|
Doamna Cornelia Negruț: "Măsuri liberale în noua filozofie fiscală a României" Guvernul a lansat în dezbatere publică propunerile de modificare și completare a Codului fiscal și Codul de procedură fiscală, propunând măsuri fără îndoială oportune pentru redimensionarea legislației fiscale și eliminarea unor contradicții existente în prezent între diferite ordonanțe și hotărâri. Salutar și benefic este faptul că Executivul își bazează noua filozofie fiscală a României pe măsuri cu tentă liberală clară, susținute de deputații și senatorii Grupului liberal-conservator. Elaborarea noii legislații fiscale cuprinde peste 600 de modificări și completări în Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, previzionate pentru următorii cinci ani. Principalele obiective vizează îmbunătățirea competitivității economiei românești în perspectiva intrării în zona euro în anul 2019, realizarea unui climat de afaceri favorabil extinderii investițiilor private autohtone și străine, reducerea evaziunii fiscale și a economiei subterane, întărirea autonomiei autorităților locale, eliminarea discriminărilor legate generate de sistemul fiscal actual, precum și îndeplinirea obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene, prin implementarea legislației europene și actualizarea acesteia. Este extrem de important că taxa pe valoarea adăugată va fi redusă progresiv, de anul viitor, pentru toate bunurile și serviciile, de la 24%, în prezent, la 20%. De asemenea, se intenționează reducerea cotei de TVA pentru carne, pește, legume și fructe de la 24%, în prezent, la 9%, începând cu 1 ianuarie 2016. De asemenea, tot de anul viitor va fi introdusă taxarea inversă pentru livrarea de clădiri, părți de clădire și terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare. Această scădere a TVA ne va duce în situația de a fi, de anul viitor, sub media Uniunii Europene, care astăzi este la 21,5%. Recuperarea veniturilor din TVA, contribuții sociale și impozit pe salarii va fi anul viitor de 6,4 miliarde de lei, iar impactul bugetar net estimat este de 5,2 miliarde de lei, din operațiunile aferente scăderii TVA. În paralel, Guvernul urmărește majorarea creșterii economice de anul viitor la 3,6%, precum și sporirea consistentă a numărului locurilor de muncă, cu 145.000 anul viitor și cu 75.000 în următorii doi ani. Referitor la microîntreprinderi, care acum se impozitează cu un procent de 3%, Executivul propune ca de anul viitor cele care au peste doi salariați să plătească un impozit de doar 1%. Totodată, se vor modifica pragurile pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, în 2017 la 75.000 de euro, în 2018 la 85.000 de euro și în 2019 la 100.000 de euro. Este o măsură concretă și sustenabilă, având în vedere că în prezent, microîntreprinderile însumează în România 78,3% din totalul societăților comerciale active, dar au o cifră de afaceri de numai 2,4% din totalul cifrei de afaceri realizate de societățile comerciale. Forța de muncă angajată în microîntreprinderi, deci în cele 78,3%, reprezintă doar 14% din totalul salariaților din societățile comerciale care depun bilanțuri contabile, iar 47,2% din microîntreprinderi au înregistrat pierderi nete la sfârșitul anului 2013. Din numărul total al acestor microîntreprinderi, de 498.583, un procent de 56,1% nu au niciun angajat, 20% au un singur angajat și 23,9% au doi sau mai mulți angajați. Astfel, în urma acestei măsuri legislative, peste 80.000 de microîntreprinderi, care nu înregistrau nici cifră de afaceri și nici număr de salariați, vor rămâne inactive. Guvernul își mai propune creșterea numărului locurilor de muncă cu circa 100.000, stimularea pieței de capital, creșterea interesului din partea investitorilor locali și străini pentru ofertele publice inițiale ale companiilor de stat, dar și stimularea mediului de afaceri. Totodată, accizele vor scădea cu 20% la motorină, de la 1.897 la 1.518 lei, cu 18,62% la benzina fără plumb, cu 15,38% la bere, cu 70% la vinuri spumoase, 77,7% pentru băuturile fermentate, spumoase și 30% pentru alcoolul etilic. Se mai are în vedere eliminarea din sfera de impozitare atât a țițeiului din producția internă, dar și a produselor care în prezent se regăsesc la capitolul "Alte produse accizabile", respectiv cafea, bijuterii, confecții din blănuri, autoturisme. În ceea ce privește impozitele și taxele locale, se va urmări eliminarea discriminării generate de sistemul fiscal actual în funcție de natura juridică a contribuabilului, în care destinația clădirii poate fi rezidențială sau comercială. Se va întări și autonomia locală, prin acordarea autorităților locale a posibilității de a stabili politica fiscală locală, ținând cont de necesitățile de proiectare bugetară a fiecărei unități administrativ-teritoriale.
|
