Şedinţa Camerei Deputaţilor din 30 septembrie 2014

Fragmente relevante pentru următoarea interogare:
Vorbitor:	Cornelia Negruţ

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

			Doamna Cornelia Negruţ: "Birocraţia şi lipsa de înţelegere, motivele plecării medicilor din ţară" Sistemul românesc de sănătate publică este din ce în ce mai afectat de diferite anomalii şi întâmplări nefireşti, precum cazul pe care îl prezint în aceste rânduri. Este absolut anormal ca medicii români, oricum rămaşi foarte puţini să slujească ţara, să fie umiliţi şi batjocoriţi de către un stat care nu mai ştie prin ce mijloace să facă rost de bani la buget. Astfel s-a întâmplat şi cu doamna doctor Maria Turdean, şef secţie Oncologie Medicală la Spitalul Clinic Judeţean Cluj. Din cauza unei birocraţii excesive şi a unei impardonabile lipse de înţelegere, medicului respectiv i se impută o sumă importantă de bani, fiind vorba, în opinia Domniei Sale, de o situaţie injustă şi incorectă. Concret, unei paciente i s-a administrat un medicament prin care i s-a salvat viaţa. S-a depus la CNAS dosarul pentru aprobarea tratamentului adjuvant cu un medicament, dar, dintr-o greşeală umană, de scriere, s-a prescris Herceptin, un alt medicament, fără a avea încă aprobarea de la Comisia Naţională a CNAS. Aceasta s-a obţinut ulterior, însă, cu toate acestea, controlul de la CAS Cluj a relevat că medicamentul în cauză "s-a eliberat nejustificat, fără aprobarea Comisie de Oncologie a CNAS", motiv pentru care se decide imputarea contravalorii medicamentului Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, care, la rândul său, i-a imputat medicului Maria Turdean suma de 10.209,77 lei. Şeful secţiei Oncologie medicală de la Spitalul Clinic Judeţean Cluj a contestat decizia de imputare a contravalorii medicamentului, deoarece administrarea acestuia a fost justificată, conform ghidurilor naţionale şi internaţionale, pacienta îndeplinind criteriile pentru tratamentul adjuvant Herceptin, dovada fiind şi aprobarea de la CNAS, apărut ulterior. Faptul că debutul tratamentului cu medicamentul Herceptin s-a făcut cu o lună înaintea obţinerii aprobării CNAS nu justifică în niciun caz imputarea medicamentului, atât timp cât durata tratamentului adjuvant cu Herceptin este de 12 luni, iar pacienta va încheia tratamentul cu o lună mai devreme, respectiv în noiembrie 2014, şi nu în decembrie 2014, conform aprobării CNAS. În acest fel, este evident că nu s-a adus niciun prejudiciu CAS, durata tratamentului şi doza administrată nefiind modificate, nu au crescut, iar administrarea mai timpurie, recomandată a se produce cât mai repede, ca măsură de post-intervenţie chirurgicală, a adus un plus de beneficiu pacientei. M-am adresat preşedintelui CNAS, cu tot respectul, pentru a-mi exprima indignarea faţă de decizia amintită, mai ales că a fost vorba de o întârziere de câteva zile pentru obţinerea aprobării CNAS, indicaţia a fost una corectă, iar costurile tratamentului nu au fost mai mari. Sper ca preşedintele CNAS să îmi prezinte soluţiile avute pentru corectarea acestei stări de fapt şi pentru anularea deciziei de imputare a medicamentului respectiv, având în vedere lipsa de vinovăţie a şefei secţiei Oncologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Cluj.
			Doamna Cornelia Negruţ: "Centrele medicale de permanenţă, în pericol" Centrele medicale de permanenţă au fost create în cartierele principale din municipii şi oraşe, cu scopul de a descongestiona Serviciul general de urgenţă, şi pot asigura, prin echipa de gardă formată din medic şi asistent medical, servicii medicale de urgenţă. Orice cetăţean se poate adresa unui astfel de centru de permanenţă, indiferent la ce medic de familie este înscris. Activităţile medicale desfăşurate în centrele de permanenţă au fost reglementate în intervalul iunie 2008 - 31.05.2011 prin Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 1024/496/2008, pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă. Înfiinţarea acestor centre medicale a fost însă destul de greoaie şi, din păcate, deşi încă nu s-a ajuns la un număr suficient, iată că printr-o diferenţă de interpretare a legii, ele se află în pericolul iminent de a fi desfiinţate. Practic, mă refer la decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a trasa CNAS sarcina de recuperare a prejudiciului reprezentând plăţi nelegale, din punctul de vedere al Curţii de Conturi, a cheltuielilor administrative efectuate de cabinetele medicilor de familie, în care au fost organizate centre de permanenţă (gărzi), peste nivelul aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului internelor. Din punctul de vedere al medicilor, aceştia consideră că prejudiciul nu există, deoarece decontarea sumelor contractate s-a efectuat în conformitate cu ordinul respectiv în ansamblul său, inclusiv anexa nr.5 la ordin, în care se precizează clar tariful orar pentru cheltuieli de administrare şi funcţionare. De asemenea, sumele invocate de către Curtea de Conturi a fi recuperate nu se mai află la cabinetele medicilor de familie, deoarece din acestea s-au plătit salarii pentru asistenţi, obligatorii de altfel, contribuţii la bugetul de stat şi impozite, s-au cumpărat medicamente, utilităţi, etc., absolut indispensabile pentru o minimă funcţionare a acestor centre. Recuperarea acestor sume de la medicii de familie ar determina imposibilitatea de funcţionare şi închiderea foarte multor centre de permanenţă, în special al acelora care funcţionau în anii 2009-2010. Astfel s-ar compromite în mod iremediabil activitatea de permanenţă şi s-ar diminua foarte mult atractivitatea pentru înfiinţarea de noi centre. Iată de ce vă supun atenţiei această problemă, fără a comenta decizia luată, ci doar propunând ca, după modelul pensionarilor şi mamelor, şi medicii de familie să fie sprijiniţi să beneficieze de o amnistie fiscală.
			Doamna Cornelia Negruţ: "Drama spitalelor maramureşene: deşi nu avem medici, nici nu vrem să avem." Mass-media din Maramureş, mai exact cotidianul "Informaţia zilei de Maramureş", a prezentat zilele trecute o situaţie incredibilă petrecută la Spitalul Orăşenesc din Borşa. Mai exact, un medic din Republica Moldova, deţinător al unui titlu de profesor universitar şi o vechime în carieră de aproape 30 de ani, a fost refuzat să profeseze la Borşa, din motive birocratice nejustificate în opinia mea. Aceasta deşi spitalele din Sighetu Marmaţiei, Borşa şi Vişeu se confruntă cu o lipsă acută de medici şi asistenţi, precum şi cu necesitatea rambursării unor datorii importante. Deciziile guvernamentale de revitalizare a sănătăţii încă se lasă aşteptate, din moment ce Ministerul Sănătăţii nu găseşte soluţia de a echivala studiile medicilor din Republica Moldova, nu puţini, care şi-au exprimat dorinţa de a profesa în uitatele spitale din Maramureş. Aceasta, în condiţiile în care ne plângem peste tot că plecarea medicilor din ţară ne-a dus în situaţia de a avea un sistem de sănătate deplorabil. În contextul alarmant al migraţiei medicilor români, a lipsei personalului specializat din foarte multe unităţi medico-sanitare, mai ales din zonele defavorizate şi izolate ale ţării, şi a celorlalte probleme din sistem, mi se pare că statul face prea puţin pentru a remedia problema. Prea puţin sau deloc. Astfel nu se poate explica de ce medicul respectiv din Republica Moldova nu a fost primit să profeseze în spitalul din oraşul Borşa, deoarece autorităţile române nu pot să-i echivaleze studiile, doctorul provenind din afara spaţiului comunitar al Uniunii Europene. Omului nu i s-a permis practic să susţină din nou examenul pentru a profesa, practic nu i s-a dat nicio şansă. Bineînţeles, medicul a făcut cale-ntoarsă, iar spitalul din Borşa a rămas în continuare cu un deficit însemnat de cadre medicale şi sanitare, aidoma altor două unităţi din Maramureş, cele din Sighetu Marmaţiei şi Vişeu de Sus. Cele trei spitale au datorii însemnate către bugetul de stat şi furnizori şi, în plus, se confruntă cu o lipsă acută de cadre specializate, numai la Sighet lipsind de ani de zile un medic anestezist. Pe această temă, m-am adresat oficial ministrului sănătăţii, cu rugămintea de a dispune echivalarea studiilor medicilor din Republica Moldova care vor să lucreze în spitalele din Maramureş. Dacă vom continua să rămânem pasivi şi să nu găsim soluţii, după dictonul negativ conform căruia "nu se poate", nu avem cum să emitem pretenţii la normalizarea situaţiei din sănătate şi a rezolvării problemelor legate de criza de personal şi alte deficienţe care persistă de 25 de ani încoace.