Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 noiembrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.213/04-12-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
01-02-2023
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 26-11-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 noiembrie 2015

    Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,43.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă ședința de astăzi, 26 noiembrie, ora 8,30.

 
Video in format Flash/IOS   Virgil Guran - considerații referitoare la Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile;

Îl invit, pentru început, pe domnul deputat Virgil Guran, Grupul PNL.

Se pregătește doamna deputat Oana Manolescu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Vă mulțumesc.

Am asistat ieri la un vot important pentru, spun eu, democrație și în același timp pentru un stat de drept normal. Este votul dat pentru Legea de dare în plată, mult disputat, mult controversat de unele instituții.

De ce acest lucru? De regulă, în România, instituțiile puternice, instituțiile sau societățile care au mulți bani au reușit să influențeze de foarte multe ori atât mersul politic, cât și legislația din România.

Am văzut de data aceasta acest monopol al băncilor din România, cum au reacționat, cum au prezentat situația, că este extraordinar de grav pentru ei ceea ce se votează.

Din păcate, am văzut și Banca Națională reacționând ca și când ar fi paznicul acestor bănci sau garantul afacerilor acestor bănci, în loc să fie organismul care supraveghează bunul mers al finanțelor din România și al investițiilor financiare și în loc să fie de fapt instituția care putea să prevadă ce s-a întâmplat în România.

Sunt acolo oameni care sunt plătiți cu zeci de mii de euro pe lună și care puteau să prognozeze foarte simplu, până la urmă, că nu era atât de greu pentru cei care sunt în domeniu, ce se va întâmpla, cum se va devaloriza moneda națională în funcție de anumite monede europene. Și cred că ar fi trebuit să se fi luat aceste măsuri, să se preîntâmpine ceea ce trăiesc în momentul de față oameni din România care au rămas fără case, și nu numai că au rămas fără case, dar care sunt urmăriți în continuare pentru a plăti sume mult mai mari decât cele împrumutate.

Am participat inclusiv la Comisia juridică și am rămas stupefiat de gândirea celor din bănci și din Banca Națională, care afirmau cu seninătate, chiar cu nonșalanță, că riscul trebuie să fie doar al celui care s-a împrumutat. Adică cel care s-a împrumutat riscă să crească valoarea creditului pe care trebuie să-l ramburseze, valoarea în lei vorbind, dar banca nu poate să-și asume faptul că a evaluat prin evaluatorii agreați de ea acele bunuri și că acele bunuri pot să-și piardă din valoare pe parcurs.

Deci, cu alte cuvinte, tot cel care are nevoie, tot cel care este în situație grea și se împrumută pentru a trăi de pe o zi pe alta, pentru a-și crea o locuință, tot el este de vină!

Iar aceia care au salarii extraordinar de mari, care au profituri mari - apropo, o paranteză: se plângeau băncile că nu au profit, după statistici, în primele nouă luni ale acestui an, au avut două miliarde de euro profit -, deci nu au de ce să se plângă.

În același timp spun că înapoierea acelei locuințe nu este benefică pentru bancă, dar totuși băncile vând aceste creanțe pe valori de 2%-10%, adică foarte, foarte ieftin.

Începem să ajungem la concluzia că s-a creat un sistem în România în care anumiți samsari - să-i numim așa - de creanțe, în colaborare cu băncile, fac o afacere foarte bună.

Să-i vedem acum pe aceia care au cumpărat un apartament cu 10.000 de euro și probabil îl vând cu 40.000-50.000 de euro cum vor proceda, pentru că va fi cazul să accepte că valoarea acelui apartament este cea reală. Și atunci să vedem cum se vor înțelege cu cei de la bănci, cu cei care le-au vândut foarte ieftin acele case pentru care oamenii au muncit atât de mult și pe care nu le mai pot plăti nu din cauza lor, ci din cauza unui sistem prost administrat de către cei care trebuie să hotărască în domeniul financiar-bancar, din păcate, inclusiv Parlamentul.

Dar, din fericire pentru noi, Parlamentul a reacționat așa cum trebuie, a luat o hotărâre logică, și asta îmi dă speranța că, și în viitor, atunci când anumite instituții care vor să aibă monopol sau vor să favorizeze anumite zone ale economiei, Parlamentul va reacționa și Parlamentul va vota ceea ce trebuie votat.

Numai astfel vom ajunge la o stabilitate, la o democrație reală și de fapt la o viață normală pentru cei care sunt mulți și care așteaptă de la noi hotărâri importante pentru viața lor.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Oana Manolescu - declarație politică despre Ziua Națională a Albaniei și apropiata sărbătoare a românilor, 1 Decembrie;

O invit pe doamna deputat Oana Manolescu.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Oana Manolescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Urmează un eveniment important pentru albanezii din România și pentru albanezii din toată lumea, și anume Ziua națională.

În 9 octombrie 1912 a început primul război balcanic, iar trupele sârbe și muntenegrene au pătruns pe teritoriile locuite de albanezi. Pericolul era ca acestea să fie împărțite între țările beligerante.

În această situație, la 5 octombrie, deputatul de Berat, Ismail Qemali, vine la București, se întâlnește cu diaspora albaneză foarte puternică de atunci - erau circa 30.000 în țară - și împreună cu conducătorii diasporei albaneze din București hotărăsc declararea independenței Albaniei, lucru care s-a întâmplat la Vlora, în 28 noiembrie 1912, avându-i alături Ismail Qemali pe cei trei conducători ai diasporei albaneze din București, diasporă care a fost totdeauna ajutată moral și material de către statul român. Au trecut deci 103 ani de atunci.

Dar trei zile mai târziu după 28 noiembrie, este Ziua națională a României și a românilor de pretutindeni. Aș dori să leg aceste două evenimente în cuvântarea mea.

Avem o țară în suflet, este Albania. Pământul albanez strămoșii ne-a-nvelit, însă de generații trăim în România și glia-i, cu căldură, frățește ne-a primit.

Niciodată nu este târziu pentru exprimarea sentimentului de iubire, al atașamentului pentru țara natală sau, dacă aparții unei alte etnii, față de țara care ți-a primit strămoșii, bunicii, părinții, rudele ori pe tine.

Numai trei zile despart cele două sărbători naționale: a Republicii Albania - 28 Noiembrie și a României - 1 Decembrie.

Chiar dacă foarte multe evenimente au despărțit în lungul veacurilor cele două popoare, vremea le-a lăsat spiritul aproape, așa cum din Antichitate au fost, prin asemănarea lor sufletească, datorită înrudirii marilor triburi ale tracilor și ilirilor.

Sudura sufletească între români și albanezi a fost dovedită în nenumărate ocazii - și mari, și mărunte: fiecare a luptat pentru independență, fiecare a muncit pentru prosperitatea țării lui, dar albanezii au venit de-a lungul timpului pe pământul acestei țări, ca spre fratele mai mare al ținuturilor lor.

În zonele submontane ale Carpaților Meridionali sunt foarte multe nume de origine albaneză. Căsătoriile etnice mixte au fost și sunt și azi o realitate. Motivele populare de pe țesături sunt de cele mai multe ori aproape identice. Zeci de cuvinte din anticul fond lingvistic traco-ilir se regăsesc în ambele limbi.

Stabilindu-se cu zecile de mii aici, de-a lungul vremurilor, albanezii au devenit cetățeni loiali patriei de adopție: au luptat în armata română, au suferit și mulți au pierit în închisorile comuniste, România modernă s-a ridicat și cu brațele lor, a înflorit și cu ajutorul gândirii lor, au respectat legile țării. Cei care nu au făcut-o sau nu-i cunosc sau nu vor să-i recunoască nici astăzi legile, majoritari sau minoritari, nu și-au găsit sau nu-și găsesc niciodată cu adevărat locul în țara în care trăiesc.

În perimetrul celor trei zile de sărbătoare se regăsesc și cetățenii români de etnie albaneză din România, sărbătorind, la 1 Decembrie, 97 de ani de la Marea Unire, dar își adaugă și sărbătoarea patriei lor de suflet, cei 103 ani de când a fost declarată, la Vlora, independența Albaniei.

Două foarte vechi popoare, gospodărindu-se de atunci pentru un nou început - Albania avea să devină după 1912 teatru de război, România Mare ieșea întregită din război, granițele sale erau însă trasate cu sânge, dar totdeauna vremurile rele care au trecut peste cele două țări s-au lovit de tăria și de semeția ca de un munte făcut din eroismul și tenacitatea celor două popoare: albanez și român. Le luminează astăzi soarele adevăratei lor libertăți. Fie-le strălucirea binecuvântată!

În ordine cronologică, cu ocazia Zilei naționale a albanezilor din toată lumea, Asociația Liga Albanezilor din România, în numele căreia vorbesc, urează poporului nostru albanez să facă tot ce este posibil pentru pace în țară și în lume.

Cu ocazia Zilei naționale a românilor din toată lumea, Asociația Liga Albanezilor din România urează poporului român să facă tot ce este posibil pentru pace în țară și în lume.

La mulți ani fericiți celor două țări!

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Paul Dumbrăvanu - declarație politică cu privire la importanța Legii privind darea în plată;

Îl invit, în continuare, la cuvânt pe domnul deputat Paul Dumbrăvanu. Se pregătește doamna deputat Tamara Ciofu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Este deja de notorietate faptul că în România acordarea creditelor de către instituțiile de credit ori de către instituțiile financiare nebancare se realizează prin încheierea unor contracte care de cele mai multe ori conțin clauze abuzive, contracte de natură să îngreuneze foarte mult restituirea sumelor împrumutate.

Principala problemă cu care debitorii persoane fizice se confruntă în stingerea creanțelor o reprezintă faptul că, deși în situația imposibilității de plată creditorul apelează la procedura executării silite, valoarea bunului la momentul respectiv acoperă doar parțial creanța.

Doresc să vă mulțumesc pentru votul acordat ieri în Camera Deputaților, un vot foarte important, în calitate de Cameră decizională, Proiectului de Lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, printre inițiatorii căruia am onoarea de a mă număra.

Am luat decizia de a fi unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege, în parte pentru că am observat de-a lungul timpului, atât în calitate de membru al Parlamentului, cât și în calitate de avocat, necesitatea protejării consumatorilor și remedierii relației inechitabile existente între creditorul instituție de credit ori instituție financiară nebancară și debitorul persoană fizică.

Un alt motiv ce m-a determinat să iau această decizie a fost nevoia armonizării legislației naționale cu cea europeană și dorința de a transpune prevederile Directivei 2014/17 a Parlamentului European și a Consiliului, pentru a crea un mecanism funcțional prin care predarea bunului imobil din proprietatea debitorului către creditor să stingă integral obligația debitorului.

Consider că procedura reglementată prin această lege va reuși să diminueze într-o bună măsură poziția avantajată în care se găseau creditorii și va proteja pe viitor debitorii persoane fizice.

Pasul făcut ieri în Parlament este unul extrem de important în evidențierea rolului pe care ni l-am asumat fiecare dintre noi, stimați colegi, în momentul preluării mandatului: acela de a proteja cetățenii, de a face tot ceea ce ne stă în putință pentru a crea și adopta legi în interesul cetățenilor și al societății.

Vă mulțumesc.

Paul Dumbrăvanu, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică intitulată Democrația în România - încotro?;

O invit pe doamna deputat Tamara Ciofu, deputat de Botoșani. Se pregătește doamna deputat Ana Birchall, de la Vaslui.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi: "Democrația în România - încotro?".

Alegerea și instalarea unui nou guvern și mai ales a unui guvern de tehnocrați a stat sub imperiul nevoii de democrație, de alegere a poporului care a ieșit în stradă după tragedia de la "Colectiv" și a dus la îndepărtarea elitelor politice, insistându-se pe integritate în politică și viață publică a țării.

Democrația, statul de drept, transparența în viața publică și politică sunt valori fundamentale și, desigur, democrația se construiește pentru popor, prin acesta și de către popor, dar și prin participarea unor actori importanți: partidele politice.

După cum este unanim acceptat, definiția clasică privind democrația afirmă că ea este un sistem politic în care voința poporului și binele comun sunt reflectate de deciziile pe care le iau reprezentanții aleși de către populație.

Ca urmare, politicienii trebuie să înțeleagă că succesul lor depinde de apropierea lor de alegători, de profesionalismul lor și de credința că destinul unui popor, al unei națiuni, depinde de ei, de preocuparea pe care o manifestă pentru omul obișnuit.

Nu întâmplător Schön Peter propunea ca democrația să fie o metodă de selectare a unui guvern, o metodă bazată pe libera competiție a indivizilor și a partidelor pentru putere.

Din moment ce democrația este o formă de conducere exercitată de un politician, politica ar trebui să fie o ocupație care să producă cele mai bune rezultate și cel mai bine pregătiți politicieni.

Instituțiile democratice apar prin negocieri și compromisuri între elitele politice, care pot genera alegeri hotărâtoare pentru evoluția națiunii.

Elitele guvernante și tehnocrate trebuie să pornească de la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și, în concret, de la asigurarea serviciilor publice fundamentale necesare lor, a securității energetice, dar și a protecției teritoriului unde locuiesc, pornind de la protejarea întregii țări și a cetățenilor împotriva terorismului și a altor acțiuni care ar duce la pierderea de vieți omenești.

Chiar dacă noul Guvern este tehnocrat, strategia lui trebuie să vizeze și continuitatea unor acțiuni și proiecte demarate de fostul guvern de politicieni. Și aici aș enumera câteva, pe care eu, ca parlamentar ales al Partidului Social Democrat, le consider necesare: funcționarea statului de drept; asigurarea resurselor financiare pentru ca instituțiile statului să-și desfășoare activitatea în condiții bune; respectarea și menținerea angajamentelor privind pensiile, salariile și subvențiile pentru căldură; continuarea acțiunilor de reformă începute în educație și sănătate de Guvernul Ponta.

Iar aici aș vrea să subliniez că măsurile luate de fostul Guvern și de Parlament privind majorarea salariilor bugetarilor cu 10%, precum și majorarea cu 25% a salariului personalului din sănătate au fost măsuri corecte din punct de vedere economic și atât de necesare populației, de aceste măsuri urmând să beneficieze mai mult de 200.000 de angajați.

Iar ieri, ca o dovadă concretă a celor expuse, Președintele a promulgat această Lege a majorării salariale a bugetarilor, care va intra în vigoare pe data de 1 decembrie, odată cu Ziua Națională a României.

Aș încheia și mi-aș dori ca noul Guvern tehnocrat să reflecte voința majorității cetățenilor, să facă eforturi pentru ca și anul 2016 să fie un an al creșterii economice. Astfel că solicit ca adoptarea Legii bugetului de stat pe 2016 să se facă până la 15 decembrie.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Ana Birchall - declarație politică cu tema: Cooperarea între statele membre UE - o condiție obligatorie pentru a combate eficient terorismul;

O invit, în continuare, la microfon, pe doamna deputat Ana Birchall. Se pregătește domnul deputat Sorin Iacoban.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre nevoia de cooperare europeană în prevenirea și combaterea terorismului, precum și despre necesitatea aprofundării colaborării dintre Parlamentul European și parlamentele naționale, pentru a-i implica și pe români în procesul de decizie.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Reapariția amenințărilor teroriste a transformat Uniunea Europeană, zilele acestea, într-un spațiu al fricii și al nesiguranței. Europa multiculturală de astăzi este înjunghiată cu cruzime chiar în inima ei, și este înjunghiată de către teroriști feroce, provocând moarte și suferință.

Recentele atentate teroriste de la Paris reprezintă o provocare pentru Uniunea Europeană. Și nu este prima provocare, dar sper să fie ultima. Criza financiară și economică, ascensiunea partidelor și a mișcărilor populiste antieuropene, criza din Grecia, conflictul din Ucraina, migrația ilegală, iar acum atentatele teroriste fără precedent din Franța sunt tot atâtea motive pentru a evalua cu atenție contextul regional și internațional.

Cert este că răspunsul nostru trebuie să fie unul coeziv și solidar, atât în ceea ce privește prevenirea, cât mai ales combaterea fenomenului terorist, iar Uniunea Europeană nu trebuie să se lase intimidată sau divizată, ci să iasă întărită și mai unită, dar și mai corectă în relațiile dintre statele membre.

Actele de terorism nu sunt altceva decât crime! Tocmai de aceea terorismul trebuie combătut, în primul rând, prin identificarea și tratarea cauzelor în țările sau în zonele de origine, inclusiv prin măsuri care vizează statele-sponsor.

Dreptul la viață reprezintă un drept fundamental al omului și este de datoria tuturor factorilor de decizie și a instituțiilor cu atribuții în domeniul securității, atât la nivel național, cât și în cooperarea internațională, să ne concentrăm eforturile, utilizând toate mijloacele aflate la dispoziție, pentru asigurarea securității cetățenilor în fața actualelor amenințări, în mod special în prevenirea și combaterea terorismului.

La fel de adevărat este că, în prevenirea și combaterea terorismului, este esențială asigurarea echilibrului între libertățile civile și securitatea cetățenilor.

Și eu cred că se cuvine, inclusiv de la tribuna Camerei Deputaților, să adresez în mod public mulțumiri celor din instituțiile care, zi de zi, ceas de ceas, veghează și asigură securitatea României și a românilor.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În acest context european complicat, Europa cu siguranță are nevoie de reforme, dar fără ca acestea să pună în discuție valorile și principiile europene care au stat la baza construcției Uniunii Europene.

De exemplu, cred că este de dorit aprofundarea și întărirea colaborării dintre Parlamentul European și parlamentele naționale, fiindcă răspunsurile noastre la actualele provocări trebuie să țină cont, în primul rând, de voința cetățenilor europeni, de voința românilor.

Tocmai de aceea identificarea unor modalități de cooperare, eficiente și pragmatice, atât la nivelul parlamentelor naționale, cât și la nivelul instituțiilor europene, este soluția optimă pentru a-i implica pe români, precum și pe toți cetățenii europeni în procesul de decizie care le afectează viața de zi cu zi.

Consolidarea dialogului politic dintre parlamentele naționale și Parlamentul European și Comisia Europeană este o necesitate. Atât Comisia Europeană, Parlamentul European, cât și parlamentele naționale trebuie să fie privite ca parteneri reali, parteneri egali în procesul de decizie la nivel european, fiindcă numai în acest fel acțiunile Uniunii Europene capătă legitimitate și acceptabilitate.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Nimic nu poate justifica terorismul și nimeni nu poate invoca pretexte de natură religioasă pentru a lua viața altor semeni. Religia promovează toleranță și bună înțelegere între oameni, nu conflicte și nu războaie. Religia este o formă de conectare a noastră la relația cu divinitatea: te învață să fii bun, să fii încrezător, să-i ierți pe ceilalți, să-ți iubești aproapele, să prețuiești bunătatea, toleranța, pacea, iubirea și respectul reciproc și nu poate fi folosită pentru a justifica un act barbar.

În fața amenințărilor și a atacurilor teroriste, avem obligația să acționăm împreună. Datoria noastră, a tuturor oamenilor de bună-credință, este aceea de a oferi copiilor noștri și generațiilor viitoare o lume mai bună, fără acte de terorism, fără războaie care curmă vieți și distrug familii și destine nevinovate.

Vă mulțumesc.

Ana Birchall, deputat, Colegiul nr. 5, Vaslui.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Sorin-Avram Iacoban - declarație politică cu titlul: Asistăm oare la dispariția SMURD-ului? Ghici ghicitoarea mea!;

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Sorin Iacoban, deputat de Iași.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi, declarația politică "Asistăm oare la dispariția SMURD-ului? Ghici ghicitoarea mea!".

Dragi colegi,

Noile realități ale politicii românești confirmă faptul că România a devenit un tărâm al profitorilor. Cei rău intenționați caută să profite de slăbiciunea adversarilor politici, înscenând tot felul de fapte care ar trebui să reprezinte punctul culminant al unor demisii de onoare. Noua victimă a mizeriei din politica românească este Raed Arafat. Fondatorul SMURD-ului se pare că nu este în grațiile locatarilor de la Cotroceni, indiferent care ar fi aceștia.

Decredibilizarea publică este arma preferată a celor care cer demisii fără a veni și cu soluții. Dacă în ultimele sondaje pompierii erau prezentați cu 92% încredere, măscăricii din politica românească au găsit de cuviință să transforme Inspectoratul Special de Urgențe într-un element corupt care trebuie eradicat urgent.

Colegii de la PNL au găsit de cuviință să iasă ieri în presă și să ceară demisia domnului Raed Arafat, argumentând: "Este momentul ca Raed Arafat să facă un pas în spate. Lucrurile i-au scăpat de sub control".

Dragi colegi, sunt aceiași colegi care în anul 2012 săreau în apărarea secretarului de stat, în conflictul acestuia cu Traian Băsescu.

Ce s-a schimbat, domnilor, din 2012 până în prezent? Cum se poate ca mândria statului român, serviciile medicale de urgență, să devină brusc niște tinichele care atârnă greu în balanța credibilității?

Acum două luni în urmă, Raed Arafat era scutul de credibilitate și profesionalism al sistemului de urgență din România și brusc acesta devine un paria al societății.

Domnule Raețchi, cine oare v-a schimbat optica? Cine oare v-a schimbat între timp agenda publică? Și oare ce găsim în spatele acestei noi agende politice? Așteaptă clienții dumneavoastră politici la cotitură să se înfrupte din SMURD? Vine campania electorală și aveți nevoie de finanțări babane, fapt pentru care trebuie să oferiți reciprocitate?

În timp ce democrațiile occidentale strâng rândurile pe plan intern, pentru a face față noului flagel reprezentat de terorismul fundamentalist, în România se pare că singura soluție propusă ca alternativă este demisia.

Instituția demisiei nu a devenit altceva decât mijlocul cel mai eficient de a epura adversarii politici. Presiunea străzii este de fapt presiunea diversionistă a epoleților, care în loc să se ocupe de pericolele venite din exteriorul granițelor se ocupă de agenda Palatului Cotroceni. Rușinos mod de a face politică, dragi colegi!

Știm că Raed Arafat s-a împotrivit privatizării serviciilor de urgență. În fond de ce să fie aceste servicii de urgență privatizate? Cine este în spatele acestei afaceri puse din timp la punct în stil diversionist? Ce clienți politici așteaptă preluarea atribuțiilor SMURD-ului, împiedicându-se de domnul Arafat?

Mi se pare că ceea ce i s-a întâmplat premierului Victor Ponta i se poate întâmpla și domnului Arafat. Pur și simplu, prin atitudinea sa sinceră, Raed Arafat a devenit incomod!

Câteva întrebări însă se impun în cauză.

De ce nu se cere demisia celui dovedit de instanță că a achiziționat niște imobile folosindu-se de acte false?

De ce nu se cere demisia celor care au mințit că sunt blocate de către Comisia Europeană unele programe operaționale?

Sau de ce nu se cere demisia celor care au făcut ca pereții Clubului "Colectiv" să se aprindă ca o torță?

Suntem în țara în care un fax revendică dreptul la demisie.

Dragi colegi, SMURD-ul trebuie să rămână al statului, căpușarea acestuia cu privați din postura de clienți politici ar reprezenta falimentul unui sistem premiat de Comisia Europeană pentru eficiență.

Observăm că mai nou statutul de colonie al României se manifestă foarte agresiv. Premierul care achită împrumuturile de la FMI este hăituit până la demisie, secretarul de stat care s-a opus privatizării serviciilor de urgență este hăituit, cerându-i-se demisia pentru un simplu fax.

Ce se va alege de țara asta, domnilor parlamentari?

Articolul 4 alineatul (1) din Constituția României precizează clar faptul că statul are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor români.

Această declarație politică se dorește a fi un apel la solidaritate față de toți cei care nu au dorit să trădeze interesele poporului român.

Parlamentul României trebuie să se trezească din amorțeală și să dovedească solidaritate față de toți cei care sunt hăituiți în mod nedrept de actualul sistem care caută să preia puterea totală, uitând că în țară suveranitatea absolută o are poporul, și nu o gașcă de gulere albe.

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS   Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică referitoare la măsurile de politică autentică competentă, tehnocrată a noului Guvern;

Domnul Florin Iordache:

Poftiți doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Singura instituție democratică acceptată pentru discuții în stradă la revoltele care au precedat nenorocirea de la "Colectiv" a fost Președintele României.

Din punctul meu de vedere, ca parlamentar liberal, aștept cu interes măsurile de politică autentică, competentă, tehnocrată a noului Guvern, mai ales că suntem în perioada de elaborare a bugetului României. Despre provocările bugetului României, în contextul în care funcționăm absolut atipic, cu un guvern tehnocrat, vreau să vorbesc astăzi.

Bugetul României, așa cum este el previzionat anterior acestui demers, este fără discuție un buget cu înclinație social-democratică pregnantă. S-au făcut o mulțime de donații cu caracter electoral, unele dintre ele reparatorii și absolut necesare. Solicitarea pe care ca parlamentar liberal o am în legătură cu politica bugetară a noului Guvern, solicitare de care depinde susținerea bugetului de către Partidul Național Liberal, este aceea de a avea în vedere câteva comandamente absolut necesare.

În primul rând, solicit noului Guvern să nu depășească în niciun caz cadrul macrostabilității și deficitul negociat, respectiv, deficit bugetar sub 3%. De asemenea, învederez noului Guvern faptul că investițiile în România sunt pur și simplu lăsate de izbeliște și că asta condiționează viitorul.

Noul Guvern nu va putea face politici spectaculoase, iar opinia publică nu trebuie să se aștepte la lucruri nemaipomenite, pentru că într-un an nu-i timp, dar noul Guvern va putea trasa direcțiile relansării investițiilor în România, astfel încât să nu mai dispară în Occident prin fenomenul emigrării și puțina forță de muncă de o anumită calificare care a rămas în țară.

În al treilea rând, aș vrea să atrag atenția noului Guvern, în măsura în care încă n-a luat notă de aceste probleme, că există la tot pasul tot felul de capcane pe care va trebui să le demonteze și să le evite cu profesionalism și inteligență, și anume: lucruri amânate, lucruri nefăcute, lucruri făcute prost.

O să vă dau un exemplu. În județul Hunedoara, deși iarna este aici, e pe noi, Valea Jiului, locuitorii Văii Jiului și locuitorii municipiului Deva nu știu încă dacă vor avea sau nu vor avea căldură la iarnă, și e vorba de nici mai mult nici mai puțin de 100.000 de persoane racordate la sistemul central de încălzire.

În al patrulea rând, aș vrea să atrag atenția noului Guvern să aibă în vedere și solicitările președintelui și ale străzii în legătură cu tehnocrația și cu transparența administrației și a structurilor descentralizate.

Este o iluzie că această țară va fi condusă tehnocrat printr-un grup de miniștri tehnocrați, atâta vreme cât tot aparatul funcționăresc, tot aparatul din descentralizate, de la subsecretar în jos, este politizat, așa, până la nivelul femeii de serviciu.

Și mai solicit noului Guvern să respecte promisiunea pe care a făcut-o, ca în jurul datei de 10 decembrie să avem în sfârșit în Parlament pentru analiză și dezbatere Proiectul de buget pe anul 2016, în caz contrar toate structurile economice de stat sau particulare vor avea mari probleme cu a-și construi business-planul propriu pe anul viitor.

Urez succes și abia aștept să avem argumente destule, noi, ca Partid Național Liberal, să susținem bugetul făcut de Guvernul tehnocrat.

Vă mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Ioan-Cristian Chirteș - semnalarea câtorva aspecte importante în ceea ce privește viitorul firmelor de exploatare și prelucrare a lemnului cu capital românesc;

Domnul Aurelian Mihai, nu. Da, domnul Cristian Chirteș, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan-Cristian Chirteș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezenta declarație politică doresc să semnalez un aspect deosebit de important în ceea ce privește viitorul firmelor de exploatare și prelucrare a lemnului cu capital românesc, care în actualul context al economiei de piață fac cu greu față concurenței firmelor cu capital străin.

Chiar dacă în prevederile noului Cod silvic Legislativul a stabilit principii clare în ceea ce privește stimularea și protejarea capitalului autohton, se pare că cei care erau responsabili cu punerea în aplicare a acestor principii, prin elaborarea noului Regulament de vânzare a masei lemnoase, au înțeles greșit aceste dorințe și cerințe mult dezbătute în procesul de modificare a Codului silvic.

Mai mult, regulamentul favorizează o anumită parte a sectorului forestier și nu explică modalitatea de stabilire a prețurilor de pornire la licitația de masă lemnoasă pe picior, astfel că aceste prețuri de pornire stabilite astăzi de Romsilva sunt nejustificat de ridicate. Oare va face față capitalul autohton acestei creșteri nejustificate a lemnului pe picior? Se poate vorbi de un "cartel" al lemnului în România, care dictează prețul pe piața din România? Decapitalizarea firmelor românești este oare comandată de cineva? Sunt întrebări la care astăzi nu am un răspuns.

Și încă un aspect deosebit de important pe care doresc să îl semnalez astăzi. În timp ce pe piața lemnului se duce un război tacit pentru supremație și control, cea mai mare parte a populației care se încălzește cu lemn de foc duce o lipsă acută în ceea ce privește această resursă. Unul din principiile de bază a Codului silvic se referă la asigurarea cu lemn de foc a populației. Consider că, astăzi, acest principiu este grav neglijat atât în ceea ce privește asigurarea populației cu lemn de foc, cât și prețul nejustificat de mare al acestui produs. Goana după profit a decidenților de pe piața lemnului face ca o mare parte a populației să intre în iarnă fără această importantă resursă.

Din păcate, Romsilva are ca principal indicator de performanță profitul cu orice preț, chiar și în urma vânzării lemnului de foc. Mai mult, primăriile și composesoratele valorifică inclusiv lemnul de foc pe picior către firme care exportă acest lemn, uitând faptul că, atunci când au fost împroprietărite, rolul acestor păduri era de a asigura cu lemn de foc cetățenii localităților și membrii composesori. Consider că dacă nu se iau măsuri urgente în aprovizionarea populației cu lemn de foc, presiunile asupra integrității fondului forestier vor fi greu gestionate de către personalul silvic.

Acest semnal de alarmă pe care îl trag astăzi poate fi începutul unei dezbateri reale a problemelor din sectorul forestier și un aspect extrem de important în ceea ce privește procesul de elaborare a viitoarei strategii forestiere.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Grigore Crăciunescu - declarație politică: Construcția spitalelor regionale de urgență - o prioritate pentru Guvernul Cioloș;

Domnul Florin Iordache:

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Grigore Crăciunescu, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Interesul acordat sistemului de sănătate de orice guvern desemnat de Parlament se reflectă prin mărimea fondurilor alocate către acest sistem. Ne dorim permanent să avem un sistem de sănătate performant care să corespundă cerințelor cetățenilor și de aceea căutăm să dezvoltăm și să abordăm noi proceduri de investigații, să introducem în tratamente noi molecule, adică medicamente noi, și să introducem tehnici de abordare noi în stabilirea diagnosticului. Importantă este, de asemenea, în acordarea asistenței medicale, construirea de noi unități spitalicești, care să aibă un circuit integrat, astfel ca pacientul cu urgență medicală severă să nu mai fie plimbat pe la mai multe spitale, iar acest lucru se poate face prin construcția spitalelor regionale de urgență.

În consecință, o prioritate pentru noul Guvern instalat și pentru noul ministru al sănătăți este aceea de a face documentația pentru construcția celor trei spitale regionale de urgență din municipiile Iași, Cluj și Craiova. S-a vorbit despre aceste spitale regionale de urgență încă din anii 2007-2008. Toți miniștrii de la sănătate și toate guvernele de după 2008 au spus că construcția celor trei spitale regionale de urgență constituie o prioritate. În cei 7 ani trecuți nu s-a făcut nimic în acest sens.

Există la ora actuală un consens cu forurile europene privind construcția celor trei spitale regionale de urgență prin Programul Operațional Regional. De asemenea, există posibilitatea ca Banca Mondială să aloce banii necesari pentru studii de fezabilitate și pentru proiectarea acestor spitale.

Solicit public factorilor de decizie, Guvern, Ministerul Sănătății și autorităților locale să țină cont de nevoile celor care locuiesc în aceste trei provincii istorice și să demareze procedurile pentru construcția acestor spitale regionale.

Stimați colegi,

Știm cu toții cât de important este un sistem de sănătate funcțional care să corespundă cerințelor cetățenilor. Trebuie să facem toate demersurile necesare pentru urgentarea construcției spitalelor regionale de urgență, pentru ca astfel să ne îndeplinim datoria de a proteja cetățenii și astfel vom arăta că lucrăm pentru a respecta unul dintre drepturile fundamentale prevăzute de Constituție, și anume dreptul la sănătate.

Consider construcția acestor spitale regionale de urgență un factor ce va contribui la îmbunătățirea stării de sănătate a populației din cele trei regiuni istorice ale țării.

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Grigore Crăciunescu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Vlad-Alexandru Cosma - declarație politică referitoare la evenimentele tragice din Europa și la necesitatea solidarizării împotriva terorismului;

Îl invit în continuare pe domnul deputat Vlad Cosma.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vlad-Alexandru Cosma:

Două declarații am.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Vlad-Alexandru Cosma:

Doamnelor și domnilor,

Domnule președinte de ședință,

Contextul politic actual nu este unul tocmai fericit, evenimentele tragice nu ocolesc Europa unită. După criza emigranților, care anul acesta a atins punctul culminant, ne confruntăm cu un posibil efect de bumerang al deschiderii granițelor pentru imigranții țărilor musulmane aflate în conflicte armate.

România și românii sunt încrezători în aliații strategici și în celeritatea liderilor europeni în a lua decizia cea mai bună pentru popoarele Europei. Terorismul a făcut din Europa și puterile ei economice o țintă și sperăm ca alinații nord-atlantici să protejeze și să sprijine pe viitor România și celelalte țări aliate împotriva actelor barbare ale structurilor fanatic-teroriste.

Reiterez spusele președintelui SUA, Barack Obama, care a declarat că America va colabora cu Franța și cu alte națiuni din toată lumea pentru a-i aduce pe teroriști în fața justiției și pentru a dezmembra rețelele teroriste care ne atacă popoarele.

România este alături de Statele Unite ale Americii și de NATO și pune mai presus de orice securitatea națională și protecția cetățenilor.

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Contextul politic actual nu este unul tocmai fericit evenimentele tragice...

Îmi cer scuze!

Domnule președinte,

Declarația mea politică de astăzi se adaugă numeroaselor semne de solidaritate pentru poporul francez, care are nevoie astăzi de tot suportul aliaților, al țărilor prietene, așa cum România s-a dovedit de-a lungul anilor.

Europa este plină de compasiune pentru Franța, dar să nu uităm cel mai important lucru, noi, politicienii, trebuie să venim cu un mesaj coerent pentru siguranța cetățeanului, fie el român, francez, polonez sau german.

Cu toții ne arătăm oroarea față de fiecare act terorist petrecut în ultimii ani în lume, dar sursa acestor acte de violență extremă trebuie identificată și eliminată.

Europa profund creștină nu a fost niciodată agresivă cu Islamul. Nicio religie nu trebuie să încurajeze crima, luarea de vieți. Și astăzi, când Franța este îndoliată pentru a doua oară în ultimii ani, sperăm ca expresia binelui, a toleranței și a compasiunii, care sălășluiesc în Iisus Hristos, să ne ajute pe toți să depășim momentele tragice și să ne mobilizăm pentru a apăra creștinătatea.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică referitoare la însemnătatea unirii cu Bucovina și necesitatea reapropierii românilor cu cei din jurul granițelor și din zona comunităților istorice;

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Daniel Gheorghe, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi mă voi referi la însemnătatea unirii cu Bucovina și a necesității reapropierii românilor de aici, din România, de cei din jurul granițelor și din zona comunităților istorice.

Cum știm cu toții, la 28 noiembrie 1918 s-a înfăptuit unirea cu Bucovina prin decizia Congresului General al Bucovinei din care făceau parte, la acea dată, personalități de marcă, precum Iancu Flondor, Ion Nistor, Sextil Pușcariu și mulți alții.

Nu mai vorbim de contextul istoric general, prin importanța rolului jucat la acea dată de Regele Ferdinand și de Regina Maria, și trebuie să reamintim o serie de lucruri care să ne facă să regândim contextul actual în care ne aflăm astăzi.

Bucovina de Nord, la fel ca și zona Hotinului, Ținutul Herța din Moldova, și la fel ca și sudul Basarabiei sunt teritorii care astăzi fac parte din Ucraina. Sunt teritorii care s-au reunit cu România în cursul anului 1918 și care astăzi nu mai aparțin României. În privința acestor zone - unde vedem cu toții ce s-a întâmplat în Ucraina, unde intervenția mai mult sau mai puțin directă a Rusiei a creat din statul ucrainean o entitate națională în pragul colapsului economico-social și în pragului eșecului deplin sub aspect politic -, România trebuie să-și regândească strategia sa cu privire la românii din Bucovina și la românii din Ucraina, în general, indiferent că sunt în Maramureșul istoric, în regiunea Odesa ori în Ținutul Herța, ținut care a făcut parte din mica Românie de la 1859 și care printr-o alunecare de pix în timpul de după Tratatul Ribbentrop-Molotov a revenit Uniunii Sovietice.

Este foarte important să înțelegem următorul lucru: pentru a avea o Europă și o lume stabilă este nevoie de o prezență românească în nordul Bucovinei și o prezență românească activă în Ucraina, iar această prezență se poate face doar prin intermediul unor pârghii politice, economice și, mai ales, culturale și beneficiind de acest aport deosebit al comunității românești din Bucovina, o comunitate de o calitate umană și morală deosebită și care, iată, și-a păstrat identitatea atât sub habsburgi, atât sub sovietici, cât și astăzi, sub ucraineni.

Din păcate, statul ucrainean nu garantează acel cadru juridico-instituțional în care românii să-și poată desfășura o viață în deplinătatea drepturilor culturale, politice și sociale pe care minoritatea românească din Bucovina de Nord și din restul Ucrainei beneficiază, conform Tratatului cu Ucraina, încheiat de România în anul 1997.

Pentru siguranța NATO, într-un context în care zona Donețkului, zona Luganskului și Crimeea sunt sub controlul rusesc, într-un context în care se vorbește tot mai des de o posibilitate de disoluție a statului ucrainean, este foarte important ca românii din Bucovina de Nord, dar și din alte zone ale Ucrainei să beneficieze de un regim special.

O să merg chiar să spun următorul lucru: ar fi bine ca în Nordul Bucovinei, în anumite regiuni, românii să beneficieze de autonomie teritorială. Mi se pare un alt lucru absolut normal, un lucru absolut legitim și cred că statul român are obligația morală, obligația identitară și obligația istorică de a susține financiar, logistic, politic și diplomatic comunitățile românești din Ucraina.

România fiind o țară membră a NATO și a Uniunii Europene și aflată într-un parteneriat strategic cu Statele Unite poate exporta securitate, poate exporta valori democratice și chiar stabilitate geopolitică în spațiul ucrainean. Ucraina, după cum vedem astăzi, e o țară care se autogestionează din ce în ce mai greu, o țară care pare a se rupe într-o multitudine de entități care merg într-o direcție care nu este deloc favorabilă valorilor europene.

De aceea, nu trebuie să uităm niciodată pe frații noștri din Bucovina de Nord, pe cei care astăzi, iată, îi aniversăm cu ocazia zilei Unirii României cu Bucovina, care va avea loc peste două zile, pe 28 noiembrie, și trebuie să ne gândim că sunt o parte integrantă din ceea ce înseamnă identitatea, cultura, tradiția marelui neam românesc. Este nevoie de o ofensivă culturală în Bucovina de Nord și în teritoriile istorice românești din spațiul ucrainean și este nevoie de o prezență reală și concretă a intereselor legitime și morale ale României, aceste teritorii locuite de frații noștri din Ucraina.

România are tot dreptul și are toată căderea să se implice în nordul Bucovinei, pentru că a fost un pământ românesc și pentru că România este un factor și un vector de stabilitate, și să nu uităm niciodată că idealurile de la 1918, idealul acestei Românii Mari este un ideal peren și un ideal care nu trebuie să se stingă niciodată în sufletele și în conștiințele noastre.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Radu Zlati - declarație politică intitulată Curaj, domnule ministru, educația merită 5% din PIB!;

Domnul Florin Iordache:

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Radu Zlati, Grupul PNL.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Radu Zlati:

Declarația mea politică de astăzi se numește: "Curaj, domnule ministru, educația merită 5% din PIB!".

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Mărturisesc faptul că în timpul audierii domnului Adrian Curaj în cadrul Comisiilor reunite pentru învățământ, cercetare, tineret și sport, am fost plăcut impresionat de prestația celui care a primit și votul meu pentru învestirea în calitate de ministru al educației naționale. Până în acest moment, nici ceea ce a făcut, nici ceea ce nu a făcut domnul Adrian Curaj nu m-a determinat să îmi schimb părerea pozitivă și sprijinul pe care i l-am oferit prin votul meu.

Dar există un moment în viața unui ministru când i se măsoară nu doar voința, ci și putirința. Momentul în care se creionează bugetul de stat și în care fiecare minister primește pentru sectorul pe care îl are în sarcină spre administrare fondurile ce vor asigura sau nu necesarul nu doar de funcționare, ci și acela de dezvoltare.

Domnule ministru Adrian Curaj, de prea multă vreme educația națională și cercetarea sunt subfinanțate. De prea multă vreme temporarii deținători ai portofoliului onorat de prezența unor Haret și Iorga fac exerciții de PR încercând să demonstreze cum bugete de sub 4% din PIB sunt victorii de planificare financiară absolut îndestulătoare pentru unul, de fapt, dintre cele mai prost finanțate sisteme de învățământ europene. Este momentul ca un ministru responsabil să ceară bani mai mult decât pentru supraviețuirea educației naționale. Este momentul ca acest ministru să se ocupe de asigurarea resurselor pentru recuperarea treptată a decalajelor pe care învățământul românesc, și în special cel preuniversitar, dar nu numai acesta, le înregistrează.

Domnule ministru, educația merită mai mult decât o majorare de 20% în termeni reali ai bugetului său, iar aceasta, oricum, va acoperi de-abia majorările salariale votate deja de către Parlament. Sunt perfect de acord în acest sens cu colegul Ovidiu Raețchi, că bugetul ministerului pe care cu onoare îl conduceți ar trebui suplimentat, ca minim, pentru a acoperi resursele necesare avizării tuturor instituțiilor școlare din punct de vedere al ISU. Ca minim, repet.

Deci, ținând seamă de cele menționate anterior, vă anunț cu respect că nu voi vota un buget al ministerului pe care îl conduceți, mai mic de 5% din PIB.

Dacă sunteți un om determinat nu doar să promită binele, ci și să îl facă, sau cel puțin să lupte pentru acest bine, indiferent de consecințe, veți ști ce este de făcut atât în caz de obținere a respectivului buget, cât și în caz de eșec. Iar dacă nu știți, domnul profesor Mircea Miclea, de la Cluj, vă poate oferi un exemplu luminos.

Radu Zlati, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS   Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică privind Reconstrucția României și a clasei politice;

Domnul Florin Iordache:

Îl invit, în continuare, la cuvânt pe domnul deputat Mugurel Cozmanciuc, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveți trei minute.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația de astăzi vizează ideea pe care o promovează toate partidele politice și în special PNL-ul, și anume reconstrucția României, dar și a clasei politice.

Stimați colegi,

După cum știți, Parlamentul României a învestit un nou Guvern, cu o majoritate de 389 de voturi pentru și un număr de doar 115 voturi împotrivă, guvern format din tehnocrați și guvern condus de domnul Dacian Cioloș. Ne aflăm în situația în care statul român nu putem spune că este străin de astfel de momente și am mai avut momente în care a avut în fruntea țării un guvern tehnocrat. Sunt convins că suntem în fața unui nou început, în fața unei schimbări, în fața unui moment în care România poate să o ia într-o direcție pozitivă.

Echipa de profesioniști pe care domnul Dacian Cioloș, în calitate de prim-ministru, a numit-o - chiar dacă nu toți dintre cei care sunt în momentul de față membri ai Executivului au stat departe de politică - putem spune că are avantajele unei competențe, ale unei prospețimi și ale unei seriozități, are o viziune prooccidentală și de aceea putem spune că în momentul de față miniștrii sunt cei care vor fi la cele mai înalte foruri europene cu o deschidere deosebită.

Simt nevoia să subliniez faptul că noul Guvern nu este într-o situație de avarie pentru România, însă este, în același timp, Guvernul care va pune capăt unei crize politice.

De aceea, Partidul Național Liberal va susține acest Executiv, însă va fi și un partener, în același timp, pentru luarea celor mai optime măsuri, în folosul tuturor românilor, concretizate prin politici bine articulate și prin proiecte construite profesionist, dar va fi, în același timp, Partidul Național, și critic, atunci când va fi cazul.

De aceea, vă spun că în momentul de față Guvernul acesta ar trebui să reanalizeze toate fondurile care au fost alocate în Planul Național de Dezvoltare Locală, prin Ordonanța nr. 28, pentru a avea o absorbție echitabilă a acestor fonduri, indiferent de culoarea politică a primarilor.

Însă, în același timp, ceea ce consider că trebuie să fie un moment de reflecție pentru întreaga clasă politică este faptul că există o lipsă de încredere cronică, din partea poporului, în partidele politice și în clasa politică.

Consider că instalarea noului Guvern este un nou început pentru "resetarea" întregii clase politice. Sunt evidente discrepanțele și nemulțumirile societății civile față de domeniul politicului și față de cum înțeleg unii din clasa politică să guverneze în nume personal.

Este un adevăr axiomatic că nu se poate face politică fără partide politice, dar nici democrația fără popor nu poate fi realizată. De altfel, Partidul Național Liberal este singurul partid politic care, imediat după demisia Cabinetului Ponta, a cerut alegeri anticipate și această dorință a avut la bază, practic, dorința românilor de a reforma clasa politică și de a oferi românilor și țării un nou Guvern și o nouă clasă politică, un nou Parlament care să fie reprezentativ.

De asemenea, cred că este un prilej ca, până la alegerile de anul viitor, când vom fi reevaluați de alegătorii noștri, în baza a ceea ce am realizat pentru ei, să ne "reconectăm" la populație. Sunt perfect conștient că un timp de un an este mult prea puțin, însă, în acest timp, la Palatul Victoria va guverna un Guvern care va avea un ordin axiologic, acela de a reclădi România și, mai ales, de a recredibiliza clasa politică. Indolența și lentoarea eșichierului politic, precum și modul de a face politică, în numele personal al unora, a determinat acest grad de încredere scăzut din partea cetățenilor noștri.

Noua echipă guvernamentală este capabilă să construiască un nou început, este șansa unei modernizări politico-instituționale a țării noastre, în care numirile sau promovările în anumite funcții vor trebui făcute doar pe criterii de competență, profesionalism și meritocrație.

De aceea, mă bucur că în momentul de față domnul Dacian Cioloș și-a asumat această responsabilitate.

În final, nu-mi rămâne decât să-mi exprim încrederea că actualul Guvern va avea în vedere să realizeze tot ceea ce trebuie făcut pentru ca România să fie unită în anul 2018, într-adevăr, în toate regiunile istorice.

Vă mulțumesc.

Mugur Cozmanciuc, sunt deputat al PNL.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Maria-Andreea Paul - punct de vedere referitor la principiul liberal al protecției concurenței loiale;

O invit în continuare pe doamna deputat Andreea Paul.

Se pregătește domnul deputat Gheorghe Dragomir, Grupul PNL.

Vă rog, doamnă deputat, aveți trei minute.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua, domnule președinte.

Stimați colegi,

Astăzi voi aborda un fenomen social și economic, din perspectivă liberală.

Patru din zece salariați încadrați oficial în România au salariul minim pe economie sau mai mic. Situația este absurdă. Este vorba de 2,4 milioane de salariați români cu salariul minim pe economie sau mai mic în luna noiembrie a anului 2015, ceea ce reprezintă 40% din numărul total al salariaților activi, în prezent. Dintre aceștia, 1,6 milioane au normă întreagă, iar 700.000 și ceva lucrează cu normă parțială. Cea mai mare parte a salariaților activi cu salariul minim sunt încadrați în sistemul privat, doar 56.000 de persoane au salariul minim, în calitatea lor de bugetari, iar numărul celor din urmă va scădea, după aplicarea ultimei creșteri salariale cu 10 puncte procentuale. O familie nu se poate întreține decent cu un salariu minim, chiar dacă acesta a ajuns la peste 41% din câștigul mediu brut pe țară. Nu se poate întreține o familie nici măcar cu două salarii minime. Cum să vorbim despre liberalism și despre o democrație puternic liberală, într-un astfel de context?

Din estimările mele, cel puțin jumătate dintre acești salariați cu venituri minime sau mai mici sunt încadrați astfel pe contractul de muncă, pentru a evita plata taxelor la stat, fiind, de fapt, în realitate, plătiți mai mult, așadar, la negru. Mulți angajatori corecți cu care am stat de vorbă mi-au descris uluirea salariaților noi când li se spune că salariul integral negociat va fi pe cartea de muncă, căci s-au obișnuit altfel la angajatorii anteriori. Or, aici, ITM nu își face serios controalele și ar fi timpul să purceadă la verificări minuțioase ale salariaților cu venitul minim, pentru a-i proteja pe angajatorii corecți, în competiția deformată de evaziune și pentru a le proteja veniturile la bătrânețe, adică pensiile, salariaților încadrați incorect azi, cu venitul minim.

Protecția concurenței loiale este un principiu liberal. Fără concurență loială nu se poate construi o democrație liberală.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, moment unic în istoria României;

Domnul Florin Iordache:

Îl invit pe domnul deputat Gheorghe Dragomir.

După aceea îl invit pe domnul deputat Amet Varol.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe Dragomir:

Domnule președinte de ședință,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, moment unic în istoria României".

La 1 decembrie se vor împlini 97 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României și, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor granițelor vechii Dacii.

Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia, constituită din 1.228 de delegați și sprijinită de peste 100.000 de cetățeni veniți din toate colțurile Ardealului și Banatului, a adoptat o Rezoluție prin care s-a consfințit unirea tuturor românilor din Transilvania, întregul Banat și Țara Ungurească cu România. În aclamațiile celor prezenți, este citit textul Rezoluției de la Alba Iulia. Aceasta este trimisă Regelui Ferdinand, care o primește spunând că "după Basarabia și Bucovina, mai lipsea o piatră dintre cele mai scumpe: Ardealul, cu ținuturile din Ungaria locuite de români. Azi ne-ați adus și această ultimă piatră a clădirii, care încoronează marea operă de unire. Putem privi cu încredere în viitor, căci temeliile sunt puternice". Idealul unirii se împlinise și, câțiva ani mai târziu, pe 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand este încoronat Regele Marii Românii, în Catedrala de la Alba Iulia.

Așa cum sublinia și istoricul Florin Constantiniu, "Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid; este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligență politică remarcabilă spre țelul dorit".

Ziua de 1 Decembrie a devenit, după înlăturarea regimului comunist, Ziua Națională a României. Ea reprezintă un moment istoric special, marcat de recunoștință, solidaritate și speranță. Este ziua în care rememorăm și cinstim jertfa strămoșilor noștri, care au găsit curajul să lupte pentru constituirea statului național român.

La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români!

Gheorghe Dragomir, deputat PNL, Constanța.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Varol Amet - declarație politică intitulată Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre aflată la cea de-a 46-a ediție;

Îl invit în continuare pe domnul deputat Amet Varol.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Varol Amet:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre, aflată la cea de-a 46-a ediție".

În perioada 25-27 noiembrie, Senatul României va găzdui cea de-a 46-a ediție a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre, un eveniment cu o deosebită importanță atât pentru țara noastră, cât și pentru cele 12 state membre, aducând în prim-plan scopul comun de a transforma regiunea Mării Negre într-o zonă de stabilitate, prosperitate și pace.

Anul acesta, evenimentul are ca temă principală "Implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în regiunea Cooperării Economice a Mării Negre: implicarea parlamentară", un subiect ce acoperă domeniul de interes al țărilor participante.

Alături de tema principală, ce va reprezenta nucleul de dezbatere al acestei ediții, vor mai exista și multiple sesiuni tematice, în cadrul cărora membrii Adunării vor examina și adopta rapoarte și recomandări elaborate de comisiile Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre: crearea cadrului legal pentru combaterea corupției, rolul parlamentelor, guvernarea în statele membre, combaterea traficului ilicit de bunuri culturale în regiunea CEMN.

Din perspectiva președinției române a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre, principalele priorități sunt legate de funcționarea în condiții optime și diversificarea activităților Adunării, consolidarea profilului Adunării în plan regional, european și internațional, cu accent pe intensificarea dialogului cu Parlamentul European, acestea fiind doar câteva din acțiunile vizate pe termen lung.

Alături de ceilalți participanți de seamă, comunitatea turco-tătară din România se bucură de prezența la acest eveniment a reprezentanților Parlamentului turc, precum și a președintelui Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni, deputatul Refat Ciubarov, acest fapt reprezentând o onoare deosebită și un prilej de cunoaștere îndeaproape a comunității turco-tătarilor din România.

Vă mulțumesc.

Deputat al minorităților naționale, Amet Varol.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Remus-Florinel Cernea - declarație politică cu titlul Trei noi inițiative legislative importante și necesare pentru modernizarea României;

Îl invit pe domnul deputat Remus Cernea.

Vă rog, domnule deputat, aveți trei minute.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc pentru îngăduință, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Trei noi inițiative legislative importante și necesare pentru modernizarea României".

Am vorbit de nenumărate ori, atât în perioada de 12 ani de activitate în societatea civilă, cât și în cei 6 ani de când m-am implicat în politică, despre necesitatea ca în România să asumăm și să implementăm principiul separării dintre stat și biserică.

Dacă la început tema părea una insolită, într-un context de încredere uriașă, aproximativ 90% acordată bisericii, treptat, tot mai mulți cetățeni au înțeles implicațiile acestei discuții principiale care privesc educația, fondurile publice, valorile democratice și numeroase aspecte din viața de zi cu zi a cetățenilor. În ultimii 5-6 ani încrederea în biserică s-a prăbușit la doar aproximativ 60%, ceea ce înseamnă că se produc mutații de mentalitate importante și de bun augur în societatea românească.

Uriașele fonduri publice primite de biserică, adesea din partea unor decidenți politici aflați în campanie care au utilizat în interes electoral imaginea bisericii și s-au afișat alături de înalți prelați, cu consimțământul acestora din urmă, îndoctrinarea religioasă din școli, ostilitatea față de parteneriatul civil și față de drepturile persoanelor LGBT, în general, anumite atitudini mai puțin principiale în spațiul public și formularea unor atacuri la adresa unor persoane ori organizații neguvernamentale, toate acestea au făcut ca milioane de cetățeni români, în majoritate credincioși, să-și piardă încrederea în prelații și biserica de care aparțin.

Un stat secular nu este însă unul ostil bisericii, așa cum încearcă unii să acrediteze ideea, ci unul cu reglementări juste care trasează clar o separare dintre instituțiile statului și biserică, pe de o parte, iar pe de alta reglementează libertatea religioasă pentru toți cetățenii, fără privilegii și fără discriminări pentru vreun cult.

Pentru toate acestea propun trei noi proiecte de lege care sunt de natură să contureze mai clar principiul separării dintre stat și biserică, să oprească irosirea banului public pentru construcții de noi biserici, să contribuie substanțial la asanarea morală a societății românești și să întărească libertatea religioasă și autonomia cultelor în țara noastră.

Prima dintre acestea, depusă și intrată deja în circuitul de analiză și dezbatere parlamentară, privește stoparea cheltuirii banilor publici pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Este profund imoral ca în contextul unor numeroase lipsuri în domenii esențiale precum educația, sănătatea, cercetarea științifică, asistența socială, cultura și așa mai departe, toate subfinanțate, să fie cheltuite zeci de milioane de euro din banii tuturor cetățenilor - mulți de altă religie sau fără religie ori chiar ortodocși, dar nedoritori să contribuie la catedrală - pentru o asemenea construcție de proporții uriașe.

A doua inițiativă, pe care o depun astăzi la Senat, ca primă Cameră sesizată, prevede ca și ierarhii, și șefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum și asimilații lor de la parohiile din țară și din străinătate să poată fi verificați de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, nu exceptați de facto de la acest lucru, așa cum se întâmplă acum. Este important să ne cunoaștem istoria, iar responsabilitățile unor fapte mai puțin onorabile, prin care unii prelați au colaborat cu organele represive ale regimului comunist, să fie cunoscute de opinia publică. Acest lucru va contribui pe termen mediu și lung într-o mult mai mare măsură la o credibilizare a bisericii, decât încercarea de a ascunde adevărul.

Cea de-a treia inițiativă, ceva mai complexă și care cere mai mult timp pentru elaborare și fundamentare, privește finanțarea cultelor exclusiv din contribuțiile credincioșilor, prin direcționarea de către aceștia a unui procentaj din impozitul pe venit către cultul de care aparține fiecare, fiscalizarea activităților lucrative ale bisericilor și impozitarea acestora.

Toate aceste trei teme sunt de natură să pună temelii importante la modernizarea României și sper ca Parlamentul să aibă maturitatea de a le adopta.

Remus Cernea, deputat independent.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Declar ședința închisă.

 
       

Ședința s-a încheiat la ora 10,00.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 5 februarie 2023, 6:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro