Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 decembrie 2014

Fragmente relevante pentru următoarea interogare:
Vorbitor:	Cornelia Negruţ

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

			Doamna Cornelia Negruţ: "Atractivitatea României pentru investitori este pozitivă, dar mai avem multe lucruri de făcut" Declaraţia mea politică se doreşte a fi un bilanţ. Ne apropiem galopant de finalul anului 2014 şi o retrospectivă pragmatică devine din ce în ce mai importantă, nu doar de dragul analizei demagogice a trecutului, ci şi pentru a înţelege care ar trebui să ne fie priorităţile în viitorul an. Elementele retrospective pe care doresc să mă axez nu sunt cele două momente electorale majore ale anului 2014, deoarece acestea au fost cât se poate de vizibile în mass-media. Pe alocuri, se poate spune chiar că media s-a axat în totalitate pe campaniile electorale, transformându-ne într-o ţară a politicii mediatizate şi, din păcate, nu într-una în care politicile publice sunt cele dezbătute. De aceea, vreau să punctez două axe foarte importante în care România a progresat în anul 2014, ambele ţinând de domeniul economiei, fiind vorba pe de o parte de creşterea economică importantă realizată în acest an şi, pe de altă parte, de creşterea ţării noastre în atractivitate pentru investitori, conform topurilor internaţionale. Acestea sunt importante în special din punct de vedere al pistei create în vederea viitoarelor acţiuni legislative şi de reformă a cadrului de reglementare a mediului de afaceri, ce ne-ar putea ajuta la continuarea consolidării în perioada imediat următoare, respectiv în 2015. În încercarea de a localiza poziţia României în harta economică a lumii şi a fluxului de capital global, este absolut necesară o scurtă vizită pe ghidul Băncii Mondiale, în care sunt analizate elementele mediului de afaceri şi uşurinţa cu care investitorii pot accesa piaţa românească pentru a-şi deschide un punct de lucru. Acest ghid internaţional, intitulat "Doing Business", în traducere "Dezvoltarea afacerilor", informează investitorii cu privire la cadrul de reglementare în care un investitor îşi poate desfăşura o afacere în ţară respectivă. Cuprinzând 189 de ţări, acest catalog ia în calcul 11 indicatori importanţi pe întregul parcurs al operării unei afaceri, de la paşii necesari deschiderii unei afaceri şi durata aferentă birocraţiei necesare, până la închiderea ei. Urmărind acest ghid, aflăm că România a făcut un progres important în anul 2014, aflându-se pe locul 48 în lume din punct de vedere al uşurinţei cu care se pot derula afaceri, urcând de pe locul 70 în ultimii doi ani. Numai în anul 2014 schimbarea procedurilor aferente plăţii taxelor a adus România pe locul 52, de pe un ruşinos loc 112 în anul precedent. Totuşi, la nivelul Uniunii Europene, această poziţie nu este una de invidiat. Ţările cu care ne comparăm noi în competiţia pentru atragerea capitalului la nivel global, mai precis cele din regiunea noastră care au, de asemenea, acces către piaţa europeană şi o putere a pieţei naţionale asemănătoare cu a noastră, sunt cotate mult mai bine. Explicaţia acestui fenomen constă în existenţa, în continuare, a punctelor la care scorul României este deplorabil, un bun exemplu în acest sens fiind dificultatea cu care un investitor poate aduce electricitate către o locaţie nouă, momentan România aflându-se pe locul 171 din 189. Analizând în amănunt situaţia, aflăm că atât procedurile birocratice prin care un investitor trebuie să treacă, precum şi costul financiar al unei astfel de iniţiative, depăşesc mult echivalentul lor în oricare dintre ţările din Europa. Este lesne de înţeles că un investitor ce doreşte să construiască un complex de afaceri sau o fabrică pentru care are nevoie de mult teren, preferabil în afara unei localităţi, va fi tentat să îşi mute opţiunea, respectiv centrul de prelucrare, către o altă destinaţie. Astfel, România poate pierde şi capital, dar şi potenţialul de creare de noi locuri de muncă. Un exemplu similar este cel ce priveşte uşurinţa cu care se pot obţine permisele de construcţii, România fiind pe locul 140 în lume în această privinţa. Consider important că, odată încheiată lupta electorală şi odată hotărât bugetul pe următorul an, să ne concentrăm asupra opţiunilor de acţiune legislativă prin care putem reglementa aceste procese. Contez atât pe parlamentari, cât şi pe guvern ca, în următorii doi ani, să prindem din urmă şi chiar să depăşim în atractivitatea pentru investiţii ţările din jurul nostru. Preconizez că avem şansa ca, prin acţiuni concrete şi predictibile, să reglementăm un mediu de afaceri care să permită intrarea pe piaţă a cât mai multor investitori, ceea ce, cu siguranţă, va conduce la dezvoltare, apariţia de noi locuri de muncă, progres şi prosperitate pentru oameni.
			Doamna Cornelia Negruţ: "Comuna Giuleşti aşteaptă aprobarea Planului urbanistic general" Vă supun atenţiei solicitarea primarului comunei Giuleşti, judeţul Maramureş, Gheorghe Vraja, care, prin intermediul meu, a rugat conducerea Ministerului Transporturilor să rezolve o problemă ce împiedică buna dezvoltare a localităţii. Având în vedere lucrările de reabilitare a DN 18 în comuna Giuleşti, se solicită sprijinul MT pentru a obţine avizul solicitat la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, respectiv Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj-Napoca, pentru elaborarea Planului urbanistic general al comunei Giuleşti. Aprobarea intravilanului comunei Giuleşti, aşa cum a fost propus, fără drumuri de colectare pe porţiunile cuprinse între satele Giuleşti şi Fereşti - 300 m lungime; Fereşti şi Berbeşti - aproximativ 350 m, Berbeşti şi Vadu Izei - 450 m lungime. Primăria comunei Giuleşti solicită permiterea accesului direct în DN 18 pe aceste porţiuni, datorită faptului că zonele respective au toate utilităţile necesare şi sunt singurele zone unde se pot desfăşura activităţi economice, care să ducă la dezvoltarea comunităţilor locale. Sunt zone pe care se poate construi, se pot executa lucrări de canalizare. Pe zona Berbeşti - Vadu Izei sunt aprobate din anul 2008 două planuri urbanistice zonale pentru construcţia de hale de producţie, una la care s-au demarat lucrările de construcţie şi una în stadiu de amenajare a terenului. În zona comunei Giuleşti sunt foarte puţine unităţi economice care să asigure locuri de muncă, iar aceste hale pot să dezvolte un număr de 400 locuri de muncă. Comuna Giuleşti este o comună cu un relief abrupt, în multe zone sunt semnalate alunecări de teren, nu sunt condiţii pentru construcţia de locuinţe, singurele zone cu potenţial de dezvoltare sunt cele enumerate mai sus. În plus, mulţi cetăţeni nu deţin alte terenuri decât pe porţiunile enumerate. De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 447 din 28 mai 2014, s-a făcut o mare nedreptate cetăţenilor din comuna Giuleşti cu acele exproprieri, fiind cotat terenul la suma de 20 bani/m2, iar în realitate în aceste zone preţul terenurilor se ridică la aproximativ 7-9 euro/m2. "Totodată, considerăm că nu este oportună construcţia de parcări pe raza comunei Giuleşti, în satul Berbeşti. Cetăţenii sunt de acord cu lucrările de amenajare, nu se împotrivesc la cedarea de teren unde este necesar pentru lărgirea drumului, dar nu şi la suprafeţe mari de teren, pentru benzi suplimentare şi pentru parcări. După discuţiile cu proprietarii de terenuri din zonele menţionate, am constatat că drumurile de colectare nu se pot realiza pe aceste porţiuni", susţine primarul comunei Giuleşti, Gheorge Vraja. Având în vedere petiţia prezentată, am cerut ministrului Ioan Rus să dispuneţi toate diligenţele necesare către CNADR, în vederea soluţionării aprobării Planului urbanistic general al comunei Giuleşti.
			Doamna Cornelia Negruţ: "Serviciul fiscal municipal Sighetu Marmaţiei are urgent nevoie de spaţiu" Serviciul fiscal municipal Sighetu Marmaţiei se confruntă cu mari probleme referitoare la spaţiul unde îşi desfăşoară activitatea profesională această instituţie din subordinea Ministerului Finanţelor Publice. Astfel, în sediul actual al Serviciului fiscal municipal Sighetu Marmaţiei, situat pe strada Corneliu Coposu, nr. 3, îşi desfăşoară activitatea Serviciul fiscal municipal şi Serviciul de trezorerie, într-un număr de 25 de birouri, cu un număr total de 42 funcţionari publici. Construcţia cuprinde în structura sa parter şi un etaj. La parterul unităţii fiscale sunt situate două birouri care sunt dotate pentru desfăşurarea activităţii casieriilor, două birouri pentru activitatea referitoare la dosarele fiscale ale contribuabililor, cinci spaţii în care se află arhiva unităţii fiscale şi a trezoreriei, o cameră de armament securizată pentru armele din dotarea jandarmeriei care asigură paza. Tot la parterul unităţii fiscale este situată casieria-tezaur, conform prevederilor Legii nr. 34/1991 referitoare la normele BNR, spaţiu unde se depun zilnic încasările în numerar. În vederea asigurării securităţii activităţii de trezorerie, unitatea este dotată cu sistem de alarmă, camere de supraveghere, butoane de panică în cadrul casieriilor, gratii la geamurile de la parterul construcţiei. S-a reuşit ca toate aceste activităţi să fie grupate, pentru a asigura desfăşurarea lor, la parterul unităţii, întrucât în acest mod contribuabilii au accesul mai uşor la casierie sau la biroul Registru contribuabil, declaraţii şi bilanţuri. De asemenea, s-a asigurat dotarea birourilor, unde se află dosarele fiscale ale contribuabililor cu rafturi, pentru a respecta prevederile legale privind păstrarea dosarelor, accesul uşor la acestea. "În anul 2012, în luna februarie, datorită unei explozii care a avut loc la Sighetu Marmaţiei, pe strada în care avem sediul, am fost mutaţi temporar pentru a ne desfăşura activitatea în clădirea vămii. Menţionăm faptul că a fost foarte greu să ne desfăşurăm activitatea zilnică, în condiţii normale, într-un spaţiu de doar 5 sau 6 birouri şi un hol cu opt mese, hol unde se desfăşura şi activitatea de încasări în numerar pentru activitatea de trezorerie, precum şi depunerea de declaraţii în cadrul activităţii serviciului fiscal. Încasările zilnice în numerar au fost depuse în BRD Sighetu Marmaţiei, plătindu-se comision aferent depunerilor respective, sediul vămii neavând spaţiu dotat pentru casierie-tezaur. În sediul vamal nu erau îndeplinite cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă, conform Directivei nr.1989/654/CEE şi a HG nr. 1091/2006, art.7 anexa 2, şi HG nr. 1028/2006, deoarece în aceste birouri nu am putut să punem, în afară de câteva mese de birou şi scaune, niciun dulap, iar dosarele şi actele au fost puse pe jos. De asemenea, specificăm că distanţa din centrul oraşului până la sediul vamal este de peste 2 kilometri, ceea ce a îngreunat deplasarea contribuabililor foarte mult, neexistând staţie pentru transportul public în apropierea sediului vamal, care de altfel se află la periferia municipiului. Referindu-ne la sediul unde ne desfăşurăm activitatea, acesta este situat în centrul oraşului, chiar în apropiere de judecătorie, primărie, Oficiul Registrului Comerţului, acest lucru fiind un avantaj atât pentru contribuabili, cât şi pentru unitatea noastră fiscală. Menţionăm că la data actuală avem un număr de cinci birouri excedentare, unde şi-a desfăşurat activitatea de inspecţie fiscală. Birourile fiind grupate pe un palier, s-ar putea crea condiţii foarte bune pentru desfăşurarea activităţii de birou a vămii, restul activităţilor desfăşurându-se oricum la frontieră", se arată într-un memoriu al şefului Serviciului fiscal municipal Sighetu Marmaţiei, Carla Nicoleta Orza. Având în vedere aceste probleme, aştept ca Ministerul Finanţelor Publice să rezolve cât mai repede situaţia prezentată, în beneficiul contribuabililor sigheteni.
			Doamna Cornelia Negruţ: "Liceenii trebuie încurajaţi să se implice în activităţi antreprenoriale" Guvernul României a iniţiat un program denumit Iniţiativa "România Start Up", care are ca obiect crearea unor firme de exerciţiu pentru elevi, în sensul creşterii adaptabilităţii acestora de a se implica în activităţi antreprenoriale. Obiectivul acestui proiect este creşterea gradului de ocupare pentru absolvenţii şi viitorii absolvenţi de învăţământ secundar şi terţiar, şi pentru ucenici, precum şi creşterea adaptabilităţii acestora la cerinţele primului lor loc de muncă relevant. Demn de menţionat este faptul că programul respectiv se adresează elevilor de liceu, iar societatea implicată în acest exerciţiu real reprezintă o metodă adevărată şi interactivă de învăţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, un concept modern de integrare şi aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor. De asemenea, se urmăreşte o abordare modernă a procesului de predare-învăţare, care asigură condiţii pentru testarea şi aprofundarea practică a competenţelor dobândite de elevi în pregătirea profesională. Consider că o asemenea modalitate de a atrage tinerii spre domeniul liberal al demarării unei investiţii este extrem de utilă pentru elevii liceelor de astăzi, cu atât mai mult cu cât există un deficit important în acest moment în ceea ce priveşte cererea de locuri de muncă şi necesităţile firmelor private. Faptul că elevii vor fi învăţaţi să transforme o simplă idee într-un proiect şi, mai departe, într-un model de business, este demn de salutat şi apreciat.
			Doamna Cornelia Negruţ: "De ce nu funcţionează unităţile medico-sociale din judeţul Maramureş?" Cele patru unităţi medico-sociale din judeţul Maramureş, înfiinţate în urmă cu circa zece ani, în baza unor hotărâri de guvern, se află în prezent într-o situaţie ingrată. Pentru funcţionarea acestora, în beneficiul oamenilor, au fost alocate sume de bani atât de la bugetul de stat, prin Ministerul Muncii, respectiv Direcţia Muncii Maramureş. Din păcate, după 11 ani, rezultatul acestor investiţii deloc de neglijat nu este unul satisfăcător pentru scopul propus. Doar una din cele patru unităţi medico-sociale, cea din Târgu Lăpuş, funcţionează la modul real, şi o face excelent, în primul rând din cauza echipei de conducere, formată din directorul dr. Caius Leucian, gerontologul Cristina Giurgiu şi, nu în ultimul rând, asistenta-şefă Nechita. Celelalte trei sunt practic anulate, în ciuda faptului că în ele au fost investiţi foarte mulţi bani de la buget. Astfel, UMS Şomcuta Mare este nefuncţională, cu toate că a beneficiat de circa 11 miliarde lei vechi în ultima perioadă. De asemenea, UMS Dragomireşti nu funcţionează, fiind în aceeaşi situaţie, în ciuda celor 13 miliarde lei vechi investiţi aici. O situaţie aparte o are UMS Sighetu Marmaţiei unde, deşi instituţia ar putea fi funcţională, aceasta nu este folosită în sprijinul oamenilor care au nevoie de aceste servicii. În ceea ce priveşte blocarea ultimului obiectiv, UMS se află în incinta Spitalului municipal Sighetu Marmaţiei, respectiv fostul pavilion al ginecologiei, recondiţionat din fonduri ale Ministerului Muncii dar, deşi e funcţional, nu este utilizat. Responsabilii spitalului ar vrea să se transforme într-o secţie de cardiologie acolo, însă jurisdicţia aparţine Serviciului Public de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei. Specialiştii propun o soluţie de compromis, respectiv deschiderea efectivă a UMS, ca entitate distinctă, şi ulterior dedicarea ei pentru tratarea afecţiunilor cardio-vasculare. Având în vedere situaţia prezentată, cred că reprezentanţii Ministerului Muncii trebuie să rezolve cu celeritate aceste probleme. Am solicitat efectuarea unui control de fond, pentru a se stabili cu exactitate vinovăţia celor care împiedică funcţionarea efectivă a celor trei unităţi medico-sociale din judeţul Maramureş.