|
Doamna Cornelia Negruț: "Soluții realiste pentru rezolvarea problemelor creditelor populației în franci elvețieni" În ultimele două luni, la nivelul Comisiei pentru buget din Camera Deputaților au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanții Băncii Naționale a României, Federației Asociației de Consumatori, Consiliului Patronatelor Bancare, Autorității Române Bancare, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și ai Grupului Clienților cu credite în CHF, privind analiza creditelor în franci elvețieni și găsirea unor soluții realiste pentru România. Creditele în franci elvețieni (CHF) nu prezintă risc sistemic. Aceste credite au o pondere redusă în PIB (1,4% în cazul României, fiind de 5 ori, respectiv de 7 ori mai redusă decât în Polonia și Ungaria) și o pondere scăzută în totalul creditelor aflate în bilanțurile băncilor (4,5%, în timp ce în Polonia și Ungaria se consemnează niveluri de 3, respectiv 5 ori mai mari). Totuși, creditarea în CHF prezintă un aspect important - a fost acordată aproape în exclusivitate populației. Ponderea acestor credite se ridică la circa 10% din volumul total al creditelor acordate populației, iar numărul persoanelor fizice care au contractat credite în CHF reprezintă 2,1% din numărul total al debitorilor din această categorie, respectiv 75.412 persoane. Decizia Băncii Naționale a Elveției de renunțare la pragul de 1,2 CHF pentru un EUR, pe fondul măsurilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene (BCE), a dus la aprecierea CHF față de RON și a condus la creșterea serviciului datoriei pentru debitorii în franci elvețieni. Capacitatea de plată diferă în funcție de caracteristicile debitorilor. Persoanele fizice creditate în CHF nu reprezintă o grupare omogenă. Analiza distribuției acestor credite arată o varietate deosebită după destinația creditului, volumul creditului, nivelul de venit al debitorilor, gradul de îndatorare al debitorilor și scadența creditului. Sunt caracteristici care demonstrează că există o multitudine de situații individuale specifice care pledează pentru soluții diferențiate. O singură soluție generală nu este eficientă din perspectiva rezolvării problemei debitorilor. Soluții nerealiste pentru România ar putea transforma o problemă care în prezent nu este de risc sistemic (creditarea în CHF), într-una cu risc potențial asupra stabilității financiare. Intervenția BNR pentru a aduce cursul CHF/RON la nivelul anterior renunțării Băncii Naționale a Elveției la pragul de 1,2 CHF pentru un EUR ar avea consecințe negative semnificative. Măsura nu ar putea fi menținută decât pe termen scurt și cu pierderi importante de rezerve valutare. Ar fi afectate exporturile (cu consecințe negative asupra creșterii economice și șomajului) și s-ar produce un dezechilibru valutar pronunțat. Conversia în lei a creditelor denominate în CHF și/sau EUR la cursuri diferite de cursul pieței din ziua conversiei ar putea genera probleme semnificative pentru unele bănci din sistem. Acestea ar avea nevoie de infuzii substanțiale de capital pentru asigurarea nivelului minim de solvabilitate. Soluții realiste presupun măsuri individualizate, negociate între părți, soluția care să mențină ratele lunare în lei aferente creditelor în CHF la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014 reprezintă o opțiune. Conversia creditelor din CHF în lei la cursul zilei și/sau acordarea de către creditori a unui discount privind cuantumul serviciului datoriei este o altă opțiune. Reducerea temporară a ratei dobânzii la creditele în CHF pentru a recompensa efectul aprecierii CHF este a treia soluție. De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice a inițiat demersurile în vederea îmbunătățirii cadrului legal (O.U.G. nr. 46/2004), în scopul facilitării rescadențării creditelor, inclusiv a celor din CHF, cu sprijin din partea statului (abordare de tip împărțire a poverii - burden-sharing - între creditori, debitori și stat), având ca efect atenuarea tensiunilor apărute ca efect al evoluției adverse a cursului CHF. BNR a inițiat demersurile pentru a asigura că reglementările prudențiale sunt adaptate noilor cerințe ale pieței financiare. Aprecierea semnificativă a CHF, la începutul lunii ianuarie 2015, a condus la măsuri croite pe particularitățile fiecărui stat. În Polonia recomandările autorităților sunt ca băncile să identifice soluții pentru reducerea serviciului datoriei al debitorilor. Croația a introdus un curs de schimb fix față de CHF. Autoritățile din Ungaria au preluat în mare măsură efortul gestionării consecințelor evoluției CHF, împrumuturile în această monedă reprezentând circa 50% din creditele contractate de administrațiile locale.
|
