Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 6 iulie 2012 (sesiune extraordinară)
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.70/17-07-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-11-2023 (comună)
27-11-2023
22-11-2023
21-11-2023
20-11-2023
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 06-07-2012 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 6 iulie 2012 (sesiune extraordinară)

  Păstrarea unui moment de reculegere în memoria victimelor accidentului aviatic care a avut loc în data de 5 iulie 2012.

Ședința a început la ora 17.05.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator George-Crin-Laurențiu Antonescu, președintele Senatului, și domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaților, și domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului.

 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Bună ziua!

Stimați colegi,

Domnule Președinte al României,

Aș vrea să vă solicit, înainte de a intra propriu-zis în desfășurarea ședinței noastre, ca, în urma tragicului accident din cursul zilei de ieri, în care și-au pierdut viața patru militari români - căpitan-comandorul Mitică Docuz, maistrul militar Cătălin Topoliceanu, maistrul militar Viorel Cojocaru și studentul Ștefan Coropețchi -, din Academia Forțelor Aeriene "Henri Coandă", să păstrăm un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Domnule Președinte al României,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința comună de astăzi, 6 iulie 2012, a Senatului și Camerei Deputaților, în cadrul sesiunii extraordinare, convocate pentru zilele joi, 5 iulie - sâmbătă, 7 iulie 2012, și să vă anunț că, din totalul de 432 de senatori și deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 318 parlamentari, fiind absenți 114.

Cvorumul legal pentru desfășurarea lucrărilor, de 217 parlamentari, este îndeplinit.

La ordinea de zi avem dezbaterile pe fond și votul asupra Propunerii de suspendare din funcție a Președintelui României, inițiate de un număr de 154 de senatori și deputați.

Supun votului ordinea de zi a ședinței Camerei Deputaților și Senatului pentru ziua de astăzi.

Cine este pentru?

Se numără mai cu atenție decât altă dată.

218 voturi pentru.

Împotrivă? 123 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

Propun ca programul de lucru să dureze până la finalizarea ordinii de zi.

Cine este pentru? 225 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 126 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat și programul de lucru.

Aprobarea timpilor alocați grupurilor parlamentare pentru dezbaterea propunerii de suspendare din funcție a Președintelui României.

Stimați colegi,

Doresc să fac un apel la dumneavoastră toți, la începutul acestei ședințe, pentru ca lucrările ei să se desfășoare într-o atmosferă demnă de instituția în care ne aflăm, chiar dacă subiectul este extraordinar, chiar dacă subiectul generează, în chip firesc, poziții contradictorii.

Reamintesc faptul că, în ședința comună de ieri, joi, 5 iulie 2012, a fost prezentată în întregime Propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României și, de asemenea, au fost ascultate explicațiile domnului Traian Băsescu, Președintele României.

Potrivit hotărârii plenului Parlamentului, s-a solicitat și a fost primit avizul consultativ al Curții Constituționale cu privire la propunerea de suspendare.

Astăzi, în ședința Birourilor permanente reunite, am convenit asupra modalității de desfășurare a acestei ședințe: un reprezentant al inițiatorilor să prezinte, pe scurt, actul, propunerea de suspendare, domnul Președinte al României să aibă dreptul la o intervenție care nu va fi limitată în timp, deci cât va dori Domnia Sa, urmând ca, după aceea, grupurile parlamentare, plecând de la alocarea a zece secunde pe senator sau deputat, să dispună de următorii timpi:

- Grupul parlamentar al PDL - 24 de minute;

- Grupul parlamentar al PSD - 22 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL - 13 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR - 5 minute;

- Grupurile parlamentare progresiste - 5 minute;

- Grupul parlamentar al minorităților naționale - 3 minute;

- deputații și senatorii independenți - 2 minute.

Supun votului dumneavoastră propunerea Birourilor permanente privind timpul maxim alocat pentru dezbateri.

Cine este pentru?

(Domnul deputat Mircea-Nicu Toader solicită cuvântul.)

Domnul deputat Mircea Toader, pe procedură. Vă rog.

   

Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Nu se poate interveni când suntem în procedură de vot.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule Președinte al României,

Domnilor președinți,

Asta voiam să vă și atenționez, să nu mai pățim ca ieri, să fiți, vă rog, atent când ridicăm mâna pe procedură, să ne dați cuvântul, că, altfel, nu mai intrăm în Regulament. Pe de o parte.

Pe de altă parte, pentru o prezentare corectă în fața plenului, vreau să vă informăm că, în Birourile permanente reunite, reprezentanții Partidului Democrat Liberal au solicitat ca Birourile permanente reunite să se desfășoare din momentul când se primește avizul de la Curtea Constituțională. S-a trecut peste această solicitare a noastră și ați spus că, indiferent cum ar fi, este sau nu este aviz, ne vedem la ora 17.00, în plen. Corect era ca, în momentul când venea avizul de la Curtea Constituțională, să se reunească Birourile permanente și, în 24 de ore, trebuia să ne vedem în plen.

Deci, pentru a rectifica, în mod corect, anunțul dumneavoastră, noi nu ne-am solidarizat cu poziția celorlalți membri din Birourile permanente reunite.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Revin cu aprobarea propunerii Birourilor permanente privind timpul alocat pentru dezbateri.

Vă rog, cine este pentru? 233 de voturi pentru.

Împotrivă? 131 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, au fost aprobați timpii pentru intervenții.

Pe procedură, domnul deputat Cezar Preda.

 
 

Domnul Cezar Preda:

Domnule președinte,

Pentru istorie. Când faceți adunarea, depășiți cu mult cvorumul pe care l-ați invocat la începutul ședinței. E o problemă de aritmetică, nici măcar de matematică. Vă rog să reveniți, să vedeți dacă eu am dreptate sau nu, și să corectați.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Explicația îmi pare mai degrabă de natură fizică. Anumite corpuri nu erau în momentul când am numărat - (Aplauze) -, când am verificat, inițial, cvorumul, și au pătruns după aceea în acest spațiu. Dar nu e niciun fel de problemă, putem să verificăm, cum doriți dumneavoastră.

 
Prezentarea în sinteză a propunerii de suspendare din funcție a Președintelui României.

Îngăduiți-mi, dar, să deschidem dezbaterea și să-l invit pe domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea inițiatorilor, pentru a prezenta o sinteză a Propunerii de suspendare din funcție a Președintelui României, conform prevederilor art. 95 din Constituție, coroborat cu art. 67 din Regulamentul ședințelor comune ale Senatului și Camerei Deputaților.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule Președinte al României Traian Băsescu,

Domnule președinte al Senatului Crin Antonescu,

Domnule președinte al Camerei Deputaților Valeriu Zgonea,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Analiza evenimentelor politice din ultimii trei ani arată că cel care a generat, conceput și întreținut procesul de alterare a statului democratic a fost președintele Traian Băsescu.

Acest regim neconstituțional, care a căpătat, încet-încet, accente dictatoriale, a supus instituțiile statului unui proces de erodare și disoluție fără precedent.

Acțiunile fățișe ale președintelui Traian Băsescu, care și-a asumat, în mod deschis, neechivoc, rolul de prim-ministru și de președinte de facto al Partidului Democrat Liberal, și care a încercat să domine și să subordoneze Legislativul și puterea judecătorească, ridică grave probleme de ordin politic și juridic.

De aceea, semnatarii acestui document, senatori și deputați, consideră că se impune convocarea cât mai rapidă a unui referendum popular, prin care românii să aibă posibilitatea de a spune, în mod direct, prin vot, dacă sunt de acord cu acțiunile lui Traian Băsescu și cu politicile inițiate și impuse de acesta prin încălcarea prevederilor constituționale cu privire la rolul instituțiilor în statul democratic. Nu există o altă cale, prin care președintele să răspundă pentru acțiunile sale, decât referendumul popular, în condițiile art. 95 din Constituție. Referendumul popular este necesar, pentru că există o listă importantă de încălcări ale Constituției.

În acești ultimi trei ani, președintele Traian Băsescu a uzurpat rolul prim-ministrului și s-a substituit în atribuțiile constituționale ale Guvernului.

Președintele României a săvârșit aceste fapte într-un mod abuziv, impunând Guvernului propunerile sale, de la modificarea Constituției, până la actele normative privind reformarea educației și sănătății. Însă, cea mai gravă a fost situația generată de anunțul președintelui din mai 2010, referitor la reducerea salariilor și a pensiilor. În acel caz, nu numai că președintele s-a substituit Executivului, dar măsurile anunțate de acesta s-au dovedit, ulterior, a fi neconstituționale, cel puțin în ceea ce privește reducerea pensiilor. Astfel, cel puțin în cazul concret enunțat, președintele a acționat în mod direct. A cerut Guvernului să implementeze anumite măsuri, Emil Boc a ascultat, dar măsurile au fost declarate în afara Constituției. Este evident că ne-am aflat în fața unei situații de o gravitate deosebită, iar președintele nu se poate sustrage de la răspunderea sa directă. A ordonat Guvernului să acționeze în afara cadrului constituțional. Mai mult, măsurile impuse de președinte au avut consecințe economice și sociale extrem de grave: aruncarea în sărăcie a numeroși cetățeni români.

Se știe că esența unui regim democratic rezidă în faptul că Guvernul răspunde în fața Parlamentului. În schimb, președintele nu răspunde pentru faptele sale decât în fața poporului, prin referendum. De aceea, președintele nu poate avea puteri executive, pentru că el scapă controlului reciproc între puterile statului.

Tot în acești ultimi trei ani, președintele a încălcat, în mod repetat, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, prevăzute în Constituția României.

Prin declarațiile susținute în spațiul public, care contravin cu rolul și conduita unui președinte, Traian Băsescu a antagonizat categorii sociale, atunci când a declarat că "4,2 milioane de salariați nu pot susține pensiile a 4,9 milioane de pensionari", dovedindu-se un factor potențator al unui conflict social, în loc să găsească soluții pentru a preveni astfel de situații.

Un președinte care a dovedit o atitudine profund guvernată de rasism și xenofobie, prin declarațiile sale jignitoare la adresa oamenilor cu dizabilități sau declarațiile ofensatoare la adresa comunității rome, nu poate conduce o țară. Astfel de atitudini sunt incompatibile cu calitatea de președinte al unui stat membru al Uniunii Europene și cu Constituția României.

Din aceeași categorie de încălcări grosolane ale drepturilor și libertăților cetățenilor face parte episodul promulgării Legii pensiilor, adoptate prin fraudă de Camera Deputaților. Faptul că semnătura președintelui se află pe un act recunoscut ca fiind rezultatul unui furt grosolan de voturi, care va intra, din păcate, în istoria neagră a parlamentarismului românesc, reprezintă o încălcare gravă a atribuției constituționale referitoare la promulgarea legilor - art. 77 din Constituție.

Sub regimul Traian Băsescu, presa a fost inclusă pe lista vulnerabilităților care afectează securitatea națională, fapt fără precedent și o acțiune clară de intimidare a acesteia, o consecință evidentă a faptului că cineva și-a permis să aducă critici la adresa ta - a președintelui și a apropiaților săi! Este revoltător!

Traian Băsescu, folosindu-se de calitatea de șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, a inclus presa printre vulnerabilitățile ce amenință securitatea națională, care au fost identificate în Strategia Națională de Apărare a Țării, urmând ca instituțiile statului să fie obligate, în urma adoptării acestui document, să acționeze împotriva organismelor de presă și pentru limitarea libertății de exprimare.

În același registru de limitări, intimidări și imixtiuni, se înscrie și încălcarea de către președinte, în mod repetat, a principiului separației puterilor în stat și independența justiției.

Contrar rolului de mediator între puterile statului, conferit de Constituție, Traian Băsescu a provocat crize în raporturile dintre Președinție și principalele autorități publice. Astfel, principalele critici vizează modul direct în care a cerut Guvernului să legifereze, practic, fără Parlament, ceea ce a condus la subminarea democrației prin nesocotirea rolului Legislativului, forul democratic de dezbatere, constituit prin voința poporului, prin încurajarea procedurii de angajare a răspunderii de către Guvern, procedură care trebuie să fie excepție, și nu regulă.

Atacurile fără precedent la adresa justiției, prin care președintele a periclitat independența, instigând, totodată, la nerespectarea legii, se înscriu nu doar într-o zonă de neconstituționalitate, ci intră, chiar, în sfera penalului.

Am avut de-a face cu argumente aberante, care să susțină aceste teze periculoase pentru democrație și statul de drept. În concepția președintelui Traian Băsescu, justiția a făcut mai mult rău României decât politicienii sau românii care cerșesc prin Roma sau Paris. Asistăm, așadar, la un atac fără precedent la adresa justiției și la adresa magistraților, din motive electorale înguste, pentru a ascunde incapacitatea Guvernului pe care l-a numit în funcție la acea dată, Guvernul Boc, de a rezolva problemele concrete ale țării, cum ar fi aderarea României la spațiul Schengen.

Atacurile președintelui au vizat și Camera superioară a Parlamentului, Senatul României. Traian Băsescu atacă în mod direct puterea legislativă reprezentată de Senatul României.

Încălcând flagrant același principiu al separației și echilibrului puterilor în stat, președintele Traian Băsescu a declarat la Televiziunea Română, la momentul respectiv, că reforma sănătății, Legea asistenței sociale și legislația legată de justiție trebuie adoptate prin angajarea răspunderii de către Guvern, afirmând că Senatul s-a compromis de la președinte până la ultimul senator, amânând discuțiile pe aceste subiecte.

Așa cum afirmam anterior, pe parcursul celui de-al doilea mandat de președinte, justiția a reprezentat o temă predilectă de atac pentru Traian Băsescu. De la ingerințe continue în activitatea și autoritatea judecătorească, de natură să aducă atingere în mod direct independenței justiției și principiului separației puterilor în stat, la încălcarea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, până la încercările de intimidare a magistraților, au devenit obsesii ale unui președinte nociv pentru democrația din această țară.

În toată această manieră prezidențială anticonstituțională și antidemocratică, Traian Băsescu a inițiat un proiect neconstituțional de revizuire a Constituției și a încălcat procedura de revizuire a Constituției, prevăzută chiar de Legea fundamentală. El și-a asumat, astfel, din nou, rolul Guvernului, inversând rolurile prevăzute de Constituție, care stabilește clar că propunerea privind revizuirea Legii fundamentale revine Guvernului. În cazul de față, proiectul de revizuire a fost trimis de președinte către Guvern, care l-a restituit președintelui. Curtea Constituțională a constatat elemente de neconstituționalitate, dar președintele nu a ținut cont. A decis să trimită proiectul de revizuire către Parlament. Cum respectă, în această situație, președintele opiniile Curții Constituționale?

Lista motivelor de suspendare continuă cu instigarea la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, presiunile directe făcute asupra judecătorilor Curții - prin vizite înaintea unor decizii importante.

Președintele Traian Băsescu a încălcat grav prevederile constituționale când a declarat public, în data de 16 noiembrie 2011, că regimul personal instaurat de Domnia Sa nu intenționează să respecte deciziile Curții Constituționale.

Vizita făcută la Curtea Constituțională de către președintele Traian Băsescu, cu intenția de a pune presiune pe aceștia, în urma anunțului făcut de PSD și PNL că se vor adresa Curții Constituționale reclamând decizia conform căreia Guvernul va îngheța pensiile și salariile bugetare pe parcursul anului 2012, este edificatoare.

Traian Băsescu declara, cu vădită lipsă de respect față de autoritatea Curții și față de Constituție, că nicio altă decizie a Curții Constituționale a României nu va schimba radical hotărârea coaliției de a menține înghețarea salariilor și pensiilor pe parcursul anului 2012.

În acești trei ani, președintele a încălcat sistematic principiul neapartenenței politice a persoanei care ocupă funcția prezidențială și a abandonat rolul constituțional de mediator între stat și societate.

Am văzut cum președintele a acționat, în numeroase situații, în mod explicit și direct, ca lider al PDL. De exemplu: în ziua de 4 martie 2011, a participat la întâlnirea la vârf a Partidului Popular European, la Helsinki. Șeful formal al PDL, Emil Boc, nu a fost invitat. Mai mult, pentru deplasarea președintelui în Finlanda, s-au folosit resursele financiare și materiale ale statului român, deși reuniunea Partidului Popular European era clar, evident, una de partid.

Am văzut cum președintele a respins dialogul real cu partidele politice, cu excepția propriului său partid, PDL, pe care îl lăuda, îl susținea și îl conducea în mod autoritar.

În decursul ultimului mandat, Traian Băsescu a avut cel puțin 20 de întâlniri cu lideri marcanți ai PDL în afara cadrului de consultări cu partidele parlamentare.

Traian Băsescu a fost, de fapt, liderul Partidului Democrat Liberal, neputând fi vorba despre imparțialitatea și neutralitatea cerute de la un adevărat președinte - art. 84 din Constituție -, care ar trebui să se reflecte în modul în care relaționează cu toate forțele politice din țară.

Președintele a încălcat în mod grav prevederile Constituției și principiul fundamental al democrației reprezentative, atunci când declara că nu va numi un prim-ministru din partea USL, chiar dacă această formațiune politică va obține majoritatea absolută în Parlament. Practic, președintele ne spunea, prin acest refuz, că nu va respecta viitoarele decizii ale poporului, ale electoratului.

În concluzie, se poate spune că Traian Băsescu a încercat mereu, în ultimii trei ani, să anuleze regimul democratic românesc și, prin încălcări repetate ale Constituției, să îndrepte regimul politic românesc către unul prezidențial, de conducere unipersonală, în care președintele decide totul, prin uzurparea atribuțiilor celorlalte instituții fundamentale.

Până în prezent, președintele nu a răspuns, din punct de vedere politic, pentru aceste fapte. De aceea, considerăm că un referendum, prin care românii să aibă posibilitatea de a se pronunța asupra continuării mandatului domnului Traian Băsescu, este extrem de necesar.

Perseverența domnului Băsescu de a încălca Legea fundamentală, prin repetarea unor fapte abuzive și care afectează grav funcționarea democratică a statului de drept, demonstrează o atitudine iremediabilă a acestuia, ceea ce ne îndreptățește să solicităm suspendarea lui din funcție.

Stimați parlamentari,

Sunt dovezi și probe care demonstrează că România sub Traian Băsescu este pe un drum greșit, care nu respectă Constituția și, de aceea, mandatul acestuia trebuie să înceteze.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Dezbateri asupra propunerii de suspendare din funcție a Președintelui României.

Domnule Președinte al României, aveți cuvântul.

Fac precizarea, pentru colegi, că, în baza prevederilor constituționale, domnul președinte are dreptul să intervină de câte ori dorește pe parcursul dezbaterii, în continuare.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

(Aplauze)

 

Domnul Traian Băsescu - Președintele României:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Onorată conducere a celor două Camere,

În primul rând, trebuie să vă spun că am luat notă de avizul Curții Constituționale și m-am bucurat constatând că, în acest aviz, Curtea Constituțională nu constată nicio abatere a președintelui care să justifice suspendarea, așa cum ea este prezentată în art. 95 din Constituția României.

(Aplauze)

Permiteți-mi să mai fac o constatare, se pare că eu nu reușesc să coabitez cu PSD-ul și cu PNL-ul. În 2007, atunci când Guvernul liberal era în parteneriat cu PSD-ul din Parlament, ați recurs la suspendarea președintelui. Acum, vă aflați din nou la guvernare împreună și primul lucru de care ați considerat că trebuie să vă ocupați este suspendarea președintelui.

Sigur, ca să ajungeți la suspendarea președintelui trebuia să înlocuiți din funcție Avocatul Poporului pentru a putea emite ordonanțe neconstituționale, spre a vă putea atinge scopul politic.

Vreau să știți că sunt lucruri mai importante decât atingerea scopurilor politice. Și un lucru care este infinit mai important este stabilitatea țării și reputația țării.

Ceea ce faceți de două săptămâni nu reprezintă nimic altceva decât o puternică zdruncinare a statului de drept spre a-l pune la dispoziția USL. Eu cred că este o greșeală și ceea ce ați făcut va avea consecințe pe termen lung.

Nu aș vrea să intru acum în detalii, dar vă asigur că ori nu aveți o evaluare corectă asupra a ceea ce faceți ori o aveți și nu vă pasă, pentru că este mai important pentru dumneavoastră să puneți mâna pe toate pârghiile puterii, inclusiv pentru justiție, pentru a vă apăra, eventual, penalii. Vine rândul domnului Voiculescu, dacă am înțeles bine din presă. L-ați salvat acum două săptămâni. Nu știu dacă, fără să puneți mâna pe structurile justiției, veți reuși s-o faceți și în continuare. Sigur, părerea mea este că obiectivul principal pe care-l aveți este să puneți sub control justiția.

De asemenea, refuzați să duceți la îndeplinire rezultatul referendumului din noiembrie 2009, prin care trebuia revizuită Constituția și să ajungem la 300 de parlamentari și la Parlament unicameral, iar crearea acestei "revoluții" violente din punct de vedere legislativ, credeți dumneavoastră că acoperă acest deficit de responsabilitate față de poporul pe care pretindeți că, prin acțiunea de astăzi, îl reprezentați.

Mă acuzați că nu am respectat deciziile Curții Constituționale.

Domnilor, minciuna trebuie să fie și ea în niște limite acceptabile. Ca să nu fie minciună această afirmație a dumneavoastră, ar fi posibil să fie probată, dacă-mi dați un singur exemplu când eu nu am respectat deciziile Curții Constituționale. Poate că am făcut greșeala să le comentez, dar să nu le respect..., asta niciodată. Probabil acest punct a fost înscris exact pentru a acoperi sfidarea pe care însuși premierul a făcut-o legat de decizia Curții Constituționale prin care i se spunea că nu el poate reprezenta statul român în Consiliul European.

Mă acuzați că am dat o informație corectă, care venea de la statistică și era legată de numărul de salariați în raport cu numărul de pensionari. La acea vremea, erau 4,1 milioane de salariați și 4,9 milioane de pensionari, iar semnalul public pe care eu l-am tras a fost legat de faptul că, niciodată, la nivelul CAS-ului de astăzi și de la acea vremea, nu vom putea avea un fond de pensii echilibrat, ceea ce este confirmat și astăzi. Astăzi, dacă priviți în buget, veți constata că deficitul fondului de pensii este de 3,6 miliarde de euro, iar acest lucru nu poate fi compensat decât dacă mărim numărul de salariați prin realizarea de investiții.

Sigur, ceea ce s-a întâmplat în aceste zile va reprezenta un impediment în ceea ce privește atracția României pentru investiții străine, dar poate aveți resurse interne să creați locuri de muncă în altă zonă.

Apropo, profit de acest subiect să vă spun tuturor că, dacă veți tergiversa proiecte, dacă nu veți accelera viteza de absorbție a fondurilor europene, dacă nu veți da drumul la investiții străine în minerit, spre exemplu, vă asigur că nu există soluție să alimentați corespunzător bugetul fondului de pensii.

În acuzațiile dumneavoastră, susțineți că am influențat justiția. Greșit. Poate mulți dintre dumneavoastră aveți rude, cunoștințe, judecători sau procurori. Și dacă ați găsi măcar un singur judecător sau un singur procuror din această țară sau un singur ofițer de poliție cu care eu să fi vorbit direct sau căruia să-i fi transmis mesaje indirecte - cum făcea domnul senator Voicu care, înțeleg că, astăzi, va vota pentru suspendarea președintelui - deci, dacă veți găsi un singur astfel de caz, eu îmi voi asuma răspunderea afirmațiilor dumneavoastră. Dar dacă nu, încetați să dezinformați.

Ceea ce am făcut eu, în ceea ce privește justiția, a fost să o critic în baza rapoartelor din Mecanismul de Cooperare și Verificare, pentru că ineficiența constatată la un moment dat nu putea fi ținută ascunsă de români. Am făcut-o și în ședințele CSM unde, prin Constituție, președintele participă și, atunci când participă, conduce lucrările. Ca, de altfel, și atunci când participă la ședințele de Guvern. Dar cred că sunt circa 2 ani de când nu m-ați mai auzit criticând justiția. Dintr-un motiv simplu: a început să meargă și asta îi înspăimântă pe mulți infractori, fie că sunt din politică sau sunt din afara politicii, dar cu bune legături în politic.

Mă acuzați că nu s-a urmărit procedura legală în revizuirea Constituției. Vreau să știți că greșiți. Proiectul de revizuire a Constituției a pornit de la Guvern. Mi-am asumat să fac observațiile legate de acest lucru și, cu observațiile pe textul inițial, am trimis proiectul înapoi la Guvern. Proiectul a revenit cu observațiile acceptate și a plecat la Curtea Constituțională. Nu era misiunea mea să adaptez observațiile Curții Constituționale la textul proiectului, ci am trimis acel proiect la Parlament. Dumneavoastră puteați decide dacă le mențineți, dacă le schimbați, dacă dați cu totul alt conținut proiectului de revizuire a Constituției, pe care vi l-am transmis și care avea ca principal obiectiv implementarea în Constituție a referendumului care prevedea Parlament unicameral și 300 de parlamentari.

Sigur, datorită experienței acumulate în funcția de Președinte al României, nu puteam să nu propun Parlamentului, în procesul de revizuire, să țină cont de disfuncționalitățile din interiorul Constituției. Păcat, că ați refuzat să vă aplecați asupra acestui proiect, cu ocazia referendumului de suspendare a președintelui puteam să supunem referendumului și noua Constituție.

Ați pierdut o ocazie să răspundeți pozitiv prevederii din Constituția României care spune un lucru simplu: suveranitatea poporului se manifestă și în mod direct prin referendum.

Îmi reproșați că am respins dialogul cu partidele. Cred că n-ar trebui să fim într-o situație în care să ne amintim că au fost puține invitațiile cărora USL-ul le-a răspuns. De cele mai multe ori răspunsurile erau violente, neplăcute - trebuie să recunosc - pentru președinte și a fost o bună perioadă în care dialogul cu USL-ul, practic, nu a fost posibil datorită refuzului de a răspunde pozitiv invitațiilor președintelui.

Aș vrea să mai fac o ultimă precizare legat de afirmațiile cu privire la xenofobie. Ele au fost în limita la care au fost sancționate cu avertisment de către instituțiile statului și niciodată nu au fost sancționate în instanțe penale, deși, de multe ori, acestea au ajuns până la instanțele de judecată. Le regret și sunt de acord că astfel de afirmații nu trebuie făcute de niciun om politic și, cu atât mai puțin, de un șef de stat.

Îmi rezerv dreptul ca, pe parcursul dezbaterilor, să mai am și alte intervenții punctuale, și, din acest punct de vedere, cred că nu rămâne decât să ne încadrăm în limitele responsabilității fiecăruia.

Eu vă asigur că am avut deplină responsabilitate ca șef de stat, într-o perioadă în care criza economică a lovit cumplit, repet, a lovit cumplit România și problemele legate de finanțele țării au fost tratate, în perioada 2009, 2010 și chiar 2011, la nivel de riscuri la adresa securității naționale.

Vă mulțumesc mult și succes!

(Aplauze)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Mulțumesc, domnule Președinte al României.

 
Respingerea propunerii de a fi prezentat integral avizul consultativ al Curții Constituționale privind propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României.

Pe procedură, domnul deputat Mircea Toader.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință,

Cred că ați uitat sau ați schimbat foaia, că în Birourile permanente reunite..., înainte de răspunsul președintelui, trebuia prezentat avizul consultativ al Curții Constituționale. Știu că s-a votat în Birourile permanente reunite că, indiferent dacă vine sau nu vine avizul consultativ, dumneavoastră, oricum, țineți această ședință, încălcând prevederile constituționale. Și cred că ați citit greșit foaia pe care o aveați în mod normal, în care nu era prevăzută citirea avizului consultativ.

Și dați-mi voie să vă și justific de ce Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal a susținut că timpul pe care l-ați dat la dispoziția Curții Constituționale pentru a redacta avizul este foarte scurt. Și vă citez: "Menționăm că termenul de 24 de ore, acordat Curții Constituționale pentru a emite acest aviz consultativ, este un termen nerezonabil, în cadrul căruia este dificil de analizat probleme de importanță națională."

Probabil că pentru dumneavoastră ceea ce susțineți aici nu are nicio importanță națională.

Deci vă rog să reveniți la ordinea de zi așa cum este votată de Birourile permanente reunite.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Stimate domnule deputat,

Cu respect și blândețe, vă spun: este adevărat, în termeni populari, că foaia s-a schimbat întrucâtva, dar nu o foaie de-a mea, de aici.

Am discutat - și eu nu intenționez să reluăm, acum, în plen, discuția - în legătură cu interpretarea acelor articole, dar ceea ce vă spun este că sunt informat - și sper corect - că la căsuța electronică a fiecărui senator și deputat este documentul complet și destul de copios, trimis de Curtea Constituțională, adică avizul. Pe site-ul Monitorului Oficial, pe site-ul Curții Constituționale, pe site-ul Parlamentului, de asemenea. Este la dispoziția dumneavoastră. Suntem în cunoștință de cauză și el nu mai trebuie citit întrutotul aici.

Dacă plenul dorește să dăm citire acestui aviz în integralitatea lui, eu nu mă pot opune voinței plenului suveran. Dacă faceți o astfel de propunere, sunteți invitatul meu.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader (din sală):

Drept la replică.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Adică tot dumneavoastră dreptul la replică? Vă rog.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Dumneavoastră vă dau dreptul la replică.

Dacă luați stenograma ședinței Birourilor permanente reunite, vedeți că acolo s-a stabilit ca un membru al Comisiei juridice să citească o sinteză a acestui aviz. Nu este o chestiune de prezentare la casetă și fiecare spune ce vrea. Și mi se părea și corect ca să prezentați acest aviz. Foarte mulți dintre colegii noștri..., și nici nu știu dacă la putere au acest aviz. Să citească, să știe foarte bine.

Corect era să se prezinte ca să putem să avem un punct de vedere față de acest aviz.

Așa a fost stenograma, așa s-a stabilit în ordinea de zi, că, dacă vine avizul consultativ, cineva din Comisia juridică - chiar domnul Iordache spunea că-l va citi - va prezenta o sinteză a acestui aviz.

Vă rog să reveniți la ordinea de zi, nu la opinia dumneavoastră.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Domnule deputat,

Mai întâi, dați-mi voie să remarc faptul că, spre deosebire de dumneavoastră, Curtea Constituțională nu a socotit deloc nerezonabil termenul pe care noi l-am solicitat, drept pentru care, cu oarecare aproximație, l-a și respectat.

Dacă aveți o propunerea concretă, în sensul citirii în sinteză sau in extenso a documentului Curții Constituționale, vă rog s-o faceți și o supun plenului fără nici un fel de problemă.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Iar mă obligați să vin la microfon. Eu am citit aici ceea ce a scris Curtea Constituțională, exact: "un termen nerezonabil". Nu am spus eu, am spus sub semnătura președintelui Curții Constituționale.

Iar eu nu vă cer în mod special să citească, ci vă cer să respectați ceea ce am hotărât în ședința Birourilor permanente reunite. Acolo s-a hotărât să se citească o sinteză. Dacă vrea cel din Comisia juridică să-l citească pe tot, nu am nimic împotrivă, dar trebuie să fim în cunoștință de cauză asupra a ceea ce a scris Curtea Constituțională și a modului în care a răspuns pentru fiecare acuzație a dumneavoastră.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Bun. Reținând, stimate domnule deputat, că nu aveți nicio propunere de făcut, mergem mai departe cu ordinea de zi și invit reprezentantul...

(Discuții în sală)

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Procedură.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Procedură din nou? Vă rog.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Păi, procedură. Dacă mă obligați, am să vă solicit să fie citit, dar eu vă oblig să respectați ordinea de zi discutată în Birourile permanente reunite.

Dar dacă vreți neapărat să ignorați ceea ce au stabilit Birourile permanente reunite în ședința la care dumneavoastră ați fost - nu ați condus dumneavoastră, este adevărat, a condus domnul Zgonea -, atunci vă solicit să se prezinte într-o formă, în sinteză sau citit integral, acest aviz.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Da. Este în regulă.

(Discuții în sală)

Vă rog să păstrați o atmosferă civilizată, s-a făcut o propunere...

Domnule senator, doriți să interveniți?

 
   

Domnul Dumitru Oprea (din sală):

Da.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea.

 
 

Domnul Dumitru Oprea:

Sunt vicelider la Senat și, în calitatea aceasta, vă rog să respectați ordinea de zi pe care am votat-o.

Am votat ordinea de zi, da? Ați votat-o. Atunci, dacă propuneți schimbarea ei, supuneți la vot schimbarea ordinii de zi.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Domnule senator, am votat ordinea de zi - și putem lua stenograma - fără un punct în care se dădea citire avizului Curții Constituționale. Nu mă opun, dar lăsați-mă să supun la vot.

Domnul președinte Valeriu Zgonea, pe procedură.

 
   

(Domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

 
   

(În locul domnului președinte Valeriu Ștefan Zgonea, la prezidiu vine domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule Președinte al României,

Domnule președinte Crin Antonescu,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Dați-mi voie să vă citesc ordinea de zi, așa cum a fost publicată, pentru această ședință extraordinară, în Monitorul Oficial și pe care dumneavoastră ați aprobat-o. Probabil că, fiind stresați și nervoși, nu ați fost atenți.

Ordinea de zi și programul de lucru pentru ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților din data de joi, 5 iulie 2012, și vineri, 6 iulie 2012 - sesiune extraordinară:

Propunerea Grupurilor parlamentare ale PSD și PNL din Camera Deputaților și Senat privind suspendarea din funcție a Președintelui României.

Pe de altă parte, domnule deputat Toader, este neprincipial și incorect să cereți, după ce i-am dat cuvântului președintelui Traian Băsescu, pentru că președintele Traian Băsescu intervine după ce cele două proceduri sunt îndeplinite: citirea propunerii Grupurilor parlamentare ale PSD și PNL și primirea de către deputați și senatori, în conformitate cu Regulamentul comun, de la forma electronică până la forma în scris, a avizului Curții Constituționale. Cele două proceduri au fost îndeplinite. Pe cale de consecință, președintele de ședință, președintele Senatului, domnul Crin Antonescu, a dat cuvântul, așa cum scrie și în Constituție, Președintelui României, domnului Traian Băsescu.

Domnule președinte Crin Antonescu, vă rog frumos să sistați dezbaterile pe această temă, care nu are niciun fond și nicio substanță, să trecem mai departe la luările de cuvânt ale grupurilor parlamentare, stabilite prin vot. Fiecare grup parlamentar are numărul de minute acordate, în funcție de numărul de deputați și senatori pe care-l au.

Vă mulțumesc.

 
   

(Domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, revine la prezidiu.)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Da. Domnul Toader, din nou.

Eu nu doream să sistez nimic, doream să supun la vot o propunere, pentru că mi se pare modul cel mai simplu de a încerca să mergem mai departe.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur, dar eu voiam să vă spun că, în momentul când i-ați dat cuvântul domnului președinte Traian Băsescu, mă ridicam să vă cer tocmai această prevedere, dar...

(Discuții în sală)

Vă rog să-mi permiteți...

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Eu credeam că vă ridicați din alte motive.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, Nu. Ascultați-mă foarte atent. Dumneavoastră ați încălcat procedura stabilită în Birourile permanente reunite și am așteptat să vorbească domnul președinte.

Numai că trebuie să fac o remarcă și, dacă vreți neapărat, luați stenograma ședinței Birourilor permanente reunite, acolo așa ați stabilit. Dacă dumneavoastră sau personalul care administrează Birourile permanente reunite nu a transmis din stenogramă ceea ce am stabilit noi și ați transmis la Monitorul Oficial altceva decât ceea ce au stabilit Birourile permanente reunite este problema dumneavoastră.

Eu nu am citit în Monitorul Oficial, m-am bazat pe ceea ce am vorbit, la rândul tuturor, în Birourile permanente reunite, motiv pentru care vă rog să supuneți la vot ceea ce am solicitat eu, să fie citit integral acest aviz.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Da. Mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Mircea Toader de a fi citit integral documentul, avizul trimis de Curtea Constituțională.

Cine este pentru? 107 voturi pentru.

Cred că propunerea a fost respinsă, da?

(Vociferări în sală)

Cine este împotrivă? 234 de voturi împotrivă.

Abțineri? 17 abțineri.

Cu 107 voturi pentru, 234 de voturi împotrivă și 17 abțineri, propunerea a fost respinsă.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Niculescu Duvăz pentru justificarea votului.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnilor președinte,

Stimați colegi,

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat vreau să subliniez că această procedură a fost introdusă - asta a fost și respingerea pe care noi am dat-o - într-un moment nepotrivit.

Dacă aveați nevoie de a modifica ordinea de zi, dacă ați fi constatat că ea nu coincide cu discuțiile din ședința Birourilor permanente reunite, în momentul în care s-a pus în fața plenului ordinea de zi pentru a fi votată, trebuia să interveniți, domnule Toader.

Dacă n-ați făcut-o atunci, dacă, ulterior, în fața unei proceduri complete, în fața faptului că s-a distribuit acest aviz consultativ al Curții Constituționale, Președintele României, în discursul dumnealui a făcut referire deja la acest aviz, introducerea acestui punct, acum, în mijlocul dezbaterilor, era un lucru fără sens.

Vă rog, dacă vreți să țineți regula jocului, țineți-o, interveniți, supunem la vot, dar supunem corect. Noi am votat împotrivă, pentru că momentul era total nepotrivit și pentru că era un moment în care nu se mai cerea o asemenea intervenție pentru citirea, fie și în rezumat, a avizului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra propunerii de suspendare din funcție a Președintelui României.

În fine, dau cuvântul domnului senator Vasile Blaga, președintele Partidului Democrat Liberal, care intervine în numele Grupului parlamentar al PDL.

Domnule senator, aveți cuvântul.

(Aplauze)

 

Domnul Vasile Blaga:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nu ați dorit să respectați ordinea de zi propusă în Birourile permanente reunite pentru că nu ați dorit ca românii să audă avizul dat de Curtea Constituțională. Acesta a fost motivul. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL)

România trece în aceste zile prin momente dificile, poate cele mai dificile din istoria tinerei noastre democrații. Și aceasta numai pentru că un grup de politicieni, uniți în minciună și fărădelege, încearcă să confiște această țară. Zi de zi, instituțiile fundamentale ale statului sunt atacate. Zi de zi, sunt călcate în picioare normele și procedurile legale, în dispreț față de români și decredibilizând România în plan internațional. Europa, întreaga lume privește cu îngrijorare cum România stă să se prăbușească sub restaurația fărădelegii.

Doamnelor și domnilor,

Ceea ce se întâmplă în aceste zile în România nu este decât o luptă a noii puteri, condusă de cuplul Ponta - Antonescu împotriva statului de drept și a democrației, nu este decât dorința unor oameni de a acapara puterea totală, uitând că adevărata menire a oamenilor politici nu este deținerea puterii, ci exercitarea acesteia în slujba binelui public.

Domnilor de la USL, de când ați preluat guvernarea, nu v-ați ocupat niciun moment de viața românilor. Singura dumneavoastră preocupare este acapararea și controlul total al puterii.

Guvernul României, stat membru al Uniunii Europene, este condus astăzi de un doctor în furt intelectual. Presa de pretutindeni vuiește de plagiatul, hoția lui Ponta și se crucește de cât tupeu poate să aibă acesta, stând înțepenit în fotoliul de prim-ministru. "Ponta copy-paste" a făcut înconjurul lumii, făcând de rușine românii de pretutindeni. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL)

Domnule Ponta,

Domnule Antonescu,

Nu mai încercați să-i prostiți pe români. Ei văd în fiecare zi minciuna și impostura uselistă manifestându-se în toată splendoarea ei. Trompetele USL au mințit că România are bani, dar când ați pus mâna pe guvernare v-ați trezit că e criză, că nu puteți onora niciuna din promisiunile făcute când erați în opoziție. Și mai grav este că, din cauza incompetenței guvernării useliste, criza economică se adâncește. Acest Guvern nechibzuit este în stare să ne ducă până la toamnă în sapă de lemn.

Domnilor Victor Ponta și Crin Antonescu,

Domnilor parlamentari din USL,

Zilele acestea, treceți cu șenilele peste români, peste România, peste toate instituțiile democratice ale statului. Nu v-a scăpat nimic, nu ați iertat nimic în demersul vostru de a înlocui regimul democratic câștigat în urmă cu 22 de ani cu regimul bunului plac al cuplului uselist Ponta - Antonescu. Ați lovit succesiv și continuați asediul împotriva tuturor puterilor legitime ale statului. Ați început cu lovitura dată puterii judecătorești, prin presiunile făcute asupra justiției, prin schimbarea Avocatului Poporului și cu restrângerile atribuțiilor Curții Constituționale. Ați lovit puterea legislativă, prin puciul organizat permanent și cu trecerea Monitorului Oficial în subordinea Guvernului.

Acum, loviți în președinte. Prin propunerea de suspendare a președintelui, vreți să doborâți ultima instituție care nu este la cheremul vostru, singura instituție pe care nu o controlați. Președintele este ultima redută care vă stă în cale în ceea ce privește acapararea puterii totale a instituțiilor statului de drept.

Doamnelor și domnilor din USL,

Demersul dumneavoastră de suspendare a președintelui este, în același timp, și ipocrit, și ilar. Or, stindardul guvernării dumneavoastră, domnul Victor Ponta, este primul demnitar al statului care a încălcat Constituția și a făcut-o cu bună știință. A plecat cu nonșalanță să reprezinte România la Consiliul European, cu toate că nu avea acest drept, fapt dovedit de decizia Curții Constituționale, pe care ați mutilat-o deja.

Încercați pentru a doua oară să-l suspendați pe președintele României, un președinte legitim, votat de milioane de români, și tot pentru a doua oară nu aveți niciun argument în favoarea minciunilor.

De ce ați început pentru a doua oară suspendarea președintelui? Pentru că președintele Băsescu a fost și este apărătorul legii egale pentru toți. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL)

De el v-ați împiedicat mereu, pentru că președintele nu a favorizat puterea aflată la guvernare, ci a instalat, a insistat pentru aplicarea legii. După părerea USL, un asemenea om trebuie înlăturat.

Doamnelor și domnilor,

Este un lucru clar și îl văd toți românii. Președintele Băsescu nu a încălcat Constituția, pe când Victor Ponta și Antonescu o încalcă în fiecare zi. Acesta este adevărul. Dușmanii Constituției vor să suspende un președinte care respectă Constituția. Culmea ipocriziei!

Domnule Ponta și domnule Antonescu,

Ați devenit maeștri în fărădelege. Acesta este singurul doctorat luat cu brio de Victor Ponta. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL)

Credeți că în România minciunile pot lua locul adevărului, iar hoția locul dreptății. Vreți să întoarceți România, dintr-o țară democratică, într-o dictatură a moftului, a bunului plac. Asaltați toate instituțiile democratice ale țării și, în felul acesta, vreți să vă plasați deasupra legii și credeți că veți scăpa nepedepsiți. Dacă asta credeți, vă înșelați amarnic.

Ați uitat că nu puteți confisca instituția supremă în această țară, instituția supremă într-o democrație - alegătorii. Nu uitați, voturile românilor sunt singura forță reală. Veți afla curând de la ei, de la alegători, că știu să își apere țara și democrația pe care o construiesc de 22 de ani. Veți afla asta de la alegătorii de stânga sau de dreapta, de la alegători care sunt apropiați de PDL sau nu sunt. Românii vor vota, dincolo de un partid sau altul, pentru democrație și stat de drept. Iar dumneavoastră, Guvernul dumneavoastră și majoritatea parlamentară pe care o conduceți, v-ați angajat ferm și oficial împotriva democrației și împotriva cetățenilor români.

Doamnelor și domnilor,

Alegătorii români văd și înțeleg.

Domnilor guvernanți useliști,

Ați comis atâtea nedreptăți și atâtea abuzuri într-o atât de scurtă perioadă, încât ați zguduit din temelii întreaga societate românească. Răspunderea pentru apărarea democrației în România nu este doar în soarta alegătorilor. Noi, reprezentanții aleși, avem aceeași răspundere. De aceea, doresc să fac încă o dată un apel.

Dragi colegi din UNPR, UDMR, Grupul parlamentar al minorităților naționale, treziți-vă! Nu puteți pune umărul la demolarea statului de drept din România. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL)

Am guvernat împreună, am lucrat împreună și știți foarte bine că nici Constituția și nici democrația nu s-au aflat vreodată în pericol în această perioadă. Nu puneți umărul la răsturnarea democrației în România. Demonstrați că aveți conștiință, pentru ca apoi să vă puteți uita în ochii celor care v-au ales.

Dragi colegi, astăzi trebuie să apărăm libertățile și drepturile cetățenești, supremația legii și instituțiile statului de drept, să apărăm democrația și valorile ei. Acesta este mandatul nostru, al tuturor românilor de bună-credință și responsabili.

Grupurile parlamentare ale PDL vor vota astăzi împotriva suspendării din funcție a Președintelui României.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îngăduiți-mi să iau cuvântul în numele Grupului parlamentar al PNL.

 
   

(Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu, președintele Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule Președinte al României.

Domnule Președinte al României, cred, în momentul acesta, că există măcar un lucru care ne unește pe noi doi: dorul de Emil Boc. Cred că dumneavoastră îi duceți dorul prim-ministrului Emil Boc, iar eu vă mărturisesc că duc dorul discursurilor parlamentare ale lui Emil Boc... (aplauze) ... pe vremea căruia credeam că nu se poate mai rău; dar azi am constat că da.

Să zicem însă că domnul Blaga n-a spus nimic și să ne referim la subiect.

Stimați colegi,

Parlamentul nu este, de bună seamă, o instanță juridică, Parlamentul nu este un tribunal și hotărârea pe care noi o vom lua astăzi nu este o sentință. Nu e mai puțin adevărat că, în ciuda tensiunii, e una din cele mai frumoase zile ale vieții politice românești și, în orice caz, ale vieții parlamentare. Pentru că astăzi, reuniți aici, indiferent cu ce verdict politic vom pleca, nu dăm nicio lovitură de stat, nu atacăm nicio instituție, nu punem între paranteze nicio literă a Constituției, ci ne aflăm în miezul exercițiului democratic, constituțional și parlamentar. Și vreau să salut faptul că, cel puțin în principiu, până și domnul președinte al României a recunoscut ieri acest lucru, performanță la care membrii Partidului Democrat Liberal n-au ajuns nici până azi.

În fond, dincolo de argumentele cu trimitere juridică la articole de Constituție încălcate constant și flagrant, arătate în documentul politic pe care noi îl supunem dezbaterii și votului dumneavoastră astăzi, în fond, cred că foarte mulți dintre cei care au trăit și trăiesc în această țară știu că în fond astăzi s-a ajuns la solicitarea de suspendare a Președintelui României după ce ani de zile Președintele României a suspendat, de fapt, Constituția României. A suspendat spiritul Constituției României și măcar la nuanță, deși, evident, sunt semnatar al documentului care propune suspendarea, mă despart de textul pe care l-a reluat azi Eugen Nicolăescu.

Nu e vorba doar de faptul că Traian Băsescu și numeroasa lui camarilă politică și de altă natură au transformat ilegal și neconstituțional România într-un regim politic prezidențial de facto. Un regim politic prezidențial, chiar dacă nu e cazul deloc în România, în Constituția actuală, poate fi încă un regim democratic. Domnul Traian Băsescu, susținătorii săi politici, susținătorii săi din Parlament, din Guvern, atunci când l-a avut, din alte instituții au încercat mereu să transforme România, din punct de vedere politic, într-un regim unipersonal și discreționar, ceea ce e cu totul altceva chiar și decât un regim prezidențial.

Sigur că auzim mereu distincția - și am auzit-o chiar și azi din partea președintelui - între vorbă și faptă. Președintele - și acesta este un lucru la care nu mă așteptam, pentru că lipsit de curaj nu a fost niciodată - se ascunde astăzi, a făcut-o și în fața noastră, în spatele unei false distincții între vorbă și faptă. Trebuie să știe domnul președinte, trebuie să știm toți care facem politică până la nivelul de a asuma responsabilități în statul și în sistemul politic românesc că, în anumite împrejurări și în anumite funcții, vorba, declarația înseamnă faptă.

Președintele Traian Băsescu a dat ordine direct și în mod public unor instituții care nu-i sunt și nu i-au fost subordonate. Căror instituții? Tuturor: Parlamentului, Guvernului, atunci când a putut, Curții Constituționale, instanțelor judecătorești, serviciilor de informații și tuturor celorlalte instituții care sunt în slujba cetățenilor României, și nu a președintelui ei sau a oricăruia dintre noi. Aceasta este, de fapt, marea problemă pe care noi azi propunem să o sancționăm printr-un vot politic în Parlament, trimițând-o la judecata electoratului român.

În fond, domnule președinte Băsescu, noi dorim să vă suspendăm azi printr-un act perfect constituțional, perfect democratic. În realitate, dumneavoastră v-ați autosuspendat de mult, de ani buni, din funcția de Președinte al României, iar marea eroare pe care ați comis-o și marele păcat politic și instituțional pe care l-ați comis, nu față de noi, adversarii sau susținătorii dumneavoastră politici, ci față de cetățenii acestei țări, care v-au dat de două ori votul pentru a fi președinte, este că ați lăsat această țară fără președinte.

Constituția României dă dreptul cetățenilor români să-și aleagă un președinte pentru ca acesta să fie garant, să fie moderator și să fie reprezentant al tuturor. Și în acești ani, în orice caz, în cei trei din urmă ani, despre care vorbim, România nu a avut președinte, pentru că nu a avut garant în persoana lui Traian Băsescu decât pentru camarila coruptă a Domniei Sale și a Partidului Democrat Liberal, pentru că nu a avut mediator între puterile statului și între stat și cetățean. Și cum putea avea, când președintele s-a transformat, în mintea și în acțiunea sa, în singura putere a acestui stat, când s-a transformat și s-a considerat statul însuși? Șeful statului, în realitate, președintele este, chiar dacă nu e numit așa expresis verbis în Constituție. Dar de aici și până la ideea că este, ca președinte, șef al tuturor instituțiilor și, în fond, șef al tuturor cetățenilor este o distanță enormă, ca distanța de la dictatură la democrație.

Sigur, există nuanțe juridice, discuții de natură constituțională care se pot purta. Fondul, adevărul este cunoscut de toți românii, că-l acceptă sau nu, că-l susțin sau nu.

Ieri, domnul președinte ne spunea aici, în prima pledoarie a Domniei Sale, că a spus adevărul românilor. Se referea la necesitatea măsurilor economice de austeritate, la necesitatea unei justiții independente și la alte lucruri frumoase, cu care totdeauna toți am fost de acord și pe care - mă refer la justiție - foarte puțini dintre noi, în diferitele guverne, am reușit cu adevărat să le aplicăm.

Nu, domnule președinte, nu le-ați spus românilor tot adevărul, nu le-ați spus românilor că, în vreme ce pentru milioane dintre ei se impuneau, impuneați, prin guvernele dumneavoastră marionetă și prin majoritățile parlamentare marionetă, măsuri de austeritate, un grup restrâns de clientelă și camarilă politică a prosperat la cote nemaivăzute. Nu le spuneați, de exemplu, că, atunci când 25% din salariile tuturor bugetarilor se tăiau, bugetul unor instituții, ca de exemplu Președinția României, creștea la cifre fără precedent. Nu le-ați spus adevărul despre faptul că niciunul dintre apropiații dumneavoastră nu a fost deranjat de niciun element al sistemului judiciar din România, așa cum spuneți că vă doriți și așa cum ne dorim cu toții în mod echitabil și corect. Nu le-ați spus că dosare sau plângeri în justiția română împotriva unor apropiați politic sau economic au fost blocate.

Ne acuzați astăzi pe noi și ne acuzați, stimați colegi din Partidul Democrat Liberal, că vrem să-l suspendăm pe președinte pentru că ne temem de o justiție independentă. De ce m-aș teme eu, de ce s-ar teme Victor Ponta, de ce s-ar teme cei mai mulți dintre dumneavoastră, din orice parte a spectrului politic, de justiție? Nu eu și nu zdrobitoarea majoritate a parlamentarilor avem dosare închise sau suspendate de justiția română, ci președintele Traian Băsescu. (Aplauze)

Am văzut că și președintele, și domnul Blaga, ba chiar și domnul Toader sunt foarte îngrijorați. Poate, mai important, și-au exprimat îngrijorarea ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România și o serie de importanți responsabili sau actori politici occidentali. Salut această îngrijorare, măcar pentru faptul că îngrijorarea exprimă interes, iar interesul Statelor Unite, interesul cancelariilor occidentale pentru România a fost dorit de noi mereu și cred că e întotdeauna benefic.

Am cinstea de a vorbi acum ca reprezentant al unui partid - Partidul Național Liberal - care este cel mai vechi partid liberal în activitate din Europa și care este singurul partid democratic care a supraviețuit în Europa de Est perioadei comuniste. Vorbesc ca reprezentant al unui partid care din 1990 a vorbit deschis și a rămas mereu în opoziție sau la putere atașat valorilor occidentale, atașat ideii statului de drept, pluralismului, democrației, economiei de piață liberă și justiției eficiente și independente.

Pentru cine este foarte îngrijorat, reamintesc faptul că Partidul Național Liberal făcea parte din Guvernul care a luat primele măsuri absolut necesare pentru apropierea României de NATO și Uniunea Europeană. Pentru cei îngrijorați, reamintesc faptul că în timpul unei guvernări PSD, cu Ion Iliescu președinte și Adrian Năstase prim-ministru, România a intrat în NATO și România a desfășurat cea mai mare parte a negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. (Aplauze)

Reamintesc faptul că - pentru cei îngrijorați din țară și de peste hotare - am intrat în Uniunea Europeană, luându-ne toate angajamentele în vigoare și azi, cu un Guvern condus de Călin Popescu-Tăriceanu. Reamintesc faptul că reforma justiției, la care toți ținem, de la Washington, Bruxelles sau București, a fost introdusă în vigoare în România prin angajarea răspunderii nu a lui Traian Băsescu, ci a aceluiași premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu. (Aplauze)

În fine, dacă reafirm și garantez în numele Partidului Național Liberal și, sper și sunt convins, în numele Uniunii Social-Liberale atașamentul nostru ferm pentru toate aceste valori, o fac pentru că există oameni care cunosc poate mai puțin istoria României și care se pot îngrijora sincer.

Unii sunt atât de îngrijorați, încât fac comparații cu mineriada din 1990 și, pentru edificarea lor, am să fac o foarte scurtă trimitere la memorie. Da, în 1990, mineriadele acelea au fost cel mai grav atentat la statul de drept din cei 20 de ani. Știm oare ce făcea fiecare? Știm că Ion Iliescu era președintele României și știm că va fi însoțit toată viața sa - și mă tem că în toată istoria - de responsabilitatea și umbra uriașă a acelui moment. Știm, de asemenea, că în acel moment Călin Popescu-Tăriceanu, Varujan Vosganian, Radu Stroe, Puiu Hașotti, eu, într-un oraș de provincie, eram membri ai Partidului Național Liberal, aveam sediile atacate, dar nu încetam să susținem atunci, acum 20 de ani, valorile libertății. Știu că Victor Ponta, liderul de azi al PSD, era elev de liceu, știu că Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților de azi, PSD-ist, era student, știu că Liviu Dragnea era un inginer în Teleorman și mai știu că Vasile Blaga, Radu Berceanu, Adriean Videanu erau deputați în partidul lui Iliescu, în partidul care cauționa mineriada. (Aplauze)

Iar singura mea rugăminte către domnul președinte Traian Băsescu este aceea ca, atunci când își va scrie memoriile - sau poate le va dicta lui Mircea Cărtărescu -, să ne spună ce făcea exact și unde se afla în zilele de 13, 14 și 15 iunie 1990. Nu există pentru nimeni onest motiv de îngrijorare. Motivele de îngrijorare s-au risipit. În România, echilibrul puterilor s-a restabilit, iar ședința și decizia noastră de astăzi sunt o dovadă.

În fine, dincolo de sancțiuni pe care nu le dăm noi, ci le va da, dacă le va da, electoratul României, există și lucruri de care oamenii nu sunt vinovați, nici măcar domnul președinte Băsescu, și lucruri care nu pot fi sancționate, dar merită să vorbim măcar o dată despre ele. Constituția României nu poate impune Președintelui și nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru că nu a făcut asta, dar marea calitate a unui lider național adevărat este aceea de a uni o națiune, de a o mobiliza, de a o inspira. Traian Băsescu a fost și este un om puternic, un om politic puternic. N-a fost - și pentru asta nu-l putem pedepsi - și nu va fi niciodată un adevărat lider al acestei națiuni.

Drumurile mele și ale dumneavoastră, domnule președinte Băsescu, oriunde v-ați afla, se cam despart. Veți fi sau nu suspendat astăzi, veți fi sau nu demis de verdictul poporului român, ne cam despărțim. Dacă nu veți fi demis la referendum, eu, Crin Antonescu, mă retrag definitiv din viața politică. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL)

Dacă veți fi demis la referendum, nu știu ce veți face, dar vă urez, și dumneavoastră, și mie, un singur lucru: să apucăm amândoi o justiție pe deplin independentă politic în România, iar dumneavoastră, în special, vă urez un președinte atât de bun, încât să fie bun și pentru dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

(Aplauze prelungite; domnul senator George-Crin-Laurențiu Antonescu revine la prezidiu.)

Din sală: Bravo! Bravo!

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Fac precizarea că Grupul parlamentar al PDL a consumat 10 minute din cele 24 de minute, iar Grupurile parlamentare ale USL din Camera Deputaților și Senat au consumat 20 de minute din cele 35 de minute.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul domnul deputat Márton Árpád Francisc.

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule Președinte al României,

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Activitatea președintelui României este cunoscută. Față de aceasta, expunerea propunerii de suspendare nu are elemente noi, iar decizia Curții Constituționale este interpretabilă.

Ca atare, Grupurile parlamentare ale UDMR nu au luat o hotărâre în legătură cu susținerea sau nesusținerea solicitării de suspendare, lăsând ca fiecare membru să voteze conform propriei conștiințe.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe reprezentantul Grupului parlamentar progresist.

Nu doresc să ia cuvântul. Nici minoritățile nu doresc să ia cuvântul, dar nu pentru că nu am dori să-l dăm.

Senatori și deputați independenți?

Atunci, îl invit pe domnul deputat Cezar Preda. (Intervenție neinteligibilă din sală a domnului deputat Daniel Vasile Oajdea)

După aceea? Bun.

Domnule deputat Preda, vă rog.

 
 

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule președinte,

Mă așteptam ca măcar astăzi, gândindu-vă că poate vă duceți la Cotroceni, să aveți un discurs mai cald și mai uman.

Două lucruri aș vrea să vă spun înainte de a-mi formula intervenția mea pe fond. În 1990, când dumneavoastră erați în Partidul Național Liberal, eu nu făceam politică. Am intrat în anul 2000, pentru că, să știți, în țara asta trebuia să mai și muncească cineva și, când am venit în Parlament, să știți că nu am mai găsit nimic de împărțit, pentru că se împărțiseră toate, inclusiv averea României.

Să știți că, apropo de răutatea unui om, domnule președinte al Senatului, aș vrea să vă spun că și păpușa Chucky a fost concepută ca a fi o păpușă bună, dar nu a fost bună, pentru că răutatea i-a venit pe drum.

Și, apropo de FSN, din cât am învățat eu, dumneavoastră, domnule Antonescu, v-ați aliat acum tocmai cu acea parte a FSN-ului pe care o conducea Ion Iliescu. Și aici sunt: Sergiu Nicolaescu, Viorel Hrebenciuc, Bogdan Niculescu-Duvăz și, cu voia justiției, ar fi fost și Adrian Năstase. (Aplauze în sală)

Domnule președinte,

Domnilor președinți ai Parlamentului,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

România este lovită crunt în fibra sa a doua oară în cei 22 de ani de libertate. Aveți dreptate, bătrânul edec, "Ilici al României", și securiștii, dovediți acum miliardari, au lovit în țara noastră prima oară cu mineriada. Europa și lumea întreagă ne-au judecat aspru.

După mineriadă, astăzi, păpușarii lovesc din nou cu golaniadă. Ce vedem acum? Oameni de-a valma. Vedem juriști, artiști, medici, profesori, ingineri recunoscuți și respectabili, dar vedem și corupți, hoți, plagiatori, proxeneți, repetenți, incompetenți, tineri sau vopsiți tinerește, dar golani pur sânge care vor România. (Aplauze în sală) O parte pentru ei, o parte pentru pofta lor, o parte însă pentru păpușari. Dar toți sunt legați ombilical de un sindrom de frică. Frica față de o justiție dreaptă, frica față de instituții democratice corecte, frica față de puterea Constituției. Din acest motiv, găsesc și se grăbesc să demită președintele.

Un bărbat și un om de stat, în situații grele, ia decizii grele, așa cum știm fiecare, cei care am muncit și cei care am răspuns de mii de oameni.

În familie, când nu mai ai veniturile pe care le doreai, nu mai dai bani copiilor de cheltuieli extravagante, nu mai schimbi hainele și nu mergi de două pe an în concediu cu familia. Ce face familia atunci capului familiei? Îl dă afară din casă? Nu, sunt solidari cu el și trec împreună peste greutăți. Nu sunt motive ca noi, românii, o țară europeană de 20 de milioane de oameni, să ne suspendăm, să ne demitem președintele.

Și în cazul în care Curtea Constituțională a afirmat că președintele a fost în suprapunere cu ceea ce însemna responsabilitatea Guvernului, vă spun, cu toată responsabilitatea, că era în acceptul, după discuții cu prim-ministrul, cu guvernatorul Băncii Naționale a României și cu cei care finanțează Tratatul României, tratat pe care l-ați criticat și ați spus că la putere îl veți demonta; și astăzi, mai devreme, ați spus răspicat că-l veți respecta până la Dumnezeu. Cât Dumnezeu aveți?

Ne-am făcut de râs în 2007. De ce recidivăm? Cui folosește? Românilor care au credite la un curs istoric al leului, românilor care plătesc acum curentul mai scump, românilor care așteaptă creșterea punctului de pensie promis de dumneavoastră, USL, românilor care muncesc în privat și cărora contractele li se anulează, iar investitorii pleacă, românilor care privesc în fiecare seară scandal, dezinformare, jigniri, promisiuni și angajamente neonorate? Nimănui.

Sunt 60 de zile în care nu se întâmplă nimic bun pentru români. Prim-ministrul a mințit și minte românii și europenii. Se contrazice de la oră la oră, face tot ce poate, pe la spate, să-și atingă scopul, siluind instituțiile, iar la microfon se angajează să le respecte.

Această atitudine este specifică unui om care toată viața a copiat și și-a falsificat CV-ul. Tipul acesta de om va minți toată viața pe toată lumea, va înșela și va băga cuțitul în spatele oricui și mai ales al apropiaților lui. Toată istoria scurtă a acestui tip de om confirmă spusele mele.

Domnilor parlamentari,

Nu sunt motive de suspendare, nu sunt motive să lăsăm țara nici măcar o secundă fără președinte, pentru că aveați altă treabă. Aveți treabă în fiecare zi să schimbați viața românilor în bine, să faceți ce ați promis.

I-ați mințit pe români că dumneavoastră veți schimba tot ce nu a fost bine pentru ei, dar nu ați făcut nimic. I-ați mințit că toate acordurile cu instituțiile financiare au fost făcute împotriva românilor și României, iar acum vă angajați în fața tuturor să le respectați în totalitate. Ați mințit Europa că nu veți afecta instituțiile fundamentale ale statului de drept și, în două săptămâni, ați pulverizat o muncă de opt ani a guvernelor anterioare proeuropene.

Acum aici, ne mințiți din nou. Spuneți României că președintele a încălcat grav Constituția. Spuneți românilor că trebuie s-o ducă mai greu, pentru că aveți o treabă personală cu președintele ales de ei. Mințiți România și Europa că le luați un președinte rău și o să le propuneți unul mai bun. Nimic mai fals. Multe minciuni, dar picioarele minciunii sunt scurte și veți afla asta în curând.

În final, vă spun un lucru care se va dovedi curând: nici pentru mineriadă, nici pentru golaniadă, Ilici și securiștii dovediți nu au plătit și nu plătesc. Au plătit și plătesc cetățenii României; și au murit oameni nevinovați.

Să nu uităm ce responsabilitate avem și ce aproape e decontul!

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Domnul deputat Oajdea, deputat independent, cred.

Vă rog.

 
 

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Într-un stat democratic, orice cetățean are voie, are dreptul să fie judecat, respectând legile țării. Graba USL de a suspenda președintele, încălcând Constituția și legile țării, reprezintă un derapaj de la democrație.

Nu voi susține, prin votul meu, încălcarea legii.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Invit la cuvânt pe domnul senator Dan Șova, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.

Domnule senator, vă rog.

 
 

Domnul Dan-Coman Șova:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimați colegi,

Vă rog să observați că Președintele României, Traian Băsescu, nici în penultimul act al existenței Domniei Sale ca Președinte al României nu acceptă dialogul și dezbaterea.

În mod corect, Domnia Sa a spus că nu poate coabita cu PSD și cu PNL. Este firesc, pentru că Domnia Sa nu poate coabita cu oameni liberi, cu oameni care gândesc independent. Domnia Sa poate coabita doar cu slugi. Domnia Sa poate coabita doar cu cei care-l ascultă orbește. Și astăzi, prin votul pe care-l vom da, vom restabili ceea ce scrie în art. 61 din Constituția României, și anume supremația Parlamentului în ordinea constituțională a României.

Președintele României, Traian Băsescu, a venit în fața dumneavoastră și a denaturat adevărul cu aceeași nonșalanță cu care o face din 2005. A spus că în avizul Curții Constituționale nu a fost reținut nimic în sarcina Domniei Sale. Îi acord circumstanța că nu l-a citit sau, probabil, a fost informat de conținutul lui de către consilieri cărora le este frică să-i spună adevărul. Alții care-i bat în strună.

Și am să vă spun eu foarte scurt cele patru puncte - pentru că s-a cerut aici citirea - pe care le-a reținut Curtea Constituțională.

Primul punct este că președintele a uzurpat rolul prim-ministrului și s-a substituit în atribuțiile constituționale ale Guvernului. Pentru colegii de la PDL și pentru președintele Traian Băsescu, pagina 12 din decizie. Și am să-mi permit să vă citesc exact ce a spus Curtea Constituțională: "Faptul că Președintele României, prin comportamentul său politic, și-a asumat public inițiativa luării unor măsuri economico-sociale, înainte ca acestea să fie adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii, poate fi reținut ca o încercare de a diminua rolul și atribuțiile primului ministru. De aceea, această atitudine imputată domnului Traian Băsescu nu poate fi încadrată în conceptul «opinii și opțiuni politice», astfel cum a fost acesta definit de Curtea Constituțională."

Al doilea punct reținut de magistrați este că președintele a încălcat, în mod repetat, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor prevăzute în Constituție. Și vă puteți duce la paginile 15 și 16 din decizie să citiți.

Al treilea punct este că președintele a încălcat exact ceea ce-și permite să ne reproșeze nouă că vom face: a încălcat independența justiției și separația puterilor în stat. (Vociferări în sală)

Și un al patrulea punct, poate cel mai important, pe care l-a reținut Curtea Constituțională este acela că Președintele României a încălcat principiul neafilierii politice a persoanelor care ocupă funcția prezidențială și a abandonat rolul de mediator între stat și societate, iar Curtea Constituțională ne spune expresis verbis că președintele va trebui să răspundă în fața electoratului și a societății civile. Adică să meargă la referendum. (Aplauze în sală)

Stimați colegi,

Situația din prezent este foarte simplă. Nu sunt jocuri politice, nu sunt subtilități juridice. Parlamentul votează pentru a-l trimite pe Traian Băsescu în fața votului românilor, conform art. 95 din Constituția României.

Ce poate fi mai democratic decât un vot popular? Și ce întrebare mai simplă poate fi adresată decât: "Mai vreți să continuăm cu Traian Băsescu președinte sau nu?"

Nu este nicio lovitură de stat, nu este nimic neconstituțional, nu este nimic nelegal.

De altfel, președintele Traian Băsescu știe foarte bine: consilierul Domniei Sale, domnul Deaconu, în Constituția comentată și adnotată, scria în anul 2008, deci ulterior referendumului din 2007, următoarele rânduri în legătură cu relația dintre Parlament și Președinte. Și vă dau dreptul să apreciați singuri ce spune consilierul care stă zi de zi lângă președintele Traian Băsescu. Citez: "Parlamentul are această putere de a stabili dacă faptele care i se impută șefului statului sunt sau nu fapte grave de încălcare a Constituției. Dreptul de a-l suspenda din funcție pe șeful statului este un drept discreționar al Parlamentului. Aceasta înseamnă că Parlamentul, chiar și în ciuda unui aviz negativ al Curții Constituționale - dar astăzi avem un aviz pozitiv -, poate suspenda pe șeful statului." Acestea sunt cuvintele domnului Deaconu.

Astăzi, ne aflăm într-o procedură perfect legală și perfect constituțională. Singura problemă a președintelui este că presupune vot și asta înseamnă că este democratică. Traian Băsescu se află în fața unei decizii simple, aceea de a răspunde în fața românilor pentru acuzațiile care i-au fost aduse.

Această luptă nu este lupta parlamentarilor împotriva lui Traian Băsescu, nu este lupta noastră împotriva lui Traian Băsescu. Este lupta lui Traian Băsescu împotriva românilor, pe care ar fi trebuit să-i reprezinte.

Înainte de a vorbi însă despre Traian Băsescu, aș vrea să fac câteva precizări în legătură cu o serie de acuzații care ne-au fost aduse în ultima săptămână. Ni s-a spus că vrem să lovim justiția și că distrugem statul de drept. Dar Vasile Blaga și Roberta Anastase au fost schimbați din funcție pentru că au încălcat regulamentele Parlamentului. Și reamintesc că președintele Traian Băsescu, în 2005, într-un interviu acordat BBC, spunea că majoritatea parlamentară trebuie să aibă un președinte în fruntea Camerelor.

Am fost acuzați pentru ordonanțele de urgență. Dar acestea nu produc un șoc sau vreo mirare. Revenim la reglementări care au existat în România ani de zile. Curtea Constituțională a României, între 1992 și 2010, nu a avut niciodată atribuția de a verifica hotărârile Parlamentului. Ba, din contră, până în 2003, atribuția de a verifica hotărârile Curții Constituționale era a Parlamentului României, cu doi pe trei, și a fost scoasă din Constituție, vă reamintesc, stimați colegi, la cererea lui Emil Boc și a Grupului parlamentar al PDL, care au condiționat votarea modificărilor constituționale care erau obligatorii pentru aderarea la Uniunea Europeană. Adică au fost impuse prin șantaj politic în Camerele reunite.

În 2010, eu, în numele Partidului Social Democrat, am fost cel care am solicitat introducerea acestei prevederi: hotărârile Parlamentului să fie verificate de Curtea Constituțională. Am făcut-o cu bună-credință și dumneavoastră ați interpretat-o cu rea-credință. Și am înțeles, după doi ani, ceea ce ne-a spus părintește - și nu am să uit niciodată - fostul președinte al Curții Constituționale, Ioan Vida, în plenul Comisiei juridice a Senatului. Ne-a spus: "Se vor întoarce împotriva voastră!"

Ce s-a întâmplat de atunci? S-au contestat, de 10 sau de 11 ori, la Curtea Constituțională, hotărâri ale plenului Senatului, ale plenului Camerei Deputaților, ale plenurilor reunite.

Care a fost rezultatul? Curtea Constituțională a respins, de fiecare dată, orice sesizare formulată de oricare dintre noi, din Parlamentul României, susținând permanent două argumente esențiale.

Primul argument a fost că magistrații Curții nu trebuie să interfereze în activitatea politică a Parlamentului și al doilea argument esențial este suveranitatea plenului. De fiecare dată, ni s-a spus că plenul este suveran și, prin deciziile pronunțate, și-au menținut poziția formulată în scris către Comisia juridică a Senatului, aceea că o asemenea reglementare este inoportună și încalcă separația puterilor în stat.

Vreți să recunosc în fața dumneavoastră că am greșit atunci?

Recunosc. Am greșit atunci. Astăzi, s-a îndreptat acea greșeală. (Aplauze în sală)

În legătură cu ordonanța de urgență privind modificarea referendumului, acum două luni, Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu și majoritatea parlamentară de atunci, condusă de Partidul Democrat Liberal, a vrut să facă imposibilă demiterea președintelui prin referendum. Ne-a spus că președintele trebuie demis cu 51% din cei înscriși pe listele electorale, adică pe listele electorale din 2002, dar noi suntem în 2012.

În 2002, stimați colegi, nu aveam trei milioane de români cu drept de vot muncind legal în afara României. În 2002, din păcate pentru noi, ca nație, eram cu două milioane mai mulți. Am făcut un calcul. Ca să fi respectat regula strâmbă a fostului premier Ungureanu, ar fi trebuit să iasă la vot 85% și să voteze 85% pentru demiterea Președintelui României. Ne pare rău că nu v-am lăsat să inventați români care nu se află astăzi în România pentru a participa la vot.

Și dați-mi voie să vă spun un lucru simplu. Ne-am întors la legea din 2007. Formula consacrată de ordonanța de urgență de ieri este în conformitate cu decizia Curții, care a verificat constituționalitatea legii din 2007. Astăzi, îl vom trimite la referendum pe președintele Traian Băsescu, în temeiul aceleași legi din 2007, pe care Domnia Sa a câștigat. Armele sunt egale. Să câștige și acum. Să meargă în fața românilor și să le spună, cum ne-a spus nouă aici, că tot ce a făcut a fost bine, corect și util pentru ei.

Nimeni de la USL nu s-a atins de justiție, nimeni nu a pus în pericol funcționarea DNA-ului, nimeni nu a pus în pericol funcționarea ANI-ului, nimeni nu a interferat parchetele sau instanțele.

Ceea ce vă deranjează, stimați colegi - și-mi pare rău că trebuie să vă spun în plen - este începerea controalelor, este jaful de la "Poșta Română", este ceea ce descoperim la "Hidroelectrica", este jaful de la Televiziunea Română. Asta este ceea ce vă deranjează. (Aplauze în sală) De aceea veniți să spuneți că cineva vrea să ia controlul pe justiție.

Mă bucur că s-a întors președintele Traian Băsescu, pentru că aș fi vrut, de față cu Domnia Sa, să-i spun că, atunci când afirmă, atunci când președintele Traian Băsescu afirmă în fața noastră că vrem să preluăm controlul asupra justiției, eu sesizez o fractură logică. Dacă noi vrem să preluăm controlul, atunci de la cine vrem să-l preluăm? Probabil de la președintele Traian Băsescu? (Aplauze în sală)

Noi nu vrem să preluăm controlul justiției și vă dau exemple. Când Monica Macovei a ieșit și a spus că un medic trebuie anchetat, medicul a fost anchetat. Când domnul Baconschi a ieșit și a spus că Marga trebuie anchetat, a apărut o plângere penală. Când președintele Traian Băsescu a spus că un om de afaceri n-a greșit, a fost eliberat. Și exemplele pot continua.

Dar domnul președinte Traian Băsescu, acum de față, este cel care a decis tăierea pensiilor. Poate să nege, dar a decis-o. Domnia Sa spunea ieri că se bazează pe votul celor cărora le-a crescut pensia. O să piardă la referendum atunci. Nimănui nu i-a crescut pensia. Tuturor le-a scăzut pensia. Dacă Domnia Sa se bazează pe asta, se află pe un drum greșit.

Domnia Sa este cel care a anunțat tăierea salariilor, fără ca unii miniștri să știe, și nu putem să uităm, niciunul, reacția caraghioasă a fostului ministru Șeitan, parcă trezit din somn de anunțul prezidențial.

Președintele Traian Băsescu este cel care a împărțit România între cei care merită respectați, cei care-l susțin și cei care sunt leneși, plătiți de moguli, paraziți sociali, adică cei care nu-l mai doreau și nu l-au mai dorit ca președinte. (Aplauze în sală)

Nicicând divizarea societății și ura adusă în mijlocul societății de cel care ar fi trebuit să fie mediator între stat și societate și între puterile statului nu au fost mai mari ca astăzi.

Președintele Traian Băsescu vorbește despre încălcarea Constituției. Îmi aduc aminte de refuzul Domniei Sale din 2009 de a-l numi premier pe Klaus Johannis și de opțiunea de a sta cu un Guvern cu nouă miniștri, care aveau câte două, trei mandate, doar pentru a deține controlul organizării alegerilor și a-i da posibilitatea lui Baconschi să voteze un om la 11 secunde la Paris. Astea sunt adevăruri care trebuie spuse.

Președintele Traian Băsescu a făcut și a desfăcut guverne în spatele ușilor închise. Domnia Sa însuși a recunoscut, împreună cu fostul premier Ungureanu, că au pregătit luni de zile numirea acestuia din urmă.

Poate ne amintim cu toții discursul președintelui Senatului, Crin Antonescu, care spunea: "La început, a fost telefonul", pentru că, în regimul Traian Băsescu, guvernele nu se fac în Parlamentul României, ci se fac începând cu telefoane de seară.

De aceea ne aflăm astăzi în fața unei proceduri de suspendare. (Aplauze în sală; vociferări și strigăte)

Aș vrea să întreb unde erau cei care plâng astăzi de dragul statului de drept atunci când președintele, în contradicție cu ceea ce afirmă Domnia Sa astăzi, spunea că nu va respecta deciziile Curții și când sugera că banii reținuți ilegal pensionarilor nu ar trebui returnați.

Uniunea Social-Liberală a respectat decizia Curții și a returnat banii pensionarilor, reținuți ilegal de Guvernul PDL, girat de Traian Băsescu. (Aplauze în sală)

Vedem acum câți bani se folosesc în afara țării pentru o campanie fără precedent de denigrare a României, de dragul menținerii puterii și de disperarea pierderii acesteia. Asta, la pachet cu încercarea de a forța, în plan european, discuții extrem de defavorabile pentru țara noastră. Iar președintele tuturor românilor, aici de față, nu ne spune nimic despre asta.

Eu cred că, dacă ați fi fost la fel de eficienți în promovarea României, poate investițiile ar fi venit în țară, poate că nu s-ar fi prăbușit economia, poate că nu ar fi dispărut, în trei ani, 700 000 de locuri de muncă. Dar este mult mai ușor să faci rău, decât să faci bine. Asta a fost tot timpul dictonul PDL-ului, iar președintele a încurajat aceasta.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Domnule senator, iertați-mă, timpul a expirat, vă rog să pregătiți încheierea.

 
 

Domnul Dan-Coman Șova:

Domnule președinte,

Aș încheia spunându-vă că nu trebuie să vă fie frică de votul românilor, nu trebuie să vă fie frică de cei cărora le spuneți acum că le-ați făcut bine prin tăierea salariilor și pensiilor, nu trebuie să vă fie frică de cei cărora le-ați închis spitale și le-ați tăiat ajutoare. Spuneți că așa îi ajutați să trăiască mai bine. Lor le-ați luat locurile de muncă, lor le-ați luat liniștea, pe ei i-ați instigat unii împotriva altora, pe ei i-ați mințit și acum încercați să-i convingeți că îi apărați.

Mergeți în fața românilor și spuneți-le cât de mândru sunteți de tot ce ați făcut. Mergeți în fața lor și convingeți-i că tot ce ați făcut în acești ani e bine și românii vor decide dacă îl mai vor pe Traian Băsescu președinte.

Vă mulțumesc. (Discuții, rumoare, aplauze)

Din sală: Bravo! Bravo!

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Invit, pentru două scurte intervenții, pe senatorul independent domnul Mircea Geoană și domnul deputat Săniuță.

Domnule senator Mircea Geoană, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule Președinte,

Domnilor președinți ai Camerelor Parlamentului României,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Cred că lucrurile sunt suficient de clare, s-au spus multe. Întrebarea este: începând cu această seară, ce lecții învățăm din acești ani?

Începând din această seară, cred că trebuie nu să privim înapoi cu mânie, ci cu amărăciune și cu înțelepciune. Din această seară, un nou președinte interimar și, peste câteva luni, un nou președinte al României vor putea să demonstreze că se poate face mai mult și mai bine... (aplauze) ... vor putea să demonstreze că țara aceasta poate fi unită, și nu dezbinată.

Și, pentru a ne aduce puțin în amintire anii trecuți, l-aș cita pe Abraham Lincoln, care spunea: "Poți să-i păcălești pe toți pentru o perioadă, poți să-i păcălești tot timpul pe unii, dar nu poți să-i păcălești pe toți întotdeauna." Și aici am ajuns la finalul mandatului domnului președinte Traian Băsescu. (Aplauze)

Este important și fac un apel și către cei care sunt astăzi în opoziție, pentru că ați fost la putere și, evident, când ești la putere îți place să folosești majoritatea crezând că ești la putere în eternitate. Nimeni nu este la putere în eternitate! Iar ceea ce trebuie să încercăm să dăm din această seară, dincolo de retorica din Parlament, este predictibilitate, respectabilitate și reputație internă și externă României.

Această perioadă ne-a afectat din punct de vedere extern. Nu trebuie să ne ascundem de această realitate. Din această seară, președintele Senatului sunt convins că va da un semnal, ca președinte interimar, de calm, de echilibru și de respectare a tuturor angajamentelor externe ale României. (Aplauze)

România este un stat serios! România este o democrație europeană, chiar dacă este, în mod evident, frământată de această plăpândă perioadă de 22 de ani.

Și mai este un lucru important. Să ținem minte că, atunci când vrei să fii conducătorul unei națiuni sau liderul unei comunități sau liderul unei afaceri sau liderul unei asociații neguvernamentale, trebuie să încerci să scoți ce este mai bun din oameni, și nu să scoți ce este mai rău din oameni. Că este nevoie de lideri care să inspire și să conducă prin exemplul personal și să nu învrăjbească societatea.

Apelul meu, și închei, este să învățăm din greșelile mandatului lui Traian Băsescu, să încercăm să nu facem aceleași greșeli. Să încercăm să unificăm o națiune care este, în acest moment, rănită și sângerândă, care și-a pierdut încrederea în clasa politică. Este nevoie de un nou început și poate că astăzi mandatul s-a scurtat, în mod dramatic, și pentru că alegerile din 2009 au fost cel puțin neclare. (Discuții, rumoare, vociferări)

Și poate că președintele Băsescu astăzi plătește și pentru faptul că a existat atât de multă neclaritate, indiferent de opinia pe care o putem avea.

Domnule președinte, nu cred că acest mandat trebuie încheiat pe un ton de ură, pentru că ura nu face bine. Nu cred că trebuie să mergem la aceste trei rânduri de alegeri care ne așteaptă în câteva luni de zile încărcați de această patimă negativă.

Haideți să venim cu soluții! Haideți să dăm țării acesteia și reputației noastre în plan european și internațional mândria faptului că țara aceasta se adună! Nu mai vreau să mai călcăm pe cioburi și să respirăm și să împroșcăm venin! A venit clipa revenirii la normalitate în această țară!

Din această seară, România își găsește normalitatea.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Mulțumesc domnului senator Mircea Geoană.

Îl invit pe domnul deputat Marian Săniuță. Urmează domnul senator Gheorghe David.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Marian-Florian Săniuță:

Vă mulțumesc.

Domnule Președinte al republicii,

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am încheiat de curând prima jumătate a anului 2012, an complicat și dificil din cauza bătăliilor politice pe care le presupune calendarul electoral, dar și din cauza evoluțiilor economice. Asupra acestora, vă rog să-mi dați permisiunea să mă refer.

Prima jumătate a acestui an a adus și în plan politic căderea a două guverne și instalarea celui de-al treilea, premieră în istoria postdecembristă, ca în șase luni să avem trei premieri și peste 50 de miniștri, iar astăzi să punem în discuție suspendarea președintelui țării.

În primele două trimestre ale acestui an, România a intrat din nou în recesiune, trimestrul I aducând o scădere a produsului intern brut de 0,1%, iar datele preliminare pentru trimestrul al II-lea arată că această tendință se va menține. De altfel, dincolo de eforturile lăudabile ale BNR, cursurile leu - euro și leu - dolar arată clar lipsa de performanță a economiei românești: 4,31 de lei pentru un euro la 1 ianuarie 2012 și, respectiv, 3,33 de lei pentru un dolar SUA; 4,51 de lei pentru un euro astăzi și 3,64 de lei pentru un dolar american. Agenția de rating Moody’s a înrăutățit perspectiva ratingului Baa3 al României pentru datoriile pe termen lung în valută și în lei, de la stabilă la negativă.

Fluxurile de investiții străine directe în primele patru luni ale acestui an au totalizat 446 de milioane de euro, în scădere cu 10% față de valoarea din aceeași perioadă din 2011, de 490 de milioane de euro.

Pe primele patru luni, exporturile sunt în stagnare față de aceeași perioadă a anului trecut, comparativ cu o țintă anuală de 8%. Dar ceea ce este îngrijorător este reducerea cu 2,8% a exporturilor către piețele din Uniunea Europeană. Producția industrială, unul dintre cei mai importanți indicatori datorită contribuției importante la crearea produsului intern brut, a înregistrat în primele patru luni o creștere de doar 1,4%. Deficitul bugetar a înregistrat un trend continuu ascendent în acest an, ajungând după primele luni la 7,2 miliarde de lei, respectiv 1,2% din produsul intern brut. Scumpirile la energia electrică, începând cu data de 1 iulie, și intrarea în insolvență a "Hidroelectrica", principalul producător de energie electrică ieftină pentru economia românească, indică o perspectivă deloc favorabilă pentru mediul de afaceri. Nu în ultimul rând, șomajul a început să crească, 7,7% în luna iunie, lucru mai puțin obișnuit pentru perioada de vară.

Din partea fondurilor europene, ceea ce ar fi trebuit să împlinească în parte nevoile de investiții din România, nu vin semne bune, ci, dimpotrivă, începând cu 1 iulie 2012, România nu mai trimite la Comisia Europeană cereri de rambursare pentru patru programe operaționale.

În sfârșit, scrisoarea de intenție a Guvernului României înaintată către Fondul Monetar Internațional arată foarte clar că țara noastră își propune o țintă de dezvoltare la nivelul întregului an de 1,5%, bazată, în special, pe consum și creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene. Nu în ultimul rând, salariul mediu net a scăzut în luna mai cu 1,5% față de aprilie.

Am creat și dezvoltat în România după 1989 o economie asimetrică și greu performantă, iar acum, când climatul economic la nivel european parcurge trasee sinuoase, nu ne propunem sub nicio formă încurajarea liberei inițiative românești, susținerea prin orice mijloace a capitalului sănătos autohton creator de...

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Domnule deputat, cu părere de rău, timpul...

 
 

Domnul Marian-Florian Săniuță:

Închei, domnule președinte. Aveți dreptate, imediat.

Închei spunând, spre nerăbdarea domnului președinte al Senatului, că, fără o economie performantă, românii nu vor vedea niciodată împlinite promisiunile clasei politice.

De aceea, stimați colegi, suspendați astăzi, dar nu scufundați economia și statul de drept. (Discuții, aplauze)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Urmează, în numele Grupului parlamentar al PDL - PDL, da? Sigur? -, domnul senator Gheorghe David. (Vociferări, aplauze, râsete)

 
   

(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

 
 

Domnul Gheorghe David:

Domnule Președinte al României,

Domnilor președinți ai Parlamentului,

Dragi colegi,

Vreau să vă spun că vă respect pe toți, iar dacă prin cuvintele pe care le voi rosti cineva se va simți jignit, aș vrea să mă ierte.

Am adus cu mine câteva cărți.

În partea stângă, am aceste cărți făcute de Parlament pentru parlamentari, un ghid care să-i conducă pe parlamentari să rezolve problemele din Parlament în condiții bune. Uneori le-am respectat, alteori le-am modificat după cum ne-a plăcut, iar alteori chiar le-am ignorat. De aceea, le las deoparte.

În partea dreaptă, am Constituția, mai veche și mai nouă, pe care, de asemenea, am interpretat-o după bunul plac sau nu am mai ținut cont de ea. O las deoparte și pe aceasta. (Discuții, rumoare)

Am în centrul pupitrului o carte, o carte pe care, atunci când am depus jurământul fiecare dintre noi, am pus mâna pe această carte și am jurat credință. Este Cartea Sfântă, Biblia, o carte valabilă pentru toți creștinii. Este îndreptarul învățăturilor sănătoase. Este prima carte tipărită după apariția tiparului în lume. Este cartea tradusă în peste 4 700 de limbi și dialecte din cele 6 900. Este cartea tipărită, de la apariție și până în zilele noastre, în peste 6 miliarde de exemplare. (Discuții, rumoare, vociferări)

De aceea, vreau să fac un apel, folosindu-mă de două citate din această carte.

Primul citat spune așa: "Opriți-vă și să știți că Eu sunt Dumnezeu. Eu stăpânesc peste neamuri, eu stăpânesc pe pământ."

Dragi colegi,

Este un moment când putem să ne oprim din acest demers. Este un moment când putem să spunem: am ajuns prea departe... (rumoare, vociferări) ... și este un moment de care trebuie să ținem seama. Chiar dacă domnul coleg Șova spunea mai devreme că la început a fost telefonul... (râsete, discuții) ... eu vreau să vă spun că la început a fost cuvântul. (Discuții, rumoare, vociferări)

Iar Iisus Cristos spune în felul următor: "Puneți sabia la locul ei, căci toți cei ce scot sabia de sabie vor pieri." (Discuții, rumoare, vociferări, aplauze, râsete)

Haideți, dragi colegi, să lăsăm deoparte toate lucrurile care ne dezbină și să ne unim forțele pentru cele comune, care ne unesc. Așa să ne ajute Dumnezeu!

 
   

(Discuții, rumoare, vociferări, aplauze, râsete; domnul senator Gheorghe David revine la prezidiu.)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Mulțumesc. Mulțumesc frumos, domnule senator.

Minunate cuvinte!

Mai sunt trei înscriși, trei frați întru Domnul... (discuții, aplauze, râsete) ... de la PDL: domnul senator Dumitru Staicu, doamna deputat Raluca Turcan și robul lui Dumnezeu Cristinel Dugulescu, dar mai au numai două minute. (Rumoare, vociferări, aplauze, râsete)

Vă rog. Domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.

Nu, nu, și dânsul, robul lui Dumnezeu. Adică nu vă supărați, că nu am spus nimic rău.

Din sală: Rușine! (Rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte, mă bucur că ați revenit printre noi. (Aplauze)

Domnilor președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Domnul președinte ne mai dă o probă de dispreț, de nepăsare și de desconsiderare pentru instituția fundamentală a democrației, care este Parlamentul, dar, nefiind prima dată, trebuie să trecem cu vederea.

Stimați colegi,

Trăim astăzi clipe istorice, când poporul român își dobândește cu greutate și emoții libertatea, însă cel mai important lucru este că instituțiile democratice funcționează normal, procedurile din Parlament se desfășoară în conformitate cu Constituția, iar decizia finală va fi luată de cetățeni, de poporul român.

Cu toții suntem conștienți că refacerea morală, reconstrucția socială și economică a României după regimul Băsescu nu va fi una ușoară. Dar ceea ce este esențial este faptul că Parlamentul este instituția supremă a democrației, cea care are maxima legitimitate publică și va putea judeca asupra faptelor președintelui și care va găsi, fără îndoială, o soluție pentru criza politică și economică pe care o traversăm.

În acest moment, suntem reuniți în plen, avem, după cum știți, avizul Curții Constituționale, care, spre deosebire de cel din anul 2007, a reținut în sarcina președintelui încălcări ale Constituției. Și îmi pare rău că nu am timp să le și citez, pentru a-i da satisfacție - și nu o spun peiorativ - domnului senator Blaga și celorlalți colegi de la PD. Dacă doriți, la sfârșitul intervenției mele, o voi putea face de la această tribună.

Nu trebuie să uităm că cel care va avea însă cuvântul decisiv va fi poporul român, care va vorbi, evident, la referendum. Este perfect legitim și democratic ca acțiunile și faptele președintelui de după anul 2009 să fie supuse evaluării românilor. Parlamentul convoacă astăzi un referendum, iar poporul va putea spune dacă este mulțumit de ceea ce a făcut Traian Băsescu în ultimii trei ani.

Am convingerea că evenimentele de astăzi și decizia referendumului popular vor reprezenta în România un moment decisiv de trecere spre o democrație parlamentară. Va fi sfârșitul ceaușismului, al ideologiei prezidențialismului, al obsesiilor unui om care se consideră șeful statului, situat deasupra legii, sfârșitul ideii de comandant suprem.

Sper ca la anul să pornim pe un drum de revizuire a Constituției, pentru a implementa în România o guvernare parlamentară după modelul majorității covârșitoare a statelor europene. Ceea ce se întâmplă acum nu trebuie privit cu emoție, pentru că oamenii nu sunt instituții și cred că nimeni nu are dreptul să spună: "Statul sunt eu." Din contră, alternanța la guvernare este o condiție de bază a democrației. Instituțiile trebuie să funcționeze indiferent de cine le conduce la un anumit moment. România, ca atare, este o democrație, iar instituțiile, dragi colegi, vor funcționa în continuare și fără Traian Băsescu, și fără cuplul Vasile Blaga - Roberta Anastase.

Întotdeauna, momentul alternanței la guvernare este o încercare pentru instituțiile statului, dar sunt convins că îl vom trece cu bine, pentru că la bază va sta votul popular, votul cetățenilor.

Noi, parlamentarii USL, am constatat încălcări grave ale Constituției din partea președintelui. Consider că uzurparea puterilor Executivului de către președinte este foarte gravă. O guvernare democratică se bazează pe controlul reciproc al puterilor în stat. Executivul nu poate funcționa în afara controlului parlamentar, iar Constituția noastră stabilește clar că Parlamentul, care este Legislativul, cenzurează actele Guvernului. Președintele, în schimb, beneficiază de o anumită protecție din partea Constituției și nu este supus controlului parlamentar tocmai pentru că nu este o parte a Executivului. De aceea, considerăm că uzurparea puterilor Executivului este foarte gravă, pentru că președintele a încercat să-și asume puterile Guvernului fără a răspunde în fața puterilor statului în mod democratic.

Uzurpând puterile Guvernului, Traian Băsescu a acumulat suficientă putere pentru a-i transforma pe ultimii doi prim-miniștri în niște persoane fără personalitate politică, iar Curtea Constituțională a confirmat aceste acuzații prin avizul consultativ dat chiar astăzi.

Infinit mai grav este faptul că președintele României a creat astfel o țesătură de cutume și reglementări care îi permite sabotarea Guvernului Ponta. În multe privințe, Guvernul este pus acum în imposibilitatea de a-și executa funcțiile executive. Constatăm astăzi că, dacă Traian Băsescu a acumulat destulă putere în ultimii ani pentru a uzurpa guvernele PDL, el are acum destulă putere și pentru a sabota Guvernul USL. Vă spun acest lucru din perspectiva experienței pe care am avut-o în funcția de prim-ministru.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Mă uit spre dumneavoastră și văd o mare nepotrivire între ceea ce spunea ieri domnul Traian Băsescu și atmosfera din sală. Președintele invocă independența justiției, dar noi vedem acum că teama de justiție a cuprins, în primul rând, PDL. Nu știu cum s-a întâmplat, dar ani de zile cei din PDL au fost feriți de brațul legii. De astăzi însă, nu îi va mai proteja nimeni și sunt convins că procurorii se vor ocupa de marile dosare pe care le știe o țară întreagă, referitoare la aluminiu, la energia hidro, la gazele naturale, la autostrăzi și lista poate să continue.

Marile fraude legate de guvernarea PDL, patronată în mod direct de Traian Băsescu, ne duc cu gândul la marea minciună prin care românilor li s-a spus că salariile și pensiile trebuie reduse pentru a securiza finanțele statului. Să nu uităm însă care a fost realitatea: guvernele PDL au cheltuit în timp de criză mai mult decât a cheltuit Guvernul PNL în timp de creștere economică și prosperitate. Din păcate, aceste cheltuieli pe care Guvernul PDL le-a făcut nu i-au ajutat cu nimic pe români. În timpul celui de-al doilea mandat al lui Traian Băsescu, România a împrumutat, după cum știți, zeci de miliarde de euro și a dublat datoria publică și, bineînțeles, cei care vor plăti vor fi generațiile viitoare de români.

În acest moment, domnul Băsescu mai este sprijinit de câteva sute de oameni implantați în numeroase instituții ale statului. Pentru ei, criza nu a însemnat aproape nimic. Scăderile de salarii și necazurile românilor de rând nu i-au impresionat câtuși de puțin. Din contră, pentru acești clienți ai puterii, pentru această camarilă a puterii, au fost ani de prosperitate, de plimbări gratuite în toate țările lumii și aceștia sunt profitorii crizei.

În cazul în care Parlamentul va vota pentru suspendarea președintelui și pentru convocarea referendumului, vom începe peste puțin timp campania electorală. Îi cer pe această cale președintelui Băsescu să nu se folosească de acest referendum pentru a încerca să dezbine societatea din nou, să creeze ură și dihonie, așa cum a făcut-o în repetate rânduri, între diferitele categorii sociale, să-i ridice pe români unii împotriva altora.

Curtea Constituțională a reținut deja că președintele "nu și-a exercitat cu eficiență și exigență funcția de mediere între puterile statului". Am citat din avizul Curții Constituționale.

Îi cerem să nu mai adauge alte încălcări ale Constituției în cursul campaniei electorale care urmează, față de cele deja comise până acum și reținute inclusiv de Curtea Constituțională.

Același apel îl fac, dragi colegi, și față de dumneavoastră, cei care sunteți reprezentanții PDL. Vă cer că încetați denigrarea țării, cu atât mai mult cu cât Curtea Constituțională a vorbit și a reținut în sarcina președintelui încălcări ale Constituției. PDL trebuie să înceteze minciunile și declarațiile politice aberante, trebuie să oprească propaganda îndreptată împotriva țării și a cetățenilor români. În acest moment, declarațiile pe care le faceți, referitoare la lovituri de stat și mineriade, minciunile referitoare la intențiile USL față de Curtea Constituțională fac enorm de rău României. Toate acestea trebuie să înceteze.

Și îl rog pe Vasile Blaga, în calitatea lui de președinte al PDL, să înceteze, să oprească acest aparat de propagandă, pentru care poartă toată răspunderea politică.

Am, în final, un mesaj pentru dumneavoastră, stimați colegi de la PDL. Țara nu a fost niciodată a dumneavoastră, deci nu o puteți lua înapoi. Încetați cu acest slogan. Țara nu este proprietatea PDL, chiar dacă ați crezut așa o perioadă de timp. Țara este a tuturor cetățenilor, care vor avea posibilitatea să vorbească în curând prin referendum și prin alegeri.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, mai sunt trei vorbitori din partea Grupului parlamentar al PDL. Mai sunt doar două minute. Vom prelungi, ca să dăm dreptul tuturor, dar fac apel să fie concentrați.

Domnul senator Dumitru Staicu.

 
 

Domnul Dumitru-Florian Staicu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întrucât domnul Antonescu a readus în atenția noastră subiectul mineriadelor, aș vrea să vă expun și eu, pe scurt, punctul meu de vedere legat de această temă.

În 1990, eram student la Universitatea București și am avut proasta inspirație să merg la cursuri în ziua în care minerii, chemați să restabilească ordinea democratică, erau deja instalați în Piața Universității și făceau ce au fost puși să facă. (Discuții, rumoare, vociferări)

Băteau, omorau, distrugeau tot ce le ieșea în cale. Chiar în fața mea, profesorul cu care aveam primul curs din acea zi și-a primit porția de picioare și bâte. (Discuții, rumoare, vociferări)

Am trăit atunci un sentiment de groază și m-am întrebat cum e posibil așa ceva.

A trecut, nu mai contează cum și cu ce urmări, și l-am văzut apoi pe domnul Iliescu ieșind în fața lor și mulțumindu-le pentru spiritul cetățenesc de care au dat dovadă. (Rumoare, discuții)

Cam așa au înțeles să reacționeze cei care au preluat puterea în ’90 la prima clătinare a regimului instaurat de aceștia.

Astăzi, sunt senator în Parlamentul României și trăiesc același sentiment de groază pe care l-am trăit în acele momente din ’90. (Discuții, rumoare, vociferări)

Numai că de data asta minerii sunteți dumneavoastră, stimați colegi din USL! (Discuții, rumoare, vociferări, râsete, aplauze)

Ați preluat puterea așa cum ați preluat-o, folosindu-vă de instabilitatea emoțională și materială a unor colegi de-ai noștri. Ați început ușor stângaci, ezitând pe la Ministerul Educației cu numirea unor miniștri nepotriviți, pe la Ministerul Culturii cu unul incompatibil, după care, încet-încet, v-ați dat arama pe față, declanșând Jihadul instituțional la care am asistat cu toții în ultimele zile. Ce a urmat a cutremurat nu numai România, ci întreaga Europă; reacțiile nu au întârziat să apară din toate direcțiile: SUA, Germania, Franța, Parlamentul European, Comisia Europeană și presa străină. (Discuții, rumoare, vociferări)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Domnule senator, cu respect, o comprimare a nenorocirilor, vă rog.

 
 

Domnul Dumitru-Florian Staicu:

În numai trei zile, ați destructurat tot ce înseamnă instituție a statului democratic, neținând cont de nicio regulă, lege sau principiu.

Ceea ce este, în schimb, cel mai grav - și aici vă rog să fiți atenți - e faptul că folosiți aceeași metodă patentată de colegul dumneavoastră Cătălin Voicu, care la cârciumă stabilea cine e ministru, cine e procuror sau judecător, cine trebuie să câștige procesele la Înalta Curte de Casație și Justiție, cine îi gestionează pe aceștia și, pe deasupra, mai lua și bani pentru munca asta deosebită, pe care o presta.

Acestea sunt abilitățile dumneavoastră de guvernare, stimați colegi din USL. Dar ce am văzut astăzi la televizor? Aidoma domnului Iliescu, care le-a mulțumit minerilor, apare domnul Ponta, la 11.30, în conferință de presă, și anunță că dumneavoastră nu veți încălca niciodată legile și procedurile și nu veți destabiliza statul de drept. Ipocrizie, stimați colegi din USL!

Prin tot ce ați făcut în aceste zile, ați demonstrat, în aceste zile, disperare. Disperarea după putere, dar o putere similară cu cea totalitară. Numai să nu uitați că acțiunile dumneavoastră induc disperarea și în rândurile celor mulți, iar omul disperat va fi greu de controlat.

Feriți-vă, domnilor din USL, de ceea ce o să urmeze, dacă nu vă opriți!

Iar dumneavoastră, stimați cetățeni, care astăzi ne urmăriți, gândiți-vă în ce fel vor renunța cei din USL la putere, dacă felul în care au preluat-o e cel pe care l-ați văzut în ultimele zile.

Înainte să vă mulțumesc pentru atenție, aș vrea să dau citire, de la pagina 7, din motivația Curții Constituționale, din decizia de astăzi, a paragrafului următor: "Cu privire la aceste susțineri, cuprinse în propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României, Curtea constată că acestea nu precizează elementele necesare identificării și caracterizării faptelor de încălcare a Constituției, și nici dovezile pe care se sprijină imputările".

Mulțumesc.

(Aplauze)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Mulțumesc.

Eu făcusem un apel. Nu ați dorit să țineți cont de el. Timpul a fost depășit de mult. Dacă mai au puțină răbdare și îngăduință colegii, ca să nu rămână ceilalți doi colegi fără să se exprime, le propun intervenții de câte un minut doamnei Raluca Turcan și domnului Cristinel Dugulescu.

Vă rog!

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Mulțumesc.

Domnule președinte Traian Băsescu,

Domnilor președinți,

Vreau să vă spun că suspendarea președintelui României este un abuz, este o greșeală costisitoare pentru români și creează riscul unui precedent politic periculos.

Suspendarea președintelui este un abuz, pentru că ce a făcut USL în ultimele zile a fost, de fapt, să încalece politic tot statul. Deloc întâmplător, chiar în momentul în care fostul prim-ministru Adrian Năstase este acuzat de justiție, PSD reușește ce nu a reușit în vremea guvernării Năstase: să-și subordoneze toate instituțiile statului și să supună politic toată România.

Suspendarea președintelui este o greșeală pe care românii o plătesc economic, pentru că această criză politică distruge credibilitatea României și stabilitatea economică a țării.

După trei ani de zile de criză economică, prin sacrificiile românilor, România avea o economie stabilizată și o credibilitate câștigată în Uniunea Europeană prin măsuri economice corecte, apreciate în Uniunea Europeană. Acum, Uniunea Europeană își pune semne de întrebare în legătură cu capacitatea statului român de a funcționa democratic.

Acum un an de zile, România era printre puținele țări din Uniunea Europeană, chiar alături de Germania, care avea creștere economică. Acum suntem comparați cu Ungaria când vine vorba despre încălcarea regulilor statului de drept și abuzul politic.

Guvernul Ponta, din nefericire pentru români, nu a câștigat lupta pentru stabilizarea economiei, dar a câștigat războiul cu democrația.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Doamnă deputat...

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Suspendarea președintelui - și voi încheia...

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Vă rog.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

...creează riscul unui precedent politic periculos, consfințind, practic, ruperea echilibrelor constituționale în funcție de dorința unei majorități parlamentare.

Toate acțiunile USL din aceste zile ne-au adus în situația în care președintele nu mai este ales direct de români, ci este desemnat de o majoritate parlamentară. Ați transformat un mecanism constituțional de control al unei puteri a statului într-o bâtă politică pe care o poate ridica oricine, în funcție de interes, oricând, în funcție de o majoritate.

Suspendarea președintelui - și lucrul acesta reiese din avizul Curții Constituționale - nu se întemeiază pe argumente și pe fapte...

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Doamna Turcan...

 
 

Doamna Raluca Turcan:

... ci pe minciuni și pe interpretări...

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Chiar exagerați! Cu durata, nu cu compunerea.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

... ale unor declarații politice. Închei...

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Cu durata compunerii. V-am oferit un minut. Au trecut trei. Nu mai aveați timp.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Voi încheia.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Compunerea e pasionantă, ne-o puteți da pe net. Vă rog respectuos.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Vă voi spune doar atât: argumentația de suspendare a președintelui s-a făcut în studiourile unei televiziuni.

În sfârșit, domnule Antonescu, cred că veți putea dormi liniștit. Aveți șansa să deveniți Președintele României, însă această funcție, deși n-o meritați, o veți obține nu printr-o înfruntare democratică la vot, ci printr-un abuz politic.

Și v-aș mai spune că puteți dormi liniștit. Frica de justiție veghează.

(Aplauze)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Da. În fine, cu rugămintea, poate, de data asta, încununată de succes, la domnul deputat Dugulescu, cred, ultimul vorbitor înaintea...

(Domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz solicită cuvântul pe procedură.)

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea (de la prezidiu):

Pe procedură, înainte.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Da, procedură. Domnul deputat Duvăz.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Domnule președinte,

Apreciez generozitatea dumneavoastră în legătură cu luările de cuvânt, dar noi am votat aici și un program, am stabilit împreună, tot prin vot, și timpii pentru fiecare grup, iar această generozitate cred că se poate și ea sfârși.

V-aș ruga să constatați că timpii au fost epuizați de către toate grupurile, să înceteze intervențiile și să continuați ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Da, aveți dreptate. Nu-mi mai pot permite să fiu generos. Regulile sunt reguli.

Îmi pare rău, domnule deputat, vă mulțumesc.

Îl întreb pe domnul președinte al României dacă dorește...

(Domnul deputat Marius Cristinel Dugulescu insistă să ia cuvântul.)

A trecut de mult timpul.

(Proteste în rândul parlamentarilor PDL)

 
 

Domnul Marius Cristinel Dugulescu (din sală):

Procedură!

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Da. Doream să-i dau cuvântul domnului președinte, dar dacă aveți procedură... Dar să fie procedură, vă rog.

 
 

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

Domnule Antonescu, fiți corect! Dumneavoastră, Grupul USL, ați depășit timpul cu mult. Dacă secretarii și-ar fi făcut datoria, ați fi văzut, ați depășit cu mult timpul, iar când vine vorba de Grupul parlamentar al PDL, văd că sunteți foarte corect. Aveți două unități de măsură. Vă rog să respectați Grupul parlamentar al PDL și nu faceți în așa fel, încât să spuneți că, acum, la sfârșit, noi nu mai avem timp. Bine că domnul Tăriceanu a putut să vorbească!

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Domnule deputat...

 
 

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

Domnule Antonescu...

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

... Grupul parlamentar al PDL...

 
 

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

... vă rog frumos să respectați...

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Grupul parlamentar al PDL a fost grupul care a primit timp suplimentar.

 
 

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

Dumneavoastră ați depășit suplimentar.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea (de la prezidiu):

Nu e adevărat, domnule deputat.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Haideți... Până la urmă, suntem pentru altceva aici. Doriți ceva? Vă rog!

 
 

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

Mulțumesc.

V-aș fi răspuns mai multe, domnule Antonescu. La aroganța dumneavoastră, să știți că...

(Proteste în sală, vociferări)

Să știți că nu pot să vă răspund. Proverbe 26:4 spune: "Nu răspunde nebunului după nebunia lui", așa că o să trec direct la subiect.

(Vociferări în sală, aplauze în rândurile opoziției) P>La început ați fost rugați să citiți documentul în baza căruia Președintele României este acuzat astăzi de dumneavoastră și nu ați fost de acord. A venit domnul Șova și a luat un text din context, ca să-l facă un pretext. A venit domnul Șova... (Rumoare, vociferări)

Stați puțin! (Proteste, vociferări)

Știu că nu vă place, pentru că Curtea Constituțională spune că Președintele României nu a încălcat Constituția. Știu că nu vă place. Dați-mi voie să vă citesc câteva paragrafe. "Președintele României..."

(Gălăgie în sală, vociferări)

Dați-mi voie să vă citesc.

"Președintele României are un rol în viața politică și socială a țării și nu poate să fie caracterizat..." (Vociferări în sală)

Dacă o să tăceți... Dacă o să tăceți, o să las și eu mai încet. (Intervenții neinteligibile din sală)

Dacă o să tăceți, o să mă ascultați...

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Nu, n-o să tăcem. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

... mă ascultați...

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Vă rog să mergeți la loc.

 
 

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

Nu vă convine că Președintele României...

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

A expirat timpul de mult. Vă rog...

 
 

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

... a fost declarat de către Curtea Constituțională că nu a încălcat...

(Președintele de ședință a închis microfonul de la tribună.)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Domnule deputat, vă rog. Mulțumesc.

Întreb pe domnul Președinte al României dacă dorește să ia cuvântul. Dacă dorește s-o facă, îl invit.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

(Aplauze)

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Onorată conducere a Parlamentului României,

Aș vrea să dau doar câteva răspunsuri.

Mă acuzați că am dezbinat. Și am să vă aduc aminte un element important, împreună cu dumneavoastră, cu toți, în urma unor analize extrem de serioase, ale celor mai buni specialiști, s-a pus un diagnostic și s-au dat soluțiile pentru sistemul de educație românesc. Noi toți am reușit să semnăm un Pact pentru educație, care, pe urmă, a dus la noua Lege a educației. Toate partidele parlamentare l-au semnat. Pe urmă, ați înțeles dezastrul, în imaginea dumneavoastră, a unei cooperări și atunci ați preferat confruntarea, nu s-a mai putut discuta cu dumneavoastră, dar ați făcut eforturi uriașe să afectați principiile Legii educației când ea a fost trimisă de Guvern în Parlament. Voiați să reveniți la sistemul clientelar din universitățile românești, din liceele românești. Șansa a fost că România a avut un Guvern curajos, care și-a asumat răspunderea pe această lege și, astăzi, avem o lege bună a educației.

Deci am făcut încercări numeroase să fim împreună în sprijinul românilor, dar ce nu puteți să-mi cereți, nu puteți să-mi cereți ca președintele să genereze un sistem care să protejeze parlamentarii de responsabilitate în fața legii. Asta nu puteți să-mi cereți și asta a supărat pe foarte mulți, cel mai tare. Iar în ceea ce mă privește, vă garantez că, atâta timp cât voi fi Președintele României, deci atâta timp cât voi fi, cu mine nu va reuși să facă nimeni niciun compromis din acest punct de vedere, fie că este parlamentar la putere sau parlamentar în opoziție, și asta pentru un motiv simplu: eu nu fac intervenții nici la procurori, nici la judecători, nici la polițiști. N-am făcut-o și nici n-am s-o fac. (Aplauze)

Știu că, uneori, s-au supărat și cei din PDL, dar așa e viața.

Am înțeles că unul din miniștrii dumneavoastră spunea zilele acestea, pe prăbușirea leului ca urmare a atmosferei politice din România, că nu-i nicio problemă, facem mai mulți bani la buget. Așa este, numai că cele câteva sute de mii de români care au credite la bănci au fost aduși într-o situație extrem de dificilă. Poate vă gândiți la acțiunile dumneavoastră politice și la impactul pe care îl au asupra vieții de zi cu zi a românilor.

Ați vorbit de dictatură. Doamnelor și domnilor senatori și deputați, ați văzut vreun dictator care să dea opoziției funcția de prim-ministru? (Aplauze)

Ați văzut vreun dictator care să dea opoziției cel mai puternic serviciu de informații interne? (Aplauze)

Ați văzut vreun dictator care să dea opoziției șefia singurului serviciu de informații externe?

Ei, dacă nu ați văzut, mai căutați dictatori! (Aplauze)

Am înțeles, chiar din gura domnului senator Antonescu, că vorbele sunt fapte.

Domnule senator, vă atenționez că ați făptuit destituirea a șase judecători de la Curtea Constituțională, că ați spus-o. (Aplauze)

Înțeleg că unul din vorbitorii de la putere a spus că România își va respecta toate angajamentele internaționale. Așa este. Vedeți că cel mai puternic angajament internațional nu este scris, iar acesta se numește "respectarea statului de drept", pe care dumneavoastră nu o mai faceți acum. (Aplauze)

Aveți respect pentru statul de "drepți"!

Apropo de asta, chiar am înțeles că domnul senator Șova era frământat că de ce mă supără faptul că "ia" justiția de la cineva. Iar eu îi spun că justiția nu trebuie luată de nicăieri. Dânsul a înțeles greșit. Justiția nu trebuie luată din independența ei și nu trebuie anexată intereselor de partid sau intereselor infractorilor.

Apropo de asta, pentru că înțeleg că aveți dubii legat de respectarea hotărârilor judecătorești, mă tem că sunt hotărâri definitive cu privire la situația de incompatibilitate a domnului Pâslaru, a domnului Andon, a domnului Diaconu, toți de la dumneavoastră, de la putere. (Aplauze)

Vreți ca acești domni să voteze astăzi suspendarea Președintelui României? E doar o întrebare retorică. Sunt convins că va vota și domnul Voicu. (Aplauze)

Doamnelor și domnilor,

O să vă spun un regret, de data asta. Un regret. Am numit doi prim-miniștri. Unul se numește Călin Popescu Tăriceanu, altul se numește Victor Ponta. Paradoxal, după ce au ajuns la Palatul Victoria, amândoi și-au propus ca obiectiv suspendarea Președintelui României. Și i-am văzut pe amândoi, cu ochii blânzi și umezi, înainte să le pun în mână mandatul, și i-am văzut și după ce au ajuns la Palatul Victoria, marionete ale propriilor lor partide și ale intereselor corupților din partidele lor. (Aplauze)

Doamnelor și domnilor,

Am auzit astăzi multe intervenții, chiar dacă a trebuit să mai gestionez și unele probleme pe care le aveam. Le-am mai văzut la televizor și regretul meu este că am auzit foarte multe minciuni din partea puterii, legate de activitatea mea, și foarte puține abordări legate de ce-i de făcut pentru țara asta.

Aș vrea să vă rog, poate în finalul unui discurs, să aveți grijă de țară și de oamenii ei. A avea grijă de țară înseamnă a-i respecta legile. A avea grijă de țară înseamnă să faceți să se aplice Legea educației naționale, așa cum este ea, fără s-o modificați. A avea grijă de țară înseamnă să faceți să se aplice cele patru coduri, care au fost trecute prin Parlament. A avea grijă de țară înseamnă să creați locuri de muncă. A avea grijă de țară înseamnă, în mod deosebit, să nu vă atingeți de justiție și de instituțiile statului.

Aș vrea să vă spun că nu aveți cum să înțelegeți care este sentimentul unui președinte, al unui șef de stat, care trebuie să treacă, cu țara și cu poporul lui, printr-o criză grea.

Vreau să vă spun, aici, tuturor. Am fost partener cu Guvernul și cu majoritatea parlamentară într-o perioadă extrem de grea: 2009, 2010, 2011. Știu că s-au luat măsuri care i-au afectat pe oameni. Nu am făcut-o cu sufletul deschis, dar am făcut-o pentru a evita un rău mai mare: acel rău în care ajungeam să nu mai putem asigura nici salarii, nici pensii, nici funcționarea statului, pentru că România nu mai era finanțată de nimeni.

Am conștiința împăcată că mi-am făcut datoria față de țara mea, față de poporul meu.

O zi bună!

(Aplauze)

Și acum, doar o mică observație, care depinde de votul dumneavoastră. Eu sunt la Cotroceni. Aștept, eventual, decizia Curții Constituționale, care să stabilească președintele interimar, pentru a preda mandatul. Dar, dacă nu veți avea o astfel de decizie, datorită votului, tot puteți să mă căutați, domnule Antonescu, pentru că vă las aici o foaie pe care să vă scrieți, de pe acum, ce ați promis: demisia, dacă eu voi câștiga referendumul.

(Aplauze prelungite)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Mulțumesc.

Există, domnule președinte, și oameni care au cuvânt, și care nu trebuie să scrie.

(Domnul Traian Băsescu, Președintele României, părăsește sala de ședință.)

Pentru drept la replică - vă rog să luați loc, a plecat! -, domnul deputat Andon.

Vă rog.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc.

Domnilor președinți,

Am solicitat un scurt drept la replică. Îi mulțumesc și antevorbitorului.

(Intervenție neinteligibilă din sală; gălăgie)

Poftim? Am să tac până voi putea vorbi.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Iertați-mă o secundă, domnule deputat.

Distinși colegi de la PDL, cred că ați văzut că, în ciuda aprecierilor, sentimentelor, deputații din partea majorității s-au comportat - sper că admiteți - cât se poate de civilizat și cu domnul președinte, și cu dumneavoastră.

Noi știm cine și cum sunteți, dar, vă rog, nu mai arătați încă o dată aici!

Dacă nu doriți să mai participați la ședință..., accesul este liber. Dacă doriți, vă rog să păstrați regulile civilizate.

Domnule deputat Andon, vă rog.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnilor președinți.

Mulțumesc și antevorbitorului pentru faptul că mi-a menționat numele, dându-mi posibilitatea să dau un foarte scurt răspuns pentru un zvon mârșav și o minciună sfruntată, care e vehiculată cu insistență în ultimele zile, cu insistență în această săptămână, în legătură cu persoana mea.

Minciuna lansată de una din autoritățile dirijate - acum înțeleg de cine, respectiv de antevorbitorul meu -, este că ar exista o hotărâre judecătorească definitivă privind o incompatibilitate a mea, care să atragă revocarea din calitatea de deputat și celelalte sancțiuni complementare, interdicția de a mai candida etcetera.

Această sesizare, sub presiuni parțial mediatice de neimaginat, a fost respinsă de Comisia juridică, de disciplină și imunități cu 12 voturi pentru și 2 voturi împotrivă, din trei deputați PDL prezenți, urmând să vină la plen. Și sunt convins că și plenul va judeca cu aceeași obiectivitate. De ce? Pentru că nu există o hotărâre judecătorească ce să privească posibilitatea atragerii acestor sancțiuni. Iar ca să fie lucrurile și mai clare, justiția este sesizată să se pronunțe, la termenul pe care l-a fixat, și asupra acestor aspecte.

Am mulțumit pentru posibilitatea de a face precizări, dar, în special, mulțumesc pentru faptul că, în sfârșit, m-am lămurit cine e în spatele acestei calomnii odioase. Nu puteam să-mi închipui că firele merg atât de departe, că ditamai președintele țării se ocupă la nivel de un parlamentar, concertează mârșăvii pe seama lui și determină să circule, public, o minciună, mergând până la paralizarea drepturilor lui de reprezentant al celor care l-au trimis în Parlament.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Domnule deputat, vă mulțumesc.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc.

Acest lucru am vrut să-l precizez, și, dacă vreți, legat de tema pe care o dezbatem, iată dovada, o dovadă în plus - a zecea mia, a suta mia - despre încălcarea Constituției, despre părăsirea...

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Vă rog, domnule deputat. Sunt colegi care pleacă, au tren, vă rog din suflet.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

... părăsirea înălțimii magistraturii sale și dirijarea unor instituții ale statului și a unor campanii menite să denigreze un parlamentar român în plinătatea drepturilor sale.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi deputați și senatori,

(Intervenție neinteligibilă din sală)

Nu aveți drept la replică, domnule deputat.

Iertați-mă, am dat cuvântul tuturor, dar totuși avem, într-o sesiunea extraordinară, un anumit subiect. Practic, am încheiat dezbaterile.

 
Adoptarea Proiectului de Hotărâre privind suspendarea din funcție a Președintelui României.

Potrivit prevederilor art. 95 din Constituția României și ale art. 67 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Președintele României poate fi suspendat din funcție cu votul majorității deputaților și senatorilor. Votul este secret și se exprimă cu bile.

Vă informez că a fost redactat un proiect de hotărâre al Camerei Deputaților și Senatului, care a fost distribuit și căruia îi voi da citire, pentru a-i dezbate, eventual, articolele sau a observa dacă sunt obiecții.

Camera Deputaților și Senatul, proiect.

H O T Ă R Â R E

privind suspendarea din funcție a Președintelui României

În temeiul prevederilor art. 95 și ale art. 146 lit. g) din Constituția României, republicată,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1. - Domnul Traian Băsescu se suspendă din funcția de Președinte al României.

Sunt obiecții la formularea art. 1? Nu la conținut, la formulare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Vă rog să numărați.

(Rumoare, discuții în sală)

Din sală: Așa e procedura. Pe total se votează cu bile.

 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Votul cu bile este pe total. Votăm deschis doar formularea, atât.

Din sală: Formularea. Așa am făcut și în alte situații.

(Rumoare, discuții în sală, discuții la prezidiu)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Bun. Art. 2. - Hotărârea...

(Vociferări în sală, discuții)

Vă știu foarte pretențioși, de aceea.

Art. 2. - Hotărârea se comunică Curții Constituționale pentru a constata existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României.

Sunt obiecții la această formulare? Nu sunt.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 6 iulie 2012, cu respectarea prevederilor art. 95 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Rog chestorii să...

(Intervenții neinteligibile din sală)

Poftim?

La Camera Deputaților.

Vă propun să începem cu Camera Deputaților.

Îl rog pe domnul secretar Georgian Pop să facă apelul și chestorii să aducă bilele...

Pe procedură, domnul deputat Eugen Nicolăescu.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte al Senatului,

Atrag atenția colegilor deputați și senatori...

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Iertați-mă, o secundă, vă rog...

Îi rog pe toți colegii, după exercitarea votului, să nu plece pentru că trebuie să dăm și votul final, funcție de rezultatul votului pe hotărâre. Asta voia să spună domnul Eugen Nicolăescu, o spunea mai bine ca mine, dar asta era.

Și, bineînțeles, hotărârea pentru data referendumului, dacă propunerea de suspendare este adoptată de o majoritate. Mulțumesc.

Îl rog pe domnul secretar Georgian Pop, îi rog pe domnii chestori să-și preia atribuțiile.

(Discuții în sală)

Da. Îi mulțumesc domnului senator Vasile Blaga care mi-a atras atenția, într-adevăr, că am omis să precizez că bila albă în urnă albă și bilă neagră în urnă neagră înseamnă un vot pentru această hotărâre de suspendare, bilă albă în urnă neagră, bilă neagră în urnă albă este un vot împotriva acestui proiect de hotărâre de suspendare.

(Discuții în sală)

Domnule secretar Pop, vă rog să aveți puțină răbdare.

(Discuții la prezidiu)

Birourile permanente reunite verifică voturile, îndeplinesc, practic, rolul unei comisii pentru numărarea voturilor.

(Discuții în sală)

Domnule secretar Pop, vă rog.

 
 

Domnul Georgian Pop:

Mulțumesc, domnule președinte.

Albu Gheorghe - prezent
Alecu Valeriu - prezent
Almăjanu Marin - prezent
Amet Aledin - prezent
Ana Gheorghe - prezent
Anastase Roberta-Alma - prezentă
Andon Sergiu - prezent
Andronache Gabriel - prezent
Anghel Florin Serghei - absent
Antal István - prezent
Antochi Gheorghe - prezent
Apostolache Mihai Cristian - prezent
Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă
Atanasiu Teodor - prezent
Avram Marian - prezent
Axenie Carmen - prezentă
Balan Ioan - prezent
Balcan Viorel - prezent
Banu Mihai - prezent
Barbu Sulfina - absentă
Barna Maria Eugenia - prezentă
Bădălan Eugen - prezent
Bădulescu Adrian - prezent
Bănicioiu Nicolae - prezent
Bărbulescu Daniel-Ionuț - prezent
Bejinariu Eugen - prezent
Berci Vasile - prezent
Béres Ștefan Vasile - prezent
Blaga Iosif Veniamin - prezent
Bleotu Vasile - prezent
Boabeș Dumitru - prezent
Bobeș Marin - prezent
Bode Lucian Nicolae - prezent
Boghicevici Claudia - prezentă
Boiangiu Victor - absent
Boldea Mihail - absent
Borbély László - prezent
Bordeianu Dan - prezent
Bostan Emil - prezent
Bot Octavian - absent
Botiș Ioan-Nelu - prezent
Boureanu Cristian Alexandru - prezent
Brătianu Matei Radu - prezent
Brînză William Gabriel - prezent
Buciuta Ștefan - prezent
Bud Nicolae - prezent
Buda Daniel - prezent
Buda Viorel-Vasile - prezent
Budurescu Daniel-Stamate - prezent
Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
Buican Cristian - prezent
Burcău Doina - prezentă
Burlacu Cristian-Ion - prezent
Burnei Ion - prezent
Buta Sorin Gheorghe - absent
Calimente Mihăiță - prezent
Canacheu Costică - prezent
Cantaragiu Bogdan - prezent
Cazan Mircea Vasile - prezent
Călian Petru - prezent
Călin Ion - prezent
Cărare Viorel - absent
Câmpeanu Mariana - prezentă
Chircu Doinița-Mariana - prezentă
Chirilă Constantin - prezent
Chiriță Dumitru - prezent
Chisăliță Ioan Narcis - absent
Chițoiu Daniel - prezent
Chiuariu Tudor-Alexandru - prezent
Ciobanu Gheorghe - prezent
Ciocan Gheorghe - prezent
Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
Ciuhodaru Tudor - prezent
Coclici Radu Eugeniu - prezent
Covaci Dorel - prezent
Cristea Victor - prezent
Cristian Horia - prezent
Croitoru Cătălin - prezent
Damian Ioan - prezent
Dascălu Constantin - prezent
Derzsi Ákos - prezent
Dobre Cristina Elena - absentă
Dobre Victor Paul - prezent
Dolineaschi Andrei - prezent
Donțu Mihai-Aurel - prezent
Dragomir Gheorghe - prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
Drăghici Sonia-Maria - prezentă
Drăgulescu Iosif Ștefan - absent
Dugulescu Marius Cristinel - prezent
Dumitrache Ileana Cristina - prezentă
Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
Dumitrică George Ionuț - prezent
Dumitru Georgică - prezent
Dumitru Ion - prezent
Dușa Mircea - prezent
Edler András György - absent
Erdei Dolóczki István - prezent
Farago Petru - prezent
Farkas Anna-Lili - absentă
Fenechiu Relu - prezent
Firczak Gheorghe - prezent
Florea Damian - prezent
Florescu Adrian - prezent
Fuia Stelian - prezent
Gabor Gheorghe - prezent
Ganț Ovidiu Victor - prezent
Gavrilescu Grațiela Leocadia - prezentă
Geantă Florian Daniel - prezent
Georgescu Filip - absent
Gerea Andrei Dominic - prezent
Gheorghe Tinel - prezent
Gherasim Vasile - prezent
Ghiță Cornel - absent
Ghiță-Eftemie Stelian - prezent
Ghiveciu Marian - prezent
Giurgiu Mircia - prezent
Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
Göndör Marius-Sorin - prezent
Gorghiu Alina-Ștefania - prezentă
Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
Grama Horia - prezent
Grosaru Mircea - prezent
Gurzău Adrian - prezent
Gust Băloșin Florentin - prezent
Hogea Gheorghe - prezent
Holban Titi - prezent
Holdiș Ioan - absent
Horj Pavel - prezent
Hrebenciuc Viorel - prezent
Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă
Iacob Strugaru Stelică - absent
Ialomițianu Gheorghe - prezent
Iancu Iulian - prezent
Ibram Iusein - prezent
Ignat Miron - absent
Ionescu George - prezent
Iordache Florin - prezent
Iordache Luminița - prezentă
Iorguș Zanfir - absent
Irimescu Mircea - prezent
Itu Cornel - prezent
Jipa Florina Ruxandra - prezentă
Jolța Nicolae - prezent
Kelemen Atilla-Béla-László - absent
Kelemen Hunor - prezent
Kerekes Károly - prezent
Korodi Attila - absent
Kötő Iosif - absent
Leșe Doru Brașoan - absent
Liga Dănuț - prezent
Longher Ghervazen - prezent
Lubanovici Mircea - absent
Luca Ciprian-Florin - prezent
Lup Silvestru Mircea - prezent
Lupu Mihai - prezent
Macaleți Costică - prezent
Manda Iulian Claudiu - prezent
Manolescu Oana - prezentă
Marian Dan Mihai - prezent
Marin Mircea - prezent
Marinescu Antonella - prezentă
Martin Eduard-Stelian - prezent
Márton Árpád-Francisc - prezent
Máté András-Levente - prezent
Mazilu Constantin - prezent
Merka Adrian-Miroslav - prezent
Militaru Constantin Severus - prezent
Mircovici Niculae - prezent
Mitrea Manuela - prezentă
Mocanu Adrian - prezent
Mocanu Vasile - prezent
Mocioalcă Ion - prezent
Moldovan Carmen Ileana - prezentă
Morega Dan Ilie - prezent
Motreanu Dan-Ștefan - prezent
Movilă Petru - prezent
Munteanu Ioan - prezent
Mustea-Șerban Răzvan - prezent
Nassar Rodica - prezentă
Neacșu Marian - prezent
Neculai Marius - prezent
Negruț Clement - prezent
Nica Dan - prezent
Nica Nicolae-Ciprian - prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
Nicolicea Eugen - prezent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - prezentă
Nistor Laurențiu - prezent
Niță Constantin - prezent
Nițu Adrian Henorel - prezent
Nosa Iuliu - prezent
Novac Cornelia Brândușa - absentă
Oajdea Daniel Vasile - prezent
Olar Corneliu - prezent
Olosz Gergely - absent
Oltean Ioan - absent
Oprea Gabriel - absent
Oprișcan Mihai Doru - prezent
Orban Ludovic - prezent
Pál Árpád - prezent
Palașcă Viorel - prezent
Palăr Ionel - prezent
Paleologu Theodor - prezent
Pambuccian Varujan - prezent
Pandele Sorin Andi - prezent
Panțîru Tudor - prezent
Pardău Dumitru - prezent
Păduraru Nicușor - prezent
Păsat Dan - absent
Păun Nicolae - prezent
Pâslaru Florin-Costin - prezent
Petö Csilla-Mária - prezentă
Petrescu Cristian - prezent
Petrescu Petre - prezent
Pirpiliu Ștefan Daniel - prezent
Plăiașu Gabriel - prezent
Pocora Cristina-Ancuța - prezentă
Ponta Victor-Viorel - prezent
Pop Georgian - prezent
Popa Florian - prezent
Popa Octavian-Marius - prezent
Popeangă Vasile - prezent
Popescu Adrian - absent
Popescu Cosmin Mihai - absent
Popescu Dan-Mircea - prezent
Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
Popov Dușan - prezent
Popoviciu Alin Augustin Florin - absent
Postolachi Florin - prezent
Potor Călin - prezent
Preda Cezar-Florin - prezent
Prigoană Vasile-Silviu - absent
Rădulescu Adrian - prezent
Rățoi Neculai - prezent
Rebenciuc Neculai - absent
Resmeriță Cornel-Cristian - prezent
Riviș-Tipei Lucian - absent
Rizea Cristian - prezent
Rogin Marius - prezent
Roman Gheorghe - prezent
Roman Ioan Sorin - prezent
Roșca Lucreția - prezentă
Rusu Valentin - prezent
Sava Andrei-Valentin - prezent
Săniuță Marian-Florian - prezent
Săpunaru Nini - prezent
Scutaru Adrian George - prezent
Seremi Ștefan - absent
Seres Dénes - prezent
Socaciu Victor - prezent
Solomon Adrian - prezent
Spînu Teodor-Marius - prezent
Stan Ioan - prezent
Stan Ion - prezent
Stan Nicolae - prezent
Stanciu Anghel - prezent
Stavrositu Maria - prezentă
Steriu Valeriu-Andrei - prezent
Stoica Mihaela - absentă
Stragea Sorin Constantin - prezent
Stroe Ionuț-Marian - prezent
Stroe Mihai - prezent
Stroe Radu - prezent
Stroian Toader - absent
Surpățeanu Mihai - prezent
Surupăceanu Mugurel - prezent
Șandru Mihaela Ioana - prezentă
Ștefan Viorel - prezent
Știrbeț Cornel - prezent
Știrbu Gigel-Sorinel - prezent
Tabără Valeriu - prezent
Tabugan Ion - prezent
Taloș Gheorghe-Mirel - prezent
Tătaru Florin-Cristian - prezent
Tița-Nicolescu Gabriel - prezent
Tîlvăr Angel - prezent
Toader Mircea-Nicu - prezent
Trășculescu Alin Silviu - prezent
Tudose Mihai - prezent
Turcan Raluca - prezentă
Tușa Adriana Diana - prezentă
Țaga Claudiu - prezent
Țintean Ioan - prezent
Țîmpău Radu Bogdan - prezent
Țurea Răzvan - prezent
Udrea Elena Gabriela - prezentă
Uricec Eugen Constantin - prezent
Vainer Aurel - absent
Varga Attila - prezent
Varga Lucia-Ana - prezentă
Vasile Aurelia - prezentă
Vasilică Radu Costin - prezent
Vișan Gelu - prezent
Vîlcu Samoil - prezent
Vladu Iulian - prezent
Vlase Petru Gabriel - prezent
Vlădoiu Aurel - prezent
Voicu Mădălin-Ștefan - prezent
Voicu Mihai Alexandru - prezent
Voinescu-Cotoi Sever - prezent
Vreme Valerian - absent
Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent
Zătreanu Dan-Radu - prezent
Zgonea Valeriu Ștefan - prezent
Zisopol Dragoș Gabriel - prezent
Zoicaș Gheorghe - prezent

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Procedura de vot se încheie cu secretarul din partea Grupului parlamentar al PSD, care este secretarul ședinței de astăzi.

Domnule deputat Pop, ați votat?

Rog secretarul Senatului să se pregătească; și chestorii de la Senat.

Chestorii de la Senat? Domnul senator Rușanu.

Cel de-al doilea? Cel de-al doilea chestor cine e? Domnul senator Marcu? Oricare dintre ei, nu contează. Domnul senator Berceanu?

Domnul senator Berceanu, perfect.

Domnul senator David Gheorghe, secretarul Senatului, îl rog să...

Domnule senator David, vă rog frumos.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Albert Álmos - absent
Andrei Florin-Mircea - prezent
Andronescu Ecaterina - prezentă
Antonescu George-Crin-Laurențiu - prezent
Arcaș Viorel - prezent
Ariton Ion - prezent
Badea Viorel-Riceard - prezent
Banias Mircea-Marius - prezent
Bara Ion - absent
Bașa Petru - prezent
Bălan Gheorghe-Pavel - prezent
Belacurencu Trifon - prezent
Berca Gabriel - prezent
Berceanu Radu-Mircea - prezent
Bîrlea Gheorghe - prezent
Blaga Vasile - prezent
Boagiu Anca-Daniela - prezentă
Boitan Minerva - prezentă
Borza Dorel-Constantin-Vasile - absent
Bota Marius-Sorin-Ovidiu - prezent
Calcan Valentin-Gigel - prezent
Câmpanu Liviu - prezent
Chelaru Ioan - absent
Chirvăsuță Laurențiu - prezent
Chivu Sorin-Serioja - prezent
Cibu Constantin-Sever - absent
Coca Laurențiu Florian - prezent
Constantinescu Florin - prezent
Constantinescu Viorel - absent
Cordoș Alexandru - prezent
Corlățean Titus - prezent
Crăciun Avram - prezent
Cseke Attila-Zoltán - prezent
Daea Petre - prezent
David Cristian - prezent
David Gheorghe - prezent
Diaconu Mircea - prezent
Dobra Nicolae - prezent
Dumitru Constantin - prezent
Fekete-Szabó András-Levente - prezent
Feldman Radu-Alexandru - prezent
Filip Petru - prezent
Fodoreanu Sorin - prezent
Frunda György - absent
Găină Mihăiță - prezent
Geoană Mircea-Dan - prezent
Ghișe Ioan - prezent
Greblă Toni - prezent
Grosu Corneliu - prezent
Günthner Tiberiu - absent
Hașotti Puiu - prezent
Hărdău Mihail - absent
Humelnicu Augustin-Daniel - prezent
Ichim Paul - prezent
Igaș Traian-Constantin - prezent
Ion Vasile - prezent
Iordănescu Anghel - absent
Jurcan Dorel - prezent
Lazăr Sorin-Constantin - prezent
Luca Raymond - prezent
Mang Ioan - prezent
Marcu Gheorghe - prezent
Mardare Radu-Cătălin - prezent
Marian Ovidiu - prezent
Marian Valer - prezent
Markó Béla - absent
Mazăre Alexandru - prezent
Măgureanu Cezar-Mircea - prezent
Mărcuțianu Ovidius - absent
Mihăilescu Petru-Șerban - absent
Mitrea Elena - prezentă
Mitrea Miron-Tudor - prezent
Mîrza Gavril - prezent
Mocanu Alexandru - prezent
Mocanu Toader - prezent
Moga Nicolae - prezent
Mutu Gabriel - prezent
Necula Marius-Gerard - prezent
Nedelcu Vasile - absent
Nicoară Marius-Petre - prezent
Nicoară Romeo-Florin - prezent
Nicolaescu Sergiu-Florin - prezent
Nicula Vasile-Cosmin - prezent
Nistor Vasile - prezent
Niță Mihai - prezent
Onofrei Orest - absent
Oprea Dumitru - prezent
Oprea Mario-Ovidiu - prezent
Panțuru Tudor - prezent
Pașca Liviu-Titus - prezent
Păran Dorin - prezent
Pereș Alexandru - prezent
Pintilie Vasile - prezent
Plăcintă Sorina-Luminița - prezentă
Pop Gheorghe - prezent
Popa Mihaela - absentă
Prodan Tiberiu-Aurelian - prezent
Prunea Nicolae-Dănuț - prezent
Rasaliu Marian-Iulian - prezent
Rădulescu Cristian - absent
Rădulescu Șerban - prezent
Rotaru Ion - prezent
Rușanu Dan-Radu - prezent
Rușeț Ion - prezent
Saghian Gheorghe - prezent
Savu Daniel - prezent
Sârbu Ilie - prezent
Sbîrciu Ioan - prezent
Secășan Iosif - prezent
Severin Georgică - prezent
Silistru Doina - prezentă
Staicu Dumitru-Florian - prezent
Stănișoară Mihai - prezent
Șova Dan-Coman - prezent
Tămagă Constantin - prezent
Toma Ion - prezent
Țopescu Cristian-George - prezent
Udriștoiu Tudor - absent
Urban Iulian - prezent
Valeca Șerban Constantin - prezent
Verestóy Attila - absent
Voicu Cătălin - prezent
Vosganian Varujan - prezent

(Aplauze)

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Rog membrii Birourilor permanente să meargă în sala de ședință a Biroului permanent al Camerei Deputaților.

Ceilalți colegi să nu părăsească sala. În funcție de vot, mai există un proiect de hotărâre. Vă rog frumos.

Mulțumesc.

 
   

PAUZĂ

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Stimați colegi,

Vă rog să dați ascultare domnului secretar, domnului deputat Georgian Pop, care va prezenta rezultatele votului secret pentru hotărârea de suspendare.

Domnule deputat, vă rog.

 
 

Domnul Georgian Pop:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori asupra Proiectului de Hotărâre privind suspendarea din funcție a Președintelui României:

În temeiul prevederilor art. 32 alin. (4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, membrii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate, prin vot secret cu bile, de către deputați și senatori asupra Proiectului de Hotărâre privind suspendarea din funcție a Președintelui României și au constatat următoarele:

- numărul total al deputaților și senatorilor - 432

- numărul deputaților și senatorilor prezenți - 374

- numărul total de voturi exprimate - 372

- numărul de voturi anulate - 2

- numărul total de voturi valabil exprimate - 370, din care:

- voturi pentru adoptarea proiectului de hotărâre - 256

(Aplauze prelungite)

- voturi contra proiectului de hotărâre - 114

În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) din Constituția României, republicată, propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce înseamnă minimum 217 voturi.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 432 de deputați și senatori, și-au exprimat votul valabil 370, din care 256 au votat pentru, iar contra 114, ceea ce reprezintă majoritatea voturilor deputaților și senatorilor cerută de Constituție, Proiectul de Hotărâre privind suspendarea din funcție a domnului Traian Băsescu, Președintele României, a fost adoptat. (Aplauze)

 
Adoptarea Proiectului de Hotărâre privind stabilirea obiectului și a datei referendumului național pentru demiterea Președintelui României.

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Având în vedere decizia care s-a luat prin acest vot, vă propun următorul proiect de hotărâre.

HOTĂRÂRE

privind stabilirea obiectului și a datei referendumului național pentru demiterea Președintelui României

În temeiul dispozițiilor art. 95 alin. (3) din Constituția României, republicată, ale art. 8, 9 și ale art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1 alin. (1) - Cetățenii României sunt chemați să-și exprime voința prin vot, în cadrul unui referendum național pentru demiterea Președintelui României.

Sunt obiecții la acest alineat?

Alin. (2) - Referendumul național pentru demiterea Președintelui României este obligatoriu.

Obiecții?

Alin. (3) - Referendumul național pentru demiterea Președintelui României va avea loc în data de 29 iulie 2012.

Art. 2 - Cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu?"

Din sală: Da, da!

 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Observații?

Art. 3 - În situația în care Curtea Constituțională va stabili că nu au fost îndeplinite condițiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia și va decide asupra procedurii de urmat.

Art. 4 alin. (1) - Data referendumului național se aduce la cunoștință publică prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum și prin presă, radio și televiziune.

Alin. (2) - Campania pentru referendum începe la data aducerii la cunoștință publică a datei referendumului și se încheie la data de - o să vedem exact - 27, cred...

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

28 iulie, ora 7.00.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

... 28 iulie 2012, ora 7.00 a.m.

Art. 5 alin. (1) - În vederea repartizării și monitorizării timpilor de antenă, se constituie o comisie parlamentară specială.

Alin. (2) - Comisia prevăzută la alin. (1) este formată din 11 deputați și senatori, desemnați cu respectarea configurației politice a Parlamentului României, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, președintele Consiliului Național al Audiovizualului, președintele Societății Române de Radiodifuziune, președintele Societății Române de Televiziune și un reprezentant al domnului Traian Băsescu, Președintele suspendat al României.

Componența nominală din anexă: doamna Raluca Turcan - din partea PDL, domnul deputat Cristian Alexandru Boureanu - din partea PDL, domnul senator Radu Alexandru Feldman - din partea PDL, domnul deputat Marian Neacșu - din partea PSD, domnul deputat Florin Costin Pâslaru - din partea PSD, domnul senator Dan Coman Șova - din partea PSD, domnul deputat Gheorghe Mirel Taloș - din partea PNL, domnul deputat Mircea Vasile Cazan - din partea PNL, domnul deputat Márton Árpád Francisc - din partea UDMR, doamna deputat Aurelia Vasile - din partea Grupului parlamentar progresist și un reprezentant din partea minorităților - domnul deputat Nicolae Păun, din partea minorităților naționale.

Acesta este conținutul hotărârii. Vi l-am prezentat articol cu articol și alineat cu alineat. Supun acest proiect de hotărâre votului dumneavoastră, un vot deschis.

Cine este pentru? 242 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu.

Abțineri? O abținere.

Cu 242 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Stimați colegi, vă mulțumesc pentru prezență, pentru răbdare.

Declar închisă ședința Camerelor reunite.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 21.10.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 29 noiembrie 2023, 7:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro