Şedinţa Camerei Deputaţilor din 21 martie 2016

				Şedinţa a început la ora 16,05. Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Cristian Buican şi Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ludovic Orban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Bună ziua. Mulţumesc foarte mult pentru că aţi avut răbdare cinci minute. Îmi cer scuze că am întârziat. Dragi colegi, declar deschisă şedinţa de astăzi. 135 au semnat prezenţa, din cei 379. Conform prevederilor regulamentare, aveţi ordinea de zi, programul de lucru pentru această perioadă. Ordinea de zi pentru 21-22, ştiţi foarte bine, mâine avem plen la ora 11,00, discursul preşedintelui Camerei Deputaţilor din Italia, doamna deputat Laura Boldrini. La ora 12,00, plen reunit. Durează minimum patru ore plenul reunit şi este obligatoriu, pe 23 expiră mandatul Consiliului de administraţie şi al directorului interimar al TVR. La ora 11,00, plen. De la 10,00, scuzaţi-mă... De la 10,00 la 11,00 avem dezbateri pe ordinea de zi, la 11,00 plenul cu discursul doamnei Boldrini, continuăm după aceea plenul, la 12,00 fix plenul reunit. Aveţi programul de lucru 21-26, lista rapoartelor 15-21, lista cu legile pentru care se poate exercita de către membrii Camerei Deputaţilor dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale şi aveţi informarea cu privire la iniţiativele legislative.
				Vă informez că domnul deputat Geantă Florian Daniel, deputat ales în Circumscripţia nr. 42, activează în cadrul Grupului parlamentar al PSD; domnul Galan Constantin, la fel, în Grupul parlamentar al PNL, începând din 16 martie; domnul Mocanu Adrian devine deputat neafiliat. Pe procedură. Am înţeles că domnul Pâslaru vrea să intervină. Vă rog frumos.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am rugămintea, poziţia 11, PL-x 555/2015, Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, să o retrimitem la comisie pentru două săptămâni. Poziţia 11, PL-x 555.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Dragi colegi, poziţia 5 este o alocuţiune. Poziţiile de la 6 la 10 sunt proiecte de hotărâri ex ante. Noi avem ordinea de zi, aşa o începem. O avem şi azi. Dacă vreţi să retrimiteţi, puteţi să le trimiteţi de astăzi, n-am nicio problemă. Eu am două proiecte de hotărâre pe care sunt obligat să vi le citesc, după care avem dezbaterea cu doamna ministru Palmer. Dacă doriţi ca poziţiile 11, 12 şi 13, care sunt primele pe ordinea de zi, să le trimitem de astăzi... Eu ştiu, am discutat în Biroul permanent. Vă rog frumos, domnul vicelider Dobre. Deci 11, retrimitere două săptămâni la comisie. Domnul Dobre.
				Domnul Victor Paul Dobre: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă propun, succesiv, PL-x 765/2015, Proiectul de Lege pentru completarea art. 13 din Ordonanţa nr. 39 privind cinematografia, pentru două săptămâni la comisie şi, de asemenea, la poziţia 13, PL-x 764/2015, Proiectul de Lege pentru completarea art. 51 alin. (3) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Pentru poziţia 11, vot pentru retrimitere la comisie, termen trei săptămâni. Rog număraţi. Facem bine, în două săptămâni. Aţi votat Regulamentul, acum îl implementăm. 101 voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exercite votul? Nu sunt. Aprobat în unanimitate.
				Poziţia 12, PL-x 765, retrimitere la comisie, termen trei săptămâni. Voturi pentru? 101. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exercite dreptul de vot? Nu sunt. Aprobat în unanimitate.
				PL-x 764, poziţia 13, termen pentru retrimitere la comisie trei săptămâni. Voturi pentru? Voturi pentru, ridicaţi mâna, vă rog frumos. 105 voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Deputaţi prezenţi care nu votează? Nu sunt. Aprobat în unanimitate.
				Avem două proiecte de hotărâre. Vacantarea unui loc de deputat este primul. Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat. În temeiul art. 70 alin. (2) din Constituţia României şi al art. 7 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, plus 265... 235 din Regulamentul nostru, încetează mandatul domnului deputat Adăscăliţei Constantin, începând cu 7 martie 2016. Preşedintele Camerei a luat act de încetarea mandatului. Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre. Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de domnul Adăscăliţei Constantin în Circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi, Colegiul uninominal nr. 3. Dacă sunt obiecţii la titlul proiectului de hotărâre? Nu. Aprobat. Dacă sunt obiecţii în partea introductivă a proiectului de hotărâre, la preambul? Nu. Aprobat. La articolul unic, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Proiectul de lege merge la votul final.
				3. Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea modificărilor Statului de funcţii al Serviciilor Camerei Deputaţilor. Dragi colegi, Acest proiect de hotărâre are două articole. El este obligatoriu, ca urmare a apariţiei Grupului parlamentar al UNPR şi a redistribuirii funcţiilor pe care le are fiecare grup politic parlamentar, astfel ca şi Grupul parlamentar al UNPR să aibă angajaţi. Se redistribuie 16 posturi, conform anexelor 1 şi 2, care fac parte integrantă din această decizie. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Merge la votul final această hotărâre, cu tot cu cele două anexe. Vă informez că în cadrul ei se face o distribuire de funcţii şi la Comisia juridică, care a solicitat, şi Biroul permanent a aprobat două noi posturi de consilier parlamentar, două de expert şi unul de consultant. Mulţumesc. Doamnelor şi domnilor, intrăm pe dezbateri politice.
				Punctul 4. La solicitarea Grupului parlamentar al PSD, avem Ora ministrului. Doamna ministru Cristiana Paşca Palmer este de faţă. Sărut mâna, doamnă. Tema: "Stadiul de elaborare şi aplicare a normelor legale privind aplicarea Codului silvic". Potrivit art. 205 din Regulament, Ora Guvernului se face la solicitarea unui grup parlamentar şi are următoarea procedură. Reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea, cinci minute, doamna deputat Pană va prezenta această chestiune; cinci minute reprezentantul Guvernului răspunde temei; cinci minute, după aceea, un reprezentant al Grupului parlamentar al PSD care a solicitat dezbaterea; trei minute pentru lămuriri suplimentare; grupurile parlamentare au câte trei minute fiecare; un minut, deputaţii neafiliaţi. Domnul Neacşu are... domnul Ciolacu are deja o listă, vă rog frumos să vă înscrieţi. La final, reprezentantul Guvernului, cinci minute pentru a concluziona. Obiecţii? Nu. Supun votului această procedură. Cine este pentru? 109 voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt. Doamna deputat Doina Pană, cinci minute pentru a prezenta tema dezbaterii. Se pregăteşte doamna ministru Palmer.
				Doamna Adriana-Doina Pană: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu se putea o zi mai potrivită pentru tema de astăzi, dat fiind faptul că 21 martie a fost declarată, printr-o rezoluţie a ONU, Ziua internaţională a pădurilor. Doamnă ministru, Stimaţi colegi, Una dintre cele mai aprige lupte cu un sistem mafiot transpartinic, care zeci de ani a devalizat pădurile României, părea că a repurtat victoria finală. În iunie 2015, după ce românii au ieşit în stradă, cerând Parlamentului acest lucru, noul Cod silvic se întorcea la Preşedinţie nemodificat, în ciuda presiunilor uriaşe ca acest lucru să nu se întâmple. Transportul de lemn era deja monitorizat în timp real prin intermediul Radarului pădurilor, populaţia avea deja acces la Sistemul 112 pentru a semnala transporturi ilegale de lemn, noul Cod silvic era deja promulgat. Ce trebuia să urmeze era de un firesc care nici n-ar fi trebuit să intre în discuţie: dezvoltarea Radarului pădurilor şi emiterea, de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a legislaţiei subsecvente Codului silvic, mai precis, cinci hotărâri de guvern şi 14 ordine de ministru. Teoretic, în câteva săptămâni, acest lucru trebuia să se întâmple. Ce s-a întâmplat în realitate? După patru luni de la apariţia în Monitor a Codului silvic, apare o singură hotărâre de guvern - cea mai importantă, de fapt - Hotărârea de Guvern nr. 924/2015 pentru aprobarea valorificării masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, dar care, în loc să reflecte principiile Codului silvic, a condus la un blocaj în sistemul forestier, preţurile de plecare în licitaţie făcând ca întreaga industrie forestieră, inclusiv industria mobilei, să nu mai fie competitivă pe plan internaţional. Doamnă ministru, când aţi preluat ministerul - şi sunt mai bine de patru luni de atunci - aţi aflat acest lucru. În plus, în 13 decembrie 2015, printr-o scrisoare deschisă, adresată dumneavoastră şi în atenţia prim-ministrului Dacian Cioloş, ne exprimam, atât eu, cât şi domnul Liviu Dragnea, preşedintele PSD, nemulţumirea legată de faptul că noul Cod silvic, în vigoare din iunie 2015, este inaplicabil, pentru că îi lipseşte legislaţia subsecventă. Din cauza acestui fapt, lemnul de foc pentru populaţie n-a fost asigurat cu prioritate, eliminarea monopolului de maximum 30% nu s-a produs, producătorii de mobilă nu beneficiază de dreptul de preempţiune, dezvoltarea locală nu este încurajată etc. Sunt patru luni de când aţi preluat portofoliul de ministru şi nici până la ora actuală legislaţia subsecventă nu a apărut. În acea scrisoare deschisă atenţionam despre pericolul apariţiei unui blocaj în sistemul forestier, dacă hotărârea de guvern privind valorificarea masei lemnoase nu va fi urgent modificată. Ce spuneam atunci s-a întâmplat. Sistemul a intrat în criză de lemn, pierderile în cifra de afaceri ridicându-se la aproape 1 miliard de euro până acum, inclusiv locuri de muncă periclitate, ultimele estimări conducând la o cifră de 7.000 de locuri de muncă. Asociaţia producătorilor de mobilă şi Asociaţia forestierilor, ASFOR, au solicitat şi ei, prin scrisori deschise, acelaşi lucru, fără ca ceva să se întâmple. Ministerul Mediului a dat vina pe Romsilva şi conducerea acesteia a fost decapitată. Evident că aceasta n-a făcut ca criza să se încheie, pentru că vina nu era acolo şi, într-un final, ministerul şi-a recunoscut vina, asumându-şi modificarea hotărârii de guvern. Doar că, fără apariţia unui ordin de ministru care să indice preţurile de referinţă la nivel naţional, s-a ajuns la situaţia - care, dacă n-ar fi tragică, ar fi ilară - când, pentru aceeaşi specie, preţurile de plecare la licitaţie în judeţe să fie diferite aberant. Am să dau un simplu exemplu: la molid, 188 lei pe metrul cub în Caraş Severin şi 344 lei pe metrul cub în Suceava. De data aceasta, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a dat vina pe Consiliul Concurenţei, care interzice ca preţul de referinţă de plecare la licitaţie să fie stabilit printr-un ordin de ministru, pe ideea că piaţa liberă este cea care stabileşte preţurile. Doamnă ministru, Preţul de adjudecare la licitaţie este cel dat de piaţa liberă, nu cel de pornire. Cum puteţi asigura prelucrarea şi dezvoltarea locală, unul dintre principalele principii ale Codului silvic, dacă la ora actuală, de exemplu, firmele din Suceava sunt nevoite să liciteze în Caraş-Severin? Ce se întâmplă în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este inadmisibil. Bătaia de joc la adresa unui sector care are circa 150.000 de angajaţi şi al cărui aport la PIB este de circa 3 miliarde de euro continuă. E inutil să vă spun că această criză, artificial creată pe piaţa lemnului din România, va conduce şi la creşterea dramatică a tăierilor ilegale. Pe cine mai daţi vina, doamnă ministru, că, până la această oră, după patru luni de mandat, concret, pe domeniul pădurilor n-aţi realizat nimic. Doar poveşti de bună intenţie, fraze pompoase de genul "analizăm, nu vrem măsuri pripite" etc., nu rezolvă, ci agravează situaţia din pădurile României.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Vă rog frumos să finalizaţi.
				Doamna Adriana-Doina Pană: Am să preiau un minut din dreptul Grupului parlamentar al PSD şi închei. Rezultatele Radarului pădurilor, la ani de funcţionare, sunt cât se poate de relevante. Peste 4 milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal au dispărut de pe piaţa lemnului. Aceasta înseamnă că a salvat peste 1 milion de arbori de la tăiere. E mai mult decât dacă ar fi plantat 1 milion de arbori, pentru că aceştia aveau deja 80-100 de ani. Ce argument în plus doriţi, ca să-l dezvoltaţi? Stimaţi colegi, Problema tăierilor ilegale este demult o problemă de siguranţă naţională. Legea nr. 51/91 privind siguranţa naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare, plasează în domeniul siguranţei naţionale "orice acţiuni sau inacţiuni care lezează interesele economice şi strategice ale României." Dacă coroborăm cele relatate mai sus referitoare la blocajul din industria lemnului cu faptul că nici Radarul pădurilor n-a fost încă dezvoltat, nici noul Cod silvic nu poate fi încă implementat, pentru că lipseşte legislaţia subsecventă, concluzia este una singură: deşi pădurea a fost declarată de interes naţional, deşi în acest sens s-a constituit subiect de CSAT, pentru ministrul mediului, apelor şi pădurilor nu reprezintă niciun interes. Din cele expuse succint rezultă urgenţa de a interveni prin vocea dumneavoastră pentru a cere socoteală doamnei ministru Cristiana Paşca Palmer până nu este prea târziu. Altfel, ne facem cu toţii vinovaţi de complicitate la devalizarea în continuare a pădurilor României, făcându-ne că nu observăm neştiinţa, neputinţa, reaua-voinţă a actualei...
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Doamnă deputat, vă rog frumos să finalizaţi.
				Doamna Adriana-Doina Pană: ...conduceri a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Doamnă ministru, aveţi cinci minute pentru a răspunde.
				Doamna Cristiana Paşca Palmer (ministrul mediului, apelor şi pădurilor): Bună ziua! Domnule preşedinte, Stimaţi domni şi doamne parlamentari, Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţia de a participa astăzi în Camera Deputaţilor la Ora ministrului. Tema pe care aţi propus-o astăzi dezbaterii este o temă care preocupă deja întreaga ţară, pădurile României, şi atât pe mine, cât şi echipa pe care o conduc la Ministerul Mediului. Săptămâna trecută am discutat viziunea ministerului pe care-l conduc în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Astăzi, dezbatem în Parlament. Anul trecut aţi fost printre cei care au promovat un Cod silvic, în spiritul conservării pădurilor României. Acesta este în funcţiune şi îşi produce efectele. Aud des spunându-se că, fără legislaţia subsecventă, jaful din păduri este în continuare încurajat. Ştiţi la fel de bine că acest lucru este departe de adevăr. De asemenea, ştiţi la fel de bine ca mine că o legislaţie subsecventă elaborată în grabă, fără consultări şi fără dezbateri, ne-ar duce în punctul din care am plecat iniţial. Echipa ministerului este total dedicată procesului de elaborare a legislaţiei subsecvente Codului silvic şi, când discutăm de această legislaţie, ne referim, într-adevăr, la patru hotărâri de guvern şi la 11 ordine de ministru. Am să fac, în continuare, o scurtă trecere în revistă a stadiului în care ne aflăm pe fiecare din aceste acte normative. Hotărârea de Guvern privind Regulamentul de valorificare a masei lemnoase care se recoltează anual din fondul forestier proprietate publică, acest nr. 924/2015, care a apărut cu o săptămână înainte ca eu să preiau acest mandat, acesta este un act normativ foarte important, cu impact major asupra operatorilor economici din industria lemnului, dar şi asupra administraţiilor pădurilor proprietate publică. Cei care aţi urmărit îndeaproape problema blocajului creat de licitaţiile de masă lemnoasă organizate de Romsilva în iarna aceasta ştiţi ce probleme a generat interpretarea greşită a articolelor referitoare la preţul de referinţă. Am adus aceste clarificări prin Hotărârea de Guvern nr. 43/2016, tocmai pentru a debloca această situaţie. Ulterior acestor clarificări, licitaţiile s-au desfăşurat normal. Însă, dincolo de aceste clarificări, Hotărârea de Guvern nr. 924 necesită şi alte modificări. Aceasta conţine şi prevederi care nu sunt aplicabile sau, dacă s-ar aplica, ar produce disfuncţionalităţi majore. Aceste modificări vizează, în principal, o clarificare a unor noţiuni în scopul evitării confuziilor, de exemplu, preţul de referinţă, preţul actului de punere în valoare, preţul rezidual, o mai bună reflectare a principiilor definite în Codul silvic şi mărirea transparenţei, cu respectarea principiilor pieţei concurenţiale. După două luni de dezbateri în grupuri de lucru cu toţi factorii interesaţi, care au inclus societatea civilă şi asociaţiile profesionale, textul acestei hotărâri de guvern se află acum în consultare publică din 17 martie. Ne aşteptăm să mai fie făcute propuneri în această perioadă, în special pentru îmbunătăţirea aplicării principiilor Codului silvic, astfel încât va fi probabil finalizată pentru adoptare în luna mai. 2. Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea normelor metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor cuvenite proprietarilor de păduri, ca urmare a impunerii de restricţii privind recoltarea de masă lemnoasă, ca urmare a funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice pentru pădurile încadrate în tipurile funcţionale T1 şi T2, este a doua hotărâre de guvern din cele patru. Acest proiect de hotărâre de guvern a fost în consultare publică din 21 ianuarie, observaţiile şi propunerile primite au fost incluse, iar pe data de 23 martie va avea loc ultima sesiune de lucru cu factorii interesaţi, pentru finalizare. Proiectul va fi apoi transmis de Ministerul Agriculturii la Comisia Europeană, pentru obţinerea deciziei care va permite ulterior aprobarea şi implementarea. A treia hotărâre de guvern. Având în vedere conflictul normativ privitor la rangul actului pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, ministerul a iniţiat demersurile pentru ca, prin modificarea Legii nr. 171/2010 a contravenţiilor silvice, care este acum în dezbatere în Parlament, să se dispună ca acest preţ mediu să se aprobe prin hotărâre de guvern. Şi a patra hotărâre de guvern, privind aprobarea indemnizaţiilor aferente gradelor profesionale pentru personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi subunităţile teritoriale ale acesteia. În scopul asigurării unei activităţi eficiente prin stimularea personalului din cadrul ministerului, acordarea de indemnizaţii personalului silvic a fost inclusă în Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 32/2015 privind înfiinţarea gărzilor forestiere, lege care înţeleg că în această săptămână se află în plenul Parlamentului pentru votare. Deci acesta este stadiul privitor la cele patru hotărâri de guvern pe care, de altfel, le-a menţionat şi doamna deputat Pană. Referitor la ordinele de ministru, următoarele ordine de ministru se află în consultare publică, urmând să fie aprobate cel târziu până la finele lunii aprilie: metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi modalitatea de calcul al obligaţiilor băneşti în asemenea situaţii; de asemenea, metodologia privind aprobarea depăşirii posibilităţii anuale. Alt ordin de ministru, referitor la aprobarea Consiliului Naţional pentru Silvicultură. S-a revizuit propunerea elaborată anul trecut, urmând să intre în dezbatere publică în următoarele două săptămâni. Ordinul de ministru privind aprobarea normelor tehnice pentru silvicultură. S-a constituit grup de lucru pentru normele 1, 2, 3 şi 7, prima întâlnire urmând să aibă loc pe 25 martie. Celelalte grupuri de lucru pentru normele 4, 5, 6 şi 8 sunt în curs de organizare. S-a optat pentru elaborarea normelor în grupuri de lucru aflate sub autoritatea Ministerului Mediului, în parteneriat cu Universitatea Transilvania din Braşov şi Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava. Sunt, de asemenea, în curs de organizare grupuri de lucru pentru alte trei ordine de ministru: 1. aprobarea administrării, valorificării, utilizării şi gestionării surplusului de unităţi de reţinere prin sechestrare; 2. aprobarea recoltării şi/sau achiziţionării produselor nelemnoase specifice fondului forestier; 3. şi aprobarea catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am încercat să vă expun pe scurt, atât cât mi-a permis timpul alocat, principalele demersuri pe care le avem în vedere şi pe care le-am făcut deja anul acesta, în aceste patru luni de când am preluat mandatul Ministerului Mediului, pentru realizarea legislaţiei subsecvente Codului silvic. Ştiu că aşteptările dumneavoastră sunt mari - nici nu mă aştept să fie altfel - însă mai ştiu, la fel ca dumneavoastră, că întreaga societate românească aşteaptă soluţii urgente pentru combaterea tăierilor ilegale şi gestionarea durabilă a pădurilor. O abordare rezonabilă şi raţională pe acest subiect va releva însă că existenţa tăierilor ilegale nu este determinată numai de lipsa legislaţiei, ci şi de multe alte elemente, cum ar fi: starea de sărăcie, educaţia şi, mai ales, corupţia. Multe dintre acestea exced capacităţii de reacţie şi autorităţii pe care o are Ministerul Mediului. În acelaşi timp, ne-am asumat şi vom consolida capacitatea de control şi de monitorizare pentru prevenirea şi reducerea nivelului tăierilor ilegale. Suntem foarte conştienţi de faptul că, în scopul atingerii acestui obiectiv, trebuie realizat un nivel ridicat al calităţii umane, al profesionalismului personalului implicat, al dotărilor, condiţii care se realizează în timp. Vom aloca toate resursele de care dispunem pentru a face paşi semnificativi în vederea îndeplinirii acestor condiţii. Vă mulţumesc şi vă stau la dispoziţie pentru comentarii şi întrebări.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, doamnă ministru. Grupurile parlamentare au stabilit intervenţiile pentru trei minute. Grupul parlamentar al PSD. Domnule deputat, trei minute aveţi.
				Domnul Sorin-Avram Iacoban: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnă ministru, Dragi colegi şi colege, Suntem astăzi aici să dezbatem problema tăierii pădurilor din România. Am auzit, doamnă ministru, spuneaţi aici, în faţa colegilor noştri, că nu vreţi ca legislaţia subsecventă să fie realizată în grabă. Au trecut deja opt luni şi nu s-a rezolvat nimic. Cât trebuie să mai aşteptăm ca această legislaţie subsecventă să fie realizată? Ştim că, odată cu implementarea Programului "Radarul pădurilor", s-au înmulţit sesizările cu privire la transportul fraudulos de material lemnos, o parte din sesizări confirmându-se. Problema a apărut însă în momentul în care autorităţile chemate la aplicarea Legii nr. 171/2010 au fost puse în situaţia unei analize a modului de a folosi efectiv dispoziţia legală care permite sancţionarea conform art.1 alin.(2) lit.b) din lege, prin confiscarea bunurilor destinate sau folosite în săvârşirea contravenţiei silvice. Unii agenţi constatatori au înţeles că textul legal acoperă şi ansamblul auto prin care s-a realizat transportul fraudulos de material lemnos, alţii, dimpotrivă, au considerat că legislaţia este ambiguă în materie, limitându-se doar la confiscarea materialului lemnos. Evident, confiscarea materialului lemnos este de natură să descurajeze activităţile ilegale în materie silvică însă, după cum s-au făcut raportările autorităţilor statului, mijloacele auto prin care s-au realizat transporturi frauduloase au mai fost surprinse în complicitate la săvârşirea unei astfel de contravenţii. În schimb, am constatat, de-a lungul timpului, că nu s-a realizat nicio confiscare a ansamblului auto, atunci când cei care transportau material lemnos fraudulos au fost prinşi. Prin urmare, având în vedere cele precizate, considerăm că lupta împotriva tăierilor ilegale de material lemnos ar avea mai multă eficienţă, dacă în urma constatării unui transport fraudulos de material lemnos, agenţii constatatori ar aplica şi deposedarea de ansamblul auto prin care s-a realizat activitatea ilegală - atenţie, ansamblu auto, nu atelaj! -, acesta putând fi valorificat conform dispoziţiilor legale. Doamnă ministru, Am iniţiat un proiect de lege împreună cu aproape 60 de senatori şi deputaţi privind confiscarea acestor ansamble auto care transportă material lemnos fraudulos. Aţi dat un punct de vedere negativ asupra acestui proiect de lege. Să înţeleg, oare, că dumneavoastră sunteţi împotriva terminării şi împotriva măsurilor pe care cu toţii trebuie să le luăm, aţi spus, de educaţie, de sărăcie, împotriva tăierilor frauduloase din pădurile României? Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Domnul Chirteş, aveţi cuvântul trei minute.
				Domnul Ioan-Cristian Chirteş: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Doamnă ministru Palmer, Salut prezenţa dumneavoastră în Parlamentul României pe o temă deosebit de importantă pentru viitorul pădurilor noastre, pentru viitorul unui sector deosebit de important pentru societate, atât în ceea ce priveşte dreptul tuturor românilor de a trăi într-un mediu curat, cât şi aportul economic al industriei forestiere la construcţia PIB-ului. În primul rând, pentru identificarea problemelor sectorului, de-a lungul anilor, nu a existat o dezbatere reală şi transparentă cu toţi factorii de decizie implicaţi. Şi aici vorbesc de minister, societatea civilă, Regia Naţională a Pădurilor, organizaţiile de mediu, asociaţiile profesionale din sector, asociaţiile proprietarilor de terenuri şi păduri, administratorii fondului forestier, sindicate, astfel că de cele mai multe ori a existat un dialog surd care a dus la acumularea de numeroase tensiuni şi divergenţe în ceea ce priveşte gestionarea durabilă a sectorului forestier. Este necesar şi în acest domeniu să identificăm exact ce avem şi mai ales unde vrem să ajungem. Astăzi România este printre puţinele ţări europene care nu are adoptată o strategie naţională forestieră, asumată de toţi factorii implicaţi, inclusiv cei politici. Sunt zeci de acte normative, ordine, norme care se contrazic şi care, pe bună dreptate, creează în sistem acest haos. Doresc să vă dau două exemple scurte. Pe site-ul ministerului apare faptul că suprafaţa fondului forestier naţional este de 6,5 milioane de hectare, adică 27,3%, pe când datele Inventarului fondului forestier naţional, instituţie în subordinea statului, ne spun că avem 6,9 milioane de hectare, adică 29%. Pe acelaşi site, volumul total pe picior al pădurilor este estimat la peste 1340 de milioane de metri cubi, pe când aceeaşi instituţie transmite o cifră de 2.200 de milioane de metri cubi. Iată de ce astăzi, cât încă mai putem salva patrimoniul forestier, PNL face un apel la un dialog real şi constructiv în ceea ce priveşte elaborarea pachetului de acte subsecvente Codului silvic şi, împreună cu specialiştii noştri, să trecem de urgenţă la elaborarea strategiei naţionale forestiere pe termen mediu şi lung. Stimaţi colegi, Comisia Europeană a inclus România între ţările care au implementat doar parţial măsurile privind combaterea tăierilor ilegale prevăzute de Regulamentul Comisiei, act normativ european în vigoare din martie 2013. Cadastrul forestier este doar la stadiul de intenţie, ceea ce duce la nenumărate procese în instanţă privind regimul proprietăţii. Astăzi, după 11 ani de la ultima modificare a Legii nr.18, adică Legea nr.247, procesul de retrocedare nu este încheiat. Peste 500.000 de hectare de pădure sunt astăzi practic ale nimănui, neexistând contracte de pază sau administrare. Capitalul românesc din industria forestieră şi industria mobilei este la limita supravieţuirii. Suntem printre singurele ţări care nu acordă despăgubiri în ceea ce înseamnă compensarea restricţiilor impuse proprietarilor de păduri, incluse în arii protejate sau cu funcţii prioritare de protecţie. Administraţia silvică, atât cea de la stat, cât şi în mediul privat, suferă de câţiva ani de o politizare excesivă, şi aici ne referim în special la ultimii patru ani, şi exemplele în ceea ce priveşte problemele sectorului forestier sunt numeroase. De aceea, doamnă ministru, vă cer să contaţi pe expertiza colegilor parlamentari ai PNL în elaborarea întregului pachet de acte normative legate de sectorul forestier, astfel încât să lăsăm generaţiilor viitoare un patrimoniu verde cel puţin aşa cum l-am moştenit de la cei care au slujit în pădure. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc şi eu foarte mult. Domnule Chirteş, mulţumesc, aţi depăşit cu un minut şi dumneavoastră. Doamna deputat Graţiela Gavrilescu. Doamnă deputat, aveţi trei minute. Se pregăteşte domnul Korodi Attila, pe care îl văd în sală.
				Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu: Doamnă ministru, Doamnelor şi domnilor colegi, Cred că atât în calitatea mea de bun român, cât şi de reprezentant al unui colegiu din Prahova şi, nu în ultimul rând, ca fost ministru al mediului, apelor şi pădurilor, am militat, la fel cum aţi militat şi dumneavoastră, ca tăierile ilegale din România să nu mai aibă loc. Şi cred că am fost ministrul care a avut suficientă tărie să prezint Guvernului Ponta, de altfel, care mi-a dat toată susţinerea, ca problema de tăieri ilegale din România să fie dusă în problemele ridicate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. De aceea şi în lege, în Legea de siguranţă naţională, tăierea ilegală a pădurilor a fost votată chiar de noi toţi. Şi cred că toate diligenţele pe care eu împreună cu echipa de la Ministerul Mediului le-am făcut, ca în momentul în care s-a şi votat de către noi toţi aici, în Camera Deputaţilor, Cameră decizională, Codul silvic - şi ştim foarte bine ce a însemnat lupta pe urmă cu alţi factori care nu doreau ca acest Cod silvic să intre în vigoare -, până la urmă anul trecut în luna iulie, 10, legea a fost promulgată de Preşedintele României. De atunci până în momentul în care am plecat ca ministru vă pot spune exact şi vă pot şi prezenta situaţia tuturor hotărârilor de Guvern, ordinelor de ministru pe care le-am elaborat, iar toate acestea nu au fost elaborate decât împreună cu colegii mei din Direcţia Generală de Păduri şi cu toţi factorii implicaţi, începând de la Academia Română, asociaţii profesionale, asociaţii ale producătorilor de mobilă şi aşa mai departe. Şi pot să vă spun aşa: că în cinci luni s-au elaborat o ordonanţă de urgenţă, trei hotărâri de guvern, 10 ordine de ministru, un ghid de bune practici. Am lăsat în avizare externă o lege, trei hotărâri de guvern şi un ordin de ministru şi, de asemenea, am lăsat la stadiul de draft în dezbatere publică şi în grupuri de lucru o lege, două hotărâri de guvern şi 9 ordine de ministru. Şi pentru că se vorbea puţin mai devreme de ce se întâmplă cu normele tehnice, care ar fi trebuit şi acestea, la ora actuală, să fie finalizate, pot să vă spun că, din momentul în care această lege a fost promulgată de Preşedintele României, grupul de lucru a funcţionat, aşa cum v-am spus mai devreme, cu toţi factorii implicaţi şi în urma unor dezbateri îndelungate s-a tras concluzia că nu putem să elaborăm cele 8 norme care să poată să ducă la o bună implementare a Codului silvic decât dacă ele sunt făcute de un institut abilitat şi dacă acel institut poate să elaboreze aceste norme în baza unui studiu. În momentul în care am plecat de la minister, am lăsat contractele de finanţare pentru studii, pentru că trebuia să identific şi sursa bugetară din banii administraţiei Fondului de mediu. În acelaşi timp, în momentul în care am plecat din minister... şi aş ruga foarte mult Direcţia Generală de Păduri, doamnă ministru, secretarul de stat cu competenţă de păduri să poată să vadă exact ce se întâmplă cu implementarea radarului pădurilor, ce se întâmplă cu contractul pe care noi l-am semnat tot din finanţarea Fondului de mediu, pentru ca să putem să dezvoltăm tot SUMAL-ul şi tot ce înseamnă sistem informatic, astfel încât fiecare dintre noi, cei care suntem interesaţi, să ştim ce se întâmplă de când se dă tăierea pe masă lemnoasă până când ea poate să fie folosită. Şi cred că ar trebui ca toţi cei care...
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Vă mulţumesc, doamnă.
				Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu: ... suntem implicaţi, într-adevăr, să fim mai atenţi la toate normele care se elaborează, să fim în cunoştinţă de cauză ca ele... să ştim dacă sunt sau nu puse pe site-ul ministerului, astfel încât transparenţa să poată să existe. Şi să nu vă supăraţi pe mine, cred că şi noi, parlamentarii, poate cu experienţă mai multă sau mai puţină, cred că putem să vă mai dăm câteodată din experienţa noastră câteva lecţii.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Korodi Attila, din partea Grupului parlamentar al UDMR. Aveţi trei minute, domnule deputat.
				Domnul Korodi Attila: Domnule preşedinte, sper să mă încadrez în trei minute. Doamnă ministru, Domnilor secretari de stat, Stimaţi colegi, Câteva elemente, pentru că pe lucruri concrete am putea să dezbatem ore în şir şi nu cred că este momentul, dar câteva elemente principiale pe care trebuie să le avem în vedere în perioada următoare. Acum doi ani s-a reuşit să deblocăm şi decizia publică să fie favorabilă schimbării totale a acţiunii statului român în domeniul pădurilor şi în domeniul silvic. S-a creat radarul pădurii, a fost salutat anul trecut noul Cod silvic. Câteva lucruri care sunt esenţiale despre aceste două lucruri. Radarul pădurii nu a fost creat ca cetăţenii României să fie actorii principali care ajută să funcţioneze. Radarul pădurii a fost creat ca statul român, prin Ministerul Mediului şi prin, mai ales, Ministerul de Interne să dea toate instrumentele ca tot ce înseamnă transport ilegal de lemn să fie depistat. Ministerul de Interne la ora actuală nu are proceduri clare, nu există transparenţă, singurii care sprijină îndeosebi acest sistem, în afara Ministerului Mediului, sunt cetăţenii care semnalează, dar care ajung în momente foarte ciudate, când birocraţia omoară cea mai bună intenţie. Este nevoie de o decizie guvernamentală favorabilă în care fiecare să-şi asume responsabilităţile. Noul Cod silvic. Noul Cod silvic pentru mine a însemnat câteva lucruri concrete, despre care trebuie să vorbim foarte deschis. Monopolurile, unde, în sfârşit, există o reglementare foarte clară şi presiunea de la monopoluri poate să scadă, şi interesul local, dezvoltarea locală, realmente să fie pusă pe picioare, pentru că pădurea înseamnă un ecosistem, dar înseamnă un bun public care poate fi utilizat la dezvoltarea economică locală. Pe de altă parte, materia primă neprelucrată să nu fie exportată sau dacă se ajunge să fie exportată să facă numai cei care şi prelucrează în România, ca să ajute cel puţin, retehnologizările, procesul de prelucrare, dacă există un supraprofit. Totodată, procedurile silvice să fie foarte clare, acele mici portiţe - care, într-un final, vorbind financiar, erau foarte mari - prin care amenajamentele silvice au fost evitate. Noul Cod silvic nu mai permite ca amenajamentul silvic să fie evitat sau să fie interpretat greşit. Dar unde suntem la ora actuală? Legiuitorul a descris câteva restricţii foarte clare, dar a căror implementare sunt convins că ne va da şi va da Guvernului bătăi de cap. Doamnă ministru, Stimaţi colegi, Folosiţi opinia publică, folosiţi transparenţa, folosiţi implicarea celor care au contribuit la acele elemente foarte concrete ca implementarea să fie eficientă, pentru că interesul că acestea să nu se întâmple este major. Şi arma împotriva influenţelor negative a celor care au un profit nelegal din domeniul silvic este transparenţa, este implicarea opiniei publice, este un calendar care poate fi urmărit şi asumat de toată lumea. Este nevoie de o digitalizare totală a amenajamentelor silvice, ca nu numai radarul pădurii, care înseamnă o digitalizare a transporturilor, ci tot ce înseamnă scoaterea masei lemnoase din pădure, transport şi prelucrare să fie digitalizat şi monitorizat, pentru că corupţia poate fi omorâtă numai de digitalizare, transparentizare. Întotdeauna, la orice salariu am da celor care sunt implicaţi în diferite instituţii, am găsi oameni care ar crede că ar putea să facă rost şi de un profit mai mare, de un salariu necuvenit mai mare. Compensaţiile - este nevoie ca politica compensaţiilor, utilizând programul nou agricol de dezvoltare rurală, utilizând şi noul Cod silvic, să fie implementată, şi statul român să-şi asume compensările financiare într-un mod corect şi finanţat de la Ministerul Finanţelor. Şi, nu în ultimul rând, doamnă ministru, nu se leagă direct de Codul silvic, dar este un moment propice. Utilizaţi politica de greening din cadrul pachetului agricol nou, în care pe lângă tarlale, parcele de teren agricol, pot fi create perdele forestiere adecvate care ajută...
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule deputat, sunt nevoit să vă rog să încheiaţi...
				Domnul Korodi Attila: ... la tot ce înseamnă pădurea în România.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: ... aţi depăşit cu un minut şi jumătate.
				Domnul Korodi Attila: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule preşedinte, Un singur considerent la sfârşit. Nu va reuşi Ministerul Mediului niciodată să ducă la bun sfârşit decizia luată de Parlament, dacă nu va avea opinia publică permanent în sprijin şi dacă nu va avea pe toţi cei care sunt implicaţi în acest domeniu în spatele deciziilor pe care le vor lua, pentru că interesele sunt prea mari. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Vă mulţumesc foarte mult. Dacă iniţiatorul doreşte ceva completări suplimentare? Domnule Tabugan? Iertaţi-mă, am sărit peste dumneavoastră, îmi cer scuze. Aveţi trei minute la dispoziţie. Secretarii sunt cei care...
				Domnul Ion Tabugan: Domnule preşedinte, Doamnă ministru, Doamnă secretar de stat, Stimaţi colegi şi colege, N-aş fi luat cuvântul dacă nu eram de profesie silvic şi cu ani grei în spate. Doamna ministru a enumerat sec, probabil că aşa se face şi la Bruxelles. Patru plus 11 egal 15. HG-uri, OM-uri. Haideţi să le luăm pe rând, dar să plecăm cu ceea ce trebuie plecat şi făcut într-un stat democratic, pentru că noi am abolit în 1989 un stat dictatorial. Un stat dictatorial, dar care a avut o strategie de dezvoltare a silviculturii ’76-2010. Iată, după 20 şi ceva de ani noi n-am reuşit să facem o strategie de dezvoltare durabilă a pădurilor şi a fondului forestier naţional din România. Ne cramponăm întotdeauna de lucrurile mărunte, în loc de a crea o viziune de ansamblu, materializată într-un act care să fie acceptat de toate partidele momentului şi care pentru perspectivă să fie valabile. Aş ruga foarte mult, doamnă ministru, pe lângă toate ordinele de ministru şi HG-urile enumerate de dumneavoastră, să aveţi în vedere Hotărârea de Guvern nr. 1076, Regulamentul de pază al fondului forestier, proprietate publică a statului. Acest regulament de pază a fost modificat în sens negativ rău. Acolo era prevăzut ca în fiecare an personalul silvic de teren să fie testat. A fost scos afară, probabil cu bune intenţii, de către unii. Nu aţi spus nimic despre statutul personalului silvic, personal silvic care a fost terfelit, al Regiei Naţionale a Pădurilor, în ultimul hal, în ultimele luni. A se vedea cum personalul silvic, în decursul scurtei istorii de după revoluţie, a plătit cu viaţa paza pădurilor; mutilaţi, omorâţi, pădurari, ingineri, tehnicieni, mutilaţi şi noi nu facem nimic pentru a statua în statutul personalului silvic, O.U.G. nr.59, aprobat cu Legea nr.427/2001, în a întări legea care să vină de partea lui, a-l apăra când îşi face datoria. Plus a le da drepturile pe care le merită. Şi multe, multe altele care trebuie modificate în acest statut. Normele 1-8, atât de hilar mi s-a părut când doamna... Vă rog, domnule preşedinte, iau foarte rar cuvântul, dar trebuie să le spun... că asta este. Normele 1-8...
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mai aveţi un minut.
				Domnul Ion Tabugan: ... tehnice... Mulţumesc. De pe vremea lui Tăbăraş, din ’86, funcţionează şi acum. Oare ce experţi, ce bani trebuie să cheltuim noi pentru a inventa şi a face aceste norme tehnice? Adică alţi bani, altă distracţie?! Adică nu avem personal, nu avem ICAS-ul, institutul de cercetări căruia i-am dat şi numele marelui nostru silvicultor Marin Drăcea, care să pună osul şi să facă aceste instrucţiuni şi le facem pe bucăţi? Nu, ele trebuie făcute în ansamblul lor, pentru că numai aşa sunt funcţionale. Şi aici trebuie susţinute de întreaga societate, plecând de la personalul silvic, tehnic, până la ultimul cetăţean pe care îl interesează pădurea şi foloasele pădurii. Că, în final, toţi merg către foloasele pădurii. Aş ruga foarte mult a se avea în vedere că Comisia de agricultură şi silvicultură şi servicii specifice şi-a făcut datoria cu prisosinţă legat de blocajul din H.G. nr. 924, şi-a adus contribuţia la deblocare, exact cum şi-a adus contribuţia şi la deblocarea grevelor care au fost la Neamţ, Suceava şi greve care au fost în Bucureşti. De aceea, v-am ruga foarte mult, suntem colegi la Comisia de agricultură şi silvicultură care avem o experienţă...
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Sunt nevoit să vă întrerup. Îmi cer scuze...
				Domnul Ion Tabugan: Cu care am fost... Vă rog, cu asta închei. Care avem o vastă experienţă şi vă putem ajuta şi sprijini. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai există o intervenţie, conform regulamentului, din partea grupului iniţiator. Aveţi trei minute, doamnă deputat.
				Doamna Adriana-Doina Pană: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau doar să fac o precizare pentru acurateţea informaţiei. Legislaţia subsecventă, pentru ca să poată fi aplicabil Codul silvic, înseamnă 19 acte normative, 5 hotărâri de guvern şi 14 ordine de ministru, doamnă ministru. Dumneavoastră nu numai că nu le-aţi scos, nici măcar nu ştiţi despre câte acte normative e vorba.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Doamnă ministru, aveţi cinci minute pentru clarificări, în finalul acestei dezbateri.
				Doamna Cristiana Paşca Palmer: Daţi-mi voie să vă răspund ca la Bucureşti, nu ca la Bruxelles. Şi o să încep cu ultima precizare într-adevăr, atâtea sunt în total. Eu am făcut referire la cele la care lucrăm noi în acest mandat, celelalte au fost elaborate înainte. Deci, ca să clarific. Bun. O să încerc în timpul scurt acordat... Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă mulţumesc tuturor pentru întrebările foarte pertinente. O să încerc să vă răspund cât de succint pot şi sper să nu uit pe nimeni. Au trecut opt luni, cât mai trebuie aşteptat? Eu am preluat acest mandat în patru luni, acum patru luni, şi aici am venit în faţa dumneavoastră să vă spun ce am făcut în aceste patru luni. V-am dat şi termenele până la care aceste acte normative la care lucrăm aşteptăm să fie gata. Deci eu sper că am fost destul de clară acolo. Aţi făcut referire la confiscarea autovehiculelor. Nu suntem împotriva proiectului de lege, numai că această prevedere este deja inclusă în modificările la 171 şi din acest motiv am considerat că nu este necesar să se dubleze, dar bineînţeles că susţinem şi suntem conştienţi de această problemă, că nu întotdeauna se aplică legea şi nu se confiscă şi autovehiculele. Asta ţine de organele competente, dar suntem absolut de acord că acest lucru trebuie să se întâmple. Domnul deputat de la PNL, aţi remarcat că nu a existat de-a lungul timpului o dezbatere publică cu toţii factorii interesaţi. Vă mulţumesc foarte mult. Tocmai asta este ceea ce am încercat noi să facem în aceste patru luni, tocmai din acest motiv aceste acte normative nu au fost gata în primele weekenduri după ce am preluat mandatul, pentru că am vrut să avem acest grup de lucru mult mai larg de dezbatere la care să invităm pe toţi cei interesaţi. Câţiva dintre dumneavoastră aţi făcut, după mine, foarte corect referire la necesitatea transparenţei, la necesitatea participării publice. Este principiul pe care şi noi îl luăm foarte în serios şi l-am şi aplicat. Mai departe, strategia naţională forestieră. Eu m-am limitat în cele cinci minute la tema care mi-a fost dată, respectiv legislaţia subsecventă. Bineînţeles că pachetul de măsuri pe care le luăm pe domeniul silvic este mult mai larg. Include, de asemenea, revizuirea strategiei naţionale forestiere, care din 2011 nu s-a mai întâmplat mare lucru pe ea. Am reluat-o şi avem grup de lucru şi sperăm, într-adevăr, anul acesta să o finalizăm. S-a făcut referire la o diferenţă de milioane de hectare care apar pe site-ul ministerului versus fondul forestier... versus, pardon!... inventarul forestier. Diferenţa vine din faptul că din amenajamentele silvice, într-adevăr, reiese 6,5 milioane hectare suprafaţa fondului forestier, inventarul forestier inventariază şi alte suprafeţe care nu sunt în amenajament. Din acest motiv este diferenţa. Revenind la celelalte măsuri. Da, radarul pădurilor, dar, de asemenea, SUMAL-ul şi sistemul SMAMS care este cel complet, care reuneşte toată această trasabilitate şi urmărirea informatică. Eu cred că, şi ştiţi bine că încercăm să întărim, nu numai că încercăm, dar vom întări controlul şi monitorizarea, dar indiferent de cât de mult control şi monitorizare vom avea în păduri, cred că este foarte important să avem această transparentizare informatică care numai aşa, probabil, va ajuta să reducem cu adevărat drastic numărul tăierilor ilegale. Domnule deputat Korodi, apropo de materia primă neprelucrată, care să nu fie exportată, este o prevedere pe care o lucrăm în cadrul hotărârii de guvern care revizuieşte nr. 924 şi dumneavoastră ne-aţi încurajat să folosim cât mai mult opinia publică, să folosim cât mai mult transparenţa. Vă mulţumim, este exact ce facem. Referitor la compensaţii. Compensaţiile sunt foarte, foarte necesare, pentru că în clipa de faţă stăm aşa, un pic, cu o bombă cu ceas, în ariile protejate, acolo unde există proprietari privaţi care nu au fost compensaţi. Este într-adevăr o datorie a statului român să avem fonduri de la buget pentru acest lucru. Şi pentru domnul, ultimul domn deputat, silvic, vreau să vă spun...
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnul deputat Tabugan, aşa îl cheamă.
				Doamna Cristiana Paşca Palmer: Imediat închei. Am explicat de ce m-am referit la hotărârile de guvern, tocmai pentru că atâta mi-a fost acordat ca termen, dar eu cred că am explicat mai departe că este mult mai mult ceea ce lucrăm. Iar pentru statutul personalului silvic avem grup de lucru şi se lucrează şi la acest aspect. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, doamnă ministru. Doamnelor şi domnilor colegi, Declar şedinţa de astăzi închisă. Îl invit pe domnul vicepreşedinte Orban să preia conducerea sesiunii de întrebări şi interpelări. Vă urez o după-amiază plăcută.
				După pauză
				În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Ludovic Orban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
				Domnul Ludovic Orban: Bună ziua! Începem şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebări. La primul punct, domnul deputat Marian Neacşu. Nu este prezent. Trecem la următoarea. Domnul deputat Cătălin Vasile Drăguşanu. Este prezent? Nu este. Este prezent. Nu este prezent în schimb, Viorel Traian Lascu, secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Când vine? Domnule deputat, nu avem prezent reprezentantul de la Ministerul Mediului. În regulă. Pentru săptămâna viitoare, o să obţinem amânare, da săptămâna viitoare. Doamna deputat Natalia-Elena Intotero. Nu este, e plecată în delegaţie. Deci, amânăm pe săptămâna viitoare. Domnul deputat Dumitru Niculescu, din partea Grupului parlamentar al UNPR. Attila György, secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice, este pe drum, în regulă. Mai aşteptaţi un pic, domnule deputat.
				Dumitru Niculescu, de asemenea, de la UNPR. Lenuţa Ichim, subsecretar de stat la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Este? Vă rog, doamnă subsecretar de stat. Vă rog, poftiţi, vă rog. E legată interpelarea de berea românilor.
				Doamna Lenuţa Ichim (vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor): Bună ziua! Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Niculescu, având ca obiect al interpelării "De berea românilor s-a interesat cineva?!", vă transmitem următoarele: în conformitate cu prevederile Regulamentului 178 din 2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2002 de stabilire a principiilor şi cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor şi stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare, răspunderea privind siguranţa alimentelor revine operatorilor din industria alimentară în toate etapele producerii, prelucrării şi distribuţiei din unitatea aflată sub controlul lor, astfel încât produsele alimentare să satisfacă cerinţele legislaţiei alimentare care sunt relevante pentru activităţile lor, şi verifică îndeplinirea acestor cerinţe. De asemenea, produsele alimentare importate în Uniunea Europeană, inclusiv în România, în vederea introducerii în Comunitatea Europeană, trebuie să satisfacă cerinţele relevante ale legislaţiei alimentare. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în calitate de autoritate a unui stat membru al Uniunii Europene şi care are competenţă în controlul oficial al alimentelor, desfăşoară activităţi de control oficial în vederea verificării implementării şi respectării cerinţelor legislative în domeniul siguranţei alimentelor. Având în vedere cerinţele legislaţiei din domeniul reziduurilor de pesticide din alimente, sunt stabilite limite maxime admise pentru prezenţa glifosatului în orz, iar pentru produsul bere se ia în considerare limita maximă admisă, la care se aplică o corecţie care ţine seama de factorul de transformare din procesul tehnologic. Pentru a evalua dacă o depăşire a nivelului maxim de reziduu admis din aliment conduce la un risc pentru consumatori, este necesar să se ia în considerare mai mulţi factori toxicologici, cum ar fi toxicitatea cronică a pesticidului, aportul alimentar clinic acceptabil, doza acută de referinţă, aportul alimentar previzionat pe timp scurt, precum şi alţi indicatori. Din datele şi informaţiile deţinute de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, pe piaţa naţională nu este comercializată bere care să conţină reziduuri de glifosat care depăşesc limita maximă admisă legală şi care să pună în pericol sănătatea populaţiei. Vă mulţumesc.
				Domnul Ludovic Orban: Mulţumim, doamnă subsecretar de stat. A venit reprezentantul de la Ministerul Finanţelor, domnul Attila György. Răspunde interpelării formulate de domnul deputat Dumitru Niculescu.
				Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice): Mulţumesc, domnule preşedinte. Răspunsul Ministerului de Finanţe este următorul: combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale pentru a se asigura atât protecţia veniturilor, cât şi încrederea cetăţenilor în corectitudinea şi eficacitatea sistemelor de impozitare reprezintă un obiectiv important, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi al statelor membre. Uniunea Europeană e elaborat un set cuprinzător de instrumente pentru a îmbunătăţi capacitatea statelor membre de a combate frauda şi evaziunea fiscală. Regulamentul Consiliului nr.904/2010 privind cooperarea administrativă şi combaterea fraudei în domeniul TVA este în vigoare din anul 2012. Un pachet legislativ în domeniul TVA pentru combaterea fraudei a fost constituit şi de Directiva 2013/43 pentru modificarea Directivei 2006/112 privind sistemul comun de TVA în ceea ce priveşte aplicarea opţională şi temporară a mecanismului de taxare inversă în legătură cu furnizarea anumitor bunuri şi servicii care prezintă risc de fraudă şi Directiva 2013/42 pentru modificarea Directivei 2006/112 privind sistemul comun de TVA în ceea ce priveşte un mecanism de reacţie rapidă împotriva fraudelor în materie de TVA. În ceea ce priveşte legislaţia naţională în domeniul TVA, precizăm că au fost implementate măsuri pentru combaterea fraudei având în vedere inclusiv posibilităţile oferite de cadrul legal comunitar menţionat mai sus, din care amintesc: aplicarea taxării inverse, anularea codului de înregistrare în scopul de TVA a contribuabilului cu un comportament fiscal incorect, introducerea în Codul fiscal a noţiunii de abuz de drept din perspectiva TVA-ului, introducerea bazei TVA. Din punct de vedere al activităţii de antifraudă fiscală, avem analizarea, investigarea şi instrumentarea în cooperare cu organele de urmărire penală a cazurilor de fraudă fiscală organizată şi sistematică cu impact semnificativ asupra realizării veniturilor bugetului general consolidat, desfăşurarea de activităţi de monitorizare, supraveghere şi control orientate tactic spre zone şi domenii economice în care se manifestă fenomene de evaziune fiscală, indisciplină financiară ori slabă conformare. În ceea ce priveşte rezultatele activităţii, în perioada 5 decembrie 2013-31 ianuarie 2016, în urma verificării unui număr de peste 65 de mii de contribuabili, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a estimat prejudicii aferente actelor de sesizare înaintate organelor de urmărire penală şi a aplicat sancţiuni contravenţionale în sumă totală de 9,3 miliarde de lei, echivalentul a 2,1 miliarde euro. Ca urmare a activităţii specifice, în perioada de referinţă au fost înaintate organelor de urmărire penală 1592 de acte de sesizare pentru un prejudiciu total estimat de 8,5 miliarde de lei. Este de evidenţiat faptul că ponderea prejudiciilor mai mari de un milion de euro este de circa 88% din totalul prejudiciilor pentru care au fost întocmite acte de sesizare penală. Pentru asigurarea recuperării prejudiciilor aferente cazurilor investigate au fost instituite 3062 de măsuri asiguratorii asupra unor active patrimoniale în sumă de 5,2 miliarde lei. În linia prevenirii evaziunii fiscale şi fraudei fiscale şi vamale au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 797,5 milioane lei reprezentând amenzi contravenţionale şi confiscări de bunuri, sume de bani în numerar şi venituri a căror provenienţă a fost considerată ilicită. De asemenea, s-a dispus suspendarea activităţii unui număr de 2722 de operatori economici. Din punct de vedere al activităţii de inspecţie fiscală, principalele acţiuni realizate în anul 2015 de aparatul de inspecţie fiscală la contribuabili persoane juridice şi persoane fizice în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată, au fost inspecţiile fiscale în vederea identificării şi combaterii fraudelor privind TVA, controlul ulterior rambursării TVA la contribuabilii selectaţi în funcţie de nivelul riscului ca urmare a analizei de risc. Ca urmarea acţiunilor efectuate în 2015 de organele inspecţiei fiscale au fost stabilite sume suplimentare reprezentând TVA în valoare totală de 10,3 miliarde lei, în creştere cu circa 23% faţă de anul 2014. Din punct de vedere al ponderii impozitelor în totalul obligaţiilor suplimentare stabilite pentru contribuabili persoane juridice, sumele reprezentând TVA deţin ponderea cea mai importantă, în anul 2015 acestea fiind de 56%. Mulţumesc.
				Domnul Ludovic Orban: Mulţumim, domnule secretar de stat. Am încheiat răspunsurile reprezentanţilor Guvernului la întrebări şi interpelări.
				Continuăm cu prezentarea interpelărilor. Au depus interpelări: domnul Mihai Deaconu, nu este prezent, Scarlat Iriza, nu este prezent, Eugen Tomac, nu este prezent, Viorel Blăjuţ, nu este prezent, Bogdan Diaconu, nu este prezent. Cornelia Negruţ. Doamnă deputat, doriţi să vă prezentaţi pe scurt interpelarea sau o lăsaţi pur şi simplu aşa?
				Doamna Cornelia Negruţ (din sală): O las aşa.
				Domnul Ludovic Orban: Mulţumesc mult, doamnă deputat. Mircea Vicenţiu Irimie, nu este. Aurelian Ionescu, nu este prezent. Gheorghe Roman, nu este prezent. Marioara Nistor, nu este prezentă. Valentin Blănariu, nu este. Virgil Guran, nu este prezent. Cezar Florin Preda, nu este prezent. Daniel Andrei Gheorghe, nu este prezent. Octavian Marius Popa, nu este prezent. Raluca Turcan, nu este prezentă. Mirel Taloş, asemenea. Andreea-Maria Paul, lipseşte. Florin Gheorghe.
				Vă rog să prezentaţi pe scurt interpelarea.
				Domnul Florin Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am o interpelare către ministrul finanţelor publice, doamna Anca Dana Dragu. Obiectul interpelării: implementarea Legii nr.20 din 4 martie 2016 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006. Doamnă ministru, Prin Decretul nr.284 din 3 martie 2016, Preşedintele României a promulgat Legea nr.20/2016 care prevede obligaţia autorităţilor contractante de a creşte gradual, începând cu anul 2016 şi până în anul 2018, valoarea achiziţiilor publice derulate prin sistemul electronic de achiziţii publice. Obiectivul principal al legii pe care am iniţiat-o şi care a întrunit consensul tuturor forţelor politice este acela de a creşte transparenţa în domeniul achiziţiilor publice ca factor determinant de eliminare a risipei resurselor bugetare. În acest context, vă rog, doamnă ministru, să aduceţi următoarele precizări: când estimaţi că vor fi finalizate normele de aplicare ale Legii nr.20, pentru ca începând chiar din acest an valoarea achiziţiilor derulate prin SEAP să crească la procentul prevăzut de lege? Şi 2, având în vedere că noul pachet legislativ aflat în dezbaterea Parlamentului va fi cel mai probabil adoptat în acest an, vă rog să precizaţi dacă susţineţi introducerea prevederilor din Legea nr.20/2016 în noul sistem legislativ privind achiziţiile. Solicit răspuns în scris. Deputat Florin Gheorghe. Vă mulţumesc.
				Domnul Ludovic Orban: Mulţumesc, domnule deputat. În continuare, sunt înscrişi cu interpelări: domnul deputat Vasile Horga, nu este, domnul deputat Victor Cristea, nu este, domnul deputat Anton Doboş, lipsă, domnul deputat Aurelian Mihai, lipseşte, doamna deputat Natalia Elena Intotero, în delegaţie, domnul deputat Cornel Itu, nu este, domnul deputat Sorin-Avram Iacoban.
				Aveţi 9 interpelări depuse, domnule deputat.
				Domnul Sorin-Avram Iacoban: Pot să citesc una?
				Domnul Ludovic Orban: Evident, evident. Vă rog chiar.
				Domnul Sorin-Avram Iacoban: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, dragi colege, Astăzi, o interpelare adresată domnului ministru al agriculturii, domnul ministru Achim Irimescu. Subiectul: criza alimentelor infectate care au determinat pierderi de vieţi omeneşti în judeţul Argeş. Domnule ministru, Din păcate, în ultima perioadă, avem de-a face cu bâlbâieli ale Guvernului tehnocrat Cioloş în ceea ce priveşte criza alimentelor care au determinat îmbolnăvirea şi chiar decesul unor copii în judeţul Argeş. Nu înţelegem graba cu care ministerul pe care-l conduceţi anunţă vinovaţi închipuiţi, fără să existe o dovadă certă cu privire la cauza care a determinat această criză. Curios este faptul că dumneavoastră, de cele mai multe ori, aţi acuzat doar producătorii români de alimente cu privire la posibila cauză a îmbolnăvirii cu bacteria E.Coli. Nu ştim dacă această sarabandă de acuzaţii are ca scop distrugerea brandurilor româneşti, însă putem bănui acest lucru, de vreme ce în fiecare zi apare pe lista suspecţilor un alt producător român. De asemenea, putem să bănuim faptul că prin acest plan se doreşte eliminarea unor producători români de pe piaţă prin inducerea ideii în rândul populaţiei că produsele româneşti sunt răspunzătoare pentru îmbolnăvirea şi chiar decesul unor copii din Argeş, fără să se prezinte dovezi concludente, pertinente şi utile în acest sens. De ce se doreşte scoaterea de pe piaţă a producătorilor români? Nu ştim. Această avalanşă de acuze are deja un efect pe pieţele din străinătate, deoarece în Italia şi Spania au fost oprite de la comercializare produse lactate româneşti. Nu înţelegem strategia dumneavoastră de a cere românilor să aibă în continuare încredere în produsele româneşti dacă tocmai dumneavoastră le-aţi blamat fără dovezi clare în acest sens. Susţinerea faptului că infectarea brânzei româneşti cu bacteria E.Coli a fost accidentală nu este o garanţie pentru a îndemna populaţia la consumul produselor de lactate menţionate. Situaţia pare a fi asemănătoare cu criza vaccinurilor de acum câţiva ani prin care s-a urmărit şi s-a reuşit, printr-o manipulare diversionistă, scoaterea de pe piaţă a vaccinurilor produse de Institutul "Cantacuzino" şi deschiderea pieţei româneşti produselor mai scumpe din străinătate. Şi atunci, ca şi acum, un ministru, după ce declarase că vaccinurile produse de Institutul "Cantacuzino" sunt neconforme, a declarat el însuşi că s-a vaccinat cu un astfel de vaccin şi nu a păţit nimic. Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Dacă există dovezi concludente şi pertinente cu privire la faptul că produsele româneşti sunt responsabile pentru infectarea cu bacteria E.Coli? Care sunt aceste dovezi? 2. Dacă există un plan sistematic de scoatere de pe piaţă a producătorilor români de alimente pentru a face loc producătorilor străini de profil. Dacă nu consideraţi că este necesară în această criză sesizarea altor instituţii care au un portofoliu de competenţe tema de siguranţă naţională? 3. Dacă este cazul să vă prezentaţi demisia pentru modul defectuos de gestionare a acestei crize şi pentru eforturile permanente de scoatere de pe piaţă a producătorilor români de alimente. Solicit răspuns scris şi oral pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege. Vă mulţumesc. Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iaşi.
				Domnul Ludovic Orban: Mulţumim, domnule deputat. Şi ultimul deputat înscris cu interpelări, domnul deputat Aurel Nicolae, care nu este prezent. Declar închisă şedinţa de interpelări.
				Şedinţa s-a încheiat la ora 17,25.