Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 martie 2015

Fragmente relevante pentru următoarea interogare:
Vorbitor:	Cornelia Negruţ

				Doamna Cornelia Negruţ: "Să respectăm independenţa tuturor puterilor statului, nu doar a Justiţiei!" Există o polemică în spaţiul public referitoare la o aşa-numită imixtiune a politicului în criteriile de apărare a independenţei sistemului judiciar, care comportă câteva lămuriri. Plec de la convingerea că absolut nimeni din această ţară nu îşi doreşte suprapunerile puterilor statului, respectiv executivă, legislativă şi judecătorească. De la această premisă, cred că România a făcut paşi importanţi în ceea ce înseamnă apărarea statului de drept, independenţa celor trei puteri fundamentale şi garantate de Constituţie, şi, cu atât mai mult, suveranitatea şi garantarea unei justiţii libere şi disjunse de factorul politic. Cu toate acestea, există voci contestatare la adresa dreptului conferit în acest moment de legislaţia românească, ca Parlamentul să decidă asupra cererilor justiţiei atunci când este vorba despre parlamentari în funcţie. Pur şi simplu aşa precizează Constituţia şi legile ţării! În aceste condiţii, ce ar trebui să facă Senatul şi Camera Deputaţilor pentru a fi în graţiile opiniei publice şi în ton cu deciziile Justiţiei? Ar trebui să aprobe exclusiv orice fel de cerere de arestare preventivă sau începere a urmăririi penale, fără nicio discuţie prealabilă? Sau, în reversul medaliei, ar trebui să voteze contra în ansamblu? Aici e o discuţie mai complicată decât s-ar putea crede iniţial. Dacă legea fundamentală prevede ca Parlamentul să avizeze cererile sistemului judiciar, atunci să-l lăsăm să lucreze. Dacă nu îl lăsăm, atunci să trecem la modificarea Constituţiei şi a celorlalte acte normative care permit acest lucru. A veni în fiecare zi şi a acuza de-a valma Parlamentul că nu îşi face treaba din acest punct de vedere, că se opune bunei funcţionări a actului de Justiţie etc., etc., reprezintă neadevăruri, ca să nu spunem mai mult! Este adevărat, membrii Parlamentului nu sunt în totalitatea lor jurişti! După cum la fel de adevărat este că membrii Comisiei juridice din cele două camere parlamentare sunt oameni de specialitate. În concluzie, există specialişti care elaborează un raport consultativ care nu are valoare de impunere în ceea ce priveşte votul plenului. Este totuşi de mirare cum de se mai poate vorbi în România zilelor noastre cu expresii precum imixtiune, obstrucţionare, amestec, ingerinţă, intervenţie, a Parlamentului mă refer, în treburile Justiţiei. România a devenit şi este un exemplu pozitiv privind buna funcţionare a justiţiei nu numai în rândul ţărilor vecine, ci chiar la nivelul Uniunii Europene. Justiţia este liberă şi independentă, îşi face treaba aşa cum o face, dar să lăsăm şi Parlamentul să şi-o facă, din acest punct de vedere! Orice fel de interpretări şi acuzaţii aduse Parlamentului în general, respectiv Senatului şi Camerei Deputaţilor în particular, oare nu reprezintă imixtiuni? Oare puterea legislativă a României nu este lezată de asemenea teorii conspirative neconforme cu realitatea? Oare nu se încearcă lovirea în independenţa, autoritatea şi percepţia Legislativului în rândul românilor? Sunt doar câteva întrebări la care trebuie să răspundem, şi noi, ca reprezentanţi în Parlament ai poporului român, dar şi populaţia ţării... Parlamentul României, bun sau rău, aşa cum este el acum, reprezintă oglinda societăţii româneşti. Parlamentul este cel mai democratic for instituţional al ţării, unde toţi aleşii au fost aleşi democratic, constituţional, nu numiţi, aşa cum se întâmplă în cazurile celorlalte două puteri, executivă şi judecătorească. Pe cale de consecinţă, Parlamentul trebuie să fie lăsat să îşi facă treaba!
				Doamna Cornelia Negruţ: "Fuziunea PC-PLR, singura variantă pragmatică pe care o avem în acest moment" Am fost desemnată recent de către Biroul Executiv Central al Partidului Conservator ca membru pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Vest în comisia conservatorilor care va negocia principiile fuziunii cu Partidul Liberal Reformator. În cadrul ultimei şedinţe a BExC al Partidului Conservator s-a decis cu o largă majoritate începerea negocierilor privind o apropiată fuziune între PC şi PLR, demers care va fi concretizat în cel mai scurt timp posibil. Consider că este un demers perfect viabil, care necesită definitivarea în cel mai scurt timp. Deja formăm grupuri parlamentare comune PC-PLR, atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat, astfel încât hotărârea de a ne alia sau de a fuziona oficial constituie o decizie de normalitate. Obiectivul viitorului nou partid va fi acela de a lansa o a treia forţă politică majoră în România, o alternativă viabilă pentru cei nemulţumiţi de PSD şi PNL. Sunt onorată de prezenţa mea în comisia de negociere a PC şi sunt convinsă că voi putea să îmi aduc o contribuţie majoră în cadrul discuţiilor şi negocierilor ce vor avea loc. Partidul Conservator şi Partidul Liberal Reformator şi-au propus ca în cel mai scurt timp să creioneze modalitatea în care vor decurge etapele fuziunii. Sunt încrezătoare că membrii celor două comisii de negociere vor acţiona cu celeritate pentru a stabili toate diligenţele necesare fuziunii, deoarece alegerile locale şi parlamentare de anul viitor trebuie să ne prindă cu un partid bine organizat, cu structuri puternice în toată ţara şi cu candidaţi foarte bine pregătiţi, pentru a aborda cu şanse viitoarele scrutine electorale. PC şi PLR vor să construiască cea de-a treia forţă politică din România, cu orientare de centru-dreapta, care va avea proiecte şi programe concrete, unele cu autentică tentă liberală, pentru a contribui la bunăstarea cetăţenilor României. Îmi exprim încrederea că majoritatea covârşitoare a colegilor din cele două partide sunt conştienţi de importanţa actului fuziunii, deoarece este singura variantă pragmatică pe care o avem în acest moment.