Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 februarie 2015

Fragmente relevante pentru următoarea interogare:
Vorbitor:	Cornelia Negruţ

				Doamna Cornelia Negruţ: "Soluţii realiste pentru rezolvarea problemelor creditelor populaţiei în franci elveţieni" În ultimele două luni, la nivelul Comisiei pentru buget din Camera Deputaţilor au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanţii Băncii Naţionale a României, Federaţiei Asociaţiei de Consumatori, Consiliului Patronatelor Bancare, Autorităţii Române Bancare, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi ai Grupului Clienţilor cu credite în CHF, privind analiza creditelor în franci elveţieni şi găsirea unor soluţii realiste pentru România. Creditele în franci elveţieni (CHF) nu prezintă risc sistemic. Aceste credite au o pondere redusă în PIB (1,4% în cazul României, fiind de 5 ori, respectiv de 7 ori mai redusă decât în Polonia şi Ungaria) şi o pondere scăzută în totalul creditelor aflate în bilanţurile băncilor (4,5%, în timp ce în Polonia şi Ungaria se consemnează niveluri de 3, respectiv 5 ori mai mari). Totuşi, creditarea în CHF prezintă un aspect important - a fost acordată aproape în exclusivitate populaţiei. Ponderea acestor credite se ridică la circa 10% din volumul total al creditelor acordate populaţiei, iar numărul persoanelor fizice care au contractat credite în CHF reprezintă 2,1% din numărul total al debitorilor din această categorie, respectiv 75.412 persoane. Decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de renunţare la pragul de 1,2 CHF pentru un EUR, pe fondul măsurilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene (BCE), a dus la aprecierea CHF faţă de RON şi a condus la creşterea serviciului datoriei pentru debitorii în franci elveţieni. Capacitatea de plată diferă în funcţie de caracteristicile debitorilor. Persoanele fizice creditate în CHF nu reprezintă o grupare omogenă. Analiza distribuţiei acestor credite arată o varietate deosebită după destinaţia creditului, volumul creditului, nivelul de venit al debitorilor, gradul de îndatorare al debitorilor şi scadenţa creditului. Sunt caracteristici care demonstrează că există o multitudine de situaţii individuale specifice care pledează pentru soluţii diferenţiate. O singură soluţie generală nu este eficientă din perspectiva rezolvării problemei debitorilor. Soluţii nerealiste pentru România ar putea transforma o problemă care în prezent nu este de risc sistemic (creditarea în CHF), într-una cu risc potenţial asupra stabilităţii financiare. Intervenţia BNR pentru a aduce cursul CHF/RON la nivelul anterior renunţării Băncii Naţionale a Elveţiei la pragul de 1,2 CHF pentru un EUR ar avea consecinţe negative semnificative. Măsura nu ar putea fi menţinută decât pe termen scurt şi cu pierderi importante de rezerve valutare. Ar fi afectate exporturile (cu consecinţe negative asupra creşterii economice şi şomajului) şi s-ar produce un dezechilibru valutar pronunţat. Conversia în lei a creditelor denominate în CHF şi/sau EUR la cursuri diferite de cursul pieţei din ziua conversiei ar putea genera probleme semnificative pentru unele bănci din sistem. Acestea ar avea nevoie de infuzii substanţiale de capital pentru asigurarea nivelului minim de solvabilitate. Soluţii realiste presupun măsuri individualizate, negociate între părţi, soluţia care să menţină ratele lunare în lei aferente creditelor în CHF la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014 reprezintă o opţiune. Conversia creditelor din CHF în lei la cursul zilei şi/sau acordarea de către creditori a unui discount privind cuantumul serviciului datoriei este o altă opţiune. Reducerea temporară a ratei dobânzii la creditele în CHF pentru a recompensa efectul aprecierii CHF este a treia soluţie. De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice a iniţiat demersurile în vederea îmbunătăţirii cadrului legal (O.U.G. nr. 46/2004), în scopul facilitării rescadenţării creditelor, inclusiv a celor din CHF, cu sprijin din partea statului (abordare de tip împărţire a poverii - burden-sharing - între creditori, debitori şi stat), având ca efect atenuarea tensiunilor apărute ca efect al evoluţiei adverse a cursului CHF. BNR a iniţiat demersurile pentru a asigura că reglementările prudenţiale sunt adaptate noilor cerinţe ale pieţei financiare. Aprecierea semnificativă a CHF, la începutul lunii ianuarie 2015, a condus la măsuri croite pe particularităţile fiecărui stat. În Polonia recomandările autorităţilor sunt ca băncile să identifice soluţii pentru reducerea serviciului datoriei al debitorilor. Croaţia a introdus un curs de schimb fix faţă de CHF. Autorităţile din Ungaria au preluat în mare măsură efortul gestionării consecinţelor evoluţiei CHF, împrumuturile în această monedă reprezentând circa 50% din creditele contractate de administraţiile locale.
				Doamna Cornelia Negruţ: "Măsuri liberale în noua filozofie fiscală a României" Guvernul a lansat în dezbatere publică propunerile de modificare şi completare a Codului fiscal şi Codul de procedură fiscală, propunând măsuri fără îndoială oportune pentru redimensionarea legislaţiei fiscale şi eliminarea unor contradicţii existente în prezent între diferite ordonanţe şi hotărâri. Salutar şi benefic este faptul că Executivul îşi bazează noua filozofie fiscală a României pe măsuri cu tentă liberală clară, susţinute de deputaţii şi senatorii Grupului liberal-conservator. Elaborarea noii legislaţii fiscale cuprinde peste 600 de modificări şi completări în Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, previzionate pentru următorii cinci ani. Principalele obiective vizează îmbunătăţirea competitivităţii economiei româneşti în perspectiva intrării în zona euro în anul 2019, realizarea unui climat de afaceri favorabil extinderii investiţiilor private autohtone şi străine, reducerea evaziunii fiscale şi a economiei subterane, întărirea autonomiei autorităţilor locale, eliminarea discriminărilor legate generate de sistemul fiscal actual, precum şi îndeplinirea obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene, prin implementarea legislaţiei europene şi actualizarea acesteia. Este extrem de important că taxa pe valoarea adăugată va fi redusă progresiv, de anul viitor, pentru toate bunurile şi serviciile, de la 24%, în prezent, la 20%. De asemenea, se intenţionează reducerea cotei de TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe de la 24%, în prezent, la 9%, începând cu 1 ianuarie 2016. De asemenea, tot de anul viitor va fi introdusă taxarea inversă pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare. Această scădere a TVA ne va duce în situaţia de a fi, de anul viitor, sub media Uniunii Europene, care astăzi este la 21,5%. Recuperarea veniturilor din TVA, contribuţii sociale şi impozit pe salarii va fi anul viitor de 6,4 miliarde de lei, iar impactul bugetar net estimat este de 5,2 miliarde de lei, din operaţiunile aferente scăderii TVA. În paralel, Guvernul urmăreşte majorarea creşterii economice de anul viitor la 3,6%, precum şi sporirea consistentă a numărului locurilor de muncă, cu 145.000 anul viitor şi cu 75.000 în următorii doi ani. Referitor la microîntreprinderi, care acum se impozitează cu un procent de 3%, Executivul propune ca de anul viitor cele care au peste doi salariaţi să plătească un impozit de doar 1%. Totodată, se vor modifica pragurile pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, în 2017 la 75.000 de euro, în 2018 la 85.000 de euro şi în 2019 la 100.000 de euro. Este o măsură concretă şi sustenabilă, având în vedere că în prezent, microîntreprinderile însumează în România 78,3% din totalul societăţilor comerciale active, dar au o cifră de afaceri de numai 2,4% din totalul cifrei de afaceri realizate de societăţile comerciale. Forţa de muncă angajată în microîntreprinderi, deci în cele 78,3%, reprezintă doar 14% din totalul salariaţilor din societăţile comerciale care depun bilanţuri contabile, iar 47,2% din microîntreprinderi au înregistrat pierderi nete la sfârşitul anului 2013. Din numărul total al acestor microîntreprinderi, de 498.583, un procent de 56,1% nu au niciun angajat, 20% au un singur angajat şi 23,9% au doi sau mai mulţi angajaţi. Astfel, în urma acestei măsuri legislative, peste 80.000 de microîntreprinderi, care nu înregistrau nici cifră de afaceri şi nici număr de salariaţi, vor rămâne inactive. Guvernul îşi mai propune creşterea numărului locurilor de muncă cu circa 100.000, stimularea pieţei de capital, creşterea interesului din partea investitorilor locali şi străini pentru ofertele publice iniţiale ale companiilor de stat, dar şi stimularea mediului de afaceri. Totodată, accizele vor scădea cu 20% la motorină, de la 1.897 la 1.518 lei, cu 18,62% la benzina fără plumb, cu 15,38% la bere, cu 70% la vinuri spumoase, 77,7% pentru băuturile fermentate, spumoase şi 30% pentru alcoolul etilic. Se mai are în vedere eliminarea din sfera de impozitare atât a ţiţeiului din producţia internă, dar şi a produselor care în prezent se regăsesc la capitolul "Alte produse accizabile", respectiv cafea, bijuterii, confecţii din blănuri, autoturisme. În ceea ce priveşte impozitele şi taxele locale, se va urmări eliminarea discriminării generate de sistemul fiscal actual în funcţie de natura juridică a contribuabilului, în care destinaţia clădirii poate fi rezidenţială sau comercială. Se va întări şi autonomia locală, prin acordarea autorităţilor locale a posibilităţii de a stabili politica fiscală locală, ţinând cont de necesităţile de proiectare bugetară a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.