Şedinţa Camerei Deputaţilor din 2 martie 2016

				Şedinţa a început la ora 10,04. Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi în a doua parte de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaţilor.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Rog colegii să-şi invite ceilalţi colegi, membri ai Camerei Deputaţilor, care se află în diferite spaţii ale Camerei Deputaţilor, în sala de plen. Invit secretarii de şedinţă sus la prezidiu, pentru a începe şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor. Cel de-al doilea secretar? Domnule Buican? Ba da... Domnul Mircovici şi-a cerut scuze; are o problemă urgentă de sănătate. Şi domnul Chirvăsuţă este plecat la Bruxelles. A venit domnul Mircovici. Gata! Doamnelor şi domnilor, Deschid şedinţa de astăzi. Şi-au înregistrat prezenţa... în câteva minute vă spun. Din cei 381 câţi şi-au înregistrat prezenţa... Între timp, vă informez că ordinea de zi şi programul de lucru pentru această săptămână au fost distribuite. Astăzi, până la 13,45, dezbateri. Pauză. La ora 14,00 vot final. După care, ca de obicei în ultimii ani, şedinţa Biroului permanent împreună cu Comitetul liderilor. 91 deputaţi au semnat prezenţa.
				3. Prima. Informare din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială referitore la recomandarea OIM nr. 204/2015 privind tranziţia de la economia informală la economia formală, adoptată la Conferinţa Internaţională a Muncii, Geneva, iunie 2015. Citeşte cineva documentul de la Comisia pentru muncă? Domnule Solomon? Domnule preşedinte, aveţi un document pe care trebuie să-l citiţi. Vi-l dau eu dacă nu-l aveţi. Vă rog frumos. Vă rog frumos să-l citiţi, să îndeplinim procedura regulamentară.
				Domnul Adrian Solomon: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prin prezenta, Comisia pentru muncă şi protecţie socială aduce la cunoştinţa plenului Camerei Deputaţilor că, prin adresa nr. 1740 a Biroului permanent din 21 decembrie 2015, Secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, în vederea îndeplinirii procedurii de informare a Camerei Deputaţilor, Recomandarea Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 204 din 2015 privind tranziţia de la economia informală la economia formală, adoptată la Conferinţa Internaţională a Muncii de la Geneva, în iunie 2015. Precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 19 din Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii, guvernele statelor membre ale OIM au obligaţia de a supune autorităţilor naţionale competente, în termen de un an de la închiderea sesiunii, normele internaţionale ale muncii adoptate de Conferinţa Internaţională a Muncii. De asemenea, precizăm că această procedură este distinctă de procedura ratificării. Actul supunerii instrumentelor internaţionale ale muncii către autoritatea naţională competentă va fi notificat ulterior Biroului Internaţional al Muncii, aceste informaţii urmând a fi incluse în raportul întocmit de Biroul Internaţional, care va fi prezentat Conferinţei Internaţionale a Muncii în anul 2016. Drept urmare, informăm plenul Camerei Deputaţilor că acest instrument internaţional se găseşte la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, unde poate fi consultat de cei interesaţi.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Camera a luat act de această chestiune.
				4. Trecem la următorul punct al ordinii de zi. Proiectul de Hotărâre privind modificarea componenţei nominale a Comisiei pentru regulament, prevăzută în anexa la HCD nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. "Având în vedere constituirea Grupului parlamentar al UNPR, având în vedere punctul de vedere al Comisiei juridice, având în vedere art. 41 alin. (3) din Regulamentul nostru, al Camerei Deputaţilor, în temeiul art. 46 alin. (11) din Regulamentul Camerei, aprobat prin HCD nr. 8 din 1994, Camera Deputaţilor aprobă următoarea hotărâre: Articol unic. Componenţa Comisiei pentru regulament prevăzută în anexa HCD nr. 48/2012 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial, se modifică, după cum urmează: domnul deputat Florin Iordache, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru regulament; domnului deputat neafiliat Mihai Diaconu îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru regulament." Obiecţii, comentarii? Nu. Atunci, începem pe procedura parlamentară. Dacă la titlul hotărârii sunt obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Preambulul. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Articolul unic. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Merge la votul final.
				5. Următorul. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei HCD nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. "Articol unic. Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48 din 2012 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: domnul deputat Victor- Viorel Ponta, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru politică externă la Comisia pentru apărare; doamna deputat Ioana-Jenica Dumitru, aparţinând Grupului parlamentar al UNPR, este desemnată în calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene, în locul domnului deputat Valeriu-Andrei Steriu." Obiecţii, comentarii? Nu. Atunci, intrăm în procedura parlamentară, conform regulamentului. Dacă la titlul hotărârii sunt obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Preambulul. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Articolul unic. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Merge la votul final.
				6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Guvernul României. Avem de la Guvernul României pe cineva? Numele şi funcţia, vă rog frumos. Apăsaţi pe microfon, vă rog frumos.
				Domnul Cezar-Radu Soare (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice): Cezar Soare, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
				Domnul Cezar-Radu Soare: Domnule preşedinte, Guvernul României nu şi-a exprimat încă punctul de vedere, dar vreau să vă spun că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 351 privind Ordonanţa de urgenţă nr. 82 din 2013, se declară această ordonanţă de urgenţă neconstituţională, în integralitatea sa.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Comisia pentru administraţie. Nu există iniţiatori. Guvernul României este iniţiator. Este ordonanţă de urgenţă, dragi colegi.
				Domnul Victor Paul Dobre: În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru modificarea legii. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget au avizat favorabil. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 188/1999 privind statutul. Cu ocazia dezbaterilor, s-a constatat că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici a fost declarată neconstituţională, în ansamblul său, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 351 din 7 mai 2015. Din considerentele deciziei Curţii Constituţionale rezultă că soluţia legislativă propusă prin ordonanţa de urgenţă elimină o garanţie acordată funcţionarilor publici, prin lege, în cazul în care sunt eliberaţi din funcţie pentru motive neimputabile. Dispoziţiile ordonanţei afectează atât dreptul la muncă, cât şi statutul acestui funcţionar public, fiind încălcate dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie. În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei adoptarea proiectului de lege privind respingerea ordonanţei. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte. Dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Ionaş-Florin Urcan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul instituirii obligativităţii existenţei acordului conducătorilor autorităţilor sau instituţiilor publice pentru realizarea redistribuirii funcţionarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu, din motive neimputabile lor. S-a constatat că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188 din 1999 privind statutul funcţionarilor publici a fost declarată neconstituţională, în ansamblul său, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 351 din 7 mai 2015. Din considerentele deciziei Curţii Constituţionale rezultă că soluţia legislativă propusă prin ordonanţa de urgenţă elimină o garanţie acordată funcţionarilor publici, prin lege, în cazul în care sunt eliberaţi din funcţie pentru motive neimputabile. Dispoziţiile ordonanţei afectează atât dreptul de muncă al funcţionarului public, cât şi statutul acestuia, respectiv regimul juridic al funcţiei publice, fiind încălcate dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie. În acest sens, propunem, în numele Grupului PNL, adoptarea proiectului de lege, în sensul respingerii OUG nr. 82/2013, având în vedere decizia Curţii Constituţionale care a desfiinţat actul normativ elaborat de către Guvern. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt. Dragi colegi, Avem două amendamente admise. Ambele propun respingerea, atât a titlului, cât şi a articolului unic. Dacă la primul amendament admis al comisiei sunt obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Al doilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Vă reamintesc că merge la vot final. Are caracter organic.
				7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiilor bunurilor imobile confiscate. Guvernul României. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.
				Domnul Ion Ghizdeanu (secretar de stat, Comisia Naţională de Prognoză): Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare acordarea posibilităţii ca bunurile imobile confiscate să poată fi transmise din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a statului şi a administraţiei autorităţii publice centrale sau locale, prin hotărâri de guvern iniţiate de Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile legii. Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 859 din 10 decembrie 2015, prin care declară prevederea ordonanţei ca fiind neconstituţională, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, în acord cu raportul Comisiei juridice şi Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, este de acord cu propunerea şi admiterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiilor bunurilor imobile confiscate. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Comisiile reunite, Comisia pentru buget, finanţe şi Comisia juridică. Domnul vicepreşedinte Nica. Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.
				Domnul Nicolae-Ciprian Nica: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în condiţiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituţia României. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru administraţie publică, la fel, au avizat favorabil. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare acordarea posibilităţii ca bunurile imobile confiscate să poată fi transmise din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a statului şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, prin hotărârea Guvernului iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile regulamentului. La dezbateri au participat, din 26 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, un număr de 22 de deputaţi, iar din numărul total de 33 de membri ai Comisiei pentru buget au participat 30. Membrii celor două comisii au luat act de Decizia Curţii Constituţionale nr. 859 din 10 decembrie 2015 care declară prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiilor unor bunuri imobile confiscate ca fiind neconstituţionale. În consecinţă, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor admiterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiilor unor bunuri imobile confiscate. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Grupurile parlamentare. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
				Domnul Paul Dumbrăvanu: Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea ordonanţei de Guvern. Sigur, este o problemă amplă aceasta, având în vedere că Guvernul Ponta a stabilit în aprilie 2015, într-un mod cu totul netransparent şi neconstituţional, printr-o ordonanţă de urgenţă, că bunurile imobile confiscate pot fi atribuite instituţiilor publice, excluzând astfel societatea civilă şi neţinând cont de obligaţiile stabilite prin Directiva nr. 2014/42 a Uniunii Europene privind îngheţarea şi confiscarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni în Uniunea Europeană sau cele mai bune practici europene. Ordonanţa de urgenţă este redactată în grabă, fiind un exemplu de proastă legiferare. Ordonanţa nu stabileşte modul în care imobilele vor fi transparentizate, astfel încât instituţiile publice interesate să ştie de existenţa lor, nu stabileşte criterii pentru atribuirea imobilelor, scopurile limitative în care pot fi folosite, regulile de monitorizarea folosirii şi întreţinerii acestora post atribuire. Nota de fundamentare este redactată sumar, incomplet şi conţine informaţii neadevărate. Aceasta este o problemă foarte importantă, în legătură cu tot ceea ce înseamnă ordonanţe de urgenţă, având în vedere că în ultimii 11 ani există un număr de 1.600 de ordonanţe de urgenţă, în medie 141 de ordonanţe de urgenţă pe an sau una la 60 de ore, adică una la mai puţin de trei zile. Rezultă că în România, în ultimii 11 ani, statul s-a aflat în situaţii extraordinare, neobişnuite, ieşite din comun, din trei în trei zile. Adică, din 60 în 60 de ore. Iar fiecare dintre aceste situaţii extraordinare au generat câte o ordonanţă de urgenţă. Este în mod evident neverosimil ca statul român, stat democratic şi membru al Uniunii Europene, a întâmpinat din 60 în 60 de ore, în ultimii 11 ani, situaţii excepţionale, extraordinare, care i-au permis Guvernului ca tot din 60 în 60 de ore să ia locul Parlamentului şi să legifereze prin ordonanţe de urgenţă. Cred că este foarte important ca Parlamentul să rămână în rolul lui, acela de a legifera, iar Guvernul să se limiteze sau să înţeleagă ce înseamnă aceste situaţii de urgenţă. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, domnule deputat. Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Nefiind amendamente, urmează votul final. Reamintesc faptul că raportul comisiilor propune adoptarea Proiectului de Lege pentru respingerea OUG nr. 7/2015. Are caracter ordinar.
				8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2015 pentru stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Guvernul României. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.
				Domnul Ion Ghizdeanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri financiare pentru sprijinirea autorităţilor locale pentru trecerea sezonului rece. Amintesc că este vorba de o ordonanţă de urgenţă dată în 2015 pentru iarna care s-a încheiat de curând. Printre prevederile acestui act normativ aş menţiona acordarea posibilităţilor unităţilor administrativ-teritoriale de a contracta împrumuturi din venituri din privatizare în limita sumei de 700 de mii lei pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital, în vederea furnizării energiei termice în sezonul rece, majorarea sumei alocate unităţilor administrativ-teritoriale pentru împrumuturile din venituri din privatizare, în vederea prefinanţării, cofinanţării proiectelor finanţate din fondurile externe nerambursabile. Având în vedere conţinutul acestui proiect de lege şi în acord cu raportul celor două comisii, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine şi adresează rugămintea pentru adoptarea acestui proiect de lege, în forma prezentată. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, domnul Ştefan Viorel.
				Domnul Viorel Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru buget au luat în dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2015. Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 3 decembrie 2015. Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil. De asemenea, s-au primit avize favorabile la Comisiile de sănătate, juridică, mediu şi învăţământ. Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative, principalele măsuri fiind: finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală; acordarea posibilităţii unităţilor administrativ-teritoriale de a contracta împrumuturi din venituri din privatizare; majorarea sumei alocate unităţilor administrativ-teritoriale pentru împrumuturile din venituri din privatizare; achiziţionarea, de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, de microbuze, autobuze, pentru transportul elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru a fi donate Republicii Moldova; modificarea nivelului cotei virate de investitori/proprietari către Inspectoratul de Stat în Construcţii; susţinerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare pentru Formaţiunea Medicală "ROL 2" până la închiderea alertei internaţionale determinată de epidemia "Ebola". În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei, examinarea a avut loc în şedinţe separate. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat, deci fără amendamente. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Domnule deputat, aveţi cuvântul. După aceea, Grupul parlamentar al PNL.
				Domnul Florin Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Grupul parlamentar al UNPR va vota pentru adoptarea acestui act normativ, deşi trebuie să recunoaştem că Ordonanţa nr. 46/2015 a fost atât de bună, încât Parlamentul nu a avut nimic de spus şi nu a intervenit deloc asupra textului Guvernului, nici măcar un amendament n-a fost depus nici la Cameră şi nici la Senat. Dar trecând peste ironii, trebuie să spunem că textul ordonanţei face parte din aceeaşi categorie de acte normative prin care, printr-o singură ordonanţă, dintr-o singură lovitură, să modifică nu ştiu câte alte acte normative, deşi ştim că generează dificultăţi şi incoerenţe destul de importante în implementarea lor. Să sperăm că astfel de acte normative se vor împuţina sau chiar vor dispărea complet. În ceea ce priveşte fondul reglementărilor şi obiectele acestui act normativ, evident că este vorba despre investiţii îndelung aşteptate de majoritatea administraţiilor locale, în special cele rurale - şi vorbim aici de alimentare cu apă, canal, microbuze şcolare şi aşa mai departe. Ceea ce ne dorim cu toţii este ca aceste investiţii să se realizeze într-un mod cât mai transparent, cât mai eficient, la o calitate superioară şi orientate către comunităţile care chiar au nevoie de acestea. Aşadar, orientarea lor trebuie făcută către colectivităţile locale care au nevoie de aceste lucruri şi nu după criterii politice. O astfel de schimbare ar transforma programul naţional de dezvoltare locală sau programul de dotare cu microbuze şcolare într-un program multianual, coerent şi util pentru români. În consecinţă, vom vota pentru adoptarea acestui act normativ şi aşteptăm de la Guvern o implementare transparentă, corectă şi eficientă a acestor măsuri propuse. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, domnule deputat. Grupul parlamentar al PNL.
				Domnul Ionaş-Florin Urcan: Domnule preşedinte, Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementarea modificarea şi completarea unor acte normative, principalele măsuri fiind finanţarea prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, oferind posibilitatea finalizării obiectivelor de investiţii din cadrul programului. Acordarea posibilităţii unităţilor administrativ-teritoriale de a contracta împrumuturi din venituri din privatizare, în limita sumei de 700 de mii de lei, pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital în vederea furnizării energiei termice în sezonul rece, majorarea sumei alocate unităţilor administrativ-teritoriale pentru împrumuturile din venituri din privatizare, în vederea prefinanţării, cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, achiziţionarea de către Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice de microbuze, autobuze pentru transportul elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru a fi donate Republicii Moldova, modificarea nivelului cotei virate de investitor/proprietar către Inspectoratul de Stat în Construcţii, susţinerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare pentru formaţiunea medicală "ROL 2" până la închiderea alertei internaţionale determinate de epidemia de "Ebola". Tot în acest sens, Grupul PNL propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2015 pentru stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în forma adoptată de către Senat. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt. Proiectul de lege merge la votul final. Vă reamintesc că nu are niciun amendament. Caracter ordinar.
				9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind participarea Republicii Croaţia la Spaţiul Economic European, semnat de către Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Republica Croaţia, la 11 aprilie 2014, la Bruxelles şi de către România, la 12 noiembrie 2014, la Bruxelles. Guvernul României. Bună dimineaţa! Aveţi cuvântul.
				Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Odată cu semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană de către Republica Croaţia, această ţară s-a angajat şi să participe la spaţiul economic european. Astfel, în luna aprilie 2014, Croaţia a semnat acordul de participare la Spaţiul Economic European şi dat fiind faptul că acesta este un acord mixt care trebuia să fie semnat atât de către Uniunea Europeană, cât şi de către statele membre ale Uniunii Europene, în octombrie 2014 şi România a semnat acest acord. Astfel, prezentul proiect de act normativ a fost iniţiat în baza art. 6 din Legea nr. 276/2010 privind procedura prin care România devine parte la tratatele încheiate între Uniunea Europeană şi statele membre, pe de o parte, şi state terţe sau organizaţii internaţionale, pe de altă parte, coroborat cu art. 19 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele şi are drept scop ratificarea Acordului privind participarea Republicii Croaţia la Spaţiul Economic European, semnat de către Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Republica Croaţia, la 11 aprilie 2014, la Bruxelles, şi de către România, la 12 noiembrie 2014, tot la Bruxelles. Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc şi eu foarte mult. Din partea Comisiei pentru politică economică, domnul deputat Cornel Itu. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Cornel Itu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind participarea Republicii Croaţia la Spaţiul Economic European. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia juridică, aviz favorabil, Comisia pentru industrii şi servicii, aviz favorabil, Comisia pentru politică externă a avizat favorabil. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţa din 2 februarie 2016. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, acest proiect de lege în forma prezentată de iniţiator. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, domnule deputat. Dezbateri generale. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Virgil Guran: Mulţumesc, domnule preşedinte. Deci este vorba de ratificarea Acordului pentru intrarea Republicii Croaţia în Spaţiul Economic European. Este normal, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, să se ratifice acest acord. Am beneficiat şi noi de acest acord, dar fac o mică paranteză aici. Din păcate, pentru că nu am reuşit să implementăm politici economice care să faciliteze dezvoltarea economiei reale româneşti, din păcate pentru noi, după ratificarea acestui acord, s-a exploatat forţa de muncă ieftină de la noi şi materia primă. Cred că, odată cu ratificarea acordului pentru Republica Croaţia, trebuie să regândim ce avem de făcut în România pentru a ne desprinde de acest statut, de ţară cu forţă de muncă ieftină şi cu materie primă ieftină. Partidul Naţional Liberal va vota pentru ratificarea acordului. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Alte intervenţii? Nu mai sunt, dragi colegi. Raportul nu are amendamente. Caracter ordinar. Merge la votul final.
				10. Avem o Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale. Are raport de respingere. Iniţiatorul? Nu doreşte să ia cuvântul. Comisia? Domnul Diaconu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Vă rog frumos să prezentaţi raportul comisiei. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
				Domnul Adrian-Nicolae Diaconu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 25 şi modificarea alin. (2) al art. 68 din Legea educaţiei naţionale, urmărindu-se introducerea disciplinei Educaţie pentru sănătate, ca disciplină obligatorie, de studiu, în învăţământul preuniversitar, începând cu ciclul primar. În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. În urma dezbaterii în şedinţa din 9 februarie 2016, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: art. 25 din Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, conţine deja un alineat (4), introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2014, care se referă la învăţământul dual; în ceea ce priveşte învăţământul universitar, o astfel de prevedere precum cea din iniţiativă ar încălca principiul libertăţii academice, prevăzut în art. 118 alin. (1) din lege; planurile-cadru şi programele şcolare, precum şi conţinutul disciplinelor studiate în învăţământul preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, făcând parte din legislaţia subsecventă, nu prin lege; curriculumul la decizia şcolii se constituie atât din pachetele disciplinare opţionale de la nivel naţional, regional şi local, cât şi din pachetele disciplinare opţionale de la nivelul unităţii de învăţământ. Astfel, la decizia şcolii se stabileşte de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în urma consultării elevilor şi părinţilor, ţinând cont de resursele disponibile. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc şi eu. Doreşte cineva să mai intervină? Domnul deputat Iacoban. Aveţi cuvântul, domnule deputat, 5 minute.
				Domnul Sorin-Avram Iacoban: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi şi colege, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, din Camera Deputaţilor, a întocmit un raport de respingere, nu pentru că nu suntem de acord cu introducerea în şcoală a disciplinei Educaţie pentru sănătate - ea este introdusă, ca disciplină opţională, încă din 2004 -, ci pentru că, aşa cum spune art. 66 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale, în cadrul curriculumului naţional, ponderea disciplinelor se stabileşte prin planurile-cadru, aprobate prin ordin de ministru. Şi cum dreptul de a legifera nu este absolut, trebuie să lăsăm specialiştii să se exprime în acest domeniu, pentru că nu e vorba doar de disciplina în sine, ci şi de conţinutul planurilor de învăţământ privind această disciplină pentru care unii au o poziţie - şi marşează foarte mult pe educaţia sexuală -, iar alţii, ca şi subsemnatul, cred că o educaţie pentru sănătate înseamnă o educaţie în ceea ce priveşte igiena personală, în ceea ce priveşte alimentaţia sănătoasă ş.a.m.d. Prin urmare, propunem respingerea acestui proiect de lege. Şi probabil că în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale specialiştii vor stabili exact cum se vor desfăşura în continuare orele privind această disciplină care, încă o dată vă repet, este, există ca disciplină opţională încă din 2004. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Alte luări de cuvânt? Nu sunt. Dragi colegi, Raportul comisiei sesizate în fond propune respingerea acestei iniţiative. Merge la votul final. Are caracter organic.
				11. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptată la Paris la 1 iulie 1953, astfel cum a fost modificată, la Protocolul financiar anexat Convenţiei pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptată la Paris la 1 iulie 1953 şi la Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptat la Geneva la 18 martie 2004. Guvernul României. Aveţi cuvântul.
				Domnul Ioan Ursu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice): Domnule preşedinte, Mă numesc Ioan Ursu, sunt subsecretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Îmi cer scuze...
				Domnul Ioan Ursu: Da?
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Subsecretar de stat?
				Domnul Ioan Ursu: Da.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: O să am rugămintea, doar secretarii de stat sunt cei care au dreptul să vorbească în plenul Camerei Deputaţilor, aceasta este procedura parlamentară, îmi cer scuze, cu tot respectul. Un secretar de stat, vă rog frumos, din partea ministerului. Aveţi cuvântul.
				Domnul Kiraly András György (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice): Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Proiectul de act normativ aduce următoarele reglementări: Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice este autoritatea desemnată să reprezinte România la Organizaţia Europeană a Cercetărilor Nucleare, iar ministerul este sprijinit, în demersurile de reprezentare a României atât de autorităţile Administraţiei Publice Centrale, cât şi ale celor locale. Ministerul Educaţiei, prin Autoritatea Naţională a Cercetării Ştiinţifice nominalizează reprezentanţii României în Consiliu şi în Comitetele Organizaţiei Cercetării Nucleare, iar finanţarea activităţilor de cercetare, dezvoltare ale instituţiilor din România, la programele, proiectele CERN se realizează din bugetul Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, conform reglementărilor în vigoare. Sunt şi anumite probleme care sunt schimbări şi sunt preconizate. Prin Rezoluţia Consiliului CERN, din 18 iulie 2015, România a fost acceptată ca stat membru. În conformitate cu art. 6 din Convenţie, angajamentele financiare pe care le presupune calitatea de stat membru constau în plata anuală a unei cotizaţii. În anul 2015, potrivit Acordului din 2010, cotizaţia României, ca stat candidat pentru aderare la CERN, a fost de 8.150.500 de franci elveţieni, iar pentru 2016 se estimează o cotizaţie în valoare de 10.877.667 de franci elveţieni. Punctul de vedere al ministerului este, bineînţeles, unul favorabil.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Domnule Rodin Traicu, aveţi cuvântul, în numele Grupului parlamentar al PSD. A, scuzaţi-mă, comisia. Comisia, scuzaţi-mă! Domnul Diaconu, l-am văzut pe domnul Diaconu. Domnul preşedinte Diaconu, Comisia pentru învăţământ, aveţi cuvântul, îmi cer scuze.
				Domnul Adrian-Nicolae Diaconu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond, Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptată la Paris la 1 iulie 1953, astfel cum a fost modificată, la Protocolul financiar anexat Convenţiei pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptată la Paris la 1 iulie 1953 şi la Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptat la Geneva la 18 martie 2004. Proiectul de lege are ca obiect aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Iar în urma dezbaterii, în şedinţa din 9 februarie 2016, Comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de iniţiator. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Luări de cuvânt? Domnul Traicu, aveţi cuvântul, Grupul parlamentar al PSD.
				Domnul Rodin Traicu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cuvântul meu e foarte scurt şi aş vrea să reliefeze doar două aspecte pe care eu le consider foarte importante, poate chiar trei. 1. Faptul că România are o cercetare în domeniul nuclear, aşa cum s-a spus, începând cu 1953, când a fost inaugurat reactorul de cercetare de la actualul IFIN, de la Institutul "Horia Hulubei", de la Măgurele, unde s-a şi constituit de altfel grupul de instituţii, agreat de Agenţia Internaţională de la Viena, în domeniul cercetării nucleare, atât fundamentale, cât şi aplicative. România este un factor important în cercetarea nucleară, atât fundamentală, prin institutele pe care le are - Măgurele, cât şi aplicativ - Institutul de Cercetări Nucleare de la Piteşti -, are toate instituţiile care o validează, pentru securitatea şi siguranţa instalaţiilor nucleare - Comisia Naţională de Control al Activităţilor Nucleare, în principal, dar şi toate organismele care sunt la instituţiile fundamentale care apără viaţa şi existenţa umană - şi este semnatar, din punct de vedere diplomatic, al tuturor acordurilor pentru neproliferarea armamentelor nucleare şi protecţia informaţiilor referitoare la activitatea nucleară împotriva terorismului. În acest context, stimaţi colegi, Grupul parlamentar al PSD va vota, ca de obicei, alocarea sumelor necesare pentru continuarea cercetării nucleare în România şi pentru schimbul de informaţii, care face ca această importantă latură a cercetării să fie la un înalt nivel pe plan european şi, evident, mondial. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule Oros, aveţi cuvântul.
				Domnul Nechita-Adrian Oros: Mulţumesc, domnule preşedinte. Participarea României la Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare este oportună, din punctul de vedere al beneficiilor rezultate din cooperarea ştiinţifică şi industrială în domeniul înaltei tehnologii, cu posibilitatea de a oferta prin licitaţie, în limita plafonului determinat de contribuţia ţării noastre. Pentru fiecare stat membru, Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare fixează câte un plafon de participare la contractele scoase la licitaţie, în conformitate cu cotizaţia plătită anual de ţara respectivă. Din aceste motive, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui act normativ important care are drept scop aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptată la Paris la 1 iulie 1953, astfel cum a fost modificată, la Protocolul financiar anexat Convenţiei pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptată la Paris la 1 iulie 1953 şi la Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptat la Geneva la 18 martie 2004. Convenţia şi cele două protocoale la care România urmează să adere reprezintă instrumente juridice internaţionale care prin obiectul de reglementare intră sub incidenţa prevederii Legii nr. 590/2003 privind tratatele. Având în vedere interesul statului român ca această oportunitate deosebită să fie pe deplin valorificată, este importantă adoptarea proiectului de lege care va crea un mecanism prin care administraţia publică să informeze şi să sprijine societăţile comerciale interesate. Drept pentru care Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui act normativ.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Alte grupuri parlamentare? Nu doresc să intervină. Raportul nu conţine amendamente. Are caracter ordinar. Merge la votul final.
				12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului Multilateral al Autorităţilor Competente pentru Schimb Automat de Informaţii privind Conturi Financiare, semnat la Berlin la 29 octombrie 2014. Raportul nu conţine amendamente. Procedura este de urgenţă, caracterul, ordinar. Guvernul României. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.
				Domnul Ion Ghizdeanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Ratificarea Acordului Multilateral al Autorităţilor Competente pentru Schimb Automat de Informaţii privind Conturi Financiare va sprijini autorităţile române, pentru dezvoltarea cooperării în domeniul fiscal cu alte state. În baza aprobării de semnare, obţinută în şedinţa Guvernului din 29 octombrie 2014, Ministerul Finanţelor Publice a semnat pentru România acest acord, care va permite schimbul de informaţii la nivelul standardului global convenit de OCDE. Mai sunt de menţionat faptul că acest schimb de informaţii nu se realizează automat, ci pe baza unei liste a statelor şi prin colaborare cu celelalte jurisdicţii partenere, iar sumele pentru Autoritatea de Coordonare sunt relativ scăzute - 3.500 de euro, anual - şi se plătesc din bugetul Ministerului Finanţelor Publice. Având în vedere conţinutul acestui acord şi în concordanţă cu raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, vă adresează rugămintea de a adopta Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului Multilateral, semnat la Berlin în 29 octombrie 2014, în forma prezentată de Guvern. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc şi eu. Raportul Comisiei. Domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnul Viorel Ştefan. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Viorel Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru buget a fost sesizată pe fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului Multilateral al Autorităţilor Competente pentru Schimb Automat de Informaţii privind Conturi Financiare, semnat la Berlin la 29 octombrie 2014. Conform art. 75 din Constituţie, art. 92, alin. (9) pct. 2) din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Proiectul a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ, are ca obiect de reglementare ratificarea acordului sus-menţionat. Acordul va facilita determinarea corectă a obligaţiilor fiscale, statele urmând să furnizeze informaţii doar în conformitate cu legislaţia şi practica lor internă, respectând necesitatea de a proteja confidenţialitatea informaţiilor şi protecţia corespunzătoare a drepturilor contribuabililor. În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei, cu unanimitate de voturi, au decis să supună spre dezbatere şi adoptare plenului proiectul de lege, în forma prezentată de iniţiator, fără amendamente. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupurile parlamentare? Nu doresc să ia cuvântul. Merge la votul final. Caracter ordinar. Procedura, de urgenţă. Avem câteva respingeri.
				13. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 504/2002, Legea audiovizualului, caracter organic. Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul. Comisia pentru cultură? Domnule deputat, în numele Comisiei pentru cultură, aveţi cuvântul. Domnul deputat Dobrinescu, Grupul parlamentar al PNL.
				Domnul Traian Dobrinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 504/2002, Legea audiovizualului, cu modificările şi completările ulterioare. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă, spre avizare fiind transmisă Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care a transmis un aviz favorabil. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Potrivit dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Propunerea legislativă a fost dezbătută în şedinţa comisiei, din 16 februarie 2016. La lucrările comisiei au participat 21 de deputaţi din totalul de 24. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 3 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu un nou alineat, respectiv alin. (4), potrivit căruia toţi furnizorii de servicii media audiovizuale, aflaţi sub jurisdicţia României, să difuzeze, zilnic, la ora 7,00, Imnul Naţional al României, varianta integrală. Comisia a examinat avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, emis de Consiliul Legislativ, precum şi punctul de vedere al Guvernului, care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea de voturi a celor prezenţi în sală în momentul votării. În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă propune respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 504/2002, Legea audiovizualului, cu modificările şi completările ulterioare. Motivaţia respingerii se întemeiază pe următoarele considerente. Conform prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504, furnizorii de servicii media audiovizuale, aflaţi sub jurisdicţia României, se bucură de garantarea prin lege a independenţei editoriale, iar, potrivit alin. (3), ingerinţele de orice fel în conţinut, formă şi modalităţile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale din partea autorităţilor publice sau oricăror persoane fizice sau juridice române ori străine sunt interzise. Potrivit prevederilor art. 10 lit. b) din Legea nr. 75/1994 privind arborarea Drapelului României, intonarea Imnului Naţional şi folosirea sigiliilor cu Stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, Imnul Naţional al României se intonează "la deschiderea şi închiderea emisiunilor staţiilor Radio România şi ale Televiziunii Române, în interpretare vocală". Aşadar, comisia dă un vot de respingere la acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Dezbateri generale? Nu doreşte nimeni să ia cuvântul. Propunerea merge la vot final. Vă reamintesc, Comisia pentru cultură vă propune respingerea acestei iniţiative. Am trimis-o la votul final. Am întrebat. O trimitem la votul final, gata. Caracterul, organic. Am întrebat, nu este nimeni care vrea să ia cuvântul. Vreţi să luaţi cuvântul la dezbateri generale? Mulţumesc. Mergem mai departe.
				14. Propunere legislativă pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994. Este vorba de funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune. Iniţiatorii doresc să ia cuvântul? Nu. Din partea Comisiei pentru cultură, cine doreşte să prezinte raportul? Tot domnul deputat Dobrinescu? Domnule deputat, cu calm... Vă aşteptăm, aveţi cuvântul. A, s-a schimbat, nu mai e domnul deputat Dobrinescu?
				Domnul Florin-Alexandru Alexe: Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. În redactarea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Propunerea legislativă a fost dezbătută în şedinţa comisiei. La lucrările comisiei au fost prezenţi 21 de deputaţi. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării. În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 40. Motivarea respingerii se întemeiază pe următoarele considerente: - raţiunea existenţei celor două societăţi, precum şi fundamentul plăţii taxei radio-tv îşi găsesc reglementarea în art. 31 din Constituţie, care prevede dreptul de informare al cetăţenilor. Astfel, alin. (2) al acestui articol statuează faptul că autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal. Astfel, s-a considerat că adoptarea prevederilor propuse prin intermediul iniţiativei legislative ar conduce la imposibilitatea îndeplinirii obiectivelor constituţionale şi legale de către cele două servicii publice, acestea pierzând o sursă considerabilă de finanţare, fără să se ofere o altă alternativă de finanţare. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Intervenţii la dezbateri generale? Domnul deputat Dobrinescu, aveţi cuvântul, 5 minute.
				Domnul Traian Dobrinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Săptămâna trecută a fost o întâlnire a Comisiilor pentru cultură din cele două Camere, la care a fost prezent şi domnul prim-ministru, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, şi preşedintele Senatului. În legătură cu Televiziunea Română, problemele, aşa cum se ştie, sunt destul de grave. Probabil că va urma insolvenţa, un administrator judiciar sau special, reorganizarea, numirea unei noi conduceri. Sper să fie pe concurs de proiecte. Ceea ce se cere în acest proiect de lege, neplata taxelor care au făcut obiectul unei obişnuinţe de-a lungul timpului, în acest moment nu este potrivit. A anula acele taxe care întregesc bugetul radioului şi televiziunii în acest moment ar fi un dezastru pentru radio, care merge - de bine, de rău - merge bine. Din acest punct de vedere, Partidul Naţional Liberal va vota pentru respingerea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Alte intervenţii? Nu sunt. Merge la votul final, mulţumesc foarte mult, proiectul de lege. Vă reamintesc, comisia propune respingerea acestei iniţiative legislative.
				15. Următoarea propunere legislativă este pentru schimbarea reşedinţei comunei Traian Vuia. Raportul nu are amendamente, caracterul este organic. Cine prezintă din partea iniţiatorilor? Domnul deputat Laurenţiu Nistor. Domnule deputat, aveţi cuvântul. Iniţiator, este iniţiator. Domnul Nistor Laurenţiu este iniţiator. Vorbiţi.
				Domnul Laurenţiu Nistor: Nu, raportul comisiei.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Deci nu vorbeşte nimeni din partea iniţiatorilor? Atunci, domnule Nistor, prezentaţi raportul comisiei.
				Domnul Laurenţiu Nistor: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Notă asupra Propunerii legislative privind schimbarea reşedinţei comunei Traian Vuia. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată prin adresa Pl-x 882/2015 din 8 februarie 2016 cu dezbaterea pe fond în procedură obişnuită a Propunerii legislative privind schimbarea reşedinţei comunei Traian Vuia. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul negativ al Consiliului legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea reşedinţei comunei Traian Vuia, judeţul Timiş, în satul Traian Vuia. Potrivit prevederilor art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 23 februarie 2016. În urma examinării intervenţiei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au apreciat faptul că, potrivit art.3 alin.(1) din acelaşi act normativ, trecerea localităţii de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populaţiei prin referendum şi a instituţiilor implicate, în condiţiile legii, cu respectarea principalilor indicatori cantitativi şi calitativi minimali prevăzuţi în Anexa nr. 2 pentru localităţile urbane şi în Anexa nr. 4 pentru localităţile rurale. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi - opt voturi pentru, patru voturi împotrivă şi două abţineri - din numărul celor prezenţi în momentul votului să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative privind schimbarea reşedinţei comunei Traian Vuia, în forma prezentată. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Dezbateri generale? Domnul Ganţ şi domnul Máté András; da? Domnul deputat Ovidiu Ganţ, viceliderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, după care va urma liderul Grupului parlamentar al UDMR, domnul Máté András. Domnule deputat, aveţi cuvântul la dezbateri generale.
				Domnul Ovidiu Victor Ganţ: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va susţine această iniţiativă şi cred că e normal să facem asta, pentru că propunerea este expresia voinţei locuitorilor, a administraţiei locale. Are la bază o hotărâre de consiliu local şi cred că, dacă e să discutăm în principiu, nici n-ar trebui să fie atributul nostru să decidem asupra acestui lucru. Dacă comunitatea îşi doreşte această schimbare, e normal să se aprobe. În plus, există şi o serie de argumente de natură practică, care determină această iniţiativă. În consecinţă, în ce ne priveşte, vom vota în favoarea acestei iniţiative. Vă mulţumesc frumos.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, domnule deputat. Liderul Grupul parlamentar al UDMR, după care se pregăteşte preşedintele Comisiei pentru administraţie, domnul Victor Paul Dobre, Grupul parlamentar al PNL.
				Domnul Máté András-Levente: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mulţumesc. În primul rând, niciodată nu ne-am opus - Grupul UDMR - la asemenea iniţiative, dar cred că ar trebui respectată legea. Inclusiv în raportul comisiei se spune că nu s-a ţinut un referendum, aşa cum cere legea. Ca urmare, cred că ar trebui retrimis în comisie pentru o săptămână şi să verificăm dacă într-adevăr, în afară de acea hotărâre de consiliu local, există sau nu referendum. Dispoziţiile art.3 alin.(1) din lege spun foarte clar că e nevoie de consultarea populaţiei prin referendum şi cu respectarea principalilor indicatori cantitativi şi calitativi minimali, ceea ce nu ştiu dacă s-a respectat, fapt pentru care eu solicit retrimiterea pentru o săptămână pentru verificarea acestor aspecte.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Domnule deputat, aveţi cuvântul. Grupul parlamentar al PNL. Grupul parlamentar al PSD, scuzaţi-mă, domnule deputat.
				Domnul Dorel Covaci: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Proiectul de Lege nr.882 din data de astăzi este un proiect bun, este în interesul tuturor pentru că sediul comunei se mută de la o localitate care este la extremitatea comunei în centrul comunei. Avem şi o documentaţie prin care arătăm că toate instituţiile îşi au sediul în Traian Vuia, iar menţinerea sediului comunei în localitatea Sudriaş ar fi nefirească. În Traian Vuia avem şcoala, avem sediul de poliţie, avem farmacia, avem medicul de familie, avem sala de sport, avem Muzeul "Traian Vuia", iar de la Sudriaş la Traian Vuia sunt 7 km. Traian Vuia este aşezată la şoseaua naţională şi, de asemenea, descărcarea de pe autostradă este în comuna Traian Vuia. Există locaţia în care să se mute acest sediu de comună şi avem hotărârea consiliului local, prin care se arată voinţa de a se muta această locaţie a sediului comunei Traian Vuia. Nu am sfidat legea, dar considerăm că, interpretând Legea referendumului, sunt trei condiţii prin care este obligatoriu referendumul şi ar fi nevoie de un referendum atunci când se modifică graniţele comunei. Deci graniţele comunei nu se modifică, voinţa locuitorilor este exprimată prin hotărârea consiliului local, considerentele economice sunt în favoarea acestei propuneri legislative şi de aceea eu vă propun aprobarea şi vă rog să aprobaţi acest proiect de lege care este în beneficiul tuturor şi nu constituie o cheltuială bugetară pentru această operaţiune. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumim domnului deputat Covaci. Domnul deputat Victor Paul Dobre, viceliderul Grupului parlamentar al PNL. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Victor Paul Dobre: Mulţumesc, domnule preşedinte. În legătură cu acest proiect de lege, susţin propunerea liderului Grupului parlamentar al UDMR, de altfel poziţia aceasta am avut-o şi în şedinţa de comisie. Nu putem să promovăm o iniţiativă legislativă cu încălcarea unei alte legi. Legea prevede foarte clar şi foarte explicit că mutarea sediului unei comune în alt sat trebuie să aibă la bază un referendum. Este un principiu din Constituţie, este dreptul locuitorilor să stabilească. Cu toată prietenia şi respectul pe care i-l port domnului deputat Covaci, domnule preşedinte, nu cred că putem să promovăm o iniţiativă legislativă fără suport legal. De aceea susţin propunerea, încă o dată, şi am asentimentul Grupului PNL de a o retrimite la comisie. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Deci retrimiterea la comisie, ca domnul Máté, da? Domnul Dobre?
				Domnul Victor Paul Dobre: Da, aşa este.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Dragi colegi avem două grupuri parlamentare care cer retrimitere la comisie, termen o săptămână. Vă supun votului. Cine este pentru? Rog secretarii să numere. Retrimitere la comisie, termen o săptămână. 149 de voturi pentru. Abţineri? Domnul Dascălu, aţi votat. Abţineri? Zero. Voturi împotrivă? Două. Două voturi împotrivă. Deputaţi care sunt prezenţi şi nu doresc să-şi exercite votul. Dacă se poate să ridice mâna. Vă rog frumos. Nu avem. Mulţumesc foarte mult. Deci sunt 151 de deputaţi prezenţi, 149 pentru, nicio abţinere, două voturi împotrivă. Retrimisă la comisie. Termen o săptămână.
				Liderii grupurilor parlamentare până la prezidiu, dacă vă rog frumos. Liderii grupurilor parlamentare, la prezidiu, vă rog frumos. (Consultări.) Mulţumesc foarte mult. Am avut o discuţie cu membrii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Vă informez că art.137 din regulament... jumătate din el a fost declarat neconstituţional, astfel încât nu putem să analizăm reexaminările la cererea preşedintelui. Comisia pentru regulament este obligată de urgenţă să propună un text care să fie în acord cu decizia Curţii Constituţionale pentru alin.(3) (4) şi (5), dar şi (1) şi (2) au câteva chestiuni pe care nu le putem face. Şi atunci nu putem să ştim cum facem reexaminările. Propunerea pe care am discutat-o cu liderii grupurilor parlamentare este următoarea: până când Comisia pentru regulament va veni cu o propunere de modificare a regulamentului şi completare la acest articol, punctele 16, 17 şi 18 se mută la poziţia 36, 37 şi 38 din proiectul ordinii de zi aprobat de dumneavoastră pentru astăzi. Deci o să vă supun la vot. Primul este PL-x 230/2008/2009 - să fie mutat la poziţia 36. Voturi pentru? Rog secretarii să numere. 147 de voturi pentru. Abţineri? Abţineri, vă rog frumos? Nu sunt. Zero abţineri. Voturi împotrivă? Zero voturi împotrivă. Deputaţi care sunt prezenţi, dar nu doresc să-şi exercite votul. Rog frumos să ridicaţi mâna. Nu avem. Cu 147 prezenţi, toate voturile în unanimitate sunt pentru mutarea de la poziţia 16 la poziţia 36. Poziţia 17, PL-x 185/2013/2014, mutarea la poziţia 37. Voturi pentru? Rog secretarii să numere. Tot 147 de voturi pentru. Abţineri? Abţineri nu sunt. Voturi împotrivă? Nu. Deputaţi care sunt prezenţi în sală şi nu doresc să îşi exercite votul. Au mai intrat doi colegi în sală, deci sunt 151 prezenţi, din care 149, scuzaţi-mă, prezenţi, 147 pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă. Aprobat, trimis la poziţia 37. Şi mai avem PL-x 141/2013/2014 de la poziţia 18 la poziţia 38. Voturi pentru? Rog număraţi, secretarii. 153 prezenţi - pentru, scuzaţi-mă. Voturi împotrivă? Niciunul. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Deputaţi prezenţi care nu doresc să îşi exercite votul. Vă rog frumos să ridicaţi mâna. Nu. Cu 153 prezenţa, toţi au votat pentru, retrimis de la poziţia 18 la poziţia 38 în ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi, 2 martie 2016.
				Continuăm. Scuzaţi-mă. 16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.37/2015 pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor. Guvernul României.
				Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de act normativ vizează modificarea Ordonanţei Guvernului numărul...
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Vă rog frumos să vă spuneţi numele şi prenumele şi funcţia, vă rog frumos.
				Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu: Ştefania Bîrlibescu, secretar de stat la Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc mult.
				Doamna Ştefania Bîrlibescu: Mulţumesc şi eu. ...vizează modificarea Ordonanţei Guvernului nr.21/1992 privind protecţia consumatorilor şi Legea nr.363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor. Au fost avute în vedere eliminarea prevederilor referitoare la practicile comerciale incorecte, din Ordonanţa Guvernului nr.21/1992, precum şi ale celor referitoare la clauze abuzive, acestea fiind reglementate de Legea nr.193/2000. Prin modificările propuse asupra Legii nr.363/2007 se urmăreşte clarificarea anumitor prevederi. În acest sens, se propune modificarea art.4 alin.(1) prin introducerea sintagmei "în mod cumulativ", precum şi modificarea art.15, prin sancţionarea tuturor situaţiilor în care un operator economic foloseşte o practică comercială incorectă. Faţă de cele de mai sus, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil acestui proiect de act normativ. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii specifice, domnul preşedinte Iulian Iancu. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Iulian Iancu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă mulţumesc. Comisia a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu proiectul de lege menţionat. Aş vrea să vă spun, stimaţi colegi, că are avizul favorabil al Consiliului legislativ, al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, precum şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. De asemenea, Senatul a adoptat prezentul proiectul de lege, proiect care reglementează şi modifică acte normative din domeniul protecţiei consumatorului, în sensul modificării Ordonanţei nr.21, de asemenea, completării Legii nr.363 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţiile cu consumatorii şi îşi propune să armonizeze reglementările cu legislaţia europeană în domeniul protecţiei consumatorilor. Respectiv, se urmăreşte clarificarea unor definiţii, a unor dispoziţii, modificări necesare pentru eliminarea unor paralelisme, cât şi pentru punerea în aplicare a prevederilor celor două acte normative. Totodată, se are în vedere o restructurare a prevederilor privind contravenţiile, astfel încât toate practicile comerciale incorecte şi interzise să fie sancţionate şi să se realizeze o detaliere a valorii amenzilor pe tipurile de întreprinderi. În urma examinării, comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege, cu majoritate de voturi.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale. Aveţi cuvântul, după care domnul deputat Iane. Domnule deputat, cinci minute, conform regulamentului. Vă rog frumos.
				Domnul Răzvan Horia Mironescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege aflat în dezbatere se înscriere în zona preocupărilor Parlamentului pentru îmbunătăţirea legislaţiei din domeniul protecţiei consumatorului şi armonizării ei cu legislaţia europeană. Are impact asupra unor aspecte ce ţin de clarificări importante asupra unor definiţii cum ar fi: declaraţia de conformitate sau practicile comerciale incorecte sau înşelătoare. Un punct important este detalierea amenzilor ce pot fi aplicate de inspectorii ANPC în vederea împiedicării, în acest fel, prin detalierea pe tipurile de întreprinderi, atât a unor abuzuri în ceea ce priveşte cuantumul amenzilor, cât şi eventual a unor tentative de corupţie în acest domeniu. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea proiectului de lege. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Domnul deputat Iane, aveţi cuvântul.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Nu mai revin asupra modificărilor prevăzute în ordonanţă, pentru că raportul comisiei a fost succint şi ceea ce a spus colegul meu a venit în completare şi este foarte adevărat, sunt doar nişte clarificări şi corelări. Ce vreau să vă spun este, ceea ce mă preocupă este legat de această declaraţie de conformitate, pentru că, într-adevăr, ea trebuie să fie făcută de producător, şi articolul care este scos la vânzare trebuie, într-adevăr, să respecte ceea ce scrie în această declaraţie de conformitate. Însă, eu am mai spus-o de mai multe ori la acest microfon: avem multe situaţii în care această conformitate nu este verificată, şi aici ar trebui să îmbunătăţim legislaţia. Pentru că, aşa cum ştim, standardele pe care producătorii de produse le înglobează în produsele lor sunt voluntare, şi atunci această declaraţie de conformitate vine cumva să facă referire la respectarea acestor standarde. Dar o declaraţie de conformitate mincinoasă, care pune pe acelaşi palier produsul şi, practic, vine ca o practic anticoncurenţială pentru un producător care respectă cu adevărat acele standarde, induce producătorul într-o... induce cumpărătorul în eroare şi atunci, practic, apare o practică concurenţială neloială din partea celui care pune în practică acest lucru, în ceea ce înseamnă declaraţia de conformitate neconformă cu produsul respectiv. Deci, întrebarea mea este şi de fapt aici ar trebui să intervenim: Cum facem ca declaraţia de conformitate să fie într-adevăr verificată, astfel încât produsul să respecte şi să fie conform cu ceea ce este declarat. Pentru că el intră la vânzare pe baza unei declaraţii de conformitate care este asumată ca atare şi nu ştim, poate că durata de viaţă a produsului este scurtă sau vânzarea este pe o perioadă foarte scurtă şi el dispare şi, practic, ne trezim că am avut produse care n-au fost de fapt în realitate conforme cu realitatea. Atât am vrut să vă spun. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt. Mergem pe amendamentele admise. Rog colegul care are amendamentul respins să-l urmărească. Primul amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al doilea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treilea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al patrulea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al cincilea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al şaselea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al şaptelea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al optulea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al nouălea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al zecelea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al unsprezecelea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al doisprezecelea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treisprezecelea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al patrusprezecelea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al cincisprezecelea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al şaisprezecelea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Dragi colegi, Proiectul de lege merge la votul final. Are caracter ordinar.
				Mai intrăm pe două propuneri legislative de respingere. 17. Prima: Modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006. Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul. Din partea comisiilor comune, drepturile omului şi mediu şi echilibru ecologic. A, scuzaţi-mă, agricultură şi mediu şi echilibru ecologic. Domnul vicepreşedinte. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
				Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru agricultură şi cea pentru mediu au fost sesizate pentru dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 4 martie 2015. La întocmirea prezentului raport s-a ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului legislativ. Propunerea are ca obiect acordarea de despăgubiri fermierilor ale căror culturi sunt distruse de fauna cinegetică. Dezbaterile s-au făcut în şedinţe separate. În urma examinării propunerii legislative, cele două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea prezentei iniţiative legislative. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Luări de cuvânt. Din partea Grupul parlamentar al PDL, domnul Tinel Gheorghe prima dată. Da? Domnule deputat, aveţi dumneavoastră cuvântul. Sunt obligat să iau liderul, viceliderii înainte, să nu vă supăraţi. Cinci minute aveţi.
				Domnul Ioan-Cristian Chirteş: Mulţumesc. Domnilor deputaţi, Domnule preşedinte, Partidul Naţional Liberal este de acord cu propunerea de respingere deoarece această iniţiativă legislativă este astăzi legiferată prin Hotărârea de Guvern nr.1167/2010. Dar vreau să solicit şi de la această tribună Guvernului României să revină asupra acestei hotărâri de Guvern, fiindcă au apărut foarte multe neconcordanţe între termenii de acordare a acestor despăgubiri, în funcţie de modalitatea prin care se stabileşte cuantumul despăgubirilor, iar noi, parlamentarii din Comisia pentru agricultură, dorim să-i sprijinim pe cei din Guvern. Avem observaţii asupra modificării acestei hotărâri de Guvern, dacă binevoiesc să accepte aceste observaţii, îi aşteptăm. Deci, suntem de acord cu propunerea de respingere. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Numai o secundă. Grup parlamentar, e voie doi deputaţi. Grupul parlamentar, facem o alternativă. Domnule deputat, aveţi cuvântul, după care domnul Tinel Gheorghe.
				Domnul Ion Melinte: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vizavi de respingerea acestui articol privind despăgubirile fermierilor, să ştiţi că la nivel de ţară este bătaie de joc vizavi de distrugerile fermierilor. Fermierii sunt trimişi şi plimbaţi pe drum de la Bacău la Suceava şi înapoi. Niciun fermier n-a primit despăgubiri pentru daunele provocate. Consider că nu-i normal şi acest amendament ar trebui repus pe ordinea de zi şi aprobat. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Domnul deputat Tinel Gheorghe.
				Domnul Tinel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Astăzi, când dezbatem iniţiativa legislativă, trebuie să recunosc că ea e corectă. Când am dat votul astă toamnă, în octombrie, în comisie pe propunerea legislativă, atunci am judecat corect. Acum, însă, după evenimentele din toamnă-iarnă... pentru că propunerea legislativă are două solicitări: prima este să răspundă nevoilor fermierilor de a rezolva chestiunea cu despăgubirile şi a doua să rezolve problema câinilor care însoţesc turmele. Dacă pentru prima problemă, cea cu despăgubirile, să zicem că Guvernul ar trebui să aloce mai mult timp şi spaţiu şi resurse financiare pentru a lămuri odată definitiv această chestiune, pentru cealaltă, a doua problemă, cea cu câinii, cred că şi acum ar trebui s-o lămurim. Ieri, la noi, la comisie, am avut discuţii pe tema asta. Guvernul a blocat aplicarea, a suspendat aplicarea acestui articol din Legea vânătorii, în ceea ce priveşte folosirea câinilor, şi eu cred că ar trebui, rămâne pe raport de respingere, dar noi trebuie să venim cu modificare la Legea vânătorii, în aşa fel încât să răspundem solicitărilor celor care, pe bună dreptate, au ieşit în stradă şi au acuzat o inadvertenţă legislativă. De aia e bine, domnule preşedinte, ca de fiecare dată, atunci când există termene foarte îndepărtate sau extrem de lungi între întocmirea raportului şi dezbaterea lui în plen, să cereţi comisiilor de specialitate reactualizarea dezbaterilor sau a rapoartelor, în aşa fel încât să nu venim cu analize de text, eu ştiu, mai vechi de un an, de doi ani, de trei ani de zile, în condiţiile în care multe lucruri s-au schimbat în toată această perioadă.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Domnule deputat Cernea, la dezbateri generale, ştiţi care e procedura parlamentară, cât aveţi voie să vorbiţi. Aveţi cuvântul, vă rog frumos.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Şi eu voi vota pentru respingerea acestui proiect de lege. Expunerea lui de motive se bazează pe un fals flagrant. Se spune că sute de mii de hectare de culturi aparţinând fermierilor sunt distruse de turme de mistreţi. Este, evident, o enormitate. Nu sunt sute de mii de hectare de păduri distruse de mistreţi. Mai mult, noi, noi suntem cei care am invadat zonele în care trăiesc animalele. Noi suntem cei care am produs foarte mari pagube mediului şi continuăm s-o facem, din nefericire. În Legea vânătorii, animalele în loc să fie tratate drept animale înzestrate cu sensibilitate, animale sălbatice, sunt numite vânat. Noi vorbim acolo de fonduri cinegetice şi în continuare le tratăm ca pe nişte obiecte de care putem dispune oricum. Vânătoarea nu este un sport, este o crimă şi cred că trebuie să schimbăm fundamental modul în care ne raportăm la animale pe viitor. De aceea, eu voi vota împotrivă şi nu cred că trebuie să se revină şi nu cred că e legitimă revenirea şi insistenţa pentru o astfel de lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnul deputat Daea, după care, pe procedură, domnul deputat Tinel Gheorghe.
				Domnul Petre Daea: Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Fiecare act normativ are gradul său de complexitate, iar expunerea, volumul de interpretare uneori te determină să intervii, în aşa fel încât să nu laşi ca informaţiile spuse, degajate de la acest microfon să intre în conştiinţa publică. Sunt două lucruri foarte clare pe care actul normativ le-a inserat ca necesitate, şi anume existenţa unor pagube în România. Că sunt 100.000 de hectare, că sunt 120.000 de hectare, ele pot fi şi de 100.000, iar mâine pot să fie de 200.000 sau de 300.000 sau de 80.000. Cert este că există această pagubă pe care trebuie să o recunoaştem. Iar a doua realitate este aceea că în comisiile de specialitate noi am abordat foarte atent în logica construcţiei juridice a unui act normativ, ţinând seama de precizările Legii nr. 24, motiv pentru care am convenit şi am validat prin vot în comisie, după cum aţi văzut, în unanimitate, un raport de respingere, urmând ca cele două realităţi de legiferare a unei pagube care există în realitate să fie exprimate juridic sau cumpănite juridic în actul normativ care este acum în lucru la comisiile de specialitate. Am solicitat intervenţia pentru a pune în spaţiul informării publice ceea ce, de fapt, s-a întâmplat de-a lungul dezbaterii pentru acest act normativ. Vă mulţumesc că mi-aţi dat posibilitatea să intervin, în condiţiile în care regula în dezbateri este să participe un singur vorbitor din grupul parlamentar. Vă mulţumesc pentru această excepţie.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnul deputat Mircovici, secretarul Camerei.
				Domnul Niculae Mircovici: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Propunerea de respingere va fi votată şi de către grupul nostru parlamentar, dar vreau să exprim un punct de vedere. În calitate de cetăţean care locuiesc la ţară, această dezbatere pe tema ciobanilor şi a vânătorilor a creat foarte multe dezbateri în opinia publică. Eu aş vrea să evidenţiez un singur aspect de care rog Comisia pentru agricultură să ţină cont în momentul în care va realiza această dezbatere. Trăim, în momentul de faţă, situaţii paradoxale şi care sunt de domeniul science fiction-ului. Vin oameni la ciobani, în zona de câmpie, şi ţin câte o mie-două mii de oi fără să aibă un metru pătrat de pământ. Îşi realizează într-un an de zile case cu etaj, în condiţiile în care cetăţenii care locuiesc de generaţii acolo de-abia reuşesc să supravieţuiască cu un hectar - două sau trei de pământ pe care le au şi în permanenţă sunt supuşi pagubelor care sunt provocate de cineva anume. Pe de altă parte, mai apare şi situaţia în care oamenii nu pot să ajungă în câmp să-şi vadă recolta din cauza câinilor care sunt puşi să păzească nu atât oile care sunt pe zona de câmpie, ci eventualii proprietari care s-ar duce să vadă ce înseamnă în momentul de faţă ce rămâne din grâul lor în urma paşterii oilor. De aceea, pe mine nu mă impresionează ca deputat şi nici ca cetăţean ieşirea cuiva în stradă, ci mă impresionează, în primul rând, nevoia ca noi să stabilim nişte legi clare care să fie în interesul majorităţii şi să apere, în primul rând, proprietatea, indiferent dacă ea este imobilă sau mobilă. Să nu încercăm să ne facem capital electoral în a da dreptate unuia care neapărat a ieşit în stradă. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Numai o secundă, vă rog frumos. Pe procedură, domnul deputat Tinel Gheorghe, îmi cer scuze.
				Domnul Tinel Gheorghe: Mărturisesc că n-aş fi ieşit la tribună, pe procedură, să explic, totuşi, o anumită... sau să exprim o anumită nemulţumire a mea faţă de faptul că se vine aici şi se aruncă cuvinte care n-au nicio legătură cu tema dezbaterii. Domnule Cernea, îmi cer scuze, textul din expunerea de motive se argumentează, având în vedere că sunt sute de mii de hectare de cultură, dumneavoastră veniţi şi spuneţi că e un fals. Când vii la tribuna Parlamentului şi spui că e un fals, nu e iniţiativa mea legislativă, mărturisesc, dar când vii aici şi spui: domnule, e un fals în expunerea de motive, e foarte grav şi trebuie s-o argumentezi. Deci, haideţi să fim mai responsabili cu ceea ce spunem de la această tribună. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: O secundă. Domnul Tabugan şi după aceea o vă dau şi dreptul la replică. Sunt obligat, conform Regulamentului. Domnul Tabugan. Aveţi cuvântul, domnule deputat. Cinci minute.
				Domnul Ion Tabugan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege şi stimaţi colegi, În calitate de inginer silvic îmi permit să vin să intervin la microfon, cum o fac de altfel foarte rar şi numai atunci când ştiu despre ce este vorba. Sunt şi eu pentru respingere. La momentul respectiv, aşa am gândit şi fac parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură, dar, între timp, au apărut elemente noi, elemente noi de care nici noi nu ne-am dat seama şi încercăm să clarificăm la ora actuală în dezbatere şi încercăm să clarificăm la comisie al cui este vânatul. Dacă este al statului, despăgubirile le va face statul. Dacă vom stabili că vânatul este al celui care a închiriat sau a licitat fondul de vânătoare să plătească despăgubiri. Nu este posibil ca un om să muncească cu sudoare toată primăvara şi toată vara, iar toamna, spre sfârşitul verii şi toamna, să i se distrugă toate culturile. Vizavi de suprafeţe, că-s 200.000, 100.000, eu am o oareşce reţinere. Suprafeţele sunt uneori destul de restrânse, la marginea pădurilor, pentru că vânatul niciodată nu se deplasează în câmp deschis, nu are loc de refugiu. Aş vrea să precizez un lucru care s-a spus de la această tribună: vânătoarea este o crimă. Cred că cine a spus acest cuvânt nu a citit nimic despre vânătoare şi nu ştie nimic despre vânătoare. Vreau să vă spun că am făcut liceul silvic, am făcut facultatea silvică şi numai acolo s-a predat despre vânătoare. Vânătoarea eminamente este un sport şi dacă-l respectăm cu adevărat, are o etică pe care dacă o încalci, imediat eşti dat afară din grupa de vânătoare şi din rândul vânătorilor. Vânătoarea este şi să ne fie clar este un sport şi nu putem s-o interzicem, dar trebuie să analizăm de aşa natură şi cât mai urgent posibil ca acele pagube produse de animalele sălbatice, în special de mistreţi, să fie despăgubite proprietarilor, fermierilor şi asta ar fi posibil în această sesiune şi în sesiunea din toamnă. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule Cernea, dreptul la replică, două minute.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Afirmaţia din expunerea de motive cum că sute de mii de hectare de culturi care aparţin fermierilor sunt distruse de turmele de mistreţi, repet, este o enormitate. Expunerea de motive ar fi trebuit să fie scrisă mult mai serios. Să fie date surse ale unor informaţii incluse în această expunere de motive, altfel sunt afirmaţii fără acoperire şi evident că ele sunt mult, mult exagerate. Da, vânătoarea din plăcere este o crimă. Ar trebui scoasă în afara legii. Reprezintă un pericol social. Cine ucide din plăcere nu are cum să dovedească calităţi morale nici faţă de semeni, nici faţă de animale. Vă mai spun că animalele, atâta timp cât în lege sunt considerate vânat, destinul lor va fi unul sumbru, însă în toate ţările civilizate există mişcări puternice care încearcă să descurajeze vânătoarea din plăcere, pentru că ea nu are cum să fie un sport. Într-un sport există doi competitori, cel puţin două tabere. Or, animalele nu ştiu că participă la un sport. Ele doar cad victime armelor vânătorilor lipsiţi de scrupule şi lipsiţi de valori morale şi de empatie faţă de animalele pe care le chinuiesc şi le ucid. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Domnul deputat Pambuccian, liderul Grupului minorităţilor naţionale. Aveţi cuvântul.
				Domnul Varujan Pambuccian: Domnule preşedinte, Am ieşit în nume personal, pentru că sunt lucruri în care cred şi este bine să le susţinem, atunci când este cazul. Şi eu cred că vânătoarea nu este un sport. Ea poate să aibă o justificare, cel mult utilitară, atunci când este cazul, dar, în logica aceasta, şi războiul este un sport şi absolut orice lucru care duce la omorârea unei fiinţe vii e un sport. Am putea organiza olimpiade ale războiului. Nu cred că ar fi bine. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Bun. Mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt. Nefiind amendamente, caracterul ordinar, vă reamintesc că raportul comisiei cere respingerea iniţiativei legislative, propunerii legislative. O trimitem la votul final.
				18. Următoarea: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii vânătorii - Pl-x 552/2015. Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul. Din partea comisiilor sesizate în fond. Doamna preşedinte a Comisiei pentru mediu şi echilibrul ecologic, doamna deputat Carmen Moldovan. Doamnă preşedinte, aveţi cuvântul.
				Doamna Carmen Ileana Moldovan: Mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii, agricultură şi Comisia pentru mediu au fost sesizate cu dezbaterea în fond a propunerii mai sus menţionate. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această propunere legislativă. Conform dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 din Regulament, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. La întocmirea prezentului raport comun cele două comisii au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ şi cel al Comisiei juridice, precum şi punctul de vedere negativ al Guvernului. Membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat această propunere legislativă în 24 noiembrie 2015, iar cei ai Comisiei pentru agricultură în 10 noiembrie 2015. În urma reexaminării acestei propuneri, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia, deoarece obligaţia reglementării de către Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a capcanelor autorizate este prevăzută de reforma actuală a Legii nr. 407/2006, iar practicarea vânătorii în alte condiţii decât cele reglementate este sancţionată de actuala lege. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Dezbateri generale. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Ioan-Cristian Chirteş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor colegi, Din expunerea de motive aş dori să citez că noile prevederi ale Legii nr. 407 interzic accesul în Fondul cinegetic al persoanelor care practică antrenamente şi participă la competiţii cu arcul tradiţional. Stimaţi colegi, Există pentru aceste sporturi poligoane special amenajate. Să nu uităm că există multe sporturi, chiar şi cu armele de foc, dacă vorbim... la talere, la ţintă fixă, tot aşa cum trebuie să existe..., în aceleaşi poligoane, se pot face şi antrenamente cu arcul tradiţional. Nu cred că este normal şi necesar astăzi să lăsăm în fonduri cinegetice deţinători de arcuri mai mult sau mai puţin "tradiţionale" sau alte tipuri de arcuri cu motivaţia că desfăşoară antrenamente pentru competiţii naţionale sau internaţionale. Cred că legiferarea actuală este suficientă şi Partidul Naţional Liberal este de acord cu acest proiect de respingere. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Alte luări de cuvânt? Domnul deputat Iane. Aveţi cuvântul.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Cu tot respectul pentru colegii iniţiatori, aici avem o situaţie uşor neplăcută. Desigur, dacă mergem pe premisa că toţi românii sunt rău intenţionaţi, atunci ar trebui să facem legi prin care să interzicem orice, dar eu nu cred că asta este abordarea. După cum ştiţi, sunt foarte multe ţări, aproape toate ţările din lumea asta, în care se poate practica vânătoarea cu arcul. Este o vânătoare care este mai apropiată de ceea ce înseamnă, de fapt, conceptul de vânător şi de vânătoare de la care a plecat evoluţia omului, însă la noi nu este posibil pentru că românii sunt consideraţi braconieri. Mai avem o chestiune legată de problemele cu care se confruntă, să zicem, vânătorii, că fac ei un sport sau nu, prin faptul la noi sunt interzise chemătorile, la noi sunt interzise şi multe alte forme de capcane şi de stiluri de vânătoare care în alte părţi sunt permise. Acum eu zic că ar trebui, totuşi, să ne hotărâm dacă mergem să aliniem această legislaţie a vânătorii la o legislaţie europeană, internaţională sau dacă rămânem în nişte capcane, pe ideea că românii sunt rău intenţionaţi şi practică braconajul, atunci trebuie să facem legi prin care să interzicem toate lucrurile. Desigur, vom respinge această iniţiativă, dar aş vrea să vă gândiţi un pic la acest aspect pentru că, într-adevăr, legislaţia în domeniul protecţiei vânatului şi vânătorii eu zic că am putea s-o îmbunătăţim şi ar trebui să ne aducem aportul la acest lucru. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnul deputat Kelemen. Am greşit... m-am luat după... Am greşit. Domnule deputat, îmi cer scuze. Da, am înţeles. Vă rog frumos.
				Domnul Antal István: Stimaţi colegi, Eu nu sunt specialist în domeniu, dar săptămânal, la mine în biroul parlamentar, în judeţul Harghita, vorbesc, vin proprietarii de terenuri şi de pădure. Punctul de vedere al proprietarilor nu prea este luat în seamă. Deci, la arc, cine altul dispune dacă eu, proprietarul, nu sunt de acord sau dacă sunt de acord să vină omul cu arcul, cine-mi interzice acest lucru? E nemaipomenit. Cine stabileşte că eu dacă sunt de acord ca proprietar să vină omul cu arcul, păi, bine, ştiu că animalele sălbatice n-au stăpân, adică acesta este... Am înţeles, dar pe terenul meu. Nici sfinţii nu intră fără aprobarea mea. Domnilor colegi, Eu v-am spus că nu fac parte din breasla acelora. Dar dacă vine ursul, mai nou, la noi, în comunele şi în satele... şi se plimbă pe stradă, da, şi aşa mai departe... şi numărul urşilor este de cinci ori sau de nu ştiu câte ori mai mare decât ar suporta, să zicem, structurile de acolo şi li se dau mai puţine, da, la număr pentru asociaţiile de vânători să mai limiteze puţin prezenţa lor, atunci, eu, personal, aş propune, pentru că e o problemă deosebită, ca proprietarii terenurilor, ai pădurilor, asociaţiile de vânători şi autorităţile publice locale să se aşeze, în sfârşit, şi să încerce să stabilească nişte reguli foarte precise. Pentru că, din păcate, ceea ce constat eu din poveştile oamenilor care suferă din cauza asta, problemele sunt cam unilaterale. N-ai făcut gard, nu ţi-ai apărat cultura, n-ai dreptul la despăgubire. Cam aşa se întâmplă problema. Dacă, în sfârşit, ar avea loc o dezbatere foarte corectă, pe zonele unde pericolul efectiv există, m-am referit la urşi, şi ştiţi dumneavoastră nu numai din presă, noi avem şansa, din păcate, să le vedem din când în când şi pe drumul naţional, nu numai pe drumurile săteşti, să încercăm să facem, într-adevăr, până la urmă, o legislaţie aşa de coerentă încât şi proprietarii terenurilor, şi asociaţiile de vânători, şi autorităţile publice locale să aibă o şansă ca împreună să aibă grijă şi de natură, şi de animale sălbatice şi de toată lumea. Nu, aşa, din când în când, vin unii, vine câte un grup cu nişte interese şi modificăm, modificăm şi până la urmă nu prea rezolvăm multe, că omul care se întâlneşte pe stradă cu animalul sălbatic sau altul care suferă din cauza distrugerilor, din păcate, făcute de turmele de mistreţi n-are nicio şansă să primească despăgubirile în timp şi în mod corect. Asta ar trebui să rezolvăm şi atunci va fi linişte. Dacă aceste trei entităţi: proprietarul, autorităţile publice, respectiv asociaţia de vânători, la începutul sezonului, se aşază şi stabilesc nişte reguli aşa de corecte încât, dacă totuşi se întâmplă aceste pagube, atunci să nu fie omul de rând cel care suferă din cauza neclarităţii legii.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Nu mai sunt alte intervenţii. Nefiind amendamente admise sau respinse, merge la votul final. Are caracter organic.
				(Conducerea lucrărilor şedinţei în plen a Camerei Deputaţilor este preluată de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: 19. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Iniţiatori? Nu avem. Comisia, domnul preşedinte Dobre.
				Domnul Victor Paul Dobre: În conformitate cu prevederile art.95, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice şi avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi servicii. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 10 decembrie 2013, în calitate de primă Cameră sesizată. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmărind stabilirea componenţei structurilor de specialitate la nivelul aparatelor proprii ale consiliilor locale ale comunelor, majorarea termenului pentru constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor, precum şi introducerea de noi contravenţii. În urma examinării intervenţiei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu amendamentele admise prezentate în anexa la prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri generale. Domnul deputat Manea.
				Domnul Victor-Gheorghe Manea: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, După 25 de ani, cred că Legea nr. 50 trebuia îmbunătăţită. De aceea, constatând că consiliile locale au puţini funcţionari care să autorizeze construcţiile din zonă, că avem investiţii mari fără toate formele, avem locuinţe în zone inundabile şi o serie întreagă de probleme, această lege vine să îmbunătăţească şi sper ca de acum încolo să avem din ce în ce mai puţine probleme din punct de vedere urbanistic. De aceea, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota în favoarea acestei legi. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Avem 19 amendamente admise. Dacă sunt intervenţii? Nu. La dezbateri generale. Vă rog.
				Domnul Florin Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi Grupul parlamentar al UNPR va susţine acest proiect de lege. Era necesar. A venit un pic cam târziu, dar mai bine mai târziu decât niciodată. În consecinţă, şi noi vom vota pentru acest proiect. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Iane.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Şi noi, Grupul Partidului Social Democrat, vom vota pentru. Dar vreau să vă spun câteva lucruri legate de această autorizaţie de construire, pentru că, totuşi, aşa cum prevede legislaţia, responsabil şi cel care-şi dă semnătura finală este primarul sau preşedintele consiliului judeţean. Nu ştiu dacă, până la urmă, este bine să transferăm această responsabilitate în seama celui care conduce localitatea sau care este în legislaţie în momentul actual, pentru că, într-adevăr, există competenţele serviciului tehnic de specialitate din spatele documentaţiei respective, dar să nu uităm că se poate invoca foarte mult această contrasemnătură ultimă, contrasemnătura şefului, preşedintelui consiliului judeţean sau a primarului, pentru a se tergiversa foarte mult documentaţia. Vreau să vă spun din practica personală că nu am întâlnit până acum ori de câte ori am depus pentru un certificat de urbanizare, pentru o autorizaţie de construcţie, nu am întâlnit o situaţie în care termenul să fie respectat, termenul de 30 de zile sau, eu ştiu, orice alt termen pe care şi l-au asumat autorităţile respective. Întotdeauna există depăşiri şi nu există o predictibilitate şi o previziune asupra timpului în care se vor emite aceste documente, ceea ce pentru cei care sunt interesaţi şi aplică pentru obţinerea acestor autorizaţii de construcţie înseamnă şi pierdere de timp, şi cheltuieli suplimentare, şi imposibilitatea de a putea proceda la a-şi face o predictibilitate asupra costurilor economice. Deci, revin şi spun că nu ştiu dacă Guvernul sau noi, Parlamentul, ar trebui să ne aplecăm serios asupra acestei legislaţii în domeniu şi acestor practici şi să venim cu ceva care să fie şi transparent, predictibil, şi corect, ca termene pentru cetăţeni. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii la dezbateri generale dacă sunt? Nu. La textul legii. La titlu. Nu. Adoptat. Art.1. Nu. Adoptat. Art.3. Nu. Adoptat. Art.4. Nu. Adoptat. Art.5. Nu. Adoptat. Art.6. Nu. Adoptat. Art.7. Nu. Adoptat. Art.8. Nu. Adoptat. Art.9. Adoptat. Art.10. Nu. Adoptat. Art.11. Nu. Adoptat. Art.12. Nu. Adoptat. Art.13. Nu. Adoptat. Art.14. Nu. Adoptat. Art.15. Nu. Adoptat. Art.16. Nu. Adoptat. Art.17. Nu. Adoptat. Art.18. Nu. Adoptat. Art.19. Nu. Adoptat. Legea merge la votul final. Lege ordinară.
				20. Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Mondiale a Vederii în România. Iniţiatori. Vă rog.
				Doamna Camelia-Margareta Bogdănici: Bună ziua, dragi colegi. Aşa cum ştiţi, sunt oftalmolog. Anul trecut, Societatea Română de Oftalmologie m-a delegat să particip la întâlnirea reprezentanţilor societăţilor internaţionale de oftalmologie, la Viena, în calitate de membră a board-ului Societăţii Române şi acolo am fost însărcinată, dacă pot spune aşa, cu acest lucru, de a alinia la nivel european şi România. În a doua joi a lunii octombrie, în toată Europa, se sărbătoreşte Ziua Mondială a Vederii, iar România nu făcea parte dintre ţările care sărbătoreau acest lucru. Există un plan european de acţiune, 2014-2019, la care România trebuia să se alinieze. Bineînţeles că pentru mine această iniţiativă este o iniţiativă de suflet şi dacă va trece deja vă mulţumesc, pentru că săptămâna viitoare oftalmologii vor serba şi Săptămâna mondială a glaucomului. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Comisia, domnul preşedinte, domnul deputat Buicu.
				Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea Zilei Mondiale a Vederii în România în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, aceasta putând fi marcată de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale din domeniul medical, reprezentanţi ai românilor în străinătate, entităţi medicale publice şi private, Ministerul Sănătăţii urmând a fi responsabil de coordonarea activităţilor dedicate acestei zile. Am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi punctul de vedere favorabil al Guvernului. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi. În urma examinării, comisia a hotărât să vă propună adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri generale. Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Grigore Crăciunescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În prezent Ziua Mondială a Vederii este marcată în unele state din Uniunea Europeană, aşa cum s-a spus, în a doua zi de joi a lunii octombrie. Scopul acestei zile este acela de a atrage atenţia populaţiei asupra afecţiunilor oculare care, potrivit statisticilor mondiale, au cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani. Anul 2014 a fost primul an de implementare a Planului global de acţiune al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi al Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Orbirii. Acest plan încurajează membrii şi partenerii să organizeze evenimente cu scopul de a sensibiliza şi educa populaţia pentru prevenirea orbirii şi a impulsiona autorităţile să participe la strângerea de fonduri pentru lansarea de programe naţionale pentru prevenirea orbirii. Acest plan prevede reducerea afecţiunilor oculare cu 25% până în anul 2019, înlesnind accesul la tratament al tuturor claselor sociale, în special al populaţiei defavorizate. România este una dintre ţările Uniunii Europene care nu are stabilită sărbătorirea acestei zile. Ca urmare, este necesar ca şi România să intre în rândul acestor state pentru a preveni afecţiunile oculare la populaţia din ţara noastră. În acest context, membrii Grupului Partidului Naţional Liberal vor vota acest proiect de lege. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Nefiind amendamente, este lege ordinară, merge la votul final.
				21. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Iniţiatori? Nu. Comisia. Domnul preşedinte Buicu.
				Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. La întocmirea prezentului raport, am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, al Comisiei pentru muncă şi punctul de vedere favorabil al Ministerului Sănătăţii. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.95 în vederea transpunerii unor acte europene din domeniul sănătăţii în legislaţia naţională. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma finalizării dezbaterilor, comisia vă propune, cu unanimitate de voturi în comisie, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă. Domnule preşedinte, Daţi-mi voie să fac o subliniere din start: la nr.crt.56 a apărut o eroare prin omisiune în sensul în care la art.5093 se adaugă: "aceste informaţii se limitează la...". Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Am înţeles. Dezbateri generale. Vă rog.
				Domnul Grigore Crăciunescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege propune modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în sănătate, în sensul implementării a două directive europene: Directiva 36/2005 a Comisiei Europene care prevede recunoaşterea calificării profesionale a asistenţilor medicali cu studii postliceale sau superioare de scurtă durată, în cazul în care au absolvit studii superioare. Se precizează în acest proiect de lege condiţiile în care vor fi încadraţi în muncă toţi cei care au absolvit studii superioare. A doua directivă europeană este nr.50/2009 a Comisiei Europene şi enunţă condiţiile care trebuie îndeplinite de către medici, medicii dentişti şi farmaciştii care doresc să exercite profesia în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, spaţiul economic european, precum şi a Confederaţiei Elveţiene. Parlamentarii Grupului Partidului Naţional Liberal vor vota acest proiect de lege. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii la dezbateri generale? Domnul preşedinte. Domnul deputat Buicu.
				Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul PSD va vota pentru acest proiect. Aş vrea să subliniez un lucru: România a fost primul stat din Uniunea Europeană care a adoptat această Directivă şi primul angajat din domeniul sănătăţii din Europa care a avut un card european al profesiei este un asistent din România. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii la dezbateri generale? Domnul Movilă.
				Domnul Petru Movilă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este un proiect de lege necesar, un proiect de lege care vine din parcursul pe care România îl are privind implementarea directivelor europene. Dacă în toamna anului 2015 am realizat acelaşi lucru pentru meseriile de asistent, moaşă, asistent generalist, acum vorbim despre medici, medic dentist, şi e un lucru absolut bun şi normal. Acest proiect de lege, clar, asigură condiţii şi facilităţi pentru specialiştii cu înaltă calificare, medici, pentru reinserţia în ţările terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă. Mişcarea populară va susţine acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, domnule Ciuhodaru.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Ideea unei reglementări unitare la nivel european nu este un lucru rău. Eu sper, totuşi, să prind şi ziua în care şi condiţiile de muncă, şi spitalele, şi asigurările de sănătate vor arăta la fel ca cele din afară. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterea iniţiativei legislative. Avem amendamente admise de la 1 la 84. Vă propun să mergem în grupuri de 10. Obiecţii, comentarii? Nu. Dacă la titlu sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. De la 1 la 10. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate. De la 10 la 20. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate. De la 30 la 40. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate. De la 40 la 50. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate. De la 50 la 60. Domnul deputat.
				Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Este ce vă spuneam şi la prezentarea raportului. La nr.crt.56, la art.5093 trebuie adăugat, şi a apărut această omisiune, "Aceste informaţii se limitează la...". Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Obiecţii, comentarii? Nu. Intervenţii? Nu. Mulţumesc. 60-70. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate. 70-84. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate. Lege ordinară. Iniţiativa rămâne la votul final.
				Pe procedură, domnul deputat Popescu. Vă rog.
				Domnul Florin Aurelian Popescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am un anunţ de făcut. Subsemnatul, Popescu Florin Aurelian, domiciliat în Târgovişte, strada arh. Gheorghe Pintea nr.9, deputat ales în Parlamentul României, sesiunea 2012-2016, vă înştiinţez că prin prezenta îmi înaintez demisia din funcţia de deputat. Vă urez succes tuturor în activitate şi salutări dumneavoastră şi familiilor! Sper ca Parlamentul să devină o instituţie puternică în România, în care fiecare dintre dumneavoastră să daţi tot ce-aveţi mai bun. Vă mulţumesc pentru colaborare tuturor, de la stânga la dreapta.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: 22. Proiectul de Lege pentru completarea art.51 alin.(3) din Legea nr. 422 privind protejarea monumentelor istorice. Iniţiatorii? Domnul Munteanu, domnul Ştirbu...
				Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Am zis că sunt şi iniţiator.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Iniţiator, da?
				Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Nu, în calitate de preşedinte al comisiei, domnule preşedinte. Domnule preşedinte de şedinţă, Solicit retrimiterea PL-x 764 din 2 noiembrie 2015 la comisie, pentru a ne pune de comun acord cu Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc vizavi de anumite aspecte tehnice care pot face această iniţiativă legislativă neaplicabilă. Propun un termen de o săptămână. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Deci, PL-x 764/2015, Legea nr. 422, propunere de retrimitere la comisie. Termen o săptămână. Intervenţii? Obiecţii, comentarii? Nu. Vot. Cine este pentru? 142 voturi pentru. Împotrivă? Abţineri? Prezenţi şi nu votează? Propunerea legislativă a fost trimisă la comisie.
				23. Proiectul de Lege pentru completarea art.13 din Ordonanţa Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia. Iniţiatorii? Domnul Ştirbu.
				Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Solicit retrimiterea la comisie pentru o săptămână a PL-x 765 din 2 noiembrie 2015. Motivaţia este identică cu cea anterioară. Vă mulţumesc tare mult.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Obiecţii, intervenţii? O săptămână? Voturi pentru? 150. Împotrivă? Abţineri? Prezenţi şi nu votează? Mulţumesc. Propunerea de retrimitere la comisie a fost adoptată.
				24. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Iniţiatori? Nu. Comisia? Domnul Varga.
				Domnul Vasile Varga: Mulţumesc, domnule preşedinte. Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege. La întocmirea acestui raport, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi al Comisiei de egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi. Punctul de vedere al Guvernului a fost exprimat în cadrul dezbaterilor. Senatul a adoptat acest proiect de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.272 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, în sensul acordării ambilor părinţi a dreptului de a solicita serviciul public de asistenţă socială sau, după caz, persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială să monitorizeze relaţiile personale cu copilul. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar în urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele cuprinse în anexă care fac parte integrantă din acest raport.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri generale? Doamna Plumb.
				Doamna Rovana Plumb: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi, Proiectul de lege reprezintă un pas înainte privind promovarea şi respectarea dreptului copilului, mai ales al acelui copil ai căror părinţi sunt divorţaţi şi există dificultăţi din partea unuia dintre părinţi de a putea să-l viziteze, iar dreptul copilului este acela de a menţine relaţiile cu ambii părinţi. Prin acest proiect de lege se oferă posibilitatea Serviciului public de asistenţă socială din localitatea respectivă să poată să monitorizeze modul în care decurg vizitele, modul în care poate fi înapoiat copilul la termenul prevăzut către părintele care-l are în custodie şi vom vota această lege pentru că ea contribuie la construcţia unei societăţi, a unei societăţi în care un copil are dreptul la o dezvoltare armonioasă şi sănătoasă, şi se respectă totodată drepturile fundamentale ale acestuia. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamna deputat Schelean, vă rog.
				Doamna Valeria-Diana Schelean-Şomfelean: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Suntem astăzi în faţa unei iniţiative legislative extrem de importante, aşa cum este orice iniţiativă legislativă care are ca obiect de reglementare protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Cred că legea pe care suntem chemaţi să o votăm şi care aduce modificări la procedurile ce ţin de dreptul la relaţii personale cu minorul, care este o noţiune mult mai cuprinzătoare decât simplul drept la vizită sau la găzduire, este extrem de importantă, motiv pentru care PNL va susţine această iniţiativă şi va vota în favoarea acesteia. În primul rând, aş vrea să fac precizarea că, consider că soluţiile pe care această iniţiativă legislativă le propune sunt extrem de eficiente şi pot fi folosite împotriva oricăror situaţii de alienare a copilului minor prin nerespectarea dreptului de relaţii personale cu acesta. Se instituie practic o serie de măsuri cu caracter asiguratoriu, garanţii, care reprezintă o soluţie pe care, evident, o să o vedem şi o să o determinăm în practică, dar sper să fie una dintre soluţiile care să ducă la rezolvarea oricăror probleme care ţin de respectarea dreptului la vizită al părinţilor. Pe de altă parte, este adevărat că CEDO pune accent deosebit, în această materie, a protejării dreptului de relaţii personale cu minorul, în special pe părintele nerezident. Aceasta deoarece menţinerea legăturilor personale cu părintele nerezident reprezintă o premisă esenţială în atingerea scopului hotărârilor de încredinţare a minorilor sau de stabilire a unor programe, legături personale. În acest context, instituirea dreptului de a solicita controale şi monitorizări, din partea Serviciului de Asistenţă Socială, a ambilor părinţi este o măsură de natură să asigure un echilibru suplimentar, care să conducă în cele din urmă la o dezvoltare normală a copiilor minori. Aşa cum spuneam şi mai devreme, susţinem această iniţiativă şi vom vota în favoarea acesteia. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Iane.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am să vorbesc un pic pe cadrul legislativ, şi anume: această situaţie, de fapt, a nerespectării dreptului unui părinte de a-şi vizita copilul a apărut în urma custodiei comune. Până acum, ştim foarte bine, legislaţia prevedea că în instanţă se hotăra cum se fac vizitele, cine este părintele care ţine copilul sau, mai bine zis, unde este domiciliul copilului. Dar de când a apărut această custodie comună, într-adevăr, legislaţia are unele scăpări în ceea ce priveşte respectarea dreptului celuilalt părinte. Să nu uităm că, de multe ori, copiii sunt în războiul acesta dintre părinţi şi suferă foarte mult, acest război în care adulţii încearcă să-şi demonstreze unul altuia diverse lucruri şi uită că de fapt scopul principal este protejarea copilului. Sunt mulţi adulţi care folosesc copilul în atingerea unor scopuri şi-l şantajează pe celălalt pentru a obţine acel lucru. E adevărat, aici iniţiativa vine şi prin aceste măsuri de monitorizare eu zic că vom reuşi să rezolvăm o parte din cazurile acelea în care unii părinţi nu pot beneficia de dreptul lor de a-şi vizita şi a avea copiii şi în special mă refer la acele cazuri în care este vorba despre această custodie comună. Cred că cadrul legislativ, pe măsura practicii şi pe măsura lucrurilor care se vor mai întâmpla, va putea fi îmbunătăţit şi vom putea veni cu soluţii, astfel încât să acordăm celor de la Asistenţă Socială această calitate, capacitate şi legalitate de a monitoriza, de a vedea că într-adevăr sunt respectate drepturile părinţilor care nu domiciliază cu copilul respectiv. Vom vota această lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea iniţiativei legislative. Avem 6 amendamente admise. Dacă la titlu sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Amendamentul nr. 1. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Amendamentul nr. 2. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Amendamentul nr. 3. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Amendamentul nr. 4. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Amendamentul nr. 5. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Amendamentul nr. 6. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Lege organică, vot final.
				25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. Iniţiatorii? Vă rog, domnul? Vă rog să vă prezentaţi.
				Domnul Liviu Robert Neagu (secretar general adjunct, Secretariatul General al Guvernului): Mulţumesc, domnule preşedinte. Liviu Neagu, secretar general adjunct al Guvernului. Proiectul de act normativ permite reglementarea modalităţii de transmitere şi plată a investiţiilor şi modernizărilor, precum şi a dotărilor aferente imobilelor prevăzute în Anexele nr. 3a şi 3b la Hotărârea Guvernului nr. S369/2015 şi din Anexele nr. 2 şi 3 la Hotărârea Guvernului nr. S490/2015 din proprietatea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", în proprietate publică, respectiv privată a statului şi în administrarea Serviciului Român de Informaţii, în vederea îndeplinirii atribuţiilor instituţionale care revin SRI. Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, cu amendamentele admise. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Comisiile? Domnul deputat Varga.
				Domnul Vasile Varga: Mulţumesc, domnule preşedinte. Cele două comisii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu acest proiect de lege. Senatul a adoptat acest proiect, Consiliul Legislativ şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, de asemenea, au dat un aviz favorabil. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri fiscal-bugetare care stabilesc reglementarea modalităţii de transmitere şi plată a investiţiilor şi modernizărilor, precum şi a dotărilor aferente imobilelor prevăzute în Anexa 3a şi 3b a Hotărârii Guvernului nr. S369/2015, respectiv în Anexele 2 şi 3 din Hotărârea Guvernului nr. S490/2015, din proprietatea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", în proprietate publică, respectiv privată a statului şi în administrarea Serviciului Român de Informaţii. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât în unanimitate să supună plenului adoptarea acestui proiect de lege.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri generale? Domnul Urcan.
				Domnul Ionaş-Florin Urcan: Domnule preşedinte de şedinţă, După cum aţi văzut, proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri fiscal-bugetare care stabilesc reglementarea modalităţilor de transmitere şi plată a investiţiilor şi modernizărilor, precum şi a dotărilor aferente imobilelor prevăzute în Anexele nr. 3a şi 3b ale Hotărârii de Guvern nr. S369/2015, respectiv Anexele nr. 2 şi 3 din Hotărârea de Guvern nr. S490/2015 din proprietatea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" în proprietatea publică, respectiv privată a statului şi în administrarea Serviciului Român de Informaţii. În acest sens, noi, Grupul parlamentar al PNL, propunem adoptarea acestui proiect de lege ce are caracter de lege ordinară, cu amendamentele şi modificările şi completările susţinute de Comisia pentru administraţie şi amenajarea teritoriului, precum şi de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor, acestea ţinând de respectarea tehnicii legislative, cât şi de reglementarea corectă a măsurilor care se adoptă prin acest act normativ. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii la dezbateri generale, dacă sunt? Nu. Trecem la dezbaterea iniţiativei legislative. 10 amendamente admise. Dacă la titlu sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Amendamentul nr. 1? Adoptat. Amendamentul nr. 2? Adoptat. Amendamentul nr. 3? Adoptat. Amendamentul nr. 4? Adoptat. Amendamentul nr. 5? Adoptat. Amendamentul nr. 6? Adoptat. Amendamentul nr. 7? Adoptat. Amendamentul nr. 8? Adoptat. Amendamentul nr. 9? Adoptat. Amendamentul nr. 10? Adoptat. Vot final, lege ordinară.
				26. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 12 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003. Iniţiatorii? Nu. Comisia? Domnul preşedinte Buicu.
				Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am avut în vedere, la întocmirea prezentului raport, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, al Comisiei pentru drepturile omului. Proiectul de lege are ca obiect modificarea art. 12 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, în sensul ca pacientul să primească la externare, fără a mai fi nevoie să solicite, rezumatul scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării. În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate a hotărât, cu majoritate de voturi, să vă propună adoptarea în forma prezentată de Senat. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dezbateri generale? Domnule deputat, vă rog.
				Domnul Grigore Crăciunescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. La externare, pacientul are dreptul să solicite şi să primească un rezumat scris al investigaţiilor şi diagnosticului, precum şi al tratamentului şi îngrijirilor acordate în perioada spitalizării. În cazul unui diagnostic grav, Legea nr. 46/2003, la art. 11, îi dă dreptul pacientului de a-şi cere şi a obţine o altă opţiune medicală. Pentru a obţine acest lucru, are nevoie de imagistica de la rezonanţa magnetică, computerul tomograf, ecograf, alte investigaţii paraclinice necesare pentru a cere această opinie. În cazul în care pacientul, din diferite motive, nu mai are toate aceste investigaţii, are dreptul, prin acest proiect de lege, să facă o cerere scrisă la conducerea spitalului şi să obţină încă un rând de investigaţii, care au avut loc în decursul perioadei în care a fost internat. Deputaţii Grupului Partidului Naţional vor vota acest proiect de lege. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Iane. Voci din sală: Doamna Lucreţia Roşca!
				Doamna Lucreţia Roşca: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul de lege care a fost prezentat vine să modifice un articol de lege, art. 12 al Legii drepturilor pacienţilor nr. 46/2003. În art. 11 al prezentei legi, pacienţilor li se asigură dreptul de a avea şi opinia altui specialist în medicină. În art. 12, e adevărat, articol şi lege din 2003, se specifica că pacientul solicită şi obţine copii după investigaţiile, diagnosticul şi tratamentul care i s-a prescris în timpul spitalizării. Din 2003 până în 2016, investigaţiile din România s-au modificat. S-a ajuns ca diagnosticul de bază să fie pus pe baza investigaţiilor de înaltă performanţă RMN, computer, angiografie, investigaţii care au costuri foarte ridicate, pentru care sistemul unic de asigurări de sănătate cheltuieşte destul de mult. Modificarea la art. 12 vine şi întregeşte dreptul pacienţilor ca să obţină copii după aceste investigaţii de înaltă performanţă, însă o singură dată în mod gratuit. Este un proiect care aduce un bine în plus pacienţilor din România. Pentru asta votăm, Grupul PSD. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Movilă.
				Domnul Petru Movilă: Mulţumesc, domnule Vlase. E un proiect de lege care ar trebui să ajute pacientul, însă are încă multe neclarităţi, pentru că nu se precizează foarte clar cum va primi rezultatul analizelor, investigaţiilor medicale, rezultate postoperatorii: pe suport magnetic, pe hârtie, contra cost sau nu. Din acest punct de vedere, este lăsat la latitudinea unităţilor spitaliceşti cum rezolvă acest lucru. Ar fi fost mult mai clar, mai corect şi mai eficient dacă rezultatele medicale, sinteza tratamentelor medicale ar fi ajuns la medicul de familie, medic de familie care, de fapt, coordonează, monitorizează, păstoreşte, în ansamblu, evoluţia sănătăţii unui pacient. Vom vota acest proiect de lege, Mişcarea Populară, voi vota, însă aceste lucruri despre care vorbim - şi colegii mei le ştiu - ar trebui clarificate prin normele metodologice privind aplicarea acestei legi. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii? Nu. Nefiind amendamente, legea merge la votul final.
				27. Proiectul de Lege pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului privind reducerea poverii tuberculozei în România, prin reformarea sistemului de control al tuberculozei şi consolidarea gestionării tuberculozei rezistente la medicamente, prin asigurarea accesului universal la diagnostic şi tratament şi abordarea nevoilor grupurilor de populaţie cu risc, pentru perioada 1 aprilie 2015-31 martie 2018, implementat de Fundaţia Romanian Angel Appeal. Iniţiatorul? Vă rog, domnule.
				Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministerul Sănătăţii): Mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere importanţa acestor programe de sănătate publică, în acord cu principiile finanţatorului, conform cărora TVA-ul aferent achiziţiei de bunuri şi servicii finanţate din fondurile nerambursabile nu este o cheltuială eligibilă, precum şi acela că fondurile acordate trebuie direcţionate integral către activităţile programelor, Guvernul susţine adoptarea proiectului de lege, în baza raportului de admitere fără amendamente al comisiei de specialitate. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Comisia?
				Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba de un raport comun. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a aprobat proiectul în 14 decembrie 2015. Am avut în vedere avizul favorabil al Comisiei pentru afaceri europene, avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Proiectul are ca obiect de reglementare aprobarea plăţii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumei de 3.049 de mii de lei pentru acoperirea plăţii TVA-ului, aferentă bunurilor şi serviciilor din cadrul Programului privind reducerea poverii tuberculozei în România, prin reformarea sistemului de control al tuberculozei. În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget şi Comisia pentru sănătate şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate. Comisia pentru sănătate a examinat în 2 februarie, iar Comisia pentru buget în şedinţa din 9 februarie. La lucrările Comisiei pentru sănătate au participat 18 deputaţi din 19, la Comisia pentru buget, 31 de deputaţi din 33. În urma examinării proiectului, deputaţii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege în forma adoptată de Senat. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, dezbateri generale. Domnul deputat, vă rog.
				Domnul Grigore Crăciunescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În România, tuberculoza constituie una din problemele prioritare de sănătate publică, iar strategia naţională de control al tuberculozei are ca bază direcţiile şi coordonatele stabilite de Planul global al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de stopare a tuberculozei. Strategia urmăreşte, până în anul 2020, asigurarea accesului universal la metodele rapide de diagnostic; diagnosticarea a cel puţin 85% din toate cazurile estimate de tuberculoză sensibilă şi tuberculoză rezistentă multidrog; tratarea cu succes a cel puţin 90% din cazurile noi şi a cel puţin 85% din retratamente; tratarea cu succes a 75% din cazurile de tuberculoză rezistentă multidrog; reducerea ratei generale a mortalităţii cauzate de tuberculoză la mai puţin de 4,3 la suta de mii de locuitori. România a beneficiat de finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană şi de la Comisia Europeană, prin Fondul Global al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. După intrarea în Uniunea Europeană a ţării noastre, contravaloarea TVA-ului nu a fost deductibilă şi Guvernul, în mai multe rânduri, prin ordonanţe de guvern, a alocat fondurile necesare pentru acoperirea acestor sume. Acest lucru este şi în cazul acestei ordonanţe de urgenţă, iar parlamentarii Grupului Partidului Naţional Liberal vor vota acest proiect de lege. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri generale, dacă mai sunt intervenţii? Domnul Buicu.
				Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc. Tuberculoza reprezintă pentru România o problemă de sănătate publică. Faptul că Guvernul Ponta a dat această ordonanţă pe care v-am înaintat-o spre aprobare nu înseamnă că am făcut totul. Mai avem multe de făcut în acest domeniu. Şi vă invit să susţineţi viitorul proiect al Partidului Social Democrat, care va fi depus în zilele următoare de colegii noştri medici din cadrul Partidului Social Democrat, care vine practic în sprijinirea reducerii acestei poveri a României. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu. Nefiind amendamente, legea merge la votul final.
				28. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 16 octombrie - Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Domnul Munteanu.
				Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 16 octombrie - Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare. Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 3 noiembrie 2015. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Proiectul de lege reglementează declararea zilei de 16 octombrie drept Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare. Anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei naţionale a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare, ar urma să fie organizate de către autorităţile publice centrale şi locale manifestări şi acţiuni publice dedicate acestui eveniment, luând în considerare culoarea galbenă drept culoarea specifică a zilei. La lucrările comisiei au fost prezenţi 33 de deputaţi din totalul de 35. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, înregistrându-se două abţineri din cele 33 de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei raportul de adoptare în forma prezentată de Senat. Proiectul de lege supus dezbaterii face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat Cernea.
				Domnul Nechita-Stelian Dolha: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, România e a doua ţară din Uniunea Europeană la capitolul sărăcie. E trist, dar e adevărat. În schimb, în ceea ce priveşte risipa alimentară, suntem pe un loc fruntaş. Acolo ne asemănăm cu ţări precum Franţa, Germania, Polonia, Marea Britanie. De ce? Pentru că, în fiecare an, 2,2 milioane de tone de alimente le risipim, în timp ce 225.000 de copii români merg la culcare în fiecare seară flămânzi. 16 octombrie e, într-adevăr, deja, o zi internaţională a risipei alimentare. E bine că reuşim s-o facem astăzi, s-o validăm şi aici, în Parlamentul românesc. Dar să ştiţi că, din punctul meu de vedere şi al partidului pe care îl reprezint, e prea puţin. Trebuie să mergem mai departe, trebuie să vorbim de o legislaţie clară în domeniu, ca această risipă alimentară s-o diminuăm. Ministerul Agriculturii, cam din 2013, ne-a spus atunci prin vocea fostului ministru, Daniel Constantin, că o să vină cu un proiect, un plan naţional pe termen mediu şi lung privind această risipă alimentară. Nu s-a întâmplat nimic până astăzi. Sper ca actualul ministru, domnul Achim Irimescu, să-şi ia foarte în serios această sarcină şi în perioada imediat următoare să vină cu măsuri clare pentru a diminua risipa alimentară în România. Mulţumesc mult.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii? Domnul Iacoban.
				Domnul Sorin-Avram Iacoban: Mulţumesc, domnule preşedinte. Iată că astăzi suntem aici să votăm un proiect de lege privind risipa alimentară. Poate în viitor ne vom hotărî să stabilim o zi a combaterii sărăciei în România, cred că ar fi bine-venit lucrul acesta. Dar revenind la proiectul de lege. Da, fenomenul risipei alimentare se găseşte din ce în ce mai des în discuţiile din cancelariile europene, chiar şi mondiale, e un fenomen care îngrijorează. Şi revenind la România. Să ştiţi că după statisticile Uniunii Europene, 5 milioane de tone de alimente se risipesc, în România, într-un an de zile. De asemenea, trebuie spus că românii, în general, alocă o sumă importantă din veniturile lunare pentru alimentaţie. Această propunere corespunde cu Ziua mondială a alimentaţiei, declarată de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU o zi mondială pentru a creşte gradul de conştientizare asupra combaterii sărăciei. Vă mulţumesc. Grupul PSD din Camera Deputaţilor va vota această lege.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Cernea.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Vă mulţumesc foarte mult. Şi eu voi vota în sprijinul acestui proiect de lege. Este un proiect de lege util, important, mai ales că, sper, instituirea unei astfel de zile va ajuta foarte mult la conştientizarea cât mai multor aspecte legate de alimentaţie. O alimentaţie deficitară evident că are consecinţe asupra sănătăţii, iar o alimentaţie bazată pe produse alimentare din carne animală generează, pe de o parte, emisii de CO2 în cantităţi uriaşe. Or, eu cred că trebuie să construim o agricultură şi o economie cu cât mai puţine astfel de emisii. De asemenea, pentru sănătate, consumul din carne - studiile recente o arată tot mai clar - este periculos, generând numeroase boli cardiovasculare. Recomandarea mea este, evident, aceea de a trece cu toţii, dacă se poate şi cât mai repede, la o alimentaţie vegană, care exclude orice fel de alimente bazate pe carne. De altfel, acum două zile am şi organizat la Palatul Parlamentului o conferinţă prin Comisia pentru drepturile omului, în care invitaţilor li s-au oferit exclusiv produse alimentare vegane, fără a utiliza aşadar în niciun fel produse de origine animală.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule deputat.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Mulţumesc şi eu.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Daea.
				Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. M-am văzut obligat să vin la microfon pentru că, în raportul prezentat de comisie, s-a spus foarte clar şi real că au fost două abţineri. Poziţia mea în comisie a fost de abţinere, dat fiind faptul că se suprapune pe data de 16 octombrie, care este Ziua mondială şi, dacă-i Ziua mondială, m-am gândit că şi noi suntem tot acolo. Vă mulţumesc frumos.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Zisopol.
				Domnul Dragoş Gabriel Zisopol: Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota acest proiect legislativ. Şi nu o facem întâmplător. O facem crezând şi sperând că, în viitorul apropiat, vom reuşi să introducem industria aditivă în România şi astfel România va deveni a cincea naţiune în lume, o naţiune de vârf în ceea ce ne dorim, pentru a ajunge la creşterea productivităţii, în contextul creşterii locurilor de muncă. Ne dorim foarte mult acest lucru. Ne dorim să fim aproape de dezvoltarea durabilă prin tehnologizare, dar şi prin existenţa tehnologiilor curate sau a ecotehnologiilor. Vă mulţumesc foarte mult.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Iane, un minut.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Vă mulţumesc, domnule preşedinte, că mi-aţi dat cuvântul. Stimaţi colegi, Nu ştiu în ce măsură este utilă celebrarea unei zile a risipei alimentare, dar vreau să vă spun altceva, pentru că s-au spus de la acest microfon nişte lucruri care nu sunt reale. Sunt deja modificări în legislaţie care combat această risipă alimentară. Sunt deja prevederi în legislaţie - şi le-am făcut la Comisia pentru industrii - care obligă comercianţii ca, în ultimele trei zile de valabilitate a produsului, să-l pună pe nişte rafturi cu reducere de preţ. Sunt deja prevederi legislative la Cameră, care urmează să fie puse şi băgate în plen, prin care se vor introduce două termene de valabilitate la alimente: termenul până la care poate fi vândut şi un alt termen de valabilitate, prin care alimentul este încă consumabil - că aşa spune producătorul - şi va putea fi vândut la jumătate de preţ, donat sau, eu ştiu, o altă întrebuinţare. Pentru că, într-adevăr, se aruncă foarte multă mâncare în România şi, într-adevăr, avem foarte mulţi copii care se culcă flămânzi. Vă mulţumim.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Nefiind amendamente, legea merge la votul final.
				29. Propunerea legislativă privind modificarea prevederilor art. 6 alin. (2) lit. f) şi art. 15 alin. (2) şi alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Iniţiatorii? Nu. Comisia? Domnul Varga.
				Domnul Vasile Varga: Comisia juridică a fost sesizată în plen cu acest proiect de hotărâre. Senatul, ca primă Cameră sesizată, a respins această propunere legislativă. Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru politică economică şi reformă, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, deci toate cele trei comisii au dat un aviz negativ. Consiliul Legislativ, în schimb, a dat un aviz favorabil. Guvernul a transmis un punct de vedere prin care nu susţine această iniţiativă. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 6 alin. (2) lit. f) şi art. 15 alin. (2) şi alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, în sensul scăderii valorii patrimoniului iniţial a unei noi societăţi sau fundaţii, de la un salariu minim brut pe economie, la 200 de lei. De asemenea, se propune ca activul patrimonial al fundaţiei să includă bunuri în natură sau în numerar, a căror valoare totală să fie de cel puţin 20.000 lei. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului adoptarea acestei propuneri.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri generale? Domnul Cernea.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Mulţumesc colegilor care vor să îmi faciliteze accesul la luările de cuvânt. Mulţumesc pentru sugestiile lor. Trecând peste glumă, este un proiect de lege bun. Cred că trebuie venit în întâmpinarea cetăţenilor care vor să se asocieze, să înfiinţeze astfel de asociaţii. Or, a pune asupra lor o povară financiară excesivă, de peste 1.000 de lei, în măsura în care, iată, salariul minim pe economie a tot crescut de la an la an, ar trebui înlăturată şi înlocuită, de fapt, de o prevedere mult mai relaxată. Suma de 200 de lei este una rezonabilă, suma necesară pentru a înfiinţa o asociaţie. Am participat întâmplător la Comisia juridică, aveam şi eu un proiect pe ordinea de zi în acelaşi moment, în aceeaşi zi, atunci când s-a discutat şi acest proiect de lege. Şi mă bucur că, la Comisia juridică, s-a obţinut un raport favorabil, pentru că la celelalte comisii au fost avize negative - nu prea înţeleg de ce - cred că trebuie să marşăm pe o legislaţie deschisă, care să stimuleze asocierea cetăţenilor români în partide, în asociaţii, în orice formă doresc să se asocieze. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Intervenţii la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea iniţiativei legislative. Sunt patru amendamente admise. Dacă la titlu sunt intervenţii? Nu. Adoptat. Amendamentul nr. 1? Nu. Adoptat. Amendamentul nr. 2? Nu. Adoptat. Amendamentul nr. 3? Nu. Adoptat. Amendamentul nr. 4? Nu. Adoptat. Lege ordinară. Vot final.
				30. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii concediului paternal nr. 210/1999. Iniţiatorii? Vă rog, domnule preşedinte.
				Domnul Adrian Solomon: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru muncă solicită retrimiterea la comisie pentru corelarea textului legislativ cu articolele modificate prin amendamente. Mulţumim. Termen o săptămână.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Propunerea domnului preşedinte al Comisiei pentru muncă, retrimiterea la comisie, termen o săptămână. Intervenţii? Nu. Vot pentru? 94. Împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Prezenţi, nu votează? Nu. Comisie, o săptămână.
				31. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 266/2008 privind modul în care funcţionează farmaciile şi cum se vând medicamentele. Iniţiatorii? Domnul Movilă.
				Domnul Petru Movilă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ştim clar că, în ultima perioadă, comerţul on-line cu produse farmaceutice şi parafarmaceutice a căpătat o amploare foarte mare, deşi riscurile la care se supun persoanele care optează pentru medicamentele cumpărate pe internet sunt extrem de mari. Legea nr. 266/2008, Legea farmaciei, impune o serie de condiţii extrem de restrictive în ceea ce priveşte modul cum funcţionează farmaciile şi drogheriile şi cum se vând medicamentele, însă nu interzice în mod expres comercializarea acestora în mediul on- line. Cel mai important aspect al faptului că acest tip de comerţ trebuie interzis, este cel că medicamentele care sunt comercializate pe internet nu prezintă siguranţă pentru consumatori. Astfel de medicamente pot avea o cantitate de substanţă activă mult mai mică, ceea ce le face ineficiente, fie mai mare, ceea ce poate fi extrem de periculos şi, în unele cazuri, se poate ajunge la decesul pacientului. Potrivit unor studii ale Organizaţiei Internaţionale a Sănătăţii, se estimează că mai mult de 50% dintre medicamentele vândute pe internet sunt contrafăcute. În ceea ce priveşte România, datele Asociaţiei Anti-Contrafaceri arată că, la nivelul anului 2014, peste 10% din piaţa de produse farmaceutice contrafăcute exista şi valoarea lor era de sute de milioane de euro. De asemenea, mulţi dintre români au făcut o practică obişnuită din a se automedica. Însă, de exemplu, pentru o singură problemă medicală există o varietate de medicamente disponibile pe piaţa farmaceutică. În concluzie, apreciez ca fiind absolut necesară şi benefică această modificare de ordin legislativ, prin care se permite vânzarea de medicamente în mediul on-line doar de către farmaciile înfiinţate conform Legii farmaciei. Consider că, pe lângă faptul că va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, prin plata taxelor şi impozitelor aferente, cea mai importantă realizare este că va stopa un fenomen de amploare care poate aduce grave prejudicii sănătăţii românilor, dar şi sistemului medical din România. Domnule preşedinte, Vreau să mulţumesc şi colegilor mei din Comisia pentru sănătate care au susţinut acest proiect de lege şi, bineînţeles, Ministerului Sănătăţii, care a colaborat din plin pe acest proiect. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Comisia, domnul Buicu.
				Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am avut în vedere avizul negativ al Comisiei juridice, favorabil al Comisiei pentru industrii, favorabil al Guvernului, favorabil al Ministerului Sănătăţii, cu observaţii şi propuneri. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 266/2008, în sensul în care vânzarea cu amănuntul a medicamentelor în mediul on-line să fie permisă doar unităţilor farmaceutice reglementate în această lege. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru sănătate propune plenului adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise redate în anexă. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri generale? Domnul Ciuhodaru.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: Piaţa medicamentelor on-line era scăpată de sub control şi era nevoie de un astfel de demers legislativ, pentru că viaţa românilor este pusă în pericol de fiecare dată când cumpără un medicament de pe diverse site-uri; nu se ştie ce substanţă activă este, cum este preparat, cine îl verifică. Eu cred că este un bun demers şi să ştiţi că acea lege care vorbea despre interzicerea publicităţii diverselor produse pe televiziuni sau pe media nu era neapărat un lucru rău, dar cu o singură condiţie, ca şi aici, să educăm fiecare român pentru sănătate; să ştie de unde să cumpere, când să cumpere şi ce să cumpere sau, dacă nu, măcar să întrebe un medic. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, doamnă deputat.
				Doamna Lucreţia Roşca: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Proiectul de lege este un proiect care a venit puţin mai târziu decât trebuia, deci este un proiect foarte bun şi foarte necesar pentru România. Dacă nu ştiaţi, vă spun: la ora asta, în România, vânzarea on-line a medicamentelor este interzisă. Acest lucru, însă, este permis în toate celelalte ţări membre ale Uniunii Europene. Deci Legea farmaciei, în vigoare în România, prevede că vânzarea de medicamente se va face de farmaciile comunitare, autorizate de Ministerul Sănătăţii. Farmaciile comunitare au dreptul de a deschide alte puncte de lucru şi de a elibera medicamente cu prescripţie sau fără prescripţie medicală. Şi atât. Aşadar, în secolul, în era în care trăim, când vânzările la orice şi pentru accesibilitate şi adresabilitate mai rapidă, într-adevăr, vânzarea on-line este necesară. Proiectul este bun, mai are nevoie de îmbunătăţiri de legislaţie, mai departe, dezvoltată. Pentru aceste lucruri, Grupul PSD votează pentru.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii? Nu. Trecem la dezbaterea iniţiativei. Titlul. Obiecţii, comentarii? Nu. Amendamentul nr. 1? Adoptat. Amendamentul nr. 2? Adoptat. Amendamentul nr. 3? Adoptat. Amendamentul nr. 4? Adoptat. Amendamentul nr. 5? Adoptat. Amendamentul nr. 6? Adoptat. Amendamentul nr. 7? Adoptat. Amendamentul nr. 8? Adoptat. Amendamentul nr. 9? Adoptat. Lege ordinară. Votul final.
				32. Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 10 mai - Ziua Declarării Independenţei României. Iniţiatorii? Domnul Ştirbu.
				Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, V-aş fi recunoscător dacă mi-aţi acorda două minute atenţie. Sunt la al doilea mandat de parlamentar şi timp de opt ani de zile eu n-am crezut că voi trăi anumite momente de care n-aş vrea să vorbesc astăzi aici, în această instituţie. Am depus o iniţiativă legislativă care se intitulează "Declararea zilei de 10 mai - Ziua declarării independenţei României". De ce expunerea de motive este destul de amplă, dar am să mă rezum la câteva lucruri din această expunere de motive. Timp de foarte mulţi ani, între 1877 şi 1947, până la abdicarea Regelui Mihai I, ziua de 10 mai a fost sărbătorită ca declarare a zilei de independenţă a românilor. După 1947, comuniştii, care au preluat frâiele şi conducerea statului român, au interzis, în cărţile de istorie, în comunicarea publică se vorbească de regi, monarhie, regi, regine, regate ş.a.m.d. şi implicit de data de 10 mai, ca zi a independenţei câştigate a României, obligând pe toţi cei ce se declarau profesori în istorie şi pe istoricii momentului să spună că ziua de 9 mai este adevărata Zi a Independenţei României, ca nu cumva să aibă vreo legătură cu Ziua Monarhiei, deci de pe 10 mai. Nu negăm, de la acest pupitru, că, pe 9 mai, în Camerele reunite, marele, marele Mihail Kogălniceanu a spus: "Suntem o naţiune de sine stătătoare, suntem o naţiune independentă." Dragi colegi, Am depus această iniţiativă legislativă care a mers la Comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor. Repet: Comisia pentru muncă. Ce au făcut colegii noştri de la Comisia pentru muncă? Au schimbat fondul şi esenţa acestei legi. Această lege nu se mai numeşte, nu mai oficializează ziua de 10 mai ca Ziua Independenţei României. Nu. Comisia pentru muncă, care trebuia să spună dacă există vreun impact asupra Codului muncii ca această zi, fiind declarată zi liberă sau nu, această comisie a spus nu. Legea trebuie să se modifice, fondul şi în esenţa ei să nu mai fie 10 mai Ziua Declarării Independenţei, să fie ziua de 9 mai. Bun! Eu o să iau cuvântul şi la dezbateri generale şi o să vă dau citire unei liste de mari personalităţi, mari personalităţi ale istoriei noastre şi mari personalităţi ale României contemporane, care au semnat o petiţie, dragi colegi, prin care solicită ca această iniţiativă legislativă ori să fie respinsă, dacă Comisia pentru muncă îşi menţine punctul de vedere ca fiind 9 mai Ziua Independenţei, ori dacă nu, să o retrimitem la comisie, să repunem adevărul istoric pe adevăratul făgaş. Repet: niciodată, absolut niciodată în istoria României, ziua de 9 mai - între 1877-1947 - nu a fost sărbătorită pe 9 mai. Totodată, dacă noi astăzi, aici, legalizăm, legiferăm ceea ce comuniştii, între 1947 şi 1989, au susţinut, atunci noi putem spune că suntem, într-adevăr, demni urmaşi ai Partidului Comunist Român. Vă mulţumesc tare mult, domnule preşedinte.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Din partea Guvernului, am înţeles. Voci din sală: Ce treabă are Guvernul? Nu este iniţiator Guvernul.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamnă, în ce calitate? Nu sunteţi nici iniţiator, n-am cum să vă dau cuvântul. Comisia, vă rog. Domnul preşedinte.
				Domnul Adrian Solomon: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul a vorbit în comisie. Deocamdată procedurile parlamentare sunt altfel. Raport de înlocuire asupra propunerii legislative pentru declararea zilei de 10 mai - Ziua Declarării Independenţei României. În urma reluării dezbaterilor în şedinţa comisiei din 9 februarie 2016, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - un vot împotrivă şi o abţinere - adoptarea cu amendamente a propunerii legislative, în sensul modificării datei de 10 mai cu data de 9 mai, pentru respectarea adevărului istoric. În acest sens, membrii comisiei au hotărât ca raportul comisiei să fie însoţit de documentele care au stat la baza luării deciziei de adoptare cu amendamente a iniţiativei legislative, respectiv: Monitorul Oficial al României nr. 109/14/26 mai 1877 - sumarul şedinţei Senatului de zi şi de seară de la 9 mai 1877; Monitorul Oficial al României nr. 118/27/8 iunie 1877 - şedinţa Adunării Deputaţilor de la 8 mai 1877; Monitorul Oficial al României nr. 135/16/28 iunie 1877 - mesajele domneşti pentru închiderea Corpurilor Legiuitoare. Amendamentele se regăsesc în Anexa nr.1, iar documentele se regăsesc în Anexa nr.2. Anexele fac parte integrantă din prezentul raport. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 9 decembrie 2013. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Menţionăm că prezentul raport înlocuieşte rapoartele comisiei cu nr. 4c-7/168/31 martie 2015 şi nr. 4c-7/291/07 decembrie 2015.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Procedură, domnul Dobre.
				Domnul Victor Paul Dobre: Domnule preşedinte, În numele Grupului PNL, vă propun să supuneţi la vot propunerea preşedintelui Comisiei pentru cultură, respectiv retrimiterea la comisiei a acestui proiect de lege. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vot. Propunerea de retrimitere la comisie, din partea liderului Grupului PNL. Vot pentru? 37 de voturi pentru. Împotrivă? 53 împotrivă. Abţineri? Una. Prezenţi şi nu votează? Unu. Propunerea a fost respinsă. Mulţumesc. Dezbateri generale. Domnul deputat Ştirbu.
				Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Daţi-mi voie să vă dau citire câtorva nume ale acestor mari personalităţi contemporane care susţin că ziua de 10 mai este ziua în care s-a serbat Ziua Independenţei şi s-a declarat Ziua Independenţei: Neagu Djuvara - istoric, Alin Ciupală - profesor universitar la Facultatea de istorie, Universitatea Bucureşti, Adrian Niculescu - conferenţiar universitar doctor titular - Catedra de istorie, Facultatea de Ştiinţe Politice, fost consilier al ministrului PSD Ionuţ Vulpescu, Vlad Nistor - profesor universitar, doctor istoric, Stelian Tănase - doctor în sociologie, politică, scriitor, analist politic, Andrei Ţăranu - conferenţiar universitar doctor, Facultatea de Ştiinţe Politice, Armand Gosu - "Revista 22", conferenţiar universitar doctor, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti, Andrei Manolescu - redactor şef adjunct "Dilema veche", Alexandru Radu - Sfera politicii, profesor universitar doctor, Facultatea de Ştiinţe Politice şi sunt, iată, un număr foarte mare de personalităţi care au semnat această petiţie. Dragi colegi, Din acest moment, cei care aţi semnat sau care aţi votat sau care veţi vota pentru această modificare a Comisiei pentru muncă, vreau să vă informez, din acest moment, nu aveţi niciun drept, în situaţia în care, la o dezbatere politică, vreun contracandidat, vreun adversar politic vă va spune că sunteţi urmaşii Partidului Comunist, nu aveţi niciun drept să spuneţi că acel om nu are dreptate. Vă mulţumesc. Voci din sală: Nu ţi-e ruşine? Tu ce ai fost?
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Procedură, domnul lider Nicolăescu.
				Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Domnule preşedinte de şedinţă, Am rugămintea la dumneavoastră să respectaţi Regulamentul, şi anume, art. 108 alin. (1) spune în felul următor: "Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisie, admise şi respinse." Dar alin. (2) spune aşa: "În cursul dezbaterilor - ceea ce noi facem acum - deputaţii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament." În acest sens, vă rog să permiteţi reprezentantului Guvernului, în conformitate cu regulamentul, atunci când terminăm dezbaterile generale şi ajungem la amendamente, să daţi cuvântul reprezentantului Guvernului.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Am înţeles.
				Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Şi eu vă mulţumesc. Voci din sală: Aşa da. E corect. Când vine vremea, nu când vreţi voi!
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Solomon. Donul Adrian Solomon: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul Gigel Ştirbu a fost ministrul culturii şi noi n-avem nicio vină. A citit dintr-o listă de personalităţi indiscutabile ale culturii române, aş putea veni şi eu să citesc o altă listă de istorici care susţin ceea ce am hotărât noi, dar o să citez din Carol I, la 1877 domnitor al României. Şi spune aşa: "Constatând imperioasa necesitate de a ne asigura viitorul, de a feri ţara noastră de solidaritatea faptelor şi greşelilor străine, de a fi şi noi un stat de sine stătător şi răspunzător numai de actele noastre şi contând pe sentimentele de dreptate, pe binevoitorul sprijin al puterilor garante, dumneavoastră, în ziua de 9 mai, aţi proclamat independenţa completă a României. Nu v-aţi oprit în simpla rostire a acestui mare vot naţional. Dumneavoastră aţi dat Guvernului meu toate mijloacele pentru ca însuşi, cu arma în mână, să poată lucra ca acel vot să devină o realitate. Dumneavoastră aţi dat miniştrilor mei un concurs patriotic şi constant în satisfacerea trebuinţelor ţării". Este citat din Mesajul Tronului adresat Senatului României în data de 15 iunie 1877, data când se încheia sesiunea extraordinară a Parlamentului României, convocată la sfârşitul lui martie de către domnitorul ţării pentru reglarea situaţiei destul de tensionate de la Dunăre. Parlamentul votase o moţiune pe 29 aprilie 1877 prin care se proclama războiul faţă de Poarta Otomană. Începuseră conflictele de pe linia Dunăre-Calafat-Vidin şi aşa mai departe. Între timp, trupele ţariste trecuseră prin Ţara Românească spre Sudul Dunării şi la 9 mai, convocat fiind de un deputat, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu vine şi răspunde interpelării spunând în răspunsul său că "fiind dată situaţia de la 29 aprilie 1877, România este stat independent". Având o propunere din rândul deputaţilor s-a votat acest lucru, Senatul s-a întrunit de urgenţă în aceeaşi zi, după-amiază. Există extras din stenograma şedinţei de seară a Senatului şi a votat aceeaşi moţiune. A doua zi, la Palat regele a mulţumit, dar n-a semnat nimic. Pentru că, stimaţii mei colegi liberali, nimeni nu contestă datei de 10 mai adevărata valoare istorică, şi anume împlinirea cerinţelor adunărilor ad-hoc de la 1858, când, printre multe alte cerinţe, a cincia era, domn străin. La 1866, la 10 mai, Carol depunea jurământul în faţa ţării şi în faţa Adunării Deputaţilor fiind încoronat ca domnitor al României. Urma apoi Constituţia, care a fost una dintre cele mai bune din istoria ţării noastre. Nu a contestat nimeni valoarea simbolică şi istorică a datei de 10 mai, dar nu putem veni aici, datorită unor sentimente mai mult decât politice, să schimbăm istoria prin legi şi decrete, pentru că n-am fi cu nimic mai buni ca Roller, stimaţi colegi liberali. Adevărul istoric este aici şi este reliefat şi de scrierile lui Nicolae Iorga (Aplauze.) şi ale lui Ioan Scurtu, marele academician, specialist în această perioadă de istorie. Din păcate, ceea ce dumneavoastră, ceea ce dumneavoastră...
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Nu dialogaţi cu sala...
				Domnul Adrian Solomon: ...ceea ce dumneavoastră, prin iniţiativa domnului Gigel Ştirbu încercaţi să faceţi este să modificaţi istoria României. Nu putem permite lucrul acesta. N-are rost să ne înflăcărăm, să apărem toţi aici în dezbatere cu fel de fel de argumente care mai de care mai politice, dar nici aserţiunea că pe 10 mai 1881 a fost proclamat regatul nu ţine, pentru că regatul a fost proclamat de către Parlament în 18 martie 1881. Pe 10 mai 1881 s-a încoronat Carol ca rege al României purtând acea coroană făcută din tunurile de la Vidin. Ceea ce vă rog pe dumneavoastră, să mergeţi să citiţi puţin, vreau să-i spun domnului Nistor, dar tuturor celorlalţi, inclusiv iniţiatorului, să citească tot ceea ce s-a scris pe această temă, să tragă singuri concluzia şi apoi să vină să arunce cu bolovani în cei care ţin la adevărul istoric. Să fie respectat chiar şi printr-o lege şi o hotărâre a Parlamentului nostru. Mulţumesc. (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Ştirbu, drept la replică. Vă rog, drept la replică, un minut.
				Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Am înţeles argumentele Domniei Voastre, domnule preşedinte, înţeleg că eu, unul, trebuie să mai citesc. Sunt de acord cu dumneavoastră. Toţi trebuie să mai citim. Toţi trebuie să mai citim, dar trebuie să vă informez, domnule preşedinte, că în urma expozeului dumneavoastră eu voi face o scrisoare către toate aceste personalităţi pe care vi le-am citit mai devreme şi le voi informa că şi Domniile Lor trebuie să mai citească. Vă mulţumesc tare mult.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul profesor, vă rog. Drept la replică sunteţi, da? La dezbateri generale. Vă rog, domnule preşedinte.
				Domnul Gheorghe-Vlad Nistor: Doamnelor şi domnilor colegi, Vă mărturisesc cu maximă sinceritate că această dezbatere dacă n-ar fi tristă ar fi ridicolă, pentru că domnul preşedinte, antevorbitorul, nu domnul preşedinte al Comisiei pentru cultură, ci domnul preşedinte al Comisiei pentru muncă, a invocat, pe bună dreptate, nişte documente autentice pe care niciun om cu mintea la el nu le poate contesta, dar nu aceasta este miza acestei discuţii. Miza acestei discuţii este cu totul alta: vreme de generaţii întregi independenţa naţională a României a fost aniversată în ziua de 10 mai. Ziua în care cancelariile internaţionale au luat act de declararea independenţei de stat a fost ziua de 10 mai. Noi, aici, discutăm despre evenimente care au valoare simbolică pentru o naţiune, şi nu despre documentele nude pe care le putem invoca într-o dezbatere ştiinţifică, nu într-una simbolică, cum este cea la care ne referim acum. Prin discuţia pe care o purtăm riscăm să comitem noi, Parlamentul de astăzi al României, o nouă eroare, pe care un Parlament de la începutul anilor ’90 a comis-o atunci când a făcut stema aceasta care nu are semnul esenţial, semnul de putere, de autoritate a statului român, care era dat de coloana de oţel, coloana de oţel scoasă de pe capul vulturului, pentru că avea o conotaţie care în acel moment era nepotrivită pentru o societate foarte, extrem de comunistă încă. Eu vă întreb cu sinceritate: credeţi că noi intrăm... ne mai aflăm la începutul anilor ’90 sau că am evoluat puţin? Repet: nu e vorba de date istorice. Autentice cele prezentate, nu contest. E vorba de valoarea simbolică şi de tradiţia acestui popor. Mulţumesc. (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Drept la replică, domnul Solomon.
				Domnul Adrian Solomon: Da. Domnul profesor are dreptate, dar am făcut anul trecut această reparaţie. Există o zi de sărbătoare naţională - 10 mai. Că nu am definit noi, acolo, despre ce este vorba, este poate talentul legiuitorilor de la momentul mai 2015, de a lăsa tuturor celor care au ceva de sărbătorit pe data de 10 mai ocazia să o facă. Este clar că ceea ce spunea domnul profesor, că Marile Puteri au luat act a doua zi sau notă a doua zi de acest lucru nu poate fi susţinut decât pe bază de logică istorică, dar nu întotdeauna ceea ce este logic este şi arheologic. Marile Puteri au luat act în momentul semnării Tratatului de la Berlin, de după Războiul de independenţă, adică prin mai 1878. Toţi reprezentanţii puterilor garante erau în permanenţă prezenţi la lucrările Senatului şi Adunării Deputaţilor, şi acest lucru se poate vedea, pentru că spre deosebire de acum, prezenţa invitaţilor era foarte clar specificată în stenograme. Şi în sumarul şedinţei de seară de la Senat sau a şedinţei Adunării Deputaţilor puteţi vedea că şi reprezentanţii Marilor Puteri garante erau prezenţi în sală, luând act pe loc de ceea ce hotăra Parlamentul, ceea ce trebuie, totuşi, să înţelegem cu toţii până la urmă. Nimeni nu doreşte să ia din meritele regelui Carol, nimeni nu vrea să ia din meritele cuiva prin această reglementare strictă pe documentul istoric şi pe datele istorice pe care le avem. Vrem, totuşi, să dăm Cezarului ce e al Cezarului, iar Cezarul trebuia să-şi obţină independenţa pe câmpul de luptă. Nu vin aici cu discursuri de istorie contrafactuală. Ce s-ar fi întâmplat dacă nu câştigam războiul de independenţă? Şi atunci să-mi spuneţi dumneavoastră cine mai lua act, cum lua act şi ce valoare istorică avea actul de la 9 mai 1877? (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Din partea... domnul deputat Mircovici. Domnule deputat, aveţi doi vorbitori la dezbateri generale la PNL. Iniţiatori au fost. Am întrebat.
				Domnul Niculae Mircovici: Doamnelor şi domnilor colegi, N-aş fi vrut să iau cuvântul pentru că punctul de vedere mi l-am exprimat la şedinţa Biroului permanent, când am făcut inclusiv o critică asupra faptului că Biroul permanent a repartizat, din raţiuni de zi liberă, această iniţiativă legislativă Comisiei pentru muncă, şi n-a repartizat-o, probabil, comisiilor reunite pentru apărare şi pentru cultură, aşa cum ar fi fost normal. Pentru apărare pentru că sângele soldaţilor a fost vărsat pentru Independenţa de stat a României şi pentru cultură pentru că este o problemă de cultură deja când vorbim de un eveniment petrecut acum peste o sută şi ceva de ani. Dar, pe de altă parte, aşa cum am spus şi la şedinţa Biroului permanent, doamnelor şi domnilor, o spun şi acum: există acel proverb că istoria, de regulă, se scrie cu creionul în primii 50 de ani. Noi am trecut deja de mult de aceşti 50 de ani de la acel moment produs, şi eu îmi aduc aminte şi vă rog să mă contrazică cineva cu documente din presa vremii, dacă nu am dreptate, că a fost instituită inclusiv medalia care a fost dată militarilor pe vremea lui Ceauşescu şi care se numea "Centenarul Independenţei de stat a României" şi pe această medalie cu centenarul Independenţei de stat a României scria: 8 mai 1877 - 8 mai 1977. Deci, Partidul Comunist n-a făcut nimic altceva decât exact inversul a ceea ce vrem să facem noi acum, dar nu ca activitate, ci numai ca zi. A mutat ziua de 9 mai, ziua reală a independenţei de stat a României, în 8 mai, când era ziua Partidului Comunist. Noi, acum, vrem, printr-o reglementare legală, să modificăm ziua de 9 mai, s-o aducem în 10 mai, când era Ziua Monarhiei. Am tot respectul faţă de toţi semnatarii acestui moment de 10 mai, dar nu mă poate acuza nimeni, cel puţin din acest punct de vedere, drept comunist, decât prin faptul că am trăit în acele evenimente. De la această tribună m-am luptat pentru drepturile militarilor din armata regală care au fost daţi afară, pentru a le recunoaşte nişte drepturi, şi am făcut-o în condiţiile în care Revoluţia a fost în 1989 şi acestor militari, daţi afară pentru că au făcut şcoala în Germania şi s-au luptat pentru ţară în Rusia, nu li s-a recunoscut un drept care trebuia să li se recunoască din 1990. De-abia de către Parlamentul nostru anul trecut acest drept a fost recunoscut, când mai trăiau câţiva dintre ei şi când am vrut să-l sun pe preşedintele asociaţiei, să-i spun că în sfârşit, legea a fost votată de Parlament, mi-a spus familia că a murit cu două săptămâni înainte. Deci, nu mă poate acuza nimeni de acest lucru, dar este un element evident, dovedit. Sigur că 10 mai a fost o zi de fast pentru că era Ziua Regalităţii şi, în mod evident, la momentul respectiv avea pondere mai mare decât ziua de 9 mai. Dar vreau să vă mai dau un exemplu din istorie şi cu asta am terminat. Pe data de 12 octombrie, Armata Română după război, sărbătorea Ziua Armatei Române. În 1957 trupele ruseşti s-au retras. Trupele sovietice s-au retras din România şi la momentul respectiv a avut suficientă inteligenţă politică conducerea comunistă de atunci a României şi a instaurat ziua de 25 octombrie, ca Zi a Armatei Române, în onoarea celui care o comanda în război, respectiv Regele Mihai. Deci nu putem să spunem că poporul român este lipsit de inteligenţă, şi să nu ne furăm căciula din motive politice nici în momentul de faţă. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Firczak.
				Domnul Gheorghe Firczak: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Sigur că se spun foarte multe de la acest microfon, pro şi contra declarării zilei de 10 mai ca zi de sărbătorire a Independenţei de stat a României. Sigur că domnul deputat Solomon, în rigoarea datelor prezentate, a avut perfectă dreptate. Sigur că domnul profesor Nistor, în spiritul problematicii, a avut perfectă dreptate. Noi trebuie, totuşi, să ne gândim la un singur lucru: dacă sărbătorim ziua de 10 mai ca zi în care se sărbătoreşte şi Independenţa de stat a României, atunci, într-adevăr, dăm Cezarului ce e al Cezarului şi lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu, aşa cum a spus şi Mântuitorul nostru Iisus Cristos, pentru că modernizarea României, dacă o recunoaştem, dacă nu o recunoaştem putem să spunem că nu e aşa, se datorează faptului că tronul României, iniţial prin domnitorul Carol, apoi prin regele Carol, se datorează Casei Regale a României în cea mai mare parte. Cineva ar putea să aducă şi contraargumente şi să spună că există şi lumini şi umbre în istoria monarhiei româneşti. Aşa este, dar cel puţin trei regi: Carol I, Ferdinand şi Mihai merită recunoştinţa noastră, a poporului român pentru felul în care în fruntea statului român şi-au slujit ţara, iar aici, pentru că juriştii vorbesc despre litera şi spiritul legii, noi cred că trebuie să vorbim nu neapărat doar în litera istoriei, ci şi în spiritul istoriei şi, după părerea mea, ca absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai, a Facultăţii de istorie-filosofie vreau să spun că spiritul istoriei ne îndeamnă să sărbătorim Independenţa de stat a României la 10 mai. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Cernea şi încheiem dezbaterile generale aici. Domnule deputat...
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Conform Regulamentul şi iniţiatorul la sfârşit mai are dreptul să mai ia cuvântul o dată, dar trecând peste chestiuni de procedură, stimaţi colegi, votul pentru Proclamarea Independenţei a fost dat în Parlamentul României, în unanimitate. Independenţa este o chestiune de stat. Noi ar trebui să adoptăm şi astăzi sau într-o altă zi, tot într-o unanimitate sau măcar au o cvasiunanimitate o decizie cu privire la acest lucru. Nu trebuie să-l politizăm, să facem un vot în care, pur şi simplu, o majoritate parlamentară conjuncturală să se impună împotriva unei minorităţi parlamentare conjuncturale. De aceea, mă aşteptam la mult mai mare înţelepciune din partea colegilor. Ideal ar fi fost ca raportul să fie comun cu Comisia pentru cultură. De asemenea, ideal ar fi fost ca acest proiect de lege să ţină cont de opiniile experţilor, de opiniile istoricilor. Lista aceea de nume este o listă importantă: domnul Djuvara, domnul Adrian Niculescu sunt oameni importanţi, istorici. Nu putem să facem abstracţie de istorici şi să vorbim noi ca istorici aici, de la microfon. Nu e căderea noastră să fim experţi în istorie, dar ar fi înţelept să ţinem cont de punctul de vedere al istoricilor, să-i chemăm la comisii, să vedem exact cum e cu documentele.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule deputat.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: ...cum e cu adevărul istoric şi să luăm o decizie, în unanimitate sau cu cvasiunanimitate, consensuală, nu să ne războim politic pe o chestiune de stat.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă mulţumesc. Încheiaţi, vă rog.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Închei. Parlamentul este neserios. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, domnule deputat, în calitate de iniţiator, înţeleg, da, în încheierea dezbaterilor generale.
				Domnul Florin-Alexandru Alexe: Dragi colegi, Cu jenă am văzut aceste discuţii. Ne batem joc de 70 de ani de istorie, când s-a sărbătorit această zi simbolică, doar din motive personale. Dacă tot Comisia pentru muncă vorbeşte despre aceste lucruri, rog Comisia pentru muncă să se autosesizeze că pe 24 ianuarie 1859, la Iaşi, nu s-a întâmplat nimic. Pe 24 ianuarie 1859, la hotel Concordia, în Bucureşti, s-a întâmplat adunarea ad-hoc şi numirea lui Alexandru Ioan Cuza. Dragi colegi, Haideţi să nu ne mai ducem la Iaşi. Domnule preşedinte Klaus Iohannis, Domnule prim-ministru Dacian Cioloş, De ce ne mai ducem la Iaşi, de ce ne mai ducem la Focşani dacă ne uităm doar pe documente. Trebuie să vedem simbolistica acestor zile. De 70 de ani, de la 1877 oamenii au sărbătorit 10 mai fără ceartă. Haideţi, să facem acelaşi lucru, să aducem adevărul istoric la masă. Mulţumesc mult.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Pe procedură, domnul Solomon. Mulţumesc. Am încheiat dezbaterile generale. Procedură.
				Domnul Adrian Solomon: Cu siguranţă antevorbitorii au dreptate că trebuia sesizată şi Comisia pentru cultură, dar noi nu avem nicio vină. Biroul permanent a sesizat încă din 2013 Comisia pentru muncă. A fost retrimis raportul de 5 ori la comisie, ceea ce face ca din punct de vedere regulamentar să nu mai avem ieşire decât printr-un vot astăzi. Că va fi favorabil, că va fi împotriva modificării iniţiativei domnului Gigel Ştirbu, rămâne de văzut ce va decide majoritatea, dar, repet, nimeni nu împiedică pe nimeni pe 10 mai să sărbătorească ce doreşte, inclusiv independenţa Republicii Coreea, dacă doreşte. Ceea ce spuneţi dumneavoastră aici, că de ce se sărbătoreşte la Focşani, la Iaşi, sau de ce nu se sărbătoreşte numai la Bucureşti 24 ianuarie, este pentru că la Focşani, prin Convenţia de la Paris, era comisia centrală care avea rol de armonizare a legilor din cele două principate unite. La Iaşi era domnul ales, şi anume Alexandru Ioan Cuza; şi la Bucureşti se sărbătoreşte. Eu vă mai spun că se sărbătoreşte şi la Bârlad, de unde provine Alexandru Ioan Cuza, acolo fiind născut şi probabil oriunde în ţara aceasta vrea cineva să sărbătorească Mica Unire o poate face. Legea nu interzice lucrul acesta.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Un minut, domnul Calimente şi am încheiat dezbaterile generale. Vă rog.
				Domnul Mihăiţă Calimente: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am să fiu scurt. Nimeni nu contestă documentele pe care le-a citit domnul Solomon. Nimeni nu contestă data de 9 mai, dar nu despre asta este vorba aici, pentru că aşa cum spunea Domnia Sa, însuşi regele Carol I vorbeşte de data de 9 mai. Noi avem, astăzi, de sărbătorit un lucru pe care l-a stabilit Parlamentul de atunci, care şi el ştia că s-a votat la 9 mai, şi regele Carol... şi s-a sărbătorit data de 10 mai. Eu asta vreau să sărbătoresc, şi nu ce stabileşte domnul Solomon. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Trecem la dezbaterea legii şi a iniţiativei legislative. Dacă la titlu sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. La art. 1 dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. N-a solicitat. Domnule lider, dacă vrea cineva, solicită. Nu... Sunteţi de la Guvern dumneavoastră. (Reprezentanta Ministerului Culturii solicită să ia cuvântul.) Nu. Adoptat. Articolul... Poftim? Vă rog, doamnă, luaţi cuvântul.
				Doamna Corina Şuteu (secretar de stat, Ministerul Culturii): Vă mulţumesc. N-am să fac decât să reiau o parte dintre argumentele care au fost făcute.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog să vă prezentaţi, doamnă.
				Doamna Corina Şuteu: Corina Şuteu, secretar de stat în Ministerul Culturii şi reprezint un punct de vedere care este şi al Ministerului Culturii şi de astăzi şi al Guvernului. Aş vrea doar să menţionez că din ...
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnule deputat, Am o rugăminte la dumneavoastră. Doamna secretar de stat, Deci, sunt la art. 1 pct. 2, aici vreţi să interveniţi?
				Doamna Corina Şuteu: Pot să-mi exprim un punct de vedere, domnule preşedinte, sau nu?
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamnă...
				Doamna Corina Şuteu: Aş dori să precizez un lucru, domnule preşedinte şi domnilor deputaţi. Doamnelor şi domnilor deputaţi. Aşa cum este, într-adevăr, un fapt istoric că Proclamarea Independenţei este pe 9 mai este, de asemenea, o realitate istorică considerăm că în perioada 1878 - 1947 Independenţa României, deşi proclamată pe 9 mai, contemporanii evenimentului, lucru care s-a mai spus aici, cei care au realizat dezideratul independenţei au decis sărbătorirea ei pe 10 mai. Şi noi considerăm că şi acest tip de adevăr istoric trebuie luat în considerare. Fireşte, această zi de 10 mai este o zi care se sărbătoreşte în paralel cu aniversarea urcării pe tron a principelui Carol şi dacă înaintaşii au sărbătorit Ziua Independenţei, încă o dată, fapt istoric, pe care ei l-au votat şi ei l-au decis, aceasta înseamnă că a fost voinţa lor şi considerăm că ea reprezintă voinţa celor care au înfăptuit, de fapt, independenţa României. După 30 decembrie, vă reamintesc, regimul comunist a decis ca 9 mai să fie ziua de sărbătorire a Proclamării Independenţei pentru a rupe legătura cu trecutul şi pentru a rupe legătura cu abordarea înaintaşilor. De aceea, noi considerăm că nu suntem în faţa unei dispute de ordin istoric, datele istorice fiind clare, aşa cum am spus. Considerăm că este o decizie politică în care numai dumneavoastră hotărâţi dacă este sau nu relevantă cu adevărat, simbolic şi cultural, şi istoric, schimbarea acestei date. Reluarea tradiţiei istorice dintre anii 1878 - 1944 presupune modificarea titlului iniţiativei legislative în forma: "Lege privind declararea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei", deci, nu ca "ziua Proclamării Independenţei", ci ca "Ziua Independenţei", şi aceasta reprezintă decizia dumneavoastră. Aceasta şi în contextul în care România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu sărbătoreşte oficial Ziua Independenţei. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Continuăm. Art. 1 - Obiecţii, comentarii? Adoptat. Art. 2 - Obiecţii, comentarii? Adoptat. Legea merge la votul final. Suspendăm şedinţa de dezbateri. Ne vedem la votul final, la ora 14,00.
				După pauză
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Stimaţi colegi, Vă rog să luaţi loc în bănci, ca să putem stabili cvorumul. Liderii de grup, vă rog să vă anunţaţi colegii să intre în sală. Vă rog să luaţi loc în bănci. Domnul Ştefan! Suntem în cvorum. 231 prezenţi. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor... Vă rog, procedură, domnul Cernea.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Vă mulţumesc foarte mult. Această manieră de vot, cu mâna ridicată, este una care are numeroase deficienţe, pe care le-au şi explicat colegi de-ai mei în discuţia anterioară. Este important să ştim când anume vom trece din nou la votul electronic. Rog foarte mult să fie anunţată exact de la microfonul preşedintelui de şedinţă data la care vom putea vota din nou. Ideal ar fi să amânăm toate voturile până atunci, cu excepţia cazurilor în care s-ar ajunge la adoptare tacită a unor proiecte de lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă mulţumesc.
				1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea componenţei nominale a Comisiei pentru Regulament, prevăzută în anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor Vot pentru? 237 pentru. Împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Prezenţi, nu votează? Nu. Vă mulţumesc. Adoptat.
				2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Vot pentru? 239 pentru. Împotrivă? Nu. Abţineri? O abţinere. Prezenţi, nu votează? Nu. Vă mulţumesc. Adoptat.
				3. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate; ordinară; procedură de urgenţă. Vot pentru? 239. Împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Prezenţi, nu votează? Nu. Vă mulţumesc. Adoptat.
				4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.46/2015 pentru stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; lege ordinară; procedură de urgenţă. Vot pentru? 238. Împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Prezenţi, nu votează? Nu. Adoptat.
				5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind participarea Republicii Croaţia la Spaţiul Economic European, semnat de către Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Republica Croaţia, la 11 aprilie 2014 la Bruxelles şi de către România, la 12 noiembrie 2014 la Bruxelles. Vot pentru? 238. Împotrivă? Nu. Abţineri? Prezenţi, nu votează? Nu. Adoptat.
				6. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptată la Paris la 1 iulie 1953, astfel cum a fost modificată, la Protocolul financiar anexat Convenţiei pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptată la Paris la 1 iulie 1953 şi la Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptat la Geneva la 18 martie 2004. Vot pentru? 242. Împotrivă? 1. Abţineri? Prezenţi, nu votează? Nu. Vă mulţumesc. Adoptat.
				7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului Multilateral al Autorităţilor Competente pentru Schimb Automat de Informaţii privind Conturi Financiare, semnat la Berlin la 29 octombrie 2014. Vot pentru? 242 pentru. Împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Prezenţi, nu votează? Nu. Adoptat.
				8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.37/2015 pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor Vot pentru? 240 pentru. Împotrivă? Abţineri? Nu. Prezenţi, nu votează? Nu. Vă mulţumesc. Adoptat.
				9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii Vot pentru? 239. Împotrivă? Abţineri? Prezenţi, nu votează? Nu. Vă mulţumesc. Adoptată.
				10. Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Mondiale a Vederii în România Vot pentru? 239. Împotrivă? Abţineri? Una. Prezent, nu votează? Nu. Vă mulţumesc. Adoptat.
				11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Vot pentru? 239. Împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Prezenţi, nu votează? Nu. Adoptat.
				12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.22/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. Vot pentru? 241. Împotrivă? Nu. Abţineri? Prezenţi, nu votează? Nu. Adoptat.
				13. Proiectul de Lege pentru modificarea art.12 din Legea drepturilor pacientului nr.46/2003. Vot pentru? 242. Împotrivă? Abţineri? Prezenţi, nu votează? Nu. Adoptat.
				14. Proiectul de Lege pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului privind reducerea poverii tuberculozei în România, prin reformarea sistemului de control al tuberculozei şi consolidarea gestionării tuberculozei rezistente la medicamente, prin asigurarea accesului universal la diagnostic şi tratament şi abordarea nevoilor grupurilor de populaţie cu risc, pentru perioada 1 aprilie 2015-31 martie 2018, implementat de Fundaţia Romanian Angel Appeal. Pentru? 241. Împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Prezenţi, nu votează? Nu. Adoptat.
				15. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 16 octombrie - Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare. Vot pentru? 240. Împotrivă? Abţineri? 4 abţineri. Prezenţi, nu votează? Doi. Vă mulţumesc. Adoptat.
				16. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 6 alin. (2) lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Vot pentru? 239. Împotrivă? Nu. Abţineri? Una. Prezenţi, nu votează? Nu. Adoptată.
				17. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei nr.266/2008. Vot pentru? 240. Împotrivă? Abţineri? Una. Prezenţi, nu votează? Nu. Adoptată.
				Legi ordinare, respingeri. 18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006. Comisiile reunite propun respingerea propunerii legislative. Vot pentru respingere? 242. Împotrivă? Nu. Abţineri? O abţinere. Prezenţi, nu votează? Două. Propunerea legislativă a fost respinsă.
				Legi organice, adoptări. 19. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2013 pentru modificarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Vot pentru? 246. Împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Prezenţi, nu votează? Nu. Adoptat.
				20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Vot pentru? 247. Împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Prezenţi, nu votează? Nu. Adoptat.
				21. Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 9 Mai - Ziua Proclamării Independenţei României, ca zi de sărbătoare naţională. Vot pentru? Vot pentru, vă rog! 162. Împotrivă? 94 împotrivă. Abţineri? Prezenţi, nu votează? Nu. Cu 162 de voturi pentru, propunerea legislativă a fost respinsă. Vă rog, domnul Pambuccian.
				Domnul Varujan Pambuccian: Domnule preşedinte, Cred că este a nu ştiu câta oară când ne facem că nu înţelegem cum a arătat istoria ţării acesteia. România are o singură zi a independenţei. Ea este 10 Mai, ziua în care a început Războiul de independenţă şi Declaraţia de independenţă făcută de Kogălniceanu a avut efect. Nu data în care a fost făcută, data în care a avut efect este data independenţei. Faptul că ne încăpăţânăm să căutăm tot felul de alte date nu este un lucru nici măcar practic, nici măcar util, nici măcar... nici măcar nu are sens. Nu ştiu de ce o facem. Faptul că are o legătură Ziua Independenţei cu ziua regelui probabil că duce la toate lucrurile astea de neînţeles. Şi are o legătură şi e bine că are o legătură, şi e bine că istoria României a arătat aşa. Istoria unei ţări nu se poate schimba prin vot, dar prin vot ea poate fi onorată de generaţiile următoare, aşa cum se cuvine. Şi sper să o facem. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul Solomon.
				Domnul Adrian Solomon: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Aşa este, legea nu a trecut. Fiind organică, nu a întrunit numărul necesar de voturi. Ea va fi supusă din nou atenţiei dumneavoastră şi votului în sesiunea următoare, adică din septembrie. Eu atunci voi fi la primărie, nu voi mai fi alături de dumneavoastră. Sper ca ceea ce veţi face în toamnă să nu ducă la schimbarea istoriei şi adevărului istoric prin vot. Nici mistificarea prin vot, nici minciuna nu poate fi o cale de urmat pentru nişte minţi luminate, pe care consideraţi că le reprezentaţi odată ce aţi prezentat aici o listă cu personalităţi ale culturii române. Din păcate pentru domnul Pambuccian, nu are dreptate. Nu 10 mai a fost anul sau ziua în care a început războiul. 28 aprilie 1877 a început războiul cu Poarta Otomană, adică, cu o lună şi ceva înainte faţă de momentul pe care îl sărbătorim la 9 mai. 9 mai... Înainte...
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, vă rog!
				Domnul Adrian Solomon: Deci 9 mai eu cred că va rămâne pentru cei care cunosc istorie ziua proclamării independenţei de stat a României. Ce a urmat după, până la recunoaşterea internaţională, este altă discuţie. Cred, totuşi, că, în actualul context european, proclamării independenţei prin Declaraţia ministrului de externe, Mihail Kogălniceanu, îi şade foarte bine alături de Ziua Europei, prin Declaraţia Schuman de la 9 mai 1949. (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Ştirbu.
				Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Între 1947 şi decembrie 1989, în România, probabil, s-au întâmplat şi lucruri bune. Probabil. Vârsta nu-mi permite să spun dacă este aşa, sau nu. Dar un lucru este cert, dragi colegi, istoria României scrisă între 1947 şi 1989, trebuie să fiţi de acord cu mine, are multe lacune. Şi, de foarte multe ori, la îndemn politic, a fost - cum spunea şi antevorbitorul meu - mistificată. Ceea ce s-a întâmplat astăzi aici trebuie să recunosc că mie mi-a produs o mare bucurie. Într-adevăr, a fost singura dezbatere de astăzi, în care cele două forţe politice - majoritate şi opoziţie - au adus în discuţie argumente pro şi contra unui proiect legislativ. Dar, când este vorba de istorie, când este vorba de a restabili adevărul istoric, toţi cei de aici din sală suntem de acord că istoria dup㠒47 a fost mistificată. De ce, Dumnezeului, să ne încăpăţânăm să susţinem un punct de vedere care, în definitiv, nu poate să conducă decât la argumentaţia celor dinainte de 1989 - şi încerc să fiu cât pot de elegant. În încheiere, antevorbitorul meu mi-a dat şi o veste bună, şi o veste proastă. Vestea bună este că pleacă din Parlament. Vestea proastă este că Primăria Bârlad va avea de suferit. Vă mulţumesc mult.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Mircovici.
				Domnul Niculae Mircovici: Doamnelor şi domnilor colegi, Întrucât părerile, în grupul nostru, au fost împărţite şi voturile au fost de asemenea, aş vrea să vă spun doar un singur lucru. Eu, în momentul în care este vorba de recunoştinţă naţională şi în momentul în care un astfel de subiect se discută, îmi întreb conştiinţa care mi s-a format în data de 17 august 2003, când, la Cimitirul Arlington, în Statele Unite, am văzut ce înseamnă recunoştinţa unei naţiuni faţă de armata ei. La momentul respectiv eram comandantul Garnizoanei Timişoara şi am plâns pentru simplul fapt că m-am născut în Balcani. Atunci, am regretat că m-am născut în Balcani şi atunci am regretat că mi-am ales o meserie care trebuie să fie onorată de societate, şi altfel era onorată la americani decât era onorată în Balcani. Probabil că şi datorită acestui fapt influenţa politică a lumii este alta a statelor din Balcani, faţă de a Statelor Unite ale Americii. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă mulţumesc. Domnul Pambuccian. Aţi mai luat o dată cuvântul din partea grupului.
				Domnul Varujan Pambuccian: Vreau să spun următorul lucru, ca drept la replică, individual am luat cuvântul, nu din partea grupului, înainte. Momentul în care o lege, sau o proclamaţie, sau o declaraţie, sau orice, este făcută de un parlament nu este, automat, momentul intrării ei în vigoare. Momentul intrării ei în vigoare este dat de momentul în care este ratificată, promulgată. În cazul nostru, declaraţia pe care a făcut-o Kogălniceanu, pe data de 9, a fost ratificată de către Carol I pe data de 10. Din cauza asta, data în care România şi-a proclamat independenţa este acea dată. Şi înainte, în Parlament, au fost voci care au vorbit despre independenţa României, dar asta nu înseamnă că luăm acel moment ca dată a independenţei, ci momentul în care un stat, prin şeful său, îşi asumă lucrul acesta. Asta e tot! Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă mulţumesc. Vă mulţumesc, am încheiat. Explicarea votului doar liderul grupului. Rectificăm. Deci, 191 numărul de voturi necesare; au fost 162 de voturi pentru. Deci, legea nu a întrunit numărul de voturi necesare.
				Legi organice de respingere. 22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport propune respingerea propunerii legislative. Vot pentru respingere? 224. Împotrivă? Unul. Abţineri? Am numărat doi. Abţineri? O abţinere. Prezenţi, nu votează? Nu. Propunerea legislativă a fost respinsă.
				23. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 3 din Legea nr.504/2002, Legea audiovizualului, cu modificările şi completările ulterioare; organică. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea propunerii legislative. Vot pentru respingere? 223. Împotrivă? Nu. Abţineri? O abţinere. Prezenţi, nu votează? Nu. Legea a fost respinsă. Vă mulţumesc.
				24. Propunerea legislativă pentru modificarea art.40 din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea propunerii legislative. Vot pentru respingere? 220. Împotrivă? Unul. Abţineri? Nu. Prezenţi, nu votează? Nu. Propunerea a fost respinsă.
				25. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic propun respingerea propunerii legislative. Vot pentru respingere? 216. Împotrivă? 2. Abţineri? O abţinere. Prezenţi, nu votează? Propunerea legislativă a fost respinsă.
				Vă informez că, în conformitate cu prevederile art.15 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 2 martie 2016, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice adoptată la Istanbul, la 11 mai 2011, adoptată în procedură de drept comun de ambele Camere ale Parlamentului. Termenul pentru sesizare este de 5 zile de la data depunerii, astăzi, 2 martie 2016. Vă mulţumesc. Biroul permanent, la Cameră.
				Şedinţa s-a încheiat la ora 14,36.