Doamna Cornelia Negruț: "Problematica romilor este și a noastră, a tuturor!" Problematica romilor din România este una complexă, iar rezolvarea ei ține cont de mai mulți factori, nu neapărat de cel politic. Bineînțeles, o coeziune și o voință generală politică de consens reprezintă chintesența unei viitoare creionări coerente a scoaterii comunităților de romi din România din izolare și limitare. Pentru aceasta, însă, avem nevoie de o redimensionare a strategiei de dezvoltare regională a României în care este imperios necesar să introducem și comunitățile de romi, precum și doleanțele acestora. Romii sunt o categorie a populației României analizată și consultată, de regulă, doar în campaniile electorale, și atunci din scopul malefic al atragerii voturilor. Este o realitate de necontestat, care nu are corespondent în acțiunile postelectorale, de cele mai multe ori, pentru că după alegeri nu li se îndeplinesc niciuna din promisiunile făcute. În discuție este vorba despre o comunitate numeroasă, de peste un milion de persoane, oameni care se simt la modul general nereprezentați la niciun nivel, în ciuda eforturilor făcute de reprezentanții lor din Parlament și societatea civilă. În contextul în care este din ce în ce mai evident că avem nevoie de o nouă reconfigurare a dezvoltării regionale din România, consider că este imperios necesar ca romii să ocupe o poziție distinctă și pozitivă în această reconstrucție a viitorului nostru comun. Problemele romilor sunt complexe, de tip social și identitar, iar acestea pot avea rezolvarea scontată doar prin politici publice concrete și coerente, inclusiv printr-o colaborare activă și dinamică între autoritățile statului și societatea civilă. Trebuie să gândim, ca stat și societate, că minoritatea romă așteaptă din partea noastră rezolvarea problemelor cu care se confruntă, de la accesul la educație și sănătate, la intrarea în legalitate sub aspectul identității, având în vedere realitatea tristă că mulți membri ai etniei încă nu au nici acum documente de identitate valabile. În acest context, devine esențial rolul instituțiilor statului, mai mult decât al societății civile, deoarece ministerele și celelalte autorități sunt chemate să rezolve cu celeritate problematica romilor, nu doar în preajma campaniilor electorale, când romii au nevoie de cărți de identitate pentru a putea să-și exercite dreptul la vot. În concluzie, cred că întreaga clasă politică trebuie să se aplece mai mult și mai concis pe politicile publice care apără interesele romilor. Putem forma un consens politic, instituțional și social pentru a ne ocupa și a rezolva problematica romilor, în așa fel încât să nu se mai poată spune că romii sunt doar o masă de manevră electorală. Nu în ultimul rând, cred că decidenții politici și instituționali trebuie să țină seama de cultura romilor, de potențialul imens al acestei culturi, care le poate conferi un avantaj semnificativ, dar și o rampă de lansare europeană, având în vedere promovarea acestei paradigme la nivel european. Este primordial să reușim integrarea culturii și istoriei romilor în peisajul românesc și european, deoarece țiganii, așa cum erau numiți de sute de ani, au reprezentat personaje centrale ale eșafodului identității europene.
|