Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 septembrie 2014

Fragmente relevante pentru următoarea interogare:
Vorbitor:	Cornelia Negruţ

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

			Doamna Cornelia Negruţ: "Creşterea alarmantă a numărului abuzurilor suferite de copii, recunoscută public de către autorităţi" Aproape 10.000 de copii din România au fost victimele diferitelor forme de abuzuri în doar nouă luni! Aceasta este realitatea crudă din România zilelor noastre, un fenomen îngrijorător pentru părinţi, cadre didactice şi deopotrivă pentru autorităţi, pentru responsabilii statului de acest domeniu extrem de complex şi delicat. Am abordat acest subiect sensibil printr-o interpelare adresată conducerii Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, pe tema abuzurilor comise împotriva copiilor. Am spus, în materialul trimis conducerii MMFPSPV, că organizaţiile neguvernamentale româneşti fac eforturi considerabile pentru a strânge fonduri, în vederea derulării unor campanii naţionale dedicate îmbunătăţirii vieţii copiilor, mai ales a celor cu probleme. Cauzele generale pentru care militează aceste ONG-uri sunt protejarea copiilor cu probleme de abuz, exploatare sau acte de violenţă, iar în unele cazuri acţiunile de caritate au fost susţinute chiar şi din străinătate. De asemenea, am formulat o serie de întrebări la care statul este dator să ne ofere răspunsuri: "1) Câţi copii au fost victime ale unor situaţii de abuz, exploatare, agresiune şi violenţă fizică, verbală şi emoţională în cursul anului 2013, atât la nivel naţional, cât şi în judeţul Maramureş?; 2) Din datele statistice pe care le deţineţi, asistăm la un trend descendent sau ascendent, din acest punct de vedere?; 3) Câţi dintre copiii aflaţi în grija statului au fost abuzaţi anterior plasamentului acestora?; 4) Care sunt politicile publice şi programele derulate de ministerul dumneavoastră, în vederea diminuării abuzurilor cu victime copii?", a întrebat deputatul maramureşean. Ministrul muncii mi-a răspuns că, referitor la numărul copiilor victime ale unor diferite forme de abuzuri, menţionăm că în conformitate cu datele centralizate la nivelul MMFPSPV, în baza informaţiilor transmise de Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din judeţe/sectoare ale municipiului Bucureşti, în perioada 1 ianuarie 2013 - 30 septembrie 2013, a fost înregistrat un număr de 9.178 cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copilului, din care 455 cazuri au fost înregistrate în judeţul Maramureş. În ceea ce priveşte tendinţele înregistrate în ceea ce priveşte evoluţia acestui fenomen, menţionăm că din analiza informaţiilor transmise de DGASPC-uri reiese că în perioada 1.01.2013 — 30.09.2013 s-a înregistrat o creştere cu 380 de cazuri de abuz, neglijare, exploatare a copilului, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, şi cu 837 de cazuri faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011. Cu privire la existenţa unor abuzuri anterioare săvârşite faţă de copii, pentru care ulterior a fost instituită o măsură de protecţie specială, ministrul muncii a afirmat că, din analiza aceloraşi date, rezultă că pentru 23,32% din totalul copiilor aflaţi în sistemul de protecţie specială la data de 30.09.2013, preluarea în sistemul de protecţie specială s-a datorat existenţei unei situaţii de abuz, neglijare sau exploatare a acestuia în cadrul mediului familial. Continuând să considere problematica abuzului împotriva copilului drept un domeniu de interes căruia vor trebui să îi fie adresate în continuare măsuri ferme, MMFPSPV a inclus în noul proiect de Strategie naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020 o serie de măsuri şi acţiuni, al căror scop este diminuarea acestui fenomen şi prevenirea apariţiei unor astfel de cazuri, a conchis ministrul muncii.
			Doamna Cornelia Negruţ: "Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite de autorităţile străine, au putere doveditoare în ţară numai dacă sunt înscrise sau transcrise în registrele de stare civilă române" Am primit răspuns la interpelarea adresată viceprim-ministrului Gabriel Oprea, ministrul afacerilor interne, cu privire la unele neclarităţi referitoare la acordarea cetăţeniei române, care mi-au fost semnalate de oamenii din Colegiul uninominal nr. 6. Am supus atenţiei ministrului de interne memoriul domnului Mihai Bledea, din Sighetu Marmaţiei, care mi-a transmis o solicitare adresată instituţiei respective. Concret, acesta lucrează şi trăieşte în Marea Britanie, la Londra, iar de doi ani s-a căsătorit acolo cu o cetăţeană din Republica Nigeria. Oficierea căsătoriei a avut loc în cadrul unei primării din capitala Angliei. Petentul doreşte să ştie ce condiţii trebuie să îndeplinească soţia lui nigeriană pentru obţinerea cetăţeniei române şi a unor documente de identitate emise de autorităţile noastre, precum şi ce acte trebuie să prezinte pentru reuşita acestui demers, am precizat în documentul oficial trimis ministrului internelor. În răspunsul său, vicepremierul Gabriel Oprea a precizat că: "în legătură cu solicitarea persoanei la care faceţi referire, precizăm că cetăţenia română se dobândeşte în condiţiile stabilite de Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Conform art.12 din actul normativ invocat, aprobarea cererilor de acordare a cetăţeniei române se face prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, din cadrul Ministerului Justiţiei." Pe de altă parte, vicepremierul Oprea a precizat că, potrivit dispoziţiilor art. 41 alin. (3) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite de autorităţile străine, au putere doveditoare în ţară numai dacă sunt înscrise sau transcrise în registrele de stare civilă române. "Faţă de dispoziţiile legale invocate, certificatul de căsătorie al persoanei în discuţie poate fi înscris în registrele de stare civilă ale misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră al României acreditat în Marea Britanie, în conformitate cu dispoziţiile art. 40 alin. (2) din actul normativ anterior menţionat, sau poate fi transcris în registrele de stare civilă ale serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor al locului de domiciliu, potrivit dispoziţiilor art. 40 alin. (3) din acelaşi act normativ, eliberându-se, în acest sens, certificat de căsătorie românesc", a mai adăugat ministrul de interne.
			Doamna Cornelia Negruţ: "Clubul Sportiv Şcolar nr. 2 Baia Mare, la ceas aniversar" "Lumea aceasta este o mare sală de sport, în care noi venim pentru a deveni puternici", spunea perfect un mare învăţat al vremurilor, Swami Vivekananda, scriitor indian. Cred că astfel se poate traduce munca şi tenacitatea sportivilor, a antrenorilor, a echipei manageriale şi profesorale, în general a tuturor celor implicaţi în realizarea unor performanţe incredibile pentru sportul românesc la Baia Mare, de către Clubul Sportiv Şcolar nr. 2, ajuns zilele trecute la 35 de ani de activitate. 35 de ani care au trecut parcă pe nesimţite, dând o valoare simbolică primului club sportiv şcolar înfiinţat în judeţul Maramureş, în 1979. 35 de ani de eforturi, dăruire, preocupare şi multă, multă transpiraţie, care au făcut din CSS 2 Baia Mare un adevărat nume de referinţă în sportul românesc şi chiar internaţional. La ceas aniversar, performanţele extraordinare reuşite de CSS 2 Baia Mare în cei 35 de ani de activitate trebuie apreciate la superlativ, dar amintirea lor ar fi mult prea lungă. Trebuie spus faptul că Clubul Sportiv Şcolar nr. 2 Baia Mare are în prezent zece secţii de performanţă de nota 10, respectiv baschet, box, fotbal, gimnastică ritmică, handbal, înot, lupte, rugby, scrimă şi volei. De asemenea, rezultatele excepţionale ale sportivilor de aici s-au concretizat în cele trei Centre Naţionale de Excelenţă care funcţionează în cadrul clubului, la volei, feminin şi masculin, şi rugby, aprobările acestora prin ordin de ministru recunoscând nivelul calitativ de cel mai înalt nivel al educaţiei şi sportului oferit de-a lungul istoriei de Clubul Sportiv Şcolar nr. 2 Baia Mare. Dincolo de rezultatele remarcabile obţinute în competiţiile şi concursurile naţionale şi internaţionale, în fiecare an CSS 2 Baia Mare a dat un număr consistent de sportivi loturilor naţionale, la toate disciplinele reprezentate, sportivi care reprezintă România şi de care suntem mândri. Totodată, CSS 2 a absolvit cu brio un alt deziderat important al funcţionării unui club sportiv şcolar, cel de a promova sportivi către echipele de seniori, în ultima perioadă peste 150 de sportivi de la acest club şcolar făcând pasul spre seniorat, îndeosebi la handbal şi volei. Bineînţeles, rezultatele nu au venit deloc întâmplător, ele fiind rodul îngemănării talentului şi muncii sportivilor cu mijloacele şi tehnicile moderne ale antrenorilor şi profesorilor, care au ţinut permanent pasul cu ultimele noutăţi din domeniu. Rezultatele formidabile avute până acum de CSS 2 Baia Mare au nevoie de continuitate şi în următorii cel puţin 35 de ani de acum înainte. Trebuie să le mulţumim tuturor antrenorilor, profesorilor, cadrelor didactice, staffului tehnic şi administrativ şi, nu în ultimul rând, elevilor sportivi, pentru eforturile depuse în aceşti ani de glorie sportivă şi educaţională. De asemenea, un cuvânt de apreciere şi pentru autorităţilor centrale, judeţene şi locale care au crezut în demersul celor de aici şi i-au sprijinit, în aşa fel încât Baia Mare să reprezinte, prin CSS 2, un centru de prestigiu la nivel naţional şi internaţional în sportul şcolar. Nu în ultimul rând, un gând de pioasă recunoştinţă se îndreaptă şi spre cei care au muncit ani de zile la CSS 2 Baia Mare, iar acum nu se mai află printre noi, dar vor dăinui în amintirile noastre frumoase. Sunt convinsă că Clubul Sportiv Şcolar nr. 2 Baia Mare va continua şirul performanţelor de până acum, atât la sport, cât şi la învăţătură, deoarece, aşa cum spunea un mare sportiv, Michael Jordan, "Talentul câştigă meciuri, dar munca de echipă şi inteligenţa câştigă campionate!". CSS 2 Baia Mare a demonstrat, în ultimii 35 de ani, că a câştigat campionatul sportului şcolar din România şi sunt sigură că va duce ştafeta şi mai departe!
			Doamna Cornelia Negruţ: "Proprietarii clădirilor de patrimoniu primesc o serie de beneficii dacă îşi repară faţadele" M-am adresat cu o interpelare domnului viceprim-ministru Liviu-Nicolae Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, care a avut ca obiect reabilitarea clădirilor de patrimoniu, deoarece consider că rezolvarea acestei probleme constituie un act de civilizaţie şi normalitate, într-o Românie cu adevărat europeană. "Atenţie, cade tencuiala!" - acesta este mesajul care îi întâmpină pe trecătorii de pe străzile centrelor istorice din mai multe oraşe ale ţării, am subliniat în documentul trimis Guvernului. De asemenea, am arătat că sute de români care au proprietăţi în aceste zone sunt somaţi lunar de către primării să îşi reabiliteze faţadele clădirilor, însă aceste avertizări rămân fără finalitate, iar imobilele de patrimoniu se degradează continuu. Crăpăturile, tencuiala căzută şi chiar cărămizile desprinse din pereţii acestor clădiri istorice se văd cu ochiul liber, iar trecătorii sunt într-un pericol permanent. Au existat chiar cazuri în care au murit oameni, după ce părţi din acoperişurile unor astfel de clădiri s-au desprins şi au căzut peste trecători. De regulă, autorităţile locale susţin că rezolvarea acestei spinoase probleme stă doar în mâinile localnicilor, dar aceştia ridică neputincioşi din umeri, spunând că nu dispun de banii necesari reparării faţadelor. Pentru a obţine informaţiile necesare cetăţenilor din colegiul meu parlamentar, l-am întrebat pe viceprim-ministru cine este răspunzător, conform legii, de suportarea costurilor de reabilitare ale imobilelor degradate din centrele istorice ale oraşelor României, precum şi care este posibilitatea legală şi tehnică a guvernului de a găsi o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme, respectiv pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu. În răspunsul său, Liviu Dragnea a precizat că problematica reabilitării clădirilor de patrimoniu, în principal, face obiectul Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările şi completările ulterioare. "Astfel, referitor la responsabilitatea privind cheltuielile legate de reabilitarea clădirilor de patrimoniu degradate, Legea nr.422/2001 stabileşte la art. 6 că: «Art. 6. - (1) Paza, întreţinerea, conservarea, consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare prin mijloace adecvate a monumentelor istorice revin, după caz, proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale asupra acestora, în conformitate cu prevederile prezentei legi. (2) În cazul în care un monument istoric nu are proprietar cunoscut, obligaţiile decurgând din prezenta lege revin autorităţii administraţiei publice locale din unitatea administrativă pe al cărei teritoriu este situat monumentul istoric sau autorităţilor administraţiei publice centrale.» De asemenea, responsabilităţile proprietarilor de monumente istorice şi ale administraţiei publice locale, precum şi modalităţile de finanţare a activităţilor de protejare a monumentelor istorice, sunt descrise pe larg în textul Legii nr. 422/2001, în cadrul art. 36-52", a afirmat Liviu Dragnea. Vicepremierul a mai menţionat că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, alături de Ministerul Culturii, autoritatea de specialitate a administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul protejării monumentelor, a fost în permanenţă preocupat de găsirea celor mai eficiente şi sustenabile soluţii în privinţa protejării şi conservării patrimoniului construit. "Astfel, unul din rezultatele acestor preocupări l-a constituit şi iniţiativa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice de a propune un act normativ care să vizeze refacerea faţadelor degradate ce afectează calitatea spaţiilor publice sau pun în pericol sănătatea, integritatea fizică ori viaţa cetăţenilor, iniţiativă finalizată cu adoptarea de către Parlamentul României a Legii nr.153/2011. Acest act normativ a fost inspirat de reglementări similare care se aplică în alte ţări europene şi, prin conţinutul lui, sunt stabilite o serie de stimulente şi măsuri menite să încurajeze deţinătorii de clădiri clasate ca monument (şi în general proprietarii de clădiri de orice fel) să întreprindă acţiunile necesare pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor. În acest sens, menţionăm scutirile de taxă pentru eliberarea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire pentru executarea lucrărilor de intervenţie, scutirile de la virarea unor cote din cheltuielile cu lucrările de intervenţie, ori scutirea de la plata impozitului pe clădiri pentru o perioadă de 5 ani consecutivi, cu începere din anul fiscal în care se efectuează recepţia la terminarea lucrărilor", a conchis Liviu Dragnea.
			Doamna Cornelia Negruţ: "Subunităţile MAI din Maramureş au nevoie de autovehicule performante de teren." M-am adresat vicepremierului Gabriel Oprea pentru a-i prezenta solicitările unor structuri ale Ministerului Afacerilor Interne din judeţul Maramureş, respectiv din oraşul Borşa, care au imperioasă nevoie de anumite dotări de strictă necesitate pentru a-şi desfăşura activităţile în bune condiţii. În concret, Poliţia oraşului Borşa are nevoie de distribuirea unui autovehicul de teren 4x4, iar Garda de Intervenţie Borşa, din cadrul Secţiei de pompieri Vişeu de Sus, aparţinând ISU "Gheorghe Pop de Băseşti" Maramureş, de o autospecială de capacitate mărită şi o autospecială de primă intervenţie şi comandă 4x4, dotată cu pompă de înaltă presiune şi capacitate de transport apă. De asemenea, subunitatea din Borşa a ISU mai are nevoie de o ambulanţă de terapie intensivă mobilă SMURD, precum şi de suplimentarea personalului în statul de organizare a Inspectoratului pentru încadrarea autospecialei şi completarea tabelei de înzestrare cu noile autospeciale. L-am informat pe vicepremier că structurile specializate din Borşa ale MAI nu dispun în prezent de autovehicule cu tracţiune integrală, în contextul în care raza de competenţă se află în proporţie de peste 70% într-un relief muntos şi împădurit, cu zone greu accesibile, întins pe mai mult de 200 de kilometri. În zona Borşa există două parcuri naţionale, Munţii Maramureşului şi Munţii Rodnei, monumente ale naturii, cu floră şi faună ocrotită la nivel naţional şi mondial. De asemenea, în ultima perioadă au crescut semnificativ infracţiunile de contrabandă pe întreaga zonă de graniţă cu Ucraina, dar şi delictele silvice. Mai mult, peste 25.000 de cetăţeni din Maramureş lucrează în străinătate, toate aceste elemente fiind de natură să creeze o situaţie operativă complexă, în care deplasarea cu rapiditate în teritoriu a poliţiştilor şi pompierilor este vitală pentru a salva vieţi omeneşti sau bunuri ale populaţiei. De altfel, căile de comunicaţie rutieră ajung în zona Borşa la aproape 1.500 de metri altitudine, iar blocarea acestora ar izola comunităţi locale cu sute de cetăţeni. De menţionat este şi faptul că reprezentanţii ISU Maramureş susţin că Borşa este o zonă cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren, dar şi cu un risc sporit de avalanşe. Având în vedere considerentele expuse, îmi exprim speranţa ca ministrul de interne să dispună cu celeritate soluţionarea adreselor trimise în acest sens de IPJ şi ISU Maramureş, în aşa fel încât unităţile respective să fie ajutate în lupta grea contra infracţionalităţii.
			Doamna Cornelia Negruţ: "Avem nevoie de măsuri active şi dinamice pentru prevenirea inundaţiilor" Am primit răspuns la interpelarea adresată conducerii Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, care a avut ca obiect lucrările de investiţii pe râurile din judeţul Maramureş. Am pornit de la analiza de către Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă Maramureş a situaţiei centralizatoare a locuinţelor din judeţul Maramureş care pot rămâne izolate în urma manifestării fenomenelor hidrometeorologice periculoase. De asemenea, s-a discutat situaţia măsurilor întreprinse după solicitările primite din partea primăriilor din localităţile Baia Sprie, Tăuţii Măgherăuş, Săliştea de Sus şi Bistra, în urma manifestării unor situaţii de urgenţă pe teritoriul acestora. Autorităţile judeţene din Maramureş, respectiv Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean, au primit asigurări din partea guvernului că vor fi alocate fondurile necesare continuării lucrărilor de investiţii pe râul Vişeu, între Bistra şi Valea Vişeului, şi pe pârâul Bâleasa (afluent al râului Iza), în intravilanul localităţii Săliştea de Sus, am mai arătat în documentul trimis ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură. În răspunsul său, ministrul delegat Doina Pană a precizat că la nivelul judeţului Maramureş a fost aprobat un plan de măsuri pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fiind stabilite termene şi responsabilităţi pentru fiecare măsură în parte. "Printre acestea se regăseşte şi măsura privind demersuri pentru alocarea urgentă de fonduri, în vederea stopării eroziunii mal drept râu Vişeu la Bistra CSA 3-4, în vederea protejării drumului judeţean Bistra - Valea Vişeului, în responsabilitatea Administraţiei Bazinale de Apă Someş - Tisa, cu termen de finalizare decembrie 2014", a subliniat ministrul Doina Pană. De asemenea, ministrul delegat a adăugat că Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Administraţia Naţională "Apele Române" şi Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa au în vedere promovarea cu prioritate a proiectelor de investiţii pentru această zonă în cadrul programului pe anul 2014, în funcţie de alocările bugetare pentru lucrări pe cursurile de apă şi construcţii hidrotehnice. "După aprobarea şi accesarea fondurilor europene, în vederea implementării Programelor Operaţionale finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune, respectiv a programelor de finanţare pe domeniul managementului şi prevenirii riscurilor la inundaţii, în perioada de programare 2014 - 2020, priorităţile de finanţare vor fi susţinute şi completate suplimentar", a mai spus ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură. Aşa cum a precizat doamna ministru, este necesară afişarea la sediul primăriilor a noilor planuri de situaţie a unităţilor administrativ teritoriale pe care sunt delimitate zonele inundabile din revărsări ale cursurilor de apă, scurgeri de pe versanţi şi ape interne, precum şi a semnificaţiei codurilor de culori folosite pentru avertizările meteorologice şi hidrologice. De asemenea, primăriile trebuie să posteze pe site-urile proprii prevederile planurilor locale de apărare împotriva inundaţiilor aprobate pentru perioada 2014-2017 (inclusiv a planurilor de situaţie a localităţilor pe care au fost delimitate zonele inundabile). Este nevoie de măsuri active împotriva inundaţiilor, a tuturor factorilor implicaţi, pentru a preveni evenimente neplăcute, precum cele din vara recent încheiată.
			Doamna Cornelia Negruţ: "România are nevoie educaţia anti-violenţă a copiilor!" Anul trecut, minorii români au comis nouă infracţiuni de tentative de omor. Cifre seci, grave, înspăimântătoare! Ele mi-au fost furnizate de către viceprim-ministrul Gabriel Oprea, ministrul afacerilor interne, ca răspuns la o interpelare care a avut ca obiect infracţiunile contra vieţii săvârşite de minori. "Tânăr arestat după ce a violat şi ucis o fată de 10 ani", "Adolescent de 16 ani reţinut după ce a omorât în bătaie o bătrână", sau "O adolescentă de 16 ani, reţinută după ce şi-a ucis iubitul" - sunt doar câteva titluri din presa ultimei perioade, în care infracţiunile grave şi deosebit de grave, cu autori minori, s-au înmulţit parcă mai mult ca niciodată, am punctat în documentul parlamentar trimis conducerii MAI. Consider că autorităţile abilitate ale statului trebuie să ia măsuri drastice pentru stoparea acestui fenomen al copiilor transformaţi în infractori extrem de periculoşi, care iau fără somaţie viaţa unor copii nevinovaţi, dar şi a altor oameni care îşi duceau viaţa în linişte. Un potenţial motiv al creşterii numărului infractorilor minori l-ar putea constitui faptul că societatea românească este într-o descreştere morală fără precedent, generată probabil de lipsa educaţiei, de insuficienţele materiale ale părinţilor, de absenteismul şcolar şi analfabetism şi, nu în ultimul rând, de absenţa unor modele pozitive. Subliniez că asemenea evenimente nedorite cunosc o recrudescenţă îngrijorătoare pentru evoluţia societăţii româneşti în ansamblul ei, fiind vorba despre viitorul tinerei generaţii. În răspunsul său, vicepremierul Gabriel Oprea a precizat că prevenirea delicvenţei juvenile şi a victimizării minorilor reprezintă o preocupare constantă a Ministerului Afacerilor Interne care, prin Poliţia Română, întreprinde demersurile necesare în vederea identificării celor mai eficiente modalităţi de atingere a acestui obiectiv. "Astfel, la nivel naţional, în anul 2013 au fost derulate mai multe proiecte pentru prevenirea delicvenţei juvenile pe următoarele teme: prevenirea abandonului şcolar, prevenirea violenţei şcolare şi a faptelor antisociale comise în zona unităţilor de învăţământ, prevenirea consumului de droguri şi etnobotanice, prevenirea infracţionalităţii în rândul minorilor cu părinţi plecaţi în străinătate, corectarea unor comportamente antisociale ale grupurilor ţintă, precum şi prevenirea infracţiunilor de furt comise de tineri şi a infracţiunilor comise de minorii din centrele de plasament", a spus ministrul de interne. Totodată, Oprea a precizat că, începând cu luna octombrie 2013, Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii şi structurile specializate teritoriale, a demarat, la nivel naţional, proiectul "Copilărie fără delicvenţă", cu o durată de 2 ani şi finanţare europeană (I.S.E.C.), care are ca scop creşterea eficienţei programelor de prevenire a delicvenţei juvenile în rândul minorilor cu vârsta sub limita răspunderii penale (14 ani). "În cadrul proiectului în discuţie va fi derulată o campanie de informare, atât a elevilor din clasele V-VIII, cât şi a părinţilor şi profesorilor acestora, privind prevenirea delicvenţei juvenile. Cu această ocazie, poliţiştii vor merge în şcoli şi vor discuta cu elevii despre legislaţia în vigoare incidentă domeniului de referinţă, consecinţele sociale ale faptelor săvârşite, modalităţile de gestionare a conflictelor, vor prezenta filme educative şi vor distribui materiale informativ-preventive. Apreciem că numărul elevilor beneficiari va fi de aproximativ 17.000", a remarcat ministrul afacerilor interne. În ceea ce priveşte infracţiunile de omor şi tentativă de omor comise de minori în anul 2013, cifre de care m-am interesat, informaţiile furnizate de Inspectoratul General al Poliţiei Române relevă faptul că, la nivel naţional, în perioada de referinţă au fost înregistrate un număr de 9 infracţiuni de omor şi 9 tentative de omor, niciuna dintre acestea pe raza judeţului Maramureş, a conchis viceprim-ministrul Gabriel Oprea.