Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 iunie 2016

				Şedinţa a început la ora 8,32. Lucrările au fost conduse de domnul deputat Mihai Alexandru Voicu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Bună dimineaţa! Deschidem şedinţa de astăzi, dedicată declaraţiilor politice.
				Dau cuvântul domnului deputat Mihai Baltă, din partea Grupului parlamentar al PSD. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Mihai Baltă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea de astăzi este intitulată "Ştefan Luchian". Comemorăm zilele acestea 100 de ani de la moartea unui titan al picturii româneşti, cel dintâi pictor modern al ţării, Ştefan D. Luchian. S-a născut la Ştefăneşti, judeţul Botoşani, la 1 februarie 1868. Pasionat de muzică, cu un talent incomensurabil în aprecierea profunzimii culorilor, a devenit unul dintre cei mai străluciţi colorişti ai picturii. A studiat la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Academia de Arte Frumoase München, Academia Julian de la Paris, dar s-a desprins de tendinţele artei de agrement din acea vreme, fiind caracterizat de contemporanii săi ca "un refractar, un revoltat, un luptător pentru libertate" - referinţa lui Alexandru Bogdan - Piteşti, "Impresión d'art", "Revista Orientală", mai 1896. Peisagist de excepţie, un fin observator al naturii, spunea că "Natura nu trebuie s-o imiţi, nici să o copiezi, trebuie să lucrezi în felul ei". Cel care a îmbinat în arta românească natura cu fresca aflate pe bisericile din Evul Mediu, florile cu suferinţa, realismul cu revolta, a lăsat neamului său lucrări de referinţă. A creat un buchet de tablouri de o coloristică şi varietate impresionantă: "Anemone", "Garoafe", "Trandafiri", "Maci", "Albăstrele", "Bujori", "Dumitriţe", "Imortele", "Crizanteme galbene", "Gura Leului" etc., care l-au consacrat ca "pictor al florilor". A primit îndemnul spre o "artă realistă" de la maestrul său Nicolae Grigorescu, realizând peisaje din periferia săracă: "Mahalaua Dracului", "Case bătrâneşti", "Ghereta din Filantropia", "Puţ în mahala", "Birt fără muşterii" etc., portrete: "Moş Nichifor Cobzarul", "Hahamul din Moineşti", "Safta florăreasa", "Păstoriţa", "Cap de bătrân", "Cerşetorul", "Muncitoarea", devenind protestatar, reflectând la durerile celor mulţi, creând lucrări de un dramatism tulburător: "La împărţirea porumbului", "Spălătoreasa", "La fântână", "Lăutul" şi compoziţii - "1907". Lucrările sale "Anemone" şi "Autoportret cu pensula în mână" încep să fie considerate de către specialiştii de pretutindeni drept unele dintre marile tablouri ale lumii. După o viaţă intensă, Ştefan Luchian s-a stins, asemenea unei lumânări ce arde şi se consumă mult prea repede, la data de 28 iunie 1916. În întregul său, arta lui Ştefan Luchian exprimă trăsături esenţiale ale specificului nostru naţional. Celebrul critic de artă francez Jacques Lassaigne, autorul unei biografii a marelui nostru pictor, prezentând evoluţia artistică a acestuia, îl caracteriza succint astfel: "Luchian a ştiut să rămână în întregime român, adoptând în acelaşi timp tonul cel mai universal". Mulţumesc. Mihai Baltă, Colegiul nr. 5, Botoşani.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc mult, domnule deputat.
				Domnul deputat Ioan Tămâian, din partea Grupului parlamentar al PNL. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.
				Domnul Ioan Tămâian: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am o declaraţie politică: "PSD şi dublul limbaj: şi la guvernare, şi în opoziţie!". Este evident pentru toată lumea faptul că Partidul Social Democrat joacă la două capete, că este şi la putere, dar şi în opoziţie. La guvernare, reprezentat prin viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Vasile Dîncu, prin oamenii rămaşi în eşaloanele 2-3, adică secretari de stat şi directori în ministere, şi prin anumiţi prefecţi. În opoziţie, atunci când marţi, 21 iunie, când Dragnea şi Tăriceanu au respins Guvernului Cioloş Legea de abilitare prin care Guvernul poate să dea peste vară acte normative. Şi atunci întrebăm şi noi cine este onest faţă de Guvernul Cioloş: noi, PNL-ul, care-l susţinem, sau PSD-ul care, iată, profită în fiecare zi în toate structurile din deconcentrate şi a căzut în Senat Legea de abilitare, sau PSD-ul, căruia îi este permis ca în toate deconcentratele să aibă reprezentanţi, iar, la momentul actual, 90% din administraţie se face cu oameni de la PSD care au exercitat presiuni foarte mari în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale? Este clar faptul că PSD a acţionat permanent în sensul sabotării Guvernului Cioloş, printr-un joc dublu: în interior, prin oamenii rămaşi în eşaloanele 2 şi 3, iar din exterior prin atacurile politice ale PSD-ului, cu ameninţarea depunerii moţiunii de cenzură. Noi, membrii Partidului Naţional Liberal, dorim ca Guvernul Cioloş să realizeze în cel mai scurt timp depesedizarea administraţiei publice centrale şi locale. Avertizăm asupra faptului pericolului menţinerii în funcţie a acestor persoane, riscând ca efectele guvernării Cioloş să fie subminate. Deputat Ioan Tămâian, PNL Sibiu. Mulţumesc.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: O să luăm o pauză de zece minute şi dacă nici peste zece minute nu apare niciun alt coleg care doreşte să prezinte declaraţii politice, vom închide şedinţa.
				- După o scurtă pauză -
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Continuăm şedinţa cu declaraţii politice. Are cuvântul domnul deputat PNL, Daniel Gheorghe. Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog.
				Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Legea electorală, un act normativ ratat". Se vorbeşte mult, în ultima vreme, despre parlamentarii care îşi fac legi pentru ei, cu dedicaţie. Sigur, pentru membrii presei sau pentru analiştii-comentatori ai scenei politice, poate fi o expresie utilă. De cele mai multe ori însă e o formulă lipsită de conţinut. Pentru că foarte recent, chiar la alegerile locale din 5 iunie, am asistat - neputincioşi, din păcate - la reversul medaliei. Am văzut cu toţii ce se întâmplă când parlamentari din toate partidele fac o lege, atenţie!, nu pentru ei înşişi, ci chiar împotriva lor, a politicienilor, dar şi mai grav, împotriva electoratului. Legea electorală în baza căreia s-a desfăşurat campania electorală din luna mai a fost un act normativ ratat în adevăratul sens al cuvântului. De fapt, pentru cei mai mulţi români, nu a existat campanie electorală şi nu au existat suficiente surse de informare privind oferta electorală. O ţară în care îţi este permis să-ţi lipeşti un afiş din kilometru în kilometru e o ţară care nu permite campania electorală. Am intrat, din nou, în zodia extremelor. De la opulenţa electorală a anilor anteriori, de la panourile gigantice din marile oraşe şi blocurile de 8 sau 10 etaje pe care apărea chipul zâmbitor al vreunui candidat, în 2016 am asistat la campania electorală mută. Mută şi oarbă, căci - întrebaţi-i pe cetăţeni dacă aveţi senzaţia că lucrurile stau altfel - nu s-a văzut şi nu s-a auzit nimic. Absurdul a mers până la a interzice tricourile cu mesaje electorale. În campania electorală din 2016, iată, nici hainele nu-s permise. E bine totuşi, dacă-mi permiteţi o glumă amară, că nu am interzis şi culorile asimilate partidelor, căci ar fi fost un început de vară tare trist cromatic. În fapt, am avut de-a face nu cu o campanie electorală, ci mai curând cu o "carantină electorală". Apoi, avem Autoritatea Electorală Permanentă transformată, prin actuala lege, într-un adevărat jucător politic. Multitudinea de restricţii impuse de legea electorală - inclusiv în zona online, unde am legiferat, practic, haosul - oferă AEP oportunităţi nebănuite de a interveni în procesul electoral, de a se implica indirect în campanie şi de a patrona birocratic un fenomen natural, firesc, cum este cel al exercitării dreptului la vot. Să nu ne păcălim singuri, fără o campanie electorală liberă, fără ca fiecare cetăţean interesat să aibă acces la toate informaţiile pe care le doreşte despre partid sau candidat, nu avem vot liber. Iar dacă am ajuns la capitolul birocraţie, trebuie să ating unul dintre punctele absurde, nu doar nerezonabile, ale actualei legislaţii. Condiţionarea validării mandatelor aleşilor locali de depunerea unui raport contabil la AEP e o prevedere la limita democraţiei. Dacă în România un bilanţ e pus pe picior de egalitate cu votul cetăţenilor, atunci, doamnelor şi domnilor, avem o problemă de înţelegere a democraţiei. Spunem că ne dorim debirocratizare. Spunem, da, dar acţionăm contrar. Spunem că vrem transparenţă şi un stat mai suplu, dar inventăm restricţii inutile şi creştem Autoritatea Electorală Permanentă până la nivelul unei instituţii de forţă. Susţinem că vrem ca românii să voteze. Şi ce facem? Îi încurajăm să stea nepăsători acasă în ziua votului, desfiinţând până şi ideea de campanie electorală, unul dintre puţinele momente în care cetăţenii noştri deveneau interesaţi de politică. Stimaţi colegi, Urmează alegerile parlamentare. Să schimbăm împreună Legea electorală nu pentru noi, căci votul va fi strict politic, pe liste, ci pentru români, care trebuie să aibă dreptul să ştie pe cine şi de ce pot alege. Vă mulţumesc. Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc, domnule deputat.
				Deoarece din partea altor grupuri parlamentare nu sunt prezenţi colegi, continuăm tot cu Grupul PNL, cu domnul deputat Mihăiţă Calimente. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Mihăiţă Calimente: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică va fi în legătură cu situaţia militară a României din această zonă a Europei. România anului electoral 2016, cu toate aspectele economice, politice, sociale ale acestei perioade trebuie să privească cu mare atenţie şi către ceea ce se întâmplă în jurul său, mai ales la politica dusă de Rusia în ultima perioadă. Din această perspectivă, pare că elementele păcii şi războiului au revenit în Europa. Nimeni nu-şi doreşte războiul cu Rusia, nici nuclear, nici convenţional, nici hibrid, de niciun fel. De aceea, reacţia cea mai convenabilă este aceea de a preveni, de a impune coexistenţa paşnică. Politicile de putere aplicate de Rusia, în special în spaţiul postsovietic, dar anunţate şi pentru Europa, ameninţarea cu utilizarea forţei şi utilizarea propriu-zisă a forţei pentru modificarea frontierelor creează o nouă realitate de care trebuie să devenim conştienţi. Problemele păcii şi războiului au revenit în Europa şi acest fapt trebuie conştientizat nu numai la nivel oficial, al declaraţiilor, ci chiar la nivelul populaţiei. În acest context, măsurile de asigurare, adaptare şi descurajare ale NATO sunt esenţiale pentru securitatea statelor din flancul estic, inclusiv a României, dar totuşi ele nu trebuie să conducă la izolarea automată a Rusiei, ci la edificarea unor situaţii favorabile pentru dialog şi consens. Statele din flancul estic sunt încă vulnerabile în faţa provocărilor iniţiate de Moscova. Astfel, securitatea colectivă şi pregătirea integrată pentru anumite situaţii delicate sunt esenţiale în vederea consolidării unui profil solid de descurajare. NATO reprezintă principalul pilon de securitate pentru statele din flancul de est. Atât în strategia de securitate a Poloniei, dar şi a statelor baltice şi României, este menţinut rolul esenţial jucat de NATO pentru securitatea acestor state. Astfel, măsurile de intensificare demarate de către aliaţi reprezintă un pas pozitiv, în vederea solidificării asigurării acestor state. Pentru România, iniţierea şi efectuarea a cât mai multe exerciţii militare în cadrul NATO reprezintă un pas înainte. Acestea mărturisesc postura de descurajare din regiune şi aprofundează interoperabilitatea militară dintre statele din flancul estic. Planurile consimţite la Summitul precedent din Ţara Galilor trebuie implementate pentru a constitui o descurajare şi o adaptare corespunzătoare la adresa ameninţărilor din prezent. De asemenea, România va trebui să susţină o viziune echilibrată asupra eforturilor de descurajare în flancul estic. Atenţia aliaţilor trebuie să fie distribuită uniform în cadrul flancului estic, evitându-se astfel decalajele privitoare la angajamentul aliat. Flancul estic are state care traversează o perioadă la fel de volatilă. Statele baltice sunt vulnerabile prin prisma armatelor reduse şi apropierii de Rusia. Totuşi, se poate observa vulnerabilitatea la fel de mare a Poloniei, a României şi mai ales după ameninţările nevoalate ale preşedintelui Vladimir Putin. Nu în ultimul rând, România ar putea să susţină un angajament mai mare al NATO, în vecinătatea estică, România are un interes natural în a menţine o vecinătate stabilă. Astfel, încurajarea unui proces de reformare a sectorului de securitate din Ucraina, coroborat cu o colaborare militară amplificată cu Republica Moldova şi Georgia, ar reprezenta acţiuni deziderabile pentru interesele statului nostru, pe termen lung şi mediu. Tot în acest context apărut este de salutat iniţiativa Preşedintelui României, Klaus Iohannis, de creare a unui pol de stabilitate militară în zona Mării Negre. Aşadar, în acest context internaţional şi regional complex, România trebuie să aibă o atitudine demnă de statutul său, de cea mai mare ţară din flancul estic al NATO, pilon important de stabilitate în zonă. În mod cert, singura opţiune de neacceptat pentru România, la Summitul NATO de la Varşovia, este să nu ia opţiunea importantă pentru a deveni cel mai important furnizor de securitate din regiune. Vă mulţumesc. Mihai Calimente, deputat PNL.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc mult, domnule deputat.
				Continuăm cu domnul deputat Cristian Chirteş, Grupul parlamentar al PNL. Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.
				Domnul Ioan-Cristian Chirteş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prin prezenta declaraţie politică, doresc să semnalez un aspect deosebit de important în ceea ce priveşte viitorul cercetării forestiere, şi anume conflictul apărut în cadrul Institutului Na?ional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea". În prezent, realizarea Inventarului Forestier Na?ional se face de către acest institut, înfiin?at prin Hotărârea Guvernului nr. 318/2015, pe bază de contract, cu finanţare anuală de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Institutul îşi desfăşoară activitatea în coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, organ de specialitate cu personalitate juridică, aflat în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Informaţiile produse de Inventarul Forestier Naţional, inclusiv cele cu caracter de securitate naţională, sunt avizate intern conform procedurilor institutului. Astfel, sunt transmise către beneficiar doar acele informaţii care se avizează intern, deşi IFN-ul poate produce mult mai multe informaţii. În acest fel este restricţionat sau condiţionat într-un fel sau altul accesul ministerului la informaţiile pe care IFN-ul le poate furniza. De asemenea, utilizarea sau nu a unor date IFN sau a unor resurse umane sau materiale pentru cercetare este de facto la latitudinea conducătorului institutului, şi nu a beneficiarului direct al datelor IFN-ului. Din punctul de vedere al conflictului de interese, institutul este o instituţie direct interesată în cercetare. Există posibilitatea exercitării unor presiuni asupra personalului IFN pentru a contribui cu date şi resurse pentru realizarea de publicaţii ştiinţifice. De asemenea, institutul este şi gestionar de pădure şi în această calitate ar putea fi pus în dificultate de anumite evidenţe ale tăierilor ilegale de arbori sau de modul de evaluare a masei lemnoase aplicat de echipele de teren. Din punctul de vedere al securităţii naţionale, având în vedere că Legea nr. 51/1991 a introdus ca ameninţare la securitatea naţională orice acţiuni care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea fondului forestier, ministerul are ca îndatorire să ia măsurile necesare pentru aplicarea Legii privind securitatea naţională în domeniile în care îşi desfăşoară activitatea sau în problemele de care se ocupă. Marea majoritate a informaţiilor în legătură cu gestionarea fondului forestier care fac obiectul de activitate al Inventarului Forestier Naţional sunt informaţii clasificate, deoarece, după modificarea operată prin Legea nr. 2/2016, ele reprezintă informaţii, date şi documente de interes pentru securitatea naţională. Mai mult, în data data de 9 noiembrie 2015, conducerea Institutului Na?ional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" a transmis Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice o adresă prin care consideră că structurile IFN-ului nu mai pot funcţiona în cadrul institutului şi propun trecerea acestora în subordinea altor instituţii. Consider că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor trebuie să iniţieze o ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea Centrului pentru Inventarul forestier naţional, denumit în continuare IFN, în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, prin preluarea atribuţiilor şi a personalului de la Serviciul Inventarul forestier naţional, din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea". Vă mulţumesc. Cristian Chirteş, deputat de Mureş.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc mult, domnule deputat.
				Are cuvântul doamna deputat Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL. Doamnă deputat, aveţi cuvântul.
				Doamna Eleonora-Carmen Hărău: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Când plouă un pic mai mult în judeţul Hunedoara o iau drumurile, o iau munţii la plimbare pe drumurile judeţe, torentele se revarsă peste culturi şi fac prăpăd, văile dau năvală în casa oamenilor şi din motivul acesta, pentru că s-a întâmplat în Hunedoara în luna care tocmai trece, am făcut o documentare ale cărei concluzii vreau să le împărtăşesc cu dumneavoastră pentru că, din păcate, situaţia judeţului Hunedoara nu este singulară. Se întâmplă aceasta la noi, în judeţ, un judeţ neinundabil până mai acum vreo 5-6 ani, pentru că infrastructura hidro în judeţ a devenit practic inexistentă. Deşi există canale, construite încă de pe vremea Austro-Ungariei, care preiau apa, surplusul de apă şi aveau grijă să ofere apa preluată când se înregistrează surplus în perioadele secetoase, ele sunt acum înierbate şi în marea lor majoritate colmatate. Multe dintre ele au fost retrocedate împreună cu proprietatea asupra terenului, cu terenurile aflate în proprietate privată, iar agricultorii le mai folosesc doar ca să-şi grăniţuiască parcelele de teren, nemaivorbind de diguri, de absenţa digurilor, nemaivorbind de faptul că inclusiv arterele de circulaţie noi se construiesc în judeţul Hunedoara, fără parapeţi. Stimaţi colegi, Populaţia afectată s-a consolat oarecumva cu gândul că li se poate întâmpla aşa ceva, iar noi se pare că ne uităm neputincioşi la acest fenomen şi nu este cazul să facem asta. Ei se mulţumesc cu pumnul de mărunţiş despăgubire pe care-l cerşetoresc şi în stânga, şi în dreapta, şi care nu compensează daunele pe care le înregistrează, pagubele pe care le înregistrează, mulţi dintre ei văzându-şi prăpădită agoniseala de o viaţă. Propun colegilor noştri să ne aplecăm cu toată atenţia asupra acestei probleme. La momentul acesta nu există nici măcar conştiinţa vinovăţiei sinistraţilor care nu-şi curăţă, deşi ar fi de datoria lor să o facă, rigolele de pe lângă poartă. Nu există la momentul acesta nici măcar un demers local de educare în sensul asigurării gospodăriilor şi nu există la momentul acesta nicio perspectivă, niciun plan sistematic de prevenire a acestor probleme. Documentarea pe care am avut grijă să o fac şi în legătură cu care vorbesc acum a fost făcută la ministerul de resort şi în administraţiile locale afectate. Stimaţi colegi, Sunt bani europeni... Trebuie să ne aplecăm cu diligenţă asupra acestei probleme, să vedem care este posibilitatea de a nu sta cu braţele încrucişate şi cu gândul la Dumnezeu, în legătură cu aceste calamităţi naturale. În judeţul Hunedoara au produs prăpăd cursuri de râu care sunt posibil de sărit de pe un mal pe altul, fără să ai antrenament de atlet de performanţă. Este incalificabil ce ni se întâmplă şi vă rog frumos să sprijiniţi următoarele iniţiative pe care le voi avea pe această problemă. Sunt Carmen Hărău, deputat liberal de Hunedoara. Vă mulţumesc.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc.
				Urmează la cuvânt domnul deputat Dan Simedru, Grupul parlamentar al PNL. Domnule deputat, vă rog.
				Domnul Dan Coriolan Simedru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea de astăzi se adresează direct primului ministru, domnul Dacian Cioloş. Domnule prim-ministru Dacian Cioloş, Guvernul pe care-l conduceţi face prea puţin pentru popularizarea votului prin corespondenţă. La alegerile parlamentare din această toamnă românii din diaspora îşi vor putea exercita dreptul de vot prin intermediul votului prin corespondenţă. Faptul că românii din afara graniţelor au această posibilitate, cadrul legal fiind stabilit prin legea adoptată în Parlament anul trecut, lege pentru care Partidul Naţional Liberal a purtat adevărate bătălii politice în Comisia de Cod electoral cu PSD-ul, care a blocat constant această lege, reprezintă o oportunitate imensă care nu trebuie ratată. Guvernul Cioloş are datoria acum şi responsabilitatea implementării legii, iar actorii principali sunt Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea Electorală Permanentă. Mai sunt aproximativ două luni până la încheierea procedurii de înscriere în Registrul Electoral a celor care optează pentru votul prin corespondenţă, iar numărul românilor care şi-au manifestat intenţia de a apela la acest tip de vot este redus, raportat la totalul cetăţenilor români din diaspora. Astfel, până la data de 21 iunie existau 1.007 solicitări de vot prin corespondenţă şi 334 solicitări de înfiinţare de secţii de votare în apropierea domiciliului sau reşedinţei. Semnalele pe care le-am primit de la mai mulţi români stabiliţi în afara graniţelor vizează lipsa unei comunicări adecvate din partea autorităţilor statului în legătură cu promovarea procedurilor ce trebuie urmate pentru a beneficia de acest drept. Consider că instituţiile statului nu pot asista pasiv la acest fenomen şi singura lor grijă să fie efectuarea de informări periodice în legătură cu numărul românilor din afara graniţelor care s-au înscris pentru votul prin corespondenţă. Este o abordare complet greşită şi care riscă să creeze din nou haos şi un val de nemulţumire din partea românilor cu drept de vot atât din diaspora, cât şi din partea familiilor din ţară, care le sunt aproape şi îi susţin. Imaginea românilor stând la cozi interminabile la ambasadele şi reprezentanţele consulare pentru a vota se poate repeta. Dacă Guvernul nu acţionează rapid şi nu demarează o campanie susţinută de informare în rândul diasporei, prin intermediul căreia să fie diseminate informaţiile necesare, astfel încât cetăţenii români să poată decide în cunoştinţă de cauză asupra modalităţii de vot pe care o au la dispoziţie, la toamnă vom avea din nou un blocaj pe votul în diasporă. Domnule prim-ministru Dacian Cioloş, Guvernul pe care îl conduceţi face prea puţin la nivel de comunicare pentru organizarea acestui scrutin. Când există o multitudine de posibilităţi de a face publicitate acestui tip de scrutin, constat o amorţeală inexplicabilă din partea autorităţilor care ar trebui să se preocupe intens de acest aspect. Aţi fost creditat cu multă încredere de către Preşedintele României, Klaus Iohannis, care a beneficiat de o mare susţinere din partea românilor din afara graniţelor la votul din 2014. Aţi primit votul de învestitură în Parlament din partea liberalilor, organizarea ireproşabilă a votului prin corespondenţă fiind cap de afiş între solicitările pe care vi le-am adresat. Ce faceţi cu acest bagaj imens de încredere, domnule prim-ministru? Ne aflăm într-o etapă în care Guvernul trebuie să tureze motoarele şi să ia măsuri concrete de popularizare a acestui tip de vot în rândul cetăţenilor români din afara graniţelor. Faceţi acest lucru acum, domnule Cioloş, pentru a nu regreta mai târziu! Nu este o ameninţare, este un apel la acţiune pe care îl fac de la tribuna Parlamentului. Românii din străinătate sunt interesaţi de realitatea naţională, iar prin prezenţa numeroasă la scrutinul prezidenţial au dovedit că doresc să se implice în deciziile care ne privesc pe toţi. Statul român are obligaţia să-şi facă datoria şi să organizeze exemplar acest scrutin, pentru că este primul test pe care îl dăm în aplicarea legii care reglementează acest nou tip de vot. Domnule prim-ministru, vă rog să vă achitaţi onorabil de această responsabilitate şi să rezolvaţi imediat problema. Vă mulţumesc. Dan Coriolan Simedru, deputat PNL de Alba.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc, domnule deputat.
				Urmează la cuvânt domnul deputat Virgil Guran, Grupul parlamentar al PNL. Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Virgil Guran: Mulţumesc, domnule preşedinte. Acum aproximativ doi ani, Guvernul Ponta a avut o vizită importantă, premierul Chinei. Mi-aduc aminte cu câtă pompă s-a discutat despre investiţiile chineze din România, cu toate că am semnalat de atunci o mare aberaţie, după părerea mea: investiţii în capacitate de producţie energetică, în România, unde avem posibilitatea să producem 20.000 de Mega pe oră, dacă folosim toate capacităţile, şi de fapt noi consumăm doar 7.000 de Mega şi mai exportăm vreo 1000 de Mega. Mi-am dat seama că această aberaţie nu poate fi pusă în practică, dacă avem un pic de minte, să începem să producem şi să nu avem ce să facem cu ceea ce producem. S-a mai discutat despre exporturi de animale, nu s-a întâmplat nimic. În schimb, acum câteva zile, participând la o discuţie cu un grup de oameni de afaceri, de investitori străini, am aflat că printre altele s-a făcut şi o ofertă de construcţie de autostrăzi, din partea unei companii chineze, a doua companie ca putere economică din China, iar oferta era cam la jumătate de preţ faţă de ce se realizează acum în construcţia de autostrăzi în România sau din ce ar trebui să se realizeze, pentru că nu prea se realizează nimic. Cu forţă de muncă din România, cu materiale din România, deci exact ce ne-ar trebui pentru a realiza repede şi ieftin autostrăzile de care avem nevoie. Mă întreb: de ce nu se poate finaliza un astfel de proiect? O fi incompetenţă? O fi prostie sau hoţie la mijloc? Pentru că în momentul în care ai o ofertă de genul acesta şi o refuzi sau o ignori înseamnă că există un dedesubt pe care deocamdată noi nu-l înţelegem. Sper ca adevărul să iasă la suprafaţă şi poate viitorul Guvern să ia în calcul în a lucra şi cu societăţi care vin să lucreze repede şi ieftin. Nu mai putem invoca Uniunea Europeană, pentru că în Polonia se face acest lucru de mult, Anglia lucrează cu societăţi din China, fără probleme. Aşa că singura soluţie este puţină competenţă şi puţină dorinţă de a face lucruri deosebite în această ţară. Vă mulţumesc. Deputat PNL, Guran Virgil.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc, domnule deputat. Deoarece nu mai sunt deputaţi înscrişi la cuvânt, închid şedinţa de astăzi. Vă mulţumesc. O zi bună!
				Şedinţa s-a încheiat la ora 9,16.