Şedinţa Camerei Deputaţilor din 11 septembrie 2012

			Şedinţa a început la ora 8,30. Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi în a doua parte de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Clement Negruţ şi Georgian Pop, secretari. *
			Domnul Ioan Oltean: Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Declar deschisă şedinţa de astăzi consacrată declaraţiilor politice. O să începem astăzi cu opoziţia şi am să-l rog să poftească la microfon pentru a-şi susţine declaraţia politică pe domnul deputat Mihai Cristian Apostolache, din partea Grupului PDL, şi pe domnul Sorin Stragea, din partea PSD, îl rog să se pregătească pentru a fi următorul vorbitor. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
			Domnul Mihai Cristian Apostolache: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Săptămâna trecută am depus la Camera Deputaţilor o propunere legislativă care vizează modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, în sensul prelungirii perioadei de concediu pentru creşterea copilului la trei ani, respectiv patru ani în cazul copilului cu handicap, creşterii cuantumului indemnizaţiei lunare de la 75% la 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, precum şi acordarea unei sume de 2.500 de lei la naşterea fiecărui copil. După cum am susţinut şi în expunerea de motive, necesitatea acestei iniţiative legislative se justifică în actualul context demografic din România, context caracterizat prin scăderea demografică, rată scăzută a fertilităţii, îmbătrânirea populaţiei, precum şi prin emigrarea populaţiei active. Tocmai de aceea, faţă de tendinţa tot mai accentuată de scădere demografică şi de rata scăzută a fertilităţii, politice sociale au un rol deosebit în ameliorarea acestor perspective, prin creşterea sprijinului acordat din partea statului. Prin această propunere, am identificat câteva măsuri de susţinere a familiei, măsuri care pot fi susţinute, completate sau amendate de dumneavoastră, propunând totodată şi creşterea cuantumului alocaţiei de stat prevăzut de Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, de la 200 de lei la 500 de lei. Desigur că această propunere legislativă implică o cheltuială importantă din partea statului, însă efectele sale pozitive depăşesc cu mult acest efort financiar şi contribuie la creşterea numărului populaţiei din România, asigurând totodată şi o perioadă mai lungă de timp pentru ca părinţii să stea alături de copiii lor. Plecând de la aceste considerente prezentate, vă rog, stimaţi colegi, să susţineţi această propunere legislativă. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Sorin Stragea şi îl rog să se pregătească pe domnul Márton Árpád, din partea Grupului parlamentar al UDMR. Domnule coleg, aveţi cuvântul.
			Domnul Sorin Constantin Stragea: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, "Adevăratele provocări ale Guvernului Ponta" Situaţia economică şi socială în care se află România, contextul internaţional care continuă să fie dominat de incertitudine şi instabilitate economică şi financiară sunt factorii care determină Guvernul Ponta să acţioneze rapid, aplicat, profesionist, pentru o guvernare în interesul celor mulţi, cei care ani de zile nu au fost în vizorul guvernelor PDL-iste şi cei care au fost făcuţi să plătească şi să sufere din plin pentru îndestularea buzunarelor camarilei portocalii. Cu siguranţă este nevoie de o guvernare care să fie mai aproape de oameni, mai transparentă, mai eficientă, care să oprească abuzurile de până acum, să consolideze statul de drept, să corecteze greşelile pe care fosta guvernare le-a făcut, să introducă mai multă justiţie socială şi să ofere o speranţă şi o direcţie de evoluţie spre dezvoltarea durabilă a întregii societăţi. Acestea sunt aşteptările românilor, aşteptări pe care populaţia nemulţumită le-a strigat în stradă, ca ele să fie auzite de întreaga clasă politică. Evaluarea obiectivă a ultimilor ani relevă că s-a înregistrat un regres economic şi o profundă acutizare a crizei în plan economic şi social. Eşecul politicilor de austeritate a subminat încrederea cetăţenilor în viitorul ţării şi a compromis în conştiinţa opiniei publice reforma, aceasta devenind sinonimă, pentru mulţi dintre români, cu sărăcia, şomajul şi umilinţa. În acest context, noul guvern trebuie să promoveze un set coerent de politici macroeconomice şi măsuri de menţinere a stabilităţii financiare a ţării, care să asigure o creştere economică sustenabilă, refacerea atractivităţii investiţionale a României, precum şi o evoluţie favorabilă a mediului de afaceri, a pieţei muncii şi a nivelului de trai al populaţiei. Un principiu fundamental de conduită a noului Guvern trebuie să fie respectarea rolului firesc, de for legislativ suprem şi unic al Parlamentului. Dialogul politic, social şi economic, consultarea societăţii civile şi a tuturor celor interesaţi şi vizaţi de politicile ce urmează a fi implementate sunt secretele care trebuie urmate pentru o guvernare în interesul tuturor. Românilor trebuie să le fie redate speranţa, demnitatea şi mândria de a trăi în ţara lor! Vă mulţumesc. Deputat PSD Sorin Stragea, Colegiul nr.7, Timiş.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule deputat, vă mulţumesc şi eu. Vă doresc o zi bună!
			Domnul deputat Márton Árpád, din partea Grupului UDMR, şi se pregăteşte domnul deputat Firczak Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Domnule coleg, aveţi cuvântul.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor, În data de 1 septembrie anul curent peste 25 de mii de persoane s-au adunat în jurul clădirii Colegiului Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, nu numai din împrejurimi sau secuime, ci din Sighetul Marmaţiei până-n Arad, din tot cuprinsul Maramureşului, Crişanei, Banatului şi Ardealului, nu pentru a face presiuni asupra justiţiei, ci pentru a atrage atenţia asupra pericolului renaţionalizării imobilelor nu demult retrocedate. Precedentul periculos îl constituie o hotărâre judecătorească din Buzău, prin care trei persoane au fost condamnate - doi maghiari la trei ani de închisoare cu executare şi un român la trei ani de închisoare cu suspendare - pentru că, în urma evidenţelor, au semnat actul de retrocedare al clădirii către biserica reformată. Care sunt evidenţele: - Conform cărţii funciare clădirea aparţinea persoanei juridice Colegiul Reformat Székely Mikó. Vă pun întrebarea: dar Colegiul Reformat cui aparţinea, dacă nu Bisericii Reformate? Pentru cei care nu înţeleg, poate fi răsfoit şi contractul dintre Biserica Reformată şi constructorul care a realizat această clădire şi, evident, el datând de la începutul anilor 1800, într-o altă perioadă. Atunci să mergem mai încoace, la perioada interbelică, când acest colegiu primeşte acordul domnului ministru Constantin Angelescu de a avea activitate, pe data de 1928, iulie 23, iar proprietarul este tot Biserica Reformată. Mai mult, contractul pentru construirea clădirii, datat în secolul al XIX-lea, se încheie între Biserica Reformată şi constructor. - Pentru cei pentru care documentele antebelice nu au relevanţă, aduc în discuţie două acte apărute în Monitorul Oficial al României. Unul datează din 23 iulie 1928, poartă numărul 81, semnătura ministrului învăţământului, Constantin Angelescu, şi dă dreptul de funcţionare Colegiului Reformat. În acest act, ca proprietar este trecut Biserica Reformată. Mai mult, această clădire a fost naţionalizată, cum reiese din documentul din 1948, 3 august, publicat tot în Monitorul Oficial, de la Biserica Reformată. Cum poţi să iei ceva de la cineva căruia nu-i aparţinea? -Există act şi postbelic, mai exact decizia prin care a fost naţionalizată clădirea. Acesta a apărut în Monitorul Oficial din 3 august 1948, şi ca proprietar de la care se naţionalizează clădirea este trecut Biserica Reformată. Vă pun întrebarea: cum poţi să iei ceva de la cineva care nu-l avea în proprietate? Cu toate aceste evidenţe, Judecătoria din Buzău a decis că acest imobil nu aparţinea Bisericii Reformate, şi cei care au semnat această hârtie de retrocedare, supunându-se legii, sunt pasibili de închisoare. Puteţi zice că este doar o eroare judiciară. Noi zicem că este un precedent periculos. Este un precedent periculos nu numai pentru comunitatea maghiară, nu numai pentru reformaţi, ci pentru întreaga societate românească, mai ales într-o perioadă când acest stat a fost avertizat că trebuie să încheie această procedură de retrocedare a imobilelor naţionalizate. Nu doresc ca prin această intervenţie să fac o presiune asupra justiţiei, ci doar să vă atrag atenţia că trebuie să adoptăm legi care să nu poată fi răstălmăcite şi să asigurăm adevărata independenţă a justiţiei, împreună cu responsabilitatea acesteia. Judecătorul se pare că a fost independent chiar faţă de evidenţe, chiar de acte apărute în Monitorul Oficial al României şi, sub impulsul propriei convingeri, a decis renaţionalizarea clădirii într-o perioadă în care România a fost obligată să definitiveze procesul de retrocedare. Noi, Parlamentul, trebuie să adoptăm legi care să nu poată fi răstălmăcite şi să asigurăm independenţa justiţiei faţă de cursurile politice, împreună cu includerea responsabilităţii disciplinare materiale şi, de ce nu, penale pentru cazul în care în mod evident decidentul încalcă legile ţării. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule deputat, Mulţumesc şi eu.
			Domnul deputat Firczak este rugat să poftească şi să-şi susţină declaraţia politică şi îl rog să se pregătească pe domnul deputat Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Domnule coleg, aveţi cuvântul.
			Domnul Gheorghe Firczak: Domnule preşedinte, Onorată asistenţă, La sfârşitul săptămânii trecute, duminică, 9 septembrie, în viaţa comunităţii rutene din România în general şi în viaţa comunităţii rutene din Peregu Mare, judeţul Arad, a avut loc un eveniment foarte important. S-au terminat lucrările de restaurare a bisericii greco-catolice din comuna amintită şi, în felul acesta, s-a ajuns la resfinţirea acestui lăcaş de cult. Sigur că rutenii din Peregu Mare s-au bucurat enorm pentru această realizare şi s-au prezentat, cu mic cu mare, la slujba de duminică dimineaţă, 9 septembrie. Ea a fost oficiată de Prea Sfinţia Sa Alexandru, Episcopul Lugojului, al Bisericii Greco-Catolice Române Unite cu Roma, ajutat de un important sobor de preoţi greco-catolici. Totodată, o importantă delegaţie a Consiliului Mondial al Rutenilor, condusă de preşedintele Djura Papuga, a participat la această manifestare, şi preşedintele s-a adresat rutenilor din Peregu Mare, felicitându-i pentru succesul obţinut. În acelaşi timp, vreau să menţionez cu bucurie că Prea Sfinţia Sa, Djura Dzudzak, Episcopul greco-catolic al Bisericii Sârbe Unite cu Roma de la Novi Sad, a transmis mesajul său atât Parohiei greco-catolice rutene din Peregu Mare, cât şi comunităţii din această localitate. Trebuie să fac o menţiune specială pentru hărnicia locuitorilor acestei comune, a rutenilor din Peregu Mare, dar, în acelaşi timp, să menţionez rolul important pe care părintele paroh, Vasile Bojcsuk, l-a jucat în această acţiune şi, nu în ultimul rând, distinsa sa soţie, Viorica Bojcsuk, care menţionez că este, în acelaşi timp, şi reprezentantul rutenilor din Peregu Mare în Consiliul Local al acestei comune. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule deputat, şi noi vă mulţumim pentru distinsa dumneavoastră intervenţie.
			Domnul deputat Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PSD, şi se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Tinel, din partea Grupului parlamentar prieten - PDL. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.
			Domnul Vasile Mocanu: Mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o: "Nu ne mai permitem să aşteptăm". Primele date oficiale ale recensământului din 2011, date recent publicităţii, confirmă ceea ce noi, ieşenii, ştiam de o bună bucată de vreme. Municipiul Iaşi este unul dintre oraşele cele mai afectate de scăderea drastică a populaţiei din ultimul deceniu, plasându-se pe un al treilea loc într-un nefericit top al depopulării! Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, populaţia stabilă recenzată a scăzut în ultimii zece ani cu 57.478 de persoane, mai exact cu 17,91% din total. Totuşi, Iaşiul a rămas al treilea mare oraş din România, deşi numărul locuitorilor săi a scăzut de la 320.888 de persoane la 263.410 persoane. Sunt mai multe explicaţii pentru această micşorare drastică a populaţiei, dar două se impun cu precădere: sărăcia şi desfiinţarea, uneori cu premeditare, a industriei locale. Aceste elemente au făcut ca mulţi ieşeni fie să emigreze din ţară, fie să se stabilească în comunele limitrofe Iaşiului, unde practică o agricultură de subzistenţă. În aceste condiţii, guvernanţilor de azi şi de mâine le revine o responsabilitate uriaşă. Dacă dorim ca populaţia României în general, şi a Iaşiului în special, să nu se înscrie în continuare pe acest trend descrescător şi foarte îngrijorător totodată, care pune în pericol însuşi viitorul ţării, a venit vremea să acţionăm decisiv. Avem nevoie grabnică de investiţii masive, făcute cu cap, de ameliorarea mediului economic, de o nouă reformă administrativ-teritorială, pliată pe noile realităţi ale României, pe scurt, de o veritabilă strategie naţională de dezvoltare. Nu ne mai permitem să aşteptăm. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Domnul deputat Gheorghe Tinel, şi se pregăteşte domnul deputat Mircea Irimescu. Aveţi cuvântul.
			Domnul Tinel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. L-am ascultat pe domnul Mocanu şi aveam impresia că a trecut la opoziţie, dar nu, dânsul se pregăteşte de guvernare. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Agricultura, prioritate în Guvernul Ponta sau despre cum vinde Ponta blana ursului din pădure". Am urmărit, vara aceasta, declaraţiile primului-ministru, Victor Ponta, şi ale ministrului agriculturii, Daniel Constantin, în legătură cu formele de sprijin pentru agricultură şi pentru agricultori, pe care le vor promova în regim de urgenţă, dat fiind faptul că traversăm o perioadă foarte grea de secetă. Una dintre ele mi-a atras însă în mod deosebit atenţia, pentru că spunea domnul prim-ministru, la finalul şedinţei de Guvern din 23.08.2012: "Suntem în măsură să începem proiectele pentru a sprijini producătorii agricoli afectaţi de secetă. Practic una din sursele importante de venituri pentru bugetul nostru în cadrul lunii octombrie, în mod normal, în urma unei licitaţii organizate de Ministerul Comunicaţiilor, toţi banii proveniţi din această licitaţie vor merge pentru sprijinirea agricultorilor, în special sigur a celor afectaţi de secetă." Şi a trebuit să mă informez, să văd despre ce licitaţie este vorba la Ministerul Comunicaţiilor şi ce bani vor veni de acolo, în aşa fel încât agricultura să fie salvată. Şi, informându-mă despre ce licitaţie este vorba, aflu că de fapt este vorba de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), nu de Ministerul Comunicaţiilor - o confuzie lejeră - este organizatorul licitaţiei, dar cel mai important lucru este că banii de la operatori vor fi plătiţi, de fapt, în luna noiembrie, nu în luna octombrie, cum anunţa primul-ministru că vor începe plăţile pentru minimis. Iar ei, banii, vor fi plătiţi în două tranşe. Şi dacă vorbim de licitaţie, să spun că luna aceasta ANCOM scoate la vânzare cea mai mare cantitate de spectru radio din istorie, câştigurile fiind estimate - spun specialiştii - la peste 700 de milioane de euro, plătiţi în două tranşe (o primă tranşă până la 30 noiembrie şi a doua tranşă până la mijlocul anului viitor). Ieri am aprobat o lege în sensul acesta pentru a scoate la licitaţie frecvenţele de radio şi cred că despre această lege este vorba. Abia acum am înţeles şi spre să înţeleagă agricultorii de ce schema de minimis, iniţiată de Guvernul Ungureanu - cu 200 lei/ha şi suprafaţa eligibilă de maxim 100 ha - s-a aplicat de Guvernul Ponta în forma 100 lei/ha şi suprafaţa eligibilă de maxim 10 ha, tocmai pentru că prioritatea Guvernului Ponta este agricultura. Dar, mai ales, de ce punerea în practică a acestei decizii se va face prin direcţiile de agricultură judeţene, care, săracele, abia mai funcţionează, şi nu prin APIA, care are deja toate capabilităţile necesare virării banilor în conturile fermierilor. Aici vorbim de profesionalismul celor de la Ministerul Agriculturii. Şi când mă gândesc că pe 24 iulie primul-ministru anunţa cu surle şi trâmbiţe că Guvernul a propus reducerea tarifului la apă pentru irigaţii cu 50lei/1000mc şi se lăuda atunci domnul prim-ministru că va creşte suprafaţa irigată cu 35 de mii de hectare... Şi ca să aibă mărimea comparaţiilor, îi spun că 35 de mii de hectare irigă Galaţiul. Brăila irigă de două ori mai mult. Dar dacă ai ajuns la nivel naţional să te lauzi că printr-un program ai dat drumul la irigaţii într-un judeţ, e foarte important. Cred că... poţi să te lauzi cu aşa ceva? Poate, dacă te numeşti Victor Ponta. Aşa cum poţi să te lauzi că vei reduce TVA la alimentele de bază imediat ce vei veni la guvernare, dar, pe urmă, să constaţi că nu poţi să reduci TVA-ul şi să muţi măsura de la 1 ianuarie, gândind că ea, totuşi, va aduce nişte voturi. Aşa cum poţi să te lauzi că vei da de pământ cu cei de la ADS pentru restanţele la plata arendei, dar să realizezi că, de fapt, trebuie să-l urechezi pe tata-socru pentru modul cum a gestionat arendarea celor 60 de mii de hectare în Insula Mare a Brăilei, pe timpul cât a fost ministru, şi exemplele pot continua. Mie, stimaţi agricultori, mi-a fost clar din prima zi de la instalarea acestui guvern că partea de agricultură este gestionată lăutăreşte, adică după ureche. Aştept însă să vă convingeţi şi voi, cei care ascultaţi aceste rânduri. Mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Îl invit pe domnul deputat Mircea Irimescu pentru a-şi prezenta declaraţia şi îl rog să se pregătească pe domnul deputat Andrei Sava. Domnule coleg, microfonul este al dumneavoastră. Vă rog.
			Domnul Mircea Irimescu: Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, domnule preşedinte. "Victimă colaterală" Stimaţi colegi, Recenta bătălie politică, legată de încercarea de demitere a preşedintelui României, ca toate războaiele, a făcut şi victime "colaterale". Una dintre ele este Institutul Cultural Român. Subordonată, printr-o lege discutabilă, preşedintelui ţării, instituţia menită a reprezenta oficial cultura română în străinătate a fost trecută "de urgenţă", cu ajutorul unei ordonanţe guvernamentale, în subordinea Senatului României. Decizia a fost contestată la Curtea Constituţională, care a constatat încadrarea ei în legea fundamentală a României. Drept urmare, conducerea ICR a demisionat în bloc, politizând prin asta excesiv această chestiune. Dezbaterile parlamentare pentru aprobarea prin lege a ordonanţei guvernului au demonstrat acest lucru şi au deschis calea unei vii dezbateri pe tema menirii Institutului Cultural Român. Între aprecierile la superlativ şi contestările vehemente, ca întotdeauna, stă adevărul, în România insuficient evidenţiat şi susţinut. Beneficiind de alocaţii financiare publice apreciabile - singura instituţie al cărei buget şi structură organizatorică nu au fost afectate de criză - ICR-ul a încercat, în ultimii ani, o nouă abordare a promovării culturii române în afara graniţelor noastre. Rezultatele acestei noi politici culturale nu se văd cu uşurinţă din interior şi sunt dificil de evaluat şi din exteriorul ţării. Printr-o prestaţie care excludea aproape orice formă publică de a da seamă, s-a încercat prezentarea în străinătate a unei Românii normale, conectate cultural timpurilor pe care le trăim. Politica tradiţională de sprijinire culturală a comunităţilor româneşti din afara graniţelor a fost ajustată structural, promovarea clasicilor culturii române a încetat. În noua abordare, România trebuia să dovedească, nu se ştie de ce, că este un izvor de creaţie în cadrul curentelor moderniste ale lumii. La asta mai trebuie adăugat că, doi foşti lideri importanţi ai ICR, preşedintele Horia Roman Patapievici şi vicepreşedintele Mircea Mihăieş, s-au implicat direct în viaţa politică din România, publicând editoriale săptămânale în presa angajată. În orice democraţie a lumii, astfel de abordări ar fi stârnit dezbateri şi nu trebuie să ne mire că asta s-a petrecut şi la noi. Comportamentul elitist agresiv, respingerea oricăror forme oneste de critică şi dialog, statutul salarial privilegiat şi partizanatul deschis al membrilor conducerii ICR, imposibil de tolerat în oricare ţară a Uniunii Europene, au născut şi la noi reacţii critice fireşti. Guvernul a făcut un gest de normalitate când a încercat o modificare a cadrului juridic de funcţionare a instituţiei. Înainte de abordarea unor subiecte de discuţie legate de activitatea ICR, evidenţiate de luările de poziţie din media românească, ar fi bine să discutăm o problemă de fond: se poate face promovarea în străinătate a culturii române după modelele aplicate în cazul marilor culturi europene? Credem că nu. Trebuie să găsim o modalitate impusă de specificul poziţiei României. Dorinţa legitimă de a elimina vechile noastre complexe culturale în faţa străinătăţii nu trebuie să ne afecteze simţul critic în această abordare; subunităţile din străinătate ale ICR nu pot şi nu trebuie să copieze structurile franceze, germane, spaniole sau britanice de acelaşi tip. Nu avem aceeaşi "marfă de export", nu avem forţa altor ţări. Noi trăim o altă realitate, avem de umplut golurile create de alte necesităţi. Institutul Cultural Român, negreşit, trebuie să sprijine cultura română în marile centre politice ale lumii şi să ajute prin asta eforturile diplomatice ale ţării noastre. Asta o fac toate statele şi trebuie să o facă şi al nostru, cât mai bine poate. Însă, la fel de importante sunt acţiunile culturale a căror necesitate izvorăşte din specificul existenţei noastre, până acum neglijate. Avem comunităţi româneşti compacte rămase, prin jocurile istoriei, în afara hotarelor, supuse de zeci de ani unor presiuni deznaţionalizatoare; avem o nouă emigraţie în apusul Europei, creată în ultimele două decenii, cea mai importantă din toată existenţa noastră, expusă unor tratamente care-i creează alarmante complexe de inferioritate; vârfurile culturii noastre, indiferent de epoca istorică căreia îi aparţin, trebuie sprijinite pentru a-şi găsi locul ce-l merită pe scara de valori a lumii. Modul în care se planifică politicile culturale ale ICR şi cum se achită de importantele sarcini pe care le are trebuie supuse anul unor analize publice în faţa unor foruri cu putere de decizie. Şi acestea nu pot fi decât comisiile pentru cultură reunite ale celor două Camere ale Parlamentului României. Nu insist pe neinspirata încercare de a subordona ICR-ul Senatului României, pentru că ea a fost îndreptată de amendamentele responsabile care vor modifica proiectul de lege. Institutul Cultural Român trebuie să devină o instituţie publică autonomă, supusă unui control firesc al Parlamentului României, prin structurile sale specifice. Pledează pentru aceasta întreaga istorie a acestui for cultural, inclusiv perioadele în care a funcţionat ca Fundaţie Regală sau ca Fundaţie Culturală, după revenirea la democraţie din 1989. Şi exemplele din alte ţări ne recomandă o astfel de soluţie. Cele amintite vor să arate că recenta schimbare din viaţa Institutului Cultural Român este departe de a fi, în primul rând, una politică. Există motive temeinice pentru amendarea legislaţiei care a reglementat până acum activitatea acestei importante instituţii de stat. Aşezarea lucrurilor pe un nou făgaş este un pas spre realizarea binelui nostru naţional. Să nu ne fie jenă a-l împlini, pentru că aşa procedează marea majoritate a popoarelor lumii contemporane. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Îl invit pe domnul deputat Andrei Sava, din partea Grupului PSD, şi îl rog să se pregătească pe domnul Iosif Blaga, din partea Grupului PDL. Domnule coleg, aveţi cuvântul.
			Domnul Andrei-Valentin Sava: Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Guvernul Ponta acţionează pentru rezolvarea problemei absorbţiei fondurilor europene". Stimaţi colegi parlamentari, Nici rănile încă deschise după bătălia pe care noi, cei de la USL, am dus-o în numele poporului împotriva unui regim discreţionar şi nici apropierea alegerilor parlamentare nu trebuie să ne distragă atenţia de la obiectivul cel mai important pentru viitorul imediat al României: buna guvernare pentru depăşirea crizei economice. Ascunsă în peisajul tot mai colorat al luptelor politice, tema rectificării bugetare a trecut oarecum neobservată, deşi este în măsură să descifreze atât vulnerabilităţile generate de o fostă guvernare iresponsabilă şi antisocială, cât şi fundamentele unui nou model de guvernare, care va fi pus integral în practică odată cu creionarea unui nou buget, după alegerile din decembrie. Linia de demarcaţie dintre cele două sisteme de guvernare este abordarea subiectului absorbţiei fondurilor europene, cea mai mare potenţială investiţie străină directă de care guvernările Partidului Democrat Liberal nu au ţinut cont sau au considerat-o doar o sursă de venit pentru propria clientelă. Voi dezvolta în continuare acest subiect, împărtăşindu-vă consideraţiile mele legate de posibile soluţii care să redreseze sistemul de absorbţie a fondurilor comunitare, astfel încât acestea să devină motorul real de creştere de care are atâta nevoie România. Spuneam anterior că Partidul Democrat Liberal ori nu a ştiut, ori nu a dorit să facă din absorbţia fondurilor structurale prioritatea zero a guvernării în timp de criză. Cu imperativul consolidării fiscale şi al reducerii cheltuielilor bugetare pe masă, guvernările PDL au preferat să îndrepte o economie şi o societate în plin şoc spre tot felul de reforme crunte, a căror utilitate nu a înţeles-o nimeni, dar care au avut menirea de a paraliza orice şansă de redresare economică rapidă. În tot acest timp, fosta guvernare ne-a vândut iluzia unei economii bazate pe investiţii publice, ceea ce în teorie suna bine, dar în practică echivala cu risipirea banilor publici în tot felul de proiecte fanteziste, cum au fost bazinele de înot şi parcurile la sate sau telegondolele în te miri ce locaţie inadecvată turismului. Cum măsurile antieconomice luate de această fostă guvernare au determinat reducerea dramatică a consumului, iar aşa-numita politică de investiţii a fost doar o fata morgana, ţara a fost nevoită să suporte o adâncire a crizei, care, până la urmă, a demolat aproape întreg eşafodajul regimului politic PDL-ist. Orice om cu oarecare conştiinţă în ţara asta ştie că România ar fi putut beneficia pentru perioada 2007-2013 de peste 30 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile, fonduri care trebuiau folosite tocmai în aceste scopuri. În trei ani şi jumătate de guvernare, guvernările PDL-iste au reuşit sinistra performanţă de a absorbi doar 7,5% din aceste fonduri europene nerambursabile, situând România de departe pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol. Şi, din păcate, acest rezultat ruşinos nu este numai proba incompetenţei vechii guvernări, ci şi a suspiciunilor de corupţie care acum se răsfrâng asupra vitezei de continuare a programelor. Ştim cu toţii că în urma misiunilor de audit ale Comisiei Europene, cererile de rambursare pe cele 7 programe operaţionale sunt în acest moment blocate, iar riscul pierderii unui procent între 10 şi 20% din sumele disponibile este unul major. Şi cu toate că aceste sancţiuni se aplică exclusiv asupra modului în care fosta guvernare a implementat programele operaţionale, există voci, ca cea a preşedintelui Băsescu, care îl acuză pe premierul Ponta pentru acest blocaj. Să fie bătălia politică atât de toxică încât nu mai vedem evidenţele? Să fie atât de mare teama responsabililor din fosta guvernare pentru acest dezastru încât încearcă prin asemenea minciuni să ridice o perdea de fum pentru a-şi ascunde urma? Cum îşi explică oare aceşti iresponsabili din fosta guvernare că în doar 4 luni de guvernare, prim-ministrul Ponta şi guvernul său au reuşit să crească rata de absorbţie a fondurilor europene cu 25% faţă de cât au reuşit ei în 3 ani de zile? Cum au uitat aceşti farisei din fosta guvernare că principala motivaţie pentru decapitarea Guvernului Ungureanu în Parlament a fost tocmai incrementalismul în absorbţia fondurilor europene? Doamnelor şi domnilor, Dincolo de comentariile politice, cifrele sunt extrem de relevante pentru a sublinia impostura fostei guvernări la acest capitol. Aşa cum titra şi moţiunea Uniunii Social Liberale care a dus la căderea ultimului guvern PDL, creşterea absorbţiei de fonduri europene a fost una dintre cele mai mari minciuni ale acestui început de an, cu doar 194 de milioane de euro atrase în trei luni, faţă de 875 de milioane, cât ar fi fost necesar pentru atingerea ţintei propuse. Sigur, Guvernul Uniunii Social Liberale condus de premierul Ponta nu are la dispoziţie trei ani şi jumătate pentru a pune la punct un sistem de gestionare a fondurilor europene, aşa cum există de exemplu în Polonia. Acest guvern nu poate pierde nici măcar o lună în ceea ce înseamnă eficientizarea acestui sistem, astfel încât în perioada 2013-2015 să putem rambursa la Bruxelles ce nu au reuşit foştii guvernanţi în trei ani şi jumătate. Avem nevoie în acest sistem de funcţionari bine plătiţi, care, în acelaşi timp, să fie traşi la răspundere dacă greşesc. Avem nevoie de proceduri simplificate. Avem nevoie de un control intern mai ferm asupra modului de cheltuire a banilor. Avem nevoie de mai multă coordonare la nivelul autorităţilor de management şi avem nevoie de pedepsirea vinovaţilor pentru dezastrul de până acum pentru a servi o lecţie pentru prezent şi viitor. Guvernul Ponta este echipat cu tot ce este nevoie pentru a pune în practică aceste imperative, de îndată ce problema cererilor de rambursare blocate şi cea a unui nou buget construit profesionist vor fi rezolvate. Provocarea este imensă, dar să ne reamintim că în doar 4 luni acest Guvern condus de premierul Ponta a reuşit să realizeze încasări la bugetul de stat mai mari cu 1,2 miliarde lei din combaterea reţelelor de evaziune fiscală, comparativ cu primul trimestru al acestui an. Mai mult, cifra reuşită de acest Guvern este cu 11% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, ceea ce reprezintă o măsură justă a eficienţei şi integrităţii unei administraţii care chiar vrea să rezolve problemele ţării. Stimaţi colegi, Fostul Guvern nu a vrut şi nici nu a putut să rezolve problema fondurilor europene, mai mult, ne-a adus pe toţi într-o fundătură de unde va fi greu să ieşim. Dar la asemenea provocări, aparent sisifice, este nevoie de caractere şi de competenţă. Dacă avem în vedere că ţintele de deficit bugetar, inflaţie şi deficit de cont curent sunt în continuare în grafic, iar în luna iulie a acestui an deja am avut o creştere a consumului cu 4,5%, putem spune fără dubii că acest Guvern îndreaptă România spre o direcţie bună...
			Domnul Ioan Oltean: Domnule deputat, vă rog să vă apropiaţi de sfârşit, aţi depăşit cu mult termenul, timpul alocat pentru o declaraţie politică.
			Domnul Andrei-Valentin Sava: Imediat.
			Domnul Ioan Oltean: Vă rog foarte mult.
			Domnul Andrei-Valentin Sava: Drumul de parcurs al ţării şi al Guvernului Ponta este însă unul lung şi nu va fi pavat doar prin aportul revenirii timide a consumului sau a exporturilor. Va fi nevoie în continuare de o politică de investiţii inteligentă, orientată spre rezultate palpabile şi care să maximizeze rolul fondurilor europene nerambursabile. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc şi eu. Vă reamintesc, stimaţi colegi, că durata unei intervenţii, unei declaraţii politice este de 3 minute. Vă rog să vă limitaţi la acest timp şi să nu mă puneţi în situaţia să vă întrerup microfonul.
			Urmează domnul deputat Iosif Blaga din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal şi se pregăteşte domnul deputat Mircovici, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Domnule coleg, aveţi cuvântul.
			Domnul Iosif Veniamin Blaga: Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Înainte de a vă citi declaraţia politică, aş vrea să fac o afirmaţie, auzind o serie de declaraţii politice înaintea mea, vreau să vă spun că, într-adevăr, şi în România există conducători buni şi conducători răi. Problema este cine ne spune care sunt buni şi care sunt răi. Vă mulţumesc. Declaraţia politică este: "Schimbarea puterii politice creează probleme la Orăştie". Cu mulţi ani în urmă, înainte de anul 2000, la Uzina Mecanică Orăştie s-a demarat investiţia "Linie de turnare ţevi din fontă ductilă". Guvernul de atunci, al Convenţiei Democratice, prin semnătura domnului ministru Radu Berceanu, a alocat o sumă frumoasă de bani pentru punerea în funcţiune a acestei importante investiţii pentru Orăştie şi, de ce nu, pentru ţară. Anul 2000 a adus la putere un nou partid, PDSR-ul, la vremea aceea. Nu după mult timp, deşi linia a produs ceva ţevi, totul s-a oprit, s-a închis şi fără mult zgomot aşa a rămas. De-a lungul anilor s-a încercat repunerea în funcţiune, dar fără succes. În ultimii cinci ani, cel puţin, un investitor german se arată interesat de repunerea în funcţiune a acestei investiţii. Din diferite motive, ce pare-se ţineau de datoriile foarte mari ale UM Orăştie, lucrurile stagnau. Printr-o serie de eforturi din ultimii ani, s-a reuşit sub guvernarea Boc scoaterea la licitaţie pentru închiriere a acestei linii, închisă mai bine de zece ani. Licitaţie adjudecată de investitorul german. Surpriza a venit acum, de curând. Schimbarea puterii politice creează pare-se surprize nu numai în plan politic, ci şi în plan economic. Printr-o adresă înaintată conducerii UM Orăştie se cere rezilierea contractului cu partea germană. Curios este faptul că adresa nu specifică motivul, ca să nu mai adăugăm şi nivelul de decizie care a stat la baza semnării acesteia. Stimaţi colegi, membri ai Camerei Deputaţilor, mă întreb cine este răspunzător de acest fapt şi care sunt interesele ca să loveşti din nou într-o investiţie şi în posibilitatea unui oraş de a se dezvolta şi ca circa 250 de oameni să fie angajaţi. Faptul că înainte, sub PDSR, iar acum, sub PSD, se încearcă a opri repornirea acestei linii de producţie, mi se pare un lucru bizar şi total neproductiv. Cine şi de ce nu doreşte finanţarea străină pentru această investiţie?! Cine şi de ce împiedică, bagă beţe în roate unui lucru în demarare?! Cine şi de ce nu ne vrea binele?! Din punct de vedere pur practic, ar fi un act cu totul în defavoarea statului român, dar mai ales în defavoarea comunităţii locale orăştiene, renunţarea la repunerea în funcţiune cât mai grabnică a liniei de turnare ţevi din fontă ductilă la Orăştie. Am speranţa că factorii de decizie vor analiza ce interese, ce motive au dus la această neaşteptată şi neavenită decizie. Cred că este important ca politicul să nu calce în picioare economicul fără discernământ, iar contractul să se deruleze fără probleme. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.
			Îl invit la microfon pe domnul deputat Mircovici şi-l rog să se pregătească domnul deputat Ionuţ Stroe din partea Grupului parlamentar al PNL. Aveţi cuvântul, stimate coleg.
			Domnul Niculae Mircovici: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor, Prin declaraţia mea politică, încerc să împac puterea cu opoziţia. De aceea declaraţia nu va avea un titlu. "De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceşte sus şi economiceşte jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; Civilizaţia economică e muma celei politice. Dacă în timpul când ni se promitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâmple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos. Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme, încât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucureşti; că se vor da x miliarde pe autostrada Cernavodă-Constanţa (de exemplu), care nu face nici o cincime şi că patru cincimi din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor; că se va constata cum că o seamă de judecători şi de administratori în România sunt tovarăşi de câştig cu bandiţii de codru. Dacă cineva ar fi prezis toate acestea, lumea ar fi râs de dânsul şi totuşi nu numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat şi se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar. Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă şi fără capital, nu mai există nicio îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva. Mita e-n stare să pătrundă oriunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe stradă, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-şi petrece viaţa la puşcărie. Funcţiunile publice sunt adesea în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoreşti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheşeftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă. Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune. Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijează însuşi cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţiş a-l reabilita, alegându-l în Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor şi trec, totuşi, drept reprezentanţi ai voinţei legale şi sincere a ţării. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia şi Camorra, care miroase de departe a puşcărie." Declaraţia politică nu e scrisă de mine, e o citare dintr-un articol al lui Eminescu, scris în 1870. Ca şi Caragiale, Eminescu este viu şi ne trezeşte în fiecare dimineaţă. Sunt sigur că ei şi adevărurile spuse de ei, din păcate, vor avea mult, mult de trăit. Eu cu părere de rău, nu. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Da, mulţumesc, domnule deputat.
			Îl invit pe domnul deputat Ionuţ Stroe şi-l rog să se pregătească domnul Béres Ştefan Vasile, din partea Grupului parlamentar UDMR. Domnule coleg, aveţi cuvântul.
			Domnul Ionuţ-Marian Stroe: Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Dragi colegi, Vă supun astăzi atenţiei o hotărâre extrem de interesantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, subliniind totodată că tot ceea ce urmează nu este un discurs politic, ci face parte din corpul jurisprudenţial al celei mai reprezentative instanţe europene. Hotărârea a fost pronunţată anul acesta în luna martie, iar conform acesteia niciun tratat internaţional - inclusiv Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu impune statelor să ia măsuri pentru a le permite cetăţenilor rezidenţi în alte state să voteze la alegerile naţionale. Mai mult, Curtea Europeană a Drepturilor Omului explică de ce statele au dreptul să nu se organizeze administrativ pentru a asigura dreptul de vot cetăţenilor care rezidă în afara graniţelor. Conform Curţii de la Strasbourg, "nici tratatele internaţionale şi regionale relevante, nici interpretarea lor de către organismele internaţionale competente nu oferă un temei pentru a concluziona că dreptul de vot al persoanelor ce sunt permanent sau temporar absente din ţara ai cărei cetăţeni sunt se extinde atât de mult încât să impună statului să organizeze exerciţiul acestuia în străinătate" (Hotărârea CEDO în Cauza Sitaropoulos şi Giakoumopoulos contra Greciei). Curtea a dat astfel dreptate Greciei într-un caz în care aceasta a fost acuzată de doi cetăţeni eleni ce locuiau în Strasbourg, de faptul că le este încălcat dreptul de vot prin imposibilitatea să voteze la alegerile din Grecia în timp ce se aflau pe teritoriul Franţei. Subliniez însă faptul că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a explicat şi de ce o astfel de măsură, de a nu crea procedurile necesare exprimării votului în alegerile naţionale de către expaţi, nu contravine drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Mai întâi, "datorită presupoziţiei că cetăţenii non-rezidenţi sunt mai puţin preocupaţi în mod direct şi continuu de problemele de zi cu zi ale ţării şi, deci, le cunosc într-o mai mică măsură". În al doilea rând, datorită faptului că "cetăţenii non-rezidenţi au o mai mică influenţă asupra selectării candidaţilor sau asupra formulării programelor electorale ale acestora". În al treilea rând, datorită "conexiunii strânse între dreptul de a vota la alegerile parlamentare şi faptul de a fi afectat de actele corpurilor politice ce sunt astfel alese". Şi în al patrulea rând, datorită "preocupării legitime pe care legislativul o poate avea pentru a limita influenţa cetăţenilor ce trăiesc în străinătate asupra unor probleme care, deşi considerate fundamentale, afectează în primul rând persoane ce trăiesc în ţară". Astfel a hotărât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, o instanţă a cărei celeritate nu poate fi sub nicio formă pusă la îndoială. Iar dacă discursul politic poate fi bănuit de pasiune şi de subiectivitate, argumentele unei instanţe precum CEDO nu pot fi privite decât limpede, clar şi simplu. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Domnul deputat Béres este invitat şi se pregăteşte domnul deputat Dan Zătreanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.
			Domnul Béres Ştefan Vasile: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează: "Suntem inconştienţi sau chiar ne batem joc de naţiune!" Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Anul 2012 va rămâne în istorie ca anul cel mai secetos din ultimii 40 de ani, în care producţia agricolă a scăzut cu 37% faţă de anul precedent. 2011, un an foarte bun din punct de vedere al producţiei agricole, consecinţă a temperaturilor şi precipitaţiilor optime şi în perioadele importante pentru dezvoltarea culturilor, a fost hotărâtor pentru PIB-ul României. S-a demonstrat ce importanţă poate să aibă o producţie agricolă bună care este capabilă să echilibreze deficitul bugetar din sectorul industrial, îmbunătăţind şi generând o creştere economică modestă, dar reală. Seceta din acest an a generat o pierdere uriaşă pentru fermieri, pierdere care dacă nu va fi cât de cât echilibrată şi redusă de ajutoarele guvernamentale de urgenţă, ar putea avea efect pe termen lung. Pierderile se vor resimţi şi în contul anului 2013 din lipsa suportului financiar generat în mod normal de producţia anului în curs. Deşi avem o producţie de grâu mult diminuată în acest an, exporturile sunt dublate faţă de anul trecut. Nu trebuie să avem minţi luminate, cunoscând consumul anual intern de grâu, să ne dăm seama de urmările exportului masiv până la această dată, iar previziunile sumbre pot deveni o realitate. Am vândut mult prea repede şi mult prea ieftin, iar deficitul de grâu de pe piaţa internă în perioada de iarnă-primăvară va conduce la importuri mult mai costisitoare decât beneficiile actuale generate din vânzări. Orice guvern responsabil, în această perioadă şi în aceste condiţii de producţie redusă de grâu, încearcă să facă provizii pentru asigurarea cantităţii necesare pe un an de zile, reînnoind stocurile de rezervă totodată, menţinând un echilibru între producţie şi consum, şi permite valorificarea numai producţiei suplimentare pe piaţa liberă. Supervizarea agriculturii şi a comerţului cu alimentele de bază consider că este menirea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împreună cu acordarea ajutoarelor pentru diminuarea pierderilor şi pregătirea anului agricol următor. Zootehnia este o ramură care necesită urgent ajutoare de stat, altfel riscăm diminuarea drastică a numărului de animale pe care le vom avea în anul viitor din cauza lipsei acute de furaje, tot din vina secetei, iar intervenţia nu suferă amânare. Nu mai are rost să vă prezint capacitatea agricolă a României şi efectele pozitive asupra PIB-ului şi deficitului financiar în perioadă de criză şi nu numai, în cazul în care suntem atenţi, receptivi şi avem un an optim din punct de vedere climatic, şi nici urmările devastatoare economic şi financiar dacă ignorăm măsurile ce se impun în situaţii cum este cea din anul în curs. Birocraţia, lipsa de măsuri ferme şi urgente ce se impun a se lua în situaţii de criză pentru agricultură şi zootehnie, situaţii extreme şi reale cu care ne confruntăm în 2012, nu mai suferă amânare. Solicităm înfiinţarea unei celule de criză la nivelul ministerului pentru a acţiona în modul cel mai rapid, celulă al cărei preşedinte trebuie să fie însuşi ministrul de resort, deoarece una din cele mai importante probleme ale unei ţări, guvernări, trebuie să fie alimentaţia populaţiei şi ocupaţia de bază generatoare de venituri, care coincide, de această dată, cu ţinta noastră de astăzi. Este de neconceput şi de neînţeles pentru foarte mulţi dintre noi, aici mă refer în primul rând la membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, de ce nu se acordă o mai mare importanţă unei ramuri atât de importante pentru economia ţării, având un potenţial extraordinar recunoscut şi exploatat în trecut. În politica actuală, soluţiile par să fie identificate numai în momentul în care se pierde guvernarea şi portofoliul de ministru, când din opoziţie se enunţă soluţiile miraculoase şi se cere implementarea lor. A fost distrusă capacitatea de irigare a terenurilor agricole, fapt ce se pomeneşte numai în momente de secetă, iar soluţiile nu întârzie să apară, cum am mai spus, numai din opoziţie. Niciodată din partea celor de la guvernare. Aş putea continua, dar nu are rost. Trezeşte-te naţiune, nu mai avem timp pentru somn... sau ba? Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Domnul deputat Dan Zătreanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal urmează să-şi prezinte declaraţia politică şi se pregăteşte doamna deputat Sulfina Barbu din partea aceluiaşi grup parlamentar. Domnule coleg, aveţi cuvântul.
			Domnul Dan-Radu Zătreanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa! Declaraţia mea de astăzi are titlul: "Guvernul USL amână intrarea României în Schengen". Stimaţi colegi deputaţi, Septembrie 2012 era, după cum ştim, o nouă piatră de hotar în relaţia României cu democraţiile occidentale avansate. Este data la care românii pot depăşi condiţia de cetăţeni europeni de rangul al doilea care trebuie să se supună controalelor vamale chiar şi în cadrul Uniunii Europene. După cum bine ştim cu toţii, România a îndeplinit condiţiile tehnice încă de anul trecut, iar din acest punct de vedere suntem mai bine pregătiţi chiar decât unele state fondatoare. Cu toate acestea "puciul parlamentar", cum a fost catalogată de unii lideri europeni acţiunea USL prin care s-a încercat înlăturarea preşedintelui Traian Băsescu, ne îndepărtează, din păcate, de acest deziderat. Semnalele externe sunt clare, România, după tot ce s-a întâmplat în această vară pe scena politică, va trebui să mai aştepte până va intra cu drepturi depline în spaţiul Schengen. Am văzut, stimaţi colegi, că unii lideri politici ai USL au comentat în termeni critici părerile rezervate exprimate de preşedintele Barosso, de comisarul european, doamna Viviane Reding, de ministrul german de externe şi de alţi oficiali europeni, ca şi cum vina pentru neîncrederea lor în democraţia noastră nu ni se datorează nouă, românilor, în special celor care au făcut rabat la democraţie în această scurtă perioadă de timp. Eu cred că este momentul să ne uităm cu multă atenţie la greşelile pe care le-am făcut şi să încercăm să învăţam ceva. Ştim foarte bine că încrederea se câştigă greu şi se pierde foarte uşor. Acţiunile din această vară care au fost considerate de democraţiile consolidate ca adevărate atentate asupra instituţiilor statului de drept nu au făcut altceva decât să şubrezească încrederea în democraţia românească. De aceea cred că nu trebuie să ne supărăm pe nimeni altcineva decât pe noi pentru ratarea previzibilă a momentului septembrie 2012, ca dată a aderării la spaţiul Schengen şi în lunile care urmează să dovedim că în România statul de drept funcţionează, că democraţia nu a deraiat! Cred ca dincolo de telurile noastre politice interne, dincolo de campania electorală pe care o avem în faţă, trebuie să ne stabilim cu toţii obiective care vizează binele general al ţării integrarea României într-o Europă unită şi prosperă, iar pentru aceasta trebuie să renunţăm la orgolii mărunte, la acţiuni revanşarde, la aroganţă şi să dovedim că putem coabita. PDL a plătit politic pentru curajul de a guverna în plină criză economică mondială şi de a lua măsurile de austeritate care au permis României să nu intre într-o criză economică profundă. USL-ul va plăti, probabil, tot politic, iar sondajele spun că decontul a început deja să se facă, va plăti, aşadar, pentru atacul nimicitor la adresa instituţiilor statului de drept, care, iată, are efecte negative pentru România şi în plan extern. Dacă, însă, greşelile vor fi asumate şi orgoliile lăsate la o parte, putem spera că în perioada martie - iunie 2013 putem convinge că merităm statutul de membru al spaţiului Schengen şi că efortul susţinut pe care preşedintele Băsescu l-a făcut în toţi aceşti ani pentru a da consistenţă şi coerenţă politicii externe a României, a avut rezultatele aşteptate pentru toţi romanii. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Da. Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.
			O rog pe doamna deputat Sulfina Barbu să-şi prezinte declaraţia politică. Dacă mai e vreun coleg care n-a fost înscris şi care doreşte să-şi susţină? Vă rog.
			Doamna Sulfina Barbu: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimate doamne şi stimaţi domni, Am avut inspiraţia de a scrie declaraţia politică cu următorul nume: "Dreapta este pregătită să preia guvernarea României". Şirul evenimentelor din această vară fierbinte din punct de vedere politic îl cunoaştem cu toţii şi nu cred că este necesar, să reiterez seria de abuzuri la adresa statului de drept orchestrate de proaspăta guvernare USL. Înainte, dar şi după consumarea referendumului pentru suspendarea preşedintelui, USL a demonstrat, în repetate rânduri, capacitatea de a recurge la abuz şi la instigare la nerespectarea legii. Vă rog să îmi permiteţi să atrag atenţia că astăzi, în timp ce noi ne aflăm la Camera Deputaţilor, Palatul Victoria, sau mai bine zis, vremelnicii săi ocupanţi, continuă în stilul consacrat "guvernarea cu stânga", dacă este şi "de stânga"! Ne aflăm într-o situaţie precară din punct de vedere economic. Vă reamintesc că stabilitatea economică a României a fost câştigată şi întreţinută cu minuţiozitate de către guvernele PDL şi prin solidaritatea tuturor categoriilor socio-profesionale. Fie că vorbim de sectorul privat, fie că vorbim de bugetari, toţi am fost nevoiţi să suportăm restricţiile impuse de criza economico-financiară cu scopul de a evita un derapaj economic din care ne-am fi revenit foarte greu. Ţin pe această cale să mulţumesc tuturor celor care au înţeles situaţia în care ne-am aflat şi tuturor celor care au înţeles că soluţiile întreprinse de Guvernul Partidului Democrat Liberal şi care nu au fost continuate de către Guvernul USL au fost necesare şi indispensabile datorită iminenţei declinului economic mondial şi european. Stimaţi colegi, trebuie să fim corecţi şi să le spunem tuturor cetăţenilor acestei ţări, că toate sacrificiile economice pe care le-au suportat timp de cel puţin un an şi jumătate au fost în van, pentru că odată cu venirea USL la guvernare, toate aceste avantaje au fost pierdute. Datele Eurostat ne arată clar efectele guvernării ultimelor luni de zile şi acest lucru se regăseşte în cifrele comparative privind inflaţia, puterea de cumpărare din România, raportul dintre leu-euro şi leu-dolar. În aceste patru luni şi jumătate obiectivele USL au fost departe de spectrul economic. Aş aminti cam ce a făcut USL în această perioadă: a uzurpat calitatea preşedintelui de reprezentare la Uniunea Europeană, a nesocotit deciziile Curţii Constituţionale, unele au fost şi încălcate. Au înlăturat abuziv Avocatul Poporului, au demis preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, au ameninţat membrii Curţii Constituţionale, au suspendat preşedintele României, au fraudat referendumul de demitere a preşedintelui, au intimidat justiţia, au izolat şi decredibilizat România pe plan extern. Toate acestea au fost acţiunile politice ale USL-ului şi ele au fost dezastruoase pentru România, în ansamblul ei. Stimaţi colegi de la USL, vă prezint o soluţie foarte simplă la criza de idei şi soluţii economice pe care aţi demonstrat-o în ultimele patru luni şi la autismul guvernului în ceea ce priveşte stabilirea priorităţilor macro-economice şi sociale. Aveţi o soluţie foarte simplă: să vă prezentaţi demisia! Aveţi o soluţie foarte simplă: să vă prezentaţi demisia. Sunt convinsă că nu aveţi suficientă onoare şi responsabilitate pentru un astfel de gest. În consecinţă, aş vrea să le spun şi să-i asigur pe cetăţeni că Partidul Democrat Liberal împreună cu partenerii de centru-dreapta îşi asumă relansarea economică a României, îşi asumă stabilizarea macroeconomică a României. Partidul Democrat Liberal îşi asumă organizarea de alegeri libere, corecte şi egale pentru toată lumea, îşi asumă integrarea totală a României în Uniunea Europeană, îşi asumă integrarea României în Spaţiul Schengen, îşi asumă o creştere a bunăstării fiecărui cetăţean din această ţară. Dar toate aceste obiective vor fi atinse de Partidul Democrat Liberal dacă votul cetăţenilor din 9 decembrie va confirma că au înţeles pericolul pe care-l reprezintă guvernarea USL-ului. Sunt de părere că dreapta autentică românească reprezintă singura soluţie viabilă pentru asigurarea unui viitor României. Şi paşii întreprinşi până acum pentru a ajunge atât membri în NATO, cât şi în Uniunea Europeană nu trebuie să fie irosiţi prin întoarcerea în timp şi prin întoarcerea în situaţia anilor ’90. Sper că toate aceste evenimente vor încolţi repede în minţile oamenilor şi ale cetăţenilor care vor fi chemaţi pe 9 decembrie să voteze din nou şi vor şti cui să dea responsabilitatea guvernării acestei ţări. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat Sulfina Barbu. Nu mai avem colegi înscrişi pe listele de vorbitori pentru declaraţii politice. Constat că 15 deputaţi şi-au susţinut de la microfonul Camerei declaraţia politică, iar alţi 30 au depus declaraţiile la secretariatul Camerei Deputaţilor. O să dau citire acestor 30 de colegi ai noştri. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal au depus în scris declaraţiile politice următorii colegi: Elena Udrea, Ioan Balan, Daniel Florian Geantă, Constantin Severus Militaru, Cosmin Mihai Popescu, Maria Stavrositu, Petru Călian, Petru Movilă, Marius Rogin, Claudia Boghicevici, Göndör Marius-Sorin, Sanda-Maria Ardeleanu. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, colegii: Florin-Costin Pâslaru, Dumitru Chiriţă, Ciprian Nicolae Nica, Angel Tîlvăr, Gheorghe Ciocan, Georgian Pop, Dorel Covaci, Manuela Mitrea, Florin Iordache. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal: Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Gheorghe Dragomir, Mihai-Aurel Donţu, Andrei Dominic Gerea, Mihai Lupu, Mircea Irimescu. Din partea minorităţilor naţionale, domnul deputat Miron Ignat, iar din partea Grupului de parlamentari independenţi, domnul deputat Prigoană Vasile-Silviu. Cu acestea, stimaţi colegi, declar închisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice. Ne revedem la ora 10, atunci când va începe şedinţa consacrată dezbaterilor punctelor înscrise pe ordinea de zi. Până atunci, toate cele bune şi să auzim numai de bine. Doamne ajută!
			(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Domnul Angel Tîlvăr: Nicolae Iorga: "Un popor care nu-şi cunoaşte cultura este ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii!" Am salutat cu bucurie inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Naţionale a României. Am considerat evenimentul un semn de normalitate, într-o perioadă în care se citeşte din ce în ce mai puţin şi se discută despre cultură din ce în ce mai rar. Lucrurile nu stau tocmai încurajator în ceea ce priveşte BNR, în ciuda eforturilor noilor guvernanţi, motiv pentru care am simţit nevoia ca, şi prin acest comunicat de presă, să contribui la buna funcţionare a bibliotecii simbol a României. Biblioteca Naţională a României este păstrătoarea memoriei scrise a acestui popor. Este unica instituţie la acest nivel care oferă acces gratuit cetăţenilor români, precum şi a celor străini interesaţi de cultura şi civilizaţia românească, la patrimoniul cultural al ţării noastre. Ea beneficiază acum de o clădire pe măsura menirii pe care o are. Personalul de care dispune însă este grav afectat de criză, cu un număr insuficient pentru funcţionarea în această clădire. Legea bibliotecilor prevede un număr de 995 angajaţi. În prezent lucrează doar 25% . Se fac eforturi uriaşe pentru asigurarea unor servicii şi a unui program de funcţionare minim pentru public. Angajaţii lucrează frecvent câte 10 ore, fără a fi plătiţi suplimentar şi fără a putea să-şi ia recuperări. În trei luni de zile, s-au înscris peste 10.000 de cititori, iar aceste înscrieri au fost operate de un singur om. La Centrul Naţional ISBN, ISSN un singur om se ocupă de 5.600 de edituri. Există doar 2 portari pe tură pentru pază şi 4 îngrijitoare care asigură paza şi curăţenia pentru întreaga clădire care are peste 70.000 m2 utili. Publicul, din ce în ce mai numeros, cu preponderenţă tânăr, solicită prelungirea programului sălilor de lectură şi deschiderea bibliotecii sâmbăta şi duminica - program de lucru normal pentru oricare biblioteca naţională, de altfel. Acest lucru este imposibil, în condiţiile în care personalul actual din depozite reprezintă doar 10% din necesar. Au fost puse la raft doar 25% din totalul cărţilor disponibile pentru public. Pentru a asigura funcţionarea a 6 săli, 5 zile pe săptămână, 8 ore pe zi (luni-vineri, între orele 10:00-18:00), a fost necesară susţinerea, prin folosirea personalului din toate celelalte departamente ale bibliotecii, fapt care are drept consecinţă blocarea altor activităţi, la fel de importante, ale bibliotecii. Cu toate eforturile depuse de bibliotecare cartea ajunge la public cu 7 luni întârziere. Faţă de această situaţie dramatică, consider că a venit momentul să acţionăm în favoarea susţinerii plenare a Bibliotecii Naţionale a României. Sunt sigur că, atât în plan parlamentar, cât şi în plan guvernamental, se vor găsi soluţii de sprijinire pentru o instituţie care, atât prin importanţa ei socială, dar şi prin valoarea profesională a celor care o servesc, merită orice efort.
			Domnul Ciprian-Nicolae Nica: "Fondurile europene, bătaia de joc a guvernării PDL, provocarea guvernării USL" Disputele politice din această vară au reprezentat agenda mass-media, lăsând în plan secund alte probleme la fel de importante pentru români. Mă refer aici, în special, la situaţia gravă din agricultură, situaţie generată de seceta puternică. Această situaţie gravă din agricultură a fost analizată, însă, de către Guvernul USL, care a aprobat un ajutor de minimis în valoare totală de 42,8 milioane lei, pentru compensarea pierderilor înregistrate în urma secetei. Ajutorul de minimis pentru culturile calamitate de secetă este de 100 lei/hectar şi se acordă pentru suprafeţe cuprinse între 1-10 hectare. În România vor beneficia de acest ajutor aproximativ 600.000 de fermieri, din care aproximativ 4.000 de fermieri din judeţul Vrancea. Din păcate, situaţia din agricultură putea fi alta dacă PDL ar fi fost un partid care să se gândească la oameni şi la relansarea economiei româneşti, atât timp cât s-a aflat la guvernare. În loc să facă telegondole care duc către nicăieri sau să arunce banii pe fel de fel de "parcuri" în satele de munte, PDL putea să se gândească cum să atragă fonduri europene în agricultură şi să reabiliteze cu aceşti bani sistemul de irigaţii. Din păcate, guvernele PDL conduse de Emil Boc sau Mihai-Răzvan Ungureanu au ales să ignore atenţionările din 2010 ale directorului Institutului de Economie Agrară, academicianul Ioan Păun Otiman, care afirma că "România nu a avut niciun fel de profitabilitate datorită faptului că niciodată nu s-a realizat o irigare bună, ci una deficitară". Din acest punct de vedere, chiar şi acum, după ce PDL nu mai este la guvernare, românii simt efectele nocive ale democrat-liberalilor, care au fost total lipsiţi de viziune în ceea ce priveşte soluţiile în agricultură şi soluţiile de salvare a sistemului de irigaţii. Fac referire la sistemul de irigaţii deoarece, dacă am fi avut un sistem de irigaţii viabil, anul acesta Guvernul nu ar fi alocat 10 milioane euro pentru suprafeţele calamitate de secetă, ci ar fi putut aloca banii aceştia în dezvoltare, pentru continuarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan, de exemplu. Acest lucru nu s-a întâmplat, ca urmare a incompetenţei Guvernelor PDL, şi nu pot să nu remarc profesionalismul cu care tratează Guvernul USL acest sector de activitate, prin alocarea sumei de 60.000.000 euro pentru dezvoltarea sistemului de irigaţii prin PNDR, Axa Prioritară 1, Măsura 125 - "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii. Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare". Consider că măsura de dezvoltare a sistemului de irigaţii cu fonduri europene luată de Guvernul Ponta este binevenită şi salutară. De asemenea, consider că cei responsabili pentru faptul că în judeţul Vrancea sunt irigate, în acest an, doar 392 hectare de teren agricol, în timp ce 40.000 hectare de porumb şi 4.950 hectare de floarea-soarelui sunt calamitate, trebuie să plătească! De asemenea, trebuie să plătească şi cei care sunt responsabili pentru că Uniunea Europeană a suspendat finanţarea programelor europene. Guvernul Victor Ponta a demonstrat că îşi doreşte să aşeze România pe un drum bun, iar unul dintre obiectivele Guvernului USL este acela de a mări considerabil rata de absorbţie a fondurilor europene. Din păcate, Guvernul trebuie să remedieze greşelile PDL, identificate de serviciile de specialitate ale Comisiei Europene, pentru ca rambursarea fondurilor UE către România să fie reluată în cel mai scurt timp posibil.
			Doamna Claudia Boghicevici: "Sectorul bugetar este sprijinit numai la nivel declarativ de către actualul Guvern" Vin în faţa dumneavoastră pentru a citi o declaraţie politică cu privire atât la măsurile pe care Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale le-a luat în ultimele 3 luni, cât şi asupra celor ce nu au fost luate. Încă de la începutul mandatului, actualul Guvern a luat numai măsuri populiste, cu caracter electoral, cu o singură ţintă: alegerile parlamentare de la sfârşitul anului. În această strategie, cu un scop electoral clar, omiţându-se, însă, chiar acele categorii care într-adevăr au nevoie de anumite facilităţi. Doresc să vă semnalez câteva puncte vulnerabile, care ar trebui să se afle pe lista de priorităţi a Guvernului. Astfel, Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, are nevoie urgentă de completare şi modificare, ca urmare a problemelor semnalate la punerea în practică a acestei legi. Din păcate, protecţia copilului nu reprezintă o prioritate pentru minister în acest moment. În perioada Guvernului din care am făcut parte, a fost organizat un grup de lucru pentru stabilirea unei politici publice de stimulare a natalităţii şi a avut loc prima întâlnire în acest sens cu reprezentanţi ai ministerelor cu atribuţii în acest domeniu (MMFPS, MS, MFP, MECTS, MDRT) şi reprezentanţi ai institutelor de cercetare şi ai societăţii civile. Până acum nu am văzut nicio activitate a actualului Guvern în acest sens. Din păcate, nici viitorul naţiunii nu reprezintă o prioritate pentru Guvern în acest moment. În schimb, am văzut în această vară că ne cresc facturile la energie electrică şi nu înţeleg cum actuala guvernare nu face nimic în sensul stopării acestor creşteri sau a acordării unor ajutoare/facilităţi către categoriile vulnerabile. Cât am fost ministru am coordonat grupul de lucru pentru stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru clienţii vulnerabili consumatori de energie electrică. A avut loc o primă întâlnire în acest sens cu reprezentanţi ai MMFPS, ANRE, MECMA şi MFP şi au fost elaborate primele variante de lucru, deci actualul guvern are deja o bază de plecare şi o logistică pe care nu o folosesc. Din păcate, nici cei care se descurcă greu cu factura de la energie nu sunt pe agenda Guvernului în acest moment. Suntem deja în luna septembrie şi nu am auzit pe nimeni vorbind de elaborarea Proiectului de Lege privind salarizarea pentru anul 2013 a personalului plătit din fonduri publice! Iarăşi, din păcate, sectorul bugetar este sprijinit doar declarativ. În fapt, nici bugetarii nu reprezintă o prioritate pentru Guvern în acest moment. Consiliul European, în Declaraţia Membrilor din 30 ianuarie 2012, intitulată "Spre o Consolidare Favorabilă Creşterii şi o Creştere Favorabilă Ocupării Forţei de Muncă" a specificat că "Fiecare stat membru va prezenta, în cadrul programului său naţional de reformă, măsurile concrete pe care le va lua, în vederea abordării acestor aspecte prezentate în "planurile naţionale privind locurile de muncă". În ceea ce ne priveşte, nu am văzut nicio măsură luată în acest sens. În final, tot din păcate, nici piaţa muncii nu reprezintă o prioritate pentru Guvern în acest moment, iar Consiliul European este pur şi simplu ignorat. Stimaţi colegi, membri în actualul Guvern Pe această cale vă rog să vă întoarceţi privirea către cetăţeni, către piaţa forţei de muncă, către copii, fără a mai continua să faceţi declaraţii populiste că veţi face; oamenii vor fapte, nu vorbe.
			Domnul Costică Macaleţi: "Verificări periodice ale serviciilor medicale" Declaraţia mea politică se referă la măsura salutară luată de Casa de Sănătate Botoşani, care a decis că va verifica periodic serviciile medicale. Se cunoaşte mult prea bine, atât de către specialiştii din sistemul medical, dar şi de către publicul larg, că în anii trecuţi "băieţii deştepţi" au acţionat şi în sănătate, nu doar în energie. Folosindu-se de tot felul de artificii la limita legii, şi mai ales dincolo de aceasta, respectivii au solicitat şi încasat de la Casa de Sănătate Botoşani sume importante pentru servicii neefectuate sau supraevaluate faţă de valoarea reală a pieţei. În scopul evitării unor astfel de situaţii, furnizorii de servicii medicale vor fi verificaţi lunar, prin sondaj, dacă au cheltuit eficient banii daţi de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Botoşani. Măsura va fi aplicată din această lună, iar verificările vor fi efectuate de corpul de control de la CAS. Măsura a fost luată pentru evitarea plăţii unor servicii nerealizate, nefiind normal să plătim, din banii contribuabililor, ceva ce nu s-a consumat. În caz contrar, banii trebuie recuperaţi de instituţia care finanţează sistemul sanitar, un proces de lungă durată şi anevoios. În acest sens, salut decizia de a se verifica realitatea efectuării serviciilor medicale, înainte de parcurgerea celorlalte faze ale execuţiei bugetare, în sensul plăţii şi decontului. În fiecare lună se va efectua, prin sondaj, controale la toate tipurile de furnizori de servicii medicale, înainte de plată, iar acolo unde vor fi găsite nereguli, nu vor mai fi plătite serviciile medicale.
			Domnul Florian Daniel Geantă: "Să ajutăm consumatorii de droguri" Cunoaştem toţi faptul că drogurile afectează viaţa a milioane de oameni în fiecare zi, dar cel mai grav este că afectează viaţa copiilor şi a adolescenţilor. Un studiu recent făcut de Agenţia Naţională Antidrog arată că în România numărul consumatorilor de droguri, dar şi de substanţe etnobotanice a crescut alarmant. Consumul de droguri în rândul acestor tineri a devenit, iar acest lucru trebuie să ne îngrijoreze pe toţi, o problemă din ce în ce mai acută pentru societatea noastră. Dependenţii de stupefiante, indiferent de vârstă, nu mai au limite, "exersează" fără nici o teamă în faţa unităţilor de învăţământ, pe străzi, în parcuri, în staţiile de autobuz, ajungându-se în stadiul în care practica consumului de droguri se face la vedere. Mulţi cetăţeni din capitală, dar şi farmaciştii, sunt îngroziţi şi cer ajutorul organelor competente să rezolve acest flagel care ne înconjoară. Chiar dacă farmaciştii au o "lege nescrisă" care îi obligă să nu vândă seringi unor persoane dubioase, teama pentru viaţa lor, atunci când sunt ameninţaţi, îi determina să o încalce. De fiecare dată când se apelează la ajutorul poliţiei, se explică sec că nu se poate face nimic, că nu îi poate ţine departe de droguri şi de străzi. Oare oamenii aceştia sunt ai nimănui? Ce facem, îi lăsăm să moară? Trebuie ca întreaga societate românească să se implice mai mult, începând de acasă părinţii trebuie să observe schimbările de comportament ale copiilor şi să găsească o punte de comunicare cu aceştia. De asemenea, în şcoli să se demareze cât mai multe programe de informare şi educare pe aceste teme, iar atunci când este cazul să fie ajutaţi şi duşi în centrele care se ocupă de consilierea, evaluarea şi educaţia toxicomanilor. Societatea îi condamnă pe consumatorii de droguri, dar adevărul este că se implică atât de puţin. Trebuie urgent ca toate instituţiile statului să găsească soluţii cât mai repede, pentru a reduce numărul acestor copii care cad, zi de zi, în ghearele morţii.
			Domnul Dumitru Chiriţă: "Culmea tupeului - «hoţii strigă: Hoţii!»" Suferind de o amnezie bruscă asupra a ce s-a întâmplat în ultimii trei ani în domeniul absorbţiei fondurilor europene, domnul europarlamentar Cristian Preda apare pe la televizor şi prin presa scrisă, arătând cu degetul faptul că, pentru proiectele cu finanţare europeană, s-a dispus suspendarea plăţilor. Dacă domnul Preda nu ar fi avut orbul găinii şi ar fi avut aceeaşi atitudine critică şi în momentul în care miniştrii din guvernele Boc-Ungureanu au încheiat contracte, care astăzi se constată că au probleme, am fi fost în situaţia în care proiectele respective ar fi primit finanţare în continuare, iar România ar fi utilizat zecile de miliarde de euro, fonduri negociate de guvernele Năstase şi Tăriceanu cu Uniunea Europeană. În schimb, domnul Preda aruncă pisica în ograda guvernului Ponta, vinovat, în opinia sa, de toate rateurile pe care guvernele Boc-Ungureanu le-au avut în acest domeniu. Este inadmisibil să dai vina pe un guvern instalat de câteva luni pentru abuzuri făcute de colegii săi de partid. De ce nu critică domnul Preda gestiunea catastrofală a fondurilor europene făcută de miniştrii Elena Udrea, Ioan-Nelu Botiş, Radu Berceanu, Anca Boagiu? Toţi aceştia au urmărit doar satisfacerea intereselor personale sau ale clicii portocalii. Este atât de ignorant Cristian Preda încât să nu ştie că suspendarea plăţilor s-a făcut în urma unor controale întreprinse de Comisia Europeană la proiectele aprobate în timpul guvernării PDL? Neputinţa regimului "Băsescu-Boc-Ungureanu" de a cheltui sumele puse la dispoziţie de către UE, dar mai ales abuzurile legate de atribuirea proiectelor, ne-au adus în situaţia în care suntem. Prin funcţia sa de europarlamentar, domnul Preda are acces la surse de informaţii de primă mână privind fondurile europene, surse pe care le ignoră intenţionat, preferând să facă declaraţii mincinoase. După cum spuneam, aruncatul pisicii în ograda vecinului tinde să devină sportul oficial al PDL-ului, pe care-l va practica în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Însă, de această dată, "vecinul" a fost vigilent şi i-a returnat "cadoul". Oricum, românii nu sunt atât de ignoranţi încât să nu-şi dea seama că adevărul este total diferit faţă de ce declară domnul Preda şi că nu putem uita cum au fost construite săli de sport în localităţi în care sunt mai puţin de 10 tineri, piscine finalizate în Photoshop, telegondole în zone fără obiective turistice sau terenuri de fotbal în pantă.
			Domnul Dumitru Chiriţă: "Divide et impera" sau "toţi pentru unul şi unul pentru toţi"? Istoria poporului român este legată de ideea de unitate şi solidaritate. Este evident că nu am fi putut rezista tăvălugului ocupaţiilor succesive fără un simţ dezvoltat de solidaritate. Nici cei peste 40 de ani de comunism nu au reuşit să distrugă acest sentiment, dovadă că în decembrie 1989 sute de mii de români au ieşit în stradă pentru binele comun. Pe acest fond social au venit Revoluţia din 1989 şi schimbările inerente trecerii de la dictatură la democraţie. Şi tot atunci a început fracţionarea societăţii noastre. Era evident că nu mai putea fi egalitate între noii îmbogăţiţi ai zilei şi proaspătul şomer, rezultat în urma închiderii a mii de întreprinderi. La fel de adevărat este că şi noii bogaţi au uitat rapid de nevoia de solidaritate faţă de cei săraci. Această degradare a societăţii noastre a continuat constant pe parcursul celor 23 de ani, ceea ce ne aduce în 2012 la o situaţie pe care poporul român nu a cunoscut-o vreodată în toată istoria sa dublu milenară. La peste două decenii de la căderea lui Nicolae Ceauşescu, românii sunt mai divizaţi ca oricând, greutăţile "tranziţiei", dar şi opulenţa potentaţilor zilei, declanşând sentimente de invidie sau chiar ură faţă de semenii săi. De la aceste sentimente negative s-a ajuns la ura împotriva statului sau a instituţiilor şi simbolurilor sale. Am ajuns în mileniul 3 ca imnul naţional să fie fluierat, ca de ziua naţională să se huiduie, ca poliţişti şi jandarmi să fie agresaţi pentru că îşi fac meseria. De la statul providenţă de pe vremea comuniştilor, care asigura, aşa cum o făcea, dar asigura totul cetăţenilor săi, am ajuns acum la un stat care se dezangajează din ce în ce mai mult de rolul pe care-l are. Unii dintre semenii noştri au trecut de la a nu mai respecta instituţiile statului la a nu-şi mai respecta vecinul, colegul, rudele. De la şicanări în trafic am ajuns la crime pentru un loc de parcare sau pentru o bucată de pământ. Nici măcar dezastrele naturale nu mai produc simpatie, imaginile cu români la birt cu apa până la genunchi făcând înconjurul lumii. Toate aceste fenomene au schimbat caracterul românului de rând, de la întrajutorarea mutuală pe care am cunoscut-o toţi în vremuri grele, s-a ajuns la egoism, invidie, indiferenţă, dorinţa de îmbogăţire cu orice preţ, în cel mai pur stil machiavelic. În România secolului XXI nu mai există prieteni, nici măcar sentimentul de prietenie. Nu există decât adversari care stau în calea parvenirii. Şi cum toate acestea nu erau de ajuns, în ultimii 7 ani România a fost "condusă" de un personaj fără scrupule, fără compasiune sau umanitate pentru poporul care l-a pus în frunte. Traian Băsescu, căci despre el este vorba, s-a folosit admirabil de această degradare a societăţii autohtone pentru a instaura un regim de dezbinare, profitabil doar "camarilei" politice aflate în umbra sa. Criza economică i-a dat ocazia "primului marinar al ţării" să mai adauge o cărămidă la edificiul divizării românilor. Trecând peste incompetenţa lor evidentă în a guverna ţara, au găsit imediat "ţapii ispăşitori" ai tuturor relelor noastre. Declaraţia sa vizând "salariatul slab din privat care ţine în cârcă bugetarul gras" nu este decât o piesă din puzzle. Ne aducem aminte cu toţii de învrăjbirea pensionarilor cu pensii mici cu cei având "pensii nesimţite". Exemplele pot continua, însă ideea este că Traian Băsescu aplică admirabil dictonul latin divide et impera. Conştient fiind de faptul că nu poate obţine asentimentul majorităţii românilor, şi nevrând să-şi declare public incompetenţa sa şi a guvernelor "Boc-Ungureanu", a ales să întoarcă românii unii împotriva altora. Acest adevărat promotor al răului se mulţumeşte să pună, din când în când, paie pe foc, având grijă ca nu cumva să ne dăm seama cine trage sforile în ţară. Favorizarea capitalului străin în defavoarea celui autohton a condus şi ea la această dezbinare, metodele agresive ale corporaţiilor occidentale au desfiinţat orice concurenţă reală, în dezavantajul românilor. Am putea crede că imaginea execrabilă pe care "tătucul" o are în ţară îşi găseşte un echivalent în afara României. Din păcate, şi aici Traian Băsescu a ştiut să îşi folosească admirabil "serviciile" pentru a trece din postura de personaj negativ în aceea de cavaler al dreptăţii, apărătorul văduvei şi al orfanilor. Această imagine pozitivă a fost "cumpărată", ştim cu toţii "serviciile" pe care le-a făcut regimul "Băsescu-Boc-Ungureanu" instituţiilor financiare internaţionale. Băsescu şi-a asigurat liniştea prin însuşirea exactă a cerinţelor acestora. A amanetat viitorul nepoţilor şi strănepoţilor noştri, a condamnat la moarte mii de pensionari prin tăierea pensiilor, prin închiderea spitalelor şi a adus sute de mii de români sub pragul sărăciei prin reducerile salariale. Mai mult, a fost de acord cu vânzarea ultimelor bogăţii ale poporului român, lipsind generaţiile viitoare de posibilitatea de a putea plăti împrumuturile dezastruoase contractate de clica PDL-istă. Neputinţa PDL-ului de a cheltui fondurile europene, negociate de către guvernele Năstase şi Tăriceanu cu UE, ne arată că singura preocupare a acestor indivizi era doar îmbogăţirea lor, prin fraude şi abuzuri, şi nu binele comun. Poate că efortul lui Traian Băsescu de a-şi atrage "bunăvoinţa" occidentului ar fi trecut neobservat dacă nu ar fi venit episodul Referendumului de demitere a sa. Aici s-a văzut cum instituţiile occidentale au sărit în apărarea lui Băsescu, ignorând voinţa a 7,5 milioane de români şi "uitând" marile abuzuri şi faptele de corupţie "patronate" de "protejatul" lor. Pentru toate aceste instituţii forma a fost mai importantă decât fondul, ochelarii de cal împiedicându-i să vadă realitatea societăţii noastre. Acesta este tabloul sumbru în care trăim, România pare că rulează într-un film prost, singura regulă care funcţionează este aceea că nu există reguli. Este timpul ca această situaţie să ia sfârşit. Iniţiativa Uniunii Social-Liberale de a face "bloc" împotriva regimului "Băsescu-Boc-Ungureanu" ne oferă şansa, poate unică, de a folosi tot ce are mai bun această ţară pentru a opri marşul spre prăpastia în care vrea să ne arunce ciuma PDL-istă. Este timpul să le demonstrăm tuturor că poporul român mai există ca un tot, că nu formăm doar grupuri mânate de alţii spre propriile lor interese. Uniunea Social-Liberală trebuie să promoveze un proiect care să mobilizeze întreaga societate, dincolo de clivajele existente sau întreţinute de unii sau de alţii. Acest popor român care a ştiut să treacă peste marile încercări ale istoriei, care a "mâncat coliva" a trei imperii trebuie să iasă din mocirla în care unii conducători ne-au aruncat. Trebuie să demonstrăm că suntem un popor, nu doar o populaţie. Poporul român ştie să îşi respecte valorile, ştie să îşi onoreze eroii, ştie să îşi respecte simbolurile naţionale. Suntem pe aceste meleaguri de peste 2000 de ani, am ştiut să ne afirmăm identitatea naţională contra intereselor marilor puteri, care niciodată nu au văzut cu ochi buni veleităţile noastre de emancipare. Acum, mai mult ca oricând, trebuie să punem pe primul plan interesele noastre ca popor iar Uniunea Social-Liberală trebuie să realizeze un proiect politic care să treacă dincolo de clasicele aspecte socio-economice. Românilor trebuie să li se spună că numai împreună putem schimba societatea în care trăim. Dezbinările şi ura introdusă şi menţinută de unii vor aduce profit doar celor care nu vor un popor român unit, mândru de istoria şi de cultura sa. Să luăm exemplu de la înaintaşii noştri care au ştiut să se lupte pentru interesele naţionale şi să învăţăm să ne respectăm unii pe alţii, să respectăm munca altora şi atunci vom ajunge să ne respecte şi alţii ca popor. Este rolul nostru, ca politicieni, să fim "vârful de lance" al acestei renaşteri a poporului nostru, iar Uniunea Social-Liberală să lase deoparte orice disensiune internă, pentru a pune pe primul plan interesul naţional. Contextul economic mondial nu ne este deloc favorabil şi de aceea nu ne mai putem permite ca societatea să fie divizată. Este obligatoriu să le redăm încrederea românilor în forţele lor. Numai convingându-i că politicienii luptă pentru interesele naţionale, vom declanşa acea voinţă de a învinge, proprie poporului nostru, atunci când se află pe marginea prăpastiei. Acţionând în folosul cetăţenilor acestei ţări, aceştia îşi vor recăpăta încrederea în instituţiile statului şi în valorile naţionale şi vor ajunge în situaţia de a fi din nou solidari. Sunt convins că poporul român are capacitatea de a-şi asigura propriul destin, în sânul Uniunii Europene, păstrând în acelaşi timp identităţile care ne fac ceea ce suntem. După cum spune şi titlul, este timpul ca politicilor de dezbinare şi ură ale lui Traian Băsescu să le răspundem prin acţiuni de tipul "toţi pentru unul şi unul pentru toţi".
			Doamna Elena Gabriela Udrea: "Turismul românesc are nevoie de mai multă atenţie din partea MDRT" Guvernarea USL a adus după sine o multitudine de deficienţe cauzate de lipsa de pricepere şi imaturitatea oamenilor puşi în fruntea ministerelor. Poate nicăieri, însă, nu s-a instalat o delăsare şi o pasivitatea mai mare decât în cazul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Acest lucru se vede foarte bine în ceea ce priveşte componenta absorbţiei fondurilor europene. De unde MDRT avea cea mai bună rată de contractare şi decontare dintre toate ministerele, acum lucrurile au fost stopate aproape total. Practic, se bate pasul pe loc. Situaţia este cu atât mai gravă în cazul turismului, care a fost în totalitate neglijat în cele 4 luni de la venirea noului ministru. Se anulează astfel toată munca depusă în ultimii ani şi progresele reale făcute de România. Practic, în afară de finanţarea câtorva concerte, pe care nici măcar nu a dorit să şi le asume, noul ministru nu a făcut absolut nimic. Se mărgineşte doar să constate faptul că evaziunea din turism depăşeşte 50% şi că este nevoie de o nouă lege a turismului, după ce chiar USL a respins proiectul anterior. Acest tip de neglijenţă şi incompetenţă s-ar putea să ne coste foarte scump. Există deja foarte multe deficienţe apărute în cadrul procesului de comunicare cu partenerii noştri instituţionali. Aşa se face, spre exemplu, că am fost la doar un pas ca TUI, poate cel mai important tour-operator european, să plece din România. Asta după ce, în calitate de ministru, am făcut eforturi uriaşe pentru a readuce în ţară compania germană, ea plecând în timpul mandatului Guvernului Tăriceanu. De unde România era privită anul trecut ca o destinaţie interesantă şi atractivă, dovadă în acest sens stând premiile primite de brandul turistic naţional şi organizarea Congresului FIJET la Bucureşti, dar şi realizarea unor documentare despre Carpaţi, foarte bine primite la nivel internaţional, acum ţara noastră s-a reîntors într-un con de umbră. Mai mult şi mai grav, organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European este în continuare pusă sub semnul întrebării, pentru că noul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului nu a binevoit nici până acum să adjudece licitaţia pentru refacerea patinoarului din Poiana Braşov, necesar pentru antrenamentele sportivilor. În condiţiile acestea, după ce ne-am zbătut foarte mult să organizăm o competiţie sportivă de asemenea magnitudine, eforturile noastre pot fi în zadar. Şi asta pentru că în fruntea MDRT a fost pus un om cu o altă misiune decât aceea de a gestiona bine treburile administrative, misiune care nu a fost însă dusă la îndeplinire. Ştiu că gândurile noii conduceri a MDRT nu se îndreaptă acum spre ceea ce se întâmplă cu turismul românesc. Dezamăgirea este mare pentru că nu au găsit la minister banii pe care îi doreau cu atâta ardoare. Au căzut, practic, în campania propriei propagande negative, crezând propriile minciuni referitoare la miliardele avute în buget de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Totuşi, asta nu este o scuză pentru nemuncă şi lipsa de preocupare pentru turism. Este absolut esenţial să se continue pe linia reformelor începute şi în acest domeniu. În acest sens, o lege a turismului, în acord cu reprezentanţii industriei, este absolut obligatorie. Aceasta ar trebui să fie principala direcţie de acţiune a MDRT. Cred că este nevoie de un compromis politic şi de asumarea unui dialog constant cu cei interesaţi de domeniu pentru a avea cea mai bună lege cu putinţă. În ceea ce priveşte evaziunea fiscală din turism, nu putem doar constata că ea există, dar să nu facem nimic. Combaterea evaziunii fiscale, eventual prin introducerea sistemului de evidenţă a turiştilor, trebuie să devină o prioritate semnificativă, mai ales acum între sezoane, altfel, investitorii cinstiţi nu vor veni niciodată la noi în ţară. Nu în ultimul rând, promovarea turistică a României trebuie să continue. Există un plan de marketing clar, realizat de experţi internaţionali, care trebuie respectat. Nu putem să ne batem joc de banii europeni şi de progresele deja făcute. Turismul românesc are un potenţial extrem de mare, dar în niciun caz nu se poate dezvolta în salturi. Este nevoie de continuitate şi de consecvenţă, indiferent de culoarea politică a celor aflaţi la putere. În concluzie, fac un apel la noua conducere a MDRT să se gândească mai puţin la alte fotolii decât cele deţinute în prezent şi să se ocupe mai mult de sarcinile care le revin. Turismul românesc nu trebuie şi nu poate să stea pe loc. Ajunge cu atâta pasivitate.
			Doamna Elena Gabriela Udrea: "Cazinoul din Constanţa trebuie protejat de rechinii imobiliari din jurul lui Radu Mazăre" Decizia Primăriei Constanţa de a cere preluarea în administrare din nou a Cazinoului din Constanţa, tăierea bugetului alocat pentru acest obiectiv de către MDRT, la rectificarea din 23 august, şi, în final, anunţul MDRT că nu mai doreşte să se implice în renovarea acestei clădiri de patrimoniu descriu traseul legislativ al unei afaceri imobiliare puse la punct de Radu Mazăre. Practic, odată întoarsă în administrarea Consiliului Local, una dintre clădirile de patrimoniu cele mai cunoscute de pe litoralul românesc va sfârşi prin a fi vândută pe nimic samsarilor imobiliari care gravitează în jurul primarului Constanţei. Evident, mă bazez pe declaraţiile acestuia când a anunţat şi preţul "de listă" pentru clădirea-monument istoric: un leu. Dacă de la Radu Mazăre mă aşteptam la o asemenea atitudine, dezamăgirea mea este foarte mare faţă de noua conducere a MDRT. Deşi a negat iniţial că ar dori să întoarcă în administrarea Consiliului Local Cazinoul, răzgândirea a fost rapidă. Se dă astfel dovadă de servilism politic şi de dezinteres faţă de bunul public, care urmează astfel să fie înstrăinat fără vreun beneficiu pentru statul român. Noul ministru reuşeşte astfel să se descalifice şi arată că nu îi pasă nicidecum care sunt interesele turismului românesc şi nici de ceea ce înseamnă patrimoniul naţional. Cred că noua conducere a MDRT ar fi trebuit să facă tot posibilul să se apuce de investiţiile la Cazinou. În momentul în care am părăsit fotoliul ministerial, toată documentaţia era gata, se aprobase planul de investiţii, până la sfârşitul mandatului ministrului Cristian Petrescu, se aprobase şi caietul de sarcini, care fusese contestat, urmând să se facă doar licitaţia. În mai bine de 4 luni de când se află în funcţie, noua conducere a MDRT nu a catadicsit însă să se ocupe de licitaţie, dovedind astfel rea intenţie şi subordonare politică. Multă lume a spus că nu există nicio evidenţă a faptului că se doreşte înstrăinarea Cazinoului pe nimic, în ciuda declaraţiilor lui Radu Mazăre. Atrag însă atenţia că acest lucru este cu atât mai evident cu cât s-ar fi putut folosi bani europeni pentru reabilitarea monumentului istoric. Fie în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, care prevedea pentru Constanţa 93 de milioane de euro, fie în cadrul Axei 5.1 a Programului Operaţional Regional. Faptul că administraţia de la malul mării nu a fost interesată de aceste pârghii trădează intenţia reală. Fac un apel către dumneavoastră, aşa cum am făcut şi către societatea civilă şi cetăţenii Constanţei, să manifestăm atenţie faţă de modul în care Consiliul Local va gestiona situaţia cazinoului. Este în puterea noastră să împiedicăm abuzurile unei administraţii locale coruptibile. Ne-o cere binele comun. Cazinoul din Constanţa nu este al lui Radu Mazăre şi nici al USL, să poată face orice doresc cu el, este un bun de patrimoniu al României. De el trebuie să se bucure toţi românii, dar şi cetăţenii străini veniţi în vacanţă la noi în ţară. De aceea, consider că este de datoria noastră să ne implicăm în rezolvarea acestei situaţii create de servilismul politic al noii conduceri a MDRT şi interesele oculte ale administraţie publice din Constanţa. În aceste condiţii, aştept ca Ministerul Culturii să exprime un punct de vedere public şi în ce măsură se va implica în rezolvarea acestei probleme, pentru că este o situaţie care îi priveşte direct. În plus, consider că publicul larg trebuie să afle de o manieră mult mai clară care sunt motivele care au stat în spatele deciziei MDRT de a nu mai finanţa renovarea Cazinoului. Anunţ, deci, prin această declaraţie politică şi intenţia de a redacta o interpelare către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pentru a explica de ce s-a tăiat bugetul pentru clădirea-monument istoric.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: "Preşedintele ilegitim" România condusă de Traian Băsescu a arătat întotdeauna ca o ţară condusă de dictatura bunului-plac portocalio-prezidenţial, o ţară în care legea se aplică celorlalţi, dar este foarte selectivă şi poate fi interpretată oricum, atunci când sunt în joc interesele găştii colorate. Neabătându-se de la această "tradiţie", în 2012 Băsescu face uitată declaraţia din 2007 referitoare la pragul electoral pentru referendum: "Introducerea artificială a unui prag de 50 la sută plus unu din electoratul din listă pentru validarea unui referendum arată discriminarea pe care politicienii o practică atunci când cetăţenii români sunt chemaţi la vot împotriva interesului lor, dar în interesul românilor." Atunci îi convenea această variantă de lege. În 2012, când totul s-a întors împotriva lui, s-a răzgândit. Dintr-o dată, introducerea artificială a unui prag electoral nu mai era împotriva intereselor poporului român, dar cu siguranţă a fost în interesul suspendatului. "Obiectivul meu este să obţin mai multe voturi cu nu, pentru nedestituirea preşedintelui. Eu nu sunt un om care să se ascundă sub un prag. (...) Eu nu vreau să rămân preşedinte la masa verde, asta se întâmplă la "Liga lui Mitică". (...) În politică un preşedinte are nevoie de legitimitate, de aceea eu îi chem pe toţi românii, indiferent ce opţiuni politice au, să vină pe 29 iulie la vot". Ce s-a întâmplat după această declaraţie? Suspendatul României a trăit un moment de sinceritate maximă, realizând că va avea mai multe voturi cu da şi că singura sa şansă de a nu-şi pierde amenajata vilă Dante este "Liga lui Mitică". Astfel, a îndemnat oamenii să nu iasă la vot, s-a ascuns în spatele unui prag şi cu ajutorul unor judecători ai Curţii Constituţionale a devenit preşedinte la masa verde. Ca urmare, după invalidarea referendumului, România a devenit o ţară condusă de dictatura bunului-plac al unui preşedinte ilegitim. Un preşedinte al Curţii Constituţionale, nicidecum un preşedinte al românilor. Un preşedinte care, deşi a primit peste 7.400.000 de palme de la românii care îl voiau trimis pe mare, s-a întors pe ascuns la Cotroceni pentru a-şi continua lupta cu cei care nu sunt în barca sa. "Eu nu lupt pentru un om, lupta mea este pentru o ţară. Eu nu lupt pentru scaun, lupt pentru români. Eu nu lupt pentru interes de grup, eu lupt pentru valorile europene". Într-adevăr, lupta lui nu a fost pentru un om, ci pentru mai mulţi: Udrea, Anastase, EBA, Videanu, Berceanu şi toţi ceilalţi care îi alcătuiesc haita. Nu a luptat pentru un scaun, ci pentru toate "scaunele" din fruntea instituţiilor statului de drept care au rezistat la referendum: CCR, DNA, procuratură. Nu a luptat pentru interes de grup, pentru că grupurile şi-au rezolvat de mult interesele în perioada, (prea lungă), de mandat băsescian. Despre valorile europene pentru care a luptat preşedintele, ce putem spune? Ne-a concluzionat foarte interesant o reprezentantă portocalie, de la care am aflat că, spre deosebire de ceilalţi cetăţeni europeni şi ai lumii, românii trebuie să îşi probeze nevinovăţia în faţa organelor de anchetă. În statul lui Băsescu cel ilegitim prezumţia de nevinovăţie nu mai există pentru cei care îi sunt împotrivă. Procurorii DNA anchetează oamenii, îi scot din case şi din biserică şi îi pun să jure cu mâna pe Biblie că nu au votat la referendum, în speranţa că mai reduc din numărul de voturi şi îi mai spală obrazul mânjit de demitere al preşedintelui. În condiţiile în care agresiunea şi abuzurile acestor procurori au fost sesizate de mai mulţi cetăţeni, USL doreşte instituirea unei comisii de anchetă la Senat, în care să se discute cu cetăţenii şi să se formuleze o concluziepe baza căreia va cere CSM să formuleze un punct de vedere clar: în România preşedintelui ilegitim, procurorii au abuzat cetăţenii sau cetăţenii au abuzat procurorii? Nu cred că un răspuns sincer îl va avantaja pe proaspătul reînscăunat la Cotroceni.
			Domnul Florin-Costin Pâslaru: "Traian Băsescu - o persoană fără prea multe resurse" Asistăm la o degradare fără precedent a instituţiei prezidenţiale. Mandatele lui Traian Băsescu au fost cele mai nocive pentru democraţia românească. Lipsa discernământului în alegerea colaboratorilor este de asemenea cunoscută. A tot încercat, fără succes însă, să realizeze o alternativă la Emil Boc - tripleta Baconschi, Elena Udrea, Ghiţă Falcă a eşuat lamentabil. Din punct de vedere politic, Traian Băsescu este în momentul de faţă o persoană fără prea multe resurse, credibilitate aproape zero şi lipsit de simpatia populară. Agitaţia din ultima vreme a preşedintelui este generată de apropierea momentului final al relaţiei între preşedinte şi partid. Situaţia este foarte gravă; Traian Băsescu a renunţat la orice tentativă de mimare a jocului democratic, se implică direct şi brutal în luptele interne ale unui partid politic, se pronunţă înaintea justiţiei: cine este corupt şi cine este curat. Atacurile constante la adresa Parlamentului - "de ce le e frică, nu scapă" - şi a altor instituţii ale statului, cu excepţia serviciilor secrete, implicarea unor instituţii în războaie personale, ignorarea senină a Constituţiei, a unei majorităţi parlamentare sunt lucruri care afectează grav minimul câştig adus de Revoluţia din decembrie 1989.
			Domnul Florin-Costin Pâslaru: "România trebuie să se îndrepte spre normalitate" Mă bucur foarte mult pentru faptul că, după o mare perioadă de timp, Partidul Social Democrat are în persoana lui Victor Ponta un premier care să conducă Guvernul României. Cred că desemnarea lui Victor Ponta ca premier al României, reprezintă revenirea la normalitate, într-o ţară în care din păcate derapajele economice şi politice din ultimii ani au dus la o sărăcie cruntă a populaţiei. Cred că încă suntem într-o criză accentuată creată de cei care au condus până astăzi Guvernul României şi cred că noul guvern condus de Victor Ponta are o misiune mai mult decât dificilă pentru a readuce România pe linia de plutire, în rândul ţărilor europene. Misiunea actualului guvern este cu atât mai grea cu cât suntem în plin an electoral, iar în ultimul timp au existat serioase suspiciuni legate de pregătirea unei fraude electorale masive de către fosta guvernare. Principala problemă a românilor este lipsa locurilor de muncă, un uriaş handicap rezultat al proastei guvernări a mafiei portocalii. Cu siguranţă, Guvernul Ponta se va dedica prosperităţii şi bunului mers al ţării şi va face ca România să fie percepută ca o ţară cu oameni demni, oferind românilor o viaţă la standarde europene. În guvernările anterioare a fost exclusă o resursă importantă a ţării noastre, şi anume capitalul uman. Avem oameni de o inteligenţă sclipitoare, cu înaltă pregătire profesională şi morală, dar care din cauza mafiei portocalii nu au fost lăsaţi să pună în aplicare proiecte şi strategii care să crească nivelul de trai şi confort al românilor. Guvernul Ponta va promova aceste valori şi va lua toate măsurile ca inteligenţa românească să nu mai fie "exportată" peste hotare. A venit timpul ca România să se îndrepte spre normalitate, pentru USL modernizarea învăţământului românesc este o prioritate, construirea de clădiri noi, săli de sport multifuncţionale, reabilitarea infrastructurii sanitare şi a reţelelor de apă, electricitate şi comunicaţii, manuale revizuite, dar şi cadre didactice cu pregătire conformă cu cerinţele societăţii de astăzi. Sunt convins că actualul guvern va reda în sfârşit identitatea românilor şi aici mă gândesc în primul rând la revenirea salariilor şi grija sporită pe care o vom avea faţă de pensionarii României. Vor fi cu siguranţă piedici destul de mari cu care ne vom confrunta, dar actualul cabinet, precum şi valoarea actualilor miniştri, mă face să cred că România în sfârşit este pe drumul cel bun.
			Domnul Florin-Costin Pâslaru: "Investiţii în tânăra generaţie" Iată de ce, pentru ca România să devină o ţară bogată, trebuie să investim în tânăra generaţie, denumită "generaţia mileniului" şi caracterizată prin spontaneitate, curaj, creativitate, tânăra generaţie a fost şi ea afectată la rândul ei de criza economică şi instabilitate, poate mai mult ca niciodată. Printre strategiile europene privind contracararea crizei economice, Comisia Europeană, impresionată de creşterea ratei şomajului în rândul tinerilor, propune o nouă abordare privind politica de tineret pentru următorul deceniu, punându-se accent pe o strategie cu caracter transsectorial şi urmărind consolidarea cooperării dintre ţările UE privind politica de tineret. "Reprezentând prima generaţie care trăieşte în pace, într-o Europă fără frontiere, tinerii europeni, cu vârste cuprinse între 15 şi 25 de ani, beneficiază de mai multe oportunităţi decât părinţii şi bunicii lor. Însă, locurile de muncă stabile sunt din ce în ce mai greu de găsit, ceea ce înseamnă că mulţi dintre aceştia trăiesc în condiţii precare, fără a avea şansa de a deveni independenţi şi fără a se putea integra pe deplin în societate. Mulţi tineri europeni sunt nevoiţi să accepte locuri de muncă temporare, deoarece nu pot găsi posturi permanente." Trebuie să recunosc, că "tinerimea entuziastă, cultă şi cu dor de ţară", despre care vorbeam la început, nu mai există la noi. Tinerimea entuziastă s-a transformat într-o tinerime fadă, tinerimea cultă s-a transformat într-o tinerime lipsită de profunzime, iar cea cu dor de ţară s-a transformat într-o tinerime cu "dor de ducă". Aceasta este realitatea cu care ne confruntăm. Din acest punct de vedere, investiţia în tânăra generaţie constă în promovarea de politici şi acţiuni la nivel naţional şi la nivel european, de facilitare a accesului tinerilor pe piaţa muncii şi implicare a acestora în societate, prin acţiuni cu caracter civic. Un loc aparte îl constituie şi accesul tinerilor la educaţie, punându-se accent pe importanţa educaţiei informale, a voluntariatului şi a formării profesionale pe piaţa locurilor de muncă, mai ales pentru tinerii care abandonează studiile, aproximativ 15%, urmărind crearea modelului de cetăţean european responsabil şi educat. Aplicate atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, implementarea acestor politici au drept scop diminuarea numărului de şomeri din rândul tinerilor care, potrivit unor statistici europene, publicate în februarie 2009, era de aproximativ 17,5% din cetăţenii europeni sub 25 de ani, cu 2,8% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2008. Reprezentând 20% din populaţia totală a Europei, tânăra generaţie este indispensabilă pentru alimentarea forţei de muncă. Din acest motiv, investiţiile în tânăra generaţie sunt indispensabile pentru viitorul ţării.
			Domnul Georgian Pop: "Terorismul - o ameninţate pentru noi toţi" În data de 18 iulie 2012 a avut loc atacul terorist de la Burgas - Bulgaria, în urma căruia au fost ucise 7 persoane, iar 27 de persoane au fost rănite. Atentatul cu bombă asupra turiştilor israelieni a avut loc la împlinirea a 18 ani de la atentatul antiisraelian de la Buenos Aires (Argentina), care a înregistrat un bilanţ la fel de tragic de 85 de persoane decedate. Totodată, astăzi se împlinesc 11 ani de la atentatele teroriste de la World Trade Center, eveniment care a schimbat radical politica de securitate la nivel internaţional. A fost momentul de cotitură pentru mediul de securitate mondial, care a determinat comunitatea internaţională să conştientizeze că se află în faţa unui nou tip de ameninţare, mai perfid, mai ascuns şi mai greu de eradicat - terorismul. De atunci, toate strategiile de apărare şi securitate la nivel global, regional şi naţional nu pot să nu ţină seama de pericolul reprezentat de acest fenomen. La rândul lor, instituţiile internaţionale de securitate, ONU, NATO, Uniunea Europeană au fost nevoite să creeze instrumentele juridice şi instituţionale care să asigure capabilitatea de acţiune armonizată, coerentă şi eficientă de luptă împotriva teroriştilor. În 2006, statele membre ONU au adoptat o strategie globală de luptă împotriva terorismului, care a devenit Rezoluţie şi Plan de acţiune în anul 2008. A fost primul moment din istoria acestei instituţii în care statele membre au căzut de acord în ceea ce priveşte cadrul strategic şi operaţional de acţiune împotriva terorismului. Cele patru aspecte de bază ale Strategiei vizează măsuri privind identificarea cauzelor care contribuie la răspândirea terorismului, măsuri de prevenire şi combatere, măsuri de întărire a capacităţii statelor de a lupta împotriva fenomenului şi măsuri de asigurare a respectării drepturilor omului şi respectarea supremaţiei legii. Pentru Europa terorismul nu este un fenomen nou. În Anglia, Irlanda, Spania mii de persoane au căzut victime acestui fenomen în ultimii 30 de ani. Totuşi, atentatele din 2001 din SUA, dar, si cele din Madrid (2004) şi Londra (2005) au determinat Uniunea Europeană să ia măsuri privind asigurarea unui cadru legal şi instituţional de acţiune împotriva terorismului. Astfel, în noiembrie 2005 este adoptată Strategia Uniunii Europene Antiterorism. Aceste eforturi la nivel comunitar au fost completate cu strategii naţionale. În România, activitatea de prevenire şi combatere a terorismului are un cadru legal dat de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului şi de Strategia naţională de prevenire şi combatere a terorismului adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în aprilie 2002, document care prevede ca principale obiective: identificarea şi monitorizarea permanentă a ameninţărilor teroriste, protejarea teritoriului naţional şi cetăţenilor români, prevenirea funcţionării celulelor teroriste pe teritoriul României, participarea la eforturile internaţionale în domeniu. Atacul cu bombă din Bulgaria a arătat că nu putem ignora acest fenomen. Chiar dacă frecvenţa unor astfel de tragedii în regiunea din vecinătatea României nu este una mare, ceea ce s-a întâmplat la Burgas demonstrează că pericolul poate fi mai aproape decât ne imaginăm. Toate politicile şi strategiile care vizează lupra împotriva terorismului, fie că este vorba de politici naţionale, fie de cele la nivel regional sau internaţional, trebuie să aibă la bază un principiu pe cât de simplu, pe atât de valoros - securitatea individului este primordială, iar viaţa trebuie apărată cu orice preţ.
			Domnul Gheorghe Ciobanu: "E nevoie de o reconciliere politică" După o vară politică foarte încinsă, care a generat multe pasiuni şi a făcut, din păcate, ca societatea românească să fie şi mai divizată, ne aflăm în pragul unei toamne care poate decide viitorul României nu pentru un an sau doi, ci pentru, poate, un deceniu de aici înainte. Noi, oamenii politici, trebuie să decidem dacă vrem un stat de drept cu instituţii funcţionale, care să acţioneze în interesul cetăţenilor ţării, sau un stat blocat şi profund clientelar, care nu generează deloc progres. Cei care doresc prima variantă trebuie să opteze pentru suspendarea războiului politic. Mai mult ca niciodată, chiar dacă ne aflăm cu trei luni înainte de alegerile parlamentare, lupta politică trebuie trecută în plan secundar. Motivul este cât se poate de simplu: fragilitatea instituţiilor, lucru care s-a văzut cu ochiul liber pe întreg parcursul verii. Crezul meu sincer este că fiecare putere în stat trebuie să-şi respecte atribuţiile şi să-şi vadă de propriile treburi. Guvernul trebuie să genereze prosperitate, prin politici publice orientate către cetăţeni. Preşedintele trebuie să se ocupe de partea de politică externă şi de repararea, măcar parţială, a imaginii României. Parlamentul trebuie să continue dezbaterea şi generarea unor legi în interesul cetăţeanului, în timp ce puterea judecătorească trebuie să-şi vadă de treabă şi să iasă cu totul din zona politică. Numai punând lucrurile în ordinea lor firească putem spera la normalitate şi putem genera bunăstare pentru cei care ne-au învestit cu încredere. Eu cred că momentul unei concilieri politice trebuie să fie mai aproape în timp. Nu putem aştepta toamna şi duce acest război până atunci. Ar fi foarte rău atât pentru clasa politică din România, şi aşa foarte puternic decredibilizată, dar mai ales pentru cetăţenii acestei ţări, cei care au, până la urmă, de suferit de pe urma incoerenţei instituţiilor statului, minate şi exploatate de politic în toată această perioadă. Această nevoie de conciliere este cu atât mai importantă cu cât situaţia economică internaţională nu este foarte favorabilă. Situaţia în Europa s-a complicat, şi dezbaterile privind ieşirea forţată a unor ţări din zona euro sunt de mai mare actualitate. Cred, fără a fi foarte pesimist, că al doilea val al crizei economice trebuie să ne găsească având lucrurile puse în ordine. Nu ne putem permite să repetăm situaţia din 2009, când, în faţa crizei, nu am acţionat numai pentru simplul fapt că în toamna acelui an ar fi urmat să se poarte o bătălie politică pentru funcţia de Preşedinte. Această declaraţie politică a mea reprezintă un apel la calm şi responsabilitate. Politicienii trebuie să treacă peste frustrările şi umorile personale şi să asigure stabilitatea ţării. Aşa cum am arătat, fiecare are câte ceva de făcut. În mod normal, dacă fiecare se ocupă de ceea ce trebuie să se ocupe, atunci nu există timp pentru proliferarea unui conflict care să genereze noi derapaje economice şi instituţionale. Pe fondul acestei reveniri în normalitate, oamenii vor putea decide în decembrie pe ce drum vor să meargă. Iar acest mesaj este pentru colegii din USL: este important să le arătăm românilor că noi ne gândim mai degrabă la ei decât la războaiele noastre politice. Aici nu este vorba de coabitare, ci de salvarea imaginii ţării şi de întărirea instituţiilor. Revenirea în normalitate, după patru ani de lupte şi excese politice şi administrative, trebuie să fie oferta noastră pentru cei care aşteaptă schimbarea reală la faţă a ţării.
			Domnul Gheorghe Ciocan: "Agricultura - un dezastru" Seceta prelungită a provocat pierderi importante societăţilor agricole şi fermierilor din judeţul Satu Mare. În timpul ploilor torenţiale, pierderile de sol ajung la 20 - 30 tone/ha, lucru care duce atât la scăderea calităţii productive a solului, cât şi a capacităţii de regenerare a acestuia. Pe fondul temperaturilor ridicate şi a lipsei precipitaţiilor, fenomenul de secetă s-a manifestat într-un mod sever, cauzând mari probleme fermierilor, în principal deoarece din cauza solului uscat nu s-au putut efectua arăturile şi însămânţările de toamnă, iar acolo unde acestea au fost realizate, lipsa de apă din sol diminuând considerabil posibilitatea încolţirii seminţelor. Cele mai afectate de lipsa precipitaţiilor sunt culturile de porumb, urmate de cele de soia, de floarea-soarelui şi de sfeclă de zahăr. Potrivit fermierilor, seceta a compromis în proporţie de 60-70% culturile de porumb, iar în unele zone chiar în proporţie de 100%. Zona Careiului, renumită pentru producţiile obţinute în agricultură, este printre cele mai afectate de secetă. Seceta a afectat grav şi crescătorii de animale, care nu au mai reuşit să recolteze nutreţuri de pe păşunile şi fâneţele pârjolite de caniculă. În zona Careiului, Tăşnadului şi în comuna Petreşti pierderile culturilor sunt de 70-80%, dar există locuri în apropierea Tăşnadului, cum ar fi Săuca, unde unele culturi au fost compromise definitiv. Alimentele de bază se preconizează că se vor scumpi continuu. Pâinea, laptele, carnea, uleiul, zahărul şi chiar mălaiul vor costa cu 20-30% mai mult, avertizează specialiştii în agricultură. Primul aliment afectat de secetă este pâinea. Deja producătorii de panificaţie au crescut preţul cu 15% în luna august. Scumpirile însă, după spusele lor, nu se opresc. Luna aceasta urmează un nou val, deoarece preţul grâului a crescut, şi producătorii care anul trecut vindeau grâul cu 0,7-0,9 lei/kg, îl vând acum cu 1,1 lei/kg. Presiunea de pe piaţă este resimţită şi de producătorii de produse lactate. Aceştia spun că luna septembrie va coincide cu majorări de preţ, ceea ce înseamnă că oamenii vor trebui să scoată din buzunare cu până la 10% mai mulţi bani când vor merge la cumpărături. Doresc să atrag atenţia că este necesară utilizarea în totalitate a fondurilor europene alocate agriculturii, în paralel cu refacerea sistemului de irigaţii. De asemenea, apa, energia electrică şi combustibilul utilizate în agricultură ar trebui livrate la preţuri speciale, mai mici, iar statul ar trebui să asigure anumite forme de ajutor către micii fermieri, cu o capacitate mai bună de negociere. Sunt măsuri în parte deja luate de actualul Guvern, însă sperăm să fie menţinute şi în anul următor, pentru a putea garanta, atât cât de poate, ca poporul român, şi aşa la limita sărăciei, să îşi poată permite măcar tradiţionala pâine.
			Domnul Ioan Balan: "Cine-i Bruxelles-ul ăsta!?" Chiar dacă suntem la finalul unei legislaturi dificile, marcată în principal de efectele economice şi sociale negative determinate de criza economică nemiloasă, nu cred că ar trebui să trecem cu vederea, în virtutea inerţiei şi a milei creştine, poziţiile iresponsabile ale unor membri ai Parlamentului României, în raport cu principalele instituţii ale Uniunii Europene. "Cine-i Bruxelles-ul ăsta!?" este o afirmaţie care nu poate fi acceptată ca fiind pertinentă nici măcar la Phenian, de către Kim Jong Un, dar apoi la Bucureşti sau în orice stat democratic din lume. Pentru cei care îşi permit să facă astfel de declaraţii iresponsabile, de tip bolşevic, mă simt dator să le spun că vremurile în care "inamicul extern" este de vină pentru actele şi faptele lor ilegale au apus în anul 1989, deşi această atitudine a fost dusă mai departe de către discipolii lui Ion Iliescu. Dacă pentru unii membri ai Parlamentului României Bruxelles-ul reprezintă o simplă capitală europeană, domniile lor ar trebui să aplece capul cu ruşine şi să afle că pentru toate statele membre care compun astăzi Uniunea Europeană Bruxelles-ul reprezintă capitala deciziei europene, centrul democraţiei de pe vechiul continent şi portavocea valorilor libertăţii şi prosperităţii europene. Pentru a reaminti celor care suferă de o amnezie iremediabilă sau de o repulsie teribilă faţă de lumea liberă şi prosperă, nu pot să nu fac o minimă retrospectivă a ceea ce a reprezentat şi reprezintă "Bruxelles-ul ăsta" pentru România. "Bruxelles-ul ăsta", aşa cum depreciativ este înţeles de actuala putere, este veriga cheie în democratizarea şi liberalizarea României din ultimii douăzeci de ani. "Bruxelles-ul ăsta" este cel care anual pune la dispoziţia românilor şi României miliarde de euro, pentru dezvoltarea şi modernizarea unei ţări care prea mult a stat sub teama lui Ion Iliescu de lumea democratică şi de prosperitatea reală. "Bruxelles-ul ăsta" a oferit românilor şansa de a munci şi a se autorealiza în ţările Uniunii Europene, de a călătorii liber şi de a fi apăraţi în drepturile şi libertăţile lor. "Bruxelles-ul ăsta" a oferit cetăţenilor europeni şansa de a se apăra de abuzurile grosolane ale unor lideri iresponsabili ajunşi vremelnic la putere. Acesta este pe scurt, pentru cei care nu vor să ştie sau să recunoască, "Bruxelles-ul ăsta"! Acum, la începutul unei noi sesiuni parlamentare, cred că fiecare dintre noi trebuie să depună toată eforturile pentru a repara, cât se mai poate, din imaginea profund întinată a României în lume. De asemenea, fiecare dintre noi ar trebui să sancţionăm politic orice act iresponsabil care nu face rău Parlamentului, Guvernului sau vreunui lider politic, ci românilor şi României.
			Domnul Ioan Balan: "Măcelul bugetar! Rectificarea Ponta din 2012!" După patru luni în care singurul obiectiv al actualului guvern a fost acela de a decapita şi acapara instituţiile statului român, instabilitatea politică determinată de USL şi neîncrederea acută în actuala conducere a executivului român au produs o prăbuşire a activităţilor din economia reală, o reducere în termeni reali a încasărilor la bugetul de stat şi o reacţie puternic negativă a investitorilor străini faţă de mediul politic şi de afaceri din România. În 25% din timpul şedinţelor de guvern, în care Victor Ponta discută şi altceva decât cum să răspundă Preşedintelui Traian Băsescu sau cum să-l suspende, s-a semnalat faptul că vistieria ţării e golită deja de aventurile politice ale lui Crin, Victor şi Voiculescu, iar în consecinţă vor trebuia să sacrifice neapărat din cheltuielile bugetare prevăzute la începutul anului în Legea bugetului. De la capitolul salarii publice nu aveau cum să taie, pentru că au promis reîntregirea lor. Au crescut astfel cu 8% salariile publice, dar au uitat să spună că au crescut cu peste 10% preţul utilităţilor casnice, au crescut cu mai bine de 15% costurile cu hrana de pe masa românilor şi au ruinat pe cei care au îndrăznit să viseze la o casă în rate, împrumutându-se în moneda europeană, tocmai pentru a avea costuri mai mici. Despre buffer-ul bugetar, nici nu vreau să îndrăznesc să îl întreb pe Victor Ponta ce s-a întâmplat cu el, pentru că ştiu! L-au cheltuit! Românii îşi aduc aminte că Guvernele Boc şi Ungureanu au lăsat în vistieria statului român o sumă consistentă, de peste 5 miliarde de euro, disponibilă exclusiv numai pentru vremurile rele care ar putea să apară pe pieţele internaţionale de credit. Nu am auzit şi nu cred să aud pe domnul Ponta să dea vreo socoteală despre aceşti bani, aşa cum nici pe domnul Tăriceanu nu l-am auzit să spună ce a făcut cu banii din privatizarea celei mai mari bănci din România, BCR. Aşadar, singura şansă a USL de a echilibra relativ rapid bugetul pentru anul 2012 a fost să sacrifice cea mai mare parte a investiţiilor publice din România, cu mare greutate demarate anterior. Autostrăzi şi drumuri naţionale, centuri ocolitoare şi poduri, căi ferate sau baraje, linii de metrou sau proiecte de dezvoltare rurală, toate au fost sacrificate! Toate vor deveni şantiere abandonate, din lipsa de finanţare pe care a decis-o Ponta! Motivul? Autostrada e politică! Şi centura ocolitoare e tot politică! Chiar şi metroul are o culoare politică! Aşadar, mai bine să nu se realizeze! Domnilor guvernanţi, investiţiile publice nu sunt politice şi nici ale partidelor politice! Ele sunt şansa spre dezvoltare a unui popor care încă mai speră în modernizarea ţării. Investiţiile publice de peste un miliard pe care în numai câteva clipe le-aţi aruncat pe fereastră au calmat în ultimii ani şomajul din România, au asigurat un minim balon de oxigen pentru mediul de afaceri şi au făcut ca România să nu intre în zona de risc în care au intrat Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda sau alte state membre ale Uniunii Europene. Oricine are ochi să vadă nu poate să nu recunoască că amânarea trimiterii proiectului de buget pentru anul 2013 până după alegerile parlamentare nu reprezintă decât teama că românii ar afla despre dezastrul în care se zbat finanţele publice din România la nu mai puţin de patru luni de la preluare guvernării de către USL. Românii au început deja să vadă că dumneavoastră, domnule Ponta, nu aţi guvernat şi nu guvernaţi, singurul lucru pe care-l faceţi fiind conferinţele de presă din oră în oră la posturile de televiziune.
			Doamna Manuela Mitrea: "Pompierii - eroii din fiecare zi" "Luaţi-ne şi pe noi, nu ne lăsaţi în cazarmă, ca pe nişte nevrednici, căci dacă acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun război, noi vrem să murim cu fraţii noştri!" ar fi spus pompierii ce ar fi trebuit să rămână să păzească garnizoana în data de 13 septembrie 1848. Cu toţii ştim că, în acea zi, sângele ostaşilor pompieri din Bucureşti a înroşit Dealul Spirii şi împrejurimile sale şi de atunci data de 13 septembrie a fost sărbătorită ca fiind Ziua Pompierilor din România. În semn de apreciere a sacrificiului eroilor din 13 septembrie 1848, primul Parlament al României acorda în anul 1860 participanţilor la eroicul act pensii pe viaţă şi prima medalie româneasca: PRO VIRTUTE MILITARI. În acelaşi sens a acţionat şi domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1863, când a decis ca festivitatea de înmânare a noilor drapele ale oştirii române să se desfăşoare tot pe 13 septembrie. În anul 1901, în memoria pompierilor militari morţi în bătălia de pe Dealul Spirii, a fost inaugurat pe strada 13 Septembrie, în faţa Arsenalului Armatei, Monumentul pompierilor militari. Oficial, sărbătoarea a fost legalizată după război, apoi prin Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, dar şi prin HGR nr. 1490/2004, pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Gestul făcut de către pompieri în 13 septembrie 1848 nu miră pe nimeni, pentru că aceşti oameni îşi pun viaţa în pericol în fiecare zi, pentru a-şi salva semenii şi bunurile lor. Lupta şi sacrificiul pe care pompierii le fac în fiecare zi sunt apreciate de către români, iar aceasta se observă şi în sondajele de opinie, unde pompierii ocupă primul loc, înaintea medicilor, armatei sau bisericii, cu un procentaj de aproximativ 90%. Stimaţi colegi, este 13 septembrie, este Ziua Pompierilor, să ne plecăm în faţă sacrificiului făcut de către pompierii români de-a lungul timpului, în vreme de război sau de pace, şi să urăm eroilor din fiecare zi, succese şi cât mai puţine evenimente.
			Doamna Maria Stavrositu: "Cazinoul din Constanţa rămâne o ruină din cauza incompetenţei administraţiei Mazăre" Cazinoul din Constanţa, ridicat acum o sută de ani, este un simbol al patrimoniului istoric al oraşului şi al ţării. În anul 2011, după ce primarul Constanţei, Radu Mazăre, a declarat că acest simbol naţional este o "fată bătrână şi urâtă" de care vrea să scape cât mai repede, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a demarat procedurile necesare privind organizarea de licitaţii şi de obţinere a fondurilor necesare pentru renovarea şi punerea în circuitul turistic a Cazinoului. Din păcate, după ce USL a venit la putere, simbolul oraşului Constanţa a ieşit din sfera de interes a celor care ar trebui să se ocupe de această problemă. La 31 august, Cazinoul a trecut din nou în administraţia Primăriei Municipiului Constanţa. Radu Mazăre nu îi acordă nicio importanţă deoarece consideră că oraşul pe care îl conduce nu merită vreun interes din partea domniei sale, atâta vreme cât nimic nu se compară cu carnavalurile din Mamaia. Nici măcar ministrul culturii, istoric şi constănţean, Puiu Haşotti, nu a arătat vreun interes pentru acest obiectiv, fiind interesat însă, să finanţeze din bani publici un festival făcut pe genunchi, neprofesionist şi pe fond şi ca organizare, livrând publicului un produs anost şi inutil - festivalul de muzică uşoară din Mamaia. Mai mult decât atât, prim-ministrul Victor Ponta a declarat că nu există bani la buget pentru renovarea Cazinoului din Constanţa şi acesta este motivul pentru care a fost trecut din nou în administraţia Primăriei Constanţa. Este interesant faptul că pentru alte proiecte prim-ministrul a reuşit să găsească resursele financiare necesare: pentru organizarea referendumului de demitere a Preşedintelui României au existat bani la bugetul de stat, cheltuielile în acest sens fiind majore, însă pentru renovarea clădirii care reprezintă simbolul oraşului Constanţa şi pe care nu doar constănţenii, ci şi toţi turiştii care vin pe litoral o vor recondiţionată şi redată circuitului turistic, prim-ministrul declară că nu mai sunt disponibili bani de la buget. Cazinoul din Constanţa trebuie salvat şi voi spune acest lucru până când mă vor auzi cei care decid astăzi destinele României şi ale oraşului! Este nevoie de implicarea fiecărui constănţean şi este nevoie de voci puternice, care să răzbată la urechile guvernanţilor USL şi Primăriei PSD. Nu trebuie să acceptăm ca în locul clădirii de patrimoniu, pe care fiecare constănţean o are în suflet, să găsim un mall, un hotel sau o parcare. Vă aştept alături de mine pentru a sensibiliza toţi factorii de decizie ai USL şi pentru a-i determina să înţeleagă importanţa actului renovării Cazinoului. Reiau această iniţiativă pe care am demarat-o acum mult timp, având convingerea şi speranţa că, aşa cum am găsit atunci parteneri, prieteni ai Constanţei şi ai simbolurilor ei, în reprezentanţii unor instituţii care s-au alăturat acestui proiect şi şi-au adus contribuţia la promovarea lui, vom găsi şi acum susţinători pentru acest demers în care am crezut încă de la început. Voi continua să cred în acest simbol şi îl voi promova până când clădirea Cazinoului din Constanţa va fi recondiţionată şi redată nu doar locuitorilor oraşului, dar şi circuitului turistic din România.
			Doamna Maria Stavrositu: "Participarea la lucrările Grupului de lucru pentru afaceri europene din cadrul Partidului Popular European" Săptămâna trecută, am participat la Bruxelles, în calitate de membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) şi a Grupului PPE din cadrul APCE, la două întâlniri ale Grupului ad-hoc pentru afaceri externe din cadrul PPE. Grupul ad-hoc este coordonat de Wilfried Martens - preşedintele PPE, şi Franco Frattini - fost vicepreşedinte al Comisiei Europene, şi are ca obiectiv central găsirea unor soluţii pentru "reinventarea" politicii externe a Uniunii Europene, a relaţiilor acesteia nu doar cu statele vecine, ci şi cu partenerii săi strategici, de pe continent şi din afara lui. În cadrul întâlnirii, am dezbătut, alături de membri de marcă ai PPE, printre care Mario David - vicepreşedinte al PPE, dar şi de doamna Monica Macovei, subiecte ca: Parteneriatul Estic, situaţia din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Balcanii de Vest, relaţiile transatlantice, precum şi cele cu statele BRIC (Brazilia, Federaţia Rusă, India şi China), dar şi alte chestiuni de interes major în plan internaţional. Rezultatele acestor dezbateri vor fi sintetizate într-un document ce va prioritiza direcţiile de acţiune în ceea ce priveşte politica externă europeană. Finalitatea întâlnirii constă în elaborarea unei strategii, a unei viziuni comune pentru toate statele din UE. Documentul va fi prezentat şi adoptat în cadrul Congresului PPE care va avea loc în luna octombrie la Bucureşti. Iniţiatorii acestui grup urmăresc ca, printr-o gestionare comună a politicii externe la nivel european, să obţină o creştere a rolului UE pe scena mondială şi, totodată, să consolideze în plan intern această structură, marcând o finalitate concretă, în beneficiul fiecărui stat membru al UE. Doresc să îmi exprim susţinerea acestui demers prin intermediul căruia liderii acestui Grup de lucru îşi propun nu doar să contureze politica externă a UE, ci să adopte poziţii clare din punct de vedere politic, subliniind importanţa solidarităţii statelor partenere UE şi în special a acelor democraţii fragile, care au nevoie de sprijinul şi direcţionarea celor care şi-au consolidat statul de drept şi au iniţiat această organizaţie la nivelul Europei. Uniunea Europeană are nevoie în prezent de viziuni dinamice şi clare asupra problemelor cu care se confruntă, iar PPE (dar şi PDL, ca parte a acestui grup politic european) trebuie să reprezinte o voce puternică în acest domeniu şi să propună soluţii concrete pentru revitalizarea politicii externe a UE, în acord cu valorile şi principiile sale politice.
			Domnul Marin Almajanu: "PDL minte în privinţa sistării investiţiilor!" Acuzaţiile mincinoase ale liderilor PDL-işti referitoare la sistarea investiţiilor publice de către Guvernul Ponta nu reprezintă altceva decât o nouă fumigenă defăimătoare, aruncată la întâmplare, fără vreun dram de veridicitate în ea! Prin rectificarea bugetară decisă recent de către Guvernul USL nu s-au sistat investiţiile, ci, de fapt, au fost luaţi bani doar de la acele proiecte care erau dedicate clientelei de partid PDL-iste şi direcţionaţi către priorităţile stringente! Mai bine zis, s-a constatat că existau numeroase proiecte care nu aveau suma totală bugetată, iar în condiţiile actuale, termenele de finalizare erau de 28, 64 sau chiar 320 de luni. Altfel spus, acele lucrări nu erau nici începute şi nici nu aveau termene de finalizare viabile, doar că în fiecare an era prevăzută câte o sumă pentru finanţarea acestora, bani cu care nu se făcea nimic concret, ci doar erau meniţi să fie direcţionaţi către puşculiţa PDL-istă, adică să ajungă în buzunarele cui trebuie... Există aproximativ 500 de astfel de proiecte cu dedicaţie! Premierul Ponta a subliniat recent că în bugetul elaborat anul trecut de către fostele guverne PDL au fost trecute proiecte fără finanţare, bugetul pentru justiţie s-a terminat de la 1 mai, dar şi că proiectul de rectificare a pornit de la un buget conceput greşit şi nedrept, chiar "criminal" faţă de persoanele cu dizabilităţi, însă Ministerul Finanţelor Publice ia toate măsurile necesare pentru a menţine stabilitatea bugetară: "Vedem tot felul de proiecte la care România se angajase şi existau zero lei în buget, şi aici Ministerul Dezvoltării a fost campion în promisiuni goale şi tromboane. Urma să organizăm tot felul de lucruri, dar nu punea nimeni niciun leu în buget. România, pentru justiţie, în viziunea bugetului făcut în 2011, se termina la 1 mai, de atunci nu mai aveau bani şi nici nu au mai avut vreun ban, în schimb trebuie să aplicăm reglementări, să dăm noi bani pentru judecători şi grefieri, bani pe care nu-i prevăzuse nimeni". Este normal ca cei din PDL să se supere deoarece, indirect, Guvernul Ponta le-a sistat alimentarea fondurilor de campanie electorală, dar nu mi se pare corect să inventeze un nou repertoriu de minciuni pe tema investiţiilor doar pentru a deturna atenţia publică de la dezastrul pe care l-au lăsat în urma lor, un şir nesfârşit de fapte guvernamentale reprobabile, dificil de remediat!
			Domnul Marius Cristinel Dugulescu: "Respectarea prevederilor Declaraţiei universale a drepturilor omului" Protejarea drepturilor fundamentale ale omului reprezintă fundamentul oricărui stat democratic care recunoaşte domnia legii mai presus de orice limitări ideologice, economice sau sociale. În mod regretabil, în contextul în care mediul internaţional promovează drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, patru tineri români au fost arestaţi de autorităţile din Indonezia pentru că au distribuit Biblii, fapt considerat infracţiune în statul majoritar musulman. În calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi naţionale din Parlamentul României, atrag atenţia autorităţilor române asupra acestui caz - Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada României în Indonezia, Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaţilor - şi consider că statul român trebuie să acorde urgent asistenţă juridică şi consulară celor 4 cetăţeni aflaţi în momentul de faţă în arest, judecarea infracţiunii având loc pe data de 14.09.2012. Doamnelor şi domnilor deputaţi, asemenea cazuri inexplicabile ne provoacă la serioase reflecţii de politică externă, în sensul întăririi mecanismelor de protecţie a cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul altor state, o protecţie şi respectare efectivă a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului la nivel internaţional, şi fac apel la autorităţile române să se implice pentru eliberarea imediată a celor 4 cetăţeni români reţinuţi în statul Indonezia.
			Domnul Marius-Sorin Göndör: "Ministrul Educaţiei vine cu o nouă «abrambureală»" Doamna ministru Ecaterina Andronescu continuă să surprindă prin deciziile pe care doreşte să le ia ori de câte ori accede în funcţia de ministru al educaţiei. Astfel, cu o zi înainte de publicarea primelor rezultate la bacalaureatul din 2012, aceasta a anunţat că intenţionează ca, din 2013, examenul de bacalaureat să se desfăşoare după alte reguli. Ministrul educaţiei trage astfel speranţă că va reuşi să pună capăt celor doi ani de rezultate dezastruoase la examenul de bacalaureat. Ministrul a explicat că examenul de bacalaureat diferenţiat pe care vrea să-l introducă din 2013 le va asigura elevilor un loc de muncă. Practic, vor fi două tipuri de examen: un bacalaureat naţional, care nu va fi diferit de cel de anul acesta, şi un bacalaureat profesional, pe care îl pot susţine elevii care nu vor să meargă la facultate. Ministrul educaţiei a precizat că probele de competenţe la bacalaureatul profesional vor fi identice cu cele de la bacalaureatul naţional, dar la acestea vor fi adăugate un proiect şi o probă practică, precum şi un examen scris la educaţie antreprenorială. La nivel de intenţie, aceasta reprezintă o nouă bâlbâială a ministrului Andronescu, cunoscută sub porecla de "Abramburica". O poreclă foarte nimerită de altfel, pentru că, după ce a înfiinţat şcoala profesională, s-a răzgândit şi a desfiinţat-o, iar după ce a înaintat un proiect de lege prin care absolvenţii de liceu puteau ajunge la facultate fără bacalaureat, nu a mai recunoscut integral acest lucru. De asemenea, nu putem uita "năstruşnicii" precum tăierea sporului de zonă acordat cadrelor didactice şi a numărului orelor de sport. Observ, însă, cu surprindere, că intenţia se materializează într-un timp record, printr-o scamatorie legislativă: aprobarea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului Boc într-o formă cu totul nouă. Dincolo de acest tertip, rămâne problema acestei noi "invenţii". Toată lumea ştie că bacalaureatul este un examen susţinut la finalul a douăsprezece clase. În consecinţă, pentru a maximiza rezultatele acestui examen de final nu ajunge să modifici condiţiile în care îl susţii. Mai precis spus, dacă faci asta, înseamnă că îţi furi singur căciula. Propunerea doamnei ministru îi va face pe elevi să ia bacalaureatul mai uşor, dar nu îi va face să înveţe mai mult. Astfel, ministrul educaţiei alege cantitatea în detrimentul calităţii. Să nu uităm că bacalaureatului i se mai spune şi examen de maturitate, aşadar interesul nostru, ca societate, este ca diploma de bacalaureat să fie acoperită de cunoştinţe, şi nu doar acela de a ne putea lăuda cu un procent de promovabilitate mare.
			Domnul Marius Rogin: "Europa investeşte în viitor" Competiţia internaţională a devenit şi mai dură odată cu noua putere economică care este China. Pentru a face faţă acestei concurenţe, întreprinderile europene investesc sume tot mai mari în cercetare şi dezvoltare. Europa se zbate sub povara crizei financiare. În timp ce UE caută soluţii, întreprinderile europene au adoptat o strategie proprie. Pentru că nu pot aştepta până ce responsabilii politici rezolvă problema, trebuie să facă faţă, acum, în condiţii de criză, ca şi pe viitor, concurenţei acerbe la nivel internaţional. Întreprinzătorii europeni sunt convinşi că investind mai mult în cercetare şi dezvoltare, în pofida situaţiei financiare dezastruoase, îşi pot asigura un viitor mai bun. Potrivit unui studiu efectuat de UE, până în anul 2014, întreprinderi de top europene vor spori sumele investite în acest domeniu cu aproximativ 4 procente anual. Firmele din branşa IT vor aloca anual cercetării şi dezvoltării chiar 11 procente mai mult decât până acum. Ştiri încurajatoare, apreciază Oliver Koppel de la Institutul Economiei germane din Köln. Încurajatoare, arată Koppel, pentru că "şi în vremuri economice grele, întreprinderile investesc în cercetare şi dezvoltare". Pe de altă parte, mai spune expertul german, s-a putut vedea foarte limpede ce se întâmplă atunci când ţări precum Grecia, Italia şi Spania nu mai conferă acestui domeniu mare importanţă. "Cercetarea, adaugă Koppel, este pur şi simplu unul din principalii factori de creştere economică şi, deci, nu e de mirare că acestor ţări nu le merge prea bine". Studiul UE se concentrează pe marile întreprinderi europene care-şi planifică bugetul pe lungă durată. De aceea actuala criză euro nici nu le afectează prea mult. În ceea ce priveşte întreprinderile mici şi mijlocii, situaţia e alta. Acestea simt mai puternic efectele crizei. Şi comisarul UE pentru cercetare, inovaţie şi ştiinţă Máire Geoghegan-Quinn avertizează că "De când au intrat în cursă China şi alte state emergente, concurenţa s-a accentuat". Pe de altă parte, însă, firmele europene profită de pe urma globalizării. Şi nu numai deoarece China reprezintă o mare piaţă de desfacere pentru produsele europene, ci şi pentru că există tot mai multe cooperări internaţionale în domeniul cercetării şi dezvoltării la nivelul întreprinderilor. Cu această temă se ocupă directorul Institutului Fraunhofer FOKUS, pentru sisteme de comunicaţii deschise, Radu Popescu-Zeletin. Profesorul universitar german originar din România lansează o întrebare provocatoare: "Mai există, astăzi, frontiere între Europa şi China?" Explicaţia rezidă, spune el, în faptul că "foarte multe companii chineze au investit relativ mult în firme europene, care la rândul lor fac comerţ cu întreprinderi din China". Dar şi cooperarea are limitele ei. Atunci, de pildă, când companiile chineze nu respectă copyright-ul, ceea ce nu-i deloc o raritate.
			Domnul Mihai-Aurel Donţu: "PDL nu se dezminte: minte flagrant în privinţa fondurilor europene!" Ar fi fost de bun-simţ şi corect ca măcar acum, în ceasul al treisprezecelea, PDL să facă un pas înapoi, recunoscându-şi indirect greşelile legate de numeroasele probleme cauzate de cazurile de corupţie şi de deturnare de fonduri care au condus la o gravă şi prea lungă ineficienţă în privinţa atragerii de fonduri europene, în decursul a mai bine de trei ani de guvernări PDL-iste! Dar, bineînţeles, în ograda PDL, întotdeauna hoţul va striga hoţii, chiar şi atunci când ţara noastră riscă sancţiuni destul de severe din partea Comisiei Europene, în urma neregulilor constatate de către OLAF, care arată că, în perioada 2010-2011, România s-a plasat pe primul loc în topul statelor membre UE care au deturnat fonduri europene! Deci, aşa cum era de aşteptat, PDL se expune din nou unui ridicol absurd, acuzând Guvernul Ponta pentru faptele sale, adică cele ale guvernelor Boc, ameninţând cu depunerea unei moţiuni simple pe tema aşa-zisei slabe atrageri de fonduri europene, în cele numai trei luni de guvernare USL! Nici în această privinţă adevărul nu este prea dificil de decantat deoarece lucrurile stau, bineînţeles, tocmai pe dos! Cu alte cuvinte, ce n-au reuşit guvernele Boc, vreo patru la număr, şi nici "perfectul" guvern Ungureanu să mişte în acest domeniu, a marcat, în numai trei luni şi ceva de guvernare, actualul guvern al USL: rata de absorbţie a fondurilor europene crescând de la 7,5 la 10%! Este limpede că toate problemele semnalate de instituţiile europene, inclusiv suspendările de plăţi, îşi au originea în fraude şi nereguli comise în anii anteriori! Nu există nicio problemă referitoare la proiecte demarate în aceste ultime 3 luni de guvernare USL. Ba mai mult decât atât, obiectivul principal al Guvernului Ponta este acela de a remedia pe cât posibil toate deficienţele identificate de partenerii europeni prin serviciile de specialitate ale Comisiei Europene în perioada fostelor guvernări PDL, aprobând recent, în acest sens, un memorandum privind măsurile de remediere a implementării POSDRU, prin care România îşi însuşeşte corecţia financiară de 25% ce va fi aplicată asupra cheltuielilor proiectelor care deja au fost rambursate. Astfel, Guvernul Ponta înţelege să-şi asume măsuri urgente care au rolul de a corecta rapid greşelile impardonabile ale guvernelor PDL-iste, ai căror reprezentanţi au impresia că îşi mai pot ascunde marile eşecuri sub preşul repertoriului unor minciuni absolut jenante!
			Domnul Mihai Lupu: "Un nou repertoriu de minciuni PDL-iste" Ipocrizia Partidului Democrat Liberal, aflat actualmente în opoziţie, atinge cote greu tangibile. Dorind să valorifice, în folosul propriu de partid, o situaţie de care sunt direct răspunzători şi pe care ei înşişi au declanşat-o - prin deturnări de fonduri europene şi o rată de absorbţie incredibil de mică, din cauza căreia Bruxelles-ul ar putea stopa fondurile cuvenite ţării noastre -, partidul stindard prezidenţial arată cu degetul şi acuză vitriolant Guvernul Ponta exact pe acest motiv. Inversând culpa, transferând dezastrul atragerii fondurilor europene, - de care sunt direct răspunzători -, guvernului actual reprezentat de Victor Ponta, Partidul Democrat Liberal atinge climaxul minciunii şi prefăcătoriei prin anunţarea unei moţiuni simple pe care o vor depune în Parlament pe această temă! Să uite oare fostul partid de guvernământ faptul că în urma controalelor OLAF, România s-a situat pe un umilitor loc întâi, în intervalul 2010-2011, când conduceau cu frâna trasă ţara, în privinţa deturnării fondurilor europene? Să uite, de asemenea, că în timpul guvernării lor n-au reuşit să absoarbă decât 7,5%, deşi atât fostul etern premier Boc, dar şi preşedintele Băsescu susţineau, în fiecare săptămână, că nu au altă prioritate? Să uite liderii partidului prezidenţial că minciunile lor repetate privind atragerea de fonduri europene au dus la un imens eşec, care trebuie acum transformat cu rapiditate de către Guvernul Ponta într-un demers viabil, prin asumarea unor măsuri urgente de remediere din mers a problemelor constatate de forurile europene? Ceea ce s-a şi întâmplat zilele trecute: Guvernul USL a aprobat la începutul acestei luni un memorandum privind măsurile de remediere a implementării POSDRU, prin care România îşi însuşeşte corecţia financiară de 25% ce va fi aplicată asupra cheltuielilor proiectelor care au fost deja rambursate. Pe de altă parte, escamotarea de către PDL a faptului că Guvernul Victor Ponta a reuşit să atragă 10% în numai câteva luni de guvernare, că toate problemele puse pe tapet de către instituţiile europene datează exclusiv din perioada 2010-2011, se înscrie pe aceeaşi linie a tupeului nemărginit, practicat cu asiduitate şi determinare de către partidul prezidenţial.
			Domnul Cosmin Mihai Popescu: "Rectificări bugetare de campanie! Cine le va plăti efectele?" Nu am crezut vreodată ca un guvern al României să îndrăznească să îngenuncheze bugetul de stat, aşa cum a făcut-o Guvernul Ponta. Sub pretextul pur electoral "Boc v-a tăiat banii din salarii, eu o să îi dau înapoi!" Guvernul Ponta a batjocorit toate proiectele de investiţii demarate în ultimii ani sau aflate în curs de finalizare. Acest lucru se datorează exclusiv incapacităţii de guvernare a actualei coaliţii, care a preluat o economie ce îşi revenea din dificultăţile crizei şi a îngropat-o imediat, doar din dorinţa de a acapara imediat şi cu orice cost toată puterea şi toate instituţiile statale. Acest moft este şi va fi extrem de scump plătit, nu de domnul Ponta, ci de cetăţeni: investitorii străini au fugit şi fug care cum apucă, seceta a fost "udată" cu suspendările instituţiilor statale, cursul valutar i-a doborât deja pe români, iar creşterea economică se va rostogoli în jurul cifrei de 0%. În contextul în care Guvernul Ponta nu a reuşit să creeze un leu de plusvaloare, singura şansă în a reîntregii salariile din sistemul bugetar a rămas sacrificarea investiţiilor publice. Numai în infrastructura de transporturi şi numai pe ultimele luni ale anului, Ponta a tăiat peste un miliard de lei. Autostrăzi, centuri ocolitoare, drumuri aflate în reabilitare şi căi ferate au fost sacrificate pentru reîntregirea salariilor. Dar despre ce reîntregire vorbim? Despre o reîntregire deja desfiinţată de creşterea cursului de schimb, de creşterea preţurilor la produsele agroalimentare şi costurile cu utilităţile românilor. Românii ştiu că li s-a dat 8% şi au pierdut deja peste 10%. Aceasta nu-i reîntregire. Românii nu uită că reîntregirea Guvernului Boc de 15% s-a făcut pe o inflaţie aproape inexistentă, cu un curs de schimb în apreciere pentru leu şi cu un cost constant al întreţinerii locuinţelor. Ce nu ştie domnul Ponta e faptul că prin măcelul rectificării bugetare a tăiat lefurile şi locurile de muncă din sistemul privat, al celor care contribuie la dezvoltarea reală a ţării. De la "noi creăm locuri de muncă" domnul Ponta se va lăuda în scurt timp cu "noi v-am făcut şomaj ca în Spania", pentru că urmările măcelului bugetar deja se văd în creşterea şomajului din ultima lună. Incompetenţă, rea-voinţă şi populism. Eticheta unui guvern care nu mai este deloc nou, ci are deja mai bine de 4 luni de guvernare şi de prăbuşire constantă a economiei româneşti!
			Domnul Gheorghe Dragomir: "Fondurile europene, între amnezia şi ipocrizia bocitoarelor portocalii" "România este în pericol să piardă fonduri europene din cauza incompetenţei şi a atitudinii antieuropene a USL" suspina, în urmă cu doar câteva zile, unul dintre liderii PDL. Pe acelaşi ton, un alt reprezentant al portocaliilor spunea, săptămâna trecută, că "se anunţă sancţiuni drastice referitoare la fondurile europene. (...) Ceea ce constatăm cu toţii cu mare tristeţe este că de când Victor Ponta a ajuns la guvern nu mai sunt bani europeni care să vină în România. Oficialii de la Regio au constatat paralizia administraţiei publice româneşti". Multă sensibilitate se ascunde acum în inimile şi declaraţiile mai-marilor din Partidul Democrat Liberal faţă de situaţia fondurilor europene, dar şi mai multă amnezie şi... ipocrizie. Au uitat oare aceştia când au început controalele la fonduri, la POSDRU, de exemplu? Au uitat de semnalele care veneau pe vremea guvernărilor portocalii, când eram mereu atenţionaţi că sunt fraude şi că în acest fel riscăm blocarea lor? Doresc să le reamintesc bocitoarelor portocalii că toate problemele din prezent, în ceea ce priveşte fondurile europene, sunt cauzate tocmai de guvernele PDL, adică exact de cei care acum plâng pe la televiziuni şi acuză nereguli. Nu ar trebui uitat nici faptul că guvernul actual gestionează fondurile europene de doar patru luni, în timp ce guvernele Boc şi Ungureanu au gestionat această problemă în ultimii 3-4 ani. În prezent, toate problemele semnalate de instituţiile europene, inclusiv suspendările de plăţi, îşi au originea în fraude şi nereguli comise în anii anteriori. Nu există nicio problemă referitoare la proiecte demarate în ultimele patru luni. Iar această realitate este cunoscută în mod clar de cei care au iniţiat acest atac. Mă întreb, oare cât de departe poate să meargă PDL cu minciuna când ameninţă cu depunerea unei moţiuni simple tocmai în domeniul în care acest partid a înregistrat poate cel mai mare eşec în perioada în care a guvernat ţara? În loc să ameninţe cu depunerea de moţiuni, cei de la PDL ar trebui să-şi asume responsabilitatea faptului că în aproape patru ani de zile, cât au fost la guvernare, au absorbit doar 7,5% din fondurile alocate pentru ţara noastră. România a fost, sub PDL, pe ultimele locuri în ceea ce priveşte rata de absorbţie. Prin comparaţie, Guvernul Ponta face toate eforturile necesare pentru a îndrepta situaţia şi a reuşit, în cele patru luni de când se află la guvernare, să crească rata de absorbţie de la 7,5% la 10%. De aceea, mi se pare cel puţin revoltătoare atitudinea portocaliilor care, după ce au prăduit şi politizat banii europeni atâţia ani, vin acum să acuze un guvern instalat recent pentru situaţia dezastruoasă în care au lăsat ţara. Dacă ar fi gestionat banii Uniunii Europene cu aceeaşi pricepere cu care proferează minciuni în spaţiul public, ţara noastră nu s-ar mai fi aflat acum în această situaţie precară. Este încă o dovadă incredibilă de tupeu din partea democrat-liberalilor, un tupeu de care credeam (şi speram) că am scăpat.
			Domnul Mircea Irimescu: "Timpul unei schimbări" Ca în orice început de septembrie, în acest an pentru a 23-a oară, la Cernăuţi a avut loc cea mai importantă manifestare anuală a comunităţii româneşti din nordul Bucovinei: Limba noastră cea română. Prilej de analiză şi îmbărbătare a unei vechi lumi româneşti, acum în unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei sale, supusă presiunilor deznaţionalizatoare de toate felurile. În sine, manifestarea a fost o reuşită, semn şi dovada unei maturităţi binefăcătoare la care au ajuns cei mai mulţi dintre liderii acestui grup etnic, acum minoritar într-o provincie istorică a României. De mai mulţi ani se simte un reviriment al vieţii culturale româneşti din zona Cernăuţiului. Deşi încă departe de ceea ce era aici în perioada interbelică, totuşi, nu trebuie să trecem cu vederea faptul că această comunitate, câtă a mai rămas, a început a-şi produce singură anticorpii culturali de care are nevoie pentru a-şi proteja identitatea ameninţată de "viruşii" unei intoleranţe, care, Doamne ajută!, începe să dea semne de scădere. Apar cărţi valoroase, importante surse de documentare pentru lumea ştiinţifică, monografii dedicate localităţilor, instituţiilor sau unor personalităţi ale locului. Au loc serbări, pomeniri, dezveliri de statui şi plăci comemorative, se produc adevărate evenimente culturale româneşti. Cum ar spune fostul profesor universitar cernăuţean Leca Morariu: "densitatea culturală bucovineană este în creştere!". Dacă mai adăugăm faptul că susţinerea financiară a acestor activităţi este asigurată covârşitor din resursele acestei comunităţi, avem imaginea unui echilibru cultural organic şi de salutat. Numai nevoile impuse de pericolul înstrăinării identitare au generat şi susţinut acest proces, care ar merita o analiză amănunţită şi în care persistă încă destule motive de îngrijorare. Am criticat în dese rânduri felul în care este tratată de către statul ucrainean populaţia românească a regiunii Cernăuţi. Până acum, în manifestările publice de acest gen, reprezentanţii autorităţii publice, deşi se străduiau, nu puteau ascunde un "artificial" uşor de detectat, menit să mascheze diferenţa dintre vorbe şi realitate. Acum se simte şi altceva. Parcă o deschidere, o înţelegere omenească a unei realităţi istorice, o dorinţă de schimbare spre mai bine. Sper să nu fie o percepţie înşelătoare, ci chiar o realitate nouă, aşteptată de aproape şapte decenii de o comunitate greu încercată. Apariţia acestei schimbări de atitudine deschide oportunitatea discuţiilor privitoare la dezvoltarea strategică a zonei în discuţie. În ultimele două decenii relaţiile noastre cu Ucraina au fost reduse şi ţinute la un nivel care s-a dovedit a fi păgubos ambelor ţări. Vecinătatea lor nu este, cum ar fi firesc, un factor de prosperitate economică, ci locul unei de neurmat pilde de lipsă de colaborare. Pentru România, prin Ucraina, la frontiera noastră de nord se deschide o lume slavă de 200 de milioane de locuitori şi, în plus, legături cu ţări şi pieţe din Caucaz şi Asia Centrală. Pentru Ucraina, prin România s-ar deschide zona balcanică şi tot restul unui sud-est european foarte variat. De zeci de ani un vechi drum comercial este, practic, barat. Apariţia unor schimburi comerciale normale, pe potriva imensului potenţial economic al zonei, ar fi reciproc şi consistent avantajoasă. Cu cât mai repede se va instaura normalul unei vieţi comerciale în această parte a lumii, cu atât va fi mai bine pentru noi şi pentru vecinii noştri. Să nu uităm că prin Ucraina actuală (Lviv, Cernăuţi) şi prin estul României (Suceava, Bacău, Focşani) trece cea mai scurtă cale de comunicaţie românească între Berlin şi alte capitale ale nordului Europei (Copenhaga, Varşovia, Vilnius, Riga, Tallin, Kiev, Minsk, Moscova, cu mari centre economice şi culturale ale sudului şi răsăritului Europei (Sofia, Istanbul, Atena, Salonic) şi, mai departe, prin Asia Mică, în Orientul Mijlociu. Această linie de comunicaţie a funcţionat şi şi-a dovedit beneficiile vreme de cel puţin un mileniu, fiind întreruptă brutal de consecinţele politice ale celui de-al Doilea Război Mondial. Este timpul ca această păguboasă stare de lucruri să înceteze, chiar dacă priorităţile Europei Occidentale sunt altele. Trebuie să se găsească înţelegere şi pentru înlăturarea acestor ultime nedreptăţi create în contextul geopolitic al războiului rece. Poate înainte de a încerca să facă ordine la Chişinău, Germania şi cancelarul Angela Merkel ar trebui să determine o schimbare de atitudine în Europa, să inspire şi să sprijine investiţiile de modernizare a mijloacelor de comunicaţie moderne pentru readucerea în actualitate a unuia dintre cele mai vechi drumuri comerciale din istorie. Liderii politici la vârf ai României trebuie să înţeleagă că legăturile spre vest ale ţării nu trec numai prin Transilvania. Drumul de la Constanţa la Hamburg s-ar scurta cu cel puţin 1000 de km şi n-ar traversa nici un lanţ muntos, dacă ar trece, cum a fost dintotdeauna, prin Cernăuţi. Cu cât mai repede vom internaţionaliza şi rezolva problema căilor de comerţ dintre zonele Mării Nordului şi Mării Baltice cu cele ale Mării Negre, Mării Caspice şi Mării Egee, cu atât mai rapid vom ajunge la standardele de civilizaţie spre care tindem de secole. Şi, deşi poate unora le-ar părea un motiv minor, la salvarea comunităţii româneşti din nordul Bucovinei. Vă asigur că merită încercat.
			Domnul Miron Ignat: "Festivalul interetnic pentru tineret al obiceiurilor, portului şi tradiţiilor minorităţilor naţionale" Festivalul interetnic pentru tineret al obiceiurilor, portului şi tradiţiilor s-a desfăşurat în perioada 31 august - 2 septembrie a.c. la Eforie Nord, judeţul Constanţa. Evenimentul se află la cea de a XI-a ediţie şi a fost organizat de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România. Intrarea la festival a fost liberă şi a debutat cu parada costumelor tradiţionale prin centrul staţiunii Eforie Nord; cele 20 de ansambluri artistice de tineret participante oferindu-le turiştilor un spectacol inedit de culoare şi muzică. De-a lungul timpului, Dobrogea, din punct de vedere istoric, a creat o diversitate etnică şi culturală. Festivalul interetnic pentru tineret al obiceiurilor, portului şi tradiţiilor minorităţilor naţionale a reuşit să promoveze portul, cântecul şi dansul tradiţional şi să transmită valorile specifice ale ruşilor lipoveni. Ansamblurile participante au prezentat un spectacol diversificat, îmbinând mai multe stiluri de cântec şi dans. Toate grupurile ruşilor lipoveni prezente la festival ne-au înveselit şi ne-au emoţionat deopotrivă prin prestaţiile lor în maniera tipic tradiţională. În încheiere, membrii tuturor ansamblurilor au primit câte o diplomă de participare şi felicitările pentru prestaţia oferită pe parcursul festivalului. După decernarea diplomelor, publicul a fost invitat să urce pe scenă împreună cu ansamblurile participante, iar atât tinerii, cât şi vârstnicii şi-au exprimat bucuria unui asemenea spectacol prin dans. Este o bucurie şi o onoare faptul că am reuşit să ajungem la cea de a XI-a ediţie. Este de apreciat efortul depus de tinerele ansambluri nou înfiinţate care au participat pentru prima dată la un astfel de festival. Pentru noi, un aspect important este păstrarea, reînvierea tradiţiilor şi obiceiurilor, regăsirea identităţii ruşilor lipoveni, însă într-o manieră adaptată la contextul realităţii societăţii actuale. Pe această cale doresc să felicit ansamblurile participante şi coordonatorii pentru spectacolul oferit.
			Domnul Petru Călian: "Proiecte de lege importante" În ultima sesiune parlamentară din mandatul 2008-2012, în calitate de iniţiator, am ca obiectiv adoptarea a două proiecte de lege importante pentru întreaga ţară, aflate pe rol la Camera Deputaţilor, Cameră decizională, şi anume - Legea privind protecţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate şi Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.69/2000, Legea educaţiei fizice şi sportului, consolidată în 2009, care prevede modificarea actualei legislaţii a cluburilor sportive de fotbal în vederea finanţării lor de către primării şi consilii judeţene. În baza iniţiativei legislative privind protecţia copiilor, părinţii care au minori în îngrijire şi doresc obţinerea unui contract de muncă în străinătate au obligaţia să notifice autorităţile înainte de plecarea la muncă în străinătate. Acest demers urmăreşte o mai mare responsabilizare a părinţilor şi a tuturor instituţiilor implicate în drepturile minorilor, stabilind obligaţii clare sub sancţiuni corespunzătoare, menite să asigure o protecţie efectivă a copiilor neglijaţi de proprii părinţi. La ora actuală, în România, există copii de ordinul sutelor de mii afectaţi de fenomenul migraţiei, copii abandonaţi acasă care suferă tulburări psiho-afective, tulburări de comportament, carenţe în dezvoltarea biologică şi emoţională. Referitor la cluburile sportive de fotbal, legislaţia actuală are nevoie de modificări în ceea ce priveşte acţionariatul, astfel încât să poată fi acţionari ai societăţilor comerciale sportive pe acţiuni nu doar persoanele fizice şi juridice, ci şi autorităţile locale, respectiv primăria sau consiliul judeţean. Necesitatea introducerii acestor prevederi rezultă din faptul că există cazuri în care autorităţile publice investesc în cluburile sportive, dar nu au dreptul de a face parte din structura de acţionariat. Un exemplu în acest sens îl reprezintă cluburile de fotbal CFR Cluj şi U Cluj, dar şi alte cluburi de fotbal din ţară, care nu pot să fie finanţate la ora actuală de către cele două instituţii. Cer procedura de urgenţă pentru adoptarea acestor iniţiative legislative de o importanţă deosebită, astfel încât să producă în cel mai scurt timp efectele dorite.
			Doamna Sanda-Maria Ardeleanu: "La începutul ultimei sesiuni parlamentare din actualul legislativ" Ca în fiecare an, toamna se numără bobocii, fie ei sufleţele nevinovate sau idei generoase, cam peste tot, dar mai ales la şcoală. După o lungă vară fierbinte şi secetoasă, aproape că era de aşteptat ca bacalaureatul de final de august să fie mai sărac în promovaţi. Devenit de câţiva ani încoace, mai bine zis de la măsura introducerii camerelor de luat vederi în sălile de examen, un adevărat "barometru" al stării de fapt în nivelul de cunoştinţe teoretice şi competenţe de comunicare ale absolvenţilor, bacalaureatul de anul acesta ne spune în continuare că nimic nu e nou sub soare şi că, de fapt, culegem ceea ce am semănat. Procentul de promovabilitate a bacalaureatului românesc ne nemulţumeşte încă, iar "idealul european" al acestui tip de examen rămâne o ţintă greu de atins: să luăm, de exemplu, media de 85% promovabilitate la nivelul bacalaureatului francez în 2011, diferenţele în promovarea unuia dintre cele trei tipuri de bacalaureat fiind minore. Şi am atins aici problema unui nou bacalaureat, deja anunţat pentru anul următor. Am fost şi rămân o susţinătoare a bacalaureatului diferenţiat, aşa cum prevede, de altfel, şi Legea educaţiei naţionale în vigoare. Totuşi, consider că arderea etapelor în ceea ce priveşte introducerea lui în sistem este periculoasă. Avem nevoie, în primul rând, de un ciclu de patru ani de pregătire pentru absolvenţii de liceu care vor beneficia de noul bacalaureat românesc. Apoi, avem nevoie de respectarea unei legi ale cărei prevederi au fost dezbătute de oamenii şcolii şi a cărei implementare a început cu eforturi mari din partea întregii societăţi. Dacă avem în vedere şi procentul ridicat al schimbărilor de la nivelul conducerilor unităţilor de învăţământ preuniversitar, situaţia neclară a rezolvării necesarului de bază materială şi de personal didactic pregătit în vederea demarării clasei pregătitoare, anunţurile derutante venite chiar de la vârful Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (a se vedea, de exemplu, data începerii anului şcolar, dar şi intenţia de a înfiinţa o nouă universitate de stat, în condiţiile în care nu avem încă nicio universitate cu rezultate de top 500), ne întrebăm şi la acest început de septembrie cine "veghează" la instabilitatea sistemului de educaţie în România, la slaba pregătire teoretică şi practică a tinerei generaţii, la diminuarea constantă a influenţei benefice a educatorului în societate. Fac un apel sincer, în calitate de profesor şi părinte, către toţi factorii decidenţi, către Guvern şi membrii celor două Comisii de învăţământ din Parlamentul României pentru urmărirea atentă şi promovarea principiilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. Depolitizarea şi debirocratizarea sistemului rămân deziderate de forţă în condiţiile în care s-au făcut paşi importanţi, urmare a aplicării prevederilor noii legi a educaţiei, în democratizarea şcolii şi a universităţii din ţara noastră. Aş vrea să putem consolida ceea ce am început în domeniul reformei şcolii româneşti, iar clasa politică să înţeleagă că nu putem să facem la infinit experienţe nefericite ale căror victime sunt copiii noştri. Un sistem stabil ne va ajuta să ne aplecăm asupra unor probleme grave, despre care vorbim mult prea puţin, cum ar fi abandonul şcolar sau consumul de droguri în rândul tinerilor. Şi nu trebuie să uităm a avea în vedere uriaşul potenţial de inteligenţă, creativitate şi talent pe care ni-l oferă copiii şi tinerii noştri şi pe care avem obligaţia să-l folosim pentru o Românie europeană. La începerea unei noi sesiuni parlamentare, vă rog să-mi permiteţi, stimaţi colegi parlamentari, să vă urez multă sănătate şi spor în rezolvarea problemelor cetăţenilor pe care îi reprezentaţi în Parlamentul României!
			Domnul Constantin Severus Militaru: "Românii plecaţi la muncă sunt români!" Sunt mulţi români, asemenea mie, care încă nu pot crede că a fost posibil măcar să gândeşti că românii plecaţi temporar din ţară pentru a-şi câştiga traiul prin muncă, pentru studii sau pentru alte motive, nu mai sunt români, pentru simplu moft al actualei puteri de a destitui fără motive un preşedinte care nu a încălcat niciodată Constituţia. Vara neagră a democraţiei româneşti nu a făcut decât să ne demonstreze că în afara României trăiesc mult mai mulţi români decât am fi crezut, adică peste 3 milioane de români. Sunt români care nu şi-au părăsit ţara de drag şi nici definitiv. Sunt români plecaţi în speranţa că, printr-o muncă mai bine remunerată, vor putea să-şi trimită copiii la şcoală şi-şi vor construi sau renova casa. Sunt români care odată ce condiţiile social-economice din ţara noastră se vor ameliora, vor aglomera punctele de frontieră pentru a se întoarce la casele părinteşti! Sunt românii care în fiecare lună trimit sume de bani pentru familiile lor din ţară, ridicând presiunea socială de pe umerii Guvernului incapabil să amelioreze standardul de viaţă al populaţiei, însă preocupat 75% din timp cum să se lupte cu preşedintele legitim al românilor. Atentatul la adresa democraţiei româneşti pe care USL şi grupurile de interese din jurul său l-au orchestrat în vara lui 2012 mă fac să mă gândesc serios că dacă vor mai rămâne mult timp la putere, vor gândi să scoată din România nu numai pe românii plecaţi temporar din ţară, ci şi pe cei care nu votează ideologia socialistă şi pe cei care fac glume împotriva puterii sau simpatizează cu liderii democraţiilor occidentale. Un gust amar al vremurilor apuse tinde să îmi revină din nou şi trăiesc speranţa că românii vor împiedica pe viitor astfel de abuzuri. Nu închei prin a vă spune că, pentru mine, românii de pretutindeni sunt români, iar că mai devreme sau mai târziu ei se vor întoarce acasă.
			Domnul Vasile-Silviu Prigoană: "11 septembrie 2001 - o zi sumbră în istoria mondială" În dimineaţa zilei de 11 septembrie 2001, 19teroriştiAl-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri aflate în spaţiul aerian al SUA. Aceştia au preluat controlul avioanelor, prăbuşind două dintre ele în Turnurile Gemene aleWorld Trade Centerdin New York, omorând toate persoanele de la bord şi mulţi alţi oameni care lucrau în clădiri. Ambele clădiri s-au prăbuşit în decurs de două ore, distrugând şi avariind şi alte clădiri din jur. Teroriştii au prăbuşit un al treilea avion în clădireaPentagondin Arlington, Virginia, lângă Washington D.C., al patrulea avion s-a prăbuşit pe o câmpie de lângăShanksvilleîn zona rurală a statului Pennsylvania, după ce unii dintre pasageri şi membrii echipajului au încercat să recâştige controlul avionului, pe care teroriştii îl îndreptaseră spre capitala Washington. Nu au existat supravieţuitori ai zborurilor. În total, în urma atacurilor au murit 2.993 de oameni, inclusiv teroriştii.Majoritatea covârşitoare a celor morţi eraucivili, inclusiv cetăţeni din 90 de ţări. Spiritul civic de care au dat dovadă cetăţenii americani, cât şi eroii din structurile de poliţie, pompierii merită reamintite nu doar în această zi de comemorare, ci de fiecare dată când aceşti oameni îşi riscă viaţa pentru siguranţa cetăţenilor. În 2001, înainte de atacurile teroriste de la 11 septembrie, România primise deja de doi ani Planul de Acţiune pentru Aderarea la NATO, dar în ţară reformele democratice păreau pentru multe capitale occidentale încă reversibile. De aceea, cancelariile occidentale nu priveau spre Bucureşti nici cu simpatie, nici cu îngăduinţă. După 11 septembrie, situaţia s-a schimbat radical. Revenirea României pe harta intereselor geostrategice occidentale a avut loc după atacurile teroriste asupra Statelor Unite, când Washingtonul avea nevoie de parteneri în războiul împotriva Irakului şi Afganistanului, în condiţiile în care state importante în vestul Europei au evitat să se alăture demersului SUA. România a avut ulterior oportunitatea de a se apropia de NATO, iar după atacurile de la 11 septembrie 2001 a intrat imediat în Coaliţia condusă de Statele Unite împotriva Irakului (Coalition of the Willings), fapt ce a permis ca în noiembrie 2002, la summitul de la Praga, România să fie primită în Alianţa Nord-Atlantică. Odată cu aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, România a fost sprijinită să adere şi la regulile democraţiei apusene şi cu paşi mici, adesea nesiguri, să se apropie de civilizaţia occidentală.
			Domnul Stelică Iacob Strugaru: "Guvernare sau şedinţe de partid!?" Nu cred că mai este cineva care să nu ştie că 75% din timpul cuvenit discuţiilor din şedinţele Guvernului Ponta este afectat analizelor şi strategiilor împotriva PDL şi a Preşedintelui României, Traian Băsescu. Mi-e greu să cred că domnii de la USL nu au aflat încă faptul că guvernează România şi că preocuparea lor trebuie să fie problemele economice şi sociale şi nu frânarea creşterii economice prin gesturi iresponsabile. Însă, acest lucru a fost confirmat de ministrul agriculturii care încă mai acuză guvernarea ruşinoasă din care face parte. Efectele verii negre a anului 2012, vara neagră a democraţiei româneşti, sunt incalculabile, atât din punct de vedere politic extern şi intern, social, dar mai ales economic. Seceta a distrus culturile de vară şi de toamnă. Guvernarea USL suspendă Preşedintele României în vederea demiterii! Accesarea fondurilor europene nerambursabile e blocată pe aproape toate componentele sectoriale. Guvernarea USL organizează mitinguri! Investiţiile străine directe practic au dispărut în semestrul trei al anului. Guvernarea USL ameninţă cancelariile străine de dezinformare! Investiţiile în infrastructură s-au blocat. Ce face Guvernul USL? Dă investiţiile publice pe pomeni electorale! Creşterea economică a încetinit cu mai bine de jumătate. Guvernarea USL vinde deja pielea ursului din pădure prin creşteri de pensii şi salarii ce devin deja o povară fiscală. Reforma în educaţie se apropie de o sublimă restauraţie. Guvernarea USL e obligată să ascundă plagiatul şefului sub covorul murdar şi îmbâcsit al imposturii! Stimaţi colegi, după patru luni de guvernare, USL nu oferă României şi Europei decât circ şi demagogie! Nu a demonstrat nici măcar bunăvoinţă, dar apoi rezultate concrete. România are nevoie de un guvern care să guverneze, nu care să transforme guvernarea în şedinţe de partid.
			Domnul Teodor Atanasiu: "Voinţa a 7,5 milioane de români a fost anulată de butoanele sistemului Băsescu" Când domnului Băsescu, cel suspendat din prima funcţie în stat, îi lipseau - teoretic doar - butoanele oficiale directe cu armata sa de executanţi perfecţi, acesta îi atrăgea, într-un mod mai mult decât batjocoritor, atenţia preşedintelui Crin Antonescu, despre neştiinţa utilizării acelor celebre butoane de la Cotroceni! La acea vreme, comentatorii subiectului au dezbătut pe larg tema butoanelor, dar misterul corespondenţilor acestora nu prea a fost decriptat întocmai! Mesajul domnului Băsescu, cel fără scrupule şi fără teama de a fi etichetat drept primul manipulator al ţării din această cauză, era mai mult decât edificator în această privinţă: Traian Băsescu sublinia categoric că butoanele respective îi aparţin în exclusivitate, de aproape 8 ani, că numai şi numai persoana sa are drept de autor acolo şi că acestea reprezintă, de fapt, ordinele discreţionare pe care dumnealui le trasează oricând are chef, în mod direct, unor şefi de instituţii pe care-i controlează la virgulă, fără niciun drept la replică... Oare cum mai putem vorbi despre respectarea principiilor democratice de către unele dintre cele mai importante instituţii ale statului român, într-o ţară în care un preşedinte, fie el suspendat sau nu, dă ordine uluitoare, absolut ilegale, sau ameninţă, în direct, prin conferinţele de presă? Şi mă refer aici la cele mai grave abateri de la atribuţiile constituţionale ale unui preşedinte, ordinele trasate fiind ba de cercetare sau chiar de arestare a unor persoane aflate în diverse funcţii publice, ba de modificare a unor termene deja stabilite - vezi modificarea imediată a deciziilor luate şi publicate de către Curtea Constituţională în urma intervenţiilor domnului Băsescu în acest sens - ba de neluare în considerare a unor date explicite, referitoare la listele electorale, prezentate de către Guvern, la cererea Curţii Constituţionale, care dovedeau fără echivoc denaturarea indubitabilă a rezultatului referendumului? Cum este posibil ca adevărul celor întâmplate la referendumul de suspendare a preşedintelui, care nu mai are deloc susţinerea poporului - hotărât să-şi exprime voinţa în acest sens - să fie transformat în odioase minciuni destabilizator-denigratoare şi vândute ulterior, la export, pe post de instrumente ale unei lovituri de stat inexistente? Cum se poate ca într-o ţară membră a UE, să fie anulată voinţa a 7,4 milioane de români şi, culmea ridicolului, dar şi a abuzului, apoi să fie cercetată şi vânată de sute de procurori, parte a butoanelor unui sistem de comandă care scurtcircuitează democraţia, îngrădesc libertatea cetăţenească şi anihilează garantarea fundamentală a drepturilor civice? Toate acestea s-au întâmplat, din păcate, într-o Românie sufocată de prea multă putere, corupţie şi ilegalităţi, condusă doar după un mecanism al bunului-plac şi al şantajului minuţios controlat, o Românie care a fost lăsată, timp de 8 ani, pe mâna unui personaj devenit abia acum ilegitim, dar care după ce şi-a jucat, la repezeală, rolul pozitiv, a demonstrat, îndelung, că a primit, de două ori, încrederea poporului său, doar pentru a-l îngenunchea.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Lege - desfiinţarea coplăţii" Apreciez coplata drept o nouă taxă pe sănătate cu efect nociv asupra pacienţilor şi asupra sistemului de urgenţă. Toţi cei care plătesc asigurări de sănătate vor plăti în plus pentru servicii medicale pentru care au plătit deja şi sumele colectate nu justifică periclitarea accesului la sănătate. Unii vor temporiza prezentarea la spital ajungând în stare gravă în serviciile de urgenţă, ceea ce va duce la riscuri vitale şi la costuri suplimentare iar alţii, cu afecţiuni minore, vor evita această taxă solicitând direct serviciile de urgenţă (ambulanţă, SMURD, UPU) care vor fi depăşite de numărul mare de prezentări. O mai bună administrare a banului public prin depolitizarea sistemului sanitar şi consultarea societăţii civile, a asociaţiilor de pacienţi va duce la evitarea introducerii unor noi taxe de sănătate şi de aceea am depus un proiect legislativ ce prevede desfiinţarea coplăţii. Coplata nu ajută Guvernul prin sumele colectate, dar încurcă pacienţii. Principalul motiv pentru care s-a dorit acest nou bir pe sănătate este decizia FMI-ului. Argumentul suprem care ne-a fost servit de fiecare datăeste reprezentat de faptul că această coplată există în multe ţări europene. Ceea ce nu ne spun saunu vor să ne spună este că suntem cei mai săraci europeni, cu un salariu mediu de 330 de euro. Sumele colectate, după cum spun diverşi iniţiatori, sunt modice, numai că sunt modice pentru stat, calculul de impact arătând că se strâng sub 100 de milioane de euro pe an, dar sunt înrobitoare pentru cei care trebuie să le plătească. Din punct de vedere al finanţării, aceste sume sunt insuficiente pentru rezolvarea problemelor sistemului şi duc în derizoriu până şi ideea de acoperire a costurilor investigaţiilor clinice şi paraclinice. Nimeni nu poate să creadă că o consultaţie medicală costă doar cât un litru de benzină. În loc să ne întrebăm de ce alocăm tot mai puţini bani pentru fiecare pacient (230 euro), în loc să întrebăm de ce aceste sume sunt de zece ori mai mici decât media europeană, în locul unei alocări de minimum 5% din PIB pentru sănătate, în loc să creştem eficienţa colectării banilor pentru sănătate prin deductibilitatea asigurării de sănătate din impozitul pe venit, vrem să introducem un pachet de norme pentru plătitorii de asigurări de sănătate, ce periclitează accesul la sănătate. Prin reintroducerea coplăţii în noua lege a sănătăţii vor avea de suferit pacienţii şi serviciile de urgenţă. Pacienţii vor plăti din nou pentru nimic sau nu vor avea acces la consultaţii medicale, riscând decompensarea sau agravarea afecţiunilor. Vor apela la 112 pentru orice afecţiuni pentru a evita dijma ministerială şi se vor plimba printre cele 182 de spitale desfiinţate, iar ambulanţa şi unităţile de urgenţă vor fi supraaglomerate. Vor creşte timpii de aşteptare pentru urgenţele majore şi există riscul de eroare medicală şi malpraxis, precum şi cel de creştere a infecţiilor nosocomiale. Orice pacient obligat să plătească suplimentar fiecare consult sau investigaţie se va întreba firesc care mai este rolul contribuţiei lunare la asigurările de sănătate. Poate ar fi mai simplu capacienţii să plătească o sumă fixă pe lună direct medicului de familie, iar acesta să plătească impozitca orice societate comercială. Eventual, suma lunară să fie negociată direct de pacient în funcţie de serviciile medicale oferite, având drept clauze suplimentare dispariţia plăţii asigurărilor de sănătate şi a Casei naţionale de asigurări de sănătate. Consider că este momentul ca legislaţia să fie modificată în sensul desfiinţării monopolului Casei unice de asigurări, pentru ca aceasta să nu se mai comporte ca o societate comercială pusă să facă doar profit şi să dirijeze fondurile discreţionar, în funcţie de interesele obscure ale preşedinţilor de la centru sau din judeţe. Nu există decât două variante: dispariţia monopolului statului în stat numit casa de asigurări de sănătate sau se încetează plata acestor asigurări şi ne punem la ciorap lunar banii pentru un eventual serviciu medical de care am avea nevoie. Până atunci, pentru că ne dorim să beneficiem de dreptul constituţional la sănătate şi să nu fim nevoiţi să plătim de două ori aceleaşi servicii medicale am iniţiat un proiect legislativ ce prevede desfiinţarea coplăţii.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Cele trei boli ale sistemului medical - diagnostic şi tratament" Noua Lege a sănătăţii trebuie să trateze celetrei boli cronice ale sistemului medical: subfinanţarea, corupţia şi calitatea actului medical. Ofer soluţiile legislative pentru aceste probleme sperând că ministerul le va include în proiectul legislativ. Am depus deja mai multe iniţiative legislative ce vizeazădesfiinţarea coplăţii, creşterea procentului alocat sănătăţii din PIB, modificarea sistemului de colectare a CAS, modificarea taxei clawback şi deblocarea posturilor din sănătate şi solicit parlamentarilor adoptarea acestor proiecte în viitoarea sesiune parlamentară. Problemele pe care ar trebui să le rezolve noua Lege a sănătăţii: I. subfinanţarea - soluţii: 1. alocarea a 5% din PIB pentru sănătate; 2. atragerea de noi fonduri la sănătate prin modificarea sistemului de colectare a CAS. Am propus un proiect legislativprin care să putem beneficia de servicii medicale corespunzătoare sumelor pe care le plătim pentru sănătate. Vom plăti la fel ca până acum, dar vom şti exact pentru ce plătim, pentru că vom avea trei tipuri de pachete de asigurări: bazal, complementar şi suplimentar. Pachetul bazal, corespunzător achitării a 5,5% din salariul minim, va asigura toate serviciile curative primare: medicină de familie, spitalizări, servicii clinice. Pachetul complementar, corespunzător achitării a 5,5% din diferenţa dintre salariul minim şi mediu şi cel suplimentar, corespunzător achitării a 5,5% din diferenţa dintre salariul actual şi cel mediu vor asigura diferenţiat, în funcţie de cerinţele asiguratului şi alte servicii medicale. Pentru colectarea eficientă abanilor pentru sănătate propun deductibilitatea asigurării de sănătate din impozitul pe venit. Pentru evitarea evaziunii şi a muncii la negru, evitarea concedierilor şi stimularea angajărilor, cei 5,2% plătiţi de angajator se vor raporta la salariul efectiv (nu mediu pe economie). 3. atragerea de noi fonduri la sănătate prin modificarea clawback-ului (care să fie aplicat doar pe volumul de vânzări către unităţile sanitare de stat, la preţ de producător, şi pe un interval de timp determinat); 4. reducerea costurilor prin scăderea TVA-ului la medicamente; 5. eliminarea coplăţii, care are ca efect prezentarea tardivă la spital, ce implică agravarea afecţiunii şi costuri suplimentare sau suprasolicitarea serviciilor de urgenţă pentru afecţiuni minore. II. Combaterea corupţiei (risipă, furt) - soluţii: 1. stabilirea clară a pachetului de bază (servicii, costuri); 2. stabilirea tarifelor pe caz ponderat (orice caz ce nu se încadrează în aceste tarife ridică suspiciunea fraudei); 3. derularea programelor de sănătate considerăm că trebuie să rămână o activitate a unităţilor publice, pentru că nu e firesc ca pe bani publici să subvenţionam privatul, iar programele naţionale sunt de interes strategic şi ar trebui desfăşurate sub controlul statului. În plus, în Constituţie se menţionează că avem dreptul la îngrijiri în unităţi sanitare de stat; 4. informatizare; 5. depolitizare - niciun şef, director, preşedinte să nu mai poată fi numit politic, ci doar pe criterii clare, transparente, în urma unui concurs sau alegeri; 6. control strict al cheltuielilor (eventual departament în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice); 7. dublarea (considerarea drept circumstanţă agravantă) a pedepselor pentru frauda din sistem. III. Creşterea calităţii actului medical şi oprirea exodului personalului medical prin asigurarea de condiţii normale de desfăşurare a activităţii - soluţii: 1. deblocarea posturilor din sistem în funcţie de normativele europene; 2. renunţarea la reducerile salariale de 25%, introducerea unei cote de 3,5% pentru asigurări de sănătate personalului medical; 3. condamnarea celor care agresează personalul medical aflat în misiune; 4. obligativitatea angajatorului de a suporta anual costurile aceluicurs de perfecţionare pentru personalul medical; 5. acordarea de facilităţi fiscale pentru medicii de familie care investesc în dezvoltarea cabinetului; 6. introducerea de normeclare privind malpraxisul; 7. prevederea ca tot personalul din sistem (inclusiv cel paramedical) să răspundă penal şi civil pentru activitatea desfăşurată.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Institutul «Cantacuzino» la CSAT" Consider că funcţionarea INCDMI "Dr. I. Cantacuzino" este de importanţă strategică pentru securitatea României şi va iniţia un proiect legislativ prin care această instituţie să treacă în subordinea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. INCDMI "Dr. I. Cantacuzino" asigură securitatea epidemiologică a României şi independenţa faţă de producătorii externi: - produce vaccinurile din programul naţional de imunizări şi pe cele din rezerva antiepidemică; România îşi poate proteja astfel populaţia atât în condiţii uzuale, cât şi în situaţia unor calamităţi, epidemii, pandemii; - este singurul producător de vaccin BCG din Europa; - este unul din cei 7 producători europeni şi 11 producători internaţionali de vaccin antigripal; - dispune de laboratoare de referinţă capabile să realizeze un diagnostic precoce, rapid în caz de alertă epidemiologică. Prin aceste elemente INCDMI "Dr. I. Cantacuzino" asigură independenţa faţă de resursele externe în prevenirea şi combaterea unor situaţii de criză ce pot apărea cu uşurinţă în contextul geopolitic actual. Costurile de producţie reduse oferă României preţuri de achiziţie mult mai mici pentru multiple produse biologice strategice şi, implicit, cheltuieli bugetare reduse. Cu toate acestea: 1. Încă din 2011 INCDMI "Dr. I. Cantacuzino" nu mai produce 21 de vaccinuri, din care unele esenţiale (difteric, tetanic, dizenteric). 2. România va fi nevoită să importe vaccinuri, conform Avocatului Poporului, pentru că datorită situaţiei critice în care se află INCDMI "Dr. I. Cantacuzino" OMS nu a mai transmis tulpinile pentru care trebuie produse vaccinurile anului următor. 3. Avocatul Poporului susţine că există o acţiune sistematică, coerentă ce vizează desfiinţarea INCDMI "Dr. I. Cantacuzino" pentru ca România să devină doar o piaţă de desfacere pentru medicamentele produse în alte ţări. Practic, producţia de vaccinuri va fi eliminată, iar activitatea de cercetare va rămâne fără suport financiar. Reiese clar că INCDMI "Dr. I. Cantacuzino" nu poate fi considerat un simplu producător, ci o instituţie cu valoare strategică pentru România şi de aceea propunem printr-un proiect legislativ trecerea acestuia din subordinea Ministerului Sănătăţii în subordinea CSAT.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Şoferii băuţi vor plăti datoria MAI la IML" Institutul de Medicină Legală anunţă că responsabilii nu mai au bani să cumpere trusele necesare testării şoferilor care au consumat alcool. Fără aceste truse pentru testarea şoferilor băuţi nu se poate dovedi vinovăţia celor care adesea produc accidente grave cu pierderi materiale situate la 1,5-2% din PIB şi pierderi de vieţi omeneşti. Ministerul de Interne a acumulat, în ultimii doi ani, 23 de milioane de lei datorie faţă de IML, iar sumele alocate expertizelor medico-legale sunt în continuă descreştere din 2010, când s-au alocat 28 de milioane de lei, în 2011 au fost doar 9 milioane 700 de mii, iar în 2012 s-a ajuns la un minim istoric de 2.901.000 lei. Cheltuielile suportate de fiecare dintre noi pentru fiecare şofer băut sau drogat ţin de intervenţia poliţiei, determinările prin alcooltest, deplasarea la spital, intervenţia unei echipe medicale, trusele de recoltare a probelor biologice şi determinări toxicologice la IML. De multe ori aceşti şoferi produc disfuncţionalităţi în activitatea serviciilor de urgenţă, creează probleme prin agresivitate verbală sau fizică, iar evaluarea clinică, recoltarea de probe biologice şi determinările toxicologice presupun deturnarea resurselor umane şi materiale care sunt destinate asigurării terapiei pacienţilor aflaţi în stare gravă. Nu mi se pare normal să plătim pentru cei care beau sau se droghează şi apoi se urcă la volan şi de aceea am iniţiat un proiect legislativ care prevede că cei surprinşi în trafic sub influenţa alcoolului sau psihotropelor vor deconta atât actul medical, precum şi intervenţia poliţiei. Cer domnului ministru Duşa să propună o hotărâre de guvern în acest sens pentru că astfel datoriile MAI la IML se vor reduce şi nu ne vom mai afla în situaţii în care, din lipsa truselor de recoltare sau a datoriilor, infractorii să stea în libertate. Sperăm că această modificare legislativă îi va descuraja pe şoferi să conducă după ce au băut, că nu vom mai fi nevoiţi să plătim cu toţii pentru fiecare şofer băut sau drogat şi că nu vor fi infractori în libertate din cauza datoriilor MAI către IML.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Suntem din ce în ce mai mici - plan naţional de stimulare a natalităţii" Bătălia pentru funcţii a atins proporţii inadmisibile. Sute de proiecte legislative sunt blocate, iar în tot acest timp devenim din ce în ce mai mici. Rezultatele recensământului sunt îngrijorătoare pentru că suntem cu două milioane mai puţini, iar prognozele arată o tendinţă constantă la scădere. Până în 2060 vom fi cu 20% mai puţini şi, ne place sau nu, contăm în Europa pentru că suntem o ţară suficient de mare aflată pe locul şapte ca număr de locuitori. Cauzele sunt multiple şi ţin şi de măsurile de austeritate ce au îngheţat natalitatea. Mamele au fost forţate să opteze între un concediu de doi ani pentru creşterea copilului cu o indemnizaţie maximă plafonată la 1.200 lei, sau un concediu de un an, cu o indemnizaţie maximă de 3.400 lei la care se adaugă o primă lunară de 500 lei pentru întregul interval de până la 24 de luni, iar indemnizaţiile de naştere au fost şi ele reduse. În consecinţă, tot mai multe cupluri care muncesc amână aducerea pe lume a unui copil din considerente economice, iar modelul de fertilitate arată că, în medie, fiecare româncă decide să aibă un copil mai puţin. Cum putem trata acest lucru? Natalitatea e singura componentă asupra căreia putem interveni eficient printr-o politică naţională care să asigure şansa românilor de a avea şi de a creşte un copil. În loc să se certe pentru funcţii, parlamentarii pot adopta în regim de urgenţă proiectul legislativ pe care îl voi depune în Parlament ce vizează stimularea natalităţii cuplurilor care muncesc prin facilităţi fiscale corelate cu numărul de copii aduşi pe lume. Cei care muncesc şi au un copil vor beneficia de scutirea impozitului pe locuinţă, la doi copii vor avea suplimentar scutire de impozit pe venit, iar la trei, vor putea beneficia de un credit ipotecar garantat de stat pentru achiziţionarea unei locuinţe. Creditul ipotecar va fi susţinut de sumele colectate din taxa pe marile averi, iar celelalte măsuri nu necesită surse de finanţare suplimentare. Situaţia actuală cere astfel de măsuri menite să asigure prosperitatea, care se pot institui în condiţiile în care am beneficia de un alt fel de gândire practică şi aplicată la nevoile românilor, străină de interesele de partid sau funcţii parlamentare.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Medaliile olimpice nu se pot prescrie" Medaliile olimpice nu se pot prescrie după cum vor birocraţii. Sportivii sunt adesea ambasadori mai buni decât politicienii şi România a beneficiat mereu de promovare prin succesele sportului românesc. Nu trebuie uitat că tot olimpicii români au devenit modele de viaţă şi comportament pentru mulţi tineri din această ţară. Pentru că nu putem lăsa ca dezamăgirea să-i cuprindă pe cei care ne reprezintă cu onoare, voi iniţia un proiect legislativ prin care se vor achita datoriile către sportivii români medaliaţi la Beijing în 2008.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Şoferi loviţi de tulburel" Solicit parlamentarilor adoptarea de urgenţă a proiectului legislativ ce prevede înăsprirea pedepselor pentru şoferii băuţi ce provoacă accidente soldate cu victime. Proiectul legislativ prevede că în aceste cazuri şoferul băut să nu mai aibă niciodată dreptul de a conduce. Sunt revoltat de faptul că o astfel de lege aşteaptă dezbaterea în timp ce, doar într-o noapte, un şofer de 25 de ani aflat sub influenţa alcoolului a accidentat în Iaşi doi copii pe trecerea de pietoni. Cer, de asemenea, ca şoferii băuţi să deconteze toate costurile legate de expertiza medico-legală şi transportul la spital, ce ajung la peste 100.000 USD în cazul accidentelor soldate cu victime. Sezonul tulburelului face ca numărul şoferilor aduşi pentru recoltarea de probe biologice să fie în continuă creştere şi nu e prima dată când un şofer băut accidentează victime nevinovate sau creează dificultăţi în tratamentul celorlalţi pacienţi. Solicit de urgenţă adoptarea Legii Ciuhodaru ce prevede suspendarea carnetului de şofer până la cinci ani în cazul conducerii sub influenţa alcoolului, de până la zece ani dacă în urma acestui gest au rezultat pagube materiale şi interzicerea definitivă a dreptului de a conduce dacă au fost răniţi sau omorâţi alţi oameni, precum şi decontarea de către şoferii băuţi a tuturor costurilor legate de expertiza medico-legală şi transportul la spital. Consider că nu este fatalitate, neprevăzut sau vreo problemă tehnică, ci este doar decizia celui care bea să folosească maşina şi de aceea mi se pare firesc ca dreptul de a conduce să fie interzis definitiv după ce viaţa copiilor a fost periclitată.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Dispare clasa zero?" Camera Deputaţilor a adoptat azi proiectul legislativ pe care l-am propus, ce prevede scoaterea din Legea învăţământului a clasei pregătitoare. În urma zecilor de sesizări primite de la părinţi consider că nu este oportun să introducem acum această clasă. Sunt cel puţin trei argumente ce m-au determinat să propun acest proiect legislativ: numărul redus de unităţi de învăţământ ce au dotările şi facilităţile necesare copiilor de această vârstă, insuficienţa spaţiilor didactice, precum şi deficitul de personal înregistrat în sistemul de educaţie, datorat blocării posturilor şi reducerilor salariale. Sper că adoptarea acestei legi va reduce din temerile părinţilor legate de disfuncţionalităţile introducerii claseipregătitoare, ce includ adesea învăţământul în schimburi, spaţii didactice inadecvate şi posibilele consecinţe medicale asupra celor ce ar trebui să beneficieze de un mediu adecvat procesului educaţional.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Epidemia abandonurilor" România se află pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de copii abandonaţi. Conform statisticilor, sunt între 40.000 şi 70000 de copii abandonaţi, cărora li se adaugă alţii 300.000 care au fost lăsaţi singuri prin plecarea a peste 3 milioane de persoane în străinătate. Jumătate dintre ei au vârste cuprinse între 2 şi 6 ani, iar 4% au mai puţin de un an. 16% dintre ei nu şi-au mai văzut părinţii de cel puţin un an şi 3% nu i-au mai văzut de mai bine de 4 ani. Abandonul a fost urmat de depresii în 30% din cazuri şi sunt peste 20 de cazuri de sinucideri raportate de autorităţi, dar suntem convinşi că numărul lor este cu mult mai mare. Abandonul a dus la abuzuri sexuale şi violenţe sau la creşterea consumului de droguri de sinteză. Cei mai afectaţi au fost cei care locuiesc în regiunea Moldovei, una dintre cele mai sărace din România, unde am descris chiar acel "sindrom Italia", constând în tulburări de comportament, depresie, abandon şcolar, creşterea consumului de droguri şi sinucidere. Deşi legea din România prevede ca părinţii care pleacă din ţară să declare autorităţilor locale cu cine îşi lasă copiii, doar 7% au făcut asta, iar mulţi copii au rămas fără un tutore legal. Legea nu face nimic pentru ca suferinţa copiilor să fie cruţată, iar adopţia este îngreunată de necesitatea ca tocmai cei care-şi abandonează pruncii să fie cei care trebuie să-şi dea consimţământul. Din această cauză sunt tot mai mulţi copii fără familii adoptive, iar mulţi dintre cei care îi abandonează încearcă să obţină doar foloase materiale. Nu există pedeapsă suficient de mare pentru cei care provoacă suferinţă unui copil. De aceea cer deputaţilor să adopte proiectul legislativ care facilitează copiilor abandonaţi o viaţă normală într-o familie adoptivă.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Decalogul consumatorului de ciuperci" În fiecare an auzim despre riscurile intoxicaţiei cu ciuperci, dar neglijăm sau omitem sfaturile medicale. Dincolo de clasicul "mie nu mi se poate întâmpla", rămân de necontestat beneficiile acestei "cărni vegetale" al cărui conţinut proteic atinge 30%, iar conţinutul crescut de calciu, magneziu, fier, magneziu, mangan, siliciu, cupru, zinc este recomandat în combaterea asteniei şi în perioadele de post. Cum numărul intoxicaţiilor cu ciuperci e în creştere, recomandăm un decalog al consumului de ciuperci fără riscuri. Decalogul consumului de ciuperci fără riscuri: A. Consumaţi doar ciuperci: 1. cu aviz fitosanitar din magazine autorizate; 2. tinere (aruncaţi toate ciupercile bătrâne, degradate şi viermănoase în care s-au acumulat urina şi dejecţiile larvelor de insecte) şi foarte proaspete; 3. curăţate (prin tăierea părţii inferioare murdare a piciorului) şi spălate (de 2-3 ori în apă şi ţinute câte 30 minute în apă sărată pentru înlăturarea viermilor; 4. păstrate în frigider 5. întotdeauna preparate. Nu uitaţi: 1.nu cumpăraţi ciuperci fără aviz fitosanitar culese de "cunoscători". Eventuale economii nu merită riscul decontării în vieţi omeneşti; 2.nu consumaţi ciuperci culese din zone în care au fost utilizate pesticide şi erbicide, pentru că sunt toxice; 3.nu culegeţi ciuperci pe ploaie (se strică mult mai repede); 4.nu conservaţi ciupercile timp îndelungat; 5.nu păstraţi ciupercile marinate şi sărate în vase de zinc, marinate şi sărate în borcane închise cu capace de fier (este recomandat ca în dreptul capacelor să se pună mai multe rânduri de hârtie). Riscul instalării de efecte nocive după consumul de ciuperci depinde de: 1. specia de ciupercă (efectele toxice cele mai grave apar după consumul de ciuperci necomestibile,dar şi ciupercile comestibile crescute pe un sol impregnat de substanţe toxice pot avea efecte nocive); 2. modul de conservare şi preparare; 3.cantitatea ingerată; 4. vârsta pacientului (copiii sunt mai sensibili), patologie asociată. "Cunoscătorii" trebuie să ştie că nu au nicio şansă să "identifice" ciupercile toxice prin introducerea unui ban sau linguriţe de argint sau a usturoiului şi a cepoiului, pentru că modificările de culoare ale acestora sunt datorate unei enzime ce poate avea aceeaşi reacţie la orice ciupercă. Simptomele sunt nespecifice şi devin sugestive doar în contextul relevării în antecedente (2-15 ore) a consumului de ciuperci sau evidenţierii la mai mulţi consumatori ai aceluiaşi prânz de ciuperci. Ne putem gândi la intoxicaţia cu ciuperci atunci când apar stări de greaţă, vomă, creşterea ritmului respiraţiei, transpiraţie, salivaţie abundentă, ameţeli, slăbiciune, dereglări de vedere, îngustarea pupilelor, dureri abdominale, diaree. Gravitatea intoxicaţiei depinde de specia de ciupercă şi reactivitatea individuală (copiii şi cei cu patologie asociată hepatorenală au o susceptibilitate crescută şi dezvoltă rapid o simptomatologie zgomotoasă, iar formele clinice sunt grave, cu instalarea frecventă a comei hepatice, de multe ori cu sfârşit letal), iar simptomele sunt nespecifice. Conduita in intoxicaţia cu ciuperci: 1. după apariţia de simptome descrise mai sus sunaţi la 112 şi chemaţi ambulanţa, întrucât este nevoie de internare urgentă într-un serviciu specializat în toxicologie; 2. intoxicatul va fi transportat la spital împreună cu toţi cei care au mâncat ciuperci, chiar dacă nu au simptome de intoxicaţie; 3. până la sosirea ambulanţei se începe evacuarea stomacului prin provocarea de vărsături prin gâdilarea luetei (omuşor) după ce pacientul ingeră de 4-6 ori câte 500 ml apă pe care o va vomita până când conţinutul evacuat devine limpede, pentru a nu mai permite absorbţia toxinelor.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Dublarea tulburelui" De la începutul sezonului tulburelului s-a dublat numărul celor care au avut nevoie de asistenţă de urgenţă în urma excesului de alcool. Cel puţin zece pacienţi ajung zilnic la urgenţe aduşi de ambulanţă din stradă sau de la domiciliu pentru îngrijiri medicale legate de consumul de alcool. Statistic aproape jumătate dintre solicitările serviciilor de urgenţe medicale şi chirurgicale sunt legate de consumul de alcool, fără diferenţe semnificative între specialităţi, iar o cincime, 20%, dintre persoanele care se adresează unui medic de familie au aceeaşi problemă. România ocupă locul al doilea în ceea ce priveşte binge drinking-ul, ce reprezintă o formă episodică de consum excesiv de alcool asociată cu hetero şi autoagresivitate, violenţă, vandalism, accidente şi alte forme de încălcare a legii precum şi deteriorarea relaţiilor sociale. Peste 80% dintre cei 50.000 de pacienţi cu probleme legate de consumul excesiv de alcool sunt neasiguraţi, iar cheltuielile legate de terapia acestora depăşesc 25 de milioane de euro, ceea ce reprezintă un sfert din suma preconizată a fi încasată prin coplată. Creşterea numărului de cazuri de acest tip m-a determinat să iniţiez un proiect legislativ ce prevede că toate cazurile de etilism acut, după încheierea tratamentului, vor deconta cheltuielile legate de serviciile medicale sau vor efectua muncă în folosul comunităţii. Excesul etanolic reprezintă un act voluntar nelegat de accident, fatalitate sau altă cauză inevitabilă. "Discriminarea" acestor cazuri este doar pozitivă, pentru că, în timp ce pacienţii bolnavi de cancer nu au medicamente, iar vârstnicii sunt supuşi coplăţii, autorităţile preferă să deconteze aceste cheltuieli din fondul şi aşa redus al asigurărilor de sănătate. Acest proiect legislativ constituie atât o modalitate de prevenţie a creşterii consumului de alcool, dar şi o modalitate de a compensa efortul societăţii în terapia acestor prieteni ai lui Bachus.
			Domnul Mircia Giurgiu: "Criza vaccinurilor în România" România este ţara crizelor: am traversat criza medicamentelor, criza financiară, criza citostaticelor şi a tratamentului pentru bolnavii de hepatită şi diabet, acum, mai nou, ne aflăm în criza vaccinurilor pentru nou-născuţi. De ceva vreme, Institutul "Dr. I. Cantacuzino" nu mai produce mai nimic. Se află pe punctul de a fi închisă o instituţie care, cândva, dădea clasă celor mai multe unităţi de profil din lume. Din acest motiv, nici vaccinul BCG nu mai este produs în România, ci importat din ţări precum Danemarca sau Ungaria, pe altă tulpină decât cea care ar avea efecte pozitive. Şi, mai mult, costă cam 200 de lei, sumă pe care cei mai mulţi părinţi nu şi-o pot permite. Din datele pe care le deţinem, un procent semnificativ de bebeluşi născuţi anul trecut au dezvoltat temuta boală tuberculoza. Problema care apărută nu poate fi tratată cu uşurinţă, mai ales că nou-născuţii nu pot face tratamentul necesar, deoarece organismul lor nu suportă medicamentele agresive cu efect în această afecţiune. Consider că toate autorităţile române trebuie să depună toate diligenţele pentru ca Institutul "Dr. I.Cantacuzino" să redevină o unitate medicală de elită pe harta lumii.
			Domnul Petru Movilă: "Fortus SA - o decizie corectă luată foarte târziu" După ani de tărăgănări, de decizii luate împotriva fostului Combinat de Utilaj Greu al industriei ieşene şi de greşeli flagrante care au dus societatea comercială în pragul falimentului, pentru Fortus SA se anunţă şi vremuri mai bune. Hotărârea luată la începutul lunii septembrie de către Guvern, de preluare a creanţei bugetare restante de către AVAS, este poate una dintre cele mai bune decizii pentru combinatul ieşean şi este ajutorul pe care atât conducerea, cât şi salariaţii societăţii au sperat că îl vor primi. Preluarea creanţei de aproximativ 37 de milioane euro de către AVAS este la acest moment singura modalitate prin care Fortus SA se poate redresa şi care poate oferi toate posibilităţile legale de reorganizare a activităţii economice şi de relansare a acesteia. Chiar dacă la acest moment Fortus SA are toate şansele să se redreseze şi să redevină un nume semnificativ pe piaţa de profil, trebuie să subliniez faptul că fostul Combinat de Utilaj Greu a ajuns în pragul falimentul sub atenta supraveghere a instituţiilor statului, care au gestionat problema într-un mod cel puţin dezastruos şi care au permis ca Fortus SA să fie îngropat în datorii şi să fie lăsat la mâna celor care au avut interes să pună punct activităţii combinatului. Ceea ce a făcut acum premierul PSD nu a fost decât să îndrepte o eroare făcută tot în timpul PSD, atunci când Fortus SA a fost privatizată pentru aproximativ 600.000 dolari, sumă derizorie pentru ceea ce reprezenta combinatul la acel moment. Această decizie a însemnat pentru societatea comercială ieşeană începutul unei perioade dezastruoase care a dus la un faliment iminent şi care a însemnat pierderea a sute de locuri de muncă. După toată această evoluţie nefastă nu pot decât să sper că lucrurile se vor îndrepta, în condiţiile în care preluarea creanţelor de către AVAS permite Fortus SA să se redreseze şi să reia activitatea într-un mod susţinut. Acest lucru nu poate decât să mă bucure, mai ales că, în calitate de parlamentar de Iaşi, am sprijinit întotdeauna combinatul, indiferent de guvernare, şi am încercat prin toate mijloacele legale ca Fortus SA să îşi menţină activitatea.
			Domnul Florin Iordache: "Democraţia văzută de Băsescu" Dacă mai avea cineva vreo urmă de îndoială în privinţa valorii poporului român în ochii preşedintelui, cu siguranţă aceasta i-a fost risipită odată cu audiţia discursului ţinut de acesta în faţa diplomaţilor români. Pentru Băsescu cetăţenii acestei ţări sunt un soi de anexă, prin urmare a-i lua în considerare sau nu este o decizie cu un caracter facultativ. În viziunea acestuia ţara este reprezentată de DNA, CSM, CCR, procuratură şi serviciile secrete, afirmaţii ce ne trimit cu gândul la perioada sumbră a regimului comunist, când anumite structuri ale statului erau, ca putere decizională, deasupra cetăţenilor. Criticile aduse USL-ului sunt de fapt acuze mascate adresate celor ce au spus clar Băsescu trebuie să plece, antagonizând astfel puterea "binelui" reprezentată de cele câteva structuri apropiate preşedintelui şi milioanele de români ajunşi în pragul disperării. Cât despre statul de drept, acesta a fost făcut "ţăndări" cu mult înaintea suspendării prin nenumăratele abuzuri şi încălcări flagrante ale legilor acestei ţări, comise de înşişi cei pe care i-a susţinut şi în fruntea cărora a stat atâţia ani, iar în privinţa politizării excesive a instituţiilor nu cred că mai trebuie spus ceva, sunt dovezi covârşitoare în acest sens. Concluzia, expresia "cine nu este cu mine este împotriva mea" rămâne, se pare, singurul criteriu pe care îl va folosi de acum încolo, cum de altfel l-a folosit cu succes şi în trecut, indiferent dacă l-a aplicat unei singure persoane sau întregului popor. Este clar acum că Băsescu va continua să ia decizii de unul singur, iar coabitarea nu va avea ca părţi componente Guvernul şi instituţia prezidenţială, ci mai bine i-am spune coabitare între poporul român şi cele câteva structuri obediente preşedintelui.
			Domnul Florin Iordache: "PDL - autorul unui prejudiciu ireversibil" Constatăm în aceste zile, mirându-ne sau nu, cum mai toate demersurile făcute de apropiaţii preşedintelui pentru decredibilizarea pe plan extern a procesului de suspendare a lui Traian Băsescu nu au lovit doar în USL, ci, mai nou, tind să se întoarcă ca un bumerang, ameninţând integrarea noastră în spaţiul Schengen. Că au făcut-o dinadins este puţin probabil, totuşi din dorinţa lor de a se lupta cu cei ce într-un mod pe deplin democratic au încercat înlăturarea unui regim cu grave tendinţe totalitare au uitat de consecinţele unor astfel de intervenţii. Frica în faţa posibilităţii de a-şi pierde puterea, rămânând astfel vulnerabili vizavi de o forţă politică determinată să-i tragă la răspundere pentru abuzurile din ultimii ani, a fost cu siguranţă principala motivare în această luptă iraţională. Normal ar fi fost ca acum, odată cu întoarcerea Preşedintelui Băsescu la Cotroceni, toate aceste critici să fi încetat, dar din păcate nu s-a întâmplat aşa, iar declaraţiile comisarului pentru justiţie, Viviane Reding, sunt o dovadă în acest sens. De bun-simţ ar fi ca cei ce au prezentat partenerilor noştri externi o imagine trunchiată a cursului evenimentelor dinaintea suspendării să încerce acum să repare prejudiciul adus imaginii ţării noastre, dar ştiu că nu se va întâmpla aşa, lupta împotriva USL-ului fiind mai importantă pentru ei decât binele României.
			Domnul Florin Iordache: "Guvernul Ponta - dincolo de disputele politice" Cu siguranţă lupta politică din ultimul timp, dusă nu o dată spre un extrem nedorit, a acoperit măsurile Guvernului Ponta, luate pentru îmbunătăţirea vieţii şi nevoilor de zi cu zi ale cetăţeanului, lăsând astfel impresia unui abandon în favoarea împlinirii unei promisiuni făcută de USL românilor, mai pe scurt, demiterea lui Traian Băsescu. Şi totuşi ţara a fost guvernată, în ciuda presiunilor foarte mari, într-un mod profesionist, net superior guvernărilor anterioare, multe din nedreptăţile făcute românilor fiind reparate, şi aici mă refer la reîntregirea salariilor şi a pensiilor. Oprirea multor contracte păguboase pentru statul român, strategia pentru companiile de stat, TVA-ul plătit la încasarea facturilor sunt doar câteva din măsurile ce au dovedit, într-un timp relativ scurt, că se poate. Chiar dacă tensiunile şi disputele politice sunt şi vor fi prezente cu siguranţă şi în perioada imediat următoare, efectele, pe cât posibil, trebuie minimalizate, astfel încât populaţia să nu devină la final singurul perdant, cum nu o dată s-a întâmplat. Ciudat este însă cum critici uneori dure la aceste măsuri benefice vin tocmai de la cei ce au distrus sistematic economia românească.
			Domnul Florin Iordache: "O decizie controversată, dar necesară" În Parlamentul României s-a luat cunoştinţă de decizia CCR, un fapt care dacă nu s-ar fi întâmplat acum cu siguranţă ar fi avut loc în zilele imediat următoare, aşadar, nu ar fi fost decât o amânare, dar nu lipsită de consecinţe, atât de imagine, pe plan internaţional, cât şi economice ce ar fi afectat într-un final pe toţi cetăţenii. Da, o tergiversare a acestei lecturi în plenul reunit ar fi fost un plus de imagine pentru USL, totuşi, spre deosebire de cei ce ne-au guvernat în ultimii ani am optat pentru normalitate şi mai ales pentru spiritul legii şi al democraţiei. A răspunde adversarilor politici într-o manieră asemănătoare celei folosite de aceştia de nenumărate ori, când şi-au impus cu forţa proiecte legislative sau numiri importante favorabile intereselor lor, nu ar fi făcut altceva decât să aducă întreaga clasă politică în afara normelor unui stat de drept. Suntem şi vom rămâne, indiferent de costuri, ancoraţi în tot ceea ce înseamnă respectul pentru lege. S-a comis o nedreptate şi nu vom înceta să luptăm pentru ca voinţa celor ce au crezut în noi să fie respectată, o vom face prin mijloace democratice şi am toată credinţa că vom reuşi.
			Domnul Dorel Covaci: "Referendumul pentru demiterea preşedintelui - catalizatorul instituirii unui regim de teroare în România" Poporul suveran a decis, prin votul său constituţional de la 29 iulie 2012, ca Preşedintele Traian Băsescu să-şi părăsească funcţia. 5,27 milioane de români (50,33% din totalul celor prezenţi) l-au desemnat câştigător în 2009. Pe atunci, a pierdut cu 15.000 în ţară, dar a fost salvat de votul diasporei. În 2012, 7,4 milioane de români (87%) i-au cerut să plece. Se pare însă că aceştia nu au nicio relevanţă; că sunt doar nişte "borfaşi", potrivit spuselor unor favoriţi ai preşedintelui. Şeful DNA, domnul Morar, numit în august 2005, ne spune că "400 de persoane nu pot vota fizic în 3 ore" (însemnând 133 de votanţi pe oră) şi face referire la intervalul orar 20,00-23,00 când, potrivit legii, toate persoanele aflate în secţie până la ora 23,00 aveau dreptul să-şi exercite votul. Să ne amintim însă, în 2009, că la Ambasada de la Paris votau 811 alegători la 3 ore, adică 270 pe oră (1 vot la 14 secunde), în condiţiile în care fiecare mai trebuia să completeze, în plus faţă de Referendumul din 2012, şi o declaraţie pe proprie răspundere. Pe atunci, procurorii aveau alte priorităţi decât cronometrarea şi hărţuirea, cu Biblia în mână, a celor care nu îi sunt favorabili domnului Traian Băsescu. Preşedintele, pe atunci suspendat, şi partidul Domniei Sale au încălcat flagrant principiile Constituţiei şi Legea partidelor, boicotând, în mod public, acţiunea referendumului. Să nu uităm şi imixtiunea gravă şi abuzivă în politica noastră internă a premierului Ungariei, Viktor Orban, precum şi eticheta deplasată "încăierare de cârciumă", pe care a asociat-o procesului democratic al referendumului de demitere din România! Contrar Constituţiei, recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi a legislaţiei în vigoare la momentul declanşării procedurii suspendării, s-a impus cvorum. Curtea Constituţională a decis verificarea şi actualizarea listelor electorale permanente. Potrivit declaraţiilor judecătorilor Curţii Constituţionale, în ceea ce priveşte alcătuirea listelor electorale permanente pentru referendum, ele cuprind populaţia de peste 18 ani împliniţi, cu domiciliul stabil în ţară. Cvorumul la referendum se stabileşte în funcţie de acest total. Cu toate piedicile abuzive şi ilegale, cvorumul a fost realizat. Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică arată numărul populaţiei României: anul 2000 - 22,435 milioane; anul 2004 - 21,673 milioane; anul 2008 - 21,504 milioane; anul 2012 - 19,040 milioane. Scăderea populaţiei este evidentă: - în anul 2004 faţă de anul 2000 - 762.000 locuitori; - în anul 2008 faţă de anul 2004 - 170.000 locuitori; - în anul 2012 faţă de anul 2008 - 2.460.000 locuitori. În intervalul 2004-2012, în timpul preşedinţiei lui Traian Băsescu, listele electorale permanente au rămas neactualizate, cu toate că populaţia a scăzut cu 2,6 milioane locuitori faţă de 2004 şi 3,4 milioane faţă de 2000. La o populaţie totală de 19,040 milioane, în mod logic, nu pot fi 18,3 milioane români cu drept de vot. Numai populaţia sub 18 ani se ridică la 3,5-3,7 milioane locuitori. Scăzând acest număr, rezultă un total de 15,5 milioane persoane, care ar fi trebuit să stea la baza calculării cvorumului. Cu toate aceste evidenţe, domnul Traian Băsescu şi cei care sunt în apropierea Domniei Sale s-au opus respectării deciziei Curţii Constituţionale pentru verificarea datelor la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. După o erată halucinantă şi apoi o decizie a Curţii Constituţionale care a şocat pe toţi cei dotaţi cu un minim bun-simţ, am intrat sub zodia terorii şi a plătirii poliţelor. Se încearcă inducerea unei frici generalizate pentru orice formă de împotrivire faţă de preşedinte. În discursul de întoarcere la Cotroceni, Traian Băsescu avertiza, aşa cum ne-am obişnuit să o facă întotdeauna, în mod profetic: "Vinovaţii pentru lovitura de stat eşuată trebuie să răspundă". Şi, la acel semnal, cohortele de procurori au împânzit ţara, căutând vinovaţii pentru acel procent dezastruos, care dă o notă de ilegitimitate reluării mandatului preşedintelui. Se încearcă ca acel număr covârşitor de români, care nu-l iubesc pe Traian Băsescu, să fie minimizat, ridiculizat, trivializat, ba chiar aruncat în tagma infractorilor. Bieţii oameni de bună-credinţă, care şi-au exercitat dreptul democratic constituţional de a participa la vot, sunt târâţi în anchete abuzive şi se află sub presiuni şi ameninţări. Scopul este, pe de o parte, de a descuraja pe viitor orice formă a manifestării exprimate a aversiunii faţă de preşedinte, dar şi de a convinge opinia publică şi liderii politici străini că percepţia poporului asupra conducătorului său nu este atât de negativă pe cât reiese din rezultate. Stimaţi colegi, în aceeaşi direcţie se înscrie şi anchetarea secretarului general al PSD, Liviu Dragnea. Într-o ipocrizie demnă de satira lui Moličre, operaţiunea numărătorii paralele a voturilor, efectuată de USL la referendum, după modelul PDL din 2009, devine caz penal, atunci când nu se face din ordinul preşedintelui ţării. Mascarada înfundării şefului de campanie al USL la referendum nu poate să ne lase indiferenţi. Nu putem permite ca un om onest, integru, care şi-a făcut datoria în limitele legii, dar care, prin activitatea sa meritorie, a devenit incomod pentru cel şi cei pe care nu îi deserveşte, să devină o altă victimă făcută ţăndări de bine-ştiuta Fabrică de dosare. Oare la ce se referea dl Traian Băsescu când vorbea de coabitare post-referendum? Rămâne o întrebare retorică, căci atitudinea şi acţiunile sunt grăitoare.
			(După pauză, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Clement Negruţ şi Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaţilor.)
			Şedinţa a început la ora 10,25.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Stimaţi colegi, Vă propun să începem dezbaterile. Continuăm lucrările de azi ale Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul de 309 deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 157, sunt absenţi 152, din care 10 participă la alte acţiuni parlamentare. Înainte de a intra în ordinea de zi, dau cuvântul domnului deputat Roman.
			Domnul Gheorghe Roman: Bună ziua! Am fost ales deputat în Colegiul uninominal nr. 3, Circumscripţia electorală nr. 34 Sibiu. De astăzi îmi desfăşor activitatea în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat. Intrăm în ordinea de zi.
			La punctul 3 din ordinea de zi avem raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi privind solicitarea Agenţiei Naţionale de Integritate de constatare a demiterii de drept a domnului Andon Sergiu din calitatea de deputat în Camera Deputaţilor. Acest raport însoţit de un proiect de hotărâre v-a fost distribuit. Pentru prezentarea raportului, din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, dau cuvântul domnului Ciprian Nica.
			Domnul Nicolae-Ciprian Nica: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă prezint următorul raport al Comisiei juridice. Secretarul general al Camerei Deputaţilor a transmis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cu adresa nr.371 din 10 aprilie 2012, scrisoarea transmisă de domnul Cătălin Macovei, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, referitoare la starea de incompatibilitate în care se află domnul deputat Sergiu Andon, în exerciţiul mandatului 2008-2012. Agenţia Naţională de Integritate a transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, prin adresa nr.1265 din 6 aprilie 2012, o informare privind constatarea stării de incompatibilitate în care se află domnul deputat Andon Sergiu, urmare a încălcării dispoziţiilor art.821 din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, certificată de actul de constatare nr.49 din 1 iunie 2009. Agenţia Naţională de Integritate a constatat faptul că domnul deputat Andon Sergiu a acordat, în calitate de avocat, asistenţă juridică unui învinuit într-o cauză penală privind o infracţiune prevăzută de Legea nr.78/2000, încălcând astfel prevederile art.821 din legea mai sus citată. Domnul deputat Andon Sergiu a formulat o contestaţie împotriva actului de constatare emis de Agenţia Naţională de Integritate. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr.1807 din 2012, a respins recursul formulat de domnul deputat Andon Sergiu, împotriva sentinţei civile nr.2930 prin care Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţia. Agenţia Naţională de Integritate solicită în continuare Camerei Deputaţilor să constate demiterea de drept din calitatea de deputat a domnului Andon Sergiu ca urmare a rămânerii definitive şi irevocabile a sentinţei civile nr.2930 din 13 aprilie 2011, cu consecinţa menţinerii ca legal şi temeinic a actului de constatare nr.49 din 1 iunie 2009. În şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din data de 18 aprilie, domnul deputat Sergiu Andon a prezentat membrilor acesteia punctul său de vedere referitor la solicitarea Agenţiei Naţionale de Integritate. La data de 7 mai 2012, domnul deputat Sergiu Andon a transmis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi o copie de pe citaţia emisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru termenul de 6 noiembrie 2012 în litigiul dumnealui cu Agenţia Naţională de Integritate, prin care a cerut instanţei să se pronunţe cu privire la distincţia ce trebuie făcută între obiectul real al procesului şi obiectul extrapolat impus de ANI. În conformitate cu prevederile art.61 şi ale art.204 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au analizat solicitarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor referitoare la cererea Agenţiei Naţionale de Integritate, în şedinţa din 3 iulie 2012. La dezbateri au fost prezenţi 14 deputaţi din numărul total de 22 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu prevederile art.61 şi ale art.204 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au reanalizat solicitarea plenului Camerei Deputaţilor din data de 3 iulie referitoare la cererea Agenţiei Naţionale de Integritate în şedinţa din 3 septembrie 2012. La dezbateri au fost prezenţi 18 deputaţi din numărul total de 22 de membri ai Comisiei juridice. În urma reexaminării tuturor documentelor şi în raport cu prevederile art.71 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, precum şi pe baza votului exprimat de către membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, majoritatea de voturi, 14 pentru constatarea stării de incompatibilitate în care se află domnul deputat Sergiu Andon şi 4 voturi împotriva constatării stării de incompatibilitate, ca urmare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor să constate încetarea mandatului de deputat a domnului Andon Sergiu ca urmare a rămânerii definitive şi irevocabile a sentinţei civile nr.2930 din 13 aprilie 2011, cu consecinţa menţinerii ca legal şi temeinic a actului de constatare nr.49 din 13 aprilie 2009 emis de Agenţia Naţională de Integritate în conformitate cu dispoziţiile art.7 alin.(3) şi ale art.18 alin.(4) şi alin.(5) din Legea nr.96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Dat în şedinţă publică din data de 10 septembrie 2012. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc, domnule Nica. Domnul Andon dacă doreşte să ia cuvântul. Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre. Dacă la titlul hotărârii aveţi obiecţii? Nu sunt. Dacă la preambulul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu sunt. Vă mulţumesc. La articolul unic dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Vă mulţumesc. Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final. Vă mulţumesc. Domnule Florin Iordache, vă rog.
			Domnul Florin Iordache: Pe procedură, domnule preşedinte. Trebuie completat că intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc pentru precizare. A fost făcută în principal pentru stenogramă.
			La punctul 4 al ordinii de zi avem solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea de către Camera Deputaţilor a cererii de urmărire penală a domnului deputat Borbély László, fost ministru al Guvernul României, precum şi raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi privind această solicitare. O să dau întâi citire solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după care vom audia raportul Comisiei juridice. "În conformitate cu prevederile art.109 alin.(2) din Constituţia României, art.12, art.16 alin.(2) şi art.19 din Legea nr.115/1999, republicată, privind responsabilitatea ministerială, precum şi ale Deciziilor Curţii Constituţionale nr.665 din 5 iulie 2007 şi nr.270 din 10 martie 2008, vă trimitem alăturat referatul întocmit de procurorul de caz în Dosarul nr.35/P/2011 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, serviciul teritorial Oradea, în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale faţă de Borbély Lászlo, deputat al Parlamentului României, ministru al mediului şi pădurilor, sub aspectul infracţiunilor de trafic de influenţă prevăzut şi pedepsit de art.257 Cod penal, raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.7 alin.(3) din Legea nr.78/2000, trafic de influenţă prevăzut şi pedepsit de art.257 Cod penal, raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.7 alin.(3) din Legea nr.78/2000, fals în declaraţii prevăzut şi pedepsit de art.28 din Legea nr.176/2010 cu referire la art.292 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.(2) Cod penal. Şi, de asemenea, cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal. Faptele pentru care se solicită declanşarea acestei proceduri sunt descrise de procurorul de caz în referatul anexat, iar pentru stabilirea corectă şi completă a situaţiei de fapt în raport cu deputatul Borbély László, ministru al mediului şi pădurilor, se impune efectuarea unor acte de urmărire penală." În copie, avem materialul probator. În continuare, dau cuvântul domnului Florin Iordache, pentru prezentarea raportului Comisiei juridice.
			Domnul Florin Iordache: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Este vorba de un raport suplimentar asupra scrisorii doamnei Laura Codruţa Kövesi, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care se solicită formularea cererii de începere a urmăririi penale faţă de domnul Borbély László, deputat în Parlamentul României şi fost ministru al mediului şi pădurilor. În temeiul prevederilor art.155 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată prin adresa Biroului permanent nr.347 din 5 aprilie 2012 înregistrată la nr.31 din 5 aprilie 2012 cu scrisoarea doamnei Laura Codruţa Kövesi, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care se solicită formularea cererii de începere a urmăririi penale faţă de domnul Borbély László, deputat în Parlamentul României şi fost ministru al mediului şi al pădurilor. La dezbaterile din Comisia juridică a fost invitat şi domnul deputat Borbély László, care a avut o intervenţie lămuritoare şi din analiza tuturor punctelor de vedere exprimate de membrii comisiei, de către domnul deputat Borbély László, fost ministru al mediului şi pădurilor, s-a trecut la procedura de vot secret cu buletine de vot. În urma studierii dosarului şi a opiniilor exprimate cu prilejul dezbaterilor, membrii comisiei au constatat cu majoritate de voturi, 15 voturi împotriva începerii urmăririi penale şi două voturi pentru începerea urmăririi penale, că nu sunt elemente care să conducă la conturarea unei opinii în sensul formulării cererii privind începerea urmăririi penale a domnului deputat Borbély Lászlo, fost ministru al mediului şi pădurilor. Faţă de cele prezentate mai sus, în situaţia în care plenul Camerei Deputaţilor va decide să ceară urmărirea penală a domnului deputat Borbély László, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi înaintează plenului Camerei Deputaţilor proiectul de Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnul Borbély László, fost ministru al mediului şi al pădurilor, pentru faptele descrise în referatul înscris de procurorul de caz la Dosarul nr. 35/P/2011 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu, domnule Iordache. Dacă se doresc intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nefiind intervenţii, voi supune dezbaterii dumneavoastră proiectul de hotărâre. Dacă aveţi obiecţii la titlul hotărârii? Nu sunt. Dacă aveţi obiecţii la preambulul hotărârii? Nu sunt obiecţii. Dacă aveţi obiecţii la articolul unic. Nu sunt obiecţii. Vă mulţumesc. Proiectul de hotărâre trece la votul final. O să trecem la următorul punct al ordinii de zi, după care o să rog liderii grupurilor parlamentare să facă propuneri pentru comisia de numărare a voturilor şi de validare.
			La următorul punct al ordinii de zi, punctul 5 al ordinii de zi, avem Solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea de către Camera Deputaţilor a cererii de urmărire penală a domnului deputat Victor Paul Dobre, fost ministru delegat pentru administraţie. Voi da citire solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. "În conformitate cu prevederile art.109 alin.(2) din Constituţia României, art.12 şi 19 din Legea nr.115/1999 şi ale Deciziei nr.270 din 10 martie 2008 a Curţii Constituţionale, în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Victor Paul Dobre, fost ministru delegat pentru administraţie, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzut de art.248 raportat la art.2481 din Codul penal, vă înaintez alăturat Referatul nr.724/P/2012 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia urmărire penală şi criminalistică, şi copii certificate ale înscrisurilor din dosarul penal cu numărul menţionat, conţinând trei volume, 709 file. Faptele pentru care a fost sesizat organul de urmărire penală constau în aceea că în ziua de 2 august 2012 Victor Paul Dobre a solicitat învinuitului Manoloiu Constantin, directorul Direcţiei pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date, să întocmească un înscris în care s-a consemnat că Ministerul Administraţiei şi Internelor nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, în condiţiile în care tocmai acest minister, prin Direcţia pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date, a fost îndrituit de Guvernul României, prin Hotărârea Guvernului nr.682 din 7 iulie 2012, să selecteze şi să prelucreze datele privind cetăţenii cu drept de vot, să le tipărească şi să le pună la dispoziţia primarilor. Ulterior, Victor Paul Dobre a semnat adresa nr.74619 VPD din 2 august 2012, prin care a transmis către Curtea Constituţională înscrisul întocmit de către învinuitul Manoloiu Constantin, fără a exista o solicitare în acest sens din partea instanţei de contencios constituţional. În cazul de faţă s-a reţinut că prin îndeplinirea defectuoasă cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu a fost cauzată o tulburare însemnată bunului mers al instituţiilor cu atribuţii în evidenţa persoanelor cu drept de vot şi au fost afectate grav acele relaţii sociale a căror normală desfăşurare şi dezvoltare nu este posibilă fără îndeplinirea cu corectitudine a îndatoririlor de serviciu de către funcţionarii publici sau alţi funcţionari. Actele premergătoare efectuate, indicate în cuprinsul referatului întocmit de către procurorii de caz, conţin indicii care impun începerea urmăririi penale în cauză pentru ca organele judiciare să poată administra probele necesare pentru stabilirea situaţiei de fapt. În conformitate cu prevederile art.65 alin.(1) din Codul de procedură penală, probele pot fi administrate doar în cadrul procesului penal, respectiv după începerea urmăririi penale în cauză, care nu poate fi dispusă decât la cererea Parlamentului României, Camera Deputaţilor, potrivit dispoziţiilor art.109 alin.(2) din Constituţia României, ale art.12 din Legea nr.115/1999 şi ale Deciziei nr.270 din 10 martie 2008 a Curţii Constituţionale. Cu deosebită consideraţie, Procuror general, Laura Codruţa Kövesi." Dacă grupurile parlamentare au luări de cuvânt? Vă rog, domnule Călian.
			Domnul Petru Călian: Domnule preşedinte, Distinşi colegi, Chiar dacă este un subiect sensibil, am să exprim punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal. Aşa cum v-am obişnuit de fiecare dată în asemenea situaţii, Grupul parlamentar PDL nu s-a opus acţiunii justiţiei. Justiţia trebuie să-şi facă treaba, justiţia este independentă, iar noi, cei care astăzi suntem în Parlamentul României, nu trebuie să judecăm absolut în nicio situaţie. Fapt pentru care, aşa cum am procedat de fiecare dată, Grupul parlamentar PDL nu se va opune acţiunii justiţiei şi va vota în consecinţă. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Am înţeles că veţi vota în consecinţă, lucru care e de înţeles. Trecem la dezbaterea hotărârii pe articole. Dacă aveţi obiecţii la titlul hotărârii? Înainte de a trece la dezbaterea hotărârii, dau cuvântul domnului Iordache pentru a prezenta raportul Comisiei juridice.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au analizat solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva domnului deputat Victor Paul Dobre, fost ministru delegat pentru administraţie, în şedinţa din 10 septembrie 2012. Domnul Victor Paul Dobre a fost invitat la Comisia juridică şi în pledoaria avută în plenul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a afirmat că niciunul dintre documentele transmise Curţii Constituţionale nu contravin dispoziţiilor legale şi nici normelor de organizare şi funcţionare ale instituţii. Mai mult decât atât, raportat la modalitatea de stabilire şi procesarea datelor personale de către serviciile de evidenţa populaţiei, asumarea cifrei exacte privind numărul de persoane cu drept de vot este aproape imposibilă. În urma analizării documentelor transmise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a votului exprimat, membrii comisiei au constatat cu majoritate de voturi, 15 voturi împotriva începerii urmăririi penale şi două voturi pentru începerea urmăririi penale, că nu sunt întrunite elementele necesare care să justifice formularea cererii de urmărire penală a domnului deputat Victor Paul Dobre, fost ministru delegat pentru administraţie. Noi v-am prezentat şi o hotărâre pe care vă rog s-o supuneţi dumneavoastră dezbaterii, domnule preşedinte. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu. Ţin cont de recomandarea comisiei şi supun dezbaterii dumneavoastră proiectul de hotărâre. Dacă aveţi obiecţii la titlul hotărârii? Nu sunt. Dacă aveţi obiecţii la preambulul hotărârii? Nu sunt. Dacă aveţi obiecţii la articolul unic al hotărârii? Nu sunt obiecţii. Intrarea în vigoare va fi odată cu publicarea în Monitorul Oficial şi vom vota la votul final. Pentru constituirea Comisiei de numărare a voturilor, o să rog liderii grupurilor parlamentare să facă propuneri. Domnul Călian, din partea Grupului PDL.
			Domnul Petru Călian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Grupul PDL îl propune pentru comisia de numărare a voturilor pe domnul deputat Tinel Gheorghe. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Tinel, felicitări pentru înalta funcţie. Doamna Antonella Marinescu, din partea Grupului PSD.
			Doamna Antonella Marinescu: Din partea Grupului PSD îl propunem pe domnul deputat Adrian Solomon.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc. Din partea Grupului PNL, domnul Nicolăescu.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Grupul parlamentar PNL îl propune pe domnul deputat Dumitrică George.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Domnul Máté, din partea Grupului UDMR.
			Máté András-Levente: Domnule preşedinte, Din partea Grupului UDMR îl propunem pe domnul deputat Pál Árpád.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc. Domnul Ganţ, din partea Grupului pentru minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară.
			Domnul Ovidiu Victor Ganţ: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Grupul nostru parlamentar îl propune pe domnul deputat Mircea Grosaru.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc. Din partea Grupului UNPR, vă rog.
			Domnul Claudiu Ţaga: Domnule preşedinte, Din partea Grupului UNPR îl prounem pe secretarul grupului, deputat Ţaga Claudiu.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. E autopropunere înţeleg. Mulţumesc. Comisia a fost constituită. Trecem la următorul punct al ordinii de zi. Vă supun votului componenţa comisiei de numărare a voturilor. Votăm cu cartele. Începe votul. Vă rog. Cu 91 voturi pentru, comisia de numărare a voturilor a fost constituită. Comisia este valabilă şi pentru domnul Victor Paul Dobre, şi pentru domnul Lásló Borbély.
			La următorul punct al ordinii de zi, punctul 6, avem reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice. Din partea iniţiatorului dacă este prezent cineva? Nefiind prezent nimeni, se amână discuţia. A, vă rog! Să vă şi prezentaţi cu ocazia asta.
			Domnul Bebe-Viorel Ionică (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale): Stimate domnule preşedinte, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Sunt Bebe-Viorel Ionică, secretar de stat la MCSI. În legătură cu proiectul de lege. Proiectul de lege menţionat are ca obiect reglementarea condiţiilor în care se realizează accesul pe proprietatea publică sau privată, în vederea instalării, întreţinerii, înlocuirii sau mutării reţelelor de comunicaţie electronice, precum şi a modului de utilizare partajată a elementelor de infrastructură. Având în vedere importanţa acordată de Comisia Europeană comunicaţiilor electronice şi, în particular, asigurării colocării şi partajării infrastructurii de comunicaţii electronice şi în vederea transpunerii integrale a pachetului Telecom este necesară şi reglementarea dreptului de acces pe proprietăţi pentru furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice. Având în vedere cele prezentate, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale susţine raportul comun înlocuitor asupra cererii de reexaminare a Legii privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice, întocmit de comisiile sesizate în fond. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Din partea comisiei, domnul Chirilă, vă rog frumos.
			Domnul Constantin Chirilă: Mulţumesc, domnule preşedinte. O să prezint o sinteză a raportului înlocuitor. În conformitate cu prevederile art.135, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate spre dezbatere în fond cu cererea de reexaminare a Legii privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii. Senatul a respins cererea de reexaminare, iar Ministerul Comunicaţiilor susţine raportul suplimentar întocmit de comisiile sesizate în fond. Legea trimisă spre promulgare are ca obiect de reglementare instituirea regimului infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice, stabilindu-se condiţiile în care se va realiza accesul pe proprietatea publică sau privată, în vederea instalării, întreţinerii, înlocuirii sau mutării reţelelor de comunicaţii electronice sau elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora şi unele măsuri privind constituirea de reţele de comunicaţii electronice. Având în vedere raportul comun al celor două comisii, de admitere a cererii de reexaminare şi de adoptare a Legii privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii, cu amendamentele admise şi respinse, acesta a fost depus la data de 20 februarie, iar până acum nu au fost depuse amendamente la raportul comun până la împlinirea termenului de 7 zile prevăzut. În şedinţa din 2 iulie, membrii celor două comisii, cu majoritate de voturi, au susţinut să se supună dezbaterii plenului Camerei raportul comun de înlocuire şi de menţinere a raportului de admitere a cererii de reexaminare. În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc, domnule Chirilă. Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege, şi vă rog să vă uitaţi la raportul comun pe care cele două comisii l-au prezentat în faţa dumneavoastră. La amendamente admise, la titlu, la punctul 1, dacă aveţi obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 2 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 3 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 4 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 5 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 6 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 7 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 8 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 9 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 10 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 11 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 12 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 13 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 14 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 15 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 16 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 17 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 18 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 19 sunt obiecţii? Nu sunt. Vă mulţumesc. Dacă la punctul 20 sunt obiecţii? Nu sunt. Mulţumesc. Dacă la punctul 21 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 22 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 23, Capitolul III, sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 24 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 25 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 26 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 27 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 28, Capitolul IV, sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 29 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 30 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 31 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 32 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 33 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 34 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 35 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 36 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 37 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 38 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 39 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 40 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 41 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 42 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 43 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 44 şi 45 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctele 46 şi 47 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctele 48, 49 şi 50 sunt obiecţii? Nu sunt. La amendamentele respinse, dacă la punctul 1 susţine cineva amendamentul respins? Nu. Punctul 2 îl susţine cineva? Nu. Punctul 3 îl susţine cineva? Nu. Punctul 4 îl susţine cineva? Nu. Punctul 5 îl susţine cineva? Nu. Punctul 6 îl susţine cineva? Nu. Punctul 7 îl susţine cineva? Nu. Punctul 8 îl susţine cineva? Nu. Punctul 9 îl susţine cineva? Nu. Nu au fost susţinute amendamentele respinse. Proiectul de lege trece la votul final. Vă mulţumesc.
			7. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 şi Legii gazelor nr.351/2004. Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cineva cuvântul? Vă rog, şi vă rog să vă şi prezentaţi.
			Domnul Niculae Havrileţ (preşedintele Autorităţii Naţionale în Domeniul Energiei): Mă numesc Niculae Havrileţ şi sunt preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie. Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2007 privind modificarea Legii nr.13 a energiei electrice şi respectiv Legii nr.351/2004 a gazelor naturale are ca obiect transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivelor 72 şi 73 din 2009 a Comisiei Europene, privitoare la cel de-al treilea pachet legislativ. Prin această lege, ANRE îşi recapătă statutul de autonomie decizională şi funcţională pe care l-a pierdut în 2009. Măsurile necesare pentru implementarea cerinţelor impuse de cele două directive impun restructurarea capitolului privind statutul, competenţele şi atribuţiile ANRE din Legea nr.13/2007 privind energia electrică, şi pe cale corelativă cel din Legea gazelor nr.351/2004. ANRE se reorganizează şi funcţionează ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică şi patrimoniu propriu, sub control parlamentar. De asemenea, ANRE prezintă rapoarte anuale Parlamentului României, precum şi Comisiei Europene şi Agenţiei de Cooperare a Reglementatorilor din Domeniul Energiei. Finanţarea ANRE se asigure integral din venituri proprii. Preşedintele este ordonator principal de credite. Parlamentul aprobă Comitetul de reglementare, care este format din patru reglementatori şi preşedintele, respectiv cei doi vicepreşedinţi. De asemenea, atribuţiile şi competenţele ANRE în ceea ce priveşte reglementarea sectorului energiei electrice şi a gazelor sunt multe extinse, astfel încât să se asigure o transpunere cât mai fidelă a prevederilor celor două directive, atât în ceea ce priveşte supravegherea pieţelor, cât şi cu privire la protecţia consumatorilor. Mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc, domnule Havrileţ. Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii, domnul preşedinte Iulian Iancu, vă rog.
			Domnul Iulian Iancu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu proiectul de lege menţionat. Vreau să vă spun că noi - Camera Deputaţilor - suntem primă Cameră sesizată. Legea propusă aprobării în şedinţa de astăzi este trimisă la promulgare şi are ca obiect înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, ca autoritate administrativă autonomă de specialitate, independentă, autofinanţată, cu personalitate juridică. Preşedintele României a cerut reexaminarea legii la 4 iulie 2012, având în vedere că la acel moment se aflau la promulgare atât o nouă lege-cadru a energiei electrice şi a gazelor naturale, precum şi legea care face obiectul cererii de reexaminare. Cu toate acestea, noua Lege a energiei electrice şi a gazelor naturale a fost promulgată de preşedintele României, în data de 6 iulie 2012. Menţionăm că prezenta lege face parte din angajamentele asumate de România pentru preluarea Pachetului 3 legislativ energie-mediu, fiind declanşată deja procedura de infringement, pentru depăşirea termenului de transpunere în legislaţia naţională a prevederilor comunitare. Raportul Comisiei pentru industrii şi servicii de admitere în parte a cererii de reexaminare şi de adoptare a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Guvern nr. 33 privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr. 13 şi Legii gazelor nr. 351/2004, cu amendamente admise, a fost depus în data de 5 septembrie 2012. În conformitate cu art.135 alin. (2), nu au fost depuse amendamente la raport până la împlinirea termenului prevăzut, respectiv 10 septembrie 2012. În consecinţă, în şedinţa din 10 septembrie 2012, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului admiterea, aprobarea legii în discuţie şi în forma prezentată în anexă la prezentul raport. Mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: O clipă, domnule preşedinte! Vă rog să faceţi şi propunerea pentru timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.
			Domnul Iulian Iancu: Da, 3 minute cu 2 minute.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră timpul afectat dezbaterilor: 3 plus 2. Urmează votul. 88 de voturi pentru şi unul împotrivă. A fost aprobat timpul afectat dezbaterilor. Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Aveţi raportul comisiei, şi, vă rog, la... Da, vă rog domnule Antal, la dezbateri generale. Îmi cer scuze că n-am observat interesul dumneavoastră pentru acest proiect de lege. detalii vot
			Domnul Antal István: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Având în vedere faptul că şi eu am făcut parte din cei prezenţi la şedinţa de aprobare a acestui raport, permiteţi-mi să fac o precizare, şi să mai citesc o dată cea mai importantă frază din acest raport: "Menţionăm că prezenta lege face parte din angajamentele asumate de România pentru preluarea Pachetului 3 legislativ energie-mediu, fiind declanşată procedura de infringement pentru depăşirea termenului de transpunere în legislaţia naţională a prevederilor comunitare." Grupul nostru parlamentar susţine acest raport şi acest proiect de lege, având în vedere faptul că intrăm în normalitate, Parlamentul fiind cel mai autorizat să aibă control asupra acestei instituţii care a devenit, a fost şi va fi o instituţie deosebit de importantă în viaţa economică a ţării. Vă mulţumesc pentru atenţie.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Mulţumesc, domnule Antal, mulţumesc şi UDMR-ului că doreşte normalitatea. Trecem la amendamentele admise din cadrul... Vă rog, domnule Iancu, tot de normalitate vorbim, da?
			Domnul Iulian Iancu: De, şi spre normalitate, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În sfârşit, putem să ducem..., prin şedinţa de astăzi, noi, de fapt, ducem la bun sfârşit un angajament pe care ar fi trebuit să-l onorăm încă de acum 7 ani de zile. Faptul că România a ajuns să aibă astăzi infringement se datorează refuzului continuu ca celei mai importante instituţii privind reglementarea sectorului energetic să nu fi existat voinţă politică pentru a i se acorda autonomia şi independenţa necesară. De asemenea, cu atât mai puţin de înţeles s-a dovedit decizia retrimiterii în Parlament spre dezbatere şi refuzul de promulgare, în condiţiile în care această lege se adresează organizării, înfiinţării unei instituţii, respectiv unei autorităţi ale cărei reglementări prin lege nu au ce căuta în legea-cadru a energiei electrice şi gazelor naturale. Prin această decizie a Preşedinţiei, practic, am pierdut 3 luni de zile cruciale pentru organizarea, funcţionarea acestei întreprinderi, angajarea personalului de expertiză, salarizarea în noile condiţii şi, totodată, asigurarea prin expertiza acestor oameni a platformei privind trecerea la noile angajamente pe care România şi le-a asumat, şi mă refer aici la cele mai importante - graficul de liberalizare şi de trecere graduală la noile preţuri, atât la energie electrică şi gaze naturale, care nu pot fi făcute sau nu poate fi onorat acest grafic, nu pot fi majorate aceste preţuri decât după o analiză extrem de atentă, riguroasă a tuturor costurilor. Nu putem face acest lucru, şi nu numai acest lucru, fără expertiza necesară în cadrul autorităţii şi fără asigurarea autonomiei şi independenţei acesteia. Or, abia acum, prin votul nostru de astăzi, facem posibilă funcţionarea acestei autorităţi cu adevărat în regim de autonomie, de independenţă. Sper ca în procedură de urgenţă şi Senatul să dea curs şi să voteze, pentru a face posibile aceste angajamente şi funcţionarea, în sfârşit, a unei instituţii care este, încă o dată o spun, crucială, funcţionare crucială pentru angajamentele pe care le avem şi provocările pe care le are sectorul energetic. Mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu, mai ales că este vorba de majorări de preţuri, nu de micşorări.
			Domnul Iulian Iancu (din sală): Asta vrem să facem acum.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Să dea Dumnezeu să se micşoreze, nu să se majoreze. Trecem la amendamentele admise din raport. Dacă la punctul 1 - titlul legii - aveţi obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 2 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 3 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 4 sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 5 sunt obiecţii? Pct.5 este foarte mare, după cum vedeţi, este întins pe multe pagini. Nu sunt. Dacă la punctul 6 la pagina 37, sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la punctul 7 la pagina 38, sunt obiecţii? Nu sunt. Nefiind obiecţii şi nefiind amendamente respinse, proiectul de lege trece la votul final. Vă mulţumesc.
			38. Proiectul de Lege privind regimul juridic al averilor ilicite. Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Vă rog, domnule Popeangă.
			Domnul Vasile Popeangă: Domnule preşedinte, Grupul parlamentar al PSD propune retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, datorită faptului că Guvernul nu şi-a spus un punct de vedere asupra acestui proiect de lege. Termenul: 3 săptămâni. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Popeangă. Cine este pentru? Nu, şi PD-ul este de acord cu averile ilicite, să fim serioşi! Ar fi chiar culmea să vă opuneţi acum la averile ilicite. Nu este politic, vă rog frumos. Nu vreau să faceţi greşeli de genul acesta. Am atras atenţia ca să nu fie surprize la vot. Vă mulţumesc. Cu 96 de voturi pentru şi doar 3 abţineri, proiectul de lege a fost retrimis la comisie pentru 3 săptămâni. detalii vot
			39. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.67 din 25 martie 2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată. Este PL-x 116/2012. Din partea Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, dacă doreşte cineva. Vă reamintesc că proiectul de lege este propus pentru respingere. Nefiind din partea grupurilor - nu sunt - proiectul de lege trece la votul final. Domnule Călian, vă rog.
			Domnul Petru Călian: Domnule preşedinte, Pe procedură, reiterez ceea ce spuneaţi şi dumneavoastră în urmă cu ceva vreme, în momentul în care dezbăteam proiectele cu raport de respingere. Vă rugăm să dispuneţi prezentarea tuturor rapoartelor din comisiile de specialitate. Să nu sărim peste acest moment, măcar pentru stenogramă. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu.
			40. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale - proiectul de lege 107/2012. Domnul Bogdan Cantaragiu, din partea Grupului parlamentar al PDL, din partea Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, dacă este să susţină proiectul de lege? Dacă nu, atunci domnul Călin atunci. Domnul Cantaragiu lipseşte. (Din sală se anunţă că este la un interviu.) Interviu, neinterviu, în calitate de preşedinte al comisiei, vă rog să luaţi măsuri, domnule lider de grup. Mulţumesc.
			Domnul Ion Călin: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a hotărât să propună plenului, în unanimitate de voturi, respingerea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Proiectul de lege trece la votul final.
			41. Proiectul de Lege privind managementul privat al întreprinderilor publice. Este PL-x 644/2011. Din partea comisiei, domnul Bogdan Cantaragiu, dacă este? Nu este. Îl rog pe domnul vicepreşedinte Călin să ia cuvântul atunci, din partea comisiilor.
			Domnul Ion Călin: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Şi în cazul acestui proiect de lege privind managementul privat al întreprinderilor publice, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a hotărât, în unanimitate, să propună plenului respingerea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu, domnule vicepreşedinte. Proiectul de lege trece la votul final.
			42. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului. Este Pl-x 435/2011. Nefiind domnul Bogdan Cantaragiu, o să dau cuvântul domnului vicepreşedinte Călin.
			Domnul Ion Călin: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului menţinerea raportului de respingere pentru Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu. Propunerea legislativă trece la votul final.
			43. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.230 din 6 iulie 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, domnule Andronache, vă rog să luaţi cuvântul.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală): Domnul Buda lipseşte.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnul Buda este prezent, dar l-a desemnat pe domnul Andronache.
			Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.230/2007. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Obiectul de reglementare se referă la urmărirea faptului ca sumele aferente cheltuielilor cu privire la reparaţii şi energie electrică să fie repartizate proporţional cu numărul de persoane care locuiesc şi desfăşoară activităţi în proprietăţile individuale din condominii. În urma dezbaterii, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului un raport de respingere. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc, domnule deputat Andronache. Propunerea legislativă trece la votul final.
			44. Proiectul de Lege pentru completarea art.48 din Legea nr.379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război. Domnul Canacheu, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, dacă este prezent? Vă rog, domnule preşedinte.
			Domnul Costică Canacheu: Bună ziua, stimaţi colegi.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Bună să vă fie inima!
			Domnul Costică Canacheu: Aşa cum a spus domnul preşedinte de şedinţă, Proiectul de Lege pentru completarea art.48 din Legea nr.379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative a fost în dezbaterea noastră şi avem un raport comun de respingere. Ca urmare, decizia noastră este pentru a respinge acest proiect de lege.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul Tinel, la procedură, vă rog.
			Domnul Tinel Gheorghe: Domnule preşedinte de şedinţă, eu personal apreciez vorbele dumneavoastră de duh, dar nu cred că este locul şi momentul potrivit pentru a le exprima şi cred că ar trebui să păstrăm, totuşi, un cadru corect de lucru, fără băşcălie, pentru că, eu zic că ne vede o ţară întreagă. Dacă aveţi remarci de făcut, păstraţi-le şi într-o pauză, eu ştiu, când vreţi dumneavoastră, ne întâlnim tΩte-α-tΩte sau εn grupul dumneavoastrπ sau εn grupuri, venim şi le discutăm, dar haideţi să păstrăm, totuşi, în aula Parlamentului un caracter de lucru normal şi decent. Aşa ne stă bine şi să încheiem această sesiune şi acest mandat, poate, aşa cum l-am început. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Îmi însuşesc critica dumneavoastră de jos, domnule Tinel. Vă promit că nu se mai repetă cazul. Proiectul de lege trece la votul final.
			45. Următorul Proiect de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Din partea Comisiei juridice, domnul Andronache, vă rog.
			Domnul Gabriel Andronache: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere cu Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.10/2001. În urma dezbaterii acestui proiect de lege comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului spre dezbatere şi adoptare raportul de respingere a proiectului de lege. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat. Vă rog, doamnă Marinescu.
			Doamna Antonella Marinescu: Din partea Grupului PSD, cer retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, pentru că nu avem un punct de vedere al Guvernului, al noului Guvern, pentru trei săptămâni.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Domnule Tinel, vă rog
			Domnul Tinel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Mă aşteptam ca Guvernul să vină, totuşi, cu puncte de vedere la proiectele de lege pe care astăzi le dezbatem, mai ales că am avut o vacanţă parlamentară şi începutul de sesiune nu ne-a fost prea benefic, am stat acasă. Eu zic că Guvernul ar trebui să se preocupe şi de iniţiativele legislative pe care le dezbatem şi să exprime puncte de vedere, pentru că am observat şi în Comisia pentru agricultură, punctul de vedere este că Guvernul nu este de acord, fără să argumenteze sau să motiveze punctul de vedere, aşa cum noi îl cerem şi, pe bună dreptate, îl şi considerăm că e corect. Deci, eu cred că Guvernul României are obligaţia să nu tergiverseze dezbaterea proiectelor de acte normative în Parlament şi are obligaţia să răspundă cu prioritate actelor noastre normative. Mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea doamnei deputat Marinescu. Cine este pentru? Vot. Cu 62 de voturi pentru, 23 împotrivă şi două abţineri proiectul de lege se retrimite la comisie pentru trei săptămâni. detalii vot
			46. Următoarea Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice - Pl-x 22/2012. Domnul Andronache, din partea Comisiei juridice, vă rog.
			Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Cu privire la această iniţiativă legislativă fac menţiunea că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar în urma dezbaterilor membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Domnul Adrian Solomon, vă rog.
			Domnul Adrian Solomon: Mulţumesc, domnule preşedinte. Spre nemulţumirea domnului Tinel, nici la această lege Guvernul nu a reuşit să trimită un punct de vedere. Mai mult decât atât, pe ordinea de zi, la poziţia 52, mai este un proiect de lege al doamnei deputat Stavrositu, care vizează aceleaşi modificări ale aceleiaşi legi şi, de aceea, propunem pentru o perioadă de trei săptămâni retrimiterea la comisie.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Domnule Călian, vă rog.
			Domnul Petru Călian: Vreau să mulţumesc domnului vicelider Solomon, pentru că, practic, este pe aceeaşi idee pe care o susţinem şi noi, fapt pentru care dorim într-adevăr un punct de vedere şi din partea Guvernului Ponta, deoarece Guvernul Boc, la vremea respectivă, a dat un punct de vedere favorabil şi cred că trebuie să promovăm o asemenea iniţiativă legislativă. Susţinem trei săptămâni retrimiterea la comisie. Mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie pentru o perioadă de trei săptămâni. Vot, vă rog. Vă mulţumesc. Cu 76 de voturi pentru, 12 împotrivă şi două abţineri, proiectul de lege se retrimite la comisie. detalii vot
			47. Următorul Proiect de Lege pentru completarea art.141 alin.(2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Doamna Maria Eugenia Barna, vă rog, preşedinta Comisiei pentru buget, finanţe.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Mulţumesc, domnule preşedinte. Referitor la această iniţiativă legislativă, Comisia pentru buget, finanţe a reexaminat propunerea şi îşi menţine punctul de vedere exprimat în raportul iniţial, adică susţinem spre dezbatere şi aprobarea plenului Camerei Deputaţilor a unui raport de respingere. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu. Domnule Popeangă, vă rog.
			Domnul Vasile Popeangă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Spre bucuria domnului Gheorghe Tinel, Grupul parlamentar PSD propune retrimiterea la comisie pentru o perioadă de trei săptămâni, întrucât nu există punct de vedere al Guvernului, chiar dacă a fost o perioadă de vacanţă lungă şi fierbinte. Mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Domnul Gheorghe Tinel a fost nominalizat.
			Domnul Tinel Gheorghe: Stimaţi colegi, Eu cred că n-aţi înţeles. Nu cred că e spre bucuria mea. Trebuia să dovediţi că trei luni de zile de vacanţă parlamentară, mai ales Guvernul, le-a folosit într-un scop pozitiv, a analizat actele normative pe care le avem pe ordinea de zi şi reuşeşte să dea un punct de vedere. Faptul că acum veniţi, la patru luni de zile de când aţi preluat guvernarea şi spuneţi că încă aveţi acte normative la care Guvernul nu este capabil să dea un punct de vedere nu cred că vă face un titlu de glorie, să ştiţi, din chestia aceasta şi nu e nevoie să mai invocaţi de fiecare dată. Eu vă spun doar că nu vă faceţi treaba pentru care sunteţi la putere.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Mulţumim, domnule Tinel. Ne însuşim observaţiile dumneavoastră. Doamna Barna, vă rog.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Eu vreau să vă spun că totuşi avem un punct de vedere al Guvernului, a fost prezent chiar domnul secretar de stat, care nu a susţinut această iniţiativă, însă este înscris chiar punctul de vedere, dar dacă doriţi să-l retrimitem, eu n-am nimic împotrivă, dar există un punct de vedere al Guvernului de respingere.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Supun votului dumneavoastră, totuşi, retrimiterea la comisie. Vot, vă rog. Vă mulţumesc. Cu 57 de voturi pentru, 37 împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege se retrimite la comisie pentru trei săptămâni. detalii vot
			48. Următorul Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Are cuvântul domnul Andronache, desemnat de domnul Buda, din partea Comisiei juridice. Delegat, pardon!
			Domnul Gabriel Andronache: Cu privire la această propunere legislativă care vizează definirea noţiunii de abandon, în sensul incriminării faptei constând în abandonul copilului de către părintele acestuia sau de către reprezentantul lui legal, Comisia juridică a luat în dezbatere iniţiativa şi a hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, cu menţiunea că acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu. Nefiind alte observaţii, proiectul de lege trece la votul final cu propunerea de respingere pe care a făcut-o comisia.
			49. Următorul Proiect de Lege pentru completarea Legii nr.230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Are cuvântul, normal, domnul Andronache, delegat de domnul Buda. Vă rog.
			Domnul Gabriel Andronache: Şi în privinţa acestei propuneri legislative, care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 230/2007, Comisia juridică vă propune respingerea proiectului de lege, de asemenea cu menţiunea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc, domnule deputat Andronache. Nefiind alte observaţii sau obiecţii, proiectul de lege trece la votul final cu propunerea de respingere.
			50. Următorul Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Din partea Comisiei juridice, domnul deputat Andronache, delegat de domnul Buda.
			Domnul Gabriel Andronache: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Stimate colege, Comisia juridică, în urma dezbaterii, a hotărât să vă propună, cu unanimitate de voturi, un raport de respingere a proiectului de lege. Fac menţiunea că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc, domnule deputat Andronache. Proiectul de lege trece la votul final cu propunerea de respingere.
			Următorul proiect de lege - vă rog să vă pregătiţi - pentru modificarea şi completarea Legii nr.14 din 9 ianuarie 2003 - Legea partidelor politice. Are cuvântul domnul deputat Andronache.
			Domnul Gabriel Andronache: În privinţa Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.14/2003, menţionăm faptul că, potrivit dispoziţiilor regulamentare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma analizării acestui proiect de lege, Comisia juridică a hotărât cu unanimitate de voturi să propună respingerea proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor organice.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc, domnule deputat. Proiectul de lege trece la votul final cu propunerea de respingere.
			52. Următorul proiect de lege, aflat la punctul 52 al ordinii de zi este Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.8 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială. Domnule deputat Andronache, aveţi cuvântul.
			Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc. Sper să remarce şi colegii activitatea intensă de la Comisia juridică. Cu privire la proiectul de lege, menţionăm faptul că, potrivit dispoziţiilor din Regulament şi Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma analizei realizate în cadrul comisiei s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege. Acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Domnul Călian. Vă rog.
			Domnul Petru Călian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă rog să observaţi faptul că această iniţiativă legislativă este propusă de către doi parlamentari, poate printre cei mai buni parlamentari pe care i-a avut sau îi are România la ora actuală. Mă refer aici la domnul Ioan Ghişe şi la domnul fost senator Dan Voiculescu. Iniţiativa legislativă este una bună, este o iniţiativă menită să apere interesul cetăţeanului, astfel încât, conform propunerii legislative, miniştrii care dezinformează opinia publică, în mod intenţionat, oferind date false, să răspundă penal. Fapt pentru care, domnule preşedinte, solicităm, în numele Grupului PDL, să retrimitem la comisie această iniţiativă legislativă, pentru a avea un punct de vedere şi din partea actualului Guvern şi să stăruim mai mult, astfel încât ea să devină lege. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu. Supun votului Camerei Deputaţilor propunerea domnului Călian. Vot, vă rog. Termen două săptămâni. Cu 56 de voturi împotrivă, doar 35 pentru şi două abţineri, propunerea domnului Călian a fost respinsă. Domnule Călian, aveţi cuvântul. Pe procedură, bănuiesc. detalii vot
			Domnul Petru Călian: Vă mulţumesc. Doream doar să explic un pic votul, deoarece PDL a dovedit încă o dată faptul că doreşte transparenţă, că doreşte ca miniştrii să nu dezinformeze opinia publică, însă, din păcate, atunci când roata se învârte în favoarea Guvernului, atitudinea se schimbă. Mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Proiectul de lege trece la votul final.
			Următorul Proiect de Lege de la punctul 53 pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Are cuvântul domnul deputat Andronache. remarcăm activitatea Comisiei juridice.
			Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumim, domnule preşedinte. Cu privire la acest proiect de lege, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului respingerea proiectului. Iar în raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu. Nefiind alte propuneri, proiectul de lege trece la votul final cu propunerea de respingere.
			54. Următorul Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Vă rog, domnule Andronache.
			Domnul Gabriel Andronache: Comisia juridică are aceeaşi propunere de respingere. Şi pentru acest proiect de lege se cuvine a se face menţiunea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnul Călian, vă rog.
			Domnul Petru Călian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Un proiect similar pe care l-am discutat anterior a fost retrimis la comisie, fapt pentru care vă propun acelaşi lucru şi pentru acest proiect, astfel încât în comisia de specialitate să fie discutate la pachet şi să fie adoptat, cumulat, un singur proiect, astfel încât să cuprindă tot ceea ce propun iniţiatorii. Mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Domnul Solomon. Vă rog să propuneţi şi termenul, domnule Solomon.
			Domnul Adrian Solomon: Domnule preşedinte, Susţinem propunerea domnului vicelider Călian şi termen pentru Comisia juridică trei săptămâni.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Trei săptămâni. Domnule Máté, vă rog.
			Domnul Máté András-Levente: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dacă colegii care au ieşit la microfon ar fi citit raportul, care este motivul respingerii, n-ar fi venit, pentru că un singur lucru poate face Comisia juridică: să verifice deja o lege care este în vigoare, dacă într-adevăr sunt aceleaşi litere în aceste cuvinte decât în iniţiativa prezentă, pentru că este dublă reglementare. Dar dacă consideraţi că este necesar să verificaţi acest lucru, să retrimitem în comisie, că dovedim că într-adevăr citim ce este în raportul comisiei.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Domnul Călian, vă rog.
			Domnul Petru Călian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pentru lămurirea celor două rapoarte şi a conţinutului, fac precizarea că în iniţiativa legislativă a doamnei deputat Maria Stavrositu, pe care o discutăm acum, mai apare şi intonarea imnului în şcoli în ziua de luni. Este o diferenţă, totuşi, mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie pentru trei săptămâni. Vă rog să votaţi. Cu 85 de voturi pentru, 13 împotrivă, nicio abţinere proiectul se retrimite la comisie pentru trei săptămâni. detalii vot
			55. Următorul Proiect de Lege privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2010 - modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale. Are cuvântul doamna deputat Maria Eugenia Barna, preşedinta Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci pentru prezentarea raportului.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia noastră a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu această iniţiativă legislativă şi în urma examinării proiectului de lege am hotărât să supunem un raport de respingere votului dumneavoastră. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Doamna Marinescu.
			Doamna Antonella Marinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar PSD propune retrimiterea la comisie pentru un termen de trei săptămâni, din acelaşi motiv, pentru că nu avem un punct de vedere al noului Guvern. Mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Vă rog să trecem la vot pentru propunerea de retrimitere la comisie pentru trei săptămâni. Vot, vă rog. Cu 98 de voturi pentru, două împotrivă şi trei abţineri proiectul de lege a fost retrimis la comisie. detalii vot
			56. Următorul Proiect de Lege privind modificarea Codului fiscal. Are cuvântul doamna deputat Maria Eugenia Barna.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi cu această iniţiativă comisia a fost sesizată în fond şi în urma dezbaterilor, cu majoritatea membrilor prezenţi, s-a hotărât respingerea Proiectului de Lege privind modificarea Codului fiscal. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Domnul Popeangă?
			Domnul Vasile Popeangă: Domnule preşedinte, Grupul parlamentar PSD propune retrimiterea la comisie, întrucât încă se mai fac calcule pentru impactul asupra bugetului de stat şi este nevoie de trei săptămâni pentru definitivarea acestor calcule de impact. Mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Da, vă mulţumesc. Dacă se fac calcule, ar trebui chiar o lună... în sfârşit. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie pentru trei săptămâni. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Cu 79 de voturi pentru, 9 împotrivă şi 14 abţineri, proiectul de lege a fost retrimis la comisie pentru trei săptămâni. detalii vot
			57. Următorul Proiect de Lege privind modificarea articolului 140 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Are cuvântul doamna deputat Maria Eugenia Barna.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cu această iniţiativă comisia a fost sesizată în fond şi în urma dezbaterilor s-a hotărât cu majoritate de voturi respingerea acestei propuneri legislative, chiar dacă obiectul de reglementare este interesant şi se referă la reducerea tva-ului de la 24 la 9% pentru produse şi pachete de servicii turistice. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Doamna Marinescu.
			Doamna Antonella Marinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Din partea Grupului PSD, vă rog, retrimiterea la comisie, tot pentru un termen de trei săptămâni. Nu avem punctul de vedere al noului Guvern şi într-adevăr iniţiativa este bună, mai ales pe partea turismului, unde ne ajută foarte mult. Mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Domnul Tinel?
			Domnul Tinel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu constat că Grupul PSD nu are o colaborare bună cu Guvernul, pentru că sunt foarte multe iniţiative legislative pe care Grupul PSD le propune pentru a fi retrimise la comisie. Or, aţi avut două luni de vacanţă parlamentară, sunteţi de patru luni la guvernare, nu blocaţi activitatea Camerei Deputaţilor numai din dorinţa de a retrimite la comisie proiecte de acte normative pentru care ar fi trebuit să aveţi un punct de vedere în momentul de faţă, să ştiţi.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea Grupului PSD. Vă rog să votaţi. Cu 71 de voturi pentru, 24 împotrivă şi 9 abţineri, proiectul de lege a fost retrimis la comisie pentru trei săptămâni. detalii vot
			58. Următoarea Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Doamna deputat, doamna preşedinte Maria Eugenia Barna. Vă rog.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia a examinat pe fond această propunere legislativă şi, având în vedere că există deja reglementări şi temei legal care acoperă aspectele privind posibilitatea efectuării unei evaluări, a hotărât respingerea acestei propuneri legislative.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Nefiind alte propuneri, proiectul de lege trece... Domnule Árpád, vă rog.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor, Este o iniţiativă care a venit din partea UDMR-ului, care este consecvent în susţinerea autonomiei locale. Solicităm retrimiterea la comisie şi analizarea cu mai mare atenţie a acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu, domnule Árpád. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Árpád, de retrimitere la comisie pentru trei săptămâni. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Cu 76 de voturi pentru, 19 împotrivă şi 10 abţineri proiectul de lege a fost retrimis la comisie pentru trei săptămâni. detalii vot
			59. Următorul Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Domnule deputat Andronache, vă rog.
			Domnul Gabriel Andronache: Cu privire la acest proiect de lege, în urma discuţiilor din cele două comisii, s-a conturat opinia de a propune plenului, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Nefiind alte propuneri, proiectul de lege trece la votul final cu propunerea de respingere.
			60. Următorul Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului. Vă rog, domnule Andronache.
			Domnul Gabriel Andronache: Şi pe acest proiect de lege cele două comisii au hotărât să vă propună, stimaţi colegi, respingerea iniţiativei legislative. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, şi această propunere legislativă face parte din categoria legilor organice.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Proiectul de lege trece la votul final, cu propunerea de respingere.
			61. Următoarea Propunere legislativă pentru completarea art.84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.51/1998 privind valorificarea unor active ale statului. Are cuvântul domnul deputat Andronache.
			Domnul Gabriel Andronache: Această iniţiativă legislativă s-a aflat în dezbaterea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. În urma discuţiilor avute în cadrul comisiei, s-a hotărât a se supune plenului, cu unanimitate de voturi, propunerea de respingere a iniţiativei legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Nefiind alte propuneri, proiectul de lege trece la votul final, cu propunerea de respingere.
			62. Următorul Proiect de lege este privind contractele de investiţii de interes public. Are cuvântul domnul deputat Andronache.
			Domnul Gabriel Andronache: Iniţiativa legislativă vizează contractele de investiţii de interes public. Menţionăm faptul că instituţia Consiliul Legislativ a avizat negativ acest proiect de lege şi, în consecinţă, în urma discuţiilor din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, s-a hotărât a se supune plenului un raport de respingere. Legea face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Proiectul de lege trece la votul final, cu propunerea de respingere.
			63. Ultimul proiect de lege de pe ordinea de zi de astăzi este Propunerea legislativă pentru modificarea art.3 alin. (c) din Legea nr.178/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Are cuvântul domnul deputat Andronache.
			Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Voi fi foarte scurt. Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc mult.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Nefiind alte propuneri, proiectul de lege trece la votul final, cu propunerea de respingere. Stimaţi colegi, Vă mulţumesc foarte mult pentru modul activ în care aţi cooperat astăzi şi vă invit la votul final, la ora 12,30 fix. Vă mulţumesc.
			După pauză
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Stimaţi colegi, Vă propun să începem. Am rugămintea să luaţi loc, să verificăm votul, cartelele, întâi. Vreau să facem verificarea aparatelor electronice de numărare a voturilor. Vă rog să vă introduceţi cartelele. Am rugămintea la liderii grupurilor parlamentare să verifice listele de prezenţă. Vă mulţumesc. Dar, nu înainte de a repeta testul. Am rugămintea să scoateţi cartelele, să le introduceţi la loc şi să votaţi. Vă rog să votaţi. Cred că este bine. Sunteţi de acord să trecem la vot, da? Domnul Lubanovici. Vă rog frumos.
			Domnul Mircea Lubanovici: Stimaţi colegi, Aşa precum ştiţi, astăzi, în Statele Unite se comemorează o zi de tristă amintire, o zi în care mii de oameni şi-au pierdut viaţa şi, din păcate, şi români de-ai noştri. Se spune că există momente în viaţa oamenilor care pun amprentă pe mintea şi pe inima oamenilor şi durează cât o veşnicie. Ziua aceasta a schimbat lumea. Şi, de aceea, în memoria celor dispăruţi, propun să avem un moment de reculegere. Vă rog să vă ridicaţi. (Se păstrează un moment de reculegere.) Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Încă o dată, vă rog să vă pregătiţi, să luaţi loc.
			1. La primul punct avem Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Trecem la vot. 237 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă. detalii vot
			2. Proiectul de Hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat - a domnului deputat Sergiu Andon. Vă rog să votaţi. Cu 220 de voturi pentru, 5 împotrivă şi 11 abţineri, mandatul de deputat al domnului Andon a încetat. detalii vot
			3. Legea privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice, reexaminată la cererea Preşedintelui României; lege ordinară. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Cu 241 de voturi pentru, unul împotrivă şi 3 abţineri, legea fost adoptată. detalii vot
			4. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.33/2007 privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 şi Legii gazelor nr.351/2004, reexaminată la cererea Preşedintelui României; lege organică. Vă rog să votaţi. Cu 241 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri, legea a fost adoptată. detalii vot
			5. Legea pentru completarea Legii învăţământului nr.84/1995, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.1595/2011; lege organică. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport propune respingerea legii. Vă rog să votaţi. Cu 244 de voturi pentru şi o abţinere, proiectul de lege a fost respins. detalii vot
			6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/2008 pentru modificarea art.40 din Legea nr.16/2007 privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez; lege organică. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea ordonanţei de urgenţă. Vă rog să votaţi. detalii vot
			Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea proiectului de lege pentru respingere. Haideţi să repetăm votul, ca să nu avem niciun fel de interpretare. Deci, vă rog să-mi permiteţi să citesc încă o dată, în clar: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea proiectului de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă. Pentru a nu da la alte interpretări, vă rugăm să votaţi încă o dată. Vă mulţumesc. Vot! Vă mulţumesc. 238 de voturi pentru, două împotrivă şi 5 abţineri. detalii vot
			7. Următorul: Proiectul de Lege privind transmiterea unei suprafeţe de teren de 645 mp aflată în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas-Constanţa, în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în vederea realizării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. a obiectivului de investiţii "Varianta de ocolire a municipiului Constanţa"; lege organică. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. 237 de voturi pentru, două împotrivă şi trei abţineri. Următorul proiect de lege - sunt legi organice propuse pentru respingere. detalii vot
			8. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.334/17.07.2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. 235 de voturi pentru, 4 împotrivă şi o abţinere. detalii vot
			9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003, Codul muncii, republicată; lege organică. Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. 241 de voturi pentru, două împotrivă şi o abţinere. detalii vot
			10. Următorul: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali; lege organică. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propun respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 243 de voturi pentru, 4 împotrivă şi o abţinere. detalii vot
			11. Următorul proiect de lege: Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propun respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. 244 de voturi pentru, trei împotrivă şi o abţinere. detalii vot
			12. Următorul: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.67 din 25 martie 2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propun respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. 248 de voturi pentru. detalii vot
			13. Următorul: Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propun respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. Cu 243 de voturi pentru şi două voturi împotrivă, proiectul de lege a fost respins. detalii vot
			14. Următorul: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 241 de voturi pentru, două împotrivă şi 6 abţineri. detalii vot
			15. Următorul: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 238 de voturi pentru, 5 împotrivă şi 4 abţineri. detalii vot
			16. Următorul: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.14 din 19.01.2003 - Legea partidelor politice. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. 245 de voturi pentru, două împotrivă şi o abţinere. detalii vot
			17. Următorul: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 8 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 153 de voturi pentru, 87 de voturi împotrivă şi 6 abţineri; fiind lege organică, respingerea nu a trecut; se amână. Vă rog, domnule Călian. detalii vot
			Domnul Petru Călian: Ţin să mulţumesc, în numele Grupului parlamentar al PDL, tuturor celor care au votat acest proiect de lege iniţiat de domnul Dan Voiculescu şi de domnul Ghişe, pentru că este o lege dreaptă şi sperăm să o avem adoptată în cel mai scurt timp. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc.
			18. Următorul: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţilor politice şi a campaniilor electorale. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 238 de voturi pentru, 5 împotrivă şi 3 abţineri detalii vot
			19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, lege organică. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propun respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 234 de voturi pentru, 5 împotrivă şi 4 abţineri. Proiectul de lege a fost respins. detalii vot
			Urmează legile ordinare - adoptări; nu mai sunt respingeri. 20. Înainte mai avem o lege organică - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului; lege organică. Vă rog să votaţi. 240 de voturi pentru, trei împotrivă şi o abţinere. Urmează legile ordinare - adoptări; repet: adoptări. detalii vot
			21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2012 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2012. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propun adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. 241 de voturi pentru, două împotrivă şi trei abţineri. detalii vot
			22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2008 privind acordarea de ajutor de stat individual având ca obiectiv dezvoltarea regională, lege ordinară. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propun adoptarea. Vă rog să votaţi. Cu 243 de voturi pentru şi două abţineri, proiectul de lege a fost adoptat. detalii vot
			23. Urmează Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.106/2011 pentru modificarea Titlului XI "Renta viageră agricolă" din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi pentru stabilirea unor măsuri privind plata rentei viagere agricole în anul 2011. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propun adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. Cu 249 de voturi pentru şi unul împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat. detalii vot
			24. Următorul proiect de lege este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii. Vă rog, domnule Nicolăescu.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Din păcate, la dezbaterea, ieri, pe articole, a acestui proiect de lege, o serie de colegi de-ai noştri nu au sesizat unele defecţiuni în anexă. Întrucât doresc să refacă o parte din această anexă, v-aş propune, în numele Grupului parlamentar al PNL, să retrimitem proiectul de lege la comisie şi săptămâna viitoare să-l aducem în plen. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea Grupului parlamentar al PNL. Vă rog să votaţi. 153 de voturi pentru, 58 împotrivă şi 26 de abţineri, proiectul de lege este retrimis la comisie. Termen - două săptămâni. detalii vot
			25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 247 de voturi pentru, două împotrivă şi trei abţineri. Proiectul de lege a fost adoptat. detalii vot
			26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2011 pentru modificarea Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propun adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 241 de voturi pentru, 3 împotrivă, nicio abţinere. detalii vot
			27. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.297/2004 privind piaţa de capital. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 245 de voturi pentru şi o abţinere. Proiectul de lege a fost adoptat. detalii vot
			28. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2012 pentru stabilirea unor măsuri financiare. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propun adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 244 de voturi pentru, un vot împotrivă şi trei abţineri. detalii vot
			29. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/2012 pentru ratificarea Protocolului privind amendarea şi prelungirea Acordului între Guvernului României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în domeniul contracarării proliferării armelor de distrugere în masă şi promovarea relaţiilor militate şi de apărare, semnat la Washington la 30 martie 1998, semnat la Bucureşti la 5 iulie 2012. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propune adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 248 de voturi pentru, o abţinere. Proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru eliberarea benzilor de frecvenţe radio 830-862 MHz, 1747,5-1785 MHz, 1842,5-1880 MHz şi 2500-2690 MHz. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propun adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 245 de voturi pentru, două împotrivă şi o abţinere. Proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			31. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de modificare a Convenţiei dintre România şi Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi avere, semnat la Luxemburg la 14 decembrie 1993, şi a Protocolului adiţional la acesta, semnate la Luxemburg, la 4 octombrie 2011. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea proiectului de lege. Vot! 245 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. Proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			33. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 241 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere. detalii vot
			La punctul 32, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.3/2012 privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2000 pentru stabilirea şi sancţionarea unor fapte contravenţionale în operaţiunile de transport feroviar şi cu metroul. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 243 de voturi pentru, un vot împotrivă, proiectul de lege era la numărul 32. detalii vot
			Suntem la numărul 34 de pe ordinea de zi, legi ordinare, la care se propune respingerea. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 241 de voturi pentru, patru împotrivă şi o abţinere. Proiectul de lege a fost respins. detalii vot
			Următorul, 35, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.406 din 10 iulie 2001 pentru acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 247 de voturi pentru şi două abţineri. Proiectul de lege a fost respins. detalii vot
			36. Proiectul de Lege privind înfiinţarea posturilor de poliţie în comunele cu peste 5.000 de locuitori. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic publică şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propun respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. 231 de voturi pentru, şapte împotrivă şi cinci abţineri. Proiectul de lege a fost respins. detalii vot
			37. Proiectul de Lege privind managementul privat al întreprinderilor publice. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propun respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 169 de voturi pentru, 70 împotrivă şi şase abţineri. Proiectul de lege a fost respins. detalii vot
			38. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propun respingerea propunerii legislative. Vă rog să votaţi. 243 de voturi pentru, trei împotrivă şi o abţinere. Proiectul de lege a fost respins. detalii vot
			39. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.230 din 6 iulie 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea propunerii legislative. Vă rog să votaţi. Cu 246 de voturi pentru şi două împotrivă proiectul de lege a fost respins. detalii vot
			40. Proiectul de Lege pentru completarea art.48 din Legea nr.379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propun respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 238 de voturi pentru, trei împotrivă şi şase abţineri. Proiectul de lege a fost respins. detalii vot
			Urmează 41, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. Cu 242 de voturi pentru, două împotrivă şi două abţineri, proiectul de lege a fost respins. detalii vot
			Urmează 42, Propunerea legislativă pentru completarea art.84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.51/1998 privind valorificarea unor active ale statului. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea propunerii legislative. Vă rog să votaţi. Cu 243 de voturi pentru şi trei împotrivă, proiectul de lege a fost respins. detalii vot
			Următorul, 43, Proiectul de Lege privind contractele de investiţii de interes public. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. 239 de voturi pentru, patru împotrivă şi trei abţineri. Proiectul de lege a fost respins. detalii vot
			44. Propunerea legislativă pentru modificarea art.3 lit.c) din Legea nr.178/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi juridică propune respingerea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. Da, vă rog, domnul Mircea Toader, explicarea votului. Rezultatul, în schimb: 246 de voturi pentru, două împotrivă şi o abţinere: proiectul de lege a fost respins. Domnul Mircea Toader, liderul Grupului Partidului Democrat Liberal, membru al Alianţei de Centru Dreapta sau nu ştiu cum îi spune, are cuvântul. Mulţumesc. detalii vot
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Vă mulţumesc de prezentare, domnule preşedinte. Vreau să subliniez comportamentul pe care-l are grupul nostru la votul final, în comparaţie cu ce am păţit noi când eram în majoritate, când n-am urmărit decât un singur lucru, interesul naţional. (Râsete.) Legile care au trecut şi pe care le-am votat sunt legi care sunt necesare atât pentru o bună guvernare cât, în special, pentru a rezolva multe din problemele economice şi sociale ale României. Vreau să subliniez încă o dată că n-am urmărit nici numărul de parlamentari pe care-i aveţi, i-aţi avut la legile organice, sigur, şi încă un amendament în plus, normal, sunt legile propuse şi promovate de Guvernul Boc şi Ungureanu. (aplauze. râsete.)
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Da, mulţumesc şi eu domnului Mircea Toader pentru maniera în care a abordat astăzi lucrările plenului nostru. Are cuvântul domnul Negruţ.
			Domnul Clement Negruţ: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Eu vreau să semnalez o chestiune care nu mi se pare corectă din punct de vedere al redactării materialului de şedinţă, în sensul că am în faţă şi vă citesc: "Punct de vedere al Guvernului: Vechiul guvern nu susţine." Păi ce treabă are în chestiunea asta ce facem noi astăzi, aici, cu ceea ce a făcut fostul guvern? Deci poziţia Guvernului actual spune despre vechiul guvern că nu susţine nişte legi pe care acum actuala majoritate le poate discuta şi le poate trece fără problemă. Deci eu cred că în redactare... şi rog aici staff-ul care redactează materialele să nu mai facă referire la vechiul guvern. Nu mai are nicio treabă. Mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Da, corect! Ne însuşim chestiunea aceasta. Era pentru mai buna informare a colegilor noştri. Cred că asta a fost ideea.
			Urmează două proiecte de hotărâre. Deci primul: Proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire a domnului deputat Borbély László, fost ministru al mediului şi pădurilor, şi următorul, Proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Victor Paul Dobre. O să vă dau cuvântul, domnul Toader, vă rog, după care o să vă explic modul în care votăm.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Pe procedură, domnule preşedinte de şedinţă. Consecvenţi principiului nostru, că Parlamentul nu trebuie să fie o modalitate de a se interpune în deciziile justiţiei şi totodată pentru a ne menţine în cadrul justiţiei o poziţie cât se poate de corectă a Parlamentului, membrii grupului nostru parlamentar vor vota, practic, pentru ridicarea imunităţii colegilor noştri.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Votul este, după cum vedeţi, vot secret cu bile. Pentru cei care sunt pentru, bila albă în urna albă, bila neagră în urna neagră. Cei care sunt împotriva proiectului de hotărâre pe care l-am supus dezbaterii, bila albă în urna neagră şi bila neagră în urna albă. Sunt patru urne în faţa dumneavoastră, ca să votăm o singură dată, să nu citim catalogul de două ori - şi cred că sunt în asentimentul dumneavoastră când fac acest lucru - am rugămintea, la primele două urne din sensul în care veniţi după ce luaţi bilele, este vorba de domnul Borbély László, scrie pe fiecare urnă. La următoarele două, deci urna trei şi patru, domnul Victor Paul Dobre. Trecem la vot. Domnul secretar, vă rog să... Vă rog, domnul Árpád.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor, Într-adevăr, aţi specificat semnificaţia votului, numai n-aţi specificat la ce se referă votul nostru. Dacă-mi permiteţi, că aşa cere regulamentul nostru, poate-l mai citiţi.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Ştiu, ştiu, da, da.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Deci cei care votează pentru, votează pentru cererea de urmărire penală. Cei care votează împotrivă, votează împotriva cererii de urmărire penală, şi nu ne referim la raportul comisiei. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Ţin să vă repet şi eu acelaşi lucru, ca să nu fie confuzie. Noi votăm proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală a colegilor noştri. Noi nu votăm raportul comisiei. Deci cine este pentru proiectul de hotărâre, cum a anunţat oficial domnul Mircea Toader, plin de entu... iertaţi-mă, am vrut să fac nişte adăugiri, vor pune bila albă în urna albă, bila neagră în urna neagră. Cei care sunteţi împotriva proiectului de hotărâre privind cererea de urmărire penală - şi repet, împotrivă - vine bila neagră în urna albă şi bila albă în urna neagră. Vă mulţumesc, trecem la vot. Domnul Georgian Pop are cuvântul să citească catalogul. Chestorii, vă rog să vă luaţi în primire... Domnul Dan Motreanu şi domnul Bănicioiu. Domnul Dan Motreanu, vă rog să luaţi... Am rugămintea, colegii noştri care au fost desemnaţi în comisiile de numărare a voturilor, să vă prezentaţi în faţă, la urne, aici. Domnul Prigoană, vă rog lăsaţi chestorii să-şi facă meseria. Oţi fi independent, dar totuşi, vă rog. Domnul Pop, vă rog să citiţi catalogul.
			Domnul Georgian Pop: Albu Gheorghe - absent Alecu Valeriu - prezent Almăjanu Marin - prezent Amet Aledin - prezent Ana Gheorghe - prezent Anastase Roberta Alma - absentă Andon Sergiu - absent Andronache Gabriel - prezent Anghel Florin Serghei - absent Antal István - prezent Antochi Gheorghe - prezent Apostolache Mihai Cristian - prezent Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă Atanasiu Teodor - prezent Avram Marian - prezent Axenie Carmen - prezentă Balan Ioan - prezent Balcan Viorel - prezent Banu Mihai - prezent Barbu Sulfina - prezentă Barna Maria Eugenia - prezentă Bădălan Eugen - absent Bădulescu Adrian - prezent Bănicioiu Nicolae - prezent Bărbulescu Daniel-Ionuţ - prezent Bejinariu Eugen - prezent Berci Vasile - prezent Béres Ştefan Vasile - prezent Blaga Iosif Veniamin - prezent Bleotu Vasile - prezent Boabeş Dumitru - prezent Bobeş Marin - prezent Bode Lucian Nicolae - prezent Boghicevici Claudia - prezentă Boiangiu Victor - absent Boldea Mihail - absent Borbély László - prezent Bordeianu Dan - prezent Bostan Emil - prezent Bot Octavian - absent Botiş Ioan-Nelu - prezent Boureanu Cristian Alexandru - prezent Brătianu Matei Radu - prezent Brînză William Gabriel - prezent Buciuta Ştefan - prezent Bud Nicolae - prezent Buda Daniel - prezent Buda Viorel-Vasile - prezent Budurescu Daniel-Stamate - prezent Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent Buican Cristian - prezent Burcău Doina - prezentă Burlacu Cristian-Ion - prezent Burnei Ion - prezent Buta Sorin Gheorghe - prezent Calimente Mihăiţă - prezent Canacheu Costică - prezent Cantaragiu Bogdan - absent Cazan Mircea Vasile - prezent Călian Petru - prezent Călin Ion - prezent Cărare Viorel - prezent Câmpeanu Mariana - prezentă Chircu Doiniţa-Mariana - prezentă Chirilă Constantin - prezent Chiriţă Dumitru - prezent Chisăliţă Ioan Narcis - absent Chiţoiu Daniel - absent Chiuariu Tudor-Alexandru - absent Ciobanu Gheorghe - prezent Ciocan Gheorghe - prezent Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent Ciucă Liviu-Bogdan - prezent Ciuhodaru Tudor - prezent Coclici Radu Eugeniu - prezent Covaci Dorel - prezent Cristea Victor - prezent Cristian Horia - absent Croitoru Cătălin - prezent Damian Ioan - prezent Dascălu Constantin - prezent Derzsi Ákos - absent Dobre Cristina Elena - prezentă Dobre Victor Paul - prezent Dolineaschi Andrei - prezent Donţu Mihai-Aurel - prezent Dragomir Gheorghe - prezent Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent Drăghici Sonia-Maria - prezentă Drăgulescu Iosif Ştefan - prezent Dugulescu Marius Cristinel - prezent Dumitrache Ileana Cristina - prezentă Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent Dumitrică George Ionuţ - prezent Dumitru Georgică - prezent Dumitru Ion - prezent Duşa Mircea - absent Edler András György - prezent Erdei Dolóczki István - absent Farago Petru - prezent Farkas Anna-Lili - prezentă Fenechiu Relu - prezent Firczak Gheorghe - prezent Florea Damian - prezent Florescu Adrian - prezent Fuia Stelian - absent Gabor Gheorghe - prezent Ganţ Ovidiu Victor - prezent Gavrilescu Graţiela Leocadia - prezentă Geantă Florian Daniel - prezent Georgescu Filip - prezent Gerea Andrei Dominic - prezent Gheorghe Tinel - prezent Gherasim Vasile - prezent Ghiţă Cornel - prezent Ghiţă-Eftemie Stelian - prezent Ghiveciu Marian - prezent Giurgiu Mircia - prezent Gliga Vasile Ghiorghe - prezent Göndör Marius-Sorin - prezent Gorghiu Alina-Ştefania - prezentă Gospodaru Gabriel-Dan - prezent Grama Horia - prezent Grosaru Mircea - prezent Gurzău Adrian - prezent Gust Băloşin Florentin - prezent Hogea Gheorghe - prezent Holban Titi - prezent Holdiş Ioan - prezent Horj Pavel - absent Hrebenciuc Viorel - prezent Iacob Ridzi Monica Maria - absentă Iacob Strugaru Stelică - absent Ialomiţianu Gheorghe - prezent Iancu Iulian - prezent Ibram Iusein - prezent Ignat Miron - prezent Ionescu George - prezent Iordache Florin - prezent Iordache Luminiţa - prezentă Iorguş Zanfir - absent Irimescu Mircea - prezent Itu Cornel - prezent Jipa Florina Ruxandra - prezentă Jolţa Nicolae - absent Kelemen Atilla Béla-László - prezent Kelemen Hunor - prezent Kerekes Károly - prezent Korodi Attila - prezent Kötö Iosif - prezent Leşe Doru Braşoan - prezent Liga Dănuţ - absent Longher Ghervazen - absent Lubanovici Mircea - prezent Luca Ciprian-Florin - prezent Lup Silvestru Mircea - prezent Lupu Mihai - prezent Macaleţi Costică - prezent Manda Iulian Claudiu - prezent Manolescu Oana - absentă Marian Dan Mihai - prezent Marin Mircea - absent Marinescu Antonella - prezentă Martin Eduard-Stelian - prezent Márton Árpád-Francisc - prezent Máté András-Levente - prezent Mazilu Constantin - prezent Merka Adrian-Miroslav - prezent Militaru Constantin Severus - absent Mircovici Niculae - prezent Mitrea Manuela - prezentă Mocanu Adrian - absent Mocanu Vasile - prezent Mocioalcă Ion - prezent Moldovan Carmen Ileana - prezentă Morega Dan Ilie - prezent Motreanu Dan-Ştefan - prezent Movilă Petru - prezent Munteanu Ioan - prezent Mustea-Şerban Răzvan - absent Nassar Rodica - prezentă Neacşu Marian - prezent Neculai Marius - prezent Negruţ Clement - prezent Nica Dan - prezent Nica Nicolae-Ciprian - prezent Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent Nicolicea Eugen - prezent Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana - prezentă Nistor Laurenţiu - prezent Niţă Constantin - prezent Niţu Adrian Henorel - prezent Nosa Iuliu - prezent Novac Cornelia Brînduşa - absentă Oajdea Daniel Vasile - absent Olar Corneliu - prezent Olosz Gergely - prezent Oltean Ioan - prezent Oprea Gabriel - absent Oprişcan Mihai Doru - prezent Orban Ludovic - prezent Pál Árpád - prezent Palaşcă Viorel - prezent Palăr Ionel - absent Paleologu Theodor - prezent Pambuccian Varujan - prezent Pandele Sorin Andi - absent Panţîru Tudor - prezent Pardău Dumitru - prezent Păduraru Nicuşor - prezent Păsat Dan - absent Păun Nicolae - prezent Pâslaru Florin-Costin - prezent Petö Csilla-Mária - absentă Petrescu Cristian - prezent Petrescu Petre - prezent Pirpiliu Ştefan Daniel - absent Plăiaşu Gabriel - absent Pocora Cristina-Ancuţa - prezentă Ponta Victor-Viorel - absent Pop Georgian - prezent Popa Florian - prezent Popa Octavian-Marius - prezent Popeangă Vasile - prezent Popescu Adrian - absent Popescu Cosmin Mihai - absent Popescu Dan-Mircea - absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent Popov Duşan - prezent Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent Postolachi Florin - prezent Potor Călin - prezent Preda Cezar-Florin - absent Prigoană Vasile-Silviu - prezent Rădulescu Adrian - absent Răţoi Neculai - absent Rebenciuc Neculai - prezent Resmeriţă Cornel-Cristian - prezent Riviş-Tipei Lucian - absent Rizea Cristian - prezent Rogin Marius - prezent Roman Gheorghe - prezent Roman Ioan Sorin - prezent Roşca Lucreţia - prezentă Rusu Valentin - absent Sava Andrei-Valentin - prezent Săniuţă Marian-Florian - absent Săpunaru Nini - prezent Scutaru Adrian George - prezent Seremi Ştefan - absent Seres Dénes - prezent Socaciu Victor - prezent Solomon Adrian - prezent Spînu Teodor-Marius - absent Stan Ioan - prezent Stan Ion - prezent Stan Nicolae - prezent Stanciu Anghel - absent Stavrositu Maria - prezentă Steriu Valeriu-Andrei - prezent Stoica Mihaela - prezentă Stragea Sorin Constantin - prezent Stroe Ionuţ-Marian - prezent Stroe Mihai - prezent Stroe Radu - absent Stroian Toader - prezent Surpăţeanu Mihai - prezent Surupăceanu Mugurel - absent Şandru Mihaela Ioana - prezentă Ştefan Viorel - prezent Ştirbeţ Cornel - absent Ştirbu Gigel-Sorinel - prezent Tabără Valeriu - prezent Tabugan Ion - absent Taloş Gheorghe-Mirel - prezent Tătaru Florin - prezent Tiţa-Nicolescu Gabriel - absent Tîlvăr Angel - prezent Toader Mircea-Nicu - prezent Trăşculescu Alin Silviu - prezent Tudose Mihai - prezent Turcan Raluca - prezentă Tuşa Adriana Diana - prezentă Ţaga Claudiu - prezent Ţintean Ioan - prezent Ţîmpău Radu Bogdan - prezent Ţurea Răzvan - prezent Udrea Elena Gabriela - prezentă Uricec Eugen Constantin - prezent Vainer Aurel - prezent Varga Attila - prezent Varga Lucia-Ana - prezentă Vasile Aurelia - absentă Vasilică Radu Costin - prezent Vişan Gelu - prezent Vîlcu Samoil - prezent Vladu Iulian - prezent Vlase Petru Gabriel - prezent Vlădoiu Aurel - prezent Voicu Mădălin-Ştefan - prezent Voicu Mihai Alexandru - prezent Voinescu-Cotoi Sever - absent Vreme Valerian - prezent Zamfirescu Sorin Ştefan - prezent Zătreanu Dan-Radu - prezent Zgonea Valeriu Ştefan - absent Zisopol Dragoş Gabriel - prezent Zoicaş Gheorghe - prezent
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vreau să anunţ membrii Biroului permanent că, imediat după anunţarea rezultatului votului, avem şedinţă de birou permanent. Valabil şi pentru liderii grupurilor parlamentare. Vă mulţumesc. Comisia de numărare a votului şi secretarii am rugămintea să ia urnele şi să fie cu ochii pe ele, să purceadă la numărarea voturilor.
			După pauză
			Domnul Viorel Hrebenciuc: O să-l rog pe preşedintele comisiei să dea citire procesului- verbal. Domnule Toader, vă rog să luaţi loc. Sunteţi o personalitate, nu putem să facem abstracţie de... contează dacă staţi în picioare sau staţi jos...
			Domnul Adrian Solomon: Proces-verbal, referitor la rezultatul votului exprimat de deputaţi asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea de către Camera Deputaţilor a cererii de urmărire penală a domnului deputat Victor Paul Dobre, fost ministru delegat pentru administraţie. Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi, prin vot secret cu bile, asupra proiectului de Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Victor Paul Dobre, fost ministru delegat pentru administraţie, comisia de numărare şi validare a voturilor a constatat următoarele: Numărul total al deputaţilor, 309. Numărul deputaţilor prezenţi, 248. Numărul total de voturi exprimate, 236. Număr de voturi anulate, 6. Număr de voturi valabil exprimate, 230, din care: voturi pentru - 47, voturi contra - 183. Potrivit art. 76 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 155 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, cererea de urmărire penală se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Având în vedere că din totalul de 309 deputaţi au fost prezenţi 248, din care 47 au votat pentru, se constată că nu a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea Hotărârii privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Victor Paul Dobre, fost ministru delegat pentru administraţie. Încheiat astăzi, 11 septembrie 2012.
			Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputaţi asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea de către Camera Deputaţilor a cererii de urmărire penală a domnului deputat Borbély László, fost ministru, în Dosarul nr. 35/B/2011 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul teritorial - Oradea. Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi prin vot secret cu bile asupra proiectului de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Borbély László, fost ministru, Comisia de numărare şi validare a voturilor a constatat următoarele: Numărul total al deputaţilor, 309. Numărul deputaţilor prezenţi, 248. Numărul total de voturi exprimate, 245. Număr de voturi anulate, 11. Număr de voturi valabil exprimate, 234, din care: voturi pentru - 53, voturi contra - 181. Potrivit art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi ale art.155 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, cererea de urmărire penală se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Având în vedere că din totalul de 309 au fost prezenţi 248, din care 53 au votat pentru, se constată că nu a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea Hotărârii privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Borbély Lázsló, fost ministru. Încheiat astăzi, 11 septembrie 2012. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Mulţumesc, domnule Solomon. Acestea fiind zise, declar închise lucrările şedinţei noastre de astăzi. Vă mulţumesc, toate cele bune.
			>Şedinţa s-a încheiat la ora 14,24.