|
Doamna Cornelia Negruț: "Să stopăm discriminarea medicilor români!" Am atras atenția public asupra unei situații de discriminare și chiar rea-voință, a cărei victimă a fost doamna doctor Maria Turdean, șeful secției Oncologie Medicală din cadrul Spitalului Clinic Județean Cluj. Acesteia i s-a imputat, printr-o decizie a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, o sumă importantă, de peste 10.000 de lei, care a fost plătită, în ciuda faptului că decizia care a stat la baza sancțiunii respective a dus la salvarea vieții unui paciente. Practic, este vorba despre o pacientă din Cluj-Napoca, Pantel Viorica, care a avut diagnosticul "Carcinom invaziv mamar stâng, G3, Her 2+3, std.IIB (cT2NlM0)". Femeia a beneficiat de chimioterapie neoadjuvantă 4 EC, urmată de intervenție chirurgicală în 10 octombrie 2013 (pTlcNlaMO). În 15.10.2013 s-a prezentat în spitalul clujean, postintervenție chirurgicală, pentru continuarea tratamentului: 4 cicluri Taxoter + Herceptin adjuvant. FEV= 55%. Între timp, i s-a administrat tratamentul de care avea nevoie ca de aer pentru a rămâne în viață, iar în paralel s-a depus la CNAS dosarul pentru aprobarea decontării medicației respective. Din cauza unei erori materiale, de scriere, în locul medicamentului Taxoter s-a scris Hercetin, însă femeii i s-a dat tratamentul corect, singura problemă fiind faptul că la data respectivă nu venise decizia de aprobare de la CNAS. În raportul de control al CAS Cluj nr. 21079/29.05.2014 s-a considerat că medicamentul Herceptin "s-a eliberat nejustificat, fără aprobarea Comisiei de Oncologie a CNAS", motiv pentru care s-a luat decizia imputării contravalorii medicamentului Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, care i-a imputat 10.209,77 lei medicului Maria Turdean. Medicul clujean a contestat decizia, cu atât mai mult cu cât administrarea medicamentului a fost justificată, conform ghidurilor naționale și internaționale, iar pacienta a îndeplinit criteriile pentru tratament adjuvant cu Herceptin, dovadă fiind și faptul că CNAS a aprobat ulterior cererea depusă în acest sens. Faptul că debutul tratamentului cu medicamentul Herceptin s-a făcut cu o lună înaintea obținerii aprobării CNAS nu justifică imputarea medicamentului, deoarece durata tratamentului adjuvant cu Herceptin este de 12 luni, iar pacienta a încheiat tratamentul cu o lună mai devreme, respectiv în noiembrie 2014, și nu în decembrie 2014, conform aprobării CNAS. În acest fel, s-a demonstrat că medicul Maria Turdean nu a adus practic și teoretic niciun prejudiciu CNAS, durata tratamentului și doza administrată nefiind modificate, iar administrarea mai timpurie a fost net în beneficiul stării de sănătate a pacientei, având în vedere că se recomandă a fi aplicat cât mai repede postintervenție chirurgicală. Medicul Maria Turdean s-a adresat conducerii CNAS, solicitând în zadar anularea deciziei de imputarea a medicamentului respectiv. În acest caz a fost vorba de o întârziere de câteva zile pentru obținerea aprobării CNAS, indicația medicală a fost una corectă, iar costurile tratamentului nu au fost mai mari. Deși doamna doctor a plătit suma imputată, în răspunsul CNAS la petiția formulată de Maria Turdean se afirmă că decizia a fost luată în conformitate cu actele normative în vigoare, fără a se fi solicitat în prealabil o anchetă amănunțită care să stabilească faptul că tratamentul acordat la timp de către dr. Maria Turdean a ajutat la însănătoșirea pacientei. Consider că un astfel de aspect nu este firesc într-un sistem de sănătate european, care este obligat să pună pe primul plan starea de sănătate a populației, nu pedepsirea unor medici care salvează vieți! Pe fondul exodului masiv al medicilor români în străinătate și a problemelor încă rămase nerezolvate din spitalele românești, cu secții închise săptămânal din cauza lipsei specialiștilor și a salarizării precare, cred că sunteți în asentimentul meu că nu ne putem permite asemenea decizii de sancționare a unor medici profesioniști și corecți, recunoscuți pentru salvarea vieților celor care au avut nevoie de ei. Nu putem judeca la infinit toate cazurile exclusiv după legile românești și internaționale, respectiv după forma problemei, fără a analiza și fondul acesteia, respectiv starea de utilitate a unei decizii, precum cea prezentată mai sus, în care administrarea unui medicament și-a dovedit corectitudinea.
|
