Dezbateri parlamentare

DEZBATERI PARLAMENTARE

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 20 mai 2015

Şedinţa a început la ora 10,07.
Lucrările au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnii deputaţi Petru Gabriel Vlase şi Florin Iordache, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Laurenţiu Chirvăsuţă şi Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Bună dimineaţa!
Dragi colegi,
Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.
Din totalul celor 388 avem 132 de semnături.
Votul final este la ora 15,00.
După încheierea votului final avem şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor cu prezenţa Comitetului liderilor.
Primul pe ordinea de zi este Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.
Pe procedură, scuzaţi-mă vă rog frumos. Nu v-am văzut, îmi pare rău.
Domnul Orban, aveţi cuvântul.

Domnul Ludovic Orban:
Domnule preşedinte,
Solicităm introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de hotărâre privind vacantarea postului de deputat al domnului deputat Theodor Nicolescu în urma demisiei. Sigur, luăm act de demisie şi proiectul de hotărâre privind vacantarea.
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a făcut raportul pe proiectul de hotărâre şi am acordul a cel puţin doi lideri de grupuri parlamentare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
N-am nicio problemă. Dacă avem raportul făcut de către Comisia juridică, îl introducem pe ordinea de zi pe poziţia 3 sub rezerva primirii raportului.
Sunteţi de acord?
Mulţumesc foarte mult. Pregătiţi-vă cartelele.
Să înceapă votul.
detalii vot

54 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.
Adoptat.
Domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Şi noi solicităm introducerea pe ordinea de zi a proiectului legislativ nr. 18/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Este un proiect cu caracter social şi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Poziţia?

Domnul Marian Neacşu:
...şi am vrea să fie dezbătut pe poziţia 4, înaintea Codului silvic.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Poziţia 4, înaintea Legii cadastrului? Eu am încă Legea cadastrului.
La poziţia 3 am PL-x 122/2015.
Pe poziţia 5, am înţelesc.
Pe poziţia 5, vă rog frumos pregătiţi-vă cartelele.
Să înceapă votul.
detalii vot

64 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.
Adoptat.

2. Revenim la modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.
În articolul unic, doamna deputat Adriana-Doina Pană, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport la Comisia pentru mediu în calitatea de deputat şi de membru, domnul deputat Valeriu Steriu trece de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice în calitate de membru şi domnul deputat Viorel Teodorescu, Grup parlamentar al PSD şi domnia sa, trece de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, precum şi domnul deputat Cristinel Marian, de la Grupul parlamentar Democrat şi Popular trece de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională la Comisia pentru politică externă.
Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt.
Adoptat.
Merge la votul final.
Proiectul de Lege privind unele măsuri vizând republicarea actelor normative, PL-x 122/2015.
Are 55 de amendamente admise.
Iniţiatorul? Guvernul României. Nu s-a trezit Guvernul României. E pe drum Guvernul României. Nu a aflat de la Guvern nimeni că, în ultimii 25 de ani, şedinţa începe la ora 10,00? Poate facem o comunicare publică.
Stafful tehnic, vă rog frumos să anunţaţi.
Mergem mai departe.
Mergem la PL-x 131/2014.
Numai o secundă.

5. Mergem la PL-x 131/2014 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare.
Aici avem Guvernul României? Da?
Voci din sală:
N-are raport.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
PL-x 131/2014 la mine are raport.
Poziţia 4. Dacă poziţia 3 nu are, mergem la poziţia 4.
PL-x 131/2014 are raport. Caracter organic. Stafful tehnic? Are raport, are raport. 55 de amendamente admise.
Poziţia 4. Din partea Guvernului.
Vă rog frumos să prezentaţi raportul.
Şi aşteptăm PL-x 122/2015, că nu am primit raportul. Da?

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Guvernul susţine Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 în forma adoptată prin raportul comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.
Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc.
Din partea comisiilor reunite, pentru apărare şi juridică, cine prezintă raportul? Domnul Nica, raportul. Vă rog frumos.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:
Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.
Raport comun pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996.
Senatul a adoptat proiectul de lege în calitate de primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor este Cameră decizională, în conformitate cu dispoziţiile art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) punct 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
Consiliul Legislativ, cu adresa nr. 1375/11 decembrie 2013 a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.
Proiectul de lege avea iniţial ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, prin care instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi al securităţii naţionale pot executa cu personalul şi mijloacele proprii în domeniul specific de activitate lucrările de geodezie, gravimetrie, topografie, fotogrammetrie şi cartografie, necesare asigurării geografice a Armatei României, a celorlalte structuri ale sistemului naţional de apărare şi a structurilor NATO pe baza specificaţiilor tehnice şi a standardelor NATO, din domeniul geografiei militare.
Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil proiectul de lege în şedinţa din data de 8 aprilie 2014 cu unanimitate de voturi, conform adresei nr. 4/2014.
Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege în şedinţele din zilele de 24 septembrie 2014, 17 februarie 2015, 17 martie 2015 şi 12 mai 2015.
Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate a transmis comisiilor sesizate pentru dezbatere în fond propuneri de modificare, completare sau eliminare.
Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti a elaborat un amendament la Legea cadastrului.
Membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, în urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 cu amendamentele admise din anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Dezbateri generale.
Vă reamintesc, conform...
Pe procedură, domnul deputat Márton Árpád.
Vă reamintesc, conform noului regulament, doi reprezentanţi de grup, maxim trei minute fiecare intervenţie.
Domnul deputat Árpád, pe procedură.

Domnul Márton Árpád-Francisc:
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor,
Conform noilor reglementări din regulament, cel mai scurt termen prevăzut pentru a primi raportul este cel puţin de 24 de ore.
Nu numai că nu l-am primit în formă pe suport de hârtie, dar nici măcar pe site nu poate fi accesat acest raport.
Domnule preşedinte,
Înainte de a începe dezbaterea pe raport, vă rog să faceţi posibilă accesarea, măcar pe site, a acestui raport.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Stafful tehnic ne spune că este accesabil.

Domnul Márton Árpád-Francisc:
Vă rog să-mi... Atunci vă dau tableta primită de la Camera Deputaţilor...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Daţi-i-o domnului Tobă, că este director general şi are salariul mai mare ca mine.

Domnul Márton Árpád-Francisc:
...deschidă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Domnul şef de departament poate să vă spună, că dânsul se ocupă de această chestiune, nu eu. Avem staff tehnic.
Mulţumesc foarte mult.
Intervenţii la dezbateri generale.
Domnul deputat, aveţi cuvântul. Trei minute este intervenţia dumneavoastră, vă reamintesc.
Poate stafful tehnic aprinde şi acel ecran.

Domnul Vasile Varga:
Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Nu vrea să funcţioneze.

Domnul Vasile Varga:
Prin acest proiect de lege se modifică toate procedurile de înregistrare sistematică a proprietăţilor...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Domnul Vlase, vă rog frumos.

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile Varga:
...conform realităţilor din teren.
În sfârşit, se înfiinţează câte un birou de publicitate imobiliară la nivelul fiecărei circumscripţii de judecătorie, printr-un ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale.
S-au rezolvat şi neconcordanţele dintre suprafeţele rezultate de la măsurători şi cele consemnate în titlurile de proprietate, ele fiind soluţionate în condiţiile Legii nr. 165/2013.
Se soluţionează litigiile, în sensul că extrasul de carte funciară are perioada de valabilitate de zece zile, care este un termen cert, iar celelalte cereri care se solicită prin notificări, somaţii sau altceva se vor respinge.
S-au soluţionat, prin textul acestei legi, toate diferendele între unităţile administrativ-teritoriale, nemaifiind necesară procedura instanţelor.
Se reglementează apoi certificatele de moştenitor pentru succesiunile nedezbătute, cât şi înscrierea în Cartea funciară - şi cel mai important lucru - a posesorului ca proprietar.
De aceea, Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Vă rog, domnule deputat.

Domnul Seres Dénes:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Sigur că propunerea legislativă vizează modificarea Legii nr. 7/1996 privind publicitatea imobiliară.
Suntem de acord cu acele prevederi privind un regim special pentru imobilele ce deservesc apărarea naţională, dar din '96 încoace apare un proiect îndrăzneţ de întocmire a cadastrului sistematic care este primul program naţional care vine să stabilizeze şi să înfiinţeze ceea ce a prevăzut Legea nr. 7 din '96.
Dar, având în vedere o serie de probleme după restituirea proprietăţilor din teren, care vizează delimitarea limitelor administrativ-teritoriale, care vizează posesia, detenţia, proprietatea prin titlurile de proprietate sau succesiunea - a fost amintită şi de colegul meu - sau înfiinţarea anumitor instituţii care por reglementa aceste chestiuni, plus publicitatea locală a celor oferite de către acele societăţi care efectuează această lucrare, şi asta în favoarea cetăţeanului, prin finanţarea de la bugetul de stat sau din fondurile ANCPI.
Având în vedere acest lucru, că este un proiect îndrăzneţ şi care vine pentru prima dată după aproape 20 de ani să constituie cartea funciară ca sistem de evidenţă şi de publicitate imobiliară, şi Grupul UDMR va vota acest proiect de lege.
Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Mulţumesc.
Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.
Avem amendamente admise de la 1 la 55. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.
Legea merge la votul final.
Vă rog, domnul deputat, 46 marginal.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:
Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.
La art.4⁵de la numărul curent 45, dintr-o eroare materială a apărut "Descrierea imobilelor din documentele tehnice ale cadastrului constituie o modalitate de punere în concordanţă a situaţiei tehnice a imobilului cu situaţia juridică cuprinsă în actele juridice." Şi acum ajungem la teza finală: "În caz de discrepanţă, descrierea conţinută în actele juridice nu trebuie să fie corectată prin hotărâre judecătorească..." şi textul curge mai departe.
Formula corectă este: "În caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate."
Am făcut această menţiune la comisie tocmai pentru a elimina iarăşi necesitatea ca petentul să se adreseze instanţei, ci problema să se rezolve cu ajutorul cadastrului şi a celor care efectuează măsurătorile la faţa locului, pentru că situaţia reală este, de fapt, cea care se găseşte în teren.
Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Mulţumesc.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:
O să dau la stafful tehnic textul corect.

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Mulţumesc.
Intervenţii? Nu sunt.
Vot.
detalii vot

108 voturi pentru. Amendament admis.
Mulţumesc frumos.
Da, domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Cu îngăduinţă solicit susţinerea colegilor mei, liderii grupurilor parlamentare, pentru următoarea problemă.
Iniţial, când am solicitat introducerea pe ordinea de zi a proiectului legislativ 18, mai aveam pregătit un proiect legislativ, este numărul 229/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în Registrul Comerţului.
Venind la sala de plen, vicepreşedintele Comisiei juridice, împreună cu secretarul mi-au precizat că ar fi ceva probleme în legătură cu acest proiect. Se pare că nu sunt probleme.
Din aceste motive, n-am solicitat la începutul şedinţei, cum ar fi fost normal şi vă cer îngăduinţa de a suplimenta ordinea de zi pe poziţia 6 cu acest proiect legislativ acum.

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Care era poziţia iniţială?

Domnul Victor Paul Dobre:
Pe procedură.
Haideţi, totuşi, să respectăm un pic regulile noastre. Nu putem pune o lege după alta. Putem s-o punem, eventual, pe poziţia 20, la sfârşitul adoptărilor, dar nu punem acum câte o lege.
De asta vă propun să fim într-o logică. Să o punem pe poziţia 20 şi mergem cu ea mai departe.

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Domnul deputat, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:
Domnule preşedinte,
Proiectul respectiv este pus de aseară, ridicat pe site-ul Camerei, dar propunerea colegului Paul Dobre este absolut corectă.
Vă propun ca acest proiect să fie primul dezbătut după pauza de prânz.

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Da, ne întoarcem pentru că mai avem la Legea cadastrului încă o eroare.
Vă rog, domnule preşedinte.
Mai era o eroare materială la poziţia 45 şi a uitat.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:
Îmi cer scuze, domnule coleg. Rezolvăm toate problemele. Ce să facem, am lucrat până azi-noapte şi a apărut o eroare materială.

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Domnule deputat, vă rog.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:
La marginal 45, la art. 2ą teza finală. Aici spune: "Poate fi însoţită de copia actului de proprietate, certificată de emitent." Textul corect este: "Copia actului legalizat." "Copia actului de proprietate legalizat." "În copie legalizată."
Pentru că emitentul nu poate să-şi emită un certificat care să aibă puterea de copie legalizată.
Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Vă rog, liderii de grup. (Consultări.)
Domnul Neacşu.
Da, deci prima propunere a liderului de Grup PSD, domnul Neacşu, pentru introducerea pe ordinea de zi, primul după pauză a Proiectului de Lege PL-x 229/2015.
Vă rog să votaţi.
detalii vot

Domnul Petru Gabriel Vlase:
134 voturi pentru, două abţineri, un vot împotrivă.
A rămas propunerea valabilă.

Ne întoarcem la 3, la Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.
Comisia, vă rog.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:
Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.
Cu adresa nr. 580/13 mai 2015, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a transmis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi demisia domnului Nicolescu Theodor-Cătălin din calitatea de deputat.
În şedinţa din data de 19 mai 2015, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi prezenţi la şedinţa comisiei conform listei de prezenţă au analizat adresa sus-menţionată şi documentele anexate.
Vă rog să-mi permiteţi să dau citire proiectului de hotărâre.

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Vă rog.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:
"Având în vedere demisia din calitatea de deputat a domnului deputat Nicolescu Theodor-Cătălin începând cu data de 12 mai 2015, constatând că preşedintele Camerei Deputaţilor a luat act de încetarea mandatului domnului Nicolescu Theodor-Cătălin, deputat ales în Parlamentul României, în Circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, Colegiul uninominal nr. 4, adoptă prezenta Hotărâre
Articol unic. Camera Deputaţilor constată încetarea calităţii de deputat a domnului Nicolescu Theodor-Cătălin începând cu data de 12 mai 2015 şi declară vacant locul de deputat deţinut de domnul Nicolescu Theodor-Cătălin în Circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, Colegiul uninominal nr. 4."
Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Mulţumesc.
Intervenţii? Nu sunt.
Merge la votul final.

6. Avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, PL-x 18/2015.
Procedură de urgenţă.
Guvernul. Înţeleg că a ajuns domnul secretar de stat. Noi am venit la 10,00, domnule secretar de stat.

Domnul Teodor Codrin Scutaru (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):
Bună ziua!
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului...

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Vă rog să vă prezentaţi. Şi colegii dumneavoastră, ca să ştim cu cine vorbim.

Domnul Teodor Codrin Scutaru:
Numele meu este Codrin Scutaru, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Vă mulţumesc.

Domnul Teodor Codrin Scutaru:
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2014, din punctul de vedere al domeniului asistenţei sociale, reglementează următoarele: modificarea şi completarea prevederilor art. 128 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru majorarea alocaţiei lunare de plasament, modificarea prevederilor art. 129 alin. (4) din Legea nr. 272/2004, modificarea Legii nr. 277/2010 în vederea asigurării unei mai bune protecţii a familiilor cu copii ale căror venituri se situează sub nivelul de 530 de lei/membru de familie. Pentru a elimina neclarităţile apărute în aplicarea art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012, prin acest proiect se precizează că, din cuantumul brut al salariului de bază majorat conform prevederilor O.G. nr. 19, fac parte şi drepturile incluse în salariul de bază în temeiul prevederilor art. 14 din Legea nr. 285/2010 şi art. 10 din Legea nr. 283/2011.
Explicitarea sintagmei "cuantumul brut al salariului de bază" are ca scop eliminarea unor neclarităţi apărute în aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 19 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale.
Se evită astfel crearea de prejudicii atât la nivelul instituţiilor care trebuie să aplice aceste acte normative, cât şi la nivelul fiecărui salariat, precum şi înlăturarea posibilităţii ca instanţele de judecată învestite cu astfel de speţe să dea soluţii contradictorii.
Prin adoptarea acestui act normativ se creează premisele, în conformitate cu normele de tehnică legislativă, de a avea o legislaţie clară şi coerentă.
Faţă de cele de mai sus, propunem adoptarea prezentului proiect de hotărâre.
Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Comisia. Domnul preşedinte Adrian Solomon.

Domnul Adrian Solomon:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Stimaţi colegi,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2014 prin care se prevede modificarea mai multor acte normative în sensul majorării cuantumurilor drepturilor reprezentate de alocaţia de plasament reglementată de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, majorarea aplicându-se începând cu drepturile aferente lunii decembrie 2014, alocaţia pentru susţinerea familiei, reglementată de Legea nr. 277/2010, majorarea aplicându-se începând cu drepturile aferente lunii noiembrie 2014.
De asemenea, pentru a elimina neclarităţile apărute în aplicarea art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 se precizează că din cuantumul brut al salariului de bază majorat conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 fac parte şi drepturile incluse în salariul de bază în temeiul prevederilor art. 14 Legea nr. 285/2010 şi art. 10 din Legea nr. 283/2011.
Totodată, se prevede acordarea normei de hrană şi poliţiştilor locali, similar cu drepturile acordate personalului cu statut special din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994.
Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.
Face parte din categoria legilor organice.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 5 februarie 2015.
Camera Deputaţilor este Cameră decizională.
Plenului Camerei Deputaţilor este rugat de comisie să adopte proiectul de lege cu amendamentele redate în anexele care fac parte din prezentul raport.

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Dezbateri generale.
Doamna Pocora.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:
Mulţumesc.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Astăzi, avem o ocazie extraordinară. Astăzi, aici, avem ocazia să ajutăm copiii din România, pentru că în această ordonanţă de urgenţă - ordonanţă umbrelă - în care intră multe acte normative sau multe modificări de acte normative, unele cu susţinere socială, proiecte sociale, avem ocazia să majorăm alocaţia de stat pentru copii. Şi vă rog, fac un apel la dumneavoastră să cântăriţi cum trebuie acest act normativ, această ocazie pe care o avem. Pentru că dacă astăzi nu majorăm alocaţia pentru copii, în urma acestei dezbateri, orice am spune de aici încolo nu este decât demagogie pură. Orice am încerca să mai facem după această zi nu va fi decât joc de imagine.
Astăzi, avem un act normativ, avem amendamentele formulate, în aşa fel încât putem, avem mai multe amendamente, pe de o parte, putem dubla alocaţia pentru copii la 84 de lei, pentru copiii între 2 şi 18 ani, şi la 200 de lei pentru copiii între 3 şi 18 ani, copiii cu dizabilităţi, sau dacă nu, avem şi un amendament care propune mărirea alocaţiei la 50 de lei.
Dumneavoastră, aici, sunteţi cei care hotărâţi. Astăzi decideţi cu cât mărim alocaţia pentru copiii: cu 8 lei, cu 42 sau deloc. Aceasta este hotărârea pe care trebuie s-o luăm astăzi când dezbatem această ordonanţă, repet, care are multe alte prevederi bune, din punctul meu de vedere.
Aş vrea să-mi permiteţi să vă dau câteva cifre. În România sunt 3.742.418 de copii la o populaţie de 19.947.318, procentul copiilor în risc de sărăcie şi excluziune socială fiind de 48,5%, pe locul doi în Uniunea Europeană fiind România.
Conform INS, în 2013, rata sărăciei relative în rândul copiilor este de 32,1%, semnificativ mai ridicată decât cea a populaţiei adulte, 21,5% sau a populaţiei în vârstă, 15%. Ba, mai mult, dacă raportăm alocaţia la salariul minim pe economie, vedem că doar 4% reprezintă alocaţia la nivelul salariului minim pe economie faţă de Bulgaria, unde alocaţia este 8%.
Stimaţi colegi,
România are alocaţie pentru copii de 9 euro. Media europeană este de 210 euro. Chiar Victor Ponta a scris pe Twitter că alocaţia este 84 de lei. Haideţi să-l facem credibil astăzi pe premier şi să-i arătăm că nu a greşit atunci când a spus că alocaţia este de 84 de lei în România! Haideţi să terminăm cu demagogia la adresa copiilor!
Haideţi să ne dăm mâna toate partidele parlamentare, pentru că, în ceea ce priveşte copilul şi viitorul României, acestea din punctul nostru de vedere, al Partidului Naţional Liberal, nu au culoare politică!
Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Mulţumesc, doamnă deputat.
Domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:
Stimaţi colegi,
Până la un punct, stimata şi distinsa mea colegă chiar părea credibilă, dar în momentul în care discutăm de demagogie, de respect, de lucruri de factura asta, ar trebui să ne uităm prima dată în oglindă. Eu am aflat, în calitate de lider de grup, următoarele lucruri şi mă văd nevoit să vi le fac cunoscute şi dumneavoastră. Dacă nu sunt adevărate, aştept replica.
Ieri, în cadrul şedinţei Comisiei pentru muncă a fost dezbătută şi această temă la care se referă colega noastră, cea de maximă importanţă a alocaţiilor de stat pentru copii. Din câte am înţeles eu şi dacă n-am înţeles bine, am să rectific lucrul acesta, s-a decis amânarea discuţiei respective cu o săptămână, pentru ca punctul de vedere al Guvernului, reprezentat de Ministerul de Finanţe, adică cel care are banii şi care-i poate distribui pentru acest scop, să fie consultat, ceea ce nu numai că este necesar, este o prevedere strict legală şi obligatorie, că nicio modificare de substanţă care în felul acesta implică bugetul, nu poate să fie făcută decât cu indicarea sursei şi, evident, în condiţiile astea, cu consultarea celui care deţine sursa.
Acum, folosindu-se de acest vehicul, absolut corect, de altfel, pentru că vreau să vă spun că proiectul respectiv, lucruri despre care colega mea n-a mai făcut vorbire, rezolvă câteva probleme pentru copiii instituţionalizaţi şi cred că lucrurile trebuie luate pe rând, aşa cum este foarte normal.
Acest proiect legislativ propune modificarea Legii nr. 272/2004 privind asigurarea calităţii îngrijirii acordate copiilor faţă de care a fost instituită o măsură de protecţie specială. Şi dacă tot discutăm de cifre, că, mă rog, au fost prezentate ceva mai devreme cifre, şi eu chiar susţin că este corect şi normal să discutăm despre creşterea alocaţiilor, dar gradual şi pe măsură ce bugetul ne permite lucrul acesta, prin acest act normativ, de care discutăm în momentul acesta, alocaţia lunară de plasament acordată acestor categorii pe care le-am amintit ceva mai devreme este stabilită în sumă fixă, respectiv 600 de lei faţă de 97 de lei în prezent şi nu este singura modificare.
De asemenea, prin prezentul act normativ este instituită norma primară necesară stabilirii cuantumului alocaţiei de hrană pentru categoriile de copii pentru care nu este posibilă acordarea alocaţiei lunare de plasament sub forma unei sume fixe, respectiv, pentru copiii din serviciile de zi publice, pentru copiii şi tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială într-un serviciu public de tip rezidenţial, precum şi pentru mamele protejate în centrele maternale.
De asemenea, prin prezenta ordonanţă de urgenţă se propune modificarea Legii nr. 277/2010 în vederea asigurării unei mai bune protecţii a familiilor cu copii ale căror venituri se situează sub nivelul de 530 de lei pe membru de familie şi în anexă, respectivele venituri cresc şi alocaţii de la 40 la 82, de la 80 la 164, de la 120 la 246 şi aşa mai departe, pentru cei care deja cunoaşteţi acest material.
Acum, să ascundem totdeauna lucrurile bune sub aspectul unei declaraţii mai mult sau mai puţin populiste şi demagogice, nu mi se pare corect.
Avem astăzi acest proiect şi vă propun să-l votăm în formula în care este. Săptămâna viitoare, aşa cum s-a decis în Comisia pentru muncă, se vor discuta şi problemele alocaţiilor, dar totdeauna trebuie să existe un echilibru între voinţă şi posibilităţi.
Suntem absolut de acord ca alocaţiile să crească, este şi unul dintre dezideratele majore, până la urmă, ale social-democraţiei, dar lucrurile astea trebuie să le facem în limita unor resurse de care chiar şi dispunem. Altcumva, nu rămân decât vorbe în vânt.

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Mulţumesc.
Vă rog, domnule deputat.

Domnul Kerekes Karóly:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Stimaţi colegi,
UDMR-ul, într-adevăr, consideră că această sumă de 42 de lei privind alocaţia de stat pentru copii, în condiţiile actuale, este insuficientă. Am fi tentaţi şi noi să fim de acord măcar cu dublarea acestei sume, dar v-aş zice şi un alt lucru: ar trebui să analizăm posibilitatea de a modifica ceva la Legea privind acordarea alocaţiilor de stat pentru copii şi, mai concret, la criteriile de acordare a acestui drept.
Am putea lua în considerare, de exemplu venitul familiei, numărul copiilor, vârsta copiilor. Deci, în această privinţă, trebuie o analiză temeinică. E bună propunerea din partea PSD-ului să analizăm aceste posibilităţi, nu numai sub aspectul bugetului, dar şi criteriile de acordare, într-adevăr, cum am spus la început, 42 de lei, este inacceptabilă această sumă, deci trebuie să facem ceva în acest sens.
Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:
Mulţumesc.
Doamna deputat, vă rog.

Doamna Claudia Boghicevici:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Prezenta ordonanţă dată de Guvernul Ponta în plină campanie electorală este, în opina mea, un exemplu de cum nu ar trebui să se facă politicile publice în domeniul protecţiei sociale. Ordonanţa a fost dată într-un moment electoral, fără studii de impact şi are un puternic caracter populist. Sincer vă spun eu cred că această ordonanţă a fost dată de către Guvernul Ponta doar din motive electorale, fără a se gândi la acele categorii prevăzute în această ordonanţă, pentru că dacă într-adevăr s-ar fi gândit la aceste categorii, trei ani de zile aceste categorii nu ar fi fost puse deoparte.
Stimate coleg, domnule Neacşu, să ştiţi că aţi fost total dezinformat. Amendamentul privind majorarea alocaţiilor de stat pentru copii a fost respins la vot. El nu a fost amânat în cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi vă spun sincer că aş fi dorit ca pe o ordonanţă atât de importantă să vedem care este poziţia ministrului muncii, dar probabil că o s-o aflăm deseară la televizor.
Prezenta ordonanţă de Guvern, în opinia mea, este o bătaie de joc faţă de scopul asumat, şi anume cel al creşterii natalităţii, prin faptul că maschează, de fapt, noi alocări discreţionare de fonduri. Cred că problematica alocaţiilor pentru copii este un subiect pe care ni l-am asumat cu toţii în campania electorală. Faptul că media în Uniunea Europeană a alocaţiei este undeva la 210 euro, mi se pare de-a dreptul strigător la cer, pentru că la noi este undeva la 10 euro.
Cred că trebuie să avem un efort comun, astfel încât majorarea alocaţiei de stat pentru copii să nu fie doar o lozincă electorală, ci, într-adevăr, ea să se reuşească să fie pusă în practică. (Aplauze.)

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Bun. Suntem la partea de intervenţii pe dezbateri generale, am înţeles. Da? Mai este cineva care doreşte să ia cuvântul? Nu. Mulţumesc foarte mult.
Avem 24 de amendamente admise, 3 respinse. Fiind un proiect destul de important, v-aş propune să-mi daţi voie să gestionez eu luările de cuvânt, astfel încât să nu supunem un timp, să aveţi sentimentul că punem botniţă opoziţiei, ca pe vremuri. Da? Vă rog frumos.
Bun. Amendamente admise. Mergem în calupuri de câte cinci. Sunteţi de acord? Pregătiţi-vă cartelele. Calupuri de câte cinci. Să înceapă votul.
detalii vot

Cele respinse, fiecare amendament respins, se uită la el şi ia cuvântul atunci când trebuie.
148 de voturi pentru, zero abţineri, 2 voturi împotrivă.
Vă reamintesc procedura: fiecare dintre cei care aveţi un amendament respins, vă uitaţi în ce calup este şi ridicaţi mâna şi eu vă dau cuvântul.
Staţi să-l spun pe primul, că nu l-am spus. Am supus la vot calupuri de câte cinci.
Deci, în primul calup de la 1 la 5, doamna deputat Pocora, aveţi cuvântul. La dumneavoastră era o problemă cu degetul, ştiu şi... asta e.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Amendamentul pe care l-am formulat este de dublare a alocaţiei, cuantumului alocaţiei de la 42 la 84 de lei. Practic, ceea ce noi venim şi cerem astăzi prin acest amendament este să-i dăm dreptate premierului României care a spus că alocaţia de stat pentru copii este 84 de lei. Ba, mai mult, dacă stăm să vedem ce face o familie cu cei 42 de lei, ştim foarte bine cei care avem copii, mai ales copii mici, o cutie de lapte pe zi, un penar sau o pereche de încălţăminte de proastă calitate la nu ştiu câte luni. Practic, ajungi să strângi salariul minim pe economie undeva la aproape doi ani de alocaţie strânsă. Cam acesta este nivelul în momentul de faţă.
De aceea, noi vă propunem dublarea alocaţiei de stat pentru copii. Şi aş vrea să aud foarte clar aici punctul de vedere al doamnei ministru Rovana Plumb, pentru că noi pe doamna Rovana Plumb n-am avut-o nici în comisie, să ne spună cum se raportează la acest amendament, o vedem la televizor de fiecare dată cum vine şi ne povesteşte câte vrea să facă, dar, în realitate, ministrul muncii vine în Comisia pentru muncă doar atunci când are de tăiat panglici sau sunt petreceri cu confettii.
Vă rog, doamnă ministru, să ne spuneţi de ce nu sunteţi de acord cu majorarea alocaţiei de stat pentru copii la 84 de lei şi am auzit aici multiple, multiple analize. E nevoie să facem analize, să vedem dacă bugetul ne lasă. De vreo trei ani de zile se fac analize pe acest subiect şi copiii sunt ultimii. Atunci când nu vrei să rezolvi un subiect, faci o comisie sau te apuci de o analiză. Este clar: majoritatea, până în acest moment, nu şi-a dorit majorarea alocaţiei pentru copii.
De aceea, stimaţi colegi, fac un apel şi raţional, dar şi de suflet la dumneavoastră. Fiecare, aveţi poate... sunteţi părinţi sau sunteţi bunici sau aveţi nepoţi. Fiecare aveţi cetăţeni în colegiu care au copii. Vă rog, votaţi acest amendament de dublare a alocaţiei de stat pentru copii. Nu are culoare politică. Este pentru viitorul României, este pentru copiii noştri şi ar însemna foarte mult şi pentru noi, ca politicieni, să ne mai gândim şi la nevoile cetăţenilor şi nu numai, la lucruri care, în parte, câteodată, ne privesc pe noi.
Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc foarte mult.
Aş vrea, înainte de a-i da cuvântul reprezentantului Guvernului, n-am mai apucat cu doamna Pocora că a plecat, era ministrul apărării din Republica Moldova sus, la prezidiu. Am avut o vizită oficială, un proeuropean şi un, dacă vreţi, susţinător al apropierii de structura euroatlantică. Deşi, ştiţi foarte bine, Republica Moldova este neutră, conform Constituţiei.
Îmi pare rău că nu mai putem să-l salutăm.
Din partea Guvernului României, domnule secretar de stat, vă rog frumos să prezentaţi punctul de vedere la afirmaţia doamnei deputat cu privire la susţinerea unui amendament respins.
Aveţi cuvântul.

Domnul Teodor Codrin Scutaru:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Vrem să menţionăm că această modificare a Legii nr. 277/2010 este un pas pe care-l facem în vederea asigurării unei mai bune protecţii a familiilor cu copii ale căror venituri se situează sub nivelul de 530 de lei pe membru de familie şi astfel prevedem majorarea cuantumului actual al alocaţiei cu suma de 42 de lei pentru fiecare copil al familiei, începând cu drepturile lunii noiembrie 2014.
La alocaţia de susţinere a familiei biparentale cu venituri de sub 200 de lei, cuantumul era până la 1 noiembrie de 40 de lei pentru familia cu un copil, creşte la 82 de lei. Pentru familia cu doi copii era această alocaţie 80 de lei, creşte la 164 de lei. Pentru familia cu trei copii, 120 de lei, creşte la 246 de lei.
La alocaţia de susţinere a familiei biparentale cu venituri între 201 şi 530 de lei, pentru familia cu un copil cuantumul creşte de la 33 la 75 de lei, la doi copii de la 66 creşte la 150 de lei, la trei copii de la 99 de lei la 225 de lei.
Pentru familia monoparentală cu venituri sub 200 de lei, alocaţia de susţinere a familiei creşte pentru familia cu un copil de la 65 de lei la 107 lei, la doi copii de la 130 de lei la 214 lei, la trei copii, 195 de lei, creşte la 321 de lei. La alocaţia de susţinere a familiei monoparentale care are venituri între 201 lei şi 530 de lei, pentru familia cu un copil cuantumul era de 60 de lei, ajunge la 102 lei, la doi copii, 120 de lei, creşte la 204 lei, la trei copii de la 180 de lei la 306 lei.
Am vrut să fac aceste precizări pentru că acest prim pas de creştere a veniturilor familiilor care se confruntă cu un nivel de marginalizare socială semnificativ este important. Şi de aceste măsuri beneficiază circa 600.000 de copii din România. Nu putem ignora acest impact şi această măsură pe care o luăm.
În al doilea rând, vă reamintesc că, ca şi punct de vedere al Guvernului, atunci când vom găsi sursa de finanţare, împreună cu Ministerul de Finanţe pentru a creşte toate alocaţiile de stat din România, o vom face cu siguranţă şi cu responsabilitatea necesară.
Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc foarte mult.
Pregătiţi-vă cartelele.
Domnule Vlase, domnule Vlase...
Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele. Să înceapă votul.
detalii vot

(Aplauze.)
98 de voturi pentru, 3 abţineri, 77 de voturi împotrivă.
Amendamentul a trecut. (Aplauze.)
Bun. Asta-i viaţa. O să-i spun lui fiică-mea că i-a trecut amendamentul.
Bun. În calupul de la 1 la 5, dacă mai sunt amendamente? Nu. Aprobate.
De la 6 la 10. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.
De la 11 la 15. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.
De la 16 la 20. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.
De la 21 la 24. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.
Dragi colegi, proiectul de lege merge la votul final.
Pe procedură, domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:
Domnule preşedinte,
În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat solicit o pauză de 25 de minute pentru consultări. (Rumoare.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Nu fiţi nervoşi. Da, se aprobă. 25 de minute pauză pentru consultări.

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Grupurile parlamentare să-şi invite colegii în sală.
Continuăm cu următorul proiect de lege, nu?
Pe procedură, domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Aş vrea să vă rog, în primul rând, să-mi permiteţi să fac o recomandare. Vă rog să porniţi soneria pentru ca să vină în sală...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Am pornit-o.

Domnul Marian Neacşu:
...ca să vină în sală şi colegii noştri care sunt pe holuri sau la bufet. Şi al doilea lucru: cu neplăcută surprindere constat că o parte destul de importantă, m-am uitat în listingul de prezenţă la toate grupurile parlamentare, o bună parte dintre colegii noştri au ales să nu fie prezenţi în sală la dezbaterile plenare de astăzi, aşa încât, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, vă solicit apel nominal, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Comitetul liderilor, până la prezidiu, vă rog frumos. (Consultări.)
Este acum interpretabil faţă de trecut, când nu aveai voie...
Apel nominal, vă rog frumos. Stafful tehnic, vă rog frumos, un SMS pentru toţi parlamentarii din partea Secretariatului general, se face apel nominal din partea preşedintelui de şedinţă, să fie informaţi, pentru că unii dintre ei sunt la nişte activităţi care... cutuma spune că sunt obligaţi să vină înapoi când se face apelul nominal.
Domnule Ciolacu, vă rog frumos să începeţi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:
Adam Luminiţa-Pachel absentă
Adăscăliţei Constantin prezent
Alexe Costel prezent
Alexe Florin-Alexandru prezent
Almăjanu Marin absent
Amet Varol prezent
Anastase Roberta Alma absentă
Andea Petru prezent
Andronache Gabriel prezent
Anghel Gabriela-Lola absentă
Antal István absent
Anton Marin absent
Anuşca Roxana-Florentina absentă
Ardeleanu Sanda-Maria prezentă
Arsene Ionel absent
Avram Constantin prezent
Avram Marian prezent
Axente Ioan prezent
Babuş Radu absent
Bălan Ioan absent
Baltă Mihai prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru absent
Bălan Ion prezent
Bănicioiu Nicolae Guvern
Bărbulescu Daniel-Ionuţ absent
Bejinariu Eugen absent
Benga Ioan absent
Berci Vasile absent
Birchall Ana prezentă
Bîrsăşteanu Florică prezent
Blăjuţ Viorel-Ionel absent
Blănariu Valentin absent
Boboc Valentin Gabriel prezent
Bode Lucian Nicolae absent
Berci Vasile prezent
Bode Lucian Nicolae prezent
Bogdan Gheorghe-Dănuţ prezent
Bogdănici Camelia-Margareta prezentă
Boghicevici Claudia prezentă
Bónis István prezent
Borbély László prezent
Bordeianu Dan absent
Bot Octavian absent
Bucur Constantin-Alin absent
Bucura-Oprescu Simona absentă
Budurescu Daniel-Stamate absent
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin absent
Burlacu Ştefan absent
Calimente Mihăiţă prezent
Caloianu Mario-Ernest prezent
Calotă Florică Ică absent
Canacheu Costică prezent
Cazan Mircea-Vasile absent
Călin Ion absent
Căprar Dorel-Gheorghe absent
Cătăniciu Steluţa-Gustica absentă
Cernea Remus-Florinel prezent
Chebac Eugen prezent
Cherecheş Florica prezentă
Chiriţă Dumitru absent
Chirteş Ioan-Cristian prezent
Chirvăsuţă Laurenţiu prezent
Chiţoiu Daniel absent
Cioată Cezar absent
Ciobanu Gheorghe prezent
Ciobanu Liliana absentă
Ciocan Dan absent
Ciofu Tamara-Dorina prezentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Ciubotaru Lucian-Manuel absent
Ciucă Liviu-Bogdan absent
Ciuhodaru Tudor absent
Ciurariu Florin prezent
Cocei Erland prezent
Codîrlă Liviu absent
Comşa Cornel-George absent
Condurăţeanu Andrei-Răzvan prezent
Constantin Daniel absent, Guvern
Cosma Vlad-Alexandru absent
Costin Gheorghe prezent
Covaci Dorel prezent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel absent
Crăciunescu Grigore prezent
Cristea Aurelia absentă
Cristea Victor prezent
Cristian Horia prezent
Cseke Attila-Zoltán prezent
Cupă Ion prezent
Cupşa Ioan prezent
Daea Petre prezent
Dalca Ştefan-Petru absent
Dascălu Constantin prezent
Deaconu Mihai prezent
Delureanu Virgil prezent
Diaconu Adrian-Nicolae prezent
Diaconu Mihai-Bogdan absent
Dima Toader prezent
Dîrzu Ioan prezent
Doboş Anton absent
Dobre Mircea-Titus prezent
Dobre Victor Paul prezent
Dobrinescu Traian prezent
Dolha Mircea absent, concediu
Dolha Nechita-Stelian prezent
Dolineaschi Andrei absent
Donţu Mihai-Aurel prezent
Dragnea Nicolae-Liviu absent
Dragomir Gheorghe prezent
Dragomir Maria absentă
Dragomir Viorel Marian absent
Drăghici Mircea-Gheorghe absent
Drăghici Sonia-Maria prezentă
Drăguşanu Vasile-Cătălin prezent
Dumbrăvanu Paul absent
Dumitrache Ileana Cristina absentă
Dumitru Georgică absentă
Dumitru Ioana-Jenica prezentă
Dumitru Ovidiu-Ioan prezent
Duşa Mircea absent, Guvern
Emacu Gheorghe prezent
Enache Marian absent
Enea Constantin-Cosmin absent
Eparu Ion prezent
Erdei Dolóczki István absent
Fejér László-Ődőn prezent
Fenechiu Cătălin-Daniel absent
Firczak Gheorghe prezent
Florea Damian absent
Florea Daniel prezent
Fonta Nuţu prezent
Frăticiu Gheorghe prezent
Galan Constantin absent
Ganţ Ovidiu Victor prezent
Gavrilescu Graţiela Leocadia absentă, Guvern
Galan Constantin prezent
Găină Mihăiţă absent
Geantă Florian Daniel prezent
Gerea Andrei Dominic absent, Guvern
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghe Florin prezent
Gheorghe Tinel prezent
Ghera Giureci-Slobodan absent
Ghiţă Sebastian-Aurelian absent
Ghiveciu Marian absent
Gireadă Dumitru-Verginel prezent
Gliga Vasile Ghiorghe prezent
Gorghiu Alina-Ştefania absentă
Grama Horia prezent
Grecea Maria prezentă
Grindeanu Sorin Mihai absent, Guvern
Gudu Vasile prezent
Gunia Dragoş-Ionel absent
Guran Virgil prezent
Gurzău Adrian absent
Gust Băloşin Florentin absent
Gvozdenovici Slavomir prezent
Harbuz Liviu prezent
Hărău Eleonora-Carmen absentă
Holban Titi absent
Horga Vasile prezent
Hulea Ioan absent
Iacoban Sorin-Avram prezent
Ialomiţianu Gheorghe prezent
Iancu Iulian prezent
Iane Daniel prezent
Iane Ovidiu-Cristian prezent
Ibram Iusein prezent
Ignat Miron absent
Iliuţă Vasile prezent
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ionescu Aurelian prezent
Ionescu George absent
Iordache Florin prezent
Irimie Vicenţiu-Mircea prezent
Iriza Scarlat absent
Ispir Raluca-Cristina prezentă
Itu Cornel prezent
Kelemen Atilla-Béla-László absent
Kelemen Hunor prezent
Kerekes Károly prezent
Kereskényi Gábor prezent
Khraibani Camelia prezentă
Korodi Attila prezent
Laza-Matiuţa Liviu absent
Longher Ghervazen prezent
Lubanovici Mircea prezent
Lupu Mihai absent, concediu
Man Mircea prezent
Manda Iulian Claudiu absent
Manea Victor-Gheorghe prezent
Manolache Marius absent
Manolescu Oana absentă
Marcoci Vlad prezent
Marcu Viorica absentă
Marian Ion Cristinel absent
Marica Petru-Sorin prezent
Marin Gheorghe prezent
Marin Laura prezent
Marocico Ion prezent
Martin Eduard-Stelian absent
Márton Árpád-Francisc
Prezent Martin Eduard, scuze.
Márton Árpád-Francisc prezent
Máté András-Levente prezent
Matei Călin-Vasile-Andrei prezent
Mazilu Constantin absent
Măduţa Flavius-Luigi prezent
Melinte Ion prezent
Merka Adrian-Miroslav prezent
Mihai Aurelian prezent
Blănariu Valentin prezent
Mihăilă Ioan prezent
Mihăilescu Ion-Bogdan absent
Militaru Lucian prezent
Mincă Liliana absentă
Mircovici Niculae prezent
Mironescu Răzvan Horia prezent
Mitrea Manuela absentă
Mîrza Gavril prezent
Mocanu Adrian absent
Mocioalcă Ion prezent
Mocioi Niculina prezentă
Moisii Constantin absent
Moldovan Carmen Ileana prezentă
Moldovan Ioan prezent
Moldovan Iosif absent
Molnar Zsolt prezent
Motreanu Dan-Ştefan prezent
Moţ Constantin-Stelian-Emil prezent
Movilă Petru prezent
Muntean Mircia absent
Alexe Costel prezent
Munteanu Ioan prezent
Murgu Neagu absent
Nassar Rodica absentă
Nazare Alexandru absent
Neacşu Marian prezent
Necula Cosmin prezent
Negruţ Clement prezent
Negruţ Cornelia absentă
Nica Nicolae-Ciprian prezent
Nichita Cristina absentă
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Alexandri prezent
Nicolae Florian absent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Nicolescu Theodor-Cătălin absent
Nicolicea Eugen absent, Guvern
Niculae Aurel prezent
Niculescu Dumitru prezent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae absent
Nistor Gheorghe-Vlad absent
Nistor Laurenţiu prezent
Nistor Marioara prezentă
Niţă Constantin absent
Ghera Giureci-Slobodan prezent
Niţă Emil prezent
Nosa Iuliu absent
Oajdea Daniel Vasile absent
Ochi Ion absent
Oltean Ioan prezent
Orban Ludovic prezent
Oros Nechita-Adrian prezent
Palăr Ionel prezent
Palaşcă Viorel absent
Oajdea Daniel Vasile prezent
V-am văzut acum.
Paleologu Theodor absent
Arsene Ionel prezent
Pambuccian Varujan prezent
Pană Adriana-Doina prezentă
Pardău Dumitru prezent
Paul Maria-Andreea absentă
Păun Nicolae absent
Pârgaru Ion absent
Pâslaru Florin-Costin prezent
Peia Ninel prezent
Petrea Dorin Silviu prezent
Petrescu Petre absent
Petric Octavian prezent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea prezent
Plumb Rovana absent, Guvern
Pocora Cristina-Ancuţa prezentă
Podaşcă Gabriela-Maria prezentă
Ponta Victor-Viorel absent, Guvern
Pop Georgian prezent
Popa Octavian-Marius absent
Popa Radu Mihai absent
Popeangă Vasile prezent
Popescu Dan-Cristian prezent
Popescu Dumitru-Iulian absent
Popescu Florin Aurelian absent
Popoviciu Alin Augustin Florin absent
Potor Călin absent
Preda Cezar-Florin absent, deplasare externă
Puşcaş Iacob absent
Raeţchi Ovidiu Alexandru absent
Răducanu Ion prezent
Rădulescu Cătălin-Marian prezent
Rădulescu Constantin absent
Rădulescu Romeo absent
Răţoi Neculai prezent
Resmeriţă Cornel-Cristian absent
Rizea Cristian absent
Roman Cristian-Constantin prezent
Roman Gheorghe prezent
Roman Ioan Sorin prezent
Roman Victor prezent
Roşca Lucreţia prezentă
Roşca Mircea absent
Rotaru Răzvan prezent
Rusu Valentin absent
Sava Andrei-Valentin absent
Sămărtinean Cornel-Mircea prezent
Săpunaru Nini prezent
Săvoiu Ionuţ-Cristian prezent
Scarlat George prezent
Schelean Valeria-Diana absentă
Secară Florin Mihail prezent
Sefer Cristian-George prezent
Seres Dénes prezent
Silaghi Ovidiu Ioan absent, activitate parlamentară
Simedru Dan Coriolan prezent
Simionescu Adrian Constantin absent
Smarandache Miron Alexandru prezent
Solomon Adrian prezent
Stan Ioan prezent
Stan Ion absent
Stanciu Anghel prezent
Stanciu Zisu absent
Stancu Ionel absent
Stativă Irinel Ioan prezent
Stănescu Alexandru prezent
Steriu Valeriu-Andrei absent
Stoica Mihaela absentă
Stragea Sorin Constantin prezent
Stroe Ionuţ-Marian absent, deplasare externă
Stroe Radu prezent
Sturzu Mihai-Răzvan prezent
Suciu Vasile-Daniel prezent
Surdu Raluca absentă
Surugiu Iulian-Radu absent
Szabó Ödön prezent
Şcheau Ion prezent
Şimon Gheorghe prezent
Şoptică Costel prezent
Şova Lucian prezent
Ştefan Viorel absent, la comisie
Ştefănescu Elena Cătălina absentă
Ştirbu Gigel-Sorinel prezent
Tabugan Ion prezent
Taloş Gheorghe-Mirel absent
Tararache Mihai prezent
Tămâian Ioan prezent
Tănase Răzvan-Ionuţ prezent
Tănăsescu Claudiu-Andrei absent
Tătaru Florin-Cristian prezent
Babuş Radu prezent
Teju Sorin prezent
Teodorescu Ioan Viorel absent
Thuma Hubert Petru Ştefan absent
Tiuch Cătălin prezent
Tîlvăr Angel absent, Guvern
Toader Mircea-Nicu prezent
Tocuţ Dan-Laurenţiu absent
Tomac Eugen prezent
Traicu Rodin prezent
Tudorache Daniel prezent
Tudorie Violeta prezentă
Tudose Mihai absent, Guvern
Turcan Raluca prezentă
Tuşa Adriana Diana prezentă
Ţigăeru Roşca Laurenţiu absent
Ţîmpău Radu Bogdan prezent
Udrişte Gheorghe prezent
Uioreanu Elena-Ramona prezentă
Urcan Ionaş-Florin prezent
Uricec Eugen Constantin prezent
Ursărescu Dorinel absent
Vainer Aurel prezent
Varga Lucia-Ana prezentă
Varga Vasile prezent
Vasilică Radu Costin absent
Vizitiu Sergiu-Constantin prezent
Vladu Iulian prezent
Vlase Petru Gabriel prezent
Vlădoiu Aurel absent
Voicu Mădălin-Ştefan prezent
Voicu Mihai Alexandru prezent
Vreme Valerian absent
Vulpescu Ionuţ absent, Guvern
Weber Mihai prezent
Zaharcu Neviser absentă
Zamfir Daniel-Cătălin prezent
Zisopol Dragoş Gabriel prezent
Zgonea Valeriu Ştefan prezent
Zlati Radu prezent
Cine n-a fost strigat?
Chiriţă Dumitru prezent
Arsene Ionel prezent
Călin Ion prezent
Chiriţă Dumitru prezent
Dragomir Viorel absent
Dragomir Maria prezentă
Delureanu Virgil prezent
Blăjuţ Viorel-Ionel prezent
Zaharcu Neviser prezentă
Hărău
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Ciobanu Liliana prezentă

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Domnul Ciolacu, vă rog frumos să-i strigaţi pe toţi cei care sunt lângă dumneavoastră, ca să încheiem odată discuţia aceasta. Vă rog frumos!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:
Da, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Domnul Iriza e lângă dumneavoastră, domnul Popeangă...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:
Da, domnule preşedinte.
Erdei Dolóczki István prezent
Hărău Eleonora Carmen prezentă

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Şi domnul Hulea, uite, îl aveaţi în faţa dumneavoastră, este domnul Hulea.
Domnule Ciolacu, mergeţi mai departe cu apelul şi la final... Domnule Ciolacu, asta este procedura parlamentară, la final, îi strigaţi pe cei care sunt.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:
Trebuie să o iau din nou...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Domnule Ciolacu, haideţi să facem şi noi ce trebuie. Domnule Ciolacu... domnule Ciolacu!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:
Tocuţ Dan-Laurenţiu prezent

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Domnule Ciolacu, la final!
Domnilor deputaţi, la final, mai strigă o dată şi atât. Mai strigaţi o dată pe cei care sunt absenţi, dacă au venit, să vă anunţe. Atât, asta este procedura parlamentară şi s-a închis.
Doamnă deputat, orice întâlnire în paralel cu plenul o suspendaţi şi veniţi şi strigaţi prezent. Dacă vreţi, dacă nu vreţi, e treaba dumneavoastră.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:
Adam Luminiţa-Pachel absentă
Almăjanu Marin absent
Anastase Roberta Alma absentă
Anghel Gabriela-Lola absentă
Antal István prezent
Anton Marin absent
Anuşca Roxana-Florentina absentă
Babuş Radu prezent
Bălan Ioan prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru absent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ absent
Bejinariu Eugen prezent
Benga Ioan absent
Berci Vasile prezent
Bordeianu Dan absent
Bot Octavian absent
Bucur Constantin-Alin absent
Budurescu Daniel-Stamate absent
Calotă Florică Ică absent
Cazan Mircea-Vasile absent
Căprar Dorel-Gheorghe prezent
Chiţoiu Daniel absent
Cioată Cezar absent
Ciocan Dan absent
Ciubotaru Lucian-Manuel absent
Ciucă Liviu-Bogdan absent
Ciuhodaru Tudor absent
Codîrlă Liviu absent
Comşa Cornel-George absent
Cosma Vlad absent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel absent
Cristea Aurelia prezentă
Dalca Ştefan-Petru absent
Deaconu Mihai absent
Dima Toader prezent
Doboş Anton absent
Dolha Mircea absent
Dolineaschi Andrei absent
Dragomir Viorel Marian absent
Drăghici Mircea-Gheorghe absent
Dumbrăvanu Paul absent
Dumitru Georgică absent
Enache Marian absent
Enea Constantin-Cosmin absent
Fenechiu Cătălin-Daniel absent
Florea Damian absent
Găină Mihăiţă absent
Grindeanu Sorin Mihai absent
Gunia Dragoş-Ionel absent
Gurzău Adrian absent
Gust Băloşin Florentin absent
Dolineaschi Andrei prezent
Holban Titi absent
Hulea Ioan prezent
Ignat Miron absent
Iliuţă Vasile prezent
Ionescu George absent
Iriza Scarlat prezent
Kelemen Atilla-Béla-László absent
Laza-Matiuţa Liviu absent
Manda Iulian Claudiu absent
Manolache Marius absent
Manolescu Oana absentă
Marcu Viorica absentă
Marian Ion Cristinel prezent
Mazilu Constantin absent
Mihăilescu Ion-Bogdan prezent
Mincă Liliana absentă
Mitrea Manuela absentă
Mocanu Adrian absent
Moisii Constantin absent
Moldovan Iosif absent
Muntean Mircia absent
Nassar Rodica absentă
Murgu Neagu absent
Nazare Alexandru absent
Negruţ Cornelia prezentă
Nichita Cristina absentă
Nicolae Florian absent
Nicolicea Eugen absent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae absent
Nistor Gheorghe absent
Niţă Constantin absent
Nosa Iuliu prezent
Ochi Ion absent
Palaşcă Viorel absent
Paleologu Theodor absent
Păun Nicolae absent
Pârgaru Ion absent
Petrescu Petre absent
Popa Octavian-Marius absent
Popa Radu Mihai absent
Popescu Dumitru-Iulian absent
Popescu Florin Aurelian absent
Popoviciu Alin Augustin Florin prezent
Potor Călin absent
Puşcaş Iacob absent
Raeţchi Ovidiu Alexandru absent
Rădulescu Constantin absent
Rădulescu Romeo absent
Resmeriţă Cornel-Cristian absent
Rizea Cristian absent
Roşca Mircea absent
Rusu Valentin absent
Sava Andrei-Valentin absent
Simionescu Adrian Constantin absent
Stanciu Zisu absent
Stancu Ionel absent
Steriu Valeriu-Andrei absent
Stoica Mihaela absentă
Stroe Ionuţ-Marian absent
Surdu Raluca absentă
Surugiu Iulian-Radu absent
Ştefănescu Elena Cătălina absentă
Taloş Gheorghe-Mirel absent
Tararache Mihai prezent
Tănăsescu Claudiu-Andrei absent
Teodorescu Ioan Viorel absent
Thuma Hubert Petru Ştefan absent
Ţigăeru Roşca Laurenţiu absent
Ursărescu Dorinel absent
Vreme Valerian absent
Şi atât. Am terminat, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc foarte mult.
Dragi colegi, trecem la următorul proiect de lege.

7. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic.
Are procedură de urgenţă.
Raportul nu conţine amendamente şi are caracter organic.
Pe procedură, domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Se spune în raportul întocmit că nu sunt amendamente depuse.
Eu arăt plenului şi camerelor de luat vederi că am depus amendamente la cererea de reexaminare şi, în conformitate cu prevederile art. 61, 63 şi 137 alin. (2), (3) şi (4), aceste amendamente trebuiau discutate.
Mai mult, în raport se spune şi se invocă ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Deci, spuneţi 137, (2), (3) şi (4)?

Domnul Tinel Gheorghe:
Domnule preşedinte, am în faţă regulamentul, care prevede foarte clar, la art. 137 alin. (2), că cererea Preşedintelui României privind reexaminarea unei legi este de competenţa comisiei permanente care a fost sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă respectivă. Aceasta va întocmi un raport cu privire la obiecţiile din cererea de reexaminare.
Deci, era clar că cererea de reexaminare trebuia discutată pe obiecţiile formulate.
Mai mult, la obiecţiile formulate s-au depus şi înregistrat la una dintre comisiile sesizate în fond amendamente, înaintea sesizării şi discuţiilor în fond ale celor trei comisii.
Deci, din punctul meu de vedere, regulamentar, corelat şi cu prevederile lui 137 alin. (3) şi cu prevederile lui 61, care spune că comisiile permanente...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
237 alin. (3)?

Domnul Tinel Gheorghe:
137 alin. (3).

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
A, da.

Domnul Tinel Gheorghe:
Şi cu 61, care spune că comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor examinează proiectele de lege, propuneri legislative, proiecte de acte... hotărâri ale Camerei Deputaţilor, avize şi amendamentele... deci invocat art. 61 şi în raportul comisiilor sesizate în fond.
Deci, iată, avize şi amendamente. Deci, este clar că dacă s-au depus amendamentele înainte de întâlnirea în fond a celor trei comisii, ele trebuiau discutate, domnule preşedinte.
Eu, în temeiul celor ridicate de la tribuna Parlamentului, vă cer să supuneţi votului plenului retrimiterea la comisie a cererii de reexaminare şi dezbaterea ei, în temeiul art. 61, 63, 137 alin. (2) şi (3).

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Domnul Nica, vicepreşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:
Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.
O să încerc să vorbesc mai rar, pentru că am avut onoarea să prezidez lucrările celor trei comisii. Şi, cu tot respectul pe care-l port PNL-ului, în ansamblu, şi în mod special domnului Tinel Gheorghe, dânsul are dreptate când citează alineatul (3) de la 137, dar uită să citeze alineatul (2).
Şi atunci, daţi-mi voie să spun, pe logica formală a interpretării juridice, să vă dau eu citire, ca să vă spun cum stau lucrurile şi ceea ce au avut comisiile în vedere la data întocmirii raportului suplimentar. "Cererea Preşedintelui României privind reexaminarea unei legi este de competenţa comisiei permanente care a fost sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă respectivă. Aceasta va întocmi un raport cu privire la obiecţiile din cererea de reexaminare, respectiv - şi avem două acţiuni - adoptarea sau respingerea acesteia."
Ceea ce spuneţi dumneavoastră la alineatul (3) are legătură cu teza finală din alineatul (2), în ipoteza în care, în urma votului, ar fi fost acceptată reexaminarea în parte sau în totalitate a cererii de reexaminare, pentru că aşa spune şi aici: "În cazul în care obiecţiile din cererea de reexaminare sunt acceptate, în totalitate sau în parte, comisia va formula, după caz, propuneri referitoare la textele corespunzătoare."
Este eronat să interpretezi... să ceri ceva după alineatul (3), când alineatul (3), conform logicii juridice, curge din alineatul (2) şi este teza finală.
După câte îmi aduc aminte, am lăsat votul mai la urmă, după ce au fost dezbateri generale şi aţi vorbit colegii din PNL, aţi intervenit de două ori, de trei ori, şi chiar unii dintre dumneavoastră m-aţi lăudat - şi nu o să mai dau nume aici, că nu are rost - că am fost foarte elegant în adoptarea problemei, în atitudine.
Când s-a supus la vot prima propunere, a fost de respingere a acţiunii. Votul a fost concludent, 35 la 21. Prin urmare, nu are rost... s-a respins acţiunea cu 35 de voturi pentru respingere, 21 pentru admitere.
Prin urmare, nu are rost să mai discutăm de etapa a doua, deoarece s-a încheiat prin simplul vot. Numai în situaţia în care cererea de reexaminare... şi noi, la comisie, avem şi cerere de reexaminare, chiar acum, pe rol, am admis ieri o reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis... atunci curgea alineatul (3) şi spuneam că în termen de 7 zile se depun amendamente şi, după scurgerea celor 7 zile, încă 5 zile pentru întocmirea raportului.
Noi am făcut raport suplimentar pentru respingerea şi menţinerea raportului actual.
Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Domnul Neacşu voiaţi să luaţi cuvântul, după care, domnul Cernea, pe procedură. Pe aceeaşi speţă, da?

Domnul Marian Neacşu:
Domnule preşedinte,
Cred că argumentaţia prezentată de colegul nostru, vicepreşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, a fost lipsită de orice altă posibilitate de a înţelege altceva decât a prezentat dânsul.
Acum, faptul că colegul meu, domnul Tinel, vine şi se pronunţă despre Codul silvic, îl înţeleg, că este silvicultor.
Atunci când se pronunţă despre regulament, poate că este bine să se uite cu mai multă atenţie şi cred că mai este şi, dacă-mi aduc aminte bine, vicepreşedinte al Comisiei pentru regulament.
Deci, avem o procedură, în situaţia în care se respinge în totalitate cererea - vreau să punctez, doar - în condiţiile în care şi la Senat s-a întâmplat acelaşi lucru. Proiectul legislativ a venit în Cameră, în urma reexaminării, fără a se fi intrat în amendamente şi a fost respinsă cererea, aşa cum a fost ea formulată. A venit în Cameră, erau două posibilităţi: dacă s-a respins în totalitate, s-a făcut raportul suplimentar, s-a închis circuitul legislativ, că aşa este regulamentul. Şi nu numai acum, în acest nou regulament, votat acum două săptămâni, aşa a fost şi până acum regulamentul.
În măsura în care s-ar fi respins această solicitare şi s-ar fi supus atenţiei comisiei reexaminarea, atunci, într-adevăr, procedura, cea indicată de colegul Tinel Gheorghe, era corectă, se depuneau amendamente, comisia făcea raportul suplimentar care conţinea amendamentele care se discutau, erau admise, erau respinse, după caz, şi intram în procedura specifică alin. (3), aşa cum s-a amintit.
Deci, concluzia, dat fiind faptul că solicitarea de reexaminare a fost respinsă în totalitate, cu votul care a fost anunţat de către vicepreşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care a condus şedinţa respectivă a celor trei comisii reunite, evident că raportul s-a încheiat în această formulă.
Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc.
Domnul Cernea, vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Într-adevăr, s-a vorbit despre dezbaterile de la comisie. Ar fi fost, cred eu, înţelept să fie ascultate şi punctele de vedere ale societăţii civile, care au fost reprezentate acolo de mai multe organizaţii neguvernamentale. Dezbaterea aprofundată şi ascultarea mai multor opinii ne face pe toţi mai înţelepţi şi mai conştienţi de detalii care, poate, altfel ne scapă şi ar fi fost o şansă pentru a lua o decizie şi mai legitimă şi mai bine fundamentată.
Eu am anunţat că voi vota pentru acest Cod silvic, însă, păcat că nu au fost audiaţi şi cei de la organizaţiile neguvernamentale.
Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc foarte mult.
Domnul deputat Orban.

Domnul Ludovic Orban:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Avem de-a face cu solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal de retrimitere la comisiile sesizate în fond a acestei cereri de reexaminare. Este o solicitare regulamentară...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Pe 70... art. 70.

Domnul Ludovic Orban:
Este o solicitare regulamentară, pe care vă rog să o supuneţi la vot, pentru că eu cred că este o lege mult prea importantă, astfel încât să o adoptăm fără a reflecta adânc asupra posibilelor consecinţe ale acestei legi. Iar dumneavoastră ştiţi foarte bine că motivul solicitării noastre de retrimitere în comisii este foarte simplu: rediscutarea art. 20 care permite, practic, hăcuirea pădurilor din România, fără niciun fel de amenajament, pentru orice proprietar de păduri, nu numai pentru cei care au astăzi sub 10 hectare, ci pentru orice proprietar de păduri care vrea să-şi taie pădurea. Îi dă 5 hectare fratelui, 5 hectare soţiei, 10 hectare mai ştiu eu cui, finului, şi poate să taie fără niciun fel de amenajament.
Dacă lăsăm legea aşa cum este astăzi, riscăm să...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc foarte mult. Aţi depăşit cele două minute.

Domnul Ludovic Orban:
... riscăm să ne asumăm răspunderea...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ludovic Orban:
...pentru punerea la pământ a unei mari suprafeţe de pădure. (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Vă mulţumesc foarte mult. Aţi depăşit cele două minute. Vă rog frumos să respectaţi regulamentul. V-am atras atenţie.
Domnul deputat Tinel Gheorghe, dreptul la replică.
O să rog stafful tehnic, dacă nu cumva, din cei 750-800 de oameni care lucrează, cineva este obosit şi nu se pricepe la calculator, să respecte noile proceduri regulamentare, ca fiecare deputat să vadă când depăşeşte cele două minute.
Vă rog frumos, dacă e greu, spuneţi-ne, că angajăm un parlamentar. Îl plătim suplimentar şi nu-i o problemă, dar nu ştiu cu cine să mai vorbesc din stafful tehnic, că sunteţi zeci de directori, zeci de şefi de departamente şi nu poate să stabilească cineva această chestiune.
Domnule deputat, iertaţi-mă, vă rog frumos.
Stafful tehnic este obosit. Lucrăm miercurea şi joia şi, de obicei, miercurea pleca după-amiază şi nu ştie ce să facă...

Domnul Tinel Gheorghe:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Intervenţia mea regulamentară privind solicitarea de retrimitere, a avut în vedere prevederile alin. (2) din raport.
În raportul supus analizei şi dezbaterii, se spune aşa: "În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor trei comisii sesizate în fond au dezbătut cererea de reexaminare."
Stimaţi colegi, nu poţi să dezbaţi cererea de reexaminare respingând-o din start. Ori intri pe subiectele supuse reexaminării, ori nu spui că ai dezbătut cererea de reexaminare, pentru că, altfel, introducem un precedent extrem de periculos. Cum am dezbătut cererea de reexaminare, alegând argumentul forţei în locul forţei argumentului? Aceasta era logica în baza căreia am cerut retrimiterea la comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc.
Domnul vicepreşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:
Numai procedural, vă reamintesc că la început am citit în întregime cererea de reexaminare a preşedintelui şi s-a discutat punctual pe fiecare dintre cele patru capete de cerere. Nu faceţi acuzaţia, este înregistrat pe stenogramă, e verificată.
Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc foarte mult. Pregătiţi-vă cartelele.
Cererea Grupului parlamentar al PNL pentru retrimiterea la comisie.
Să înceapă votul.
detalii vot

91 de voturi pentru, 130 împotrivă, 6 abţineri.
Să-mi daţi şi mie cuvântul, pe procedură, să vă explic câteva chestiuni legate de acest articol.
(Coboară la tribună.)
Dragi colegi,
Eu am citit cu multă atenţie, împreună cu colegii mei, art. 137 coroborat cu 61, partea de articole 60.
Adevărul este undeva la mijloc. Comisia de regulament, din care cu onor face parte şi distinsul meu coleg care a vorbit înainte, a omis, în logica desfăşurării, la reexaminare, o analiză foarte simplă, blocând, dacă mă întrebaţi pe mine, dreptul parlamentarilor din opoziţie, de a pune amendament, dar blocând regulamentar. Adică, faci reexaminarea şi supui la vot în prima şedinţă reexaminarea, cererea de reexaminare cu sau fără amendamente. Dacă o respingi, fără amendamente, înseamnă că rămâne în forma pe care ai primit-o de la Preşedinţie şi pe aceea o trimiţi în plen şi normal nu mai trebuie să depui amendamente.
Această formulă trebuie regândită, iar Comisia de regulament, împreună cu Comitetul liderilor, trebuie să hotărască ce trebuie să facă. Niciunui parlamentar nu trebuie să i se interzică, printr-un vot al comisiei care are o majoritate, să depună amendamente, chiar dacă cererea este de reexaminare.
În acest moment, domnul deputat Ciprian Nica, vicepreşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, a respectat întru totul regulamentul. Acest articol nu are completarea necesară, în care fie explicăm că supunem la vot acest lucru şi nu mai punem amendamente, fie, aşa cum mergem pe această variantă, nu mai ai cum să depui amendamente, pentru că se supune la vot, conform alin. (2), cererea de reexaminare. Şi dacă se respinge, atunci nu mai ai cum să intri la amendamente. Este clar şi este logic, alin. (2) şi (3) adună această chestiune.
Varianta care trebuie să fie pusă ca definiţie a problemei pentru Comitetul liderilor şi pentru membrii onorabili ai Comisiei de regulament: i se poate interzice unui parlamentar să depună amendamente, chiar şi la o reexaminare, acolo unde preşedintele, conform Constituţiei, stabileşte articolele care sunt supuse reexaminării?
În acest moment, procedura venită de la comisiile reunite este una regulamentară, dar, vă spun şi vă repet, parlamentarii trebuie să depună amendamente.
Vă mulţumesc foarte mult.
(Îşi reia locul la prezidiu.)
Dacă-mi spuneţi care este articolul, vă dau cuvântul, domnule Săpunaru. Da, dacă ne spuneţi articolul. Dacă-mi spuneţi, cu mare plăcere. Nu am intrat în dezbatere, am cerut reexaminare. O să cer iniţiatorilor să ia cuvântul.
Păi nu, a fost respinsă, cererea de retrimitere la comisie a fost respinsă şi atunci, intrăm pe procedura normală. Vă repet, m-am uitat cu multă atenţie. Pe fond, ca politician, aveţi dreptate. Din punct de vedere regulamentar, colegii de la comisie au respectat întru totul regulamentul. Între raportul înlocuitor, pe reexaminare, şi cererea de reexaminare, trebuie făcută în textul regulamentului o definiţie foarte clară. Nu este făcută şi atunci se poate interpreta. Colegii mei au luat o decizie, indiferent de culoare politică, absolut perfectă din punct de vedere al regulamentului. Aşa încât, vă rog frumos să completaţi acest articol 137 cu ceea ce aţi spus dumneavoastră, care eu cred... şi o susţin cu tărie, nu e nimeni la guvernare etern sau în opoziţie. Un parlamentar trebuie să aibă dreptul de a depune amendamente.
Bun.
Mulţumesc foarte mult.
O să vă dau cuvântul imediat.
Iniţiatorii? Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Dacă sunteţi iniţiator...
Doamna Pană, aveţi cuvântul.

Doamna Adriana-Doina Pană:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Am să fiu foarte succintă, dar nu pot să nu punctez nişte lucruri foarte importante pentru ca oricine din această sală şi care se uită la noi la televizor să înţeleagă... pentru că a existat atâta dezinformare şi atâta minciună în ultima perioadă şi atâta îndârjire, încât acest Cod silvic să nu treacă, încât vreau să nu mai existe nicio urmă de îndoială.
S-a invocat că acel 30% nu este conform cu ceea ce spune Consiliul Concurenţei. Vreau să vă spun că strategia Uniunii Europene până în 2035 spune: "Exploatarea şi prelucrarea locală a pădurilor". Conform acestei strategii, trebuie să avem foarte mare grijă să nu existe monopol şi, dacă coroborăm şi cu Constituţia României, vă trimit la art.135 care spune foarte clar, din care reiese foarte clar că pădurea nu e orice marfă. N-o putem judeca ca procent anti-concurenţial sau anti-monopol ca orice marfă, pentru că ea are rol şi social şi ecologic, nu numai economic.
Art. 135 la alin. (1) spune că "economia României este o economie de piaţă bazată pe liberă iniţiativă şi concurenţă".
Până aici are dreptate Consiliul Concurenţei. Dar, la alin. (2), spune: "Statul trebuie să asigure...", şi la punctul b) spune: "Protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară...", iar la punctul d) - "Exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional". Pădurea înseamnă o marfă specială, înseamnă interes naţional.
Deci acest 30% este absolut benefic, este absolut legal, e în concordanţă şi cu Constituţia României, şi cu ce spune Uniunea Europeană în strategia ei de dezvoltare.
Un alt aspect pe care vreau să-l lămuresc - după ce s-a terminat gălăgia cu 30% şi nu mai aveau argumente, cei care făceau gălăgia au început cu problema celor 10 hectare. Chiar azi am auzit o părere care spune: "Păi, şi cei care au amenajament îşi vor fragmenta proprietăţile, încât să nu mai trebuiască...". Fals. Conform unui amenajament, poate ai dreptul la 10 metri cubi per hectar per an.
Pentru prevederea pe care noi am dat-o, cei care nu trebuie să facă amenajament, ci doar un contract de administrare cu un ocol silvic, n-au dreptul decât la cel mult 3 metri cubi per hectar per an.
La ce se referă? S-a vehiculat o cifră halucinantă, cum că noi permitem defrişarea a un milion două sute de mii de hectare de pădure prin acest Cod silvic. De ce-am spus "halucinantă"? Într-adevăr, micii proprietari, sub 10 hectare, dacă le aduni proprietăţile, totalizează un milion două sute de mii de hectare, dar unii au deja amenajament, pentru c-au putut să şi-l facă. Vorbim de 500 de mii de hectare de mici proprietăţi care sunt fără amenajament. De ce, stimaţi colegi, n-au amenajament? Şi de ce şi-au furat propria pădure? Şi de ce s-a permis şi altora să le fure din propria pădure? Pentru că oamenii ăştia, şi dacă vor, nu pot să-şi facă amenajament. Amenajamentul e un studiu foarte laborios făcut de ICAS sau de alte firme specializate. Dar, vă rog să reţineţi, el spune nu numai ce trebuie să se întâmple cu pădurea în următorii 10 ani, ci şi că, vă rog să reţineţi, "trebuie să ai minim 100 de hectare suprafaţa pădurii ca să se poată face amenajament".
Or, aceşti peste 300 de mii de mici proprietari, a căror pădure în totalitate adună cele 500 de mii de hectare, n-au proprietăţile una lângă alta. Nu sunt vecine, încât, asociindu-se, să poată totaliza suta de hectare să-şi poată face amenajament. N-au putut nici acum şi nu vor putea niciodată, pentru că pădurea lor rămâne în aceeaşi locaţie.
Văzând că situaţia e fără ieşire, pentru că din 2008, de când e în vigoare Codul silvic şi până acum în 2015, nu s-a întâmplat să poată avea amenajament, am întrebat ce se întâmplă în Uniunea Europeană?
Stimaţi colegi,
Din aceleaşi motive, în nicio ţară din Uniunea Europeană, pentru proprietăţile sub 10 hectare nu trebuie amenajament, din aceleaşi motive logice, că nu se pot realiza aceste suprafeţe de păduri compacte de 100 de hectare. Şi atunci, n-am mers ca în Uniunea Europeană, unde spun doar nişte ghiduri de bune practici. Am considerat că la ora actuală mentalitatea din România nu e suficient de restrictivă, deci n-avem restricţii suficiente pentru mentalitatea din România, şi am introdus articolul care spune, şi vă rog să mă urmăriţi, că nu eşti obligat să-ţi faci amenajament, dacă pădurea ta e sub 10 hectare. Dar, ca s-o poţi exploata, eşti obligat să faci un contract de administrare cu un ocol silvic privat sau de stat pe minimum 10 ani. 10 ani înseamnă şi durata unui studiu de amenajament. Din acel moment, ocolul silvic răspunde de paza pădurii, face nişte studii sumare, ca un amenajament sumar, legat de ce lucrări trebuie făcute în pădurea respectivă, specialiştii marchează ce arbori pot fi tăiaţi, fac cubajul, încât să nu depăşească trei metri cubi pe hectar/an, în momentul în care se taie, emit avizul de însoţire a mărfii, tot specialiştii silvici, după care comunică în sistemul informatic naţional, în SUMAL, lemnul respectiv, deci este regimul silvic respectat în totalitate. Nu putem băga capul în nisip să ne facem că nu vedem că de fapt dacă nu renunţăm la prevederea cu amenajamente obligatorii, pe aceşti peste 300 de mii de oameni şi aceste peste 500 de mii de hectare de pădure le lăsăm de izbelişte în continuare, ele neputând niciodată să aibă amenajamente.
S-au mai făcut declaraţii halucinante, cum că, de fapt, degeaba face contractul de administrare cu un ocol silvic, că, conform proiectului de Cod silvic nu vor primi autorizaţia, încât să pună în valoare.
Vă citesc articolul în cauză. Este art. 129: "La data intrării în vigoare a prezentului cod, sunt interzise punerea în valoare şi autorizarea spre exploatarea de masă lemnoasă din păduri pentru care nu sunt asigurate servicii silvice, nu pentru care n-ai amenajament. Or, dacă are contractul de administrare cu ocolul silvic, are asigurate condiţiile silvice.
S-a mers până acolo încât, stimaţi colegi, s-a afirmat că permite defrişarea perdelelor forestiere, că de fapt permite tăierea din zone protejate. Nu. Zonele de protecţie, indiferent că vorbim de suprafeţe mai mari de 10 hectare sau mai mici de 10 hectare, rămân zone de protecţie.
Nu este decât o luptă disperată ca acest Cod silvic să nu intre în vigoare, sub lozinca că de fapt încurajează defrişările. De fapt, vor să perpetueze defrişările. Şi orice voce care spune altceva decât că acest Cod silvic trebuie trimis înapoi şi promulgat, e o voce care nu urmăreşte interesul naţional, ci interesul de partid sau interesul pecuniar.
Stimaţi colegi,
Toată România este astăzi cu ochii pe noi, pe votul nostru. Este şi o zi de interes naţional.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc.
Iniţiatorii?
Comisia juridică, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu, raportul comun, vă rog frumos.
Domnul vicepreşedinte Nica.

(Domnul deputat Liviu Harbuz vine la microfon pentru a prezenta raportul.)

Domnul Liviu Harbuz:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în vederea întocmirii unui raport comun privind cererea de reexaminare a Preşedintelui României asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008, respectiv, Codul silvic.
Legea adoptată de Parlamentul României a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României, în data de 25 februarie 2015, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
La data de 30 martie 2015, Preşedintele României s-a adresat Parlamentului cu cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008, Codul silvic.
În şedinţa din data de 27 aprilie 2015, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României şi a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008, Codul silvic, în forma trimisă spre promulgare, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.
În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor trei comisii sesizate în fond au dezbătut cererea de reexaminare în şedinţă comună la data de 12 mai 2015.
În urma dezbaterii cererii de reexaminare şi a Legii adoptate de Senat în urma reexaminării, membrii celor trei comisii sesizate în fond cu cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008, Codul silvic, au hotărât, cu majoritate de voturi, 35 de voturi pentru respingerea cererii de reexaminare şi 21 de voturi contra respingerii cererii de reexaminare, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de respingere a cererii de reexaminare, formulată de Preşedintele României şi adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008, Codul silvic, în forma trimisă spre promulgare în data de 4 martie 2015.
Prin conţinutul său normativ, legea se încadrează în categoria legilor organice.
Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc.
Dezbateri din partea grupurilor parlamentare.
Vă reamintesc: trei minute pentru intervenţie. Două intervenţii de grup parlamentar.
Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:
Domnule preşedinte,
O precizare: când a luat cuvântul...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Scuzaţi-mă, cu precizarea că fiind o procedură de urgenţă, aveţi o singură intervenţie, cinci minute.

Domnul Tinel Gheorghe:
...pentru iniţiatori n-aţi cronometrat timpul.
Stimaţi colegi,
Am spus-o de la început, după părerea mea, ce facem noi astăzi aici este un atentat la siguranţa naţională. (Vociferări.)
Am să încep prin a vă citi art. 1 din Codul silvic, aşa cum a fost el reglementat: "Totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră, inclusiv cele neproductive, cuprinse în amenajamentele silvice la 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafaţă conform operaţiunilor de intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii, constituie, indiferent de forma de proprietate, Fondul forestier naţional". Condiţia ca ele să facă parte din Fondul forestier naţional e să fie incluse în amenajamentul silvic. Aşa este definiţia dată în art.1 din lege.
Articolul 17 din lege spune clar: "Fondul forestier naţional se supune regimului silvic."
Ce facem noi la art. 20? Scoatem un milion de hectare de pădure din fondul forestier naţional, cu obligativitatea ca un milion două sute de hectare să nu le mai amenajăm. Atunci, unde le ducem? Le ducem la vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, care va fi reglementată altfel şi, vă spun că, din punct de vedere juridic, autoritatea statului va avea o mare problemă când va trebui să transpună în practică normele, domnule secretar de stat, şi veţi vedea că am dreptate din punct de vedere juridic.
Ce-am încercat noi să facem? Să corelăm aceste aspecte, plecând de la definiţie, cu reglementarea regimului silvic, în aşa fel încât să nu apară dintr-odată că fondul forestier naţional s-a redus cu peste un milion de hectare de pădure în raportările statistice.
Nu vreţi să acceptaţi o dezbatere tehnică. Înţeleg c-aţi trimis politicienii la înaintare. Şi eu sunt politician, dar sper să fiu şi responsabil atunci când discut de soarta pădurii.
E un aspect la care ne-am referit. Aţi venit în textul legii, la art. 37, şi aţi spus că pentru obiective de interes naţional, cele reglementate, parcuri eoliene, etc. etc., unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice au posibilitatea să scoată din fondul forestier naţional în raport de 1 la 1, şi valoric, şi al suprafeţei, lăsând în partea cealaltă, conform textului legii, în raport de 1 la 5, adică de 5 ori valoarea şi 1 la 3 suprafaţa, ceilalţi proprietari privaţi. Păi, ce le faceţi celorlalţi? Îi obligaţi să fure. Cum? Fie din suprafaţă, fie fără acte de punere în valoare. Dar aşa a vrut majoritatea fără să accepte o dezbatere pe un subiect pe care preşedintele Johanis l-a supus atenţiei noastre.
Şi ajungem şi la subiectul cu 30% care a făcut mare tapaj în presă. Nu vreau să depăşesc modificarea la art. 37, când de la 200 de metri pătraţi aţi mărit la 250 de metri pătraţi suprafaţa aferentă scoaterii pentru vile, cabane etc., un amendament PSD.
Pentru art. 60, modificarea art. 60, cu acea posibilitate de a limita la 30% volumul de masă lemnoasă comercializat pe specii, după părerea mea, soluţia nu era prin lege. Soluţia era prin regulamentul de valorificare a masei lemnoase aprobat de Guvern. Şi acolo putea să fie nu 30, ci 10%, mai restrictiv, dacă rezulta în urma studiilor şi analizelor.
Deci, din punctul nostru de vedere, forma adoptată în momentul de faţă de putere, fără a avea argumente tehnice, creează o mare problemă sectorului silvic, şi veţi vedea...şi mai sunt unele necorelări, nu vi le spun eu, se vor lovi cei din administraţia publică centrală şi locală, când, pentru suprafeţele de până în 10 hectare, nu vor trebui să facă amenajament, dar la art. 97, aveţi în textul de lege care spune că suprafeţele până la 30 de hectare sunt suportate costurile de la bugetul de stat pentru amenajare. Şi veţi avea o mare problemă, pentru că eu, unul, voi cere la 10,1 hectare subvenţie de la stat pentru amenajare.
În forma propusă, nu susţinem Codul silvic. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Alte luări de cuvânt din partea grupurilor politice parlamentare?
(Domnul deputat Ludovic Orban doreşte să intervină.)
Nu se poate. Aveţi două minute, vă rog frumos, conform regulamentului, să specificaţi articolul din regulament şi care este procedura care se încalcă.

Domnul Ludovic Orban:
Nu, nu. Solicit să ia cuvântul şi al doilea reprezentant al grupului parlamentar.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Articolul 118 din regulament.

Domnul Ludovic Orban:
Îmi pare rău. Art. 118 se referă la procedura de urgenţă.
În ceea ce priveşte cazurile de neconstituţionalitate şi solicitările de reexaminare formulate de către Preşedintele României se regăsesc la Secţiunea 6, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Îmi pare rău că trebuie să vă spun, acest regulament spune foarte clar că proiectul retrimis este tot în procedură de urgenţă. Aşa a fost dezbătut şi la Senat şi la Camera Deputaţilor. Toate termenele au fost reduse la jumătate. Dacă dumneavoastră nu ştiţi regulamentul, nu este vina mea.

Domnul Ludovic Orban:
Domnule preşedinte...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Deci, conform art. 118 din regulament...

Domnul Ludovic Orban:
...nu mă-ntrerupeţi şi lăsaţi-mă să-mi epuizez intervenţia pe procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă rog frumos, care este procedura?

Domnul Ludovic Orban:
Nu argumentaţi peste mine. Conduceţi şedinţa în mod corect. Lăsaţi-mă să termin!
Deci nu puteţi invoca procedura de urgenţă atâta timp cât scrie foarte clar că există un termen de dezbatere a cererii de reexaminare, termen care, de altfel, îşi are izvorul inclusiv în Constituţie.
N-aveţi cum să invocaţi procedura de urgenţă ca să reduceţi numărul de vorbitori la o cerere de reexaminare.
Ca atare, vă solicit să îngăduiţi al doilea vorbitor din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
În temeiul cărui articol?

Domnul Ludovic Orban:
Mă repet, nu aveţi nicio bază regulamentară pentru a face...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Care este temeiul articolului pentru care aţi venit?

Domnul Ludovic Orban:
Temeiul este foarte clar, este temeiul care reglementează la dezbaterile în plen că sunt doi vorbitori din partea fiecărui grup parlamentar şi temeiul este Secţiunea a 6-a în care se face strict referire la modul în care se dezbat solicitările de reexaminare, unde nu este limitat la un vorbitor de grup. Şi, de asemenea, vă învederez faptul că nu puteţi invoca procedura de urgenţă, atâta timp cât există termene stabilite prin Constituţie şi Regulament pentru cererile de reexaminare.
Ca atare, nu aveţi o susţinere regulamentară şi aveţi obligaţia de a da cuvântul celui de-al doilea vorbitor din partea Grupului PNL.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc foarte mult.
Dacă celelalte grupuri parlamentare mai au luări de cuvânt?
Domnul deputat din partea Grupului parlamentar al UDMR.
Rămâne un singur vorbitor. Procedura de urgenţă este până când Parlamentul încheie această procedură, inclusiv cu reexaminarea. Aveţi documentul cu ordinea de zi aprobat de Comitetul liderilor în care scrie foarte clar la acest proiect de lege - reexaminare, procedură de urgenţă, caracter organic. Dacă doreaţi să contestaţi, contestaţi în Comitetul liderilor această chestiune.
Vă mulţumesc foarte mult.
Lăsaţi-l să vorbească pe domnul deputat.
Aveţi cuvântul, cinci minute, domnule deputat.

Domnul Korodi Attila:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Îmi pare rău, după mine procedura poate să vină.
Stimaţi colegi,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Este un moment important. Am crezut că acest moment important a fost acum o lună şi jumătate. Dacă cumva, din cauza procedurilor, repetăm, dezbaterea nu strică, pentru că poate subliniem din nou importanţa unui Cod silvic coerent, care să ajute ca pădurile României să aibă o protecţie adecvată, pentru că la ora actuală scăpările sunt majore. Scăpările sunt majore pentru că proprietăţile mici, din cauza amenajamentelor silvice, nu sunt păzite, aproape 500 de mii de hectare, jumătate de milion de hectare este pradă celor care doresc să scoată prin căi ilicite lemn din pădure.
Oricât de mult doriţi să duceţi discuţia către art.20, după analize serioase, vedeţi că art.25, în sfârşit, dă garanţii practice ca să putem să apărăm aceste păduri. (Aplauze.)
Pe de altă parte, parcă a dispărut dezbaterea pe 30%. Parcă de o săptămână nu mai auzim nimic de 30%.
Oameni buni,
Din cauza unor deficienţe în reglementare, la ora actuală se manifestă două sau trei probleme majore asupra pădurilor României: lipsa pazei pădurilor, presiunea mare din partea monopolurilor de a avea cât mai mult lemn prelucrat şi presiunea mare din partea exportatorilor să ducă buştean în afara ţării.
Acest Cod silvic, pe aceste trei lucruri, dă chei foarte clare care, dacă sunt bine folosite prin actele de reglementare subsecvente, pot să ofere, în sfârşit, o protecţie majoră problemei pădurilor.
Doamnelor şi domnilor,
Eu cred şi vreau să aduc un comentariu unui antevorbitor. Dacă legăm fondul naţional de hârtii numite amenajamente, cred că facem cea mai mare greşeală. Fondul naţional cred că este ceea ce este definit de pădurile României şi de reglementări foarte clare privind cum sunt acestea delimitate, pentru că, altfel, oricând, orice hârtie, orice birocrat poate să scoată din fondul naţional românesc orice pădure.
Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc.
Dacă sunt şi alte grupuri parlamentare?
Domnul deputat... Pe procedură, domnul deputat Dobre, după care vă dau cuvântul.
Domnule deputat, vă atrag atenţia că, dacă nu există o procedură pe care să ne-o specificaţi, o să-i dau cuvântul domnului deputat Cernea.

Domnul Victor Paul Dobre:
Deci, pe procedură, Grupul PNL vă cere 5 minute pauză de consultări cu liderii de grup.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Sunt de acord cu dumneavoastră. 5 minute pauză de consultări între liderii grupurilor parlamentare.

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Dacă mai există alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare?
Domnul deputat Cernea, deputat neafiliat.
Aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Florinel Cernea:
Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor colegi,
Codul silvic actual reprezintă un pas important înainte pentru întărirea protecţiei pădurilor.
În acelaşi timp, el nu rezolvă chiar toate problemele şi în textul actual mai sunt încă detalii care pot genera efecte nedorite.
Am văzut declaraţii, luări de poziţie ale unor reprezentanţi ai ONG-urilor care vorbesc despre asta. Este apreciat actualul cod, însă este atrasă atenţia şi asupra unor detalii care rămân încă să fie dezbătute cu mare atenţie. Trasabilitatea lemnului care a fost introdusă anul trecut este o măsură foarte bună. Codul silvic acoperă, cum spuneam, foarte bine, o serie de aspecte. Dar sunt de părere că dezbaterea trebuie să continue, atât cu opoziţia, care a formulat şi poate formula în continuare observaţii uneori bine fundamentate, cât şi cu experţii şi cu societatea civilă, pentru a aduce noi retuşări, probabil necesare, Codului silvic.
De asemenea, consider că autorităţile publice care reprezintă un consumator important pe piaţa românească a lemnului şi a produselor derivate din lemn ar trebui să achiziţioneze astfel de produse numai din surse certificate, pentru că atunci există un oarecare control asupra managementului aplicat exploatărilor de pădure, management care trebuie să se ridice la anumite standarde şi există pârghii de control asupra acestui management.
Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Dacă mai sunt şi alte luări de cuvânt? Nu.
Vă reamintesc, conform art. 106 din Regulament, nefiind amendamente admise sau respinse, merge la votul final.
Are caracter organic.

8. Proiectul de Lege privind insolvenţa persoanelor fizice.
Proiectul are 763 de amendamente admise, 50 de amendamente respinse.
O să-i dau cuvântul doamnei deputat Birchall, unul dintre iniţiatori.

Doamna Ana Birchall:
Mulţumesc mult, domnule preşedinte.
Stimate colege, stimaţi colegi,
Astăzi putem face istorie în Parlamentul României. Pentru prima dată, în ultimii 25 de ani, prin votul dumneavoastră de astăzi vom avea o lege a insolvenţei persoanelor fizice, atât de necesară pentru românii sufocaţi de datorii.
Proiectul legislativ la care am lucrat mai bine de un an de zile se află astăzi în faţa dumneavoastră cu raport favorabil de adoptare şi vă rog să votaţi în favoarea lui, pentru că este nevoie şi în România de Legea insolvenţei persoanelor fizice.
Această propunere legislativă pe care am iniţiat-o alături de 153 de colege şi colegi are la bază analiza legislaţiei şi a practicii judiciare din 12 state, printre care enumăr: Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Cehia, Polonia, şi este rezultatul dezbaterilor şi consultărilor pe care le-am purtat încă din martie 2014 atât cu societatea civilă, cu reprezentanţii CSM, ai Ministerului Justiţiei, ai ANPC, practicienilor în insolvenţă, executorilor judecătoreşti, Banca Naţională şi tuturor celor care au fost interesaţi să contribuie constructiv la elaborarea acestui proiect de lege.
De asemenea, menţionez că am avut o serie de întâlniri cu reprezentanţii partenerilor noştri de la Comisia Europeană, Banca Mondială şi FMI care au apreciat şi susţinut necesitatea adoptării unei legi a insolvenţei persoanelor fizice şi în România.
Proiectul de lege aflat în faţa dumneavoastră oferă un ajutor real românilor de bună-credinţă sufocaţi de datorii. Sigur că eu mi-aş fi dorit ca întreaga procedură să fie sub controlul instanţei, dar, având în vedere comentariile CSM-ului, care a spus că este posibilă o îngreunare a instanţelor şi, în consecinţă, termene foarte lungi, atunci am decis ca în faţa dumneavoastră, astăzi, să vin cu această propunere legislativă care cuprinde două tipuri de proceduri, şi anume: procedura administrativă, în faţa unei comisii de insolvenţă, prin care se dă o reeşalonare a datoriilor în baza unui plan de rambursare pe un termen de 5 ani de zile, cu posibilitatea prelungirii a încă 12 luni, şi numai procedura de lichidare se află în faţa instanţelor de judecată.
Printre principalele avantaje ale acestui proiect de lege, permiteţi-mi să menţionez:
Unu, de la momentul deschiderii procedurii insolvenţei se suspendă orice procedură de executare silită şi nicio altă procedură de executare silită nu mai poate fi începută; se acordă preferinţă planului de rambursare, şi nu lichidării bunurilor; se suspendă de drept acumularea dobânzilor, penalităţilor şi majorărilor de întârziere după momentul iniţierii procedurii de insolvenţă.
Aşa cum am spus, debitorul poate propune un plan de rambursare al datoriilor care se întinde pe cinci ani, cu posibilitatea de prelungire cu încă un an.
Practic, prin această lege, sunt protejaţi românii debitori de bună-credinţă, sufocaţi de datorii, care să nu mai stea cu frica în sân că vor fi executaţi silit sau că vor rămâne pe drumuri, pierzându-şi bunurile.
Acest proiect de lege este un proiect modern, echilibrat, care nu favorizează nici debitorul, nici creditorul, ci principiul de drept al egalităţii de instrumente juridice, şi-i permite debitorului de bună-credinţă să poată să îşi reeşaloneze datoriile şi să nu fie executaţi silit. Ca să citez o colegă - o colegă de la Ministerul Justiţiei - este un proiect cinstit.
Domnule preşedinte,
Stimate colege,
Stimaţi colegi,
Vreau să mulţumesc colegelor şi colegilor care au semnat alături de mine acest proiect de lege, tuturor specialiştilor, în special celor de la Ministerul Justiţiei şi CSM, tuturor colegilor din comisiile care au avizat favorabil acest proiect de lege.
În mod particular, daţi-mi voie să mulţumesc colegelor şi colegilor din Comisia juridică, indiferent de culoarea politică, care au dat un raport favorabil de adoptare.
De asemenea, mulţumesc Guvernului şi premierului Ponta pentru susţinerea şi avizarea favorabilă a acestui proiect de lege, fiind singurul proiect de lege privind insolvenţa persoanelor fizice, avizat şi susţinut de un guvern în ultimii 25 de ani.
Nu în ultimul rând aş vrea să vă mulţumesc dumneavoastră, reprezentanţii mass-mediei, pentru că fără sprijinul dumneavoastră, prin care aţi promovat necesitatea adoptării acestui proiect de lege, nu aş fi reuşit să vin astăzi în faţa dumneavoastră cu acest proiect de lege.
Fac apel către dumneavoastră ca indiferent de culoarea politică să acordaţi un vot pentru adoptarea proiectului meu legislativ, acordând astfel o şansă miilor de români aflaţi fără vina lor într-un necaz financiar.
Astăzi, prin votul nostru, arătăm prin fapte că ne pasă de cei aflaţi în necaz, oferindu-le o speranţă, oferindu-le o şansă ca viitorul lor şi al familiilor lor să nu mai fie amanetat.
Vă mulţumesc şi am mare încredere în votul dumneavoastră. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Domnul vicepreşedinte Ciprian Nica, din partea comisiei raportoare.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:
Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.
Conform prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) punctul 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 9 decembrie 2014.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.
Guvernul, prin punctul de vedere transmis cu adresa nr. 1881/2014, susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare procedura de insolvenţă a persoanelor fizice în vederea acoperirii datoriilor acestora prin intermediul rambursării acestor datorii în temeiul unui plan ori pe baza lichidării bunurilor respectivilor debitori.
Potrivit art. 61 din Regulamentul Camerei, republicat, membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege pe parcursul a mai multor şedinţe, finalizându-l în şedinţa din 19 mai 2015.
La dezbaterea propunerii legislative au participat: doamna Ana Birchall în calitate de iniţiator şi în calitate de invitat, doamna Marcela Comşa, judecător ataşat la Ministerul Justiţiei, doamna Claudia Roşianu din partea Ministerului Justiţiei, doamna Corina Voicu din partea Consiliului Superior al Magistraturii, doamna Adina Călinescu din partea CBPR-ului, doamna Luminiţa Malanciuc din partea Asociaţiei Române a Băncilor, domnul Adrian Ispas din partea ALB - Asociaţia Băncilor - Leasing-ului, domnul Toma Costreie, din partea ANAF-ului şi doamna Nicoleta Segărceanu din partea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare raportul de adoptare a proiectului de lege respectiv.
La dezbateri au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 26 de membri ai Comisiei juridice.
În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc.
Dezbateri generale.
Pe procedură, domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:
Vă mulţumesc.
Solicit, domnule preşedinte, să prelungim dezbaterea în această sesiune de dimineaţă de lucrări până la finalizarea acestui proiect legislativ şi apoi să luăm pauza de masă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Perfect. Pregătiţi-vă cartelele.
Continuarea dezbaterilor până la finalizarea acestui proiect de lege.
Să înceapă votul.
detalii vot

152 de voturi pentru, 2 abţineri, 3 voturi împotrivă.

Dezbateri generale.
Domnul Ciprian Nica, după care domnul deputat.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Voi încerca să fiu mai scurt.
Este, într-adevăr, un moment deosebit de important. Este o iniţiativă sută la sută a Partidului Social Democrat, şi o spune însuşi iniţiatorul, cu sprijinul acordat necondiţionat de Guvernul României şi de noi, membrii Comisiei juridice.
Ca şi colega mea antevorbitoare, vreau să spun şi să mulţumesc totodată colegilor mei de la toate partidele politice, inclusiv şi mai ales celor de la PNL, care au avut o contribuţie importantă, chiar dacă amendamentele domniilor lor, la un moment dat, nu au trecut.
Este un moment important şi pentru oamenii din România, cei care au luat, la un moment dat, care n-au ştiut că o să înceapă criza, au luat credite pentru a-şi face o casă, pentru a-şi cumpăra un apartament sau pentru a dobândi un bun de folosinţă îndelungată şi datorită situaţiei şi a crizelor economico-financiare care au izbit nu numai România, ci şi lumea, au ajuns în imposibilitate de a-şi achita, poate, datoriile, şi această lege vine să-i ajute.
Foarte important este că datorită numărului mare probabil de dosare şi a acordului cu Ministerul Justiţiei şi al CSM-ului am trecut la o procedură administrativă, în sensul de a nu mai trimite omul la instanţă - oamenii la instanţă - şi nici pe viitor să nu mai apeleze la această procedură deosebit de greoaie şi costisitoare.
Eu sper că, pe parcurs, problemele care vor apărea vor arăta că această lege a fost necesară, că a fost bine întocmită şi vă mulţumesc pentru votul pe care-l veţi da.
Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc foarte mult.
Din partea Grupului parlamentar al UDMR, liderul grupului.

Domnul Máté András-Levente:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Ţin minte, atunci când am dezbătut insolvenţa persoanelor juridice, foarte mulţi dintre noi am spus că da, e nevoie şi de o lege care va privi şi care va reglementa insolvenţa persoanelor fizice.
Este o lege utilă, necesară şi într-adevăr ajută în situaţiile nefericire în care pot intra persoanele fizice.
Luând în considerare tot ce s-a dezbătut în Comisia juridică, Grupul UDMR va vota aceste proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc, domnule deputat.
Domnul deputat Ursărescu. Aveţi cuvântul. Un parlamentar PNL.

Domnul Ioan Cupşa:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Ioan Cupşa, deputat PNL.
PNL va vota acest proiect de lege. Va vota pentru adoptarea acestei iniţiative legislative şi o vom face pentru că este eminamente o iniţiativă legislativă liberală. Încă din anul 2010 o astfel de iniţiativă este pe rolul acestui Parlament.
O vom face însă nu doar pentru acest motiv care pare a fi unul subiectiv, unul nefericit, o vom face pentru că această lege este utilă.
Cu adevărat aveam nevoie de o astfel de lege a insolvenţei persoanelor fizice şi aveam nevoie de ea de acum mulţi ani.
Fenomenul economico-social al supraîndatorării este un fenomen care ne preocupă pe toţi.
Însănătoşirea climatului economic şi social prin sprijinirea debitorilor de bună-credinţă în a-şi rambursa, în a-şi plăti creanţele pe care, din păcate, nu le pot plăti în integralitatea lor, ne determină să sprijinim acest proiect legislativ.
Însă, Partidul Naţional Liberal şi-a manifestat îngrijorarea în legătură cu conţinutul acestei legi, pentru că procedura căreia i-am dat naştere sau o să-i dăm naştere prin adoptarea acestui proiect legislativ este una stufoasă. Este o procedură care, practica ne-o va arăta, va trebui amendată cât de curând.
Antevorbitorul meu, domnul Nica, ne spunea că procedura administrativă va simplifica lucrurile, că va înlocui procedura judiciară. În fapt, în acord cu conţinutul acestui text de lege, procedura administrativă se va alătura unei proceduri judiciare, dând naştere la proceduri complexe, complicate, care vor consuma timpul atât al debitelor, cât şi creditelor, cât şi al celorlalte părţi implicate în procedura de insolvenţă şi va duce la costuri sporite.
Aşa cum spuneam, Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege şi să sperăm că această lege va fi amendată chiar înainte de a intra în vigoare, începând cu 1 ianuarie 2016, pentru că această amendare, credem noi, este necesară.

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:
Mulţumesc.
Alte intervenţii? Grupul PNL, vă rog. Vă rog, domnul Movilă. Domnul Movilă Petru.

Domnul Petru Movilă:
Domnule preşedinte, mulţumesc.
E un proiect de lege important. Au mai fost încercări de-a lungul timpului de a acoperi secvenţe din acest proiect de lege.
Este meritul iniţiatorului şi al Parlamentului că se va adopta acest proiect de lege. Însă este important ca normele metodologice care vor fi corespunzătoare acestui proiect de lege să fie norme metodologice simple, clare şi uşor de aplicat.
Dacă nu vom avea aceste norme metodologice tehnice - să spunem noi - proiectul de lege va fi foarte greu de aplicat şi atunci utilitatea lui va fi redusă spre minim.
Eu voi vota acest proiect de lege.
Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:
Şi eu vă mulţumesc.
Grupul PNL, doamna Andreea Paul, vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:
Bună ziua!
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Să ne reamintim că, în dezbaterea publică, în urma crizei francului elveţian a apărut şi tema insolvenţei persoanelor fizice.
Să ne reamintim că fără presiunile publice pe care le-a pus Partidul Naţional Liberal, fără chemarea tuturor instituţiilor responsabile din Guvernul României, din Banca Naţională a României, prin audierile pe care le-am cerut în Comisia pentru buget, finanţe şi pe care le-am şi făcut împreună nu s-ar fi ajuns la această rezoluţie.
Sigur că aportul colegei noastre este semnificativ.
Grupul Partidului Naţional Liberal votează pentru această lege.
Dar să nu luăm nimic din aura şi efortul pe care l-a depus Ministerul Justiţiei. Dacă ne uităm la grosimea documentului dat de amendamentele venite din partea Ministerului de Justiţie, a experţilor de acolo, pentru a face practicabil, operabil acest proiect de lege, nu s-ar fi ajuns la un aviz pozitiv agreat de către toate partidele.
Aşadar, presiunea pusă în dezbaterea parlamentară şi publică de către Partidul Naţional Liberal a contat mult şi a dus la adoptarea acestui proiect.
Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:
Şi eu vă mulţumesc.
Grupul minorităţilor naţionale, domnul deputat, vă rog.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Stimaţi colegi,
Dacă privim retrospectiv la situaţia României şi efectiv situaţia din Uniunea Europeană, vedem că, într-adevăr, şi România trebuie să se alinieze la cerinţele Uniunii Europene, dar şi ale României.
Problematica pusă de colegi aici, într-adevăr, trece de partea politică, de cea etnică. Nu putem să ne uităm în stânga sau în dreapta cine este pentru sau cine este împotrivă. Într-adevăr, am pornit de la o problemă evidentă a populaţiei României, a populaţiei care..., şi dumneavoastră ştiţi, o populaţie pestriţă şi din punct de vedere politic, etnic, religios, o populaţie care pe noi, într-adevăr, ne-a adus la aceeaşi masă comună de discuţii, de principii, un proiect care într-adevăr a fost dezbătut aprig, dar necesar pentru noi toţi, inclusiv pentru noi poate personal la un moment dat.
Nimeni nu poate să spună că e mai importantă o persoană decât cealaltă.
Mulţumim într-adevăr colegilor care au venit cu iniţiativa - au fost mai rapizi poate decât ceilalţi. Înţeleg într-adevăr că avem un consens politic şi aici, într-adevăr, înţelegem necesitatea de a face - să spunem - lumină pentru cei care au nevoie de o îndrumare şi de un sprijin din partea noastră.
Într-adevăr, şi Guvernul a înţeles că e necesar pentru noi toţi să venim cu un proiect comun. Am venit, şi noi sper că vom reuşi să facem cunoscut în continuare necesitatea implementării acestui proiect şi acestei legi.
Noi, ca Grup parlamentar al minorităţilor naţionale, am sprijinit această propunere, inclusiv de la începerea iniţierii acesteia, şi în continuare vom vota pentru.
Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:
Şi eu vă mulţumesc.
Grupul PSD, domnul deputat Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Aş vrea să le reamintesc colegilor liberali că noi am introdus acest proiect de lege în martie 2014, când am atenţionat foarte clar asupra fenomenului care va exploda în societatea românească, şi anume creditele neperformante.
Sunt foarte bucuros că susţin de la această tribună această lege, deşi în Senat înţeleg că n-au votat-o.
Pe de altă parte, la Comisia juridică, invitat fiind, nu prea am văzut pe colegii noştri pe acolo, probabil că au avut alte probleme.
Revenind la fondul legii, aş vrea să vă spun, dragi colegi, că astăzi introducem în legislaţia românească un element de noutate. În ţările membre ale Uniunii Europene există această lege. Iată că, de astăzi, vom avea şi noi această lege a insolvenţei persoanelor fizice.
De asemenea, înlăturăm o discriminare, şi anume statutul persoanelor fizice faţă de statutul persoanelor juridice, persoanele juridice beneficiind de această lege în legislaţia românească.
Această lege este o formă de protecţie a românilor în faţa creditorilor şi se prevăd în această lege proceduri administrative şi judiciare privind rambursarea datoriilor în baza unui plan sau prin intermediul lichidării bunurilor debitorului.
Se reglementează astfel competenţa materială şi teritorială, începerea procedurii de insolvenţă, planul de rambursare a datoriilor, lichidarea activelor debitorului, eliberarea de datoriile reziduale şi sancţiuni.
Este o lege foarte bună, pe care Partidul Social Democrat a iniţiat-o şi o susţine pentru a fi votată.
Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:
Grupul PLR, vă rog.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Fondul Monetar Internaţional a avut unele rezerve în privinţa acestui proiect de lege, Banca Naţională la fel, de sistemul bancar din România nu mai discutăm că au huiduit vehement un astfel de proiect, dar ştiţi ceva, dragi colegi, noi nu suntem trimişi aici nici de FMI, nici de BNR, nici de băncile din România, ci suntem trimişi aici de cetăţenii care astăzi ne cheamă să-i ajutăm să-şi plătească în continuare datoriile.
Dacă într-un stat de drept banca naţională nu este în măsură să-şi apere cetăţenii de interesele şi lăcomia băncilor, Parlamentul trebuie să intervină. Şi asta facem noi prin acest proiect legislativ. S-a încurajat în aceste ultime luni dialogul deschis dintre bănci şi cetăţeni, dar realitatea ne arată că, de fapt, acest dialog nu există. Trebuie să accepţi condiţiile băncii sau să ieşi în stradă şi pentru zeci de mii de români această lege ar trebui să le ofere nişte pârghii.
Eu mă bucur că sunt printre iniţiatorii - printre semnatarii acestui proiect. Vreau să o felicit pe doamna deputat Ana Birchall pentru iniţiativă şi să vă felicit, doamna deputat, pentru efortul pe care ştiu că l-aţi depus ca să aduceţi această lege astăzi în faţa noastră pentru a o vota.
Grupul parlamentar al PC-PLR va vota pentru ca acest proiect să devină lege.
Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:
Mulţumesc.
Din partea deputaţilor neafiliaţi. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Virgil Guran:
Vă mulţumesc.
Era necesară această lege, dar vreau să atrag atenţia asupra unui lucru. Trebuie să fim foarte atenţi, să urmărim cum vor fi elaborate normele, pentru că dacă procedura - aşa cum spunea colegul liberal - este stufoasă, o să ne lovim de următorul fenomen: băncile or să acorda mult mai greu credite şi acest lucru va genera un consum scăzut şi o producţie scăzută în România.
Deci trebuie să avem mare grijă pentru că ştim că toate ţările se dezvoltă în mod special pe baza creditului. Când scade consumul, ţara o duce mai rău.
Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:
Şi eu vă mulţumesc.
Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, îl invit pe domnul vicepreşedinte Ciprian Nica să facă nişte precizări, corelări de ordin legislativ.
Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:
Mulţumesc mult, domnule preşedinte.
Domnule preşedinte,
Aşa cum făcea remarca şi colega noastră, doamna Paul, într-adevăr, am beneficiat pe tot parcursul lucrărilor de aportul colegilor noştri de la Ministerul Justiţiei şi le mulţumesc pe această cale că şi azi-noapte şi de ieri începând după-amiază până azi-dimineaţă s-a lucrat inclusiv cu Departamentul legislativ al nostru.
Prin urmare, vă rog să-mi daţi posibilitatea să citesc câteva corelări din punct de vedere al tehnicii legislative, care au scăpat din text, asta este, să le dau citire, să nu mai... îmi ia 60 de secunde să le dau citire acum ca să fie aprobate.

Domnul Florin Iordache:
Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:
Vă mulţumesc.
La marginalul 18, art. 3 alin. (3) se adaugă sintagma "la nivel central".
La marginal 145 se modifică din "perioada de şapte ani" în "perioada de cinci ani". Adică la marginal 145, art. 13 lit. o).
Şi corelări de tehnică legislativă. Erori.
Îmi daţi mai departe?

Domnul Florin Iordache:
Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:
La marginal 676, la art. 75 lit. c) în loc de "a fost descoperit", "constată", în loc de "cauzele" - "situaţiile", deci în locul cuvântului "cauzele" - "situaţiile", iar în loc "descoperit" - "constată".
La marginal 689, art. 77 alin. (3) se scoate cuvântul "debitorul".
La marginal 689, la art. 77 alin. (3) se scoate "debitorul" - am mai citit-o, mă scuzaţi.
Marginal 648, art. 91 alin. (2) în loc de "încheiere" se înlocuieşte cu "închiderea".
La marginal 760, art. 92 alin. (4) "de la intrare în vigoare" se spune "de la publicarea legii".
La marginal 761, art. 92 alin. (5) în loc de "constituire" - "constitutive", în loc de "comisie" - "comisia".
Şi, în sfârşit, la marginal 762, art. 93, "Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării."
Îmi cer scuze, sunt, de fapt, erori materiale care au apărut şi am cerut acum să le corectăm.
Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:
Vă mulţumesc.
Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, avem 763 de articole.
Vă supun votului dumneavoastră să mergem din 50 în 50.
Să înceapă votul.
detalii vot

Cu 99 de voturi pentru şi o abţinere începem discutarea de la 1 la 50. Dacă sunt observaţii? Rog colegii, sunt şi 50 de amendamente respinse. Când ajung la amendamentele respinse rog colegii dacă vor să le susţină.
De la 1 la 50, dacă sunt observaţii?
Nu sunt.
Adoptate.
De la 51 la 100?
Vă rog, domnul deputat.

Domnul Gabriel Andronache:
Vă mulţumim, domnule preşedinte de şedinţă.
Este, de altfel, şi singurul amendament respins pe care îl susţinem şi are legătură cu punctul 88 de la amendamente admise, art. 6 alin. (2).
Amendamentul respins îl veţi regăsi în anexa de respingeri la punctul 783, pagina 210 din raport.

Domnul Florin Iordache:
Vă rog, prezentaţi-l, domnule deputat.

Domnul Gabriel Andronache:
Practic, dacă acest amendament va fi adoptat, procedura administrativă este eliminată şi considerăm noi, Partidul Naţional Liberal, că într-o astfel de situaţie doar prin procedură judiciară o astfel de solicitare de intrare în insolvenţă ar fi mult mai utilă şi mai convenabilă pentru un debitor.
Ceea ce vă supunem la vot, alin. (2), spune următorul lucru: "Prin hotărârea de deschidere a procedurii prevăzute de prezenta lege instanţa va stabili şi data apariţiei stării de insolvenţă. Dacă nu există înscrisuri care să probeze data apariţiei stării de insolvenţă sau dacă această dată nu este notoriu cunoscută, se prezumă că starea de insolvenţă a debitorului s-a instalat odată cu înregistrarea cererii debitorului sau odată cu momentul scadenţei creanţei indicate în cererea creditorului de deschidere a procedurii prevăzute de prezenta lege.
Modificarea datei apariţiei stării de insolvenţă va putea fi dispusă de instanţă doar pentru motive temeinice, care vor putea fi dovedite cu orice mijloc de probă admis de legea civilă."
Domnule preşedinte de şedinţă,
Vă solicităm să supuneţi la vot acest amendament.
Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:
Aşa voi face.
Supun votului dumneavoastră amendamentul prezentat de domnul deputat Andronache.
Să înceapă votul.
detalii vot

Amendamentul a fost respins cu 53 de voturi împotrivă, 2 abţineri şi 43 de voturi pentru. A fost respins.
Supun votului dumneavoastră forma din raport.
Să înceapă votul.
detalii vot

Cu 53 de voturi pentru, 4 abţineri şi 40 de voturi împotrivă se menţine forma din raport.
De la 101 la 150, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.
De la 151 la 200, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.
De la 201 la 250, observaţii? Nu. Adoptate.
De la 251 la 300, observaţii? Nu sunt. Adoptate.
De la 301 la 350, observaţii? Nu sunt. Adoptate.
De la 351 la 400, observaţii? Nu sunt. Adoptate.
De la 401 la 450, observaţii? Nu sunt. Adoptate.
De la 451 la 500, observaţii? Nu sunt. Adoptate.
De la 501 la 550, observaţii? Nu sunt. Adoptate.
De la 551 la 600? Nu sunt. Adoptate.
De la 601 la 650, observaţii? Nu sunt. Adoptate.
De la 651 la 700, observaţii? Nu sunt. Adoptate.
De la 701 la 750, observaţii? Nu sunt. Adoptate.
De la 751 la 763, observaţii? Nu sunt. Adoptate.
Rămâne la votul final.
Legea are caracter organic.
Mulţumesc, stimaţi colegi, ne vedem la ora 14,00.

După pauză

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Continuăm lucrările.
Domnul Nica, o să vă rog frumos să... am înţeles că aveţi o completare la Codul silvic, aţi omis un cuvânt.
Spuneţi-ne despre ce este vorba şi discutăm cu liderii grupurilor parlamentare.
Şi ne ducem după aceea la PL-x 229/2015, să ştiţi. Atenţie!

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:
Domnule preşedinte,
În varianta trimisă, adoptată de către cele trei comisii şi de plen şi trimisă la promulgare a apărut o eroare pe care putem s-o corectăm acum.
Vă citesc textul care a fost adoptat.
"Valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatorii economici atestaţi; un operator/grup de operatori economici..." şi textul curge mai departe.
Varianta corectă, deci asta este la marginal 72, art. 60 lit. c): "valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar către operatorii economici atestaţi." Nu numai "de către". Asta înseamnă să creăm o discriminare şi s-ar putea să avem o problemă de neconstituţionalitate.
"Către", păi am spus, se face "către operatorii economici atestaţi".
E tocmai pentru a evita o problemă de constituţionalitate.
Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă rog.
Este eroare materială, am înţeles, nu?
Staţi, că ne explică domnul Tinel Gheorghe

Domnul Tinel Gheorghe:
Domnule preşedinte,
Din punctul nostru de vedere nu e eroare materială. Una este să spui "cine trebuie să facă...", "de către cine se face..." şi alta este să spui: "către cine trebuie să se facă".
După părerea mea, dacă vrem să modificăm textul, trebuie întors la comisie. Asta nu este eroare materială, daţi-mi voie să vă spun.
Nu putem schimba sensul frazei, să înlocuim "de către cine" cu "către cine trebuie făcut".

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Bine. Gramatical, eroarea materială înseamnă orice... o eroare din punct de vedere gramatical, să ştiţi, sau omitere... vedeţi cam ce înseamnă eroare materială în dicţionar. De aceea e şi introdus în Regulament, nu cum vreţi dumneavoastră să interpretaţi.
Doamna Pană, vă rog frumos.

Doamna Adriana-Doina Pană:
Stimaţi colegi,
Vreau să fac precizarea: ceea ce de la Comisia juridică s-a cerut este să se respecte textul care s-a votat. Eroarea materială este că, probabil li s-a părut că sună mai bine în limba română, să introducă acel "de", dar modifică sensul, ca şi cum agenţii economici ar fi ăia care dau spre exploatare pădurea. Nu. Deci, valorificarea masei lemnoase se face către agenţii economici atestaţi, adică numai ăia pot să participe şi să valorifice.
Deci, nu cerem să se modifice nimic. Nu trebuie să dezbatem în comisii, ci să se respecte forma care s-a votat. E o eroare materială. Punct.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc foarte mult.
Alte obiecţii, comentarii? Nu sunt.
Eroarea materială nu se supune la vot. Se ia act de către plen şi se îndreaptă.
Mulţumesc foarte mult.
9. Mergem la PL-x 229/2015, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în registrul comerţului.
Guvernul României.
Doamna secretar de stat, doamna Crişu, nu e. Cine susţine?
Dacă nu e, atunci nu susţine nimeni. O lăsăm deoparte. Data viitoare când colegii de la Guvern vin. Asta e.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2014 pentru stabilirea unor măsuri privind situaţia juridică a unor bunuri din domeniul public şi privat al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" a unor măsuri privind managementul situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Raportul nu conţine amendamente.
Este procedură de urgenţă şi caracterul este organic.
Guvernul României. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Liviu Robert Neagu (secretar general adjunct, Secretariatul General al Guvernului):
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Din partea Secretariatului General al Guvernului, Liviu Neagu, secretar general adjunct.
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2014 pentru stabilirea unor măsuri privind situaţia juridică a unor bunuri din domeniul public şi privat al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", a unor măsuri privind managementul situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative are ca obiect reglementarea posibilităţii schimbării destinaţiei bunurilor aparţinând domeniului public al statului şi care constituie fondul locativ de protocol şi bunuri mobile prin hotărâre a Guvernului, precum şi desfiinţarea Comitetului Naţional pentru Intemperii şi Calamităţi şi preluarea atribuţiilor acestuia de către Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.
În vederea reducerii numărului de ordonanţe de urgenţă adoptate de Guvern pentru schimbarea destinaţiilor unor imobile care sunt prevăzute în cuprinsul actelor normative cu putere de lege, ţinând cont de exigenţele legate de materia adoptării ordonanţei de urgenţă, se propune ca schimbarea destinaţiei acestor imobile să se facă prin hotărâre de Guvern.
Având în vedere cele prezentate, propunem adoptarea proiectului de lege.
Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Comisiile pentru administraţie şi Comisia juridică, raportul comun cine-l prezintă.
Domnule deputat Nistor, aveţi cuvântul.

Domnul Laurenţiu Nistor:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2014 pentru stabilirea unor măsuri privind situaţia juridică a unor bunuri din domeniul public şi privat al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", a unor măsuri privind managementul situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2014 pentru stabilirea unor măsuri privind situaţia juridică a unor bunuri din domeniul public şi privat al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" şi completarea unor acte normative, trimis cu adresa PL-x 311/25 mai 2015 şi înregistrat cu nr. 4C/11/507/27 martie 2015, respectiv cu nr. 4C/6/150/25 martie 2015.
Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul de lege în şedinţa din 23 martie 2015.
Consiliul Legislativ avizează favorabil cu nr. 1386/18 decembrie 2014.
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat favorabil proiectul de lege, cu avizul 4C/12/111/31 martie 2015.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului care prevede posibilitatea schimbării destinaţiei bunurilor aparţinând domeniului public al statului şi care constituie fondul locativ de protocol şi bunuri mobile, prin hotărâre a Guvernului, precum şi desfiinţarea Comitetului Naţional pentru Intemperii şi Calamităţi înfiinţat prin art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului unor situaţii de urgenţă.
Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a dezbătut această iniţiativă în şedinţa din 28 aprilie 2015. Din totalul de 22 de membri ai comisiei, au participat la şedinţă 19 deputaţi.
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţa din 5 mai 2015. La dezbateri au fost prezenţi 21 de deputaţi din 25 de membri ai comisiei. La dezbaterea comisiei au fost prezenţi, în calitate de invitaţi, doamna Irina Alexe, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, şi domnul Liviu Neagu, secretar adjunct în cadrul Secretariatului General al Guvernului.
Stimaţi colegi,
În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Dezbateri.
Doamna deputat, aveţi cuvântul. Grupul parlamentar PNL.

Doamna Valeria-Diana Schelean:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Dincolo de fondul ordonanţei de Guvern cu privire la aprobarea căreia suntem astăzi sesizaţi, vreau să semnalez un alt aspect asupra căruia cred că merită reflectat.
Prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă, Guvernul propune modificarea unor dispoziţii cuprinse în trei ordonanţe de urgenţă distincte, dintre care două au legătură cu desfăşurarea activităţii RA-APPS, iar cea de-a treia un obiect total distinct de reglementare.
Cred că avem un Guvern foarte inventiv care a fost în stare ca prin textul aceleiaşi ordonanţe de Guvern să facă legătura între RA-APPS şi Comitetul Naţional pentru Intemperii şi Calamităţi.
Vreau să le atrag atenţia guvernanţilor că atunci când se aflau în opoziţie au criticat în mod constant legiferarea prin intermediul ordonanţelor de urgenţă, însă, odată aflaţi la putere, au bătut recordul cu ordonanţe de urgenţă de tip Matrioşca, cum a fost şi cazul Ordonanţei de urgenţă nr. 2/2015, prin care o singură ordonanţă conţine, de fapt, reglementări în domenii atât de diverse şi care modifică, practic, pe bandă rulantă dispoziţii ale unor acte normative care nu au nicio legătură între ele.
Am o singură întrebare în acest context: are cumva impresia domnul Ponta că înghesuind atâtea reglementări în cuprinsul unei singure ordonanţe de urgenţă înregistrează un succes sub aspectul numărului de ordonanţe de urgenţă emise în guvernarea dânsului?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc.
Alte luări de cuvânt la dezbateri generale.
Conform 106 nu avem amendamente. Merge la votul final. Caracter organic.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2014 privind realizarea unor angajamente ce derivă din hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului, Moldovan şi alţii împotriva României nr. 1/5 iulie 2005 şi Moldovan şi alţii împotriva României/12 iulie 2005.
Procedura este de urgenţă. Nu are amendamente raportul. Caracterul ordinar.
Guvernul României, aveţi cuvântul.

Doamna Sirma Caraman:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Prezenta ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri în vederea construirii unui obiectiv cu destinaţia de centru medical şi a unui obiectiv economic cu destinaţia de hală pentru fabricarea produselor din beton pentru construcţii, în baza obligaţiilor ce revin României, derivate din hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului nr. 1/2005 şi nr. 2/2005 în cauza Moldovan şi alţii împotriva României.
Vă rugăm a aproba această ordonanţă de urgenţă pentru a evita eventualele sancţiuni din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Comisiile comune: pentru administraţie şi juridică.
Domnule deputat, aveţi cuvântul în numele comisiilor comune.

Domnul Vasile Varga:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Cele două comisii, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect.
Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, iar Comisiile pentru politică economică, reformă, privatizare, drepturile omului, culte, problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru sănătate şi familie au transmis un aviz favorabil.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri cu caracter tehnic, organizatoric în vederea construirii unui obiectiv cu destinaţie de centru medical şi a unui obiectiv economic de hală pentru fabricarea produselor din beton pentru construcţii, în baza obligaţiei ce incumbă României, derivate din Hotărârea nr. 1 din 5 iulie şi nr. 2 din 12 iulie 2005 a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
În urma dezbaterii, ambele comisii, cu o majoritate de voturi, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Grupurile parlamentare. Luările de cuvânt.
Domnule deputat Andronache, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Am venit la tribună pentru a vă spune că Partidul Naţional Liberal va susţine acest proiect de lege, deoarece este vorba de punerea în aplicare a unei decizii CEDO, evitând astfel alte sancţiuni din partea forurilor europene.
Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc foarte mult.
Alte luări de cuvânt dacă sunt? Nu sunt. Merge la votul final. Nu conţine amendamente.

12. Următorul, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999.
Pe procedură, domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:
Vă propun retrimiterea la comisie cu termen două săptămâni pentru îndreptarea unor greşeli pe care le-am descoperit în raport.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Retrimiterea la comisie, termen două săptămâni, da?
Liderii grupurilor parlamentare,
Dragi colegi,
Pregătiţi-vă cartelele, retrimitere la comisie, termen două săptămâni. Să înceapă votul.
detalii vot

134 de voturi pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă. Adoptat.
Retrimis la comisie. PL-x 237/2015 - termen: două săptămâni.

13. Proiectul de Lege privind planificarea apărării.
Raportul nu conţine amendamente. Caracterul organic.
Doamnă secretar de stat, aveţi cuvântul.

Doamna Irina Alexe (secretar general adjunct, Ministerul Afacerilor Interne):
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Este un proiect de lege important privind planificarea apărării care urmăreşte eficientizarea procesului de planificare a apărării concentrat pe dezvoltarea de capabilităţi, în scopul integrării tuturor disciplinelor de planificare şi apărării şi asigurării coerente a acestora cu evoluţia proceselor de planificare a apărării din NATO şi din Uniunea Europeană.
De asemenea proiectul vizează atingerea anumitor obiective principale, cum ar fi: extinderea perioadei de planificare la 10 ani, stabilirea cadrului legal pentru implementarea unui mecanism ce facilitează dezvoltarea capabilităţilor nonmilitare, eficientizarea activităţii directorilor de programe majore, respectiv, eficientizarea procesului de evaluare a planificării apărării.
Vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea în forma prezentată şi vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc foarte mult.
Domnul Răducanu, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Răducanu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind planificarea apărării.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înlocuirea actualei Legi nr. 473/2004 privind planificarea apărării cu un alt act normativ care să permită includerea experienţei dobândite în cadrul procesului de planificare al NATO şi Uniunii Europene, precum şi implementarea conceptelor noului proces de planificare a apărării al NATO.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.
În urma dezbaterilor din şedinţa din 12 mai, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestei iniţiative legislative în forma prezentată.
Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc.
Dezbateri generale.
Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Costică Canacheu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Bună ziua, stimate colege şi stimaţi colegi.
Aşa cum spunea şi domnul deputat Răducanu, o lege importantă: planificarea apărării.
Şi acest domeniu a beneficiat de o listă întreagă de promisiuni la nivelul anului 2012-2013-2014. Iată, suntem în 2015 şi continuăm să planificăm apărarea fără resurse.
Se întâmplă ceva în spatele meu?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Continuaţi-vă discursul. Nu contează ce se întâmplă în spatele dumneavoastră.

Domnul Costică Canacheu:
Aşa cum a fost menţionat de către iniţiatori sunt patru prevederi importante: extinderea perioadei de planificare la zece ani. Şi până acum am mai planificat şi pe perioade mai îndelungate. O noutate este procesul acesta de eficientizare prin evaluarea planificării apărării prin informarea periodică a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, referitor la stadiul de îndeplinire a obiectivelor stabilite, atât la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, cât şi al structurilor partenere din Alianţa Nord-Atlantică.
Vreau să menţionez că avem un rol important, noi, Parlamentul, în legătură cu planificarea apărării şi vreau să menţionez că ultima Strategie naţională de apărare pe care noi am aprobat-o este din 2008, cealaltă strategie trimisă Parlamentului n-a ajuns la dezbatere în plen şi aprobare, Cartea Albă a Apărării, ultima, este din 2009, deşi era anunţată în 2013, o Carte Albă de către domnul ministru Duşa, a Apărării, ca fiind unica şi cea mai importantă. Iată, ea încă nu este aprobată de noi şi nici cu bugetul nu stăm prea bine.
Adică, putem planifica, dar dacă şi acest domeniu, al apărării, va fi tratat de Guvern cum şi alte domenii sunt tratate, planificăm degeaba.
Vă mulţumesc.

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:
Mulţumesc mult.
Alte intervenţii? Nefiind alte intervenţii şi nefiind amendamente, urmează votul final.
Are caracter organic.

9. Urmează PL-x 229 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în registrul comerţului - PL-x 229/2015.
Are caracter organic.
Iniţiatorul? Domnul secretar de stat, vă rog.

Domnul Liviu Stancu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):
Stimate, domnule preşedinte,
Onoraţi membri ai Camerei Deputaţilor,
Proiectul de lege supus aprobării transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei nr. 17/2012 a Uniunii Europene, instrument comunitar ce urmăreşte, în principal, asigurarea comunicării între registrele de publicitate ale societăţilor din state membre, prin intermediul sistemului de interconectare format din registrele comerţului, această platformă şi portalul e-Justice.
Interconectarea este menită să contribuie la stimularea competitivităţii întreprinderilor europene prin reducerea sarcinilor administrative şi sporirea certitudinii juridice.
Sistemul electronic de interconectare a registrelor comerţului care urmează a se constitui, potrivit prevederilor Directivei, este un sistem complex care va permite efectuarea de căutări în toate registrele din cadrul Uniunii Europene şi obţinerea de informaţii cu privire la societăţile înregistrate, pe de o parte, comunicarea automată între registrele comerţului a modificările apărute în datele sucursalelor străine, asigurarea unui mecanism de plată a informaţiilor care, conform legislaţiilor naţionale, sunt livrate publicului, contra cost, în ziua de astăzi.
Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:
Şi eu vă mulţumesc.
Din partea Comisiei juridice, domnul deputat Varga. Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Vasile Varga:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Cele două comisii, de politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, în fond, cu acest proiect de lege.
Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil. Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru tehnologia informaţiilor, comunicaţiilor, Comisia pentru industrii şi servicii, toate cele trei comisii, de asemenea, au dat un aviz favorabil.
Proiectul supus dezbaterii are ca obiect de reglementarea modificarea şi completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale, persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea, funcţionarea persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2010, cu modificările ulterioare, intervenţiile legislative vizând şi transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2012 a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iunie 2012, prin modificarea Directivei 89 a Consiliului Director, 2005/56, 2009/101 a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte interconectarea registrelor centrale.
În urma examinării iniţiativei legislative, a expunerii de motive şi avizului consultativ, cele două comisii au hotărât să supună plenului Camerei, spre dezbatere şi adoptare, cu majoritate de voturi, Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în registrul comerţului.

Domnul Florin Iordache:
Vă mulţumesc.
Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.
Intrăm pe amendamente admise de la 1 la 30.
De la 1 la 5, dacă sunt observaţii? Nu sunt.
De la 6 la 10. Observaţii? Nu sunt.
11 - 15. Observaţii? Nu sunt.
16 - 20. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.
21 - 25. Observaţii? Nu sunt.
26-30, 31. Nu sunt.
Rămâne la votul final. Are caracter organic.

14. Şi ultimul proiect de lege, reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România - PL-x 399/2015.
Caracter ordinar.
Dacă din partea iniţiatorilor. Iniţiatorii, vă rog.

Domnul Traian Dobrinescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Vorbim săptămânal de probleme care ţin de economia României, servicii, utilităţi, sănătate, dezbatem coduri: silvic, fiscal sau de alt gen şi este bine că o facem. Uneori, picăm chiar în consens, cum s-a întâmplat astăzi prin solvabilitatea persoanelor fizice.

Domnul Florin Iordache:
... insolvenţa.

Domnul Traian Dobrinescu:
Tot astăzi, îndrăzneşte cultura să facă un pas în faţă. Să ceară şi ea ceva. Vine dintr-o zonă crepusculară. Aproape că n-o mai vedem. Foarte timid, astăzi, îşi cere şi ea o parte din drepturi.
Vechii şi înţelepţii romani ne-au lăsat moştenire acea sintagmă cât o filozofie: Ars longa, vita brevis!
Da, suntem trecători, arta este nemuritoare, dar şi ea are nevoie de bani. Acest PL-x 399, de fapt, a mai trecut prin Cameră, la sfârşitul anului trecut.
Domnul preşedinte de atunci n-a promulgat-o, a trimis-o la reexaminare. A fost reexaminată în Senat şi a ajuns în plenul Camerei Deputaţilor: subvenţionarea revistelor de cultură. Sper că şi în acest caz să picăm în consens şi să-i dăm un vot pozitiv.
Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:
Şi eu vă mulţumesc.
Raport comun din partea Comisiei pentru cultură şi Comisiei pentru buget.
Comisia pentru cultură, vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:
Raport comun înlocuitor asupra cererii de reexaminare asupra Legii pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România.
În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, împreună cu Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, au fost sesizate spre reexaminare, la solicitarea Preşedintelui României, cu Legea pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România.
În temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, Preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare pe care a transmis-o Parlamentului în data de 16 decembrie 2014.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat cu modificări Legea pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România, admiţând în parte cererea de reexaminare a Preşedintelui României în şedinţa din 30 martie 2015.
Conform art. 137 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au întocmit un raport comun de adoptare în parte a cererii de reexaminare la solicitarea Preşedintelui României.
În urma reexaminării Legii pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au hotărât cu unanimitate admiterea în parte a cererii de reexaminare, la solicitarea Preşedintelui României şi adoptarea legii, cu un amendament admis, prevăzut în anexă.
Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:
Şi eu vă mulţumesc.
Dacă la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare.
Da, Grupul PNL, domnul preşedinte Gigel Ştirbu, vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor colegi,
Este un moment important pentru tot ceea ce înseamnă mediu şi spaţiu cultural în România. Vă reamintesc că din 90 până astăzi, Ministerul Culturii a suferit în ceea ce priveşte finanţarea acestui domeniu extrem de important pentru fiecare naţie.
Ceea ce se întâmplă astăzi, bineînţeles, cu votul dumneavoastră, sper să fie o reparaţie morală pentru acest domeniu de activitate.
Aceste entităţi culturale, aceste reviste, unele care apar de ani de zile, de zeci de ani, au ţinut spiritul cultural şi filonul naţional viu de-a lungul anilor.
Această iniţiativă legislativă lăudabilă, din punctul meu de vedere, face în aşa fel încât toate aceste entităţi culturale, toate aceste reviste reprezentative sub egida Asociaţiei Naţionale a Uniunilor de Creatori să aibă o certitudine că vor avea posibilitatea ca şi peste 10, 15 sau 50 de ani să apară şi să aducă în spaţiul cultural românesc ceea ce trebuie, şi anume: o vitalitate naţională, o vitalitate a spiritului şi a tradiţiilor româneşti.
Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:
Da, domnul Mártón Arpád, UDMR.

Domnul Márton Árpád-Francisc:
Domnule vicepreşedinte,
Doamnelor şi domnilor,
Este foarte bine că votăm astăzi această lege care, neavând un termen de intrare în vigoare, după promulgare, peste 3 zile va intra în vigoare. În noul buget sau chiar în rectificarea bugetară pot fi incluse aceste sume pentru susţinerea revistelor de cultură ale organizaţiilor membre ANUC.
Totodată, mă bucură că la vremea respectivă a existat un amendament depus de mine, la sugestia Ministerului Culturii, când ministru era domnul Kelemen Hunor, de a mări această sumă şi de a da posibilitatea Ministerului Culturii de a include şi alte reviste care nu sunt ale organismelor membre ANUC, într-un procent oarecare.
Şi ca un element de reexaminare, acest procent, atunci acceptat după vii discuţii, a fost mărit. Mă bucur, iată, şi o reexaminare poate avea, într-adevăr, o soluţie bună.
Mulţumim şi vom vota pentru.

Domnul Florin Iordache:
Mulţumesc mult.
Domnul Petru Movilă, vă rog, un minut.

Domnul Petru Movilă:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Sper că acest proiect de lege va fi urmat în viitor, rapid, şi de Ziua literaturii române, pentru că această lege dă posibilitatea revistelor de cultură să trăiască.
În Iaşiul cultural, în care investiţiile economice şi economia nu duduie, în Iaşiul cultural, în care avem o tradiţie pornită de la mijlocul secolului al XIX-lea, şi dacă vorbim de reviste - de "Timpul", de "Convorbiri literare", de "Cronica", de "Dacia literară", reviste care au rezistat doar datorită sufletului şi dăruirii, în special a scriitorilor din Iaşi -, acest proiect de lege sunt convins că este o gură de oxigen şi este bine-venit pentru a susţine aceste proiecte culturale.
De asemenea, sunt convins că acest proiect de lege va mai salva ceva din viaţa culturală a urbelor, şi aici nu vorbesc numai de Iaşi, pentru că, datorită finanţărilor, scriitorii s-au împărţit, o parte au fost arvuniţi de primăriile care le-au dat finanţări, o parte de consiliile judeţene, s-au poziţionat politic. Or, acest proiect de lege sper să vină să-i readucă pe toţi laolaltă, în slujba literaturii.
Domnule preşedinte,
Drept mulţumire că v-aţi făcut treaba, o să vă aduc o copie după prima ediţie "Timpul" din 1876.

Domnul Florin Iordache:
Mulţumesc mult.
Domnul Gvozdenovici, Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Astăzi mă voi adresa în dublă calitate, de membru al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi de scriitor.
Revista "Familia" zilele acestea va sărbători 150 de ani. Reamintesc că în ea a debutat Mihai Eminescu. Spun aceste lucruri ca să ne dăm seama cât de important este să sprijinim printr-o lege şi să facem această reparaţie morală, cum au zis antevorbitorii, când este vorba despre revistele de cultură din ţara noastră. Ele stau în temelia literaturii, în temelia cărţilor noastre, în temelia culturii în general. Iar această parte a culturii, cartea, ne-a adus afirmarea în lume, de cele mai multe ori mult mai mare şi mult mai răsunătoare decât alte segmente ale societăţii noastre. Este încă un argument în plus ca să susţinem cu toţii această lege. Şi aici nu trebuie să existe partide nici de centru, nici de stânga, nici de dreapta, pentru că aceste reviste, fiind în temelia culturii ţării noastre, sunt de interes naţional, sunt de interes mult mai mare, el depăşeşte interesul unui simplu gest cultural, ele sunt mult mai mult decât atât.
Şi de aceea Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va sprijini această lege pe care o considerăm reparatorie din toate punctele de vedere.

Domnul Florin Iordache:
Mulţumesc mult.
Domnul vicelider Pâslaru, vă rog, Grupul PSD.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Atâta timp cât proiectul de lege este un proiect care aduce bani culturii române, care duce lipsă, din păcate, de finanţări, indiferent de iniţiator, acest proiect de lege merită să fie susţinut.
Punctul de vedere al Guvernului am înţeles în comisie că este pozitiv, adică există surse de finanţare, motiv pentru care şi Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va susţine acest proiect de lege.
Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:
Mulţumesc.
Şi ultimul vorbitor, domnul deputat Cernea, vă rog, un minut.

Domnul Remus-Florinel Cernea:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Cultura şi cercetarea ştiinţifică sunt în continuare subfinanţate în România.
Cred că fiecare pas înainte, fiecare gest pe care îl putem face pentru a sprijini suplimentar aceste domenii vitale pentru dezvoltarea societăţii româneşti şi pentru promovarea valorilor în societatea românească, fiecare pas, aşadar, merită salutat.
Văd că aici este vorba de o sumă de 4.500 mii lei, aşadar, 4,5 milioane RON, suplimentată cu încă 25% pentru reviste care nu aparţin acestei Uniuni Naţionale... Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori.
Voi vota şi eu acest proiect şi îi felicit pe cei care în comisii au amendat proiectul de lege conform cu cererea de reexaminare.
Cred însă că trebuie făcut mult mai mult. Şi când va veni bugetul pe anul viitor pentru cultură şi pentru cercetarea ştiinţifică sper să alocăm sume mult mai consistente decât în anii precedenţi.
Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:
Mulţumesc mult.
Intrăm pe textul legii.
Dacă la titlu sunt observaţii? Nu.
2 marginal? 3? 4? 5?
6, propunere de eliminare. Nu.
Adoptat.
Legea rămâne la votul final, are caracter ordinar.
Acestea fiind spuse, suspendăm până la ora 15,00, când va începe votul final.
Rog stafful să pregătească lista pentru votul final.

După pauză

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală, pentru a începe sesiunea de vot final.
Avem 11 proiecte de lege pe ordinea de zi.
Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele, pentru a face o simulare a prezenţei.
Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele. Să înceapă votul.
detalii prezenţă

Liderii sau viceliderii să-şi ia extrasul de prezenţă, să-şi verifice...
Sunt 267 de colegi prezenţi. Din această perspectivă, am depăşit de mult cvorumul. 194 este cvorumul. 194, domnul Dobre.
Comitetul liderilor, la prezidiu, vă rog frumos.
Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos, la prezidiu. (Consultări.)
Mulţumesc foarte mult.
Ne-am înţeles.
Când liderii ne dau semnalul, începem votul final.
UDMR, da?
PNL-ul? Domnul Orban, putem începe?
PSD-ul?
Domnul Merka, domnul Merka, putem începe, da?
Mulţumesc foarte mult.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor...
(Domnul deputat Ludovic Orban doreşte să ia cuvântul.)
Numai o secundă, să termin primul proiect, atât.
... nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.
Să înceapă votul.
detalii vot

Vă mulţumesc.
323 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

Pe procedură, domnul deputat Ludovic Orban.

Domnul Ludovic Orban:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi deputaţi,
În temeiul art. 112 din Constituţia României şi al articolelor 186, 192 din Regulamentul Deputaţilor, 99 de deputaţi aparţinând Grupului Partidului Naţional Liberal, Grupului Democrat Popular şi deputaţi neafiliaţi iniţiază spre dezbatere şi adoptare o moţiune simplă, intitulată "PSD curentează banul public - bonusuri uriaşe, contracte cu dedicaţie şi secrete de stat la Transelectrica". (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc.
O să o verificăm şi în Biroul permanent discutăm despre ea.

2. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat... Să înceapă votul.
detalii vot

... ca urmare a demisiei domnului deputat Theodor-Cătălin Nicolescu.
Vă mulţumesc.
328 de voturi pentru, zero abţineri, zero voturi împotrivă.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2014 privind realizarea unor angajamente ce derivă din hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului Moldovan şi alţii împotriva României, nr. 1 din 5 iulie 2005, şi Moldovan şi alţii împotriva României, nr.2 din 12 iulie 2005.
Legea este ordinară, procedura, de urgenţă.
Comisiile pentru administraţie publică şi juridică vă propun adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.
detalii vot

Vă mulţumesc.
332 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

4. Raportul înlocuitor al Comisiei pentru cultură şi Comisiei pentru buget privind reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România.
În conformitate cu art. 137, în forma pe care noi l-am votat, din regulament, vom face două voturi la acest proiect de lege: o dată pe raportul comun şi după aceea pe lege, în sine.
Am cerut liderilor grupurilor parlamentare să revizuiască acest articol până săptămâna viitoare, că este pentru prima dată când votăm de două ori acelaşi proiect de lege.
Deci votăm prima dată raportul comun înlocuitor al Comisiei pentru cultură şi al Comisiei pentru buget privind reexaminarea. Să înceapă votul.
detalii vot

332 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.
Adoptat.
Şi acum vă supun votului Legea pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România, reexaminată la cererea Preşedintelui României.
Cele două comisii şi aici vă propun admiterea cererii de reexaminare şi adoptarea legii, cu amendamente. Să înceapă votul.
detalii vot

333 de voturi pentru, 2 abţineri, niciun vot împotrivă.
Domnul deputat Dobrinescu, explicarea votului.

Domnul Traian Dobrinescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Înainte de a vă mulţumi, vreau să fac o observaţie la observaţie.
În pledoaria pentru revistă, făcând o apropiere cu legea care a trecut în consens, insolvabilitatea persoanelor fizice, am fost corectat - insolvenţă - de către domnul preşedinte de comisie. Termenul corect este "insolvabilitate". Spunem "solvabil" sau "insolvabil", nu "solvent" sau "insolvent".
Şi acum, trebuie să vă mulţumesc în numele oamenilor de cultură şi de artă din România. Sunt puţine momente în care cultura îndrăzneşte să facă pasul în faţă. Astăzi a îndrăznit să-l facă şi a beneficiat de toată bunăvoinţa dumneavoastră.
Vă mulţumesc în numele creatorilor de artă şi nu uit să mulţumesc domnului ministru Vulpescu pentru modul în care a ajustat şi ajutat această lege.
Vă mulţumesc.
Şi probabil arta din România va îndrăzni şi altă dată să facă paşi mărunţi, mărunţi, dar, să zicem, necesari.
Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)
Domnul ministru Ionuţ Vulpescu, explicarea votului.
Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Vulpescu (ministrul culturii):
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Aş dori să salut acest moment. Am spus-o de nenumărate ori, că, din perspectiva Guvernului nostru, susţinerea revistelor culturale este o prioritate strategică.
Revistele de cultură, revistele de tradiţie au avut o contribuţie intelectuală şi politică remarcabilă în dezvoltarea României moderne şi mă bucur că este această solidaritate.
Mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc, domnule ministru. (Aplauze.)

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996.
Legea este organică.
Comisiile juridică şi pentru apărare vă propun adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.
detalii vot

328 de voturi pentru, 2 abţineri, un vot împotrivă.
Adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Legea este organică. Procedura este de urgenţă.
Comisia pentru muncă vă propune adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.
detalii vot

332 de voturi pentru, 2 abţineri, niciun vot împotrivă.
Adoptat.
Raportul comun al Comisiei pentru cultură.
Domnul...
Explicarea votului, doamna deputat Alina Gorghiu.
Domnule prim-ministru, îmi cer scuze, e doamna.
Doamna Gorghiu, vă rog frumos.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:
Eu le mulţumesc şi colegilor de la PSD, care au stilul acesta de a formula onomatopee înainte de a auzi omul când vorbeşte...
Dar vreau să vă spun un lucru: este o veste foarte bună, o primă veste foarte bună pentru familiile din România, mai ales pentru că vorbim nu de o măsură care este de stânga sau de dreapta, ci vorbim de peste 3 milioane jumătate de copii care se vor bucura de dublarea alocaţiilor. Şi da, este o măsură pe care Partidul Naţional Liberal, astăzi, cu sprijinul celor de la putere, reuşeşte s-o facă.
M-aş bucura tare mult să putem să aducem în casele tuturor, aşa, o mică bucurie, să mutăm atenţia de la grijile zilnice la lucruri mai bune. Nu vreau deloc să dau culoare politică acestui proiect, nu vreau deloc să polemizez, nici cu Victor Ponta, nici cu alţi colegi de la putere în acest moment, dar cred că acest parcurs trebuie continuat.
Astăzi am reuşit dublarea, poate la anul vom reuşi să le aducem la două milioane, poate peste doi ani vom reuşi să atingem media europeană de 200 de euro. Mi-aş dori tare mult să nu ne împiedicăm acum.
Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc, doamnă. (Aplauze.)
Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul, explicarea votului.

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):
Stimaţi colegi,
Guvernul aduce la îndeplinire deciziile Parlamentului şi la un vot atât de... (Aplauze.) la un vot atât de consistent, evident, trebuie să ne conformăm.
Mă bucur foarte tare că o măsură pe care analiştii o numeau de stânga este totuşi susţinută de întreg Parlamentul.
Mi-am făcut datoria, deoarece Guvernului nu i s-a cerut punctul de vedere, şi nici nu i s-a indicat sursa bugetară, să explic doar că impactul financiar pentru acest an - 900 de milioane de lei, doamnă ministru, nu? - pentru acest an îl vom acoperi cu siguranţă.
O să vă rog, la întocmirea bugetului pe anul 2016, să avem sprijinul întregului Parlament pentru a găsi soluţia ca această măsură să rămână în continuare în vigoare. Pentru că nu vreau să retrăim un episod pe care cei mai vechi, ca şi mine, şi-l amintesc cu siguranţă, episodul sfârşitului 2008, când s-au dublat salariile şi după aceea, e adevărat, în 2010, un guvern mai puţin competent a trebuit să le amâne, şi acum le plătim în sfârşit.
Deci ne vom supune voinţei suverane a Parlamentului.
Vreau să asigur că pentru acest an vom găsi resursele financiare, dar având un vot atât de consistent sunt convins că veţi sprijini, la votarea bugetului pe anul 2016, resursele financiare, pentru ca să nu fie o simplă promisiune, ci să fie o realitate.
Marea şansă să reuşim acest lucru este să nu mai avem un guvern atât de prost cum am avut în 2010.
Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc, domnule prim-ministru. (Aplauze.)
Domnule Kerekes, aveţi cuvântul.

Domnul Kerekes Károly:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
UDMR-ul a votat acest proiect de lege, în primul rând pentru că s-a majorat alocaţia de stat pentru copii.
UDMR-ul întotdeauna a susţinut că actuala sumă de 42 de lei este inacceptabilă şi trebuie să fie majorată. Aşa cum am subliniat şi la dezbaterea generală a proiectului, trebuie măcar dublată, măcar dublată. Deci urmează să fie şi alte majorări.
Ţin să precizez că în programul UDMR-ului totdeauna a ocupat un loc important sprijinirea familiei, deci în aceste condiţii este evident că am votat pentru acest proiect de lege. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc.
Doamna deputat Mincă.

Doamna Liliana Mincă:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnule prim-ministru,
Stimaţi colegi,
Da, astăzi se scrie istorie. După atâţia ani, în sfârşit, a existat consens. În sfârşit, v-aţi gândit şi la viitorul de mâine, stimaţi colegi.
Îmi pare rău că proiectul nostru, al democrat-popularilor, a fost respins de către dumneavoastră în plenul Parlamentului. Noi am cerut atunci 200 RON pentru fiecare copil din România.
Astăzi, da, am votat pentru 84 RON. Este un prim pas. Aceasta nu înseamnă că acest vot covârşitor trebuie să rămână doar astăzi aşa, în Parlament. Avem un proiect de lege, noi, democrat-popularii, prin care cerem majorarea alocaţiei de stat pentru copii - este la comisiile de specialitate - la nivelul mediei Uniunii Europene. Suntem stat al Uniunii Europene şi găsim, putem găsi surse de finanţare, din evaziunea fiscală. Şi aţi văzut că atunci când se doreşte se găsesc bani, s-au găsit bani şi se vor găsi bani.
Eu vă mulţumesc astăzi pentru că am reuşit să depăşim alocaţia din Bulgaria, deci suntem peste bulgari.
Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Mulţumesc foarte mult.
Domnul Pambuccian, explicarea votului în numele grupului parlamentar.

Domnul Varujan Pambuccian:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Nu aş fi vrut să ies să spun nimic. Însă vreau să vă rog ceva. Nu o să mă refer deloc nici la subiect, nici la votul de astăzi. Este bine ca lucrurile pe care le votăm să nu le transformăm în campanii de genul acesta, în care vorbesc oameni care nici nu erau în sală când s-a votat. (Aplauze.)
Este bine să nu încercăm, dintr-un vot, care de obicei... uite, se întâmplă, sunt şi situaţii din acestea, în care votul iese cu majoritatea colegilor, să nu încerce unii să spună că sunt mai colegi decât alţii, mai grozavi decât alţii, este un vot în care a votat marea majoritate a Parlamentului. Au mai fost voturi de genul acesta. Măcar acestea haideţi să nu le ducem în populism, haideţi să nu le ducem în campanie.
Până la urmă îl înţeleg şi pe primul-ministru, este greu, este foarte greu să faci lucrul acesta şi uite că îl fac. Înţeleg şi pe iniţiatori, este foarte bine să iniţiezi un proiect de genul acesta, uite că au reuşit.
Haideţi să nu transformăm lucrul acesta în campanii, peste campanii, peste campanii. Este bine că se întâmplă, atât!
Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc şi eu.

7. Raportul comun al Comisiei pentru agricultură, Comisiei pentru mediu şi Comisiei juridice privind reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic.
Raportul propune respingerea cererii de reexaminare şi adoptarea legii în forma iniţială adoptată de Parlament.
Să înceapă votul.
detalii vot

217 voturi pentru, 9 abţineri, 96 de voturi împotrivă. (Aplauze.)
Adoptat.
Mergem mai departe.
Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46...
Vă rog frumos, v-am explicat acum 5 minute, acum 5 minute am discutat despre această chestiune.
Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, în forma iniţială adoptată de Parlament, reexaminată la cererea Preşedintelui României.
Legea este organică. Cele trei comisii şi aici propun adoptarea legii în forma iniţială adoptată de Parlament.
Să înceapă votul.
detalii vot

218 voturi pentru, 11 abţineri, 95 de voturi împotrivă. (Aplauze.)
Doamna deputat Doina Pană, explicarea votului, după care doamna deputat Lucia Varga, după care domnul deputat din partea UDMR.

Doamna Adriana-Doina Pană:
Stimaţi colegi,
Într-adevăr, ziua de azi a fost o zi de interes naţional. Vă mulţumesc din suflet tuturor celor care aţi votat şi vreau să vă spun că astăzi, aici, am dovedit că şi românul e frate cu codrul.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Doamna deputat Varga.

Doamna Lucia-Ana Varga:
Văd o mare bucurie în partea majorităţii. Înseamnă că sunt liniştiţi colegii. Lucrurile rămân în silvicultură aşa cum sunt. Aveţi dreptate, dragi colegi.
Stimaţi colegi,
Aş vrea să vă spun că Partidul Naţional Liberal a votat împotriva acestui Cod silvic. Avem un sentiment de regret că, după trei ani de dezbateri, după trei ani de discuţii cu toate părţile implicate, nu am găsit puterea în Parlament să negociem putere-opoziţie şi să aprobăm un Cod silvic modern, european, un Cod silvic de care ar fi avut nevoie economia românească şi silvicultura românească.
Am să vă aduc câteva argumente de ce consider că acest Cod silvic este mai rău decât cel care este acum în vigoare. În primul rând, distrugerea pădurilor va continua pe mai departe. Acest Cod silvic nu conţine măsuri pentru reducerea tăierilor ilegale.
Acest Cod silvic permite fărâmiţarea şi exploatarea fără autorizaţii de exploatare a acestor păduri şi în special a pădurilor din zona de strictă protecţie, adică a pădurilor din jurul barajelor, lacurilor de acumulare, zonelor de captare a alimentărilor cu apă.
La primele inundaţii, vom vedea efecte alunecări de teren, colmatări de cursuri de apă, efecte care vor pune în pericol comunităţile locale şi viaţa cetăţenilor.
Partidul Naţional Liberal constată această lipsă de responsabilitate a Partidului Social Democrat. Nu putem sta nepăsători şi acesta este motivul pentru care vă anunţ că...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc.

Doamna Lucia-Ana Varga:
...40 de deputaţi PNL...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc.

Doamna Lucia-Ana Varga:
...au votat modificarea Legii siguranţei naţionale, astfel încât...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Doamna deputat, vă mulţumesc.

Doamna Lucia-Ana Varga:
...tăierile ilegale să... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Doamna deputat Graţiela. Doamna deputat, îmi cer scuze, două minute explicarea votului. Aveţi 2:20.
Vă mulţumesc foarte mult.
Vă mulţumesc foarte mult. Doamna Gavrilescu. Aveţi cuvântul. Aveţi cuvântul, doamna...
Aveţi două minute, doamnă deputat. Fiecare coleg are două minute. Vorbiţi frumos. Puteţi să vorbiţi la dumneavoastră, în grupul parlamentar. Aici nu vorbiţi decât cum trebuie.

Doamna Lucia-Ana Varga:
...astfel încât să putem pedepsi pe toţi cei care...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Doamna deputat, vă rog frumos...

Doamna Lucia-Ana Varga:
...atentează la siguranţa naţională.
Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Doamnă deputat, regulamentul nostru prevede, liderul grupului, grupul v-a mandatat pe dumneavoastră. Două minute a vorbit fiecare coleg. Vă rog frumos să respectaţi acest lucru.
Doamna deputat, aveţi cuvântul în numele grupului parlamentar.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Membrii Partidului Liberal Reformator şi ai Partidului Conservator din Camera Deputaţilor au votat şi data trecută aici, în plenul Camerei Deputaţilor, pentru înnoire, pentru progres în silvicultură, deci, noul Cod silvic, pentru care noi astăzi am dat votul, nu domnii sau doamnele care sunt împotriva interesului naţional şi sunt împotriva dezvoltării şi perpetuării pădurii. Am votat şi sunteţi de acord pentru victoria micilor proprietari ai fondului forestier. Şi cred că lucrul acesta ar trebui să vă fie important, pentru că apărăm dreptul la proprietate. Şi dreptul la proprietate aţi aprobat-o şi dumneavoastră, ca liberali. Dar, din păcate, nu mai sunteţi.
Aşa că, doamnelor şi domnilor şi dragi români, interesul naţional este apărat prin acest Cod silvic care astăzi a fost adoptat în Camera decizională, Camera Deputaţilor.
Eu vă mulţumesc pentru sprijin şi vă mai asigur de ceva: că aşa cum v-am promis data trecută că Normele de aplicare la acest Cod silvic sunt gata în 30 de zile, conform legii, eu vă spun că ele aşteaptă Codul silvic de o lună şi jumătate. Noi o să le punem în aplicare în momentul în care Preşedintele va trimite către Monitorul Oficial acest Cod silvic.
Şi vă mai asigur de ceva: că inspecţia, Inspectoratul Silvic şi toate unităţile - şi ale ANAF-ului, şi ale MAI, şi ale tuturor organelor instituţiilor statului abilitate sunt alături de cei care iubesc pădurea şi nu vor ca tăierile să fie făcute ilegal, aşa cum doresc unii dintre dumneavoastră.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc, doamnă deputat.
Domnul Korodi Attila, Grupul parlamentar al UDMR. Domnule deputat, vă rog să mă scuzaţi că i-am dat doamnei deputat cuvântul înaintea dumneavoastră. Aţi ridicat mâna înaintea Domniei Sale.
Aveţi cuvântul, două minute.

Domnul Korodi Attila:
E mai bine să vorbesc după o doamnă. Şi fiecare doamnă a avut ceva de contribuit anii trecuţi la problema aceasta.
Doamnelor şi domnilor,
Se încheie o perioadă complicată, care are în spate dezbateri publice multe şi le mulţumesc celor care s-au implicat.
Avem un Cod silvic valabil, bun pentru România şi pentru o Românie care este membru al Uniunii Europene. Avem Cod silvic care ştie care este interesul naţional, când vorbim de domeniul silvic, prelucrarea lemnului, protejarea pădurilor.
Dar, pe de altă parte, dacă a fost greu până acum, va fi mai greu de acum încolo. Pentru că normativele trebuie să fie precise, trebuie să fie aplicabile şi trebuie să fie în coerenţă cu ceea ce astăzi am adoptat.
De aceea, vă invit pe toată lumea să participăm la toate dezbaterile care de acum încolo aduc normative de implementare la Codul silvic. România are nevoie de toate vocile şi sunt convins că o vom face.
Felicit pe cei care au votat, pentru că cred că au făcut un pas foarte mare. UDMR a votat şi le mulţumesc celor care, la nivel local, au participat la dezbateri publice şi, cum doamna Doina Pană spunea, şi ungurul e frate cu codrul, să ştiţi. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
8. Proiectul de Lege privind procedura insolvenţei persoanelor fizice.
Legea este organică.
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea proiectului de lege.
Să înceapă votul.
detalii vot

309 voturi pentru, 3 abţineri, niciun vot împotrivă.
Doamna deputat Ana Birchall, explicarea votului. Aveţi cuvântul, două minute.

Doamna Ana Birchall:
Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.
Domnule prim-ministru, da, mărturisesc că astăzi sunt tare bucuroasă că prin votul nostru, al tuturor, am reuşit, după 25 de ani, să dăm României o Lege a insolvenţei persoanelor fizice, care, practic, îi ajută pe cei care sunt într-un necaz financiar, să poată să se redreseze pe o perioadă de cel puţin 5 ani de zile, să nu mai stea cu frica în sân că o să fie executaţi silit, să nu mai stea cu frica în sân că o să-şi piardă agoniseala de o viaţă.
Şi vreau în mod particular să mulţumesc şi mass-mediei, pentru că au ţinut pe agenda publică necesitatea adoptării unui asemenea proiect legislativ de o asemenea importanţă. Şi, în mod particular, şi Guvernului Ponta, pentru că, da, este adevărat că este singurul Guvern în 25 de ani care şi-a asumat un proiect pe insolvenţa persoanelor fizice, fiind singurul proiect avizat favorabil de către Guvernul României.
Eu vă mulţumesc tuturor şi astăzi am reuşit să le arătăm oamenilor prin fapte că ne pasă şi le-am dat o speranţă ca viitorul lor, al copiilor lor, să nu fie amanetat.
Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)
Explicarea votului, domnul Orban. Aveţi cuvântul, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ludovic Orban:
În urmă cu aproape 5 ani de zile, când Partidul Naţional Liberal a iniţiat Proiectul de Lege privind insolvenţa persoanelor fizice, o mare parte dintre cei care astăzi compun majoritatea parlamentară se uitau la noi câş. Sigur că astăzi lucrurile s-au schimbat.
Aş face, totuşi, câteva precizări. Partidul Naţional Liberal susţine adoptarea proiectului Legii insolvenţei persoanelor fizice de foarte mult timp şi face lucrul acesta pentru a oferi persoanelor fizice care se află în incidente de plăţi posibilitatea de a nu-şi pierde imediat proprietăţile, de a nu fi puşi în situaţia de a ajunge nişte marginali, de a nu ajunge la cheremul creditorilor care să facă cu avutul lor şi cu viaţa lor să o calce în picioare.
Dacă nu venea criza francului elveţian şi dacă nu era încăpăţânarea doamnei Ana Birchall şi persistenţa pe care a manifestat-o în susţinerea, sigur, a unui proiect de lege iniţiat de Domnia Sa, care nu corespunde total viziunii noastre asupra insolvenţei persoanelor fizice, probabil nu s-ar fi adoptat această lege.
Este foarte bine că ea se adoptă, este foarte bine că a fost adoptată fără să existe un scandal politic, fără să existe neapărat o asumare şi, practic, la final să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, adică să dăm acestui Parlament şi oamenilor care au muncit la elaborarea acestui proiect de lege ceea ce merită, şi anume, mulţumirea noastră şi mai ales a oamenilor care se află în astfel de situaţii dificile.
Vă mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Vă mulţumesc, domnule deputat.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în registrul comerţului.
Legea este organică.
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare vă propun adoptarea acestui proiect de lege.
Să înceapă votul.
detalii vot

298 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.
Adoptat.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.87/2014 pentru stabilirea unor măsuri privind situaţia juridică a unor bunuri din domeniul public şi privat al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", a unor măsuri privind managementul situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Legea este organică, procedura de urgenţă.
Şi aici Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului vă propun adoptarea proiectului de lege.
Să înceapă votul.
detalii vot

289 de voturi pentru, 4 abţineri, 6 voturi împotrivă.
Adoptat.

11. Şi ultimul proiect, Proiectul de Lege privind planificarea apărării.
Legea este organică.
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vă propune adoptarea acestui proiect de lege.
Să înceapă votul.
detalii vot

Vă mulţumesc.
298 de voturi pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă
Dragi colegi, Sesiunea de vot final s-a încheiat.
Membrii Biroului permanent şi Comitetul liderilor sunt invitaţi la şedinţa de Birou permanent al Camerei Deputaţilor.
Vă urez o după-amiază frumoasă şi o seară plăcută!

Lucrările s-au încheiat la ora 15,55.