Şedinţa Camerei Deputaţilor din 6 septembrie 2016

				Şedinţa a început la ora 8,26. Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor. În a doua parte a şedinţei, domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, a fost asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.
				Domnul Florin Iordache: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declar deschisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice de astăzi, 6 septembrie.
				Pentru început o invit pe doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu, Grupul PNL. Se pregăteşte domnul Florin Tătaru, Grupul PSD. Aveţi trei minute, doamna deputat.
				Doamna Sanda-Maria Ardeleanu: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Mi-am intitulat declaraţia politică de astăzi "Din nou în atenţie depolitizarea şcolii". Am fost şi am rămas un susţinător al ideii de depolitizare a învăţământului românesc. Este unul dintre subiectele care au apărut periodic şi constant în luările mele de poziţie ca deputat, membru în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, începând cu 2008. Am avut speranţe mari atunci când am lucrat, alături de colegi, la Legea educaţiei naţionale nr.1. Eram chiar vehementă pe această temă, ani de-a rândul, în dorinţa de a impune aplicarea unuia dintre principiile fundamentale care au stat la baza Legii educaţiei naţionale astăzi în vigoare. În 2012, la audierea noului ministru, am formulat explicit această întrebare: "Cum veţi acţiona, dacă veţi susţine, pentru depolitizarea şcolii româneşti?" Răspunsul formulat a fost aproape o promisiune. De fiecare dată, miniştrii educaţiei, pe rând, unul câte unul, şi-au luat, conştiincios, angajamentul că vor face totul pentru depolitizare. Salutam pe blogul meu, în urmă cu câteva săptămâni, iniţiativa actualului ministru, profesorul-rector Mircea Dumitru, care, propunându-şi să facă din depolitizarea şcolii o prioritate, a anunţat organizarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de directori din unităţile de învăţământ preuniversitar. Tot atunci, îmi exprimam sprijinul necondiţionat pentru demersul ministrului educaţiei, anunţându-l că îi voi sesiza situaţii concrete de politizare a şcolii care vor ajunge la biroul meu parlamentar. Astfel încât acum aduc în atenţia dumneavoastră, stimaţi colegi, stimate domnule ministru Mircea Dumitru, stimaţi membri ai echipei din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, o serie de aspecte, încă perfectibile, din cadrul metodologiei privind organizarea concursului de ocupare a funcţiei de director din unităţile de învăţământ preuniversitar: posibilitatea ca propunerile şi validarea candidaţilor să vină din partea Consiliului Profesoral al unităţii de învăţământ. Astfel, profesorii sunt cei care îşi aleg directorul, comisia de evaluare urmând doar să verifice competenţele de manager ale candidaţilor; nu putem vorbi de depolitizare în organizarea acestui concurs de vreme ce din comisiile de evaluare fac parte şi consilieri locali, membri în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, persoane active în cadrul partidelor politice; candidaţii să fie titulari ai unităţii de învăţământ; crearea a două sesiuni de concurs, astfel încât candidaţii care nu au promovat examenul naţional să aibă posibilitatea susţinerii unui alt examen până la interviu. În eventualitatea nepromovării examenului, candidaţii să aibă dreptul de a fi numiţi prin detaşare în această funcţie; în fine, vârsta candidaţilor să fie cu cel puţin 4 ani mai mică decât vârsta standard de pensionare. La aceste aspecte, trebuie să adăugăm şi altele, generale, dar care vizează direct subiectul politizării şcolii şi de aceea se impune, urgent, clarificarea situaţiei directorilor de şcoli şi a inspectorilor şcolari care deţin şi funcţia de consilier local/judeţean. Este, în opinia mea, o situaţia clară de incompatibilitate. De asemenea, trebuie reglementat şi contractul de management al directorului de şcoală, care ajunge subordonat al primarului, situaţie care afectează, în foarte multe cazuri, activitatea în şcoală. Mai sunt doar câteva zile înainte de începerea anului şcolar, iar faptul că politizarea continuă să fie o realitate indubitabilă ne obligă să luăm atitudine. Continui să susţin că valorile şi respectarea lor trebuie să se regăsească în primul rând în şcoală. Continui să visez la ziua în care toate şcolile din România vor fi conduse de directori cu har, de dascăli în adevăratul înţeles al cuvântului, cu şcoală de management dar, în primul rând, cu iubire de oameni, fie ei copii sau educatori, şi şcoală. Si avem atât de mulţi în sistem... Sunt convinsă că majoritatea dintre dumneavoastră, stimaţi colegi, gândiţi ca mine. Noi, parlamentarii, putem fi o a doua "mână dreaptă" pentru colegii din Ministerul Educaţiei pentru a finaliza cu succes această operaţiune dificilă, dar care merită orice efort, în primul rând, de conştiinţă. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
				Domnul Florin Tătaru. Se pregăteşte domnul Virgil Guran.
				Domnul Florin-Cristian Tătaru: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Criza transportatorilor, indiferenţa ASF şi falimentarea companiilor româneşti". Suntem, stimaţi colegi, în faţa unei probleme naţionale despre care Guvernul Cioloş şi ASF refuză să discute sau să o soluţioneze. Să vedem datele problemei: 5000 euro = preţ RCA/camion/an în 2016; 3600 lei = preţ RCA/taxi/an în 2016. Care sunt costurile normale, costuri care pot fi suportate de transportatori şi garantează totodată şi profit pentru companiile de asigurări, conform calculelor efectuate în baza raportului întocmit anul acesta pentru perioada anilor 2013-2015 de către compania de consultanţă Milliman la cererea ASF? 1.200 euro preţ RCA/ camion/ an şi 1.300 lei preţ RCA/taxi/an. Diferenţa este mai mult decât substanţială şi va duce firmele româneşti de transport în faliment! Acesta este interesul nostru? Mă îndoiesc că falimentarea companiilor de transport va aduce vreun beneficiu României. Dragi colegi, Nu putem ignora criza transportatorilor. În Maramureş sunt 2916 licenţe de transport mărfuri generale şi 558 licenţe transport persoane. Vorbim deci de foarte multe firme de transport şi foarte multe locuri de muncă care asigură familiilor o pâine bună, locuri de muncă create de aceste companii. Sunt convins că şi în judeţele pe care le reprezentaţi în Parlament situaţia este aceeaşi. În mod categoric, preţul RCA a atins limite astronomice şi trebuie să recunoaştem faptul că ne confruntăm cu o problemă naţională. S-a dat startul unui fenomen ce va avea efect de bulgăre: companiile nu îşi permit să plătească RCA-ul pentru toate maşinile, oamenii îşi pierd locurile de muncă, vor pleca să lucreze în străinătate, familiile se destabilizează, companiile româneşti se închid, intră pe piaţă companiile străine... şi? Oare acesta este scopul? Oare atunci se va putea realiza scăderea preţurilor? Am impresia că se doreşte falimentarea companiilor de transport româneşti. Nu am văzut nici măcar o reacţie publică a reprezentanţilor ASF cu privire la aceste preţuri care falimentează, repet, capitalul autohton şi consider cel puţin îngrijorător acest lucru. Atrag atenţia asupra faptului că ASF este o instituţie publică a statului şi trebuie să lucreze pentru cetăţenii români. În acest moment, pentru acelaşi tip de vehicul comercial, încadrat în aceeaşi clasă de bonus/malus, asigurătorii practică tarife cu diferenţe de până la 300%, situaţie faţă de care atât ASF, dar şi Consiliul Concurenţei trebuie să prezinte public o poziţie oficială. Solicit ca reprezentanţii ASF să întreprindă toate demersurile necesare pentru a găsi o soluţie imediată pentru reglementarea tarifelor de bază pentru RCA. Cred că o soluţie legislativă este reglementarea tarifelor de bază pentru RCA direct de către ASF şi stabilirea prin reglementare a factorilor care influenţează aceste tarife şi a modului în care asiguratorii pot adăuga repere nejustificate în calculul actuarial. De asemenea, cred că o dată soluţionată situaţia pe termen scurt, este necesară formarea unui grup de lucru la care să fie invitaţi şi transportatorii şi să se ajungă prin consens la soluţii europene pentru stabilirea preţului RCA. Trebuie să ne protejăm capitalul autohton şi să sprijinim companiile româneşti. Haideţi să ne unim forţele într-un grup de lucru pentru a reglementa această situaţie ce tinde să se transforme într-o problemă de siguranţă naţională. Propun înfiinţarea unei comisii parlamentare temporare care să ajute la soluţionarea cât mai rapidă a acestei probleme. Să facem un efort comun pentru binele românilor şi al economiei naţionale. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
				Îl invit pe domnul Virgil Guran. Se pregăteşte domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu.
				Domnul Virgil Guran: Mulţumesc, domnule preşedinte. În acest mandat am fost foarte preocupat de ce se întâmplă cu societăţile de stat. De ce? Pentru că sunt generatoare de pierderi, pentru că acolo există un management total deficitar şi pentru că multe societăţi particulare sau aşa-zişi clienţi politici au trăit foarte bine pe lângă aceste societăţi. Ultima statistică pe care am cerut-o ne relevă acest lucru. Sunt 83 de societăţi cu capital integral sau majoritar de stat care au pierderi în anul 2015. Pierderea se ridică la aproape un miliard de euro. Vă daţi seama ce înseamnă un miliard de euro. Noi stăm să ne chinuim şi ne gândim de unde facem rost să facem un tronson de autostradă Comarnic-Braşov, vorbim de 25 de ani, şi bănuiesc c-o să mai vorbim încă 25 de ani despre acest lucru, pentru că incompetenţa celor care se ocupă de această construcţie este foarte mare. Vorbim despre spitale regionale de mult timp şi nu se întâmplă nimic. Ei, din acest miliard pierdere, dacă n-ar exista pierdere, deci nu venim să cerem profit, cerem doar atâta: să nu aibă pierderi. Din acest miliard cred că s-ar putea realiza şi spitale regionale, s-ar putea începe şi autostradă, s-ar putea lucra pentru şcoli, s-ar putea face multe lucruri. Cred eu că legea guvernanţei corporative care prevede ca cei care nu au performanţă în managementul acestor societăţi, prevede că aceşti oameni trebuie să dispară, să nu mai aibă dreptul să vină la examene, aşa-zise examene, pentru că ştim ce simulacru de examen s-a realizat până acum pentru a obţine posturi în aceste societăţi. Deci, credem că această lege va putea să reglementeze şi va putea să îndrepte acest lucru. Sper ca în scurt timp aceste societăţi să nu mai aibă pierderi, iar unde nu există eficienţă şi nu există soluţii, cred că trebuie să trecem la desfiinţarea lor şi înfiinţarea unor entităţi elastice, viabile, care pot să aducă profit şi pot să sprijine cu adevărat dezvoltarea economică a României. Este şi responsabilitatea noastră, a Parlamentului, pentru că toate aceste societăţi trebuie să fie verificate de către comisii parlamentare, de către Parlament, trebuie prinse inclusiv subvenţiile în bugetul naţional şi lucrurile acestea ne privesc şi pe noi, aşa cum am spus. Sper ca viitorul Parlament să se aplece mult mai mult asupra acestei probleme şi s-o reglementeze, pentru că este extrem de importantă. Guran Virgil, deputat PNL de Prahova.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc.
				Domnul deputat Vasile-Cătălin Drăguşanu. Se pregăteşte domnul Sorin Stragea, Grupul PSD.
				Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Evenimentele tragice petrecute în Italia, datorate cutremurului de peste 6 grade pe scara Richter, readuc în actualitate o problemă gravă cu care se confruntă şi România: dezvoltarea imobiliară fără respectarea cu stricteţe a legislaţiei în domeniu, dar şi legislaţia prea laxă pe alocuri. România este o ţară seismică. Numai în ultimii 100 ani, au fost înregistrate peste 40 de cutremure în ţara noastră. 10 noiembrie 1940, 4 martie 1977, 30 august 1986, 30 mai 1990 sunt datele de producere a unor cutremure distructive care au lăsat în urmă morţi, răniţi şi distrugeri imense. Seismologii, pe baza activităţii seismice măsurate, sunt de părere că România va fi lovită în perioada următoare de un cutremur mare de peste 7 grade pe scara Richter. Că astăzi ţara noastră nu este pregătită pentru un astfel de eveniment este clar, însă nimic nu justifică nepăsarea şi lipsa de fermitate a autorităţilor care au atribuţii în verificarea modului în care sunt construite şi renovate locuinţele oamenilor. Foarte multe autorizaţii de construcţie sunt eliberate fără a respecta decât formal exigenţele legale. Se construieşte foarte mult şi fără autorizaţie, fără respectarea autorizaţiei de construire, fără efectuarea studiilor necesare asupra terenului de fundare, precum şi fără dotarea clădirilor înalte cu senzori pentru detecţie seismică. Cei care construiesc fără autorizaţie cel mult vor primi o amendă şi li se pune în vedere să intre în legalitate. Rar se întâmplă ca acele construcţii să fi demolate. Răspunderea nu este doar a constructorului, ci e împărţită cu ceilalţi implicaţi în şantier: dezvoltatorul imobiliar, proiectantul, dirigintele de şantier, dar şi autorităţile de control. În caz de se întâmplă ceva rău, în final nimeni nu va răspunde pentru clădirile nesigure si eventualele victime. În statele care fac din siguranţa cetăţenilor o prioritate naţională, a construi ilegal înseamnă ani de puşcărie. În Chile, de exemplu, ţară cu o activitate seismică foarte intensă, cel care răspunde penal de calitatea clădirii este primul proprietar. La noi, dezvoltatorul riscă închisoarea doar dacă se produce vreun eveniment şi sunt victime. Noi nu prevenim, ci acţionăm după ce dezastrul s-a produs şi oamenii îşi pierd viaţa. Noi nu putem demola o construcţie ilegală, pentru că e nevoie de o decizie a instanţei chiar dacă ilegalităţile sunt clare. La noi, dezvoltatorul imobiliar poate fi şi constructor, şi proiectant şi expert în testarea materialelor puse în operă. Legea îi permite să se verifice singur, să îşi acorde buletine de analiză a materialelor. Inspecţia de Stat în Construcţii este blindată de dovezi ale verificărilor din teren. În realitate, de cele mai multe ori, inspectorii nici nu ajung să vadă ce şi cum se construieşte. Panoul de afişaj lipsă, cartea construcţiei inexistentă, muncitorii necalificaţi şi fără echipament de protecţie, neasigurarea şi nesemnalizarea şantierului, disconfortul excesiv creat proprietăţilor învecinate, sunt doar câteva elemente trecute de cele mai multe ori cu vederea de autorităţi. Se discută despre legislaţia proastă, incompletă, care permite existenţa acestor anomalii. Însuşi faptul că unui constructor nu i se cere o experienţă similară relevantă, atunci când contractează lucrări, este de asemenea un neajuns. Suntem încă la stadiul de recomandări când vine vorba despre siguranţa în executarea clădirilor rezidenţiale. Studiile comportamentale ale clădirilor la cutremur nu sunt obligatorii în România. Cu toate că există obligaţia de a monta în clădirile înalte senzori pentru detecţie seismică, nimeni nu controlează acest aspect. Goana după materiale ieftine, dorinţa de obţinere a unui profit cât mai mare, lipsa de scrupule şi moralitate, neglijarea aspectelor aleatorii în detrimentul siguranţei şi lipsa de supraveghere a autorităţilor pe parcursul lucrărilor sunt realităţi ale pieţei imobiliare. Prin urmare, nu este deplasat să spunem că în România domneşte haosul imobiliar. Blocurile vechi sunt nesigure, dar nici cele noi nu dovedesc că ar fi mai rezistente în faţa unui seism important. În caz de cutremur, vom acţiona haotic, vom da vina unii pe alţii şi vom aştepta ca, prin trecerea timpului, să se uite că statul nu a luat toate măsurile pentru evitarea pierderilor de vieţi omeneşti. Voi depune un proiect legislativ cu intenţia de a mai diminua situaţiile aberante din sectorul construcţiilor imobiliare. Vă mulţumesc. Cătălin Drăşuşanu, deputat judeţul Neamţ.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc.
				Îl invit pe domnul deputat Sorin Stragea, de la Timişoara, şi se pregăteşte doamna deputat Florica Cherecheş, de la Bihor.
				Domnul Sorin Constantin Stragea: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Educaţia, o prioritate pentru noi şi pentru întreaga societate". Luni, 12 septembrie, va debuta un nou an şcolar şi voi avea deosebita plăcere să particip ca de fiecare dată la mai multe ceremonii de deschidere a unor şcoli din municipiul Lugoj. Simt nevoia de a fi mai aproape de dascălii care, în condiţii vitrege, îşi fac cu prisosinţă datoria faţă de copii şi societate. Ei sunt cei care cu multă dăruire ne educă copiii, cei care, în pofida problemelor pe care le are sistemul educaţional, încearcă să le depăşească şi să asigure o educaţie aleasă elevilor lor. Simt nevoia să fiu mai aproape de copiii noştri, de cei care trebuie să asigure viitorul acestui colţ de lume, cei de care trebuie să ne îngrijim cu toţii, părinţi şi dascăli deopotrivă. E de datoria noastră, dragi colegi, să facem în aşa fel încât să asigurăm toate condiţiile ca toţi copiii din această ţară să primească o educaţie aleasă şi demnă. Incoerenţa actului de guvernare în domeniul educaţiei nu mai este un secret pentru nimeni. Au suferit din cauza acestuia elevi, părinţi şi dascăli deopotrivă. Efectele dezastruoase ale politicii educaţionale din guvernarea PDL-istă s-au văzut şi se văd, din păcate, şi astăzi. Trebuie să ne asigurăm că va creşte calitatea actului educaţional, că dascălii îşi vor recăpăta demnitatea şi-şi vor regăsi locul pe care-l merită în societate. Sper din suflet ca cei mai mulţi dintre părinţi să fi reuşit să asigure copiilor lor cele de trebuinţă pentru şcoală, ca aceştia să poată să înveţe cu drag, să meargă la şcoală şi să se bucure de cunoaştere. Trecând cu vederea lista, parcă interminabilă, a problemelor din educaţie, este totuşi o zi festivă. Să ne amintim cu drag de anii devenirii noastre, de dascălii care ne-au marcat existenţa şi ne-au format ca oameni. Să urăm tuturor un an şcolar mai bun, cu spor la învăţătură, încununat de multe împliniri! Deputat PSD, Sorin Stragea, Colegiul nr.7 Lugoj, Timiş. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
				Doamna Florica Cherecheş. Se pregăteşte domnul deputat Valerian Vreme.
				Doamna Florica Cherecheş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Vrem concursuri adevărate, şi nu doar mimate". Am citit cu satisfacţie, recent, în presă, declaraţiile ministrului educaţiei, domnul Mircea Dumitru, potrivit cărora intenţionează să demareze un proces de depolitizare a învăţământului românesc şi că va trimite Corpul de control în toate judeţele în care există: "sesizări referitoare la modul în care se petrec numirile prin detaşare ale directorilor de şcoli." Am apreciat şi avertismentul adresat inspectorilor şcolari generali conform căruia: "Numirile directorilor trebuie să ţină seama exclusiv de competenţele şi de integritatea persoanelor în cauză". În primul rând, intenţiile ministerului sunt nu doar necesare, dar şi binevenite, întrucât depolitizarea sistemului educaţional înseamnă un pas înainte pentru crearea unui sistem de învăţământ performant pe termen lung. În al doilea rând, sunt binevenite pentru că Guvernul anterior, condus de PSD, a încurajat numirile pe criterii politice sau alte criterii subiective, şi nu neapărat de competenţă, atât ale inspectorilor şcolari, cât şi ale unor directori de şcoli. Astfel, în judeţul Bihor, de unde provin, în ultimii doi-trei ani au fost schimbaţi foarte mulţi directori de şcoli şi licee, iar majoritatea celor numiţi în funcţii sunt susţinuţi de PSD, având calitatea de membru sau simpatizant. Având în vedere faptul că s-a anunţat că în luna octombrie vor fi organizate concursuri pentru ocuparea posturilor de director, i-am adresat domnului ministru, uzând de instrumentul pe care-l avem la dispoziţie ca deputaţi, următoarele întrebări: 1. când va fi publicată metodologia de organizare a concursurilor; 2. cum se vor organiza concursurile şi unde se vor desfăşura ele, astfel încât să fie corecte, obiective şi imparţiale; 3. cine va face parte din comisia de concurs şi cum se va elimina factorul subiectiv, mai ales la examinarea orală, având în vedere că în inspectoratele şcolare judeţene, dar şi în minister, majoritate angajaţilor cu funcţii de răspundere beneficiază de susţinerea PSD; 4. având în vedere că în ultimii doi ani au fost înlocuiţi deja mulţi directori în judeţ, aceştia sunt favorizaţi faţă de contracandidaţii lor, având acces la mai multe informaţii. Cum se va asigura pornirea lor în concurs cu şanse egale având în vedere că pentru întocmirea planului de management şi dezvoltare a unităţii şcolare au nevoie de o mulţime de informaţii pe care le pot obţine cu uşurinţă din interior; 5. se intenţionează implicarea comunităţii locale prin eventuala participare în comisia de concurs, astfel încât să se asigure mai multă obiectivitate şi reprezentativitate pentru concurs? Astăzi, de la această tribună a Parlamentului României doresc să solicit public Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice să ţină cont de întrebările mele pentru a asigura un climat corespunzător organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor de director, astfel încât criteriul performanţei să primeze faţă de cel al afilierii politice. Florica Cherecheş, deputat PNL de Oradea.
				Domnul Florin Iordache: Domnul Valerian Vreme, Grupul UNPR. Se pregăteşte domnul Sorin Iacoban, Grupul PSD.
				Domnul Valerian Vreme: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, De câteva săptămâni, asistăm la un adevărat haos în sistemul educaţional din România, haos generat de deciziile de schimbare a directorilor de şcoli şi licee. Această situaţie este cauzată de neaplicarea conformă a Legii învăţământului nr.1/2011, care creează nemulţumiri, proteste şi derută în rândul elevilor, al părinţilor şi al cadrelor didactice, cu mai puţin de o săptămână înainte de începerea unui nou an şcolar. Schimbarea directorilor de şcoli, licee şi colegii a stârnit reacţii negative, cu atât mai mult cu cât nu s-a precizat nicăieri ce culpe sau neîndepliniri manageriale ar avea respectivele cadre didactice. Printre cei care şi-au pierdut calitatea de directori sunt oameni apreciaţi, stimaţi de corpul profesoral, de părinţi şi de elevi, oameni care au aflat din presa locală că vor fi înlocuiţi. De altfel, mai multe petiţii de susţinere a acestora au apărut în mediul virtual, iar asociaţii de părinţi, elevii şi cadrele didactice din diverse şcoli şi licee au protestat public faţă de aceste schimbări. Însă fără niciun efect. Ne aflăm, practic, în faţa unei epurări pe criterii politice a managerilor de şcoli, asistăm la gesturi în forţă făcute de inspectori şcolari generali cu apartenenţă politică bine definită. Am să vă dau doar două exemple: în judeţul Bacău are loc o PSD-izare rapidă a sistemului de învăţământ. În judeţul Brăila, un inspector şcolar general, membru al ALDE, şi-a numit colegii de partid în posturi de directori de şcoli. Problema de fond rămâne modul arbitrar în care cadrele didactice ajung să ocupe posturile de directori de instituţii de învăţământ, cu ignorarea completă a cadrului legal. Legea educaţiei naţionale prevede clar că astfel de posturi se ocupă în urma unor concursuri, ceea ce ar da posibilitatea aplicării pe termen mediu a unui proiect managerial, implementarea unei viziuni şi o coerenţă în decizii, care să aibă ca unic scop creşterea calităţii actului educaţional. Schimbările discreţionare, lăsate la latitudinea unui inspector general, creează degringoladă, lipsă de coerenţă şi scăderea credibilităţii. În ciuda numeroaselor promisiuni de intrare în normalitate, în judeţul Bacău, spre exemplu, nu s-a mai organizat un concurs de ocupare a unei funcţii de director de şcoală, liceu sau colegiu de opt ani. Numirile s-au făcut cu delegaţie, la latitudinea factorului politic. Urmarea? În anul 2011, în judeţul Bacău au fost schimbaţi 45 de directori de şcoli, pentru ca, un an mai târziu, 88 de manageri de şcoli şi 30 de adjuncţi să fie înlocuiţi din nou. Anul şcolar 2014 a debutat cu noi conduceri în 50 de şcoli din judeţul Bacău. Anul acesta s-a reluat "procedura". Între timp, astăzi, când mai sunt doar câteva zile până la începerea cursurilor, 120 şcoli din cele 755 existente în judeţul Bacău nu au autorizaţie sanitară de funcţionare. În plus, există încă instituţii de învăţământ cu grupuri sanitare în afara corpurilor de clădire, sunt şcoli în care nu au fost executate nici măcar lucrări de igienizare. Rezultatul? Mii de copii care nu mai merg cu drag la şcoală, profesori dezamăgiţi şi demotivaţi de condiţiile în care trebuie să-şi desfăşoare activitatea. Stimaţi colegi, Nu am fost niciodată de acord cu numirile pe criterii politice ale directorilor de şcoli şi cred cu tărie că instituţiile de învăţământ trebuie conduse de oameni cu viziune, dedicaţi, cred în promovarea pe criterii de competenţă, nu pe susţinerea politică drept criteriu de bază. Acum câteva zile, am semnalat această situaţie ministrului educaţiei şi sunt în aşteptarea unei schimbări de atitudine. Cred că o poziţie comună ar putea determina reprezentanţii Executivului să organizeze concursurile de directori de instituţii de învăţământ, aşteptate în teritoriu de atâţia ani.
				Domnul Florin Iordache: Vă rog să concluzionaţi.
				Domnul Valerian Vreme: Vă mulţumesc. Deputat Valerian Vreme, Circumscripţia electorală nr.4 Bacău.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Vă reamintesc, aveţi câte trei minute, stimaţi colegi, ca să poată să vorbească toţi colegii.
				Îl invit, în continuare, pe domnul deputat de Iaşi, Sorin Iacoban. Se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Dragomir.
				Domnul Sorin-Avram Iacoban: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "112 - S.O.S sportul românesc!". Dragi colegi, Singurul domeniu în care România mai ţinea ştacheta sus la nivel internaţional, şi anume sportul, s-a scufundat în contraperformanţă. Eliminarea timpurie a echipei naţionale de fotbal de la Campionatul European, calificările ratate la Olimpiada de la Rio, precum şi rezultatele slabe la această competiţie supremă la nivel mondial ne fac să tragem un semnal de alarmă: 112. O medalie de aur, o medalie de argint şi două medalii de bronz. Acestea sunt semne ale dezastrului naţional in sport. Un număr mic de sportivi calificaţi, cel mai mic din ultimele cicluri olimpice, deşi bugetul pus la dispoziţie federaţiilor naţionale a fost cel mai mare şi implicit unul generos. Gimnastica românească a falimentat, deşi de-a lungul timpului a fost regina performanţei româneşti în sport, cu un total de 72 de medalii, din care 25 de aur, 21 de argint şi 26 de bronz. Din păcate, echipa de gimnastică a României nu s-a calificat la Rio, la 40 de ani de când Nadia Comăneci obţinea prima notă de 10 din gimnastica mondială.. Atletismul, în top 5 al performanţelor obţinute, cu 35 de medalii, nu a mai obţinut nicio medalie la această olimpiadă. Boxul românesc, cu 25 de medalii de-a lungul timpului, a sfârşit lamentabil, calificând un singur sportiv. Caiac-canoe, sportul care a adus de-a lungul timpului 34 de medalii, nu numai că nu a calificat niciun sportiv, dar a fost cutremurat de un scandal murdar de dopaj, toţi sportivii calificaţi fiind excluşi de C.I.O. de la Jocurile Olimpice şi suspendaţi. Şi ca să se pună capac la această situaţie dezastruoasă, aflăm, după încheierea olimpiadei, că am mai pierdut o medalie, la haltere, din cauza unui scandal de dopaj, delegaţia României rămânând doar cu patru medalii câştigate. Ca să înţelegem dimensiunea dezastrului, ţări fără tradiţie olimpică au excelat la Rio: Ungaria - 15 medalii, Jamaica - 11 medalii, Noua Zeelandă - 18 medalii, Uzbekistan - 13 medalii şi lista mai poate continua. Se mai poate ieşi din această situaţie? Eu spun că da, dacă preluăm ca exemplu situaţia Marii Britanii. Marea Britanie, în 1996, a obţinut o singură medalie de aur, cu o finanţare de 5 milioane de lire sterline din bani publici. Prim-ministrul de atunci, John Major, a prezentat o serie de acte normative reformatoare, printre care şi asigurarea finanţării sporturilor olimpice din veniturile Loteriei Naţionale, rezultatele văzându-se imediat: 28 de medalii în 2000, 30 de medalii în 2004, 47 de medalii în 2008, ajungând astfel la Olimpiada de la Rio să obţină locul 2 în clasamentul pe naţiuni, cu 67 de medalii obţinute. Reţeta succesului a însemnat o finanţare corespunzătoare şi schimbarea ansamblului de legi din domeniul sportului. Dragi colegi, Luna august nu a fost o lună de concediu pentru mine. Am lucrat împreună cu stafful meu la o nouă lege a sportului, care a concretizat propunerile din mandatul doamnei Szabo, propunerile doamnei ministru Lipă, propunerile federaţiilor naţionale, precum şi propunerile grupului de lucru de la Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. În această sesiune parlamentară voi depune această lege pentru care voi cere procedura de urgenţă, deoarece sportul românesc are nevoie de această urgenţă. Sunt schimbări de fond care reprezintă soluţii pentru sportul românesc. Am regândit atribuţiile federaţiilor naţionale în raport cu atribuţiile ministerului de resort; am regândit statutul juridic al cluburilor sportive şcolare, insistând pe posibilitatea de finanţare a acestora şi a asociaţiilor sportive şcolare; am mărit numărul orelor de sport din programa şcolară şi s-a insistat pe selecţia timpurie a sportivilor, prin regândirea sistemului de acordare a licenţelor de antrenor şi instructor sportiv; s-a regândit sistemul de rente viagere; s-a regândit sistemul de finanţare a federaţiilor naţionale, precum şi procedura de recunoaştere a acestor federaţii; s-au instituit drepturi şi obligaţii suplimentare pentru Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar; s-a dat posibilitatea finanţării din bani publici pentru salariile sportivilor, antrenorilor şi specialiştilor în sport, cu redefinirea noţiunii de specialist în sport; s-au dat noi obligaţii pentru deţinătorii de baze sportive; s-a acordat o atenţie specială luptei împotriva dopajului, precum şi scutirii de impozite şi taxe pentru anumite structuri sportive sau produse sportive. Sportul românesc are nevoie de această nouă lege, precum şi de un pachet de legi care trebuie lucrat în această toamnă în regim de urgenţă. Şi aici mă refer la modificări ale Codului fiscal, ale Legii sponsorizării şi ale Legii finanţelor publice locale. Sunt încredinţat, dragi colegi, că acest proiect de lege va fi depus într-o săptămână în Parlament şi va fi susţinut de toate partidele politice, indiferent de coloratură, deoarece sportul românesc, în acest moment, se află la terapie intensivă şi are nevoie de reforme urgente, pentru a nu ajunge la faliment. Reţineţi, sportul românesc a strigat deja după ajutor...
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc.
				Domnul Sorin-Avram Iacoban: ... - S.O.S. 112, Olimpiada de la Rio! Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
				Domnul Gheorghe Dragomir. Şi încă o dată vă rog, stimaţi colegi, haideţi să ne încadrăm în trei minute, pentru că, la un moment dat, o să vă opresc, dacă fiecare declarăm cât vrem. Domnul Gheorghe Dragomir. Se pregăteşte domnul Ionuţ Vulpescu.
				Domnul Gheorghe Dragomir: "Modestia premierului Dacian Cioloş surprinde din nou. Şeful Executivului, călător la clasa economică." În ţara unde şeful Senatului se consideră mult prea ocupat şi important să stea la coadă, asemenea oamenilor de rând, pentru a-şi reînnoi permisul auto, unde în urmă cu câteva luni un poliţist îşi pierdea viaţa pentru a face loc în trafic coloanei oficiale a unui ministru plagiator, bunul-simţ şi decenţa celor care ne conduc, astăzi, sunt flori rare. Ceea ce pe noi ne surprinde, într-o lume civilizată ar fi socotit, fără doar şi poate, ceva firesc. Cel mai recent exemplu este cel al premierului Dacian Cioloş care a plecat duminică într-o vizită oficială în Germania, la München, cu un avion de linie al companiei Tarom, călătorind alături de ceilalţi pasageri la clasa Economic şi refuzând un upgrade pentru Business Class. Sub ochii celorlalţi călători, premierul şi-a făcut loc, cu bagajul în mână, până la locul său şi s-a aşezat alături de şeful Cancelariei. De altfel, nu este prima dată când Dacian Cioloş călătoreşte cu o cursă de linie, în luna ianuarie alegând să meargă la Paris în acelaşi mod. Deşi are numeroase responsabilităţi, Dacian Cioloş ne arată cu fiecare ocazie că nu are nimic de-a face cu aroganţa, tupeul şi şmecheria predecesorilor săi. Din fruntea Executivului, premierul Dacian Cioloş demonstrează că a rămas acelaşi om simplu, modest, cu bun-simţ, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii ca fiecare dintre noi. Un om care a performat în Comisia Europeană, un om provenit dintr-o lume cu alte standarde de calitate şi un alt mod de a comunica. Fără fală, fără promisiuni false. De astfel de oameni are nevoie România. Personal mi-aş dori ca viitorul Guvern, care va fi format după alegerile parlamentare, să fie condus tot de Dacian Cioloş, indiferent dacă va opta să se înscrie într-un partid sau nu. Premierul Cioloş trebuie să-şi continue politica de dezvoltare şi după acest mandat scurt, pentru a-şi duce la bun sfârşit proiectele începute deja. România dă semne că poate performa. Tocmai de aceea, avem nevoie în fruntea Guvernului de un om cu experienţă europeană, care să-şi poată pune amprenta, împreună cu miniştrii săi, pe dezvoltarea ţării. Mulţumesc. Gheorghe Dragomir, deputat PNL Constanţa.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
				Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Ionuţ Vulpescu. Se pregăteşte domnul deputat Aurelian Mihai.
				Domnul Ioan Vulpescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Distinşi colegi, Actualul Guvern, printr-o campanie mediatică agresivă, vrea să ne facă să credem că domeniul culturii a căpătat un loc central în actul de guvernare. Fals! Când privim acţiunile Guvernului, vedem că în spatele campaniei de imagine se ascunde dorinţa de a distrage atenţia opiniei publice de la dezastrul păstorit în cultură de miniştrii tehnocraţi. Mă refer aici la campania de promovare a subscripţiei publice pentru achiziţionarea sculpturii lui Constantin Brâncuşi, "Cuminţenia Pământului". În timp ce guvernanţii îi îndeamnă pe români să doneze bani pentru această sculptură, pentru a strânge suma de 6 milioane de euro sau aproximativ 26,7 milioane de lei, la rectificarea bugetară din luna august, Ministerului Culturii i-au fost tăiate 179,5 milioane de lei, de şapte ori suma cerută populaţiei. Constat cu surprindere, legat de această rectificare bugetară, lipsa de reacţie a unor colegi care anul trecut, când cultura nu a pierdut nici măcar un leu, au fost extrem de vehemenţi şi mi-au solicitat demisia din poziţia de ministru, doar pentru că pe proiectul iniţial al Ministerului Finanţelor, bugetul Ministerului Culturii era diminuat cu 2.000.000 de lei, o sumă oricum infimă faţă de cele 179,5 milioane de lei, tăiate acum. De fapt nu doar că anul trecut cultura nu a avut o rectificare bugetară negativă, dar a fost suplimentat bugetul Festivalului Internaţional "George Enescu" şi am putut aloca bani pentru investiţii şi proiecte importante la Opera Naţională din Bucureşti, la Teatrul Naţional "Ion Luca Caragiale" din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie al României, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Satului "Dimitrie Gusti", Muzeul Ţăranului Român, Teatrul Naţional "Lucian Blaga" din Cluj şi Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" din Timişoara şi de asemenea am obţinut înfiinţarea şi bugetarea a 100 de posturi la Teatrul Naţional din Bucureşti şi la alte instituţii reprezentative de cultură, posturi care au fost blocate de administraţia tehnocrată de la Ministerul Culturii. După care onorabilii colegi, anul trecut extrem de critici, se plâng ipocrit de soarta crudă a culturii. În contextul mai larg al aniversării celor 140 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, aş adăuga lipsa de acţiune a actualei conduceri a Ministerului Culturii în ceea ce priveşte dosarul pentru includerea în patrimoniul UNESCO a ansamblului "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu, dosar pe care anul trecut l-am retras pentru a-l actualiza cu observaţiile făcute de experţi internaţionali şi pentru a evita astfel respingerea sa pentru totdeauna. Astăzi nu mai ştim ce s-a întâmplat între timp. Nu se mai ştie nimic public despre acest dosar. Ştim doar că la ultima reuniune a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, care a avut loc la Istanbul, nu s-a întâmplat nimic în acest sens. Un alt punct restant este înfiinţarea Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi", aprobată de către Parlament, în vara anului trecut, prin Legea nr. 199/2015. Au fost discuţii în luna februarie a acestui an, despre iniţierea unor demersuri în acest sens, însă de atunci lucrurile stagnează. Coroborând toate acestea, putem concluziona că sub pretextul sprijinului acordat culturii naţionale, care este admirabil, sublim, am putea zice, dar lipseşte cu desăvârşire, actualul Executiv a transformat o intenţie bună, de altfel, într-un joc de imagine. Şi nu orice fel de joc, ci unul finanţat pe spinarea cetăţenilor acestei ţări şi de pe urma căruia în niciun caz nu profită cultura română. Suntem încă departe de a face din cultură o valoare a bunei guvernări şi un obiectiv central al actului de guvernare. Deputat Ioan Vulpescu, Colegiul nr. 13, Bucureşti.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule deputat.
				Îl invit în continuare pe domnul deputat Aurelian Mihai. Se pregăteşte domnul deputat Florin Gheorghe, Grupul PSD.
				Domnul Aurelian Mihai: Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, A fost o vară plină de evenimente extrem de tumultuoase, atât în România, cât şi în diaspora, începând de la cazul de sclavie din Argeş, din Berevoeşti, unde mă aşteptam ca până în momentul de faţă să existe o anchetă în toată ţara, cu privire la toate cazurile existente de sclavie, pentru că nu este singurul. Partea cea mai tristă în toată această chestiune o reprezintă - şi aici o spun cu toată certitudinea - faptul că acele persoane care exploatau români, cetăţeni români, primeau ajutoare sociale. Acesta este cancerul societăţii româneşti în momentul de faţă. Suntem stat european, iar în România anului 2016 constatăm că avem cazuri de sclavie. Cu privire la situaţia din diaspora, dacă nu aş fi cunoscut toate acele situaţii prin care trec românii, semnalate, la care am fost prezent la faţa locului, poate că nu aş fi avut nimic de obiectat. Şi aici nu pot să laud Guvernul. Când ceva bun se întâmplă, evident că trebuie respectat, trebuie apreciat şi trebuie promovat; absolut orice lucru bun. Dar, în afara ţării, situaţia ingrată de la consulatele româneşti continuă, în multe dintre ele. Şi nu am semnalat o dată, aproape lunar semnalez Guvernului României cazuri în care cetăţenii români sunt nevoiţi să aştepte la poarta Consulatului cu orele. A fost de data aceasta cazul unei familii pe care am întâlnit-o în Viena, în luna iulie. Plecaseră de la două dimineaţa de acasă, pentru a ajunge la Consulat, cu un bebeluş după ei. Şi iată că la 11,00-12,00, ziua, ora la care m-am aflat acolo, acei oameni încă aşteptau pentru ca serviciul consular solicitat să fie deservit. Situaţia din Italia, în urma cutremurului. Iarăşi, dacă nu aş fi fost prezent în Amatrice, acum mai bine de o săptămână, poate aş fi tăcut, în lipsa unor probe reale. Şi aici vă pot spune că sunt extrem de nemulţumit. Până în momentul în care eu am ajuns, nu ştiu dacă reprezentanţii statului român în Italia au solicitat primăriei din Amatrice şi din localităţile care au fost afectate de cutremur - Accumoli, Arquatra del Tronto, Pescara del Tronto, Saletta ş.a.m.d., listele cu românii care trăiau în localitate şi erau înscrişi la primărie, pentru a telefona, pentru a căuta, chiar din prima zi, toţi cetăţenii români care trăiau în localitate. Şi vă mai spun un lucru. Pentru că este o situaţie jenantă pentru noi, ca stat, acum, în secolul XXI, să ai sute de mii de români care lucrează ilegal. Şi vorbesc numai în Italia. Situaţia din Foggia, din Capitanata - mi se pare că este semnalată chiar în ediţia de săptămâna trecută a unui ziar românesc, dacă nu mă înşel, "Gazeta Românească" din Italia - este expresia rezultatelor actualului Guvern în relaţia cu românii din diaspora. Şi nu pot să-i laud. Exploatarea laborală, exploatarea în domeniul muncii există. Dacă ne facem că închidem ochii şi că nu cunoaştem această realitate este rău. Sunt foarte mulţi români care lucrează ilegal. Şi în Amatrice erau. O să concluzionez spunând - pentru că nu ştiu câţi dintre dumneavoastră aţi sesizat - pentru cei care au murit în Italia, am salutat iniţial demersul Guvernului de a acorda anumite ajutoare victimelor acelui cutremur, români. Dar ca să vezi că pentru fiecare persoană decedată, un fel de despăgubire, nu ştiu ce putea să fie, să se acorde 1.000 de euro pentru fiecare decedat este jignitor. 1.000 de euro costă acesta, telefonul, un telefon bun, într-un magazin. Dacă viaţa unui român din diaspora costă 1.000 de euro, eu zic că lucrurile în România nu stau rău, stau foarte grav. Vă mulţumesc. Aurelian Mihai, deputat diaspora.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
				Îl invit pe domnul deputat Florin Gheorghe. Se pregăteşte domnul deputat Radu Zlati.
				Domnul Florin Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Începând cu luna octombrie a anului 2014, în materie de politică fiscală s-a făcut un pas uriaş pentru diminuarea poverii fiscale aplicate asupra muncii. Au fost reduse atunci cu cinci puncte procentuale contribuţiile de asigurări sociale datorate de angajatori. Nu-mi aduc aminte să fi fost vreun partid parlamentar care să se fi opus acestei măsuri. Ştim cu toţii că suntem una dintre ţările cu cele mai mari impozite aplicate asupra angajaţilor şi angajatorilor. Au existat, ce-i drept, sceptici sau optimişti rezervaţi, însă după aplicarea acestei măsuri am putut vedea cu toţii efectele sale benefice în piaţa muncii, identificate, în principal, prin creşterea numărului de contracte de muncă oficializate. Trebuie să recunoaştem faptul că aşteptările legate de măsura fiscală luată în anul 2014 au fost mult mai însemnate, însă trebuie să vedem, în acelaşi timp, faptul că salariul minim brut în plată astăzi nu mai este acelaşi cu nivelul din 2014 şi că noul Cod fiscal a schimbat într-o măsură importantă întreaga filosofie fiscală din România. Astfel, măsura din anul 2014 a început să-şi limiteze efectele favorabile. Stimaţi colegi, Recent adresam o interpelare ministrului muncii, domnul Dragoş Pîslaru, cu privire la numărul mare de accidente de muncă înregistrate la Constanţa, soldate în majoritatea lor cu decese sau incapacitatea de muncă a angajatului, în special în domeniul construcţiilor, şi atrăgeam atenţia asupra faptului că ori de câte ori se întâmplă un eveniment tragic se descoperă că angajatul nu avea forme oficiale de muncă. Pe scurt, lucra la negru şi era plătit la sfârşitul zilei. Opinia mea în această chestiune este că niciun angajator din România nu îşi doreşte să aibă angajaţi la negru şi să rişte sancţiuni usturătoare din partea autorităţilor. De asemenea, nu cred că există vreun angajat care nu îşi doreşte să fie asigurat medical, să aibă o contribuţie la sistemul de pensii, un minim de protecţie socială şi o garanţie pentru el şi familia lui. Aşadar, problema nu este nici la angajat, nici la angajator, ci ea există în continuare în sistemul fiscal care-i împinge pe amândoi la o înţelegere tacită, care ia forma muncii la negru. Am văzut de curând că există în procedură parlamentară o propunere a colegilor mei care diminuează încă o dată cuantumul contribuţiilor de asigurări sociale, cu încă cinci puncte procentuale, de această dată atât pentru angajator, cât şi pentru angajat. Ca membru al Comisiei pentru finanţe, primul lucru la care m-am gândit a fost dacă o astfel de măsură este sustenabilă sau nu, având în vedere deficitul bugetar mare de anul acesta şi performanţele modeste ale ANAF în anul 2016. Am realizat că şi în anul 2005, când s-a redus impozitul pe venituri la 16%, existau aceleaşi condiţii macroeconomice, iar măsura a fost un real succes: încasându-se mai puţin de la mai mulţi, volumul veniturilor a fost mai mare. Stimaţi colegi, Relaxarea fiscală asupra muncii nu va găsi niciodată cele mai bune condiţii macroeconomice. Tot timpul vom avea o scuză denumită prudenţă bugetară, pentru a lua astfel de măsuri îndrăzneţe. Aşadar, este un act de curaj economic, menit să reducă economia neagră din România. Personal, voi susţine şi voi vota iniţiativele de diminuare a poverii fiscale asupra muncii, fiind convins că beneficiile sunt superioare costurilor. Costurile unei asemenea măsuri sunt pe termen scurt, în vreme ce beneficiile vor fi pe termen lung, chiar şi asupra fondului de pensii, prin simplul fapt că baza de impunere se lărgeşte cu noi contribuabili. Deputat PSD de Constanţa, Florin Gheorghe.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
				Domnul Radu Zlati. Se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Udrişte, Grupul UNPR.
				Domnul Radu Zlati: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Mai sunt câteva zile şi începe un nou an şcolar, 2016-2017, care, teoretic, ar trebui să înregistreze un plus în desfăşurarea activităţii în învăţământul preuniversitar. Se întâmplă acest lucru? Mă tem că nu. Avem, ca şi în ceilalţi ani, un procent însemnat de şcoli care nu au primit aviz sanitar de funcţionare. Începem, ca şi în alţi ani, luna septembrie venind pentru un an întreg, pentru o linie întreagă de învăţământ - mă refer la clasele a IV-a - deci, revin, fără manuale şcolare pe bănci. Aceasta, în ciuda eforturilor depuse de către minister de a reglementa situaţia, dar, se pare, lăcomia - ca să mă exprim elegant - unora dintre diriguitorii procesului de licitaţie a manualelor a depăşit cadrul legal, cu mult. Cel puţin în toamnă vom avea concursuri pentru directori. Şi colegi ai mei au făcut anterior referire la această amplă lucrare naţională. Din păcate, metodologia pe care se va desfăşura concursul de directori prezintă deficienţe şi cel puţin în mediul rural un procent însemnat de şcoli nu vor avea directori care să câştige acest concurs, pentru că practic este imposibil, pe această metodologie. Iar, în al doilea rând, pe faimoasa ordonanţă de mărire a salariilor cadrelor didactice, aceşti directori vor pierde la salariu, cu sume variate, mergând până în jur de 800 de lei. Aş încheia aici, pentru că îmi voi permite să revin cu o declaraţie politică după 12 septembrie, dar vreau să atrag încă o dată atenţia că dacă sunt de acord că în sănătate trebuie dublate cât mai curând salariile personalului medical, deoarece din cauza unui act medical prost se moare, se moare, la propriu, se moare pe capete, în România, dar tot atât de adevărat este că trebuie să găsim mijloacele necesare pentru a dubla cât mai repede şi salariile în învăţământ, pentru că şi din cauza prostiei se moare în această ţară, nu numai din cauza corupţiei, iar sistemul preuniversitar de învăţământ, stimaţi colegi şi colege, face să crească procentul de oameni prost pregătiţi care intră, după aceea, fie în câmpul muncii, fie în viaţa socială, fie, mai târziu, în regimul studiilor universitare. Nu vom face bine România cu un corp profesoral nemotivat, adică prost plătit. Atenţie, este regim de urgenţă în sistemul preuniversitar, deşi nimeni dintre diriguitori nu pare să fi sesizat acest lucru. Dovadă, procentele infime din PIB alocate învăţământului. Vă mulţumesc. Radu Zlati, deputat de Cluj.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc.
				Domnul Gheorghe Udrişte, Grupul UNPR. Se pregăteşte doamna doctor Tamara-Dorina Ciofu, deputat de Botoşani.
				Domnul Gheorghe Udrişte: "Făcurăţi ce făcurăţi şi vă mânjirăţi şi cu sportul!" Nu vă speriaţi, domnule preşedinte, stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se adresează celor care şi-au bătut joc de sport în România. Am încheiat Jocurile Olimpice de la Rio pe locul 47, câştigând cinci medalii, iar până să consemnez actualul document, au mai rămas patru. În urmă cu patru ani, România termina Jocurile Olimpice de la Londra pe locul 27. În 2008, plecam din China pe locul 17. În 2016, performanţa a scăzut la nivelul anilor '50. Aceste ultime Jocuri Olimpice - cele de la Rio de Janeiro din 2016 - ne-au arătat, dacă noi încă nu constatasem, unde suntem ca naţie: în Evul Mediu. Dezastrul înregistrat este oglinda societăţii româneşti. Cei 26 de ani de hoţie, de fărădelegi şi de snobism, de cinism şi de egoism duse la extrem de megalomania derbedeilor politici ajunşi în funcţii de conducere şi care se şi autointitulează politicieni ne-au readus în Evul Mediu. Sportivii care au reprezentat România la Rio au concurat aşa cum au ştiut mai bine, cu bagajul de cunoştinţe dobândit în ultimii ani de pregătire. Lipsa rezultatelor ne dovedeşte lipsa de viziune a "managerilor" care s-au ocupat de sport în România ultimilor 25 de ani. Un fost preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi membru al Comitetului Internaţional Olimpic ne atrăgea atenţia într-un interviu că sportul de performanţă trebuie să trăiască singur, iar unica responsabilitate a statului este aceea de a crea condiţiile pentru ca acesta să funcţioneze. Suntem departe de ceea ce alte state le oferă sportivilor care le reprezintă. Asta nu ne împiedică să aspirăm la modele de succes, iar fiecare pas în direcţia aceasta este un câştig. Autorităţile trebuie să înţeleagă că infrastructură nu înseamnă doar stadioane de fotbal. Excelăm în sporturi precum: gimnastică, canotaj, atletism, ciclism, haltere, înot, judo, scrimă, tenis de masă şi lista poate continua. Statul român trebuie să înţeleagă că finanţarea deplină a unui sport înseamnă permiterea de sponsorizări private, iar în lipsa unei legislaţii care să încurajeze astfel de activităţi, acestea nu vor fi disponibile. Şi de parcă n-ar fi fost destul, vine şi secretul lui Polichinelle: echipamentul sportivilor români la Olimpiada de la Rio. Iată ce spunea marea sportivă Ana Maria Popescu Brânză: "Cu siguranţă nu echipamentul reprezintă motivul pentru care nu au fost unele rezultate. Cu siguranţă, nu! Dar vă garantez că mergând prin satul olimpic am avut un sentiment de inferioritate. Nu poţi să ridici capul din pământ. Noi aveam o glumă între noi, că suntem îmbrăcaţi de la ajutoare." Trist, dar adevărat! Întreb: ce au făcut în această direcţie şefii de la Comitetul Olimpic şi Sportiv Român? Vă spun direct şi fără rezerve: s-au mânjit ca nişte jepcari nenorociţi şi la oala cu smântână a uneia dintre frumoasele şi neprihănitele aspiraţii ale românilor - sportul. Sportivii români au ajuns bătaia de joc a ţării pe care au vrut s-o reprezinte. Pe acei puţini sportivi care ne-au mai rămas şi care continuă să creadă în performanţele lor şi ale României îi trimitem la Rio îmbrăcaţi la mâna a doua şi împovăraţi de grija că fără o medalie nu se pot întoarce acasă. Presiunea pe care am pus-o pe umerii acestor sportivi, fără să oferim nimic la schimb decât reproşuri în lipsa unor medalii, a afectat în mare măsură performanţa competitorilor români. În atari condiţii, munca pe care au depus-o este doar meritul lor, este victoria lor şi nu avem niciun drept să le cerem socoteală. În sport nu putem da vina pe greaua moştenire, pentru că sportivii care ne-au reprezentat la ultima olimpiadă sunt născuţi şi crescuţi, cu câteva excepţii, în democraţia postdecembristă din 1989. Inerţia din care am trăit până acum câţiva ani s-a epuizat, iar locul ei a fost luat de haos. Fără excepţie, prim-miniştri, miniştri ai învăţământului sau ai sportului nu au făcut nimic pentru sport, doar au spoit trecutul în culori ţipătoare şi s-au fotografiat alături de campioni pentru a câştiga capital politic. Dezastrul de la Rio nu este un duş rece, este o găleată cu vitriol, ca să nu spun rahat, aruncată în faţa românilor, fie ei sportivi, oameni obişnuiţi sau politicieni. Este nevoie de o curăţenie totală, este nevoie de o upgradare sută la sută, ca să ne revenim ca naţie! Vă mulţumesc. Gheorghe Udrişte, deputat de Bucureşti.
				Domnul Florin Iordache: O invit pe doamna doctor Tamara-Dorina Ciofu. Se pregăteşte domnul deputat Anton Doboş de la Iaşi, Grupul PNL.
				Doamna Tamara-Dorina Ciofu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei politice de astăzi este "Eliminarea inechităţilor salariale din sistemul public de sănătate şi asigurarea unor condiţii decente de lucru medicilor şi personalului sanitar din fiecare regiune a ţării". Stimate colege, Stimaţi colegi, Am solicitat domnului ministru al sănătăţii Vlad Voiculescu modificarea Anexei nr. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20 din 8 iunie 2016, care modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului bugetar în anul 2016. În acest sens am primit mai multe sesizări în legătură cu aceste probleme de la medicii şi personalul sanitar care activează în sistemul medical. Astfel, forma actuală generează noi inechităţi, deşi Ordonanţa nr. 20 şi-a propus să elimine inechităţile salariale din sistemul public de sănătate, care au survenit de-a lungul timpului datorită efectelor cumulative ale ordonanţelor anuale emise începând cu 2011 şi până în prezent. În acest sens, vă solicit sprijinul pentru a determina Ministerul Sănătăţii să emită un act juridic coerent şi complet în care să se ţină cont de modificările şi completările propuse de personalul medical, cu scopul stabilirii unei salarizări echitabile în sistemul de sănătate. Personalul de specialitate şi auxiliar este incomplet cuprins în Anexa nr. 1 - "Familia ocupaţională şi funcţii bugetare, sănătate şi asistenţă socială"-, întrucât în cuprinsul acestei anexe nu se regăsesc următoarele categorii: personalul TESA, personalul din creşe, funcţionarii publici din DSP-uri şi lipseşte anexa privitoare la unităţile de asistenţă socială şi servicii sociale cu sau fără cazare. De asemenea, personalul din cabinetele medicale şcolare a fost greşit încadrat la grila de salarizare din unităţi neclinice. În acelaşi timp, pentru asistenţii medicali care prestează aceeaşi muncă, dar cu niveluri diferite de studii, ordonanţa măreşte ecartul de salarizare, generând o nouă discriminare, raportat la principiul "pentru muncă egală, salarizare egală". De asemenea, vă comunic că am cerut şi revizuirea ordinului comun emis de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nr. 886/218/2007, în vederea acordării medicaţiei gratuite pentru personalul medical şi acordarea de facilităţi pentru tot personalul din sectorul sanitar, gratuitate la acordarea asistenţei medicale, reţetă gratuită, reducerea cuantumului contribuţiei la asigurările de sănătate, scutirea de taxă pentru admiterea în învăţământul de specialitate. Aşadar, vă rog să facem împreună demersuri la actualul Guvern pentru a creşte salariile în sistemul de sănătate şi pentru a oferi condiţii decente de lucru medicilor şi personalului sanitar, astfel încât aceştia să asigure servicii medicale de calitate pacienţilor din fiecare regiune a ţării. Vă mulţumesc. Deputat Tamara-Dorina Ciofu, Colegiul nr. 6 Botoşani.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, doamnă deputat.
				Îl invit în continuare pe domnul deputat Anton Doboş. Se pregăteşte doamna deputat Carmen Hărău, de la Grupul PNL.
				Domnul Anton Doboş: Declaraţie politică: "Guvernul trebuie să evite creşterea decalajelor dintre Moldova şi restul României". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ministerul Finanţelor Publice a anunţat recent o listă a companiilor selectate pentru a beneficia de ajutoare de stat. Printre cele şase companii care vor beneficia de ajutoarele de stat în valoare de 621 de milioane lei nu se află nicio companie din zona Moldovei, cea mai săracă regiune a României. Înţeleg din comunicarea ministerului că nu a existat printre criteriile de care s-a ţinut cont niciun criteriu legat de gradul de dezvoltare a regiunilor din ţară. Regiunea Moldovei are foarte mult de suferit din cauza lipsei infrastructurii care să o lege de restul ţării şi a Europei, majoritatea investitorilor ocolind Moldova tocmai din acest motiv. În aceste condiţii, consider că este absolut necesar ca atunci când statul oferă anumite ajutoare investitorilor să ţină cont şi de acest criteriu, pentru că este şi în interesul statului să reducă decalajele dintre regiuni. Printre solicitările din această sesiune există companii din Moldova care şi-au arătat capacitatea de a investi sume importante de bani şi să creeze locuri de muncă, dar nu au fost selectate. Deşi suferă din cauza infrastructurii, aceste companii ar putea face investiţii benefice pentru economia locală, dar şi pentru buget dacă ar primi un sprijin de la stat. Să nu uităm că aceste ajutoare de stat se întorc la buget prin taxe şi impozite. Pe de altă parte, locuri de muncă nou create ar reduce plăţile pentru şomaj şi ajutoare sociale. În condiţiile în care statul român nu a reuşit până acum să asigure condiţii optime pentru investiţii în zona de est a ţării, aşa cum beneficiază zona de vest, ar trebui să facem tot posibilul şi să sprijinim firmele care trec peste toate obstacolele şi doresc să facă investiţii de zeci de milioane de euro în Moldova. Când zic obstacole, mă refer în primul rând la lipsa totală a autostrăzilor, în acest moment neexistând nici măcar un studiu de fezabilitate început pentru autostrada care ar trebui să lege Moldova de restul economiei europene. Dacă se vor acorda ajutoare de stat, aşa cum au fost anunţate, Guvernul va contribui în mod direct la creşterea decalajelor dintre Moldova şi restul ţării. Ultimele estimări ale Comisiei Naţionale de Prognoză pentru 2017 arată tocmai o accentuare a diferenţei de venituri dintre locuitorii din Regiunea Nord-Est şi cei din restul ţării. De aceea, cer Ministerului de Finanţe să includă printre criteriile de acordare a ajutoarelor de stat şi un criteriu care să încurajeze investiţiile în zonele cele mai puţin dezvoltate ale ţării. Nu propun ca aceste ajutoare să se dea doar în zonele mai puţin dezvoltate, dar măcar să se facă o distribuire cât mai uniformă. De asemenea, cer să se ia în calcul suplimentarea valorii totale a ajutoarelor de stat acordate în acest an pentru a include cel puţin o parte a companiilor din Moldova. Deputat Anton Doboş, PNL Iaşi. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc mult, domnule deputat.
				O invit pe doamna deputat Carmen Hărău.
				Doamna Eleonora-Carmen Hărău: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Suntem din nou în luna septembrie, aşa încât trebuie să ne străduim cu toţii, fiecare în locul în care trăieşte, să trimitem copiii la şcoală. Este acest îndemn numele unei campanii desfăşurate în tot judeţul Hunedoara care a început, spre satisfacţia mea, să devină fenomen. Motivele pentru care eforturile să trimitem copiii la şcoală nu sunt în niciun caz de neglijat în această perioadă, motivele acestui demers sunt fără discuţie clare pentru toată lumea, câtă vreme noi, românii, am început să avem abandon şcolar 5% peste media în Uniunea Europeană, noi, românii, trăitori într-o ţară în care multă vreme analfabetismul practic n-a existat. Dacă mai pui la socoteală faptul că statisticile relevă că 42% dintre români încep să devină, sunt, de fapt, analfabeţi funcţionali nu mai trebuie să mai vorbim despre dezastrul în care ne găsim. Revin la judeţul Hunedoara şi la campania noastră, în legătură cu care vă rog frumos să reflectaţi, pentru că ea a devenit un fenomen. Conştientizarea tuturor celor care sunt implicaţi în a gestiona soarta copiilor, începând cu părinţii, profesorii şi terminând cu structuri economice, inclusiv private, care pot să-şi permită sponsorizări şi subvenţionarea financiară a copiilor buni, aflaţi în pragul de a abandona şcoala, este un lucru în legătură cu care trebuie pur şi simplu depuse diligenţe, astfel încât abandonul şcolar să scadă. Vă mai spun, dragi colegi, faptul că, din statisticile pe care le-am studiat, doar 8% dintre copiii care nu încep şcoala mai au şanse să revină pe băncile şcolii vreodată. Este dramatic ce se întâmplă, este dramatic ce ni se poate întâmpla în perspectivă, amputând şansa acestor copii de a se integra social. Toţi parlamentarii, dumneavoastră, colegii mei, ştiţi în colegiile dumneavoastră care sunt zonele şi care sunt grupurile cu risc de abandon şcolar. Vă rog să mă credeţi că la noi, în judeţul Hunedoara, au dat rezultate intervenţiile, discuţiile de conştientizare cu aceste grupuri şi nu în ultimul rând sutele de burse acordate în sistem, în regim privat şi de către membrii Partidului Naţional Liberal, mai ales doamnele liberale. La acest demers s-au alăturat, spre surprinderea mea, inclusiv pensionari, deţinătorii unor pensii suficient de mari ca să-şi permită să "adopte" un şcolar. Stimaţi colegi, Dragi prieteni, Oameni buni, Copiii noştri nu sunt doar copiii cărora le-am dat naştere sau copiii pe care-i avem în întreţinere, copiii noştri sunt copiii acestei ţări. De felul în care ei vor performa social depinde până la urmă şi sfârşitul, partea de final a vieţii noastre, aşa încât niciun efort nu este prea mare să trimitem în acest an copiii la şcoală. Sunt Carmen Hărău, deputat liberal de Hunedoara. Vă mulţumesc frumos.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
				Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Vă rog. Se pregăteşte domnul Mugurel Cozmanciuc, deputat de Iaşi.
				Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţie politică: "Neocorporatismul în România de azi". Recent, Guvernul României a dispus alocarea prin ajutoare de stat a unei sume totale de 145.000.000 euro către şase companii private cu capital străin, inclusiv către societăţi a căror structură organizatorică şi financiară are caracteristicile corporaţiei transnaţionale, lucru care pentru noi, cei care susţinem piaţa liberă şi înţelegem logica sistemului capitalist care apără competiţia liberă şi restrânge intervenţia statului, poate părea bizar şi neinspirat. Îmi pare rău să o spun, dar pentru mine, ca liberal, alocarea de mari sume de bani unor societăţi private străine care au capacitatea de a accesa fonduri externe şi care, cel puţin teoretic, ar prezenta un grad de eligibilitate ridicată pe piaţa financiar-bancară internaţională, mi se pare o formă de asistenţionalism la nivel înalt pe care îl putem încadra uşor în logica doctrinară a sistemului economic denumit şi neocorporatism. Din păcate, acest tip de practică nu reprezintă o noutate, astfel că, spre exemplu, anul trecut, Guvernul PSD a acordat ajutoare de stat în valoare de 12.000.000 RON către două companii de telefonie mobilă, chiar acelea care îşi împart piaţa internaţională şi ale căror cifre de afaceri anuale depăşesc lejer PIB-ul a numeroase naţiuni respectabile de pe glob. Totul a fost gândit sub pretextul realizării a câtorva mii de locuri de muncă, acesta fiind argumentul folosit atât de actuala guvernare tehnocrată, cât şi de fosta guvernare socialistă. Eu, ca liberal, consider că orice formă de ajutor de stat adresat unei companii de mare anvergură duce, în realitate, nu la apariţia de noi locuri de muncă, ci la o serie de discriminări şi dezechilibre în piaţă, locurile de muncă fiind stimulate în piaţa liberă, nu din pomeni provenite din banii contribuabililor, ci prin cu totul şi cu totul alte pârghii: reducerea fiscalităţii, limitarea taxării muncii, liberalizarea cadrului juridic pentru antreprenori şi predictibilitatea legislativă. Mai adaug faptul că mi se pare cel puţin nedrept ca pentru nişte angajamente privind încadrarea în muncă pe respectiva companie a unui număr de maximum câteva sute de persoane, angajamente care deseori nu se respectă şi pentru a căror nerespectare Guvernul României nu aplică nicio pârghie de coerciţie, să punem în aplicare privilegii financiare care afectează cel mai mult capitalul românesc. Da, acel capital autohton care este tot mai vlăguit de resurse umane şi materiale şi care este discriminat constant de stat în favoarea capitalului străin. Capital românesc hărţuit constant de ANAF şi de organele de control ale statului şi care, în ciuda excesului de birocraţie şi represiune fiscală, este un contributor fundamental la bugetul naţional. Nu ştiu dacă este voluntar ori involuntar, însă comportamentul ultimelor două guvernări întruneşte criteriile specifice gândirii neocorporatiste. Daniel Gheorghe, deputat de Ilfov, Colegiul nr. 4, Partidul Naţional Liberal. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.
				Îl invit pe domnul deputat Mugur Cozmanciuc. Se pregăteşte domnul Paul Dumbrăvanu.
				Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi vizează practic conduita parlamentară la început de sesiune, în acelaşi timp, final de mandat. Stimaţi colegi, Consider că, fiind o ultimă sesiune parlamentară, înaintea unei campanii electorale, este nevoie să ne axăm pe două lucruri: în acelaşi timp să ne prioritizăm activitatea pentru activitatea legislativă, priorităţi care sunt restante şi care trebuie duse la îndeplinire, dar în acelaşi timp să avem în vedere construcţia unei viitoare clase politice care să răspundă şi să corespundă cerinţelor actuale. Nu trebuie să uităm că acum câteva săptămâni sau acum câteva zile a fost forumul Summitul G20 în China şi trebuie să ne raportăm ca un parlament puternic care dorim să fim şi să-l dezvoltăm şi la ceea ce s-a discutat acolo. Trebuie să ne raportăm la contextul politic regional şi internaţional şi trebuie să ne raportăm în această campanie electorală care va urma la cerinţele pe care trebuie să le aibă România din perspectiva Uniunii Europene şi a Tratatului Nord-Atlantic. Vă mulţumesc şi să avem o sesiune cât mai productivă.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
				Ultimul vorbitor, domnul Paul Dumbrăvanu.
				Domnul Paul Dumbrăvanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică se referă la cluburile sportive şcolare. Tot discutăm despre problemele din sportul românesc şi de unde sunt generate. Cred că trebuie să ne ducem acolo unde sunt, de fapt, problemele cu adevărat, şi anume, lipsa de finanţare şi lipsa oricărei strategii în ceea ce priveşte cluburile sportive şcolare. În contrapondere, cluburile sportive municipale, acestea din urmă fiind finanţate de la bugetul local cu sume foarte mari de bani, cluburile sportive şcolare sunt aproape exterminate în România. Dacă baza de selecţie este din ce în ce mai săracă, şi şansele de a descoperi talente sunt din ce în ce mai reduse. Dar ne întrebăm cum s-a ajuns la această situaţie. Toată lumea a fost de aceeaşi părere. Specialiştii spun că după 1990 activitatea cluburilor sportive şcolare a fost neglijată, iar copiii au fost din ce în ce mai puţin stimulaţi să se îndrepte spre sportul de performanţă. Discutăm despre 100.000 de sportivi şcolari până în 2002 şi în 2016 vorbim despre 12.000 de sportivi şcolari care sunt integraţi în cluburile sportive şcolare. Este foarte important să acordăm o mare atenţie acestor elevi şi dezvoltării lor, pentru că ei vor însemna viitorul sportiv al României şi viitori performeri în olimpiade. În acest moment finanţarea totală este de 12 milioane de euro de la bugetul de stat pentru cluburile sportive şcolare, la nivelul României, însemnând bugetul unei echipe de fotbal din România, la ora actuală. Dacă discutăm despre performanţă, discutăm despre sportivi educaţi, şcolarizaţi, care participă la competiţii sportive de mici, din şcoală. Discutăm despre finanţare. Finanţarea se poate face de la bugetul local fără niciun fel de probleme prin actualele reglementări, însă se pare că există o reticenţă sau o lipsă de viziune a edililor, a majorităţii edililor la nivelul României, pentru că preferă să importe jucători din ţări, din afara României sau să aducem din alte judeţe, în loc să creştem copii şi juniori din propriile localităţi. Cred eu că prin consiliile locale se pot adopta hotărâri prin care să se stimuleze această activitate a cluburilor sportive şcolare şi să ne aşteptăm mai puţin ca Parlamentul să rezolve aceste probleme şi să încercăm să rezolvăm la nivel local, pentru că legislaţia permite. Mulţumesc. Paul Dumbrăvanu, deputat PNL Prahova.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Încheiem aici prima parte a declaraţiilor politice. Vom continua şedinţa de plen la ora 10,00.
				După pauză
				În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.
				Domnul Florin Iordache: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Continuăm partea a doua a şedinţei de astăzi şi vă anunţ că din totalul celor 355 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa un număr de 127. În continuare programul de lucru pentru astăzi: de la 10,00 la 13,00, dacă nu se propune altceva de către liderii de grup, dezbaterea problemelor înscrise pe ordinea de zi - avem numai respingeri în acest moment - pauză la ora 13,00, 13,30 vot final. La încheierea şedinţei Camerei Deputaţilor avem şedinţa Biroului permanent, iar la 14,30 până la ora 18,00, activitate în comisii. Repet, dacă un lider de grup nu va solicita schimbarea programului, la un anumit moment. Deci avem numai respingeri. 18. Suntem la poziţia 18 pe ordinea de zi. Este vorba de Pl-x 757, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal. Iniţiatorul doreşte? Nu doreşte. Comisia pentru buget, finanţe? Domnule Emil Niţă, vă rog prezentaţi raportul Comisiei pentru buget, finanţe. Se propune respingerea.
				Domnul Emil Niţă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport asupra propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în 27 octombrie 2015. În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 571 din 22 decembrie 2003. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Din partea grupurilor, doamna Andreea Paul. Vă rog.
				Doamna Maria-Andreea Paul: Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va susţine raportul de respingere a acestui proiect de lege, dar daţi-mi voie să aduc în atenţie fondul acestei propuneri legislative care va trebui obligatoriu reluat în Parlament şi în Executivul României. Şi spun aceasta pentru că România are nevoie mai mult ca oricând de o lege a produselor alimentare perisabile şi în pragul expirării. Acest proiect de lege vorbeşte doar de scutirea de TVA a produselor donate, dar nu lămureşte deloc problema în relaţie cu directivele europene, în relaţie cu Codul fiscal şi în relaţie cu pragul de 3% din cifra de afaceri a acestor donaţii. Deci acest proiect de lege este redactat foarte slab, dar vă spuneam că este nevoie de o lege bine făcută. Este o tendinţă europeană şi mondială în această direcţie, pentru reducerea drastică a risipei de alimente. Marile lanţuri de magazine, astăzi, casează sau distrug mii şi mii de tone de alimente. Producătorii aruncă la gunoi foarte multe legume, fructe, carne, care nu întrunesc calităţile necesare intrării în supermarketuri. Această risipă va trebui să înceteze. În ţări din Europa şi restul lumii au apărut legi care oferă posibilitatea ca alimentele în pragul expirării să fie baza alimentaţiei de la cantinele sociale, sau să fie achiziţionate la preţuri mici, sau gratis, donate, aşa cum propune proiectul de lege de astăzi, în baza unui certificat de pauperitate. Au apărut legi care permit existenţa de lanţul de magazine sau restaurante care vând alimentele în pragul expirării sau după expirarea garanţiei. Nu este posibil astăzi, şi în România, o ţară cu mijloace de trai mult mai reduse decât în ţările în care aceste iniţiative au avut succes. Vă dau exemplul Franţei, sau al Angliei, sau al Spaniei, dar nu numai. Să nu se adopte nicio măsură legislativă în acest sens. Au existat iniţiative legislative imperfecte până acum, ca şi cea de astăzi, care nu au fost adoptate şi nu sunt adoptate ca lege. Există - şi vă spun şi de ce - există o mare presiune a firmelor care distrug alimentele, şi a lanţurilor de magazine, pentru că o asemenea legislaţie pozitivă pentru cetăţeni să nu fie adoptată. Inclusiv se păstrează o mare confidenţialitate privind volumele de alimente expirate care sunt distruse. Astăzi, dacă faceţi această solicitare tuturor supermarketurilor din România, vă vor răspunde că nu pot face publice aceste informaţii, pentru că ele sunt confidenţiale, ceea ce este fals. Doar în România se întâmplă asta. Sunt mai multe motive. Distrugerea alimentelor expirate este o afacere de milioane de euro anual. În plus, unele alimente expirate sunt reprocesate şi revândute, iar donarea alimentelor scade, desigur, cererea de piaţă. Trebuie, însă, să depunem eforturi pentru ca să fie adoptată o legislaţie în acest domeniu pentru sprijinirea cetăţenilor cu venituri modeste şi pentru a îmbunătăţi sănătatea populaţiei, prin accesul la alimentaţie. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc şi eu. Vă rog, la viitoarele, să fiţi ceva mai concisă. Rămâne la votul final. Mai sunt alte intervenţii? Nu.
				Următorul. 19. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 84 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal - Pl-x 759/2015. Tot Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Cine prezintă raportul? Domnul Niţă? Emil Niţă, da. Vă rog. Tot cu propunere de respingere. De la Braşov, da.
				Domnul Emil Niţă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 84 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 84 din Legea nr. 571/2003. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă la 27 septembrie 2015. Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ şi avizată negativ de către Guvern. În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Grupul parlamentar al PNL. Doamna Andreea Paul.
				Doamna Maria-Andreea Paul: Foarte scurt, aşa cum m-aţi rugat, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va respinge, va susţine proiectul de respingere a acestei legi, cu menţiunea că a fost deja tranşată în Codul fiscal această problemă şi este caducă. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da, vă mulţumesc mult. Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.
				Următorul. 20. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun - PL-x 287/2015. Comisia pentru sănătate şi familie. Domnul preşedinte Buicu. Vă rog, prezentaţi raportul.
				Domnul Corneliu-Florin Buicu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am avut în vedere, la întocmirea prezentului raport, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi al Comisiei pentru industrii şi servicii. Proiectul se referă la modificarea Legii nr. 349. În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului, deoarece acesta a rămas fără obiect prin reformularea textelor în Raportul 4c-8/375/13, inclus în PL-x 399/2011. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. La dezbateri generale, dacă intervine cineva? Nu intervine nimeni. Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.
				21. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 263/2010 Legea pensiilor, republicată - Pl-x 611/2015. Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu doreşte. Domnul preşedinte Adrian Solomon. Vă rog să prezentaţi Raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.
				Domnul Adrian Solomon: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. PL-x 611 din 2015 are ca obiect de reglementare modificarea art. 62 şi art. 65 din Legea nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul eliminării literei c) din trimiterile care se fac la art. 49 alin. (1), astfel încât, la stabilirea stadiului de cotizare, necesar acordării pensiei anticipate şi anticipate parţiale, să fie luată în calcul perioada asimilată în care asiguratul a satisfăcut stagiul militar, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. A fost respinsă de Senat în 21 septembrie 2015. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Dezbateri generale, dacă doreşte cineva? Nu doreşte nimeni. Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.
				22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 852 din 20 decembrie 2010, actualizată în 2014 - Pl-x 551/2015. Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Nu doresc. Domnul preşedinte Adrian Solomon. Vă rog, prezentaţi raportul la 551, tot raport de respingere.
				Domnul Adrian Solomon: PL-x 551 din 2015 are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul instituirii unor prevederi potrivit cărora o persoană condamnată definitiv pentru fapte de corupţie sau asimilate corupţiei să nu poată beneficia de reducerea vârstei de pensionare pentru pensia militară de vârstă, pentru pensia de limită de vârstă şi de pensia anticipată sau de pensia anticipată parţial. Propunerea a fost respinsă de Senat în 29 iunie 2015. Face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune respingerea iniţiativei.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. La dezbateri generale doreşte cineva? Nu doreşte. A... vă rog. Vă rog, Grupul PNL. Domnul Iane. Vă rog.
				Domnul Daniel Iane: Stimaţi colegi, Referitor la Propunerea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 852 din 2010, actualizată în 2014, Partidul Naţional Liberal este pentru respingerea acestei iniţiative, întrucât are ca obiect de reglementare Legea nr. 263, dar adoptarea prevederilor cuprinse în cadrul acesteia conduc la încălcarea dreptului la pensie prevăzut la art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj, la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute în lege. Cetăţenii au dreptul la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.
				Următoarea. 13. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice - Pl-x 303/2015. Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Nu doresc. Domnul preşedinte Adrian Solomon. Vă rog să prezentaţi Raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.
				Domnul Adrian Solomon: Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 263, în sensul abrogării dispoziţiilor conform cărora perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a), lit. c) şi lit. g) din actul normativ invocat nu se iau în considerare la stabilirea stagiului de cotizare necesare acordării pensiei anticipate, ceea ce face ca, în conformitate cu reglementarea actuală, persoanele care se regăsesc în această situaţie să fie prejudiciate. Propunerea a fost respinsă de Senat în şedinţa din 18 martie 2015. Face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune respingerea iniţiativei legislative.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. La dezbateri generale? Tot domnul Iane. Vă rog. Grupul parlamentar al PNL.
				Domnul Daniel Iane: Stimaţi colegi, Şi PNL susţine respingerea acestui proiect legislativ, întrucât perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a), c) şi g) din Legea nr.263 sunt perioade necontributive, astfel încât ele nu pot constitui un element care să justifice dobândirea dreptului la pensionare înainte de îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final.
				24. Propunerea legislativă de completare şi modificare a alin. (5) al art. 56 din Legea nr. 283/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare - Pl-x 263/2015. Dacă iniţiatorii? Doreşte cineva? Nu doreşte. Tot domnul preşedinte Adrian Solomon. Vă rog să prezentaţi Raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, 263.
				Domnul Adrian Solomon: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (5) al art. 56 din Legea nr. 263/2010, şi nu Legea nr. 283, cum este menţionat în propunerea legislativă, în sensul că pentru personalul care-şi desfăşoară activitatea în subteran, în unităţi miniere, stagiul complet de cotizare să fie de 20 de ani, şi nu de 30 de ani, cum este în prezent. Propunerea a fost respinsă de Senat în 11 martie 2015. Face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune respingerea iniţiativei legislative din mai multe considerente.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. La dezbateri generale? Domnul Iane, Grupul parlamentar al PNL.
				Domnul Daniel Iane: Stimaţi colegi, Grupul Partidului Naţional Liberal propune respingerea acestei iniţiative, întrucât, într-un plen trecut, s-a discutat o altă propunere legislativă, 614 din 2015, care a reglementat exact ceea ce iniţitorii doresc în acest proiect legislativ. Prin urmare, nu-şi mai are rostul această propunere legislativă. Deci o respingem.
				Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc. Intervenţii din partea colegilor? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.
				25. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice - Pl-x 162/2015. Dacă iniţiatorii doresc? Nu doresc. Domnule Solomon, vă rog, prezentaţi raportul.
				Domnul Adrian Solomon: Obiectul de reglementare este modificarea şi completarea Legii nr. 263, în sensul acordării pensiei de urmaş pe toată perioada de handicap de orice grad, indiferent de forma de angajare a persoanei cu handicap, acordării de tratament balnear gratuit, creşterea punctajelor anuale pentru persoanele încadrate în grad de handicap, ale căror drepturi au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 şi care au desfăşurat activităţi în grupele I şi a II-a de muncă. Propunerea a fost respinsă de Senat. Face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune respingerea iniţiativei.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Domnul Iane, Grupul PNL, punct de vedere la dezbateri generale.
				Domnul Daniel Iane: Stimaţi colegi, Şi această iniţiativă legislativă a rămas fără obiect, ca urmare a adoptării Legii nr. 192 din 7 iulie 2015, pentru completarea Legii nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi alte acte normative. Aşadar, nici această iniţiativă legislativă nu mai are în continuare obiect.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Alte intervenţii dacă sunt? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.
				26. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 380/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul de pensii publice - Pl-x 157/2015. Dacă iniţiatorul doreşte? Nu doreşte. Domnul Adrian Solomon. Vă rog, sunteţi de serviciu azi.
				Domnul Adrian Solomon: Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea lit.a1) a alin.(1) al art.55, respectiv Tabelul nr.11 din Legea nr. 263. Modificarea propusă constă în includerea în cuprinsul tabelului şi a situaţiilor în care stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă este mai mic de 6 ani. Propunerea a fost respinsă de Senat. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Face parte din categoria legilor organice. Comisia propune respingerea.
				Domnul Florin Iordache: Dezbateri generale? Domnul Iane. Vă rog.
				Domnul Daniel Iane: Stimaţi colegi, Şi această propunere legislativă a rămas fără obiect, ca urmare a adoptării Legii nr. 155 din 18 iunie 2015 pentru modificarea Legii nr. 263. Cu alte cuvinte, propunem respingerea.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.
				27. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 88 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice - PL-x 584/2014. Dacă iniţiatorul? Nu. Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Domnul Solomon.
				Domnul Adrian Solomon: Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 88 din Legea nr. 263 din 2010, în sensul acordării pensiei de urmaş soţului supravieţuitor care are în îngrijire unul sau mai mulţi copii, până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 14 ani, în loc de 7 ani, cât este în prezent. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. A fost adoptat de Senat. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune respingerea.
				Domnul Florin Iordache: Da. Domnul Iane, vă rog. Grupul liberal.
				Domnul Daniel Iane: Stimaţi colegi, PNL propune respingerea acestei iniţiative din mai multe considerente. O să enumăr doar câteva. Pe de o parte, aşa cum specifică şi Consiliul Legislativ, este necesară reanalizarea trimiterii art. 33, deoarece acesta a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117 din 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 303 din 2013, iar, un alt punct de vedere, pensia de urmaş este condiţionată de existenţa copiilor de vârstă preşcolară aflaţi în întreţinerea sa, dar şi de nivelul scăzut al venitului realizat. De asemenea, acordarea pensiei până la vârsta de 14 ani, când cel mai mic copil face 14 ani, ar conduce la majorarea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.
				28. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice - PL-x 580/2014. Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Nu doresc. Domnul preşedinte Adrian Solomon. Vă rog.
				Domnul Adrian Solomon: Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 55 alin. (1) lit.a1) din Legea nr. 263, în sensul scăderii stagiului de cotizare realizată în grupa I de muncă de la 6 la 5 ani, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare pentru persoane care au realizat stagiul complet de cotizare. Proiectul a fost adoptat de Senat în 9 decembrie 2014. Face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune respingerea din cauza faptului că aceasta a rămas fără obiect, ca urmare a adoptării Legii nr. 155 din iunie 2015.
				Domnul Florin Iordache: Dezbateri generale. Domnul Iane, Grupul PNL.
				Domnul Daniel Iane: Într-adevăr, stimaţi colegi, aşa cum a spus şi domnul preşedinte Solomon, această iniţiativă a rămas fără obiect, ca urmare a adoptării Legii nr.155. Prin urmare, şi noi propunem respingerea acestei iniţiative legislative. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Am terminat cu cele de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Trecem mai departe. Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.
				29. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura - Pl-x 461/2015. Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Nu doresc să intervină. Cine? Hotărâţi-vă. Vă rog. Raport comun, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic.
				Domnul Cezar Cioată: Propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317 din 2009, cu modificările şi completările ulterioare. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă. În urma examinării propunerii legislative pentru modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia, întrucât responsabilitatea pentru definirea şi implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale la acvacultură, la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti revine exclusiv Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul Iane. Acum, domnul Iane, de la PSD.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, De fapt, această iniţiativă nu ar fi trebuit respinsă, dacă ar fi fost făcută corect, dar iniţiatorii au fost în această capcană, în această confuzie a legislaţiei în domeniu. Pentru că, pe de o parte, avem pescuitul sportiv, care este reglementat într-o formă concretă şi corectă de către ceea ce guvernează asocierile sportive şi asociaţiile sportive şi federaţiile la nivel naţional - şi nu este vorba numai despre pescuit sportiv, este vorba de toate ramurile respective din sport. Şi, pe de altă parte, avem aşa-numita acvacultură, care înseamnă creştere intensivă, mă rog, şi aşa mai departe, şi pescuitul comercial. Eu zic că aici ar trebui să avem în vedere modificarea legislaţiei, să separăm odată pentru totdeauna aceste două lucruri, pentru că este esenţial să vorbim despre pescuit comercial şi acvacultură într-o formă şi, într-adevăr, să fie administrat de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, pentru că este normal aşa, iar ceea ce înseamnă activitate sportivă să fie reglementată în mod concret şi corect de către federaţia ramură naţională, care ştie cel mai bine ce înseamnă, de fapt, respectivul sport pentru oamenii care se asociază în asociaţii şi care participă la organizarea acestei federaţii. Deci, aici, de fapt, este confuzia. Vom respinge acest proiect de lege, pentru că însuşi iniţiatorul a intrat în această confuzie, dar cred că este cazul să venim să separăm aceste două lucruri, pentru că legislaţia în domeniu nu este clară. şi atunci vedem această suprapunere întotdeauna şi această bătălie între asociaţiile sportive şi federaţia sportivă la nivel naţional şi cei care se ocupă de creştere şi de pescuitul comercial. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule Iane. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.
				30. Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (5) al art. 53 din Legea nr.46/2008 - Codul silvic - Pl-x 605/2015. Dacă iniţiatorii doresc? Nu. Raport comun - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic. Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Cezar Cioată: Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea alin.(5) al art.53 din Legea nr.46/2008 - Codul silvic, alineat ce prevede că trecerea animalelor domestice prin fondul forestier spre zonele de păşunat, adăpat şi adăpostire se aprobă de Ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitare şi perioade precizate. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune un raport de respingere. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul Iane, bineînţeles.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Nu luam cuvântul. Vom respinge şi acest proiect, pentru că, într-adevăr, se referă la modificarea unui cod silvic care nu mai este actualmente în vigoare. Dar vreau să vă aduc în atenţie faptul că problema există în continuare. Avem un aşa-zis război între crescătorii de animale şi cei care administrează pădurile, pentru că este normal ca, la un moment dat, aceste animale să fie mutate de pe o păşune pe alta şi, de multe ori, trec prin zonele silvice. Aici avem o mare problemă, pentru că, într-adevăr, ar trebui protejată pădurea. Pe de altă parte, eu am văzut când aceste turme de animale, şi în special capre, chiar şi ovine, de exemplu, se deplasează prin pădure, ce lasă în urma lor. Dacă ar fi doar un transport, aşa un mers de colo până colo, dintr-un loc în altul, poate că ar fi simplu, dar, aceste animale, când se deplasează, mănâncă şi, evident, mănâncă şi lăstari, mănâncă şi puiet, mănâncă orice. De aceea, eu zic că, de fapt, ar trebui aici să venim şi să reglementăm odată pentru totdeauna această dispută între crescătorii de animale, care-şi duc de multe ori turmele şi se deplasează prin păduri, şi ceea ce înseamnă protejarea şi stabilirea unei restricţii în ceea ce înseamnă regimul protecţiei pădurilor. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Domnul Calimente. Vă rog.
				Domnul Mihăiţă Calimente: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, De la Abel şi Cain această poveste continuă şi probabil că nu va fi rezolvată foarte curând, dar este, într-adevăr, o problemă şi probabil că ar trebui să privim către lumea civilizată. Sigur, există tradiţii, există povestea cu transhumanţa, există această necesitate de a muta animalele, dar în epoca modernă şi în ţările civilizate animalele se mută cu mijloace auto, în aşa fel încât nici cei care au fonduri forestiere sau cei care au culturi să nu sufere. Pentru că este vorba nu numai de fondul forestier, ci şi de culturile oamenilor, prin care cei cu turmele, în special cei cu oile, trec şi fac un dezastru. Într-un fel sau altul, până la urmă, acestă problemă va trebui reglementată, pentru că este o problemă generalizată şi se ajunge, de multe ori, la conflicte chiar destul de încinse între cele două categorii, agricultori şi crescători de animale. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.
				31. Propunerea legislativă privind trecerea unor luciuri de apă şi taluzuri ale barajelor şi lacurilor de acumulare din proprietatea publică a statului în administrarea unor consilii locale ale unităţilor administrativ-teritoriale - Pl-x 521/2015. Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Nu. Îl invit, atunci, pe domnul Victor Paul Dobre, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului. Raport comun, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.
				Domnul Victor Paul Dobre: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, asupra Propunerii legislative privind trecerea unor luciuri de apă şi taluzuri ale barajelor şi lacurilor de acumulare din proprietatea publică a statului în administrarea unor consilii locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 24 iunie 2015. Potrivit prevederilor art.75 din Constituţie şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. La întocmirea prezentului raport comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere negativ al Guvernului. Potrivit prevederilor art.61 şi 63 din Regulament, examinarea propunerii a avut loc în şedinţe separate. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea propunerii legislative privind trecerea unor luciuri de apă şi taluzuri ale barajelor şi lacurilor de acumulare din proprietatea publică a statului în administrarea unor consilii locale deoarece s-a constatat că scopul urmărit prin prezenta propunere legislativă este deja avut în vedere prin dispoziţiile art.2 şi art.23 din Legea nr.107/1996 - Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Intervenţii dacă sunt? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final. Propunere de respingere.
				32. Propunerea legislativă privind protejarea pădurilor din România, Pl-x 360/2015. Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu doreşte. Raport comun Comisia juridică, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu. Vă rog.
				Domnul Cezar Cioată: Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea protejării pădurilor din România, intervenţiile legislative vizând stoparea defrişărilor motivate de exporturile masive de masă lemnoasă în stare brută, care au dus la un adevărat dezastru ecologic în ţara noastră. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 15 aprilie 2015. Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege în şedinţa din 6 octombrie 2015. În urma examinării propunerii legislative privind protejarea pădurilor din România, membrii celor trei comisii au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia întrucât comercializarea materialelor lemnoase este reglementată prin H.G. nr.470/2014 pentru aprobarea normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase elaborate în baza Legii nr.46, respectiv Codul silvic. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Domnul Iane, vă rog. Domnul Iane PSD.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Vă mulţumesc pentru precizare, domnule preşedinte. Apreciez. Stimaţi colegi, Aici avem o iniţiativă care, mă rog, îşi propune un scop, dar care nu este atins prin iniţiativa respectivă, pentru că interzicerea exportului de buşteni, de fapt, nu poate să ducă neapărat la oprirea defrişărilor, că se pot exporta orice alte materiale. Ştim foarte bine că acum, în prezent, există câţiva mari, să zic aşa, în industria aceasta de prelucrare a lemnului, câteva mari firme care iau cam toată producţia României în ceea ce priveşte masa lemnoasă. Sunt judeţe care - nu vreau să zic, fac referire doar la judeţul Suceava, unde s-a văzut foarte mult că în urma celor două firme care există acolo de foarte mulţi ani, a ajuns la un grad de defrişare destul de mare. Mai mult decât atât, preţul lemnului a crescut foarte mult pentru industria locală. Firmele mici au dispărut cu totul. În "avantajul" angajării câtorva sute de oameni la aceste două mari companii au fost lăsate pe drumuri mai bine de peste 1000 de firme mici care angajau mai mult de 10-12 mii de oameni. E adevărat, trebuie să oprim defrişările, dar nu în sensul în care să punem o oprelişte din aceasta, bruscă, ci să facem astfel încât acest lucru să fie conform cu rata de creştere anuală a pădurilor şi să fie în conformitate cu ceea ce înseamnă, de fapt, conservarea şi păstrarea fondului silvic. Pe de altă parte, e adevărat că, în ultimii 25 de ani, mai mult de o treime din pădurile acestei ţări au dispărut într-un mod nu se ştie cum, cel mai mult din cauza faptului că au fost defrişate fără acte şi în mod fraudulos. De aceea, considerăm că propunerea ar fi bună, dar, de fapt, nu îndeplineşte scopul pentru care a fost constituită şi vom vota pentru respingere. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Domnul Udrişte, vă rog, Grupul UNPR.
				Domnul Gheorghe Udrişte: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, E un domeniu sensibil cel al defrişărilor, al pădurilor din România şi se pare că noi ne-am obişnuit şi trecem prea repede cu vederea peste unele acte normative pe care le propun o parte din colegii noştri. Sigur, ele pot fi în favoarea unora sau unor categorii care beneficiază de unele avantaje ale exploatării pădurilor, fie în favoarea celorlalţi care sunt afectaţi. Cu toţii suntem afectaţi şi dacă nu vom face ceva în sensul stopării pe o perioadă limitată, dacă vreţi... Asta cu rata de creştere e un fel de a spune a fondului pădurilor, dar trebuie să ne gândim serios, să punem odată piciorul în prag şi să terminăm cu modul haotic în care se desfăşoară în prezent activitatea de exploatare a pădurilor, a utilizării masei lemnoase din păduri. Noi am aprobat un Cod silvic de care nu se ţine cont. Am aprobat, în Camera Deputaţilor, mai multe acte normative privind şi Poliţia asta de mediu sau de urmărire. Sunt nişte situaţii ieşite din comun care se petrec cu oamenii care activează în aceste domenii de activitate. Deci, încă o dată, acum, sigur, o să fim de acord să respingem actul propus spre dezbatere astăzi, însă atrag atenţia şi vă rog pe fiecare în parte, în zona în care vă desfăşuraţi activitatea, în plan secundar faţă de Camera Deputaţilor, să ne gândim serios la o dezbatere foarte serioasă pe tema stopării sau, dacă vreţi, a elaborării şi aprobării unui moratoriu pentru o perioadă determinată, plauzibilă din punct de vedere al stopării tăierilor de păduri. Că asta cu... că rămân unii pe drumuri... sunt puţini cei care rămân pe drumuri, dar pentru asta distrugem fondul ţării, pentru că e o minune ceea ce în ţara românească, Dumnezeu ne-a dat, dar trebuie să şi avem grijă de ce avem. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Grupul PNL, doamna Lucia Varga, vă rog. Şi apoi Grupul ALDE, domnul Drăguşanu.
				Doamna Lucia-Ana Varga: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Intenţia acestei iniţiative legislative este de a găsi o soluţie pentru a diminua tăierile ilegale. Nu rezolvă această problemă modul în care este formulată iniţiativa legislativă, dar dovedeşte încă o dată că acel Cod silvic iniţiat de PSD nu a produs efectele pe care le doream cu toţii, şi anume reducerea tăierilor ilegale. În continuare tăierile ilegale, din păcate, sunt o problemă şi pun în pericol viaţa cetăţenilor şi comunităţile acestora. În continuare avem situaţii în care lemnul nu este folosit cât mai aproape de locul de recoltare. În continuare această resursă extrem de preţioasă a ţării este dusă la export. 300 de mii de metri cubi de lemn sub formă de buştean pleacă la export şi 700 de mii de metri cubi de lemn de foc, lemn care ar putea fi folosit pentru industria mobilei. Prin urmare, sunt, încă o dată, persoana care atrage atenţia că soluţia oferită de Partidul Naţional Liberal prin Codul silvic iniţiat de liberali, prin care lemnul trebuia vândut din rampe şi depozite ca lemn măsurat, şi nu ca lemn estimat ar fi fost soluţia şi este soluţia atât pentru reducerea tăierilor ilegale, atât pentru utilizarea cât mai aproape a lemnului de locul de recoltare, atât pentru reducerea exportului de buştean şi lemn de foc din ţară. Merită - şi eu sunt de părere - o dezbatere privind modul în care folosim această resursă. Merită cu toţii să găsim soluţii pentru a stopa aceste tăieri ilegale. Să nu uităm că am aprobat Legea siguranţei naţionale prin care este considerată atentat la siguranţa naţională orice acţiune care pune în pericol fondul forestier naţional. Prin urmare, avem nevoie de un pachet legislativ de mai multe acte normative prin care să administrăm foarte bine această resursă, pădurea, prin care să întărim controlul şi prin care să utilizăm eficient resursa pentru crearea de locuri de muncă şi pentru cetăţeni. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Domnul Drăguşanu şi apoi doamna Pană, Grupul PSD.
				Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Un proiect de lege pe aceeaşi temă a depus şi Grupul ALDE din Camera Deputaţilor, Proiectul de lege PL-x 835/2015. La ora actuală este blocat în Comisia pentru mediu şi rog pe această cale pe doamna preşedinte a comisiei să se aplece un pic asupra acestui proiect. Noi ne propunem acolo să interzicem exportul de buştean şi lemn de foc pentru o perioadă de cinci ani de zile, tocmai în vederea stopării acestor defrişări ilegale. În cadrul unui răspuns pe care Ministerul Mediului mi l-a adresat la o întrebare, numai la nivelul judeţului Neamţ, în ultimii şapte ani de zile, au fost defrişate ilegal aproape 100 de mii de metri cubi de lemn. Deci imaginaţi-vă că, aşa cum au spus şi colegii dinaintea mea, avem de-a face cu un atentat la siguranţa naţională şi chiar dacă vom respinge acest proiect care este făcut într-o manieră, ştiu eu, care nu ne satisface, ar trebui să ne aplecăm serios asupra celorlalte proiecte de lege pe această temă, pentru că este o temă foarte sensibilă şi cetăţenii din toate judeţele unde se petrec aceste dezastre ecologice doresc, din partea noastră, soluţii la această problemă. Vă mulţumesc frumos.
				Domnul Florin Iordache: Doamna Doina Pană. Vă rog, doamnă deputat.
				Doamna Adriana-Doina Pană: Stimaţi colegi, S-au făcut, de la acest microfon, multe afirmaţii, unele incomplete, altele eronate. Pentru acurateţea informaţiei, vreau să fac nişte precizări. Nu exportul de buştean este cauza continuării defrişărilor în România. La ora actuală, România, cum corect s-a spus, exportă 300 de mii de metri cubi de buştean, dar importă 2 milioane de metri cubi de buştean. S-a ajuns chiar la performanţa încât marele procesator, pe care îl ştim cu toţii, să importe din Ucraina, Belarus şi chiar Austria şi Germania. Deci nu buşteanul e o problemă şi exportul. O altă afirmaţie incorectă. Codul silvic promovat de PSD este un cod silvic foarte, foarte bun. Dacă actualul guvern nu se apleacă încât el să fie aplicabil, adică să scoată toate cele cinci hotărâri de guvern şi toate cele 14 ordine de ministru, nu e vina Parlamentului că a votat un cod care nu-i bun. Codul este foarte bun. Vă reamintesc şi închei, Guvernul PSD a cerut să fie discutată în CSAT problema defrişărilor. Acolo s-a hotărât, în iunie 2015, deci prin hotărâre CSAT ca radarul pădurilor să fie dezvoltat şi toate măsurile din Codul silvic să fie aplicate. Acest guvern se face că n-aude. Mai e puţin şi PSD va veni cu un pachet complet, care să finalizeze toate demersurile care s-au început pentru ca fenomenul defrişărilor din România să înceteze. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final. Propunere de respingere.
				33. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive, Pl-x 770/2015. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte. Din partea celor două comisii, domnul preşedinte Diaconu, Comisia de învăţământ, raport comun învăţământ şi apărare.
				Domnul Adrian-Nicolae Diaconu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul evitării violenţelor şi confruntărilor între participanţii la evenimentele sportive. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 28 octombrie 2015. În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative din următoarele considerente. Sintagma, propusă de către iniţiatori, respectiv "în oricare dintre situaţiile în care se pune în pericol siguranţa participanţilor", nu conduce la eliminarea ambiguităţii textului de lege, aşa cum motivează iniţiatorii, având caracter general şi, prin urmare, nu aduce precizări de natură a eficientiza aplicarea normei respective. În prezent, conform prevederilor legilor în vigoare, Jandarmeria Română, prin structurile specializate, asigură ordinea publică la competiţiile şi jocurile sportive în zona apropiată şi imediată a arenelor sportive, precum şi în alte locuri pretabile a se produce tulburarea ordinii şi siguranţei publice, iar în incinta arenelor sportive, răspunderea pentru asigurarea măsurilor de ordine şi siguranţă revine organizatorului. Menţiunea referitoare la răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă sau penală pentru neîndeplinirea condiţiilor de siguranţă de către cei responsabili reprezintă un paralelism legislativ prin raportare la prevederile art.21 din acelaşi act normativ, fapt ce contravine prevederilor Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Intervenţii, dacă sunt? Doamna Cherecheş şi apoi domnul Benga.
				Doamna Florica Cherecheş: Deputaţii Partidului Naţional Liberal vor vota împotriva adoptării acestui proiect de lege deoarece modificarea propusă ar suprareglementa texte deja existente în legislaţia actuală. Aşa cum a spus şi antevorbitorul meu, există deja Legea nr.4/2008 prin care Jandarmeria Română, prin structurile specializate, asigură ordinea publică şi paza la competiţii şi jocuri sportive, astfel încât poate chiar să decidă evacuarea parţială sau totală a spectatorilor, în caz de nevoie, fără a fi nevoie de dispoziţia prefectului sau solicitarea responsabilului de ordine şi siguranţă, a organizatorului. De asemenea, prin Legea nr.550/2004, tot care priveşte organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, se reglementează acelaşi mod de realizare a intervenţiei şi, până în prezent, nu au existat dificultăţi în aplicarea normelor în vigoare. Pe de altă parte, în incinta arenelor sportive, răspunderea pentru asigurarea măsurilor de ordine şi siguranţă revine organizatorului care încheie, în acest sens, contracte de prestări de servicii cu firme specializate de pază sau, în lipsa acestora, cu poliţia locală. Modul în care se realizează restabilirea ordinii publice la competiţiile sportive se regăseşte, de asemenea, şi în Legea nr.60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, potrivit căreia intervenţia forţelor de jandarmerie se execută tot cu aprobarea prefectului la toate adunările publice, inclusiv competiţiile sportive. Din aceste motive, Grupul PNL se va opune adoptării acestei iniţiative legislative, care ar crea paralelism legislativ.
				Domnul Florin Iordache: Domnul Benga, vă rog.
				Domnul Ioan Benga: Domnule preşedinte, Dragi colegi, Cred că suntem puşi în situaţia de a analiza cu mare stricteţe şi cu mare tristeţe o activitate care este sportul românesc şi care, după ultimele manifestări, inclusiv cele legate de la Olimpiadă, ne demonstrează că lucrurile stau foarte rău. Vorbim de nişte competiţii sportive de foarte slabă calitate şi cu număr foarte mic de susţinători, de spectatori. Surprinzător, încăierările care apar aici sunt de o duritate ieşită din comun. Cred că aceste lucruri nu pot fi rezolvate doar cu jandarmii şi doar cu forţele de ordine sau de către organizatori. Cred că ar trebui să mergem mai jos, să vedem care este problema sportului în România, să dezvoltăm sportul şcolar, să dezvoltăm competiţia şcolară, să-i pregătim pe tinerii participanţi la competiţia sportivă, cât şi pe susţinătorii mici la această competiţie sportivă şi atunci, în timp, lucrurile vor avea o altă dinamică. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Domnul Iane, PSD. Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu aş fi luat cuvântul dacă acum o săptămână nu s-ar fi petrecut un eveniment tragic la noi în ţară, în urma căruia un tânăr a decedat tocmai din acest motiv, şi anume un fel de răzbunare a unui fan al celeilalte echipe. Şi vreau să vă spun un lucru: putem să înşirăm aici un pomelnic întreg de legi şi de reglementări. Nu vom rezolva problema violenţei sportive. N-a rezolvat-o nimeni până acum decât prin educaţie. Pentru că violenţa sportivă nu se petrece numai în incinta locului unde este competiţia sportivă, se petrece oriunde, şi în afară. Să nu uităm că acel tânăr de săptămâna trecută a murit în afara stadionului. A murit undeva pe o alee, în apropierea locului. Nu putem să asigurăm prin nicio lege şi prin nicio reglementare siguranţa şi nu putem să combatem violenţa în urma competiţiilor sportive la modul global. Eu cred că numai prin educaţie şi numai printr-un fair play prin care suporterul trebuie să şi-l asimileze şi trebuie să-l preia din educaţie poate duce la combaterea violenţei în urma competiţiilor sportive.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final. Propunere de respingere.
				34. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(4) al art.7 din Legea nr.46/2008 - Codul silvic, Pl-x 666/2013. Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Nu doresc. Domnul Varga, din partea Comisiei juridice, raport comun, Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură.
				Domnul Vasile Varga: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, cele două comisii au fost sesizate în fond spre dezbatere cu această propunere legislativă. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă. Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, iar Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.(4) şi art.7 din Legea nr.46/2008 a Codului silvic, cu modificări şi completări ulterioare, în sensul exceptării de la interdicţia includerii pădurilor în intravilan, a pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice şi a pădurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, transformate în terenuri de recreere sau de agrement. În urma dezbaterilor, cele două comisii, în unanimitate de voturi, propun plenului Camerei respingerea propunerii legislative.
				Domnul Florin Iordache: Intervenţii? Domnul Iane, PSD.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Stimaţi colegi, Aici avem o dispută mai veche între ceea ce înseamnă, de fapt, agrement şi turism şi ceea ce înseamnă, de fapt, protejarea pădurilor. Nu putem să fim de acord cu această propunere, în primul rând pentru că există proprietari de păduri care au şi sute, poate şi chiar mii de hectare. Vă daţi seama ce-ar însemna să poată să treacă în intravilan aşa, dintr-o dată, câteva mii de hectare! Pe de altă parte, avem consilii locale care au în proprietate publică la fel, sute, poate chiar mii de hectare. De asemenea, nu suntem de acord ca acestea să poată trece în intravilan. Mai mult decât atât, aceste păduri ar putea trece în intravilan în baza unor planuri de urbanism, pe care cine le aprobă? Evident, tot consiliul local. Deci nu avem cum să fim de acord cu aşa ceva. Există în momentul de faţă, în legislaţie, posibilitatea ca anumite porţiuni, o anumită cotă să poată fi, eu ştiu, scoasă pentru a fi dată pentru agrement şi pentru turism. Dar nu la modul cum este făcută această propunere legislativă. De aceea vom vota pentru respingere. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Rămâne la votul final. Propunere de respingere.
				Invit liderii grupurilor parlamentare la prezidiu. Domnule Nicolăescu, vă rog, am invitat liderii. (Consultări.) În urma consultărilor îl invit pe domnul Pâslaru să vă propună schimbarea programului.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Mulţumesc. Stimaţi colegi, În urma consultării colegilor lideri de grupuri parlamentare, am stabilit ca la ora 12,00 să oprim lucrările şi la 12,30, vot final. Domnule preşedinte, dacă vreţi să supuneţi votului.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Supun votului, stimaţi colegi, această propunere de modificare a programului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu votează? Nu. În unanimitate de voturi programul a fost schimbat.
				Continuăm, stimaţi colegi. 35. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.62 din Ordonanţa Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate şi înregistrate în normele tehnice privind siguranţa rutieră, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică, Pl-x 415/2015. Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Nu doresc. Din partea Comisiei pentru transporturi, cine prezintă raportul? Vă rog.
				Domnul Gheorghe Costin: Raport pentru propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.62 din Ordonanţa Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa rutieră, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată spre dezbatere şi avizare, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 62 din Ordonanţa Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa rutieră, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei pentru inspecţia tehnică periodică, prin aviz cu adresa nr. Pl-x 415/2015 din 18 mai 2015, înregistrat cu nr. 4C26/106/2015 din 20 mai 2015. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat. La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic. Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 13 mai 2015. Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat propunerea legislativă, în şedinţa din 24 noiembrie 2015. La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 23 de membri ai comisiei. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 62, în sensul anulării autorizaţiei operatorilor economici autorizaţi de RAR, ca unică sancţiune complementară pe lângă amendă. În cazul neîndeplinirii condiţiilor reglementate cu privire la atestarea ca bun pentru circulaţie a unui autovehicul rutier, precum şi în cazul atestării unui autovehicul rutier care poluează aerul. La dezbaterile comisiei au participat, în calitate de invitaţi, domnul Stanciu Ioan Aurel, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, şi domnul Uţă Cristian, şef serviciu în cadrul Registrului Auto Român. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu majoritate de voturi, trei voturi împotrivă şi o abţinere, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 62 din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa rutieră, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei pentru inspecţia tehnică periodică. În raport cu obiectul şi conţinutul său propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă la dezbateri generale...? Domnule Benga, vă rog.
				Domnul Ioan Benga: Domnule preşedinte, Dragi colegi, Cred că, în continuare, trebuie avută mare grijă în legătură cu aceste unităţi RAR care dau aviz pentru mijloacele de transport care circulă pe drumurile din România şi mă gândesc aici la un aspect, la acele microbuze şcolare care în ultimul timp creează foarte mari probleme de siguranţă elevilor care sunt transportaţi de la şcoală acasă şi de acasă la şcoală. Din acest punct de vedere am dori ca şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi celelalte instituţii, inclusiv administraţia locală, să aibă mai mare grijă de aceste mijloace care transportă elevii. Rog, în continuare, pentru ca siguranţa elevului care merge şi care vine la şcoală să fie asigurată, să încercăm ca în mod regulat să echipăm unităţile şcolare cu microbuze şi cu autobuze care să le confere nu numai confort, ci şi dreptul de ajunge întregi acasă. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final, propunere de respingere.
				36. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 76 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, Pl-x 749. Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu doreşte. Raport, domnul Victor Paul Dobre, raport comun, Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică.
				Domnul Victor Paul Dobre: În conformitate cu prevederea art. 95 din Regulament, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 76 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulament, Camera este Cameră decizională. Senatul a respins propunerea legislativă. Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă. În urma dezbaterilor membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (5) al art. 76 din Legea nr. 67/2004. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Mulţumesc. Intervenţii dacă sunt? Nu sunt. Rămâne la votul final, propunere de respingere.
				37. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 3, 97, 98, 103 şi 104 din Legea nr.67/2004, Pl-x 747. Dacă iniţiatorul doreşte? Nu doreşte. Raport comun, tot... A, domnul Varga. Varga de la Brăila, din partea Comisiei juridice.
				Domnul Vasile Varga: Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Cele două comisii au fost sesizate, în fond, cu un raport comun. Senatul a respins, ca primă Cameră sesizată, această propunere legislativă. Consiliul Legislativ, de asemenea, a dat un aviz negativ, iar iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu modificările ulterioare. În urma dezbaterii, membrii celor două comisii sesizate, în fond, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei respingerea propunerii legislative, motivat de faptul că Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, a cărei modificare şi completare se doreşte a fost deja abrogată prin art. 136 din Legea nr. 115. Prin urmare, propunerea legislativă a rămas fără obiect, întrucât modificările sau completările unui act normativ poate fi operată doar pe durata existenţei actului normativ.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc mult. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final, propunere de respingere.
				38. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor publice locale, Pl-x 748. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte. Raport comun, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie, tot domnul Vasile Varga. Vă rog, prezentaţi raportul.
				Domnul Vasile Varga: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu această propunere legislativă. Consiliul legislativ a avizat negativ iniţiativa. Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei, iar ca obiect de reglementare are modificarea Legii nr. 67 pentru alegerea autorităţii administraţiei publice locale, în sensul asigurării unui loc de membru în birourile electorale ale circumscripţiilor electorale pentru un reprezentant din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei respingerea propunerii legislative. De asemenea, constatându-se că Legea nr.67/2004 pentru alegerea administraţiei publice locale a fost abrogată prin art. 136 din Legea nr. 115.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Dezbateri generale? Nu doreşte nimeni. Rămâne la votul final, propunere de respingere.
				39. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate, Pl-x 771. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu. Din partea Comisiei pentru administraţie publică îl invit pe domnul preşedinte Victor Paul Dobre.
				Domnul Victor Paul Dobre: În conformitate cu prevederea art. 95 din Regulament, Comisia pentru administraţie şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97 din 14 iulie 2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români. Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 28 octombrie 2015. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia juridică a avizat negativ. Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative. Propunerea supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97 din 14 iulie 2005, în sensul introducerii la art. 36 a unui nou alineat, respectiv alin. (2), conform căruia persoana fizică găzduită pentru o perioadă mai mare de 30 de zile neîntrerupte se va prezenta la autorităţile publice în vederea înregistrării menţiunilor legale în actul de identitate. La art. 38 se modifică alin. (5), în sensul introducerii obligativităţii de a actualiza cartea de imobil la fiecare 6 luni şi introducerea unui nou alineat, (6), în care să fie prevăzută obligativitatea ca orice persoană care are cunoştinţă despre găzduirea neîntreruptă a unor persoane pe o perioadă mai mare de 30 de zile să informeze structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor. În conformitate cu prevederea art. 61 din Regulament, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă, în şedinţa din data de 24 noiembrie 2015. Cu ocazia dezbaterilor s-a constatat că aspectele avute în vedere sunt deja reglementate în ordonanţă. Astfel, art. 19 alin. (2) stabileşte că cetăţeanul român este obligat să solicite eliberarea unui nou act de identitate, în termen de 15 zile de la schimbarea domiciliului. Referitor la punctul 2, în care se instituie obligativitatea actualizării cărţii de imobil, aceasta este lipsită de eficienţă legislativă, întrucât această obligaţie depinde în mod direct de voinţa şi de informaţiile pe care le vor pune la dispoziţie persoane care-şi schimbă domiciliul. Totodată, sunt încălcate dispoziţiile art. 25 alin. (2) din Constituţie care consacră deplina libertate de alegere a domiciliului şi a reşedinţei pentru cetăţenii români. Faţă de cele prezentate, în urma dezbaterii şi opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative. În raport cu obiectul şi conţinutul său, face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. La dezbateri generale dacă doreşte cineva? Da, domnule Benga, vă rog.
				Domnul Ioan Benga: Adevărat este că noi respingem această ordonanţă, dar cred că în mod sistematic pierdem din vedere ceea ce se întâmplă la nivelul unităţilor de învăţământ. Unităţile de învăţământ au probleme la intrare. Sunt foarte mulţi copii care vin să se înscrie în clasa pregătitoare şi nu prezintă certificatul de naştere, un document care este foarte necesar şi fără de care nu se poate produce înscrierea. Şi în altă ordine de idei, reîntoarcerea unor copii plecaţi cu părinţii în străinătate în ţară, neexistând cărţile de identitate, din nou, aceşti copii deşi la nivelul locuinţelor şi al vecinilor care pot să depună mărturie că ei stau acolo... unităţile de învăţământ cu foarte mare greutate sau de foarte multe ori nu-i reprimesc pe aceşti copii în ciclul de învăţământ. Cred că şi la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale şi cu Serviciul de Evidenţă a Populaţiei această problemă trebuie rezolvată foarte repede. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.
				40. Propunerea legislativă privind revenirea la denumirea oficială de "ţigani" a persoanelor intitulate "de etnie romă", Pl-x 803. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte. Din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor? De la drepturile omului nu avem pe nimeni în sală? Vă dau eu raportul, domnule deputat. Domnule Cernea, vă rog.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Raport înlocuitor asupra Propunerii legislative privind revenirea la denumirea oficială de "ţigani" a persoanelor intitulate "de etnie romă". În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Propunere legislativă privind revenirea la denumirea oficială de "ţigani" a persoanelor intitulate "de etnie romă", trimisă cu adresa Pl-x 803 din 9 noiembrie 2015. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare revenirea la denumirea oficială de "ţigani" a persoanelor intitulate "de etnie romă" pentru evitarea confuziei care are loc în străinătate între denumirea de români şi cea de rom. Senatul a respins iniţiativa legislativă. Consiliul Legislativ a avizat negativ. La dezbateri au fost prezenţi 9 deputaţi din numărul total de 11 membri ai Comisiei drepturilor omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale care au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare un raport de respingere a propunerii legislative. Propunerea se încadrează în categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii? Domnule Cernea, vă rog. Dar să-mi daţi şi raportul înapoi.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: În opinia mea şi am exprimat şi acest punct de vedere şi în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, această propunere are un caracter rasist, un caracter extremist, pentru că în esenţă face dintr-o minoritate naţională o ţintă a unei măsuri care ar fi luată fără consultarea acesteia şi cumva împotriva voinţei acesteia. Denumirea de rom este consacrată în tratatele internaţionale. Încă din 1971 a existat primul congres al romilor, Congres Mondial al Romilor. Normele Uniunii Europene şi alte documente internaţionale folosesc această denumire. Or, ideea, ideea sau această atitudine, această concepţie de a considera o etnie ca aducând vreun prejudiciu eventual majorităţii româneşti este una cu caracter evident rasist şi discriminatoriu. Dimpotrivă, minorităţile naţionale din România îmbogăţesc cultura, civilizaţia, istoria acestei ţări. În niciun caz vreuna din aceste minorităţi nu trebuie ostracizată sau pusă la stâlpul infamiei pe considerente arbitrare, cum ar fi denumirea acesteia. Îmi pare rău că în Parlamentul României ajung astfel de propuneri cu caracter extremist. Ele sunt specifice anumitor tipuri de formaţiuni politice care mai există şi prin Europa, dar care nu au o pondere atât de importantă şi nu reuşesc să-şi afirme viziunile cu asemenea tărie. Sunt convins... sper foarte mult, de fapt, şi sunt convins că votul dumneavoastră va fi într-o copleşitoare majoritate sau poate chiar într-o unanimitate de respingere faţă de astfel de iniţiative. Nu este singura cu acest caracter rasist, mai sunt şi altele care au acelaşi iniţiator, pe colegul nostru Bogdan Diaconu, de la Partidul România Unită, partid care din punctul meu de vedere trebuie privit ca fiind unul cu caracter extremist şi care în niciun caz nu poate fi frecventabil pentru politicienii şi cetăţenii cu convingeri democratice. Vă mulţumesc foarte mult.
				Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc şi eu. Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final. Să-mi daţi raportul. Mulţumesc.
				Trecem mai departe. 41. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente, PL-x 471. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu. Îl invit pe domnul Munteanu, raport comun Comisia juridică, agricultura şi mediul.
				Domnul Ioan Munteanu: Aşa cum aţi spus, raport comun al celor trei comisii. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul a adoptat propunerea respectivă, în data de 30 septembrie 2014. Proiectul de lege are ca obiect modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34. Cele trei comisii, cu unanimitate de voturi, propun plenului Camerei respingerea acestui proiect, din următoarele motive: prevederile sunt cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul agriculturii, pentru a elimina legiferarea paralelă. Face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: La dezbateri generale dacă doreşte cineva? Da, domnul Iane PSD.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Mulţumesc. Voi fi foarte scurt. Vreau să felicit colegii care au avut această iniţiativă, pentru că, într-adevăr, corecta anumite probleme care existau în Ordonanţa nr. 34/2013 privind administrarea pajiştilor permanente. Este foarte interesant că Ordonanţa Guvernului nr. 63/2014 preia aproape în integralitate această iniţiativă şi o transpune în Ordonanţa nr. 63/2014, deci, până la urmă, şi Parlamentul are un rol important, se pare că miniştrii se inspiră, totuşi, din iniţiativele legislative şi asta este un lucru bun. Ce n-am văzut însă, n-am văzut o preluare legată de continuarea contractului de concesiune şi dreptul de preempţiune care este prevăzut în această iniţiativă şi nu este preluat în Ordonanţa nr. 63/2014. Rămâne de văzut. Pe de altă parte, există o altă chestiune la care ar trebui să ne gândim, şi anume faptul că aceste pajişti permanente şi contractele de concesiune sunt corelate cu Registrul Naţional al Exploataţiilor. Aceasta, practic, presupune ca tu să poţi să ai şi să ai animalele înregistrate în acest registru, dar ce faci dacă vrei să închiriezi o pajişte, eu ştiu, pentru un alt fel de... pentru un alt tip de creşte pentru care animalul respectiv nu există în Registrul exploataţiilor? Că acum, mai nou, cu această agricultură ecologică şi bio se are în vedere să trecem de la creşterea aceea intensivă în acele blocuri şi să ajungem să creştem animalele libere, în spaţii foarte largi şi îngrădite. Deci aici va trebui să intervenim să vedem dacă, într-adevăr, putem să corelăm aceste două lucruri, pentru că nevoia crescătorilor de animale şi încurajarea zootehniei presupune şi o extindere a acestei posibilităţi de a închiria pajişti permanente nu numai pentru animalele care sunt în Registrul Naţional al Exploataţiilor. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu sunt. Rămâne la votul final, propunere de respingere.
				42. Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 10 mai sărbătoare naţională, Pl-x 523. Iniţiatorul? Nu. Domnule Axente, Comisia pentru muncă, vă rog, prezentaţi raportul.
				Domnul Ioan Axente: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raport asupra Propunerii legislative pentru declararea zilei de 10 mai ca sărbătoare naţională. Conform prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 523/2015 cu dezbaterea, pe fond, în procedură obişnuită a Propunerii legislative pentru declararea zilei de 10 mai sărbătoare naţională. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare consacrarea zilei de 10 mai ca sărbătoare naţională. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. La lucrările comisiei s-a înregistrat prezenţa a 23 de deputaţi din totalul de 24. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, întrucât aceasta a rămas fără obiect, ca urmare a apariţiei Legii nr. 103/2015 pentru declararea zilei de 10 Mai sărbătoare naţională. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc şi eu. Dacă sunt intervenţii ale colegilor la dezbateri generale? Nu. Rămâne la votul final, propunere de respingere.
				43. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, Pl-x 143. Dacă iniţiatorii doresc? Nu doresc. Din partea Comisiei juridice, domnule Varga, vă rog, prezentaţi raportul Comisiei juridice.
				Domnul Vasile Varga: Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu acest proiect de hotărâre pe care l-aţi enunţat. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins iniţiativa legislativă. Consiliul Legislativ, de asemenea, a dat un aviz negativ, ca şi Guvernul, care a trimis un punct de vedere negativ. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi industrie alimentară, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, toate şi Comisia pentru tineret, învăţământ, ştiinţă şi sport, toate au avizat negativ propunerea legislativă care are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridica au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 165/2013.
				Domnul Florin Iordache: Da. Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Rămâne la votul final, propunere de respingere.
				44. Proiectul de Lege pentru completarea unor acte normative, PL-x 129. Iniţiatori doresc să intervină? Nu. Raport comun, Comisia juridică şi Comisia pentru muncă. Domnul Axente, din partea Comisiei pentru muncă, vă rog.
				Domnul Ioan Axente: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea unor acte normative. Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru completarea unor acte normative, trimis cu adresa nr.129/2015. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 25 februarie 2015. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse din motive politice măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiunile de împotrivire cu arme şi de răsturnarea prin forţă a regimului comunist instaurat în România, cu modificările şi completările ulterioare. Comisia pentru muncă şi protecţie socială a examinat această iniţiativă în şedinţa din 6 octombrie 2015. La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 23 de deputaţi din totalul de 24. În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a hotărât cu unanimitate de voturi respingerea iniţiativei legislative. În urma finalizării dezbaterilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât cu unanimitate de voturi respingerea acestei iniţiative. În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. În urma examinării iniţiativei legislative, a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, a punctului de vedere al Guvernului, precum şi a opiniilor exprimate în cadrul celor două comisii, acestea propun plenului Camerei respingerea proiectului de lege, din următoarele considerente: nu se justifică extinderea categoriilor de beneficiari ai prevederilor acestor acte normative, acestea fiind reglementate ca drepturi reparatorii intuitu personae, deci, numai în considerarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, respectiv de persoane persecutate pe motive politice, beneficiare ale prevederilor Decretului-lege nr.118/1990. În ceea ce priveşte drepturile patrimoniale acordate beneficiarilor reglementate prin trimitere la acte normative speciale, părinţii persoanelor îndreptăţite la măsuri reparatorii în natură sau, după caz, prin echivalent, pentru bunurile confiscate pot beneficia de aceeaşi formă de reparaţie dar nu în virtutea calităţii de părinţi, ci numai probând calitatea de moştenitori ai proprietarilor bunurilor confiscate. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Intervenţii dacă sunt? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final cu propunere de respingere.
				45. Şi ultima, Propunerea legislativă pentru modificarea art.11 din Legea cetăţeniei nr.21, Pl-x nr.791. Domnule Varga, vă rog raportul Comisiei juridice.
				Domnul Vasile Varga: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această propunere. Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil. Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au dat un aviz favorabil. Cu ocazia dezbaterilor în Comisia juridică s-a constatat că iniţiativa legislativă este nejustificată şi discriminatorie, în sensul limitării aplicării normei doar persoanelor care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor până în anul 1989. Eliminarea necesităţii îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art.8 alin.11. De aceea, în urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei respingerea propunerii.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii ale colegilor? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final. Oprim aici lucrările. Ne vedem la 12,30 la votul final.
				După pauză
				Domnul Florin Iordache: Domnule Cernea, vă rog, aveţi o intervenţie? Rog colegii să ia loc în bănci pentru a putea începe şedinţa dedicată votului final.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Din nefericire, au fost cheltuiţi foarte mulţi bani publici pentru ca noi, în Camera Deputaţilor, să beneficiem de o nouă aparatură pentru a vota electronic. De aproape un an, votăm cu mâna ridicată. Acest lucru implică o netransparenţă a votului, lumea nu va şti cine ce votează şi de multe ori votul nu este numărat corect, din punctul meu de vedere, cum am şi afirmat. De aceea, în semn de protest faţă de modul deficitar în care lucrăm, eu nu voi mai vota niciodată cât timp nu va exista vot electronic. Vă rog foarte mult, domnule preşedinte, să faceţi toate eforturile şi colegii din Biroul permanent să putem vota electronic, pentru că, altfel, după atâtea luni în care nu s-a votat electronic, ori este o probă de indolenţă extraordinară, ori este un interes sau o rea-voinţă a cuiva. Este inexplicabil cum după aproape un an de zile...
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc mult.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: ... votăm tot cu mâna ridicată. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: V-am tot explicat. Văd că dumneavoastră persistaţi. Dacă eu v-am explicat, ca să putem introduce votul electronic, ce paşi trebuie urmaţi, văd că dumneavoastră vreţi să vă auziţi şi persistaţi în această problemă. Mulţumesc mult. Rog colegii să ia loc să putem începe şedinţa de vot final. Bun. Începem, da?
				1. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a decesului domnului deputat Neculai Răţoi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? O abţinere. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 214 voturi pentru şi o abţinere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.
				Trecem la secţiunea legi ordinare, la adoptări. 2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Comisia de apărare, Comisia de politică externă şi Comisia juridică propun adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? O abţinere. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 213 voturi pentru. A fost adoptat.
				3. Proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetăţenie română, dar care au fost persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice. Comisia pentru muncă propune adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? O abţinere. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 214 voturi pentru. A fost adoptat.
				4. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Limbii Sârbe. Comisia pentru drepturile omului şi Comisia pentru cultură propun adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 215 voturi pentru. A fost adoptat.
				5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2016 pentru modificarea Legii nr.206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Două abţineri. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 212 voturi pentru şi două abţineri. A fost adoptat.
				6. Proiectul de Lege pentru modificarea art.2 din Legea nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961. Comisia pentru muncă propune adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 220 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. A fost adoptat.
				7. Proiectul de Lege pentru modificarea art.15 din Legea nr.78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România. Comisia juridică propune adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? O abţinere. Niciun vot împotrivă, nicio abţinere. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 220 de voturi pentru. A fost adoptat. Explicarea votului. Domnul Petru Movilă. Vă rog.
				Domnul Petru Movilă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă mulţumesc pentru votul acordat astăzi. Practic, prin acest proiect de lege, salvăm Legea voluntariatului, pentru că ONG-urile, instituţiile care doreau să beneficieze de activitatea unor voluntari erau obligate să le asigure echipament de protecţie, transport, cazare şi masă, lucru care era practic imposibil, doar dacă ne referim la instituţiile de stat şi ONG-urile. Prin acest proiect de lege, practic, Legea voluntariatului este salvată şi, de astăzi înainte, instituţiile statului şi ONG-urile pot beneficia de activitatea voluntariatului. Gândiţi-vă că spitale, instituţii publice de-abia îşi duc zilele. Nu ar fi avut bani pentru a plăti cazare, masă, echipament de protecţie pentru voluntari. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc. Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu mai sunt. Mergem mai departe.
				8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice. Comisia pentru agricultură propune adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 204 voturi pentru şi 14 împotrivă. A fost adoptat.
				Trecem la Secţiunea legi ordinare, respingeri. 9. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal. Comisia pentru buget propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 218 voturi pentru. A fost adoptată.
				10. Propunerea legislativă pentru modificarea art.84 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal. Comisia pentru buget propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 217 voturi pentru. A fost adoptată.
				11. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Comisia pentru sănătate propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 218 voturi pentru. A fost adoptat.
				12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 217 voturi pentru, a fost adoptată.
				13. Propunerea legislativă pentru abrogarea alin.(5) al art.53 din Legea nr.46/2008 - Codul silvic. Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 215 voturi pentru. A fost adoptat.
				14. Propunerea legislativă privind trecerea unor luciuri de apă şi taluzuri ale barajelor şi lacurilor de acumulare din proprietatea publică a statului în administrarea unor consilii locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? 16 abţineri. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 16 abţineri şi 198 de voturi pentru, propunerea a fost adoptată.
				15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive. Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru apărare propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 216 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. Propunerea a fost adoptată.
				16. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(4) al art.7 din Legea nr.46/2008 - Codul silvic. Comisia juridică, Comisia pentru agricultură propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 216 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, a fost adoptată respingerea.
				17. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.62 din Ordonanţa Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa rutieră, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică. Comisia pentru transporturi propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 216 voturi pentru a fost adoptată propunerea de respingere.
				18. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97 din 14 iulie 2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români. Comisia pentru administraţie propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. 217 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, propunerea de respingere a fost adoptată.
				19. Propunerea legislativă privind revenirea la denumirea oficială de "ţigani" a persoanelor intitulate "de etnie romă". Comisia pentru drepturile omului propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă?8 voturi împotrivă. Abţineri? Nu. Cu 209 voturi pentru şi 8 voturi împotrivă, propunerea de respingere a fost adoptată.
				20. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991. Comisia juridică, Comisia pentru administraţie, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 216 voturi pentru. Propunerea de respingere a fost adoptată.
				21. Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 10 mai sărbătoare naţională. Comisia pentru muncă propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 144 de voturi pentru, 84 de voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea de respingere nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.
				22. Proiectul de Lege pentru completarea unor acte normative. Comisia juridică şi Comisia pentru muncă propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 218 voturi pentru, niciun vot împotrivă, propunerea de respingere a fost adoptată.
				Trecem la Secţiunea legi organice, adoptări. 23. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor. Comisia pentru apărare propune adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 217 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat. Mergem mai departe.
				Tot la legi organice. 24. Propunerea legislativă pentru completarea art.158 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Comisia pentru muncă propune adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? O abţinere. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 216 voturi pentru, o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
				25. Propunerea legislativă pentru completarea alin.(1) al art.139 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii. Comisia pentru muncă propune adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Colegi care nu-şi exprimă votul? 1. Cu 209 voturi pentru, două abţineri şi 4 voturi împotrivă, şi un coleg care nu şi-a exprimat votul, propunerea legislativă a fost adoptată.
				26. Propunerea legislativă pentru completarea alin.(1) al art.139 din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii. Procedura se finalizează cu propunerea de adoptare. Cine este pentru? Nimeni. Voturi împotrivă? 215. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 215 voturi împotrivă, niciun vot pentru, nicio abţinere, propunerea de respingere a fost adoptată.
				Trecem la Secţiunea legi organice, respingeri. 27. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.263/2010 Legea pensiilor, republicată. Comisia pentru muncă propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 215 voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.
				28. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.852 din 20 decembrie 2010, actualizată în 2014. Comisia pentru muncă propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 216 voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.
				29. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Comisia pentru muncă propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 216 voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.
				30. Propunerea legislativă de completare şi modificare a alineatului 5 al articolului 56 din Legea nr.283/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare. Comisia pentru muncă propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 216 voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.
				31. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.380/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul de pensii publice. Comisia pentru muncă propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 216 voturi pentru, a fost adoptată propunerea de respingere.
				32. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Comisia pentru muncă propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 215 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere, propunerea de respingere a fost adoptată.
				33. Proiectul de Lege pentru modificarea art.88 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Comisia pentru muncă propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 214 voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.
				34. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Comisia pentru muncă propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 214 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere, propunerea de respingere a fost adoptată.
				35. Propunerea legislativă privind protejarea pădurilor din România. Comisia pentru agricultură, Comisia juridică şi Comisia pentru mediu propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? 69 abţineri. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 145 de voturi pentru, 69 de abţineri, propunerea de respingere, fiind lege organică, nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.
				36. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (5) al articolului 76 din Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie propun respingerea. Cine este pentru respingere? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Cu 214 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, propunerea de respingere a fost adoptată.
				37. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea articolelor (3), (97), (98), (103) şi (104) din Legea nr. 67/2004. Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 214 voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.
				38. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? A, 1. Un vot împotrivă. Abţineri? O abţinere. Un vot împotrivă. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 213 voturi pentru şi o abţinere. Propunerea de respingere a fost adoptată.
				39. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. Comisia juridică propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 213 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. Propunerea de respingere a fost adoptată.
				40. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 11 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991. Comisia juridică propune respingerea. Cine este pentru respingere? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. 210 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. Am finalizat.
				În schimb, mi-au semnalat colegii din staff că la poziţia 21, Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 10 mai sărbătoare naţională, fiind lege ordinară, cu 140 de voturi pentru, 69 de voturi împotrivă, propunerea de respingere a fost adoptată. Deci, repet, propunerea de respingere a zilei de 10 mai a fost respinsă.
				Cu acestea, declar şedinţa închisă. Invit colegii în şedinţa de Birou permanent.
				Şedinţa s-a încheiat la ora 13,02.