Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 martie 2016

			Şedinţa a început la ora 16,00. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Bună ziua, stimaţi colegi. Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sala de şedinţă. Vă rog luaţi loc în sala de şedinţă. Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 379 de deputaţi până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 140. În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de marţi, 29, şi miercuri, 30 martie 2016; programul de lucru pentru perioada 28 martie - 2 aprilie 2016; lista rapoartelor depuse în perioada 22-29 martie 2016 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. La punctul 1 avem informarea privind distribuirea unor documente, potrivit art. 94, la casete.
			La punctul 2 avem o informare din partea domnului Marian Enache. E în sală? Nu e? O citiţi, domnule deputat? Subsemnatul Enache Marian, deputat în Circumscripţia electorală nr. 29, judeţul Neamţ, Colegiul uninominal nr. 8, vă aduc la cunoştinţă că începând cu data de 25 martie 2016 am demisionat din calitatea de membru al UNPR, urmând să-mi desfăşor activitatea în Camera Deputaţilor în calitate de deputat independent. Mulţumim.
			Punctul 2 - ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor - PL-x 569, lege organică. Domnul lider PSD, domnul Pâslaru.
			Domnul Florin-Costin Pâslaru: Domnule preşedinte, Vă mulţumesc şi vă solicit retrimiterea la comisie pentru jumătate de oră - am discutat cu liderii celorlalte grupuri parlamentare - a acestui proiect de lege, pentru nişte modificări de formă. Jumătate de oră.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Până mâine, că astăzi facem numai respingeri. Pentru mâine... Pentru dezbateri, mâine. Vă rog, doamna Pocora.
			Doamna Cristina-Ancuţa Pocora: Stimaţi colegi, Vreau să mă asigur că acest proiect de lege va sta la comisie doar jumătate de oră, că se va afla pe ordinea de zi a plenului din această săptămână şi că-i vom da şi vot final în această săptămână.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Pâslaru.
			Domnul Florin-Costin Pâslaru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cu siguranţă va sta la comisie mai puţin de jumătate de oră. Partidul Social Democrat va vota acest proiect de lege. Este vorba de formă. Înţelegem să intrăm în vot final cu o formă corespunzătoare, asigurând o limbă română corectă. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Dobre.
			Domnul Victor Paul Dobre: Domnule preşedinte, La poziţia 31, la Proiectul de Lege pentru completarea art. 1 din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică - PL-x 813/2015, în raportul comisiei s-a omis un amendament făcut de domnul deputat Gheorghe Ialomiţianu. Am discutat cu preşedintele Comisiei pentru muncă să o punem pe poziţia 2 şi să o retrimitem pentru corecţia necesară, după care să revină în plen pentru dezbatere. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule deputat. Nu terminasem procedural prima parte. Deci, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2, PL-x 569/2015 - propunere de retrimitere la comisie. Termen - mâine, da? Vot pentru? Vă rog luaţi loc în bănci şi votaţi. 108 - pentru. Împotrivă? Doamna Moldovan, împotrivă. Eraţi cu mâna sus. Deci, un vot împotrivă. Abţineri? Nu. Prezenţi şi nu votează? Unul. Deci, termen mâine, da? Propunerea domnului Dobre. Intervenţii? Nu. Vot pentru? 112. Împotrivă. Unul. Prezenţi şi nu votează? Niciunul. Mulţumesc. Domnul Márton Árpád.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Având în vedere că această lege nu a fost retrimisă ca urmare a unor dezbateri la un moment dat, ci a fost retrimis raportul, înseamnă din punct de vedere regulamentar că se rediscută întregul raport. Şi este solicitarea noastră de a se menţine textul aşa cum este în regulament, adică să aveţi în vedere rediscutarea întregului raport.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Am înţeles. Intervenţii? Domnul Pâslaru.
			Domnul Florin-Costin Pâslaru: Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Am rugămintea, pe poziţia 5 - PL-x 717 pentru a repara nişte neconcordanţe de ordin tehnic să îl retrimitem la comisie pentru o săptămână. Poziţia 5 - PL-x 717. Credeam că aveţi ordinea de zi în faţă. Este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere. O săptămână.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnule deputat, Nu... La poziţia 5 eu am altceva.
			Domnul Florin-Costin Pâslaru: Îmi cer scuze, la poziţia 13; la mine e poziţia 5. Deci, poziţia 13, e vorba de PL-x 717. O săptămână. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Propunerea liderului Grupului parlamentar al PSD. Intervenţii? Nu. Vot pentru? 116. Împotrivă? Împotrivă? 2, 3. Abţineri? Nu. Prezenţi, nu votează? Nu. Mulţumesc.
			Intrăm în dezbaterea iniţiativelor cu propuneri de respingere, de la poziţia 40. 40. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 140 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatori? Nu. Comisia? Domnul deputat Florin Gheorghe.
			Domnul Florin Gheorghe: Mulţumesc. Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 140 alin. (1) din Legea nr. 571. Comisia pentru buget, finanţe a fost sesizată spre dezbatere cu propunerea legislativă mai sus amintită. În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă. La întocmirea prezentului raport s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere negativ al Guvernului. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 8 septembrie 2015, înregistrându-şi prezenţa 31 de deputaţi din totalul de 32. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. În urma şedinţei, membrii comisiei au propus respingerea acesteia, deoarece începând cu anul 2016 intră în vigoare noul Cod Fiscal. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri generale. Domnul Ialomiţianu.
			Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. PNL-ul nu votează această iniţiativă legislativă, deoarece se referă la reducerea TVA-ului începând cu 1 ianuarie 2016. Ştim foarte bine că în 2015, când am discutat Codul fiscal, a fost o decizie politică privind modul de reducere a TVA-ului, a cotei standard. A fost o decizie bazată pe sustenabilitate. Trebuie să fim consecvenţi pentru a asigura predictibilitatea legislaţiei fiscale. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii? Nu sunt. Vot final.
			41. Propunerea legislativă pentru completarea art. 140 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatori? Nu. Comisia? Domnul Gheorghe.
			Domnul Florin Gheorghe: Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 140. În conformitate cu prevederile art. 95 din regulament, Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere cu propunerea legislativă respectivă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins această propunere legislativă. La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul negativ al Comisiei juridice, precum şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au dezbătut această propunere legislativă în şedinţa din 8 septembrie 2015. La lucrările comisiei au fost prezenţi 31 de deputaţi din cei 32 înscrişi. În urma şedinţei, membrii comisiei au propus respingerea acestei propuneri. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul Ialomiţianu.
			Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Se referă tot la reducerea TVA-ului, şi anume la introducerea cotei reduse pentru alimente. Sigur, această problemă a fost rezolvată tot de Parlament, prin Codul fiscal, această iniţiativă nu mai are obiect, deci, şi Grupul PNL va vota împotriva acestei iniţiative. Vă mulţumesc. Nu-i a mea... Nu, nu... Eu am avut o iniţiativă foarte bună, dar domnul Ponta a copiat numai jumătate.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule deputat. Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Vot final.
			42. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 140 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatorii? Nu. Comisia? Domnul Gheorghe.
			Domnul Florin Gheorghe: Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 140. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere cu propunerea legislativă, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată a respins această propunere legislativă, în şedinţa din 25 februarie 2015. La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul negativ al Comisiei pentru politică economică şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au dezbătut în şedinţa din 8 septembrie 2015 prezenta propunere legislativă. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au propus plenului respingerea acesteia, deoarece începând cu 2016 intră în vigoare noul Cod fiscal. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul Ialomiţianu.
			Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Este o iniţiativă bună. Se referă la reducerea TVA-ului la unele produse, şi aici dau exemplu pentru îmbrăcăminte, deşi s-ar impune o reducere a cotei standard la nivelul de 9%, totuşi, având în vedere decizia luată de Parlament în 2015, în consultare cu Guvernul, cred că această iniţiativă nu poate fi implementată datorită faptului că va avea un impact major asupra bugetului, şi noi am luat în calcul ce se poate face, ce impozite pot fi reduse şi cuantumul acestor impozite. Deci, nu vom susţine această iniţiativă. Sperăm ca în 2017-2018 să discutăm asemenea lucruri privind reducerea TVA-ului şi la alte produse. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii, dacă sunt? Nu sunt. Vot final.
			43. Propunerea legislativă privind completarea art. 283 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatori? Nu. Domnul Gheorghe, comisia.
			Domnul Florin Gheorghe: Raport asupra Propunerii legislative privind completarea art. 283 din Codul fiscal. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere cu propunerea legislativă. Conform prevederilor art. 75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 18 februarie 2015. La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul negativ al Comisiei pentru agricultură şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au dezbătut propunerea mai sus menţionată, în şedinţa din 8 septembrie 2015. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât trimiterea către plen a respingerii acestei propuneri, deoarece în 2016 intră în vigoare Codul fiscal. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Ialomiţianu, dezbateri generale.
			Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Domnule preşedinte, E preocuparea mea în domeniul fiscalităţii şi pot spune lucruri importante. Legat de această iniţiativă, sigur că ea a fost... conţinutul acestei iniţiative a fost discutat cu ocazia prezentării noului Cod fiscal, a proiectului noului Cod fiscal în Parlament, în comisiile de specialitate. Sigur că am adus unele reduceri ale impozitelor pentru agricultori. S-a decis la momentul respectiv că acestea sunt limitele sustenabilităţii, sigur că poate fi luată în considerare în perioada următoare această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu sunt. Vot final.
			44. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 62 alin. (2) din Legea nr. 571/2003. Iniţiatori? Comisia?
			Domnul Florin Gheorghe: Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 62. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere cu propunerea legislativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă. La întocmirea prezentului raport s-a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 8 septembrie 2015. În urma examinării propunerii, membrii comisiei au hotărât trimiterea către plenul Camerei Deputaţilor a propunerii de respingere a acesteia, deoarece începând cu anul 2016 intră în vigoare noul Cod fiscal. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Ialomiţianu.
			Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Această problemă legată de deducerea unor cheltuieli din veniturile din arendare a fost rezolvată cu ocazia aprobării Codului fiscal. Deci, această iniţiativă nu-şi mai are obiectul. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu. Vot final.
			45. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatori? Nu. Comisia?
			Domnul Florin Gheorghe: Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în 27 mai 2014. La dezbaterea propunerii legislative s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat propunerea în şedinţa din data de 8 septembrie 2015. În urma examinării propunerii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei, respingerea acestei propuneri legislative. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Ialomiţianu? Nu. Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu sunt. Vot final.
			46. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 285 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatori? Nu. Comisia?
			Domnul Florin Gheorghe: Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (2) al art. 285, Legea nr. 571/2003. În conformitate cu prevederile art. 95 al Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget a fost sesizată în fond spre dezbatere cu propunerea legislativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă. La întocmirea prezentului raport s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere negativ al Guvernului. În conformitate cu prevederile art. 61, membrii comisiei au dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din 8 septembrie 2015. În urma examinării propunerii legislative deputaţii prezenţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri legislative. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Ialomiţianu.
			Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Iniţiativa se referă la acordarea unor facilităţi fiscale în turism. Sigur că ar trebui să-i ajutăm mai mult pe cei din turism. În 2011 am redus perioada de impozitare a clădirilor destinate turismului pe litoral la 6 luni. Sigur că s-ar fi impus şi reducerea impozitului în acest domeniu. Este un domeniu important pentru economie şi merită mai mult. Sigur, avem avizul de la Guvern negativ. Îmi pare rău că de la Guvern nu a venit într-un moment oportun, atunci când am discutat Codul fiscal, o propunere de reducere a impozitului. Vrem..., totuşi, PNL-ul nu va vota această iniţiativă, deşi are la bază o realitate, adică sprijinirea domeniului turismului. Având în vedere că, deci, motivul principal este că am dat un vot pe Codul fiscal şi vrem să asigurăm predictibilitatea Codului fiscal, adică să nu-l mai modificăm o perioadă mai lungă pentru a da un semnal pozitiv mediului de afaceri. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii? Vot final.
			47. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatori? Comisia.
			Domnul Florin Gheorghe: Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 571/2003. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 25 februarie 2015. La dezbaterea propunerii legislative s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere negativ al Guvernului. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 8 septembrie 2015. În urma examinării propunerii legislative membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Ialomiţianu.
			Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Sigură că este păcat că multe iniţiative ale noastre, ale parlamentarilor, au primit aviz negativ din partea fostului Guvern, deci, a fost o perioadă când Parlamentul a fost în subordinea Guvernului şi prin decizia de a le discuta după o anumită perioadă, după ce fostul Guvern a plecat. Sigur, este o iniţiativă care se referă la reducerea TVA-ului la unele produse. Lucrul este rezolvat în Codul fiscal. Dar, totuşi, e păcat să desconsideri Parlamentul, care este organul legislativ. Adică, noi, acum, le respingem pentru că ele s-au rezolvat printr-un proiect de lege al Guvernului, iar iniţiativele noastre vor zace într-un sertar şi sigur că foarte mulţi avem o mare dezamăgire din acest punct de vedere.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii? Vot final.
			48. Propunerea legislativă pentru completarea Codului fiscal - Pl-x 298/2015. Iniţiatori? Nu. Comisia.
			Domnul Florin Gheorghe: Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Codului fiscal. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu propunerea legislativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 18 martie 2015. La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru politică economică şi punctul de vedere negativ al Guvernului. În conformitate cu prevederile art. 61, propunerea legislativă menţionată mai sus a fost dezbătută în şedinţa din 8 septembrie 2015. În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, nu? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Vot final.
			49. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 57, alineatul (4) şi a articolului 84, alineatul (2) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal. Iniţiatorii? Nu. Comisia.
			Domnul Florin Gheorghe: Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea articolului 57, alineatul (4) şi a articolului 84, alineatul (2) din Legea nr.571/2003. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul legislativ. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă. La întocmirea prezentului raport, s-a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul negativ al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; de asemenea, şi punctul de vedere al Guvernului. În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 8 septembrie 2015. În urma examinării propunerii, membrii comisiei prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Intervenţii? Nu. Vot final.
			50. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul Fiscal cu Normele Metodologice de aplicare, cu modificările şi completările ulterioare. Iniţiatorii? Nu. Comisia. Iniţiator, domnul Ciuhodaru.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. O să vi se pară paradoxal, dar, prin acest proiect, nu cer bani. Nu cer bani pentru nimeni. Aşa că mi se pare cel puţin ciudat ca această lege să fie la respingeri. Proiectul de lege prevede ca fiecare părinte să poată redirecţiona cei 2% din impozitul pe venit în acel cont de educaţie permanentă al fiecărui copil. La ora actuală, ştiţi foarte bine că Legea nr.571 prevede că acest lucru se poate face doar către organizaţiile nonprofit. Dar, nu văd de ce oricare dintre părinţi nu ar putea să redirecţioneze aceşti 2% în acel cont de educaţie permanentă, prin care copilul să-şi poată asigura ceea ce este necesar pentru educaţie. Este o măsură minimală şi ştiţi foarte bine că la ora actuală abandonul şcolar şi condiţiile în care se desfăşoară procesul de învăţământ mai pot fi cu mult îmbunătăţite, iar a redirecţiona aceşti 2% din impozitul din venit către contul de educaţie permanentă mi se pare un lucru firesc. Poate la vot, plenul este suveran, vă veţi gândi şi veţi ajunge şi dumneavoastră la concluzia că, dacă educaţie nu e, nimic nu e şi veţi permite părinţilor să redirecţioneze aceşti 2% din impozitul din venitul pe salarii către contul de educaţie permanentă al copiilor. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Comisia.
			Domnul Florin Gheorghe: Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr.571/2003. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu propunerea legislativă. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 25 februarie 2015. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ şi avizată negativ de către Guvern, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 8 septembrie 2015. În urma examinării propunerii, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Iane.
			Domnul Daniel Iane: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Iniţiativa pare bună, însă reglementarea celor 2%, redirecţionarea celor 2% a fost făcută pentru a încuraja şi a ajuta activitatea ong-urilor şi asociaţiilor. Nu are nicio logică prin care cineva îşi finanţează propriii membri ai familiei - aici, luând în considerare propunerea colegului nostru de a-şi finanţa propriul copil -, pentru că tocmai aceşti 2% au fost cu scopul de a încuraja activitatea ong-urilor care prestează servicii sociale gratuite. Deci, noi vom respinge această propunere. Mulţumim.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Iacoban.
			Domnul Sorin-Avram Iacoban: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Aş vrea să-l completez pe colegul meu. Da, e vorba de acele asociaţii de părinţi care funcţionează pe lângă şcolile şi unităţile de învăţământ din România, care pot fi finanţate astfel cu 2%. Există şi alte organizaţii nonguvernamentale care funcţionează în şcoli. Prin urmare, eu cred că asta e calea corectă prin care putem direcţiona cei 2%, nu neapărat să trimitem aceşti bani în contul, ştiu eu, rudelor sau celor care aparţin familiei. Iniţiativa este bună în principiu, dar, faptic, trebuie să respectăm şi cum funcţionează, la momentul ăsta, lucrurile în învăţământul românesc şi îndeobşte în Legislativ. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă mulţumesc. Domnul Ciuhodaru.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să remarcaţi că se creează o discriminare pozitivă pentru ong-uri în defavoarea copiilor şi a procesului de învăţământ. Nu văd de ce pot să dau banii mei, cei 2% către impozitul pe venit către orice asociaţie nonprofit şi nu pot să sprijin educaţia copiilor din România. Eu cred că este libertatea fiecăruia de a face ce vrea cu venitul său, să-l redirecţioneze către cine vrea, iar atât timp cât pentru aceşti bani există garanţia că vor fi cheltuiţi acolo unde trebuie în procesul de învăţământ, prin aceste credite de educaţie permanentă, cred că funcţia corectă este aceasta. Ştiu că plenul este suveran şi în numele tuturor părinţilor care au copii şi încearcă să-i sprijine în procesul de învăţământ, eu vă solicit să votaţi acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Vot final.
			51. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Iniţiatori? Comisia.
			Domnul Florin Gheorghe: Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2013. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu proiectul de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 30 septembrie 2014. Conform prevederilor art.75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ şi avizat negativ de către Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege în şedinţa din 8 septembrie 2015. În urma examinării proiectului, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestuia. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Intervenţii? Domnul Ialomiţianu.
			Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Este o iniţiativă foarte bună, pentru că se propune eliminarea impozitului pe investiţii, mai ales cele din agricultură, impozit introdus de Guvernul Ponta, care a dat o lovitură mare mediului de afaceri. Sigur că nu putem să susţinem această iniţiativă, că e rezolvată problema în Codul fiscal, începând de la 1 ianuarie 2016. Chiar dacă a fost o perioadă grea, perioadă de criză în 2009, 2010, 2011, guvernul de atunci, Guvernul Boc, nu s-a gândit să introducă un asemenea impozit, pentru că era vorba de o bătaie de joc la adresa mediului de afaceri şi chiar îmi pare rău că Guvernul Ponta, împreună cu colegii din PSD, nu dau doi bani pe mediul de afaceri. Mediul de afaceri este singurul sector care aduce bunăstare, bani la buget pentru pensii, salarii. Deci, România, începând din 2011, a intrat pe creştere economică, iar dumneavoastră aţi venit în 2013 şi aţi dat o lovitură mediului de afaceri, adică, vă părea rău că aveţi creştere economică. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii la dezbateri generale? Domnul Daea, vă rog.
			Domnul Petre Daea: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am intervenit pentru că în acest plen al Camerei Deputaţilor patosul în discurs, uneori, intră în zona de deformare a unei realităţi cât se poate de vizibil. Cu respectul cuvenit pentru fiecare vorbitor, cu atitudinea condescendentă şi cu luare aminte vizavi de conţinutul fiecărei interpretări de la acest microfon, nu pot să fiu de acord cu cele spuse de colegul Ialomiţianu. Şi o fac cu respectul cuvenit faţă de Domnia Sa şi faţă de mediul de afaceri. Aş vrea să-i reamintesc că mediul de afaceri a avut atenţia cuvenită din partea Partidului Social Democrat, atunci când Codul fiscal a fost fundamental schimbat. A se vedea ceea ce Domnia Sa perora cu câtva timp în urmă vizavi de reducerile care s-au operat prin Codul fiscal şi a intervenit la acest pupitru spunând că nu mai este valabil ceea ce Domnia Sa şi alţi colegi, cu respectul pe care-l port, în actul de formare a unei norme juridice, spunând că nu mai este cazul, dat fiind faptul că în Codul fiscal au fost luate o serie întreagă de măsuri de relaxare fiscală. Cred că o campanie electorală, fie ea şi dublă anul acesta, nu poate să ne întunece privirea unei analize serioase şi a unei atitudini pe măsura interpretării noastre din scaunul de deputat. Cu respectul cuvenit, i-aş spune colegului că este necesar să ne aducem aminte ce s-a întâmplat de-a lungul vremii şi să interpretăm cu obiectivitatea cuvenită anumite intervenţii pe care le avem la microfon. În speranţa că am fost bine înţeles, doresc să vă mulţumesc, domnule preşedinte, că mi-aţi dat cuvântul.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Cu mare drag, domnule deputat.
			Domnul Ion Munteanu (din sală): Nu i-a pronunţat numele.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Dar a fost cuviincios domnul deputat.
			Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Domnule deputat Daea, eu vă respect foarte mult. Dar dacă citiţi tot ce au scris specialiştii în domeniul economic, toate mesajele mediului de afaceri, atunci când s-a introdus impozitul pe construcţiile speciale, aşa, peste noapte, să ştiţi că toţi au spus că e cea mai mare greşeală a Guvernului Ponta. Şi vă spun cu tot respectul pe care-l am. Au venit şi la mine cei de la autorităţile locale, colegi din minister şi mi-au spus să introduc acest impozit. Am discutat cu mediul de afaceri, am discutat cu specialişti şi au spus că ar fi cea mai mare greşeală. Toţi au spus, când s-a introdus acest impozit, au spus că e cea mai mare greşeală a Guvernului Ponta. Şi mai este o greşeală, acea taxă de 7 eurocenţi, care a dus ca preţul la carburanţi să fie atât de mare, încât s-au încasat mai puţini bani. Dar, să ştiţi că acest impozit peste noapte, fără nicio gândire, numai ca să aducem nişte bani, nu stabiliţi contabiliceşte la Ministerul de Finanţe, vă spun că a fost cea mai mare greşeală a Guvernului Ponta. Şi vreau să vă spun că am avut o iniţiativă pentru a scoate acest impozit şi am primit aviz negativ. Iar atunci când s-a venit cu Codul fiscal, Guvernul Ponta nu a avut în vedere scoaterea acestui impozit. Şi, atunci, cum putem să spunem că avem grijă de mediu de afaceri, când lovim chiar în investiţii? Adică cele care creează locuri de muncă. Poate, sigur, că am zis de PSD şi suntem în campanie, dar vă spun că a fost cea mai mare greşeală a Guvernului Ponta, introducând acest impozit. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumim. Vot final.
			52. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.140 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatori? Comisia.
			Domnul Florin Gheorghe: Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art.140 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 10 iunie 2015. La întocmirea raportului, s-a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi punctul de vedere negativ al Guvernului. În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 8 septembrie 2015. În urma examinării propunerii şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei respingerea acesteia. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri generale? Nu. Mulţumesc.
			53. Proiectul de Lege pentru modificarea art.251 alin.(8) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatori? Comisia.
			Domnul Florin Gheorghe: Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art.251 alin.(8) din Legea nr.571/2003. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege. Conform prevederilor art.75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 28 noiembrie 2013. La întocmirea prezentului raport, s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ. În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au dezbătut în şedinţa din 8 septembrie 2015 prezentul proiect de lege. În urma examinării proiectului, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestuia. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Intervenţii? Nu. Mulţumesc.
			54. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatori? Comisia.
			Domnul Florin Gheorghe: Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 3 iunie 2014. La dezbaterea propunerii s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere negativ al Guvernului. Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au dezbătut acest proiect de lege în şedinţa din 8 septembrie 2015. În urma examinării propunerii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei respingerea acesteia. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, domnule Ialomiţianu.
			Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Iniţiativa este bună. Legat de deducerea pentru finanţarea cheltuielilor de sponsorizare şi mecenat, să ştiţi că Parlamentul, în comisiile de finanţe buget, a găsit o soluţie mult mai bună. Am mărit deducerea, şi anume, 20% din impozit şi 0,5% din cifra de afaceri. Legat de impozitul veniturilor microîntreprinderilor, am găsit o soluţie şi mai bună, nu numai 3%, ci aplicarea unor cote mai mici în cazul în care microîntreprinderile au un număr de salariaţi. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii? Domnul Itu.
			Domnul Cornel Itu: Ca iniţiator al acestei propuneri legislative, eu le mulţumesc colegilor care s-au gândit şi au analizat în profunzime şi, iată, dăm o nouă notă pentru sponsorizare şi mecenat pentru cultură, educaţie, sport şi alte activităţi. Mulţumesc mult.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu. Vot final.
			55. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatori? Comisia.
			Domnul Florin Gheorghe: Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.571/2003. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă. Conform prevederilor art.75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 4 martie 2015. La dezbaterea propunerii legislative s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere negativ al Guvernului. Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 8 septembrie 2015. În urma examinării propunerii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Intervenţii? Nu.
			56. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Iniţiator? Comisia. Domnul Buicu.
			Domnul Corneliu-Florin Buicu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La întocmirea prezentului raport, am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, punctele de vedere ale Guvernului, ale Ministerului Sănătăţii. La dezbateri a participat secretarul de stat Răzvan Vulcănescu. În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative de modificare şi completare a Legii nr.95, din următoarele considerente: aceasta reglementează eliminarea Ministerului Sănătăţii din procedurile de aplicare a criteriilor şi standardelor de dotare a cabinetelor medicale; modificarea procedurilor referitoare la autorizarea profesiei în baza numărului minim de credite EMC poate duce la anularea suspendării dreptului de practică în cazurile în care numărul de credite nu este atins, fapt ce va avea repercusiuni negative asupra calităţii actului medical. În raport cu obiect şi conţinut, propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Intervenţii? Nu.
			57. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Iniţiatori? Domnul Ciuhodaru.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: Doamnelor şi domnilor, Dumneavoastră ştiţi cât costă să aduci pe lume un copil sănătos în România? Teoretic, toate consultaţiile şi investigaţiile sunt gratuite. Dar, în practică, dar, în practică, gama de servicii oferite de către stat şi durata acestora este extrem de limitată. Proiectul meu de lege prevede ca toate consultaţiile, investigaţiile şi tratamentele necesare pentru monitorizarea corespunzătoare a sarcinii să fie asigurate gratuit, ca în Anglia, ca în ţările europene, ca în ţările normale, în aşa fel încât să vedem că şi în România acele politici demografice dezastruoase sunt corectate. Poate nu ştiaţi, dar doar două din trei gravide se prezintă la medic, pentru că sunt costuri extrem de importante în ceea ce priveşte consulturile prenatale. Poate nu ştiaţi, dar suntem ţara cu cea mai mare mortalitate infantilă, dublă, faţă de media europeană. Poate nu ştiaţi, dar suntem într-un declin spectaculos al natalităţii cu un minim istoric de doar 195 de mii de nou-născuţi în fiecare an. Acest proiect de lege corectează măcar o parte din aceste consecinţe nefaste şi introduce într-adevăr politici demografice în cadrul unui program naţional de stimulare a natalităţii şi de corecţie a sănătăţii reproducerii. Gândiţi-vă de trei ori când veţi respinge acest proiect de lege. Statul se pare că nu are bani pentru nimic şi pentru nimeni. Dar dacă nu are bani nici pentru mamă şi copil, atunci pentru ce mai este stat? Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Comisia? Raport. Domnul Buicu.
			Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul doctor Ciuhodaru are dreptate în prezentarea indicatorilor. Dar, revenim la Pl-x 87 şi pot să vă spun că am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, punctul de vedere negativ al Guvernului. La dezbateri au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul de 19. În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului respingerea propunerii legislative din următoarele considerente: serviciile medicale cuprinse în propunerea de modificare şi completare a art.237 sunt deja prevăzute în cadrul serviciilor medicale acordate în asistenţa medicală primară de specialitate ambulatorie şi în spital, în condiţiile contractului-cadru. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Intervenţii? Nu sunt. Mulţumesc. Suspendăm şedinţa consacrată dezbaterilor. Urmează şedinţa consacrată Orei ministrului. Pauză, un minut.
			După pauză
			Domnul Petru Gabriel Vlase: La punctul 4 al ordinii de zi avem dezbateri politice cu participarea doamnei ministru al finanţelor publice, doamna Anca Dana Dragu, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Codul fiscal şi mediul de afaceri". Potrivit art.205 din regulament şi programului de lucru, în şedinţa de azi, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri publice la solicitarea Grupului PNL, cu tema mai sus menţionată. Din partea Guvernului, participă doamna ministru Anca Dana Dragu. Având în vedere prevederile regulamentare şi propunerile Biroului permanent şi Comitetului liderilor, vă prezint procedura de desfăşurare a dezbaterilor şi timpul maxim care să fie alocat participanţilor, după cum urmează: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute pentru prezentarea temei de dezbatere; reprezentantul Guvernului - 5 minute pentru a răspunde; reprezentantul grupului care a solicitat dezbaterea, încă 3 minute pentru lămuriri suplimentare; grupurile parlamentare şi reprezentantul deputaţilor neafiliaţi - 3 minute pentru fiecare grup şi un minut pentru reprezentantul deputaţilor neafiliaţi; reprezentantul Guvernului, la final, 5 minute pentru răspunsuri. Obiecţii? Nu. Vot pentru? Vot pentru? 151. Împotrivă? Abţineri? Niciunul. Prezenţi, nu votează? Nu. Vă mulţumesc. Propunerile aprobate. Începem dezbaterile. Din partea Grupului parlamentar al PNL, pentru prezentarea temei, domnul deputat Gheorghe-Eugen Nicolăescu. Vă rog, 5 minute.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnă ministru al finanţelor publice, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a solicitat, doamnă, prezenţa dumneavoastră în Parlament pe tema "Codul fiscal şi mediul de afaceri", având ca argument principal faptul că anul 2016 este primul an de aplicare a noului Cod fiscal. PNL a reuşit să impună măsuri de relaxare fiscală şi a anticipat corect că anul 2016 reprezintă momentul prielnic aplicării unor astfel de măsuri stimulative, care să conducă la o consolidare a întreprinderilor mici şi mijlocii româneşti, la o creştere economică sănătoasă, generatoare de mai multe locuri de muncă mult mai bine plătite, astfel încât nivelul de trai al românilor să se îmbunătăţească în mod real. Doamnă ministru, România nu duce lipsă de legi bune, cu obiective generoase şi cu principii moderne. Din păcate, în prea multe cazuri observăm o implementare defectuoasă. Motivul principal pentru care astăzi dezbatem pe marginea acestei teme este legat de preocuparea noastră că noul Cod fiscal va trebui să beneficieze de o implementare corectă şi coerentă. Iar măsurile prevăzute în acesta să fie garanţia unei politici fiscale stimulative pe termen mediu şi lung. Nu cred că trebuie să mai spun că de buna implementare a Codului fiscal din anul 2016 depinde, în mod crucial, implementarea de la 1 ianuarie 2017 a măsurilor prevăzute, precum şi încrederea întregului mediu de afaceri că relaxarea fiscală este reală, şi nu una de formă, declarativă sau pe hârtie. Doamnă ministru, Doresc să vă prezint câteva dintre aşteptările PNL, aşteptări de primă rundă în legătură cu implementarea noului Cod fiscal. În primul rând, unul dintre obiectivele majore ale legiuitorului cuprinse în acest nou Cod fiscal a fost acela al simplificării fiscale, ca element esenţial al încurajării conformării voluntare fiscale. Relaxarea fiscală prevăzută de noul Cod fiscal nu trebuie să fie înăbuşită de o creştere nejustificată a procedurilor administrative, a numărului de formulare, a declaraţiilor suplimentare mai mult sau mai puţin necesare, aşa cum se întâmplă în acest moment. Ştiţi foarte bine, ca şi noi, că, pentru orice agent economic, procedurile fiscale suplimentare înseamnă tot costuri, tot bani suplimentari afectaţi sarcinilor fiscale. Pentru noi întrebarea este concretă: care sunt măsurile care se impun pentru a remedia aceste derapaje? În al doilea rând, un obiectiv major care a fost înscris pentru prima dată în Codul fiscal al României se referă la predictibilitatea politicii fiscale în România. Aş vrea să ne amintim cu toţii că cea mai puternică nemulţumire a mediului de afaceri din România era legată chiar de impredictibilitatea politicii fiscale de la noi din ţară, date fiind modificările majore care se operau la nivelul politicii fiscale. În prezent, urmare a faptului că PSD a ignorat şi a descurajat profesiile liberale, persoanele fizice autorizate şi micii întreprinzători, prin creşterea fiscalităţii, au apărut nemulţumiri uriaşe. Ce intenţii aveţi de a opera modificări - normale, le-am numi noi - pentru ca aceşti oameni să fie trataţi cu respect pentru munca lor? În altă ordine de idei, potrivit noului Cod fiscal, Ministerul Finanţelor Publice are atribuţia elaborării normelor metodologice pentru aplicarea unitară a acestei legi. Solicitarea noastră expresă este ca normele de aplicare să fie clare, uşor de implementat şi să nu deturneze în niciun fel voinţa legiuitorului şi să nu supuneţi contribuabilul la interpretări ciudate ale legii. Ascultaţi-i, doamnă ministru, pe contribuabili, vorbiţi cu ei şi înainte de elaborarea normelor şi după adoptarea acestora, iar dacă se constată că efectele nu sunt cele dorite, aveţi curajul şi determinarea să le revizuiţi în beneficiul contribuabilului şi al bugetului. Despre ANAF, în general, numai de bine. Cred cu tărie că această instituţie trebuie să-şi schimbe în mod radical atitudinea şi strategia faţă de contribuabili. Această instituţie a demonstrat, deja, că hărţuind, ameninţând sau alergând agenţii economici cu girofarul nu a colectat venituri mai mari la bugetul public. Această abordare şi-a demonstrat pe deplin ineficienţa. Inspectorii ANAF, printr-un tratament nediscriminatoriu al contribuabililor, trebuie să devină partenerul acestora. Acţiunilor lor să se deplaseze în zona prevenirii fraudei fiscale, a sprijinirii şi consilierii contribuabilului şi a protejării acestuia în faţa abuzurilor ori a concurenţei neloiale făcute de evazionişti. Nu întâmplător am lăsat către final un principiu la care ţin foarte mult, şi anume sustenabilitatea pe termen lung a politicii fiscale. Acest lucru depinde în mod crucial de felul în care Guvernul va fi capabil să gestioneze execuţia bugetară din acest an. Dacă ne uităm la execuţia bugetară pentru primele două luni din acest an, în special pe capitolele privitoare la cheltuielile cu investiţiile publice, putem să spunem că semnalele nu sunt încă de bun augur, însă aşteptăm ca Executivul să recupereze acest start timid în următoarele aproape zece luni. De asemenea, consider că o prioritate a echipei dumneavoastră trebuie să fie şi cheltuielile bugetare, şi sustenabilitatea fiscal-bugetară. Doamnă ministru şi stimaţi colegi, Codul fiscal cuprinde cea mai mare parte a măsurilor de politică fiscală pe care PNL le-a prevăzut şi în programul său de guvernare. PNL ţine foarte mult ca măsurile de relaxare fiscală să reprezinte cu succes în România şi un model pentru alte state europene. De aceea, o spun răspicat de la această tribună: PNL nu va permite ca măsurile fiscale care au fost orientate către stimularea creşterii economice, către crearea de noi locuri de muncă, către revigorarea întreprinzătorilor mici şi mijlocii din România să fie implementate defectuos, generând astfel neîncredere. Creşterea nivelului de trai, scopul final al tuturor politicilor fiscale cuprinse în noul Cod, trebuie să rămână prioritatea dumneavoastră în acest mandat. Şi, nu în ultimul rând, doamnă ministru, am spus-o şi la învestitura Guvernului Cioloş, şi la adoptarea Legii bugetului de stat şi o voi spune din nou şi astăzi, că vă susţinem, însă nu necondiţionat, ci vom monitoriza acţiunile Guvernului şi vom reacţiona ori de câte ori considerăm că se înregistrează derapaje sau îndepărtări de la obiectivele noastre naţionale. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Doamnă ministru, vă rog, aveţi cinci minute.
			Doamna Anca Dana Dragu (ministrul finanţelor publice): Bună ziua! Doamnelor şi domnilor parlamentari, Vă mulţumesc pentru invitaţia făcută şi pentru prilejul dat pentru a lămuri câteva aspecte fiscale la zi. ANAF este una dintre instituţiile-cheie din Guvernul României, de aceea reforma începută trebuie nu doar continuară, ci şi accelerată. Această situaţie va conduce la creşterea conformării voluntare şi la aplicarea unui tratament just contribuabililor. Am subliniat şi în această dimineaţă, la raportul ANAF, faptul că rolul instituţiei este foarte important în economia românească, aduce veniturile publice necesare pentru a finanţa educaţia, sănătatea, lucrările de infrastructură. De aceea, instituţia trebuie să fie una modernă, care lucrează pentru contribuabili şi le oferă servicii de calitate. Relaţia dintre ANAF şi contribuabili, după cum spuneam, trebuie să fie una de parteneriat. Unul dintre obiectivele-cheie este să asigurăm un cadru fiscal bugetar adecvat, care să conducă la creşterea încrederii mediului de afaceri, la stimularea investiţiilor, dar şi la simplificarea birocraţiei. Ne propunem să implementăm măsuri de reformă ireversibile, care vizează creşterea eficienţei şi transparenţei politicii de utilizare a banilor publici. Ministerul Finanţelor Publice împreună cu ANAF sunt parte activă a procesului început odată cu iniţiativa guvernamentală de reducere a birocraţiei. Astfel, lucrăm la soluţii pentru simplificarea semnificativă a formularelor fiscale şi a procedurilor şi mă refer aici, în principal, la simplificarea formularelor 0.88 şi 394. În ceea ce priveşte 0.88, vom veni cu modificări pentru simplificarea acestuia în sensul: eliminării întrebărilor legate de cazierul fiscal, deoarece acestea sunt informaţii pe care ANAF deja le deţine. Acolo unde nu se renunţă la întrebare, se simplifică, nu se mai solicită acea apostilă pentru diplome şi declararea veniturilor se poate face în tranşe. Cel mai important aspect, însă, vizează schimbarea administratorului sau a sediului unei firme. ANAF nu le va mai cere contribuabililor aflaţi în această situaţie să depună declaraţia 0.88, cu excepţia cazurilor în care există risc fiscal ridicat. Cu privire la formularul 394, şi aici apar modificări. Codul numeric personal devine opţional. Acesta trebuie declarat doar în cazul facturilor de peste 10 mii de lei. De asemenea, formularul nu se va mai depune retroactiv, acesta va intra în vigoare de la 1 iulie şi societăţile nu mai trebuie să declare încă o dată facturile emise sau primite în primul semestru al anului. În paralel, lucrăm şi la introducerea unor sisteme simplificate de plată, plata on-line sau cu cardul la ghişeu, dar şi la declararea taxelor care să încurajeze conformarea voluntară a cetăţenilor, în special a celor care desfăşoară activităţi pe piaţa neagră. Lucrăm la ghiduri care să vină în întâmpinarea nevoii de informare a contribuabililor şi care să încurajeze conformarea voluntară. Este nevoie stringentă de apropierea de contribuabil. Din aprilie, veţi găsi la ghişeele ANAF şi pe site-ul instituţiei ghiduri de informare pe categoriile principale de venit. Primul ghid este dedicat arendei şi arendaşilor. Urmează cele patru venituri din chirii, venituri obţinute de personale fizice autorizate şi cele obţinute din drepturi de autor. Din iunie, fiecare român, persoană fizică, îşi va putea plăti taxele şi impozitele cu cardul. În acest moment, evaluăm mai multe soluţii printre care se află şi înrolarea ANAF în platforma ghişeul.ro. De asemenea, analizăm gradul de compatibilitate tehnică şi costuri. Pentru că au fost anumite clarificări în Codul fiscal şi în normele de aplicare a Codului fiscal, am prelungit cu trei luni, până la 30 iunie, termenul în care persoanele fizice şi juridice pot plăti impozitele pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport, iar termenul de declarare l-am prelungit până la 31 mai. În ceea ce priveşte relaţia cu mediul de afaceri, aceasta nu trebuie definită prin volume uriaşe de documente, formulare de completat şi căi anevoioase de plată, ci printr-un parteneriat care are la bază instrumente simple de declarare, căi rapide de plată care să conducă la un grad mare de conformare voluntară. De asemenea, inspecţiile fiscale trebuie orientate nu către controale de fond la un număr mare de contribuabili, ci către controale tematice, care să ţină cont de analizeze de risc. Vrem să-i încurajăm pe cei care se conformează voluntar şi să-i oprim pe cei care fac evaziune fiscală. Toate acestea sunt măsuri importante, care ne dau confortul atingerii ţintei de deficit asumate pentru anul 2016, în condiţiile unei creşteri economice sustenabile. Sigur, o colectare mai bună nu este suficientă. Aceasta trebuie însoţită de o cheltuire eficientă a banilor publici şi de o prioritizare a cheltuielilor. Sunt aspecte la care ne uităm cu multă atenţie şi pe care le monitorizăm în mod constant. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Grupul PNL, lămuriri suplimentare, trei minute. Le-aţi consumat la început, dar, din... Două.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Domnule preşedinte de şedinţă, Generozitatea dumneavoastră va fi răsplătită. În primul rând, tema pe care noi am supus-o dezbaterii de astăzi se cheamă "Mediul de afaceri şi Codul fiscal". Aş fi vrut din partea Ministerului Finanţelor Publice, pe lângă atât de multe exemple de neconcordanţă între ceea ce a făcut în 2015 şi ceea ce se întâmplă în 2016, atât de multe întoarceri, atât de multe piruete, că au fost făcute prost unele formulare, că au fost birocratic întocmite, că i-au încurcat pe contribuabili, faptul că s-a prelungit termenul pentru impozitul pe clădiri şi pentru mijloacele de transport grevează asupra bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, deci pe lângă toate aceste lucruri - pe care e bine că doamna ministru le-a spus de la această tribună - aş fi dorit să aflu mai mult pe politici fiscale, pe ceea ce se doreşte din punct de vedere al predictibilităţii şi sustenabilităţii. Ce se întâmplă cu Codul fiscal prin aplicarea lui în economia românească în 2016, cum aşezăm mai departe anii următori, astfel încât să avem un Cod fiscal care să nu se mai schimbe în fiecare an şi pentru o perioadă mai lungă de timp fiecare contribuabil să ştie cum îşi face planul de afaceri şi cum îşi gândeşte, până la urmă, investiţia în care şi-a pus speranţe. Aceasta era dorinţa noastră de la această dezbatere. Din păcate, poate, în ultima parte, la răspunsul final pe care doamna ministru ni-l va da, vom încerca să aflăm şi asemenea lucruri. Până în acest moment, cred că este o dezbatere ratată. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Grupurile parlamentare. Domnul Florin Gheorghe, UNPR.
			Domnul Florin Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Doamnă ministru, Probabil că mulţi dintre colegii parlamentari ar spune că este încă prematur să facem o evaluare a performanţelor dumneavoastră în funcţia de ministru al finanţelor. Cu toate acestea, nu trebuie să pierdem din vedere că s-au scurs deja peste patru luni de la învestitură şi încă nu se întrevăd schimbări semnificative nici în execuţia bugetară a investiţiilor publice şi nici în zona diminuării evaziunii fiscale. Am constatat cu surprindere că mulţi invocă mandatul limitat al acestui guvern ca principală cauză a lipsei unei performanţe tangibile. Însă când vrei să faci treabă poţi măcar să demarezi proiecte şi procese chiar şi într-un interval de timp foarte scurt. Doamnă ministru, Să ştiţi că toţi cei care au acordat încrederea prin vot Guvernului din care faceţi parte nu au uitat angajamentele asumate de dumneavoastră atât la învestitură, cât şi cu ocazia dezbaterii bugetului pe 2016, dar şi în altele, asumate prin comunicări publice. Una dintre promisiuni - încă neconcretizată - se referă la stimularea mediului de afaceri care are producţia orientată către exporturi. Din nefericire, datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică pentru primele luni ale anului arată un declin evident al exporturilor, cea mai mare contracţie fiind în zona constructoare de maşini. Vedem însă cum înfloresc importurile intracomunitare, tot mai greu de înfruntat de către IMM-urile româneşti. Cum v-aţi propus să-i sprijiniţi în mod real pe acei agenţi economici care înfruntă concurenţa acerbă de pe pieţele externe sau care încearcă să subziste în ţară, ştiind că toate statele membre utilizează toate pârghiile naţionale pentru a-şi proteja capitalurile interne şi a-şi spori prezenţa pe pieţe? Vă întreb pentru că nu am sesizat că aţi avea vreo intenţie în acest sens. Mi-aş permite să vă sugerez implementarea anticipată a reducerii supraaccizei la carburanţi, care nu a adus sume exorbitante la buget, dar care ar face transportatorii să alimenteze în România şi ar diminua costurile de transport pentru exportatori. De asemenea, v-aţi asumat o prioritizare a investiţiilor publice imediat ce vremea bună va permite deschiderea şantierelor. Vremea bună a venit, investiţiile nu au fost încă prioritizate, iar şantierele pentru infrastructură întârzie să apară. Sunt multe de spus şi despre performanţele ANAF, însă sper ca noul şef al acestei instituţii, care a avut activităţi profesionale şi în mediul privat, să aibă capacitatea să înţeleagă şi să sprijine agenţii economici de bună-credinţă. Aşadar, mi-aş dori să nu uite dificultăţile pe care le-a întâmpinat Domnia Sa în relaţiile cu autorităţile fiscale atunci când era de cealaltă parte a baricadei. Dacă nu a uitat deja, am convingerea că performanţele ANAF vor creşte, iar relaţiile cu mediul de afaceri vor intra într-o nouă abordare. Nu aş vrea să trecem foarte uşor peste riscurile pe care le semnează deja execuţia bugetară destul de timidă pentru primele luni ale anului. Astfel, dacă se menţine acest ritm al încasărilor fiscale, cu siguranţă că nu vom putea realiza veniturile bugetare de peste 30% din PIB, în vreme ce cheltuielile bugetare au crescut consistent în acest an, iar Guvernul pare că are în intenţie să le majoreze. Cum veţi susţine, de pildă, implementarea Legii salarizării unitare în sistemul public, dacă deficitul este deja la o limită maximă? Aşadar, în ciuda optimismului privind creşterea încasărilor ca efect de runda a doua, este foarte posibil să se concretizeze anticipaţiile Comisiei Europene, iar România să intre încă din anul 2016 în procedura privind deficitul excesiv. Confirmaţi sau infirmaţi estimările Comisiei, care nu atrage atenţia doar ca să se afle în treabă? Doamnă ministru, Aveţi posibilitatea să demonstraţi că măsurile cuprinse în noul Cod fiscal vor ajunge deopotrivă atât în buzunarele românilor printr-o creştere a puterii de cumpărare, dar şi în reducerea costurilor totale şi unitare ale agenţilor economici. Depinde în mod crucial de abilitatea dumneavoastră de a o face, însă trebuie demonstraţi şi că faceţi ceva în acest sens. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Clement Negruţ, Grupul ALDE. Aţi schimbat? O greşeală a staffului. Vă rog.
			Doamna Cornelia Negruţ: Domnule preşedinte, Doamnă ministru, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Realitatea României ultimilor 10-15 ani arată că dezvoltarea economică nu se poate realiza în absenţa măsurilor de guvernare cu caracter liberal. Economia românească are nevoie de o componentă liberală în cadrul guvernării, însă, din ceea ce constatăm în ultima perioadă, noul Executiv s-a mişcat extrem de lent în ceea ce priveşte punerea în aplicare a noilor prevederi ale Codului fiscal. Deciziile politico-economice generate de fostul guvern, susţinut de ALDE, prevedeau încurajarea reluării consumului intern prin reducerea TVA-ului a unor accize şi diminuarea altor categorii de impozite. De asemenea, modificarea Codului fiscal a urmărit sprijinirea mediului de afaceri, creşterea investiţiilor, cu un accent sporit pe dezvoltarea capitalului autohton şi a întreprinzătorilor români. ALDE a susţinut Codul fiscal şi o agendă de măsuri economice de dreapta, respectiv drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Din păcate, actualul guvern a dat dovadă de bâlbâieli nepermise în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor acestui document, iar întârzierea de aproape trei luni a emiterii normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal este doar un exemplu în acest sens. De asemenea, scăderea TVA-ului, modificarea impozitului perceput microîntreprinderilor, precum şi celelalte facilităţi acordate prin Codul fiscal au însemnat venituri în scădere pentru bugetul de stat. Încasări mai slabe vor trebui suplimentate prin împrumuturi ale statului. Astfel, după intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, deficitul bugetului general consolidat a crescut pentru anii 2016-2017 de la 1,1% din PIB şi, respectiv, 0,9% din PIB, conform unei strategii fiscal-bugetare emisă pentru perioada 2015-2017, la 2,8% din PIB pentru anii 2016 şi 2017, potrivit strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2016-2018. Încasările mai slabe vor trebui suplimentate prin noi împrumuturi ale statului, şeful Trezoreriei anunţând deja că România trebuie să împrumute 28 de miliarde de lei pentru a acoperi pierderile. În urma intrării în vigoare a noului Cod fiscal şi a noului Cod de procedură fiscală, responsabilii din domeniul fiscal au reclamat o serie de nemulţumiri, după cum urmează: Lipsa unor precizări clare în norme privind cuantumul garanţiilor aferente antrepozitorilor fiscali şi a modului de reducere a acestora în funcţie de comportamentul fiscal. Lipsa precizărilor şi a unor norme tranzitorii privind modul de administrare a dosarelor de transfer întocmite potrivit procedurii vechi. În privinţa acordului de preţuri de transfer, noua procedură prevede cumularea valorilor tranzacţiilor efectuate, ceea ce duce la obligaţia mai multor contribuabili de a depune documentaţia pentru obţinerea acordului de preţuri de transfer. Reanalizarea reglementărilor privind recunoaşterea pierderilor neimpozabile în cazul produselor accizabile aflate în regim suspensiv de accize, fie că se află în deplasare şi recunoaşterea se face în baza unor studii, fie că se află în cadrul antrepozitelor şi normelor tehnice ale instalaţiilor de procesare, nu au întotdeauna în vedere factorii de mediu şi calitatea materiilor prime utilizate efectiv. Reacţia rapidă a autorităţilor vizavi de povara fiscală a profesiilor liberale prin impunerea suplimentară cu 10,5%, respectiv contribuţia la asigurărilor sociale în condiţiile în care această plată suplimentară nu constituie avantaj la stadiul de cotizaţie al persoanei, lucru care a dus la desfiinţarea multor PFA-uri. De asemenea, specialiştii direct confruntaţi reclamă: declaraţia 088 - despre care aţi vorbit, doamnă ministru, şi ne bucurăm, pentru că împreună şi cu preşedintele ANAF-ului veţi lucra la modificarea acesteia; declaraţia 394, pe care, de asemenea, aţi amintit-o. Nu în ultimul rând, oameni din sistem susţin că nedefinirea noţiunii de consultanţă din cadrul definiţiei microîntreprinderilor are ca efect imposibilitatea încadrării la microîntreprindere a unei societăţi de consultanţă fiscală care desfăşoară activitate de consultanţă fiscală autorizată potrivit O.G. nr.71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală ca profesie liberală şi care are Cod CAEN distinct. Totodată, data la care devine obligatorie depunerea declaraţiei fiscale a fost preluată din vechiul Cod de procedură fiscală cu aproximativ acelaşi conţinut. Respectiv declaraţia de înregistrare fiscală se depune în termen de 30 de zile de la data eliberării actului legal de funcţionare, data începerii activităţii, data obţinerii primului venit sau dobândirii calităţii de angajator, după caz, în cazul persoanelor fizice, fapt care creează aplicarea unui tratament neunitar la nivelul administraţiilor financiare locale. Chiar dacă nu are prea mult la dispoziţie, actualul guvern trebuie să-şi calibreze politica fiscală spre a continua măsurile pozitive ale reformelor din ultimii ani şi, în acelaşi timp, să demonstreze predictibilitatea şi plusvaloarea pentru economia naţională, cu rezultate palpabile, nu doar declarative. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Ialomiţianu, PNL.
			Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnă ministru, Stimaţi colegi, Parlamentul a aprobat atât Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală la cererea mediului de afaceri, pentru a da mediului de afaceri o legislaţie mai suplă, pe înţelesul contribuabililor. Nu ne-am referit numai la reducerea de impozite şi taxe, ci şi la o legislaţie care să nu îngreuneze activitatea agenţilor economici. Doamnă ministru, poate vă întrebaţi de ce v-am invitat în Parlament să discutăm despre aplicarea Codului fiscal şi, trebuie să vă spun, şi a Codului de procedură fiscală. În calitate de ministru de finanţe, răspundeţi de legislaţia în domeniul fiscal. E o responsabilitate a dumneavoastră, chiar dacă unele ordine sunt semnate de preşedintele ANAF-ului, aveţi departamente de legislaţie. Din păcate, semnalele de la mediul de afaceri sunt negative. Că tot ceea ce s-a lucrat în 2015, poate s-a început din 2011, legat de schimbarea Codului fiscal, semnalele sunt negative şi riscăm să... tot ce s-a muncit în Parlament să se ducă pe apa sâmbetei. Din păcate, în Ministerul Finanţelor, şi-mi pare rău că trebuie s-o spun, că sunt foarte mulţi colegi cu care am lucrat din ’97, când am intrat în sistem, şi în ANAF sunt colegi care elaborează legislaţie în mod excesiv, şi vă spun, fără efecte asupra încasărilor bugetare. Şi vă dau un exemplu din perioada când eram ministru de finanţe. S-a introdus un registru al operatorilor intracomunitari, s-a spus că se va reduce evaziunea fiscală. Doamnă ministru, n-au fost efecte pozitive. Acum, colegii de la ANAF spun: trebuie să elaborăm foarte multă legislaţie şi legat de acel formular 0.88. Vă spun că, discutând cu mediul de afaceri, mulţi agenţi economici de bună-credinţă care îşi plătesc impozitele şi taxele au fost blocaţi de către ANAF şi Ministerul Finanţelor. Sunt în situaţia să intre în faliment. Şi sunt cei din zona producţiei. Şi atunci ne punem întrebarea: acel Cod fiscal pentru cine l-am dat? L-am dat pentru cei care fac importuri, şi se vede foarte clar că avem o creştere economică bazată pe consum şi care antrenează importurile şi nu pe ofertă. Aţi spus, în momentul în care aţi fost audiată în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, că vă ocupaţi de implementarea de reforme pentru a creşte PIB-ul potenţial. Păi dacă dispar firmele din România din cauza aplicării legislaţiei, cum să crească PIB-ul potenţial? Şi noi discutăm cu oamenii de afaceri. Ne spun, "Domnule, aţi spus că ne daţi un Cod fiscal mult mai suplu, mai simplificat". Iar prin legislaţia secundară, vedem că viaţa contribuabililor este îngreunată. Şi nici nu mă mir că în februarie, încasările, februarie 2016, aveţi încasări mai mici decât în februarie 2015, cu aproape o jumătate de miliard de lei, pentru că multe firme nu mai pot plăti. Iar legat de imaginea ANAF-ului. Doamnă ministru, cum v-aţi fi simţit în data de 31 decembrie, la ora 23, cu echipa de la ANAF în control la acele unităţi care organizau revelionul, când toate plăţile s-au făcut anticipat? Chiar până acolo s-au dus? Să ştiţi că nici în perioada dinainte de ’90 nu erau controale de genul acesta. Credeţi că aşa puteţi să încasaţi sume mai mari? Sau sunt firme care în perioada din decembrie vindeau, cele din domeniul alimentar, se opreau cozile care erau... şi trebuia să se facă controlul, adică să se oprească activitatea economică. Eu ştiu că un control nu trebuie să afecteze activitatea economică. Şi să ştiţi că veţi avea sume mult mai mici la buget, din cauza şi a legislaţiei, şi a modului în care se aplică legislaţia. Spuneţi că veţi face, veţi cutare... Nu, trebuie făcut acum! Şi, legat de reorganizarea ANAF-ului, e un principiu, doamnă ministru, pe care îl ştiţi, şi la Bucureşti, şi la Bruxelles, şi la Londra, şi la Paris, unitatea fiscală trebuie să fie apropiată de contribuabili. Păi, prin modul de organizare al ANAF-ului, şi continuaţi acea politică care a început în 2015, îndepărtaţi ANAF-ul... pe contribuabil de ANAF, prin reorganizarea administraţiei contribuabililor mijlocii. Pentru că nu aveţi un sistem electronic. Sigur, că m-aş bucura ca toţi să-şi declare impozitele, să le plătească de acasă, dar nu funcţionează. Şi trebuie, uitaţi, e colegul de la Hunedoara, trebuie să meargă până la Timişoara, colegi din Alba trebuie să meargă până la Braşov, să-şi plătească... Punem oamenii pe drumuri. Nu aşa se organizează ANAF-ul! Şi, pe urmă vă plângeţi că nu aveţi bani pentru indemnizaţiile pentru creşterea copiilor sau alţi bani, pentru că prin modul de funcţionare o să aveţi din ce în ce mai puţini bani. Îmi pare rău că trebuie s-o spun, că am lucrat în Ministerul Finanţelor, dar oamenii din Ministerul Finanţelor spun că modul de organizare a activităţii şi elaborarea legislaţiei nu-i face mai eficienţi şi-i pun în dificultate în faţa mediului de afaceri. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Aurel Vainer, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Vă rog, domnule profesor. Deschideţi microfonul, vă rog, vă rog să deschideţi de jos, de acolo.
			Domnul Aurel Vainer: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnă ministru, Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi, Subiectul de astăzi e pe cât de important, pe atât de vast şi de complex. E greu ca într-o oră să discutăm marile probleme ale mediului de afaceri şi ale rolului sistemului fiscal, al fiscalităţii, al pieţei financiare într-un mediu de afaceri. În lumea de astăzi, fără bani nu se fac afaceri, fără bani mulţi investiţi în afaceri, iar nu se fac afaceri. De aceea, sistemul fiscal, care e principalul colector de venituri pentru bugetul statului, trebuie să acţioneze ca un factor stimulator al economiei, nu ca o piedică. Să ne imaginăm un cal care merge pe câmp să pască şi are o legătură la picioare. Ce poate el să pască? Cât e teritoriul lui? Cum poate să se mişte? Or, Codul fiscal, de aceea a fost gândit. Eu cunosc istoria economiei româneşti postdecembriste. Apariţia Codului fiscal a fost o revoluţie în economia noastră, aşa s-a dorit! În primul rând, să concentrăm multitudinea de reglementări financiare fiscale într-un singur loc, într-un buchet, ca un buchet de flori. Dar un buchet de flori trebuie să miroasă mai bine, pentru că e buchetul. Or, dacă noi lăsăm acest Cod fiscal pe seama oamenilor care îl aplică fracţionat, fără credibilitate... De aceea s-au enunţat aici câteva principii: credibilitate, seriozitate, poate că-i mai important decât orice, predictibilitate, profesionalism. Dacă noi nu o să avem în sistemul fiscal oameni într-adevăr pricepuţi în domeniul fiscalităţii nu vom avea rezultate. Nu vreau să dau lecţii şi să fac lecţii, dar cred că ministrul finanţelor, lucrând cu un cont fiscal care i s-a atribuit, l-a primit... să fie foarte bine analizat, pentru a găsi acele puncte care pot deveni puncte forte în Codul fiscal românesc, astfel încât el să contribuie cu adevărat la stimularea economiei. Şi mă refer doar la acest element de predictibilitate. El nu se poate asigura decât dacă avem un sistem de cunoaştere exactă a fenomenelor din economie, Ministerul Finanţelor are Institutul de Prognoză în subordine. Să vedem, să vină Institutul de Prognoze cu prognoze foarte la zi, ca să ştim încotro ne îndreptăm. Şi, în sfârşit, cred eu că este important să aibă un continuu dialog cu mediul de afaceri. A existat o practică la Ministerul Finanţelor cu ani în urmă, nu ştiu dacă mai este, o comisie de dialog social, unde lună de lună se întâlneau factori importanţi ai mediului de afaceri cu Ministerul Finanţelor. Ceea ce ştiţi dumneavoastră din birouri ştiu altfel şi poate mai bine oamenii din lumea afacerilor. Aşadar, doamnă ministru, nu e o misie uşoară pentru dumneavoastră, dar dacă aveţi dorinţa certă de a face din Codul fiscal un instrument al creşterii economice, nu o piedică economică, haideţi să facem..., probabil, vor fi necesare măsuri de îmbunătăţire al legislaţiei, iar Parlamentul, comisiile sale de specialitate pot fi elemente de prim ordin, de prim ajutor. Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă mulţumesc, domnule profesor. Domnul deputat Erdei Dolóczki István, UDMR.
			Domnul Erdei Dolóczki István: Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Doamnă ministru, fiţi bine venită în Camera Deputaţilor! Dacă astăzi, în această oră, discutăm despre mediul de afaceri şi Codul fiscal, garantez că toate cele patru probleme ridicate de mine izvorăsc din problemele transmise către noi din mediul de afaceri. Prima problemă: modul de impozitare a suprafeţelor de fond forestier. Normele metodologice nu clarifică modul concret de aplicare a scutirilor şi nici documentele necesare care să ateste îndeplinirea condiţiilor de acordare a scutirilor. Citez din regulament: "Facilităţile fiscale menţionate la art. 464, alin.(1) lit. w) din Codul fiscal se acordă tuturor suprafeţelor de fond forestier certificate, tuturor arboretelor cu vârste până la 20 de ani aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice." Punctul 76 spune în felul următor: "Prin sintagma «suprafeţe de fond forestier certificate» se înţelege suprafeţele de fond forestier aflate în proprietate în conformitate cu actele de proprietate sau cu documentele cadastrale, după caz." Deci cine deţine fond forestier cu acte în bună regulă nu plăteşte impozitul. Asta este concluzia citind normele de aplicare a Codului fiscal, v-aş ruga să vă aplecaţi asupra acestei probleme. O altă problemă, a doua, articolul 456 alin.(1) la lit.d) prevede scutire de la plata impozitului pe clădiri pentru clădirile care prin destinaţie constituie lăcaşuri de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial şi asociaţiilor religioase, precum şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice. Deci este un text preluat mot a mot din vechea Lege a Codului fiscal nr.571. În schimb, normele de aplicare nu procedează la fel. Prezintă o abatere de la textul normelor aferente Legii nr.571 fiindcă sunt scutite, sunt eliminate, omise de a beneficia de facilităţi locuinţele chiriaşului, locuinţa chiriaşului sau altele asemenea. Întrebarea noastră este: a fost o omisiune sau este o omisiune voită, sau a fost numai pur şi simplu o omisiune şi se poate remedia? A treia problemă, reorganizarea ANAF. Asistăm la o reformare pe şest a ANAF-ului, cu toate că legea este permisivă în privinţa reorganizării, dar bineînţeles se face o reorganizare dacă este justificată. Am dori să vă punem întrebarea: care a fost beneficiul economic al acestei reorganizări? Fiindcă, practic, asistăm la un proces de centralizare puternică, deşi lozinca ANAF-ului vorbeşte despre o descentralizare, sau asistăm la faptul că ANAF-ul a devenit autoritate fiscală, în loc să fie organ fiscal. Prin această reorganizare a crescut foarte mult distanţa între contribuabili şi ANAF. Un exemplu elocvent dintr-un judeţ nici prea mare, nici prea puternic economic, nici prea mic, judeţul Satu Mare, unde 459 de contribuabili mijlocii au fost mutaţi la regionala Cluj. Distanţa kilometrică între Satu Mare şi Cluj este 200 de km. Întrebare: aţi simţit o eficienţă economică a acestei reorganizări sau nu? Şi a patra problemă, care este explicaţia şi care este eficienţa controalelor efectuate de ANAF la autorităţile locale, bineînţeles cu excepţia activităţilor economice, în paralel cu Curtea de Conturi? Avem documente lăsate, întocmite de organele de control de la ANAF care nici măcar n-au schimbat sintagma de societate comercială în autoritate publică. Eu cred că aceste patru probleme sunt numai vârful aisbergului. Sunt mult mai multe probleme, dar sperăm că, cu timpul, le vom rezolva şi pe acestea. Mulţumesc mult pentru atenţie.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Ultima intervenţie din partea grupurilor politice parlamentare, domnul Viorel Ştefan, Grupul parlamentar al PSD.
			Domnul Viorel Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Doamnă ministru, Aş vrea foarte pe scurt să ridic câteva chestiuni în legătură cu tema discuţiei noastre de astăzi. Voi începe spunând că dumneavoastră aţi moştenit la Ministerul Finanţelor ideea că lucrurile cele mai de preţ pentru mediul de afaceri le reprezintă stabilitatea şi predictibilitatea fiscală. De multe ori, nu nivelul de fiscalitate, cât siguranţa că nu se modifică prevederile fiscale au fost solicitări ale mediului de afaceri. Recunosc că de la începutul anului aţi fost consecvenţi cu acest angajament, să nu modificăm reguli fiscale. Reamintesc că în conţinutul noului Cod fiscal, noi am încercat acolo să introducem o definiţie în legătură cu predictibilitatea prevederilor de natură fiscală, dar iată că deja s-a creat precedentul. Prima modificare pe acest an s-a întâmplat. Îmi e teamă să nu urmeze o cavalcadă de modificări pe Codul fiscal, şi de aceea v-aş întreba, din experienţa aplicării în primele două, aproape trei luni ale anului, a prevederilor noului Cod fiscal, mai aveţi chestiuni care trebuie să facă obiectul modificării în exerciţiul financiar 2016? Repet, întrebarea şi în legătură cu Codul de procedură fiscală, unde, de asemenea, sunt chestiuni sesizate în sensul de a fi modificate. Precizez, de asemenea, că tot ce ajunge în Parlament ca iniţiativă legislativă de modificare a Codului fiscal noi încercăm să-i convingem pe colegii noştri să aibă răbdare, să nu adoptăm reglementări în materie decât o singură dată, printr-un proiect promovat de guvern şi care să intre în vigoare până la jumătatea anului. Şi, de aici, se desprinde a doua întrebare: când credeţi că Guvernul, respectiv Ministerul Finanţelor prin Guvern, va putea să trimită Parlamentului proiectele de modificare a Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală cu prevederile care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2017, reamintindu-vă că sunt câteva angajamente când sunt aşteptări în societate legate de reducerea cotei de TVA până la 19%, de eliminare asupra accizei la carburanţi, pe taxa pe stâlp şi cred că mai sunt şi altele în materie. Deci întrebarea ar fi: când să ne aşteptăm la aceste proiecte de lege în Parlamentul României? A doua chestiune, la sesizarea unor firme din teritoriu, eu am înţeles că în materie de preţuri de transfer există o problemă în aplicare. Până la urmă, ideea de verificare a preţurilor de transfer s-a născut legat de stoparea exportării profitului, dar aflu astăzi, o fi adevărat, nu ştiu, v-aş ruga pe dumneavoastră să verificaţi, dar eu am sesizări în acest sens, că în domeniul IT, unde noi avem măsuri care, menite să stimuleze dezvoltarea acestei activităţi, firmele româneşti, dimpotrivă, sunt discriminate. Adică, atunci când se transferă un produs IT de la o firmă românească la altă firmă românească se verifică forate corect dacă preţul este preţul corect, preţul de piaţă, dar când se face export de produse de IT se verifică preţul de export prin comparaţie cu costurile de producţie, şi nu cu costurile de piaţă la nivel european. A treia chestiune, încerc să fiu foarte scurt, că suntem în criză de timp, este legată tot de un angajament al dumneavoastră, acela de a rescrie, reforma oarecum legislaţia privind administraţia publică locală. Ne amintim ce discuţii am avut chiar la construirea bugetului pe 2016 în legătură cu formulele de echilibrare şi aşa mai departe. Şi una din concluzii a fost atunci că, începând cu 3 ianuarie, prima zi lucrătoare din acest an, ne apucăm să lucrăm la modificarea acestei reglementări, pentru că altminteri o să vină bugetul următor şi o să constatăm câte lucruri nu sunt în ordine. V-aş întreba dacă s-a făcut ceva în acest sens sau când aveţi de gând să veniţi cu un astfel de proiect. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Un minut, domnule Negruţ, din partea deputaţilor neafiliaţi.
			Domnul Clement Negruţ: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. O să fiu foarte scurt. Doamnă ministru...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnule Negruţ, închideţi şi deschideţi microfonul, că sunteţi pe timpul antevorbitorului. Închideţi şi redeschideţi. Mulţumesc. Vă rog, un minut.
			Domnul Clement Negruţ: Mulţumesc. Resetăm, da? OK. Doamnă ministru, în opinia mea, deşi vorbim despre un guvern tehnocrat, aveţi cel mai greu minister pe care-l gestionaţi în cadrul acestui guvern. Aş vrea să spun doar câteva chestiuni legate de cum văd eu activitatea ministrului finanţelor. Foarte simplu! Aş spune că, pe lângă problemele legate de colectare, aveţi un rol foarte important în ceea ce înseamnă distribuirea înspre dezvoltarea economică a finanţelor ţării. Din păcate, nu prea am sesizat acest lucru, cel puţin până în momentul de faţă. Sunteţi oarecum sub umbrela acestei denumiri de guvern tehnocrat, dar, doamnă ministru, sunteţi om politic din momentul în care ocupaţi funcţia de ministru într-un Guvern al României. Asta nu vă absolvă de faptul că nu e în regulă să aveţi şi declaraţii care, să zic aşa, nu sunt bune în spaţiul public, şi vă reamintesc declaraţia prin care spuneaţi că un român poate lucra şi pe doi lei. În acest sens, vă rog, doamnă ministru, să fiţi foarte atentă la modul cum se distribuie finanţele publice în România, astfel încât şi partea socială să fie luat în calcul. Fac referire la salariul minim pe economie şi un subiect pe care mâine îl vom discuta în Camera Deputaţilor privind indemnizaţia mamelor care au în creştere copii. Aş încerca să simplific într-un cuvânt ceea ce a spus antevorbitorul meu, transparenţă, doamnă ministru, predictibilitatea degeaba o vorbim şi o îmbrăcăm în cuvinte frumoase, dacă nu este concretizată într-o transparenţă mai mult decât, să spun aşa, concretă, în cadrul ministerului pe care-l gestionaţi. Cu speranţa că cele câteva cuvinte şi cele câteva fraze pe care le-am rostit, precum şi ceea ce au spus şi colegii mei de la acest microfon, le veţi lua în calcul, cu siguranţă ne vom mai revedea şi vă vom pune întrebări vizavi de activitatea dumneavoastră. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule deputat. Mulţumesc. Doamnă ministru, vă rog, încheiaţi, cinci minute aveţi la dispoziţie. Rog colegii deputaţi, colegii senatori, vă rog, încă suntem în şedinţă la Cameră, vă rog, un pic de linişte. Doamnă ministru, aveţi cuvântul, vă rog.
			Doamna Anca Dana Dragu: Mulţumesc. Voi încerca să răspund pe scurt comentariilor şi întrebărilor puse de dumneavoastră. Din toate discursurile, s-a desprins ideea de nevoie de predictibilitate şi sustenabilitate fiscală. Desigur, acesta este şi obiectivul Guvernului, şi obiectivul Ministerului Finanţelor Publice şi cred că am demonstrat acest lucru prin faptul că începând cu 1 ianuarie 2016 am aplicat Codul fiscal aşa cum el a fost publicat, aprobat şi publicat, în septembrie 2015. De asemenea, Normele la Codul fiscal au fost aprobate în şedinţa de Guvern în 30 decembrie 2015, tocmai pentru a asigura predictibilitate fiscală pentru toţi agenţii economici şi pentru toţi contribuabilii persoane fizice sau persoane juridice. Acest nou Cod fiscal aduce o relaxare fiscală semnificativă, într-adevăr, care a condus la o majorare a deficitului bugetar până la aproape 3% deficit bugetar din PIB, cât este angajamentul conform regulilor europene. În ceea ce priveşte colaborarea cu mediul de afaceri, noi avem semnale pozitive din partea mediului de afaceri, avem întâlniri regulate cu reprezentanţii mediului de afaceri, cu investitorii. În aceste întâlniri am discutat despre simplificarea codului şi a normelor la Codul fiscal şi, după cum vă spuneam, am ajuns la concluzii despre simplificarea acestor formulare 088 şi 394. Aceste mesaje, aceste propuneri au fost salutate de mediul de afaceri. De asemenea, pentru a veni în sprijinul contribuabililor, am adoptat o serie de ghiduri care să explice contribuabililor ce taxe şi impozite au de plătit, în ce manieră şi la ce dată. De asemenea, acestea au fost măsuri pe care le-am realizat împreună cu mediul de afaceri şi cu contribuabilii din România. Au fost câteva comentarii legate de execuţia bugetară în primele două luni ale anului 2016. Pot să vă spun că execuţia bugetară se încadrează în profilul tipic pentru începutul anului, într-adevăr, avem cheltuieli cu investiţii sub programele asumate de ministerele de linie, dar, tot ca de obicei, cheltuielile salariale sunt cele care se execută la zi. Dar, repet, acesta este un profil tipic începutului de an. De altfel, după două luni avem încă un excedent bugetar de 0,81% din PIB, e adevărat, mai redus decât excedentul bugetar de acum un an pentru aceeaşi perioadă. Aceasta este urmarea faptului că per total, pe 2016, avem un deficit bugetar dublu prognozat decât în anul 2015. Despre veniturile publice pe care le-a încasat Ministerul Finanţelor Publice prin ANAF, în primele două luni şi jumătate ale anului, pot să vă spun că ele sunt în creştere, în termeni nominali, cu circa 7% faţă de perioada similară a anului precedent. Într-adevăr, există reduceri, în termeni nominali, la încasările din TVA. Tocmai aceste încasări reflectă reducerile de TVA, cota standard şi cota redusă, măsuri implementate de la 1 ianuarie 2016. Totuşi reducerea încasărilor din TVA este inferioară reducerii cotei standard şi a cotei specifice de TVA. De aceea putem spune că s-au făcut eforturi pentru o mai bună colectare, iar aceste eforturi sunt ca urmare a măsurilor pe care ANAF le întreprinde zi de zi. Au fost câteva comentarii legate de percepţia pe care ANAF o are în rândurile contribuabililor. Suntem de acord cu aceste comentarii şi suntem preocupaţi pentru îmbunătăţirea imaginii ANAF şi nu numai a imaginii, practic pentru îmbunătăţirea activităţii ANAF. Azi-dimineaţă, la prezentarea raportului de activitate pentru 2015 şi începutul lui 2016, am subliniat nevoia ca ANAF să fie un partener pentru mediul de afaceri, un partener pentru contribuabilii români. Cât priveşte reorganizarea ANAF, practica în ţările dezvoltate arată că pentru marii contribuabili se impune o centralizare a acestei activităţi, iar pentru contribuabilii mijlocii se impune o regionalizare a acestor birouri ANAF, astfel încât să se poată elimina relaţia de subiectivism care poată să apară la nivel local. Despre proiectele de lege. Da, într-adevăr, am avut câteva modificări pe care le-am trimis Parlamentului. Şi împreună cu mediul de afaceri estimăm în această perioadă ce alte modificări ar fi absolut necesare pentru o implementare fluentă şi eficientă a noului Cod fiscal şi vi le vom transmite în timp util. Eu cred în cele din urmă că acest dialog a fost unul constructiv şi cred că el va continua. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Aţi încheiat, doamnă ministru, mulţumesc frumos. Declarăm închisă şedinţa consacrată Orei ministrului. Într-un minut începem şedinţa de plen comun.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 18,10.