Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 mai 2016

				Şedinţa a început la ora 8,35. Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Mihai Alexandru Voicu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Cristian Buican şi Ion-Marcel Ciolacu, înlocuit de domnul deputat Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.
				Domnul Florin Iordache: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declar deschisă şedinţa noastră de astăzi, 17 mai, pentru a prezenta declaraţiile politice. Această şedinţă este dedicată, la această oră, declaraţiilor.
				Îl invit, pentru început, pe domnul deputat de Timiş, din partea PSD, Sorin Constantin Stragea. Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute.
				Domnul Sorin Constantin Stragea: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ziua Internaţională a Familiei a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 septembrie 1993, în baza Rezoluţiei 47/237. Deci, după cum v-aţi dat seama, declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "15 mai - Ziua Internaţională a Familiei", sărbătorită pe întreaga planetă, începând cu anul 1995, cu scopul de a sensibiliza opinia publică şi de a sublinia importanţa familiei. Accentul este pus pe dezvoltarea şi implementarea politicilor în acţiunile pentru reducerea sărăciei familiilor, asigurarea locurilor de muncă şi a echilibrului familiei, promovarea integrării sociale şi a solidarităţii între generaţii. Guvernele, agenţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite, organizaţiile societăţilor civile, instituţiile academice şi sectorul privat sunt încurajate să contribuie la consolidarea rolului familiei în societate, în general, şi în particular pentru fiecare membru al familiei. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susţinută şi de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial Ziua familiei române. Familia este înţeleasă drept cea mai însemnată uniune socială de care depind dezvoltarea, stabilitatea şi mai ales existenţa întregii societăţi. Ea ocupă un loc tot mai important în preocupările tuturor factorilor responsabili de viitorul omenirii. Această zi ar trebui să reprezinte pentru noi toţi o ocazie de sărbătoare, de linişte şi pace în cadrul fiecărei familii. Sărbătorirea acestei zile are o mare importanţă pentru comunitatea internaţională, care acordă sprijin în mod constant şi contribuie la îmbunătăţirea cadrului legislativ şi social, în vederea creşterii rolului familiei în viaţa socială. Deputat al PSD, Sorin Stragea, Colegiul nr. 7, Lugoj, Timiş. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc mult.
				Îl invit în continuare pe domnul deputat, tot din partea PSD, Tudor Ciuhodaru, de la Iaşi. Vă rog, domnule doctor, să vedem ce ne mai spuneţi.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Mă întreb astăzi: Ce înseamnă 3 minute? Pentru unii dintre noi înseamnă o declaraţie politică. Pentru Patrick Ekeng a însemnat diferenţa dintre viaţă şi moarte. Dar dacă 3 minute vi se par multe, cum vi se par 26 de minute? Academicianul Cotea a murit la Iaşi, aşteptând 26 de minute SMURD-ul. Inhalase o portocală, aspirase o portocală. După 26 de minute, pe o distanţă cam de aici până în faţa Parlamentului, o distanţă care se putea face mai repede pe jos, a fost ajutat, la o oră de vârf de sâmbătă, de doi pompieri care, evident, nu au avut ce să-i facă, fără niciun fel de pregătire medicală. După alte 7 minute, un echipaj al Salvării a reuşit să-l intubeze şi să-l resusciteze. Din păcate, 26 de minute e mult prea mult. Asta trage încă o dată un semnal de alarmă: sistemul de urgenţă trebuie reorganizat, pentru că aici este vorba de viaţa noastră. Şi dacă avem un megadepartament de situaţii de urgenţă care întotdeauna ştie să găsească greşelile altora, poate că ar trebui să ne gândim cu toţii să punem din nou bazele unui adevărat sistem de urgenţă românesc. 26 de minute... e mult prea mult!
				Domnul Florin Iordache: (De la tribună.) Stimaţi colegi, Am şi eu o declaraţie de făcut vizavi de o nouă lege a sportului. În ultima perioadă, aţi văzut - în handbal, în gimnastică, în tenis - România a avut o serie de rezultate foarte bune. Din punctul meu de vedere, ar trebui - Ministerul Sportului, oamenii de sport, dar şi cei care pot sprijini toate disciplinele, pentru că până la urmă s-a demonstrat că cei mai buni ambasadori ai României în plan extern sunt sportivii, sunt oamenii fără culoare politică, dar care au reprezentat şi care reprezintă în continuare cel mai bine România - din punctul meu de vedere, ar trebui să ne aplecăm mult mai aproape pentru a sprijini sportul, indiferent de ramurile sportive, pentru că s-a constatat în ultima perioadă că avem în ramuri de tradiţie o anumită scădere a performanţei. De aceea, cred că ar trebui să ne aplecăm mult mai bine şi mult mai aproape de fenomenul sportiv şi, fără culoare politică, să sprijinim mişcarea sportivă prin noua Lege a sportului. Vă mulţumesc mult. (Revine la prezidiu.)
				Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Iacob Puşcaş. Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute.
				Domnul Iacob Puşcaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. "Pansament pentru sănătate" Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Asistăm de o bună perioadă de timp la o situaţie gravă pentru ţară, dacă privim din interior, şi o poziţie dezonorantă, dacă privim din exterior. Este vorba despre situaţia creată în sistemul de sănătate prin scoaterea la iveală a unor nereguli deosebit de grave pentru sănătatea populaţiei. Din punctul meu de vedere, poate fi catalogat drept atentat la neam şi ţară, cei vinovaţi putând fi acuzaţi de crime cu premeditare. A trebuit ca un guvern tehnocrat să scoată la iveală o asemenea grozăvie, deşi sunt convins că şi guvernele precedente au avut cunoştinţă de situaţia existentă, dar nu au reacţionat în niciun fel. Regretabil este totodată faptul că acest Guvern nu a fost capabil să-şi gestioneze situaţia creată, stângăciile de care a dat dovadă au dus în final la vacantarea scaunului de ministru al sănătăţii. O problemă însă este nerezolvată, şi anume achiziţionarea produselor folosite de către spitale în vederea dezinfectării, şi nu numai. Mă întreb: oare câte astfel de nereguli mai sunt în sistemul de sănătate şi nu numai şi când vor fi acestea scoase la lumină. Stimaţi colegi, Vin de această dată în faţa dumneavoastră cu o soluţie care va evita pe viitor o astfel de situaţie, şi anume: la procedura de achiziţie care are ca obiect furnizarea de produse să fie desemnaţi nu unul, cum este în prezent, ci trei câştigători, însă unul să fie considerat furnizor principal, cu pondere de 70% din valoarea contractului, ceilalţi doi fiind furnizori secundari, cu pondere de 15% fiecare. O situaţie cum se prezintă astăzi, când sistemul de sănătate a rămas fără furnizor, nu ar mai fi posibilă, capacitatea de furnizare fiind preluată de ceilalţi doi câştigători, unul dintre aceştia devenind astfel furnizor principal. Sigur că sisteme asemănătoare sunt folosite şi în alte părţi ale lumii cu succes, succes de care cred că se va bucura şi la noi. Pentru a realiza aşa ceva, vă invit, domnule prim-ministru, să elaboraţi urgent o ordonanţă, justificată, de această dată, împreună cu specialiştii dumneavoastră şi cu specialiştii comisiilor din Parlament, şi să implementaţi un astfel de sistem atât de necesar. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Din partea Grupului PNL, domnul deputat Grigore Crăciunescu. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul, aveţi 3 minute.
				Domnul Grigore Crăciunescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează "Haos legislativ privind Nomenclatorul domeniilor şi specializărilor/programelor de studii universitare în cadrul facultăţilor de medicină dentară". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Directiva 36/2005 a Parlamentului European privind recunoaşterea calificărilor profesionale nu impune statelor membre obligaţia de uniformizare a denumirii titlurilor de calificare şi a titlului profesional, cerinţa obligatorie este de a asigura condiţii minime de formare pentru respectiva profesie, aşa încât titularul să beneficieze de recunoaşterea astfel reglementată în toate statele Uniunii Europene. În cazul României, termenul consacrat pentru instituţia de învăţământ din cadrul Universităţii de Medicină era Facultatea de Stomatologie, iar absolvenţii acestei facultăţi aveau titulatura de "doctor medic stomatolog". În 2004, în momentul negocierii privind aderarea României la Uniunea Europeană, cei care au negociat în numele României nu au comunicat Comisiei Europene denumirea consacrată în România pentru absolvenţii facultăţilor de stomatologie, şi anume aceea de "doctor medic stomatolog". S-a acceptat, la propunerea reprezentanţilor României, ca instituţia de învăţământ să se numească "Facultatea de Medicină Dentară", iar titulatura pentru absolvenţii acestei facultăţi să fie de "medic dentist". Colegiul Medicilor, toţi absolvenţii acestor facultăţi, toţi studenţii din aceste facultăţi nu sunt de acord cu această titulatură şi au făcut demersuri pe lângă Guvernul României pentru revenirea la titulatura de "doctor medic stomatolog". Ca urmare a solicitărilor Colegiului Medicilor Dentişti din România, s-a emis Hotărârea de Guvern nr. 580/2014 privind Nomenclatorul domeniilor şi specializărilor, a programelor de studii universitare, precum şi aprobarea titlurilor conferite absolvenţilor învăţământului universitar de licenţă înmatriculaţi în anii 2011-2014, care prevede acordarea din nou a titulaturii de "doctor medic stomatolog", începând cu promoţia 2016. Această hotărâre de Guvern se află în vigoare şi a fost emisă fără consultarea Ministerului Sănătăţii. Această hotărâre de Guvern lasă generaţii întregi de absolvenţi fără titlul profesional recunoscut în Uniunea Europeană şi implicit fără dreptul de a practica această meserie pe teritoriul statelor membre. Această modificare a denumirii titulaturii profesionale s-a făcut, de asemenea, cu încălcarea dispoziţiilor Directivei 36/2005 a Parlamentului European, unde se precizează "... Comisiei Europene îi sunt notificate de fiecare stat membru actele cu putere de lege şi actele administrative pe care le adoptă în materie de eliberare a titlurilor de calificare în domeniul reglementat în prezentul capitol". În 2015 s-a emis Ordonanţa de Guvern nr. 43/2015 privind modificarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România. În această ordonanţă a Guvernului se menţine denumirea de "medic dentist". Întrebarea firească se pune în felul următor: cu ce titulatură vor fi eliberate diplomele absolvenţilor Facultăţilor de Medicină Dentară, promoţia 2016, de "medic dentist" sau "doctor medic stomatolog"? În acest moment, pe parcursul legislativ, în Parlamentul României, este un proiect de lege care are ca subiect titulatura de "doctor medic stomatolog", care a fost aprobat de Senat. Comisia pentru sănătate din Camera Deputaţilor a dat raport de respingere în urma punctului de vedere al Guvernului, care precizează că Ministerul Sănătăţii nu a fost consultat nici atunci când s-a elaborat Hotărârea de Guvern nr. 580/2014 şi nici proiectul de lege care a fost dezbătut în Senat. Stimaţi colegi, Consider că menţinerea acestui haos legislativ în domeniu aduce grave prejudicii atât profesiei de medic dentist, împiedicând recunoaşterea acesteia în celelalte state membre, cât şi României, prin încălcarea angajamentelor luate în perioada de preaderare. Întrucât Colegiul Medicilor Dentişti din România, toţi cei care au diploma de medic dentist, toţi studenţii din Facultăţile de Medicină Dentară îşi doresc din nou titlul de "doctor medic stomatolog", singurul lucru firesc este ca în plenul Camerei Deputaţilor să votăm legea aprobată în Senat, care prevede această titulatură şi care este în concordanţă cu Hotărârea de Guvern nr. 580/2014, şi apoi să facem notificare la Uniunea Europeană pentru ca hotărârea de Guvern şi legea să poată fi aplicate. Dacă vom aplica hotărârea de Guvern şi dacă vom vota legea în Camera Deputaţilor, România va intra în procedură de infringement, ceea ce nu este de dorit. Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Grigore Crăciunescu.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.
				Îl invit, din partea Grupului PNL, pe domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe. Domnule deputat, aveţi cuvântul, aveţi 3 minute. Se pregăteşte domnul deputat Ion Eparu, din partea Grupului PSD.
				Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Astăzi voi vorbi despre impactul amplasării Scutului antirachetă asupra rolului geopolitic pe care îl joacă România. Fără doar şi poate amplasarea Scutului antirachetă, conceput şi construit de Statele Unite, partenerul strategic al României, la Deveselu, în judeţul Olt, reprezintă un pas spre reconfigurarea rolului geostrategic, militar şi politic al României în Europa şi în lume. Fără să ne mai îndoim, este cert că în acest ansamblu de apărare colectivă reprezentat de NATO, rolul pe care îl joacă ţara noastră va fi de acum încolo unul mult mai important, iar responsabilitatea pe care noi trebuie să ne-o asumăm, ca ţară de frontieră pe acest flanc estic al NATO, va fi mult mai mare. Ceea ce este important de precizat în acest moment este faptul că odată cu amplasarea acestui Scut antirachetă, rolul României trebuie regândit. Avem nevoie de o Românie care să-şi regândească raporturile cu NATO, raporturile cu partenerul strategic, Statele Unite, şi cu ceilalţi aliaţi din cadrul Blocului Nord-Atlantic. Şi spun acest lucru, deoarece inclusiv riscurile de securitate colectivă care sunt asumate de România în acest moment sunt mult mai mari, importanţa pe care România o joacă în acest ansamblu este mult mai mare şi misiunea pe care o are România în acest proiect transcontinental de apărare colectivă, reprezentat de NATO, este una mult mai importantă decât a fost până acum. Cred că trebuie să înţelegem că a venit momentul în care să investim mai mult în ceea ce înseamnă dezvoltarea capabilităţilor militare şi totodată partenerii noştri - şi mă refer, în primul rând, la Statele Unite - să conştientizeze că România nu este doar o ţară de frontieră a civilizaţiei occidentale, ci este un aliat care are dreptul de a-şi afirma şi a-şi pune în valoare propriile sale resurse, şi a-şi apăra propriile sale interese. De aceea, unul dintre lucrurile foarte importante, în perspectivă, - şi dacă mă gândesc bine, văzând şi reacţiile pe care Rusia le-a avut până acum la amplasarea Scutului antirachetă în România, văzând această revenire militară chiar neaşteptată a Federaţiei Ruse - o reprezintă prioritatea înarmării României. Şi spun a înarmării, deoarece înarmarea, în primul rând, descurajează un potenţial conflict, dincolo de a fi o cauză a unui conflict interstatal. Dar trebuie să gândim, să vedem care vor fi principalii paşi spre a ne recâştiga un anumit prestigiu şi a ne deroba de acest rol marginal pe care l-am avut până acum în acest ansamblu euroatlantic. De acum încolo, România este mult mai importantă şi cred că ar trebui tratată ca atare, inclusiv de Statele Unite, care au avut până acum o prezenţă politică poate mult dimensionată, sub anumite aspecte, care ţin de politica internă şi relaţiile instituţionale din România. Şi avem nevoie de două componente principale de dezvoltare în raport cu aliaţii noştri nord-atlantici: componenta economică, care, din păcate, a fost a fost neglijată în ultimii ani şi mai ales componenta militară, componenta dezvoltării capabilităţilor militare şi componenta schimburilor care ţin de acea capacitate a noastră de a ne regăsi ca o armată puternică şi o armată care poate să ţină piept oricărei ameninţări, indiferent din ce direcţie ar veni ea. De aceea, în NATO, România trebuie să joace rolul unui pivot regional, un pivot regional care să construiască un ansamblu de apărare colectivă în această zonă estică a Alianţei Nord-Atlantice, alături de naţiuni precum ar fi, să spunem: Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, de ce nu chiar Grecia, Ţările Baltice, un ansamblu, un cordon, dar nu un cordon sanitar, ci un cordon de securitate regională, care să coboare de la Marea Baltică şi să ajungă până la Mediterana şi spre nordul Africii chiar. Spun acest lucru deoarece, în perspectivă, avem alte riscuri regionale, cauzate de degradarea situaţiei politice dintr-o ţară foarte importantă, membră a NATO - şi mă refer la Turcia, care parcurge un proces de islamizare şi care nu mai poate fi, din păcate, pe termen scurt - la cum se prezintă viaţa politică de acolo - un aliat sigur al Occidentului; ne referim la această reafirmare a intereselor geopolitice ale Rusiei, o Rusie care, cel puţin militar, îşi revine, în ciuda faptului că economico-social este măcinată de o serie de discrepanţe puternice şi ne referim la necesitatea de a asigura această zonă a Balcanilor. Şi, chiar în perspectivă, cred că NATO ar trebui să se gândească şi spre integrarea Serbiei, dincolo de animozităţile care au fost în trecut şi de Războiul din Kosovo din 1998-1999. Ca atare, România trebuie să devină un factor activ în NATO, România trebuie să ridice capul sus şi trebuie să investească în ceea ce înseamnă dezvoltarea capabilităţilor de apărare şi a resurselor de siguranţă naţională. De aceea, cred că România nu mai trebuie să fie băiatul care mătură frunzele în curtea unităţii NATO. Vă mulţumesc. Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.
				Domnul Florin Iordache: Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Ion Eparu, Grupul PSD. Aveţi 3 minute, domnule deputat.
				Domnul Ion Eparu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Două sunt motivaţiile care m-au determinat să iau cuvântul astăzi de la microfonul Camerei Deputaţilor. Prima dintre motivaţii este una cu caracter general şi este una care întotdeauna mi-a produs o apăsare în suflet. Când ne gândim că în secolul XXI, secolul în care trăim, există copii, foarte mulţi, după cum vom constata din ceea ce am să citesc, implicaţi sub o formă sau alta în diverse forme de conflict, este o situaţie, repet, care în opinia mea ar trebui să dea de gândit tuturor factorilor de decizie la nivel naţional şi mondial. Aşa cum am precizat, am să încerc să punctez astăzi modul extrem în care resimt copiii de vârstă şcolară procesul de învăţământ, în ideea de a evita extremele negative şi de a tinde cât de mult este posibil către extremele pozitive. De altfel, declaraţia politică am intitulat-o "Copiii de şcoală, între extremele lumii în care trăim". În plan mondial, extremele sunt reliefate, pe de o parte, de viaţa şcolarilor din zonele de conflict, iar de cealaltă parte, de viaţa şcolarilor din Finlanda, de exemplu. În ultima vreme s-a tot dat exemplul acesta în ceea ce priveşte sistemul educaţional. M-am oprit la Finlanda, pentru că are, aşa cum se ştie, unul din cele mai performante sisteme de educaţie din lume. Prăpastia dintre cele două lumi este oglindită de un raport întocmit recent de UNICEF, raport care arată că aproximativ 75 de milioane de copii, aflaţi în zonele de criză din lume, au nevoie urgentă de sprijin educaţional. Raportul UNICEF precede Summitul Mondial Umanitar de la Istanbul, care va avea loc în perioada 23-24 mai 2016. Special pentru acest summit, secretarul general al ONU a întocmit un raport intitulat "O umanitate, răspundere comună", în care atrage atenţia asupra erodării neruşinate şi brutale a nerespectării drepturilor omului, referindu-se la atacurile asupra spitalelor şi mai ales a şcolilor. În aceste condiţii, în zonele de conflict devine o utopie ideea de şcoală, nicidecum de şcoală performantă. În plan naţional, extremele sunt atinse, pe de o parte, de cei aproximativ 100.000 de copii cu vârste cuprinse între 6 şi 16 ani, care nu merg la şcoală, iar de cealaltă parte, de la olimpicii noştri, a căror dificultate este să ajungă la concursuri, nu să le câştige. Ideea intervenţiei de astăzi, aşa cum vă spuneam, a avut două motivaţii. Una am prezentat-o. Cealaltă motivaţie este legată de o idee pe care am găsit-o postată pe o reţea de socializare, de către echipa CADON, din municipiul Câmpina, din judeţul pe care îl reprezint. Echipa, formată din elevi ai Liceului Energetic şi respectiv din profesoara îndrumătoare, a reuşit pentru a doua oară consecutiv calificarea în finala unui concurs internaţional de programare, care va avea loc pe data de 28 mai 2016 în Statele Unite ale Americii. Pentru a ajunge la acest concurs au nevoie de aproximativ 15.000 de euro, din care bugetul local al municipiului Câmpina asigură doar jumătate. Aceşti copii sunt mult peste medie şi îşi consumă energia nu pentru a se pregăti pentru competiţie, ci pentru a strânge suma necesară pentru drumul la competiţie. Şi ca ei sunt mulţi alţii. Este adevărat că atunci când vorbim despre performanţă în sistemul nostru de învăţământ trebuie să ne raportăm la context, însă aşa cum spuneam la începutul intervenţiei, eforturile noastre trebuie să se îndrepte în două direcţii: pe de o parte, evitarea extremelor negative şi pe de altă parte, atingerea extremelor pozitive. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat Ion Eparu, Colegiul nr. 10, Prahova.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
				Tot de la Prahova, îl invit pe domnul deputat Virgil Guran, Grupul PNL.
				Domnul Virgil Guran: Mulţumesc, domnule preşedinte. Acum o lună şi jumătate am trimis o interpelare la Ministerul Transporturilor şi ceream să-mi dea situaţia cu ce s-a construit în privinţa autostrăzilor de la 1 ianuarie până în prezent. Am primit un răspuns, pot să spun, puţin hazliu, aşa cum ni se dau nouă răspunsurile, parlamentarilor, când ne interesează ceva, ca să putem să vedem cu ce putem interveni legislativ sau cum se pot rezolva problemele, ceva de genul că nu ştiu ce s-a realizat, pentru că se realizează pe etape, pe structuri şi aşa mai departe şi nu au o evidenţă în acest sens. Un astfel de răspuns îmi dă de gândit şi ajung la următoarea concluzie: ori într-adevăr n-au nicio evidenţă şi n-au nicio treabă cu ce se construieşte la autostrăzi în ziua de astăzi, sau nu fac nimic şi n-au ce să raporteze. Când am văzut această lipsă de comunicare şi de seriozitate în comunicare cu noi, cu Parlamentul, m-am hotărât şi de atunci, în fiecare săptămână, le trimit aceeaşi interpelare, să văd ce s-a mai realizat în ultimul timp. Văd că nici măcar răspunsurile nu mai vin de o lună şi ceva încoace şi asta m-ar duce la concluzia că autostrăzi nu vom avea în România foarte curând şi asta aduce o concluzie clară că nu avem, CNADNR-ul, cel puţin, nu ştie ce face în momentul de faţă, iar ministrul transporturilor, cred eu, că nu are ca obiectiv realizarea de autostrăzi, de fapt un lucru extrem de important pentru România. Sper ca, în viitor, să se întâmple şi această minune şi să existe ca preocupare prioritară pentru ţara noastră realizarea de autostrăzi, pentru că o dezvoltare economică, o ţară modernă fără autostrăzi nu există. Mulţumesc. Deputat PNL, Guran Virgil.
				Domnul Florin Iordache: O invit la microfon pe doamna deputat Lucia-Ana Varga, deputat PNL de Bihor. Aveţi trei minute, doamnă deputat, vă rog.
				Doamna Lucia-Ana Varga: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se referă la necesitatea aplicării de urgenţă a unor măsuri de reducere a poluării aerului în marile oraşe din România. Săptămâna trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertiza că în marile oraşe ale lumii calitatea aerului este necorespunzătoare, ameninţând sănătatea cetăţenilor. Comisia Europeană avertizează, printr-o scrisoare de infringement, România că nu asigură calitatea aerului corespunzătoare pentru cetăţenii săi. Mai mult decât atât, ministrul mediului, doamna Palmer, recunoaşte într-un răspuns la interpelarea pe care i-am adresat-o că în Iaşi, Braşov şi Bucureşti sunt depăşite frecvent limitele maxime admise la indicatori precum pulberi în suspensie şi bioxid de azot. Se mulţumeşte, însă, doamna ministru la a constata că sunt aceste depăşiri şi la a enumera o serie de măsuri pe care autoritatea locală ar trebui să le ia. Însă ce facem, dragi colegi, cu problema care rămâne, aceea a unui aer irespirabil în marile oraşe, a unui aer poluat, care duce, în final, la îmbolnăviri, la boli cardiorespiratorii ale copiilor, ale bătrânilor, ale femeilor gravide, ale cetăţenilor acestei ţări. Am venit astăzi în faţa dumneavoastră pentru a vă propune să nu stăm pasivi şi doar să asistăm la aceste îngrijorări ale autorităţilor de la nivelul cel mai înalt, ci să facem paşi concreţi în a elabora o politică publică de reducere a poluării aerului în marile oraşe. Şi, pe această cale, vă anunţ că Partidul Naţional Liberal va depune un proiect de lege prin care să extindem suprafaţa de spaţii verzi în România, în marile oraşe, pentru că mai multe parcuri în marile oraşe înseamnă un aer mai bun, înseamnă o reducere a poluării. De asemenea, fac apel la dumneavoastră în a avea un dialog pentru a elabora împreună o politică publică de înnoire a parcului auto în marile oraşe în ceea ce priveşte transportul în comun, de trecere de la acest parc auto poluant la parcuri auto nepoluante, aşa cum se întâmplă în multe oraşe din Europa, de luare de măsuri concrete de dirijare a traficului în afara zonelor aglomerate din oraşe spre centurile ocolitoare din oraşe, astfel încât să contribuim, prin această politică, la reducerea poluării aerului în România. Numai printr-un dialog între toate forţele politice, printr-un consens vom putea aplica pe termen scurt, mediu şi lung o astfel de politică şi vom contribui cu toţii la respectarea drepturilor cetăţenilor din România, dreptul la un mediu curat şi vom contribui la o asigurare a calităţii vieţii corespunzătoare pentru aceşti cetăţeni. Vă invit, deci, dragi colegi, pe toţi, indiferent de culoarea politică pe care o aveţi, să fiţi parteneri cu noi în această dezbatere publică pe care o lansăm pentru politica publică de îmbunătăţire a calităţii aerului în marile oraşe. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
				Îl invit în continuare pe domnul deputat Sorin-Avram Iacoban, Grupul PSD. Domnule deputat, aveţi trei minute.
				Domnul Sorin-Avram Iacoban: Mulţumesc, domnule preşedinte. Astăzi despre: "PNL sau instituţionalizarea pomenilor electorale". Dragi colegi, Iată că schimbarea legislaţiei electorale şi simplificarea acesteia din punctul de vedere al mijloacelor de propagandă electorală nu a diminuat corespunzător şi incidentele electorale, iar acest fapt se datorează, evident, numai şi numai "eforturilor" Partidului Naţional Liberal. Vizibil îngrijoraţi de barometrul opiniei publice, şefii PNL au început o ofensivă în toată regula, ofensivă care a vizat ansamblul de legi electorale, căutând, cu iscusinţa unui avocăţel la început de carieră, toate chichiţele avocăţeşti ale unor dispoziţii legale clare, după care să proclame: "Evrica, i-am păcălit şi pe ăştia!". Şi cum distanţa de la "i-am ciuruit" la "i-am păcălit" este demnă de raţionamentul unui avocăţel pentru care legea reprezintă cel mai "nobil" hobby, iată că ne-am văzut puşi în situaţia de a face o retrospectivă a primelor zece zile de campanie. Atacul colegilor de la PNL a avut ca ţintă directă "sâmbăta morţilor". Evident, aceasta nu e o glumă şi nici măcar o satiră, fiind rezumatul tuturor eforturilor PNL-ului de a confisca electoral tradiţionalele pomeni. Noi putem înţelege faptul că toată lumea, inclusiv politicienii, are dreptul la un hobby, numai că unii mai şi abuzează de acest lucru şi nu ne-ar mira ca, în scurt timp, colegii din PNL să vină cu o iniţiativă legislativă în care "sâmbăta pomenilor electorale" PNL-iste să devină şi zi de sărbătoare naţional-liberală. Şi cum cutuma spune că, în aceste zile de sărbătoare, oficialităţile statului trebuie să exprime anumite puncte de vedere, iată că domnul ministru al afacerilor interne, dar nu în rezonanţă cu poziţia PNL-ului, a ieşit în media românească cu o frază inspirată parcă din efectele de Disneyland. Citez: "Principalul meu mesaj pentru toţi cei care sunt implicaţi în organizarea alegerilor este echidistanţa şi fermitatea în aplicarea legii." Am încheiat citatul. În situaţia în care domnul ministru tehnocrat, care şi-a însuşit cu drepturi de autor principalele dispoziţii legale, iniţiind sfaturi în "regie proprie", a ales să ne aducă la cunoştinţă faptul că echidistanţa şi fermitatea sunt principalii stâlpi ai aplicării legii, colegii noştri liberali au înţeles să aplice aceasta prin organizarea de secţii de votare în birourile personale ale primarilor liberali, prin proliferări de ameninţări şi interdicţii stabilite în nume proprii pentru ceilalţi competitori electorali. În pofida faptului că politicienii aşa-zişi de dreapta se chinuiesc să deturneze de la efectul firesc dispoziţiile legii electorale, ultimele măsurători confirmate ale institutelor publice relevă o realitate dureroasă pentru PNL, şi anume Domniile Lor ar pierde alegerile chiar dacă ar candida singuri, lucru greu de acceptat pentru un PNL-ist convins, dar uşor de înţeles pentru un "avocăţel de weekend". Dragi colegi, În disperare de cauză, PNL-ul a apelat în această campanie la - ce credeţi dumneavoastră? - şepci cu numele candidatului, maşini inscripţionate în acest sens, tricouri cu sigla de partid, în care săgeata liberală atârna cu vârful în jos, direct proporţional cu pierderea de capital electoral. Astfel, stăm şi ne întrebăm: a elaborat AEP-ul un alt ghid de campanie pentru colegii noştri liberali? A interpretat BEC-ul altfel dispoziţiile legale la sesizările colegilor noştri liberali? A lansat în media un alt punct de vedere domnul ministru Tobă pentru colegii noştri de la PNL? Sunt întrebări pentru care ne poate răspunde, printr-o pledoarie autentică de dreapta, doar un avocăţel mai sus menţionat, titular absolut al brevetului de liberal, în situaţia în care, nici după zece zile de campanie, autorităţile nu par a avea vreo reacţie. În încheiere, dragi colegi, doar unele concluzii mai pe înţelesul colegilor de dreapta, titulari ai instituţionalizării abuzului electoral. Suntem în situaţia în care schiţele lui Caragiale se vor rescrie. Vor apărea noi Caţavenci, noi Brânzoveneşti care vor transforma campania electorală într-o situaţie inevitabilă de umor. Aceasta din cauza faptului că este imposibil de acceptat să fii mereu într-o continuă sâmbătă a pomenilor electorale. Şi atunci vine fireasca întrebare: Ce veţi mai face, domnilor colegi liberali, după data de 6 iunie? Pe cine veţi mai "pomeni"? Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
				În continuare, din partea Grupului PNL, domnul deputat Aurelian Mihai. Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Aurelian Mihai: Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Spuneam şi acum o lună şi acum două luni şi trei luni şi la începutul anului despre cazul acesta atât de cunoscut al familiei Bodnariu şi mai aminteam că nu este singurul caz, cel puţin în Europa, al unor familii de români care şi-au pierdut, poate definitiv, tutela copiilor, români care trăiesc în diaspora, evident. Şi iată că, atât presa din România, cât şi cea din comunităţile româneşti din afara ţării semnalează un nou caz, cel din Marea Britanie. Cazul unei familii care, evident, pierzând dreptul de a-şi creşte copiii în faţa autorităţilor statului britanic, se regăseşte în situaţia pe care o descriam, aşa cum am spus, lunile anterioare, de a-şi vedea copiii daţi către adopţie unor familii formate din persoane de acelaşi sex - de gay, de lesbiene etc. Nu ştiu cât de moral şi cât de corect este aplicată legea de acest stat, dar, ţinând cont de faptul că structura unei familii tradiţionale este una destul de bine cunoscută şi mai ales educaţia pe care o primesc copiii în familiile care, într-adevăr, sunt cu adevărat creştine, consider eu că este o eroare foarte gravă. Mai nefericită este situaţia în care statul român nu reacţionează, iar în acest punct de vedere, ca parlamentar al diasporei, îmi fac datoria de a semnala această situaţie şi de a îndemna Guvernul României să ia atitudine, pentru că nu este una din situaţiile plăcute prin care trec românii din diaspora. Al doilea punct pe ordinea de zi în aceste declaraţii politice şi în declaraţia pe care eu o fac este cea legată de numărul parlamentarilor diasporei. Nu degeaba am solicitat dublarea numărului de parlamentari pentru românii din diaspora de la şase la 12, şase fiind în actualitate, cei pe care îi avem astăzi Parlament, senatori şi deputaţi. Însă o spun cu toată strângerea de inimă că nu este o situaţie nici comodă pentru noi, nici pentru românii din diaspora şi nici una echitabilă. Având în vedere că numai în colegiul meu se află peste 4 milioane de cetăţeni şi mai ales că în 2012, la alegerile parlamentare care au avut loc în acel decembrie, cam toate judeţele României au avut parte de o redistribuire şi evident suplimentare a numărului de deputaţi şi senatori. Diaspora nu. Avem în Parlamentul României un grup al deputaţilor care reprezintă minorităţile din România şi foarte bine, ne mândrim cu acest lucru. România este un stat model. Dar, iată, pentru diaspora nu s-a găsit înţelegere. Astăzi, însă, vom vota această modificare a Legii nr.208/2015 privind alegerile electorale pentru Camera Deputaţilor şi Senat în speranţa că dumneavoastră, colegii noştri, veţi înţelege demersul pe care îl avem. Este imposibil cu o reprezentare de 1%, cât actualmente există în Parlamentul României pentru diaspora, este imposibil ca noi să sperăm că acele legi pentru care le aducem înaintea dumneavoastră şi acele propuneri de legi să aibă o şansă de a fi dezbătute corect în comisiile parlamentare, de a obţine susţinere în plenul Camerei Deputaţilor şi Senat şi, evident, de a fi adoptate şi ulterior promulgate pentru ca românii din diaspora să se bucure în sfârşit de o şansă mult mai bună şi, de ce nu, de demnitate în faţa colegilor dumneavoastră parlamentari. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
				Din partea Grupului PSD o invit pe doamna deputat Ana Birchall, deputat de Vaslui.
				Doamna Ana Birchall: Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. În declaraţia politică de astăzi vreau să mă refer la campania electorală pentru alegerile locale. Pe 5 iunie, locuitorii satelor şi oraşelor din România vor fi chemaţi la urne să îşi aleagă reprezentanţii în administraţia publică locală şi judeţeană. Stimate colege, Stimaţi colegi, Ne dorim cu toţii ca în acest scrutin să alegem oamenii cei mai buni, mai competenţi şi mai gospodari, care să reprezinte interesele cetăţenilor şi să vină cu proiecte care răspund în mod real provocărilor şi oportunităţilor din administraţia localităţilor noastre. În continuare, îmi exprim speranţa ca în această perioadă să avem şi vom avea dezbateri serioase, pornind de la temele care contează pentru români atunci când vorbim despre administraţia publică, şi anume ce s-a făcut, ce mai trebuie făcut la nivelul fiecărei localităţi. Însă, este regretabil faptul că nici măcar în ceasul al douăsprezecelea, când subiectul modului de organizare a alegerilor este unul închis, liberalii nu vor să accepte principiul că nu putem schimba regulile în timpul jocului. Chiar şi după începutul campaniei, chiar şi astăzi, după ce avem o decizie a Curţii Constituţionale, reprezentanţii PNL încă afirmă că îşi fac calcule cu privire la organizarea alegerilor în două tururi de scrutin, în pofida oricărei evidenţe. Campania electorală trebuie să urmărească planurile candidaţilor pentru dezvoltarea localităţilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a nivelului de trai al locuitorilor: proiectele de infrastructură, şcoli mai bune, spitale mai curate şi mai pregătite, curăţenia localităţilor sau transparenţa în alocarea banului public, doar ca să enumăr câteva dintre asemenea proiecte. Or, ca să putem alege oamenii cei mai bine pregătiţi, trebuie să avem dezbateri pornind de la soluţiile pe care le propune fiecare candidat. În ceea ce priveşte sistemul electoral, cred că în primul rând trebuie să avem coerenţă şi predictibilitate. Fiecare sistem de organizare a alegerilor are avantajele şi dezavantajele sale, dovadă că în România au fost organizate alegeri şi într-un singur tur de scrutin şi în două tururi, iar în alte state democratice funcţionează cu succes atât alegerile într-un singur tur de scrutin, cât şi în două tururi. Noi am spus de fiecare dată şi am spus de la bun început că nu ne opunem alegerilor în două tururi, dar considerăm că ar fi un precedent periculos să schimbăm legea electorală chiar în mijlocul calendarului electoral. Este un demers populist din partea liberalilor să ceară modificarea regulilor în timpul jocului şi sper ca şi PNL, într-un final, să dea dovadă de consecvenţă şi să înţeleagă că deciziile Curţii Constituţionale se respectă, nu se comentează. Sistemul de vot într-un singur tur a fost dezbătut în Parlament, legea a fost votată de toate partidele şi promulgată de preşedinte, iar contestaţiile la această lege au fost respinse de către Curtea Constituţională. Astfel, putem să ne întrebăm dacă toate aceste încercări repetate de a forţa modul de organizare a alegerilor aşa cum le convine lor nu trădează cumva faptul că liberalii nu au proiecte concrete pentru administraţia localităţilor din România. Primul pas către o schimbare autentică este acela de a îmbrăţişa civilizaţia în dezbaterea politică, de a înlătura ura şi dezbinarea din discursul public şi de a veni în faţa electoratului cu idei şi proiecte, al căror scop unic este în beneficiul tuturor românilor. Anul 2016 este unul important în planul deciziilor ce privesc evoluţiile viitoare atât în România, precum şi la nivel internaţional, iar ţara noastră are bazele pe care putem să construim mult mai bine pentru viitor. PSD merge cu fruntea sus în faţa românilor în aceste alegeri, pentru că ne-am respectat promisiunile şi vrem să arătăm că faptele sunt mult mai importante decât vorbele. Ne-am asumat acum datoria să susţinem ritmul de creştere economică şi să continuăm dezvoltarea în sensul în care aceasta răspunde nevoilor tuturor cetăţenilor, într-o societate incluzivă. Stimate colege, Stimaţi colegi, Apelul meu către dumneavoastră este să respectăm această perioadă de campanie electorală în care intrăm, să păşim civilizat pe terenul de luptă politică, să avem dialog şi o dezbatere reală pornind de la provocările cu care se confruntă locuitorii din satele şi oraşele din România şi să ieşim cu demnitate dintr-o competiţie democratică pe un ton civilizat, pe un ton european. Avem nevoie ca, în continuarea campaniei electorale, să avem o abordare constructivă din partea tuturor partidelor şi a candidaţilor, să vorbim despre proiecte şi politici publice fără populism, fără demagogie şi să ne întoarcem la agenda reală a cetăţeanului. Doar în acest fel vom alege cei mai buni oameni, cei mai gospodari primari pentru consiliile locale, pentru primăriile şi pentru consiliile judeţene. Vă mulţumesc. Ana Birchall, Colegiul nr. 5, Vaslui.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, doamnă deputat.
				În continuare, din partea Grupului PNL, domnul deputat Urcan Ionaş-Florin, deputat de Mureş. Vă rog, domnule deputat. Se pregăteşte domnul deputat - tot din partea Grupului PNL - Radu Zlati.
				Domnul Ionaş-Florin Urcan: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu o declaraţie politică intitulată sec, zic eu: "Luduşenii plătesc pentru marea incompetenţă a actualului primar". Doresc pe această cale să condamn public de la tribuna Parlamentului României şi să cer socoteală conducerii Primăriei oraşului Luduş, judeţul Mureş, pentru incompetenţa şi incapacitatea de a gestiona un proiect vital pentru comunitate, ce are ca efect negativ plata din banii cetăţenilor acestui oraş a sumei de 35 de miliarde de lei vechi. În urmă cu mai bine de un an, am atras atenţia asupra pericolului de a se pierde un proiect important pentru oraşul Luduş, ce urma să fie susţinut financiar din fonduri europene nerambursabile în valoare de 1.600.000 de euro, respectiv "Modernizarea, echiparea şi dotarea Ambulatoriului de specialitate din cadrul Spitalului Dr. Valer Russu al oraşului Luduş". După ce, prin adrese scrise, a refuzat banii europeni - acum, când cu toţii doresc să-i acceseze, nu să-i respingă - primarul oraşului Luduş s-a trezit în ceasul al XIII-lea şi, cu o întârziere de aproape jumătate de an, a binevoit a relua proiectul, semnând contractul de finanţare în mijlocul lui 2015. Dar, aşa cum procedurile au cerut-o, termenul de finalizare a proiectului fiind de 31.12.2015, aspect îndeplinit doar parţial, deoarece partea de achiziţii de aparatură medicală fiind tărăgănată prin vârtejuri procedurale, aspectul a împins finalizarea proiectului după data amintită. Costuri: 35 de miliarde de lei vechi, bani care trebuie susţinuţi din bugetul local, adică din banii voştri, ai luduşenilor. Încă astăzi, acest proiect nu este recepţionat, iar dacă această procedură nu este îndeplinită până la 30 iunie - repet, 30 iunie - întreg bugetul proiectului va fi susţinut din banii dumneavoastră, ai luduşenilor: 1.600.000 de euro. Mă întreb retoric câte străzi, câte parcuri, câte locuri de joacă s-ar fi putut realiza dacă nu ar fi existat dezinteres şi incompetenţă din partea conducerii primăriei Luduş. Să suporţi din banii cetăţenilor astăzi 35 de miliarde de lei doar pentru că nu ai ştiut să acţionezi la timp, să nu ştii şi să nu vrei să-ţi dedici tot interesul pentru atragerea fondurilor nerambursabile pe care le dorim cu toţii sunt lucruri de neînţeles pentru oricine. Sigur, aceşti bani se pot imputa şi sunt sigur că autorităţile competente o vor face la un moment dat. Trag acest semnal de alarmă şi mă adresez tuturor autorităţilor locale să fie extrem de vigilente în ceea ce priveşte atragerea şi gestionarea fondurilor europene, tocmai ca beneficiarii finali, cetăţenii, să nu aibă de suferit. Trag acest semnal de alarmă şi mă adresez tuturor cetăţenilor să nu mai accepte şi să desemneze prin vot oameni care nu ştiu, nu sunt capabili şi nu pot să dovedească eficienţă totală în ceea ce priveşte gestionarea corectă a localităţilor ce cu cinste şi competenţă ar trebui să le reprezinte. Mulţumesc. Deputat Florin Urcan, Mureş.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc.
				Îl invit pe domnul deputat Radu Zlati, deputat de Cluj. Se pregăteşte, din partea Grupului PSD, domnul deputat Gheorghe Florin.
				Domnul Radu Zlati: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Prostia nu doare. Din fericire. Dacă ar durea, atunci, din toate colţurile patriei noastre iubite, s-ar înălţa răcnete. Că unele ar aparţine unor persoane cu educaţie mai puţină, n-ar fi o problemă. Dar multe ar aparține unor licenţiaţi, masteranzi şi, după moda mai veche, chiar unor doctoranzi. Nu o spun eu. O spune Curtea de Conturi într-un audit făcut pe sistemul de învăţământ universitar. Una dintre concluziile acestui audit fiind următoarea: dacă nu introducem corecţii mari şi rapide în sistem şi în universităţi - e vorba despre cele de stat - riscăm să avem universităţi tot mai puţin performante, diplome tot mai multe, competenţe profesionale de tip individual tot mai puţine şi, în final, o lipsă cronică de competitivitate europeană. Nu trebuie să ne-o spună Curtea de Conturi că suntem lipsiţi de competitivitate. Avem 103 universităţi de stat. Din cele 103 universităţi de stat, cinci, în unii ani, şase universităţi se strecoară în Topul 1000 al universităţilor din lume. Mai avem încă vreo zece universităţi care reuşesc să se strecoare în Top 2000. Trebuie să recunoaştem că, pentru o ţară ai cărei locuitori sunt mândri de sistemul educaţional românesc este jenant de puţin, este penibil. Căror cauze se datorează această situaţie? Sigur, cauzele sunt multiple, începând de la sistemul de finanţare. România şi Rusia sunt singurele două state din lume care încă mai menţin un sistem dual, adică unii studenţi la stat nu plătesc nicio taxă, în timp ce ceilalţi sunt plătitori integrali de taxe, până la sistemul de alocare a fondurilor din partea bugetului naţional. Readuc aminte că, prin ordonanţe de urgenţe succesive, Guvernul Ponta a măcelărit şi puţinul avut în Legea nr.1/2011, mai ales în domeniul educaţiei universitare. Pentru că, dacă iniţial Legea nr.1/2011 spunea că banii se dau şi pe calitatea educaţională oferită de către universităţi, cu alte cuvinte se făcea o evaluare a acesteia, guvernele succesive de după 2012, miniştrii care au ocupat onorantul loc de pe Strada Berthelot, au eliminat, practic, această clauză. Ba chiar în situaţia unor universităţi mici, regionale sau chiar locale - că s-a ajuns şi acolo, diferiţi baroni de partid şi-au făcut universităţi în municipiile reşedinţă de judeţ pentru plăcerea lor proprie - ei bine, atunci când aceste universităţi, datorită slabei calităţi, care nu atrăgea studenţi, au ajuns în grave dificultăţi financiare, ministerul le-a resuscitat prin infuzii de fonduri, fără a lăsa ca piaţa muncii, ca piaţă educaţională să decidă şi ceea ce nu merită să trăiască, să moară, evident. Ei bine, ziceam că prostia nu doare. Din fericire, din prostie nici nu se moare, cel puţin nu la modul direct, că dacă s-ar fi murit am fi avut şi noi un "Colectiv" al educaţiei româneşti sau un scandal cum este acela Hexi Pharma, în care se vinde pe bani buni o marfă proastă, şi atunci şi sistemul de învăţământ românesc, marfa aceasta proastă care este educaţia românească oferită sistemului preuniversitar şi universitar, ar fi generat un scandal, dar aşa cu toţii ne complacem în situaţia de faţă. Ce este de făcut? Poate să vină un Ionică să strige cât poate de tare: "Uite lupul!" şi lumea să-l creadă, pentru că, altfel, domnii mei, ne vom trezi la un apus de soare că lupul vine. Cu alte cuvinte, că noi vom rămâne solid implantaţi, pe ultimul loc, nu penultimul pe care-l ocupăm deocamdată, în ceea ce priveşte educaţia în Europa. Şi odată ce l-am ocupat nu vom mai ieşi cel puţin pe ratele actuale alocate din bugetul naţional educaţiei naţionale. Vă mulţumesc. Radu Zlati, deputat de Cluj.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc.
				Îl invit pe domnul deputat Gheorghe Florin. Se pregăteşte doamna deputat Carmen-Eleonora Hărău.
				Domnul Florin Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică de astăzi se intitulează: "Decizie istorică luată de Parlamentul României pentru un sector economic". În această lună, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat o propunere legislativă cu privire la reglementarea condiţiilor de practicare a acvaculturii marine în România. Deputaţii au dat un vot istoric atât pentru constănţeni, cât şi pentru sute de agenţi economici din România, adoptând iniţiativa legislativă propusă de subsemnatul, în anul 2015, care reglementează condiţiile de practicare a acvaculturii marine în apele teritoriale ale Mării Negre. Decizia este extrem de importantă dacă luăm în consideraţie faptul că numai în ultimii ani au crescut la cote inimaginabile importurile de produse marine, în condiţiile în care noi avem Marea Neagră şi potenţialul ei uriaş, însă nu putem să-l valorificăm. Până la votul din această lună, România era ultimul stat din Uniunea Europeană care nu permitea agenţilor economici interesaţi să practice acvacultura în condiţii de siguranţă pentru mediu. Se permitea în schimb pescuitul, deşi se cunoaşte că pescuitul de multe ori este necontrolat şi reduce substanţial efectivele în apele Mării Negre. Cred că efectele favorabile ale acestei legi se vor vedea în numai câţiva ani, poate chiar în doi-trei ani să putem să începem să culegem roadele acestei legi. În primul rând, mă aştept la o creştere a numărului locurilor de muncă în acest domeniu nou al acvaculturii marine şi la o creştere a efervescenţei agenţilor economici care au aşteptat ani de zile o lege care să le permită acest lucru. Apoi, sper ca cei care au concesionat suprafeţe de apă şi vor construi viviere să apeleze la fondurile europene în vederea dezvoltării şi a unor unităţi de producţie pentru produsele din peşte, scoici, alge şi aşa mai departe. De asemenea, vreau să cred că producţia de la Marea Neagră va reduce semnificativ importurile, va asigura necesarul pentru consumul intern şi chiar le va oferi producătorilor din Constanţa şansa de a exporta ei către spaţiul comunitar. Nu în cele din urmă, după cum bine se cunoaşte, acvacultura în viviere contribuie în mod semnificativ la repopularea mediului natural, ştiindu-se că la Marea Neagră unele state vecine au practicat un pescuit intensiv extrem de dăunător pentru efectivele din mare. Deputat PSD de Constanţa, Florin Gheorghe. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc.
				O invit în continuare pe doamna deputat Carmen Hărău, deputat de Hunedoara, Grupul PNL.
				Doamna Eleonora-Carmen Hărău: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, E campanie electorală şi iar se vorbeşte în Hunedoara pătimaş şi cu mare, mare aplomb despre Complexul Energetic Hunedoara. Este Complexul Energetic Hunedoara o structură economică pe punctul de a se prăbuşi, o structură economică despre care vorbesc în faţa dumneavoastră cel puţin din februarie 2015, când am auzit în Comisia pentru buget, finanţe, în discuţie cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, sintagma "lichidare Complex Energetic Hunedoara". Oamenii sunt acolo bombardaţi din nou cu promisiuni: "Vine marele popor chinez", "Vin investitorii" - depinde de Domniile Lor să vină investitorii şi sunt traşi de urechi miniştrii tehnocraţi care nu aduc repede şi degrabă investitorii pe care i-au ochit colegii noştri care au girat Guvernul Ponta, la vremea când Guvernul Ponta îngropa, pregătea groapa, adică, Complexului Energetic Hunedoara. Dragi prieteni, Aflu cu oarecare satisfacţie că aceşti 900 de oameni care, probabil, că vor pleca în acest an din Complexul Energetic Hunedoara vor primi salarii compensatorii, iar Ordonanţa nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate pe baza planurilor de disponibilizare s-a modificat. Prin aceste modificări, Executivul a stabilit ca, pe lângă măsurile de protecţie socială acordate de companii pentru atenuarea impactului social, angajaţii disponibilizaţi ca urmare a reducerii activităţii celor două societăţi energetice să primească şi venit lunar de completare. E vorba despre Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia. Venitul de completare se acordă lunar, pe perioade stabilite diferenţiat, respectiv 12 luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani şi până la 10 ani, 20 de luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 ani şi până la 15 ani, 22 de luni pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani şi până la 25 de ani şi 24 de luni pentru salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani. E bine sau e rău că se face lucrul acesta? Bineînţeles că e bine, atenuându-se dezastrul social prin care oamenii aceştia vor trece. Dar nu mă pot împiedica să nu constat că o luăm de la început. O luăm de la început plătind nişte oameni obligaţi să-şi părăsească locurile de muncă. Stau şi mă întreb, cu amărăciune, când vom începe să solicităm sprijin adevărat, sprijin real în guvernele politice pentru relansarea economică a zonei? Când vom începe să folosim aceşti bani ca să plătim munca, nu nepriceperea politicienilor de a menţine locurile de muncă? Menţionez că este pentru mine o continuă uimire faptul că structura politică, Partidul Social Democrat, care ar trebui să apere interesele muncitorilor, să le apere efectiv, nu să-i transforme în asistaţi social, pe parcursul zecilor de ani decimează tocmai clasa muncitoare. Dragi colegi de judeţ Hunedoara, indiferent de formaţiunea politică din care faceţi parte, este nedrept să încercaţi să adunaţi, din nou, voturi pe seama disperării oamenilor, împrăştiind speranţe deşarte. Noi va trebui să muncim cu toţii responsabil, nu să-i amăgim din nou cu investiţii care mai de care mai fantasmagorice.
				Domnul Florin Iordache: Vă rog să concluzionaţi.
				Doamna Eleonora-Carmen Hărău: Reuşesc să înţeleg, deşi nu-mi pică bine, nemulţumirea ministrului Grigorescu, care este pur şi simplu taxat ca unul care a generat dezastrul, când el s-a trezit în plin dezastru în ministerul pe care-l conduce şi încearcă din răsputeri, conştient fiind de faptul că această resursă energetică - cărbunele - trebuie declarată resursă strategică naţională. Vă mulţumesc frumos. Carmen Hărău, deputat liberal de Hunedoara.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc.
				În continuare, din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Mihai Deaconu. Domnule deputat, aveţi trei minute. Vă rog.
				Domnul Mihai Deaconu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Iresponsabilitate la încheierea contractelor de mediu". Stimaţi colegi, În urmă cu 3 luni vorbeam de la tribună despre aria protejată Valea Vâlsanului (nr. 2.125) şi atrăgeam atenţia asupra faptului că această rezervaţie nu a beneficiat de proiecte de dezvoltare a zonei, astfel încât să li se ofere şi celor aproximativ 10.000 de locuitori din satele adiacente o şansă la un trai mai bun, prin desfăşurarea de activităţi specifice zonei rezervate şi cu respectarea standardelor de mediu. Între timp am aşteptat un răspuns de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru a afla mai multe detalii despre custodele acestei rezervaţii, despre ce activităţi specifice s-au întreprins în zona respectivă de către acesta. Am aflat de la doamna ministru că în 2010 a fost atribuită în custodie Fundaţiei Freies Europa Weltanschauung din Cluj, prin convenţia de custodie nr. 145/2010, partea din rezervaţie care se suprapune cu partea de nord a rezervaţiei Valea Vâlsanului, precum şi partea care se află la sud. În acelaşi an, prin contractul de administrare nr. 7/2010 situl Natura 2000, din Munţii Făgăraş, a fost atribuit Ocolului Silvic Răşinari SA şi Ocolului Silvic Izvorul Florii, care se suprapune peste rezervaţie. De aproape un an, custodia către fundaţia din Cluj a încetat de drept, iar contractul de administrare se află pe rolul instanţelor judecătoreşti, ceea ce face ca rezervaţia să rămână de la acel moment în coordonarea Agenţiei de Protecţie a Mediului Argeş. Aceasta din urmă este cea care a constatat că Fundaţia Freies Europa a desfăşurat activităţi de cercetare ştiinţifică în zone din afara limitelor sitului pe care l-au avut în custodie, precum zona montană baraj, poienile Vâlsanului, neîndeplinindu-şi nici pe departe atribuţiile de management al zonei, în termenele legale stipulate în Convenţia de custodie. Cu toate acestea, nu-mi explic cum Agenţia de Protecţie a Mediului Argeş, care recunoaşte că fundaţia respectivă nu şi-a respectat deloc clauzele contractuale, nu a sesizat până acum organele abilitate pentru a lua măsurile necesare ca cei implicaţi să fie traşi la răspundere pentru cei 5 ani în care au administrat Rezervaţia Naturală Valea Vâlsanului, ani pierduţi pentru dezvoltarea teritoriului, care merită o atenţie sporită pentru caracterul specific al faunei şi florei. Sugerez pe această cale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să efectueze o anchetă prin intermediul organelor de control intern pentru a vedea legalitatea Convenţiei de custodie, efectele acesteia pe perioada încheierii, precum şi care sunt eventualii vinovaţi pentru nerespectarea ei. Vă mulţumesc. Deputat Mihai Deaconu, Colegiul nr. 3, Circumscripţia nr. 3, Argeş.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Mulţumesc, stimaţi colegi. Încheiem aici prima parte a şedinţei. De la ora 10,00, continuăm cu ordinea de zi a plenului.
				După pauză Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Bună dimineaţa! Sunt 110 colegi care au semnat. Dragi colegi, Deschidem şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor şi din cei 378, 110 şi-au înscris prezenţa. Programul de lucru îl aveţi. Ordinea de zi a fost aprobată. Suntem în acest moment la ... Domnul Victor Paul Dobre, pe procedură.
				Domnul Victor Paul Dobre: Domnule preşedinte, Urmare consultării cu colegii lideri ai grupurilor parlamentare, permiteţi-mi să vă fac două propuneri de modificare a ordinii de zi: respectiv, poziţia 14, Proiectul de Lege privind impozitul specific unor activităţi, PL-x 26/2016, să-l aducem pe poziţia 2 şi ulterior cu o propunere de retrimitere la comisie şi, de asemenea, poziţia 22, Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, PL-x 555/2015, să-l aducem pe poziţia următoare a ordinii de zi şi ulterior cu propunere de retrimitere la comisie. Vă mulţumesc. ...şi după aceea 22.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Deci poziţia 14, poziţia 2, da? Nu, poziţia 14 pe poziţia 4... Şi poziţia 22, adică 555, avocaţii, pe poziţia... 5 ...cu solicitare de retrimitere. Am înţeles. Bun. Şi poziţia 14 fără retrimitere? Amândouă cu retrimitere? Amândouă cu retrimitere. Mulţumesc foarte mult.
				4. Primul lucru: 14 pentru poziţia 4. Voturi pentru? O, unanimitate! Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Deputaţi care nu vor să-şi exprime votul, dar sunt prezenţi? Nu sunt. Sunt 83 de voturi, unanimitate. Poziţia 4, adică PL-x 26/2016, impozitul specific unor activităţi, retrimitere la comisie. Termen? 3 săptămâni. Cum e viaţa asta, cum te schimbi, aşa, de pe o zi pe alta... Voturi pentru? 83 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Parlamentari prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.
				5. Bănuiesc că şi la PL-x 555, la fel, nu? Staţi să-l trimitem la comisie. Să-l retrimitem în faţă. 22. PL-x 555/2015, pe poziţia 5. Voturi pentru? Rog număraţi. Vă rog frumos să număraţi. Deci avem 87 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? 4. Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi susţină votul? Nu sunt. Deci cu o majoritate covârşitoare, PL-x 555 a ajuns pe poziţia 5. Domnule lider al Grupului parlamentar UDMR Máté András, aveţi cuvântul.
				Domnul Máté András-Levente: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În ultima săptămână au apărut în presă anumite informaţii incorecte cu privire la Legea avocaturii. Aceste informaţii probabil constituie temeiul pentru care unii solicită retrimiterea acestei iniţiative, a acestui proiect la comisie, dar să ştiţi despre ce este vorba măcar, că poate reuşesc să vă conving, în ciuda sarcinilor de partid date de anumiţi avocaţi, care consideră că statul de drept constă în posibilitatea organelor de cercetare penală să intercepteze convorbirea telefonică dintre avocat şi client, adică acel procuror să ştie strategia de apărare pentru acel inculpat sau suspect. Acest proiect de lege a fost pe site-ul Camerei o perioadă destul de lungă şi n-am văzut pe nimeni să spună că e vreo problemă. Această posibilitate de a intercepta discuţia dintre avocat şi client a fost introdusă tot de un avocat, fost ministru al justiţiei, doamna Monica Macovei, dacă nu mă înşel. De atunci, mulţi colegi avocaţi îşi citesc convorbirile dintre client şi avocat. Aşa apărăm noi statul de drept? Şi mă întreb ce se va întâmpla dacă CEDO va condamna din nou România pe motiv că acea persoană, chiar dacă va fi condamnată, nu are posibilitatea la un proces echitabil, pentru că partea adversă, procurorul, va şti care e strategia de apărare. 2. Tot pe spaţiul public a apărut că este o superimunitate şi că nu pot fi consideraţi funcţionari publici. Păi vă dau un singur exemplu: dacă la cabinetul unui coleg lucrează cu contract de muncă un alt avocat şi acel avocat titular, cum se numeşte, va semna un contract sau orice alt act în favoarea vechiului coleg, în termenul de cinci ani, săvârşeşte infracţiunea de conflict de interese. Păi, de-asta a fost scos. De-acum încolo niciun notar şi niciun avocat nu va putea semna niciun act pentru o rudă până la gradul 2, pentru că săvârşeşte infracţiunea de conflict de interese. A treia problemă care a apărut în spaţiul public şi este tot o dezinformare, adică avocatul să nu răspundă pentru sfaturile pe care le dă şi să nu să aibă obligaţia delaţiunii. Gândiţi-vă: dacă un client merge la un avocat şi va spune: "Domnule avocat am uitat să prind în contabilitate trei facturi", ce se întâmplă? Normal, avocatul va spune: "Domnule este evaziune fiscală şi pot fi tras la răspundere pentru evaziune fiscală, care este infracţiune". Dar ştiţi ce se întâmplă acum? Avocatul are obligaţia de a merge şi de a depune sesizare penală împotriva propriului client, da, aşa se face un stat de drept în România. Şi mai apare în spaţiul public încă ceva: să nu existe onorarii minime. Păi, v-aş ruga să vă uitaţi în legislaţia germană, există onorarii minime. Iar aceste modificări au fost adoptate de Congresul avocaţilor şi se solicită a fi adoptate de către Parlament, dar dacă vrem să facem un stat unde delaţiunea şi dreptul la apărare nu este respectat putem retrimite. Consecinţa este condamnarea României la CEDO, eventual, şi mă întreb acum, aşa, retoric, oare cine-şi mai permite, care ambasador, să spună Parlamentului României ce lege trebuie adoptată şi cum adoptată? Eu nu ştiu ca vreun ambasador al României să fi intervenit în actul legislativ şi să spună undeva ce act trebuie adoptat şi cum trebuie adoptat. Păi, domnilor, eu cred că reprezint un stat suveran. Gândiţi-vă, dacă într-adevăr, reprezentăm cu toții un stat suveran sau ascultăm ce spun alţii şi atunci mă gândesc, oare, într-adevăr, putem lua decizii aici, în Parlament, sau mai bine împachetăm şi mergem cu toţii acasă? Mulţumesc. (Aplauze.)
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Dragi colegi, Vă reiterez propunerea Grupului parlamentar al PNL de a fi retrimisă la comisie. Termen? Trei săptămâni. Mulţumesc. Data trecută a stat patru săptămâni pentru aceleaşi amendamente care n-au fost schimbate, ca să ştiţi că istoria e aceeaşi. Cine este pentru? Rog liderii să numere. 103 voturi pentru. Abţineri? 4 abţineri. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt. Aş putea să spun şi eu ceva de la microfon fără să fiu interpretat sau nu? Am înţeles. Mulţumesc. Domnul lider al Grupului parlamentar social democrat, domnul deputat Pâslaru, vă rog frumos, aveţi cuvântul.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă propun introducerea pe ordinea de zi, întrucât raportul este făcut, a PL-x 614/2005 care se numeşte reducerea stagiului minim de cotizare în minerit. Am consultat şi liderii celorlalte grupuri parlamentare şi v-aş propune, dacă suntem de acord să introducem pe ordinea de zi, să o introducem pe poziţia 6.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Pe ce poziţie este acum? Dar unde este?
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Nu este pe ordinea de zi. Vreau să-l introducem pe ordinea de zi.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Numai dacă aveţi acordul tuturor liderilor grupurilor parlamentare şi dacă se află pe suplimentară.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Da, domnule preşedinte, este acordul tuturor liderilor grupurilor parlamentare.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Eu mă uit la domnul Maté şi m-a întrebat la ce? Am înţeles. Deci liderii grupurilor parlamentare, pauză trei minute pentru a vă consulta. Vă rog frumos veniţi până la prezidiu să vă consultaţi.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Domnule preşedinte, i-am...
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Vă ascult. Staţi liniştit, nu fiţi nervos că l-am văzut pe domnul Maté. Invitaţi-l şi pe domnul Ganţ sau pe domnul Zisopol, din partea UNPR, ALDE. Cine reprezintă ALDE? (Pauză de consultări.) Deci rămâne cum am stabilit. Cum scrie la Regulament? Domnule Pâslaru, a doua cerere.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Da, domnule preşedinte, vă mulţumesc, încă liderul grupului parlamentar. Vă rog să supuneţi votului poziţia 24, PL-x 75/2016, să o aducem pe poziţia 6. PL-x 75/2016 - Propunere legislativă pentru modificarea alineatului (5) din Legea nr. 263.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Cum? Nu, nu. Pe poziţia... Păi, 4 şi 5 au dispărut. Pe poziţia 4, dacă vreţi. Poziţia 4 a fost retrimisă la comisie. Poziţia 5 a fost retrimisă la comisie. Poziţia 4 de astăzi este Pl-x 52. Deci, înaintea lui. Pe 4. Da?
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Domnule preşedinte, Puneţi aşa cum vrea şi colegul nostru de la PNL. Puneţi-o pe 6 sau pe 7. Pe poziţia 6 puneţi-o.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Dar de ce nu lăsaţi pe colegul dumneavoastră de la PNL să vorbească dacă dumneavoastră nu puteţi să ne explicaţi?
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Lasă că vorbim noi. Deci, noi vă solicităm poziţia 6, domnule preşedinte.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Poziţia 6. Da? Deci asta înseamnă după...deci, la prima Cameră sesizată, da? Bun. Pl-x 75/2016 pe poziţia 6 de pe poziţia 24. Voturi pentru? Rog secretarii să numere. 121 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exercite votul? Nu. Unanimitate. Şi rămâne pe poziţia 6, da? Domnule Pâslaru, rămâne pe poziţia 6. Domnule lider, rămâne pe poziţia 6.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Da.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Perfect.
				6. Bun. Continuăm atunci, după ce am refăcut ordinea de zi, continuăm cu Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Iniţiatorii. Pe procedură, domnul deputat Victor Paul Dobre, viceliderul Grupului parlamentar al PNL.
				Domnul Victor Paul Dobre: Domnule preşedinte, Este vorba de o propunere legislativă a Grupului PNL, o iniţiativă majoră, care are în vedere o mai bună reprezentare a diasporei în Parlamentul României, corespunzător, sau cât mai corespunzător vizavi de numărul important de cetăţeni români care locuiesc, muncesc în străinătate. Această propunere legislativă, din păcate, a fost discutată în comisiile de specialitate, are un raport de respingere. Noi vă propunem să o retrimitem la comisie pentru o nouă analiză. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Câte săptămâni?
				Domnul Victor-Paul Dobre: O lună.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: O lună. Patru săptămâni. Retrimitere la comisie. Voturi pentru? Rog secretarii să numere. 53 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Vă rog număraţi. 67 de voturi împotrivă. Parlamentari prezenţi care nu-şi exprimă votul? Nu sunt. Cererea de retrimitere la comisie a fost respinsă. Continuăm. Iniţiatorii. Aveţi cuvântul.
				Domnul Aurelian Mihai: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am solicitat retrimiterea la comisii pentru a avea un alt punct de vedere, un alt raport şi o altă analiză, mult mai atentă, a ceea ce înseamnă reprezentare în Parlamentul României, pentru românii din diaspora, români care au plecat cu milioanele dincolo de frontierele statului român, poate şi din cauza anumitor greşeli pe care multe guverne care s-au succedat pe la Palatul Victoria, multe greşeli care s-au făcut şi poate că această situaţie care s-a creat şi din 2008 până în prezent de reprezentare minimală ar fi trebuit corectată. Până la urmă suntem, ca reprezentanţi ai românilor din diaspora, grupul cel mai mic de susţinători direcţi ai acestor oameni: 2 senatori şi 4 deputaţi. Dacă ar fi să facem un calcul la peste 20% din populaţia României care a emigrat, numai la mine în colegiu, în Europa de Vest, la peste patru milioane de români care trăiesc în această zonă, pe continent, cred eu că just ar fi fost să fi cerut suplimentarea acelor mandate cu peste 60 de deputaţi şi cine ştie cât, 30 de senatori. Dar, am considerat că de bun-simţ a fost ca această solicitare de dublare a numărului de parlamentari să vină în faţa dumneavoastră, pentru a obţine susţinerea necesară şi înţelegerea de care ar fi trebuit să avem parte. Nu am cerut mult. Nu am cerut nici măcar încărcarea bugetului statului cu, evident, costurile care ar însemna susţinerea a 6 reprezentanţi în plus. Buget care, totuşi, este alimentat de pe urma unei creşteri economice, de pe urma încasării unor taxe şi impozite pe care, de multe ori, şi românii din diaspora le plătesc. Trimitem peste 10 milioane de euro zilnic în România. Ceea ce am cerut noi astăzi este prea puţin. Am cerut prea puţin unui Parlament care ar fi trebuit să înţeleagă. Şi ar fi fost onorabil, pentru că tot dumneavoastră aţi înţeles anumite demersuri pe care noi le-am făcut în această legislatură. Iar parlamentarii diasporei, chiar şi din PSD, pentru că aveţi un senator, parlamentarii diasporei care sunt astăzi prezenţi în legislativ şi-au făcut datoria faţă de oamenii pe care-i reprezintă. Nu cerem mult. Cerem doar un vot împotriva respingerii acestui proiect, cerem un vot pentru armonizarea legislaţiei şi pentru, practic, modificarea Anexei nr. 1 din Legea nr. 208, care a fost votată anul trecut. De la 6 la 12 parlamentari ai diasporei este mult prea puţin ceea ce vă cerem: înţelegere. De fiecare dată când aţi venit cu argumente pentru românii pe care-i reprezentaţi din fiecare judeţ, cred eu că parlamentarii diasporei şi-au făcut datoria şi au votat iniţiativele dumneavoastră. Şi le-am votat. Pentru că, într-adevăr, legile bune se votează. Dar astăzi, când vă cerem sprijinul pentru a avea câţiva deputaţi şi senatori în plus, când astăzi avem un grup al minorităţilor care reprezintă cu mândrie oamenii care i-au votat în Parlament, nu am făcut altceva decât să propunem o iniţiativă de modificare a legii, de bun-simţ. Eu cred că mai avem timp până la votul final să ne răzgândim, să susţinem această propunere de lege, pentru că românii din diaspora chiar merită. Merită adoptarea acestei iniţiative şi merită ca dumneavoastră să-i onoraţi astăzi cu un vot, aşa cum acei oameni aşteaptă. Nu cerem mult! Pentru Parlamentul României nu este decât o datorie morală şi o obligaţie din partea celor pe care-i reprezentăm, ca să aducem această modificare a legii. Vă mulţumesc că m-aţi ascultat şi, în speranţa că la votul final o să avem cu toţii o participare demnă şi un vot pe măsura aşteptărilor diasporei, vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnul deputat Márton Árpád, Grupul parlamentar al UDMR.
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Avem şi noi speranţa măcar ca propunerea de respingere să nu treacă, fiind o lege organică, şi atunci va fi retrimisă la comisie. Aici, însă, într-adevăr, eu am o problemă de fond. Noi am discutat aceste legi electorale într-o comisie specială. Evident, această comisie a avut o activitate cu caracter limitat şi de atunci aceste legi se discută de comisiile juridice, pentru administraţie şi alte asemenea. Comisia iniţială nu mai dezbate aceste legi. Nu mi se pare că este corectă această procedură. Revenind la cele spuse anterior, eu doresc să vorbesc despre cetăţenii români din străinătate, dacă-mi permiteţi, nu numai de români, pentru că eu cred că pentru reprezentare corectă, într-adevăr, trebuie să fie luate, conform principiului constituţional şi al legii, persoanele care locuiesc, au o locuinţă stabilă într-o circumscripţie. Şi dacă noi vorbim de două-trei milioane de cetăţeni români care au un astfel de domiciliu în străinătate, înseamnă că este cea mai mare circumscripţie, mai mare ca Bucureştiul, şi ni se pare corect să avem măcar teoretic o reprezentare pe măsură, pentru că dincolo de faptul că aceşti cetăţeni nu vor fi reprezentaţi de cei propuşi acolo şi votaţi de ei, dincolo de acest fapt, voturile date în străinătate care se vor reîntoarce în ţară, şi cei care sunt împotriva acestui proiect de lege să se gândească şi la aceasta, vor distorsiona voturile din judeţele ţării, pentru că dacă avem două mandate de senator înseamnă că s-ar putea ca toate voturile din străinătate să se întoarcă în ţară şi la redistribuire să decidă cine va fi deputat de Iaşi, de Cluj, de Bucureşti şi alte asemenea, venind un număr mare de voturi nefolosite din străinătate. Deci şi cei care nu sunt pentru o astfel de reprezentare s-ar putea gândi că ar fi mai bine să avem o reprezentare proporţională şi să nu votaţi proiectul de respingere a legii. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnul Iane, vă rog frumos. După care domnul Cernea. Scuzaţi-mă! După aceea, dumneavoastră. Domnul Iane.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Cumva tema este adusă în discuţie într-o manieră puţin emoţională. Sigur, românii stabiliţi în străinătate trebuie să fie reprezentaţi corect în Parlamentul României. Să nu uităm că suntem una dintre puţinele ţări care avem parlamentari de diaspora. Cu toate că nu am avut în trecut nici colonii şi nici ţinuturi autonome în alte părţi, în afara graniţelor ţării. Sigur că dacă vorbim de cifre, probabil că ar fi corect să ne gândim la o suplimentare. Dar dacă argumentul că dublarea numărului de parlamentari nu este suficient, atunci de ce nu s-a cerut triplarea numărului de parlamentari. Dacă se doreşte o reprezentare corectă, proporţională cu ceea ce avem în România, de ce nu s-a cerut o mărire a numărului de parlamentari conformă şi reprezentativă pentru cei de afară? Sigur că parlamentarii de diaspora spun că reprezintă interesele celor de acolo, dar vă spun personal, din listele pe care le-am avut, fiind membru al Comisiei pentru românii din diaspora, că nu se simt reprezentanţi de parlamentarii din diaspora în mod deosebit. Adică, nu recunosc neapărat că parlamentarul de diaspora, chiar dacă este persoana respectivă, îl reprezintă în mod corect. Acei cetăţeni ce vor de fapt? Vor ca interesele lor de cetăţeni români aflaţi pe teritoriul unui alt stat să fie apărate. Avem misiunile economice şi diplomatice care fac acest lucru, avem Parlamentul României. Acei oameni au un domiciliu, pentru că vorbim despre cei care au un domiciliu şi în România, şi au familii din România, unii dintre ei. Deci, în opinia noastră, nu cred că formula dublării este ceea ce este un lucru corect pentru românii din diaspora, ci să încercăm mai bine să ne aşezăm la masă şi să găsim o formulă de reprezentare corectă şi să vedem ce fel de interese le reprezentăm aici, în Parlamentul României. Pentru că noi facem legi pentru graniţele acestei ţări, în interiorul acestei ţări. Nu facem legi pentru ţările din exterior. De aceea, noi considerăm că nu este o măsură necesară în momentul de faţă şi trebuie să venim cu o soluţie corectă pentru reprezentare şi vom vota pentru respingere.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Aveţi cuvântul.
				Domnul Florin Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Într-adevăr, nu putem nega că în exteriorul României se află foarte mulţi români şi, de asemenea, nu putem nega faptul că aceşti cetăţeni români trebuie şi ei reprezentaţi în Parlamentul României. Însă, să ştiţi că nu putem să continuăm la nesfârşit să facem legi după ureche şi după calcule electorale care astăzi ne convin, mâine s-ar putea să nu ne mai convină. Din acest motiv, am văzut că iniţiatorii nici nu au put să facă o evaluare concretă a numărului de cetăţeni români care se află în afara graniţelor ţării. Din acest motiv, Grupul parlamentar al PSD nu va susţine acest proiect de lege pentru că considerăm că este făcut superficial şi pe fugă şi credem că trebuie făcută o lege corectă pentru toţi românii, să fie reprezentaţi corect în Parlamentul României. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnul Lubanovici.
				Domnul Mircea Lubanovici: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Dacă Grupul PSD crede că acest proiect a fost făcut superficial, tocmai acesta a fost unul din motivele pentru care noi am cerut retrimiterea la comisie. Stimaţi colegi, Încă din 2007, clasa politică din România a înţeles valoarea diasporei şi a înţeles contribuţia diasporei la economia românească. În 2008, românii din diaspora au trimis în ţară 8 miliarde de euro, ceea ce echivala cu balanţa de plăţi a României în acea perioadă. Stimaţi colegi, În 2008, într-adevăr, clasa politică românească a decis bine ca diaspora românească să aibă 2 senatori şi 4 deputaţi în Parlamentul României şi cred că în legislaţia românească s-a putut vedea o îmbunătăţire în ceea ce priveşte românii din diaspora. Personal, sunt onorat să reprezint românii din Colegiul nr. 3 diaspora care include: Statele Unite, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi toate ţările din America Centrală şi America de Sud. În colegiul meu au ales să locuiască peste 2 milioane de români. Această propunere legislativă vine să îmbunătăţească acea reprezentativitate şi vă întreb cât de bine poate să fie reprezentată această mulţime de peste 2 milioane de români de un singur deputat şi un senator? Stimaţi colegi, Eu cred că retrimiterea la comisie era o formă bună, puteam s-o îmbunătăţim. Încă mai este timp să putem să venim în sprijinul românilor din afara graniţelor ţării. Noi, Partidul Naţional Liberal, vom vota împotriva respingerii acestei propuneri legislative şi vă rog ca şi dumneavoastră să vă revizuiţi votul dumneavoastră în ceea ce priveşte românii din diaspora. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnul Cernea.
				Domnul Ioan Benga (din sală): Câte voturi aţi avut de la cei 2 milioane de români? 10 voturi.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Românii care trăiesc în afara ţării sunt puternic conectaţi, probabil în marea lor majoritate, cu familiile lor din România, sunt interesaţi de ce se întâmplă în ţara noastră. S-a văzut şi la ultimele rânduri de alegeri în mod evident acest interes. Aşadar, cred că gestul de a creşte numărul de deputaţi şi senatori care-i reprezintă ar fi un gest realmente superb din partea României. Ar fi confirmarea că suntem atenţi noi, parlamentarii, la evoluţia lucrurilor, la modul în care între românii din ţară şi cei din străinătate aceste legături puternice într-adevăr contează. Cred că trebuie să ne deschidem. S-a tot discutat în ultimii... şi am discutat aici în ultimii doi ani despre legislaţia electorală nouă. Cred că trebuie să facem gesturi prin care să arătăm că ne deschidem măcar puţin şi spre vocile care vin dinspre societatea civilă sau dinspre cetăţenii obişnuiţi, voci care în mare măsură, trebuie s-o recunoaştem, nu se simt cu adevărat reprezentate. Şi da, colegul meu de la PSD a vorbit mai devreme, da, noi facem legi nu pentru alte ţări, dar facem legi pentru... putem face legi pentru românii care trăiesc în alte ţări. Sau putem face legi pentru familiile românilor care trăiesc în alte ţări, familii care, însă, locuiesc în România. Aşadar, fiecare gest al nostru, fiecare direcţie politică pe care o imprimăm acestei ţări are un impact şi poate avea un impact major şi asupra sentimentelor, gândurilor, aşteptărilor, aspiraţiilor românilor care trăiesc în străinătate. De aceea, eu vă îndemn totuşi să votăm pentru acest proiect de lege. Repet, îl văd ca fiind un gest realmente extraordinar, superb, pe care România l-ar face pentru conaţionalii noştri care trăiesc în străinătate. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnul Iordache, pe procedură.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Pe procedură intervenţia mea este următoarea: mai sunt mai puţin de şase luni până la alegerile parlamentare. În momentul în care am adopta această lege, tocmai am fi în contradicţie cu deciziile Curţii Constituţionale care spun că în ultimul an de alegeri nu se schimbă legislaţia electorală. Cu tot respectul şi din partea PSD, suntem cu toţii deschişi la ideea că putem modifica legislaţia, dar ar fi inoportun şi neconstituţional ca acum, la mai puţin de şase luni până la alegerile parlamentare, să modificăm legislaţia şi să stabilim un alt număr de parlamentari, mă refer la deputaţi şi senatori, în diaspora.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Constituţional ar fi, dar nu s-ar aplica la alegerile de anul acesta. Constituţional este, dar nu se aplică la aceste alegeri. Exact ce aţi spus dumneavoastră. Alte intervenţii? (Domnii deputaţi Mihai Aurelian şi Remus-Florinel Cernea doresc să intervină.) Îmi pare rău, nu se poate. La începerea dezbaterii pe articole, iniţiatorul poate interveni oricând, ca şi preşedintele comisiei. La dezbateri generale, doi din fiecare grup parlamentar şi un deputat neafiliat. Aţi fost dumneavoastră. Nu! La sfârşitul dezbaterii, nu generale, la dezbaterile proiectului de lege în sine. Cu mare plăcere. Sunt foarte mulţi colegi care pot interveni la dezbateri generale. Să ajungem la comisie. Deocamdată au fost... Comisia.
				Domnul Nicolae-Ciprian Nica: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, trimisă cu adresa nr.52 din 2016. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Anexei nr.1 din Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente în sensul majorării numărului de mandate de senatori, de la 2 la 4, şi a celor de deputaţi, de la 4 la 8, în Circumscripţia electorală nr.43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au constatat că expunerea de motive nu cuprinde o justificare a soluţiei concrete propuse, care să aibă la bază date statistice oficiale referitoare la numărul exact al cetăţenilor români cu domiciliul în afara graniţelor ţării, creându-se astfel premisele existenţei unor vicii de neconstituţionalitate sub aspectul încălcării prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie, referitoare la supremaţia Constituţiei şi a legii. Totodată, prin soluţia propusă nu este respectată norma de reprezentare propusă la art.5 alin.(2) şi (3) din Legea nr.208/2015, astfel că nu se înţelege cum s-a stabilit un număr de 4 senatori şi 8 deputaţi. Având în vedere cele constatate, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative. De asemenea, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat această iniţiativă şi au propus respingerea iniţiativei respective. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc comisiei. Bun. Am făcut un pic procedura inversă. Au intervenit toate grupurile parlamentare înainte, din dorinţa de a închide această discuţie. Dacă dintre... Nu sunt amendamente admise sau respinse. Dacă dintre iniţiatori mai doreşte cineva să intervină la final. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
				Domnul Aurelian Mihai: S-a spus la acest microfon că proiectul este unul superficial. Este greşit. Tocmai am explicat că din dorinţa de a nu încărca cu anumite costuri exagerate bugetul statului, am făcut acest demers: să avem cel puţin un număr dublu de parlamentari ai diasporei. Şi am insistat asupra faptului că este o propunere de bun-simţ, de a avea de la 6 parlamentari la 12. În privinţa numărului de cetăţeni care există, cel puţin la mine în colegiu, să ştiţi că atunci când am făcut acea referire la peste 20% din populaţia ţării, 4 milioane de cetăţeni, am luat în considerare interpelări pe care le-am trimis Ministerului Afacerilor Externe, răspunsuri pe durata acestor trei ani de zile cu privire la o prezenţă a cetăţenilor în Colegiul nr. 1 Europa de Vest, pe care-l reprezint. Nu cred eu că ne încurcăm aici în date statistice şi nu cred eu că acest proiect, aşa cum a fost dezbătut astăzi, a creat atâtea emoţii în rândul colegilor încât să nu înţeleagă faptul că propunerea de lege este una obiectivă, pertinentă, şi, de ce să nu spunem, modestă din punct de vedere al cererii. De aceea, vă îndemn încă o dată să vă gândiţi mai bine asupra votului pe care îl veţi da, pentru că la momentul la care noi am votat iniţiativele noastre pentru cetăţenii pe care-i reprezentaţi, având în vedere pertinenţa acelor propuneri de lege, nici măcar nu am clipit, pentru că ştiam că sunt în beneficiul celor pe care-i reprezentaţi cu atâta onoare în Parlament. Iar din acel punct de vedere al datelor economice, cum spunea colegul meu parlamentar al diasporei, să ştiţi că până la această oră probabil în contul României, în băncile comerciale şi în economiile cetăţenilor români se află deja câteva milioane de euro intraţi tocmai din diaspora, care este cam singurul investitor serios, face atât de bine economiei româneşti, şi care nu au uitat niciodată drumul european pe care-l are România. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Proiectul de lege merge la votul final, conform art.104 din regulament. Ştiţi foarte bine ce prevede.
				7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2013 privind măsurile necesare pentru funcţionarea comisiilor de evaluare din penitenciare, din centrele de reeducare şi din centrele de reţinere şi arestare preventivă, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea bunei funcţionări a instanţelor pe durata desfăşurării activităţii acestor comisii. Procedura este de urgenţă. Are cuvântul Guvernul României. Doamna secretar de stat, aveţi cuvântul.
				Doamna Gabriela Scutea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Referitor la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2013, aceasta a avut ca scop pregătirea măsurilor în vederea aplicării noii legislaţii penale, începând cu anul 2014. Ordonanţa a pus în practică un mecanism şi o procedură de examinare a modului în care prevederile se vor aplica în ceea ce priveşte în special legea penală mai favorabilă şi măsuri referitoare la persoanele aflate în stare de deţinere, stabilind inclusiv competenţe, cu participarea sistemului judiciar, respectând separarea funcţiilor judiciare şi, de asemenea, anticipând modul în care pentru pedepsele care urmau să se împlinească în prima parte la intrarea în vigoare a noii legislaţii penale, să nu fie măsuri de natură să afecteze persoanele a căror vocaţie pentru reducerea pedepsei sau punerea în libertate ar fi fost iminentă. În aceste condiţii, dezbaterile asupra ordonanţei de urgenţă nu au evidenţiat aspecte care să determine modificări şi, de asemenea, subliniem faptul că aplicarea acestui act normativ a fost una limitată, temporară, ţinând cont de situaţia care a generat-o. În condiţiile rapoartelor care au fost emise asupra proiectului de lege, propunem plenului Camerei Deputaţilor susţinerea acestui raport al Comisiei juridice pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul.
				Domnul Nicolae-Ciprian Nica: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2013 privind măsurile necesare pentru funcţionarea comisiilor de evaluare şi din penitenciare, din centrele de reeducare şi din centrele de reţinere şi arestare preventivă, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea bunei funcţionări a instanţelor pe durata desfăşurării activităţii acestor comisii. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 25 martie 2014. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unei proceduri speciale, cu caracter urgent şi derogatoriu de la dreptul comun, aplicabilă persoanelor aflate în executarea unor pedepse privative de libertate şi faţă de care s-ar putea impune, ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile, fie modificarea pedepselor stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, fie punerea în libertate, din perspectiva intrării în vigoare a noii legi. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege respectiv. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Dezbateri? Domnule deputat, aveţi cuvântul, după care domnul Iacoban.
				Domnul Paul Dumbrăvanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea acestui proiect. Ideea este că procedura de urgenţă ar trebui să fie una chiar de urgenţă. În schimb, această ordonanţă a fost dată de către Guvern în 2013 şi am ajuns ca în 2016 să discutăm despre ea în Parlamentul României. E clar... o măsură necesară de interpretare şi logică care se aplică la nu mai mult de 200 de persoane. Credem noi că situaţia din penitenciare, aşa cum am raportat-o către Parlamentul României, prin Comisia de abuzuri, rămâne în continuare una foarte delicată. Gradul de ocupare este extrem, extrem de mare şi cred eu că ar trebui să găsim soluţii împreună cu Ministerul Justiţiei, astfel încât construcţia de noi penitenciare să se facă în următoarea perioadă, şi îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare să se realizeze cu adevărat. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule Iacoban, aveţi cuvântul.
				Domnul Sorin-Avram Iacoban: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Prezenta ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare instituirea unei proceduri speciale cu caracter urgent şi derogatoriu de la dreptul comun, aplicabilă persoanelor aflate în executarea unor pedepse privative de libertate şi faţă de care s-ar putea impune, ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile, fie modificarea pedepselor stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, fie punerea în libertate, din perspectiva noii legi. Neadoptarea acestui act normativ în regim de urgenţă ar avea consecinţe negative asupra imposibilităţii funcţionării corespunzătoare a instituţiilor care asigură aplicarea legii mai favorabile, precum şi prejudicierea gravă a unor drepturi fundamentale. Prezenta procedură are un caracter derogator şi constituie un temei legal care conferă comisiilor de la nivelul fiecărui penitenciar sau al fiecărui centru de reeducare dreptul de a sesiza instanţele competente. Scopul primordial este de a se asigura celeritate în soluţionarea cauzelor privind această categorie specială, prin majorarea numărului delegărilor la instanţele în a căror circumscripţie se află locul de reţinere sau centre educative ori de reeducare, precum şi la parchetele corespunzătoare. Aspectele sus-menţionate vizează interesul public şi constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, deoarece ar duce la aplicarea neunitară a legii în dosarele aflate în curs de judecată. Prin urmare, Grupul PSD din Camera Deputaţilor vă propune să susţineţi această propunere legislativă. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Alte intervenţii? Nu mai sunt. Conform art. 106, proiectul de lege merge la votul final.
				8. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Are caracter organic. Iniţiatorii? Domnule deputat Gliga, aveţi cuvântul.
				Domnul Vasile Ghiorghe Gliga: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este vorba de o măsură reparatorie pentru locuitorii din Târgu Mureş sau din localităţile din jurul combinatului chimic. Vă rog să votaţi ca aceştia să iasă cu doi ani mai repede la pensie, fără să fie penalizaţi. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnul preşedinte Solomon sau cine prezintă raportul din partea comisiei? Domnul vicepreşedinte Iordache, din partea Comisiei pentru muncă.
				Domnul Florin Iordache: Stimaţi colegi, Vă prezint raportul înlocuitor. A ţinut cont Comisia pentru muncă de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de avizul Consiliului Economic şi Social, de avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate, al Comisiei juridice, al Comisiei pentru drepturile omului. Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de colegul nostru, domnul deputat Gliga. Comisia vă propune adoptarea raportului înlocuitor, cu amendamentele anexate în Anexa nr. 1. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Dezbateri? Aveţi cuvântul, domnule deputat.
				Domnul Ionaş-Florin Urcan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ca parlamentar de Mureş, nu avem cum să nu susţinem această iniţiativă legislativă, iar din partea Grupului PNL susţinem această rectificare, zic eu, sau acest sprijin pentru cei care, în perioada în care au muncit în condiţii delicate, zic eu, în preajma Combinatului Azomureş, beneficiază de un spor la această pensie. Mulţumim.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnul Buicu, la dezbateri generale, dar având şi calitatea de coiniţiator.
				Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Ca deputat de Târgu Mureş, alături de toţi ceilalţi iniţiatori, vreau să mulţumesc tuturor colegilor de la toate partidele parlamentare, de la UDMR, de la PNL, de la Minorităţi, de la UNPR, de la ALDE, care au susţinut acest demers. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt. Intrăm pe amendamentele admise. Rog colegii care au cele două amendamente respinse să fie atenţi. Primul amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al doilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al patrulea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al cincilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al şaselea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Merge la votul final proiectul de lege.
				9. Avem o propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2007 care are termenul de dezbatere şi vot final depăşit, conform prevederilor Regulamentului şi Constituţiei.
				10. Următorul, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti, la 5 iunie 2015 şi la Chişinău, la 21 iulie 2015, PL-x 181/2016. Iniţiatorul? Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
				Domnul Liviu-Robert Neagu (secretar general adjunct, Secretariatul General al Guvernului): Mulţumesc, domnule preşedinte Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 5 iunie 2015 şi la Chişinău la 21 iulie 2015. Obiectul acordului îl constituie protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, în cadrul unor activităţi ce presupun cooperarea directă între părţi sau încheierea şi derularea unor contracte clasificate între persoane juridice din România şi Moldova. În conformitate cu dispoziţiile acestuia, părţile vor lua măsurile adecvate pentru protecţia informaţiilor clasificate primite şi vor acorda tuturor informaţiilor clasificate schimbate un nivel de protecţie de securitate corespunzător celui prevăzut pentru propriile informaţii cu nivel de clasificare echivalent. Faţă de cele prezentate, vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Dezbateri generale? Domnul Calimente şi după aceea domnul Benga. Raportul, scuzaţi-mă! ...în locul domnului Mocioalcă. Am înţeles. Se grăbesc liberalii, aşa e! Domnule Benga, în numele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
				Domnul Ioan Benga: Mulţumesc, domnule preşedinte. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prin Hotărârea nr. 61 din 30 martie 2016, a avizat proiectul de lege. Acordul supus ratificării are ca obiect de reglementare protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate în cadrul unor activităţi ce presupun cooperarea directă între părţi sau încheierea şi derularea unor contracte clasificate între persoane juridice din România şi Moldova. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. La lucrările comisiei au fost prezenţi 24 de deputaţi, dintr-un număr de 27. În urma dezbaterilor, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Domnul deputat Calimente, de la Partidul Naţional Liberal, la dezbateri generale, după care domnul deputat Iacoban.
				Domnul Mihăiţă Calimente: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Obiectul acordului constituie protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate în cadrul unor activităţi ce presupun cooperarea directă între părţi sau încheierea şi derularea unor contracte clasificate între persoane juridice din România şi Moldova. Astfel, părţile vor lua măsuri adecvate pentru protecţia informaţiilor clasificate primite şi vor acorda tuturor informaţiilor clasificate, schimbate cu un nivel de protecţie de securitate corespunzător celui prevăzut pentru propriile informaţii cu nivel de clasificare echivalent. Un element fundamental în colaborarea celor două părţi îl constituie compatibilitatea legislaţiilor naţionale în domeniul protecţiilor informaţiilor clasificate, şi în acest sens părţile vor recunoaşte reciproc certificatele de securitate. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Domnul Iacoban.
				Domnul Sorin-Avram Iacoban: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Trebuie spus, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a adoptat prin hotărâre forma acestui acord. Este o manifestare a relaţiilor bilaterale cu Republica Moldova, prin care România sprijină efectiv aspiraţiile de integrare europeană a Republicii Moldova. Cooperarea mai sus menţionată se manifestă în diverse domenii, cum ar fi: economic, militar, afaceri interne, justiţie, presupune schimbul de informaţii clasificate cu Republica Moldova, precum şi asigurarea protecţiei acestor informaţii. Acordul este oportun, prin prisma sprijinirii reformei sectorului de apărare din Republica Moldova, situaţie în care Marele Stat Major al Republicii Moldova a solicitat o asistenţă românească pentru înzestrarea forţelor armate ale Moldovei. Acordul este aplicabil şi în domeniul de activitate al operatorilor economici privaţi care presupune schimb de informaţii clasificate. Prin urmare, vă propun să aprobăm acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mai sunt şi alte intervenţii din partea colegilor? Nu. Proiectul de lege merge la votul final, conform art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
				11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea economică între Guvernul României şi Consiliul de Miniştri al Bosniei şi Herţegovinei, semnat la Bucureşti, la 20 martie 2013. Raportul nu are amendamente. Caracter ordinar. Guvernul României? Aveţi cuvântul.
				Domnul Vlad Vasiliu (secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri): Stimate domnule preşedinte, Stimate doamne, Stimaţi domni parlamentari, Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului privind cooperarea economică între Guvernul României şi Consiliul de Miniştri al Bosniei şi Herţegovinei, semnat la Bucureşti la 20 martie 2013. Dorim să precizăm că România s-a angajat atât în cadrul negocierilor de aderare, cât şi prin Tratatul de aderare al României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, să aducă în conformitate cu dreptul comunitar toate tratatele sale bilaterale, în special acordurile din domeniul comerţului şi cooperării economice. Astfel, a fost elaborat proiectul acordului mai sus menţionat, care a fost semnat pentru partea română de domnul Varujan Vosganian, ministrul economiei, iar pentru partea bosniacă de domnul Mirko Śarović, ministrul Comerţului Exterior şi al Relaţiilor Economice. Acordul privind cooperarea economică între Guvernul României şi Consiliul de Miniştri al Bosniei şi Herţegovinei pune bazele unui cadru juridic bilateral, modern şi dinamic, adus în conformitate cu statutul României de stat membru al Uniunii Europene şi cu obligaţiile sale de asigurare a respectării reglementărilor europene în domeniul economic şi comercial. În consecinţă, acest acord ajustează şi înlocuieşte corespunzător prevederile acordului de cooperare economică şi comercială care era în vigoare anterior, din anul 2002, şi care urmează să-şi încheie valabilitatea. Doresc să precizez, de asemenea, că în cadrul dezbaterilor acestei iniţiative legislative, în şedinţa comisiei de specialitate, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, acest acord a fost votat în unanimitate. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Din partea Comisiei pentru politică economică, domnul deputat Itu. Aveţi cuvântul.
				Domnul Cornel Itu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea economică între Guvernul României şi Consiliul de Miniştri al Bosniei şi Herţegovinei, semnat la Bucureşti la 20 martie 2013. Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 237 din 18 martie 2016, a avizat favorabil. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil. Comisia pentru industrii şi servicii, aviz favorabil. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare s-a întâlnit; din totalul de 23 de membri ai comisiei, au fost prezenţi toţi deputaţii şi au votat în unanimitate. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea economică între Guvernul României şi Consiliul de Miniştri al Bosniei şi Herţegovinei, semnat la Bucureşti la 20 martie 2013, în forma prezentată de iniţiator. În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Dezbateri generale? Domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Virgil Guran: Mulţumesc. Nu ştiu de ce aceste acorduri trebuie să aştepte trei ani, patru ani, să fie ratificate. Bănuiesc că întâmplător exportul nostru din Bosnia şi Herţegovina, în 2015, a scăzut cu 28% şi a ajuns la aproximativ 95 de milioane de euro. Importurile sunt de aproximativ 55 de milioane de euro şi n-au scăzut prea mult, doar vreo 11-12%. Deci, cu alte cuvinte, balanţa nu mai este atât de favorabilă nouă. Ajungem la următoarea concluzie: aceste acorduri ori sunt doar formale şi nu contează, ori într-adevăr influenţează exportul, schimbul economic, că am observat această scădere, şi atunci cred că trebuie cu celeritate să intre şi să fie votate, mai ales că nu există o poziţie din partea nimănui pentru a ratifica astfel de acorduri care ne ajută să avem schimburi economice. În consecinţă, Partidul Naţional Liberal va vota ratificarea acordului. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Alte luări de cuvânt la acest proiect de lege? Nu mai sunt. Proiectul de lege merge la votul final. Vă reamintesc că are caracter ordinar.
				12. Următorul, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 352 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Caracter organic. Are trei amendamente admise. Iniţiatorul? Nu este aici. Din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport? Domnul preşedinte Diaconu.
				Domnul Adrian-Nicolae Diaconu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 352 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reglementării posibilităţii instituţiilor de învăţământ de a încheia acorduri de parteneriat cu organisme private, pentru a oferi elevilor şi studenţilor posibilitatea de a-şi testa şi aprofunda, prin practică, anumite cunoştinţe dobândite în cadrul sistemului de învăţământ urmat până la acel moment, în vederea stabilirii unor opţiuni pentru o anumită carieră. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, iar în urma dezbaterii, în şedinţa din 10 mai 2016, comisia a propus, cu unanimitate de voturi, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise, din anexă. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Vă mulţumesc şi eu. Dezbateri generale? Nu sunt. Intrăm pe amendamentele admise. Primul amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al doilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Merge la votul final. Vă reamintesc că are caracter organic.
				13. Următorul, Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului suplimentar, semnat la Doha la 3 mai 2015, la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Statului Qatar privind transporturile aeriene, semnat la Bucureşti la 26 iulie 1993. Guvernul României? Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
				Domnul Ion-Aurel Stanciu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Protocolului suplimentar la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Statului Qatar privind transporturile aeriene, semnat la Doha la 3 mai 2015. Protocolul suplimentar completează Acordul între Guvernul României şi Guvernul Statului Qatar privind transporturile aeriene, semnat la Bucureşti la 26 iulie 1993, astfel: se introduce clauza Uniunii Europene de desemnare a companiilor aeriene, prin care se elimină orice discriminare între companiile aeriene europene pe bază de naţionalitate; se adaugă unele clauze specifice, agreate la nivelul Uniunii Europene, referitor la siguranţa aviaţiei; sunt liberalizate prevederile referitoare la tarifele practicate de companiile aeriene desemnate de cele două părţi, astfel acestea sunt stabilite pe considerente de piaţă; sunt eliminate clauzele referitoare la aprobarea programelor de zbor, acestea trebuind să fie notificate. pe baze nediscriminatorii se stabilesc taxe sau tarife pe combustibilul încărcat de companiile aeriene desemnate pe teritoriul oricărei părţi. De interes pentru partea română sunt următoarele prevederi: introducerea clauzei europene de desemnare, care asigură compatibilitatea cu legislaţia europeană; - introducerea unor prevederi privind ajutorul de stat acordat companiilor aeriene care vor permite autorităţilor române să intervină, în cazul în care sunt suspiciuni că transportatorii qatarezi beneficiază de subvenţii care pot afecta competiţia şi îmbunătăţirea aspectelor legate de desfăşurarea activităţilor transportatorilor aerieni, prin introducerea unor proceduri specifice, conforme cu recomandările Comisiei Europene, referitoare la încheierea unor aranjamente de piaţă între companiile aeriene. În concluzie, vă adresăm rugămintea de a adopta proiectul de lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Luări de cuvânt la dezbateri generale? Comisia, scuzaţi-mă! Domnul preşedinte Lupu? Sunteţi dumneavoastră în locul Domniei Sale. Comisia pentru transporturi şi infrastructură. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
				Domnul Constantin Galan: În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare, pe fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului suplimentar, semnat la Doha la 3 mai 2015, la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Statului Qatar privind transporturile aeriene. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului suplimentar între Guvernul României şi Guvernul Statului Qatar. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea protocolului respectiv. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Dezbateri generale? Nu avem. Proiectul de lege merge la votul final. Are caracter ordinar. Următorul proiect de lege are cinci amendamente admise, caracter ordinar, un amendament respins.
				14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. Iniţiatorii? Pe procedură, domnul deputat Márton Árpád, viceliderul Grupului parlamentar al UDMR.
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Este o lege bună, pe care chiar şi noi o susţinem, şi, într-adevăr, ar putea fi aplicabilă chiar de mâine şi ar fi benefică, dacă n-am avea o altă lege prin care tocmai am prorogat nişte termene, până prin ianuarie 2017, pentru care retrocedările încă nu s-au finalizat. Şi ne putem trezi că cineva ia nişte terenuri, şi ulterior să fie retrocedate altora; acela rămâne cu terenul pe care nu-l poate lucra, acesta cu o problemă. Şi aceasta se poate rezolva printr-un articol la "Tranzitorii", pentru asemenea situaţii. Deci, să putem vota o lege aplicabilă, vă solicităm retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, comisia să găsească modalitatea prin care să se soluţioneze aceste discrepanţe.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Două sau trei?
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Două săptămâni.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Retrimitere la comisie. Termen, două săptămâni. Voturi pentru? Vă rog, număraţi. 85 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Deputaţi care sunt prezenţi şi nu doresc să-şi exprime votul? În unanimitate, retrimisă la comisie. Termen, două săptămâni.
				15. Următorul, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2015 privind dreptul absolvenţilor de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate şi sancţionarea instituţiilor de învăţământ care şcolarizează fără autorizare. Caracter ordinar. Zece amendamente admise, patru respinse. Guvernul României? Aveţi cuvântul.
				Domnul Kiraly András György (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice): Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Stimate doamne deputat, Stimaţi domni deputaţi, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice susţine forma iniţială a Ordonanţei Guvernului nr. 42/2015, deoarece în temeiul prevederilor ordonanţei instituţiile de învăţământ superior au solicitat tipizate, în vedere elaborării actelor de studii care au fost aprobate în totalitate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. Totodată, s-a reglementat şi situaţia absolvenţilor care au diplome de licenţă care nu erau menţionate în nomenclator. De asemenea, se creează dreptul absolvenţilor de a beneficia de recunoaşterea diplomelor în procedura de vizare pentru statele care solicită pe bază de reciprocitate apostilarea sau supralegalizarea actelor de studii. Deci ministerul susţine forma originală a ordonanţei.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnul Diaconu. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul. Vă rog frumos să prezentaţi raportul.
				Domnul Adrian-Nicolae Diaconu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Proiectul de lege reglementează dreptul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior acreditate de a beneficia de acte de studii recunoscute de către stat la finalizarea unor studii neautorizate şi sancţionarea instituţiilor de învăţământ care şcolarizează fără autorizare. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma dezbaterii, în şedinţele din 12 şi 19 aprilie 2016, comisia a propus cu nouă voturi pentru, cinci voturi împotrivă şi o abţinere adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise şi respinse din anexă. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Dezbateri? Domnul profesor. Aveţi cuvântul, domnule deputat Andea.
				Domnul Petru Andea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Subiectul pe care-l atinge această ordonanţă de urgenţă este extrem de sensibil şi se referă în principal la diplomele eliberate absolvenţilor de învăţământ superior. Ne sunt cunoscute numeroase momente din istoria postdecembristă în care diverse universităţi şi absolvenţi au fost inculpaţi, pur şi simplu inculpaţi, pentru fraude în ceea ce înseamnă atribuirea diplomelor de studiu. Ele au fost sancţionate la vremea respectivă şi pe merit. Iată însă că ordonanţa de urgenţă se referă la o speţă puţin diferită şi anume la acei absolvenţi care, pe merit, au parcurs un ciclu de învăţământ, au dobândit o diplomă fără să ştie că anumite repere din ceea ce înseamnă acreditarea universităţilor respective lipseau, erau ocolite. Spre exemplu, foarte simplu: ARACIS-ul, care a fost învestit să stabilească regulile, spune că trebuie acreditate şi programele de studiu, dar şi locaţiile în care se desfăşoară aceste programe de studiu, fapt care nu s-a întâmplat peste tot. Au fost absolvenţi care au parcurs programe de studiu în locaţii care nu erau acreditate de către ARACIS. Dar, în concluzie, putem spune că absolvenţii erau de bună-credinţă. Au obţinut diplome pe care statul le-a eliberat prin instituţiile de învăţământ şi care trebuie să fie recunoscute. Ordonanţa de urgenţă, după părerea noastră, face ordine şi dă dreptate absolvenţilor acestora de învăţământ superior şi de aceea Comisia pentru învăţământ şi Grupul PSD sprijină adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, dar cu amendamentele propuse de către Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Dezbateri generale? Domnul Gvozdenovici.
				Domnul Slavomir Gvozdenovici: Mulţumesc, domnule preşedinte. În acest sens, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, prin trei colegi, domnul Ganţ, domnul Zisopol şi domnul Varujan, a iniţiat în legislatura aceasta un proiect de lege care a fost respins. Dar noi, astăzi, vă spunem tuturor că vom sprijini această lege, mai ales că mulţi, poate procentual cei mai mulţi care s-au lovit de anumite respingeri - să zic - pentru că nu era legislaţia clară, au fost din rândul minorităţilor naţionale, a acelor tineri ai noştri care au studiat în ţările de origine. Deci noi vom sprijini acest proiect de lege pentru că este nevoie de el şi cred că, în sensul acesta, se rezolvă unele lucruri pentru soluţia cărora s-au aşteptat - vă rog să mă credeţi - şi câţiva ani de zile. Mulţumim frumos.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Alte intervenţii? Nu mai sunt. Intrăm pe amendamentele admise. Primul amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Al doilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Al treilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Al patrulea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Al cincilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Al şaselea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Al şaptelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Al optulea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Al nouălea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Al zecelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Proiectul de lege merge la votul final. Vă reamintesc că are caracter ordinar.
				16. Următorul, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2016 privind aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a României în calitate de membru afiliat la Asociaţia Internaţională a Securităţii Sociale (ISSA) şi completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. Guvernul României. Aveţi cuvântul.
				Domnul Gabriel Lungu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice): Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a României în calitate de membru afiliat la Asociaţia Internaţională a Securităţii Sociale. ISSA oferă suport tehnic, consiliere şi expertiză prin intermediul specialiştilor din domeniul securităţii sociale din întreaga lume. Prin afilierea la ISSA, Casa Naţională de Pensii Publice va avea acces la o gamă largă de servicii prin intermediul centrului de excelenţă. Asociaţia Internaţională a Securităţii Sociale este cea mai importantă organizaţie internaţională din domeniul securităţii sociale, având peste 300 de organizaţii membre, din 160 de ţări. Faţă de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice susţine prezentul proiect de lege. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Din partea Comisiei pentru muncă. Domnule deputat, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul.
				Domnul Mihai Baltă: Mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa nr. PL-x 94/2016 din 22 martie 2016, cu dezbatere pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2016 privind aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a României în calitate de membru afiliat la Asociaţia Internaţională a Securităţii Sociale (ISSA) şi completarea Anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2016 care prevede aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a României în calitate de membru afiliat la Asociaţia Internaţională a Securităţii Sociale, precum şi completarea Anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. La dezbaterile care au avut loc în şedinţa comisiei din 19 aprilie 2016 a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Gabriel Lungu, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 23 de deputaţi, din totalul de 24 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 15 martie 2016. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnul Dolha. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Mircea Dolha: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor se declară de acord întru totul cu votarea Proiectului de Lege aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2016 privind aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a României în calitate de membru afiliat la Asociaţia Internaţională a Securităţii Sociale şi completarea Anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţilor cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. Asociaţia Internaţională a Securităţii Sociale este cea mai bună şi cea mai importantă organizaţie internaţională din domeniul securităţii sociale, având peste 300 de organizaţii membre, din 160 de ţări. Ea reuneşte organizaţii şi instituţii publice cu responsabilităţi în domeniul securităţii sociale din fiecare ţară membră, dar şi universităţi de profil şi alte organizaţii de cercetare în domeniul securităţii sociale, ea oferind consiliere, expertiză şi suport tehnic prin intermediul specialiştilor din domeniul securităţii sociale din întreaga lume. Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt membre ale acestei prestigioase organizaţii, cu excepţia României şi Sloveniei. Beneficiul afilierii României la această organizaţie internaţională constă în faptul că va exista, în sfârşit, o conectare nemijlocită a Casei Naţionale de Pensii Publice din România la un sistem internaţional de colaborare şi schimb de bune practici în domeniul sistemului public de pensii. Pentru anul 2016, cotizaţia reprezintă limita echivalentului în lei a sumei de 43.500 de franci elveţieni pe an. Casa Naţională de Pensii Publice propune anual Guvernului un cuantum al contribuţiei pe baza notificării primite de la consiliul organizaţiei, cuantum care se aprobă prin hotărâre de guvern. Aşadar, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Alte intervenţii? Nu mai sunt. Proiectul de lege are caracter ordinar. Merge la votul final.
				17. Următorul, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Două amendamente admise. Iniţiatorii? Domnul Alexe. Mă aşteptam să luaţi cuvântul la acest...
				Domnul Florin-Alexandru Alexe: Stimaţi colegi, Vă propun astăzi un amendament la Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public. Aceasta este una din legile cele mai importante în reglementarea relaţiei dintre cetăţean şi autorităţile publice. Transparenţa este singurul fundament pe care se poate construi o relaţie de încredere între cetăţean şi autoritate, între cei care plătesc taxele şi cei desemnaţi să le cheltuiască. Amendamentul pe care vi-l supun astăzi atenţiei vine să completeze prevederile Legii nr. 544/2001, extinzându-i aria de aplicabilitate. Astfel, se vor supune principiilor generale ale transparenţei şi unele instituţii care folosesc bani publici, dar care, până în prezent, nu dădeau seama în niciun fel despre felul cum cheltuiau banii cetăţenilor, cum ar fi: regii autonome, societăţi unde statul este acţionar minoritar, precum şi federaţii sportive, organizaţii nonguvernamentale de utilitate publică, dacă sunt finanţate de la bugetul de stat. În elaborarea acestui amendament, am ţinut cont de sugestiile şi punctele de vedere exprimate de reprezentanţii societăţii civile, cu prilejul întâlnirilor de lucru pe acest subiect. Ţin să le mulţumesc, pe această cale, celor cu care am colaborat, pentru că văd în acest parteneriat între decidentul politic şi reprezentanţii organismelor nonguvernamentale un element esenţial al vieţii politice în ţara noastră. Închei, stimaţi colegi, prin a vă invita să votaţi în favoarea acestei propuneri legislative. Cred că este datoria noastră absolută să transparentizăm felul în care este cheltuit banul cetăţeanului. Cred că este datoria noastră, a parlamentarilor de astăzi, să întărim mecanismele democratice de apărare împotriva corupţiei şi ineficienţei. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, domnule deputat. Din partea comisiei, domnul preşedinte Ştirbu, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă.
				Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport asupra propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 544 a fost transmisă Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă în 10 noiembrie 2015 şi înregistrată la comisie în aceeaşi zi. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă spre avizate, fiind transmisă Comisiei pentru administraţie publică, Comisiei juridice şi Comisiei pentru drepturile omului. Până la redactarea prezentului raport, Comisia pentru drepturile omului a transmis un aviz negativ, iar Comisia juridică un aviz pozitiv. În redactarea prezentului raport s-a avut în vedere punctul de vedere al Guvernului, care susţine adoptarea iniţiativei legislative. La dezbaterea proiectului de lege, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală. Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a propus adoptarea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu amendamentele din anexă. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Dezbateri generale. Domnul deputat Iane.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Mulţumesc, domnule preşedinte. O să fiu foarte scurt, stimaţi colegi. Este o modificare, zic eu, binevenită şi vom susţine acest lucru, pentru că vreau să vă spun, din experienţă proprie, că am avut câteva interpelări şi câteva întrebări trimise pentru a afla cum sunt cheltuiţi banii publici de către acele ONG-uri de utilitate publică. Pentru că informaţiile mele îmi spuneau că sunt anumite salarii ale unor directori care sunt exagerat de mari. Evident că n-am primit niciun fel de informaţie şi neavând un temei legal prin care să solicit acestor instituţii, acestor ONG-uri, acestor entităţi să furnizeze acele informaţii în mod transparent, atunci totul a rămas într-un fel de umbră şi n-am putut să aflăm niciun fel de informaţie. Suntem de acord ca în orice loc unde intervine banul public, indiferent de forma prin care el este dat unor instituţii, ONG-uri, orice alt fel de entitate şi orice alt fel de autoritate, el trebuie să fie posibil să fie identificat dacă a fost folosit în mod corect. De aceea noi vom vota pentru. Vă mulţumim.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu sunt. Intrăm pe amendamentele admise din anexă. Sunt două amendamente admise. Primul. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. Cel de-al doilea. Obiecţii, comentarii? Mulţumesc. Aprobat. Merge la votul final.
				18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 54 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul. Din partea Comisiei pentru administraţie publică şi Comisiei pentru sănătate, cine ia... Domnule preşedinte Buicu, aveţi cuvântul.
				Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Daţi-mi voie să vă prezint raportul comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 54 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 95. Senatul, în primă Cameră, a respins propunerea legislativă. Am avut în vedere avizele de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanţe, Comisia juridică, Comisia pentru muncă şi al Ministerului Sănătăţii. A fost constituit un grup de lucru alcătuit din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Ministerului Dezvoltării şi Ministerului Finanţelor care, practic, au redactat amendamentele care au fost supuse discutării în cele două comisii. În urma examinării propunerii legislative, a opiniilor şi a amendamentelor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise prezentate în anexă. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule deputat, în numele Grupului parlamentar al PNL, aveţi cuvântul.
				Domnul Grigore Crăciunescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Asistăm, de foarte mulţi ani, la exodul medicilor din România care pleacă, majoritatea, în ţările din Uniunea Europeană, dar şi în alte ţări de pe mapamond. Acest lucru se întâmplă atât cu absolvenţii de medicină, ai universităţilor de medicină, imediat după ce termină studiile, dar şi a medicilor specialişti, a oamenilor cu experienţă. Acest lucru a dus la următoarea situaţie: foarte multe spitale nu au acoperite anumite specialităţi, deci nu se pot efectua examene medicale şi paraclinice pentru pacienţi. Suntem ţara cu cel mai mic număr de medici la mia de locuitori. Una din cauzele pentru care medicii pleacă sunt veniturile salariale foarte mici. Medicii sunt plătiţi pe baza contractului cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru serviciile medicale prestate. O parte din ei sunt plătiţi de către Ministerul Sănătăţii, iar acum acest proiect de lege vine să completeze, într-un fel, remunerarea anumitor medici. Deci, dacă până acum consiliile locale aveau posibilitatea să finanţeze spitale legate de reparaţii, de utilităţi şi alte lucruri pentru buna funcţionare a spitalului, acest proiect de lege vine şi dă dreptul consiliilor locale de la nivel de comună, oraşe, municipii, consilii judeţene, de a da nişte stimulente materiale, deci retribuţii băneşti, deci pot fi prinse în bugetele locale anumite sume pentru a fi date acelor medici care vor să vină în localitatea respectivă, să acopere lipsa de medici din anumite specialităţi. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Doamnă doctor, aveţi cuvântul. Doamna deputat Sonia Drăghici.
				Doamna Sonia-Maria Drăghici: Mulţumesc, domnule preşedinte. Problema finanţării actului medical spitalicesc este o preocupare de mulţi ani a tuturor guvernanţilor şi, cu siguranţă, că e nevoie mereu de resurse suplimentare pentru a deconta cheltuieli legate atât de administrarea spitalelor, cât şi cheltuielile de personal, care sunt întotdeauna insuficiente. Această iniţiativă legislativă facilitează acordarea, atât la nivelul spitalelor, cât şi la centrele de permanenţă, a unor fonduri suplimentare din partea administraţiei publice locale, lucru care este îmbucurător, în sensul că va creşte calitatea actului medical în aceste unităţi. De aceea, atât în comisie, toţi membrii comisiei am votat în unanimitate acest proiect de lege şi sper ca toţi colegii deputaţi să îmbrăţişăm această idee şi să votăm acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Alte intervenţii? Domnul deputat Cseke Attila, Grupul parlamentar al UDMR. Aveţi cuvântul.
				Domnul Cseke Attila-Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Evident că această lege, dacă va intra în vigoare, este necesar să se facă imediat câţiva paşi. Şi anume, un pas important este acela ca autorităţile locale şi ministerele care au în reţea asemenea unităţi sanitare să stabilească nişte criterii de performanţă bine stabilite, pentru că -trebuie să spunem în mod clar - nu toată lumea va putea beneficia de aceste stimulente. Stimulentele financiare se dau pentru cei mai buni din sistem. Nu numai pentru că este un efort financiar important, ci pentru că aşa este răsplata pentru performanţă. Deci va trebui să avem criterii foarte clare pentru acordarea acestor stimulente. Acest demers legislativ poate fi un prim pas, din punctul nostru de vedere, în procesul care va trebui să ducă la o delimitare a ceea ce înseamnă activitate în spaţiul public şi în spaţiul privat. Va trebui să ajungem, la un moment dat - sigur, nu de pe o zi pe alta, în câţiva ani - în situaţia în care un medic care astăzi profesează şi în public şi în privat, va trebui să decidă. Pentru acest lucru, evident că spaţiul public trebuie să creeze nişte oportunităţi, pentru a putea atrage acel medic în spaţiul public şi mai puţin să aleagă la momentul respectiv privatul. Şi încă o chestiune la care aş dori să mă refer. Evident că, în ceea ce priveşte plecarea medicilor, mai ales, dar şi a asistenţilor medicali, problema salarizării este o problemă importantă. Dar vă rog să reţineţi următorul lucru: toate studiile din anii anteriori arată că aceasta este a doua, ca importanţă. Prima problemă care este invocată de către medicii tineri când pleacă din ţară este lipsa perspectivei profesionale. Şi la acest lucru va trebui noi să lucrăm, şi ministerul să lucreze, şi să lucreze Guvernul, indiferent care ar fi el. Trebuie să se ofere medicilor tineri o perspectivă profesională foarte clară. Un medic, după zece ani de învăţământ şi de rezidenţiat sau chiar 12 ani, va trebui să ştie, la 30 de ani că, dacă este bun, dacă câştigă experienţă, dacă munceşte, dacă are energia necesară, unde poate să ajungă, inclusiv pe plan universitar. Această perspectivă profesională astăzi, din păcate, lipseşte în mare măsură şi tinerii medici asta invocă, ca prim caz de plecare din ţară. Vă mulţumesc. Vom susţine propunerea legislativă.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule preşedinte Buicu...
				Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Fiecare dintre dumneavoastră, în colegiile din care proveniţi, vă întâlniţi cu primari, cu viceprimari, cu consilieri locali. Cred că în fiecare din colegiile pe care le reprezentaţi, primarii au venit şi v-au spus: "Am nevoie de medic, am nevoie de medic!" Prin votarea acestei iniţiative legislative de modificare a Legii nr. 95, dăm posibilitatea autorităţilor locale, acele autorităţi care au şi fondurile necesare, să hotărască suplimentarea sumelor acordate acestor categorii. Vreau să mulţumesc, din nou, celor trei ministere care au participat în grupul de lucru pentru redactarea amendamentelor, dar şi tuturor grupurilor parlamentare care au înţeles această necesitate de a sprijini domeniul sanitar. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Intrăm pe amendamentele admise. Primul amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al doilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al patrulea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al cincilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al şaselea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al şaptelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Proiectul de lege merge la votul final. Vă reamintesc că are caracter ordinar.
				19. Acum avem Proiectul de lege privind instituirea Zilei funcţionarului public, PL-x 107/2016, cu adoptare. Patru amendamente admise. Caracter ordinar. Şi două proiecte de lege: Pl-x 113/2016 şi Pl-x 114/2016, cu raport de respingere. Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul. Din partea Comisiei pentru administraţie? Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.
				Domnul Victor Paul Dobre: În conformitate cu prevederea art. 95 din Regulament, comisia a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege privind instituirea Zilei funcţionarului public, trimis cu adresa PL-x 107 din 29 martie 2016, cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public, trimisă cu adresa Pl-x 113 din 29 martie 2016 şi cu Propunerea legislativă privind instituirea Zilei funcţionarului public, trimisă cu adresa Pl-x 114. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Proiectul de lege privind instituirea Zilei funcţionarului public - PL-x 107/2016 are ca obiect de reglementare stabilirea acestei zile în data de 23 iunie, propunerea vizând totodată şi reglementarea măsurilor adecvate pentru marcarea corespunzătoare a acestei zile la nivel naţional şi local. Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 21 martie. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public, Pl-x 113/2016, a fost respinsă de Senat, ca primă Cameră sesizată. De asemenea, propunerea privind instituirea Zilei funcţionarului public, Pl-x 114/2016, care are acelaşi obiect de reglementare, a fost la rândul ei respinsă de Senat, ca primă Cameră sesizată. Potrivit art. 61 din Regulament, comisia a examinat cele trei iniţiative legislative, în data de 26 aprilie 2016. La lucrări au fost prezenţi 19 din cei 22 de membri. În urma examinării intervenţiilor şi opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului PL-x 107/2016, cu amendamentul admis din anexă, şi respingerea, conform procedurii, a celorlalte două proiecte de lege. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, cele trei iniţiative se încadrează în categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Dezbateri generale. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
				Domnul Ionaş-Florin Urcan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aşa cum mare parte dintre noi, cum ştiţi, provenim din administraţia publică, serviciile publice sunt activităţi de interes general cu o influenţă, zic eu, decisivă asupra calităţii vieţii membrilor unei societăţi. Pentru a asigura accesul în cele mai bune condiţii al întregii populaţii la serviciile publice de calitate, transparente şi imparţiale, care să respecte dispoziţiile legale în vigoare avem nevoie de funcţionari publici competenţi şi loiali profesiei pe care o desfăşoară, luând în considerare numeroasele tăieri ale drepturilor salariale şi creşterea volumului de muncă al funcţionarilor publici, ca urmare a numeroaselor disponibilizări, acest lucru este un gest simbolic care urmăreşte recunoaşterea meritelor funcţionarilor publici în asigurarea serviciilor publice de calitate, servicii care sunt în beneficiul cetăţenilor, iar prin aceasta se încearcă fidelizarea angajaţilor administraţiei publice în vederea dezvoltării unei cariere în domeniu şi motivarea acestora în atingerea de performanţe pe care le desfăşoară la locul de muncă. Mulţumesc. Grupul PNL susţine această iniţiativă.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Alte luări de cuvânt? Nu sunt. Intrăm pe amendamentele admise. Primul amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Aprobat. Al doilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treilea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al patrulea? Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Proiectul de lege merge la votul final.
				20. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului. Şase amendamente admise. Caracterul este organic. Iniţiatorii? Domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Grigore Crăciunescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Acest proiect de lege a fost semnat de 48 de parlamentari din majoritatea partidelor prezente în Parlament. Proiectul de lege a fost îmbunătăţit prin amendamente aduse de colegii parlamentari şi, la propunerea Băncii Naţionale, s-a mai făcut un amendament, care a fost acceptat în toate comisiile în care a fost prezentat acest proiect de lege. Imaginile care compun stema evocă istoria unui popor, tradiţia şi au darul de a trezi sentimentul de mândrie naţională. În absenţa tradiţiei, a demnităţii şi a identităţii naţionale, libertatea şi democraţia sunt ramuri fără rădăcini. Readucerea coroanei pe capul acvilei restabileşte adevărul istoric. Parlamentul, astăzi, dacă va vota acest proiect de lege, va face încă un pas important în a se rupe de trecut, de perioada comunistă, prin asumarea trecutului, prin asumarea istoriei, cu toate valorile ei. Se va pune astăzi încă o piatră la temelia noii democraţii, obţinută prin sacrificii de sânge în 1989. De aceea, vă invit, stimaţi colegi, să votaţi acest proiect de lege care este pentru a doua oară la votul final în Parlament, întrucât la primul ciclu de trecere a acestui proiect de lege prin Parlament nu a fost validat. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Din partea comisiei? Domnul Victor Paul Dobre. Raportul comun al Comisiei pentru administraţie publică cu membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.
				Domnul Victor Paul Dobre: În conformitate cu prevederile regulamentare, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 15 februarie 2016. Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri. Guvernul României a transmis un punct de vedere referitor la această iniţiativă, lăsând Parlamentului să decidă asupra oportunităţii adoptării acesteia. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 103/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, în sensul readucerii coroanei pe capul acvilei de aur din stema ţării. În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate. În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, o singură abţinere, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu amendamentele admise şi un amendament respins, redate în anexele la prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Dezbateri generale. Nu doreşte nimeni să ia cuvântul la dezbateri generale? Intrăm pe amendamentele admise. Primul amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al doilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al patrulea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al cincilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al şaselea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Anexa 1. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Anexa 2. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobată. Proiectul de lege merge la vot final. Caracter organic.
				21. Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 96/2007. Iniţiatorii? Nu. Domnul preşedinte Buicu, preşedintele Comisiei pentru sănătate.
				Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. La întocmirea prezentului raport am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, punctul de vedere favorabil al Guvernului. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului tehnicienilor dentari din România. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Vă propunem adoptarea în forma aprobată de către Senat. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Dezbateri generale. Doamnă deputat, aveţi cuvântul, vă rog frumos. Grupul parlamentar al PNL.
				Doamna Elena-Ramona Reuer: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Partidul Naţional Liberal a susţinut întotdeauna structurile asociative private şi, prin urmare, orice proiect de lege care are drept scop îmbunătăţirea activităţii acestora şi eliminarea oricăror disfuncţionalităţi inerente procesului dificil prin care acestea au reuşit să se constituie. În cazul de faţă este vorba despre corpul profesional al tehnicienilor dentari, reprezentat de Ordinul tehnicienilor dentari din România, înfiinţat prin Legea nr.96/2007. Conducerea Ordinului tehnicienilor dentari din România este asigurată de către organe alese în mod democratic, prin vot secret, exclusiv de către membri cu drept de exercitare a profesiei de tehnician dentar aparţinând acestui corp profesional. La data adoptării legii, propunerea de limitare a numărului de mandate a avut doar rolul tranzitoriu de a asigura funcţionarea mecanismelor democratice de alegere a organelor de conducere, dar această măsură tranzitorie şi-a epuizat efectul favorabil, motiv pentru care ea trebuie înlocuită. Partidul Naţional Liberal consideră că singurul în măsură să stabilească numărul maxim de mandate al membrilor din organele de conducere este Corpul profesional al tehnicienilor dentari, prin hotărârea membrilor Ordinului tehnicienilor dentari din România. În acest sens, Partidul Naţional Liberal susţine modificarea alin. (2) al art. 32 şi a art. 46 din Legea nr. 96/2007. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt. Proiectul de lege merge la votul final. Are caracter ordinar, nu are amendamente admise sau respinse.
				22. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Are 15 amendamente admise. Caracterul este ordinar. Iniţiatorul? Nu este prezent. Din partea Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, domnul Victor Paul Dobre. PL-x 844. Aveţi cuvântul.
				Domnul Victor Paul Dobre: În conformitate cu prevederile regulamentare, comisia a fost sesizată prin adresa PL-x 844 din 25 noiembrie 2015 cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru industrii, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru apărare. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 18 noiembrie, în condiţiile art. 75, alin. (2) teza 3 din Constituţie. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul definirii expresiei construcţiei cu caracter militar, precum şi crearea cadrului legal unitar necesar desfăşurării activităţii de autorizare a executării lucrărilor de construcţii şi a activităţilor conexe acesteia de către instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Potrivit art. 61, comisia a examinat proiectul de lege în şedinţa din 26 aprilie. În urma examinării intervenţiei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu amendamentele admise prezentate în anexa la prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt. Intrăm pe amendamentele admise. Primul amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al doilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al patrulea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al cincilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al şaselea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al şaptelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al optulea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al nouălea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al zecelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al unsprezecelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al doisprezecelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu aprobat. Cel de-al treisprezecelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al paisprezecelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al cincisprezecelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Proiectul de lege merge la votul final.
				23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2015. Iniţiatorul?
				Domnul Liviu-Robert Neagu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Pentru aplicarea corectă a Legii nr. 341/2004 a recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987, cu privire la termenele de soluţionare a cererilor, se propun următoarele modificări şi prorogări de termene: la art. 92 alin. (6) se precizează: "Soluţiile vor fi comunicate în termen de 120 de zile lucrătoare de la depunerea cererii. Pentru cererile care sunt în curs de soluţionare, comunicarea soluţiilor se va face în termenul prevăzut mai sus, respectiv 120 de zile lucrătoare". Faţă de cele prezentate, vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea. Mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc şi eu. Domnul Andronache. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumim, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va susţine acest proiect de aprobare a ordonanţei de urgenţă, însă recomandăm ca în această materie pe viitor să avem totuşi parte de un cadru legislativ stabil, iar modificările să fie cât mai puţine cu putinţă. Vă mulţumim.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule deputat Niţă, aveţi cuvântul.
				Domnul Emil Niţă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi Grupul Partidului Social Democrat va susţine această modificare legislativă, dar trebuie să menţionăm că Legea recunoştinţei a avut de-a lungul timpului foarte multe forme. Acest lucru a generat verificarea şi răsverificarea acestor documente ale celor care au beneficiat de această lege de-a lungul timpului. S-a ajuns la varianta Legii nr. 341/2004, s-a intervenit cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi acolo am constatat că timpul de 45 de zile dat de ordonanţă pentru verificarea acestor documente şi pentru a se stabili cine are dreptul a fi luptător cu rol determinant în Revoluţie, acest lucru atrăgând după sine şi anumite beneficii, a fost foarte scurt. De aceea, eu nu ştiu dacă timpul de 120 de zile va fi unul corespunzător. În orice caz, susţin şi eu ca această Lege a recunoştinţei până la urmă să capete un caracter stabil, pentru ca aceşti oameni, care marea majoritate sunt la o vârstă înaintată, să poată să ştie ce drepturi au şi ce drepturi nu au.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Aveţi cuvântul.
				Domnul Vasile Varga: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu acest proiect de modificare a ordonanţei. Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul, Guvernul, de asemenea, susţine adoptarea proiectului de lege, Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil. Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989, de asemenea, toate trei au dat un aviz favorabil proiectului de lege, care are ca obiect de reglementare modificarea alin. (6) art. 92 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru Revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987, nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul modificării termenului în care vor putea fi modificate soluţiile de către comisia care are atribuţii în eliberarea certificatului de luptător cu rol determinant, de la 45 de zile la 120 de zile lucrătoare. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2015.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu sunt intervenţii. Proiectul de lege merge la votul final. Are caracter ordinar.
				24. Propunerea legislativă pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice. Caracter ordinar. Şapte amendamente admise, unul respins. Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul. Din partea Comisiei pentru muncă. Cine prezintă raportul? Domnul preşedinte Solomon. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Adrian Solomon: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Raport de înlocuire asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii-cadru nr. 284 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, retrimisă comisiei cu adresa Pl-x 707/2015. Menţionăm că prezentul raport înlocuieşte raportul comisiei depus anterior cu nr. PC/7/755 în data de 13 aprilie 2016. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reintroducerii prevederilor prin care se acordă un spor de salariu la salariul de bază persoanelor din sistemul bugetar care deţin titlul ştiinţific de doctor. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 14 octombrie 2015, Camera Deputaţilor este Cameră decizională, face parte din categoria legilor ordinare, iar Comisia pentru muncă propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dezbateri generale. Nu sunt. Mergem la amendamentele admise. Primul amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu Aprobat. Cel de-al doilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al patrulea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al cincilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al şaselea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al şaptelea şi ultimul amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Proiectul de lege merge la votul final.
				25. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere. Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul. Din partea Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, domnul deputat Peia, aveţi cuvântul.
				Domnul Ninel Peia: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Raport privind cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României asupra Legii pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere. În conformitate cu prevederile art. 137 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea întocmirii unui raport privind cererea de reexaminare a preşedintelui României asupra Legii pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, trimisă cu adresa nr. 230/2008/2009 şi înregistrată sub nr. 26/643 din 17 septembrie 2009. Această lege adoptată de Parlamentul României a fost transmisă spre promulgare preşedintelui României la data de 10 octombrie 2008, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 din Constituţia României, republicată. În temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, la data de 27 octombrie 2008 preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare, întrucât exceptarea de la interzicerea construirii de noi şosele în banda litorală nu se justifică, deoarece raţiunea interzicerii autorizării construirii de noi şosele în banda litorală de 50-150 de metri derivă din necesitatea protejării zonei costiere, care presupune apărarea integrităţii acesteia, conservarea trăsăturilor şi elementelor sale naturale şi prevenirea efectelor negative generate de eventualele lucrări şi instalaţii care ar putea fi executate. Senatul, în şedinţa din 7 septembrie 2009, în calitate de prima Cameră sesizată, a adoptat Legea pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, respingând cererea de reexaminare a preşedintelui României. Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele negative ale Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Legea are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002. În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au reexaminat legea menţionată mai sus în şedinţa din 2 februarie 2016. La dezbaterea legii au participat, în calitate de invitaţi, domnul secretar de stat Viorel Traian Lascu şi doamna Niculina Moisă, coordonator în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. La lucrările Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic şi-au înregistrat prezenţa un număr de 19 membri, din totalul de 20. În urma dezbaterii cererii de reexaminare, deputaţii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic prezenţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să admită cererea de reexaminare trimisă de Preşedintele României şi să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere. În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Vă mulţumesc şi eu. Dezbateri generale? Grupurile politice parlamentare nu doresc să ia cuvântul. Domnul deputat Remus Cernea. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Felicit Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic pentru raportul favorabil la cererea de reexaminare. Mă întreb, însă, de ce discutăm despre acest lucru la 8 ani după ce această cerere de reexaminare a fost trimisă Parlamentului. Într-adevăr, dacă avem legi care să protejeze zona costieră, este extrem de periculos să introducem excepţii. Or, o astfel de şosea avută în vedere pentru a fi construită în banda litorală, de 50-150 de metri, ar fi reprezentat un pericol pentru zona respectivă, pentru protecţia mediului, fiind un evident abuz şi o forţare. Dar, procedural vorbind, repet, am mai exprimat şi cu alte prilejuri consternarea că astfel de cereri de reexaminare se discută după 8 ani, uneori după 10 ani. Bine că măcar în acest caz este o soluţie bună pentru Constanţa şi pentru protecţia litoralului şi a zonei costiere, dar chiar nu înţeleg, nu înţeleg aceste tergiversări care se prelungesc pe parcursul a două, trei, patru chiar, legislaturi, uneori. Vă mulţumesc.
				(Conducerea şedinţei a fost preluată în continuare de domnul deputat Mihai Alexandru Voicu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Dezbateri generale? Vă rog, intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Nefiind amendamente, urmează la votul final. Urmează raportul privind cererea de reexaminare formulată de preşedintele României asupra Legii pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere. Voci din sală: A fost!
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: A fost. Mulţumesc.
				26. Reexaminarea, la cererea preşedintelui României, a Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea art. 8 lit. b1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, PL-x 185/2013/2014. Potrivit prevederilor art.115, această lege urmează să fie dezbătută în procedură de urgenţă. Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României. Vă rog.
				Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice): Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Având în vedere că prin Legea nr. 193/2013 au fost abrogate prevederile art. 8 lit. b1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, susţinem raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Vă mulţumesc.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc mult. Din partea comisiei, domnul preşedinte Iancu; comisiile reunite, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii.
				Domnul Iulian Iancu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Avem în faţă o cerere de reexaminare. Aşa cum s-a şi menţionat, atât Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cât şi Comisia pentru industrii şi servicii, au avut în dezbatere în fond acest proiect, proiect care a fost adoptat de Cameră şi de Senat. În urma solicitării, în baza art. 77 alin. (2) din Constituţia României, a Preşedintelui României, această cerere de reexaminare asupra legii a fost analizată în sensul că au fost preluate şi puse în discuţie prevederile de la lit. b1) ale art. 8 din Legea achiziţiilor şi înlocuirea acestuia cu art. 161. În urma examinării, cele două comisii supun plenului hotărârea de respingere a cererii de reexaminare şi adoptarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31 din 2013. Vă mulţumesc.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Nefiind amendamente, legea se trimite la votul final. Se propune respingerea cererii de reexaminare şi adoptarea legii în forma trimisă la promulgare.
				27. Reexaminarea Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 494 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21.12.2013; PL-x 141/2013/2014. Procedură de urgenţă. Are cuvântul reprezentantul Guvernului României. Vă rog.
				Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul): Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În ceea ce priveşte proiectul de act normativ supus dezbaterii, respectiv Reexaminarea Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013, reexaminat ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 494 din 2014, nu susţinem proiectul de lege, întrucât acesta a fost declarat neconstituţional. Vă mulţumesc.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc mult. Din partea comisiilor raportoare, domnul deputat Vasile Varga, din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, comisiile fiind Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.
				Domnul Vasile Varga: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia noastră a fost sesizată cu cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. Guvernul, prin punctul său de vedere transmis, menţionează că prin decizia Curţii Constituţionale legea supusă reexaminării a fost declarată neconstituţională. Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul la 21 mai 2013, iar Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat iniţiativa în şedinţa din 28 mai. Legea menţionată mai sus a fost adoptat de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi transmisă ulterior spre promulgare preşedintelui României. Preşedintele, la 23 octombrie 2013, a formulat o sesizare de neconstituţionalitate asupra acestei legi adoptată de Parlament. În urma reexaminării acesteia, Curtea, prin Decizia nr. 494/2013, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013, sunt neconstituţionale, întrucât contravin principiului constituţional al egalităţii în drepturi, aşa cum este reglementat art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală. În urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să admită cererea de reexaminare a Legii privind Memorandumul şi, totodată, solicită respingerea Legii privind aprobarea acestuia. În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor ordinare.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc mult, domnule deputat. Dezbateri generale? Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Domnul deputat Virgil Guran. Aveţi cuvântul.
				Domnul Virgil Guran: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Despre ce este vorba aici? Rompetrol avea o datorie la stat de 762 de milioane de dolari şi s-a ajuns la concluzia, la un moment dat, că nu mai trebuie să plătească această datorie, să vină doar cu 200 de milioane de euro şi, în schimbul acestei sume, va primi 26,69% din acţiuni, pe care le mai deţinea statul, se sting toate litigiile, pentru că Ministerul Finanţelor, pentru a recupera aceşti bani, a dat în judecată Rompetrolul. După aceea, se discuta că se creează un fond de investiţii de 150 de milioane de euro, 80% Rompetrol, 20% statul român, că în timp de 7 ani se fac investiţii în domeniul energetic de un miliard de euro şi aşa mai departe, lucruri care nu s-au întâmplat. Au fost discuţii mari atunci, în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Cel puţin, eu am votat împotrivă, dar, când s-a ajuns în plen, s-a ajuns la concluzia că există o latură socială şi că Rompetrol şi statul Kazah se vor retrage şi o să avem probleme mari cu 5.000 de oameni care rămân fără locuri de muncă. Noi, toţi, sau cel puţin majoritatea, am considerat că această latură socială este foarte importantă şi am votat. Din păcate, s-a ajuns la concluzia că nu prea este aşa. Şi am impresia că va trebui să fim mult mai atenţi în viitor, pentru că, de multe ori, cei care hotărăsc în această ţară şi vin şi ne prezintă nuanţat această problemă ne induc în eroare şi ni se pare că facem lucruri bune, dar, din păcate, ies rău. Nu cred că o astfel de investiţie este abandonată aşa repede, doar pentru faptul că trebuie să-şi plătească nişte datorii. Din păcate, aceste lucruri vedem că ies la suprafaţă şi există probleme acum, există cercetări acolo şi aşa mai departe. Cred că trebuie să reflectăm, pentru că majoritatea dintre noi suntem de bună-credinţă şi, de multe ori, din dorinţa de a obţine ceva bun pentru ţară, votăm, dar nu observăm dedesubturile şi pentru dedesubturi, cei care au greşit trebuie să răspundă. În consecinţă, Partidul Naţional Liberal va vota pentru respingerea acestei legi. Vă mulţumesc.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare, vă rog, dacă sunt? Nu sunt. Ţinând cont că nu există amendamente, raportul merge la vot final. Se propune admiterea cererii de reexaminare şi respingerea legii.
				28. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, precum şi a Legii audiovizualului nr. 504/2002 Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Domnul senator UDMR Alexandru Vegh, dacă este prezent? Nu este. Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul preşedinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Gigel Ştirbu? Domnul deputat Ioan Tămâian.
				Domnul Ioan Tămâian: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Voi citi raportul comun al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi al Comisiei pentru sănătate şi familie asupra cererii de reexaminare a Legii pentru modificarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, precum şi a Legii audiovizualului nr. 504/2002. În temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare, pe care a transmis-o Parlamentului în data de 8 ianuarie 2016, în care se invocă următoarele motive: astfel, la art. 1 din legea trimisă spre promulgare, norma instituită în art. 17 vine în contradicţie cu ansamblul normelor ce constituie regimul juridic al publicităţii pentru medicamente, stabilit în Legea nr. 95 din 2006 care transpune, în legislaţia naţională, Directiva 83 din 2001 a Consiliului European. Interdicţia instituită prin art. 2 din legea trimisă spre promulgare reprezintă o măsură în total dezacord cu reglementarea europeană şi care nu poate fi calificată ca reprezentând o reglementare în categoria celor permise statelor membre în cadrul marjei privind nivelul de armonizare. Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Legea pentru modificarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, precum şi a Legii audiovizualului nr. 504/2002 vizează atât interzicerea publicităţii pentru produsele medicamentoase în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune, cât şi a publicităţii pentru farmacii, difuzată în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune, prin poziţionarea unor farmacii ca fiind standarde sau etalon pentru celelalte. În conformitate cu prevederile art. 61-63 şi art. 137 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au luat în dezbatere, în şedinţe separate, cererea de reexaminare, a preşedintelui României, în şedinţa din 16 februarie şi respectiv 9 februarie 2016. La lucrările Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi-au înregistrat prezenţa un număr de 21 de deputaţi, din totalul de 24 de deputaţi. La lucrările Comisiei pentru sănătate şi familie şi-au înregistrat prezenţa un număr de 17 deputaţi, din totalul de 19 membri. În urma reexaminării Legii pentru modificarea art.17 din Legea nr.148/2000 privind publicitatea, precum şi a Legii audiovizualului nr.504/2002, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, admiterea cererii de reexaminare şi respectiv respingerea Legii pentru modificarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, precum şi a Legii audiovizualului nr. 504/2002. În raport cu obiectul şi reglementării, legea face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc mult. Dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare?
				Domnul Traian Dobrinescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.17 din Legea nr.148/2000 privind publicitatea şi modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului a fost retrimisă, aşa cum s-a precizat şi în raport, spre reexaminare. Cele două comisii, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, au reanalizat legea şi au respins-o, invocând existenţa Legii nr.95 care reglementa parţial ceea ce vrea să impună noua lege prin art. 105, dar şi prin Ordinul nr. 194 din 23 februarie. Astfel, Partidul Naţional Liberal, luând cunoştinţă de argumentele respingerii ale celor două comisii, nu va vota această lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc mult, domnule deputat. Domnul deputat Márton Árpád, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Eu nu am votat respingerea acestui proiect de lege. Şi vă spun de ce. Din păcate, ca de foarte multe ori, legi venite la noi, la comisie, se dezbat în forma de a adopta sau a respinge o lege. Într-adevăr, forma trimisă de colegul nostru are multe carenţe, dar are şi multe valenţe. Legea chiar a fost salutată de farmacişti, de medici, chiar şi de cei care ocrotesc consumatorii. S-a propus respingerea legii, pentru că ar contraveni unei directive şi, într-adevăr, în forma depusă nu corespundea întru totul unei directive, dar putea fi pusă de acord legea cu acea directivă, drept pentru care eu am propus nişte amendamente. Aceste amendamente nu au fost luate în discuţie. La Camera Deputaţilor, în prima instanţă, a fost picată legea. Pe urmă, la Senat, a fost votată legea în forma iniţială şi a fost retrimisă; din nou s-a adoptat această variantă de respingere, fără să se ia în considerare problema de bază. Problema de bază este: fac bine sănătăţii şi economiei României aceste reclame la medicamente şi farmacii pe care le vedem? Şi eu vă spun clar: nu fac bine nici sănătăţii, nici economiei României. Puteam să punem nişte stavile. E adevărat, există norme subsecvente, care însă nu sunt respectate de cei care fac astfel de reclame. Ca atare, evident, grupul nostru parlamentar, fiecare dintre noi, va vota cum va dori. Eu nu pot vota pentru respingerea acestei legi. Vă mulţumesc.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Alte intervenţii? Domnul deputat Ciuhodaru, Grupul parlamentar al PSD.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi eu consider că reglementările în acest domeniu ar trebui să fie mult mai stricte. Şi probabil că un astfel de proiect de lege ar fi avut şanse şi mai mari dacă ar fi fost dublat de acele ore obligatorii de educaţie pentru sănătate, predate încă de la şcoală, pentru că ajungem într-o situaţie incredibilă. Acea farmacie TV care funcţionează în continuu şi, din păcate, efectele se văd adesea în spitalele de urgenţă. Automedicaţia a devenit din ce în ce mai răspândită, o parte din medicaţie nu-şi face efectul, însă ajunge la multe complicaţii şi efecte secundare nedorite, iar această farmacie, oricând accesibilă pe toate posturile media, face de multe ori mari probleme sănătăţii pacienţilor, în contextul în care nu este dublată de educaţie pentru sănătate. Chiar şi astăzi, de la tribuna Parlamentului, vă spun tuturor că, înainte de a cumpăra ceea ce vi se spune în reclamă, este poate mai bine să vă puneţi o întrebare: chiar îmi trebuie acel medicament? Am consultat medicul de familie? Ce efecte secundare are? Şi cred că, din acest punct de vedere, această lege putea fi îmbunătăţită, în aşa fel încât să confere siguranţă şi din punctul acesta de vedere fiecărui cetăţean din România. Educaţie nu e, reclamă este din belşug şi de multe ori lucrurile sunt nu cele pe care ni le dorim. Sper că poate se va veni cu alte măsuri mai ferme în ceea ce priveşte acest domeniu. Este un pericol întreg în ceea ce priveşte automedicaţia. Şi trag astăzi un semnal de alarmă că lucrurile nu evoluează în niciun caz bine. Vă mulţumesc.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă mai sunt intervenţii? Domnul deputat Remus Cernea.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Cred că este un bun prilej să aduc în discuţie şi acele reclame pe care le consider extrem de periculoase în media, la produse... la aşa-numitele medicamente homeopate care, de fapt, reprezintă o înşelătorie şi care, din punctul meu de vedere, ar trebui chiar interzise, sau cel puţin reclama ar trebui interzisă. Oricum, acest proiect de lege pe care-l vom vota probabil astăzi, asupra căruia ne vom pronunţa prin vot, mă face să... mă încurajează să depun în curând un proiect de lege prin care medicamentele tip homeopatic să nu mai poată fi prezentate, pentru că ele reprezintă, repet, pseudoştiinţă şi înşelătorie. Mulţumesc.
				(Conducerea şedinţei a fost preluată în continuare de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.)
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii? Doamna deputat Drăghici, aveţi cuvântul.
				Doamna Sonia-Maria Drăghici: Mulţumesc, domnule preşedinte. Două lucruri vreau să spun: unul referitor la proiectul de lege despre care vorbim şi unul referitor la o discuţie pe care colegul a purtat-o, despre medicamentele homeopate. Şi fiindcă aceasta mi se pare pertinentă, aş vrea să încep cu ultima. Deci, nu sunt de acord cu părerea colegului referitoare la medicaţia homeopată. Medicaţia homeopată este o medicină alternativă şi are nişte exigenţe şi are o latură ştiinţifică de necontestat. Deci, nu putem spune că aceasta ar trebui să fie prioritar scoasă de pe lista de medicamente pentru care se poate face reclamă. Problema numărul unu legată de reclama la medicamente este alta. Într-adevăr, iniţiativa legislativă a domnului senator are mai multe puncte care se referă la necesitatea şi oportunitatea de a nu se face reclamă la anumite medicamente şi apoi la necesitatea de a nu se face reclamă la anumite farmacii. Noi în comisie am discutat foarte mult aceste puncte. Ultimul punct a avut multe susţineri, pentru că reclamele de tipul "O farmacie cum toate ar trebui să fie" poate că este OK. Dar menţionarea unei anumite farmacii sau a unui lanţ de farmacii ca cel mai bun din ţară nu este OK. Deci, din acest punct de vedere, libera concurenţă este afectată. Dar cealaltă reclamă, făcută la medicamentele care nu se acordă compensat, la medicamentele care nu au principii active, ci sunt doar simptomatice, sau medicamente obţinute din terapia naturistă, nu intră în exigenţele nevoii de a nu li se face reclamă. De aceea, practic, comisia a votat în final respingerea proiectului de lege, pentru că ar trebui iniţiată o lege pusă de acord cu toate exigenţele Comunităţii Europene. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mai sunt intervenţii? Nu mai sunt. Bun. Nefiind amendamente, conform art.106 din regulament, merge la votul final.
				Reexaminarea Legii pentru modificarea art.2531 din Codul penal, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.2 din 15.01.2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29.01.2014. Raportul este de respingere. Din partea iniţiatorilor. Nu doreşte nimeni să ia cuvântul. Din partea Comisiei juridice, aveţi cuvântul.
				Domnul Vasile Varga: Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Reexaminarea Legii pentru modificarea art.2531 din Codul penal, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.2 din 15.01.2014. Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate a articolului unic din Legea pentru modificarea art.2531 şi a constatat că dispoziţiile acestui articol sunt neconstituţionale. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut această lege şi a respins-o. Guvernul, de asemenea, nu susţine adoptare legii. Iar în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât în unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii pentru modificarea art.2531 din Codul penal.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Dezbateri generale. Domnul deputat Andronache.
				Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru raportul Comisiei juridice. Motivul este unul simplu şi anume, respectăm Decizia Curţii Constituţionale nr.2/2014 care a constatat că acest act normativ nu îndeplineşte criteriile de constituţionalitate. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Dacă sunt şi alte intervenţii. Nu sunt. Vă reamintesc că nu sunt amendamente. Urmează votul final. Domnule Árpád, iertaţi-mă, că n-am văzut. Domnule Árpád, aveţi cuvântul.
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Într-adevăr, aşa cum s-a menţionat aici, acest proiect de lege are probleme. Deci, propunerea de modificare a acestui articol este problematică din punct de vedere constituţional. Şi poate respingerea ei era o soluţie. Era şi altă soluţie: corectarea modificării, astfel încât textul de lege iniţial din Codul penal care ştim cu toţii că se regăseşte doar la noi în ţară din toată Uniunea Europeană, în forma pe care o avem; e problematică din punctul de vedere al interpretării legii, al extinderii ei asupra aproape tuturor cetăţenilor ţării, al aplicării în fel şi chip de către diferite instanţe. Poate cea mai constituţională decizie ar fi eliminarea şi din Codul nostru penal a acelui articol. În orice caz, trebuie să fie modificat acel articol şi putea să se facă această corectură de către Comisia juridică, astfel încât să poată deveni un articol aplicabil, uniform pe tot teritoriul ţării. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnul deputat Mircovici.
				Domnul Niculae Mircovici: Doamnelor şi domnilor colegi, Evident şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota respingerea întrucât fiind vorba de o decizie a Curţii Constituţionale, evident respectul faţă de această instituţie trebuie să existe şi vom face acest lucru. N-aş fi luat cuvântul, pentru că suntem în momentul de faţă într-o discuţie care nu merită a fi purtată. Adică, noi încercăm, în momentul de faţă, să ne luptăm împotriva propriei noastre convingeri că trebuie să ne păcălim întotdeauna pe noi în primul rând şi după aceea să-i păcălim şi pe ceilalţi. Dar întrucât au fost luate două poziţii din partea unor oameni care au vorbit în numele unor grupuri parlamentare, m-am simţit obligat ca persoană să iau şi eu cuvântul, cel puţin din următorul considerent: dacă am fi mers pe ceea ce logic a spus domnul deputat Márton Árpád, că decizia firească a Curţii Constituţionale ar fi de modificare a ceva care nu există decât în Codul nostru penal, dacă am fi mers pe o astfel de idee, s-ar fi afectat un lucru extrem de important, şi anume, dorinţa noastră de a mima în faţa altora lupta împotriva corupţiei. Era articolul introdus în mod special, 2531, în 2006, tocmai pentru a arăta că e nevoie de corupţi din zona superioară politică, din zona cea mai democratică, din Parlament. Şi atunci, concomitent cu o politică acerbă a Parlamentului de a uşura încadrarea unor membri de familie din partea unor parlamentari a început contabilizarea firească, ca la un moment dat aceste lucruri să fie exprimate. Şi aşa am ajuns, în 2010, 2011, 2012, 2013, să avem condamnaţi sau în curs de judecare vreo 20 de deputaţi din 150 de cazuri. Întâmplarea a făcut ca aceştia să fie din cea mai coruptă zonă a Parlamentului, din Grupul minorităţilor naţionale, aproape jumătate, şi din Grupul UDMR, cealaltă jumătate. Au fost şi câteva cazuri de excepţie de la PSD. Din 55 de cazuri de la un anumit partid important al României n-a fost nici unul trimis în judecată. Asta e adevărata luptă împotriva corupţiei. În momentul în care a trecut un anume termen şi nu mai apărea aspectul penal, au început să apară şi să iasă pe piaţă nişte oameni care nu puteau fi judecaţi, cercetaţi din punct de vedere penal, ci doar afectaţi administrativ. Domnilor, adevărata corupţie se găseşte acolo unde este puterea. Şi dacă noi, Parlamentul României, vom recunoaşte că în România puterea adevărată e la minorităţi şi la UDMR, avem o mare problemă. Am vorbit doar pentru faptul că au fost... încă o dată spun, anumite exprimări care erau de preferat să nu fie. Să ne fi făcut că nu vedem, că nu ştim despre ce-i vorba, să fi votat respingerea şi era mai frumos. Nu să ne exprimăm că în condiţiile în care avem zeci de cazuri de genul acesta, noi vom vota împotrivă. Vă mulţumesc.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt. Vă reamintesc că onorabila Comisie juridică a propus în unanimitate respingerea Legii pentru modificarea art.2531 din Codul penal. Fiind o lege organică, merge la votul final.
				30. Reexaminarea Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, precum şi a unor prevederi ale Legii nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.747 din 4 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.922 din 11 decembrie 2015. Iniţiatorul. Nu doreşte să ia cuvântul. Din partea comisiilor pentru administraţie şi juridică, domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Vasile Varga: Avem un raport comun al celor două comisii pe care le-aţi enunţat, domnule preşedinte. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Iar Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil. Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.115 din Legea administraţiei publice nr.215, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii unui termen de maxim 5 zile lucrătoare pentru comunicarea dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean de către prefect. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2015 a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice nr.215, precum şi prevederile Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului sunt neconstituţionale. Comisiile au hotărât în unanimitate de voturi respingerea Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice nr.215/2001 şi unor prevederi ale Legii nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Luări de cuvânt. Nu sunt. Dragi colegi, şi acest proiect are raport de respingere a legii. Este lege organică. Nu sunt amendamente. Merge la votul final. Şi aici avem caracter organic.
				Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul II al anului 2015. Preşedintele comisiei. Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul dumneavoastră. Vă rog frumos să prezentaţi raportul.
				Domnul Paul Dumbrăvanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. În perioada 1 iulie-30 decembrie 2015, comisia şi-a desfăşurat activitatea atât în cadrul celor 43 de şedinţe în plen, stabilite conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, cât şi în cadrul subcomisiilor sale de analiză. În semestrul II al anului 2015 s-au înregistrat la comisie 264 de petiţii, au fost primiţi în audienţă 17 cetăţeni şi au avut loc două deplasări în teritoriu. În perioada de raportare, conducerea comisiei şi membrii săi au acordat atenţie modului de soluţionare a aspectelor privitoare la neregulile sesizate de către persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate în penitenciarele din România. La comisie s-au primit un număr de 61 de memorii prin care s-a reclamat nerespectarea drepturilor legale ale acestor categorii de persoane, conform legislaţiei existente în acest domeniu, precum şi ordinelor şi dispoziţiilor emise de conducerile Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Menţionăm că, din totalul de 61 de memorii vizând mediul penitenciar, înregistrate la comisie, un număr de 15 au detaliat nemulţumiri privitoare la activitatea parchetelor şi, respectiv, instanţelor de judecată. În mod firesc, acestea au fost transmise spre competenta analiză diferitelor unităţi de Parchet competente a le soluţiona în conformitate cu prevederile procedural-penale, precum şi inspecţiei judiciare. Majoritatea aspectelor ridicate în memoriile persoanelor private de libertate au fost incluse în tematica vizitelor de informare realizate în unităţile de detenţie din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, atât de către membrii comisiei, cât şi de către alţi membri ai Camerei Deputaţilor. Constatările şi observaţiile obţinute în urma acestor vizite de informare au fost cuprinse într-un raport de informare înaintat către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, care urmează să se pronunţe. În vederea continuării colaborării cu instituţiile care se subordonează în acest domeniu, s-a stabilit invitarea la o discuţie a conducerilor Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în scopul consolidării relaţiilor instituţionale şi pentru identificarea unor măsuri, inclusiv de natură legislativă, menite să eficientizeze procesul de soluţionare a petiţiilor adresate comisiei noastre de persoanele condamnate penal care execută o pedeapsă privativă de libertate. De asemenea, comisia este preocupată de recomandările formulate de Raportul în domeniul justiţiei al Comisiei Europene şi de consecinţele acestuia asupra reformelor ce trebuie să continue în justiţie. În acest context, este firesc că analiza activităţii comisiei pe semestrul II al anului 2015 a acordat o atenţie deosebită memoriilor care semnalau o serie de probleme în ceea ce prieşte înfăptuirea actului de justiţie. În semestrul II al anului 2015 au fost adresate comisiei 41 de petiţii cu reclamaţii din sfera protecţiei sociale, reprezentând 16% din totalul petiţiilor. O altă problemă care apare frecvent în petiţiile din sfera pensiilor publice este aceea a dificultăţilor întâmpinate în identificarea depozitarului arhivelor entităţilor economice angajatoare, societăţi comerciale sau regii care s-au dizolvat deja. Comisia consideră ca fiind necesar să se stabilească în sarcina societăţilor private cu activitate arhivistică obligaţia legală de a comunica Casei Naţionale de Pensii Publice faptul că au în custodie aceste arhive, astfel încât cetăţenii interesaţi să poată identifica, adresându-se caselor teritoriale de pensii publice, entitatea de la care pot solicita adeverinţele respective. În perioada de referinţă, comisia constată creşterea ponderii petiţiilor care se referă la conflicte de muncă, fie că este vorba de conflicte individuale, fie că este vorba de conflicte colective de muncă. Acestea reprezintă 27% din totalul petiţiilor cu tematică socială largă. În cel de-al doilea semestru al anului 2015, s-au înregistrat în evidenţa comisiei un număr de 16 memorii vizând presupuse abuzuri săvârşite de demnitari şi funcţionari din cadrul administraţiei publice locale sau judeţene. Problemele sesizate de petenţi se referă preponderent la existenţa unor conflicte între primari şi autoritatea locală deliberativă, la nereguli în activitatea comisiilor de fond funciar sau a comisiilor pentru acordarea drepturilor reparatorii, la autorizarea unor lucrări de construcţii cu încălcarea normelor legale în materie, lipsa de îndrumare a asociaţiilor de proprietari. Comisiei i-au fost adresate 13 petiţii vizând probleme de natură economică. Aspectele sesizate de petenţi, persoane fizice şi juridice deopotrivă, se referă la modul de aplicare a legislaţiei din domeniul impunerii fiscale, la respectarea prevederilor legale privind desfăşurarea activităţii financiar-bancare. Comisia remarcă faptul că este nevoie de o îmbunătăţire la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie în privinţa comunicării informaţiilor necesare şi pertinente persoanelor care pot intra sub incidenţa Legii cetăţeniei române nr.21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Referitor la memoriile vizând recunoaşterea şi acordarea unor drepturi prevăzute de legislaţia fondului funciar, dar şi privind acordarea drepturilor reparatorii cetăţenilor, comisia observă o scădere a acestora urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau echivalent, în total, fiind înregistrate în evidenţa comisiei 14 memorii cu astfel de probleme. Răspunsurile autorităţilor competente, respectiv entităţile învestite de lege pentru soluţionarea cererilor şi notificărilor, precum şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor continuă să invoce in extenso prevederile şi termenele de soluţionare cuprinse în Legea nr.165/2013, fără a preciza modalitatea concretă de soluţionare a dosarelor administrative în cauză. În ceea ce priveşte relaţia comisiei noastre cu autorităţile competente, cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiţii, s-a constatat că există un număr crescut, respectiv 70 de petiţii, la care nu s-a primit răspuns în termenul de 30 de zile prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor. Din totalul celor 264 de petiţii înregistrate la comisie în semestrul al doilea al anului 2015, un număr de 23 de memorii mai sunt pe rol la această dată, urmând să se acţioneze pentru rezolvarea lor. Vă mulţumesc. Aceasta a fost o sinteză a raportului comisiei. Bineînţeles, raportul este mult mai detaliat şi include...
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule vicepreşedinte, dacă colegii doresc, putem să-l citim pe tot.
				Domnul Paul Dumbrăvanu: Nu. O zi bună!
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Declar şedinţa de azi închisă. Ne vedem la ora 13,30 pentru votul final.
				După pauză
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Bun. Am nevoie de un secretar pentru a începe şedinţa. Rog secretarii să numere prezenţa pentru a începe şedinţa de vot final. 26 de proiecte la votul final. Dragi colegi, în sală în acest moment sunt 151, cu domnul Borbély, de parlamentari. Liderii grupurilor parlamentare. Vă rog, vă rog, aveţi cuvântul. Domnul Pâslaru.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Domnule preşedinte, Avem colegi la Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru apărare. Vor veni în sală imediat. Eu zic să aşteptăm, că aşa e colegial.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule lider, îmi cer scuze. Conform regulamentului, nu există şedinţă în paralel cu votul final. Dacă vreţi să... Această prevedere este de vreo 20 de ani în regulamentul Camerei, da? Domnul Cernea, pe procedură. Vă rog frumos, pe procedură, domnul Cernea. Şi vă dau cuvântul şi dumneavoastră. Nu vă grăbiţi că nu e nici o problemă.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Astăzi, dacă şi colegii noştri liberali ar fi în sală am avea şansă să avem cvorum de vot final. Atunci când nu am avut cvorum de vot final a fost deplorabil şi a fost o dovadă că responsabilitatea noastră de deputaţi nu este asumată de către o majoritate de 50% plus unu pentru a asigura cvorumul şi a vota legile necesare acestei ţări. De aceea, invit pe colegii liberali să dea dovadă de respect şi responsabilitate faţă de instituţii şi să vină în sală, să avem cvorum de vot final. Dacă este deliberată absenţa lor, dacă este deliberată, atunci acest lucru este un lucru care trebuie criticat şi este un lucru deplorabil. Dacă cvorumul nu este atins - nu ştiu, din alte motive - atunci e o altă discuţie. Dar dacă este deliberată absenţa colegilor liberali, este absolut regretabil. Mulţumesc. (Aplauze.)
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule Cernea, îmi cer scuze. Face parte din obligaţiile pe care le are un grup parlamentar. Domnul Pâslaru, liderul Grupului parlamentar al PSD, pe procedură.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Domnule preşedinte, Vă solicit o pauză de 10 minute de consultări.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Are dreptul, conform regulamentului. O pauză de consultări, 5 minute pauză de consultări.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Cine hotărăşte? Eu am cerut 10 minute.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Preşedintele hotărăşte. Aş putea să vă readuc aminte că aţi cerut pauză de consultări 10 minute şi după aceea aţi spus două minute. 5 minute. Mai aveţi 4.
				După pauză
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos dacă se poate să veniţi la prezidiu. Liderii sau viceliderii grupurilor parlamentare, la prezidiu, vă rog frumos. Suntem în cele... în minutele pe care le-aţi cerut. (Consultări.) Conform Regulamentului Camerei, înainte de şedinţa de vot final, liderii grupurilor parlamentare pot cere fie vot cu mâna ridicată, fie vot prin apel nominal, fie verificarea cvorumului. Liderul Grupului parlamentar al PSD a solicitat Comitetului liderilor verificarea cvorumului prin apel nominal, procedură regulamentară, scrisă în Regulament. Domnule lider, aveţi cuvântul. Înaintea începerii şedinţei de vot final.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. După cum constatăm, stimaţi colegi, nu a început şedinţa de vot final. Deci vă solicit apel nominal, pentru verificarea prezenţei, domnule preşedinte. Vă mulţumesc.
				Domnul Victor Paul Dobre: Normal, regulamentar, procedural, preşedintele de şedinţă, în momentul când anunţă că în sală nu este cvorum, şedinţa se suspendă. Deocamdată, trageţi de timp.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Ambele, domnule Dobre, domnule preşedinte, ambele variante sunt corecte, dar, la începutul şedinţei de vot final, liderii grupurilor parlamentare pot solicita apel nominal, să vadă dacă avem cvorumul de şedinţă. Este, dacă vreţi, cea mai bună soluţie, ca să nu-i acuzăm pe cei doi secretari de şedinţă că n-au numărat unu sau doi colegi şi avem o problemă din acest punct de vedere. Domnule secretar Mircovici, apel nominal. Aveţi cuvântul, domnule Mircovici.
				Domnul Niculae Mircovici: Mulţumesc, domnule preşedinte. Adam Luminiţa-Pachel absentă Alexe Costel absent Alexe Florin-Alexandru absent Almăjanu Marin absent Amet Varol absent Era afară, dar pe moment lipseşte. Anastase Roberta Alma absentă Andea Petru prezent Andronache Gabriel absent Anghel Gabriela-Lola prezentă Antal István prezent Anton Marin absent Anuşca Roxana-Florentina absentă Ardeleanu Sanda-Maria absentă Arsene Ionel prezent Avram Constantin prezent Avram Marian prezent Axente Ioan prezent Babuş Radu prezent Balan Ioan absent Baltă Mihai prezent Băişanu Ştefan-Alexandru prezent Bălan Ion prezent Bănicioiu Nicolae absent Bărbulescu Daniel-Ionuţ absent Bejinariu Eugen prezent Benga Ioan prezent Berci Vasile absent Birchall Ana prezentă Bîrsăşteanu Florică prezent Blăjuţ Viorel-Ionel prezent Blănariu Valentin Voci din sală: E la UNPR.
				Domnul Niculae Mircovici: Apelul nu cuprinde şi formaţiunea politică din care face parte. Boboc Valentin Gabriel prezent Bode Lucian Nicolae absent Bogdan Gheorghe-Dănuţ Bogdănici Camelia-Margareta Boghicevici Claudia Bónis István Borbély László deplasare externă Bordeianu Dan prezent Bucur Constantin-Alin Bucura-Oprescu Simona prezentă Budurescu Daniel-Stamate Buican Cristian prezent Buicu Corneliu-Florin prezent Burlacu Ştefan Calimente Mihăiţă Caloianu Mario-Ernest Calotă Florică Ică prezent Canacheu Costică Pentru prima dată de când fac eu apelul, absent. Cazan Mircea-Vasile absent Călin Ion prezent Căprar Dorel-Gheorghe prezent Cătăniciu Steluţa-Gustica Cernea Remus-Florinel prezent Chebac Eugen Cherecheş Florica Chiriţă Dumitru prezent Chirteş Ioan-Cristian Chirvăsuţă Laurenţiu Chiţoiu Daniel prezent Cioată Cezar prezent Ciobanu Liliana Ciocan Dan prezent Ciofu Tamara-Dorina prezentă Ciolacu Ion-Marcel prezent Ciubotaru Lucian-Manuel Ciucă Liviu-Bogdan prezent Ciuhodaru Tudor prezent Ciurariu Florin Cocei Erland Codîrlă Liviu prezent Comşa Cornel-George Condurăţeanu Andrei-Răzvan Constantin Daniel prezent Cosma Vlad-Alexandru prezent Costin Gheorghe Covaci Dorel prezent Cozmanciuc Corneliu-Mugurel Iarăşi, rar absent. Crăciunescu Grigore Cristea Aurelia prezentă Cristea Victor Este, era aici. Unde e? Îl trecem prezent în momentul în care vine, domnule... ca să nu avem nicio problemă. Cristian Horia Cseke Attila-Zoltán prezent Cupă Ion Cupşa Ioan Daea Petre prezent Dalca Ştefan-Petru prezent Dascălu Constantin nu Deaconu Mihai prezent Delureanu Virgil prezent Diaconu Adrian-Nicolae prezent Diaconu Mihai-Bogdan Dima Toader prezent Dîrzu Ioan prezent Doboş Anton absent Dobre Mircea-Titus prezent Dobre Victor Paul Dobrinescu Traian Dolha Mircea Dolha Nechita-Stelian Dolineaschi Andrei prezent Donţu Mihai-Aurel Dragnea Nicolae-Liviu prezent Amet Varol, prezent. Dragomir Gheorghe Dragomir Maria Dragomir Viorel Marian prezent Drăghici Mircea-Gheorghe prezent Drăghici Sonia-Maria prezentă Drăguşanu Vasile-Cătălin prezent Dumbrăvanu Paul Dumitrache Ileana Cristina prezentă Dumitru Georgică prezent Dumitru Ioana-Jenica prezentă Dumitru Ovidiu-Ioan Duşa Mircea prezent Emacu Gheorghe Enache Marian prezent Enea Constantin-Cosmin Am emoţii, că am asistenţă. Am făcut semn, în momentul în care apare îl trecem prezent. Eparu Ion prezent Erdei Dolóczki István Fejér László-Ődőn Fenechiu Cătălin-Daniel deplasare externă Firczak Gheorghe Florea Damian prezent Florea Daniel prezent Fonta Nuţu Frăticiu Gheorghe prezent Galan Constantin Ganţ Ovidiu Victor prezent Gavrilescu Graţiela Leocadia prezentă Găină Mihăiţă prezent Geantă Florian Daniel prezent Gerea Andrei Dominic prezent Gheorghe Andrei Daniel Gheorghe Florin prezent Gheorghe Tinel Ghera Giureci-Slobodan prezent Ghiţă Sebastian-Aurelian Gireadă Dumitru-Verginel Gliga Vasile Ghiorghe prezent Gorghiu Alina-Ştefania Grama Horia prezent Grecea Maria Grindeanu Sorin Mihai prezent Gudu Vasile Gunia Dragoş-Ionel Guran Virgil Gurzău Adrian Gust Băloşin Florentin Gvozdenovici Slavomir prezent Harbuz Liviu Hărău Eleonora-Carmen Holban Titi prezent Horga Vasile Hulea Ioan Iacoban Sorin-Avram prezent Ghiţă Sebastian-Aurelian, prezent. Ialomiţianu Gheorghe Iancu Iulian prezent Iane Daniel Iane Ovidiu-Cristian prezent Ibram Iusein prezent Ignat Miron Iliuţă Vasile Intotero Natalia-Elena prezentă Ionescu Aurelian prezent Ionescu George Iordache Florin prezent Irimie Vicenţiu-Mircea prezent Iriza Scarlat Ispir Raluca-Cristina Itu Cornel prezent Kelemen Atilla-Béla-László Kelemen Hunor Kerekes Károly Kereskényi Gábor Khraibani Camelia Korodi Attila prezent Laza-Matiuţa Liviu Borbély László, prezent, deşi... înainte de a pleca în deplasare externă. Repet: Laza-Matiuţa Liviu? Longher Ghervazen prezent Lubanovici Mircea Lupu Mihai Man Mircea Manda Iulian Claudiu prezent Manea Victor-Gheorghe Manolache Marius prezent Manolescu Oana Marcoci Vlad Marcu Viorica Marian Ion Cristinel Marica Petru-Sorin prezent Marin Gheorghe prezent Marin Laura prezentă Marocico Ion Martin Eduard-Stelian Márton Árpád-Francisc prezent Máté András-Levente prezent Ca de fiecare dată. Matei Călin-Vasile-Andrei nu Mazilu Constantin Măduţa Flavius-Luigi nu Melinte Ion prezent Merka Adrian-Miroslav prezent Mihai Aurelian Mihăilă Ioan Mihăilescu Ion-Bogdan prezent Militaru Lucian Mincă Liliana prezentă Mircovici Niculae prezent Mironescu Răzvan Horia Mitrea Manuela prezentă Mîrza Gavril prezent Mocanu Adrian Mocioalcă Ion Mocioi Niculina Moisii Constantin Moldovan Carmen Ileana prezentă Moldovan Ioan prezent Moldovan Iosif Molnar Zsolt Motreanu Dan-Ştefan Moţ Constantin-Stelian-Emil prezent Movilă Petru Muntean Mircia Munteanu Ioan prezent Murgu Neagu prezent Nassar Rodica prezentă Nazare Alexandru Neacşu Marian prezent Necula Cosmin Negruţ Clement a fost, nu mai e Negruţ Cornelia prezentă Nica Nicolae-Ciprian prezent Nichita Cristina prezentă Nicoară Romeo Florin Nicolae Alexandri Nicolae Florian Nicolăescu Gheorghe-Eugen Nicolicea Eugen prezent Niculae Aurel Niculescu Dumitru Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae prezent Nistor Gheorghe-Vlad Nistor Laurenţiu prezent Nistor Marioara prezentă Niţă Constantin prezent Niţă Emil prezent Nosa Iuliu prezent Oajdea Daniel Vasile prezent Oltean Ioan Orban Ludovic Oros Nechita-Adrian Palaşcă Viorel prezent Palăr Ionel Paleologu Theodor Pambuccian Varujan Pană Adriana-Doina prezentă Pardău Dumitru Paul Maria-Andreea Păun Nicolae Pârgaru Ion prezent Pâslaru Florin-Costin prezent Peia Ninel prezent Petrea Dorin Silviu prezent Petrescu Petre Petric Octavian prezent Pistru-Popa Eusebiu-Manea Plumb Rovana prezentă Pocora Cristina-Ancuţa Podaşcă Gabriela-Maria prezentă Ponta Victor-Viorel Pop Georgian prezent Popa Octavian-Marius prezent Popa Radu Mihai prezent Popeangă Vasile Popescu Dan-Cristian Popescu Dumitru-Iulian Popoviciu Alin Augustin Florin Potor Călin prezent Preda Cezar-Florin Puşcaş Iacob prezent Raeţchi Ovidiu Alexandru Răducanu Ion Rădulescu Cătălin-Marian prezent Rădulescu Constantin prezent Rădulescu Romeo prezent Resmeriţă Cornel-Cristian Reuer Elena-Ramona Rizea Cristian Roman Cristian-Constantin Roman Gheorghe Roman Ioan Sorin prezent Roman Victor prezent Roşca Lucreţia prezentă Roşca Mircea Rotaru Răzvan prezent Rusu Valentin absent Sava Andrei-Valentin prezent Sămărtinean Cornel-Mircea Săpunaru Nini Săvoiu Ionuţ-Cristian prezent Scarlat George Schelean-Şomfelean Valeria-Diana Secară Florin Mihail Sefer Cristian-George Seres Dénes Silaghi Ovidiu Ioan prezent Simedru Dan Coriolan Simionescu Adrian Constantin prezent Smarandache Miron Alexandru prezent Solomon Adrian prezent Stan Ioan prezent Stanciu Anghel Stanciu Zisu prezent Stancu Ionel prezent Stativă Irinel Ioan prezent Stănescu Alexandru Steriu Valeriu-Andrei Stoica Mihaela Stragea Sorin Constantin prezent Stroe Ionuţ-Marian Stroe Radu prezent Sturzu Mihai-Răzvan Suciu Vasile-Daniel prezent Surdu Raluca Surugiu Iulian-Radu Szabó Ödön Şcheau Ion Şimon Gheorghe prezent Şoptică Costel Şova Lucian prezent Ştefan Viorel prezent Ştefănescu Elena Cătălina prezentă Ştirbu Gigel-Sorinel Tabugan Ion Taloş Gheorghe-Mirel prezent Tararache Mihai absent. deplasare externă Tămâian Ioan Tănase Răzvan-Ionuţ prezent Tănăsescu Claudiu-Andrei prezent Tătaru Florin-Cristian Teju Sorin Teodorescu Cătălin-Florin Teodorescu Ioan Viorel Thuma Hubert Petru Ştefan Tiuch Cătălin Tîlvăr Angel Toader Mircea-Nicu Tocuţ Dan-Laurenţiu prezent Tomac Eugen Traicu Rodin prezent Tudorache Daniel prezent Tudorie Violeta prezentă Tudose Mihai prezent Turcan Raluca Tuşa Adriana Diana Ţigăeru Roşca Laurenţiu Ţîmpău Radu Bogdan Udrea Elena Gabriela Udrişte Gheorghe Urcan Ionaş-Florin Uricec Eugen Constantin prezent Ursărescu Dorinel prezent Vainer Aurel prezent Varga Lucia-Ana Varga Vasile Vasilică Radu Costin prezent Vizitiu Sergiu-Constantin Vladu Iulian Vlase Petru Gabriel prezent Voicu Mădălin-Ştefan prezent Voicu Mihai Alexandru Vreme Valerian Vulpescu Ioan prezent Weber Mihai Zaharcu Neviser prezentă Zamfir Daniel-Cătălin Zisopol Dragoş Gabriel prezent Zgonea Valeriu Ştefan prezent Zlati Radu absent Permiteţi-mi să verificăm imediat prezenţa şi o să informăm.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule secretar, vă rog frumos să...
				Domnul Niculae Mircovici: Domnule preşedinte, Avem prezenţi în sală 170 de colegi deputate şi deputaţi. Nu avem cvorum.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Pe procedură, domnul deputat Daniel Constantin. Şi după aceea ...
				Domnul Daniel Constantin: Mulţumesc, domnule preşedinte. Foarte scurt. Regretăm să constatăm astăzi că Partidul Naţional Liberal şi UNPR-ul, chiar, încearcă să ţină în viaţă un ministru ilegitim. Fac un apel la premier, pentru că oricum moţiunea simplă, după cum ştiţi, nu era obligatorie, nu producea efecte, să constate că astăzi 170 de parlamentari au fost prezenţi în sală pentru a sancţiona activitatea de la Ministerul Agriculturii şi să decidă în consecinţă. De astăzi lucrurile sunt foarte clare: avem un Guvern al Partidului Naţional Liberal. Mulţumesc. (Aplauze.)
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Aşa cum spuneam şi acum o oră, constat lipsa cvorumului de şedinţă, îmi pare rău... Domnul Cernea, pe procedură.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Era doar o precizare de ordin procedural. Faptul că suntem prezenţi 170 nu înseamnă că toţi am fi votat la fel. Votul este secret şi fiecare vota conform propriei conştiinţe.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Declar şedinţa închisă din lipsă de cvorum. Convoc Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, împreună cu Comitetul liderilor.
				Şedinţa s-a încheiat la ora 14,25.