Şedinţa Camerei Deputaţilor din 20 septembrie 2016

				Şedinţa a început la ora 8.30. Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Poftiţi, domnule deputat.
				Domnul Ioan-Cristian Chirteş: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În data de 8 septembrie 2016 am participat la Zilele Forestierului, care în acest an s-au desfăşurat pe platforma industrială a uzinei IRUM Reghin, singura unitate care produce renumitul TAF -Tractor Articulat Forestier. În aceeaşi zi s-au desfăşurat şi lucrările şedinţei Asociaţiei Forestierilor din România, ASFOR, unde s-au ridicat problemele sectorului forestier din România. Au participat forestieri din toată ţara, administratori şi proprietari de păduri, exploatatori, procesatori şi mobilişti, reprezentanţi ai diferitelor asociaţii profesionale şi ai administraţiei centrale. Am susţinut faptul că în sectorul forestier se duce un adevărat război mediatic, o ofensivă fără precedent care face rău acestui sector deosebit de important pentru economia României. Din punct de vedere legislativ, în Parlamentul României există proiecte de legi populiste care pot să distrugă tot ceea ce înseamnă dezvoltarea durabilă a fondului forestier, de la interzicerea totală a exploatărilor forestiere, pe care mulţi populişti şi neprofesionişti o numesc defrişare, până la interzicerea totală a exportului de lemn, inclusiv cherestea, sau, în alte cazuri, defrişări necontrolate pentru cartiere şi pârtii de schi, până la împroprietărirea fără drept a unor entităţi publice sau private. Acestui asalt mediatic este imperios necesar să i se opună toţi cei care activează în sectorul forestier, indiferent de care parte a baricadei se află. Ei depind unii de alţii, iar mai devreme sau mai târziu acest război va afecta fiecare domeniu din sector. Profesioniştii vor trebui să sancţioneze fiecare derapaj al oamenilor politici sau răuvoitori, iar implicarea lor este determinantă în ceea ce înseamnă crearea cadrului legislativ şi elaborarea strategiei forestiere naţionale. "Dacă avem 8,8 milioane m.c. tăieri ilegale, aşa cum se vehiculează în spaţiul public, cum este posibil ca administraţia silvică, cu peste 20.000 de angajaţi, cu răspundere gestionară pentru orice tăiere ilegală, să identifice în pădure prejudicii de doar 100.000 m.c. anual, iar toate organele de control, la care se adaugă sesizările populaţiei prin Serviciul 112 şi Inspectorul pădurii, să conducă la confiscări fizice - prin toate controalele - de sub 30.000 m.c.?" spunea Cătălin Tobescu, vicepreşedintele "Nostra Silva". Aceasta înseamnă că eficienţa măsurilor de control este în continuare foarte redusă, controlul fiind orientat numai spre transportatori şi procesatori şi nu către pădure. Eu, personal, am cerut, în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, organelor competente, ca acest control să se orienteze spre pădure, prin declanşarea unor controale încrucişate. De asemenea, am solicitat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor redimensionarea Corpului de Control din cadrul Departamentului Pădurilor, având în vedere că astăzi această structură deosebit de importantă este formată dintr-o singură persoană. În urmă cu 10 ani aici lucrau circa 30 de persoane. Să nu uităm şi de gradul înalt de profesionalism al angajaţilor Regiei Naţionale a Pădurilor, care pot, prin modificări de atribuţii, să îmbunătăţească activitatea de control în pădure. Se cunoaşte că cel mai mult lemn tăiat ilegal ajunge pe piaţa lemnului de foc pentru populaţie. Conform datelor din raportul furnizat de Institutul Naţional de Statistică, 3,5 milioane de locuinţe se încălzesc în România cu biomasă, consumul total fiind de 19,5 milioane tone. Din acest total de biomasă, biomasa forestieră reprezintă ponderea covârşitoare. Totalul biomasei forestiere legal exploatate - lemn de foc propriu-zis, la care se adaugă peleţi, lătunoaie şi rumeguş din prelucrarea lemnului - care ajunge la dispoziţia populaţiei este de maximum 11 milioane m.c. Diferenţa o reprezintă lemn tăiat ilegal, care alimentează această piaţă a lemnului de foc. Iată, în mod evident, aceasta este marea piaţă a lemnului tăiat ilegal. Inventarul Fondului Forestier Naţional este practic singura referinţă şi sursă de informaţii de încredere, când vorbim despre starea pădurilor. În declaraţia politică pe care am susţinut-o în Parlamentul României, în iunie 2016, am solicitat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să transforme acest aşa-numit serviciu de specialitate din cadrul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice într-o instituţie serioasă şi credibilă, care să ofere în cel mai elocvent mod date şi statistici necesare luării celor mai bune decizii pentru sectorul forestier. Până astăzi nu am primit nicio poziţie referitoare la acest aspect. Consider astăzi, mai mult decât oricând, că este nevoie ca toţi factorii decidenţi să sprijine acest sector în care îşi desfăşoară activitatea peste 160.000 de oameni, să înlăture anatema care, voit, a fost aruncată asupra silvicultorilor şi forestierilor din România, iar expresia "codru-i frate cu românul" să devină o realitate a spaţiului naţional românesc. Deputat al PNL Mureş, Cristian Chirteş.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule deputat.
				Vă rog, domnule Stănescu.
				Domnul Alexandru Stănescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu prezenta declaraţie politică, prin care vă solicit sprijinul pentru aprobarea Propunerii legislative, iniţiate în procedură de urgenţă, privind instituirea zilei de 10 octombrie drept Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti. Sunt de părere că prezenta lege, coroborată cu efectele pozitive, generate de modificările aduse Legii nr. 321 din 2009 privind comercializarea produselor agroalimentare, vor avea un efect pozitiv pe termen lung pentru producătorii agricoli, prin valorificarea produselor, precum şi stimularea acestora în direcţia susţinerii unei producţii calitative şi cantitative. În prezent, legea propusă spre aprobare are drept scop încurajarea producţiei româneşti, deoarece în această zi vor fi prezentate exclusiv produse de calitate autohtone, venite direct de la sursă. În ceea ce priveşte pregătirea Zilei naţionale a produselor agroalimentare româneşti, aceasta va fi organizată de către autorităţile publice centrale şi locale, celelalte instituţii ale statului, de către societatea civilă, precum şi persoane fizice, prin organizarea sau participarea la programe şi manifestări educative de voluntariat, cu caracter social sau ştiinţific, având scopul de a promova produsele agroalimentare româneşti şi câştigarea încrederii consumatorilor. Am considerat această lege extrem de necesară, deoarece în acest moment se înregistrează o serie de disfuncţionalităţi, la nivel legislativ, cu privire la promovarea produselor agroalimentare româneşti, iar acest aspect generează o funcţionare ineficientă a relaţiei dintre producătorii agricoli naţionali, zonali sau locali, drept furnizori şi consumatori finali. La final, doresc să întăresc ideea că prin acest act normativ putem contribui la îmbunătăţirea statutului producătorului român în lanţul alimentar scurt, dar mai ales vom încuraja consumul de produse agroalimentare autohtone şi tradiţionale. În acest sens, fac apel la bunăvoinţa colegilor mei deputaţi şi îi rog să mă sprijine în direcţia aprobării prezentului proiect legislativ. Agricultura românească are nevoie de sprijinul dumneavoastră. Mulţumesc. Deputat Alexandru Stănescu, PSD.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Da. Domnul Vulpescu.
				Domnul Ioan Vulpescu: Declaraţia mea se intitulează "O absenţă vinovată a Ministerului Culturii". Astăzi se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui George Coşbuc, unul dintre cei mai importanţi scriitori clasici ai noştri. Cu această ocazie, au fost organizate în judeţul Bistriţa-Năsăud şi la Academia Română o serie importantă de manifestări omagiale, menite să marcheze importanţa pe care opera lui George Coşbuc - poet, traducător, publicist - o are în literatura română şi în istoria culturală modernă a naţiunii noastre. Dacă Simpozionul ştiinţific de la Academia Română era de aşteptat să se desfăşoare la înalt nivel, dat fiind faptul că poetul George Coşbuc a fost membru al Academiei, iar forul cultural suprem nu a ignorat niciun moment aniversar al valorilor naţionale, surpriza au constituit-o complexele şi variatele manifestări organizate în judeţul Bistriţa-Năsăud - colocvii, recitaluri de poezie, vizite în locurile nemijlocit legate de biografia poetului, vernisaje de expoziţii şi lansări de carte - au marcat timp de o săptămână aniversarea unuia dintre scriitorii noştri clasici şi preţuirea pe care o acordăm operei sale. În tot acest frumos evantai de manifestări a răsunat, din păcate, şi o notă falsă. Este vorba despre absenţa desăvârşită a Ministerului Culturii. Niciuna dintre manifestări nu a beneficiat de participarea, ca organizator, a Ministerului Culturii. Totul a fost organizat de autorităţile locale, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, consiliile locale, primăriile, în colaborare cu Biblioteca Judeţeană George Coşbuc, cu Academia Română şi Uniunea Scriitorilor din România. Cazul mi se pare flagrant şi nu există nicio scuză pentru această absenţă, nici măcar scuza lipsei de strategie în domeniul cultural. Sunt lucruri peste care nu se poate trece şi această absenţă este unul dintre ele. Aniversarea a 150 de ani de la naşterea lui George Coşbuc are o deosebită semnificaţie, nu numai prin prisma valorii sale culturale naţionale, ci şi prin legătura lui nemijlocită cu pregătirea Marii Uniri care s-a realizat prin creatori ca George Coşbuc, născut în Transilvania, refugiat în România din cauza prigoanei antiromâneşti, şi devenit un mare scriitor al întregii naţiuni, întâi şi întâi ca unitate culturală. De la această mare aniversare a unităţii culturale, iată, Ministerul Culturii a lipsit. A lăsat totul pe seama autorităţilor locale, deşi aniversarea lui Coşbuc era incontestabil un eveniment cultural de importanţă naţională. Îmi permit să sper că nu acelaşi lucru se va întâmpla peste doi ani, în anul centenarului Marii Uniri, când se împlinesc şi 100 de ani de la moartea lui George Coşbuc. Cu riscul unei repetiţii, afirm încă o dată: cultura actuală şi viitorul ei nu se pot imagina fără temelia pusă în trecut de creatori precum George Coşbuc. E simplu să pui etichete şi să încerci să-i scoţi din cultura română, sub tot soiul de pretexte. Toţi trebuie să existe în interiorul ei, iar Ministerului Culturii îi revine obligaţia să facă posibilă această coexistenţă. A făcut aşa ceva? Mă tem că nu. Nu aş vrea ca acum Ministerul să se ascundă în spatele descentralizării, al autonomiei decizionale. Sunt evenimente în care implicarea Ministerului este obligatorie, face parte din menirea sa. Sper că nu ni se va spune că această absenţă este o dovadă de reformă în cultură. Gestionarea politicilor culturale naţionale înseamnă cu totul altceva şi mult mai mult decât acest reformism demagogic şi declarativ. În locul reformelor eşuate şi al guvernării prin crize e cazul să punem responsabilitatea faţă de valori şi competenţe şi respectul pentru identitatea culturală naţională şi europeană. Ioan Vulpescu, deputat, Colegiul nr. 13, Bucureşti.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Dragomir.
				Domnul Gheorghe Dragomir: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Timişoara - capitală culturală europeană în 2021. Când va putea şi Constanţa să intre într-o astfel de competiţie?". Oraşul Timişoara a fost desemnat, la finele săptămânii trecute, de un juriu internaţional, delegat al Uniunii Europene, capitala europeană a culturii în 2021. În competiţia finală pentru acest titlu s-au mai aflat oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare, după ce iniţial îşi depuseseră candidatura 14 oraşe din România. "Oraşul luminilor" este cel de-al doilea municipiu românesc care primeşte titlul de capitală culturală europeană, după Sibiu, în 2007, anul intrării României în Uniunea Europeană. Timişoara, care a candidat cu proiectul "Luminează oraşul prin tine", este recunoscută nu numai prin tradiţia sa, fiind, aşa cum sugerează şi ideea simbolică a proiectului, primul oraş din Europa continentală cu iluminare stradală electrică, dar şi pentru efervescenţa sa culturală actuală. Şi când spun efervescenţă culturală mă refer la faptul că oraşul găzduieşte anual între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale, dispune de 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 6 teatre, 4 muzee, o filarmonică şi o operă şi 14 galerii de artă contemporană. Voinţa, dedicaţia şi interesul autorităţilor locale timişorene pot fi un excelent exemplu şi pentru administraţia publică a municipiului Constanţa, oraşul care astăzi "se mândreşte", cu ghilimele de rigoare, bineînţeles, din păcate, cu cele mai ponosite aşezăminte de cultură din România, multe dintre ele în pragul distrugerii sau deja istorie. Când oare va putea Constanţa să intre într-o astfel de competiţie de talie europeană? Când oare municipiul Constanţa îşi va recăpăta faima, istoria şi patrimoniul cultural, grav lovit în ultimii ani de dezinteres şi incultură? Când oare Constanţa va fi în măsură să ne propună o ofertă culturală majoră? Oraşe precum Sibiu şi Timişoara ne dovedesc astăzi că un management profesionist poate genera avantaje substanţiale pentru o comunitate în domeniul cultural, social sau economic. Le poate schimba imaginea şi renumele în lume. Felicitări, Timişoara, pentru această reuşită! Gheorghe Dragomir, deputat al PNL, Constanţa.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamna Oprescu. Doamna Simona Bucura-Oprescu.
				Doamna Simona Bucura-Oprescu: Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, Onorată asistenţă, Vreau să fac o declaraţie politică cu privire la proiectele de finanţare pentru unităţile şcolare. Şcolile şi, de altfel, Ministerul Educaţiei trebuie să se concentreze pe pregătirea unor proiecte de calitate pentru accesarea celor 200 de milioane de euro, disponibile pentru reducerea şi prevenirea abandonului şcolar şi pentru atragerea de cadre didactice motivate în şcolile defavorizate. Exact în această perioadă, respectiv între 13 septembrie şi 15 noiembrie, se pot elabora şi depune de către şcoli proiectele pentru accesarea fondurilor europene din cadrul Programului Operaţional Capital Uman 2014-2020 - linia de finanţare "Şcoala pentru toţi", respectiv linia de finanţare "Profesori motivaţi în şcoli defavorizate". Pregătirea cererilor de finanţare este responsabilitatea managementului acestor şcoli şi nu este un demers care se realizează de pe o zi pe alta. Acest demers necesită timp, cunoaşterea nevoilor şcolii şi ale comunităţilor respective. Ministerul Educaţiei trebuie să comunice cu Ministerul Fondurilor Europene şi să nu bulverseze sau chiar să blocheze, prin organizarea subită a acestor concursuri pentru poziţiile de conducere a şcolilor, accesarea acestor finanţări, şi aşa lansate târziu de către Guvernul Cioloş, care pot rezolva o problemă extrem de gravă şi reală a României, abandonul şcolar, şi necesitatea unui sistem de educaţie sănătos şi guvernat de principii, în respect pentru copii, părinţi şi dascăli. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
				Doamna Ardeleanu.
				Doamna Sanda-Maria Ardeleanu: Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamnă, vă rog frumos să închideţi şi să deschideţi microfonul, că a rămas de mult aşa. Mulţumesc.
				Doamna Sanda-Maria Ardeleanu: Mi-am intitulat declaraţia politică de astăzi "Realitatea trebuie să provoace modificări ale Codului muncii". În urmă cu două săptămâni, la Suceava, o situaţie fierbinte scotea la suprafaţă necesitatea unor noi reglementări legislative. Minerii suceveni de la Exploatarea de uraniu Crucea au declanşat o serie de proteste, revendicările lor fiind complexe, însă principala problemă este faptul că, începând din decembrie 2015, mina a rămas fără piaţă de desfacere. Deşi au existat mai multe dezbateri între liderii de sindicat ai minerilor, reprezentanţii Companiei Naţionale a Uraniului, reprezentanţi ai Ministerului Economiei, vicepremierul Costin Borc implicându-se direct în soluţionarea conflictului de muncă, problema nu a fost rezolvată. Situaţia celor peste 500 de mineri de la Crucea aduce în prim-plan problema respectării contractelor colective de muncă. Pe această cale, salut activitatea intensă, desfăşurată în această perioadă de colegii parlamentari, membri în Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor, care dezbat propunerile de modificare a Codului muncii. La Suceava, am avut întâlniri cu preşedintele filialei locale a Blocului Naţional Sindical, în cadrul cărora am convenit asupra importanţei celor două proiecte de lege iniţiate de Blocul Naţional Sindical cu sprijin parlamentar, şi anume: Pl-x 559/2015 privind negocierile colective de muncă şi Pl-x 633 din 30 septembrie 2015 privind conflictele de muncă, proiecte pe care plenul Camerei Deputaţilor le-a retransmis la Comisia pentru muncă, spre dezbatere. Principiile acestor două acte normative pot fi relevante în modificarea eficientă a Codului muncii, fiind necesară producerea unor efecte care să avantajeze activitatea celor două părţi, angajatorul şi salariatul, urmând ca activitatea să se desfăşoare în cele mai bune condiţii şi în mod continuu. Am toată convingerea că membrii Comisiei pentru muncă analizează aspectele invocate de alianţele sindicale ca fiind importante atunci când se dezbat modificările aduse Codului muncii: reglementarea în detaliu a obiectivelor de performanţă; Astfel, obiectivele de performanţă fac obiectul negocierii colective, putând fi stabilite pe categorii de salariaţi, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, după caz; revizuirea reglementărilor privind aplicarea clauzei de neconcurenţă; Această clauză îşi va produce efectele pe parcursul executării contractului individual de muncă, părţile putând stabili aplicarea sa după încetarea contractului numai prin excepţie şi cu respectarea anumitor condiţii prevăzute de lege; abrogarea dispoziţiei potrivit căreia angajatorul poate dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii; modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective; Cu ocazia stabilirii ordinii de prioritate la concediere, nu vor putea fi utilizate criterii ce ţin de îndeplinirea obiectivelor de performanţă de către salariaţi. Concedierile colective sunt dispuse pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului. Astfel, nu se justifică stabilirea ordinii de prioritate la concedieri în funcţie de motive ce ţin de persoana salariatului; reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară; stabilirea regulii potrivit căreia salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar; reglementarea telemuncii. în fine, modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat. Stimaţi colegi, Fac un apel şi pe această cale către membrii Comisiei pentru muncă, pentru a aduce Codului muncii modificările necesare, în vederea protejării acelor categorii de salariaţi vulnerabili şi a eficientizării activităţii acestora în beneficiul angajatorului. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
				Domnul Aurelian Mihai.
				Domnul Aurelian Mihai: Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Discursul asupra stării economiei, de ieri, susţinut de premierul Cioloş în Parlamentul României, comparat cu alte discursuri pe această temă, în toate Parlamentele europene, vă spun că păleşte din start. Am trăit 11 ani în Spania. Nu o dată am urmărit la televizor, la fel ca şi alţi cetăţeni, ce înseamnă un discurs asupra stării economiei. Un discurs în care un premier nu se grăbeşte să ia avionul, un discurs foarte serios, în care parlamentarii, reprezentanţii cetăţenilor, votaţi de cetăţeni, îşi iau o zi, poate chiar două, pentru a discuta la modul serios asupra a ceea ce înseamnă starea naţiunii. Aşa se numeşte acolo: discurs asupra stării naţiunii. Ieri - şi am să încerc doar să mă limitez numai la ceea ce înseamnă diaspora, pentru că sunt reprezentantul diasporei, votat de către acei cetăţeni -, premierul Cioloş ne spunea foarte convingător cum a iniţiat un proiect - lăudabil, ca temă - de finanţare a intenţiei cetăţenilor români de a se întoarce acasă. Un proiect, evident, axat pentru cei care vor să-şi deschidă o afacere. A garantat 30 de milioane de euro, prin acest proiect, pentru milioane de cetăţeni. Numai la mine, în Colegiul Europa de Vest, avem 4 milioane şi ceva de români care au emigrat după căderea comunismului. Mă întreb dacă acest calcul este serios. Am 7 euro şi ceva pentru fiecare cetăţean. Mă întreb cum ar putea să se repatrieze acei oameni şi ce înseamnă până la urmă sprijin pentru diaspora. Trecând de această chestiune, mi-aduc aminte că vara acesta - vacanţă parlamentară, este adevărat -, Guvernul a dorit să facă o rectificare bugetară şi a efectuat-o. Dar în acea rectificare bugetară nu a cuprins în niciuna din temele respective înfiinţarea de noi consulate. De 3 ani şi jumătate insist ca în colegiul meu, cel puţin, şi în Statele Unite, în Miami, de pildă, să fie înfiinţate noi consulate. Şi dacă îmi aduc bine aminte, acum un an de zile, chiar preşedintele ţării, Iohannis, a decretat - şi bine a făcut - să fie înfiinţată, deci în septembrie 2015, reţineţi, 3 consulate: Stuttgart, Manchester şi Bari. Eu insist asupra acestui lucru încă din iarna 2012-2013, ca parlamentar. Încă de dinainte insistam, toţi românii din diaspora, ca în afara ţării să fie înfiinţate aceste consulate. Nu am văzut, în aproape 11 luni de zile, un proiect foarte serios, prin care acest guvern să-şi propună înfiinţarea acestor consulate. Nu mai vorbesc de altele, unde este nevoie. A treia chestiune, legată de tot ceea ce se întâmplă an de an, că dacă discutăm despre starea economică a naţiunii trebuie să fim foarte serioşi şi realişti. O bună parte din banii care intră în România, peste 4 miliarde de euro anual - şi verificaţi dumneavoastră, dacă doriţi, la Banca Naţională - acei bani intră din partea românilor din diaspora. O să închei imediat. An de an se repetă la graniţa de vest a României aceeaşi istorie, aceeaşi poveste urâtă în care oamenii aşteaptă cu orele la vamă să poată intra sau ieşi din România. Şi aici închei spunând doar atât: ceea ce s-a întâmplat acelei familii care sosea din Germania, cu un român mort în maşină, aşteptând trei ore şi jumătate pe acea căldură a lunii august să intre în ţară, acest lucru nu o să-l vedeţi dumneavoastră în nicio altă ţară. Este un mod ruşinos de a guverna România şi o spun cu amărăciune, pentru că acestui guvern i-am acordat votul meu de încredere, vot pe care l-au susţinut şi cetăţenii din diaspora, care sunt foarte dezamăgiţi. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
				Domnul Gheorghe.
				Domnul Florin Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Şcoala românească - vorbă multă, fapte puţine". Stimaţi colegi, Nu cred că există pe parcursul anului vreun moment mai emoţionant decât acela al începutului anului şcolar, în care primul clopoţel umple curţile şcolilor de copii, de părinţi şi de bunici. Nu este nici primul şi pare a nu fi nici ultimul an în care entuziasmul dispare de pe faţa tuturor atunci când intră în curtea şcolii şi văd pereţii cojiţi ai clădirilor sau şantiere începute, dar neterminate, spaţii verzi pline de ciulini, bănci şubrezite sau manuale degradate. De peste două decenii se vorbeşte mult despre şcoala românească, însă nu se face nimic concret. Putem spune "ghinion"? Nu, ci pur şi simplu dezinteres vădit al autorităţilor responsabile. A trecut un an de zile de când Guvernul raporta că peste trei mii de unităţi şcolare nu au avize igienico-sanitare, nu au toalete sigure sau aviz de protecţie împotriva incendiilor. Ce s-a făcut pentru a se remedia acest dezastru în care se află infrastructura şcolară? Mai nimic. De asemenea, au trecut ani buni de când se vorbeşte despre rezolvarea problemei manualelor şcolare şi chiar despre digitalizarea acestora. Ce s-a făcut în acest sens? Tot mai nimic. Şi acest an şcolar a debutat tot cu o degringoladă totală în privinţa editării şi distribuirii manualelor şcolare. Unele s-au tipărit, altele nu, unele s-au distribuit, altele nu. Soluţia autorităţilor pare să fie aceeaşi din ultimii ani - "Părinţi, daţi fuga în magazine şi cumpăraţi manuale dacă vreţi ca elevii să aibă după ce învăţa" Dar, oare, toţi părinţii din ţara noastră îşi pot permite să cumpere, din banii lor, manuale, scaune, băncuţe şi chiar să zugrăvească sălile de curs? Ştim cu toţii răspunsul. O zicere cu rădăcini biblice spune că "Oamenii mari nu se nasc neapărat în case mari". În această logică, ar trebui să ne preocupăm ca toţi copiii din România să aibă aceleaşi condiţii în şcoală şi aceeaşi uşurinţă de a ajunge de acasă la şcoală. Din păcate, nu vor trece multe zile până când vom afla din nou că unii copii străbat în continuare zeci de kilometri pe jos, peste dealuri şi prin păduri sau chiar pe marginea şoselelor, doar ca să ajungă la şcoală. Ne vom minuna, din nou, că micuţii stau în clasă cu mănuşi şi fular şi că la ei manualele ajung la începutul viitoarei vacanţe de vară. Dragi colegi, Şcoala, ca şi sănătatea, nu se face fără bani, fără o susţinere bugetară serioasă. Ca şi în sănătate, o parte din bani sunt necesari pentru refacerea infrastructurii şcolare, a bazelor şi cluburilor aferente acestora. De asemenea, chiar dacă salarizarea din domeniul educaţiei a suferit salturi calitative în ultimii doi ani, dascălul tot la coada clasamentului rămâne. Vrem dascăli de valoare la catedră, trebuie să asigurăm o salarizare care să nu mai stimuleze migraţia acestora către sectoare economice unde salariile sunt superioare. Mulţi o să spună ... dar de unde bani!? Bani sunt, stimaţi colegi. Mi-ar lua o jumătate de oră să enumăr sursele de finanţare care ar putea sta la baza finanţării unui învăţământ de calitate pentru copiii noştri, pentru viitorul ţării noastre. Ceea ce lipseşte este voinţa reală de a investi în viitor şi definirea educaţiei ca prioritatea noastră, lucru care trebuie demonstrat doar prin fapte. Florin Gheorghe, deputat al PSD. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Deaconu.
				Domnul Mihai Deaconu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Câtă pădure mai are ţara asta?". De mii de ani tăiem copaci, mai mult ilegal decât legal, provocând pagube irevocabile asupra mediului înconjurător, asupra următoarelor generaţii. Deşi toată lumea vorbeşte despre necesitatea protejării fondului forestier, ritmul este lent în ceea ce priveşte prevenirea şi sancţionarea infracţiunilor de tăiere şi comercializare a lemnului. Mai interesate de această problemă se dovedesc a fi organizaţiile nonguvernamentale care fac statistici, rapoarte şi sesizează autorităţile ori de câte ori constată o suspiciune. În acest sens, în cercetările Greenpeace, judeţul Argeş este cotat ca fiind judeţul cu ponderea cea mai mare din totalul cazurilor de tăieri ilegale sesizate la nivel naţional, şi anume 12,85%, încă din 2009, însă cantitatea de lemn nu este la fel de mare ca în judeţele Cluj, Alba sau Maramureş. În ceea ce priveşte numărul de cazuri soluţionate în urma trimiterii în judecată, judeţul nostru se află în primele 10. România pierde 3 hectare de pădure pe oră, 62 de cazuri de tăieri ilegale înregistrându-se în fiecare zi, iar valoarea prejudiciului a ajuns la 230.937.047 lei. "Conform indexului de Performanţă în Schimbări Climatice 2016, România se plasează în clasament pe o poziţie mai bună decât în anii trecuţi, însă acest lucru se datorează regresului înregistrat de alte ţări şi a unor statistici oficiale ce nu iau în calcul economia subterană", sursa Agerpres. În judeţul nostru zilnic sunt văzute transporturi de lemn din zona munţilor Făgăraş, însă controalele organismelor de specialitate sunt cu siguranţă insuficiente, precum şi numărul amenzilor aplicate până acum. În 2013, o ştire privind tăierea ilegală a peste 900 de hectare de pădure dintr-o zonă de protecţie din judeţul Argeş atrăgea atenţia Ministerului Mediului, fiind sustras lemn în valoare de 63 de milioane de lei. Cu toate acestea, în judeţul Argeş încă au mai fost identificate de activiştii Greenpeace 845 de hectare de păduri seculare în munţii Făgăraş, care urmează a fi incluse în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, suprafaţa diminuându-se în ultimii 10 ani cu 40%. Modificările legislative adoptate anul acesta de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor sunt un început şi înăspresc pedepsele pentru tăierea şi exploatarea ilegală a lemnului, dar constat că nu este suficient, atâta timp cât autorităţile nu întreprind controale riguroase în vederea aplicării legii. Vă mulţumesc. Deputat Mihai Deaconu, Circumscripţia electorală nr. 3 Argeş.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnule Guran, vă rog.
				Domnul Virgil Guran: Mulţumesc, domnule preşedinte. Acum trei ani şi jumătate, patru ani, când USL-ul pregătea programul de guvernare, s-a discutat despre relaxarea fiscală. Atunci, cel puţin eu, probabil şi alţi colegi, au ridicat următoarea problemă, referitor la ce se va întâmpla în momentul în care se realizează această relaxare fiscală. Un lucru foarte bun, un lucru de lăudat, deci indiferent de ce discutăm, această relaxare fiscală a fost foarte importantă. Dar în acelaşi timp am pus problema că dacă nu vom face ceva pentru creşterea producţiei interne, pentru că imediat după relaxarea fiscală urmează logic o creştere a consumului, vom ajunge să importăm mai mult. Acest lucru s-a şi întâmplat. Am văzut şi ieri, în raportul prezentat de primul-ministru, că importurile au crescut mult mai mult decât exporturile. Ce înseamnă acest lucru? Acest lucru nu înseamnă deloc o dezvoltare economică a României. Acest lucru înseamnă, de fapt, că dăm amărâţilor din Franţa, Germania şi aşa mai departe de lucru, le plătim produsele şi le consumăm în România. Oare de ce nu reuşim să ducem până la capăt o măsură bună, de ce nu gândim în totalitate ceea ce avem de făcut? Stau să mă întreb, câţi pricep de fapt acest sistem, câţi dintre cei care conduc această ţară la un moment dat, care conduc un guvern la un moment dat, pricep aceste mecanisme şi ştiu să le aplice? Este al doisprezecelea ceas, dar cred că este important să gândim ce facem pentru stimularea producţiei interne. Se ştie foarte bine ce avem de făcut, dar trebuie doar să aplicăm, să avem puterea să aplicăm, să înţelegem sistemul şi să numim oamenii care sunt în stare să realizeze acest sistem. Este atât de simplu, dar pentru noi, pentru români, este de multe ori imposibil, pentru că nu avem curajul să rezolvăm problemele tranşant şi să recunoaştem meritul unui om, indiferent de la ce partid este, să-l susţinem şi să rezolvăm aceste probleme. Sper, totuşi, ca viitorul guvern să rezolve şi această problemă. De fapt, sperăm de vreo 26 de ani, dar din păcate nu s-a rezolvat aproape nimic. Vă mulţumesc. Deputat PNL de Prahova, Guran Virgil.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Clement Negruţ.
				Domnul Clement Negruţ: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Reanimarea USL". Stimaţi colegi, Am sperat la fel ca cei mai mulţi dintre români că USL e mort şi rămâne aşa, deoarece România a rămas cu răni destul de urâte după guvernarea dezastruoasă a acestei minciuni politice numită USL. Din păcate, fiara este doar adormită şi din când în când îşi mai arată colţii, dându-ne de înţeles că interesele comune ale celor care o susţin vor face ca acest organism să funcţioneze în continuare. Vedem colţii USL-ului de fiecare dată când, în ciuda declaraţiilor vehemente, exponenţi ai PSD şi PNL îşi arată susţinere reciprocă sau slujesc în acest scop, un scop însă diferit de cel al cetăţeanului român. Să nu uităm evenimentele din Parlament, când penalii din cele două partide, PSD şi PNL, miruiţi sau nemiruiţi erau scăpaţi de rigorile legii de către parlamentarii celor două partide. Recent, fantoma USL s-a manifestat din nou, de data aceasta prin vocea "socio-tehnocratului-democrat" Dîncu Vasile, care într-o emisiune televizată, prevestea dispariţia comunelor şi a judeţelor, după o strategie demnă de "profesorul" său Octav Cozmâncă, o strategie PSD de reorganizare administrativă pe modelul "se schimbă totul, dar rămâne aşa cum este". Nu insist foarte mult pe acest subiect. Un alt porumbel ieşit din gura marelui guru PSD este de luat în seamă. În opinia Domniei Sale, un guvern PSD ar putea salva România, bineînţeles alături de PNL, după alegerile parlamentare şi bineînţeles doar cu el vicepremier. Doar nu i s-a făcut rău aşa, de pomană la instalarea Guvernului Cioloş şi a trebuit să fugă în toiul nopţii pe o uşă laterală din Parlament, motivul real fiind acela că trebuia schimbat programul de guvernare, astfel încât să nu avem alegeri în două tururi la primari în 2016. Cine altul era mai potrivit să fie omul de legătură a baronilor PSD şi PNL cu guvernarea Cioloş, altul decât domnia sa? Deci în opinia domnului Dîncu vom avea un guvern garnisit cu PSD-işti şi PNL-işti şi uşor asezonat cu tehnocraţi, condus de către "omul nimănui" din România, Dacian Cioloş, secondat de către "omul multora" din România, Vasile Dîncu. Halal să ne fie! Acum, cu certitudine, domnul preşedinte Iohannis nu este străin de aceste scenarii, nu de alta, dar este mult mai liniştit când are ceva deja pregătit. Să nu uităm că domnia sa trebuie să întoarcă un favor celor care au născocit USL, fiind propus de către aceştia prim-ministru în sediul GRIVCO, sub atenta supraveghere a lui Dan Voiculescu. Sper să înţeleagă domnul Iohannis că, punând stânga lângă dreapta, eşti cu mâinile legate, nu se poate face nimic. Îmi pun speranţa într-un moment de maximă gândire a domnului Iohannis şi să înţeleagă că locul PSD nu este la guvernare. A făcut destul rău României. Valorile de dreapta trebuie să fie stindardul guvernării viitoare în România. Domnul Vasile Dîncu făcea referiri şi la Partidul Mişcarea Populară, care în opinia lui nu ar avea o influenţă prea mare, chiar dacă va intra în Parlament. Domnul Dîncu se pare că nu a fost atent la modul în care a evoluat Partidul Mişcarea Populară şi nici nu poate să vadă în perspectivă. Îi sugerez domnului Dîncu să nu poarte grija Partidului Mişcarea Populară. Nu este prima dată când ne luptăm cu USL-ul. Am mai făcut acest lucru şi ştim cum trebuie să procedăm. Scopul nostru nu este să luptăm împotriva USL-ului, ci pentru drepturile românilor şi pentru un viitor mai bun al cetăţenilor acestei ţări. Cu puterea pe care o avem vom lupta în Parlament sau oriunde va fi nevoie pentru a împiedica abuzurile USL-ului şi ale celor care îşi urmăresc doar propriile interese. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule deputat.
				Doamna Intotero.
				Doamna Natalia-Elena Intotero: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Declaraţie politică: "Ordonanţele de urgenţă guvernamentale nu pot substitui o lege unitară". Haosul creat în sistemul de salarizare bugetar, prin adoptarea de către Guvernul tehnocrat a celor două ordonanţe de urgenţă, respectiv nr. 43 şi nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016 tinde să devină o stare de fapt permanentă. Cadrele sanitare care lucrează în unităţi sanitare din municipiul Brad, oraşul Simeria, municipiul Orăştie, judeţul Hunedoara, mi-au făcut cunoscute neclarităţile conţinute în cele două acte normative, dar şi inechităţile pe care acestea le generează. Din păcate, însă, lucrurile nu s-au oprit aici. Ulterior, magistraţii hunedoreni şi-au prezentat propriul punct de vedere, considerându-se discriminaţi. De asemenea, nemulţumiri vin şi din partea altor categorii sociale din educaţie, funcţionari publici, dar suntem în faţa unei situaţii de criză mult mai grave. După cum deja ştiţi şi dumneavoastră, Guvernul Cioloş se confruntă în prezent cu nu mai puţin de patru mari conflicte sociale în societatea românească. Cu excepţia protestului transportatorilor, care a blocat în ultimele săptămâni şoselele de centură ale marilor oraşe şi are la bază războiul cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, celelalte trei reclamă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, prin care guvernul tehnocrat a reaşezat salariile în sistemul bugetar. Şi mă refer aici la protestul medicilor, programat să culmineze cu o grevă generală în 31 octombrie, la cel al magistraţilor, ale căror cereri sunt sintetizate în documentul programatic intitulat Memorandumul privind justiţia, semnat de către sute de magistraţi din toată ţara, şi la cel anunţat deja de către sindicatele din penitenciare şi programat să aibă loc în luna octombrie. Amploarea acestui val de nemulţumiri demonstrează clar că soluţia adoptată de către guvernul actual, de a ajusta pe bucăţi sistemul de salarizare bugetar, nu a fost o soluţie bună şi că multe ordonanţe de urgenţă adoptate în paralel creează discrepanţe salariale inacceptabile între diferitele categorii profesionale. Şi ne întoarcem într-un punct în care am fost deja. Singura soluţie viabilă este o lege unitară a salarizării, care a fost concepută, a fost discutată şi a fost agreată de sindicate, dar care nu a mai apucat, din păcate, să fie depusă în Parlament de către Guvernul precedent. Acum este rolul Parlamentului României ca, prin puterea legislativă, să repare astfel de erori. De aceea, vă propun, stimaţi colegi, ca împreună să ne unim eforturile, competenţele, pentru a da o rezolvare cât mai bună, dincolo de doctrinele politice. Sunt convinsă că oamenii afectaţi de către aceste măsuri au votat în primul rând un set de valori şi nişte principii echitabile. Vă mulţumesc. Natalia-Elena Intotero, deputat al PSD Hunedoara.
				(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor.)
				Domnul Florin Iordache: Doamna Cherecheş, Grupul PNL, vă rog.
				Doamna Florica Cherecheş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Toată lumea admite că sunt probleme în învăţământul românesc, că acesta nu este corelat cu piaţa muncii, că s-au făcut greşeli şi că este nevoie de o reformă radicală, cât mai urgent. Azi doresc să aduc în atenţia dumneavoastră problema stagnării dezvoltării, ba chiar a degradării şi politizării excesive a învăţământului românesc în ultimii 20 de ani, la care PSD şi-a adus din plin aportul. Că PSD-ul nu suportă să piardă controlul învăţământului şi că nu doreşte cu niciun chip depolitizarea sistemului, o dovedeşte ultima ispravă a preşedintelui Comisiei pentru învăţământ din Senat, doamna Ecaterina Andronescu. Pentru a avea cvorumul necesar adoptării unui amendament prin care se amâna concursul pentru directorii de şcoli, a fost fraudată semnătura senatorului PNL Dumitru Oprea, astfel încât proiectul de lege să poată fi pus urgent în dezbaterea Senatului şi votat de majoritatea PSD. Din păcate pentru învăţământul românesc, PSD nu ezită să apeleze la metode corupte ca să-şi atingă obiectivele, demonstrând astfel lipsă de responsabilitate şi încălcând orice principii de etică sau interes naţional. Acestea demonstrează disperarea de a menţine controlul asupra sistemului educaţional românesc. Fapta aceasta aduce o nouă şi gravă atingere imaginii Parlamentului, implicit a noastră, a tuturor. De aceea, salut iniţiativa colegilor senatori PNL de a solicita retrimiterea la comisie a acestui proiect, pentru a fi dezbătut cum se cuvine, a cere înlocuirea doamnei Andronescu de la şefia comisiei şi a depune o plângere penală pentru a elucida împrejurările în care a apărut acea semnătură falsă. Doamna senator Andronescu, din poziţia de preşedinte al comisiei, care are ultimul cuvânt în ceea ce priveşte proiectele legislative pe învăţământ, controlează din umbră învăţământul românesc şi face modificări legislative care sunt favorabile intereselor partidului din care face parte, sprijinind, dacă interesele o cer, chiar şi frauda intelectuală şi lipsa de corectitudine. Ordonanţele de urgenţă nr. 94/2014 şi nr. 4/2016, care oferă posibilitatea celor care deţin titlul de doctor de a renunţa la acesta, fără a explica motivul renunţării, sunt alte exemple de acte legislative care răspund unor interese private sau de grup. Decizia de desfiinţa şcolile profesionale s-a dovedit, de asemenea, nocivă şi are încă efecte asupra corelării ofertei şcolare cu nevoile pieţei muncii şi integrării tinerilor pe piaţa muncii. Astăzi, de la această tribună a Parlamentului României, doresc să atrag încă o dată atenţia asupra acţiunilor nocive pentru învăţământ ale PSD-ului şi ale doamnei preşedinte Andronescu, şi nu mă refer doar la cele de săptămâna trecută, ci la toate modificările toxice din ultimele două decenii. La final, doresc să vă las cu o temă de meditaţie: nu aveţi pe conştiinţă destinele a zeci sau chiar sute de mii de tineri care nu au avut dreptul la un viitor pe măsura capacităţilor lor intelectuale, datorită acţiunilor dumneavoastră de a distruge sistematic sistemul de învăţământ din România? Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc, doamna deputat.
				Îl invit, în continuare, din partea Grupului UDMR pe domnul Antal István. Se pregăteşte, de la Grupul PNL, domnul Vasile Gudu.
				Domnul Antal István: Doamnelor şi domnilor colegi, Voi prezenta o "Declaraţie politică privind situaţia certificării culturilor de biomasă". După cum se ştie, în ultimii opt ani s-a consolidat şi în România o nouă ramură producătoare, cu componentele ei primare. Este vorba de producţia de resurse energetice din biomasă, a cărei componentă primară o constituie culturile agricole de biomasă pe terenurile agricole neutilizabile pentru altceva, plante energetice şi culturi forestiere cu cicluri scurte de producţie. Această industrie, în pofida faptului că a fost promovată ca noutate pe paleta culturilor agricole, s-a dezvoltat aproape exclusiv din resurse private ale fermierilor şi investitorilor, din profit. O estimare a evoluţiei, efectuate de către o publicaţie cu profil economic, este evidenţiată în mai multe locuri, iar actualmente ultimele statistici din 2014 arată că în 38 de judeţe, peste 416 fermieri au cultivat o suprafaţă de peste 5.000 de hectare, şi această creştere nu ar fi fost posibilă fără implicarea activă a câtorva investitori, oameni de afaceri, precum şi a unor organizaţii profesionale din domeniul energiei verzi. În prima perioadă producţia de biomasă a fost certificată şi estimată de către direcţiile agricole, în baza Ordinului MADR nr. 46/2012 privind aprobarea procedurii de emitere a certificatului de origine pentru biomasa provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibili sau materie primă pentru producţia de energie termică şi electrică. Însă în data de 9 august anul curent a fost publicat Ordinul Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1534 privind aprobarea procedurii de emitere a certificatelor de origine pentru biomasa provenită din silvicultură şi industriile conexe şi utilizată în producerea de energie termică şi electrică din surse regenerabile de energie, în care certificarea cantităţii de biomasă devine anevoioasă, costisitoare. În plus, de la Ministerul Agriculturii competenţa revine mai nou ocoalelor silvice zonale care nu au avut până acum nicio legătură cu producţia agricolă de biomasă. Mai mult, această sintagmă "silvicultură şi industriile conexe" ascunde în realitate o inducere grosolană în eroare. Cum putem numi producţia de biomasă agricolă ca industrie conexă a silviculturii? Acest fapt ne-a fost semnalat de mai multe asociaţii, printre care şi Asociaţia Green Energy, o asociaţie patronală de ramură care promovează industria de resurse regenerabile de energie şi administrează clusterul Green Energy, specializat pe construirea de reţele de afaceri şi care a promovat mai multe proiecte europene şi bilaterale pentru utilizarea biomasei. Considerăm că acest ordin nu a fost supus unei dezbateri corecte şi nu a parcurs etapele prevăzute de lege pentru transparenţa decizională, iar în versiunea în consultare culturile energetice agricole nu apăreau. Astfel, solicităm scoaterea acestor culturi agricole din ordinul emis pentru silvicultură şi industriile conexe, respectiv folosirea vechiului ordin pentru estimarea cantităţii de biomasă agricolă produsă. În încheiere, permiteţi-mi să vă întreb cine are interesul să blocheze, să birocratizeze în plus această activitate pornită corect de către investitori privaţi şi mă gândesc şi la faptul că poate aceste bariere inutile au blocat şi Proiectul de Lege privind culturile energetice depus de subsemnatul de mai bine de cinci ani. Şi profit de ocazie - că este şi domnul preşedinte - solicităm ca această lege care se află pe ordinea de zi de mai mult timp, cu propunere de respingere de către Comisia pentru agricultură, în pofida faptului că acest guvern susţine, după informaţiile mele, acest proiect de lege, să fie retrimis la comisie pentru refacerea raportului în mod corect. Vă mulţumesc. Antal István, deputat de Harghita, UDMR.
				Domnul Florin Iordache: Grupul PNL, domnul Gudu, vă rog.
				Domnul Vasile Gudu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Reducerea decalajelor dintre România şi alte state membre ale Uniunii Europene în sectorul agricol". Previziunile de angajare pentru al III-lea trimestru al anului 2016 în sectorul agricol românesc nu sunt deloc bune. Puterea de angajare în sectoarele agriculturii, silviculturii, vânătorii şi pescuitului este cu un punct procentual mai slabă decât în trimestrul al II-lea al anului curent şi cu patru puncte procentuale mai slabă decât în acelaşi trimestru al anului trecut. Acest fapt ar trebui să tragă un semnal de alarmă, fiind un indiciu clar că sectorul agricol nu doar că nu înregistrează nicio creştere, dar nici măcar nu stagnează, situaţia din sector dând semne de înrăutăţire atât timp cât nu se încearcă ocuparea forţei de muncă, în ciuda faptului că există oameni interesaţi. Cunoaştem cu toţii problemele majore din agricultură şi suntem conştienţi că dificultăţile cu care s-au confruntat agricultorii în ultimul an au dus la scăderea într-o oarecare măsură a dorinţei de angajare a unor noi lucrători în sector. Există o preocupare la nivelul Comisiei Europene cu privire la utilizarea unor măsuri pentru a crea noi locuri de muncă în zonele rurale şi pentru a face mai viabile locurile de muncă existente. Tendinţa de reducere a forţei de muncă din agricultură s-a consolidat de-a lungul timpului, iar lucrătorii au migrat către locuri de muncă din alte sectoare, în oraşe şi municipii. Politica agricolă comună oferă o serie de instrumente care sprijină maximizarea oportunităţilor generale de ocupare a forţei de muncă în zonele rurale, atât în sectorul agricol, cât şi în alte sectoare. Totodată, plăţile directe acordate anual fermierilor, în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro pe an, oferă o protecţie de bază a veniturilor din agricultură împotriva şocurilor specifice la care este expus acest sector. Aceste plăţi pot fi utilizate, totodată, şi pentru investiţii. Astfel, se pot evita pierderile inutile de locuri de muncă. Instrumentele de piaţă pot acţiona pentru a completa efectul stabilizator al plăţilor directe în perioade de criză. În cadrul politicii de dezvoltare rurală, pot fi utilizate o serie de măsuri pentru a crea noi locuri de muncă în zonele rurale şi pentru a face mai viabile locurile de muncă existente atât în sectorul agricol, cât şi în afara acestuia. Aceste măsuri includ sprijinul pentru investiţii, formare, start-up-uri (inclusiv pentru tinerii fermieri), diversificarea în noi activităţi comerciale, dezvoltarea tehnologică şi infrastructurile la scară mică, inclusiv infrastructurile de bandă largă. Este important ca statele membre ale Uniunii Europene să profite din plin de mulţimea de instrumente disponibile, în special în cadrul programelor de dezvoltare rurală, pentru a aborda tendinţele în materie de ocupare a forţei de muncă, specifice propriilor teritorii. Comisia Europeană are soluţii în ceea ce priveşte reducerea decalajelor din sectorul agricol. Rămâne la latitudinea Guvernului român să fructifice aceste fonduri în interesul fermierilor, pentru a reduce decalajele dintre România şi alte state şi, mai ales pentru a avea o agricultură performantă. Vă mulţumesc. Vasile Gudu, deputat PNL de Tulcea.
				Domnul Florin Iordache: Din partea Grupului UNPR, domnul Adrian Mocanu.
				Domnul Adrian Mocanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică se numeşte "O situaţie gravă". Aduc în atenţia Camerei Deputaţilor o situaţie gravă care se petrece la Primăria Municipiului Buzău şi care are un impact dur asupra câtorva sute de angajaţi ai Poliţiei Locale. Pretinzând că are în vedere aducerea la bugetul local a unor lichidităţi necesare efectuării de investiţii în municipiu şi arogându-şi menirea de a îndrepta o serie de presupuse ilegalităţi comise de fosta conducere a unităţii administrativ-teritoriale, noul primar al municipiului Buzău, Toma Constantin, a anunţat că va disponibiliza sute de angajaţi ai Poliţiei Locale, pe considerentul că ar fi fost angajaţi ilegal. Această concluzie nu are suport juridic şi administrativ, prezintă posibilităţi de interese ascunse care pot favoriza firmele private de securitate şi loveşte direct condiţiile de trai ale celor implicaţi. Domnul primar şi-a făcut din subiectul respectiv o campanie de imagine în toată regula, campanie instrumentată şi prin folosirea unor neadevăruri în declaraţiile publice făcute pe acest subiect. În profund dezacord cu realitatea, Toma Constantin a afirmat ca poliţiştii locali au salarii uriaşe, care depăşesc peste 3000 de lei. Acţiunile domnului primar în acest caz sunt abuzive, ilegale şi trebuie să înceteze. Însă, dincolo de aspectele legale ale chestiunii, care vor fi lămurite în instanţa de judecată, situaţia de la Buzău este importantă mai ales în ceea ce priveşte soarta celor câteva sute de oameni afectaţi de interesele noului primar. Este inadmisibil să câştigi alegerile locale promiţând crearea de locuri de muncă doar pentru ca, după finalizarea campaniei electorale, să începi să dai oamenii afară, fără suport legal. M-am întâlnit cu peste 80 de reprezentanţi ai Poliţiei Locale Buzău, care au reclamat abuzurile grave săvârşite de primarul PSD, Toma Constantin. Aceştia au reclamat faptul că primarul Toma face personal presiuni asupra directorilor unităţilor şcolare din municipiul Buzău, cerându-le rezilierea contractelor cu Poliţia Locală. Acest fapt este inadmisibil, excede în mod clar competenţelor primarului şi se constituie într-o faptă care poartă numele de abuz în funcţie. În lumina sesizărilor poliţiştilor locali, semnalele publice potrivit cărora Toma Constantin încearcă favorizarea unor firme de pază pentru obţinerea de contracte cu instituţiile publice capătă formă şi credibilitate. Având în vedere că acest caz are implicaţii grave ce ţin de siguranţa cetăţeanului, este nevoie de o mediere legală şi instituţională a situaţiei pentru ca abuzurile de la Buzău să înceteze. Cer încă o dată primarului Toma Constantin, şi de la tribuna Camerei Deputaţilor, să se ocupe cu adevărat de gestionarea administraţiei publice locale şi să lase la o parte ilegalităţile şi jocurile cu evidente mize financiare. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat Mocanu Adrian, PMP.
				Domnul Florin Iordache: Doamna Andreea Paul, care s-a înscris mai târziu.
				Doamna Maria-Andreea Paul: N-aveam cum să mă înscriu înainte să aveţi emisiunea de aseară. Aşadar, astăzi vă răspund printr-o declaraţie politică. Patru ani de guvernare cu Dragnea ar fi un dezastru, după alţi 15 ani cu PSD în ultimul sfert de veac, care au încetinit pe drept cuvânt dezvoltarea României. Domnul Florin Iordache a indicat acest drum al României pe care îl propune Partidul Social Democrat. E bine că a făcut-o aseară şi a dezvăluit adevărul. Dragnea a strigat ieri în Parlament slogane lipsite de conţinut. Ştim că domnul Dragnea încearcă să adune numeroşii miliardari de stânga care dau o culoare politică roşiatică baronilor PSD locali, cu elicoptere la stradă şi la scară. De ce ar avea nevoie România de asemenea politicieni? Ar fi o întoarcere în timp, ar fi o ieşire din decor a României. Atenţie! În teritoriu, în judeţe, unii se pregătesc pentru o asemenea Românie. Mecanismul perfect uns în anii ce au trecut al PSD. Un mecanism perfect uns şi pregătit să macine iarăşi potenţialul economic al României în anii care vor urma, la fel cum a guvernat 15 ani în ultimul sfert de veac. O viitoare Românie condusă cu calm şiret de condamnatul definitiv în instanţă, Liviu Dragnea, ar fi un dezastru. Şi acum să trec şi la tema pe care mi-am propus-o pentru această dezbatere politică, şi e vorba despre unul dintre marile paradoxuri economice care trebuie reglate urgent. Excedentele lăsate la bunul-plac al unor autorităţi publice ale statului, cum este de pildă cazul ANCOM, ANRE, ASF, ANL, BNR, ROMATSA etc., în condiţiile în care acestea încasează diverse taxe, fie că e vorba de taxe de spectru, de exploatare, comisioane sau subvenţii, ele aparţin statului român, şi nu conducerii şi nici angajaţilor acestor instituţii. La noi avem de-a face cu state în stat. Se ajunge în situaţia în care la aceste autorităţi conducerea şi angajaţii beneficiază de salarii uriaşe şi diverse alte avantaje disproporţionate mult faţă de dezvoltarea economiei noastre şi bunele practici europene în domeniu, fără să existe o justificare reală. În mod normal, excedentele ar trebui virate la bugetul statului, iar pentru cheltuielile şi avantajele conducerii şi personalului acestor autorităţi ar trebui făcute analize judicioase şi introduse mecanisme transparente de alocare în limite rezonabile cu bunele practici internaţionale în domeniu. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Doamna Ana Birchall, Grupul PSD, vă rog.
				Doamna Ana Birchall: Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Fiecare început ne oferă oportunitatea de a ne reinventa şi de a construi pe o fundaţie puternică, neerodată de greşelile trecutului. Atunci când pornim la un nou drum, nutrim speranţa că suntem mai puternici şi mai înţelepţi prin prisma experienţelor acumulate şi a obstacolelor întâmpinate. În această atmosferă debutează şi noul an şcolar în care speranţa, dorinţa de mai bine şi responsabilitatea faţă de generaţiile care vin ne unesc în demersul de a transforma realmente educaţia într-o adevărată prioritate pentru noi. Ne revine astfel sarcina de a căuta cele mai bune politici şi soluţii pentru ca acest domeniu vital oricărei naţiuni să cunoască progrese semnificative. Stimate colege, Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi reprezintă un îndemn la unitate de viziune şi de decizie atunci când vorbim despre educaţia copiilor noştri. Aşa cum bine ştiţi, am fost dintotdeauna un susţinător al ideii conform căreia domeniul educaţiei se înscrie pe o axă ce trebuie abordată într-un registru transpartinic. De aceea, încă din 2005 am iniţiat Pactul Naţional pentru Educaţie şi m-am luptat tocmai pentru ca educaţia să fie scoasă din catacombele politicii, fiind un domeniu de siguranţă naţională. Educaţia joacă un rol cardinal în orice proiect strategic, pentru că de performanţa generaţiilor viitoare depinde realizarea promisiunilor de mai bine, altminteri sistemul inversat de valori va deveni oglinda neputinţei noastre. Este foarte important să oferim copiilor noştri cele mai bune condiţii pentru o educaţie riguroasă şi temeinică, dar este la fel de important să oferim stabilitate, predictibilitate şi coerenţă de poziţionare pe termen mediu şi lung pentru a avea performanţă. Îmi vin în minte cuvintele lui Aristotel, unul dintre marii dascăli ai umanităţii, care spunea, citez: "Cei care educă copiii sunt demni de mai multă onoare decât cei care le dau viaţă; de aceea pe lângă viaţă, dăruiţi copiilor şi arta de a trăi bine, educându-i". Mă alătur acestui îndemn pentru că, în opinia mea, educaţia ar trebui să fie în primul rând legată de valori. Şcoala nu ar trebui numai să informeze, ci să şi formeze, în special caractere. Înainte de a dori să transmitem un set de cunoştinţe copiilor noştri, cred că ar fi necesar să le transmitem valorile care îi fac să fie în primul rând oameni. Investiţia în educaţia generaţiilor viitoare este o investiţie în viitorul nostru ca naţiune. Alături de buget, viziune, programe educaţionale şi pacte naţionale pentru educaţie, care cu siguranţă sunt necesare, şi pentru care am pledat activ, inclusiv de la această tribună, cred că avem nevoie, în egală măsură, de o fundaţie solidă pe care să putem transpune valorile primite de la părinţii şi bunicii noştri, pe care avem datoria să le transmitem mai departe. Fără această bază orice investiţie este sortită eşecului. Deşi educaţia este cea mai bună zestre pe care o putem oferi unui copil, nu orice fel de instruire este şi eficientă. Tocmai de aceea este esenţială cunoaşterea şi interiorizarea unui set de valori care să îi ajute pe copii să se dezvolte în tinerii de mâine. Din acest motiv susţin cu fiecare ocazie necesitatea de a avea în spaţiul românesc un sistem axiologic bine definit, care să poată fi transmis cu naturaleţe de la o generaţie la alta, acest sistem fiind foarte bine definit. Mai mult decât atât, copiii noştri au nevoie de stabilitate, de predictibilitate şi de coerenţă în procesul de instruire şi în politicile educaţionale. Avem o responsabilitate, colectiv şi individual, faţă de exodul elitelor româneşti. Numai prin strategii coerente de creştere a nivelului de formare, de creare a noi locuri de muncă şi de sporire a prestigiului României pe plan internaţional vom reuşi să convingem tinerii că se pot realiza din punct de vedere personal şi profesional aici, acasă. Nu trebuie să fim nepăsători faţă de pericolul fenomenului brain-drain, pentru că cea mai de preţ avuţie a unei naţiuni este capitalul ei uman, iar România a fost binecuvântată de Dumnezeu cu nişte copii sclipitori, deosebit de înzestraţi intelectual. Văd această realitate ori de câte ori poposesc în colegiul meu de pe Valea Tutovei şi sunt fascinată şi îndrăgostită de frumuseţea interioară, talentul şi inteligenţa copiilor noştri, nevalorificate din păcate la adevăratul lor potenţial. Nu în ultimul rând, atunci când vorbim despre educaţie trebuie să ne preţuim dascălii în spiritul misiunii lor fundamentale. Toţi cei care împărtăşesc din lumina sufletului lor un crâmpei şi o scânteie de cunoaştere copiilor noştri merită mai mult respect şi consideraţie. Am susţinut şi voi susţine mereu că este extrem de important pentru viitorul nostru ca neam să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a creşte standardele sistemului de educaţie. Şi unde poate fi mai potrivit să intervenim, dacă nu tocmai în debutul parcursului educaţional şi prin sprijinirea dascălilor noştri. Acum, la început de an, le doresc tuturor elevilor multă baftă în acest început nou, iar cadrelor didactice le urez multă putere de muncă şi capacitate de sacrificiu şi le mulţumesc pentru că în fiecare zi modelează caractere! Vă mulţumesc. Ana Birchall, Colegiul nr. 5, Vaslui.
				Domnul Florin Iordache: Domnul Anton Doboş, PNL. Se pregăteşte doamna Marioara Nistor. Vă rog să vă încadraţi în trei minute, stimaţi colegi, pentru că la ora 10 începe plenul.
				Domnul Anton Doboş: Declaraţie politică: "PSD a contribuit major la mărirea decalajelor dintre Iaşi, Moldova şi restul ţării". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mă aflu la finalul primului mandat ca deputat trimis să reprezint judeţul Iaşi în Parlament şi vreau să trag din nou un semnal de alarmă şi, în acelaşi timp, să îmi exprim cel mai mare regret al acestui mandat: faptul că Iaşiul, în particular, şi Moldova, în general, nu au beneficiat aproape deloc de investiţii importante. Guvernul condus de Victor Ponta timp de patru ani a ignorat complet Iaşiul, deşi s-a bazat pe foarte multe voturi din această zonă. Singurele investiţii notabile au fost făcute în scurta perioadă când PNL a participat la guvernare: contribuţia la dezvoltarea Aeroportului Iaşi şi modernizarea drumului naţional Iaşi-Crasna. Spre deosebire de alte oraşe, Iaşiul nu a beneficiat de investiţii majore cum ar fi: autostradă, şosea de centură, de modernizare de cale ferată, stadioane etc. Guvernul a făcut astfel de investiţii la Craiova, Cluj, Constanţa, sau Bucureşti, dar nimic din toate acestea la Iaşi. Din păcate, nici investiţiile prognozate în perioada următoare nu sunt foarte optimiste. În afară de autostrada Iaşi-Târgu Neamţ, care nu este cea mai utilă investiţie pentru Iaşi şi Moldova, restul lucrărilor de infrastructură sunt amânate spre un orizont prea îndepărtat şi cu finanţare incertă. Acest dezechilibru major în investiţiile guvernamentale dintre Moldova şi restul ţării a fost posibil pentru că nu există o obligaţie clară de a aloca fonduri în aşa fel încât să se micşoreze decalajele dintre regiunile ţării, nu să se mărească, cum se întâmplă acum. În decizia de alocare a fondurilor contează cel mai mult relaţiile guvernanţilor cu partidul propriu şi locul de provenienţă al miniştrilor. Iar în această privinţă, parlamentarii de la PSD Iaşi nu au mişcat un deget timp de patru ani cât a fost la guvernare premierul Victor Ponta. Deşi este cea mai mare filială PSD din ţară şi au susţinut puternic Guvernul Ponta, parlamentarii PSD de Iaşi, alături de şefii lor de la primărie, nu au cerut şi nu au obţinut nimic de la guvern pentru Iaşi. Nu iau în calcul activitatea actualului guvern, pentru că are un mandat de tranziţie până la alegeri. Deşi premierul Cioloş a afirmat că a avut în vedere o canalizare a resurselor...
				Domnul Florin Iordache: Vă rog să concluzionaţi.
				Domnul Anton Doboş: ...spre zonele mai puţin favorizate, timpul e prea scurt pentru a putea fi transpuse în practică. Da, domnule primar Chirica, aţi făcut Iaşiul necirculabil prin proiectul Managementul traficului în valoare de 20 de milioane de euro, blocându-l şi depăşind chiar şi Iaşiul. Păcat că riscăm să pierdem 20 de milioane de euro, bani care sunt verificaţi şi de către DNA. Sperăm ca în viitor parlamentarii de Iaşi, indiferent de culoarea politică...
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
				Domnul Anton Doboş: ...să-şi aducă aportul. Deputat PNL de Iaşi, Anton Doboş.
				Domnul Florin Iordache: Doamna Marioara Nistor. Vă rog să vă încadraţi. Mai sunt câţiva colegi şi mai sunt doar 10 minute. Vă rog frumos să ne încadrăm în timp.
				Doamna Marioara Nistor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Sistemul sanitar, pus pe butuci de Guvernul tehnocrat". Stimate colege, Stimaţi colegi, De la începutul anului şi până în prezent, toată România, nu doar Brăila, s-a aflat într-o criză continuă în domeniul sănătăţii. Am impresia uneori că ea nu se mai termină şi că ajungem o ţară în care sănătatea este la pământ, iar serviciile medicale sunt puse sub semnul întrebării. Spunem cu multă îngrijorare, "Nepăsarea şi incompetenţa ucid!" şi faptul că avem un guvern care şi-a asumat rolul de spectator al crizei din sănătate este foarte, foarte grav, ca să nu mai vorbesc despre criza din agricultură sau criza din salarizare. Ce este mai grav e că toată această situaţie care trenează duce la o stare de neîncredere în actul medical. Apar tot timpul, după cum se poate vedea, situaţii critice, unele dintre ele de-a dreptul revoltătoare, care induc o neîncredere în actul medical. În mai puţin de un an am avut de a face cu mai multe situaţii de criză, precum problema bebeluşilor din Argeş, acolo unde nu se ştie nici astăzi de ce se îmbolnăveau, apoi situaţia dezinfectanţilor, acolo unde nu avem un laborator acreditat care să-i testeze, iar acum la Brăila avem problema apei cu care se spală bebeluşii. La toate acestea se adaugă problema plăţii gărzilor medicilor, cei care ne-au mai rămas în ţară, deoarece ne aflăm într-un mare deficit de personal medical. România are un ministru al sănătăţii şi un Guvern spectatori, care pun diagnostice, dar nu au voinţă să şi pună în practică măsuri concrete care să vină în sprijinul medicilor şi a actului medical. Sănătatea este un domeniu prioritar doar la nivel declarativ şi nimic mai mult. Despre condiţiile din spitale şi despre incidentele petrecute în aceste unităţi se tot vorbeşte de mai bine de jumătate de an, fără ca autorităţile să facă ceva pentru a le ameliora. Mai mult, vedem că lucrurile iau amploare şi tot mai multe unităţi intră în această horă a spitalelor în care pacienţii se întreabă dacă viaţa lor nu le este pusă în pericol. Vă dau exemplul Brăilei, acolo unde avem problema cu privire la faptul că nou-născuţii din secţia de neonatologie sunt spălaţi cu apă nesterilă.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Vă rog să concluzionaţi, stimată doamnă. V-am rugat să... mai sunt trei colegi în cinci minute.
				Doamna Marioara Nistor: Da, domnule preşedinte, dar colegii mei au vorbit şase minute. Pe noi nu ne lăsaţi nici două minute. Vreau să văd răspunsuri şi soluţii la probleme, nu doar o situaţie prezentată de presă şi care a rămas în aer pentru rezolvarea căreia autorităţile nu fac nimic. Vă mulţumesc. Marioara Nistor, deputat Colegiul nr. 9, Brăila.
				Domnul Florin Iordache: Şi pe viitor vă rog să vă înscrieţi cu o zi înainte. Dumneavoastră... după ce că nici nu v-aţi înscris...
				Doamna Marioara Nistor: M-am înscris de ieri. Am fost a cincea. Vă rog să verificaţi.
				Domnul Florin Iordache: Nu cred. Poate v-aţi înscris în altă parte, doamnă.
				Domnul Benga. Vă rog frumos.
				Domnul Ioan Benga: Domnule preşedinte, Declaraţia mea politică poartă numele "Guvernul Cioloş este rupt de realitatea românească." Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor, Ieri, de la tribuna Camerei Deputaţilor, domnul Cioloş ne povestea cum guvernul tehnocrat a pus din nou ţara pe roate, dând astfel o lecţie guvernelor Ponta. De liberali n-a pomenit, pentru că ei în general văd meciurile din tribună si, evident, că în cazul lor este mai uşor să arăţi ce face altcineva greşit. Adevărul este că, aşa cum spunea preşedintele Dragnea, pentru români importantă este creşterea economiei. Ea trebuie să se simtă în buzunarele cetăţenilor. Şi ea nu se simte în acest mandat al actualului guvern, asta pentru că unui tehnocrat îi lipseşte pulsul alegătorului, greutăţile lui, speranţele lui. Speranţele românilor le-am avut şi noi când am votat Guvernul Cioloş. Fost comisar european pentru agricultură şi ministru al agriculturii sunt portofolii care recomandă. N-a fost aşa, domnule Cioloş. Ne-aţi dezamăgit, domnule Cioloş. Domnul Cioloş a arătat că nu are nimic în comun cu agricultura şi cu oamenii care fac agricultură în România. Dacă ar fi avut elemente comune cu ei, ar fi înţeles că subvenţia trebuia plătită la timp, că oamenii care fac agricultură în România nu sunt bogaţii României, sunt chiar unii dintre cei mai săraci români, iar legătura lor cu animalele şi pământul lor este una extrem de puternică. Aceasta este o relaţie pe care domnul Cioloş nu o înţelege, din experienţa dumnealui lipsind relaţia cetăţeanului cu reprezentantul său, "este o limbă care este ruptă de realitate", aşa după cum spunea preşedintele Partidului Social Democrat, domnul Dragnea. Închei prin a spune că, deşi am privit cu speranţă acest guvern şi l-am crezut onest şi sincer, el nu reprezintă România şi pe români, performanţele lui sunt dintre cele mai slabe din istoria guvernelor postdecembriste, iar oamenii care-l compun sunt rupţi de realitatea românească. România nu are nevoie de aşa ceva. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată. Deputat PSD, Ioan Benga.
				Domnul Florin Iordache: Paul Dumbrăvanu, Grupul PNL.
				Domnul Paul Dumbrăvanu: Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se referă la Ploieşti şi la lipsa de dezvoltare a acestuia după patru ani de guvernare locală din partea PSD. Din păcate, oraşul nostru este privat de tot potenţialul pe care-l are din pricina unor serii de factori care influenţează negativ dezvoltarea municipiului. Prin postura pe care o am, am solicitat în repetate rânduri să se constituie un program operaţional pentru Ploieşti, pentru dezvoltarea acestuia, foarte multe dintre zonele Ploieştiului fiind încă în fază de dezvoltare primară. Din păcate, nu s-a făcut absolut nimic din acest plan de dezvoltare integrată şi în momentul de faţă primarul, care este din partea Partidului Naţional Liberal, trebuie să rezolve foarte multe probleme lăsate în urmă. Voiam să trag un semnal de alarmă şi să spun că în perioada următoare o să trebuiască ca şi consiliul local să lase la o parte absolut orice fel de orgolii politice şi să dezvolte acest oraş aşa cum merită. La un buget de 200 de milioane de euro, încă Ploieştiul arată ca în perioada anilor '90, şi nu ca un oraş din 2016. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Domnul Florin Tătaru, PSD. Şi ultimul vorbitor Andrei Gheorghe, PNL.
				Domnul Florin-Cristian Tătaru: Da, mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Concursul pentru ocuparea postului de director al unităţilor de învăţământ preuniversitar va avea un efect de domino, afectând în mod special copiii". Problemele sistemului de învăţământ din România şi greşelile Guvernului Cioloş s-au mai amintit de la acest pupitru de nenumărate ori. Vin acum în dumneavoastră pentru a discuta despre un dezastru care este pe cale să se întâmple dacă nu îl oprim şi sunt convins că este datoria noastră să o facem, respectiv organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de directori ai unităţilor de învăţământ. Acest concurs aşa cum este prevăzut în prezent, va bulversa întreg sistemul de învăţământ, de la directori la elevi, de la profesori la părinţi. De ce? Pentru că metodologia oficială a fost publicată în 10 septembrie, iar rezultatele finale vor deveni oficiale pe la jumătatea lunii decembrie, profesorii având totuşi doar o lună pentru a se pregăti pentru acest examen. Pe de altă parte, începutul anului şcolar este o perioadă extrem de aglomerată pentru toţi profesorii şi pentru toţi elevii, aceştia având de făcut în paralel cu pregătirea concursului următoarele sarcini: să completeze normele şi catedrele, să interpreteze rezultatele evaluărilor naţionale, să îşi adapteze planul de învăţământ în funcţie de fiecare clasă, să definitiveze orarul, să demareze programele sociale, să realizeze şedinţe cu părinţii etc., şi sunt doar câteva din sarcinile profesorilor şi directorilor la începutul fiecărui an şcolar. Nu vă supăraţi, stimaţi tehnocraţi, ştiţi că ziua are doar 24 de ore? Ştiţi că cereţi aceste lucruri unor oameni care, deşi în majoritatea lor sunt supereroi, nu au puterea necesară pentru a dubla timpul unei zile sau pentru a fi în două locuri în acelaşi timp? Le cereţi imposibilul sau mai bine spus le cereţi să neglijeze o parte din responsabilităţi pentru a se pregăti pentru concurs. Apoi, stimaţi tehnocraţi guvernanţi, v-aţi gândit la efectul de domino ce se va produce chiar în perioada tezelor şi a evaluărilor semestriale? Vă interesează măcar? Probabil că nu, dar vă explic eu. În cazul directorilor şi directorilor adjuncţi care nu vor promova concursul, revenirea lor la catedrele iniţiale va bulversa constituirea per ansamblu a catedrelor şi a normelor, conducând la concluzia că unele etape de mobilitate s-au derulat inutil. Altfel spus, elevilor li se vor schimba profesorii la clasă în timpul evaluărilor semestriale, iar mai mult ca sigur acest lucru va nemulţumi şi părinţii, şi elevii. Aici nu este protejat interesul nimănui, nici al profesorilor, nici al elevilor, nici al părinţilor. Să schimbi profesorii în timpul semestrului, mai ales în timpul evaluărilor semestriale, relevă un dezinteres profund pentru bunăstarea elevilor, care se simt confortabil şi s-au obişnuit cu un anumit stil de predare şi de notare. În sistemul preuniversitar nu e ca la facultate, ştiţi, domnule ministru al educaţiei? În clasele 1-12 se creează o legătură de încredere între profesor şi elev şi nu este just să o destabilizezi în mijlocul semestrului pentru că aşa vrea Guvernul. Aceste concursuri trebuiau organizate pe perioada verii, în timpul vacanţei, astfel încât la începutul anului şcolar toate elementele necesare bunei desfăşurări a procesului educaţional să fie armonizate atât în interesul elevilor, cât şi al profesorilor. Acesta este un moment în care trebuie să ţinem cont de toate variabilele şi să alegem corect pentru cetăţeni. În calitate de deputat PSD şi de tată, am făcut deja această evaluare şi, având ca prerogativă interesul cetăţenilor, consider obligatorie amânarea concursului pentru ocuparea postului de directori la învăţământul preuniversitar. Haideţi să privim transpartinic şi să nu bulversăm tot sistemul de învăţământ în luna decembrie, o lună extrem de grea şi de încărcată pentru părinţi, pentru profesori şi pentru elevi deopotrivă. Vă mulţumesc. Tătaru Florin, deputat PSD, Maramureş.
				Domnul Florin Iordache: Andrei Gheorghe, Grupul PNL şi se pregăteşte doamna Camelia Bogdănici.
				Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Armata europeană - o inutilitate". Recent, în contextul întâlnirii la vârf a Uniunii Europene, care a avut loc la Bratislava, s-a luat în calcul şi înfiinţarea unei armate europene. Acest lucru mie mi se pare că nu ţine deloc cont de realismul politic şi nu vine decât să dubleze rolul pe care-l joacă NATO în acest moment. NATO, cea mai importantă alianţă politico-militară la nivel global, asigură securitatea Europei încă din anul 1949. Aşadar, nu ştiu de ce ar fi nevoie de o armată europeană. O armată europeană ar însemna o dublare a unei birocraţii politico-militare şi ar însemna o creştere a costurilor, în contextul în care foarte multe din ţările europene refuză să plătească chiar şi acei 2% de la bugetul naţional către sectorul de apărare şi siguranţă naţională. Mie mi se pare că în acest context Europa trebuie să întărească componenta militară strict pe segmentul NATO. Facem parte dintr-un complex mai larg al civilizaţiei europene, al lumii creştine, putem să spunem, şi este foarte important ca în această structură integrată de apărare şi securitate să aibă un rol şi Marea Britanie, şi Statele Unite, şi Canada, şi Norvegia, şi alte naţiuni care nu fac parte din Uniunea Europeană. Uniunea Europeană, în ultima perioadă, şi-a dovedit clar ineficienţa în gestionarea marilor crize şi mă refer la criza ucraineană, mă refer la criza migranţilor, cu atât mai puţin cred că ar fi capabilă în acest moment să dea naştere unei armate comune care să poată să devină rapid, eficientă şi operativă. În contextul actual, acest lucru nu poate decât să satisfacă interesele geostrategice ale Rusiei şi să nască o divizare tot mai mare în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Aşadar, cred că trebuie să spunem un nu categoric armatei europene, o inutilitate şi încă un adaos birocratic fără rost, care face parte din aceeaşi politică haotică şi confuză cu care ne-a învăţat în ultima perioadă Bruxelles-ul, un Bruxelles tot mai puţin capabil să lege lumea euroatlantică şi care transmite tot mai multe ocheade Rusiei şi puterilor din jurul Europei. Uniunea Europeană a demonstrat că, din păcate, nu mai poate fi un jucător global în absenţa Statelor Unite şi a Marii Britanii. Aşadar, avem nevoie de NATO, avem nevoie de o componentă militară euroatlantică şi nu de o armată europeană, o armată de birocraţi şi o armată care ar putea fi paralizată de interesele egoiste ale terţelor puteri europene. Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Camelia Bogdănici, Grupul UNPR, vă rog. Nu mai este doamna Bogdănici? Da, mulţumesc. Este ora 10,00. Declar închisă prima parte a şedinţei. Continuăm, în câteva momente, cu partea a doua.
				- După pauză -
				A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.
				Domnul Florin Iordache: Luaţi loc, stimaţi colegi, să putem începe partea a doua. La ordinea de zi... Vă rog, domnul Bogdan Ciucă, liderul Grupului PC, vă rog.
				Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Este o propunere, practic, de suplimentare a ordinii de zi de astăzi de la plen cu Pl-x 315/2016. Vorbim de Propunerea legislativă privind măsurile necesare implementării proiectului de dezvoltare pe teritoriul României a acelui sistem de transport cunoscut mai simplu sub numele de BRUA. Rapoartele s-au dat ieri în comisiile de specialitate. Există consens politic. Ar fi important să intre astăzi pe ordinea de zi. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Pe ce poziţie, domnule preşedinte?
				Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: Pe prima poziţie.
				Domnul Florin Iordache: Da, în momentul în care va sosi raportul suplimentăm, da. Supun votului dumneavoastră... cu această completare. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi, a fost suplimentată ordinea de zi. Domnul Munteanu, vicelider Grup PSD, vă rog.
				Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă solicit suplimentarea ordinii de zi cu următoarele proiecte de lege: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, PL-x 332/2016.
				Domnul Florin Iordache: Domnule Munteanu... sunt, uitaţi-vă pe ordinea de zi, vă rog frumos. La program.
				Domnul Ioan Munteanu: Eu n-am nimic împotrivă dacă spuneţi aşa. Sunt pe ordinea de zi.
				Domnul Florin Iordache: Domnule Munteanu, uitaţi ordinea de zi. Deci în urma Biroului permanent de ieri, ordinea de zi a fost completată şi cu aceste proiecte. Singura rugăminte a fost...
				Domnul Ioan Munteanu: Atunci vă solicit, domnule preşedinte, să supuneţi votului modificarea programului de lucru pentru astăzi, respectiv la ora 12,00 să încheiem dezbaterile...
				Domnul Florin Iordache: 12,30, nu?
				Domnul Ioan Munteanu: Nu, la 12,00, iar la 12, 30 să avem vot final.
				Domnul Florin Iordache: Deci înţeleg oprim la 12,30.
				Domnul Ioan Munteanu: Da, aveţi dreptate. Faptul că foarte mulţi ştiu că e la 12,30... La 12,30 oprim şi la ora 13,00 vot final.
				Domnul Florin Iordache: Corect. La 13,00 vot final. Mulţumesc mult. Dacă cu această completare sunt observaţii? Nu. Supun votului dumneavoastră modificarea programului până la 12,30 - discuţii, iar la 13,00 votul final. Mulţumesc. Cu unanimitate de voturi a fost acceptat. Alte observaţii? Nu sunt alte observaţii. Intrăm în ordinea de zi. Vă anunţ că, din totalul celor 355 de deputaţi, până în acest moment şi-a înregistrat prezenţa un număr de 110. Programul vi l-am supus la vot. Între 12,30-13,00 - pauză. La încheierea şedinţei de vot final avem şedinţa Biroului permanent, iar apoi activitate în Comisiile permanente.
				Avem un anunţ din partea domnului deputat Vasile Popeangă, deputat în Circumscripţia nr. 20 Gorj. Dumnealui ne anunţă că-şi încetează activitatea în Grupul parlamentar UNPR şi va activa ca deputat în Grupul parlamentar naţional-liberal.
				3. Hotărârea privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente. Astfel: domnul deputat Ionuţ-Marian Stroe, aparţinând Grupului parlamentar PNL, trece de la Comisia pentru politică externă la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în calitate de membru şi domnul deputat Aurel Nicolae, aparţinând Grupului parlamentar PNL, trece de la Comisia pentru buget, finanţe, bănci la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.
				4. La poziţia 3, Proiectul de Hotărâre privind revocarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 7 din 9 februarie 2015 privind vacantarea unui loc de deputat. Dacă la titlul hotărârii sunt observaţii? Nu. Preambul, observaţii? Nu. Da, vă rog, domnul Maté.
				Domnul Máté András-Levente: Mulţumesc, domnule preşedinte. Deci nu la titlu, ci, în fine, la tot ce înseamnă acest proiect de hotărâre. Adevărul este că din 2004, de când sunt membru în Camera Deputaţilor, n-am văzut niciun proiect de hotărâre prin care se revocă o altă hotărâre prin care am vacantat un loc de deputat. Eu ştiu că acea hotărâre pe care noi astăzi dorim s-o revocăm se referă la domnul deputat Petre Roman. Ţin minte că, la data respectivă, în Comisia juridică am dezbătut acest aspect şi Comisia juridică a subliniat că nu se impune vacantarea acestui post şi nu se poate constata incompatibilitatea domnului Petre Roman. Ţin minte că unii colegi din Comisia juridică au fost amendaţi de către Agenţia Naţională de Integritate pentru această opinie, cu 2000 de lei fiecare, procese care s-au finalizat cu hotărâri definitive şi câştigate de colegi. De asemenea, ţin minte că atunci când am dezbătut proiectul de hotărâre privind vacantarea acelui loc de deputat am ieşit şi am spus că Grupul UDMR nu susţine acest proiect. Ţin minte că toţi ceilalţi prezenţi, inclusiv Partidul Naţional Liberal, din care a făcut parte, din grupul din care a făcut parte domnul Petre Roman a susţinut. Astăzi, iată că ajungem la acea opinie pe care noi am susţinut-o şi atunci: nu s-a impus vacantarea acestui loc de deputat, iar astăzi, dacă vom vota, înseamnă că vom avea şi consecinţe juridice şi vom avea şi consecinţe automat materiale, pentru că domnul deputat Petre Roman nu a beneficiat de indemnizaţia de deputat. Se pune întrebarea cine se face vinovat? Pentru că, dacă din partea Agenţiei Naţionale de Integritate s-a insistat pe nedrept, încălcând un interes sau un drept legal, în speţă dreptul de a vota, de a fi prezent şi de a-şi exercita mandatul, este vorba despre infracţiunea de abuz în serviciu, aşa cum prevede noul Cod penal. Şi ştim foarte bine cu toţii că la această infracţiune nu e nevoie de o plângere prealabilă, ci în mod automat Parchetul trebuie să se sesizeze şi să verifice aceste aspecte, ceea ce cred că se va întâmpla, dacă suntem într-un stat de drept, pentru că nu se poate spune că la anumiţi demnitari, pentru această infracţiune, în mod automat Parchetul începe cercetările, şi în această speţă clară nu începe. Şi e foarte important să vedem cine a insistat, că din informaţiile pe care le-am avut, atât în Biroul permanent, cât şi la Comisia juridică, chiar Agenţia a insistat şi spunea că acel raport a rămas definitiv prin neapelare, dar iată, totuşi, a fost contestat raportul şi domnul Petre Roman a câştigat, pe fond, deja, în faţa instanţei. Aşa cum am votat şi data trecută, adică nu am participat la vot, vreau să spun, astăzi vom vota această revocare, pentru că ne dă dreptate şi exprimă aceeaşi poziţie pe care am avut-o data trecută. Nu ne grăbim cu constatarea incompatibilităţilor şi nici cu excluderea unui coleg şi vacantarea unui post de deputat.
				Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc. Intervenţii dacă sunt? Din partea Comisiei juridice... În preambul noi facem referire la cele două hotărâri. Domnule vicepreşedinte Nica, dacă doriţi să interveniţi. Vă rog, domnule vicepreşedinte.
				Domnul Nicolae-Ciprian Nica: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Mă văd nevoit să am această intervenţie din cauza faptului că la timpul respectiv eu am condus această şedinţă în legătură cu Petre Roman şi a fost o participare de 90% din partea membrilor Comisiei juridice. La data respectivă, noi am anunţat şi am pus în vedere Biroului permanent că nu este de competenţa Comisiei juridice să analizeze şi să stabilească incompatibilitatea unui coleg de-al nostru deoarece nu avea competenţă pe Legea nr. 96 - Statutul aleşilor locali, care spunea foarte clar că se dă citire, la momentul în care hotărârea judecătorească este definitivă şi irevocabilă... prin urmare, s-a stabilit că rămâne raportul ANI definitiv, se citeşte în plen şi a încetat mandatul colegului nostru. Comisia juridică, în unanimitate, am stabilit atunci că am dat un punct de vedere în sensul că... nu suntem competenţi pe lege; 2. nu se încadrează în Regulamentul Camerei Deputaţilor şi 3. am sesizat că petentul Petre Roman a depus la Comisia juridică, prin Biroul permanent, un certificat de grefă de la Curtea de Apel din Bucureşti prin care spunea că are proces pe rol cu ANI. Agenţia Naţională de Integritate ne-a amendat pe toţi membrii Comisiei juridice. Noi vă spunem la data de astăzi că am câştigat ambele procese, deci şi procesul pe fond, şi definitiv la apel. Nu aveau dreptul să amendeze Comisia juridică şi nu mai intru în discuţii aici pentru că deja ne ducem pe alt palier. De asemenea, domnul Petre Roman, prin Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti este, practic, repus în drepturile de deputat, adică este anulat raportul considerat definitiv al Agenţiei Naţionale de Integritate. Şi am ajuns în situaţia în care nu s-au respectat drepturile procedurale ale unui coleg, în sensul că raportul Agenţiei Naţionale de Integritate nu era definitiv, deoarece i se încălca un drept la apărarea lui prevăzut nu numai de legea română, de Constituţie, în speţă, ci şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, şi am considerat că în mod abuziv, printr-o hotărâre a Camerei Deputaţilor, i s-a luat titlul de deputat. Prin urmare, noi am susţinut repunerea în drepturi a domnului Petre Roman şi revocarea acelei hotărâri judecătoreşti. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da, mulţumesc. Alte intervenţii, dacă sunt? Nu. Dacă la titlul hotărârii sunt observaţii? Nu. În preambul se face referire la ceea ce a prezentat domnul vicepreşedinte Nica. Dacă la articolul unic sunt observaţii? Nu. Rămâne la votul final. Mulţumesc.
				5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Caracter organic, procedură de urgenţă. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte nimeni. În aceste condiţii, Comisia juridică, domnul vicepreşedinte Nica, vă rog să interveniţi. Prezentaţi raportul. Finanţarea partidelor politice, 332, domnule Nica, vă rog.
				Domnul Nicolae-Ciprian Nica: Au mai multe rapoarte la urgenţă. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, trimis cu adresa nr. PL-x 332 din 19 septembrie 2016 şi înregistrat cu nr. 4/11.953 din 19 septembrie. Comisia pentru buget, finanţe, bănci a avizat favorabil proiectul de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 13 septembrie. Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 334/2006, în sensul ca efectuarea controlului privind respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile partidelor politice, ale alianţelor politice sau electorale, ale candidaţilor independenţi, precum şi legalitatea finanţării campaniilor electorale să se realizeze simultan de către Departamentul de control al finanţării partidelor politice şi al campaniilor electorale din cadrul Autorităţii Electorale Permanente şi Curtea de Conturi. La lucrările Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au participat membrii comisiei, conform listei de prezenţă, au participat şi din partea Autorităţii Electorale Permanente. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Vă rog să ne prezentaţi şi un timp. Este procedură de urgenţă, domnule vicepreşedinte.
				Domnul Nicolae-Ciprian Nica: 3 minute.
				Domnul Florin Iordache: Supun votului dumneavoastră timpul propus de vicepreşedinte. Cine este pentru? Mulţumesc. La timp? Vă rog. Păi eu supun votului... Aveţi o altă intervenţie? Vă rog.
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Îmi cunoaşteţi punctul de vedere legat de timpii de batjocură. Avem tocmai în faţă o lege în legătură cu care grupul nostru parlamentar va solicita retrimiterea la comisie. Sunt cel puţin două prevederi inaplicabile care ar fi trebuit să fie discutate şi dacă credeţi că în 3 minute puteţi s-o votaţi, foarte bine, votaţi-o şi pe urmă ne scărpinăm peste trei luni de ce minunată lege am făcut. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea de 3 minute. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă... 3 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Dezbateri generale. Grupul PNL, vă rog, domnul Mihai Voicu, domnul vicepreşedinte Mihai Voicu.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Dacă domnul deputat doreşte să intervină pe procedură, conform Regulamentului, îi dau cuvântul. Eu, nu pot să-i dau eu cuvântul, dar îi cedez locul fără grijă.
				Domnul Florin Iordache: Procedură, vă rog.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Bine, am înţeles că vă uitaţi la domnul Máte şi-l apreciez. Eu aş vrea să-l ascultaţi un pic mai aşezat, ca să vorbesc în termenii celor din zona Ardealului, pe domnul deputat, vicelider al Grupului parlamentar UDMR, pentru că argumentele Domniei Sale sunt corecte. Şi acest proiect de lege, în forma venită la Comisia juridică, cu tot respectul pentru membrii comisiei, are două zone care ne pun pe noi într-o situaţie delicată şi pot fi interpretate. Modificările pot fi făcute şi în paralel cu plenul, fără nicio problemă, şi până la ora 13,00 să putem să ne întoarcem cu acest proiect de lege sau putem să-l votăm săptămâna viitoare, fără să avem vreo chestiune, undeva în jurul datei de 10 octombrie, fiind fără nicio problemă promovat. Dar vă rog frumos să-l ascultaţi pe domnul deputat mai mult decât cele două minute acordate pe procedură unui parlamentar, pentru că argumentele Domniei Sale sunt unele corecte. Chiar dacă comisia a spus că acest proiect a fost votat în unanimitate, Grupul parlamentar al UDMR are reprezentanţi pe care eu îi respect în Comisia juridică, iar forma aşa cum este venită în acest articol ne pune într-o situaţie delicată pe noi, ca parlamentari şi ca grupuri politice parlamentare care suntem finanţate de către stat şi cerem prin acest text de lege câteva chestiuni care sunt la limita, să nu zic, constituţionalităţii unui text legislativ, dar dumneavoastră având experienţa de vicepreşedinte al Comisiei juridice, domnule preşedinte de şedinţă, v-aş ruga frumos să vă uitaţi cu multă atenţie şi să acceptaţi această propunere, măcar o discuţie cu liderii grupurilor parlamentare şi să găsiţi o soluţie. Nu vreau să intervin mai mult şi vă mulţumesc foarte mult. Îmi cer scuze că am intervenit, dar domnul deputat Márton Árpád chiar are dreptate.
				Domnul Florin Iordache: Domnul Mihai Voicu, vă rog, domnule vicepreşedinte.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Noua lege a finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale a fost aplicată pentru prima dată la alegerile locale din acest an, în opinia noastră, cu efecte benefice asupra transparenţei şi corectitudinii cheltuielilor din campania electorală. Fără îndoială că după un prim experiment erau necesare câteva reglaje tehnice şi profit de intervenţia mea pentru a mulţumi şi felicita, în acelaşi timp, Autoritatea Electorală Permanentă pentru eforturile de aplicare corectă şi transparentă a Legii finanţării pe care le face în ultima perioadă. Eu susţin, şi Grupul parlamentar PNL va vota modificările stabilite de Comisia juridică, pentru că ele sunt de natură de a ajuta competitorii electorali în campania electorală. Cele câteva lucruri la care s-au referit antevorbitorii mei, în opinia mea, sunt interpretate corect de către Comisia juridică, în sensul, de exemplu, al evitării apariţiei în presa scrisă a unor materiale, de obicei negative, neasumate de către niciun competitor electoral. De aceea, votul Grupului parlamentar PNL este în favoarea proiectului şi modificărilor propuse, după cum s-a spus, în unanimitate de către Comisia juridică. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da, mulţumesc. Invit liderii grupurilor parlamentare, vă rog, la prezidiu. (Consultări.) Mulţumesc mult. Avem o propunere de retrimitere la comisie, o jumătate de oră. Invit membrii Comisiei juridice să clarifice această sintagmă. Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, o jumătate de oră. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu. Deci, cu unanimitate de voturi, s-a retrimis la comisie. Comisia juridică, vă rog, clarificaţi acest aspect care a fost invocat în cadrul plenului. Mergem mai departe.
				7. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind impozitul specific unor activităţi. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte nimeni. Din partea Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare? Domnul Cornel Itu. Vă rog.
				Domnul Cornel Itu: Raport asupra cererii de reexaminare a Legii privind impozitul specific unor activităţi. În conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) şi (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată cu reexaminarea Legii privind impozitul specific unor activităţi, transmisă cu adresa PL-x 26 din 2016, din 19 septembrie 2016, înregistrată sub nr. 4c-1/41 din 19 septembrie 2016. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi transmisă spre promulgare Preşedintelui României în data de 4 iunie 2016. În conformitate cu dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, Preşedintele României a retransmis Legea privind impozitul specific unor activităţi, Parlamentului României, în vederea reexaminării, pentru următoarele considerente: Prin derogare de la prevederile Titlului II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Legea privind impozitul specific unor activităţi prevede introducerea, începând cu data de 1 ianuarie 2017, a unui impozit specific pentru persoanele juridice române care desfăşoară activităţi în domeniul turistic, hotelier, restaurante, baruri şi alimentaţie publică. În forma transmisă la promulgare, legea stabileşte regulile generale de aplicare, declarare şi plată a impozitului menţionat, modalităţile de calcul al acestuia, normele pentru perioada de inactivitate, încetarea activităţii, regimul pierderilor fiscale şi termenele de declarare a menţiunilor. Astfel, operatorii economici care desfăşoară activităţi descrise mai sus vor plăti, indiferent de mărimea cifrei de afaceri şi de nivelul profitului, un impozit specific, calculat pe numărul de locuri de cazare sau mărimea spaţiului alocat activităţii. Conform prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au reluat dezbaterile asupra legii, în raport de solicitările formulate de Preşedintele României, în cererea de reexaminare, în şedinţa din 19 septembrie 2016. La şedinţa Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, din totalul de 23 de membri, au fost prezenţi la dezbateri toţi deputaţii. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, un vot împotrivă, să admită în parte cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României şi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii privind impozitul specific unor activităţi, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Grupul PNL. Vă rog, vă rog. Domnule Guran, vă rog.
				Domnul Virgil Guran: Mulţumesc. În urma reexaminării, urmărind şi amendamentele respective făcute în cadrul comisiei şi adoptate în cadrul comisiei, Grupul PNL a stabilit să voteze pentru adoptare. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Mulţumesc. Alte intervenţii? UDMR. Vă rog, domnule coleg.
				Domnul Fejér László-Ődőn: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Ţin minte că ieri, aici, toţi cei care au vorbit la pupitru au susţinut că nu trebuie să schimbăm Codul fiscal şi nici n-o s-o facem, că trebuie să fie predictibil şi să avem o viziune clară asupra a ce impozit plătim. Astăzi, încă o dată, vrem să aprobăm o lege prin care am introdus o taxă nouă. Nu suntem de acord cu impozitul pe profit, dar nu înţeleg de ce, că impozitul pe profit este sigur. Plăteşti 16%, dacă ai profit. Mai mult, nu plăteşti, dacă vrei să faci investiţii. Astfel, atât întreprinderile mici, cât şi întreprinderile mari care lucrează în domeniul turistic plătesc impozit după profit. Ce am făcut acum? Ai profit, n-ai profit, plăteşti taxă. Deci, nu înţeleg că... cu o zi în urmă vorbeam despre a nu schimba Codul fiscal, am ajuns acum să-l schimbăm. Ce avem prin aceste amendamente? Nimic altceva decât că am schimbat o formularistică destul de interesantă. Ne-am dat seama că data trecută ar fi plătit întreprinderile mari mai puţin, întreprinderile mici, mai mult. Acum schimbăm şi facem invers. Eu zic şi cer colegilor noştri să nu susţină acest amendament. UDMR nu va susţine.
				Domnul Florin Iordache: Da. Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Avem un singur articol admis. Este vorba de art. 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. Anexa 1. Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptată. Anexa 2. Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptată. Rămâne la votul final; propunere de adoptare, caracter ordinar.
				8. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2015 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice - PL-x 100/2016. Domnule Munteanu, procedură, vă rog. Păi, aţi ridicat mâna pentru procedură.
				Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, Acest Proiect de Lege, nr. 100/2016, pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, trebuie retrimis la comisie, dintr-un motiv foarte întemeiat: are o prevedere, că intră în vigoare pe data de 30 septembrie. Or nu există timpul necesar ca Preşedintele să promulge această lege. Vă propun să-l trimitem pentru o săptămână. Săptămâna viitoare să revină la plen doar cu această modificare, în care am sugera un termen de 31 octombrie, în aşa fel încât să aibă timp Preşedintele să facă această promulgare. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Este un proiect aşteptat de toată lumea. Deci, termen o săptămână. Săptămâna viitoare. Domnul preşedinte Ciucă a luat act. Săptămâna viitoare aşteptăm această modificare a datei de 30 septembrie. Da, cu observaţiile făcute. Se întoarce la comisie o săptămână. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi.
				9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale - PL-x 377/2008, procedură de urgenţă. Dacă din partea Guvernului, iniţiatorul? Vă rog.
				Domnul Claudiu Vrînceanu (secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri): Bună ziua! Numele meu este Claudiu Vrînceanu, secretar de stat, Ministerul Economiei. Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, prin care se redefineşte cadrul normativ de desfăşurare a activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, concomitent cu abrogarea actelor normative care reglementează această materie, respectiv Legea nr. 300 din 2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, cu modificările şi completările ulterioare. Guvernul susţine aprobarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, în forma în care este prezentat. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Mulţumesc. Comisia pentru industrii, vă rog. Domnule deputat Marin, domnule vicepreşedinte, vă rog, prezentaţi raportul.
				Domnul Gheorghe Marin: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44 din 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale. Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege mai sus menţionat. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Senatul a adoptat acest proiect de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale prin care se redefineşte cadrul normativ de desfăşurare a activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, concomitent cu abrogarea unor acte normative. Comisia pentru industrii şi servicii a examinat proiectul de lege în şedinţa din 23 iunie 2015. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din raport. Plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 30 septembrie 2015, a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisia sesizată în fond, în vederea întocmirii raportului suplimentar. Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au reexaminat proiectul de lege în data de 14 iunie 2016. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexă şi amendamente respinse. În conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţia României, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera decizională este Camera Deputaţilor. Întrucât suntem în procedură de urgenţă, propun pentru dezbatere 10 minute. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Supun votului dumneavoastră timpul propus de domnul vicepreşedinte. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. La dezbateri generale? Domnul preşe... A, două abţineri. La dezbateri generale, domnul preşedinte Iancu. Vă rog.
				Domnul Iulian Iancu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am vrut să intervin pentru că este mult prea recent evenimentul de ieri, în care s-a făcut o prezentare din partea domnului prim-ministru privind situaţia economică a României. Şi aţi văzut, din indicatori, situaţia economică pare a fi într-un echilibru şi creştere, ceea ce ar putea să dea un semnal pozitiv pentru România, pentru cetăţenii ei. Însă vă invit să privim cu o mai mare atenţie asupra dimensiunii sociale a stării economice a României de astăzi, respectiv faptul că în această stare de echilibru macroeconomic, în indicatori şi în cifre de natură socială, se regăseşte cel mai mic grad de ocupare a forţei de muncă dintre toate statele Uniunii Europene. Am coborât de la 8,1 milioane locuri de muncă la 4,6. Astăzi în industrie, de la 4,6 milioane de locuri de muncă mai avem activ 1,2 milioane locuri de muncă. Tinerii, în procent de 36%, nu-i regăsim nici în învăţământ, nici în locuri de muncă, în orice tip de activitate. De asemenea, cea mai importantă forţă de muncă a României continuă să migreze. Şi ne lovim dintr-o dată de imaginea unui stat plin de patologii. Cea mai importantă, vulnerabilitatea, astăzi, a României, este resursa umană. Migrarea în continuare a resursei umane este cel mai mare pericol la adresa României. De asemenea, absorbţia de creiere din această ţară, care continuă cu mult succes, se adaugă la această vulnerabilitate şi o accentuează. Suntem în situaţia în care măsurile pe care le prevede un proiect legislativ ca acela de astăzi, în care ne adresăm la simplificarea birocraţiei, una dintre cele mai importante patologii ale României, ale statului de astăzi, după corupţie, după deprofesionalizare... este birocraţia. Un tânăr, dacă încearcă astăzi să se înregistreze ca persoană fizică sau dacă are curajul, cu câţiva colegi, să înregistreze o persoană individuală, o să vedeţi că se află în faţa unui labirint birocratic de cel puţin 6-8 luni de zile. Noi suntem în etapa în care vorbim de start-up, vorbim de digitalizare, vorbim de revoluţie tehnologică, revoluţie digitală şi nu suntem în stare să reglementăm un act normativ care să le permită celor care mai au iniţiativă şi îşi doresc să rămână în România, să pornească pe acest drum. De aceea, stimaţi colegi, avem astăzi un act normativ extrem de important, care pleacă, dacă vreţi, de la punctul zero, pentru relansarea unui proces de creştere a gradului de ocupare şi a numărului de locuri de muncă în România. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii dacă sunt? Grupul PNL, Andrei Gheorghe. Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Stimaţi colegi, Proiectul de lege pe care îl dezbatem azi vine în sprijinul micilor întreprinzători care au ales ca formă de organizare economică una dintre cele trei variante: persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau întreprindere familială. Doresc să subliniez doar câteva aspecte care aduc un plus de valoare actului normativ. Astfel, legea a fost actualizată şi corelată cu prevederile noului Cod civil, prin introducerea termenului de profesionist, în locul vechiului termen de comerciant. De asemenea, s-a introdus un nou articol, prin care se acordă facilităţi şi se simplifică procedurile, în cazul în care un student doreşte să înfiinţeze o afacere proprie. Cred că această prevedere este cea mai importantă din actuala lege. Conform art. 35, studenţii care vor să înfiinţeze o afacere proprie sunt scutiţi de la plata taxelor pentru operaţiuni, înregistrare şi autorizare a unui PFA sau unei întreprinderi individuale, prin oficiile Registrului Comerţului de pe lângă tribunale, precum şi de la plata tarifelor pentru serviciile de asistenţă prestate de aceste oficii. Un student, pentru a beneficia de prevederile acestui articol, trebuie să îndeplinească cumulativ câteva condiţii, dar important este că există cadrul legal prin care antreprenoriatul în rândul studenţilor este încurajat. Grupul PNL va vota acest act normativ, pentru că susţine iniţiativa privată, cu atât mai mult cu cât este încurajată în rândul tinerilor. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Avem 60 de amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. De la 1 la 10. Dacă sunt observaţii? Nu. De la 11 la 20. Dacă sunt observaţii? Nu. De la 21 la 30. Dacă aveţi observaţii? Nu. De la 31 la 40. Dacă aveţi observaţii? Nu. De la 41 la 50. Dacă sunt observaţii? Nu. De la 51 la 60. Dacă sunt observaţii? Nu. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar. Următorul.
				10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2016 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale - PL-x 271/2016. Vă rog, domnule preşedinte Dobre, vă rog.
				Domnul Victor Paul Dobre: În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulament, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2016 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 7 iunie 2016. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale, în sensul divizării totale a Departamentului pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public Privat, organ de specialitate cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, prin preluarea activităţilor privind investiţiile străine de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri şi al activităţilor privind parteneriatul public privat de către Ministerul Finanţelor Publice. Comisia pentru politică economică a avizat favorabil. Comisia pentru buget a avizat favorabil. Comisia pentru muncă a avizat favorabil proiectul de lege respectiv. Comisia pentru administraţie a examinat proiectul de lege în şedinţa din 6 septembrie 2016. La lucrările comisiei au fost prezenţi 16 deputaţi, din totalul de 20. În urma examinării intervenţiilor legislative şi a opiniilor exprimate, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2016, cu amendamentele admise prezentate în anexa la raport. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, cele trei iniţiative legislative se încadrează în categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul Iane, Grupul PSD.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Într-adevăr, poate fi o măsură benefică trecerea acestui departament în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului. Ce nu mi-e mie clar este cam ce a făcut acest minister în ultimii ani. Dar nu despre asta este vorba în actul normativ. Dacă ne referim la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Politici Publice, trebuie să menţionăm şi faptul că în prezent, în România, nu mai avem o Lege a parteneriatului public privat, o lege care este extrem de importantă. Nu mai de mult, cu ceva vreme în urmă, era un domn ministru care afirma că a semnat nu ştiu ce parteneriat public privat pentru construirea nu ştiu cărui spital. Dar întrebarea mea pentru dânsul ar fi fost: în baza cărei legi? Că legea respectivă era deja abrogată. Deci suntem de acord cu acest act normativ, însă trebuie să revenim asupra Legii parteneriatului public privat, să facem o lege care să permită într-adevăr întocmirea de proiecte importante pentru economia naţională, în baza unui parteneriat public privat. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Avem 9 amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. 2 marginal? Nu. 3 marginal? La titlul ordonanţei? Nu. Articolul 1? Articolul 2? Articolul 3? Articolul 4? Articolul 5? 6? Şi articolul II? Rămâne la votul final. Caracter ordinar. Următorul.
				11. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României. Vă rog, domnule preşedinte Bogdan Ciucă.
				Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Raportul nu este gata. În schimb, există câteva probleme semnalate de colegii de la Monitorul Oficial. În primul rând, o problemă legată de intrarea în vigoare. Propunerea pe care v-o formulăm noi, cei de la comisie, să se întoarcă la Comisia juridică, cu un termen de o săptămână, să rămână pe ordinea de zi şi săptămâna viitoare să venim cu raportul modificat, în sensul introducerii unui termen de aplicare necesar Monitorului, să se organizeze activitatea din perspectiva noii reglementări. Dacă sunteţi de acord, v-aş ruga să supuneţi votului.
				Domnul Florin Iordache: Da. Domnule preşedinte, şi eu vă rog, şi iniţiatorul susţine această chestiune. Invitaţi şi reprezentanţii Monitorului Oficial, cu observaţiile pe care dumnealor le au, astfel încât săptămâna viitoare să venim în plen cu un raport cuprinzător. Supun votului dumneavoastră reîntoarcerea la comisie pentru o săptămână. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi, a fost reîntors. Termen - o săptămână. Mergem mai departe.
				2. Propunerea legislativă privind măsurile necesare implementării proiectului de dezvoltare pe teritoriul României a Sistemului de Transport Gaze Naturale pe coridorul conductei de transport Bulgaria-România-Ungaria-Austria, Pl-x 315/2016. Caracter organic. Sunt 36 de amendamente admise. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte. Domnule deputat Mironescu, vă rog.
				Domnul Răzvan Horia Mironescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Avem în faţă un proiect de lege care stabileşte cadrul legislativ pentru construcţia unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură energetică din România, din ultimii 20 de ani. Este vorba de o conductă magistrală de transport al gazelor naturale care va aduce, în afară de beneficiile financiare României, alte beneficii de importanţă regională, de importanţă strategică regională deosebită. Printre acestea, aş putea numi faptul că odată ce această conductă va fi în funcţiune, se vor putea crea premisele dezvoltării unei burse de gaze naturale la Bucureşti, o bursă regională pe care să se tranzacţioneze atât volumele de gaze transportate prin această conductă magistrală, cât şi alte volume de gaze care vor fi în principal extrase din Marea Neagră, din exploatările offshore din Marea Neagră, imediat ce acestea vor fi puse în funcţiune. De asemenea, prin acest proiect legislativ se pun bazele dezvoltării tuturor proiectelor de importanţă deosebită din domeniul gazelor naturale, pentru că legea face referire generală la aceste proiecte, aşa încât în momentul în care vor apărea interconectări sau alte conducte magistrale de importanţă deosebită, toate acestea se vor dezvolta conform acestui proiect de lege. Nu în ultimul rând, aş vrea să amintesc că este unul dintre proiectele de infrastructură energetică care are deja finanţarea asigurată, lucru deosebit de important având în vedere că multe dintre proiectele care au fost începute până acum au fost încetinite sau întrerupte din lipsa finanţării, ce nu va fi cazul de această dată. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Domnul Bode. Tot la iniţiatori. Deocamdată vorbesc iniţiatorii şi apoi la dezbateri generale vă dau cuvântul. Întâi iniţiatori, comisie şi după aceea grupuri. Iniţiatori, domnule Bode, vă rog.
				Domnul Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Proiectul de lege reglementează, aşa cum bine puteţi observa, cadrul juridic privind măsurile necesare implementării proiectului de dezvoltare pe teritoriul României a Sistemului de Transport Gaze Naturale pe coridorul conductei de transport Bulgaria-România-Ungaria-Austria. Sigur că nu vreau să fac referire în intervenţia mea, în calitate de iniţiator, la ceea ce stabileşte concret proiectul, şi anume drepturile asupra terenurilor, identificarea imobilelor afectate, procedura de eliberare avize şi autorizaţii şi aşa mai departe. Aş vrea să-mi permiteţi, în intervenţia mea, să subliniez câteva aspecte strategice, importanţa strategică a implementării acestui obiectiv, a acestui gazoduct pe teritoriul României. După cum ştiţi, din păcate, România, până acum, în ceea ce priveşte politica, strategia interconectării reţelelor de energie electrică, fie că vorbim de gaze naturale, fie că vorbim de energie electrică, a înregistrat, din păcate, spun încă o dată, eşecuri răsunătoare. Putem să ne gândim la Nabucco, putem să ne gândim la AGRI, putem să ne gândim la cablul submarin România-Turcia, putem să ne gândim la linia Reşiţa-Pancevo şi exemplele ar putea continua. Rezultatul, zeci de milioane de euro pierduţi pe studii de fezabilitate, pe companii de proiect şi aşa mai departe. România şi-a stabilit foarte clar ţinta, din punct de vedere al susţinerii uniunii energetice la nivelul Uniunii Europene. Scopul îl cunoaştem cu toţii, garanţia că toate ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est vor avea acces la cel puţin trei surse diferite de energie. Gazoductul BRUA este un proiect 100% românesc, un proiect gestionat de operatorul naţional de transport gaze naturale Transgaz, un proiect care va duce la creşterea nivelului de securitate energetică a României, prin diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare cu gaze naturale. Spunem foarte clar şi spun foarte clar de la tribuna Parlamentului României - securitatea energetică a României trebuie să fie element de securitate naţională. Comisia Europeană, aşa cum spunea colegul meu, pe 9 septembrie, la Budapesta, a semnat, împreună cu Transgaz, acordarea unui grant de 179 de milioane de euro pentru finanţarea gazoductului BRUA pe teritoriul României. Din punct de vedere tehnic, BRUA înseamnă 528 de km de conducte pe traseul a 11 judeţe, înseamnă trei staţii de comprimare gaze naturale, 43 de staţii, robinete de secţionare şi 20 de staţii de protecţie catodică, o investiţie de aproximativ 550 de milioane de euro, din care în prima parte 478 de milioane de euro, respectiv în a doua parte, 69 de milioane de euro până în anul 2020. Azi avem într-adevăr un grant semnat, asigurat de Comisia Europeană, de 179 de milioane de euro. Conducta va fi executată în următorii 4-5 ani. Foarte important pentru a înţelege unele critici auzite în spaţiul public la adresa realizării acestui obiectiv, şi anume suprafaţa de teren ocupată cu lucrări este de aproximativ 1.083 de hectare, din care doar 3,8% este intravilan, suprafaţa de teren ocupată definitiv fiind doar de 12 hectare. În concluzie, Gazoductul BRUA asigură diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale pentru România. Transportul spre Europa a rezervelor de gaze naturale din zona Caspică, pe traseul România-Bulgaria, bidirecţional, asigură un flux de 1,5 miliarde metri cubi pe an până în 2019, iar pe traseul România-Ungaria, tot bidirecţional, un flux de transport gaze de 4,4 miliarde metri cubi pe an după anul 2019. De asemenea, asigură o alternativă la alimentarea cu gaze naturale a României, prin accesul la gazele naturale lichefiate din Grecia prin Bulgaria şi nu în ultimul rând, interconectarea cu conductele care vor avea ca surse potenţiale gaze naturale din Marea Neagră. Vorbim de investiţii potenţiale, în funcţie de descoperirile care vor urma sau se vor certifica în Marea Neagră, de aproximativ 280 de milioane de euro, prin racordarea platoului continental al Mării Negre la staţia Podişor - vorbim de peste 300 de km de conductă, de o investiţie care se va adăuga la cele 550 de milioane de euro ale Gazoductului BRUA, de aproximativ 280 de milioane de euro. Aşadar, stimaţi colegi, în calitate de iniţiator, vă rog să susţineţi acest proiect de lege care va implementa, până la urmă, cel mai important proiect strategic în materie de transport gaze naturale în România. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Guvernul? Doamna secretar de stat Anca Chiser. Vă rog. Înţeleg că şi dumneavoastră susţineţi.
				Doamna Anca Magdalena Chiser (secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri): Bună ziua! Accelerarea reabilitării infrastructurilor energetice existente şi construcţia unora noi sunt obiective esenţiale pentru integrarea României în obiectivele Uniunii Energetice Europene, în primul rând pentru finalizarea pieţei interne a energiei şi garantarea siguranţei în aprovizionare. Proiectul de lege supus aprobării dumneavoastră are rolul de a reglementa cadrul legal pentru toate proiectele de importanţă strategică pentru statul român şi de a contribui la consolidarea securităţii energetice a României, prin creşterea siguranţei în aprovizionare în domeniul gazelor naturale, prin introducerea unei infrastructuri înnoite, cu nivel înalt de presiune. Guvernul României susţine adoptarea proiectului de lege în forma aprobată de comisie. Mulţumesc frumos.
				Domnul Florin Iordache: Domnul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii. Raport comun, industrii şi juridică. Citiţi întâi raportul şi apoi dezbateri generale.
				Domnul Iulian Iancu: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Avem în dezbatere o propunere legislativă care se adresează implementării proiectului de dezvoltare pe teritoriul României a sistemului de transport gaze naturale şi nu doar traseul conductei BRUA. Aş vrea să vă informez, stimaţi colegi, că Guvernul, aşa cum aţi văzut, a susţinut încă din prima etapă această propunere legislativă, comisiile sesizate, respectiv Comisia pentru mediu a avizat favorabil propunerea legislativă. De asemenea, în cadrul dezbaterilor, reprezentanţii ministerelor vizate, ai Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale, ai celorlalte societăţi vizate de aplicarea acestui important proiect de lege au susţinut propunerea legislativă. În consecinţă, în urma dezbaterilor în cadrul comisiilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului aprobarea proiectului de lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: La dezbateri generale? Vă rog, domnule preşedinte.
				Domnul Iulian Iancu: Stimaţi colegi, În spaţiul public, inclusiv la acest proiect au apărut informaţii contradictorii care m-au surprins foarte mult. De fapt, despre ce vorbim aici? S-a spus şi s-au făcut foarte multe menţiuni la noua conductă magistrală care va traversa Bulgaria, România, Ungaria, Austria, însă în cadrul acestei propuneri legislative, de la faza de iniţiere până astăzi, proiectul pe care-l aveţi în faţă pentru aprobare, proiectul acesta a suferit o modificare importantă, în sensul că el se adresează deciziilor strategice privind modificarea sistemului naţional de transport gaze, în sensul dezvoltării acestuia şi interconectării inclusiv a zăcămintelor care sunt astăzi în faza de prospecţiune, explorare, exploatare şi conectare la sistemul naţional de transport gaze al României, adică este o abordare strategică care vizează în primul rând securitatea naţională privind aprovizionarea cu materie primă energetică, cea mai importantă dintre ele, în acest caz, pentru România, fiind gazele naturale. Acum aş vrea să vă spun, însă, în mod special, faptul că noi vorbim de o decizie strategică la adresa României în sensul că la nivelul Uniunii Europene, odată redesenate politicile energetice ca urmare a provocărilor cu care se confruntă Uniunea Europeană, primul pilon al noilor politici energetice se numeşte securitate, solidaritate şi încredere. O să observaţi că atât solidaritate, dar mai ales încredere e prima dată când apar într-o strategie de politici energetice a unui grup de state şi chiar a unei regiuni. În cazul nostru, noi ne aflăm în zona sud-est europeană, iar România în mod special are o vulnerabilitate uriaşă, în sensul că este captivă unei singure surse de import gaze naturale, respectiv Rusia. Întotdeauna Rusia a jucat un rol de instrument, a folosit gazele naturale drept instrument politic, nu a avut nicio legătură cu piaţa, cu regulile de formare a preţurilor după reguli fireşti de piaţă. Cu acest proiect România îşi realizează pentru prima dată diversificarea surselor de alimentare din import, vizând în mod special ceea ce Proiectul Nabucco, subminat, sabotat, afectat din toate direcţiile, n-a putut realiza, respectiv preluarea cantităţilor de gaze din zona Caspică, ca o alternativă la gazele din importul din Rusia. Pe această conductă, însă, să ştiţi că realizarea în principal a primului tronson, dar nu numai, se vizează o dublă circulaţie a gazelor, vizăm un export, un tranzit, nu neapărat export din România, dar un tranzit către zona de sud, respectiv Bulgaria, la nivelul a 1,4 miliarde de metri cubi şi către vestul Europei un tranzit la nivelul a 4,4 miliarde metri cubi. Evident că România aici câştigă, pe de o parte, o sursă alternativă în alimentarea cu gaze naturale, pe de altă parte câştigă din tranzitul efectiv, din această afacere. Practic, noi suntem la faza de proiectare, urmează etapele de licitare, execuţie, construcţii montaj în care se vizează câteva mii de locuri de muncă pe orizontală - şi îi rog pe toţi colegii noştri care vor avea responsabilităţi, în Parlament sau în Executiv, să monitorizeze capitalul românesc şi companiile româneşti care trebuie să se regăsească în execuţia acestei conducte - şi implicit un beneficiu adus economiei României de la faza de construcţie. Totodată, aş vrea să anulăm din start toate vocile care aduc critici la adresa acestui proiect, în sensul că am distruge mediul, că am distruge dreptul de proprietate, că am intra abuziv şi vizăm inclusiv încălcarea unor drepturi fundamentale ale cetăţenilor. Legea a avut grijă să reglementeze în detaliu. Aşa cum v-a spus şi colegul meu, domnul Bode, nu sunt vizate decât 12 hectare ca fiind scoase efectiv din destinaţia pe care o au astăzi, celelalte au statut provizoriu, iar reglementarea privind modul de intrare în teren, de repunere a lui în funcţiune şi redare a destinaţiei terenurilor sau zonelor pe care le vom traversa, mă refer aici inclusiv râuri, inclusiv zone forestiere, vor fi repuse şi redate în circuit, cu toate costurile aferente. De asemenea, proprietatea este respectată, drepturile fundamentale sunt respectate, despăgubirile ne-am asigurat că vor fi acordate în totalitate la nivelul maxim stabilit de metodologia în acest sens. De aceea, stimaţi colegi, vă invit să aprobăm un proiect de lege care pentru prima dată în istoria acestui Parlament aduce la acelaşi nivel de abordare toate partidele, ele regăsindu-se, prin reprezentanţi semnatari la această iniţiativă, care este de fapt în interesul României, al securităţii şi siguranţei energetice a ţării noastre.
				Domnul Florin Iordache: Grupul UDMR. Domnule Antal, vă rog.
				Domnul Antal István: Mi-au acordat zece minute colegii de la liberali, dar le spun că am nevoie numai de trei minute, având în vedere faptul că din punct de vedere profesional ambele tabere au prezentat în detaliu acest proiect de lege, şi domnul ministru Bode, şi domnul Iancu, care sunt şi specialişti în domeniu, aşa că nu voi insista asupra necesităţii acestui proiect de lege. Dar, dacă-mi permiteţi, fiind de mai mult timp în Parlament şi în comisia care a aprobat acest proiect de lege, să vă aduc aminte că de 20 de ani, practic, discutăm de această posibilitate de a scăpa de colosul din răsărit, având în vedere aprovizionarea cu gaze a sistemului naţional şi a da posibilitatea legării SNT-ului de Europa. În sfârşit, se realizează acest lucru, vi s-a spus despre Nabucco, unde la fel de entuziast am fost, până la urmă nu s-a realizat. Între timp, am aflat că din sistemul energetic am renunţat şi la Tarniţa, până la urmă după vreo 15 ani de zile şi eu ţin minte că exact acum 20 de ani se purtau discuţii la Stavangher, în Suedia, pentru a veni cu conducta de gaze care vine practic până la Viena, să ajungă şi la noi, dar şi acest lucru a căzut. Sper, de data aceasta, ca acest proiect să se realizeze şi eu personal aş numi ziua de astăzi o zi istorică, având în vedere faptul că, în sfârşit, astăzi, la ora 14,00 vine domnul ministru şi aşa am aflat că ne prezintă strategia energetică. Deci dacă o să avem o strategie energetică, acest proiect aprobat de data aceasta de acest Parlament, avem speranţa că se va şi realiza, în sfârşit, nu o să mai discute alţi parlamentari peste 10 ani de zile despre alte posibilităţi, pentru că atunci am pierde cu toţii. Acestea fiind spuse, grupul nostru sprijină acest proiect de lege şi vă roagă să votaţi să avem o şansă în plus. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Avem 36 de amendamente prezentate în anexă. Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Aprobate. De la 1 la 10, dacă sunt observaţii? Nu. Aprobate. De la 11 la 20, dacă aveţi observaţii? Nu. Aprobate. De la 21 la 30, dacă aveţi observaţii? Nu. Aprobate. De la 31 la 36, dacă aveţi observaţii? Nu. Aprobate.
				12. Următorul. Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor Sit Natura 2000. Caracter ordinar. Domnul preşedinte Nini Săpunaru. Vă rog.
				Domnul Nini Săpunaru: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate în vederea unei noi examinări şi depunerii unui nou raport cu Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor Sit Natura 2000. Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor Sit Natura 2000, respectiv anularea unor creanţe, inclusiv penalităţile de întârziere, datorate de către aceştia în urma încasării primelor acordate pentru pierderile de producţie urmare a aplicării obligaţiilor de acvamediu şi pe care aceştia trebuie să le restituie ca urmare a titlurilor de creanţă emise de Direcţia Generală Pescuit din cadrul Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013. În urma reexaminării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să menţină raportul iniţial prin care au propus plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise prezentate în Anexa 1. Amendamentele respinse se regăsesc cuprinse în Anexa 2. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Domnul deputat Anton Marin. Vă rog.
				Domnul Marin Anton: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al PNL va susţine acest proiect de lege, ca o măsură corectă şi reparatorie pentru cei 26 de aplicanţi în Sit Natura 2000 care au fost nenorociţi şi puşi şi aduşi în pragul falimentului, cu toate că ei au respectat legea, au respectat toate normele în vigoare, s-au dus la Ministerul Agriculturii şi au obţinut toate aprobările necesare şi cu toate acestea au fost aduşi în pragul falimentului. Este interesant de văzut dacă Ministerul Agriculturii va face demersurile necesare pentru a-i găsi pe cei vinovaţi, pentru că aceşti 26 de operatori din România au fost aduşi în pragul disperării. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Domnul Tinel Gheorghe, Grupul PNL şi apoi Grupul PSD. Vă rog, domnule Tinel Gheorghe, vicelider al PNL.
				Domnul Tinel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Eu în comisie am avut un amendament, pentru că nu mi se pare corect ca sume foarte importante obţinute de cei 26 de operatori pe Programul Operaţional de Pescuit să fie şterse şi să nu răspundă nimeni. Şi amendamentul meu era ca Ministerul Agriculturii să se îndrepte să recupereze sumele respective de la cei găsiţi vinovaţi. Creăm un precedent extrem de periculos. Noi ştim de la cine... Problema este că amendamentul în forma propusă trebuia să rămână şi mă surprinde că el nici măcar nu apare la "amendamente respinse", în raport. Ar fi trebuit să apară la "amendamente respinse", pentru că dacă ar fi apărut la "amendamente respinse", astăzi l-aş fi susţinut. Dar aceasta nu înseamnă că scade în vreun fel responsabilitatea sau absolvă de responsabilitate autoritatea publică centrală care răspunde de Programul Operaţional de Pescuit. Este incredibil! Dai drumul la finanţare, le aprobi proiectele, îi finanţezi şi după patru ani de zile vii şi te întorci împotriva agentului economic şi spui "pardon, trebuie să dai banii înapoi, pentru că proiectele ţi-au fost greşit aprobate şi nu trebuia să te bucuri de finanţare". Nu se poate aşa ceva! Adică cred că ce facem astăzi va avea efect şi vor urma, ca o sarabandă, alte şi alte propuneri pentru că, din informaţiile pe care le am eu, mai sunt programe operaţionale care "se bucură" de acelaşi tratament. Sunt aprobate, finanţate, după care autoritatea se întoarce împotriva lor şi le cere recuperarea banilor. Procedura însă ar trebui să aibă o finalitate. Finalitatea ar trebui să fie: cel vinovat să plătească. Or, aici nu se întâmplă aşa ceva, ştergem cu buretele, ajutăm operatorii economici, dar vinovatul rămâne bine mersi. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da, mulţumesc. Grupul PSD. Vă rog, domnule deputat, o altă intervenţie.
				Domnul Ion Bălan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Prin acest act normativ, se ia o măsură reparatorie, în sensul că beneficiarii pagubelor pricinuite de păsările biofage, deci piscicultorii din Deltă şi din amenajările piscicole din ţară au făcut documentaţia. Prin respectarea ghidurilor, au beneficiat de aceste sume compensatorii pentru pagubele pricinuite de păsările biofage, şi după câţiva ani se constată că ei nu sunt îndreptăţiţi să primească aceste despăgubiri. Această lege ia o măsură de dreptate, în sensul că persoanele care au beneficiat de aceste drepturi sunt îndreptăţiţi să fie despăgubiţi şi, mai mult decât atât, se repară o altă măsură care a devenit obişnuinţă, şi anume, ca regulile jocului să fie schimbate în timpul jocului; acum, chiar şi după terminarea jocului. Deci trebuie să punem punct acestor abuzuri care se fac împotriva beneficiarilor din agricultură şi care sunt îndreptăţiţi. Eu vă mulţumesc şi Grupul parlamentar al PSD va vota acest act normativ.
				Domnul Florin Iordache: Da. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Avem 4 amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat. Art.1. Observaţii? Nu. Adoptat. Art.2? Art.3? Observaţii? Nu. Adoptat. Rămâne la votul final; are caracter ordinar.
				A venit raportul înlocuitor la Legea nr. 334, deci Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - PL-x 332/2016; procedură de urgenţă. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte. Raportul comisiei; raportul înlocuitor. Domnul vicepreşedinte Ciprian Nica. Vă rog să prezentaţi.
				Domnul Nicolae-Ciprian Nica: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Ne-am întrunit în şedinţă de urgenţă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, conform împuternicirii plenului şi o să vă dau citire celor două corecturi care s-au făcut. A fost unanimitate de voturi.
				Domnul Florin Iordache: Domnule vicepreşedinte, prezentaţi raportul. Ele sunt cuprinse, corectările, în raport.
				Domnul Nicolae-Ciprian Nica: Exact.
				Domnul Florin Iordache: Vă rog.
				Domnul Nicolae-Ciprian Nica: Deci, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi şi o abţinere, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu amendamentele admise, redactate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. La dezbateri generale? Domnul vicepreşedinte Mihai Voicu. Vă rog.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc. În acest moment, există un acord al grupurilor parlamentare pe modificări. În esenţă, care sunt cele două modificări? Sunt foarte tehnice. Adică, în materialele electorale publicate în presa scrisă să existe elemente de identificare ale competitorilor electorali, dar nu tirajul, pentru că tirajul este prevăzut în contract şi poate fi, de către publicaţie, subiectul unor modificări în plus sau în minus. Şi cea de a doua modificare, ca declaraţiile cu privire la elemente de campanie online, în vederea decontării sumelor, să nu se facă pe parcursul campaniei de fiecare dată când există o publicitate online, ci o singură declaraţie centralizatoare, la sfârşitul campaniei electorale. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Avem 20 de amendamente. Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat. De la 2 la 10. Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate. De la 11 la 20. Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate. Rămâne la votul final, cu raport de adoptare; are caracter organic.
				13. Şi următorul, domnule Solomon, să fiţi pregătit, este vorba de Propunerea legislativă privind crearea unor oportunităţi de asigurare pentru persoanele care nu au calitatea de pensionari şi care nu au fost asiguraţi în sistemul public de pensii. Este vorba de Pl-x 382, cu raport de adoptare, şi cele două rapoarte de respingere la Pl-x 560 şi la 300/2015. Dacă din partea iniţiatorilor? Da. Domnul Kerekes. Vă rog, prezentaţi, iniţiator la cele două iniţiative, care au propunere de respingere.
				Domnul Kerekes Károly: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această iniţiativă legislativă vine în sprijinul persoanelor care nu sunt încă pensionari, dar sunt în pragul vârstei de pensionare şi, din diferite motive, mai cu seamă din motive neimputabile lor, nu şi-au putut realiza stagiul necesar obţinerii vreunei pensii. Prin această iniţiativă legislativă, se creează oportunitatea acestor persoane de a plăti, pentru o perioadă maximă de 5 ani, de a plăti CAS-ul, contribuţia de asigurări sociale, în mod eşalonat, într-un interval de 6 luni. S-a luat drept model, deci avem un antecedent, de fapt, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2010, care însă a avut o aplicabilitate numai până la finele anului 2010. Eu ţin neapărat să mulţumesc colegilor mei din Comisia pentru muncă şi protecţie socială pentru susţinerea unanimă. Şi, drept dovadă, au existat şi alte iniţiative legislative atât din partea Partidului Naţional Liberal, cât şi din partea PSD-ului. Şi, nu în ultimul rând, mulţumesc pentru sprijinul tehnic acordat de către Casa Naţională de Pensii. Numai o singură remarcă. UDMR-ul ar fi vrut ca plata CAS-ului să fie posibilă nu numai pentru ultimii ani de dinainte de pensionare, ci şi pentru perioadele anterioare necotizate, fără însă a depăşi, bineînţeles, această perioadă maximă de 5 ani. Foarte mulţi sunt în acea situaţie în care, în ultimii ani înainte de a se pensiona, au loc de muncă, au posibilitatea de a plăti CAS-ul. Dar, mai înainte, din diferite motive, să fie în şomaj, sau au lucrat în străinătate, nu şi-au putut realiza stagiul care le lipseşte pentru a beneficia de pensie. Dar eu cred că în viitor se va putea adopta şi o lege în acest sens. În orice caz, eu vă mulţumesc pentru atenţie.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Domnule preşedinte Adrian Solomon, vă rog, prezentaţi raportul înlocuitor la Pl-x 382, de adoptare şi la celelalte două, de respingere.
				Domnul Adrian Solomon: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prezentul raport înlocuieşte raportul comisiei depus anterior cu nr. 4c-7/558 din data de 14 iunie 2016. Obiectul de reglementare al tuturor celor trei proiecte legislative este acordarea posibilităţii persoanelor care nu au calitatea de pensionar de a efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, prin derogare de la prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Propunerile legislative au fost respinse de Senat în 12 octombrie 2011, 24 septembrie 2012 şi 18 martie 2015. În şedinţa din 6 septembrie, membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea cu amendamente a propunerii legislative Pl-x 382/2012 şi respingerea iniţiativelor legislative Pl-x 560/2011 şi Pl-x 300/2015, întrucât prevederile acestora au fost cuprinse ca amendamente în iniţiativa legislativă adoptată. Propunerile legislative fac parte din categoria legilor organice. Prin urmare, plenul comisiei propune Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativelor legislative Pl-x 560/2011, Pl-x 300/2015 şi adoptarea cu amendamente a propunerii legislative nr. 382/2012. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Cu acordul dumneavoastră, domnule preşedinte, este şi o eroare materială. La anexa cu amendamente admise, la nr. crt. 2, art.1 alin. (2), în loc de prezent, se va scrie la trecut: "persoanele pentru care exista obligaţia asigurării în sistemul public de pensii", nu "pentru care există", cum scrie în raport. Este o eroare materială şi aş vrea să se consemneze.
				Domnul Florin Iordache: Da. Este amendamentul 2 la art.1; deci la 2, pe rândul 2, la final, în loc de "există", "exista". Da. OK. La dezbateri generale, dacă doreşte cineva? Nu doreşte nimeni. Sunt 9 amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat. Art.1, cu observaţia domnului preşedinte Solomon, de la alin.2. Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat. 3 marginal. Este vorba de art.2. Observaţii? Nu. Adoptat. 4, 5, 6, 7. Observaţii? Nu. Adoptate. 8, 9. Observaţii? Nu. Adoptat2. Rămâne la votul final, cu propunere de adoptare; are caracter organic. Şi, în final, avem cele nouă COM-uri. O invit pe doamna Birchall.
				14. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Iniţiativa europeană în domeniul cloud computing-ului - Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date şi pe cunoaştere în Europa COM (2016) 178 - PHCD 69/2016. Este vorba de proiectul nr. 69/2016. Domnul Cătălin Rădulescu. Vă rog.
				Domnul Cătălin-Marian Rădulescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Referitor la COM 178, Comisia pentru afaceri europene a susţinut necesitatea de a face disponibile datele ştiinţifice pentru majoritatea cercetătorilor, dar subliniază că un asemenea obiectiv poate fi atins doar printr-un sprijin din partea Uniunii, ce ar reduce disparităţile dintre statele membre în ceea ce priveşte infrastructura de cercetare. A recomandat Comisiei Europene să accelereze procesul de pregătire a guvernanţei cloud-ului european destinat ştiinţei deschise şi, cu acest prilej, să îmbunătăţească şi modalităţile tradiţionale de acces la rezultate şi publicaţii ştiinţifice. A recomandat Comisiei Europene să acţioneze ferm pentru a sprijini participarea tinerilor la dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date şi pe cunoaştere în Europa. Opinia, aşa cum a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 14 septembrie 2016, în prezenţa a 15 din cei 21 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor.
				Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc. La dezbateri generale, dacă doresc să intervină colegii? Nu doresc. A, vă rog, domnule Dolha. Vă rog.
				Domnul Mircea Dolha: Stimaţi colegi, În contextul în care Uniunea Europeană şi ţările componente ale acesteia depind din ce în ce mai mult de alte regiuni ale lumii în materie de tehnologie IT, confruntându-se, astfel, cu un mare risc de blocaj sau de întârziere din punct de vedere tehnologic sau al informaţiei, ori de a fi private de un know-how strategic, iniţiativa europeană în domeniul cloud computing-ului este menită să ajute mediul ştiinţific, sectorul industrial şi autorităţile publice din Europa să aibă acces la alte infrastructuri de date şi la servicii bazate pe un cloud computing de anvergură mondială, în măsura în care acestea devin factori de reuşită decisivi în economia digitală. Europa nu participă la competiţia din domeniul calculului de înaltă performanţă pe măsura potenţialului său economic şi de cunoaştere, clasându-se, astfel, în urma altor regiuni, deoarece nu investeşte în ecosistemul calculului de înaltă performanţă şi nu se bucură de beneficiile pe care le oferă proprietatea intelectuală în acest domeniu, Europa fiind în urmă, din păcate, în ceea ce priveşte puterea de calcul totală absolută a informaţiei. Niciun stat membru nu dispune de resursele financiare necesare pentru a dezvolta singur acest domeniu într-un interval de timp care să permită să fie competitiv, comparativ, de exemplu, cu SUA, cu Japonia sau China. Cu toţii ne dorim ca Europa şi implicit România, ca stat membru al Uniunii Europene, să se afle în avangarda acestor evoluţii viitoare, iar o iniţiativă europeană în domeniul cloud computing-ului ar trebui să ofere fiecărui centru de cercetare, fiecărui proiect de cercetare şi fiecărui cercetător din Europa capacităţile de calcul intensiv, de stocare şi de analiză a datelor de anvergură mondială. Iniţiativa europeană în domeniul cloud computing-ului va fi completată atât cu noi măsuri adoptate în cadrul strategiei privind piaţa unică digitală, referitoare la contractele de cloud computing pentru utilizatorii comerciali şi la schimbarea furnizorilor de servicii, cât şi cu iniţiativa privind libera circulaţie a datelor. Cadrul Uniunii Europene privind protecţia datelor permite impunerea de restricţii la libera circulaţie a datelor cu caracter personal, pe motive de protecţie a vieţii private şi de protecţie a datelor cu caracter personal, în timp ce, la nivel mondial - iarăşi dau exemplul Statelor Unite, Chinei, Japoniei, Rusiei, Indiei, de ce nu - avansează aceste ţări foarte rapid, practicând standarde diferite în domeniu. În timp ce unii consideră că în continuare datele sunt un activ care trebuie protejat, multe persoane din întreprinderi, în special din întreprinderi mici şi mijlocii, din mediul universitar, dar şi din sectorul public, pur şi simplu nu sunt conştiente de valoarea schimbului de date. De aceea este atât de importat acest proiect de lege. Odată pusă pe deplin în practică, infrastructura europeană de date va sta la baza cloud-ului european destinat ştiinţei deschise. Cloud-ul european va fi folosit în scopuri de educaţie şi formare în învăţământul superior, în timp ce va fi deschis şi administraţiilor publice, utilizatorilor comerciali, firmelor private, bineînţeles, pe măsură ce tehnologiile dezvoltate vor fi promovate pentru o aplicare pe scară cât mai largă. Europa are nevoie de capacităţi de calcul de înaltă performanţă integrate, cu o conectivitate şi o viteză mare de servicii de vârf şi în materie de date şi de software pentru oamenii săi de ştiinţă şi pentru toţi utilizatorii de vârf din sectorul industrial. O infrastructură atât de ambiţioasă va necesita o implicare puternică, inclusiv financiară, din partea statelor membre, dar va permite, în schimb, ca baza de utilizatori ai infrastructurilor şi serviciilor să se extindă, în timp, la sectorul public, la sectorul privat, la sectorul industrial, inclusiv, cum spuneam, la IMM-uri, contribuind decisiv la dezvoltarea economică, armonioasă şi sustenabilă. În consecinţă, Partidul Naţional Liberal este de acord cu proiectul de opinie al Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor şi cu proiectul de opinie exprimat de Comisia pentru afaceri europene a Camerei, astfel instituţiile europene să fie informate asupra observaţiilor şi recomandărilor reieşite din dezbaterea acestui document. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
				15. Următorul COM. Este vorba de COM 180. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Digitalizarea industriei europene Valorificarea deplină a pieţei unice digitale COM (2016) 180 - PHCD 70/2016. Tot domnul Rădulescu.
				Domnul Cătălin-Marian Rădulescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Referitor la COM 180, Comisia pentru afaceri europene susţine punctul de vedere al Comisiei Europene, conform căruia este nevoie de un sector public inovator care să dea exemplu în materie de transformare digitală şi recomandă ca sprijinul să fie mai bine adaptat la particularităţile naţionale ale programelor de guvernământ ale statelor membre. Recomandă Comisiei Europene să acţioneze ferm pentru a elimina şi evita disfuncţiile pieţei unice digitale, generate de disparităţile dintre întreprinderile mari şi IMM-uri şi să încurajeze diversificarea şi prezenţa pe piaţă a unui număr cât mai mare de IMM-uri competitive, inclusiv în ce priveşte repartizarea geografică a acestora. Atrage atenţia asupra faptului că susţinerea financiară şi orientările stabilite de Uniune trebuie să continue cu aceeaşi intensitate pentru sectoarele tradiţionale ale economiei, cum ar fi agricultura, inclusiv în ce priveşte susţinerea directă şi cercetarea ştiinţifică, ceea ce impune o alocare a resurselor financiare cât mai eficientă şi mai echilibrată, inclusiv în profil teritorial. Opinia, aşa cum a fost adoptată în unanimitate de către Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 14 septembrie 2016, în prezenţa a 15 din cei 21 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor.
				Domnul Florin Iordache: Da. Intervenţii dacă sunt? Vă rog. Grupul parlamentar al PNL. Dar poate faceţi ceva mai concisă intervenţia. Adică să vă încadraţi totuşi în trei minute, rugămintea ar fi.
				Domnul Mircea Dolha: Domnule preşedinte, avem proiecte pe ordinea de zi atât de importante şi să le concentrăm şi să nu le explicăm cât de cât, cât ne duce priceperea?
				Domnul Florin Iordache: Avem un timp aprobat în Regulament. Aceasta era rugămintea.
				Domnul Mircea Dolha: Am înţeles, dar este atât de importantă şi chiar cred că nu am bătut câmpii.
				Domnul Florin Iordache: Da, vă rog.
				Domnul Mircea Dolha: Comunicarea introduce un set de măsuri coerente de politică ce fac parte dintr-un pachet privind tehnologiile din domeniul pieţei unice digitale şi modernizarea serviciilor publice. Sectorul tehnologiilor informatice din Europa reprezintă un procent însemnat din PIB, cu un număr foarte mare de persoane angajate, cu o concurenţă acerbă între economiile de la nivel mondial, pentru atragerea investiţiilor private în inovare digitală. Investiţiile introduse, legate de domeniul IT în Uniunea Europeană nu reprezintă decât circa o treime din cele efectuate în SUA, suma totală investită de societăţi în Uniunea Europeană în cercetare şi inovare fiind de numai 40%, raportat la ce investesc în acelaşi domeniu Statele Unite. Crearea de valoare adăugată suplimentară în urma inovării digitale intervine prin produse, prin procese şi modele de afaceri. Impactul adăugării serviciilor la oferta de produse a firmelor se traduce printr-o creştere clară a profitabilităţii, dar are consecinţe negative asupra ocupării forţei de muncă. Inovaţiile conduc la o interdependenţă mai strânsă între progresele înregistrate de tehnologiile digitale şi utilizarea acestora în diverse sectoare industriale. Europa are nevoie ca acest sector să fie cât mai consolidat, sectorul digital, foarte inovator, cât şi de modernizarea capacităţii de inovare digitală a tuturor sectoarelor industriale, având, de asemenea, nevoie de un sector public care să dea un exemplu în materie de transformare digitală, pentru a putea ameliora eficienţa şi a asigura servicii de calitate pentru toţi cetăţenii europeni. Industria europeană riscă să rămână în urmă în ceea ce priveşte însăşi fundaţia viitorului său digital din cauza disparităţilor mari între întreprinderile mari şi întreprinderile mici şi mijlocii. Marea majoritate a IMM-urilor şi a întreprinderilor cu capitalizare medie înregistrează întârzieri în adoptarea inovaţiilor digitale. Prin urmare, scopul comunicării este să consolideze competitivitatea UE în domeniul tehnologiilor digitale şi să garanteze că toate industriile din Europa, indiferent de sector, indiferent de locul unde sunt amplasate şi indiferent de dimensiuni, pot beneficia pe deplin de inovarea digitală. Transformarea digitală provoacă modificări structurale ale pieţei forţei de muncă şi în ceea ce priveşte, bineînţeles, natura activităţilor. Există îngrijorarea că aceste schimbări ar putea afecta numărul de angajaţi şi condiţiile de angajare, nivelurile veniturilor şi distribuţia acestora. Partenerii sociali europeni au recunoscut că digitalizarea este doar o problemă tehnologică şi are implicaţii clare sociale, economice şi asupra muncii mai largi. Fără o viziune integratoare asupra viitorului, numărul celor lăsaţi în afara sistemului, reprezentat de o economie mondializată şi digitalizată, riscă să destabilizeze iremediabil acest proces. În consecinţă, Partidul Naţional Liberal este de acord cu acest proiect de opinie a celor două comisii. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Alte intervenţii dacă sunt? Nu mai sunt.
				16. Următorul COM. Tot domnul Rădulescu? Da. Este vorba de COM 288. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor-Platforme online şi piaţa unică digitală Oportunităţi şi provocări pentru Europa COM (2016) 288 - PHCD 71/2016. Este vorba de COM 288. Vă rog, domnule vicepreşedinte.
				Domnul Cătălin-Marian Rădulescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Referitor la COM 288, Comisia pentru afaceri europene susţine abordarea propusă de comunicare, prin care Uniunea urmăreşte să-şi asume pe deplin un viitor digital, păstrând totodată valorile comune proprii. Subliniază că majoritatea platformelor online acţionează pe piaţa globală, fapt pentru care reglementările prevăzute la nivelul Uniunii ar trebui să vizeze pe cât posibil şi reflectarea cât mai extinsă asupra pieţei europene a impactului benefic al noului model de afaceri, reprezentat de platformele online şi să favorizeze investiţiile în Uniune, inclusiv repartizarea lor regională echilibrată. Atrage atenţia că extinderea platformelor online provoacă dificultăţi mai mari în economiile mai puţin dezvoltate, comparativ cu economiile mai avansate, prin aspecte cum ar fi competitivitatea mai redusă a companiilor locale şi a celor tradiţionale faţă de concurenţii lor globali sau prin capacitatea lor mai restrânsă de a aloca fonduri pentru inovare şi invită Comisia Europeană să ia în considerare această vulnerabilitate specifică în elaborarea cadrului normativ european în domeniu. Opinia, aşa cum a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 14 septembrie 2016, în prezenţa a 15 din cei 21 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor.
				Domnul Florin Iordache: Da. Intervenţii? Vă rog. Domnul Iane, PNL.
				Domnul Daniel Iane: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În ziua de azi, informaţia - şi mă refer aici la informaţia în expresia ei digitală - nu mai este de mult un lucru abstract. Este o marfă şi are toate atributele unei mărfi. Ea se produce, se transportă şi se consumă. Aşa cum pentru transportatori sunt indispensabile căile de comunicaţie - mă refer la şosele, la autostrăzi - la fel de bine şi pentru informaţia digitală sunt necesare platforme online. Comisia Europeană, în urma unor studii pe care le-a făcut, a identificat anumite domenii în care există oportunităţi foarte mari. Şi am să ofer aici o listă, fără a avea, eu ştiu, pretenţia să fie o enumerare exhaustivă. Este vorba de sisteme de comunicaţii, sisteme de plăţi, sisteme de platforme pentru economia colaborativă. Acestea au fost, ca urmare acestor studii, supuse în atenţia Comisiei. Mai mult decât atât, Comisia a elaborat anumite programe pentru a ajuta staffurile, pentru a ajuta întreprinderile nou formate care vor să acţioneze în aceste domenii. Mai mult decât atât, a elaborat anumite norme şi deschide larg calea unor reglementări, pentru că în momentul în care aceste relaţii apar la nivel transfrontalier, se pune automat şi problema unor reglementări care ţin de viaţa privată a individului, care ţin de valorile democratice, care ţin de accesul individului la participarea la guvernare. Iar, ca o regulă principală, daţi-mi voie să concluzionez cu nişte idei la care Comisia a ajuns în final. Şi, ca regulă generală de elaborare a acestor răspunsuri, putem să enunţăm câteva principii, care sunt: un principiu de concurenţă echitabilă pentru servicii digitale comparabile, acţiuni responsabile ale platformelor online pentru a proteja valorile fundamentale, transparenţă şi echitate pentru menţinerea încrederii utilizatorilor şi garantarea inovării şi, în ultimul rând, dar nu de pe urmă, pieţe deschise şi nediscriminatorii într-o economie bazată pe date. Vă mulţumesc. Şi vă comunic faptul că Partidul Naţional Liberal achiesează la această comunicare, la aceste principii şi este pentru adoptarea unor astfel de norme. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Trecem la următorul.
				17. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: O abordare cuprinzătoare pentru stimularea comerţului electronic transfrontalier în beneficiul cetăţenilor şi întreprinderilor europene COM (2016) 320 - PHCD 72/2016. Doamna preşedinte Birchall.
				Doamna Ana Birchall: Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. În legătură cu COM 320, pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a subliniat că eliminarea barierelor din calea comerţului electronic se subscrie finalizării pieţei unice digitale, care, la rândul său, este a doua cea mai mare prioritate politică a actualei Comisii Europene, destinată să contribuie la crearea de locuri de muncă şi creştere economică în Uniunea Europeană. Comisia noastră a semnalat, totuşi, că o concentrare excesivă pe comerţul electronic în procesul de punere în practică a strategiei privind piaţa unică digitală ar putea reduce capacitatea Uniunii Europene de a promova şi alte inovaţii tehnologice emergente, cum sunt: bionica, robotica, inteligenţa artificială şi altele. De asemenea, în acord cu Comisia Europeană, a constatat că în mediul online persistă situaţii frecvente în care accesul consumatorilor la oferte din alte ţări este blocat. Şi am învederat acest lucru în opinia noastră, propunând şi anumite măsuri. De asemenea, am constatat că factorii de decizie politică de la nivelul Uniunii Europene consideră că există cazuri justificate pentru a menţine fragmentarea pieţei, ca de exemplu pentru a se asigura libertatea de afaceri. De asemenea, în acord cu Parlamentul European, comisia noastră s-a raliat solicitării adresate Comisiei Europene de a identifica şi defini grupuri de cazuri în care discriminarea este justificată în temeiul art. 20 alin. (2) din Directiva privind serviciile, pentru a clarifica ce anume constituie practici discriminatorii nejustificate ale unor entităţi private. Opinia noastră, aşa cum a fost discutată şi adoptată în şedinţa comisiei noastre din 14 septembrie, în prezenţa a 15 din 21 de membri, a fost adoptată în unanimitate şi o supunem spre aprobare plenului Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Intervenţii? Domnul Iane. Vă rog.
				Domnul Daniel Iane: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aşa cum am spus şi în intervenţia anterioară, un domeniu în care platformele online se pot exprima este acela al comerţului electronic. Rolul Comisiei şi intenţia Comisiei Europene este de a elimina rapid barierele care apar în cadrul acestei activităţi, iar una dintre ele, pe care Comisia a identificat-o ca fiind de maximă importanţă, este aceea a discriminării. Bine, prevenirea discriminării, până la urmă, nu este singura, dar este deosebit de importantă. Acest motiv este acela pentru care strategia privind piaţa unică digitală a evidenţiat, de asemenea, necesitatea de a consolida încrederea consumatorilor în vânzările online transfrontaliere, prin asigurarea unei mai bune aplicări a normelor existente şi prin disponibilizarea unor servicii transfrontaliere de livrare a coletelor accesibile de înaltă calitate. O propunere legislativă privind abordarea geo-blocării nejustificate şi a altor forme de discriminare pe motive de naţionalitate, loc de reşedinţă sau loc de restabilire în cadrul pieţei unice este, de altfel, un alt principiu şi o altă problemă identificată. Altă propunere legislativă este de a revizui Regulamentul privind cooperarea în materie de protecţia a consumatorului. De asemenea, există propuneri legislative prin care se propun măsuri în domeniul reglementării serviciilor de livrare a coletelor şi, de ce nu, alte orientări care sunt necesare pentru punerea în aplicare a Directivei privind practicile comerciale neloiale. Împreună cu prevederile existente, cum ar fi Directiva privind comerţul electronic, prevederile legate de dreptul consumatorului şi al comercializării, inclusiv Directiva privind drepturile consumatorilor, cadrul privind protecţia datelor, reformat recent, şi dreptul concurenţei, aceste propuneri odată adoptate vor institui un cadru cuprinzător pentru dezvoltarea deplină a potenţialului economic şi electronic în Europa, atât în beneficiul consumatorilor, cât şi al întreprinderilor. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu sunt. Trecem la următorul.
				18. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European Către un spaţiu unic pentru TVA în UE - Momentul deciziei COM(2016) 148 (PHCD 73/2016). Doamna preşedinte Birchall.
				Doamna Ana Birchall: Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. În legătură cu COM 148/2016, vă prezint, pe scurt, ceea ce a hotărât comisia noastră şi vă supunem spre adoptare. Şi anume, în opinia noastră, am apreciat efortul constant al Comisiei Europene de a reglementa şi moderniza regimul de colectare a TVA în Uniunea Europeană pentru a combate evaziunea fiscală, întrucât aceasta reprezintă una dintre principalele provocări cu care se confruntă statele membre. Am salutat iniţierea unui plan de acţiune pentru crearea unui sistem unic şi definitiv pentru TVA în Uniunea Europeană, care să fie întemeiat pe principiul impozitării în ţara de destinaţie a mărfurilor. Am observat că actualul sistem TVA este fragmentat, creând sarcini administrative semnificative, cu precădere întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel încât considerăm necesară o aplicare neutră din punct de vedere tehnologic a normelor în materie de TVA care să garanteze că versiunea fizică şi cea digitală a unui produs sunt tratate la fel. Am considerat că este nevoie de întărirea cooperării administrative atât între statele membre, cât şi cu ţările din afara Uniunii Europene privind combaterea evaziunii şi fraudei în domeniul TVA, stabilind standarde de cooperare bazate pe principiile transparenţei, bunei guvernanţe şi schimbului de informaţii. În concluzie, Comisia pentru afaceri europene susţine pe fond prezenta propunere şi crede că este esenţială consolidarea parteneriatului Comisiei Europene cu statele membre pentru asigurarea unei aplicări inteligente, precise şi eficiente a legislaţiei în domeniul fiscalităţii. Opinia comisiei noastre a fost adoptată în şedinţa din 6 septembrie 2016, în prezenţa a 15 din cei 21 de membri, şi o supunem, în integralitatea sa, spre aprobare plenului Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Alte intervenţii? Vă rog. Grupul PNL.
				Doamna Maria-Andreea Paul: Pentru Uniunea Europeană, este foarte importantă şi binevenită propunerea de întărire şi creare a sistemului unitar de aplicare a TVA. Acum, cea mai importantă modificare şi propunere cu care vine Comisia Europeană este introducerea taxării inverse la toate tranzacţiile intracomunitare. Şi, aici, România susţine foarte tare această propunere şi bine că o face. Partidul Naţional Liberal, evident, va vota în favoarea raportului pe care l-aţi ascultat anterior, dar vreau să trag şi un semnal de alarmă Comisiei parlamentare pentru afaceri europene şi poate se gândeşte să sesizeze Comisia Europeană pe marginea acestui raport şi cu următoarea chestiune. Pornim de la realitatea că în prezent, România are unul dintre cele mai mici niveluri de TVA din Europa - al cincilea cel mai mic TVA din Europa. Dar, în continuare, este inadmisibil că România rămâne cel mai mare furnizor de evaziune fiscală din TVA. Aici, apare următoarea problemă pentru care îi rog să sesizeze Comisia Europeană. Acum câteva zile, se face public Raportul Comisiei Europene cu privire la evaziunea fiscală din TVA şi ei zic că în anul 2014 în Uniunea Europeană sunt 160 de miliarde de euro evaziune din TVA. România se află pe primul loc la generarea de evaziune, cu un procent de aproape 38%. Aici, însă, este o chestiune de metodologie şi aici trebuie chestionată Comisia Europeană, pentru că nu este normal să apară România cu un procent atât de mare de evaziune din TVA, ştiut fiind cât de mare este ponderea consumului gospodăriilor ţărăneşti în consumul intern din România. Am intuiţia că metodologia Raportului Comisiei Europene nu calibrează acest specific românesc şi că cifra asociată României pentru evaziunea din TVA este mult prea ridicată. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Alte intervenţii, dacă sunt? Dacă nu mai sunt alte intervenţii, rămâne la votul final.
				19. Următorul proiect de hotărâre. Este vorba de COM 198 - Directiva 34 în ceea ce priveşte comunicarea, de către anumite întreprinderi. Doamna preşedinte Birchall. Vă rog.
				Doamna Ana Birchall: Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. În legătură cu COM 198, pe fond, Comisia pentru afaceri europene apreciază că în opinia sa, propunerea de directivă este complementară cu pachetul antievaziune lansat în luna ianuarie a anului în curs în scopul de a continua lupa contra evaziunii fiscale practicate de anumite întreprinderi multinaţionale care se estimează că aduc prejudicii anuale de 50-70 de miliarde de euro la bugetele statelor membre. În analiza noastră, am constatat că propunerea impune întreprinderilor multinaţionale cu o cifră de afaceri netă mai mare de 750 de milioane de euro să facă publice anumite informaţii din rapoartele financiare şi nefinanciare, cu scopul de a se asigura o mai bună respectare a legislaţiilor fiscale naţionale de către societăţile multinaţionale. De asemenea, în opinia noastră, am considerat că informaţiile de raportat ar trebui defalcate pe fiecare stat membru. În plus, datorită existenţei unor ţări terţe care nu respectă standardele bunei guvernanţe fiscale, informaţiile despre operaţiunile societăţilor multinaţionale ar trebui prezentate cu un nivel ridicat de detaliere. De asemenea, am considerat că, pentru asigurarea respectării acestei directive, statele membre ar trebui să introducă o responsabilitate colectivă a organelor administrative de conducere şi de control pentru aceste rapoarte. Susţinem intervenţia Uniunii Europene, în sensul unei abordări unice în toate statele membre în materie de raportare financiară de natură să conducă la economii de costuri atât pentru administraţiile fiscale, cât şi pentru societăţi. În concluzie, Comisia pentru afaceri europene susţine pe fond prezenta propunere şi crede că lupta concentrată împotriva evaziunii fiscale promovează o economie competitivă favorabilă creşterii economice. Vă supunem spre aprobare opinia, aşa cum a fost adoptată, în unanimitate, de comisia noastră, în şedinţa din 6 septembrie 2016, în prezenţa a 15 din 21 de membri. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Intervenţii, dacă sunt? Da. Hotărâţi-vă. Cine? Doamna? Vă rog.
				Domnul Mircea Dolha: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal este de acord cu opinia adoptată de Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, care constă în complementaritatea propunerii de Directivă a Parlamentului European a Consiliului European, cu pachetul antievaziune lansat în luna ianuarie a anului în curs, care avea ca scop de a continua lupa contra evaziunii fiscale practicate de unele corporaţii multinaţionale ce prejudiciază bugetele statelor membre ale Uniunii Europene cu zeci de miliarde de euro anual. Chiar nu e o glumă. Modificările impun transmiterea de informaţii incluse în rapoartele financiare şi nefinanciare către autorităţile fiscale defalcate pe ţări, cu scopul de a asigura o cât mai bună respectare a legislaţiilor fiscale naţionale de către întreprinderile multinaţionale cu o cifră de afaceri netă mai mare de 750 de milioane de euro, adăugând o responsabilizare în plus statelor membre ale Uniunii Europene şi administraţiilor fiscale care trebuie să impună şi să monitorizeze publicarea rapoartelor privind impozitul pe profit. Publicarea impozitului pe profit al marilor societăţi comerciale ar consolida responsabilitatea socială corporativă şi ar contribui la prosperitatea ţării în care acestea îşi desfăşoară activitatea şi la sporirea încrederii publicului în echitatea sistemelor fiscale. Este adevărat că este necesară o calibrare atentă a acestui domeniu, pentru a nu aduce prejudicii principiilor fundamentale ale economiei de piaţă, dar şi pentru a nu speria, prin suprareglementare, investitorii, asigurând respectarea anumitor interese ale societăţilor care activează pe o piaţă presupus liberă. În ceea ce priveşte acele jurisdicţii fiscale care ridică probleme deosebite în aşa-numitele paradisuri fiscale, considerăm că stabilirea unor liste negre ale acestor jurisdicţii constituie o prioritate, dar şi o problemă deosebit de sensibilă care trebuie abordată de către Comisia Europeană în cadrul unui dialog permanent cu statele membre şi în baza unor criterii bine stabilite pentru a răspunde în mod corespunzător aşteptărilor opiniilor publice din ţările componente. Uniunea Europeană trebuie să intervină în favoarea unei abordări unice în toate statele membre, care să fie de natură să conducă la economii de costuri pentru administraţiile publice fiscale şi pentru societăţile comerciale, dar care să şi combată alienarea şi blazarea populaţiei şi a mediului economic în care se află în competiţie directă cu cele de pe alte continente. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.
				20. Trecem la următorul. COM 356, o agendă europeană pentru economia colaborativă. Vă rog, doamna preşedinte.
				Doamna Ana Birchall: Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. În legătură cu COM 356, Comisia pentru afaceri europene susţine această comunicare, întrucât documentul încurajează consumatorii, întreprinderile şi autorităţile publice din statele membre ale Uniunii Europene, să se implice în economia colaborativă, prezentând un set de orientări în baza cărora statele membre să poată asigura o dezvoltare echilibrată a economiei colaborative. Consideră că economia colaborativă va conduce la dezvoltarea unor modele de afaceri noi care, aplicate fiind în mod responsabil, pot aduce o contribuţie importantă la creşterea ocupării forţei de muncă şi la creşterea economică din Uniunea Europeană. Din punctul de vedere al României, măsurile propuse de această comunicare a Comisiei sunt în favoarea procesului de reducere a decalajelor sociale dintre ţara noastră şi statele membre dezvoltate ale Uniunii Europene. Principalele aspecte legate de dezvoltarea acestui tip de economie privesc disponibilitatea bunurilor şi serviciilor ce urmează a fi utilizate în comun şi tehnologiilor IT. Principalele provocări pe care noi le considerăm şi le-am semnalat în opinia noastră sunt următoarele, şi anume: nivelul scăzut de încredere în produsele şi serviciile furnizate, regimul de răspundere, sarcinile administrative suplimentare datorate cererilor furnizorilor online şi offline tradiţionali şi noi considerăm că România are şansa să promoveze mai mult sectorul său IT, ceea ce ar conduce la îmbunătăţirea modului în care este percepută şi ţara noastră. Pe fond, comisia noastră susţine această comunicare şi o supunem plenului Camerei Deputaţilor spre adoptare în forma în care a fost votată, în unanimitate, în şedinţa noastră din 14 septembrie, în prezenţa a 15 din 21 de membri. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Vă rog, doamnă, Grupul PNL.
				Doamna Maria-Andreea Paul: PNL susţine proiectul de raport pe care l-aţi auzit, dar fac o foarte scurtă menţiune. Aici este vorba despre un proiect al economiei colaborative, care sună foarte bine la nivel declarativ european, dar care, în fapt, vizează bunurile şi serviciile care trebuie folosite în comun, în spaţiul comunitar. Şi un exemplu-cheie este sectorul IT, al tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor. Ei, aici, noi trebuie să lucrăm să devenim inima creativităţii europene în domeniul IT. Avem acest avantaj competitiv fenomenal. Depinde doar de noi să-l şi capitalizăm şi valorificăm. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Intervenţii? Nu.
				21. Următorul COM. Este vorba de 361, realizarea Agendei privind piaţa unică pentru susţinerea creării de locuri de muncă, a creşterii economice şi a investiţiilor Vă rog.
				Doamna Ana Birchall: Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. Legat de COM 361, comisia noastră are o opinie foarte largă şi bine argumentată. Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene apreciază că acest document realizează o radiografie a implementării prevederilor Agendei pentru piaţa unică şi identifică ariile în care sunt necesare deciziile politice strategice pentru consolidarea şi accelerarea reformelor necesare. Noi considerăm că este necesară şi susţinem crearea de locuri de muncă durabile, stimularea creşterii competitivităţii mediului economic şi a atractivităţii pentru investitori, prin perfectarea interacţiunilor între Uniunea Europeană şi autorităţile naţionale şi regionale în vederea eliminării obstacolelor din calea investitorilor şi continuării reformelor structurale. De asemenea, suntem în favoarea introducerii paşaportului pentru servicii, ca instrument de facilitare a mobilităţii furnizorilor de servicii în alte state membre, care va facilita accesul profesioniştilor pe piaţa muncii în spaţiul european transfrontalier. De asemenea, apreciem favorabil demersurile Comisiei Europene privind combaterea obstacolelor în calea comerţului electronic transfrontalier în Europa, întrucât stoparea geo-blocării nejustificate şi a altor forme de discriminare geografică va avea un impact pozitiv asupra consumatorilor. De asemenea, considerăm că piaţa unică digitală reprezintă un domeniu de mare interes şi poate fi un avantaj pentru România şi ar trebui să fie una din priorităţile României. Pe fond, comisia noastră susţine această opinie şi o supunem spre aprobare plenului Camerei Deputaţilor în forma în care a fost adoptată, cu unanimitate de voturi, în şedinţa comisiei noastre din 6 septembrie, în prezenţa a 15 din 21 de membri. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Intervenţii, dacă sunt? Nu sunt. A, vă rog. Doamna Roberta Alma Anastase, Grupul PNL. Vă rog.
				Doamna Roberta Alma Anastase: Da, vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. Una din principalele probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană astăzi este legată de procentul ridicat de şomaj, cu precădere în rândul tinerilor. Această temă o regăsim reluată, având în vedere şi soluţii, în planul de investiţii pentru Europa, elaborat de preşedintele Comisiei Europene, Juncker. El se referă, în planul de investiţii, la crearea unui spaţiu propice pentru stimularea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă. Comunicarea Comisiei vine în întâmpinarea acestor lucruri, instituind un pachet de măsuri menit să ofere un impuls acestui proces greoi de redresare economică. În proiectul de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene se subliniază importanţa acestui pachet de măsuri în găsirea unor soluţii sustenabile de susţinere a procesului de revenire economică a Uniunii Europene. Din acest considerent, stimularea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă, alături de un parteneriat consolidat între Comisia Europeană şi statele membre trebuie să rămână prioritare pentru toate instituţiile Uniunii Europene. Având în vedere cele menţionate anterior, Grupul PNL susţine adoptarea proiectului de opinie supus spre dezbatere.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
				22. Şi ultimul, COM 359. Bilanţul Planului de investiţii pentru Europa şi etapele următoare COM(2016) 359 (PHCD 77/2016).
				Doamna Ana Birchall: Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. În legătură cu COM 359, pe scurt, Comisia pentru afaceri europene, în opinia sa, a salutat intenţia Comisiei Europene de a consolida acoperirea sectorială şi geografică a finanţării din Fondul European pentru Investiţii Strategice. Am recomandat Comisiei Europene şi Băncii Europene de Investiţii să ia în considerare deficitul de finanţare al fiecărui stat, ca un criteriu determinant în decizia privind investiţia din Fondul European pentru Investiţii Strategice. A sprijinit elaborarea unor noi instrumente financiare destinate IMM-urilor inovatoare şi cu creştere rapidă, precum şi a întreprinderilor cu capitalizare medie, inclusiv crearea unor instrumente de capital specific. De asemenea, am recomandat extinderea prioritară a investiţiilor transfrontaliere strategice la graniţa estică a Uniunii, mai ales în situaţiile în care regiunile geografice respective beneficiază şi de legături istorice preferenţiale cu statele membre. De asemenea, am recomandat Comisiei Europene să recalibreze mecanismul de finanţare prin Fondul European pentru Investiţii Strategice, astfel încât, prin proceduri simplificate şi în condiţii mai relaxate, să faciliteze accesul entităţilor cu capital de investiţii redus. Opinia, aşa cum a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 14 septembrie 2016, în prezenţa a 15 din cei 21 de membri, este supusă în integralitatea sa aprobării plenului Camerei Deputaţilor. Şi eu vă mulţumesc pentru ajutorul de astăzi.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Intervenţii? Da. Grupul PNL. Doamna Anastase. Vă rog.
				Doamna Roberta Alma Anastase: Prin conţinutul său, Comunicarea Comisiei oferă o analiză amănunţită a tuturor măsurilor întreprinse în decursul celor 18 luni de implementare a Planului Juncker. Printre aspectele semnalate, e de amintit evaluarea rezultatelor obţinute prin implementarea Fondului European pentru Investiţii Strategice. Proiectul de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene atrage atenţia asupra obstacolelor pe care le întâmpină utilizatorii Platformei Europene de consiliere în materie de investiţii. Totodată, documentul menţionează o serie de recomandări adresate Comisiei Europene şi Băncii Europene de Investiţii privind necesitatea elaborării unui cadru flexibil menit să ofere un sprijin real tuturor statelor membre. Având în vedere cele menţionate, Grupul PNL susţine adoptarea proiectului de opinie. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii, dacă sunt? Nu mai sunt alte intervenţii. Încheiem aici. Ne vedem la ora 13,00, la votul final.
				După pauză
				Domnul Florin Iordache: Rog colegii să ia loc, să putem începe şedinţa de vot final. Domnule Gliga, vă rog. Rog colegii, domnule Nicolicea, domnule Máté, vă rog, luaţi loc, să putem începe. Putem începe, da? Da. Sunt 225 de colegi prezenţi. Începem, da?
				1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Proiectul de hotărâre nr.68 Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 217 voturi pentru. Adoptat.
				2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Proiectul nr. 78. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 217 voturi pentru. Adoptat.
				3. Proiectul de Hotărâre pentru revocarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.7/2015 din 9 februarie 2015 privind vacantarea unui loc de deputat. Proiectul nr. 79. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Colegi care nu-şi exprimă votul? Unul. Deci, cu 216 voturi pentru, o abţinere şi un coleg care nu şi-a exprimat votul. Explicarea votului. Vă rog.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Doamnelor şi domnilor colegi, Distinşi colegi, Domnule preşedinte de şedinţă, plenul este suveran. M-am abţinut la acest vot pentru că onorabilii mei colegi, în ultimii patru ani, unii mai mult de patru ani în Parlamentul României, din Comisia juridică au scris câteva lucruri care sunt neadevărate în raportul comisiei. Şi nu e datoria mea şi nu e treaba mea să judec aceste lucruri. Fiecare este în dreptul lui responsabil pentru ceea ce spune, ceea ce face şi cum se manifestă. Noi în secolul acesta lucrăm foarte mult cu percepţii. Dacă numele meu nu era pronunţat acolo ca preşedintele Camerei Deputaţilor probabil că nici nu luam cuvântul. Dar am să vă spun trei lucruri care n-au fost făcute la momentul respectiv şi pe care cei care, astăzi, sunt în Parlamentul României şi care sunt şi jurişti, cunosc foarte bine Regulamentul, Constituţia şi legile ţării sunt mai bine pregătiţi decât mine. 1. Ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor este făcută de Comitetul liderilor care o propune Biroului permanent, care o votează în unanimitate. Şi eu, şi colegii mei avem un singur vot în Biroul permanent. Acestea sunt primele două chei, dacă se dorea să nu fie introdusă pe ordinea de zi, după un an de zile de la o decizie definitivă şi irevocabilă, acea chestiune pe care azi o revocăm. 2. În plen, în acest onorabil plen, sunt o grămadă de lideri ai grupurilor politice parlamentare, vicelideri ai grupurilor politice parlamentare care pot, în numele grupului parlamentar, dacă sesizează că un proiect de lege nu este acceptat de grupul politic parlamentar sau un punct al ordinii de zi, indiferent dacă el se votează sau nu, poate să ceară scoaterea de pe ordinea de zi. În rest, totul este aşa cum se scrie în Constituţie, tot ce facem noi în acest plen este rezultatul unui organ colectiv. Nu am văzut nici în stenograme şi nu am văzut în acea perioadă niciun lider de grup să ceară retragerea acestui punct de pe ordinea de zi, nu am văzut niciun membru al Biroului permanent să se opună, nu am văzut niciun onorabil membru, lider de grup parlamentar sau vicelider, în plen, să ceară acest lucru, dar am văzut un raport al Comisiei juridice care insinuează aşa, undeva... Eu îmi asum ceea ce fac, fără nicio problemă. Şi ceea ce este mai grav este că astăzi facem un lucru care creează un precedent pentru România. Tot respectul meu pentru fostul ministru al României, eram tânăr, îl respect, este un orator foarte bun, onorabil membru al Partidului Naţional Liberal, dar n-are nicio legătură cu chestia asta. Pentru că sunt vreo 4-5 decizii ale Curţii Constituţionale care spun că odată ce ai trecut de partea de 15 zile după ce-ai depus jurământul, Camera Deputaţilor, onorabili colegi, nu judecă sub nicio formă incompatibilităţi. Camera Deputaţilor pune în aplicare o decizie definitivă a Curţii. Toate aceste lucruri am vrut să vi le spun pentru că în ultima perioadă şi în ultimii ani s-au spus foarte multe lucruri la microfon şi în spaţiul public, dar s-au omis aceste chestiuni. Sunt şi alte foarte multe lucruri care s-au omis. Preşedintele Camerei sau preşedintele de şedinţă care semnează ia act, el nu votează şi nici plenul nu votează. Răspunderea este, aşa cum scrie în Constituţie, colectivă. Atunci când vrem să căutăm vinovaţi pentru deciziile noastre, e bine câteodată, aşa cum spunea şi doamna Gorghiu, cu tot respectul, şi am apreciat-o, să ne uităm şi noi în oglindă fără să facem pe cineva din această sală vinovat. Eu nu spun că noi suntem de vină. Eu spun un singur lucru: Camera Deputaţilor, ca şi Senatul, pune în aplicare o decizie cerută de cel care se judecă cu unul dintre noi care are o problemă de incompatibilitate sau conflict de interese. Iar cei care fac acest lucru, aşa cum scrie în decizia Curţii, şi sunt foarte mulţi care au citit deciziile Curţii în această sală, sunt cei de la Agenţia Naţională pentru Integritate. Vă mulţumesc foarte mult.
				Domnul Florin Iordache: Doamna Alina Gorghiu, domnul Nicolicea şi domnul Mate. Vă rog.
				Doamna Alina-Ştefania Gorghiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să vă spun un singur lucru, că nu cred că e momentul să găsim vinovaţi. Domnul Zgonea făcea o pledoarie, nu ştiu, simţeam, aşa, nevoia de disculpare, nu cred că e cazul. Am greşit cu toţii. Dar atunci când o instituţie cum este Parlamentul României, atunci când ea greşeşte cred că e onorabil şi decent să spună c-a greşit şi să-şi repare această greşeală. Suntem exact în acea situaţie în care Parlamentul României, în majoritatea sa, a spus: am greşit, luăm astăzi decizia de a repara prejudiciul pe care l-am făcut unui om. Şi cred că cu asta suntem cu toţii de acord. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
				Domnul Florin Iordache: Domnul Nicolicea.
				Domnul Eugen Nicolicea: Cred că domnul Zgonea mai bine nu vorbea, că s-a autoincriminat. Deci vreau să vă spun că nu există nicio decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care să rămână acest raport ANI definitiv. S-o prezinte aici dacă există. Or, statutul este foarte clar: preşedintele ia act dacă raportul ANI a rămas definitiv, fie prin neatacare, fie printr-o hotărâre, deci respingerea sesizării. Respingerea sesizării nu există. La vremea respectivă a fost o încurcătură dacă s-a atacat sau nu. Deci e fals că ne-am opune cumva unei hotărâri a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, am auzit că n-a auzit pe nimeni care nu ştiu ce să zică. Eu îl învederez: Comisia juridică a solicitat date suplimentare de la ANI prin care să reiasă dacă este sau nu definitiv raportul. Şi domnul preşedinte a blocat în mod sistematic adresele către ANI. Ba, mai mult, când ANI a amendat deputaţii doar pentru că cereau lămuriri, încălcând prevederile art.72 alin.(1) care spune că nu poţi să fii tras la răspundere juridică pentru voturi, preşedintele Camerei, care trebuia să apere instituţia, a dat dreptate, instituind şi sintagma "acesta nu este un vot politic, este un vot administrativ". Cine a mai auzit chestia asta? Deci, asta cu vinovăţia... cred că mai bine nu vorbea. 2. Conform statutului, şi-l avem aici pe domnul preşedinte al Comisiei de statut, preşedintele ia act. Şi, prin faptul că preşedintele a luat act, încetează mandatul doar când anunţă. Deci cel care face ceva este preşedintele, el ia act. Anunţul în plen poate fi făcut oricând după aceea. Plenul nu interacţionează cu absolut nimic, doar ascultă de ce a luat act preşedintele. A face confuzia dintre încetarea mandatului şi vacantarea locului este un lucru foarte grav de la nivelul acesta. Vacantarea locului nu înseamnă decât pornirea procedurilor de alegeri, nu înseamnă nimic altceva. Şi vacantarea locului se face întotdeauna când e pus pe ordinea de zi şi când un mandat a încetat. Faptul că plenul a dat vot pentru vacantarea locului, acest vot s-a dat prin faptul că preşedintele luase act anterior că a încetat mandatul. Ca să ne lămurim. Una peste alta, nu numai că atunci când greşim trebuie să recunoaştem şi să îndreptăm, cred că e mai bine să mai şi învăţăm din ce am greşit. Deci, dacă există o hotărâre definitivă prin care se respinge contestaţia, deputatului i-a încetat mandatul, pentru că în Constituţie spune "Pentru incompatibilitate încetează mandatul deputatului". În momentul de faţă nu există nicio hotărâre a Înaltei Curţi sau a altei instanţe prin care să respingă contestaţia domnului Roman. El este în faza de judecată şi până nu se termină faza de judecată practic nu trebuia să-şi piardă mandatul. Asta... cred că acum toată lumea este lămurită care este procedura. Este simplă, este clară, doar dacă cineva nu are interes să forţeze şi să fie abuziv.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Domnul Máté. Şi apoi domnul Ciprian Nica, vicepreşedintele Comisiei juridice.
				Domnul Máté András-Levente: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Grupul UDMR din Cameră nu a greşit atunci când s-a votat Proiectul de Hotărâre privind vacantarea postului de deputat, funcţiei de deputat în cazul domnului Petre Roman. Grupul UDMR nu a greşit pentru că nu a votat acel proiect de hotărâre. Şi-mi cer scuze, dar pentru a împrospăta ce am spus atunci când s-a adoptat, şi-mi cer scuze încă o dată, citez din stenograma acelei şedinţe. Şi am spus aşa: "Dar, stimaţi colegi, îmi pun o singură întrebare în prisma art.175 din Codul penal actual unde toţi deputaţii sunt consideraţi funcţionari publici şi întreb: să-mi spuneţi şi mie ce se întâmplă în situaţia în care domnul Petre Roman câştigă contestaţia şi Curtea de Apel va spune: «Domnule Petre Roman, Agenţia a greşit şi dumneavoastră sunteţi în regulă.» Ce va face dumnealui? Pentru că astăzi vacantăm acest post de deputat, cine va plăti, din ce buget, indemnizaţia care i-ar reveni dumnealui şi ce va plăti, eventual, dacă CEDO va hotărî că statul român a greşit din nou?". Acest lucru am spus atunci când am adoptat hotărârea de vacantare. Atunci inclusiv colegii noştri liberali n-au ieşit să-şi apere propriul coleg, deşi domnul Petre Roman spunea: "Am depus contestaţie şi încă nu există o hotărâre definitivă prin care se spune că da, există acea incompatibilitate." Dar noi ne-am grăbit. Şi de ce ne-am grăbit? Pentru că unora dintre noi le e frică de Agenţie. De ce să-ţi fie frică când ai adevărul în mână? Dacă nu luăm deciziile atunci când trebuie ajungem în asemenea situaţii, cu demagogia înainte şi spunem numai ce auzim sau ce vrem să citim. Greşim. Şi uite, iată că am greşit. Aţi greşit enorm cei care aţi votat atunci. Şi subliniez: am votat şi acum pentru acest proiect de hotărâre pentru că reparăm o greşeală a dumneavoastră care aţi vota pentru. Şi ţin minte, eram singurul grup cu câţiva colegi din alte grupuri care au spus nu. Şi domnul Petre Roman, ţin minte, a solicitat de nenumărate ori să ia cuvântul să se apere, să spună că: "Da, am depus contestaţie", dar nimeni nu a vrut să-l audă. Şi am votat ca trenul accelerat, repede înainte. Asta e greşeala când ne e frică să spunem adevărul de la microfon şi asta va duce, din păcate, să greşim, greşim, greşim în continuare. (Aplauze.)
				Domnul Florin Iordache: Domnul Ciprian Nica. Vă rog.
				Domnul Nicolae-Ciprian Nica: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Nu am vrut să iau cuvântul, pentru că în expozeul de astăzi de la susţinerea raportului mi-am spus punctul de vedere, o parte dintre idei au fost susţinute şi de domnul Eugen Nicolicea şi de colegul meu, Máté András. Dar vreau să spun ceva că ne-a ridicat mingea la fileu colega noastră, doamna preşedinte Alina Gorghiu. Nu a greşit Comisia juridică. Comisia juridică a dat un punct de vedere corect din textul de lege. La data respectivă nu era obligatoriu ca Comisia juridică să aducă plenului un raport în vederea susţinerii unei anumite problematici care era expusă în Legea nr. 96, Statutul aleşilor şi deputaţilor. Nu au greşit nici colegii noştri deputaţi în plen, pentru că nu a fost supusă votului. Conform textului din Legea nr. 96, art.7, se citeşte pur şi simplu că raportul a rămas definitiv. Şi s-a luat act. Aşa cum s-a întâmplat şi în cazul colegului nostru Adăscăliţei, când s-a citit într-o luni după-amiază că raportul a rămas definitiv, neluându-se şi neţinându-se cont că de fapt era o acţiune la Curtea de Apel Bucureşti, dacă nu mă-nşel. Prin urmare, are dreptate colegul nostru Máté András, că trebuie să fim mult mai atenţi şi trebuie să ne batem pentru drepturi, nu ale noastre, ci ale tuturor. Pentru că acest stufăriş de legi... poate va veni timpul în mandatul următor al parlamentarilor să-l supunem dezbaterii şi să facem o lege clară, aşa cum este în Occident, nu să ajungem pentru faptul că ai o societate, un SRL particular, în care nu ai desfăşurat activitate, să fii declarat incompatibil. Şi nu mai spun cum se iau aceste hotărâri judecătoreşti şi te trezeşti dat afară şi spui că nu ştii de unde-ţi vine lovitura. Prin urmare, noi nu am greşit, stimaţi colegi, nici plenul Camerei Deputaţilor şi nici Comisia juridică. Şi va trebui să ţinem cont de această poziţie, să ne schimbăm unghiul de vedere şi să adoptăm altfel problemele. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Domnul Ludovic Orban. Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Ludovic Orban: N-am mai vorbit de mult şi trebuie să-mi recapăt obiceiurile. Vreau să fac o singură rectificare privitoare la o informaţie prezentată în plen de domnul deputat Máté. Domnule Máté, dacă veţi citi stenogramele şedinţei sau dacă veţi face apel la memorie, aduceţi-vă aminte faptul că Grupul Partidului Naţional Liberal nu a acceptat fără luptă să se încheie mandatul domnului Roman. Citind stenogramele veţi vedea intervenţia mea ca lider de grup şi poziţia exprimată în numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Nu contează poziţia în ceea ce priveşte votul de vacantare. Pentru că votul de vacantare nu mai avea nicio relevanţă din punct de vedere juridic, ci importantă e poziţia faţă de încetarea mandatului. Grupul parlamentar al PNL nu a fost de acord cu introducerea pe ordinea de zi a punctului privind încetarea mandatului. Mai mult decât atât, am solicitat să i se dea cuvântul domnului Petre Roman şi, mai mult decât atât, am prezentat faptul că Petre Roman a pus la dispoziţia Biroului permanent şi a Comisiei juridice din partea instanţei un document prin care reieşea clar că i se află încă pe rol şi că urmează să se decidă dacă se dă termen pe fond sau nu pentru cauza respectivă, adică faptul că nu exista o hotărâre definitivă în privinţa declarării incompatibilităţii domnului Roman. Ăsta e adevărul istoric. Îmi pare rău că a trebuit să fac această rectificare, dar vreau să ţinem cont de ce s-a întâmplat cu adevărat, şi nu de impresii şi păreri.
				Domnul Florin Iordache: Drept la replică, domnul Zgonea. Domnule Zgonea, drept la replică. Sunt două drepturi la replică, domnul Máté şi domnul Zgonea. Vă rog.
				Domnul Máté András-Levente: Stimaţi colegi, Eu cred şi sper din tot sufletul că viitorul Parlament va fi format din oameni de stat, şi nu din politicieni demagogi. Atunci când spui un singur lucru, dar la vot iese altceva, dovedeşte că eşti un politician, dar nu poţi să ajungi om de stat. Eu vreau ca toţi care vor fi aici în viitor să fie oameni de stat, adică, ceea ce spun... în vot să rezulte acelaşi lucru. Pentru că vacantarea postului nu se face printr-o opinie, vacantarea postului s-a făcut printr-un vot, atunci când s-a adoptat acea hotărâre.
				Domnul Florin Iordache: Domnule Zgonea, vă rog.
				Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Doamnelor şi domnilor colegi, Ca şi atunci, şi acum eu am venit să-mi exprim... să motivez prezenţa mea fără să votez la această decizie aproape în unanimitate a Camerei, şi fiecare dintre colegii mei, în dreptul lor, cu argumentele lor, foarte puţine dintre ele bazate pe realitate, mai mult pe percepţii şi pe emoţie şi pe faptul că aparţin unei comisii sau alteia, au venit şi au spus aici... m-au criticat pe mine. Eu n-am nicio problemă să-mi asum ceea ce am făcut în viaţa asta. Cum spunea Oscar Wilde: "Nu ai nicio sumă de bani ca să-ţi plăteşti vreodată greşelile trecutului sau deciziile din trecut." Câteodată ai vrea să faci acest lucru. Ceea ce este important când vii la acest microfon este să nu... când un coleg de-al tău te-a rugat frumos să nu denaturezi adevărul, să nu-l denaturezi. Cred că asta este cel mai important, dacă vrei să fii credibil ca parlamentar. Ca om, am tot respectul şi sunt de acord cu dumneavoastră pentru ceea ce i s-a întâmplat domnului Petre Roman, dar vreau să vă spun încă o dată, aşa cum spunea şi domnul Máté, eu ştiu cum funcţionează ordinea de zi şi cum se constituie o ordine de zi a plenului Camerei Deputaţilor. O mică majoritate de 51% putea să facă oricare partid politic, dacă voia. N-am văzut-o! Eu ştiu că fiecare dintre cei 13 membri ai Biroului permanent are un singur vot, nu 13 voturi. N-am văzut ceilalţi 12 sau măcar 7 care să scoată această decizie transmisă de către ANI, conform Legii Camerei Deputaţilor, pentru a lua act. Ceea ce mă uimeşte este că cel care a făcut amendamentul la statut în 2012 a venit aici la microfon şi ne-a spus că preşedintele Camerei, adică domnul Iordache, astăzi, mâine alt coleg, şi aşa mai departe, este vinovat pentru o decizie colectivă. Şi eu asta am vrut să spun, nimic altceva. Am adus trei argumente care sunt baza, fundamentul Regulamentului Camerei Deputaţilor. Niciun membru al Biroului permanent şi niciun lider politic parlamentar al unui grup politic, dacă nu are 50%, nu poate să facă ordinea de zi singur. În rest, ce venim şi spunem aici, ce spunem în altă parte, în mass-media, sunt pure declaraţii politice şi vrem să judecăm oamenii, câteodată, cu percepţii, ca să ne scăpăm noi de greutatea pe care o avem. Domnule preşedinte de şedinţă, eu atât am avut de spus. Este important când venim la acest microfon să nu denaturăm adevărul, pentru că mai devreme sau mai târziu el va ieşi la suprafaţă.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Nemaifiind alte intervenţii, mergem mai departe. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea... A, domnul Vainer. Vă rog.
				Domnul Aurel Vainer: Stimate colege, Stimaţi colegi deputaţi, Nu aveam nimic de spus special cu procedura, cu tot ce-a fost. Dar de mai multă vreme mă macină chiar conştiinţa. Am să vă spun de ce. Am asistat la acea dezbatere când domnul preşedinte Zgonea a condus şi ne-a anunţat hotărârea renunţării sau excluderii sau cum vreţi să spuneţi, a renunţării la postul de mandat al domnului Petre Roman. Domnul Petre Roman a cerut insistent de câteva ori să i se dea cuvântul. Domnul preşedinte Zgonea, cu toată consideraţia, eu nu vorbesc formal, îi spun sincer, m-a mâhnit teribil prin atitudinea Domniei Sale atunci. Şi care e lecţia mea pentru mine? Trebuie să ne comportăm şi ca oameni chiar când avem regulamente foarte stricte. Petre Roman a fost un deputat. Petre Roman a fost pe baricada de la Intercontinental. Şi dacă noi suntem aici este şi datorită lui şi, măcar atât, dă-i dreptul să spună două vorbe. Am dat dreptul şi aşa se procedează cu tot ceea ce ne vine de la DNA, de la Comisia juridică, tuturor le dăm dreptul. Lui Petre Roman domnul preşedinte Zgonea nu a vrut şi nu a vrut. M-a mâhnit teribil. Şi ceea ce cred eu, daţi-mi voie şi cu vârsta mea, să fim în continuare şi oameni. Oameni care să înţeleagă situaţii... Şi se dă un drept şi ultimului condamnat la moarte să spună ultimul cuvânt, dar unui deputat care... M-a mâhnit teribil. N-am spus atunci şi mi-am reproşat mereu. Acum m-am descărcat. Luaţi-o cum doriţi. După părerea mea, e bine să respectăm legi, regulamente, dar să nu uităm niciodată omenia, nevoia de a ne simţi aproape de celălalt, dându-i măcar un drept de a vorbi. Mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule Vainer. Continuăm, stimaţi colegi.
				4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Iniţiativa europeană în domeniul cloud computing-ului Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date şi pe cunoaştere în Europa COM(2016) 178. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 221 de voturi pentru.
				5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Digitalizarea industriei europene Valorificarea deplină a pieţei unice digitale COM (2016) 180. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu sunt. 219 de voturi pentru. Mulţumesc.
				6. Următorul, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Platforme on-line şi piaţa unică digitală Oportunităţi şi provocări pentru Europa COM(2016) 288. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 218 voturi pentru.
				7. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: O abordare cuprinzătoare pentru stimularea comerţului electronic transfrontalier în beneficiul cetăţenilor şi întreprinderilor europene COM(2016) 320. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu sunt. 218 voturi pentru. A fost adoptat.
				8. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European Către un spaţiu unic pentru TVA în UE - Momentul deciziei COM(2016) 148. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 217 voturi pentru.
				9. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce priveşte comunicarea, de către anumite întreprinderi şi sucursale, de informaţii privind impozitul pe profit COM (2016) 198. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 216 voturi pentru şi acest COM a fost aprobat.
				10. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European O agendă europeană pentru economia colaborativă COM(2016) 356. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 216 voturi pentru. A fost adoptat.
				11. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Realizarea Agendei privind piaţa unică pentru susţinerea creării de locuri de muncă, a creşterii economice şi a investiţiilor COM(2016) 361. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 216 voturi pentru. A fost adoptat.
				12. Şi ultimul, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European Europa investeşte din nou - Bilanţul Planului de investiţii pentru Europa şi etapele următoare COM(2016) 359. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 214 voturi pentru.
				Legi ordinare. Adoptări. 13. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Regiunea Administrativă Specială Hong Kong. Comisia pentru buget propune adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Cu 214 voturi a fost adoptat.
				14. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie, semnat la Bruxelles la 21 mai 2014. Comisia pentru buget propune adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 214 voturi pentru. A fost adoptat.
				15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Muntenegrului la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 19 mai 2016. Comisia pentru politică externă propune adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu sunt. 216 voturi pentru. A fost adoptat.
				16. Legea privind impozitul specific unor activităţi, reexaminată la cererea Preşedintelui României. Comisia pentru politică economică propune adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? 200 de voturi pentru, 12 abţineri, niciun vot împotrivă, a fost adoptată. Motivarea... explicarea votului. 12 voturi, 12 voturi împotrivă, Grupul... şi nominalizez Grupul UDMR, deci, e în regulă. Explicarea votului, Grupul PNL, vă rog, da, domnule coleg.
				Domnul Mihai Tararache: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat pentru acest proiect. De altfel, Partidul Naţional Liberal a propus încă de anul trecut, de la adoptarea Codului fiscal, introducerea acestui impozit specific unor activităţi pentru ca, începând cu anul 2016, el să fie funcţional. Astăzi am votat pentru acest proiect pentru că el pune un semn de echilibru şi un raport de echilibru între mediul privat şi mediul economic al celor care activează în turism şi care vor să plătească taxe în mod corect şi să-şi desfăşoare în continuare activitatea în mod corect şi cinstit faţă de toţi contribuabilii, să investească, să asigure locuri de muncă şi să se preocupe în special pentru dezvoltarea acestor firme, şi statul român, care va încasa de la toţi aceşti operatori care activează în turism. Şi sper eu să înţeleagă în sfârşit autorităţile statului că cei care dezvoltă România sunt cei care activează în aceste domenii, în domeniul privat. Partidul Naţional Liberal rămâne un promotor şi un susţinător al iniţiativei private, care este singura cale către dezvoltarea economică reală, aceea care va face să se simtă şi în buzunarele românilor - că tot suntem în această dezbatere, în aceste zile - această dezvoltare economică. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Grupul PSD, domnul Mircea Dobre. Vă rog, domnule deputat, explicarea votului.
				Domnul Mircea-Titus Dobre: Mulţumesc, domnule preşedinte. Ca iniţiator al acestui proiect de lege, vreau să mulţumesc tuturor partidelor politice care au înţeles ce înseamnă turismul, şi mă refer la absolut toate partidele politice. Totodată, vreau să mulţumesc tuturor federaţiilor patronale şi asociaţiilor de profil din România care au participat la dezbaterea acestui proiect de lege, timp de un an şi cinci luni. Vreau să mulţumesc şi ministerelor implicate, dar nu conducerii ministerelor, să fie foarte clar, ci oamenilor care într-adevăr muncesc în aceste ministere. Vă mulţumesc mult.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.
				17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate. Comisia pentru industrii propune adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? 210 voturi pentru. A fost adoptat.
				18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2016 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative. Comisia pentru administraţie propune adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 210 voturi pentru. A fost adoptat.
				19. Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor Sit Natura 2000. Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru buget propun adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? O abţinere. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 209 voturi pentru şi o abţinere. Propunerea a fost adoptată.
				Trecem la secţiunea Legi ordinare. Respingeri. 20. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic. Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 207 voturi pentru. A fost adoptată. Propunerea de respingere a fost adoptată.
				21. Propunerea legislativă privind întreţinerea terenurilor intravilane ce fac obiectul proprietăţii particularilor. Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie propun respingerea. Cine este pentru? Vă rog să votaţi, să poată să numere. Păi, domnul Buican nu poate număra, vă rog. Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 7. 7 abţineri. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 128 pentru, 59 împotrivă şi 7 abţineri, propunerea de respingere a fost adoptată. Explicarea votului, domnul Dumbrăvanu. Vă rog.
				Domnul Paul Dumbrăvanu: Vreau să exprim punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal, care a votat împotriva respingerii dintr-un motiv întemeiat, şi anume că necesită o reglementare aceste terenuri care sunt focare de infecţie în toate localităţile din România, şi în momentul de faţă nu există o reglementare foarte clară despre modalitatea în care se poate face curăţenie pe aceste terenuri şi mai departe proprietarii să-şi asume până la urmă această sarcină. Şi atunci această lege venea şi clarifica modalitatea în care se pot face aceste lucrări de către primărie, primăria urmând să impute prin instanţa de judecată acele lucrări proprietarului. Noi o să revenim, la nivelul Partidului Naţional Liberal, pentru că toţi primarii din România sunt convins că aşteaptă o reglementare în această materie. Şi îmi pare foarte rău, ieri s-a cerut retrimiterea la comisie. Grupul PSD, într-un mod total neîntemeiat, a respins cu 10 voturi împotrivă.
				Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. A, domnul Ganţ, îmi pare rău.
				Domnul Ovidiu Victor Ganţ: Stimate domnule preşedinte, Stimate colege, Stimaţi colegi, Şi eu cred că, pe fond, demersul este unul util. Situaţia reală ne îndeamnă să apreciem aşa. Dacă e suficient să circuli numai prin Bucureşti sau prin alte oraşe ca să constaţi că peste tot există astfel de situaţii care ar presupune intervenţia autorităţilor pe terenuri private, pot să accept în egală măsură obiecţiile de formulare din text care au apărut în raportul comisiei. Şi de aceea cred că ar fi fost util să retrimitem la comisie pentru corectarea textului. De aceea m-am abţinut şi voi susţine orice astfel de iniţiativă în perspectivă care revine, pentru că problema de fond persistă. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Mergem mai departe.
				22. Proiectul de Lege pentru completarea art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Comisia juridică şi Comisia pentru drepturile omului propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 207 voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.
				23. Propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de mediator. Comisia juridică propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. A, un vot împotrivă, da. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 206 voturi pentru şi... (Domnul deputat Petru Movilă solicită explicarea votului.) ... un vot împotrivă. A fost adoptată propunerea de respingere. Vă rog.
				Domnul Petru Movilă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect de lege era necesar, deoarece a fost realizat în parteneriat cu Colegiul Mediatorilor din România, pentru că actuala legislaţie în domeniu nu şi-a atins scopul, pentru că medierea nu a reuşit să degreveze cetăţenii, cât şi instanţele de judecată, de litigiile care pot fi soluţionate cu celeritate pe cale amiabilă şi, prin urmare, medierea nu a devenit o metodă alternativă a justiţiei clasice. De altfel, preşedintele Consiliului de Mediere al Mediatorilor din România, Mugur-Bogdan Mitroi, ia act cu nemulţumire de acest vot şi îşi exprimă speranţa că în viitorul apropiat vom relua această lege care implementează şi Directiva 2008/52/CE. Mulţumesc mult.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu mulţumesc. Alte intervenţii? Nu.
				24. Propunerea legislativă pentru modificarea art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere în reţeaua de drumuri naţionale. Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru industrii propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 204 voturi pentru, a fost adoptată propunerea de respingere.
				25. Proiectul de Lege pentru completarea art. 51 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii. Comisia juridică şi Comisia pentru cultură propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? 1. Cu 203 voturi pentru şi un coleg care nu şi-a exprimat votul, a fost adoptată propunerea de respingere.
				26. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015. Comisia pentru agricultură propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 203 voturi pentru, a fost adoptată propunerea de respingere.
				27. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor. Comisia pentru agricultură propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 203 voturi pentru, a fost adoptată propunerea de respingere.
				28. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Comisia pentru agricultură, Comisia pentru învăţământ propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 202 voturi pentru şi un vot împotrivă, propunerea de respingere a fost adoptată.
				Trecem la categoria legi organice, adoptări. 29. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, reexaminată la cererea Preşedintelui României. Comisia pentru învăţământ propune adoptarea, cu amendamente. Cine este pentru? 124 de voturi pentru. Împotrivă? 59. Abţineri? Abţineri? Una. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Nu a fost întrunit numărul de voturi pentru... Explicarea votului, imediat, doamna Turcan. Nu a fost întrunit numărul de voturi pentru... Suntem prima Cameră sesizată. Proiectul va merge la Senat. Nu a fost întrunit numărul de voturi, trebuia 178. Explicarea votului, doamna Turcan.
				Doamna Raluca Turcan: Doamnelor şi domnilor colegi, Domnule preşedinte, Partidul Naţional Liberal a votat împotriva raportului Comisiei pentru învăţământ şi pentru susţinerea cererii de reexaminare a Preşedintelui. Astăzi a fost supus votului raportul comisiei. Ordonanţa de urgenţă nr. 66/2016 a fost emisă pentru a găsi soluţii prompte, ferme, instituţionale la un fenomen cu care a început să se confrunte România, fenomenul plagiatelor. Plagiatul este un malpraxis academic şi a adus foarte multe deficite de imagine României, cercetătorilor şi profesorilor care au muncit corect pentru un titlu de doctorat. Considerăm că universităţile trebuie să ridice ştacheta şi să-şi câştige locuri în topurile internaţionale prin calitate şi performanţă, şi nu prin topuri ruşinoase de plagiat. Această ordonanţă a produs efecte şi au existat răspunsuri şi soluţii pe cazuri notorii de plagiat. Între timp s-a mai întâmplat un lucru foarte grav şi important. Un articol din Legea educaţiei naţionale, care a fost de câteva ori prorogat, dar uitat în ultima perioadă, a produs efecte şi şcolile doctorale neevaluate îşi pierd acreditarea. Iată, aşadar, două motive care au dus la o adevărată descindere de forţă pentru a mutila această ordonanţă care ţintea spre etică, integritate şi calitate. Deci, am avut o ordonanţă care a produs efecte, care a adus nişte criterii clare de evaluare a şcolilor doctorale, criterii de transparenţă în funcţionarea acestora şi nişte obligaţii de calitate şi integritate. Între timp, a fost trecut total cu vederea acest proces care trebuia să se întâmple în învăţământul superior şi cercetare, fenomenul de evaluare a şcolilor doctorale, care să ducă la acreditarea şcolilor doctorale. De aceea, am înţeles cu toţii ce s-a întâmplat la Senat şi Partidul Naţional Liberal este total împotriva modificărilor aduse la Senat pe această ordonanţă de urgenţă, pentru că noi urmărim autonomie universitară, dar însoţită de reguli clare şi criterii unitare şi transparente pentru toate universităţile. Ţintim şi noi, aşa cum ţinteşte întreaga societate, spre calitate, etică şi integritate peste tot în şcoala românească. De aceea, Partidul Naţional Liberal a votat împotriva raportului comisiei şi considerăm că într-adevăr cererea de revizuire a Preşedintelui este justificată şi ar fi trebuit susţinută pe fond, temeinic, pentru a exista responsabilitate peste tot acolo unde avem efecte în societatea românească. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Alte intervenţii dacă sunt? Nu mai sunt alte intervenţii. Mergem mai departe.
				30. Propunerea legislativă privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale. Comisia pentru industrii şi Comisia juridică propun adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 200 de voturi pentru, a fost adoptată. Niciun vot împotrivă. Explicarea votului, vă rog, domnule Bode, vă rog.
				Domnul Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră, atât în calitate de iniţiator, cât şi în numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, care a votat pentru adoptarea acestui proiect de lege. Dincolo de reglementarea cadrului juridic privind măsurile necesare implementării proiectului de dezvoltare pe teritoriul României a sistemului de transport de gaze naturale pe coridorul conductei de transport Bulgaria-România-Ungaria-Austria, implicaţiile strategice pentru România cred eu că merită menţionate aici. În primul rând, după o serie de eşecuri răsunătoare pentru România - Nabucco, AGRI, Cablul submarin România-Turcia, ca să dau doar câteva exemple de proiecte de interconectare şi transport energie dintre România şi statele din regiune, soldate cu zeci de milioane de euro cheltuiţi şi zero rezultate -, prin adoptarea acestui proiect de lege, toate proiectele de interes comun, stabilite la nivelul Uniunii Europene, ce urmează a fi implementate în România, inclusiv proiectele de transport gaze naturale extrase din Platoul Mării Negre beneficiază începând de azi de o legislaţie clară şi predictibilă. Gazoductul BRUA este un proiect 100% românesc, un proiect implementat, gestionat de către operatorul naţional de transport gaze naturale Transgaz. Implementarea Gazoductului BRUA înseamnă garanţia că toate ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est vor avea acces la cel puţin trei surse diferite de energie, înseamnă creşterea nivelului de securitate energetică a României, prin diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare cu gaze naturale. Cred că cu toţii suntem de acord, aşa cum azi am votat în unanimitate, că securitatea energetică a României trebuie să reprezinte un element central al securităţii naţionale a României. Din punct de vedere tehnic, respectiv din punct de vedere financiar, Gazoductul BRUA înseamnă printre altele: 550 de milioane de euro investiţi până în anul 2020, din care 179 de milioane de euro asiguraţi deja de Comisia Europeană; conectarea reţelelor de gaze naturale din Europa Centrală şi de Sud-Est la rezervele de gaze naturale din Regiunea Caspică; înseamnă 528... şi închei, domnule coleg, 528 de kilometri de traseu între Giurgiu şi Arad şi, nu în ultimul rând, realizarea Gazoductului BRUA creează premisele interconectării conductelor care vor avea ca sursă potenţială de gaze naturale...
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc, domnule coleg.
				Domnul Lucian Nicolae Bode: ... Marea Neagră. Doamnelor şi domnilor colegi, azi, Parlamentul României a pus o cărămidă la definirea intereselor României în regiune. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Domnule Iulian Iancu, vă rog. Hai să ne respectăm, stimaţi colegi, să ne încadrăm totuşi în două minute. 7... e cam mult, domnule Bode.
				Domnul Iulian Iancu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aş vrea doar să apreciez că este primul proiect în care deopotrivă toate formaţiunile politice au participat, făcând... practic punând în operă ceea ce reprezintă rolul nostru esenţial, al Parlamentului, acela de a legifera, şi oferind Guvernului posibilitatea de a participa şi a susţine o iniţiativă legislativă a parlamentarilor. Ea este, în afara acestei normalităţi a procesului legislativ pe care aş vrea să-l subliniez, este de fapt o intervenţie în ceea ce se numeşte securitate şi siguranţă energetică naţională. Aş vrea, faţă de tot ceea ce s-a spus, să subliniez două elemente: vulnerabilitatea regiunii noastre, respectiv sud-est europeană, este cea a lipsei interconectărilor în reţelele de transport gaze naturale şi energie electrică. Prin urmare, această zonă este o zonă de prioritate zero pentru Uniunea Europeană în susţinerea proiectelor de interes comun. Unul dintre proiectele vizate astăzi este proiectul BRUA, proiect de interes comun european. Pentru România însă este extrem de important, pentru că este primul proiect care creează alternativă la alimentarea cu gaze naturale, faţă de unica sursă pe care o avem astăzi, respectiv Rusia, şi cea mai mare vulnerabilitate a noastră. Aş vrea însă să subliniez faptul că el, acest proiect, este parte din Strategia de dezvoltare a sistemului naţional de transport gaze naturale care permite pentru toate zăcămintele - cele din Marea Neagră sau oriunde ar fi pe uscat - să fie interconectate în sistemul naţional de transport şi să-l facă interconectat în ceea ce Uniunea Europeană, în politicile redesenate la domeniul energetic înseamnă piaţă comună, interconectare la un procent mai mare de 15% şi preţ, formare de preţ în mod transparent, fără intervenţie politică. În aceste condiţii, stimaţi colegi, practic astăzi am făcut posibilă o primă intervenţie a Parlamentului. Vă subliniez că mai avem încă două intervenţii, pe care aş vrea să le realizăm în această sesiune...
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc, domnule deputat.
				Domnul Iulian Iancu: ... respectiv biomasa şi infrastructura pentru combustibili alternativi, gaz natural comprimat şi energie electrică pentru transportul în comun. Vă mulţumesc, şi felicitări tuturor partidelor pentru decizia de astăzi.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Următorul.
				31. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice. Comisia juridică propune adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 197 de voturi... Imediat, domnule Drăghici, explicarea votului. 197 de voturi. Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat. Domnul Mircea Drăghici, explicarea votului.
				Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici: Foarte puţin, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Dacă cineva s-ar fi gândit acum un an jumătate că în România se vor implementa 12 din recomandările GRECO vizavi de campaniile electorale, probabil că ar fi râs. Iată că împreună am reuşit prima dată la alegerile locale să avem o campanie electorală transparentă, cu fluxuri financiare cu trasabilitate foarte clar vizibilă şi fără echivoc, fără ca unul dintre noi să tremure de frică, dacă a greşit sau nu a greşit în campanie, în vreun fel. Vă mulţumesc. Nicio lege nu poate fi perfectă. Noi am perfecţionat astăzi ceea ce la locale am văzut, ca procedură de control, că mai scârţâie această lege. Vă mulţumesc tuturor.
				Domnul Florin Iordache: Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Mai departe.
				32. Propunerea legislativă privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii. Comisia pentru muncă propune adoptarea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 198 de voturi pentru. A fost adoptată.
				33. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 24 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, lege organică. Cine este pentru? Nu, nimeni. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? 1. 196 de voturi pentru... împotrivă. A fost respinsă. Următorul.
				34. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000. Lege organică. Cine este pentru? Nimeni. Voturi împotrivă? 197. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul. Cu 197 de voturi împotrivă, a fost respinsă.
				Trecem la Secţiunea legi organice, respingeri. 35. Propunerea legislativă privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii. Comisia pentru muncă propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul. Nu. Cu 198 de voturi pentru, a fost respinsă.
				36. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Comisia pentru muncă propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 196 de voturi pentru, a fost respinsă.
				37. Propunerea legislativă privind modificarea art.3 alin.(1) din Legea nr.108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice. Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 196 de voturi pentru, a fost respinsă.
				38. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 196 de voturi pentru, a fost respinsă.
				39. Propunerea legislativă privind completarea art.118 al Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Comisia juridică, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Cu 196 de voturi pentru, a fost respinsă.
				40. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.195 din 2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Comisia juridică, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? A fost respinsă. Este ultima. Da, este vorba de 39.
				41. Propunerea legislativă privind răspunderea ministerială. Comisia juridică propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. A fost respinsă cu 197 de voturi.
				42. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.71 din Ordonanţa de urgenţă nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Comisia juridică, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Abţineri? Nu. Cu 195 de voturi, a fost respinsă.
				43. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Comisia juridică, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 196 de voturi, a fost respinsă. Propunerea legislativă privind completarea art.118 al Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Comisia juridică, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 192 de voturi pentru, a fost respinsă.
				44. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Comisia juridică, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi propun respingerea. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 192 de voturi, a fost respinsă. Şi ultima:
				45. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, cu modificările şi completările ulterioare, republicată. Comisia juridică propune respingerea. Da, cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. A fost respinsă. Înţeleg că mai este şi... Da, într-adevăr.
				46. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(2) şi (5) al art.90 din Legea nr.188/1999, republicată, privind Statutul funcţionarilor publici. Comisia juridică, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru muncă propun respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 192 de voturi pentru, a fost respinsă. Cu acestea fiind spuse, vă mulţumesc, stimaţi colegi. Declar şedinţa închisă. Invit membrii Biroului permanent în sala de Birou permanent.
				Şedinţa s-a încheiat la ora 14,25.