|
Doamna Cornelia Negruț: "Proprietarii clădirilor de patrimoniu primesc o serie de beneficii dacă își repară fațadele" M-am adresat cu o interpelare domnului viceprim-ministru Liviu-Nicolae Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, care a avut ca obiect reabilitarea clădirilor de patrimoniu, deoarece consider că rezolvarea acestei probleme constituie un act de civilizație și normalitate, într-o Românie cu adevărat europeană. "Atenție, cade tencuiala!" - acesta este mesajul care îi întâmpină pe trecătorii de pe străzile centrelor istorice din mai multe orașe ale țării, am subliniat în documentul trimis Guvernului. De asemenea, am arătat că sute de români care au proprietăți în aceste zone sunt somați lunar de către primării să își reabiliteze fațadele clădirilor, însă aceste avertizări rămân fără finalitate, iar imobilele de patrimoniu se degradează continuu. Crăpăturile, tencuiala căzută și chiar cărămizile desprinse din pereții acestor clădiri istorice se văd cu ochiul liber, iar trecătorii sunt într-un pericol permanent. Au existat chiar cazuri în care au murit oameni, după ce părți din acoperișurile unor astfel de clădiri s-au desprins și au căzut peste trecători. De regulă, autoritățile locale susțin că rezolvarea acestei spinoase probleme stă doar în mâinile localnicilor, dar aceștia ridică neputincioși din umeri, spunând că nu dispun de banii necesari reparării fațadelor. Pentru a obține informațiile necesare cetățenilor din colegiul meu parlamentar, l-am întrebat pe viceprim-ministru cine este răspunzător, conform legii, de suportarea costurilor de reabilitare ale imobilelor degradate din centrele istorice ale orașelor României, precum și care este posibilitatea legală și tehnică a guvernului de a găsi o soluție pentru rezolvarea acestei probleme, respectiv pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu. În răspunsul său, Liviu Dragnea a precizat că problematica reabilitării clădirilor de patrimoniu, în principal, face obiectul Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările și completările ulterioare. "Astfel, referitor la responsabilitatea privind cheltuielile legate de reabilitarea clădirilor de patrimoniu degradate, Legea nr.422/2001 stabilește la art. 6 că: «Art. 6. - (1) Paza, întreținerea, conservarea, consolidarea, restaurarea și punerea în valoare prin mijloace adecvate a monumentelor istorice revin, după caz, proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale asupra acestora, în conformitate cu prevederile prezentei legi. (2) În cazul în care un monument istoric nu are proprietar cunoscut, obligațiile decurgând din prezenta lege revin autorității administrației publice locale din unitatea administrativă pe al cărei teritoriu este situat monumentul istoric sau autorităților administrației publice centrale.» De asemenea, responsabilitățile proprietarilor de monumente istorice și ale administrației publice locale, precum și modalitățile de finanțare a activităților de protejare a monumentelor istorice, sunt descrise pe larg în textul Legii nr. 422/2001, în cadrul art. 36-52", a afirmat Liviu Dragnea. Vicepremierul a mai menționat că Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, alături de Ministerul Culturii, autoritatea de specialitate a administrației publice centrale cu atribuții în domeniul protejării monumentelor, a fost în permanență preocupat de găsirea celor mai eficiente și sustenabile soluții în privința protejării și conservării patrimoniului construit. "Astfel, unul din rezultatele acestor preocupări l-a constituit și inițiativa Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice de a propune un act normativ care să vizeze refacerea fațadelor degradate ce afectează calitatea spațiilor publice sau pun în pericol sănătatea, integritatea fizică ori viața cetățenilor, inițiativă finalizată cu adoptarea de către Parlamentul României a Legii nr.153/2011. Acest act normativ a fost inspirat de reglementări similare care se aplică în alte țări europene și, prin conținutul lui, sunt stabilite o serie de stimulente și măsuri menite să încurajeze deținătorii de clădiri clasate ca monument (și în general proprietarii de clădiri de orice fel) să întreprindă acțiunile necesare pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor. În acest sens, menționăm scutirile de taxă pentru eliberarea certificatului de urbanism și a autorizației de construire pentru executarea lucrărilor de intervenție, scutirile de la virarea unor cote din cheltuielile cu lucrările de intervenție, ori scutirea de la plata impozitului pe clădiri pentru o perioadă de 5 ani consecutivi, cu începere din anul fiscal în care se efectuează recepția la terminarea lucrărilor", a conchis Liviu Dragnea.
|
