Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 octombrie 2012

			Şedinţa a început la ora 8,30. Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Alina-Ştefania Gorghiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Clement Negruţ şi Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaţilor.
			Doamna Alina-Ştefania Gorghiu: Bună dimineaţa, domnilor colegi! Declar şedinţa de declaraţii politice deschisă. Îl invit la microfon pe colegul nostru, domnul deputat Márton Árpád, să susţină declaraţia politică.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamnă vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acum exact 56 de ani, pe data de 23 octombrie 1956, a izbucnit Revoluţia din Ungaria. O revoluţie care, între 23 octombrie şi 4 noiembrie, a reuşit să zguduie din temelii dictatura comunistă din Europa, să pună sub semnul întrebării dominaţia sovietică, să arate cercurilor de intelectuali din vestul Europei şi America, susţinători ai utopiei comuniste, adevărata faţă a acestui comunism. Idealurile acestei revoluţii au depăşit hotarele Ungariei, având simpatizanţi, militanţi şi urmaşi şi în România. Tineretul universitar şi liceal, intelectualitatea din ţara noastră, români, germani, maghiari au pregătit manifestaţii de simpatie, au încercat să treacă graniţa, să-i ajute pe revoluţionari. S-au organizat în grupuri care intenţionau să împiedice transportul feroviar al trupelor sovietice sau să deterioreze liniile telefonice ori alţii, mai retraşi, s-au organizat în cercuri literare, au depus jerbe de flori, s-au opus înfierării în şedinţe comuniste a Revoluţiei maghiare, arătând adevărata faţă a evenimentelor. Începând cu data de 24 octombrie deja, în 1956, în mai multe loturi, aceştia au fost arestaţi, schingiuiţi, li s-au înscenat procese politice, au fost condamnaţi la ani grei de temniţă, muncă silnică sau chiar executaţi, ultimul lot fiind condamnat pe data de 28 decembrie 1965. Numele a 774 eroi persecutaţi, condamnaţi, întemniţaţi sau executaţi sunt trecute astăzi pe plăcile de piatră de la monumentul închinat lor în Sfântu Gheorghe, monument a cărui dezvelire a avut loc săptămâna trecută. Tot atunci s-a lansat cartea intitulată "In memoriam", în trei limbi: maghiară, română şi germană, care descrie pe scurt şi inventariază loturile represaliilor comuniste din acea perioadă, la al cărui sfârşit, ca un apogeu, trei tineri ardeau ca torţe în semn de protest faţă de posibila victorie a comunismului: Ian Pallach în 16 ianuarie 1969 la Praga, Bauer Sándor în 20 ianuarie 1969 la Budapesta şi Moyses Márton la 13 februarie 1970, la Braşov, acesta din urmă fiind condamnat în 1962 pentru încercarea de trecere a graniţei din 1956, respectiv propagarea de idei potrivnice comunismului în perioada de după. Moartea lor nu a fost degeaba. După Budapesta a urmat Praga, Gdansk, Timişoara. Alte torţe umane, alte victime, alţi tineri şi bătrâni care s-au jertfit în lupta împotriva comunismului. Zidul de la Berlin a dispărut, precum şi Imperiul sovietic. Revoluţia a învins, deşi, cum au accentuat oratorii la Sfântu Gheorghe, stafia comunismului mai bântuie încă printre noi, apucăturile dictatoriale încearcă din nou să pună stăpânire pe ţară. Discursurile naţional-comuniste sforăitoare se revigorează în cele politice. Astăzi de noi depinde dacă îi lăsăm la cârma ţării pe propagatorii acestor idei sau îi lăsăm dispăruţi în negura istoriei. Vă mulţumesc.
			Doamna Alina-Ştefania Gorghiu: Mulţumesc, domnule deputat.
			Îl invit la cuvântul pe domnul deputat Mihai Apostolache. Domnule Mocanu, dacă vă grăbiţi...
			Domnul Mihai Cristian Apostolache: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Declaraţia de astăzi se doreşte a fi un apel adresat ministrului sănătăţii. Domnule ministru al sănătăţii, În calitate de deputat al Colegiului 5, Valea Teleajenului, am început încă din anul 2009 procesul de modernizare a Spitalului orăşenesc Vălenii de Munte, unitate medicală care deserveşte peste 120 de mii de locuitori. Acest proiect mi l-am asumat în campania electorală din anul 2008 şi iată că, la patru ani de la ultimele alegeri, am reuşit să ofer o nouă înfăţişare spitalului din Văleni, în primul rând datorită sprijinului pe care Ministerul Sănătăţii mi l-a acordat an de an. În acest moment, Spitalul orăşenesc Vălenii de Munte se află în faza de extindere, ca urmare a unei investiţii a administraţiei locale din Văleni. Având în vedere importanţa acestui spital pentru întreaga zonă a Văii Teleajenului, vă adresez rugămintea, domnule ministru, să alocaţi şi în acest an o sumă de bani pentru continuarea procesului de modernizare a acestei unităţi medicale, care va deveni, într-o perioadă scurtă de timp, unul dintre cele mai apreciate spitale din judeţul Prahova. Totodată, cred că este bine, pentru ca spitalul să aibă finanţarea asigurată, să se constituie şi o asociaţie a tuturor autorităţilor locale din zonă, care să finanţeze activitatea acestei unităţi medicale, asociaţie care să primească şi sprijinul Ministerului Sănătăţii. De altfel, consider că singura modalitate de a realiza proiecte de anvergură sau de a finanţa corespunzător activitatea unor servicii publice de maximă importanţă, cum este activitatea unui spital, este asocierea autorităţilor locale. Asocierea asigură resurse financiare mai multe şi, totodată, determină autorităţile locale să colaboreze în vederea atingerii unui obiectiv comun. Prin urmare, stimate domnule ministru al sănătăţii şi stimaţi guvernaţi, stimulaţi asocierea autorităţilor locale şi asiguraţi resursele financiare necesare continuării procesului de modernizare a Spitalului orăşenesc din Vălenii de Munte. Vă mulţumesc.
			Doamna Alina-Ştefania Gorghiu: Mulţumim, domnule deputat.
			Domnul Vasile Mocanu este invitat să-şi citească declaraţia politică. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Vasile Mocanu: Mulţumesc mult, doamnă preşedinte. Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o: "Un program eşuat sau doar amânat?" Înainte de anul 1989, în municipiul Iaşi existau 29 de creşe. Acum mai există doar 11, care au disponibile circa 770 de locuri. Dar ele sunt frecventate de mai mult de 1000 de copii, iar cererile pentru un loc în creşă cresc de la an la an. Şi pentru locurile din creşă, dar - evident - şi pentru locurile de la grădiniţă! Tocmai de aceea, mulţi părinţi din Iaşi şi-au pus mari speranţe în programul Guvernului de construire a 35 de noi creşe şi grădiniţe în judeţul şi municipiul Iaşi. Deşi autorităţile locale au anunţat din vreme amplasamentele pe care le pun la dispoziţia programului, nu s-a mai întâmplat nimic de atunci. Se pare că proiectul s-a blocat undeva la nivelul Ministerului Dezvoltării. Din păcate, nicio autoritate centrală competentă nu a explicat însă ce s-a întâmplat cu adevărat. Mai este valabil programul? Vorbim de o anulare a sa sau doar de o amânare? Până la urmă, se vor mai construi cele 35 de creşe şi grădiniţe atât de necesare judeţului şi municipiului Iaşi? Părinţii şi copiii preşcolari din Iaşi vor să ştie. Eu cred că a venit vremea să derulăm proiecte importante pentru comunitate, acele proiecte pe care fostele guverne le-au neglijat în ultimii ani. Vă mulţumesc.
			Doamna Alina-Ştefania Gorghiu: Mulţumesc mult, domnule deputat. Vreau să îi enumăr în continuare pe cei care au depus în scris declaraţii politice. De la Grupul parlamentar al PDL: Marius Rogin, Stelian Fuia, Elena Udrea, Stelică Iacob Strugaru, Doiniţa Chircu, Maria Stavrositu, Valeriu Tabără, Daniel Buda, Ioan Balan. De la Grupul parlamentar al PSD: Gheorghe Ciocan, Marian Neacşu, Florin Iordache, Mircia Giurgiu, Angel Tîlvăr, Eugen Bejinariu. De la Grupul parlamentar al PNL-PC: Eugen Nicolăescu, Gheorghe Dragomir, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Mihai Donţu, Andrei Gerea, Mihai Lupu. Acestea fiind zise, stimaţi colegi, daţi-mi voie să declar închisă şedinţa de declaraţii politice de astăzi. Vă mulţumesc.
			(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Domnul Andrei Dominic Gerea: "Guvernul USL îşi respectă promisiunile faţă de muncitorii de la Arpechim şi Oltchim" Guvernul Ponta îşi respectă promisiunile luate în faţa muncitorilor de la Oltchim, luând măsurile necesare pentru reluarea activităţii de producţie. Astfel, sperăm ca în această săptămână să fie reluată producţia la una din instalaţii, cea de electroliză cu membrane, urmând ca până la sfârşitul lunii să fie reluată producţia la 60-65% din capacitate pe platforma Oltchim. Pentru a putea stabiliza situaţia grea în care se afla Oltchimul, noua echipă managerială numită de Guvernul Ponta face eforturi pentru a negocia o reeşalonare a datoriilor faţă de Electrica-Furnizare, dar şi pentru recuperarea datoriilor pe care combinatul le are de încasat de la diferite firme. În prima fază, săptămâna trecută a avut loc o importantă şedinţă a Consiliului de Administraţie al Oltchim, care a avut drept scop aprobarea programului de reorganizare a activităţii, numirea noilor cadre de conducere pe funcţie, organizarea pe direcţii şi divizii de funcţionare în scopul reducerii cheltuielilor şi a trecerii activităţii pe profit. În aceeaşi şedinţă a fost aprobat programul de pornire a combinatului, care se va face în mai multe etape, respectiv 12, care sunt diseminate pe instalaţiile principale, deocamdată pentru platforma de la Râmnicu Vâlcea, urmând ca, într-o etapă ulterioară, să se continue cu repornirea Arpechim, respectiv cu partea care ţine de Oltchim. Deci putem spune că porţile Oltchim şi Arpechim nu s-au închis definitiv, aşa cum propovăduiau falimentatorii PDL-işti. Ba, mai mult decât atât, Guvernul USL a reuşit să achite o parte din drepturile salariale restante muncitorilor, dându-le acestora bonurile de masă, precum şi un avans din salariul pe luna august, iar până la sfârşitul lunii octombrie salariaţii îşi vor primi toţi banii. De asemenea, pentru 522 de salariaţi ai Oltchim, adică circa 17% din totalul salariaţilor, Guvernul acordă ajutoare de urgenţă în valoare de 1.400 de lei, în două tranşe. Deşi Guvernul a făcut progrese importante şi nesperate într-un timp foarte scurt, credem că sunt necesare mult mai multe eforturi şi acţiuni conjugate pentru a repune pe făgaşul normal activitatea Oltchimului. De aceea, în paralel cu repornirea producţiei combinatului, Guvernul USL continuă demersurile începute la nivelul UE pentru a finaliza cât mai repede discuţiile începute cu reprezentanţii CE despre ajutorul de stat solicitat pentru combinat. În acest sens, o echipă tehnică din Ministerul Economiei, împreună cu preşedintele Consiliului Concurenţei, domnul Bogdan Chiriţoiu, merg la Bruxelles pentru a purta discuţii cu Comisia Europeană în vederea acordării împrumutului de salvgardare, necesar pentru continuarea unui ciclu de producţie. Tot PDL - camuflat în ARD, este cel care, prin unii reprezentanţi ai săi tot mai amnezici, are tupeul să vină acum cu multe sfaturi despre cum ar fi mai bine pentru Oltchim, uitând cu desăvârşire că a avut mereu, cât a stat la guvernare, reprezentanţi de seamă în CA al Oltchim (un secretar de stat, un director din Ministerul Economiei etc.). Mă întreb cum de le-au lipsit ideile bune atunci şi le-au regăsit brusc acum? Sau dumnealor nu aveau timp de gândit, ci doar de furat? Prin batjocura la adresa miilor de muncitori care au avut de suferit o perioadă îndelungată, PDL a arătat, încă o dată, că nu face rabat de la nimic pentru a se salva de la dezastru, indiferent de metodele odioase pe care le inventează. Dar PDL nu s-a oprit doar la devalizarea şi îndatorarea excesivă a combinatului şi punerea lui într-o situaţie mai mult decât critică, ci a orchestrat din culise un întreg circ, folosindu-se de Dan Diaconescu pentru a-şi atinge scopurile electorale meschine, transformând problemele angajaţilor într-un spectacol de prost gust. Guvernul Ponta a demontat însă tot acest scenariu cu iz pur electoral şi a demonstrat că demersurile lui Dan Diaconescu au adus prejudicii grave României. Deşi a fost formulată chiar o plângere penală împotriva acestuia, deoarece a folosit documente false pentru a da impresia că are banii necesari privatizării combinatului, iată însă că Dan Diaconescu nu are deocamdată nicio problemă. Prin demersurile sale din ultimele săptămâni, Guvernul USL demonstrează că îşi dă întreaga silinţă de salvare a Oltchimului de la lichidarea combinatului, adică de la starea de fapt în care a fost adus de PDL.
			Domnul Angel Tîlvăr: "Conferinţa Internaţională «Parliamentarians against Human Trafficking»" Săptămâna trecută am participat la Londra la conferinţa internaţională "Parliamentarians against Human Trafficking". M-am bucurat să pot onora evenimentul organizat la Parlamentul Marii Britanii, deoarece problema traficului de persoane mă preocupă de foarte multă vreme. De altfel, împreună cu Preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Valeriu Zgonea, activez în cadrul Grupului de luptă împotriva traficului de persoane, grup care a fost înfiinţat în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, al cărui secretar sunt. Înaintea întâlnirii de la Londra, organizată de Anthony Steen, parlamentar experimentat din Camera Comunelor, un vechi prieten al nostru, dar şi vocea cea mai autorizată pe probleme de trafic de persoane, în România am audiat toate autorităţile cu competenţe în domeniu, începând cu reprezentanţii de vârf ai Ministerului Justiţiei, terminând cu reprezentanţi ai Ministerului de Interne. Ţara noastră este şi ţara de origine, şi ţara de tranzit pentru traficanţi, dar şi pentru persoane traficate, problematica ridicată de acest flagel având o complexitate deosebită, ţinând seama de faptul că de cele mai multe ori victimele nu sesizează abuzurile la care sunt supuse, legislaţia nu este asemănătoare în toate ţările, iar instanţele de judecată interpretează astfel diferit situaţiile existente. Traficul de persoane implică şi exploatarea sexuală a victimelor, dar şi exploatarea lor prin muncă, nu de puţine ori fiind vizaţi copiii. În acest context, la Londra am apreciat luările de poziţie ale Baronesei Emma Nicholson, reprezentând Camera Lorzilor, o cunoscătoare a problemelor copiilor din România şi o luptătoare, prin intermediul organizaţiilor pe care le-a iniţiat în ţara noastră, pentru îmbunătăţirea vieţii celor tineri şi foarte tineri. Trebuie să subliniez că, şi în acest domeniu, România se află pe un trist loc fruntaş în tot ceea ce priveşte traficul de persoane, dar şi infracţiunile conexe, care sunt de foarte multe ori de o violenţă şi o periculozitate ieşite din comun. Deşi s-au făcut multe în domeniul combaterii traficului de persoane, sunt zone care mai trebuie analizate, cum ar fi sprijinul pentru ONG-uri având ca obiect de interes sprijinirea victimelor traficanţilor, dar şi îmbunătăţirea legislaţiei în sensul încadrării mai precise în infracţiunea de trafic a celor care produc atâta suferinţă victimelor şi care, vă rog să mă credeţi, aduc un imens prejudiciu de imagine României. De altfel, datele Raportului Ambasadei SUA privitor la Traficul de persoane (date care mi-au fost extrem de utile la Londra), pe lângă utilitatea şi obiectivitatea lor, reprezintă şi preocuparea partenerilor noştri strategici pentru lucruri care sunt de o gravitate extremă şi care necesită o atenţie specială, dacă vrem să ne prezentăm lumii ca o ţară capabilă să facă faţă exigenţelor mileniului trei. Vrancea, judeţul meu de suflet, se va bucura de o atenţie specială din partea mea în ceea ce priveşte problematica traficului de persoane şi a copiilor lăsaţi acasă în grija rudelor, cu atât mai mult cu cât din judeţul nostru au plecat un număr mare de oameni ca să lucreze în străinătate.
			Domnul Antal István: "Şi totuşi, există un patrimoniu valorificabil pentru susţinerea promisiunilor electorale" În vremuri în care Ministerul Muncii se confruntă cu lipsă de resurse pentru plata pensiilor, eu revin cu semnalarea unei probleme care ar putea soluţiona deficitul fondului de pensii şi, în plus, ar repara un prejudiciu moral şi material provocat beneficiarilor sistemului de asigurări al cooperaţiei meşteşugăreşti - CASCOM. Recuperarea sumelor de bani şi a patrimoniului CASCOM de la cei care au reinventat în 1990 sistemul cooperaţiei doar pentru a şi-l putea însuşi în interes personal şi politic echivalează cu reinstaurarea echităţii într-o speţă care durează de 22 de ani. În declaraţiile mele anterioare am prezentat deja un scurt istoric al cazului, precum şi lista obiectivelor preluate cu sau fără plată de UCECOM la valoare subevaluată, şi nu insist asupra acestor lucruri. Ceea ce vreau să subliniez este faptul dureros că, după mai bine de două decenii de practică în ale democraţiei şi statului de drept, nu suntem în stare să îndreptăm o realitate terifiant de strâmbă: pensionarii pe care i-a preluat Ministerul Muncii în 1993, în 2001 CNPAS şi, în general, i-am preluat noi toţi, din fonduri publice, contribuiseră la propriul lor sistem de asigurări. Nu aveau nevoie de ajutoare sociale şi pensii minime garantate, dar, din păcate, agoniseala lor a îngrăşat conturi private şi interese meschine. Între declaraţii politice adresez întrebări şi sugerez soluţii tuturor miniştrilor care s-au ales cu portofoliul muncă şi protecţie socială. Răspunsurile lor sunt foarte asemănătoare, nu prea înţeleg cum de, indiferent de culoarea politică şi de alianţele care i-a propulsat acolo, ei au reacţii similare. Aşadar, ce mi se comunică este, de fapt, ideea că odată cu aplicarea Legii nr. 34/1993, sistemul de asigurări sociale al cooperaţiei meşteşugăreşti a dispărut, fiind integrat celui public, iar patrimoniul a fost predat Ministerului Muncii. În 2000, la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, noua structură CNPAS a preluat de la Ministerul Muncii patrimoniul fostului CASCOM pe bază de protocol, în care nu sunt evidenţiate distinct provenienţa bunurilor, ci doar mijloace fixe aflate în folosinţa ministerului. Şi atunci, la ce bun articolele 174 şi 175 din Legea nr.19/2000, unde scrie că CNPAS preia în proprietate casele de odihnă şi tratament balnear ale ţărănimii, patrimoniul fostei Uniuni Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi al uniunilor sale judeţene, patrimoniul fostei Case de Asigurări Sociale şi Pensii din Cooperaţia Meşteşugărească şi al unităţilor sale teritoriale, precum şi elementele de patrimoniu care se află sau care se va dovedi ulterior că s-au aflat în proprietatea sistemelor de asigurări sociale integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat? Şi textul legii continuă, prin modificări şi completări, din 2002, CNPAS şi casele teritoriale de pensii au obligaţia şi dreptul să revendice bunurile imobile care au aparţinut asigurărilor sociale, cele construite sau achiziţionate din fonduri alocate de la bugetul asigurărilor sociale de stat şi care au fost trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice. Un răspuns din 2011 a fost ceva mai darnic în amănunte, CNPAS a întreprins demersuri în 2002, dar s-a lovit de hotărârea instanţelor de judecată care au decis că preluarea din anul 1992 de către UCECOM a patrimoniului CASCOM a fost legală, aşadar, de neatacat. În 2012, răspunsul e scurt: provenienţa bunurilor nefiind specificată, ministerul nu deţine date sau documente privitoare la situaţia patrimoniului fostei Case de Asigurări Sociale de Pensii din Cooperaţia Meşteşugărească. Păcat! Eu, în repetate rânduri, am sesizat ministerul, inclusiv cu seturi de documente, Curtea de Conturi a întocmit raport în 2006 despre uriaşele prejudicii aduse patrimoniului CASCOM, dar, totuşi, ministerul nu deţine date sau documente. Încă o dată spun, păcat, recuperarea patrimoniului şi fondurilor CASCOM, într-un efort politic orientat spre interesul public, ar fi bine-venită în momentele în care ultimele săptămâni din anul bugetar nu sunt acoperite cu fonduri pentru pensii.
			Domnul Dan-Radu Zătreanu: "PNL-ul, moşia unui singur om!" Un vechi proverb românesc spune că "Unde-i mai mare sfada, acolo-şivârădracul coada". Şi vorbind despre ce se întâmplă în aceste zile în PNL, trebuie să precizăm că nu Becali e cel la care face aluzie proverbul nostru, ci chiar preşedintele partidului, Crin Antonescu. Dracul şi-a băgat coada la liberali odată cu alegerea lui Antonescu ca preşedinte. Acest admirator din umbră al ideilor şi convingerilor politice ale lui Ion Iliescu a călcat în picioare toate perceptele liberale, ajungând în final la alianţa contra naturii cu stânga PSD-istă. Şi pentru că în USL a primit încă de la început rolul de vioara a doua, îşi refulează frustrările de lider fără portofoliu asupra propriului partid. Am asistat săptămâna trecută la decapitarea filialei Sectorului 1 Bucureşti. Din punctul nostru de vedere, e foarte bine. Să-i dea şi afară din partid! Un partid care de mult a părăsit dreapta politică. Un partid care ar trebui însă să se trezească măcar în ceasul al doisprezecelea şi să nu se lase becalizat de Crin Antonescu şi de ipocriţii cu care s-a înconjurat. Vă amintiţi ce spunea această nouă achiziţie liberală, Gigi Becali? Vă reamintesc eu: "Nu mă voi alia niciodată cu USL, pentru că USL este de stânga, iar la stânga este diavolul!" Ei bine, iată-l pe Becali în braţele diavolului. Poate se consolează cu faptul că îl ţine cu mâna dreaptă, căci nici măcar diavolul nu are două mâini stângi... Acesta este PNL-ul lui Crin Antonescu, un partid care încalcă orice principii, orice reguli interne, care îşi sacrifică propriii lideri cu vechi state pentru a face loc circului politic. Antonescu, acest Iuda al PNL, care şi-a vândut sufletul pentru punga de bani a lui Becali, va sfârşi până la urmă aşa cum am mai spus-o, în lada de gunoi a istoriei politice postdecembriste. Şi odată cu el şi nepotismul ridicat la rang de politică de cadre în PNL. Dacă Antonescu e şef, a trebuit să-i pună şi soţia europarlamentar şi exemplul a fost copiat imediat de alţi lideri pseudoliberali: Uioreanu, Surdu sau Petrache, care şi-au pus nevestele şi copiii pe listele de deputaţi. Ba, mai mult decât atât, Antonescu, n-a înţeles nimic din lecţia referendumului eşuat şi îşi încalcă propriile reguli din partid. Le schimbă după bunul-plac, în timpul jocului. Bunăoară, n-a mai ţinut cont de vechimea necesară în partid pentru a ocupa un loc pe listele electorale şi a dat derogări în dreapta şi în stânga, în buna tradiţie a balcanismului dâmboviţean. Am însă speranţa că electoratul nu va mai tolera astfel de derapaje politice şi va înţelege că, prin votul acordat USL la alegerile generale, va vota, de fapt, mahalaua politică, va vota Becali, va vota neveste, copii şi nepoţi de baroni locali care vor să pună mâna pe tot ce a mai rămas din ţara asta şi să îndepărteze România de la calea dreaptă, să o îndepărteze de Europa democratică. Sper, de asemenea, că adevăraţii liberali nu vor abandona dreapta politică şi că vor reuşi să se regrupeze în jurul ideilor democratice care i-a animat zeci de ani.
			Domnul Daniel Buda: "România europeană faţă în faţă cu România comunistă" România a fost săptămâna trecută gazda unui eveniment politic dintre cele mai importante din ultimii 4 ani, respectiv Congresul Partidului Popular European, cea mai mare formaţiune politică de la nivel european. Un asemenea eveniment, la care au participat 15 şefi de stat şi de guvern din Europa, pe lângă faptul că reprezintă un real motiv de mândrie, în egală măsură ar fi trebuit să fie o onoare pentru toţi liderii politici români, indiferent de culoarea politică. Însă, dacă pentru membrii formaţiunilor politice de dreapta prezenţa cancelarului german Angela Merkel sau a preşedintelui PPE, Wilfried Martens, a fost practic o confirmare a faptului că România a trecut cu adevărat în rândul statelor europene, pentru liderii Alianţei socialiste a fost încă un prilej de a-şi etala valorile comuniste, antieuropene, pe baza cărora guvernează statul român de aproximativ 6 luni. Cred că orice cetăţean care crede în democraţie, în principiile şi valorile unui stat cu adevărat european ar condamna atitudinea liderilor Alianţei Uniunii Social Liberale care au preferat, în loc să transmită liderilor europeni, prezenţi la Bucureşti, un mesaj de bun venit în statul pe care, astăzi, ei îl guvernează, au ales varianta de a-şi exprima frustrările politice de pe un stadion. Departe de mine gândul de a dezbate modul ales de cei de la USL să îşi facă debutul în această campanie electorală, însă nu pot să fiu indiferent la modul de transmitere a mesajului şi cu atât mai mult la conţinutul lui. În primul rând, în calitate de cetăţean al acestei ţări, am rămas stupefiat cum de la tribuna centrală un grup de lideri încercau prin urlete şi ţipete să convingă un stadion întreg de faptul că ei sunt cei mai buni, cei mai potriviţi pentru a conduce România, că merită votul cetăţenilor. Însă în schimbul a ce? Evenimentul de pe stadion era parcă desprins din istoria anilor ’80 identic cu acele prelegeri în faţa Marii Adunării a lui nea Nicu. Dezamăgitor şi în egală măsură frustrant pentru evoluţia statului român. Am avut convingerea că acest tânăr premier va avea o altă viziune de dezvoltare şi modernizare a statului român, europeană, democratică şi modernă. Dar, din păcate, nu pot decât să constat foarte uşor contrariul, că această formaţiune politică, în fapt, indiferent de cine este condusă sau cum se numeşte, nu are capacitatea de se desprinde de valorile trecutului comunist, bazat pe un stat centralizat. În concret, nu am asistat decât la o luptă a valorilor şi a principiilor democratice, o luptă dusă pe două fronturi, pe de o parte o Românie europeană, integrată în familia europeană, a celor de dreapta, iar pe de altă parte o Românie izolată, ignorată de la masa deciziilor fundamentale, a celor de stânga. Evident, întrebare firească este: ce Românie ne dorim? Ce educaţie ne dorim pentru copiii noştri? Spre ce nivel de dezvoltare şi modernizare se îndreaptă România? Şi sigur, răspunsul îl punem intui fiecare dintre noi făcând o simplă comparaţie a celor două evenimente desfăşurate săptămâna trecută. Dacă, într-un colţ al Capitalei, 15 lideri ai Europei decideau viitorul României şi al românilor la pachet cu tot ceea ce înseamnă cele 27 de state europene, în celălalt colţ, liderii USL blamau construcţia europeană, statul de drept şi principiile democratice. Încercau din răsputeri să îşi convingă electoratul că România este puternică şi singură, că nu are nevoie de coordonarea sau controlul european. Mai mult, în plină criză economică internaţională, când toate statele europene se confruntă cu mari probleme economice şi financiare, România condusă de guvernul USL şi-a permis să cheltuiască nu mai puţin de două milioane de euro pentru satisfacerea dorinţelor celor doi megalomani - Ponta şi Antonescu - care şi-au văzut visul cu ochii, adică au primit aplauze şi ovaţii la fel ca Ceauşescu pe vremuri. Consider că este nedrept pentru evoluţia României, este nedrept faţă de cetăţenii acestei ţări, care de 23 de ani tind spre un trai de viaţă european. Revenind la întrebarea în ce stat vrem să trăim, am ferma convingere că cetăţenii României îşi doresc un stat european, un stat în care educaţia copiilor noştri să fie asigurată la cel mai înalt nivel, un stat în care valorile şi tradiţiile să fie respectate. În concret, ne dorim să fim parte a procesului decizional european, şi nu simpli executanţi ai deciziilor de la Bruxelles. Din acest motiv, cred că asemenea manifestări ignorante şi indiferente faţă de liderii Uniunii Europene nu ar trebui tolerate şi cu atât mai puţin apreciate.
			Doamna Doiniţa-Mariana Chircu: "Mandatul de parlamentar - umbrelă de vremuri grele pentru cei certaţi cu legea" De mai bine de 2 luni, România stă sub auspiciile constituirii listelor ce vor conţine candidaţii pentru alegerile parlamentare din data de 9 decembrie 2012. În ciuda eforturilor pe care societatea civilă le-a depus în ultimii ani pentru constituirea unui parlament curat, profilul candidaţilor care se înghesuie pentru un loc eligibil prefigurează deja o viitoare legislatură mai slabă din punct de vedere calitativ. Cu un ochi pe televizoare, unul pe sondaje şi niciunul pe guvernare, USL asimilează pe listele electorale orice individ, indiferent de numărul său de dosare penale şi indiferent de profilul său moral. Acest lucru nu ne spune decât preţul pe care USL îl dă pe justiţie şi ne înspăimântă gândindu-ne cum va legifera viitorul Parlament, având în componenţa sa oameni cărora nu le place legea. A sesizat acest lucru chiar şi fostul lider şi prim-ministru al PSD, aflat în detenţie, contrariat că oameni care au săvârşit fapte chiar mai grele decât ale sale încearcă, în această iarnă, să se ascundă de justiţie, în spatele unei imunităţi parlamentare greu de înlăturat. Voiculescu, Dragnea, Oprişan, Voicu, Becali şi mulţi alţii sunt cei care au arătat nu numai dispreţ faţă de justiţie, ci au încercat să şi masacreze eforturile acesteia în câştigarea unei dezirabile independenţe. Oare noi, cei de la Alianţa România Dreaptă, chiar facem diferenţa? Cred că da. În primul rând, în ultimii 4 ani, Partidul Democrat Liberal nu s-a opus demersurilor justiţiei în privinţa dosarelor ce priveau fapte ilegale ale membrilor Parlamentului. În al doilea rând, suntem singura alianţă care a integrat un sistem de criterii şi a organizat o comisie de etică, care să analizeze din punct de vedere legal şi moral candidaturile. Nu spun că suntem perfecţi, dar suntem singura alianţă electorală care se străduieşte şi care-şi doreşte un parlament mai curat. Un parlament compus din elite ale societăţii româneşti, cu un profil moral curat şi care au demonstrat dragoste de oameni şi de ţară. Îmi doresc ca alegerile din 9 decembrie 2012 să aducă Parlamentului României o plusvaloare, prin integritatea membrilor săi şi profesionalismul acestora, deoarece procesul legislativ ce va urma este esenţial pentru dezvoltarea economică şi socială a anilor ce vor urma.
			Domnul Dorel Covaci: "Dumnezeu ne dă, dar nu ne pune şi în sertar" sau "Necesitatea amenajării şi introducerii Peşterii muzicale din Româneşti în circuitul turistic permanent" În acest sfârşit de săptămână a avut loc, ca de fiecare dată în luna octombrie, de 28 de ani încoace, Concertul din Peştera Româneşti, judeţul Timiş. Vremea frumoasă de afară a fost de partea organizatorilor, dar şi a publicului meloman, care s-a strâns în număr de aproape 5.000 de persoane, pentru a se bucura de un concert unic în România şi cel mai mare astfel de eveniment dintr-o peşteră din Europa de Sud-Est. Iniţiativa a aparţinut, în 1984, medicului Constantin Lupu şi echipei de la Speotimiş, care au inaugurat prin muzică cel de-al 12-lea Speosport Republican. Succesul acestui prim concert i-a convins pe organizatori să repete isprava până în prezent, cel puţin o dată pe an. De-a lungul timpului, au concertat în incinta peşterii nume de prim rang ale muzicii clasice, jazz, blues, rock sau electronice. Peştera muzicală este situată în apropierea satului Româneşti, comuna Tomeşti, judeţul Timiş şi a fost explorată pe o distanţă de 1.450 metri. Galeriile accesibile vizitatorilor însumează 340 metri, iar intrarea permite soarelui să lumineze natural pe o distanţă de 70 metri în adâncime. Galeria principală urmează o linie dreaptă şi atinge dimensiunile maxime în Sala Liliecilor, populată de o colonie mare de vieţuitoare ale întunericului. Temperatura medie oscilează între 6 şi 8 grade Celsius. Organizarea concertului în luna octombrie este cea mai puţin dăunătoare pentru colonia de lilieci, care are deja pui ce se pot retrage în fundul peşterii, pentru a fi deranjaţi cât mai puţin de zgomot. În acest an, pe 21 octombrie, au încântat audienţa compoziţiile lui Mozart, Dvorak, Ceaikovski şi Strauss, în interpretarea orchestrei Filarmonicii Banatul din Timişoara, dirijată de unul dintre cei mai mari dirijori ai României, maestrul Ilarion Ionescu-Galaţi, invitat alături de fiul Domniei Sale, reputatul violonist Florin Ionescu-Galaţi. Speomelomanii au fost surprinşi de un regal de armonie şi virtuozitate, pe parcursul căruia maestrul dirijor a luat vioara şi chitara, acompaniindu-şi fiul violonist. Numărul mare de iubitori de muzică cultă în spaţii neconvenţionale a încurajat organizatorii să ia în considerare pentru anul viitor transformarea concertului într-un Festival al Liliecilor, desfăşurat pe o perioadă de 2 zile. Motivaţiile sunt mărimea coloniei de lilieci, care au şi dat un nume secundar peşterii, şi anume acela de Peşteră a Liliecilor, proximitatea locurilor unde s-a născut marele inventator Traian Vuia, cel care şi-a numit "Liliacul" aparatul ce a înfăptuit primul zbor autopropulsat din lume, precum şi apropierea de municipiul Lugoj, de unde se trage actorul Béla Lugosi, cel care a interpretat, în premieră mondială, rolul contelui Dracula în Statele Unite ale Americii, în anul 1927. Astfel de concerte în spaţii neconvenţionale au darul de a aduce mai aproape oamenii, natura şi muzica de cea mai bună calitate şi cresc valoarea şi potenţialul turistic al zonei. Este păcat ca astfel de frumuseţi naturale să nu fie preţuite pe măsură şi puse în valoare după cum ar merita. Din nefericire, Peştera Româneşti sau Peştera Liliecilor, cum i se mai spune, nu este electrificată, nici amenajată pentru vizitatori, în afara perioadei concertelor. An de an, cu o săptămână înainte de eveniment, echipele organizatorilor se ocupă de curăţenie şi de amenajarea provizorie a instalaţiilor de lumini. În afara acestei peşteri, mai există alte 3 în arealul comunei Pietroasa, care ar putea fi cuprinse într-un circuit turistic al zonei oraşului Făget, alături de salba de 14 biserici de lemn şi mănăstirile din proximitate, alături de Complexul Turistic "Valea lui Liman", de Târgul Naţional Apicol din Făget, de satul de olari Jupâneşti, Fabrica de sticlă de la Tomeşti, una dintre primele din ţară, acum nefuncţională, de Lacul Surduc, Păstrăvăria din Româneşti, de Casa Memorială şi Muzeul Traian Vuia sau Aria Protejată "Poiana cu Narcise" din Băteşti. Peştera din Româneşti este poziţionată la confluenţa comunelor Tomeşti şi Pietroasa şi au fost depuse documentaţii, de către ambele autorităţi locale, pentru solicitarea finanţării investiţiilor necesare introducerii sale în circuitul turistic permanent. Cu câţiva ani în urmă, pe timpul cât eram primar al oraşului Făget, am derulat un proiect, în oglindă, de cooperare transfrontalieră, în parteneriat cu oraşul Szentes din Ungaria, care dispune de o superbă bază de agrement şi ştrand balnear. Obiectivul a fost dezvoltarea locală prin mobilitate transfrontalieră, economică şi turistică. În cadrul întâlnirilor bilaterale, am discutat pe marginea semnării unui protocol de colaborare şi transfer de experienţă între Baza de Agrement Szentes şi Complexul Turistic "Valea lui Liman", din comuna Tomeşti. Acest obiectiv nu a putut fi materializat la acea vreme, întrucât complexul din România a fost închis pentru câţiva ani. Acum, însă, discuţiile pot fi materializate, întrucât obiectivul turistic şi-a redeschis porţile, reabilitat şi modernizat, gata să primească atât turişti din ţară, cât şi din străinătate. Având în vedere toate motivaţiile expuse, adresez rugămintea, în numele locuitorilor zonei pe care o reprezint şi al iubitorilor de muzică, natură şi frumuseţe, pentru introducerea proiectului de modernizare al Peşterii Româneşti pe lista priorităţilor finanţate prin bugetul de stat 2013.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: "Spectacolul mandatelor Băsescu" În fiecare mandat pe care l-a avut, Traian Băsescu ne-a demonstrat măiestria în arta minciunii şi a învârtelilor. Ca ministru al transporturilor a "învârtit" flota României până a făcut-o dispărută, prejudiciind statul român cu sute de milioane de euro. Ca primar al Bucureştiului a reuşit să se "învârtă" de celebra vilă din Mihăileanu, trecând-o pe numele cetăţeanului Băsescu şi încăpăţânându-se să nu o înapoieze, în ciuda tuturor dovezilor infracţiunii comise. În funcţia de preşedinte (ales sau ilegitim), măiestria sa a atins cote nebănuite. A reuşit să îşi perfecţioneze multiplele "abilităţi", în special cele de mincinos şi manipulator, şi să "ocolească" de fiecare dată acuzaţiile referitoare la învârtelile imobiliare în care era implicat alături de Puiu Popoviciu şi Costel Căşuneanu, la afacerile cu armament ale fratelui său, Mircea, la sprijinul ilegal acordat unor companii străine sau la sursa suspectă a averii fiicei sale, Ioana. Sunt doar câteva exemple, mărunte, ale talentului preşedintelui impostor de a minţi, de a manipula oameni şi situaţii, pentru a-şi urmări interesele şi pentru a-şi acoperi ilegalităţile şi furtişagurile. Ce ne-au mai oferit mandatele Băsescu? Telenovela justiţiară, în care rolurile principale erau jucate de arestările preventive, nelipsiţii mascaţi şi nelipsitele stenograme. Spectacolul a fost de fiecare dată bine organizat, de la dosarul "Caltaboşul" până la descinderile în vămi, arestarea unor primari sau dosare în care erau implicaţi demnitari. Surpriza pe care o trăieşte zilele acestea preşedintele "masă verde" este una pe care o merită din plin: a fost dovedit ca făcând parte din distribuţia serialului "Motorina". Faptul că numele lui apare în stenogramele aflate la acest dosar, în care fostul preşedinte ANAF este acuzat de favorizarea infractorului, nu este însă nicio surpriză pentru noi. Nu ne miră nici lejeritatea şi seninătatea cu care minte personajul Băsescu: "Pe Blejnar nu îl cunosc, nu îl cunosc. Înţeleg că a fost numit, e tehnician, nu a fost în partid, habar nu am de unde vine", declara acesta la TVR, în martie 2011. Minciuna este demontată de textul stenogramelor, chiar dacă administraţia de la Cotroceni a încercat să acopere fapta printr-un comunicat: "O lectură onestă a discuţiilor arată că preşedintele Traian Băsescu discută cu Sorin Blejnar despre recuperarea datoriilor companiei Rompetrol faţă de statul român". O lectură onestă a discuţiilor arată clar că preşedintele minte. Nu este prima dată (să ne amintim jurământul făcut în legătură cu lovitura pe care a dat-o unui copil în campania electorală din 2004) şi sunt convins că nu va fi nici ultima. Acesta îi este caracterul. De ce a minţit Băsescu în acest caz? Pentru că şi-a imaginat că el şi oamenii lui vor fi veşnic la putere şi nu se va afla niciodată adevărul. Din fericire, acest spectacol al stenogramelor s-a întors împotriva lui, demascând presiunile, aranjamentele şi învârtelile grupării corupte pe care o patronează. Am aflat că CSM s-a autosesizat cu repeziciune în acest caz. Nu ne surprinde. Era de aşteptat ca slugile să încerce să spele ruşinea de care este acoperit stăpânul. Toată această mişcare ne-a demonstrat, încă o dată, dubla măsură cu care a acţionat şi acţionează justiţia în mandatele "Băsescu": portocaliii sunt "mai egali" în faţa legii decât ceilalţi, iar Traian Băsescu este deasupra tuturor. Nu ştiu însă cât timp vor mai "cumpăra" românii bilete la un astfel de spectacol...
			Domnul Gheorghe Ciobanu: "A doua rectificare bugetară din acest an va fi făcută în interesul românilor" Decizia Guvernului de a amâna propunerea de Buget pentru anul 2013 pentru următorul legislativ este una corectă şi întemeiată pe principiul legitimităţii politice. Este corect ca orice formă de Executiv, generată de o majoritate parlamentară, să aibă puterea de a decide asupra formei de buget, conform viziunii proprii. S-a luat această hotărâre mai ales pentru a nu bloca viitorul Guvern, deşi acesta va fi generat mai mult ca sigur de USL. Majoritatea actuală din Parlament înţelege să se comporte total diferit faţă de cea care a susţinut Cabinetul Boc. Decizia luată nu trebuie însă să afecteze sub nicio formă capacitatea Cabinetului Ponta de a genera politici publice în interesul cetăţenilor. De aceea, salut iniţiativa unei rectificări bugetare menite să repare o parte dintre erorile generate în primă instanţă de Executivul PDL. Cred că este foarte important ca, măcar acum, pe sfârşit de an, românii să fie protejaţi de o situaţie politico-economică încă destul de incertă. Faptul că Guvernul USL reacţionează cu mai mare promptitudine la ceea ce se întâmplă în România reală nu poate decât să fie un element de încredere pentru viitor. Spre exemplu, alocarea a 400 de milioane de lei în plus pentru Ministerul Agriculturii, în condiţiile unui an secetos şi în condiţiile în care agricultorii se confruntă cu probleme de finanţare importante, este un argument consistent al alocării prioritare corecte a resurselor avute la dispoziţie. Spre deosebire de ultimii trei ani, va fi pentru prima dată când fermierii vor putea primi subvenţiile agricole la timp şi în întregime. Speranţa este, evident, aceea de a evita o posibilă criză a preţurilor alimentelor pentru anul 2013. De asemenea, merită menţionat faptul că prin această rectificare bugetară, Guvernul Ponta asigură plata tuturor pensiilor şi salariilor până la sfârşitul anului. Trebuie menţionat că Bugetul construit de majoritatea formată în jurul PDL la sfârşitul anului 2011 nu prevăzuse aceste fonduri şi exista riscul unui blocaj. Mesajul este simplu: sunt bani pentru plata pensiilor şi salariilor, la fel cum vor fi bani pentru reîntregirea veniturilor bugetarilor şi indexarea pensiilor. A venit momentul în care în fruntea României se află un Executiv care le pune interesele pe primul plan. În plus, este pentru prima dată când Guvernul României alocă bani pentru plata drepturilor salariale câştigate în instanţă de românii care au făcut plângeri împotriva unor tăieri de venituri fără bază legală. Este un semnal foarte clar că în ţara noastră vorbim din nou despre o domnie a legii şi că statul nu mai este şmecher, în sensul plasării întregii responsabilităţi asupra contribuabililor săi. Mai important este însă faptul că USL reuşeşte astfel să demonteze un discurs alarmist, promovat în permanenţă de PDL şi Guvernul Boc: respectarea condiţiilor stabilite cu partenerii externi. Atrag atenţia asupra faptului că niciuna dintre modificările produse de rectificarea bugetară nu încalcă acordul ţării noastre cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. Mai mult decât atât, este pentru prima dată în 2012 când se alocă bani pentru plata arieratelor, deşi acesta era unul din lucrurile pe care Guvernul Boc a insistat cel mai mult. Consider că toate aceste argumente sunt suficiente pentru construirea unei imagini de ansamblu care relevă faptul că Guvernul condus de Victor Ponta poate produce o îmbunătăţire a condiţiilor de trai pentru români. Le poate reda acestora speranţa şi încrederea că lucrurile pot fi şi mai bune pentru anii ce vor urma, că solidaritatea nu este un concept uitat şi că oamenii nu mai sunt cifre pe o hârtie. În sfârşit, pot spune, fără riscul de a mă înşela, că nu se mai guvernează de dragul cifrelor, ci pentru oameni.
			Domnul Gheorghe Ciocan: "Stop organismelor modificate genetic" Alături de mai mulţi stimaţi colegi sunt semnatarul unei propuneri legislative de o importanţă deosebită în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei, impactul asupra mediului şi care poate îmbunătăţi performanţele economice ale agricultorilor români. Din nefericire, propunerea legislativă este înscrisă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor cu raport de respingere. Aceasta are ca obiect prevenirea impactului organismelor modificate genetic (OMG-uri) asupra oamenilor şi mediului, până la existenţa unor dovezi ştiinţifice suficiente şi riguroase care să ateste siguranţa cultivării şi consumul acestor produse. Este foarte importantă obligativitatea etichetării corespunzătoare a produselor care conţin organisme modificate genetic, pentru că avem dreptul de a fi informaţi ca şi consumatori, de a şti şi de a alege ce consumăm. La nivelul european, Directiva 2001/18/CE a Parlamentului şi a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic şi de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului 15 şi Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic, stabilesc un cadru juridic cuprinzător pentru autorizarea organismelor modificate genetic, care este în totalitate aplicabil OMG-urilor care urmează a fi utilizate în scopul cultivării în UE, ca seminţe sau alt material săditor. În cadrul acestei legislaţii, OMG-urile pentru cultivare fac obiectul unei evaluări individuale a riscurilor înainte de a fi autorizate pentru a fi introduse pe piaţa Uniunii. Scopul acestei proceduri de autorizare este de a garanta un nivel înalt de protecţie a vieţii şi sănătăţii umane, a sănătăţii şi bunăstării animale, a intereselor ecologice ale consumatorilor, asigurând în acelaşi timp funcţionarea eficientă a pieţei interne. Până în prezent, cultivarea organismelor modificate genetic în UE a fost foarte limitată. Prin urmare, este dificil să se realizeze o cuantificare precisă ex ante a posibilului impact economic, social şi de mediu, în cazul în care li se permite statelor interzicerea sau restricţionarea cultivării. Ţinând cont de abordarea mai naţională sau mai regională privind cultivarea OMG-urilor, se aşteaptă, de asemenea, ca nivelul implicării publicului în luarea de decizii la nivel naţional şi regional să crească, iar statele membre să aloce mai multe resurse şi mai mult timp pentru a implica publicul în deciziile lor. Se preconizează ca aspectele sociale, economice şi etice să fie dezbătute şi să constituie punctul de plecare pentru deciziile luate la nivel naţional, regional sau local. Această propunere constituie un prim demers, vor urma şi alte încercări de a eticheta aceste produse, pentru că din ce în ce tot ceea ce consumăm se degradează, iar într-o lume în care spitalele sunt desfiinţate, cadrele medicale pleacă din cauza muncii prost plătite, iar copiii mor din cauza sărăciei e mai bine să fi sănătos. Şi pentru asta este nevoie să ştii ce consumi!
			Domnul Gheorghe Dragomir: "Moţiunea PDL pe buget, un alt gest disperat de recuperare a electoratului" După ce s-au făcut de râs cu moţiunile pe educaţie şi agricultură, iată că democrat-liberalii au mai depus o moţiune simplă intitulată "Guvernul USL - «frâna de motor» a bugetului", aceasta urmând să fie dezbătută şi votată în cursul zilei de astăzi în plenul Camerei Deputaţilor. De data aceasta, parlamentarii PDL acuză actualul Guvern că nu militează pentru intrarea în zona euro, că favorizează explozia cursului valutar şi că accentuează criza economică şi financiară. De asemenea, democrat-liberalii cer prezentarea bugetului de stat şi a bugetului pentru asigurările sociale pe anul viitor până la data de 1 noiembrie 2012. Ei susţin că există riscul de a intra în 2013 fără a avea un buget, din cauza amânării prezentării, dezbaterii, adoptării şi promulgării Legii bugetului, "pentru că la USL alegerile au prioritate în faţa adoptării bugetului". Deşi ştiu prea bine că nu au nicio şansă ca această moţiune să fie adoptată, membrii PDL încearcă cu disperare să mai recupereze, dacă mai e posibil acest lucru, câte ceva din intenţiile de vot ale electoratului, chiar şi prin intermediul unui gest propagandistic, care are menirea doar să arunce în spatele celorlalţi toate daunele guvernărilor Boc-Ungureanu. Şi, nu în ultimul rând, un gest cu care democrat liberalii doresc să blocheze activitatea Parlamentului. Dacă tot nu sunt în stare să vină cu propuneri pertinente sau să facă ceva bun pentru societatea românească, măcar să strice, aşa cum au fost obişnuiţi atâţia ani. Vedem astfel, o dată în plus, cum preţiosul timp al fostului partid de guvernământ este investit în campanii sau moţiuni denigratoare şi nicidecum în ceea ce este cu adevărat important. PDL-ul demonstrează (a câta oară?) că priorităţile lui sunt cu totul altele decât nevoile arzătoare ale românilor. Iar faptul că cei din PDL cred că banii prevăzuţi la rectificarea bugetară vor fi folosiţi pentru campania electorală, este cât se poate de neadevărat. Domnilor democrat liberali, vă înşelaţi! Guvernul actual este mult prea responsabil pentru a repeta erorile comise de guvernarea PDL. Că situaţia este tragică, nu mai este nevoie să amintim. Iar acest lucru se datorează guvernării PDL. Chiar dacă dumneavoastră nu vreţi să recunoaşteţi, cu PDL la putere, România ar fi intrat în faliment în noiembrie, deoarece bugetul portocaliu nu prevăzuse bani pentru finele acestui an! Vom rezolva şi această situaţie, dar rezultatele se vor vedea abia după data de 9 decembrie, când vom avea în Parlament o nouă majoritate politică. Aşa cum, prin măsurile luate până acum, USL a început să repare nedreptăţile făcute de PDL, şi în acest caz vom rezolva problema la proxima rectificare de buget, în noiembrie. De aceea, şi viitorul proiect de buget va fi dezbătut şi aprobat tot după acea dată. Una peste alta, şi această moţiune a democrat liberalilor nu este altceva decât un gest disperat. Niciunul dintre cetăţenii acestei ţări nu este naiv să creadă propaganda portocalie a unui partid care s-a dovedit extrem de altruist cu toate categoriile sociale, a fost la fel de darnic şi s-a raportat, în toţi anii petrecuţi la guvernare, echitabil faţă de toţi: jignind, acuzând şi, mai ales, minţind!
			Domnul Ioan Balan: "Reorganizarea teritorială a ţării" În urmă cu mai bine de un an, la iniţiativa Preşedintelui României, se lansa în dezbatere publică necesitatea elaborării unui nou model de organizare teritorială a ţării, ce ar fi trebuit să aibă ca unic scop eficientizarea sistemului administraţiei publice locale şi al utilizării resurselor financiare publice. Nu puţine au fost, la acel moment, criticile aduse atât iniţiatorului proiectului, cât şi potenţialilor susţinători ai acestuia! De la oameni direct implicaţi în administraţia publică locală şi până la cei mai importanţi lideri ai partidelor politice, s-a auzit la unison o opoziţie dură şi neargumentată faţă de un asemenea demers. Astăzi, însă, când convergenţa instituţională europeană ne reclamă o administraţie modernă, flexibilă şi eficace, chiar şi opozanţii de odinioară ai reorganizării s-au schimbat la faţă şi sunt printre cei care susţin fervent un astfel de demers. Din nefericire, timpul se scurge încet şi necruţător, iar România, bazată pe aceeaşi structură administrativă veche şi ineficientă, este pe cale să piardă startul în urmărirea obiectivelor propuse pentru Europa 2020. Este vorba în primul rând de creşterea substanţială a preocupărilor pentru înlăturarea decalajelor de dezvoltare dintre regiunile Uniunii şi de o nouă modalitate, mai flexibilă de utilizare a resurselor comunitare nerambursabile. În ciuda acestei realităţi, România continuă să rămână inertă, cunoscând slabele performanţe ale administraţiei, puternica politizare a distribuirii resurselor financiare şi adâncirea tot mai puternică a decalajelor regionale. Din păcate, actuala legislatură se află pe ultima sută de metri a mandatului şi este greu de crezut că demararea unui proces amplu de analiză şi evaluare a modului optim de trasare a sarcinilor administraţiei publice se mai poate face în următoarele câteva săptămâni care ne despart de alegerile parlamentare. Cu toate acestea, emergenţa reorganizării administrativ-teritoriale a ţării, precum şi creşterea performanţelor administraţiei locale trebuie să fie imperativul viitorului Parlament şi a noului Guvern învestit în luna decembrie. Nu cred că viitorul Guvern sau viitoarea compoziţie politică a Parlamentului va mai putea ignora ratele insignifiante de absorbţie a fondurilor europene şi polarizarea din ce în ce mai accentuată a dezvoltării economice din România. România are nevoie de o administraţie simplificată! România şi românii au nevoie de structuri instituţionale care să răspundă nevoilor lor într-un mod eficient şi care să acţioneze într-un mod compatibil cu cel european! Coeziunea economică şi socială sunt imperativele anilor 2014-2020, iar succesul României în acest proiect depinde în mod covârşitor de performanţele care se vor impregna administraţiei publice locale.
			Doamna Maria Stavrositu: "Congresul PPE la Bucureşti - moment ce a marcat importanţa României în cadrul Uniunii Europene" În perioada 17 - 18 octombrie 2012 a avut loc, la Bucureşti, cel de-al XXI-lea Congres Statutar al Partidului Popular European, manifestare ce va rămâne, fără îndoială, înscrisă în istoria politicii româneşti. Prezenţa celor mai importanţi lideri europeni la Bucureşti a creat prilejul unor întâlniri cu liderii actualei Puteri din România, care iarăşi au reuşit să se facă de râsul Europei, prin neseriozitatea şi superficialitatea caracteristice, cu care, de altfel, ne-au obişnuit. Admirabilă consecvenţă, lamentabilă abordare a problemelor cu adevărat serioase pe agenda Uniunii Europene! Nu pot să nu remarc că desfăşurarea Congresului PPE, eveniment caracterizat de o reală seriozitate, prin abordarea tematică a unor subiecte de interes european, dar şi naţional, a fost dublat de "fastuoasa" lansare a candidaţilor USL pe Arena Naţională. Un adevărat fiasco, dragi colegi! Aţi demonstrat încă o dată, printr-o atitudine antieuropeană, că în centrul intereselor dvs. de ordin politic nu se află, în niciun caz, teme cu adevărat importante pentru politica românească şi europeană. Noi, cei de la PDL, am atins un obiectiv fundamental - acela de a aduce Europa mai aproape de România şi de a face din România un partener credibil în Uniunea Europeană! Am demonstrat că suntem parteneri serioşi şi credibili în Uniunea Europeană. Prin organizarea celor două evenimente paralele, necomparabile din punct de vedere calitativ, noi ne-am dorit mai multă Europă în România, în timp ce dvs. aţi fost preocupaţi de creşterea în sondaje care, paradoxal, au scăzut simţitor în ultima perioadă. Agenda Congresului Statutar al PPE de la Bucureşti a fost extrem de încărcată. Printre temele abordate, menţionez cu titlu de exemplu, următoarele: Şomajul şi coeziunea socială; Dezvoltarea regională şi coeziunea socială - Îmbunătăţirea impactului politicilor europene de dezvoltare asupra bunăstării cetăţenilor; Consolidarea Economiei Europene în lumina provocărilor globale; Conservarea Europei pentru generaţiile viitoare; Noi provocări şi oportunităţi: Europa şi responsabilitatea vecinilor săi; O guvernare democratică pentru Europa etc. De asemenea, în cadrul Congresului au fost expuse şi votate mai multe Rezoluţii referitoare la probleme importante pentru statele membre ale UE, inclusiv pentru România. În calitate de membru al APCE, am prezentat plenului Congresului Rezoluţia nr. 6 cu titlul "Combaterea pornografiei infantile prin acţiuni şi angajamente coordonate la nivel internaţional". Uniunea Europeană şi statele sale membre se confruntă cu o serie de provocări economice grave şi fără precedent. Pe de altă parte, se confruntă şi cu noi oportunităţi majore. Dacă aceste provocări rămân fără răspuns, iar oportunităţile rămân nefolosite, Europa îşi asumă riscul unei situaţii permanente de criză, stagnare şi declin. În aceeaşi situaţie este şi România, unde, pe lângă criza economică şi financiară care macină întreaga lume, se mai adaugă şi criza politică. Închei exprimându-mi speranţa că vom reuşi să ne ridicăm la înălţimea acestei provocări şi să ne folosim mai bine potenţialul. Putem lăsa în urmă criza economico-financiară, dar numai punând capăt războiul politic intern actual!
			Doamna Maria Stavrositu: "Participarea la cea de-a patra parte a Sesiunii ordinare 2012 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei" În perioada 1 - 5 octombrie 2012 s-au desfăşurat la Strasbourg lucrările celei de-a patra părţi a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Am participat la această sesiune în calitate de membru al Delegaţiei Parlamentului României la APCE, dar şi ca parlamentar de referinţă al legislativului român în campania Consiliului Europei pentru combaterea violenţei împotriva femeilor. Printre personalităţile internaţionale care s-au adresat plenului APCE în cadrul acestei sesiuni, îi menţionez pe domnul Nicolae Timofti, Preşedintele Republicii Moldova, domnul Bujar Nishani, Preşedintele Albaniei, precum şi domnul Edmond Panariti, ministrul afacerilor externe din Albania şi Preşedintele Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei. În discursul său inaugural, Preşedintele APCE, domnul Jean-Claude Mignon a salutat propunerea Comisiei juridice şi pentru drepturile omului a Adunării de a organiza o dezbatere de actualitate privind cazul Safarov, subliniind totodată că glorificarea crimei oribile a acestei persoane de către autorităţile azere este inacceptabilă, iar folosirea în acest scop a unui instrument juridic al Consiliului Europei ale cărui obiective au fost pur umaniste pentru graţierea unui criminal este impardonabilă. De asemenea, a atras atenţia asupra intoleranţei crescânde şi a propagării ideilor extremiste ca ameninţare serioasă la adresa democraţiei. Domnia Da a menţionat că noile autorităţi, înfiinţate în urma alegerilor libere şi democratice din statele Primăverii Arabe, se confruntă, pe lângă eforturile majore de reformare, cu provocări legate de egalitatea de gen, locul religiei în societate şi respectarea fără discriminare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Nu în ultimul rând, Domnia Sa a declarat că, în timpul vizitei din România (18-19 iulie a.c.), membrii Comisiei Prezidenţiale a APCE au recomandat forţelor politice iniţierea unui dialog serios, în vederea stopării practicilor care subminează funcţionarea democratică a instituţiilor; ulterior invalidării rezultatelor referendumului din 29 iulie a.c. privind demiterea preşedintelui, a fost adresat un apel actorilor politici de la Bucureşti să respecte decizia Curţii Constituţionale şi se constată din acel moment o stabilizare a situaţiei politice din România. Doresc să vă aduc la cunoştinţă mesajul transmis de domnul Andreas Gross (Elveţia, SOC) în cadrul secţiunii dedicate situaţiei din România: "În România a avut loc o criză politică şi constituţională - generată de 20 de parlamentari care şi-au schimbat apartenenţa politică şi au înclinat balanţa majorităţii; gestul lor a fost justificat de politicile autoritare şi de austeritate ale preşedintelui, care nu au coincis cu interesele cetăţenilor, deşi, conform sistemului constituţional românesc, preşedintele nu reprezintă elementul central al executivului. A existat aproape o confruntare stradală, situaţie la care s-a ajuns şi din cauza Constituţiei care prevede surse ambigue de legitimitate. Am fost şocaţi de ce se poate întâmpla într-un stat membru al UE şi nu am anticipat acest lucru nici în cadrul Consiliului Europei. O nouă escaladare a acestui conflict a fost împiedicată în ultimul moment, întrucât a fost respectată decizia Curţii Constituţionale. Vom avea alegeri în România, dar ceea ce trebuie să subliniem este ceea ce a constatat Comisia Prezidenţială: este necesară investigarea istoriei din ultimii 5 ani a funcţionării instituţiilor democratice. Criticăm pe bună dreptate guvernul că guvernează prin ordonanţe de urgenţă, fără organizarea unei dezbateri în Parlament. Se spune că şi alţii au făcut-o înainte, dar faptul că şi alţii au făcut greşeli nu constituie un motiv pentru a repeta aceleaşi practici. Acesta este doar unul dintre elementele care demonstrează o cultură politică şi democratică profund deficitară. Am declarat că nu vom propune declanşarea procedurii de monitorizare pentru a nu fi exploatată această iniţiativă în procesul electoral, dar este necesară iniţierea unei moţiuni pentru rezoluţie care să permită Comisiei pentru afaceri politice şi democraţie să redacteze un raport privind funcţionarea instituţiilor democratice. Această stare de fapt ne va permite să revenim asupra acestei chestiuni pe parcursul sesiunii din ianuarie 2013. Nu poate fi ignorată o asemenea confruntare şi o asemenea criză constituţională care s-au produs într-una dintre cele mai mari şi mai importante ţări europene, membră în acelaşi timp a UE." Raportul "Pentru alegeri mai democratice" relevă faptul că APCE face apel la adoptarea de către statele membre ale Consiliului Europei a unor măsuri specifice menite să asigure o participare şi o transparenţă sporite şi o supraveghere mai atentă a proceselor electorale. Potrivit raportorului, au fost înregistrate îmbunătăţiri semnificative în ultimii ani în organizarea alegerilor în Europa, însă caracterul liber şi corect al scrutinelor nu este pe deplin respectat în o serie de state membre ale Consiliului Europei. În rezoluţia adoptată de Adunare se face apel la: garantarea caracterului confidenţial al votului în cazul votului electronic, prin poştă sau prin mandatar, asigurarea transparenţei în finanţarea partidelor politice şi a campaniilor lor electorale; acordarea dreptului de vot migranţilor legali şi cetăţenilor care locuiesc în străinătate, renunţarea la interdicţia automată de a alege în cazul celor care se află în executarea unei pedepse privative de libertate. Un alt document important dezbătut în cadrul acestei sesiuni este Raportul "Dreptul la libertatea de a alege în educaţie în Europa". În rezoluţia adoptată, Adunarea îndeamnă statele membre să asigure viabilitatea şi calitatea instituţiilor publice de învăţământ, susţinând totodată dreptul de a înfiinţa instituţii private de învăţământ, ca parte a sistemului naţional de educaţie, cu condiţia ca acestea să îndeplinească anumite standarde. Documentul adoptat prevede de asemenea dreptul părinţilor - consacrat şi într-unul dintre protocoalele adiţionale la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - de a-şi putea educa propriii copii în conformitate cu convingerile lor religioase şi filozofice, în măsura în care acestea sunt compatibile cu valorile fundamentale ale Consiliului Europei. Domnul Ferenc Kalmar (Ungaria, PPE/CD) a menţionat că în România predarea istoriei şi geografiei în limba maternă a fost în cele din urmă acceptată, iar aceste două discipline sunt extrem de importante pentru prezervarea identităţii; dacă nu se reuşeşte predarea istoriei europene de o manieră echilibrată, nu putem spera la reconciliere între naţiunile europene. Prin intermediul Raportului "Consolidarea şi deschiderea internaţională a Spaţiului European al Învăţământului Superior", APCE solicită statelor membre să întreprindă o serie de măsuri pentru "consolidarea Spaţiului European al Învăţământului Superior şi pentru a-l face mai atractiv şi mai deschis". În conformitate cu documentul APCE, statele ar trebui să continue sprijinirea dezvoltării Spaţiului European al Învăţământului Superior, să se asigure că Procesul Bologna este implementat şi să încurajeze mobilitatea şi schimburile de studenţi, profesori, cercetători şi manageri de universităţi. A fost articulată ideea potrivit căreia autorităţile publice să asigure calitatea învăţământului superior, fără a limita libertatea academică. Rezoluţia statuează că aceste instituţii ar trebui, în cadrul politicilor naţionale şi al legislaţiei în materie şi cu respectarea drepturilor omului, să-şi poată stabili curricula şi gradele academice, admiterea studenţilor, activitatea de cercetare, organizarea administrativă, precum şi finanţarea şi angajarea personalului.
			Domnul Marian Neacşu: "Prin moţiunea simplă pe buget, PDL se acoperă de ridicol" Constat că depunerea moţiunii simple pe buget de către parlamentarii PDL reprezintă, de fapt, un serviciu şi o recunoaştere a realizărilor actualei guvernări. PDL ne face un serviciu enorm prin această moţiune, de fapt, este vorba despre o moţiune împotriva guvernării lor, nu USL a adoptat bugetul... USL doar a corectat, la rectificare, răul făcut. Este cel puţin comic să depui o asemenea moţiune şi nu este o premieră. Cele două moţiuni simple depuse până acum, pe agricultură şi educaţie, nu au fost votate nici măcar de către parlamentarii PDL şi mai mult, ne-au dat ocazia să arătăm ce au făcut rău în toţi aceşti ani. Este inutil să încerce acum să strângă documente albe pentru zile negre, oamenii au înţeles că a fost suficient doar să se taie finanţarea clientelei PDL şi au fost găsite resurse, oamenii înţeleg că USL a avut dreptate: bani au fost mereu, dar doar pentru PDL. Cu privire la afirmaţiile fostului ministru Ialomiţianu, conform căruia actualul Guvern este incompetent, eu consider că incompetenţa în viziunea domnului Ialomiţianu probabil înseamnă să nu fi în stare să tai pensii, salarii şi să aloci bani pentru clientela PDL, să construieşti stadioane în pantă sau piscine şi să laşi oamenii să moară prin spitale din lipsă de medicamente. Cred că Domnia Sa şi-a spus cuvântul în politică, iar urmările "competenţei" sale le vedem şi în ziua de astăzi. Deputaţii PSD vor fi prezenţi la datorie, ca de fiecare dată. Noi nu căutăm să ne ascundem de ruşine sub bănci, cum făceau Domniile Lor la moţiunile noastre. Noi am demonstrat că politica USL se face pentru oameni şi în folosul lor, nu în folosul unor clientele politice. Asta probabil îi supără pe colegii domnului Emil Boc, dar, din fericire, dumnealor ne dau mereu posibilitatea să le arătăm cetăţenilor răul comis de guvernarea PDL.
			Domnul Marian Neacşu: "După anii de jaf portocaliu, USL îşi întoarce faţa către agricultură" În calitate de deputat al judeţului Ialomiţa şi de lider al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor, sunt deosebit de încântat să anunţ că proiectul pentru finalizarea Canalului Siret-Bărăgan, care va traversa şi judeţul Ialomiţa, se află printre priorităţile guvernării USL de după alegerile parlamentare. Acest proiect a fost început acum exact 100 de ani, prin ideea profesorului Alexandru Davidescu. Lucrările însă au început abia în 1986 când s-a înţeles importanţa unei asemenea construcţii. Acest proiect va scăpa agricultura de efectele secetei şi va asigura o producţie constantă la hectar, indiferent de precipitaţii. Conform studiilor, peste 500.000 de hectare ar deveni irigabile şi este cu atât mai util cu cât zona este afectată puternic de secetă. Creşterea estimată - la nivelul anului 2003 - ar fi fost în jur de 320.000 tone de grâu, 513.000 tone de porumb, 60.000 tone floarea soarelui, ca să nu mai vorbim de cele aproape două milioane de tone de furaje. Chiar dacă investiţia se opreşte la Dridu, conform proiectului, toată valea Ialomiţei va putea deveni, în sfârşit, zonă irigabilă. Beneficiul financiar anual îl putem estima aşadar la cel puţin un sfert de miliard de euro numai din producţia agricolă, fără să punem la socoteala posibilităţile de agrement pe care le va deschide canalul, acesta putând fi utilizat ca şi cale navigabilă. Apoi, desigur, construcţia va contribui la împiedicarea inundaţiilor din zona Moldovei. Pentru finanţarea construcţiei canalului, consider că se poate discuta despre un parteneriat public-privat. Costurile estimate pentru finalizare depăşesc 3 miliarde de euro şi există investitori interesaţi de proiect. Apoi va urma racordarea fermelor la sursa de irigaţii, care se va putea face prin Politica Agricolă Comună. Proiectul va fi început anul viitor pentru că, aşa cum am mai spus, agricultura reprezintă pentru USL o prioritate naţională. Este important ca oamenii să înţeleagă că venirea la putere a Uniunii Social Liberale marchează momentul în care statul şi Guvernul îşi îndreaptă privirea, după ani şi ani de indiferenţă, către problemele reale, vechi şi serioase ale agriculturii româneşti.
			Domnul Marin Almăjanu: "USL a demonstrat că se bucură de o largă susţinere populară" USL şi-a demonstrat pe 17 octombrie forţa şi unitatea la evenimentul de lansare a candidaţilor la alegerile parlamentare, într-o manifestare electorală de o anvergură fără precedent. Lansarea candidaţilor USL a reprezentat cel mai mare miting politic postdecembrist, un eveniment care a demonstrat că USL este o formaţiune puternică în care cei mai mulţi români au încredere şi de aceea se bucură de întreaga lor susţinere. Este pentru prima dată, după Revoluţia din decembrie 1989, când se strâng 80 000 de oameni la un eveniment politic, pentru a-şi susţine favoriţii la alegeri. În cei aproape doi ani de alianţă, USL a demonstrat că este un proiect viabil, că este proiectul tuturor românilor care vor ca sistemul clientelar şi corupt marca Băsescu să fie eradicat. Obiectivele USL susţinute în programul de guvernare am început să le punem în aplicare încă din primele zile de guvernare şi vom continua să ne respectăm promisiunile. România are nevoie de o economie puternică care să fie reconstruită pe baze sustenabile, solide şi credem că aceste deziderate nu pot fi îndeplinite doar cu vorbe goale şi cu măsuri de austeritate! România trebuie redată integral românilor şi pentru aceasta are nevoie de unitate, de o forţă politică puternică, capabilă nu doar să câştige alegerile parlamentare, ci să reconstruiască tot ceea ce PDL a stricat. Noi, membrii USL, avem o strategie viabilă de reconstrucţie a României şi am arătat, în ultimele cinci luni de când guvernăm, că suntem preocupaţi de a repara fiecare nedreptate în parte pe care guvernele PDL au făcut-o românilor. USL a demonstrat că este un proiect politic solid şi viabil, care pune pe primul loc interesul cetăţenilor, respectarea drepturilor tuturor categoriilor sociale şi asigurarea unui nivel de viaţă decent pentru fiecare român. Pentru a putea duce la îndeplinire şi a aplica în continuare, pe termen lung, programul nostru de guvernare este nevoie de câştigarea detaşată a alegerilor parlamentare. Haideţi să punem capăt regimului Băsescu şi să punem împreună bazele unei Românii democratice, o Românie cu adevărat respectată pe plan internaţional şi nu ţinută în genunchi!
			Domnul Marius Rogin: "Congresul PPE - Bucureşti 17-18 octombrie 2012" Pentru jurnaliştii români şi străini acreditaţi la Congresul PPE, care s-a desfăşurat în perioada 17-18 octombrie 2012 la Palatul Parlamentului, întreaga reuniune de lideri politici conservatori a gravitat în jurul celor circa zece minute petrecute de Merkel în particular cu preşedintele gazdă, Traian Băsescu. Cum nici Angela Merkel şi nici Traian Băsescu nu s-au întreţinut cu presa, bonusul la informaţiile culese "din surse oficiale" au fost cele două vorbe de sprijin plasate de cancelarul federal în deschiderea discursului rostit în plenul Congresului PPE: "Vă mulţumesc pentru că m-aţi invitat aici, pentru a da un semnal că peste tot în Europa democraţia are câştig de cauză. Preşedintelui României, Traian Băsescu, nu i-a fost niciodată frică să se gândească la viitor, chiar dacă măsurile pe care le-a luat nu au fost întotdeauna dintre cele mai populare". Restul discursului nu a prea mai stârnit interes printre ziariştii grăbiţi să transmită redacţiilor citatul de preocupare naţională, deşi substanţa mesajului adus popularilor de către şefa Executivului de la Berlin a stat în afara adresărilor protocolare şi a complezenţelor de familie politică, mai exact, printre aceste vorbe. Cu o zi înainte de a da piept cu adversarii politici din Bundestag şi, mai apoi, cu omologii din Consiliul European, Merkel a căutat la Bucureşti sprijinul colegilor din partidele europene afiliate grupului politic de centru-dreapta pentru marile dosare economice şi financiare aflate în dezbatere la nivel comunitar - între care uniunea fiscală, disciplina bugetară sau soarta Greciei, aceleaşi teme prezente pe agendă la fiecare dintre summiturile UE din anii scurşi de la izbucnirea crizei. Solidaritate au cerut toţi vorbitorii prezenţi la Congresul PPE. "Solidaritate şi echilibru" a cerut şi Angela Merkel: "Trebuie să găsim soluţii comune la criză, să rămânem uniţi". Soluţia comună a conservatorilor, sub motto-ul "Mai multă Europă", înseamnă un plus de disciplină bugetară, semănând cu proverbiala rigoare germană, transpusă în practică eventual printr-un superministru european propus de ministrul federal de finanţe, Wolfgang Schäuble, şi susţinut de Angela Merkel. Un asemenea superministru cu drept de veto ar asigura încrederea pe care Berlinul o cere pentru a se implica mai generos în rezolvarea problemelor zonei euro. S-a subliniat importanţa unei profunde stabilizări a zonei euro, prin recent adoptatul Mecanism european de stabilitate, dar şi prin Pactul fiscal. Acesta din urmă se presupune că va genera norme obligatorii cu privire la limitarea datoriilor pe care statele din zona euro - dar nu doar acestea - le vor introduce în constituţiile naţionale. Astfel se obţine mai multă stabilitate, dar se şi recuperează din încrederea reciprocă. Vorbind despre solidaritate, trebuie remarcat atacul lansat de secretarul general al popularilor europeni, Antonio Lopez, la adresa socialiştilor, cărora le-a reproşat că şi-au contramandat congresul programat la Bucureşti pentru că le-ar fi fost ruşine să vină în capitala României, după derulările politice din această vară. Conservatorii europeni, în schimb, îi susţin pe cei ce doresc reforme în această ţară, ce doresc progresul României. România trebuie să aibă privirea orientată spre viitor. Adversarii politici vor fi nevoiţi să înveţe să convieţuiască în mod elegant, convieţuire care să ducă la crearea unui spaţiu necesar pentru desfăşurarea unei competiţii democratice a opiniilor.
			Domnul Mihai-Aurel Donţu: "USL - un proiect viabil susţinut de cei mai mulţi români!" După ce a câştigat detaşat alegerile locale din iunie, USL demonstrează din nou că este un proiect viabil, în care unitatea reprezintă principalul liant, un proiect care are în continuare susţinerea masivă a românilor pentru a câştiga şi alegerile parlamentare din 9 decembrie. Săptămâna trecută, odată cu organizarea evenimentului de lansare a candidaţilor la alegerile parlamentare, USL şi-a arătat în mod ferm hotărârea de a merge împreună mai departe, pentru a-şi îndeplini toate promisiunile făcute românilor. Acest eveniment fără precedent de lansare a candidaţilor USL a reprezentat cel mai mare miting politic postdecembrist, o manifestare singulară care a demonstrat că USL este o formaţiune puternică, este o formaţiune care are girul celor mai mulţi români. Până în prezent, în cei 22 de ani de după Revoluţia din decembrie 1989, niciun partid sau alianţă politică nu a beneficiat de susţinerea a 80.000 de oameni la un eveniment de lansare. Acest fapt ilustrează foarte limpede faptul că USL nu este doar un proiect de moment, cu un simplu target electoral, ci este, de aproape doi ani, proiectul tuturor românilor care vor o altă Românie, una din care regimul Băsescu să fie eradicat o dată pentru totdeauna! În timp ce PDL, vreme de patru ani, a guvernat doar pentru a-şi satisface propriile interese, luându-le românilor şi ultima speranţă că în ţara lor mai au şi drepturi, aruncând întreaga povară a crizelor exclusiv pe umerii lor, USL a înţeles să pună pe primul loc rezolvarea problemelor fiecărei categorii sociale şi a luat măsuri reale în acest sens. USL a intrat la guvernare cu un program serios şi a arătat, încă din primele zile, că face ceea ce a promis! Principalul nostru obiectiv este cel de a pune societatea românească pe noi baze economice sustenabile, de a le reda românilor un nivel de viaţă decent, astfel încât România să devină cu adevărat un stat modern. România nu poate evolua dacă regimul Băsescu, cel al bunului plac, al puşculiţei de partid şi al suitei de corupţi, nu va fi înlăturat definitiv! Avem nevoie de unitate, dar şi de o susţinere puternică pentru a reconstrui tot ceea ce a stricat PDL în aceşti patru ani! USL a arătat că nu-şi bazează programul de guvernare doar pe vorbe sau pe promisiuni electorale, ci şi pe fapte imediate care să pună capăt abuzurilor imense comise de guvernele Boc şi Ungureanu! De aceea este nevoie să continuăm şi după alegerile parlamentare programul început în luna mai, cel de transformare a României. Sub guvernarea USL, România va fi redată românilor, dar îşi va regăsi şi vocaţia de stat membru cu drepturi depline al UE şi nu de simplu obedient, aşa cum am fost obişnuiţi în ultimii ani de către Traian Băsescu şi camarila sa.
			Domnul Mihai Lupu: "Guvernul USL reechilibrează bugetul ţării pentru acest sfârşit de an" PDL a guvernat după principiul "După noi, potopul!" şi acest lucru s-a văzut nu numai în abuzurile pe care guvernele PDL-iste le-au comis împotriva tuturor categoriilor sociale, ci şi în faptul că nu le-a păsat de consecinţele faptelor lor iresponsabile, neprevăzând nici măcar fonduri bugetare suficiente pentru sfârşitul acestui an. România risca să se închidă la 1 noiembrie dacă rămânea cu bugetul aprobat de echipa Boc-Ungureanu. În această privinţă, Guvernul USL va lua toate măsurile necesare pentru a îndrepta haosul lăsat în urmă de aceştia, rezolvând această situaţie în timp util. Aşa cum prin măsurile luate până acum USL a început să repare nedreptăţile făcute de PDL, şi în acest caz vom rezolva problema la proxima rectificare de buget, în luna noiembrie. Guvernarea actuală a fost nevoită să funcţioneze pe bugetul croit în 2011 de către PDL, unul iresponsabil, de avarie, cu mari dificultăţi pentru cheltuielile publice uzuale, dar cu scopul deturnării unor importante fonduri spre clientela PDL. Guvernul Ponta a reuşit să corecteze o parte din dezechilibrele lăsate în urmă de PDL şi să aşeze bugetul pe alte baze mai echitabile, care să răspundă nevoilor reale ale populaţiei, încă de la prima rectificare bugetară din luna august. Vom asigura fondurile necesare pentru pensii, salarii şi funcţionarea instituţiilor statului până la sfârşitul anului, problemele constatate urmând a fi rezolvate prin realocarea a aproximativ 3,5 miliarde de lei. De asemenea, la următoarea rectificare bugetară, cea din noiembrie, avem în vedere direcţionarea unor fonduri în plus către sectoarele deficitare, pentru a reechilibra funcţionarea acestora. Astfel, principalele domenii care vor beneficia de bani la această rectificare sunt: sănătatea (unele unităţi subfinanţate), ajutoarele pentru persoanele cu dizabilităţi, precum şi autorităţile locale (pentru cheltuieli de utilităţi). Menţionăm faptul că nu se pune problema de a ne îndatora suplimentar pentru a echilibra bugetul. Guvernul Ponta îşi menţine ţinta de reducere a deficitului bugetar la 2,2% din PIB (pe cash) şi sub 3% din PIB (pe contabilitatea de angajamente, metodologia Comisiei Europene). De asemenea, Guvernul USL îşi menţine angajamentele asumate faţă de partenerii săi internaţionali: Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială. Mă întreb cum poate susţine PDL că a făcut ceea ce trebuie pentru binele ţării, că a salvat ţara de la dezastru, că toate măsurile de austeritate luate peste noapte de către guvernele lor au avut menirea de a ţine economia departe de colaps dacă ei nici măcar nu au prevăzut banii necesari până la sfârşitul anului în bugetul pentru 2012! Aceasta reprezintă încă o dovadă a faptului că, dacă PDL mai rămânea la putere, România ar fi intrat în faliment în luna noiembrie!
			Domnul Mircia Giurgiu: "Cadrele didactice ajutate să fie decente" În urma repetatelor tăieri salariale, cadrele didactice din România au ajuns, cele mai multe, la limita subzistenţei. Nici sumele alocate de la bugetul de stat pentru Educaţie nu sunt suficiente pentru buna desfăşurare a procesului educaţional. Mai mult, există unităţi de învăţământ preuniversitar unde elevii stau mult mai bine financiar decât profesorii lor, ceea ce îi pune pe aceştia din urmă într-o poziţie cel puţin jenantă. Pentru a veni în sprijinul acestora consider că ar trebui alocată o suma de 2.000 de lei/an pentru fiecare cadru didactic pentru a-şi putea achiziţiona îmbrăcăminte şi încălţăminte potrivit statutului pe care îl au. Şi această sumă este una foarte mică în comparaţie cu lipsurile care există în sistem, dar mai compensează ceva. Să nu uităm că de la educaţie începe totul - formarea copiilor noştri pentru viitor, practic, viitorul nostru ca oameni depinde de educaţia pe care le-o oferim.
			Domnul Stelian Fuia: "Adio fonduri europene!?" Săptămână de săptămână asistăm la campaniile de marketing ale Guvernului, care discută, cu toate televiziunile în direct, despre greaua moştenire a guvernelor Boc şi Ungureanu şi despre "marele noroc" al românilor de a fi dat peste Victor Ponta. Din păcate, faptele spun cu totul altceva. A trecut deja mai bine de jumătate de an de când guvernele amintite nu mai sunt la putere, iar Guvernul în funcţie nu se ocupă nicidecum de guvernare, ci de showuri televizate, de războaie politice şi de precampanie electorală megalomană! Mă simt dator să amintesc pe scurt în ce s-a tradus greaua moştenire a guvernelor care au trecut România prin criză: un şomaj relativ mic şi în constantă reducere, un buget adus pe linia de plutire, cu deficite tolerabile şi finanţabile, la care adăugăm şi o rezervă de trezorerie de cca. 5 miliarde de euro, de reforme care au speriat incompetenţa şi lipsa de profesionalism, de proiecte cu finanţare europeană, care deşi au demarat greu, au funcţionat până la sosirea la guvernare a USL. Nu neg că lipsa de experienţă, procedurile greoaie sau uneori deficitare au reclamat ameliorări constante ale accesării fondurilor europene. Însă, cu toate acestea, ele au funcţionat şi majoritatea imperfecţiunilor sesizate de către Comisia Europeană sau autorităţile de management au fost corectate din mers, fără ca vreun beneficiar să ajungă în pragul falimentului! Astăzi, nimic din "greaua moştenire" reclamată de USL nu se mai regăseşte! Echilibrele bugetare sunt doar istorie, rezerva bugetară a dispărut, iar reformele cerute de societatea românească sunt masacrate una câte una. În privinţa fondurilor europene, timp de 6 luni, guvernul USL nu a făcut absolut nimic. Rând pe rând fondurile operaţionale sunt închise de către Comisia Europeană, pentru că Guvernul USL stă mai mult la televizor decât la guvernare! Săptămâna aceasta vor fi închise şi POS Transporturi şi POS Competitivitate, aducând un plus de pierderi ce se ridică la peste 7 miliarde de euro. Astfel, adio autostrăzi moderne! Adio sprijin pentru mediul de afaceri din România! Dar, nu-i nimic! Avem evenimente grandioase pe Arena Naţională, care vor ţine de foame pentru următorii patru ani!
			Domnul Teodor Atanasiu: "Jaful din banii publici - principala îndeletnicire a guvernelor PDL" De la paguba de peste un miliard de euro lăsată la Hidroelectrica, prin căpuşarea contractelor de furnizare a energiei electrice, la preţuri mai mici chiar decât costurile de producţie - culmea dumpingului - de la falimentarea Poştei Române sau a SRTV, de la punerea pe butuci a Oltchimului şi Arpechimului - unele dintre cele mai mari şi profitabile combinate din industria românească - şi până la plantarea celor mai mari evazionişti chiar în ANAF, adică fix în centrul instituţiei care trebuia să vegheze strict la o mai bună colectare a banilor publici la vistieria statului, cu fiecare zi care mai trece ies la iveală tot mai multe şi incredibile abuzuri ale regimului Băsescu! Astfel apare tot mai des în lumina reflectoarelor faptul că protejatele sale, guvernele PDL, nu s-au prea ocupat de problemele cetăţenilor, aşa cum se lăudau ceas de ceas prin prime-time, ci acestea aveau, bineînţeles, cu totul alte preocupări, mai bine zis nu s-au dat în lături de la nicio îndeletnicire reprobabilă pentru a-şi alimenta puşculiţa! O altă ispravă demnă de menţionat a fostelor guverne PDL a fost zilele trecute reliefată de către Corpul de control al primului-ministru, care a finalizat recent Raportul de control privind verificările efectuate la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, pentru perioada 1.01.2009 - 30.06.2012. Acest raport demonstrează că nici fondurile europene n-au scăpat de căpuşarea portocalie şi că a existat şi în acest domeniu o întreagă La familia ocrotită de PDL, care a contribuit decisiv la fraudarea în masă a fondurilor europene şi care a dus din păcate, în prezent, chiar la decizia Comisiei Europene de blocare a acestora. Rezultatele acestui Raport indică urme clare de practicare a jafului de către PDL-işti de frunte, în loc de creştere a nivelului de absorbţie a fondurilor europene! În urma acestor verificări, au fost constatate nereguli grave: au fost descoperite 37 de contracte care au fost atribuite cu nerespectarea prevederilor legale, iar în cazul a 23 de contracte/acte adiţionale, anunţul de atribuire a fost publicat cu întârziere. Alte 10 contracte nu au fost introduse pe lista trimisă CE, fiind de asemenea atribuite cu încălcarea legii. În plus, deşi aceste nereguli trebuiau sancţionate cu amendă între 20.000 şi 40.000 de lei, ele au fost sancţionate cu un simplu avertisment de către ANRMAP. Ba mai mult decât atât, conducerea ANRMAP a luat toate măsurile necesare pentru uşurarea activităţii căpuşarilor din domeniu: astfel, în perioada 2010-2011, prin efectuarea unui "artificiu" ilegal, aceasta a hotărât înlocuirea sancţiunii de amendă cu cea a avertismentului. Acele amenzi sistate erau în cuantum total de 385.000 lei şi vizau, printre altele, Primăria Târgu Mureş, Consiliul Judeţean Galaţi sau Metrorex. Acest caz reprezintă încă o dovadă a imensului jaf practicat de către guvernele PDL, a preocupărilor exclusive ale acestora de a-şi favoriza şi îmbogăţi membrii şi clientela, prin orice metode, utilizând orice tip de resurse financiare, inclusiv, de ce nu, pe cele europene!
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Noi proiecte guvernamentale care ucid în faşă natalitatea" Consider că noul proiect guvernamental care obligă părinţii la plata unei contribuţii pentru copiii înscrişi la creşe va avea consecinţe negative dramatice asupra natalităţii. Cer retragerea acestui proiect neconstituţional şi demisia celor care au iniţiat acest proiect legislativ. Noile măsuri pe care Guvernul Ponta doreşte să le introducă înseamnă de fapt o taxă suplimentară pentru cei care au curajul să aducă pe lume un copil în vremuri de criză. Părinţii care decid să se întoarcă la muncă şi vor să-şi lase copiii în unităţile de stat în care se face educaţie antepreşcolară vor trebui să plătească (adoptată)taxa de creşă" a cărei valoare e stabilită prin dispoziţia primarului. Într-o ţară în care femeile amână sau renunţă la aducerea pe lume a unui copil datorită dificultăţilor socio-economice, Guvernul, care clama reducerea indemnizaţiei pentru copii, introduce noi taxe. Puţini părinţi îşi permit să dea o mie de lei pe lună pe vreo bonă sau să plătească acea nouă taxă, aşa că natalitatea va fi descurajată. Remarcăm că măsurile de protecţie socială din programul guvernamental sunt înlocuite de apetitul pentru noi taxe şi impozite ce ne cuprind întreaga existenţă de la leagăn până la mormânt, iar ceea ce s-a dat cu o mână, se ia acum cu trei. De aceea ţin să semnalez un fapt extrem de grav domnului prim-ministru: în România există un venit pentru care nu se plăteşte impozit sau contribuţii sociale sau coplata? Da, aţi ghicit. Este vorba de alocaţia pentru copii. Succes!
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Deblocare de posturi ŕ la radio Erevan" Consider că aşa-zisele deblocări de posturi din sănătate nu rezolvă deficitul, ci accentuează şomajul şi părăsirea ţării, întrucât prevăd maximum o angajare la treisprezece posturi vacantate. Vreau ca deblocarea posturilor să se facă în funcţie de necesităţile fiecărei specialităţi medicale şi am depus un proiect legislativ care să rezolve această problemă. Fără măsuri rapide, în zece ani, România va rămâne fără medici specialişti. Politica sanitară a doctorului Ponta-Arafat este desprinsă din celebrele bancuri de la radio Erevan. Mult repetata anunţare a deblocării a 2766 de posturi (din care doar 507 medici şi 1218 asistenţi, dar un belşug de 928 auxiliari) înseamnă de fapt doar un post deblocat din treisprezece, în condiţiile în care, în ultima perioadă, numărul posturilor vacantate a ajuns la 21.216. Întrebare la Radio Erevan: Este adevărat că s-au deblocat azi 2.500 de posturi din sănătate? Răspuns: Sigur că da, dar nu este vorba de posturi deblocate, ci dedublate şi nu la sănătate, ci la agricultură şi nu pentru 2.500 de medici, ci pentru 50 de membri de partid. Aşa-zisele deblocări de posturi au făcut ca la SAJ Vaslui angajările să se poată face de două ori mai greu ca înainte (doar două posturi aprobate la 30 de posturi deficit), astfel încât se înregistrează un deficit de personal de 40% şi peste 5000 de ore suplimentare ce pot duce la întârzierea intervenţiei, erori şi cazuri de malpraxis. Întrebare: Cum veţi rezolva problemele din sistemul sanitar? Răspuns: Noi nu avem probleme, ne tratăm în străinătate. Voi aveţi. Ministrul Constantin este optimist şi anunţă că datorită blocării posturilor din sănătate se înregistrează producţii record de pacienţi care nu mai pot fi salvaţi. Politica noastră se bazează pe stilul pompieristic al domnului Arafat ce va trimite cât mai mulţi pompieri care să facă de gardă în cele 67 de spitale care au rămas închise. Doctorul Ponta va opera de urgenţă pe arena naţională deficitul de 700 de milioane de lei, întrucât doctorul Usturoi e indisponibil după tratamentul aplicat de ANI. Medicina nu se poate face, după cum cred unii, pompieristic cu personal necalificat. Iar cele trei boli ale sistemului medical: calitatea deficitară, subfinanţarea şi corupţia nu se pot trata cu un deficit major de personal. Pentru cei cu memorie scurtată de partide vă reamintesc că: 1. tot aceşti oameni promiteau reînfiinţarea celor 67 de spitale; 2. tot aceşti oameni promiteau un milion de locuri de muncă şi deblocarea posturilor din sistem; 3. tot aceşti oameni promiteau alocarea a 6% din PIB pentru sănătate. Recomand o doză mare de aducere-aminte pentru a alege altfel în 2012. Proiectul legislativ ce prevede deblocarea posturilor din sănătate în funcţie de normativele fiecărei specialităţi nu poate fi resuscitat datorită indiferenţei guvernanţilor.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Cronica unui eşec anunţat în sănătatea ieşeană" Un alt sanitar priceput al PDL-ului iese în campania electorală. Doamna Camelia Bogdanici anunţă un program electoral demn de doctor Mengele - (adoptată)externalizarea" pacienţilor în stare gravă. Iritată de costurile ridicate ale pacienţilor de la terapie intensivă, directoarea medicală arde zilele de spitalizare de care au nevoie aceşti pacienţi şi propune DSP-ului să-i alunge la spitale de categorie inferioară. Doamna în cauză constată cu uimire că Spiridonul nu face faţă urgenţelor medico-chirurgicale sau unui accident colectiv şi la doar câteva luni după ce a susţinut alături de nume de renume că este suficient să avem un singur spital de urgenţe în Iaşi. Acum propune alungarea acestor urgenţe din spital şi revoluţionarea terminologiei medicale ce va include la pacienţii cronici şi pe cei de terapie intensivă. Pentru cei care au memoria scurtată de partide vă reamintesc că dumneaei a susţinut cronic, timp de patru ani, atât din postura de director medical cât şi din cea de conducător local al PDL: 1. desfiinţarea Spitalului Clinic de Urgenţe (adoptată)Sfântul Ioan" şi a celui din Târgu Frumos; 2. tăierea cu 25% a salariilor propriilor colegi din sănătate: asistenţi, rezidenţi, medici sau brancardieri; 3. blocarea posturilor din sănătate ce a dus la trimiterea în şomaj sau la cules căpşuni a peste 10000 de medici şi asistenţi. Din păcate, datorită lăcomiei politicienilor, intereselor din lumea medicală şi lipsei noastre de reacţie, suntem într-o situaţie extrem de gravă. În fiecare zi, zeci de pacienţi aşteaptă cu orele pentru a fi trataţi sau sunt plimbaţi cu ambulanţele printre spitale. Mulţi mor neştiuţi de nimeni, deşi avem pe hârtie un spital IA. În caz de accident colectiv, calamităţi, cutremure, vor fi zeci sau sute de oameni în această situaţie pentru că nu avem decât un spital vechi de 250 de ani, pavilionar, cu bulină roşie de risc seismic şi acoperiş de stuf, fără posibilităţi reale de a rezolva urgenţele. Consider că dumneaei se face vinovată de refuzul acordării asistenţei medicale pe criterii economice şi cer ministerului şi Colegiului Medicilor să sancţioneze astfel de abuzuri. Cum aceste instituţii nu o vor face, vă invit pe dumneavoastră să decideţi.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Situaţie fără precedent în România: spitalul judeţean intenţionează alungarea pacienţilor de la terapie intensivă" Spitalul Judeţean Sfântul Spiridon, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, anunţă că va "externaliza" pacienţii în stare gravă din terapie intensivă, aceştia urmând a fi trimişi la spitalele de categorie inferioară şi este evident că şansele de supravieţuire a acestor pacienţi, dependenţi de aparate şi monitorizare permanentă, vor scădea. Această decizie este determinată de faptul că Spitalul Spiridon nu mai poate face faţă urgenţelor medico-chirurgicale datorită: 1. adresabilităţii crescute prin desfiinţarea Spitalului de Urgenţe (adoptată)Sfântul Ioan" din Iaşi (singurul spital de urgenţe desfiinţat în România în urmă cu un an); 2. spaţiilor insuficiente şi inadecvate (bulina roşie de risc seismic, acoperiş de stuf, clădire pavilionară veche de 250 de ani); 3. costurilor ridicate de terapie a acestor pacienţi; Consecinţele sunt grave: 1. scăderea şanselor de supravieţuire pentru pacienţii care vor fi mutaţi în spitale de categorie inferioară (inclusiv datorită transportului prin frig şi praf - pacientul de terapie intensivă este un pacient fragil ce poate dezvolta rapid complicaţii letale); 2. costuri suplimentare pentru cei de la ambulanţă şi reducerea echipajelor disponibile pentru urgenţe (se vor ocupa preponderent de transportul de colo până colo al acestor domni Lăzărescu); 3. falimentarea şi închiderea altor spitale aflate în subordinea administraţiei locale (cheltuielile cu aceşti pacienţi vor devaliza bugetul redus al acestor instituţii împiedicând desfăşurarea activităţii).
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Două bombe demografice marca Ponta" Consider că în perioada următoare vom înregistra un dezastru demografic şi scăderi dramatice ale natalităţii datorită celor două măsuri guvernamentale: suprataxa de creşă şi anularea programului naţional de construcţie a noi astfel de unităţi. Vreau implementarea unui program naţional de stimulare a natalităţii, ce va include măsuri de ordin economic precum: construcţia de noi creşe şi retragerea proiectului Ministerului Muncii de taxare suplimentară a celor care îşi duc copiii la creşele de stat. Modelul de fertilitate din ultimii ani arată că româncele amână sau renunţă să aducă pe lume un copil din considerente economice. Ca urmare a ratei mici de fertilitate în următoarele două decenii, populaţia cu vârste între 20-55 de ani se va înjumătăţi, iar unul din cinci români va intra în categoria vârstnicilor. Practic vom fi cu 20% mai puţini până în 2060, iar rata dependenţei persoanelor de peste 65 ani va creşte alarmant la peste 60%. De unde reprezentăm a şaptea ţară europeană ca număr de locuitori, vom ajunge să nu mai contăm în economiaeuropeană. Natalitatea rămâne singura componentă asupra căreia se poate acţiona cu rezultate eficiente, iar în actualele condiţii demografice România nu poate supravieţui ca jurisdicţie statală, fiscală şi bugetară suverană doar prin austeritate. Cu toate acestea, Guvernul introduce în premieră naţională (adoptată)taxa pe nou-născut" şi se opune construcţiei de creşe. Fără să ţină cont de faptul că locurile la creşe sunt insuficiente şi că nu toţi părinţii pot să-şi permită bone filipineze, domnul Ponta a blocat construcţia de creşe în toată ţara. Doar la Iaşi a fost blocată construcţia a 35 de creşe, din care cinci erau de maximă necesitate în municipiu. În Iaşi sunt peste 1000 de copii, dar doar 770 de locuri, aşa că mamele care vor să se întoarcă la muncă şi nu au norocul să aibă vreo bunică doritoare să-şi îngrijească cel puţin opt ore pe zi nepoţii, sunt nevoite să plătească circa 1000 de lei lunar pentru o bonă. În ciuda faptului că numărul de creşe a scăzut în Iaşi la jumătate, Guvernul ia cele 39,81 milioane de lei destinate construcţiei de creşe şi le atribuie, probabil, dedublării posturilor la Ministerul Agriculturii. Guvernul se spală pe mâini ca Pilat din Ponta atunci când vine vorba de protecţia mamei şi copilului şi, în aceste condiţii, să nu ne mai mirăm că natalitatea va fi descurajată.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Taxa Ponta: 1 milion de români rămân fără maşini" Cer eliminarea din programul guvernamental a noii taxe auto. Consider că acest nou impozit anual va determina peste un milion de români cu venituri mici să-şi radieze autoturismele. Totodată, apreciez că acest proiect guvernamental vizează protejarea producătorilor de autoturisme şi a proprietarilor de maşini de lux. Proiectul legislativ Ponta-Lavoisier ne arată că (adoptată)Nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă". Taxa de primă înmatriculare, eliminată electoral, este înlocuită de taxa de mediu, calculată în funcţie de vechime şi gradul de poluare. Noua taxă anuală va obliga peste două milioane de români cu venituri mici, salariaţi sau pensionari să-şi tragă maşinile ieftine şi vechi pe dreapta şi să le radieze din circulaţie. Nu sunt iertaţi nici cei care după ani de muncă pe la stăpâni străini reuşesc să-şi ia câte o maşină la mâna a doua. Practic, această nouă taxă înseamnă un nou impozit anual auto, pe care-l vor plăti toţi proprietarii de automobile, camioane, tractoare sau alte vehicule cu motor pe carburanţi fosili (benzină, motorină, GPL) a cărei valoare va fi în funcţie de vechime şi poluare. La un parc auto de 5,4 milioane de maşini, în mare parte îmbătrânit, având înmatriculate 932.000 de unităţi mai vechi de 20 de ani, 1,3 milioane de unităţi vechi de 6-10 ani şi doar 640.000 de mii de unităţi de maxim doi ani vechime consecinţele sunt previzibile. 1. Cel mai mic impozit va fi plătit de posesorii de maşini noi. Aparent este stimulată schimbarea maşinilor vechi cu maşini noi. În realitate, mai ales în vremuri de criză, acest lucru va funcţiona ca o protecţie socială pentru cei bogaţi, care dau zeci de mii de euro pentru maşini puternice, care prin consumul mare sunt nocive pentru mediu, pentru că aceştia vor plăti aceeaşi taxă cu cei care achiziţionează o maşina de oraş de mic litraj. 2. Cel mai mare impozit va fi plătit de cei cu maşini vechi. Aparent încasările bugetare vor creşte, pentru că milioane de români vor fi puşi la plată. În realitate, e vorba de posesorii de maşini cu venituri reduse, salariaţi şi pensionari, care nu vor putea plăti această nouă taxă. Mai probabil, aceşti oameni, un milion de români, îşi vor radia din circulaţie maşinile lor vechi, aşa că încasările la buget sunt dificil de estimat. Guvernul motivează acest act normativ prin faptul că nu sunt bani la fondul de mediu şi prin necesitatea înlocuirii parcului de maşini vechi. Este evident că îi este mult mai simplu să bage mâna în buzunarul pensionarului posesor al unei vechi Dacii decât să-i taxeze pe oligarhii proprietari de maşini de lux sau să pună funcţionarii numiţi politic să facă proiecte de atragere a fondurilor europene. Mă întreb de ce preferă Ministerul Mediului să favorizeze prin această taxă pe producătorii şi importatorii de maşini noi, când are doar pentru 2012, 252,439 milioane de euro fonduri structurale şi 596,374 milioane de euro din fondul de coeziune, iar pentru 2013, 291,602 milioane de euro fonduri structurale şi 639,374 milioane de euro din fondul de coeziune. Să fie vorba doar de scăderea vânzărilor de maşini noi cu 18,5% în primele şapte luni din 2012, la o valoare de 50.003 de unităţi? Consider că într-o ţară în care şase milioane de români trăiesc la limita sărăciei, guvernanţii au datoria să ne asigure un trai decent, iar unul dintre repere poate fi considerat mijlocul de transport. Plătim deja o taxă de poluare inclusă în preţul litrului de benzină, aşa că acest nou bir nu îşi mai are locul. Proiectul legislativ Ponta-Lavoisier ne arată că (adoptată)Nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă". Ca de obicei, într-o nouă taxă impusă românilor. Lavoisier a fost ghilotinat de revoluţionarii francezi, copilotul ne trage până pe 9 decembrie maşinile pe dreapta.
			Domnul Florin Iordache: "Justiţia, fundament esenţial pentru buna funcţionare a societăţii" Unul din subiectele vehiculate în aceste zile în mass-media, dar şi în spaţiul public, are ca obiect justiţia din România şi în special caracterul independent sau nu al acesteia în faţa influenţei politicului. Cele trei puteri fundamentate prin Constituţie - respectiv cea legislativă, executivă şi judecătorească - au fost concepute să funcţioneze independent una faţă de cealaltă, reprezentând totodată un echilibru fără de care statul de drept nu ar putea exista, iar dacă între puterea legislativă şi cea executivă există un raport politic, puterea judecătorească vine tocmai să menţină o relaţie corectă între interesele politice şi cetăţeni. Dacă privim retrospectiv, însă, constatăm că această normă importantă a fost adeseori încălcată, iar în ultimele luni am avut numeroase exemple de astfel de decizii cu puternic caracter partizan şi arbitrar. Regimul Băsescu a folosit această metodă pentru a-şi asigura continuitatea puterii, şi nu o dată am fost martori la încercarea de subordonare a justiţiei, prin promovarea unor persoane cu afinităţi politice evidente, ba, mai mult, oameni apropiaţi preşedintelui, gen Monica Macovei sau Cristi Danileţ, sunt autorii a numeroase declaraţii publice ce au adus atingere imaginii justiţiei. O astfel de abordare, având ca scop clar menţinerea puterii, nu a făcut altceva decât să slăbească credibilitatea şi încrederea justiţiei în faţa populaţiei, fapt ce produce efecte şi astăzi. Guvernul Ponta, dar şi USL-ul au fost nu o dată puşi în faţa unor astfel de decizii controversate şi totuşi le-au respectat, cu riscul de a pierde capital electoral, tocmai pentru a reda respectul şi încrederea în litera legii. Prin decizia luată de doamna ministru Pivniceru în privinţa detaşării doamnei procuror Kovesi la Bruxelles, USL demonstrează încă o dată că este un garant al independenţei justiţiei în faţa politicului.
			Domnul Florin Iordache: "Poate un preşedinte lipsit de legitimitate să ne reprezinte pe plan extern?" Aflăm, după ce parcurgem motivarea deciziei CCR din 26 septembrie privind conflictul dintre preşedinte şi Guvern vizavi de reprezentarea externă a ţării, că aceasta intră exclusiv în atribuţiile preşedintelui Traian Băsescu, conferindu-i puterea de a lua decizii şi de a trasa politica externă a ţării, Guvernul având doar un rol tehnic, de execuţie, iar în acest caz nu putem să nu ne întrebăm pe cine va reprezenta preşedintele şi mai ales în numele cui va face angajamente. Această decizie, cel puţin în privinţa componentei morale, aduce un afront milioanelor de români ce au considerat, prin votul lor, că Traian Băsescu nu le mai reprezintă interesele. Totodată, prin lipsa de susţinere este transformat într-un interlocutor lipsit de legitimitate în faţa partenerilor noştri externi. Cum ştim deja că o colaborare cu Guvernul iese din discuţie, dat fiind antecedentele preşedintelui Băsescu în această privinţă, rămâne într-un final ignoranţa, o atitudine cu care ne-am obişnuit de câteva luni bune şi de care se pare că va uza şi pe viitor.
			Domnul Florin Iordache: "Un gând bun şi la mulţi ani tuturor vârstnicilor!" Atunci când spui bătrân spui înţelepciune, spui suflet cald brăzdat de griji şi de ani, dar mai ales spui numele cuiva drag, nume căruia îi datorezi multe, nume de care se leagă întreaga ta existenţă. Prin munca lor au construit prezentul şi viitorul nostru. Am regăsit în ei acele repere esenţiale pentru formarea noastră în societate, am învăţat de la ei ce înseamnă demnitatea, am citit istoria unei vieţi ori de câte ori i-am privit. Le datorăm respectul, grija şi admiraţia noastră.
			Domnul Florin Iordache: "«Lovitura de stat» - o teorie dovedită a fi falsă" Dacă la începutul demersului de suspendare a preşedintelui echipa de susţinere a acestuia clama sus şi tare o aşa-zisă lovitură de stat în plină desfăşurare, acum se demonstrează total opusul, mai exact caracterul perfect constituţional al acestui proces. Acest lobby contra suspendării, purtat mai ales pe plan extern, a mizat tocmai pe această sintagmă, nemaiţinând cont de prejudiciul de imagine creat, ba, mai mult, a luptat, sub pretextul apărării democraţiei şi statului de drept, împotriva a milioane de români determinaţi să pună capăt acestei perioade nefaste în timpul căreia atât populaţia, cât şi economia ţării au fost puternic vitregite. Pas cu pas s-a dovedit că iniţiativa USL a fost construită în acord cu litera legii, iar respingerea sesizării PDL privind hotărârea prin care Vasile Blaga a fost înlocuit de la şefia Senatului de către Curtea Constituţională reprezintă doar un argument că această etapă, de altfel folosită frecvent în toată această campanie de denigrare, a fost perfect constituţională. Scade dramatic şi numărul aşa-ziselor fraude electorale, ajungându-se de la cifra de două milioane, atât cât reclamau cei de la PDL la început, la puţin peste o sută de mii, dar şi această cifră pare că se micşorează în fiecare zi. Rând pe rând, fiecare acuză adusă acestui proces de suspendare se dovedeşte a fi total nefondată, iar dictonul "scopul scuză mijloacele" pare definiţia ideală pentru această luptă dusă cu un singur ţel, menţinerea unui regim bine infiltrat în instituţiile statului, dar mai ales bine racordat la banul public. Voinţa unei majorităţi a fost ignorată cu bună-ştiinţă, iar cinică mi se pare nonşalanţa cu care unii politicieni, şi nu numai, vin în continuare să arate unui popor umilit cum au luptat pentru salvarea ţării de la uzurparea statului de drept.
			Domnul Florin Iordache: "România după auditul guvernării Băsescu-PDL" Cum era de aşteptat, rezultatele acestui audit vin să confirme jaful comis de-a lungul anilor de guvernare PDL-istă, rezultat previzibil de altfel, dat fiind traiectoria economică şi socială a ţării. Peste tot s-a întâmplat acelaşi lucru, mai exact persoane şi companii private apropiate regimului portocaliu s-au îmbogăţit din fel şi fel de escrocherii, toate având la bază contracte cu statul. Companii de stat cum ar fi Compania Naţională a Huilei, Oltchim sau Hidroelectrica au beneficiat de acelaşi tratament chiar dacă în joc era, pe lângă viitorul economic al ţării, soarta a mii de oameni ale căror familii depind de viitorul acestor societăţi. Distrugerea şi prădarea sistematică, fie că vorbim de sănătate, economie, educaţie sau resurse naturale, pare să fi fost singura deviză a celor ce au avut puterea în toţi aceşti ani, iar situaţia în care se află economia nu ar trebui să ne mai mire. Oltchim este un exemplu concludent de societate care a fost adusă într-o postură fără ieşire tocmai datorită contractelor dubioase, menite să umfle conturile firmelor-căpuşă. Una dintre priorităţile Guvernului Ponta a fost înlăturarea acestui sistem mafiot complex racordat la banul public, iar rezultatele nu au întârziat să apară, însă, pentru a redresa economia şi mai ales pentru repararea acestor prejudicii grave, va fi nevoie de timp şi în special de susţinerea dumneavoastră. Între timp, în fiecare zi ies la iveală alte grozăvii-moştenire de la cei ce astăzi, metamorfozaţi în lupi moralişti, se afişează ca aprigi apărători ai dreptăţii.
			Domnul Florin Iordache: "Bugetul pe 2012, o altă moştenire cu fitil marca PDL" Dacă iniţial aveam în vedere 15 astfel de "moşteniri", ei bine, se pare că mai sunt şi altele, iar zilnic mai aflăm de câte-o pagubă ori de câte-un contract dubios, menite să aducă prejudicii bugetului public, provenite, bineînţeles, de la cei ce au condus ţara după bunul lor plac în ultimii ani. Bugetul pe 2012 nu putea, se pare, să facă excepţie de la regulă, şi astfel Guvernul se află în faţa posibilităţii de a rămâne fără bani la data de 1 noiembrie. Acest buget a fost impus în Parlament fără dezbateri reale, în decembrie anul trecut, de majoritatea portocalie, sub girul lui Emil Boc şi al lui Ialomiţianu, ministrul de finanţe din acea perioadă, şi reprezintă totodată o mostră cât se poate de concludentă a modului în care s-au gestionat finanţele publice, fără a ţine cont de asigurarea resurselor unor ramuri esenţiale: sănătate, educaţie, pensii şi altele. Pentru a asigura finanţarea până la sfârşitul anului a acestor sectoare, Guvernul Ponta va fi nevoit să realoce resurse din alte părţi, asta în condiţiile în care acelaşi Guvern trebuie să lupte şi cu alte găuri lăsate în urmă de aceeaşi administraţie PDL-istă. Această degringoladă la care a fost supusă economia ţării, incompetenţa, jaful din banul public, sunt doar câteva caracteristici ale modului în care s-a guvernat în toţi aceşti ani, iar urmările le vom resimţi probabil pentru mult timp. Ciudat este că autorii faptelor menţionate mai sus îi regăsim astăzi criticând vehement măsurile Guvernului, uitând de fapt că tocmai ei sunt răspunzători pentru starea în care se află acum economia românească.
			Domnul Florin Iordache: "Popularii europeni şi amicii PDL-işti versus 7,4 milioane de români" Sunt din ce în ce mai clare în acest moment motivele pentru care s-a intervenit atât de brutal într-un proces ce s-a dovedit ulterior a fi perfect constituţional, şi totul poate fi redus la un singur cuvânt, politică. Politica a stat la baza susţinerii pe plan extern a preşedintelui Băsescu, în pofida unui întreg popor îngenuncheat şi umilit în fel şi chip ani de-a rândul, politica a fost principala unitate de măsură cu care s-a cântărit justiţia din România şi tot datorită politicii s-au închis ochii la trecutul celor ce au adus această ţară în pragul dezastrului, şi aici mă refer bineînţeles la politica celor din Grupul Popularilor europeni. Toate declaraţiile acestora legate de perioada de dinainte şi de după referendum sunt un afront la voinţa milioanelor de români ce au hotărât într-un mod democratic că Traian Băsescu nu-i mai reprezintă, iar a-i acuza în repetate rânduri de aşa-zise lovituri de stat nu înseamnă altceva decât o lipsă de respect faţă de un popor ce face parte din marea familie a Europei, cu aceleaşi drepturi şi îndatoriri. Ultimele evenimente au demonstrat încă o dată că Uniunea Social Liberală are, spre deosebire de PDL, susţinerea românilor, şi aceasta este poate cea mai grăitoare dovadă a diferenţei scopului politic dintre cele două formaţiuni.
			Domnul Florin Iordache: "Armata română la ceas aniversar" Când spui armata română spui de fapt onoare, jertfă, devotament. Le datorăm ostaşilor români independenţa şi libertatea de care ne bucurăm acum, dar ştim că au fost câştigate cu sacrificii pe câmpurile de luptă, patriotismul şi dragostea de ţară fiind principalele motivaţii pentru dăruirea de care au dat dovadă pe tot parcursul istoriei. Şi în prezent armata joacă un rol esenţial în apărarea şi promovarea intereselor statului român, fie că vorbim de Irak, Afganistan sau alte teatre de operaţiuni unde, alături de partenerii noştri din NATO şi Uniunea Europeană contribuim la asigurarea unui climat internaţional de încredere şi siguranţă. Mă înclin cu respect şi recunoştinţă în faţa memoriei martirilor ce au căzut în lupta pentru apărarea ţării şi totodată aduc un omagiu veteranilor de război, dar şi celor ce continuă să reprezinte armata română cu profesionalism şi verticalitate.
			Domnul Florin Iordache: "Omagiu victimelor Holocaustului" S-au comemorat 71 de ani de la Holocaust, o pagină neagră a istoriei, ce va marca pentru totdeauna conştiinţa umană, un timp în care, sub pretextul unei ideologii, oameni nevinovaţi au fost trimişi la moarte ori au fost deportaţi în lagăre. Suntem datori să păstrăm vie amintirea acestor destine frânte, dar mai ales trebuie să ne asigurăm că astfel de momente nu se vor mai repeta vreodată.
			Domnul Eugen Bejinariu: "La PDL, tăcerea niciodată nu-i de aur" În ziua de 26 aprilie 2012, prin votarea moţiunii de cenzură de către cei 235 de parlamentari, Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu a căzut, spre binele poporului român. Au trecut de atunci peste cinci luni. Având în vedere urmările devenite publice lăsate moştenire de sistemul de corupţie organizat de PDL, ne-am fi aşteptat ca liderii guvernărilor Boc şi Mihai-Răzvan Ungureanu să rămână o vreme în tăcere. În înţelepciunea populaţiei se ştie de sute de ani că "tăcerea-i de aur", dar n-a fost să fie aşa. Guvernul Victor Ponta n-a terminat cu verificarea şi cercetarea furturilor din averea statului român, n-a terminat înlocuirea oamenilor fără competenţă şi morală ai PDL-ului din Guvern şi de la serviciile deconcentrate din judeţe şi n-au conferit încă bună funcţionalitate instituţiilor statului, şi liderii PDL au început să se exprime cu voce tare, cu aroganţă şi fără gramatică, crezând că românii n-au memorie. Cum să uite cetăţenii tăierea salariilor, pensiilor şi ajutoarelor sociale, cum să uite desfiinţarea a 67 de spitale şi a zeci de şcoli, cum să uite găurile financiare mari de la Poşta Română, Ministerul Transporturilor, Oltchim şi Hidroelectica, Televiziunea Română şi cu deosebire lipsa finanţării spitalelor pe ultimele luni ale anului - noiembrie şi decembrie - 2012? Şi de bună-creştere şi ca cerinţă strategică liderii PDL mai puteau să tacă o vreme, doar ştiu bine cum şi cât au furat. Când vorbesc de această tăcere mă gândesc la două aspecte: liderii PDL să-şi anunţe candidaturile şi promisiunile electorale fără stânjenire, iar înghesuiala la posturile de televiziune şi radio să fie lăsată pentru campania electorală din noiembrie a.c. Să vii acum pe posturi naţionale TV şi să spui: "Guvernul Victor Ponta este cel mai incompetent guvern din cei 22 de ani", este mai mult decât imoralitate, este o samavolnică nesocotire a inteligenţei cetăţeanului român. Să ne spui că înfiinţarea Alianţei România Dreaptă a PDL-ului cu Forţa Civică, Noua Românie şi PNŢCD (aripa Pavelescu) va aduce prosperitate şi dreptate pentru români, este mai mult decât o autoacuzare. Cel care a cheltuit miliarde de lei pentru parfumuri, unguente şi ustensile de uz personal, precum şi alese băuturi alcoolice din banii publici să vină acum şi să ne spună cât de mare va fi binele pe care-l va aduce această alianţă făcută la disperare, este un gest necugetat sau atât îl duce mintea. Exprimarea aceasta nu ne caracterizează, dar limbajul liderilor ADR ne obligă a le răspunde pe limbajul şi înţelesul dumnealor. Ne-a provocat un fel de stare de îngrijorare privind moralitatea când am auzit cât de activă se dorea Comisia de etică din PDL în confirmarea candidaţilor pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012. Până la alegerile parlamentare din 9 decembrie, Guvernul Victor Ponta este concentrat şi facem mari eforturi pentru a repara greşelile vechii guvernări, pentru a acoperi golurile financiare şi pentru a aşeza în rolul lor toate instituţiile democratice ale statului român.
			Şedinţa s-a întrerupt la ora 8,40.
			*
			Şedinţa a fost reluată la ora 12,15.
			Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Clement Negruţ şi Georgian Pop, secretari.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Bun! Să-l invităm şi pe domnul prim-viceprim-ministru în acest moment. Continuăm lucrările Camerei Deputaţilor de astăzi. Prezenţa, domnul Popescu. Domnul Popescu, prezenţa deputaţilor. Avem 250 care au semnat pe lista de prezenţă. Suntem în cvorum. 55 absenţi. Potrivit ordinii de zi, vom începe... domnule prim-viceprim- ministru, bine aţi venit. Începem cu dezbaterea moţiunii simple, iniţiată de cei 59 de deputaţi. În legătură cu timpul alocat, este timpul pe care îl ştiţi şi dumneavoastră foarte bine. Prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent şi Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Procedura este simplă, moţiunea este citită de către unul dintre iniţiatori. Guvernul are 50 de minute pentru a le utiliza la începutul şi la sfârşitul dezbaterii pentru a-şi exprima punctul de vedere. Pentru dezbateri avem câte zece secunde de fiecare deputat: PDL, 16 minute, PSD, 15, PNL, 10, UDMR, minorităţile naţionale câte trei fiecare, Grupul parlamentar progresist şi deputaţii independenţi sau fără apartenenţă câte două minute. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Supun votului aceste propuneri. Să înceapă votul. detalii vot
			Cu 44 de voturi pentru, trei abţineri, zero împotrivă, au fost acceptate. Conform prevederilor regulamentului întreb dacă este cineva dintre semnatari care-şi retrage semnătura. Nu observ în sală niciunul. Vă mulţumesc. Ştiţi procedura, la moţiunea simplă nu se propun amendamente. Rog liderii grupurilor parlamentare să nominalizeze persoanele care vor participa din partea grupurilor parlamentare la această dezbatere şi să le dea celor doi secretari de şedinţă. Dau cuvântul. Domnule deputat, aveţi cuvântul pentru a prezenta textul moţiunii simple.
			Domnul Adrian Henorel Niţu: Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule prim-vicepremier al Guvernului, Dragi colegi, Vă prezint moţiunea: "Guvernul USL - «Frâna de motor» a bugetului". În această toamnă s-a dat startul minciunilor, bâlbâielilor şi întârzierilor marca USL aprobate inclusiv prin ordonanţe, începând cu amânarea anului şcolar şi terminând cu emiterea unei ordonanţe prin care proiectul de buget, al cărui termen de depunere era data de 15 octombrie, să fie depus abia după 20 de zile de la învestirea noului guvern, rezultat în urma alegerilor parlamentare. USL ne-a obişnuit să spună una şi să facă alta, însă acest lucru se face în detrimentul economiei şi a celor direct implicaţi în acest segment, adică întreaga populaţie a ţării. În art.35 din Legea 500/2002 privind finanţele publice, este specificat astfel: "După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la alin.(1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 octombrie a fiecărui an.", dar Guvernul Ponta, fiind ocupat cu "alte treburi", a emis Ordonanţa de urgenţă nr.47/2012, prin care modifică acest termen, după bunul lor plac, astfel: "Transmiterea proiectului de buget la Guvern şi Parlament în anii în care se organizează alegeri generale parlamentare în ultimele trei luni ale anului. În cazul în care alegerile generale parlamentare sunt organizate în ultimele trei luni ale anului, calendarul este următorul: a) Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor pe anul următor, pe care le depune la Guvern în termen de 15 zile de la învestirea noului Guvern, conform art.103 din Constituţia României, republicată; b) după însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la art. 35 alin.(1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu în 20 de zile de la învestire, fără a depăşi data de 31 decembrie a anului în curs." O totală lipsă de interes faţă de priorităţile ţării! Preluarea mandatului de către noul guvern a fost marcată de discuţiile privind "rezerva" de 5 miliarde de euro, care a fost lăsată de guvernul Ungureanu la Trezorerie. Consiliul Fiscal "aprecia ca adecvată strategia pe care a adoptat-o Ministerul de Finanţe în prima parte a anului, acesta reuşind să construiască un tampon de lichiditate confortabil şi să îmbunătăţească uşor profilul de maturităţi al datoriei publice. Privind retrospectiv, această strategie pare cu atât mai favorabilă dacă luăm în calcul deteriorarea condiţiilor din pieţele financiare internaţionale şi locale din ultimele săptămâni". Dacă trecem însă în revistă programul de guvernare anunţat de USL, nicio măsură "tare" nu poate fi evidenţiată, majoritatea fiind generale şi nesustenabile. Documentul de 53 de pagini nu conţine nici măcar o anexă cu indicatorii macroeconomici luaţi în calcul şi cei pe care mizează guvernul în următorii trei ani, aşa cum a fost prezentat la programul de guvernare al premierului Ungureanu. Singurul obiectiv concret, enunţat la capitolul date economice, este reducerea arieratelor de la 2,6% din pib în decembrie 2011 la 1% din pib în decembrie 2012. La programul bugetar şi de politică economică sunt multe enunţuri vagi, fără nicio măsură concretă. Programul guvernului Ponta pentru economie, comerţ şi mediu de afaceri conţine câteva cifre, fără să aibă un termen-limită, dar este plin de expresii precum "ordine şi coerenţă financiară", "profesionalizarea actului de conducere", "responsabilitate şi chibzuinţă" şi, nu în ultimul rând, "redesenarea arhitecturii şi ecologiei de business". Programul de privatizări şi problema managerilor privaţi sau provenienţa banilor pentru marile proiecte energetice de care România are atâta nevoie nici nu s-au luat în calcul. Au venit în faţa noastră cu un program bogat în cuvinte, dar foarte slab la capitolul fapte concrete. Majorarea salariilor bugetarilor şi restituirea contribuţiei de sănătate de la pensii nu pot fi considerate măsuri ale noii politici guvernamentale, fiind deja asumate şi de vechiul guvern. Vă informăm că majorarea cu 15% făcută de guvernul Boc la începutul anului 2011, de care au beneficiat bugetarii, şi creşterea pensiilor pentru pensionarii care au lucrat în condiţiile grupei I şi a II-a de muncă, pentru aproape un milion de persoane au avut ca efect direct creşterea nivelului de trai al acestora. Primul-ministru Victor Ponta a declarat că este necesară creşterea veniturilor bugetare pentru ca statul să aibă bani pentru şcoli, spitale şi drumuri, însă veniturile suplimentare trebuie să provină din mărirea cotei unice de 16%. Reamintim, totodată, că USL promitea, în programul de guvernare, înainte de a ajunge la putere, că impozitul progresiv va avea trei cote: 8% pentru salariile de până la 800 de lei, cotă de 12% de la 800 de lei până la 1.600 de lei şi o cotă de 16% pentru veniturile ce depăşesc 1.600 de lei pe lună. "Este una dintre intenţii, dar fără să depăşim pragul de 16%", declara însă Tăriceanu în cadrul unei conferinţe. Conform legii responsabilităţii fiscal-bugetare, Ministerul Finanţelor Publice a realizat Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară, care face o analiză a celor mai recente date cu privire la indicatorii macroeconomici, dar, în opinia Consiliului Fiscal, acest raport: "nu identifică tendinţele şi schimbările semnificative faţă de situaţia estimată la finalizarea legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat; în plus, nu se cuantifică impactul revizuirii prognozelor macroeconomice asupra ţintelor bugetare pentru anul în curs şi pe termen mediu şi nu oferă detalii privind măsurile ce vor fi adoptate, aşa cum prevedea Legea nr.69/2010. În opinia Consiliului Fiscal, raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară nu oferă explicaţii suficient de detaliate cu privire la justificarea nerealizării previziunilor de venituri pe primele şase luni şi nu detaliază măsurile deja adoptate, şi, în mod special, pe cele planificate pentru îmbunătăţirea colectării în semestrul II. Doamnelor şi domnilor, Rectificarea bugetară, operată recent de Guvernul Ponta, demonstrează în mod clar cât de prost sunt alocate resursele financiare în perioada următoare. Este o rectificare bugetară care adânceşte criza, şi nu o combate. USL a redus fondurile alocate pentru investiţii şi a crescut cheltuielile pentru consum. Peste 2 miliarde de lei au fost tăiate de la investiţii, mai mult de jumătate de la Ministerul Transporturilor, care erau alocate pentru proiecte de infrastructură rutieră. Guvernul a tăiat şi 87 de milioane de lei de la ajutoarele de stat, gândite pentru a proteja şi crea locuri de muncă. Din calculele noastre, rezultă că 20.000 de locuri de muncă sunt în pericol sau nu vor mai fi create. În plus, activitatea a sute de companii este pusă în pericol de tăierile operate de Guvernul Ponta. În urma acestei rectificări bugetare, a apărut un nou cost al crizei politice, şi anume creşterea costului de finanţare a deficitului bugetar. Mai clar, cheltuielile cu dobânzile la împrumuturile făcute de stat au crescut cu peste un miliard de lei. România se împrumută tot mai scump pe perioade de sub un an, iar acest lucru este o consecinţă a pierderii credibilităţii pe plan internaţional, ca urmare a crizei provocate de USL şi a proastei guvernări. Acum se vede cel mai bine diferenţa dintre USL şi PDL. Partidul nostru a susţinut investiţiile ca motor de dezvoltare a României, iar USL a tăiat şi taie în continuare investiţiile, frânează creşterea economică, îi sărăceşte pe români de locuri de muncă, oferindu-le un viitor nesigur. Să nu uităm că, din cauza circului politic declanşat de liderii USL în lunile iulie-august 2012 şi a incompetenţei Guvernului Ponta, românii au fost afectaţi de creşterea preţurilor. Astfel, creşterea preţurilor a depăşit 20%, iar pentru populaţie unele alimente, cum ar fi fructele şi legumele, au devenit un lux în plin sezon. Un alt efect al politicii dezastruoase duse de Guvernul Ponta îl reprezintă deprecierea fără precedent a monedei naţionale, lovind puternic în românii care au de rambursat credite în valută, foarte mulţi dintre ei trezindu-se în imposibilitatea rambursării acestora, plătind cu peste 20-30% mai mult. Moneda naţională s-a depreciat în 2012 cu peste 6,5% comparativ cu 2011, când această depreciere a fost de 0,8% pe întregul an, iar în 2010 în perioada de recesiune, de 1,3%. Acest prejudiciu nu a fost suportat de Guvernul Ponta, ci de pensionari şi alte categorii cu venituri mici, pe care vă lăudaţi că îi protejaţi. Spuneţi că nu aveţi nicio vină pentru creşterile de preţuri şi deprecierea monedei naţionale şi nu puteţi face nimic. Fals, domnilor guvernanţi USL-işti! În primul rând, circul politic demarat de liderii USL a fost perceput negativ pe pieţele financiare, investitorii şi-au retras unele investiţii, altele au fost amânate, iar împrumuturile au devenit tot mai scumpe. Pe de altă parte, lipsa măsurilor de creştere economică promise când eraţi în opoziţie şi tăierea banilor pentru investiţii care aveau ca efect crearea de locuri de muncă şi majorarea veniturilor pentru salariaţii din sectorul privat reprezintă cauze obiective ale acestui dezastru economic şi social oferit românilor. O altă decizie care demonstrează incompetenţa Guvernului Ponta şi nepăsarea acestuia faţă de români o reprezintă acceptarea cu uşurinţă a majorării tarifelor la energie electrică şi gaze naturale; în loc să amânaţi majorarea tarifelor, aşa cum au procedat în 2011 şi la începutul anului 2012 Guvernele Boc şi Ungureanu, aţi devansat acest calendar încheiat cu FMI. Astfel, în cazul gazelor naturale, creşterea tarifelor era prevăzută pentru 1 ianuarie 2013, dar Guvernul Ponta a devansat acest termen prin majorarea, în luna septembrie 2012, cu 5% pentru consumul casnic şi cu 10% pentru consumul industrial. Mai mult decât atât, domnul Ponta a criticat Guvernul Boc că nu a acceptat majorarea acestor preţuri în 2011, ca românii să plătească în plină iarnă facturi mai mari, iar firmele distribuitoare de gaze şi energie să încaseze venituri tot mai însemnate. Cu ce a ieşit Guvernul Ponta de la negocierile cu FMI? Cu majorări de tarife! Curios este faptul că domnul Ponta şi alţi lideri ai USL au apreciat că negocierile cu FMI s-au încheiat cu succes. Domnilor guvernanţi de la USL, dacă aţi fost incapabili să amânaţi majorarea tarifelor la energie şi gaz, aveţi o soluţie: acordarea de compensaţii băneşti pensionarilor şi altor categorii cu venituri mici, aşa cum este prevăzut în acordul cu FMI. Vă lăudaţi că aţi reîntregit salariile bugetarilor cu 8% şi veţi restitui CASS-ul de 5,5% pensionarilor cu pensii mai mari de 740 lei. În momentul în care aţi venit la guvernare aţi spus că vă îngrijiţi de toţi românii, indiferent de categoria din care fac parte. Se ştie că măsurile luate au majorat veniturile în mod nesemnificativ doar pentru o parte dintre români, în comparaţie cu creşterile de preţuri, de tarife şi cu deprecierea monedei naţionale. Când aţi vorbit de creşteri sigur v-aţi referit la majorarea preţurilor cu peste 20%! La bilanţul celor 100 de zile de guvernare, matematic vorbind, Cabinetul Ponta a avut grijă să bifeze următoarele: o vizită la o companie, două întâlniri cu oamenii de afaceri, 19 participări la emisiuni televizate şi 500 de oameni numiţi în ministere şi agenţii. Considerăm în acest sens că economia şi mediul de afaceri reprezintă cea mai mică parte din priorităţile acestui guvern. Măsurile economice promise de premierul Ponta au rămas mai mult la stadiul de intenţie, în timp ce conflictul politic pare să fi blocat întreaga activitate din administraţie. Avertismentele Băncii Naţionale privind ieşirea capitalului străin de pe piaţă şi insolvenţa Hidroelectrica arată că 2012 va fi primul an în care România va pierde bani europeni prin procesul de dezangajare, iar faptul că instituţiile financiare internaţionale au ajustat prognoza de creştere economică a României sub 1% anul acesta nu face decât să întărească ideea că preocuparea Guvernului pentru economia ţării este pe plan secundar. Guvernul Ponta a înaintat recent Parlamentului strategia fiscal bugetară pentru perioada 2013-2015. Acesta este un document de politică publică ce stabileşte obiectivele şi priorităţile în domeniul fiscal bugetar, ţintele veniturilor, cheltuielilor şi a deficitelor bugetare pe următorii trei ani. Ce vedem din analiza acestei strategii fiscale? Că tot ce a promis USL, atât din opoziţie, cât şi de la putere, a fost doar o minciună. Din această strategie lipsesc cu desăvârşire următoarele măsuri anunţate pentru 2013 de Guvernul Ponta: reducerea TVA la alimente, majorarea pensiilor, reducerea impozitului pe venit de la 16% la 8%, majorarea ajutoarelor sociale. Românii trebuie să ştie clar că toate aceste lucruri nu se vor întâmpla în următorii doi ani cu USL la putere. USL ştia foarte bine că a minţit când a făcut această promisiune. Acum o ştiu şi românii. Tocmai pentru toate promisiunile care s-au făcut şi se vor mai face în campania electorală, USL va ascunde de români şi bugetul pentru anul viitor. Guvernul Ponta a amânat dezbaterea bugetului de la 15 octombrie, cum prevede legea, până cel mai devreme după formarea noului Guvern. Totodată, ţintele de creştere economică asumate prin strategia bugetar fiscală sunt greu de atins. Nu poţi pretinde că în 2013 realizezi creştere economică de 3,1 la sută după ce ai ajustat în scădere creşterea economică pe 2012 - de la 1,7% la 1,2% sau chiar 0,9, potrivit FMI. În aceste condiţii se impune adaptarea la realitate a strategiei de către USL sau respingerea acesteia de către Parlament. Prin amânarea prezentării bugetului în Parlament, se vor crea prejudicii atât pentru instituţiile publice, mediul de afaceri cât şi pentru populaţia beneficiară de servicii publice. Va fi de asemenea un semnal negativ pentru pieţele financiare şi organismele internaţionale, urmând ca acestea să îşi piardă încrederea în politica guvernului şi în România. Acest fapt va conduce la creşterea costului de finanţare a deficitului bugetar, creştere care va crea dificultăţi majore în asigurarea finanţării externe. Neprezentarea proiectului de buget la termen continuă comportamentul politic din vară al USL de generare a neîncrederii în mediul economic românesc. Cazul Oltchim arată incompetenţa economică a Guvernului USL. Termenul de 15 decembrie pentru prezentarea bugetului de noul Guvern, împreună cu procedurile parlamentare necesare aprobării lui de noul Parlament va prelungi până la sfârşitul lunii februarie acest proces. La fel s-a întâmplat în 2009 la constituirea Parlamentului actual. Din 2010 avem însă o nouă lege care generează multe dureri de cap domnilor de la USL, şi anume Legea responsabilităţii fiscal bugetare, lege pe care nu o respectaţi. Încălcând legea responsabilităţii fiscal bugetare putem să considerăm Guvernul USL cel puţin iresponsabil. Amânarea aprobării bugetului pe 2013 are un efect negativ şi asupra bugetelor consiliilor judeţene, precum şi asupra bugetelor municipiilor, oraşelor şi comunelor, care, conform Constituţiei vor funcţiona primele trei luni ale anului 2013 cu un buget lunar de 8,33% din ultimul buget al anului 2012.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Niţu, numai o clipă, vă rog. Am rugămintea la membrii Grupului PDL, sunt persoane neautorizate să intre în sală, vreţi să vă luaţi lozincile, luate de la intrarea în Parlament. Vă mulţumesc. Vă rog, domnule Niţu.
			Domnul Adrian Henorel Niţu: Astfel, promisiunea de reîntregire a salariilor bugetarilor cu ultima majorare de 7,4% este eludată, fără a fi angajată de Guvernul Ponta aşa cum a declarat. Cum aţi vrea să plătiţi în ianuarie majorarea salarială dacă bugetul pe 2013 nu este aprobat? Din ce resurse veţi ordona plăţi salariale majorate dacă bugetul pe ianuarie 2013 va fi acelaşi ca în ianuarie 2012? Guvernul Ponta nu a avut până acum "realizări notabile" fiind ocupat cu "problema" numărul 1 a ţării - Traian Băsescu. Economia şi sărăcia în care se zbate ţara noastră nu prezintă momentan interes pentru cei care se credeau "salvatorii României". Atât înainte de a ajunge la putere, cât şi în prezent, priorităţile USL au rămas aceleaşi: "Jos Băsescu!" În urmă cu numai câteva zile, chiar în zi de sărbătoare, Victor Ponta nu s-a abţinut să mai mintă încă o dată, afirmând că fostul Guvern nu a prevăzut alocări bugetare pentru ultimele 45 de zile ale anului. Vă cerem pe această cale să spuneţi românilor adevărul, deşi ştim că nu o puteţi face, pentru că în urmă cu numai 2 luni, Guvernul a adoptat Ordonanţa de Guvern nr. 13 din 23 august 2012, prin care a realizat rectificarea bugetară. Aşadar, proiecţia bugetară de care vorbiţi aparţine USL şi nu altcuiva. O rectificare bugetară este şi va rămâne o structură nouă de buget. Asumaţi-vă bugetul construit în luna august sau recunoaşteţi că nu ştiţi să guvernaţi! Dacă spuneaţi că nu mai sunt bani pentru ultimele 45 de zile ale anului, ar trebui să le spuneţi românilor ce aţi făcut, în cele 5 luni de când guvernaţi, cu cei peste 11,5 miliarde de lei, o parte proveniţi din încasări bugetare mai mari cu peste 4,5 miliarde faţă de anticipări, iar o parte din tăierile bugetare uriaşe, de peste 7 miliarde de lei, pe care le-aţi operat în august, la rectificarea bugetară, în sectoare precum educaţia, sănătatea, asigurările sociale sau investiţiile publice, la care trebuie să adăugăm şi cei 5 miliarde de euro, pe care i-aţi primit de la guvernul Ungureanu sub formă de rezervă de trezorerie, numai pentru perioadele dificile, bani despre care vă temeţi să mai spuneţi câţi au mai rămas. Acum am înţeles că aţi găsit banii pentru ultimele 45 de zile ale anului pentru plata salariilor şi a pensiilor, pentru cheltuielile instituţionale ale statului. Avertizăm Guvernul USL asupra faptului că această joacă absurdă şi periculoasă cu banii publici nu îi va aduce nicidecum voturi mai multe, ci va adânci o dată mai mult starea de neîncredere în economia românească, va accentua lipsa de predictibilitate şi sustenabilitate a finanţelor publice din România şi va continua să deterioreze standardul de viaţă al românilor, demonstrând că acestea sunt singurele lucruri la care vă pricepeţi de minune. Stimaţi colegi, În urma celor prezentate în această moţiune, solicităm următoarele: 1. Prezentarea bugetului de stat şi a bugetului pentru asigurările sociale pe 2013 până la 1 noiembrie 2012 din următoarele motive: - pentru că riscăm să intrăm în 2013 fără a avea un buget, datorită amânării prezentării, dezbaterii, adoptării şi promulgării legii bugetului; - pentru că la USL alegerile au prioritate în faţa adoptării bugetului; - pentru că puneţi în pericol salariile şi pensiile; - pentru că nu respectaţi legea; - pentru că blocaţi crearea de noi locuri de muncă; - pentru că nu militaţi pentru intrarea în zona euro; - pentru că favorizaţi explozia cursului valutar; - pentru că accentuaţi criza economică şi financiară; - pentru că periclitaţi activitatea a sute de companii; - pentru că astfel toţi indicatorii economici importanţi au fost revizuiţi în sens negativ; - pentru că principalul ţel al Guvernului este critica şi nu găsirea de soluţii; - pentru că deficitul bugetar are o evoluţie negativă, ţinta pentru acest an fiind crescută de la 1,9% la 2,2% din PIB; - pentru că aţi devansat majorarea tarifelor la gaz şi energie; - pentru că aţi redus fondurile de investiţii; - pentru alungarea investitorilor; - pentru că nu aţi gestionat bine domeniul finanţelor şi aţi lăsat ca alte personaje politice să influenţeze deciziile luate la nivel de minister; - pentru nerespectarea angajamentelor faţă de factorii internaţionali; - pentru traiul tot mai greu al românilor; - pentru creşterea preţurilor la alimente; - pentru haosul creat în mediul de afaceri. 2. Vă cerem anularea OUG nr.47/2012. În concluzie, putem spune că Florin Georgescu, Victor Ponta, Crin Antonescu şi întregul USL se ocupă de guvernare şi de prognoză pentru următorii ani exact aşa cum îşi alocă timp pentru şedinţele de Guvern, 25% din timp. Restul este politică. Toate promisiunile făcute de USL, Ponta şi Crin au fost uitate. Guvernul USL este unul de tranziţie - de la creştere economică şi stabilitate la şomaj, inflaţie şi haos. Cerem ca motoarele economiei româneşti să fie alimentate, iar bugetul pe anul 2013 să fie prioritatea numărul unu pentru Ministerul Finanţelor, a cărui principală activitate o dă însuşi denumirea ministerului şi nicidecum latura politică a celor ce îl reprezintă! Cerem ca finanţele şi întreaga economie să fie tratate cu responsabilitate şi respect din partea acelora care decid soarta unui popor întreg! Mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat. Are cuvântul domnul viceprim-ministru Florin Georgescu, ministrul finanţelor.
			Domnul Florin Georgescu (ministrul finanţelor publice): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Doresc să precizez încă de la început faptul că moţiunea simplă intitulată "Guvernul USL -«frâna de motor» a bugetului", iniţiată de Grupul parlamentar al PDL, prin faptul că reprezintă un demers constituţional, un drept parlamentar firesc, specific unei societăţi democratice, ne conferă în acest distins forum al Camerei Deputaţilor, posibilitatea unei dezbateri profesioniste şi transparente pe teme de interes public ridicat cum sunt: bugetul, evoluţia reformelor în economia reală, a inflaţiei, finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice. De aceea discutarea subiectelor foarte importante care se vor dezbate în continuare, vă propun să fie un prilej de dialog politico-economic caracterizat prin obiectivitate şi spirit constructiv, în sensul prezentării corecte a realităţii economico-sociale din ţară şi al identificării soluţiilor pentru rezolvarea durabilă a problematicii respective. Într-adevăr, Legea nr.500 din 2002 privind finanţele publice prevede ca Guvernul să depună spre aprobare Parlamentului proiectul de buget până la data de 15 octombrie a fiecărui an. Pe de altă parte, însă, obligaţiile asumate faţă de partenerii externi, reprezentanţi de Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, precum şi practica înregistrată în anii electorali cu alegeri parlamentare au condus la necesitatea adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47 din 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi reglementarea unor măsuri fiscal bugetare, prin care s-a prevăzut că în anii în care se organizează alegeri generale parlamentare în ultimele 3 luni ale acestuia, proiectul de buget se supune Parlamentului în termen de 20 de zile de le învestirea noului executiv, fără a se depăşi data de 31 decembrie a anului în curs. Oportunitatea acestui act normativ a fost generată de următoarele argumente practice. Unu. România este angajată într-un acord de tip preventiv cu instituţiile financiare internaţionale, valabil pe perioada martie 2011-martie 2013, ceea ce asigură credibilitate şi predictibilitate politicii economice a Guvernului şi finanţarea la costuri rezonabile a deficitului bugetar şi a celui extern. În prealabil depunerii bugetului la Parlament, Guvernul trebuie să convină parametrii macroeconomici care stau la baza construcţiei bugetare, precum şi structura bugetului prin negocieri cu partenerii externi. Următoarea misiune a instituţiilor financiare internaţionale în România se va desfăşura în perioada 6-14 noiembrie 2012, aşa cum rezultă din comunicatul misiunii FMI la Bucureşti, emis pe 16 octombrie a.c. Cu această ocazie, se vor discuta evoluţiile macroeconomice şi stadiul implementării principalelor componente ale politicii economice a Guvernului Ponta, dar, datorită alegerilor parlamentare, nu este în practica FMI şi a Comisiei Europene de a negocia şi programul pe următoarele 3 luni în timpul campaniei electorale. De altfel, în comunicatul FMI se arată că obiectivele perioadei următoare vor fi stabilite odată cu instalarea noului Guvern, după alegerile din decembrie. În acest context, FMI şi Comisia Europeană au fost de acord cu conţinutul Ordonanţei nr. 47 din 2012, care răspunde atât criteriilor de stabilitate macroeconomică, cât şi celor de disciplină financiar-bugetară. Al doilea motiv, practica privind elaborarea bugetului în anii electorali şi viabilitatea acestuia pentru următorul an financiar arată că, după 1989, proiectele de buget depuse în anii cu alegeri generale nu au fost niciodată aprobate de Parlament în forma propusă, ci au fost retrase de guvernele rezultate după procesul electoral. Astfel, spre exemplu, în anul 2004, bugetul pentru 2005 nu numai că a fost depus, dar a fost şi aprobat. Singurul caz după revoluţie. Însă, Guvernul instalat în decembrie 2004, având o cu totul altă politică fiscal-bugetară l-a reconstruit pe fundamentele sale economice, în primele luni ale anului 2005. O asemenea practică, aceea ca un buget aprobat să fie în anul imediat următor, în primele luni, rectificat nu mai este posibilă în condiţiile apariţiei Legii responsabilităţii fiscal-bugetare în 2010, care prevede că în primele 6 luni ale anului bugetul nu poate fi rectificat. O altă situaţie similară s-a înregistrat în anul 2008, când bugetul a fost depus în termen la Parlament, dar Guvernul instalat în decembrie acelaşi an l-a retras, iar majoritatea parlamentară nou formată a aprobat un nou buget pentru 2009 în primele luni ale anului respectiv. De altfel, pentru aceste situaţii specifice anilor electorali, legiuitorul a prevăzut în reglementările privind finanţele publice posibilitatea ca în anul următor celui de referinţă, autorităţile centrale şi locale ale statului să poată efectua toate tipurile de cheltuieli bugetare, inclusiv plata salariilor şi pensiilor majorate, care pe bună dreptate erau o preocupare a autorilor moţiunii, dar iată că are acoperire legală. Referitor la criticile formulate de autorii moţiunii privind programul de guvernare şi acţiunile întreprinse de Guvernul Ponta după data învestirii sale, respectiv pe 7 mai 2012, subliniem faptul că nu putem fi de acord cu conţinutul criticilor respective, deoarece acestea nu corespund realităţii din următoarele motive: 1. programul de guvernare al Cabinetului Ponta a fost elaborat pentru o perioadă scurtă de circa 6 luni, având ca principal obiectiv gestionarea eficientă şi transparentă a banului public, precum şi corectarea unor inechităţi sociale profunde, în condiţiile continuării acordului convenit de guvernele anterioare cu instituţiile financiare internaţionale; 2. deciziile economice financiare şi fiscal-bugetare adoptate de Cabinetul Ponta s-au bazat pe realităţile de care membrii Guvernului au luat cunoştinţă după preluarea guvernării privind starea finanţelor publice şi a economiei reale cu respectarea principiilor fundamentale asumate de Cabinetul Ponta pentru administrarea ţării, şi anume corectarea unor acute inechităţi sociale, chibzuinţă maximă în gestionarea banului public, stimularea mediului de afaceri, precum şi intervenţii rapide în cazul unor societăţi comerciale de la care se scurgeau banii statului în mod ilegal în buzunare private. Doresc să menţionez în continuare principalele acţiuni aplicate de Cabinetul Ponta în decursul celor 5 luni şi jumătate de guvernare care respectă obiectivele şi principiile anunţate de acest cabinet privind conducerea ţării: a) adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15 din mai 2012 prin care au fost majorate salariile personalului bugetar cu 8 la sută, începând cu luna iunie şi cu 7,4 la sută începând cu luna decembrie a.c. în scopul aducerii salariilor respective la nivelul din luna iunie 2010; b) aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19 tot din mai 2012, având ca obiectiv restituirea sumelor reţinute pensionarilor în mod necuvenit, aşa cum a stabilit Curtea Constituţională, restituire care se face aferent perioadei de reţinere necuvenită, 1 ianuarie 2011 până la 30 aprilie 2012 şi stoparea taxării cu 5,5 la sută pentru fondul de sănătate a pensiilor care au făcut obiectul deciziei Curţii Constituţionale; c) emiterea Ordonanţei nr.26 din 2012 prin care s-au redus substanţial o serie de cheltuieli bugetare ineficiente şi inoportune, constând în: reducerea cu 30 la sută a cheltuielilor de protocol şi a celor privind deplasările în străinătate în semestrul II - 2012 faţă de semestrul II - 2011; interzicerea achiziţionării de servicii juridice de către organele centrale şi locale ale statului, în condiţiile în care acestea dispun de structuri proprii cu profil similar; interzicerea achiziţionării studiilor de fezabilitate pentru obiectivele de investiţii care nu au asigurată finanţarea; limitarea substanţială a achiziţionării de tipărituri şi a altor bunuri cu caracter de protocol; limitarea numărului de angajaţi din sectorul public care pot face parte din delegaţii în străinătate. d) prin Ordonanţa nr.24 tot din mai, pentru modificarea şi completarea Codului fiscal s-au decis următoarele: introducerea obligaţiei marcării păcurii şi a altor produse energetice asimilate acesteia din punct de vedere al accizelor, măsură activă de combatere fermă a evaziunii fiscale care, de altfel, şi-a arătat roadele, deoarece în perioada august-septembrie a.c., încasările din acciza la motorină au crescut cu 114 milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Apoi, majorarea plafonului de scutire la plata TVA de la 35 de mii de euro la 65 de mii de euro, cu aplicarea de la 1 iulie, ceea ce a generat o relaxare fiscală consistentă la nivelul micilor întreprinzători. Apoi, asigurarea unui tratament fiscal stimulativ la nivelul sistemului bancar pentru valorificarea creanţelor neperformante, cu efecte favorabile în privinţa relansării creditării. De asemenea, acordarea dreptului recuperării pierderii fiscale în cazul fuziunii şi divizării firmelor. De asemenea, în domeniul reformelor structurale au fost anulate toate contractele cu "băieţii deştepţi" de la Hidrolectrica. Referitor la afirmaţia din moţiune, potrivit căreia programul de guvernare anunţat de USL nu conţine nicio măsură tare, majoritatea fiind generale şi nesustenabile, spun autorii moţiunii, considerăm total nefondată această aserţiune, deoarece Guvernul Ponta a aprobat imediat după instalare prin 4 ordonanţe de urgenţă 12 măsuri extrem de importante pentru nivelul de trai al populaţiei şi pentru îmbunătăţirea stării finanţelor publice şi a mediului de afaceri. Dacă majorarea salariilor funcţionarilor bugetari cu 16 la sută, restituirea sumelor reţinute necuvenit pensionarilor, reducerea substanţială a unor cheltuieli materiale ineficiente, onorarea păcurii şi dublarea plafonului de TVA pentru contribuabilii care pot opta a fi sau a nu fi plătitori de TVA, nu sunt măsuri tari, aşa cum afirmă autorii moţiunii, atunci considerăm că numai rapiditatea cu care au fost adoptate deciziile respective, în numai 30 de zile, a făcut ca acestea să nu fie percepute la nivelul impactului real, pozitiv, favorabil, pe care l-au avut în plan economic şi social. De asemenea, pe lângă măsurile enunţate anterior, Guvernul Ponta a decis încă de la instalare accelerarea ritmului reformelor structurale, pentru care guvernele anterioare s-au angajat în faţa instituţiilor financiare internaţionale, dar în realizarea cărora partenerii externi au constatat şi ne-au adus la cunoştinţă în misiunea din mai a.c. mai întârzieri. Practic, ansamblul reformelor sectoriale la nivelul agenţilor economici cu capital majoritar de stat, structurat prin programul asumat faţă de partenerii externi de Guvernul care acţiona în 2011 în luna martie, se structurează în 3 mari componente. Una, privatizarea integrală sau a unor pachete minoritare de acţiuni la unele societăţi cu capital de stat din domeniile energie, transport, precum şi la Poşta Română. 2. introducerea managementului privat la cea mai mare parte a societăţilor cu capital de stat, conform Ordonanţei nr. 109 din 2011, când nu Guvernul Ponta se afla la putere şi 3. liberalizarea graduală a preţurilor la gaze naturale şi energie electrică, toate asumate, repet, în martie 2011. Motivaţia realizării acestor reforme structurale constă în necesitatea eficientizării funcţionării societăţilor de stat cuprinse în acest program, atât prin eliminarea pierderilor şi creşterea profitabilităţii acestora, cât şi prin modernizarea capacităţilor de producţie respective, cu atragerea de investitori privaţi autohtoni şi străini. Ca urmare a angajamentelor privind ajustările structurale asumate de guvernele anterioare, membrii Cabinetului Ponta la misiunile instituţiilor financiare internaţionale din mai şi august a.c. au renegociat termenele şi condiţiile de aplicare a reformelor sectoriale de o asemenea manieră încât acestea să fie realiste şi să permită ministerelor de resort respectarea angajamentelor în scopul evitării întârzierilor înregistrate de guvernele precedente. Aplicarea ajustărilor sectoriale s-a concretizat în timpul guvernării noastre în următoarele acţiuni: 1. Restructurarea profundă, utilizând toate pârghiile juridice legale, a societăţii comerciale Hidroelectrica în scopul atingerii nivelului real de profitabilitate pe care i-l conferă potenţialul societăţii, începându-se prin anularea contractelor de vânzare în pagubă a energiei electrice către "băieţii deştepţi", decizie pe care niciunul din guvernele PDL anteriore nu au avut curajul politic şi economic s-o facă, precum şi cu această ocazie a restructurării Hidroelectrica, s-au anulat şi alte contracte oneroase pentru societate, încheiate tot cu "băieţii deştepţi", dar de un calibru mai mic. Justeţea şi oportunitatea acestei acţiuni au fost validate şi de recenta decizie a justiţiei definitivă şi irevocabilă, prin care s-a respins contestaţia "băieţilor deştepţi" din sectorul energetic. 2. Parcurgerea tuturor procedurilor legale în vederea vânzării unui pachet minoritar de acţiuni la Transgaz, demers care se află în faza finală de realizare. 3. Oferirea spre privatizare a pachetului majoritar de acţiuni al Societăţii Oltchim, angajament asumat în faţa partenerilor externi încă din iunie, luna a şasea 2011, de Guvernul din acea perioadă, care a stabilit vânzarea societăţii cu termen finele lui 2011. Constatând nerealizarea acestui angajament, partenerii externi au reprogramat, în urma negocierilor din noiembrie 2011 purtate cu acelaşi guvern din acea perioadă, termenul de privatizare a Oltchim pentru finele lunii aprilie 2012. Nerespectarea în mod nejustificat a două termene asumate pentru privatizarea Oltchim, decembrie 2011, respectiv, aprilie 2012, când societatea încă mai dispunea de resurse pentru operarea capacităţilor de producţie, a influenţat deosebit de negativ evoluţia ulterioară a companiei. Dacă ar fi existat voinţa politică necesară la acel moment când Societatea Oltchim avea încă resurse financiare, iar atractivitatea acesteia pentru investitori serioşi cu potenţial corespunzător era la cote rezonabile, acţiunea de privatizare ar fi fost de succes, atât pentru salariaţii Oltchim, cât şi pentru statul român. Dar, desigur, aşa cum constată în prezent instituţiile competente ale statului, de la Oltchim s-au scurs în ani de zile importante sume de bani în mod ilegal spre grupuri de interese, reprezentând "băieţii deştepţi" din chimie, de data aceasta, iar privatizarea la timp a combinatului întrerupea transferul abuziv şi ilegal al banilor statului şi ai salariaţilor spre bogata reţea de buzunare private care înconjura societatea. Constatându-se întârzierile de ordin subiectiv în privatizarea Oltchim şi înrăutăţirea situaţiei sale financiare, partenerii externi au solicitat la negocierile din mai anul curent, un angajament ferm pentru privatizarea combinatului până la finele lunii septembrie, acţiune care din motive obiective nu s-a putut finaliza. În prezent, Guvernul Ponta are ca obiective principale în privinţa Oltchim plata salariilor restante, acţiune aflată în curs de desfăşurare, apoi repornirea combinatului în parteneriat cu băncile creditoare principale şi pregătirea unei noi proceduri de privatizare. De asemenea, ca realizare a Cabinetului Ponta finalizarea procedurilor de selectare şi numire a managementului privat la un prim grup de societăţi comerciale aparţinând statului, printre care la Tarom au fost desemnaţi deja managerii privaţi. În ceea ce priveşte politica de preţuri în sectoarele electricitate şi gaze naturale, componentă importantă a Capitolului Ajustări structurale, guvernele anterioare şi-au asumat în faţa partenerilor externi liberalizarea pieţei energiei, în vederea stimulării corespunzătoare a investiţiilor şi a creşterii eficienţei energetice, factor vital pentru asigurarea unei creşteri economice sustenabile în viitor. Redăm în continuare evoluţia deciziilor din aceste două sectoare, pentru a asigura informarea corectă şi completă a opiniei publice şi a răspunde criticilor nefondate ale autorilor moţiunii şi pe acest segment de activitate a Guvernului Ponta. Şi anume, pentru sectorul electricitate - Guvernul care acţiona în februarie în România a negociat cu partenerii externi o creştere cu 5 la sută a tarifelor la energie electrică, atât pentru companii, cât şi pentru populaţie începând cu 1 iulie, luna a şaptea a acestui an. Acelaşi Guvern şi-a asumat în februarie 2012 calendarul de liberalizare a preţurilor la energie electrică, astfel: pentru companii reglementarea a fost stabilită a avea loc trimestrial în perioada septembrie 2012 - decembrie 2013; pentru consumatorii casnici liberalizarea preţurilor la energie a fost asumată pentru aplicare în intervalul ianuarie 2013 - decembrie 2017. Acum, referitor la sectorul gazelor naturale, tot în februarie 2012, Guvernul de atunci şi-a asumat elaborarea până la finele lunii aprilie 2012 a unei foi de parcurs pentru eliminarea treptată a preţurilor reglementate la consumatorii industriali şi cei casnici, precum şi măsuri de protejare a consumatorilor vulnerabili. La misiunea instituţiilor financiare internaţionale din mai, partenerii externi au găsit însă la Palatul Victoria un alt guvern decât cele două anterioare cu care lucraseră până atunci, respectiv Cabinetul Ponta. În aceste condiţii, reprezentanţii noului guvern, împreună cu aceeaşi conducere din timpul guvernărilor precedente, conducere de la ANRE, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, au negociat cu obiectivitate ţinând seama şi de poziţia partenerilor externi următoarele: ajustarea graduală a preţurilor la gaze pentru consumatorii industriali în perioada decembrie 2012 - decembrie 2014, respectiv în perioada iulie 2013 - decembrie 2018 pentru consumatorii casnici, cu asigurarea unei protecţii sociale adecvate pentru grupurile de populaţie vulnerabile. Totodată, pentru a ajunge la zi cu evoluţia negocierilor, trebuie să precizăm că la întâlnirile din august, partenerii externi au solicitat ca în contrapondere la întârzierile înregistrate de guvernele anterioare în aplicarea reformelor structurale, să se elimine ce? cocoaşa neajustărilor acumulate în perioada octombrie 2010 - martie 2011 de guvernul de atunci, însumând 300 de milioane de euro, formată ca urmare a faptului că ANRE, sub presiune politică, nu a permis creşterea preţului gazelor naturale, deşi le-a recunoscut faţă de companii ca fiind justificate în raport cu evoluţia preţului pieţei. Ca efect s-a decis majorarea tarifelor la gaze naturale cu 10 la sută pentru consumatorii industriali şi cu 5 la sută pentru populaţie, începând cu data de 15 septembrie. Afirmaţiile autorilor moţiunii, conform cărora un guvern PDL ar fi negociat mai bine decât Guvernul USL în raport cu partenerii externi condiţiile liberalizării preţurilor la gaze, le considerăm total nejustificat. Aceasta, întrucât întârzierile înregistrate în perioada martie 2011 - aprilie 2012, în aplicarea ansamblului de reforme structurale de către guvernele PDL nu puteau fi premiate de instituţiile financiare internaţionale printr-o relaxare a termenelor din calendarul de ajustare a preţului gazelor, care face parte, cum spuneam, din setul de reforme structurale, ci prin stabilirea în cadrul negocierilor a unor condiţii corelate cu stadiul aplicării ansamblului reformelor structurale. Altfel, partenerii externi ar fi procedat ca în cazul unui medic care ar relaxa tratamentul unui pacient căruia i-au ieşit proaste analizele tocmai din cauza nerespectării de către acesta a regimului de viaţă prescris de doctor. Or, aceasta ar fi însemnat lipsă de profesionalism şi de rigoare morală. Deci, stimaţi semnatari ai moţiunii, În condiţiile în care se găsea economia României în mai 2012 nu se puteau obţine termen şi condiţii mai favorabile social la calendarul privind gazele naturale tocmai din cauza nerespectării angajamentelor asumate la capitolul acesta de către guvernele anterioare. Desigur, reformele structurale menţionate mai sus, dincolo de efectele favorabile în planul creşterii economice şi al atragerii investitorilor străini, au generat şi un anumit cost social, ca urmare a unor majorări ale preţurilor la gaze şi la electricitate. Tocmai pentru a anihila aceste consecinţe negative asupra puterii de cumpărare a cetăţenilor, Guvernul Ponta a reuşit în cadrul negocierilor să obţină acordul partenerilor externi pentru majorarea deficitului bugetar de la 1,9, cât era negociat înainte de guvernele precedente, la 2,2% din PIB pentru acest an. Sumele suplimentare astfel obţinute, totalizând 2,5 miliarde lei, au fost alocate pentru creşterea salariilor personalului bugetar şi restituirea către pensionari a sumelor reţinute necuvenit de cele două guverne anterioare, ceea ce a ameliorat puterea de cumpărare a 3,4 milioane de cetăţeni, îndeosebi a celor cu venituri medii şi scăzute. Autorilor moţiunii care prin conţinutul acesteia doresc să demonstreze că în sfârşit - prea târziu însă credem noi - s-au întors cu faţa către popor şi că sunt preocupaţi de nivelul de trai al cetăţenilor, dorim să le reamintim câteva cifre: câştigul real, principalul indicator de apreciere a puterii de cumpărare, a scăzut în anii în care s-au aflat la guvernare, cei din PDL cu 7% faţă de nivelul din 2008. Spre exemplu, în 2011, numai nivelul salariului real a scăzut cu 1,9%, iar pensia medie reală cu 1,1%. În schimb, Guvernul Ponta a reuşit prin măsurile de corectare a acestor nedreptăţi sociale majore provocate în ultimii ani ca în numai 4 luni de guvernare, respectiv mai - august anul curent, să asigure creşterea câştigului salarial real cu 2,7%. Aceste evoluţii favorabile s-au produs în pofida faptului că în lunile iulie şi august preţurile au crescut cu 1,1% şi nu cu 20%, cum în mod eronat afirmă autorii moţiunii. Este adevărat că la unele produse alimentare s-au înregistrat unele creşteri de preţ mai mari din cauza secetei care a determinat un an agricol slab. Dar nu credem că lipsa precipitaţiilor poate fi pusă în sarcina Guvernului Ponta. În ceea ce priveşte deprecierea cursului de schimb nu am remarcat ca autorii moţiunii să fi fost îngrijoraţi în luna aprilie, când se aflau la guvernare şi leul înregistra o depreciere anuală, deci faţă de aprilie anterior, de 6,3%. Preocuparea de acum a Domniilor Lor o considerăm numai parţial justificată, deoarece în septembrie s-a redus deja deprecierea de la 6,3 la 4,9, depreciere datorată în cea mai mare parte factorilor externi. În ceea ce priveşte încrederea investitorilor români, străini şi a pieţelor internaţionale de capital faţă de România guvernată de Cabinetul Ponta, considerăm ca nefondate criticile aduse pe această temă actualului Executiv, deoarece, aşa cum vom arăta în continuare, încrederea într-un stat şi instituţiile cu profil economic care administrează ţara este reliefată de un set clar de indicatori recunoscuţi pe plan internaţional şi a căror evoluţie se prezintă astfel: l. Prima de risc pe care o practică asiguratorii pentru titlurile emise de statul român, aşa-numitul CDS, a ajuns la numai 215,6 puncte de bază, respectiv 2,15%, comparativ cu 337,5 puncte de bază, adică 3,37%, în 7 mai, ceea ce reprezintă o reducere cu peste o treime în această perioadă a guvernării Ponta. De subliniat că nivelul CDS-ului României este mai scăzut în prezent cu circa 0,4 puncte procentuale faţă de cel al Ungariei şi cu aproximativ 0,3 puncte procentuale faţă de cel al Croaţiei; 2. Gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin investiţii străine directe la finele mandatului Guvernului precedent era de numai 8,4%, în timp ce la finele lunii august anul curent acelaşi indicator se situează la 30,1%, ceea ce corespunde unei îmbunătăţiri de 3,6 ori, altă comensurare a încrederii. Asigurarea necesarului de fonduri din trezoreria statului, precum şi nivelul costului de finanţare pentru deficitul bugetar şi respectiv refinanţarea datoriei publice pe piaţa internă şi externă înregistrează evoluţii favorabile, în pofida tensiunilor generate de criza datoriilor din zona euro şi a creşterii în ultimele luni a ratei inflaţiei în plan intern. Astfel, la finele lunii septembrie, necesarul de finanţare pentru 2012 şi de refinanţare a datoriei publice - totalizând 67 de miliarde lei - era acoperit într-o proporţie confortabilă. Totodată, costul finanţării trezoreriei pe piaţa internă se situează la un nivel mai redus comparativ cu începutul anului. Aceeaşi evoluţie pozitivă care dovedeşte îmbunătăţirea credibilităţii pe plan internaţional a României este demonstrată de rezultatele foarte bune de la începutul lunii septembrie, când pentru o solicitare de euro-obligaţiuni însumând 750 milioane euro, investitorii străini au oferit 3,5 miliarde, respectiv de 4,7 ori mai mult, la un cost de 5,1% pentru o scadenţă de 6 ani, ceea ce reprezintă o scădere cu 0,15 puncte procentuale, comparativ cu emisiunea similară din septembrie 2011, când era o altă guvernare, în condiţiile în care aceasta avea o scadenţă chiar mai scurtă, de 5 ani. De altfel, chiar ieri Guvernul Ponta a înregistrat un important succes pe piaţa internă de capital, reuşind să vândă obligaţiuni de stat în euro pe termen de 2,8 ani în sumă de 422 milioane euro, faţă de 150 de milioane, cât erau solicitate, la un cost mediu de numai 3,76%. Creşterea încrederii pieţelor de capital în guvernarea Ponta, faţă de guvernele precedente ale PDL, este demonstrată în mod evident de faptul că la o scadenţă relativ similară de 3 ani, în mai 2011, Executivul de atunci, repet, mai 2011, s-a împrumutat tot pe piaţa internă la un cost mediu de 4,89, faţă de 3,76 ieri, respectiv cu 1,13 puncte procentuale mai mare decât a reuşit ieri actualul Executiv. Referitor la rezerva financiară a Trezoreriei statului, acel buffer valutar de care se menţionează în moţiune, creat în urma acordului cu partenerii externi pentru a acoperi necesarul de finanţare a deficitului şi datoriei publice pentru circa 4 luni, şi acest indicator se află în parametrii conveniţi cu creditorii internaţionali. La preluarea guvernării de către Cabinetul Ponta, soldul acestei rezerve era de 4,9 miliarde, cu menţiunea că a doua zi, pe 8 mai, a fost rambursat un împrumut scadent de 0,7 miliarde euro, soldul efectiv rămânând pe 8 mai la nivelul de 4,2 miliarde. În prezent, soldul acestui buffer, soldul acestui stoc valutar este de 4,8 miliarde euro, inclusiv emisiunea de ieri în euro, respectiv cu 14% mai mare faţă de data de 8 mai 2012. Actualmente, ca urmare a aprobării celei de-a şasea revizii a Acordului preventiv cu instituţiile financiare internaţionale, aprobare care s-a realizat la finele lunii septembrie, România dispune în conturile FMI de o linie de credit de 3,2 miliarde euro, sumă la care Guvernul Ponta nu îşi propune să apeleze deoarece, aşa cum am arătat anterior, România se bucură de încrederea pieţelor financiare interne şi internaţionale, ce-i asigură finanţarea necesară. Acest stoc valutar extern de 3,2 miliarde euro, alături de cel intern, de 4,8 miliarde euro, care pot fi accesate numai în condiţii de turbulenţe majore pe pieţele internaţionale de capital, alături... deci acest stoc valutar, alături de un mix, o combinaţie credibilă şi coerentă de politici economice agreate cu partenerii externi, ambele activităţi, ambii piloni conferă stabilitate şi predictibilitate economiei şi finanţelor publice româneşti. În final, referitor la solicitările autorilor moţiunii privind: unu, prezentarea bugetului de stat şi al asigurărilor sociale pe anul 2013 până la 1 noiembrie anul curent; şi doi, anularea Ordonanţei nr.47 din acest an pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, dorim să informăm Grupul parlamentar al PDL că Guvernul Ponta consideră ca nejustificate propunerile respective din considerentele exprimate la începutul prezentării noastre, respectiv în sinteză, imposibilitatea negocierii bugetului pe 2013 cu partenerii externi în timpul campaniei electorale şi, doi, practica anterioară din anii cu alegeri parlamentare când niciodată bugetele elaborate sau chiar aprobate în anul electoral nu au fost aplicate şi în anul următor. De asemenea, considerăm că prin conţinutul prezentului răspuns la moţiunea simplă iniţiată de PDL am reuşit să convingem atât pe autorii acesteia, cât şi pe susţinătorii Guvernului Ponta din Camera Deputaţilor că administrarea finanţelor publice se desfăşoară de o manieră responsabilă şi cu respect faţă de cetăţeni, adică exact ceea ce semnatarii moţiunii, în ultima frază a acesteia, ne solicită. Lucru confirmat, repet, şi de calificativele favorabile obţinute de Executivul nostru din partea creditorilor externi, precum şi de credibilitatea de care se bucură România în prezent pe pieţele financiare internaţionale. În concluzie, vă propunem, doamnelor şi domnilor deputaţi, ca prin votul dumneavoastră să respingeţi moţiunea aflată în dezbatere. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc, domnule viceprim-ministru. Are cuvântul domnul ex-ministru Ialomiţianu.
			Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Domnule preşedinte de şedinţă, Sunt deputat. În calitate de fost ministru nu aveam posibilitatea să mă adresez Parlamentului. Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule viceprim-ministru, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Depunerea moţiunii simple reprezintă un demers constituţional. Semnatarii moţiunii simple pe buget doresc să semnaleze unele derapaje ale politicii fiscal-bugetare aplicate de USL de când se află la guvernare, cu consecinţe grave asupra situaţiei financiare a României şi a vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. Discutarea moţiunii simple pe buget ar fi trebuit să fie un bun prilej pentru Guvernul Ponta de a prezenta modul în care USL-ul şi-a îndeplinit promisiunile făcute atunci când era în opoziţie. Exemplu: reducerea TVA-ului la alimente, majorarea pensiilor, reducerea impozitului pe venit. Domnul Ponta are o singură soluţie: să-şi ceară scuze românilor pentru incompetenţă în actul de guvernare sau pentru că i-a minţit. Foarte mulţi pensionari, bugetari, salariaţi din sectorul privat m-au rugat să-i pun câteva întrebări domnului Ponta. Îmi pare rău că nu este aici. De ce a tăiat banii de investiţii, aproximativ 2 miliarde lei la prima rectificare bugetară, continuând şi cu ocazia celei de-a doua rectificări cu suma de 1,5 miliarde lei, având ca efect reducerea locurilor de muncă în sectorul privat şi tăierea salariilor în sectorul privat. Domnule viceprim-ministru, Faceţi parte dintr-un Guvern care a tăiat banii în sectorul privat. Nu ştiu cum aţi luat contact cu realităţile economice. Vă rog să mergeţi pe teren, să vedeţi că sute de mii de oameni din sectorul privat şi-au pierdut locurile de muncă de când sunteţi în acest Guvern. De ce a majorat tarifele la energia electrică şi la gazele naturale, devansând chiar calendarul de majorare, având ca efect creşterea facturii de utilităţi şi creşterea preţurilor la alimente cu 20-30%, lovind foarte dur în pensionari şi în persoanele cu venituri mici? Nu ştiu ce realităţi aţi văzut, domnule viceprim-ministru. Trebuia să luaţi contact cu realităţile sociale. Cred că aţi luat contact cu interesele de grup, majorând profiturile societăţilor care distribuie gaz şi energie. Să ştiţi că, cât am fost ministru de finanţe, am negociat acest calendar şi am amânat majorarea pentru că oamenii nu pot suporta această creştere de tarife. Iar bine aţi spus că trebuia să veniţi cu măsuri compensatorii pentru persoanele vulnerabile; le-aţi uitat! De ce aţi declanşat circul politic care a dus la devalorizarea leului în raport cu euro, lovind în persoanele care au de rambursat - credite în valută? De ce nu aţi majorat pensiile, în condiţiile în care vă lăudaţi că aveţi încasări mai mari la buget din momentul preluării guvernării? Acesta cred că este singurul adevăr pe care domnul Ponta îl poate spune. Am făcut un calcul şi rezultă că domnul Ponta are la buget un excedent de peste 11,5 miliarde lei. Se naşte astfel întrebarea legitimă: domnule Ponta, ce-aţi făcut cu suma aceasta de 11,5 miliarde lei? Sper că n-aţi folosit-o la mitingul de pe arena naţională. (Vociferări.) De ce doreşte domnul Ponta să majoreze impozitele şi taxele, când de fapt a promis că le va reduce? Domnule viceprim-ministru, aţi modificat cumva Codul fiscal? N-aţi mai spus nimic de majorarea impozitelor şi taxelor de 16% pe care sunteţi obligaţi să o faceţi. Dar, sigur, în tăcere. De ce nu a luat nici o măsură de creştere economică?, toate măsurile luate de Guvernul Ponta ducând la adâncirea crizei, sabotând astfel creşterea economică. Vă lăudaţi cu creşterea plafonului de scutire la TVA.? Acest demers a fost făcut de Guvernul Boc împreună cu creditorii externi. Dumneavoastră numai aţi dat actul normativ. De ce-i minte pe milioanele de români că nu are bani la buget pentru plata pensiilor şi salariilor în ultimele 45 de zile ale anului 2012? După ce a făcut prima rectificare bugetară, tăind din bugetul de asigurări sociale 500 de milioane lei, majorând deficitul bugetar cu peste 1,8 miliarde lei pe seama creşterii datoriei publice? Şi în proiectul de lege privind cea de-a doua rectificare rezultă că pentru pensii şi salarii sunt bani, iar în bătaie de joc alocaţi pentru sănătate 100 de milioane, pentru Ministerul Învăţământului 10 milioane, şi tăiaţi de la Ministerul Muncii peste 70 de milioane lei. Aţi spus că aţi obţinut un împrumut cu randament scăzut. Atâta timp cât domnul Ponta tace, puteţi lua împrumuturi cu randament redus, dar după declaraţia că nu sunt bani în buget, aţi luat un împrumut cu randament de 6,54% pe o perioadă mai mică de un an. E bine când domnul Ponta tace. Întrebarea milioanelor de oameni este de ce domnul Ponta nu guvernează. Sper că la aceste întrebări trebuie să răspundeţi în campanie, domnilor de la USL, când vă veţi întâlni cu românii pe care i-aţi dezamăgit foarte repede, dar cărora le cereţi votul. Să ştiţi că românii o duc mult mai greu de când aţi preluat guvernarea, fiind în imposibilitate de a-şi plăti facturile la utilităţi şi de a-şi face aprovizionările de iarnă. Nu cred că soluţia salvatoare pentru dumneavoastră ar fi să vorbiţi despre greaua moştenire. Am aici un document de politică publică aprobat şi semnat de Guvernul Ponta, este vorba de Strategia fiscal-bugetară pe 2013-2015 care spune foarte clar: "Politica fiscal-bugetară aplicată în 2008 a fost una greşită, conducând la adâncirea crizei, şi nu la prevenirea acesteia." Tot în acest document se arată că politica fiscal-bugetară aplicată în 2009-2011, când era Guvernul Boc, a fost una corectă, cu efecte pozitive cum ar fi: restabilirea echilibrului macro-economic, consolidarea fiscală, reluarea creşterii economice în mod sustenabil şi asigurarea unui sistem de cheltuieli sustenabil. Documentul arată că şi Guvernul Ponta continuă această politică de consolidare fiscală. Sperăm ca acest lucru să se confirme şi în realitate şi să nu distrugeţi totul. Tot ce s-a construit atât de greu în perioada 2009-mai 2012, adică stabilitate financiară şi credibilitate pe pieţele financiare şi în faţa creditorilor financiari externi. Vă cerem, domnule viceprim-ministru, să renunţaţi la tăierea banilor alocaţi investiţiilor cu ocazia celei de-a doua rectificări bugetare, să depuneţi bugetul pe 2013 în Parlament înainte de alegeri, din mai multe motive: tăierea banilor pentru investiţii înseamnă mai puţine locuri de muncă în sectorul privat, mai mulţi şomeri şi mai puţini bani la bugetul statului din impozite şi taxe; discutarea bugetului pe 2013 înainte de alegeri va fi momentul adevărului, punând capăt minciunilor USL-iste privind creşterea pensiilor, reducerea TVA-ului, reducerea de impozite şi taxe. Aveţi posibilitatea să rămâneţi credibili în faţa românilor, prezentându-le adevărul despre ce le puteţi oferi în 2013, asumându-vă realitatea. Prin evitarea depunerii bugetului pe 2013 înainte de alegeri veţi contribui la pierderea credibilităţii României pe pieţele financiare şi în faţa creditorilor externi, cu efecte dezastruoase asupra viitorului financiar al României. Fac apel la Grupul USL să voteze această moţiune pentru a evita continuarea dezamăgirii românilor şi distrugerea credibilităţii României pe plan extern. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc şi eu. Are cuvântul în continuare domnul Viorel Ştefan.
			Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule viceprim-ministru, Stimaţi colegi, Cred că moţiunea pe care o dezbatem astăzi ar putea fi caracterizată şi astfel: este prima moţiune în legătură cu care Guvernul României, prin ministrul de resort, vine în faţa Camerei Deputaţilor cu un punct de vedere sută la sută construit profesional, pe criterii tehnice, fără replici politice, fără înţepături, şi aşa mai departe, aşa cum eram noi obişnuiţi să fim trataţi de fosta guvernare. La orice moţiune, în loc de răspunsuri tehnice primeam insulte, primeam tot felul de înţepături. Iată că de această dată, în faţa noastră s-a prezentat domnul viceprim-ministru, titularul portofoliului Ministerului Finanţelor Publice, cu un punct de vedere tehnic care a făcut ca printre colegii noştri să ascult următorul punct de vedere, ni s-a spus: "nu cred că semnatarii moţiunii nici măcar nu merită un astfel de comportament responsabil", punând faţă în faţă cele două documente, moţiunea şi răspunsul Guvernului. Nu ştiu dacă... eu cred că din punct de vedere constituţional, instituţional, nu numai că merităm astfel de răspunsuri, dar guvernele sunt obligate să răspundă în acest sistem şi sper să fie un moment de referinţă şi pentru, ştiu eu, pentru viitoarele guvernări, când poate veţi ajunge şi dumneavoastră, actualii opozanţi semnatari ai moţiunii, la guvernare. Să nu uitaţi acest lucru. Aşa trebuie să răspundă Guvernul. Pentru că dumneavoastră, din păcate, în opoziţie nu v-aţi schimbat de loc comportamentul de care aţi dat dovadă atunci când aţi guvernat. Un comportament... Da, eu vorbesc, stimate coleg. Pentru că noi suntem responsabili faţă de dumneavoastră, care aţi dat dovadă de iresponsabilitate atunci când aţi guvernat. Noi suntem responsabili faţă de dumneavoastră, care aţi dat dovadă şi daţi dovadă şi astăzi de ipocrizie, ridicaţi minciuna la nivel instituţional, lipsă de profesionalism şi multe alte astfel de epitete aş putea să enumăr în faţa dumneavoastră astăzi. Şi pe bună dreptate, pentru că numai dintr-o ipocrizie excesivă puteţi să vorbiţi astăzi despre depunerea proiectului de buget în Parlament până pe 15 octombrie, când dumneavoastră n-aţi fost în stare niciodată să faceţi acest lucru. Amintiţi-vă anul trecut, când aţi sesizat Parlamentul cu proiectul de buget? Şi nu era an electoral. Nu avem motive serioase ca Guvernul să nu aducă proiectul de buget. Aţi uitat? Noi n-am uitat. N-am uitat că venea Crăciunul peste noi şi noi dezbăteam la comisia de specialitate bugetul. Dumneavoastră uitaţi repede. Dumneavoastră vorbiţi, solicitaţi prin această moţiune anularea Ordonanţei nr.47, sau retragerea Ordonanţei nr.47 pentru aprobarea unor măsuri financiar-fiscale? Dumneavoastră uitaţi câte astfel de ordonanţe aţi dat şi acum un an, şi acum doi ani, şi acum trei ani? Cum aţi modificat toată legislaţia pe baza căreia eraţi obligaţi să construiţi proiectul de buget, să prindeţi la bugetare toate obligaţiile, nu să le amânaţi pentru următoarele guvernări. Dumneavoastră v-aţi comportat aşa şi veniţi acum şi ne spuneţi nouă că Ordonanţa nr.47 nu-şi are locul? Ce fel de comportament este acesta decât unul absolut ipocrit. Ca să nu mai spun mai departe. Vorbiţi despre marea problemă a credibilităţii României pe pieţele financiare internaţionale. Stimaţi colegi, Am văzut... cineva îmi arăta moţiunea, sigur, majoritatea semnatarilor sunt de altă profesie. Nu e un păcat, nu fac un cap de acuzare pentru asta. Dar, totuşi, ar fi fost bine ca cineva de specialitate să citească cu atenţie moţiunea, pentru că atunci aţi fi înţeles şi dumneavoastră că această credibilitate a unei ţări pe pieţele internaţionale se măsoară prin nişte indicatori foarte precişi, şi domnul vicepremier a făcut vorbire în răspunsul Domniei Sale despre CDS, despre percepţia pieţelor, despre costurile finanţării. Şi aţi văzut, aceşti indicatori pe care nu-i puteţi contrazice oricât aţi vrea dumneavoastră, pentru că sunt cifre oficiale, ne arată că lucrurile sunt în îmbunătăţire. CDS-ul a scăzut cu o treime, ratele la dobânzile cu care se împrumută astăzi Ministerul de Finanţe sunt consistent mai reduse decât ceea ce făceaţi dumneavoastră la emisiuni. Investitorii vin. Toate emisiunile de titluri sunt supra-subscrise. Iar dumneavoastră vorbiţi ca şi cum n-aţi vedea aceste lucruri sau poate nu le vedeţi. Ne mai uităm o dată pe lista celor care au semnat. Sigur, nu e o chestie inginerească, astea sunt de o anume specialitate care cred că lipseşte în zona dumneavoastră. Din păcate, a lipsit şi în timpul guvernării. Ştim bine ce ministru de finanţe aţi avut la un moment dat. Da, nu e un păcat să fii inginer, dar nu e obligatoriu să fii ministru de finanţe. Iar astăzi, să veniţi să spuneţi că ceea ce aţi făcut dumneavoastră a fost bine, ceea ce face actualul Guvern nu este bine, depăşeşte orice imaginaţie. Apropo: vă amintiţi anul trecut când şi cum au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici pe baza cărora s-a aprobat proiectul de buget în Parlament? Dacă nu vă amintiţi, vă spun eu. Întâi aţi aprobat bugetul şi după aceea aţi redimensionat indicatorii, astfel încât să încapă bugetul în limitele aprobate. Şi acum vorbim despre faptul că se întârzie prezentarea bugetului în Parlament, pentru că există condiţii absolut obiective, este an electoral?! Nu ştiu, îmi pun o întrebare care ar trebui să vă îngrijoreze pe dumneavoastră. Înţeleg că dumneavoastră, sub nicio formă, nu luaţi în calcul că veţi putea guverna după alegerile ce urmează. Pentru că, dacă aţi fi luat în calcul, cu o probabilitate de unu la mie, atunci aţi fi acceptat că poate aveţi o altă gândire despre proiecţia bugetară şi v-aţi fi revendicat dreptul ca nu actualul Guvern să aprobe proiectul de buget, ci să vă lase această şansă dumneavoastră. Faptul că nu aţi luat în calcul acest lucru ar trebui să fie un motiv de îngrijorare pentru dumneavoastră, nu pentru noi. În realitate, însă, eu cred că, prin această moţiune simplă, dumneavoastră aţi dorit altceva. Aţi dorit să abateţi atenţia opiniei publice de la gravele probleme economico-sociale provocate de guvernările Băsescu-Boc şi Băsescu-Ungureanu, concretizate în - haideţi să facem un inventar! - creşterea cu cinci puncte procentuale a taxei pe valoarea adăugată, reducerea pensiilor, prin taxarea lor, pentru fondul de sănătate, marile fraude produse de clientela portocalie la Hidroelectrica, la Oltchim, la Poşta Română, la ANRMAT, la Loteria Română şi multe alte societăţi, precum şi o chestiune care ţine agenda publică în ultimele zile: folosirea sistemului de administrare fiscală ca instrument de intimidare şi presiune asupra unor agenţi economici şi pentru protecţia unor grupuri infracţionale. Toate acestea, în ce scop? În scopul alimentării puşculiţei Partidului Democrat Liberal. De exemplu, la ANAF, în cele cinci luni ale Cabinetului Ponta, încasările medii lunare au fost de 14 miliarde de lei, faţă de 13,4 miliarde lei în primele patru luni, când au guvernat domnii Boc şi Ungureanu, ale acestui an, ceea ce reprezintă un plus de 4,4%. S-a întâmplat vreo minune de au crescut încasările bugetare? Da, s-a întâmplat minunea că nu se mai fură, s-a întâmplat minunea că la ANAF se gestionează creanţele bugetare şi nu se alimentează puşculiţele de partid. Principalele venituri suplimentare încasate lunar se regăsesc la accize, cu un plus de 26%, apropo de discuţiile despre traficul de motorină şi tot ce se făcea înainte, produse accizabile. Deci, numai prin schimbarea conducerii ANAF au crescut încasările cu 26% şi la TVA cu 8,7%. Sigur, aceasta se datorează şi măsurilor concrete luate în sensul combaterii evaziunii fiscale, inclusiv măsura de marcare a motorinei, începând cu luna august. Amânarea de către campionii autodeclaraţi ai reformelor, domnii Boc, Băsescu şi Ungureanu, a ajustărilor structurale la pachetul de întreprindere asumat încă din martie 2011, a fost determinată de două motive absolut politicianiste: pe de o parte, să continue nestingherit jaful din avea statului şi transferul la miliarde de euro către capii PDL şi clientela lor portocalie, iar pe de altă parte, să întârzie impactul social al reformelor, pentru ca populaţia să-i lase, în continuare, să fure liniştiţi. Desigur, atunci când s-a umplut paharul, în ciuda temperaturilor extrem de joase, unii n-au mai suportat umilinţa şi sărăcia, au ieşit pe străzi şi au cerut schimbarea regimului Băsescu. Acest lucru s-a realizat în bună măsură în luna mai, când pârghiile guvernării au trecut în mâinile Guvernului Ponta, ale cărui obiective declarate şi urmărite, pe tot parcursul exerciţiului de gestionare a ţării, au fost refacerea treptată a gravelor inechităţi sociale provocate de ajustările inspirate de teoria politicilor economice de dreapta, respectiv plata de către cei mulţi cu venituri medii şi mici a facturii crizei şi protejarea celor puţini şi bogaţi, cu motivaţia că aceştia pot relansa economia. Din păcate, nu s-a întâmplat aşa. Cei săraci au devenit şi mai săraci, iar îmbogăţiţii ajustărilor de tip "Băsescu" nu au investit mai nimic în economia românească, preferând să-şi pună agoniseala obţinută imoral la locuri sigure, îndepărtate şi exotice, respectiv în paradisuri fiscale. Stimaţi colegi, cred că acestea sunt argumente suficiente, care mă îndreptăţesc să vă rog să votaţi împotriva acestei moţiuni, care chiar nu-şi are locul în aceste condiţii. Vă mulţumesc pentru atenţie.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Da, vă mulţumesc domnule Ştefan Viorel. Are cuvântul domnul Nicolăescu.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule viceprim-ministru, Stimaţi colegi, Vă spun foarte sincer că am făcut mari eforturi să citesc până la capăt textul acestei moţiuni simple. Un material ipocrit, fără nicio logică şi concepţie, plin de inepţii, minciuni şi populisme, scris de amatori. Rar mi-a fost dat să am în faţa ochilor un asemenea text, în ultimii 12 ani de când sunt parlamentar. La sfârşitul lecturii am privit curios tabelul cu iniţiatori. Dintr-un număr de 98 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al PDL, doar 59 au semnat moţiunea. Faptul că un număr de 39 de deputaţi ai Grupului parlamentar al PDL - care depune această moţiune simplă - se dezice de acest gest politic şi nu semnează textul arată cât de neserios şi populist este acest demers şi câte şanse de reuşită are. Adică, niciuna! Ceea ce mă miră, însă, este faptul că, printre iniţiatori, se regăsesc unii deputaţi foşti miniştri în guvernarea dezastruoasă Băsescu-PDL. Câteva nume, ca să nu zică cineva că nu suntem precişi: Gheorghe Ialomiţieanu, Sulfina Barbu, Claudia Boghicevici, Nelu Botiş, Lucian Bode, Cristian Petrescu. La câte frâne de motor au pus bugetului, fiecare în parte, de au înecat România, ar trebui să-şi bage capul în nisip precum struţii şi să nu-l mai scoată de acolo multă vreme, dacă au bun-simţ. Un alt fost ministru al PDL - Elena Udrea - nu a semnat moţiunea şi cred că este normal. Jaful PDL de la Ministerul Dezvoltării în cei 3 ani de guvernare fiind de câteva ori mai mare decât în alte domenii, ar fi fost culmea ridicolului să-şi critice acum propria prestaţie dezastruoasă. Moral, PDL nu a învăţat nimic din lecţia usturătoare a guvernării, promovând, în continuare, de această dată din opoziţie, acelaşi mesaj meschin, arogant, în total dispreţ faţă de situaţia economică grea în care a dus România, în total dispreţ faţă de români, pe care i-a adus la limita de jos a sărăciei. În loc să înveţe din greşelile trecutului şi ale guvernării dezastruoase, aşa cum îi stă bine unui partid de opoziţie, în loc să reflecteze la înfrângerea administrată de români la alegerile locale şi la referendum, PDL - membrii săi din Parlament - au fost apucaţi de o amnezie totală, au uitat prea repede cât rău au făcut românilor din 2009 până în aprilie anul acesta, ce dezastru economic şi social au provocat României şi câte probleme au lăsat de gestionat noii guvernări. Ca atare, este timpul să le reamintim şi să le prezentăm aici, cu prilejul acestei dezbateri parlamentare. Este bine să le aducem în memorie, şi a lor, şi a noastră, a tuturor. Din 2009 până în 2012, Guvernul Băsescu-PDL nu a prezentat Parlamentului niciodată în termen - 15 octombrie - proiectul Legii bugetului de stat. Proiectul pe anul 2009 a fost transmis în februarie 2009, după ce Guvernul Boc (varianta I) l-a retras pe cel transmis de premierul Tăriceanu, la termen, în 2008. Patru luni întârziere. Legea bugetului de stat pe 2010 a fost prezentată, dezbătută şi adoptată în ianuarie 2010, deci cu o întârziere de 3 luni. Tot în 2010, dar în decembrie, Guvernul Băsescu-PDL a prezentat Parlamentului proiectul pe 2011, de această dată cu o întârziere mai mică, de doar 2 luni. Situaţia s-a ameliorat puţin în 2011, când PDL a prezentat bugetul pe 2012, în noiembrie, doar cu o lună întârziere. A menţiona astăzi, aici, în această dezbatere, numele şi prevederile Legii nr.500 privind finanţele publice, pe care nu a respectat-o niciodată cât timp a fost la guvernare, a avea pretenţii să fie respectată de alţii mi se pare maximum de tupeu politic şi aroganţă din partea PDL. A te văita astăzi că adoptarea Legii bugetului de stat pe 2013 ar pune în pericol salariile şi pensiile este iarăşi o dovadă de cinism politic, după ce la începutul anilor 2009 şi 2010 salariile şi pensiile s-au plătit întârziat, dar şi îngheţate şi chiar mai mici, de către Guvernul Băsescu-PDL. Există prevederi bugetare şi legale care stabilesc procedura de utilizare a fondurilor publice în care se întârzie cu adoptarea bugetului, şi se trece în anul următor. Atunci aceste prevederi au fost bune pentru PDL, astăzi nu mai sunt bune. Şi, iarăşi, după cum vedeţi, avem o nouă dovadă de manipulare şi demagogie politică din partea acestui partid plin de tupeu. Nu noi, USL, am pus în pericol salariile şi pensiile, ci guvernarea dezastruoasă Băsescu-PDL. Nu noi le-am tăiat, ci aceeaşi guvernare păguboasă pentru români, şi trebuie s-o recunoască. Dacă nu, le vom aduce aminte până când vor înţelege cât rău au făcut acestei ţări. Mai mult, începând din iunie 2012, Guvernul USL a mărit salariile şi pensiile. O va face şi de la 1 decembrie, şi-şi va respecta promisiunile şi din 2013, după victoria din alegeri şi adoptarea bugetului de stat viitor. Nu poţi critica o prevedere legală - depunerea la 15 octombrie de către Guvern la Parlament a Proiectului de buget - după ce nu ai respectat-o niciodată. De asemenea, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2012 se prevede că în anul în care au loc alegeri, cu 3 luni înainte de aceasta - o prevedere care a fost aprobată şi cu girul Fondului Monetar Internaţional -, nu se depune bugetul, şi este firesc să fie aşa, pentru că se dă posibilitatea unui nou guvern rezultat în urma scrutinului popular, având legitimitate şi susţinere din partea alegătorilor, să-şi fundamenteze politicile într-un proiect de buget, aşa cum au fost acceptate şi votate de către electorat. Nu este în interesul democraţiei şi al cetăţenilor să se ajungă în situaţia ca un guvern să depună bugetul înainte de alegeri, şi apoi să fie retras de către un alt guvern rezultat din alegeri. Indiferent cât de mult îşi doreşte PDL, vopsit mai nou în ARD, să depună proiecte de buget, va avea mult de aşteptat după alegerile din decembrie 2012, pentru că românii nu pot fi păcăliţi şi minţiţi cu promisiuni deşarte. Pentru că românii vor avea grijă să-l trimită, prin vot, într-o lungă, poate veşnică opoziţie. Cât despre promisiunile şi faptele PDL, să apelăm, din nou, la memorie. Şi pentru că la PDL memoria este scurtă, atunci să apelăm la registrul isprăvilor economice şi bugetare ale guvernării Băsescu-PDL din mandatul recent încheiat. La începutul guvernării, PDL a vorbit despre menţinerea fiscalităţii şi a TVA-ului, despre deductibilităţi pentru IMM-uri, reducerea taxelor şi impozitelor, consolidarea clasei de mijloc. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. În domeniul economic, singura filozofie pe care Guvernul Băsescu-PDL a aplicat-o constant a fost cea a tăierilor de salarii, de pensii, de personal, de indemnizaţii, de ajutoare, de spitale, de şcoli. Consecinţele acestei politici falimentare au însemnat scăderea nivelului de trai, conectarea resurselor şi investiţiilor publice, şi aşa puţine, la clientela politică, politizarea administraţiei şi a instituţiilor publice, iar casele promise prin ANL, prin "Prima Casă", nu şi-au atins obiectivele. Cât despre rezervele de milioane de euro menţionate în textul moţiuni, ca fiind lăsate de fostul Guvern Băsescu-PDL, ele se regăsesc, dar nu în Trezoreria Statului, ele se regăsesc în buzunarele "băieţilor deştepţi" de la Hidroelectrica, în conturile clientelei PDL, care a ridicat stadioane şi săli de sport în sate şi comune fără apă, fără asfalt, fără canalizare, precum şi bazine, unele olimpice, la preţuri de trei, patru ori mai mari decât în Occident, şi vorbim tot de milioane de euro. În schimb, mediul de afaceri şi cetăţenii au mai primit o lovitură: TVA-ul a crescut de la 19 la 24%, măsură care a afectat în plus şi puterea de cumpărare a românilor odată cu al doilea val de tăieri salariale din vara anului 2010. Iar frânele de motor puse de PDL la adresa economiei româneşti nu se opresc aici. Aş mai aminti câteva cu impact direct, din păcate negativ pentru buget: 1. sistemul de corupţie şi crimă organizată din cadrul ANAF, organizat de către PDL şi Sorin Blejnar; 2. corupţia şi dezastrul de la Poşta Română, peste 100 milioane de euro pagubă; 3. Hidroelectrica - 1,2 miliarde de euro prejudiciu produs de PDL - Videanu şi băieţii deştepţi; 4. Oltchim - 700 milioane de euro pagubă şi o bombă socială; 5. blocajul de la programul operaţional sectorial dezvoltarea resurselor umane şi de la alte programe operaţionale sectoriale; 6. taxa clawback; 7. subvenţiile scăzute la agricultură; 8. subfinanţarea cronică a armatei române; 9. CNAS - fapte grave de corupţie - neasigurarea bugetelor pentru funcţionarea spitalelor; 10. preţul la gaze - Guvernul Boc s-a angajat în negocierile cu partenerii internaţionali în ceea ce priveşte creşterea preţului la gaze. Ce-am făcut noi de la preluarea mandatului în 2012, mai, se cunoaşte deja. USL a spus că va face dreptate şi s-a ţinut de cuvânt. Am demarat, de asemenea, un set de măsuri economice, cu scopul de a sprijini mediul de afaceri. a stopat, USL, evident, jaful din banii publici făcut cu neruşinare de PDL şi clientela sa politică. Ca atare, moţiunea simplă de astăzi trebuie adresată, mai degrabă, Guvernului Băsescu-PDL, în toate formele sale din 2009 până în aprilie 2012, pentru dezastrul economic provocat României, pentru incompetenţă, aroganţă şi lipsa măsurilor economice capabile să ofere românilor un trai minim, decent şi puterea de a trece peste criza economică. Vom respinge astăzi, prin votul nostru, această moţiune simplă, ca fiind neîntemeiată, populistă, aşa cum românii vor respinge, prin votul lor, în decembrie 2012, regimul Băsescu-PDL, şi-l vor trimite în opoziţie, sancţiune pentru toate frânele de motor puse României şi economiei româneşti. Mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc, domnule Nicolăescu. Are cuvântul domnul Petru Călian, de la... Domnule Niţu, vă rog. Domnule Solomon, eşti singura vedetă. Vă rog frumos, nu vă...
			Domnul Adrian Henorel Niţu: Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule viceprim-ministru Florin Georgescu, Dragi colegi, Moţiunea prezentată astăzi "Guvernul USL - «frâna de motor» a bugetului" are o motivaţie foarte clară: vrem să scoatem în relief greşelile strategice pe care Guvernul USL le-a făcut de când guvernează România. vrem să atragem atenţia asupra deciziilor eronate, datorate incompetenţei guvernamentale, şi care vor afecta pe termen mediu situaţia economică a României, dar şi a fiecăruia dintre noi. vrem ca toţi românii să afle de ce vor avea greutăţi în această iarnă. românii trebuie să afle că deciziile greşite, lipsa de iniţiativă şi minciunile Guvernului USL sunt cauza situaţiei proaste în care se află astăzi România. Programul de guvernare, strategia fiscal-bugetară 2012 - 2014, Proiectul de Lege pentru limitele-cadru de cheltuieli şi venituri, care însoţeşte strategia fiscal-bugetară; rectificarea bugetară din august dovedesc că acest guvern nu respectă niciunul din principiile care definesc politica fiscal-bugetară. Principiul transparenţei ar fi trebuit să vă determine, stimaţi guvernanţi, să faceţi publice datele bugetului pe 2013. Ar fi trebuit ca dezbaterea bugetului să fi fost lansată pentru a avea un subiect important de analiză în campania electorală, şi nu subiecte de scandal, aşa cum se întâmplă acum. Dacă nu vreţi să prezentaţi bugetul, vă solicit, domnilor copreşedinţi ai USL-ului, să prezentaţi impactul financiar al angajamentelor electorale, cum specifică Legea responsabilităţii fiscal-bugetare: "cu 60 de zilei înainte de alegerile generale, preşedinţii partidelor politice pot solicita primului-ministru sau Consiliului fiscal calcularea impactului financiar al politicilor propuse şi anunţate public". Astfel, am avea un subiect serios de dezbatere a programelor de guvernare cu care vine USL-ul după ce va veni votul din 9 decembrie. Principiul stabilităţii ar fi obligat Guvernul USL să menţină stabilitatea economică câştigată de guvernele PDL cu atâtea sacrificii din partea cetăţenilor. În schimb, în această vară am avut parte de spectacole politice, care au sfidat legea şi statul de drept. Ca urmare, aţi creat instabilitate economică, care a fost amendată de investitorii străini, de mediul de afaceri şi de Uniunea Europeană. Principiul responsabilităţii fiscal-bugetare ar fi obligat acest guvern să conducă politica bugetară şi pe cea fiscală prudent, cu gestionarea corectă a riscurilor. În strategia fiscal-bugetară prezentată de Guvernul USL pe 2013 şi 2015 se menţionează, citez: "Cheltuielile de investiţii reprezintă o prioritate maximă în cadrul politicii bugetare, creatoare de premise de creştere pe baze sănătoase, judecate prin prisma efectului de antrenare", iar Guvernul USL a realizat o rectificare bugetară care face praf investiţiile, reducând sau chiar sistând finanţarea de la proiecte prioritare de infrastructură, pentru a fi alocate consumului. Prin aceste măsuri aţi compromis creşterea economică şi locurile de muncă şi pentru acest an, dar şi pentru anul viitor. Tot în strategia fiscal-bugetară a USL-ului, se spunea în luna iunie: "Pentru anul 2012, inflaţia se va menţine la un nivel redus, urmând să atingă nivelul de 3,5 cu o medie anuală de 3,0%", dar în raportul privind situaţia economică şi bugetară pe anul 2012, publicat de curând de guvern, se recunoaşte că inflaţia va creşte până la circa 5% la sfârşitul anului. Inflaţia medie anuală este estimată la 3,4. Institutul Naţional de Statistică relevă că rata anuală a inflaţiei a atins maximum din acest an - 5,33% -, mult peste ţinta BNR, după ce în septembrie preţurile au crescut cu 1,18, ca urmare a scumpirii alimentelor, iar preţul alimentelor a crescut în septembrie cu cea mai mare valoare lunară din ultimii 10 ani, 2,3%. Creşterea inflaţiei reprezintă o altă dimensiune a incompetenţei acestui guvern. De altfel, vicepremierul Florin Georgescu, în acelaşi timp ministru de finanţe, este un prieten al ratelor înalte de inflaţie. Vă aduc aminte că, în primul lui mandat de ministru al finanţelor, în anii ’90, Florin Georgescu a scăpat inflaţia de sub control, ea situându-se la cote astrale, de peste sută la sută, cu un record de două sute la sută în ’93. Toate aceste concluzii ne duc la situaţia că acest guvern ar urma strategia "După mine potopul". Cea mai mare gogomănie care dovedeşte acest lucru este legată de declaraţia premierului Ponta care afirmă că fostul guvern nu a prevăzut alocări bugetare pentru ultimele 45 de zile ale anului, în condiţiile în care rectificarea bugetară din august aşezase bugetul după modelul USL. Domnilor guvernanţi, faptul că nu prezentaţi bugetul pe 2013 Parlamentului, alături de incompetenţa Guvernului Ponta sunt cauzele tuturor dificultăţilor cu care se vor confrunta românii în această iarnă. Pentru ca situaţia să se schimbe, vă rog să votaţi această moţiune.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Da, vă mulţumesc. Timpul PDL-ului s-a epuizat. Domnul Popeangă, vă rog.
			Domnul Vasile Popeangă: Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule viceprim-ministru şi domnilor secretari de stat, Doamnelor şi domnilor deputaţi...
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Popeangă, vă avertizez că mai avem 4 minute, ca să ştiţi.
			Domnul Vasile Popeangă: Da. Aş vrea să încep prin a le spune, doamnelor şi domnilor parlamentari de la PDL, cât de mult le lipseşte un Cotoi Sever Voinescu, care sunt convins că în înţelepciunea şi înţelegerea sa propunea un alt titlu, şi anume: "Guvernul USL repară prostiile Guvernului PDL". În ceea ce priveşte structura moţiunii. Vreau să vă informez, domnilor colegi, că nu înţeleg cât de uşor aţi putut să treceţi peste starea pe care aţi lăsat-o în ţară, din toate punctele de vedere, la criticile pe care le aduceţi Guvernului pentru că a reparat o parte din situaţiile găsite la preluarea guvernării. Ce nu înţelegem, domnilor colegi, este faptul că nu recunoaşteţi că aţi întârziat o serie de reforme şi angajamente pe care le-aţi avut cu instituţiile financiare internaţionale, ci dimpotrivă, acuzaţi Guvernul Ponta că n-a ştiut să negocieze. Daţi-mi un exemplu, domnilor de la PDL, de un singur om de talia domnului Florin Georgescu, care să ştie să negocieze cu instituţiile financiare internaţionale, şi mă convingeţi. Eu cred că faţă de ceea ce a găsit lăsat moştenire de guvernele Boc şi Ungureanu, domnul viceprim-ministru Florin Georgescu trebuie felicitat pentru modul cum a negociat Acordul cu instituţiile financiare internaţionale. În acelaşi timp, înţelegem supărarea dumneavoastră, a celor de la PDL şi a clientelei sale politice, faţă de măsurile ferme de restructurare aplicate la Hidroelectrica, deoarece prietenii şi sponsorii partidului dumneavoastră au pierdut sume de sute de milioane de euro numai în această perioadă, adică echivalentul a un miliard de euro anual. Dar ce este şi mai trist pentru domniile voastre, este că justeţea şi oportunitatea acestei acţiuni au fost validate şi de recenta decizie a justiţiei, care a respins contestaţia "băieţilor deştepţi" din sectorul energetic. De asemenea, înţelegem, dar nu aprobăm, întârzierea privatizării în două runde a Oltchim, faţă de termenele asumate de Guvernul Boc, şi anume: iunie 2011 şi, respectiv, aprilie 2012, deoarece astfel puteau continua fără întrerupere manevrele financiare ale grupului Videanu-Boureanu-Roibu şi ale caracatiţei financiare a acestora, prin care anual se scurgeau în buzunarele portocalii sute de milioane de euro. În momentul în care Guvernul Ponta şi-a asumat responsabilitatea privatizării, pentru a submina credibilitatea acestei decizii şi a ascunde fraudele uriaşe produse la Oltchim, PDL a încercat din nou, - sperăm fără succes, pentru că românii au un simţ dezvoltat în detectarea hoţilor şi ipocriţilor - transformarea privatizării în circ, prin angajarea pe post de scamator cu banii şi cu extrasele de cont a lui Dan Diaconescu...
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Popeangă, vă rog să vă apropiaţi de final.
			Domnul Vasile Popeangă: ...care, probabil vulnerabil din punct de vedere financiar şi al respectării legalităţii, a acceptat acest joc. De asemenea, doamnelor şi domnilor de la PDL, sunteţi supăraţi că a crescut volumul încasărilor la bugetul de stat, fără Sorin Blejnar la ANAF şi ceilalţi miniştri, Blaga, Udrea, care luptau împotriva evaziunii fiscale şi, ce-i mai important, fără consultarea şi sprijinul domnului preşedinte Traian Băsescu (vezi stenogramele). În încheiere, vă sfătuiesc pe cei de la PDL, care aţi semnat, dar mai ales cei care n-au semnat moţiunea de cenzură, să votaţi împotriva acestei moţiuni de cenzură. Vă mulţumesc pentru atenţie.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu. PDL-ul mai are un minut, dacă vrea să-l folosească. Aveţi un minut, dacă doriţi. Hai, înjuraţi Guvernul şi gata! Un minut, vă avertizez.
			Domnul Petru Călian: Am să încerc să mă încadrez în timp în condiţiile în care faceţi linişte şi mă ascultaţi. Pentru asta vă mulţumesc foarte mult.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă rog să faceţi linişte şi să-l ascultaţi pe domnul Călian.
			Domnul Petru Călian: Stimaţi colegi, În sinteză, faptul că este an electoral nu este o scuză, astfel încât să nu oferim românilor bugetul, aşa cum este stabilit în legislaţia în vigoare, adică 15 octombrie al fiecărui an. Doi. Aţi invocat faptul că taxa pe valoarea adăugată a crescut de la 19 la 24%. De ce nu o reduceţi dumneavoastră? Sunteţi la putere, aveţi acum posibilitatea să o faceţi, nu să vă plângeţi. Iar în final, tot legat de buget, pentru că este esenţa acestei moţiuni, domnul viceprim-ministru a specificat faptul că nu are timp să negocieze cu factorii externi astfel încât să depună în graficul stabilit bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale. Vă întreb atunci, domnule viceprim-ministru, cum veţi avea timp după alegeri, în 20 de zile, aşa cum spuneţi în ordonanţa mult discutată, să negociaţi şi cu partenerii externi, să depuneţi şi bugetul, după ce nu reuşiţi în termen de opt luni de zile? Pentru că bugetul, într-o primă etapă, trebuia să fie gata până la sfârşitul lunii iulie. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu. Are cuvântul domnul viceprim-ministru, Florin Georgescu. Vă rog, domnule viceprim-ministru.
			Domnul Florin Georgescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Voi începe prin a răspunde la solicitările legate de depunerea cât mai rapidă a bugetului pe acest an. Aşa cum v-am menţionat şi în răspunsul la moţiune, ştiţi bine, dumneavoastră aţi încheiat acordul aflat în vigoare cu instituţiile internaţionale - FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială - prin care se prevede foarte clar că nu poţi să avansezi un asemenea act de importanţă naţională fără să negociezi în prealabil parametrii - creştere economică, rata inflaţiei, ponderea veniturilor în pib, a cheltuielilor, deficitul bugetar, finanţarea ş.a.m.d. Şi v-am citat din comunicatul FMI, dat pe 16 octombrie a.c., că dânşii nu negociază în campanie electorală, pentru că vin aici pe şase şi stau până pe 14, iar campania electorală începe pe 9 noiembrie. Nu se negociază, nu este în practica instituţiilor financiare internaţionale de a negocia în plină campanie electorală cu un anumit guvern. Doresc să negocieze cu guvernul rezultat în mod democratic, legitim, după alegeri. Sigur, în această scurtă vizită a reprezentanţilor partenerilor externi, vom discuta parametrii mari ai bugetului: cât va fi creşterea economică, rata inflaţiei, împreună cu Banca Naţională, pe anul viitor, repet, deficitul bugetar, datoria publică în dinamică. Se vor discuta aceste elemente, dar asta nu înseamnă că putem să depunem bugetul şi să spunem pe 1 decembrie, pe 2 decembrie. Nu este posibil din punct de vedere procedural, pentru că aceste negocieri necesită, pe de o parte, destul timp, iar pe de altă parte, nu este în practica partenerilor externi de a negocia în campania electorală. Sigur că, probabil, din punct de vedere politic ar fi fost interesant ca subiect de discuţie bugetul. Dar, după părerea mea şi după experienţa pe care am văzut-o în viaţa politică, în campanie electorală nu se negociază sau nu constituie subiect de dezbatere bugetele, ci programele economice ale partidelor şi cu laturile sociale, şi cu laturile privind serviciile publice ş.a.m.d. Deci întâi - şi asta este şi secvenţialitatea logică - întâi negociem între forţele politice, dezbatem un anumit program politic. Cetăţenii votează un anumit program politic şi, pe baza acelei opţiuni, se elaborează bugetul, pentru că o formaţiune politică are un anumit tip de abordare a politicii fiscal-bugetare, un alt partid are un alt tip de abordare. Un partid este înclinat mai mult spre social, un alt partid este înclinat mai mult spre economic, unul mai mult spre eficienţă, altul mai mult spre echitate. Şi atunci cum poţi să stabileşti politica privind - să spunem - TVA-ul sau privind pensiile fără a avea votul popular? De aceea, pe de o parte, experienţa anilor precedenţi 2004-2008 - an electoral, când bugetele depuse nu au fost aprobate, cu excepţia lui 2004, dar în 2005 a fost imediat modificat, nu au fost aprobate pentru a fi executate în anul următor calendaristic şi, pe de altă parte, faptul că partenerii externi nu negociază cu noi în campanie electorală exclude posibilitatea de a furniza un buget Parlamentului pentru că, din punct de vedere legal şi procedural, nu avem elementele necesare de sprijin. Referitor la tarifele acestea la energie electrică şi gaze, haideţi să... eu am venit cu documente aici şi, dacă doriţi, vi le arăt şi în original, dar am sintetizat şi aş dori să păstrăm adevărul aşa cum s-a manifestat el în mod cronologic. Deci pentru sectorul de energie electrică, guvernul care acţiona în februarie - vedeţi, eu nu dau nume - februarie, în acest an, a negociat cu partenerii externi o creştere de 5% a tarifelor la energie electrică şi la companii, şi la populaţie, care s-a aplicat de la 1 iulie, luna a şaptea. Deci eu, când m-am dus la negocieri în luna mai, mi s-a spus "domne’, ţi-o mai pun şi în scrisoarea de intenţie aceasta din mai"... ce? Creşterea energiei electrice. Eu am zis: "Domne’ hai să vedem, e necesară, nu e necesară." "Nu, păi e asumată din februarie." Ceva ce este asumat într-un acord internaţional, odată încheiată prevederea şi convenţia respectivă nu poate fi apoi exclusă din acordul respectiv. Tot atunci, în februarie, s-a negociat şi s-a asumat calendarul liberalizării preţurilor la energie, în afară de 5% ăsta. Alte majorări. Pe ce perioadă? Pentru companii începând cu septembrie, şi acum a fost o asemenea liberalizare, dar nu s-a manifestat în preţuri, pentru companii, septembrie 2012-decembrie 2013, şi pentru consumatorii casnici, ianuarie 2013-decembrie 2017. Repet, Guvernul din februarie 2012. La sectorul de gaze naturale, tot în februarie s-a asumat elaborarea unei foi de parcurs privind liberalizarea preţurilor la aceste categorii de servicii. Din negociere, întotdeauna poţi să vii după meci să spui că obţineai un rezultat mai bun. Nu, mandatul cu care au venit partenerii externi, în raport cu starea precară a reformelor de ajustare structurală care se înregistrase de către guvernele precedente, ne-au spus clar că acestea sunt şi am mai reuşit să împingem pentru populaţie - nu din prima parte a anului 2013, ci din a doua parte, din iulie 2013 până în 2018, decembrie, liberalizarea preţurilor la consumatorii casnici cu asigurarea unei protecţii sociale adecvate. Dar, vedeţi, când e să discutăm din punct de vedere profesional, evităm dezbaterea. Deci întotdeauna această protecţie socială pentru populaţie însoţeşte calendarul de liberalizare. Păi când începe calendarul negociat şi de dumneavoastră, şi de noi? În 2013, iulie. Ce s-a întâmplat însă acum, în septembrie? Ne-au arătat partenerii externi că, la ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie - exista acumulată o sumă de 300 de milioane de euro pe care autoritatea o recunoscuse în raporturile cu furnizorii de energie şi producătorii de gaze naturale, dar pe care nu le-o aprobaseră, deci spunea: "domne, mata meriţi o creştere cu 10% a preţului, dar eu nu pot, politic", pentru că ANRE era sub control politic - acum, potrivit legii, nu mai este -, primea un telefon de la o personalitate mai mare decât preşedintele de acolo şi spunea: "nu 10, putem 4%." 6% erau puşi de-o parte, s-au acumulat şi, în mai multe runde, între octombrie 2010 şi martie 2011, s-au acumulat aceşti 300 de milioane, care au trebuit transferaţi în preţuri până la urmă şi ca o contrapondere a nerealizării reformelor structurale de către guvernele precedente, privatizări şi alte elemente ţinând de managementul companiilor private. La această liberalizare, care reprezenta stingerea unei restanţe acumulate în anii 2010-2011, nu se dau compensări pentru populaţie, pentru că aşa a fost negociat acordul. Compensările se dau atunci când se introduce, pe măsura liberalizării, un impozit excepţional pentru companiile care au un profit excepţional şi care n-au niciun efort propriu în creşterea beneficiilor, profiturilor respective. Statul preia prin impozit excepţional aceste sume şi o mare parte dintre ele le orientează, le alocă în zona acestor consumatori vulnerabili. Pe când la majorarea din septembrie era vorba de o restanţă care trebuia deja executată, trebuia deja aplicată şi acumularea ei ne-a obligat la implementarea din luna septembrie. Referitor la faptul că am avea un excedent de 11 miliarde în buget. Haideţi să ne hotărâm asupra termenilor folosiţi, stimaţi colegi, pentru că aici avem distinşi reprezentanţi ai presei, să nu introducem confuzii şi în opinia publică. Deci, când s-a menţionat de către domnul deputat care a luat cuvântul "excedent de 11 miliarde", e o confuzie terminologică foarte gravă. De ce? Dânsul a vrut să spună cam aşa: "Domne’, dumneata, de fapt, ai un deficit neconsumat de 11 miliarde." Păi între deficit neconsumat şi excedent e o diferenţă ca de la cer la pământ. Adică deficit este atunci când ai cheltuieli mai mari decât veniturile, excedent este invers, când ai venituri mai mari decât cheltuielile. Nu, România are, pe anul ăsta, deficit de 2,2%. Însă, la luna septembrie, deficitul era de 1,2. Şi domnul deputat spune: "Domne’, dumneata mai ai de consumat până la 2,2." Da, am o economie la deficit, dar n-am un excedent. Sunt noţiuni total contradictorii. Da, e o economie la deficit, care va intra în economie acum, va alimenta bugetele ministerelor, ministerul va face plăţi către societăţile comerciale, societăţile comerciale îşi vor plăti furnizorii, salariaţii şi alte cheltuieli pe care le-au efectuat, în aşa fel încât noi, la 31 decembrie, inclusiv prin această rectificare bugetară care urmează a avea loc în următoarele zile, ne vom închide pe un deficit bugetar de 2,2%. Privind afirmaţiile citate din strategia fiscal-bugetară, conform cărora în anii 2009-2011 s-a făcut o politică de restabilire a echilibrelor macroeconomice, echilibrele macroeconomice le poţi restabili, dar trebuie să le restabileşti şi în mod durabil, adică atunci când iei nişte măsuri ele trebuie să fie sustenabile în timp, să nu creeze nici alte dezechilibre în alte zone economice - îndrepţi într-un loc şi strici în altă parte -, dar nici să nu fie nesuportabile din punct de vedere social. Şi într-o singură propoziţie vă pot sintetiza ceea ce s-a întâmplat în acea perioadă. S-a întâmplat că, în acea perioadă 2009-2011, s-a ajustat, s-a luat relativ mult de la multe persoane cu venituri modeste şi reduse şi nu au fost afectate alte persoane cu venituri mai ridicate, care au câştigat în timpul perioadei de avânt economic 2004-2008. Deci unii au rămas cu efectele exploziei economice 2004-2008, iar alţii, care n-au beneficiat în acea perioadă de avantaje prea mari, au plătit costul crizei în 2009-2011. De aceea şi acele tensiuni sociale, de aceea şi unele critici severe din partea multor grupuri de populaţie către opţiunea politică de ajustare respectivă. În acest sens, Guvernul Ponta are ca prioritate esenţială, în paralel cu creşterea economică durabilă, restabilirea gravelor inechităţi sociale, care există în multe zone, ale populaţiei, la multe grupuri de cetăţeni. Vorbind despre fondurile europene - s-a ridicat aici şi această problemă -, astăzi înregistrăm dificultăţi în gestionarea lor în raport cu partenerii europeni. De ce? Din cauza neregulilor constatate de auditorii români şi cei europeni la gestionarea acestor fonduri. Când? În luna august, în luna septembrie, de către Guvernul Ponta? Nu. În anii 2010 şi 2011 şi noi plătim acum preţul acelor nereguli, slabă organizare şi alte chestiuni pe care nu vreau să le nominalizez aici, întâmplate atunci. Noi, acum, trebuie să gestionăm de o manieră echitabilă şi corectă, legală, dar să şi arătăm organelor competente care au fost neregulile din acele perioade şi pentru care noi trebuie să plătim atunci pentru a fi recuperate sumele de la cei care au beneficiat în condiţii nelegale, nerespectând procedurile europene, de anumite sume de bani. Cred că nu este necesar să mai repet că acest element privind creditatea externă a ţării se manifestă printr-un set de indicatori. V-am arătat, prima de risc a ţării a scăzut, ratele dobânzilor la care ne împrumutăm pe plan intern şi internaţional au scăzut - ieri 3,76 la euro de pe piaţa internă - este cel mai scăzut nivel înregistrat. Investiţiile străine acoperă 30% din deficitul extern, şi nu 8-9% cât era în luna aprilie. Şi, în încheiere, o remarcă: cineva a spus că sunt un adept al inflaţiei ridicate. Nu, probabil că s-au uitat evoluţiile economice în timp. Vă informez că, în anul 2003, când a venit la guvernare Cabinetul Văcăroiu, unde eu eram ministru al finanţelor, a fost pus în situaţia de a fi obligat să elimine subvenţiile pentru toate bunurile de consum, inclusiv serviciile destinate populaţiei. Şi s-a început cu elementele esenţiale ale coşului de consum: alimentele, energia electrică, energia termină. De aceea a fost o rată a inflaţiei de 300%, n-a fost 200%. Rata inflaţiei a fost 295%. Deci noi am fost cei care am mers înainte cu reformele privind economia de piaţă. De ce? Păi tot aşa, pentru că le-am găsit întârziate. Când trebuiau ele făcute? Păi trebuiau făcute mult de tot în sfârşit de '91 şi început de '92. Cine era premier atunci? Un distins membru al partidului care astăzi a iniţiat moţiunea. Deci ce am făcut noi în '93 este ce n-a făcut guvernul condus de un distins membru al Partidului Democrat în '92. Atunci noi am fost pentru economia de piaţă? Da. Guvernul anterior a fost pentru socialism, să le păstrăm aşa, la buget, toate aceste subvenţii, să subvenţionăm şi carnea, şi brânza, şi pâinea, şi energia electrică, şi energia termică. Păi unde este elementul de piaţă? Cererea şi oferta liberă şi competitivitatea? Deci asta a fost cauza principală. Dar, ca urmare a acestor reforme vă amintesc faptul că în anul 1995, tot acel Guvern, Văcăroiu, a înregistrat cea mai scăzută inflaţie, care n-a mai putut fi depăşită ca performanţă, adică să fie mai mică, decât în anul 2002, 27%. După aceea, în perioada '97-2000 au fost rate ale inflaţiei între 40 şi 50% şi din 2001 a început să coboare inflaţia la 30, la 19, la 14, la 9 ş.a.m.d. Aşa încât, stimaţi colegi, avem documentele cu noi, dacă vreţi vă mai arăt şi alte elemente de natură informaţională. Dacă nu, putem continua discuţia şi în privat, după ce se încheie această şedinţă. Aş vrea totuşi să înţelegeţi că ne străduim să asigurăm în continuare transparenţa, predictibilitatea şi eficienţa actului de guvernare în plan bugetar îndeosebi, pentru că aici este instrumentul principal de conducere pe care îl are la dispoziţie Guvernul şi până la finele anului, prin această rectificare bugetară, nu vor fi probleme în ceea ce priveşte asigurarea fondurilor pentru plata salariilor, serviciilor, salariaţilor bugetari, angajaţilor bugetari pentru funcţionarea serviciilor publice şi pentru plata unor furnizori restanţi de către unele ministere care au primit prestări de lucrări şi servicii din partea anumitor firme private. Deci nu a fost vorba nici de creşterea şomajului. Acele 2 miliarde menţionate că ar fi fost tăiate de la investiţii reprezintă tot o neperformanţă în atragerea fondurilor europene. Pentru că atunci când îţi intră fonduri europene şi finanţezi investiţii din ele, le treci şi pe partea de venituri, că sunt nişte bani veniţi din afară fără efort intern, şi le treci şi pe partea de cheltuieli, că vei face acele investiţii. Or, ministerele care avea alocate acele 2 miliarde au arătat: "nu, stadiul procedural în care ne aflăm nu ne permite să realizăm investiţiile x, y şi z." Atunci au tăiat cheltuiala de investiţie pentru că nu fuseseră derulate procedurile anterioare şi s-a tăiat de pe partea de venituri şi venitul care ar fi trebuit să sosească de la Uniunea Europeană. Aşa încât, atunci când discutăm probleme din acestea, de ordin tehnic, aş ruga să ne referim la elementele concrete, şi nu să formulăm propoziţii de ordin general, afirmaţii de ordin general, în sensul că s-au tăiat investiţiile şi s-au dus locurile de muncă. Nu se ducea niciun loc de muncă, pentru că acele investiţii nu puteau fi executate şi numai faptul de a împărţi valoarea investiţiei la fondul de salarii nu rezolvă nimic, pentru că nu corespundea realităţii. Eu vă mulţumesc pentru atenţia acordată şi vă invit să votaţi această moţiune în concordanţă cu ceea ce aţi auzit de la acest microfon pe parcursul dezbaterii moţiunii respective. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru. Un minut, domnul Ialomiţianu drept la replică.
			Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Legat de calendarul de liberalizare a preţurilor la energie şi gaz. Domnule viceprim-ministru, Şi ştiţi foarte bine că aţi participat la negocieri în calitate de prim-viceguvernator. Noi aveam obligaţia să depunem calendarul, şi nu datele pentru majorare, şi erau două condiţii: Fondul Monetar s-a angajat să convingă producătorii de gaze naturale să accepte majorarea de redevenţe, lucru care nu s-a realizat, iar Guvernul, să dea sume compensatorii pentru persoane vulnerabile, lucru pe care nu l-aţi realizat. V-a fost foarte uşor să acceptaţi chiar devansarea majorării acestor preţuri, pentru că trăiţi din inflaţie, chiar aţi lovit în persoanele cu venituri mici. Spuneţi că aţi rezolvat problema inechităţii. Când aţi restituit contribuţiile sociale aţi dat la cei cu venituri mari, pe cei cu pensiile mici i-aţi neglijat. Când aţi dat reîntregirea salariilor de 8%, aţi dat tot la cei care au venituri foarte mari. Deci lucrurile acestea sunt adevărate, nu ce spuneţi dumneavoastră. V-a convenit să trăiţi din inflaţie, chiar v-aţi bucurat când s-a devalorizat leul în iulie-august, pentru că trăiţi foarte bine din inflaţie. Astea sunt adevărurile şi loviţi în cei cu venituri mici. Vă doresc succes în alegeri, domnilor de la USL, şi să vă duceţi la cei care nu pot să-şi plătească utilităţile şi au rămas cu cămara goală. La revedere.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă rog, domnul Florin Georgescu. Am o rugăminte: linişte în sală, vă rog. Domnul Popeangă, vă rog din suflet.
			Domnul Florin Georgescu: Haideţi să precizăm foarte clar, cu documentele în faţă, cum a fost cu gazele naturale. Într-adevăr, dumneavoastră, Guvernul din februarie, aţi negociat calendarul de liberalizare la energia electrică şi, pentru că aveaţi o anumită poziţie diferită faţă de instituţiile financiare internaţionale în acel moment în legătură cu liberalizarea preţurilor la gaze, v-aţi asumat numai o parte din acest proces. Ce? Elaborarea foii de parcurs - road map - cum se cheamă, zicând faptul că "Domne’, când veniţi data următoare, în mai, o să negociem datele concrete", pe care vi le-am menţionat eu şi vi le-am citat anterior. În mai, însă, nu v-au mai găsit pe la Palatul Victoria, i-au găsit pe alţii. Şi atunci au început să negocieze cu ăia. Şi ne-au arătat nouă ce n-aţi făcut dumneavoastră în planul reformelor structurale - repet, privatizări, management privat, plus acest calendar privind gazele naturale. Noi am încercat să ne ducem mai departe de 2018, dar finanţatorul extern nu a fost de acord, dovedindu-ne cu anumite calcule economice şi de eficienţă. Şi liberalizarea începe, exact cum spuneaţi şi dumneavoastră, odată cu posibilitatea acordării subvenţiilor pentru grupurile vulnerabile de populaţie. Deci iulie, a şaptea lună din 2013, va începe în acea lună liberalizarea preţurilor la gaze, odată cu creşterea redevenţelor, deci şi a impozitului excepţional, acela de v-am vorbit despre el, în sensul că din sumele colectate prin redevenţe mai mari către producătorii de gaze şi dintr-un impozit excepţional aplicat diferenţei de preţ rezultate din liberalizare se vor lua bani şi se vor da la populaţie. Dar când? În acel moment. Până acum, dumneavoastră vreţi cam aşa: să luăm impozite mai mari la gaze şi să stingem cocoaşa pe care ne-aţi lăsat-o din 2010 şi 2011 la ANRE. Nu este posibil aşa ceva. Dumneavoastră aţi întârziat deliberat, neasumându-vă rolul de buni negociatori şi de buni specialişti care să implementeze un angajament deja asumat, aţi ţinut gunoiul sub preş şi cei de la FMI şi Comisia Europeană ne-au arătat care e realitatea. ANRE, care era condus la acea vreme de un reprezentant al dumneavoastră, la fel, n-a avut ce comenta, şi atunci a fost nevoie de această ajustare, de această actualizare a preţurilor la gaze în luna septembrie. Dar ea, din păcate, aşa cum scrie în acordul negociat de dumneavoastră, nu este însoţită şi de compensaţii pentru populaţie. Compensaţiile pentru populaţie vor fi acordate începând cu anul 2013, luna iulie, atunci când va intra în vigoare ce? Calendarul de liberalizare a preţurilor la gaze. În luna septembrie n-a fost decât să ne aplicăm, să ne stingem, să ne realizăm o obligaţie anterioară a dumneavoastră, pe care ne-aţi lăsat-o spre soluţionare, acumularea de majorări neaprobate de către ANRE din 2010 şi 2011. Aceasta este realitatea şi ea este documentată prin toate acordurile încheiate cu instituţiile financiare. Cât despre modul de suportare din punct de vedere social a acestor ajustări de preţuri, am menţionat că, prin refacerea parţială a puterii de cumpărare la pensionari şi la salariaţi, am reuşit să anihilăm efectul acestor scumpiri şi vom continua şi în anul următor, ca efect, sperăm, al votului pe care USL-ul îl va obţine din partea populaţiei, pentru ca odată cu creşterea eficienţei economice povara socială să nu fie resimţită de cea mai mare parte a populaţiei, ci să fie împărţită, repartizată în mod echitabil între grupurile sociale, în raport cu avuţia fiecărui grup social. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc, domnule ministru. Cinci minute pauză. Rog liderii de grup să-şi invite colegii pentru votul final.
			După pauză
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă rog să vă pregătiţi pentru vot. Facem o verificare a cartelelor întâi. Haideţi, domnul Niţă, haideţi, până nu staţi jos nu fac vot. Am dat drumul şi opresc acum, domnule Nicolăescu. Vă rog să vă pregătiţi de vot. Am rugămintea să luaţi loc şi să vă pregătiţi de vot. Nu-i înţeleg pe fumători deloc, pe cuvânt. Uite-l pe domnul Dugulescu cum stă cu mâna în şold şi vreţi să facem ordine acolo, nu? Stimaţi colegi, vot de verificare. Stop vot. Stimaţi colegi, intrăm în sesiunea de vot final. O să votăm întâi legile pe care le avem pe ordinea de zi, după care, la sfârşit votăm...
			Stimaţi colegi, intrăm în sesiunea de vot. O să începem cu proiectele de lege care sunt pe ordinea de zi la votul final, după care la sfârşit vom da şi votul pentru moţiunea depusă de PDL. 2. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învăţământului nr.84/1995, reexaminată la cererea Preşedintelui României. lege organică. Comisia pentru învăţământ propune respingerea cererii de reexaminare şi adoptarea legii cu amendamente. Suntem prima Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. 131 de voturi pentru, 44 împotrivă, 8 abţineri. Legea merge la Senat, a doua Cameră sesizată. Vă mulţumesc. detalii vot
			3. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2008 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006 şi a Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr.241/2006, reexaminată la cererea Preşedintelui României. Lege organică. Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propun admiterea cererii de reexaminare şi adoptarea legii, cu amendamente. Vă rog să votaţi. 184 de voturi pentru, 2 abţineri, niciun vot împotrivă. Legea a fost aprobată. detalii vot
			La punctul 4 pe ordinea de zi, Lege privind cooperarea între Parlament şi guvern în domeniul afacerilor europene, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.784/26.09.2012. Lege ordinară. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru afaceri europene propun adoptarea legii, cu amendamente. Vă rog să votaţi. 184 de voturi pentru, 3 abţineri, niciun vot împotrivă. detalii vot
			La punctul 5, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Lege organică. Procedură de urgenţă. Vă rog să votaţi. 185 de voturi pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă. Legea a fost aprobată. detalii vot
			La punctul 6, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Lege organică. Vă rog să votaţi. 186 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă. Legea a fost adoptată. detalii vot
			La punctul 7, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 pentru modificarea art.81 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe. Votul este deschis, vă rog să votaţi. 185 de voturi pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă. detalii vot
			La punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2011 privind trecerea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, precum şi pentru modificarea unor acte normative. Vă rog să votaţi. 175 de voturi pentru, 5 abţineri, 5 voturi împotrivă. detalii vot
			9. În continuare, Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă. Vă rog să votaţi. 185 de voturi pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă. detalii vot
			La punctul 10, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2010 pentru modificarea Legii farmaciei nr.266/2008. Vă rog să votaţi. 125 de voturi pentru şi 2 abţineri. Vă rog.
			Domnul Marian Neacşu: Domnule preşedinte, Cu acordul colegilor noştri, v-aş ruga să reluaţi votul la acest proiect legislativ întrucât nu cred că funcţionează sistemul de vot. Din 160 prezenţi, nu cred că numai 124... şi este atipic faţă de votul dat la ultimele proiecte legislative.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Tehnic este posibil pentru că se pare că n-au votat unii colegi. Supun votului dumneavoastră încă o dată acest proiect de lege. Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Sunt 173 de voturi pentru, 4 abţineri şi un vot împotrivă, deci merge instalaţia. Vă mulţumesc. detalii vot
			Mai departe, la punctul 11, Proiectul de Lege privind ratificarea Contractului de finanţare între România şi Banca Europeană de Investiţii aferent Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti - etapa a V-a, magistrala 5 Drumul Taberi - Pantelimon, tronsonul Universitate - Pantelimon, semnat la Bucureşti la 16 decembrie 2011. Vă rog să votaţi. Un minut, numai o clipă, ascultaţi-mă în continuare. Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art.113 din Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc.
			La punctul 12, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării. Lege ordinară. Vă rog să votaţi. 186 de voturi pentru, o abţinere. Proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			La punctul 13 al ordinii de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2012 privind implementarea sistemelor de transporturi inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru realizarea interfeţelor cu alte moduri de transport. Vă rog să votaţi. 186 de voturi pentru şi aceeaşi abţinere. detalii vot
			La punctul 14, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2011 pentru modificarea şi completarea art.3 din Legea nr.491/2003 privind plantele medicinale şi aromatice, precum şi produsele stupului. Vă rog să votaţi. 184 de voturi pentru, nici o abţinere. Proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Vă rog să votaţi. 186 de voturi pentru. Proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.30/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Vă rog să votaţi. Cu 187 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Vă rog, domnule Iordache.
			Domnul Florin Iordache: În cazul acestui proiect de lege, domnule preşedinte, vă rog să-l retrimiteţi la comisie. Ieri... în munca sau într-o grabă pe care am avut-o la cele două comisii, avem o serie de neconcordanţe şi vrem să le punem în regulă. Vă mulţumesc.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Să înţeleg că sunt erori materiale. Se retrimite la comisie. Vot. Cine este pentru? Termen o săptămână. 139 de voturi pentru, 13 abţineri şi 33 de voturi împotrivă. detalii vot
			18. Următorul, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de Sprijin al Proiectului între România şi Nabucco Gas Pipeline International GMBH şi Nabucco Gas Pipeline România S.R.L. privind sistemul de conducte Nabucco, semnat la Kayseri la 8 iunie 2011. Vot? 185 de voturi pentru. detalii vot
			19. În continuare, Proiectul de Lege privind ratificarea primului Memorandum suplimentar de înţelegere între Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 14 decembrie 2011 şi la Bruxelles la 27 decembrie 2011, şi a celui de al doilea Memorandum suplimentar de înţelegere între Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 22 iunie 2012 şi la Bruxelles la 29 iunie 2012. Vot? 186 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă. detalii vot
			20. Următorul proiect, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2012 privind ratificarea Acordului de împrumut (Împrumut pentru politici de dezvoltare cu opţiune de amânare a tragerii) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 11 septembrie 2012. Vot. 187 de voturi pentru şi o abţinere. Proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD. Vot. Cu 180 de voturi pentru şi 4 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			La punctul 22, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2011 pentru modificarea şi completarea legislaţiei cu privire la eliberarea, gestionarea şi monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război. Vot. Cu 183 de voturi pentru, 2 abţineri şi un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2011 privind aprobarea "Programului Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii". Vot. Cu 185 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii. Vot. Cu 181 de voturi pentru, 6 abţineri şi un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională. Vot. Cu 184 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nicio abţinere, proiectul a fost aprobat. detalii vot
			La punctul 26, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţilor practicienilor în insolvenţă. Lege ordinară. Vot. Cu 184 de voturi pentru, 2 abţineri, niciun vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. Vot. Cu 184 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			28. Ultimul proiect de lege la ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor. Lege ordinară. Vot. Cu 187 de voturi pentru, 2 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Şi acum voi supune votului dumneavoastră moţiunea simplă iniţiată de 59 de deputaţi. Vot. Cu 43 de voturi pentru, 15 abţineri şi 130 de voturi împotrivă, moţiunea simplă nu a trecut. Membrii biroului sunt invitaţi la sala biroului pentru o scurtă şedinţă. Vă mulţumesc, toate cele bune. detalii vot
			Şedinţa s-a încheiat la ora 15,30.