Şedinţa Camerei Deputaţilor din 21 aprilie 2015

Fragmente relevante pentru următoarea interogare:
Vorbitor:	Cornelia Negruţ

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

			Doamna Cornelia Negruţ: "Aeroportul Internaţional Baia Mare are nevoie de investiţiile promise" Aeroportul Internaţional Baia Mare şi-a propus pentru acest an realizarea unor obiective îndrăzneţe, între care actualizarea şi depunerea în termen a aplicaţiei pentru finanţarea proiectului de dezvoltare a infrastructurii la aeroport. Actualmente, este în plin proces completarea studiului de fezabilitate, iar apoi urmează să fie depusă cererea de finanţare, în perioada prevăzută în Ghidul solicitantului, iar după evaluarea acesteia să poată fi semnat contractul de finanţare. Din relatările responsabililor, Aeroportul Internaţional Baia Mare are nevoie de circa 9 milioane de euro pentru modernizare. În aceste condiţii, m-am adresat ministrului transporturilor, Ioan Rus, cu următoarele întrebări: Este cuprins Aeroportul Internaţional Baia Mare în Masterplanul General de Transport al României, şi dacă da, care sunt referinţele privitoare la investiţiile ce urmează a se derula în acest an? Care este stadiul alocării fondurilor necesare pentru modernizarea şi extinderea pistei, şi când credeţi că vor începe efectiv lucrările? Cum apreciaţi activitatea Aeroportului Internaţional Baia Mare din ultimii ani, precum şi şansele sale de a deveni un jucător activ pe piaţa aeriană din România? În opinia mea, este imperios necesar ca modernizarea judeţului Maramureş să pornească de la infrastructură, deoarece, după cum se ştie, potenţialul turistic şi social al zonei este imens. De asemenea, capacitarea şi redimensionarea la nivel european ale Aeroportului Internaţional Baia Mare sunt operaţiuni indispensabile, având în vedere conflictele din Ucraina, situată la foarte mică distanţă de Maramureş. Este cât se poate de clar faptul că România trebuie să fie pregătită pentru orice, mai ales în zonele de lângă graniţa cu Ucraina, iar orice investiţie în apărare şi securitate este binevenită şi trebuincioasă.
			Doamna Cornelia Negruţ: "Maramureşul are nevoie de susţinerea şi dezvoltarea sectorului industriilor creative şi culturale tradiţionale" Judeţul Maramureş este parte a unui ambiţios proiect transfrontalier România-Ucraina-Ungaria, care îşi propune intensificarea într-un domeniu industrial mai puţin obişnuit, denumit "Creativitate industrială în diversitate". Acest proiect a început în urmă cu trei ani, cu participarea a 150 de reprezentanţi ai celor trei ţări, care îşi propun derularea unor acţiuni concrete, cu accent pe dezvoltarea turismului şi a moştenirii culturale. Spre exemplu, Georgeta Maria Iuga, creator de artă tradiţională din judeţul Maramureş, a participat în acest program, sub deviza "Viitorul aparţine acelora care îşi păstrează identitatea prin continuarea tradiţiei". Ideea porneşte de la tradiţia păstrată de veacuri în Maramureş, de a perpetua îndeletnicirile renumiţilor meşteri populari, precum şi rodul muncii acestora. Aceste industrii creative pot reprezenta un viitor pentru meşteşugurile tradiţionale, pentru continuitatea memoriei gesturilor de odinioară, pentru menţinerea în stadiu viu a ceea ce ştiau oamenii să facă în această zonă de poveste a Maramureşului. Proiectul îşi propune nu doar perpetuarea acestor tradiţii, ci şi folosirea lor, în scopul obţinerii unor rezultate economice importante pentru oameni şi pentru comunităţile locale din Maramureş. Una dintre realizări constă în prezentarea şi transformarea cunoscutelor icoane pe sticlă realizate în Maramureş în obiecte de larg consum, cum ar fi creaţii vestimentare, spre exemplu. În opinia mea, Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului trebuie să sprijine aceste proiecte privind dezvoltarea sectorului industriilor creative şi culturale. De asemenea, trebuie ca statul să ia cele mai bune decizii pentru revitalizarea României în general, şi Maramureşului, în particular, în ceea ce priveşte turismul cultural. Este de dorit ca statul român să încurajeze astfel de idei care perpetuează în mod fericit moştenirea tradiţională, şi chiar o transformă în sector de dezvoltare industrială, comercială şi turistică.
			Doamna Cornelia Negruţ: "Diamantele de Maramureş trebuie incluse în circuitul turistic şi social" Diamantele de Maramureş, în realitate nişte cristale de cuarţ perfect faţetate, cu o strălucire asemănatoare diamantului şlefuit, sunt din ce în ce mai greu de găsit, spun inginerii geologi din zonă. Recent, în cadrul unei expoziţii, au fost prezentate câteva mostre de diamant de Maramures, găsite la Bocicoiu Mare, localitate renumită pentru această bogăţie pe vremea Imperiului Habsburgic. Diamantele de Maramureş au fost descrise în geologie pentru prima oara în lume ca diamante Herkimer. Ele se găsesc la Bocicoiu Mare, şi în timpul Imperiului Habsburgic erau adunate după ploaie de către locuitori, trimise la Viena, iar împăratul le dădea oamenilor surplus la păşunat şi la pădure. Din ele se încrustau mânerele de la săbii, se făceau broşe, deci erau folosite în tehnica de metal şi orfevrărie. Având în vedere potenţialul turistic, cultural şi social al acestor diamante, m-am adresat ministrului economiei, comerţului şi turismului, căruia i-am sesizat problema menţionată. De asemenea, l-am întrebat următoarele: Unde se mai găsesc astfel de diamante, de dimensiuni ceva mai mari, însă mult mai rare, în acelaşi tip de roci? Ce întreprinde statul român pentru a salva aceste diamante de la dispariţie şi pentru a le da o utilitate socială şi turistică? Ce s-a întâmplat cu coralul roşu natural din România vândut în afara graniţelor ţării? Sunt de părere că orice bogăţie a pământului trebuie pusă în valoare, iar faptul că avem un tezaur neexploatat, prin aceste diamante, trebuie să ne preocupe în mod exponenţial. România în general, şi Maramureşul în special, au ce arăta lumii întregi, iar resursele rămase neprezentate trebuie să fie scoase la lumină.
			Doamna Cornelia Negruţ: "Finanţarea primelor măsuri din noul PNDR destinate tinerilor fermieri, un pas important spre o agricultură europeană" Statul român a lansat noua sesiune de primire a cererilor de finanţare pentru primele măsuri din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, respectiv "Investiţii în exploataţii agricole", "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" şi "Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare rurală (LEADER)". Pentru aceste măsuri, românii doritori pot deja depune proiectele de investiţii, care vor intra imediat în analiza specialiştilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Potenţialii beneficiari vor avea la dispoziţie fonduri europene nerambursabile de 205,7 milioane de euro pentru modernizarea exploataţiilor agricole, şi de 111,2 milioane de euro pentru instalarea tinerilor fermieri, acestea fiind primele două submăsuri din PNDR 2014-2020 deschise pentru depunerea cererilor de finanţare. Aceste sesiuni anuale pentru depunerea de proiecte vor fi operaţionale până la data de 30 octombrie 2015 sau până la epuizarea fondurilor alocate în acest an pentru fiecare submăsură în parte. Astfel, sesiunile continue aferente anului 2015 pot fi finalizate înainte de termenul limită doar în cazul în care valoarea totală solicitată prin cererile de finanţare a proiectelor va atinge nivelul alocării respectivei sesiuni. Primirea cererilor de finanţare se va face de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), exclusiv on-line pentru submăsura 4.1 - "Investiţii în exploataţii agricole", iar pentru submăsura 6.1 - "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri", depunerea cererilor de finanţare se va realiza în format tipărit sau on-line. Lansarea primelor măsuri de finanţare din PNDR 2014-2020 vine cu o serie de elemente şi soluţii inovative, care vor asigura o gestionare eficientă şi transparentă a fondurilor europene, şi, totodată, vor facilita accesul la finanţare pentru cât mai mulţi potenţiali beneficiari. Această facilitare este asigurată prin scurtarea perioadelor de evaluare şi selecţie a proiectelor, precum şi prin aplicarea unor simplificări procedurale şi mecanisme utile doritorilor. Elementele de noutate sunt posibilitatea depunerii on-line, prezenţa unei baze de date cu preţuri de referinţă, precum şi iniţierea procedurii de achiziţii private on-line. Pentru a prioritiza finanţarea proiectelor în funcţie de calitatea acestora, raportat la obiectivele de finanţare ale PNDR, se va aplica un prag de punctaj care va fi diminuat în fiecare lună pe parcursul sesiunii anuale continue cu câte 10 puncte, până la atingerea unui prag minim acceptat pentru respectiva sesiune. Fiecare potenţial beneficiar îşi va face singur evaluarea propriului proiect, pentru a stabili câte puncte are, în funcţie de criteriile de selecţie publicate în Ghidul Solicitantului. În consecinţă, în funcţie de autoevaluarea realizată, solicitantul va depune proiectul în luna în care se va încadra din punct de vedere al punctajului estimat. De exemplu, dacă un proiect a fost autoevaluat cu 75 de puncte, solicitantul îl va putea depune încă din prima lună a sesiunii, când pragul de calitate este de 85 de puncte, dar va fi evaluat începând cu a doua lună, când pragul de calitate va fi de 75 de puncte. Dacă se constată că solicitantul şi-a estimat punctajul cu mai mult de 20% faţă de punctajul stabilit de AFIR, proiectul respectiv va fi mutat la finalul clasamentului şi va fi finanţat doar dacă rămân sume disponibile după selectarea celorlalte proiecte. Un alt element de noutate care se va aplica odată cu lansarea primelor măsuri îl constituie emiterea de rapoarte de selecţie lunare, fiind astfel scurtat timpul de analiză al proiectelor. Termenul estimat pentru evaluarea proiectelor este de 37 de zile lucrătoare de la sfârşitul lunii în care au fost depuse respectivele proiecte. Acest termen se poate majora cu 10 zile lucrătoare dacă sunt în evaluare proiecte pe două sau mai multe sub-măsuri. De asemenea, pentru sprijinirea alcătuirii de Strategii de Dezvoltare Locală de către Grupurile de Acţiune Locală, se deschide submăsura 19.1 - "Sprijin pregătitor pentru LEADER", cu o alocare de 2,4 milioane de euro. Să sperăm că beneficiarii acestor noi proiecte finanţate cu bani europeni vor fi cât mai numeroşi, cu atât mai mult cu cât România are o şansă extrem de mare de a progresa din punct de vedere agricol şi de a redeveni astfel grânarul Europei de pe vremuri.
			Doamna Cornelia Negruţ: "Statul trebuie să rezolve problemele legate de colectarea selectivă a deşeurilor" Problema colectării selective a deşeurilor din România rămâne încă nerezolvată total, în ciuda progreselor făcute în ultima vreme prin dinamizarea implicării instituţiilor statului responsabile de acest aspect. Din nefericire, în unele localităţi din ţară persistă mentalitatea păguboasă potrivit căreia populaţia nu se implică aproape deloc în acţiunile de colectare a deşeurilor, lăsând această sarcină exclusiv în seama autorităţilor locale şi a firmelor desemnate pentru curăţenia oraşelor. Recentul caz al unui cartier din Sectorul 5 al Capitalei, unde mii de oameni trăiau într-un focar de infecţie greu de imaginat, relevă şi faptul că mulţi dintre români încă nu au percepţia adevărată şi europeană a păstrării curăţeniei. În acest context, este de salutat organizarea anuală a competiţiei naţionale "Oraşul Reciclării", adresată primăriilor urbane din ţară. La ediţia din acest an participă un număr de 46 de municipii şi oraşe, pentru a se stabili cel mai performant sistem de colectare separată a deşeurilor de ambalaje, între care şi municipiul Sighetu Marmaţiei din judeţul Maramureş. La finalul concursului, localitatea câştigătoare va obţine titlul de "Oraşul Reciclării", dar şi un mare premiu, constând într-un parc tematic în valoare de 12.000 de euro, respectiv un spaţiu construit din mobilier realizat din deşeuri reciclabile, dedicat relaxării cetăţenilor. Cunoscându-i preocuparea pentru rezolvarea problemelor din domeniul de activitate al Ministerului Mediului, am întrebat-o pe doamna ministru: care sunt disfuncţionalităţile semnalate de instituţiile din subordinea Ministerului Mediului în ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor, atât la nivel naţional, cât şi în judeţul Maramureş? ce strategie are MMAP în vederea conştientizării populaţiei României referitor la colectarea şi depozitarea corectă a deşeurilor? care este procentul de colectare selectivă înregistrat în prezent în România, raportat la întregul proces naţional de acest gen? ce intenţionează să întreprindă pentru creşterea gradului de colectare şi reciclare? Sunt întrebări la care aştept un răspuns concret, în aşa fel încât românii şi maramureşenii să ştie ce au de făcut în acest domeniu extrem de important pentru viitorul nostru, al tuturor.
			Doamna Cornelia Negruţ: "Târgurile educaţionale trebuie să producă efecte pozitive pentru încadrarea în muncă a tinerilor" Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice organizează periodic, prin Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, o serie de târguri educaţionale, în scopul sprijinirii persoanelor care doresc să se integreze în piaţa muncii. Cele mai importante astfel de târguri sunt destinate tinerei generaţii, respectiv elevilor şi studenţilor, care, prin intermediul unor proiecte finanţate prin POSDRU, pot face mai uşor tranziţia de la şcoală la viaţă, respectiv de la statutul de cursant al învăţământului la cel de adult încadrat în muncă. La un recent astfel de târg educaţional au participat, zilele trecute, un număr de aproximativ 8.000 de elevi din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj şi Maramureş, care s-au informat în legătură cu ofertele educaţionale prezentate de toate universităţile din raza teritorială a celor patru judeţe. Aceste târguri educaţionale organizate de AJOFM-urile din ţară au rolul de a asigura un cadru organizat de cunoaştere şi relaţionare între elevi, universităţile reprezentative şi potenţialii angajatori ai elevilor şi studenţilor de acum. În consecinţă, m-am adresat cu un set de întrebări doamnei ministru al muncii, Rovana Plumb: Care este impactul târgurilor educaţionale organizate în ultima perioadă atât la nivel naţional, cât şi în judeţul Maramureş? Câţi elevi şi studenţi din ţară şi din Maramureş au fost angajaţi în muncă în urma participării la asemenea manifestări? Cum apreciaţi posibilitatea de angajare din acest moment a tinerilor din România, având în vedere procentul relativ ridicat al şomerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani? Care este receptivitatea agenţilor economici invitaţi la aceste târguri educaţionale, respectiv participarea lor efectivă şi dorinţa de a beneficia de stimulentele oferite de stat pentru angajarea tinerilor? Consider că strategiile de ocupare a forţei de muncă trebuie să cuprindă cu celeritate rezolvarea problemelor tinerilor, pentru rămânerea lor în ţară şi oferirea condiţiilor minime de care au nevoie.