Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 septembrie 2016

				Şedinţa a început la ora 8,30. Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Mihai Alexandru Voicu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Mircea-Gheorghe Drăghici, secretari ai Camerei Deputaţilor.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Bună dimineaţa! Deschid şedinţa de astăzi, sesiune dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.
				Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Florin Gheorghe. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Florin Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Ambasadorul României, sportul, în agonie!" Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Decenii la rând ne-am bucurat de o promovare extraordinară în lume, pe care astăzi, din păcate, nu o mai avem, nici măcar dacă plătim sau dacă ducem campanii costisitoare de branding şi publicitate externă. Nadia, Patzaichin, Năstase, Ţiriac şi Dobrin ne plasau pe harta lumii ca una dintre ţările sărace, dar imbatabile în competiţiile mondiale sau la olimpiade. Astăzi, cu părere de rău şi melancolie, trăim doar din amintiri şi reedităm sau rememorăm performanţe sportive pe care ne este greu să credem că tinerii noştri le-ar putea reegala. Cauzele sunt multiple, însă sportul de masă sau sportul de performanţă nu a fost între priorităţile niciunui guvern din ultimii douăzeci şi şapte de ani. Infrastructura sportivă existentă la momentul căderii comunismului a dispărut ca prin minune, o mare parte dintre stadioanele, pistele de atletism sau complexurilor sportive făcând locul mall-urilor sau cartierelor rezidenţiale pentru cei cu dare de mână. La nivel şcolar, orele de educaţie fizică şi sport au fost treptat substituite de meditaţii la matematică sau limba română, pentru că sănătatea copiilor sau talentul lor sunt mai puţin importante decât viitoarele evaluări naţionale sau probe de bacalaureat. Copiii trebuie să studieze şi matematică şi limbă română, dar trebuie să fie educaţi şi pentru sănătate. Şi, de parcă nu ar fi îndeajuns, curţile şcolilor, altădată pline de copii la sfârşit de săptămână, stau astăzi bine zăvorâte, ca seifurile băncilor, ca nu cumva vreunui elev să-i treacă prin cap să joace tenis, handbal, volei, sau să alerge. Stimaţi colegi, De zeci de ani administraţiile publice locale din România aşteaptă nerăbdătoare clarificări legislative care să le permită să susţină financiar şi logistic sportul local. Administraţiile publice locale aşteaptă de la Parlamentul României o legislaţie modernă şi flexibilă, un grad mai mare de descentralizare, şi transferul de la nivelul ministerelor a bazelor, a terenurilor şi complexurilor sportive, pentru a le putea reabilita, moderniza şi reda destinaţiei lor iniţiale: sportul şi competiţiile. În această sesiune parlamentară am depus la Camera Deputaţilor mai multe iniţiative legislative în acest sens. Una dintre ele priveşte creşterea numărului de ore de educaţie fizică pentru elevi, ore care vor fi facultative şi care se vor desfăşura în weekend. Scopul principal al acestei legi este să dăm jos lacătele de pe terenurile de sport ale şcolilor şi să-i aducem pe elevi la competiţii sportive. Nicăieri nu este mai bine ca la şcoală, şi eu, personal, cred cu putere că este mai bine ca elevul să se distreze prin sport, în curtea şcolii, decât prin alte activităţi care nu sprijină, ci, dimpotrivă, dăunează educaţiei lor. Mai mult, am prevăzut şi modalităţi legale specifice pentru ca profesorii care se dedică acestor activităţi să fie plătiţi corespunzător şi stimulaţi să crească sub aripa lor noile generaţii de campioni. Am observat că sunt şi "binevoitori" care nici nu citesc o propunere legislativă, dar se aruncă să o critice şi care s-au năpustit asupra acestui proiect, spunând că cine vrea să facă sport să meargă la bazele private. Vă invit pe toţi să reflectaţi la cele spuse şi propuse de mine şi sunt convins că veţi susţine proiectele acestea, pentru ca, la final, copiii să se bucure de infrastructura sportivă din şcoli, iar administraţiilor publice locale să li se dea responsabilitatea directă, dar nu necondiţionată, să se îngrijească de infrastructura sportivă. Vă mulţumesc, Florin Gheorghe, deputat al PSD.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc mult, domnule deputat.
				Din partea Grupului parlamentar al PNL, momentan nu este niciun parlamentar. Grupul parlamentar al UNPR. Vă rog. Domnul Nuţu Fonta, da?
				Domnul Nuţu Fonta: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Vin cu o declaraţie politică vizavi de susţinerea petiţiei pentru echivalarea asistenţilor medicali absolvenţi de postliceală. Declaraţia mea politică de astăzi se referă la reglementarea de inechităţi salariale, dar şi de formare profesională pentru aproximativ 62.000 de români, asistenţi medicali. În ultima perioadă, s-a solicitat sprijinul şi ajutorul de susţinere pentru o petiţie de echivalare a asistenţilor medicali, absolvenţi de postliceală. În această situaţie se regăsesc, aşa cum am mai spus, aproximativ 62.000 de persoane, cărora le este încălcat un drept fundamental, respectiv cel privitor la recunoaşterea formării profesionale anterioare. Problema a fost generată atât de necesitatea integrării formării profesionale a acestei categorii în tipurile de formare acceptate la nivelul Uniunii Europene, cât şi de transpunerea incorectă a unor principii europene în legislaţia naţională. Conţinutul problemei îl reprezintă obligarea asistenţilor medicali care au absolvit formele anterioare de pregătire profesională să reia pregătirea iniţială pentru a putea avansa profesional. Este o aberaţie ca o asistentă medicală cu o vechime de peste un deceniu de pregătire continuă să o ia de la început cu studiile doar pentru a putea avansa din punct de vedere profesional. Precizăm că prin echivalare se înţelege dreptul asistentelor medicale absolvente de postliceală la completarea studiilor pentru a ajunge la nivelul studiilor superioare, conform procedurii precizate în domeniul şi în cadrul respectiv, echivalarea creditelor şi a competenţelor deja deţinute şi dreptul la completarea studiilor prin intermediul unui program de formare universitară. Asistenţii medicali cer recunoaşterea creditelor dobândite la învăţământul postliceal, recunoaşterea competenţelor dobândite prin alte tipuri de formare în urma experienţei profesionale şi informale a asistentelor medicale absolvente de postliceală. Mai mult, se solicită introducerea echivalării în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 şi finanţarea formării necesare completării studiilor/competenţelor prin intermediul fondurilor europene sau de la bugetul de stat, dar şi introducerea "echivalării salariale" a asistentelor medicale, absolvente de postliceală, cu asistentele medicale absolvente de studii superioare pentru o perioadă de graţie de 5 ani; eliminarea rupturii dintre salarizarea asistentelor medicale absolvente de postliceală şi asistentele medicale absolvente de facultate, conform documentelor deja transmise către instituţia dumneavoastră. La semnalarea asistenţilor din Maramureş care se află în această situaţie, voi susţine şi voi adopta iniţiativa legislativă prin modificarea, respectiv abrogarea alin. (6) al art. 174 din Legea nr. 1/2011. Adoptarea acestei iniţiative legislative va duce la eliminarea discriminării pe care legea o face între absolvenţii de studii postliceale din sănătate şi cei din alte sectoare, cărora legea le acordă această posibilitate. Proiectul de lege va intra pe agenda Camerei Deputaţilor, urmând să fie dezbătut cel târziu până în data de 11 noiembrie 2016. Vă mulţumesc. Deputat Nuţu Fonta.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc, domnule deputat.
				Domnul Márton Árpád-Francisc, Grupul parlamentar al UDMR. Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În dimineaţa zilei de 27 septembrie 1944, un grup de oameni înarmaţi au intrat în satul Aita Seacă din judeţul Covasna. Sub pretextul că sătenii ar fi ucis soldaţi români, au bătut cu bestialitate câteva persoane şi au ucis 13; 12 bărbaţi şi o femeie. Doi dintre ei au fost decapitaţi cu toporul; ceilalţi, împuşcaţi. Ei nu au avut parte de o judecată dreaptă. Aşa-zişii soldaţi ucişi nici măcar nu au fost găsiţi, dar aceasta nu i-a interesat pe ucigaşii civililor. În drumul lor, în spatele frontului, grupurile paramilitare, în perioada septembrie-noiembrie 1944, în mai multe localităţi din judeţele Harghita, Mureş, Cluj, Sălaj, Bihor, au ucis încă circa 30 de oameni, tot aşa, pentru nişte vini inexistente, fără o judecată dreaptă. Ulterior, în primăvara anului 1945, câteva dintre persoanele participante la aceste acţiuni au fost condamnate la câţiva ani de închisoare. De ce trebuie să ne amintim de astfel de evenimente tragice? Pentru ca ele să nu se mai repete. Iar pentru asta, noi, parlamentarii, trebuie să adoptăm legi care să elimine posibilitatea aplicării unor pedepse fără un proces echitabil, mai ales astăzi, când funcţionează aşa-zisa telejustiţie, prin aportul nedisimulat al organelor de urmărire penală, care ele însele cataloghează oamenii în declaraţiile lor de presă drept "infractori", "terorişti", în cel mai blând caz, "penali". Iar măsurile de siguranţă par a fi folosite ca instrumente de presiune, chiar tortură, pentru obţinerea unor declaraţii nu întotdeauna adevărate. Vă mulţumesc.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Din partea deputaţilor neafiliaţi, dacă sunt prezenţi, doamna Camelia Khraibani, domnul Mihai Deaconu, domnul Ion Eparu? Revenim la Grupul parlamentar al PSD. Domnul deputat Cezar Cioată? Domnul deputat Sorin-Avram Iacoban? Domnul deputat Dănuţ Bogdan? Vă rog, domnule deputat. Vă rog, iertaţi-mă, doamnă. Scuzaţi-mă, scuzaţi-mă. Vă rog, aveţi cuvântul.
				Doamna Camelia Khraibani: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Ordinul nr. 75/2009 sau limitele competenţei şi onestităţii în tehnocraţie". Ministerul Sănătăţii a motivat că suspendarea aplicării Ordinului nr. 75/2009 privind recalcularea preţurilor la medicamentele de bază s-a făcut pentru a nu periclita siguranţa pacienţilor şi accesul acestora la tratament. Aşa să fie oare? Să ne reamintim puţin cum s-a impus elaborarea unei astfel de măsuri. Se ajunsese, în 2009, ca în România, preţurile unor medicamente să fie mai mari decât în alte ţări europene dezvoltate, deşi suntem printre cele mai sărace state ale Uniunii. Într-un raport al Comisiei Europene, se menţiona clar că ţări precum Polonia, România, Bulgaria, par să plătească pentru medicamente relativ mai mult decât Germania, Danemarca, sau Italia, raportat la PIB-ul pe cap de locuitor. Institutul Britanic NICE recomanda Guvernului român, încă din 2012, să reducă preţurile unor medicamente cu peste 75%, deoarece acele medicamente sunt mai scumpe în România decât în Marea Britanie sau Statele Unite. Ca procent din totalul bugetului sănătăţii, România cheltuia cel mai mult cu medicamentele din Uniunea Europeană, după Bulgaria şi Ungaria. În 2015, Guvernul Ponta a avut nevoie de 6 luni de zile pentru a putea impune respectarea acestui ordin de către producătorii de medicamente. La vremea respectivă, i s-a reproşat premierului Victor Ponta că a durat prea mult să impună respectarea legii şi că tergiversarea ar fi fost rezultatul presiunilor directe şi indirecte făcute de producători pentru a menţine preţurile ridicate pe piaţa farmaceuticelor, în detrimentul pacienţilor şi al bugetului sănătăţii. Acum, Guvernul Cioloş a luat decizia suspendării aplicării lui pentru 6 luni şi nimeni nu pare deranjat de acest lucru. În 2015, recalcularea preţurilor medicamentelor a durat circa 3 luni şi a fost efectuată cu efortul a 30 de oameni. În prezent, catalogul de preţuri ale medicamentelor eliberate cu prescripţie medicală în România conţine cu 10% mai puţine produse, dar este nevoie de un interval de timp dublu pentru a finaliza aceeaşi procedură. Desigur, cineva este avantajat de această situaţie, fie ea şi temporară. Nu sunt convinsă că este vorba de pacienţi. De altfel, suspendarea din Ordinul nr. 75/2009 nu este singura situaţie în care Guvernul tehnocrat foloseşte amânarea ca soluţie pentru rezolvarea unei crize sociale. Când transportatorii au blocat drumurile pentru a contesta majorarea preţurilor la poliţele RCA, soluţia finală pentru care a optat Guvernul tehnocrat a fost îngheţarea preţului poliţelor pentru o perioadă de 6 luni de zile, tot un fel de suspendare, ca şi în cazul preţului medicamentelor. Constatăm astfel că, în situaţiile cele mai dificile, soluţia preferată în tehnocraţie este să lase pe umerii următorului Guvern responsabilitatea rezolvării efective a problemelor şi, în acest mod, devin evidente limitele mandatului, ale competenţei şi ale onestităţii tehnocrate. Vă mulţumesc. Camelia Khraibani, deputat, Partidul România Unită.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc mult, doamnă deputat.
				Revenim. Grupul parlamentar al PSD. Domnul deputat Dănuţ Bogdan. Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Gheorghe-Dănuţ Bogdan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Familia, fundamentul unei societăţi". Familia este cea mai elementară formă de organizare, fiind prima comunitate de care se ataşează un individ, cât şi prima autoritate sub care acesta învaţă să trăiască. Familia este cea care stabileşte valorile fundamentale ale unei societăţi, spunea un filosof american. Asistăm, în ultimele zile, la o serie de discuţii, de dezbateri despre ce înseamnă familia. Am învăţat, de-a lungul anilor, că familia este mult mai mult decât intimitate. Familia este sentimentul de siguranţă, este balanţa ce ne ţine viaţa în echilibru şi, de fapt, într-un singur cuvânt, este "acasă". Din acest motiv, am dat curs solicitării Coaliţiei pentru Familie, de a vota favorabil propunerea legislativă a cetăţenilor privind revizuirea art. 48 alin. (1) din Constituţia României, care are următoarea formă: "familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi femeie, prin egalitatea acestora şi prin dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educarea şi instruirea copiilor" şi vizează înlocuirea termenului "soţ", prin actuala formă, prin expresia "bărbat şi femeie". Mă alătur astfel celor peste trei milioane de români, cetăţeni cu drept de vot, inclusiv din judeţul pe care-l reprezint, Bihor, şi care au semnat pe listele de susţinători, în vederea modificării Constituţiei. Căsătoria este un angajament reciproc făcut de un bărbat şi o femeie în faţa autorităţilor publice. Prin încheierea căsătoriei, statul se obligă, la rândul său, să acorde şi să garanteze cel mai extins grad de protecţie, singurul fel de relaţie care, prin procreere, contribuie la continuitatea istorică a naţiunii şi la progresul societăţii umane, în general. De aceea, căsătoria este o instituţie rezervată cuplurilor heterosexuale. Consider că este important să conştientizăm faptul că actul de căsătorie nu înseamnă legiferarea unei relaţii de iubire şi afecţiune, indiferent cine sunt cei angajaţi în aceasta. Statul nu poate să legifereze şi să ocrotească o relaţie subiectivă, deoarece aceasta nici nu poate fi constatată şi nici confirmată în mod obiectiv. Sunt preocupat însă de consecinţele negative pe care o eventuală recunoaştere juridică a aşa-zisei familii, compuse din persoane de acelaşi sex, le-ar avea asupra dezvoltării optime a copilului şi a dreptului inalienabil al fiecărui copil de a fi crescut de părinţii săi naturali, egali în drepturi şi complementari. Acest drept are sau ar avea, ar trebui să aibă ponderea cea mai importantă în orice fel de reglementare în ce priveşte familia. Cred că în România doar bărbatul şi femeia pot să se bucure de recunoaştere şi garantarea dreptului de a se căsători şi de a întemeia o familie. Conform statisticilor EUROSTAT, România ocupă locul 5 în Uniunea Europeană cu cele mai multe căsătorii anuale, după Lituania, Cipru, Malta şi Letonia. Consider că adoptarea propunerii legislative semnată de peste trei milioane de români va avea un impact benefic şi asupra tranşării problematicii îmbătrânirii populaţiei României şi a sensibilizării opiniei publice cu privire la importanţa pe care încurajarea formării de familii sănătoase o are pentru redresarea natalităţii şi ca singura cale de redresare a derapajului demografic. Vă mulţumesc. Deputat Gheorghe-Dănuţ Bogdan.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc mult, domnule deputat.
				Domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar al PNL.
				Domnul Virgil Guran: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În ultimele luni am auzit foarte mult în spaţiul public discutându-se despre lucrări de doctorat, despre plagiat, despre lucrări scrise în închisoare şi reducerea termenului de detenţie şi cred eu că cei care hotărăsc în Ministerul Justiţiei, sau cel puţin au încercat să hotărască ce se întâmplă, atât ei, cât şi cei din Ministerul Învăţământului, comisiile respective, cred eu că, de multe ori, nu gândesc bine. Vorbim despre plagiat. Eu cred că o lucrare de doctorat trebuie, în primul rând, să aibă un caracter ştiinţific. Nu stai să te uiţi cine după cine a scris. Te uiţi dacă acel om a venit cu o noutate ştiinţifică, dacă a ajutat cu ceva dezvoltarea economică, dezvoltarea ştiinţifică a ţării. Stăm, ne tot uităm cine după cine a scris. Din păcate, am văzut că la unele doctorate se dau şi bani lunar. Dar nu ne uităm, măi, aduce un plus pentru ţara noastră, pentru dezvoltarea societăţii noastre? Facem ceva cu aceste doctorate? Vedem de multe ori doctori în diverse domenii, pe bandă rulantă, vedem de multe ori oameni care nu-şi etalează acest doctorat, dar, dacă-i scuturi bine, dacă-i pui în câte o funcţie, habar nu au ce trebuie să facă, habar nu au ce au adus nou în domeniul lor. Referitor la cei din detenţie, am mai văzut un stil. Păi, decât să lăsăm omul să greşească, mai bine îi interzicem. Şi în loc să te uiţi, să analizezi, omul acela a scris ceva care ajută, aşa cum spuneam, dezvoltarea societăţii? Pentru că, din păcate, ajung în închisoare şi oameni care sunt chiar profesori universitari, oameni deştepţi care ar putea să scrie ceva. Păi, interzicem la toată lumea, pentru că nu ştiu ce om care are 3 clase şi a ajuns acolo s-a apucat să scrie cărţi peste noapte, interzicem la toată lumea. Nu este logic. Deci luăm nişte măsuri lipsite total de logică, de multe ori, iar rolul nostru, al Parlamentului, este să oprim astfel de miniştri sau un guvern care vine cu ordonanţe de toate felurile, sau cu ordine de toate felurile, care nu au o logică şi nu ajută deloc dezvoltarea. Cred eu că, din păcate, de multe ori, este o caracteristică a noastră, să fim sau să părem ceea ce nu suntem. Cred că dacă ne evaluăm corect, ne uităm ce ştim să facem, ce putem să facem şi fiecare să facem exact ceea ce ne pricepem, am ajunge mult mai departe. Este un subiect la care trebuie să reflectăm. Vă mulţumesc. Deputat PNL de Prahova, Guran Virgil.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc, domnule deputat.
				Dacă din partea Grupului parlamentar al UNPR, doamna Marioara Nistor? Domnul Aurelian Mihai?
				Domnul Aurelian Mihai: Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, "Profesor: De ce ai două prenume şi un nume? Eleva: Pentru că sunt româncă. Profesor: A, păi, dacă eşti româncă, du-te în nenorocita ta de ţară şi schimbă-ţi numele, că eu nu-l înţeleg. Pentru că aici există legi care spun că, dacă vii aici, trebuie să schimbi numele şi prenumele şi să le pui în spaniolă, iar, dacă nu, rămâi în ţara ta". Asta este una dintre conversaţiile care au loc în diaspora, uneori, din nefericire, între profesori şi elevi; elevi, de multe ori, străini. Cazul acesta din Castellon, Spania, repetat, în două ocazii recente, demonstrează că totuşi există foarte multe probleme de ordin rasial în multe din ţările europene, chiar. Evident că tonul folosit de profesor a fost cu totul şi cu totul altfel. Mă întreb, ce s-o fi petrecut în sufletul acelui copil român, al părinţilor, pentru că nu trebuie să fie foarte fericiţi acum, nu? Dar mă întreb de ce reacţia statului român - şi aici mă refer la cei care totuşi păstoresc în actualul Guvern interesele românilor din diaspora, şi nu numai - de ce reacţia continuă să nu existe? De ce nu există? De ce nu s-au făcut demersuri publice până în momentul de faţă din partea ministerelor cu atribuţii depline, cu buget, cu resurse, pentru a se cunoaşte acest caz şi pentru ca statul român să apere practic cetăţenii săi şi onoarea familiei şi a colegei acelor copii spanioli, colegă care este româncă, şi de ce toată această investiţie în timp, resurse şi orice vreţi dumneavoastră, ne-ar promova pe ultima sută de metri un sistem de vot pe care tot noi, Parlamentul l-am adus înaintea cetăţenilor? Cred eu că undeva lucrurile nu se mişcă aşa cum trebuie, iar aşteptările cetăţenilor români sunt foarte mari, cetăţeni, care, repet, aşa cum am făcut-o de fiecare dată de la acest microfon, cetăţeni care totuşi alimentează România cu miliarde de euro, cetăţeni care sprijină acest stat, indirect, este adevărat, de atâta amar de ani, de la Revoluţie. Nu mergem bine. Şi mai spun încă ceva. În Austria, cetăţenii au anunţat de peste două luni de zile că va urma un protest la Consulatul din Viena, în această săptămână, 30 septembrie, nemulţumiţi de calitatea serviciilor consulare, servicii consulare care, normal, atunci când nu ai personal suficient, când nu ai spaţiu suficient, când nu ai consulate, nu pot fi prestate la înălţimea cerinţelor cetăţenilor, aşa cum ar trebui să existe în raportul dintre stat, ca reprezentant, chiar şi misiunile consulare, şi cetăţenii săi, care, revin, susţin cu foarte multe eforturi România şi prin bani, şi nu numai. De ce nici în momentul de faţă nu există o reacţie din partea Guvernului? Se ştie de acest lucru de vara trecută. Până în acest moment, Guvernul României trebuia să dea semnale foarte sănătoase de dialog, bineînţeles, cu comunitatea românească din Austria, şi trebuia deja să înceapă demersurile pentru a face faţă cerinţelor românilor din Austria. Eu însumi am depus mai multe interpelări, dar şi alţi colegi au semnalat, şi de aici, din Parlament, că este nevoie de intervenţia Guvernului, că este nevoie ca un lucru început să fie bine terminat şi continuat. Se pare că în ultima clipă - şi o să termin declaraţia politică - preocupările membrilor Guvernului sunt mai degrabă politice. Nu spune nimeni să nu faci politică, dar, acolo unde Parlamentul ţi-a dat un vot popular de susţinere, unde ai toate resursele la dispoziţie şi bugetul ţării şi toate instrumentele de care poţi dispune pentru a schimba ceva în bine şi a face o reformă, pentru ca cetăţenii să aibă servicii de calitate, pentru ca cetăţenii să nu fie umiliţi, pentru ca cetăţenii români, chiar şi din diaspora, să nu aibă sentimentul de abandon din partea statului, cred că acolo Guvernul trebuia să fie mult mai prezent. Cu amărăciune o spun, pentru că sunt unul dintre parlamentarii care am militat întotdeauna şi pentru taxe consulare reduse, sau eliminate, acolo unde a fost cazul, şi le-am obţinut în urmă cu doi ani de zile, cu amărăciune în suflet o spun că suntem nemulţumiţi. Guvernul trebuia să existe, dincolo de declaraţii politice, dincolo de toate eforturile de imagine, care văd că sunt îndreptate numai pentru drumul politic al unora dintre membrii Guvernului. Vă urez o bună dimineaţă!
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc.
				Are cuvântul domnul deputat Zisopol, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
				Domnul Dragoş Gabriel Zisopol: Bună dimineaţa! Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cu prilejul aniversării a 56 de ani de la Proclamarea Independenţei Republicii Cipru, am deosebita onoare să dau citire, în plenul Camerei Deputaţilor, mesajul Excelenţei Sale, domnul Dimitris Hatziargyrou, ambasadorul Republicii Cipru în România. "În data de 1 octombrie, Republica Cipru va sărbători cea de a 56-a aniversare de la proclamarea Independenţei ei. Republica Cipru a fost fondată în anul 1960, după o luptă de eliberare naţională de 4 ani împotriva Marii Britanii, puterea colonială a insulei din acea vreme. Era pentru prima dată din antichitate când ciprioţii se aflau în situaţia de a-şi hotărî singuri destinul. Republica Cipru, care se află la răscrucea a trei continente - Europa, Asia şi Africa - a fost de veacuri o insulă râvnită, pe care fiecare putere din regiune, care se lupta pentru influenţă în estul Mediteranei, încerca să o controleze. Istoria Ciprului este una dintre cele mai vechi din lume. Primele urme ale civilizaţiei sale, care sunt atestate de săpăturile arheologice, datează de aproximativ 11000 de ani, din mileniul al IX-lea î.Hr. După elenizarea insulei, acum 3000 de ani, se consemnează încercări repetate de a dobândi controlul asupra acesteia de către diferite puteri: romani, perşi, asirieni, arabi, bizantini, cruciaţi, veneţieni, otomani şi, în fine, Imperiul Britanic. Toţi aceştia şi-au lăsat amprenta, care se reflectă în bogata moştenire culturală a Ciprului. Independenţa Ciprului a adus însă o constituţie nefuncţională, care reflecta politica divide et impera a puterii coloniale, mult utilizată în trecut, politică ce a semănat seminţele discordiei între ciprioţii greci, constituind 80% din populaţie şi ciprioţii turci 18% din populaţie. Această Constituţie a funcţionat trei ani, din 1963 apărând primele semne că ceva nu funcţionează corect. Această situaţie a culminat în anul 1974 cu răsturnarea guvernului legal de către junta militară care conducea Grecia, iar după cinci zile a urmat invazia militară turcească, ocuparea a 37% din teritoriul Ciprului şi expulzarea forţată a peste 200.000 de ciprioţi greci. De atunci, insula este divizată. Eforturile de a realiza unificarea sunt în curs de desfăşurare, aflându-ne în mijlocul unei noi runde de discuţii în cadrul mandatului Secretariatului General al Naţiunilor Unite. Sperăm ca acest efort să fie încununat de succes, astfel încât să putem vedea, în sfârşit, insula şi poporul său liber şi unit. În ciuda impactului defavorabil al problemei politice, Cipru a demonstrat o adaptabilitate remarcabilă, atingând nivele de creştere destul de mari pe parcursul celor 56 de ani de existenţă independentă şi furnizând cetăţenilor săi un nivel de trai ridicat într-o ţară democratică, în care se respectă drepturile omului şi drepturile civile. Aceasta a avut ca rezultat aderarea Ciprului la Uniunea Europeană în anul 2004, în calitate de contribuabil deplin, în ciuda diviziunii continue a acestei insule. Criza mondială severă şi profundă care a început în anul 2008 şi a lovit deosebit de grav sudul Europei, nu a ocolit nici Cipru. În anul 2013, Cipru a fost nevoit să solicite asistenţă financiară din partea creditorilor săi - Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Guvernul cipriot a adoptat un pachet de măsuri şi sunt bucuros să spun că ţara a ieşit, anul acesta, din criză, înregistrând rate de creştere de până la 2,8%. Cipru a depăşit criza, implementând cu succes reformele necesare pentru a readuce economia în situaţie de creştere economică. România a fost una din primele ţări care au recunoscut Republica Cipru şi care a stabilit relaţii diplomatice cu noul stat. De atunci, relaţiile dintre cele două ţări se dezvoltă continuu, iar odată cu integrarea acestora în Uniunea Europeană în 2004, respectiv în 2007, aceste relaţii s-au consolidat în diferite domenii. Cipru a sprijinit aderarea României la Uniunea Europeană şi sprijină ferm aderarea ţării la spaţiul Schengen. Relaţiile României cu Cipru sunt multidimensionale: istorice, culturale şi economice. Prezenţa mai multor români în Cipru şi, de asemenea, prezenţa şi activitatea mai multor oameni de afaceri ciprioţi în România constituie o garanţie pentru consolidarea, în continuare, a relaţiilor dintre cele două ţări, Cipru fiind al patrulea investitor ca mărime din România." Am încheiat citatul. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Permiteţi-mi să îi mulţumesc domnului ambasador Dimitris Hatziargyrou pentru posibilitatea de a vă adresa mesajul Excelenţei Sale, prilejuit de aniversarea a 56 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Cipru şi, în numele conducerii Uniunii Elene din România, le urez un călduros la mulţi ani ciprioţilor de pretutindeni. La mulţi ani! Vă mulţumesc. Dragoş Gabriel Zisopol, deputatul Uniunii Elene din România.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc mult, domnule deputat.
				Are cuvântul domnul deputat Ion Eparu din partea deputaţilor neafiliaţi.
				Domnul Ion Eparu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Am să fac un rabat astăzi de la temele principale pe care le-am urmărit în declaraţiile mele politice, acelea legate de învăţământ şi de cercetare. Titlul declaraţiei de astăzi - şi veţi înţelege de ce am făcut acest rabat - "Epidemie de tupeu şi incompetenţă la cel mai înalt nivel." Stimaţi colegi, În luna septembrie am aflat, oficial, de la Ministerul Sănătăţii, că România se confruntă cu o epidemie de rujeolă şi că trei copii au murit de la începutul anului din cauza acestei boli. Totul a fost transmis de oficialii din sănătate printr-un comunicat de presă care anunţă o explozie de cazuri, numărul acestora crescând de 100 de ori faţă de anul trecut. Dar informarea nu a fost emisă doar pentru atât. Conducerea ministerului îi atacă public pe părinţi şi îi acuză direct de situaţia în care s-a ajuns, invocând campaniile antivaccinare duse de câţiva ani încoace. Domnilor, Plasaţi această discuţie într-un context nepotrivit şi daţi dovadă de o incompetenţă de neiertat, dublată de un tupeu peste orice limită. Ministerul Sănătăţii nu s-a trezit cu aproape 700 de cazuri confirmate într-o seară de septembrie. Epidemia nu s-a declanşat ieri sau alaltăieri. De ce nu aţi ieşit public să vă arătaţi cu degetul pe dumneavoastră înşivă acum câteva luni, când, din toată ţara, presa locală transmitea semnale că nu există stocuri suficiente de vaccin sau că, în unele judeţe, acesta nu mai este de găsit de multă vreme? Nu părinţii care se informează de pe forumuri şi de pe Facebook au îmbolnăvit 700 de copii. Nu ei au ucis trei sugari, cu vârste sub un an. Nu campaniile antivaccinare sunt motivul pentru care rujeola omoară în România anului 2016. Dumneavoastră sunteţi cei care nu aţi fost capabili să receptaţi semnalele de alarmă, să asiguraţi imunizarea obligatorie la vârsta potrivită, pentru toţi copiii. În România anului 2016 mor copii în mod misterios. Este inutil să vă reamintesc faptul că nimeni nu a plătit pentru bebeluşii care au pierit la începutul acestui an şi nimeni nu a anunţat, nici până în ziua de azi, cauza oficială a îmbolnăvirilor. Acum, nouă luni mai târziu, vă treziţi iarăşi din visare şi arătaţi din prima un vinovat, părinţii, aceiaşi în spatele cărora aţi încercat să aruncaţi răspunderea şi atunci, când toată ţara aştepta un răspuns, un pedepsit şi o garanţie că nu se va mai întâmpla. Cum să ofere cineva această garanţie când, iată, prilejuri ca nenorocirile să se repete se găsesc oricând. Aţi dus ţara asta unde nici nu-şi închipuia că va ajunge vreodată. Aţi ajuns să vă spălaţi pe mâini cu lacrimile părinţilor îndoliaţi, care îşi trăiesc durerea la căpătâiul copiilor lor. Domnilor, atacând părinţii, nu faceţi rost de vaccin şi nici nu vă ştergeţi păcatele. Dar, spuneţi-ne, în tolba dumneavoastră cu soluţii, fie ele aberante, nu găsiţi cumva şi un leac pentru epidemia asta de tupeu şi incompetenţă care devine ucigaşă? Şi în loc de post scriptum, după-amiază este şedinţă CSAT. Pe ordinea de zi este şi această problemă. Sper ca cineva să-i tragă de urechi, chiar dacă fac parte din "guvernul lor". Ion Eparu, deputat neafiliat, aparţinând Partidului România Unită, Colegiul nr.10, Prahova. Vă mulţumesc pentru atenţie.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc şi eu.
				La Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Cezar Cioată, Sorin-Avram Iacoban, Ioan Vulpescu? Domnul deputat Florin Tătaru.
				Domnul Florin-Cristian Tătaru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, O declaraţie similară, pe aceeaşi temă, care se numeşte: "Ministerul Sănătăţii trebuie să asigure permanent necesarul de vaccinuri în toate judeţele! Neglijenţa ucide!" Săptămâna trecută, Ministerul Sănătăţii anunţa faptul că în România se înregistrează o epidemie de rujeolă. O nimica toată, desigur. Doar că, în primele opt luni ale acestui an, s-au raportat 675 de cazuri confirmate de rujeolă în 23 de judeţe din ţară, iar trei copii au murit din cauza rujeolei. Da, neglijenţa ucide. Totuşi, această informaţie este anunţată de Ministerul Sănătăţii într-un mod relaxat, ca pe o dată statistică oarecare, deşi creşterea numărului de îmbolnăviri este alarmantă faţă de anul 2015, când s-au înregistrat doar şapte cazuri confirmate de rujeolă şi niciun deces. Există judeţe în care, la ora actuală, peste 2000 de copii nu au fost vaccinaţi împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului. Peste 2000 de copii nu au primit vaccinul hexavalent sau vaccinul BCG, împotriva tuberculozei. Aceste vaccinuri nu se găsesc în stocurile Direcţiilor de Sănătate Publică, aşa că părinţii sunt trimişi să le cumpere de la farmacii. Dacă nu le găsesc sau dacă nu îşi permit să achiziţioneze un produs de care copiii lor ar trebui să beneficieze gratuit, copilul rămâne nevaccinat şi neimunizat în faţa unor boli grave care pot duce la deces. Ce vină au aceşti copii pentru incompetenţa unor decidenţi din Ministerul Sănătăţii? Sau oare mint părinţii şi medicii de familie care afirmă că nu au întotdeauna dozele necesare respectării programului naţional de imunizare sau că acestea nu se mai găsesc nici măcar în comerţ? Moartea unui copil din neglijenţa autorităţilor este o crimă care trebuie pedepsită. Domnule ministru, Domnule prim-ministru, Este oare necesară încă o tragedie în masă, pentru ca măcar, măcar în materie de sănătate, să nu se mai permită asemenea derapaje şi asemenea sincope? Cer Guvernului României să nu îşi bată joc de viaţa copiilor şi să nu transforme Programul naţional de imunizare într-o roată a norocului sau mai bine spus într-o ruletă rusească. Aceste sincope nu sunt permise şi solicit soluţionarea tuturor situaţiilor asemănătoare din ţară pentru ca toţi copiii să poată fi vaccinaţi la timp. Mai mult decât atât, subliniez faptul că este obligatorie asigurarea permanentă a necesarului de vaccinuri prin achiziţii publice transparente. Vă mulţumesc. Tătaru Florin, deputat al PSD, Colegiul nr. 2, Maramureş.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc.
				Domnul deputat Gheorghe Dragomir, din partea Grupului parlamentar al PNL.
				Domnul Gheorghe Dragomir: "27 septembrie, Ziua Mondială a Turismului, iar România, codaşă încă la exploatarea potenţialului turistic". Întreaga lume sărbătoreşte, la data de 27 septembrie, Ziua Mondială a Turismului. Prima oară, Ziua Mondială a Turismului a fost celebrată în toată lumea în anul 1980 şi are ca scop principal conştientizarea importanţei turismului, a valorilor sale sociale, culturale, politice şi economice. Se atrage astfel atenţia asupra rolului turismului în construirea unui viitor mai durabil, prin participarea întregii comunităţi la procesul de dezvoltare. Această orientare este în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, iar ONU are în vedere promovarea turismului ca element esenţial al dezvoltării în viitor. Deşi numărul turiştilor care vizitează ţara noastră este, potrivit statisticilor, într-un trend ascendent, turismul din România are încă nevoie de investiţii susţinute pentru a redeveni competitiv. România are o serie de obiective turistice unice în Europa şi chiar în lume, însă absenţa unei promovări eficiente se traduce, anual, în pierderi de miliarde de euro pentru economia locală şi naţională. Cu siguranţă, promovarea deficitară, lipsa de viziune şi absenţa unei strategii eficiente ar putea fi printre cauzele care pentru ţara noastră nu exploatează la maximum potenţialul turistic de care dispune. Este şi cazul judeţului Constanţa, cu ale sale staţiuni de pe litoralul românesc. Binecuvântat cu numeroase destinaţii şi atracţii turistice, judeţul Constanţa nu a ştiut în aceşti ani să şi le pună în valoare. Mai mult, în ultimii 15 ani, autorităţile locale şi-au bătut joc de ele, contribuind la degradarea lor. Mizând soarta economică a litoralului românesc pe cartea dezmăţului şi a kitsch-ului, administraţia PSD-istă a distrus tot ce s-a putut numi turism în judeţul Constanţa. Ani întregi, turiştii au fost "încântaţi" cu un turism de prost gust, fără programe turistice, fără alternativă, fără strălucirea de altădată şi la tot acest spectacol grotesc s-a adăugat şi o dezvoltare haotică a infrastructurii turistice. Turismul în judeţul Constanţa trebuie să reprezinte altceva. Constanţa şi staţiunile litoralului trebuie să se scuture de praf şi să redevină obiective turistice importante, care să poată satisface şi cele mai înalte standarde de calitate, atât pentru turiştii străini, cât şi pentru cei din ţara noastră. Gheorghe Dragomir, deputat al PNL Constanţa.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc.
				Dacă este în sală domnul deputat Mihai Deaconu? Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Mihai Deaconu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Atenţie, drumurile din România ucid!" Asistăm stupefiaţi, zi de zi, la programele de ştiri ale tuturor posturilor de televiziune, la o prezentare pe bandă rulantă a accidentelor de circulaţie pe drumurile ţării. Chiar dacă o bună parte dintre acestea au la bază neatenţia conducătorilor auto şi nerespectarea regulilor de circulaţie, în ultimul timp foarte mulţi români s-au plâns de starea proastă a drumurilor care pun în pericol viaţa. Ştiu, este un truism să spui că avem drumuri proaste, o ştim cu toţii ori de câte ori ieşim din casă, fie că vorbim despre aleile dintre blocuri, fie despre drumurile comunale, judeţene, naţionale, expres sau autostrăzi. Multe dintre drumurile noastre nu sunt corespunzător semnalizate, inclusiv pe porţiunile unde se lucrează sau chiar pe autostradă, unde culoarea albă reflectorizantă, care delimitează sensurile de mers şi marginile drumului, nu se mai vede aproape deloc pe timpul nopţii. Sunt, de asemenea, multe drumuri judeţene şi naţionale care, deşi au fost reabilitate prin turnarea unui nou strat de asfalt, înălţându-se semnificativ carosabilul faţă de acostamente, acestea n-au fost aduse la acelaşi nivel şi nici delimitate cu vopsea albă de câteva luni, existând, în orice moment, pericolul ieşirii autovehiculelor în afara carosabilului şi producerii de accidente. Parapeţii care delimitează sensurile de mers şi care ar trebui să ne salveze viaţa în cazul unui accident în care se intră pe contrasens nu sunt înlocuiţi pe porţiuni cunoscute cu un grad mare de pericol. Şi exemplele pot continua. Îmi pun astfel întrebarea: cine şi cum semnează recepţia unor astfel de lucrări importante când nu sunt finalizate şi executate corespunzător, punând în pericol viaţa oamenilor? Acesta este unul dintre motivele pentru care, în ultima perioadă, CNADNR a devenit parte în zeci de procese în care conducătorii auto solicită despăgubiri în valori semnificative pentru prejudiciile provocate autoturismelor personale ori şi-au distrus sănătatea sau cu rudele celor care şi-au pierdut viaţa în accidente dramatice, din cauza stării deplorabile a drumurilor publice. Este nevoie de mai multă responsabilitate din partea CNADNR şi a administratorilor drumurilor publice. Este nevoie ca autorităţile să se sesizeze la timp şi să prevină alte accidente care pot fi mult reduse, dacă sunt actualizate constant condiţiile tehnice de circulaţie. Cunoscând intenţiile Guvernului de a simplifica regulile de audit şi inspecţie de siguranţă rutieră, aştept să văd modul de desfăşurare a procedurilor şi care sunt rezultatele benefice asupra îndreptării situaţiei, ca urmare a inspecţiei realizate de Autoritatea Rutieră Română, dar şi sancţionarea administratorilor drumurilor publice care nu vor realiza aceste lucrări pentru a remedia deficienţele constatate. Vă mulţumesc. Deputat Mihai Deaconu, Colegiul nr. 3, Circumscripţia nr. 3, Argeş.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc, domnule deputat.
				Domnul Mihai Deaconu: Mulţumesc şi eu.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Domnul deputat Cătălin Rădulescu.
				Domnul Cătălin-Marian Rădulescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică de astăzi a mea este: "Aceeaşi piesă." Am asistat cu mare îngrijorare la ceea ce se întâmplă şi s-a întâmplat în ultima săptămână, prin transformarea unei anchete îndreptăţite şi fireşti privind omorul din culpă al unui om, în mitinguri la comandă împotriva Parlamentului, a aleşilor şi împotriva statului de drept. Această regie duce din ce în ce mai mult către o tentativă de lovitură de stat, semănând foarte mult cu aceeaşi tentativă de lovitură de stat care a avut loc după evenimentul de la Clubul Colectiv, care a avut rolul răsturnării şi înlocuirii Guvernului ales democratic - Guvernul Ponta - cu un guvern tehnocrat format, aşa cum se spune pe surse, din ofiţeri acoperiţi supuşi unor interese străine şi împotriva interesului naţional. Prin aceste mitinguri care se folosesc de moartea unui om, nu se urmăreşte altceva decât negarea cuceririlor Revoluţiei din 1989, şi anume a statului de drept, a democraţiei şi a instituţiilor democratice ale statului, fiind folosite de către indivizi şi individe plătiţi de gruparea Soros, gen Nicuşor Dan, Sorin Ioniţă, Clotilde Armand, Monica Macovei, pentru a cere desfiinţarea Parlamentului bicameral - puterea supremă a poporului în stat - inducerea în rândul populaţiei a senzaţiei de teama de a ieşi la vot şi de a vota conform conştiinţei şi dorinţei lor, transformând un mesaj nihilist prin care venirea acestei grupări la putere ar produce miracole în România. Informaţiile care circulă, cum că aceste mitinguri ar continua până în decembrie, înaintea alegerilor, ne duc spre concluzia de încercare a unei lovituri de stat, care, împreună cu atacurile permanente ale acestei grupări, dublate de atacurile reprezentanţilor DNA, ale Guvernului Cioloş şi ale preşedintelui României asupra Parlamentului României, cu criza din justiţie şi starea de tensiune create forţat în rândul magistraţilor şi către un stat în disoluţie şi către încercarea clară a acestei grupări soroşiste, împreună cu partidul de dreapta susţinut de preşedintele Iohannis, de a pune mâna nedemocratic pe toate pârghiile puterii în stat: Parlament, Guvern şi Justiţie. Manifestările începute şi această regie explică foarte clar cum a fost înlăturat - tot prin miting la comandă - Guvernul Ponta, cât şi frauda din noiembrie 2014, de la alegerile prezidenţiale, prin care a câştigat preşedintele Klaus Iohannis, prin genul de mitinguri organizate în faţa ambasadelor şi consulatelor. Această punere în scenă, bolşevică şi securistică, ne aminteşte de anii bolşevismului. Schimbarea conducerii Ministerului de Interne prin fabricarea de dosare compromiţătoare unora din conducerea acestui minister creează un scenariu plauzibil, în care rolul noului ministru de interne este de a permite exaltarea violenţelor şi a mitingurilor stradale împotriva instituţiei fundamentale a statului, Parlamentul, şi de a permite, la un anumit moment, incidente stradale care să determine reacţii din partea populaţiei greu de evaluat. Mulţumesc. Deputat al PSD, Cătălin-Marian Rădulescu.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc, domnule deputat.
				Domnul deputat Daniel Gheorghe, vă rog, din partea Grupului parlamentar al PNL.
				Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Mulţumesc. Bună dimineaţa! Doamnelor şi domnilor deputaţi, "Încurajarea firmelor româneşti nu e discriminare, ci o reparaţie morală obligatorie". Am decis ca, în cel mai scurt timp, să depun o propunere legislativă care să stimuleze înfiinţarea şi dezvoltarea companiilor cu capital autohton, companii care, în ultima perioadă, se află într-o competiţie disproporţionată cu marile companii transnaţionale. Fără a încălca principiile liberale ale economiei de piaţă, măsurile pe care mă pregătesc să le susţin nu vizează decât reechilibrarea situaţiei actuale, în care IMM-urile româneşti, dar şi societăţi mai mari cu capital autohton sunt defavorizate explicit într-un joc de piaţă care este prielnic externalizării capitalurilor şi care întreţine constant un mediu anticoncurenţial în care jucătorii români răzbesc cu greu. Liberalismul înseamnă concurenţă economică şi competitivitate în mediul de afaceri, însă naţional-liberalismul nostru, care înseamnă susţinerea capitalului autohton şi punerea în valoare a bunurilor şi resurselor româneşti, presupune şanse egale pentru fiecare competitor. Spun asta, într-o vreme în care vedem cum statul, cu bună ştiinţă ori nu, pune adesea în poziţie de inferioritate entităţile economice private româneşti în raport cu concurenţa externă. Iar în momentul de faţă, sub pretexte dinte cele mai diverse, de la tratate internaţionale la clauze favorizante emise de statul român, companiile autohtone sunt puse în dificultate şi se află sub o permanentă incertitudine din cauza lipsei oricăror măsuri stimulative, măsuri existente în alte ţări europene. Şi nu vorbim aici de protecţionism economic, opus principiului nonintervenţiei statului în piaţă, ci referirea se face la acele măsuri de bun-simţ, care întreţin stabilitatea pieţelor interne şi sunt parte integrantă din acea strategie de dezvoltare a unui mediu de afaceri sănătos şi predictibil, mediu care asigură macrostabilitate şi este baza atragerii în câmpul muncii a resursei umane. Este impropriu să vorbim de discriminare pozitivă a companiilor româneşti, în fapt este vorba de necesitatea urgentă de a restabili egalitatea de şanse în piaţă şi transparenţa sub aspectul realizării unor raporturi de schimb care să aibă caracter demn de o societate capitalistă. După două decenii şi jumătate, în care întreprinzătorul a fost hărţuit de o legislaţie gândită parcă împotriva lui, avem datoria să oferim suport legislativ celor pe care am fost trimişi să îi reprezentăm în Parlament: micile întreprinderi, afacerile de familie, companiile de nivel mediu dezvoltate natural de antreprenorii români şi chiar companiile româneşti de mare anvergură. Toate aceste societăţi, indiferent de cifra de afaceri şi de numărul de angajaţi, fiind coloana vertebrală a economiei naţionale, care, deşi neglijată de guvernare după guvernare în folosul companiilor străine, este sursa principală de venit în alcătuirea bugetului de stat. Lucrez la un set de măsuri legislative pe care îl voi prezenta în detaliu după ultimele consultări cu reprezentanţii independenţi ai întreprinzătorilor mici şi mijlocii, prin care îmi doresc să oferim o serie de scutiri fiscale menite să încurajeze înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor româneşti. În esenţă, mă refer la scutirea de taxe şi impozite pentru un interval bine definit de timp, în funcţiune de profilul afacerii şi exceptarea de la plata unor contribuţii pentru angajarea şomerilor şi neangajaţilor pe un post aferent specializării lor. Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc, domnule deputat.
				Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Udrişte, din partea Grupului parlamentar al UNPR.
				Domnul Gheorghe Udrişte: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2016 privind RCA - măsură necesară, dar nu şi suficientă. În şedinţa reunită a comisiilor de buget, finanţe şi transporturi şi infrastructuri din data de 26 septembrie 2016, ar fi urmat să fie definitivate amendamentele propuse în cadrul mai multor întâlniri preliminare ale diverselor grupuri de lucru - transportatori, asiguratori, parlamentari etc., la Proiectul de Lege privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii aduse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, iniţiativa aparţinând unui grup de senatori ai Partidului Social Democrat. Şi asta în condiţiile în care Guvernul României a emis Ordonanţa de urgenţă nr. 54 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii aduse terţelor persoane prin accidente de vehicule şi tramvaie. Trecând şi peste faptul că denumirea ambelor acte normative este similară şi conform zicalei "Cine a fost întâi, oul sau găina?", nu cunoaştem care dintre cele două documente a fost mai întâi, în ambele acte normative este neclară sau confuză sintagma "accidente de vehicule şi tramvaie", pentru că, nu-i aşa, tramvaiele sunt tot vehicule, iar vehicule sunt mai multe decât cred cei ce propun legi. Graba de a legifera un proiect de lege cu impact economic şi social puternic ce va fi resimţit în mod direct de peste 6 milioane de şoferi şi indirect de către întreaga populaţie a ţării nu este o măsură potrivită în actualul context de instabilitate economică şi politică în domeniu. Reamintim faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2016 privind RCA a fost publicată în Monitorul Oficial în cursul serii de 19 septembrie anul curent, timp insuficient pentru a ne putea edifica asupra impactului în societate, asiguraţi, asiguratori şi consumatori, în general. De mai bine de două săptămâni, mai mulţi parlamentari ai partidului majoritar din Parlamentul României sunt "siluiţi" pur şi simplu cu o grabă suspectă să dea raport pozitiv pentru proiectul de lege deja aprobat de Senat. Observăm, aşadar, cum un partid politic extrem de grăbit, în goana după capital electoral, doreşte ca Legea RCA, izvorâtă din puţul gândirii politice a membrilor săi, să fie adoptată rapid, indiferent de consecinţe, creând astfel impresia că în ultimii ani parlamentarii români nu au trăit în România şi, vezi, Doamne, nu au auzit de problemele din piaţa de asigurări până în urmă cu două săptămâni. Ieri, însă, cu votul majoritar al membrilor Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, al cărui membru sunt, a fost luată decizia de a nu se discuta şi propune raport de adoptare a proiectului de lege menţionat, generat de eventuala confuzie care s-ar putea crea prin discutarea în Parlament a două acte normative similare, între care unul produce deja efecte şi care ar putea crea confuzie în piaţa de asigurări. Aşadar, Ordonanţa de urgenţă nr. 54/2016, deşi s-a dorit a fi o măsură bună într-un moment de criză, a rezultat a fi necesară, dar nu suficientă. Greul de abia acum începe, iar parlamentarilor, în general, şi celor ce reprezintă Partidul Mişcarea Populară, în special, le revine o sarcină importantă în demersul de ratificare prin lege a ordonanţei mai sus menţionate. Vă mulţumesc. Gheorghe Udrişte, deputat de Bucureşti.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc, domnule deputat.
				Domnul deputat Cezar Cioată, Grupul parlamentar al PSD.
				Domnul Cezar Cioată: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Să susţinem familia tradiţională". Art. 48 alin.(1) din Constituţia României defineşte familia astfel: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită dintre soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". Familia reprezintă celula de bază a societăţii şi civilizaţiei umane şi este una dintre instituţiile fundamentale ale umanităţii. Familia a fost şi va rămâne mediul cel mai potrivit pentru naşterea, creşterea şi dezvoltarea copiilor. Studiile cros-culturale şi istorice au arătat că scopul principal al familiei a fost creşterea şi protecţia copilului, familia fiind formată prin unirea unui bărbat cu o femeie prin căsătorie. Pentru noi, românii, familia nu este numai un stil de viaţă, ci este legată de rolul de părinţi. Dacă acest rol este diminuat şi lipsit de importanţă, familia se reduce la o simplă recunoaştere a afecţiunii dintre doi cetăţeni, iar modul în care se dezvoltă generaţiile viitoare devine incert. Familia reprezintă pentru români o instituţie socială foarte importantă, iar statul român este dator să întărească protecţia ei. Familia trebuie să rămână definită în legislaţie ca instituţie fundamentală pentru societate, întemeiată pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, ea fiind singura relaţie interumană care asigură mediul ideal naşterii, creşterii şi educaţiei copiilor, iar ca instituţie fundamentală a societăţii, asigură continuitatea poporului român. Pentru ca familia să prospere şi, împreună cu ea, societatea românească, e nevoie de implicarea tuturor, a întregii societăţi civile şi a instituţiilor statului, dar şi a noastră, ca parlamentari şi reprezentanţi ai cetăţenilor. Vă mulţumesc. Cu respect, Cezar Cioată, deputat PSD
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc, domnule deputat.
				Doamna deputat Florica Cherecheş, din partea Grupului parlamentar al PNL.
				Doamna Florica Cherecheş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Şcoala românească, din fabrică de şomeri spre pepinieră de talente". Într-un reportaj urmărit recent, şcoala românească a fost numită "fabrică de şomeri". Este alarmant faptul că după 26 de ani de la Revoluţie, sistemul nostru de învăţământ a involuat parcă, deşi s-a aflat într-o permanentă reformare care a dus doar la adâncirea crizei, iar aceasta se întâmplă, în primul rând, datorită faptului că nu există o viziune pe termen lung asupra rezultatelor procesului educaţional şi nici continuitate în implementarea unui program pe termen lung. Desele schimbări de legislaţie, de curriculă şcolară, politizarea excesivă realizată de PSD, modificări legislative care răspund unor interese de partid ale PSD-ului, dar afectează grav învăţământul românesc, lipsa unui buget corespunzător, chiar slaba pregătire sau lipsa de motivaţie a unor cadre didactice au efecte negative asupra performanţei şcolare. Afirmăm că în centrul sistemului de învăţământ stă elevul, dar ce facem ca să demonstrăm acest lucru? Acesta intră în şcoală cu dorinţa de a învăţa, de a-şi dezvolta personalitatea, dar foarte curând aceste idealuri îi sunt înăbuşite de rigiditatea sistemului de învăţământ, de lipsa de capacitate sau preocupare pentru binele fiecărui individ. Şcolile îşi doresc să aibă cât mai mulţi elevi pentru a primi cât mai mulţi bani, fără a se ocupa suficient de sprijinirea elevilor pentru a-şi atinge potenţialul maxim, pentru a excela în ceea ce-i preocupă. Şcoala românească are nevoie de profesori şi consilieri bine pregătiţi şi dedicaţi care să-i ajute pe elevi să se cunoască mai bine, să-şi dea seama care sunt talentele şi abilităţile lor naturale şi să-i îndrepte spre domeniul care li se potriveşte. Aceştia au un rol important şi în consilierea părinţilor, deoarece familia şi şcoala trebuie să colaboreze pentru a-l modela pe fiecare elev, astfel încât să ajungă să-şi asume responsabilităţi din ce în ce mai mari. În loc să facă asta, şcoala pune peste toţi un şablon, îi vrea pe toţi buni la română şi matematică şi le dă atâtea teme încât nu se mai pot ocupa de ceea ce-i preocupă cu adevărat. Nu e de mirare că în această situaţie unii părinţi caută alternative la şcoala tradiţională, unii fiind chiar gata să se sacrifice şi să facă şcoală cu copiii acasă. Acesta este un semnal de alarmă pentru şcoala românească şi ar fi bine să-l auzim şi să luăm urgent măsuri de îmbunătăţire a situaţiei. Dragi colegi, Haideţi să ne propunem să facem din şcoală un loc în care elevii să meargă cu plăcere, în care să înveţe lucruri care-i interesează pe fiecare într-un mod inovativ şi interesant, în pas cu vremea în care trăim, în care să aibă posibilitatea să exceleze fiecare în domeniul care-l interesează. O şcoală în care atât directorii, cât şi dascălii să-şi obţină un loc prin competenţă şi profesionalism şi nu prin sprijin politic, pentru că numai astfel vor avea parte de respect din partea elevilor şi a comunităţii. Şcoala trebuie să încurajeze munca cinstită şi să producă oameni de caracter, absolvenţi bine pregătiţi care s-au deprins să muncească pentru a-şi dezvolta potenţialul interior şi care, fie că aleg să-şi continue studiile, fie că doresc să înveţe o meserie şi să se angajeze mai repede îşi găsesc pe piaţa muncii. Haideţi să ne propunem cu toţii să transformăm şcoala dintr-o "fabrică de şomeri" şi dintr-o uzină care consumă multe resurse, dar dă randament foarte scăzut, într-o pepinieră de talente, de copii fericiţi şi motivaţi, care ştiu exact ce vor să facă atunci când vor absolvi. Florica Cherecheş, deputat PNL de Oradea.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc, doamnă deputat.
				Are cuvântul doamna deputat PSD, Natalia Intotero. Vă rog, doamnă.
				Doamna Natalia-Elena Intotero: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Declaraţie politică: "O misiune diplomatică a României în Republica Malta este o necesitate obiectivă". România şi Republica Malta au avut în mod tradiţional relaţii diplomatice excelente. România şi Ordinul Suveran Militar de la Malta la nivel de legaţie au aniversat relativ recent peste 80 de ani de relaţii diplomatice. În ultimele două decenii, populaţia din România aflată în dificultate a putut beneficia de sprijinul acordat de Ordin, atât în timpul calamităţilor naturale, cât şi prin programele specifice de asistenţă socială şi medicală. Republica Malta este membră a Uniunii Europene din anul 2004 şi, începând cu ianuarie 2017, va prelua preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene, pentru şase luni. De asemenea, următorul summit al Uniunii Europene, în format de 27 de state membre - fără Marea Britanie - va avea loc în capitala Maltei, La Valletta, pe data de 3 februarie. Nu în ultimul rând, Malta este una dintre destinaţiile mediteraneene cele mai populare şi mai intens vizitate de turişti în Uniunea Europeană, inclusiv de către turişti români. Până la finalul acestui an, peste 20.000 de turişti români vor ajunge în Malta în vacanţă, cu 4.000 mai mult decât anul trecut, însă, în cazul unui eveniment neprevăzut, cum ar fi pierderea sau furtul documentelor de identitate, procedura de rezolvare a unei astfel de situaţii se complică mult din punct de vedere birocratic, deoarece reprezentarea diplomatică a României în Malta este asigurată de Ambasada României în Italia, aflată la Roma. Apreciem în mod cu totul special eforturile deosebite depuse de reprezentanţii misiunii diplomatice de la Roma, însă ambasada este permanent foarte solicitată să rezolve o multitudine de cereri din partea comunităţii româneşti din Italia. Astfel încât, cu toate bunele intenţii, uneori devine extrem de dificil să răspundă prompt şi problemelor suplimentare venite dinspre Malta. Ţinând cont de toate aceste toate aspecte, apreciem necesar ca, între proiectele pe care le are deja, Ministerul Afacerilor Externe să ia în considerare ca o prioritate şi un proiect care să aibă ca obiectiv principal deschiderea unei misiuni diplomatice a României în capitala Republicii Malta - La Valletta. Vă mulţumesc. Natalia-Elena Intotero, deputat PSD, judeţul Hunedoara.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc mult, doamnă deputat.
				Domnul deputat Radu Zlati, din partea Grupului parlamentar al PNL.
				Domnul Radu Zlati: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Azi dimineaţă eram îndoit despre ce să vorbesc: despre faptul că doamna Firea aplică pentru salvarea bucureştenilor, în timpul iernii, o idee pe care nu o conţinea programul său de campanie, şi anume intrarea în insolvenţă a RADET, despre faptul că trebuie să ne asumăm - şi PNL propune acest lucru - o campanie, plătită, desigur, din partea statului, pentru ca cetăţenii României să conştientizeze necesitatea vaccinării copiilor proprii sau să vorbesc despre educaţie, domeniul meu favorit? Unul dintre prietenii mei din mediile sociale mi-a spus: "Domnule deputat, vorbeşte despre educaţie, căci dacă ar fi avut poporul acesta mai multă educaţie, nu exista nici problema Firea, nici problema vaccinărilor". De acord, dar în cele două minute câte mi-au mai rămas, greu să abordez la modul profund subiectul educaţiei. De aceea voi spune doar atât: doamnelor şi domnilor, astăzi, în zilele noastre, la ani buni de la Revoluţie, dacă ai ghinionul să te naşti la ţară sau într-o familie săracă, ai ghinionul, totodată, să fii condamnat la o subeducaţie. Şansele tale la o profesionalizare care să te ducă măcar în media profesiilor bine plătite din România este extrem de scăzută spre nulă. Partidul din care provin este un partid aristocrat, cu panaş. O sută şi cincizeci de ani în spate ne dau dreptul să afirmăm acest lucru, plus faptul că suntem un partid care salută elitele, dar vă spun că dacă nu vom realiza egalitatea statului, ceea ce înseamnă egalitatea educaţiei pe care o oferim tuturor cetăţenilor acestei Românii, noi şi ca partid şi ca ţară ne autocondamnăm. Deja am pierdut concursul cu statele învecinate în ceea priveşte calificarea. Bulgaria, Ungaria, din punctul de vedere al antreprenorilor străini, oferă forţă de muncă mai bine calificată dacă ne referim la segmentele tinere. Vrem să rămânem aşa, atunci să rămânem pasivi, în continuare, să nu mărim bugetul alocat educaţiei, dar atunci vin şi vă spun: dragi colegi, că voi fi sau nu voi fi parlamentar în legislatura viitoare, dragi colegi, vine iarna!
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc, domnule deputat.
				Dacă doamna deputat UNPR Marioara Nistor este în sală? Nu. Atunci are cuvântul doamna deputat Simona Oprescu din partea Grupului parlamentar al PSD.
				Doamna Simona Bucura-Oprescu: Vă spun şi eu bună dimineaţa! Onorată asistenţă, Stimaţi colegi, Aşa se întâmplă în ţara aceasta, cu toate că lucrurile se leagă dincolo de culoarea politică pe care o avem, totuşi, nu reuşim să le facem să meargă. Acesta este şi motivul pentru care astăzi vin cu o declaraţie politică cu privire tot la sistemul de educaţie din România, sistem de educaţie care, cu toate că este legiferat, iar Legea nr. 1 ar trebui să fie respectată, mai ales de cei care ar trebui s-o aplice în frunte cu ministrul educaţiei naţionale, din păcate, este de prea multe ori bulversat după 1990. Cu astfel de situaţie ne confruntăm şi acum fiindcă, fără nicio consultare publică prealabilă, fără a respecta calendarul anului şcolar, în momentul acesta, undeva la începutul lunii septembrie, Ministerul Educaţiei Naţionale a anunţat concursuri pentru ocuparea funcţiilor de directori ai unităţilor de învăţământ. Prin urmare astăzi voi susţine o declaraţie politică privind concursurile pentru directorii unităţilor de învăţământ. Debutul noului an şcolar a fost bulversat de anunţul Ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, făcut de către ministrul Mircea Dumitru, că va fi organizat un concurs naţional pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar. Astfel, pe nepusă masă, deşi ar fi trebuit să se ocupe de pregătirea şcolilor pentru sezonul rece şi de buna desfăşurare a procesului de învăţământ, directorii de şcoli şi celelalte cadre didactice dornice să participe la concurs îşi vor canaliza energia spre cu totul şi cu totul alte lucruri. Oare concursurile nu puteau să fie organizate în timpul vacanţei de vară? De ce atâta precipitare? De ce atâta lipsă de consultare? O spun răspicat: nu concursul în sine este problema, ci modul netransparent şi graba cu care a fost organizat. Toate datele ne arată că organizarea acestor concursuri lasă de dorit: calendarul propus este unul extrem de strâns, metodologia a fost publicată în Monitorul Oficial abia la data de 10 septembrie, deşi proba scrisă naţională a fost anunţată pentru data de 12 octombrie 2016, tot târziu, pe 10 septembrie, a fost dată publicităţii şi bibliografia pentru probele de concurs, având şi o notă de subsol, cum că se poate completa şi modifica ulterior şi că fiecare dintre cei interesaţi ar putea merge zilnic la sediile inspectoratelor şcolare generale pentru a vedea care sunt eventualele modificări ale metodologiei. Aşa ceva mi se pare incredibil ca la o metodologie de concurs să avem la final un asterisc prin care spunem că cei interesaţi, dacă vor apărea completări, le vor putea consulta la sediile inspectoratelor şcolare judeţene. De asemenea, sunt încălcate mai multe prevederi din Legea fundamentală a învăţământului - Legea nr. 1/2011, respectiv principiul descentralizării, în baza căruia principalele instituţii trebuie de fiecare dată consultate prealabil, iar deciziile trebuie luate împreună de către actorii implicaţi în sistemul de educaţie, principiul asigurării egalităţii de şanse, principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare. Este de neînţeles graba cu care se organizează aceste concursuri, existând astfel suspiciuni că vor fi operate schimbări ale directorilor pe alte criterii decât cele de profesionalism. Vă mulţumesc.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc, doamnă deputat.
				Urmează doamna deputat Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.
				Doamna Eleonora-Carmen Hărău: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Începe un nou an universitar, ocazie cu care suntem obligaţi la anumite reflecţii. În ceea ce mă priveşte am participat ieri la deschiderea anului universitar la una dintre cele şase facultăţi ale Universităţii Politehnica Timişoara, respectiv, Facultatea de Inginerie Hunedoara, unde sunt conferenţiar universitar de mai bine de 15 ani. Am întreprins, stimaţi colegi, o cercetare sociologică în legătură cu apetenţa sporită, după cum se vede treaba, a elevilor pentru învăţământul tehnic, fapt cu care ne confruntăm de dată recentă şi am aflat următoarele date deloc îmbucurătoare, şi anume: 42% dintre studenţii mei de la Facultatea de Inginerie din Hunedoara spun că fac facultatea respectivă pentru că-şi doresc să plece din ţară, iar asta le oferă o şansă suplimentară să-şi găsească un loc de muncă nu neapărat în inginerie; 15%, atenţie!, spun că vin la facultate pentru că au nevoie de licenţă să ocupe un post bugetar în administraţie; 13% spun că au nevoie de această licenţă pentru a ocupa un post de conducere la locul de muncă; 11% abia îşi doresc o carieră de inginer, oriunde ar fi să se desfăşoare ea; 3% fac facultatea de inginerie pentru a deveni antreprenor şi 16% - nu ştiu, nu răspund. Stimaţi colegi, Datele despre care vă spuneam anterior că nu-s îmbucurătoare m-au condus în urma detalierii mai aprofundate, deci în urma detalierii răspunsurilor lor, la concluzia că aceşti copii au aflat, se vede treaba, mult înaintea unora dintre politicieni, că Europa are nevoie de ingineri, că Europa are nevoie în această etapă de cadre tehnice cu care construiesc, cu care industrializează, în sensul schimbării tehnologiilor, pentru că ei, într-adevăr, nu au o problemă cu industrializarea ţărilor lor. Aşa încât, atrag atenţia Guvernului şi rog să se aplece cu deosebită atenţie asupra demersului absolut necesar, nu doar pentru ocuparea acestor copii, ci pentru motive mult, mult, mult mai temeinice chiar, în legătură cu reindustrializarea ţării. Este motivul pentru care în planul de reclădire a României, Partidul Naţional Liberal intenţionează construirea huburilor industriale şi demararea în mare forţă a procesului de reindustrializare, dar nici o zi câştigată prin proiecte guvernamentale care au în vedere acest obiectiv nu este practic de pierdut. Aşa încât, dragi colegi, haideţi să-i ascultăm pe copii, haideţi să ascultăm, până la urmă, vocea pieţei forţei de muncă, astfel încât să înceteze risipa de resursă umană, risipa de vlagă şi de energie românească să fie stopată. Vă mulţumesc. Sunt Carmen Hărău, deputat liberal de Hunedoara.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc, doamnă deputat.
				Din partea Grupului PSD, doamna deputat Ana Birchall.
				Doamna Ana Birchall: Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. În declaraţia politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre un subiect care tinde să polarizeze din nou societatea românească, să ne antagonizeze între noi şi să producă anumite clivaje insurmontabile la nivel social, conceptul de familie. Cred că o abordare la nivel de principii şi valori a acestei teme fundamentale pentru orice societate este imperios necesară şi, de asemenea, consider că trebuie să fim în permanent contact cu cei pe care-i reprezentăm în Parlamentul României. Or, prima şi cea mai importantă condiţie ca să îi reprezentăm cu cinste pe români este aceea de a-i cunoaşte pe oameni, de a le respecta valorile care îi călăuzesc. Stimate colege, Stimaţi colegi, Există o presiune constantă pe care o sesizez de a renunţa la anumite valori care ne definesc şi ne individualizează ca neam în lume. Una dintre acestea este familia tradiţională întemeiată pe dragostea dintre un bărbat şi o femeie, binecuvântată de Dumnezeu şi de Biserică. Oricât de mult aş dori să înţeleg anumite cerinţe din partea unor minorităţi din societate, nu pot abdica de la educaţia pe care am primit-o de la părinţii şi bunicii mei, în special din partea celei care mi-a fost ca o a doua mamă, bunica mea Cătălina. Pentru mine familia înseamnă tată şi mama, bărbat şi femeie, aşa cum au trăit şi mărturisit strămoşii noştri, aşa cum ne învaţă Biserica şi morala creştină. Dimensiunea creştină a neamului românesc constituie baza unei morale ce împărtăşeşte şi valorizează trăsături definitorii precum cinstea, onestitatea, blândeţea, pacea, liniştea, buna-cuviinţă, respectul faţă de muncă şi faţă de semeni. Toate aceste virtuţi sunt cultivate şi perenizate prin educaţia pe care fiecare dintre noi o primeşte în familie. Pentru români, conceptul de familie are conotaţii sfinte şi cred că un copil, în educaţia şi dezvoltarea sa armonioasă, mai ales în dimensiunea spirituală a dezvoltării sale ca individ, are nevoie de principiul masculin şi cel feminin în viaţa sa. Tatăl şi mama reprezintă fiecare în parte o sumă de valori pe care copilul şi le impropriază de la cele mai fragede vârste. Poziţionarea mea în favoarea familiei creştine, ca familie tradiţională formată dintr-un bărbat şi o femeie, nu înseamnă că formele de protecţie pentru minorităţi nu ar trebui să existe. Trăim într-o societate democratică şi fiecare drept al individului trebuie respectat, însă nu trebuie să uităm că libertatea fiecăruia se sfârşeşte acolo unde alterează libertatea celui de lângă noi. Poporul român este un popor în majoritate creştin, iar familia tradiţională formată dintr-un bărbat şi o femeie reprezintă un pilon fundamental în credinţa, formarea şi stabilitatea noastră ca neam. În ultimii ani am auzit tot mai apăsat voci care deplâng împuţinarea noastră continuă ca popor din cauza scăderii continue a natalităţii. Dincolo de politici publice, de măsuri pe care politicul poate şi are datoria să le ia, dincolo de întoarcerea tinerilor în ţară, consolidarea familiei ca şi construcţie socială de bază este o condiţie sine qua non. Diluarea conceptului de familie duce la dispariţia noastră ca popor. Oricât de deschişi suntem în discuţiile privind drepturile parteneriatelor civile şi sunt de acord că cei care apelează la aceste forme de coabitare socială trebuie să fie protejaţi, atenţia noastră trebuie să se îndrepte şi către protejarea, încurajarea şi consolidarea familiei tradiţionale. Dincolo de valenţele tradiţionale, avem nevoie de politici care încurajează tinerii să îşi întemeieze o familie aici, la ei acasă, în România. Stimate colege, Stimaţi colegi, Această declaraţie politică nu este împotriva cuiva, ci în favoarea familiei tradiţionale. Tema este mult prea importantă pentru a fi folosită demagogic în disputele politice şi cred că trebuie să ne aplecăm cu toată responsabilitatea asupra nevoii de a păstra sistemul nostru de valori şi de a da răspunsul corect la presiunile de la nivelul societăţii care vin asupra noastră. Familia tradiţională este atacată în însăşi fiinţa ei, în fundamentul constituirii ei din unirea bărbatului cu o femeie, iar datoria noastră, pe care o primim de la cei care ne oferă votul în Parlament, este să o salvăm de la diluare, de la dispariţie şi chiar de la disipare. Nesocotirea rădăcinilor creştine ale neamului românesc ne face mai vulnerabili, mai divizaţi şi mai expuşi eşecului, ca popor, în raport cu provocările istoriei cărora trebuie să le facem faţă. Tocmai de aceea avem o serie de obligaţii faţă de noi înşine şi faţă de Dumnezeu. Respect drepturile oricărei minorităţi, dar, personal, susţin familia în dimensiunea ei tradiţională, formată dintr-un bărbat şi o femeie, aşa cum am fost eu educată de familia mea şi aşa cum îmi cresc copilul meu. Vă mulţumesc. Ana Birchall - Colegiul nr.5, Vaslui.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc mult doamnă deputat.
				Ultimul vorbitor al sesiunii de astăzi, domnul deputat Ovidiu Raeţchi.
				Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ambasada Rusiei anunţă, cu o firească mulţumire, că a donat 100 de euro pentru campania de recuperare a "Cuminţeniei pământului". Aş vrea să remarc acest gest. Este un act de o generozitate neobişnuită pentru Rusia. În comunicatul Ambasadei Ruse se spune că România trebuie să-şi recupereze valorile. Inspirat de această idee, am căutat în istorie şi am identificat două astfel de valori: Basarabia, pe care un imperiu vecin a răpit-o României printr-o înţelegere cu Hitler în urma unui ultimatum agresiv; tezaurul României, încredinţat unor aliaţi de la acea vreme. Cu aurul din tezaur am putea achiziţiona câteva sute de "Cuminţenii" ale pământului. Acum, dacă tot s-a format acest reflex bizar de a dărui mai degrabă decât a dobândi la Ambasada Rusiei, contăm pe sprijinul ei în aducerea tezaurului în România. Vă mulţumesc.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Mulţumesc. Este ora 10. Închid sesiunea dedicată declaraţiilor politice. Plenul va continua sub conducerea domnului preşedinte Iordache.
				În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Mircea-Gheorghe Drăghici, secretari ai Camerei Deputaţilor.
				Domnul Florin Iordache: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Continuăm lucrările Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 355 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa un număr de 97. Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite. De la ora 10 până la ora 12 avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi. La ora 12, vot final. La încheierea şedinţei de vot final, şedinţa Biroului permanent. Şi continuă apoi cu lucrările în comisii. Observaţii? Nu. Mulţumesc. Avem pentru început câteva COM-uri. 3. Este vorba de Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Fluxuri de date transatlantice: restabilirea încrederii prin garanţii puternice COM (2016) 117. Doamna preşedinte Ana Birchall. COM 117. Vă rog.
				Doamna Ana Birchall: Mulţumesc mult, domnule preşedinte. În legătură cu COM 117, pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a subliniat importanţa deosebită a comunicării, care îşi propune să pună în aplicare un acord politic negociat între autorităţile a două puteri mondiale. A salutat atitudinea cooperantă a SUA în materie de reorganizare şi perfecţionare a cadrului transferurilor internaţionale de date cu caracter personal, în contextul în care SUA este aliatul cel mai apropiat al Uniunii Europene în materie de politică externă. A apreciat ca justă estimarea Comisiei Europene că, prin măsurile deja întreprinse, s-au creat premisele pentru un parteneriat UE-SUA consolidat, în vederea dezvoltării şi promovării standardelor juridice internaţionale de protecţie a vieţii private şi a datelor cu caracter personal. De asemenea, a admis contribuţia majoră a Pachetului de reformă privind protecţia datelor cu caracter personal la uniformizarea standardelor de protecţie a datelor cetăţenilor europeni, dar şi-a exprimat opinia că acest pachet nu poate aduce decât o contribuţie limitată la asigurarea unui climat de încredere în economia digitală, întrucât obligaţiile prevăzute în pachet nu sunt opozabile unor state sau mari companii din afara UE sau SUA şi nici nu adresează securitatea sistemelor informatice în general. De asemenea, a constatat că în dispoziţiile convenite în Acordul-cadru UE-SUA acoperă toate normele de bază ale UE în materie de protecţie a datelor, în ceea priveşte standardele privind prelucrarea datelor, garanţiile şi limitările, precum şi drepturile individuale, drepturile la o cale de atac judiciară. Întrucât noul mecanism de recurs este destul de complex şi dificil de utilizat în practică de către persoanele fizice, acesta ar putea să devină ineficient. De aceea, a solicitat Comisiei Europene să asigure o structură mai clară a căilor de atac judiciare accesibile cetăţenilor europeni în care autorităţile naţionale de protecţie a datelor să joace un rol esenţial. De asemenea, comisia noastră a solicitat Comisiei Europene să încerce identificarea celor mai bune soluţii pentru a asigura un echilibru just între protecţia datelor cu caracter personal şi sarcinile administrative ale operatorilor de date cu caracter personal. Considerând că transferurile ulterioare în afara SUA către destinatari din ţări terţe ar trebui să fie supuse aceluiaşi nivel de protecţie ca şi transferurile UE-SUA, în conformitate cu Scutul de confidenţialitate, a solicitat Comisiei Europene ca în acţiunea de reglementare care va urma comunicării să rezolve această problemă. Opinia noastră a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene în data de 14 septembrie 2016, în prezenţa a 15 din cei 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate, şi o supunem aprobării plenului Camerei în forma adoptată de către comisia noastră. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. La dezbateri generale dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Rămâne la votul final.
				5. Următorul COM este Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Vieţi demne: de la dependenţa de ajutor la autonomie; Strămutarea forţată şi dezvoltarea COM (2016) 234 - PH CD 82/2016. Vă rog, doamnă preşedinte.
				Doamna Ana Birchall: Mulţumesc mult, domnule preşedinte. În legătură cu COM 234, comisia noastră salută comunicarea lansată ca preambul al Summitului umanitar mondial sub egida ONU din mai 2016, întrucât propune instituirea unui cadru legal care să asigure persoanelor strămutate o viaţă demnă care să le permită acestora să contribuie la bunul mers al societăţilor-gazdă până la returnarea voluntară sau relocarea lor. Susţinem propunerea care va contribui la adâncirea corelării dintre asistenţa umanitară şi cea pentru dezvoltare, prin implicarea timpurie a tuturor factorilor de decizie, elaborarea unor strategii coerente, punerea în practică a acestora prin programe coerente, promovarea cooperării regionale, intensificarea schimbului de informaţie, evaluări, coordonate, cadre analitice comune, precum şi cicluri de programare şi financiare coordonate. De asemenea, subliniază că o abordare corectă a direcţiei orientate spre dezvoltare trebuie să aibă în vedere atât refugiaţii, persoanele deplasate intern, persoanele strămutate, cât şi gazdele acestora, concentrându-se pe vulnerabilităţile şi capacităţile acestor categorii. România acordă asistenţă umanitară pentru refugiaţi şi persoane dislocate intern, în special prin intermediul organizaţiilor internaţionale, şi va participa cu o contribuţie semnificativă în perioada 2016-2019 la facilitarea pentru refugiaţii din Turcia, aşa cum a fost agreată la nivel executiv. Comisia pentru afaceri europene susţine pe fond Comunicarea către Parlamentul European şi o supune plenului Camerei Deputaţilor spre adoptare, aşa cum a fost adoptată în cadrul şedinţei din comisia noastră, cu unanimitate de voturi, în data de 20 septembrie 2016, în prezenţa a 16 din cei 21 de membri. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. La dezbateri generale dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final. Rămâneţi acolo, că avem COM 270. Este Proiectul de Hotărâre privind...(Domnul deputat Mircea Dolha doreşte să intervină.) Păi, bun! La 234 înţeleg că sunt intervenţii. COM 270 încă nu l-am prezentat. Îl prezint şi atunci vă dau cuvântul, domnule deputat. Deci noi am prezentat 234. COM 234 a rămas la votul final. Păi, să se hotărască unde vrea să intervină. Încă o dată vă spun, 234 a fost prezentat de doamna preşedinte. Am întrebat dacă sunt intervenţii. N-au fost intervenţii. Am ajuns la 270. Urmează COM 270, să fie prezentată de către comisie, şi atunci, dacă doriţi, puteţi interveni. Vă rog să urmăriţi. Mulţumesc.
				4. Deci am ajuns la COM 270. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea avizului motivat referitor la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid (reformare) COM (2016) 270 - PH CD 81/2016. Vă rog, doamnă preşedinte, prezentaţi raportul.
				Doamna Ana Birchall: Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Serviciului Român de Informaţii, contribuţiile reprezentanţilor instituţiilor sus-menţionate în cadrul dezbaterilor, avizul motivat şi opinia comisiei noastre, opinia comisiei noastre la COM 450, la COM 197, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaţilor şi analiza secretariatului propriu. Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a constatat că aspectele transnaţionale sunt evidente, ceea ce ar justifica o acţiune la nivelul Uniunii pentru realizarea obiectivelor, dacă aceste obiective ar fi în termeni reali în acord cu valorile, principiile, tratatele Uniunii, precum şi legislaţia şi angajamentele politice majore asumate de către Uniunea Europeană pentru realizarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie. A reafirmat caracterul neadecvat al mecanismului corectiv pentru atingerea obiectivului unei gestiuni viabile a presiunilor migraţioniste asupra Uniunii Europene. A subliniat că propunerea UE conferă un caracter permanent unor mecanisme corective, mecanisme care, potrivit art. 78 alin. (3) din Tratat, trebuie să aibă prin definiţie caracter temporar şi diminuează, exclude posibilitatea exprimării voinţei solicitantului de protecţie internaţională cu privire la statul membru ales. A solicitat clarificări cu privire la motivul pentru care nu a fost activat mecanismul de alertă timpurie, pregătire şi gestionare a crizelor, vizat la art. 33 din Regulamentul Dublin, ori Directiva 2001/55. În acest context, ar fi fost de preferat evaluarea prealabilă a sistemelor de urgenţă temporară pentru transferul din Italia şi Grecia a 160.000 de persoane care au nevoie de protecţie internaţională. A stabilit că mecanismul de repartizare corectiv nu respectă principiul proporţionalităţii. Este neclar în ce mod, o eventuală cheie de referinţă ar contribui la atingerea acestui obiectiv. A subliniat că orice propunere de redistribuire a solicitanţilor de protecţie internaţională între statele membre trebuie să ia în considerare specificul şi capacitatea statelor membre, fiind evident că un mecanism de repartizare corectiv cu caracter automat nu ţine cont de circumstanţele de fapt din fiecare stat membru şi de infrastructura de care dispune acesta. De asemenea, comisia noastră a constatat că propunerea de regulament nu justifică modul de calculare a aşa-numitei contribuţii de solidaritate în sumă de 250.000 de euro, care ar urma să fie impusă statului membru, care nu ar accepta primirea unui solicitant de protecţie internaţională. Comisia noastră a observat că domeniul de aplicare a prezentei propuneri de regulament este comun cu propunerea de regulament de instituire a unui mecanism de transfer în situaţii de criză, şi aici este vorba de COM 450/2015, iar incertitudinea juridică astfel creată poate determina incoerenţă viitoarelor norme în domeniu. De asemenea, a semnalat că prin introducerea unei chei de distribuţie obligatorie permanentă în loc de a adopta măsuri provizorii în situaţii de urgenţă, proiectul de regulament depăşeşte măsura necesară pentru atingerea obiectivului şi, prin urmare, încalcă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii. De asemenea, comisia noastră a constatat că propunerea de regulament nu are suficientă valoare adăugată, fiind astfel încălcat principiul subsidiarităţii, ceea ce impune emiterea unui aviz motivat. Şi, pentru informarea dumneavoastră, în opinia noastră mai largă, şi va urma în şedinţa de astăzi şi analiza pe fond, comisia noastră a propus un aviz motivat negativ faţă de propunerea Comisiei europene de a penaliza orice stat membru care nu primeşte un refugiat, cu suma de 250.000 de euro, pentru că pentru noi o asemenea propunere este total neavenită şi încalcă principii grave, aşa cum am spus, subsidiaritatea şi proporţionalitatea. În consecinţă, opinia noastră a fost adoptată în şedinţa din 20 septembrie, în prezenţa a 16 din 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate, şi supunem aprobării Camerei avizul motivat negativ în forma prezentată de noi. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Dezbateri? Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Mircea Dolha: Domnule preşedinte, Distinşi colegi, În primul rând, vreau să apreciez munca şi efortul depus în Comisia pentru afaceri europene de către colegii noştri, fiindcă, iată, acest proiect extrem de important este în atenţia fiecărui membru din Uniunea Europeană şi, implicit, a noastră, a românilor. La aproape zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, organizaţia se află în faţa celei mai mari încercări dintre cele la care a fost supusă de-a lungul istoriei ei. Dacă până nu de mult procesul evolutiv european mergea dinspre simplu spre complex, şi ni se părea normal ca ţările care încă nu fac parte din Uniune să aspire, să adere la această organizaţie, care părea menită să asigure perpetuu pacea şi prosperitatea locuitorilor ei, iată că de la o vreme euroscepticismul îşi face din ce în ce mai mult simţită prezenţa în rândul populaţiilor ţărilor deja membre, vechi membre chiar, fenomen care a culminat cu Brexit-ul votat de cetăţenii Marii Britanii. Există deja destule ţări în care cetăţenii pun din ce în ce mai des şi din ce în ce mai vocal problema dacă apartenenţa la Uniunea Europeană mai este benefică sau nu. Fenomenul migraţiei, pentru că despre asta vorbim, apărut în urma gestionării necorespunzătoare de către marile puteri a situaţiei din ţări din vecinătatea Europei, având pe teritoriul lor conflicte sângeroase, nu a făcut altceva decât să sporească fenomenul neîncrederii în rândul populaţiei europene. Sutele de mii de refugiaţi care au fost încurajaţi să ia cu asalt graniţele Uniunii, departe de a fi întărit de solidaritatea dintre statele membre, au făcut ca, dimpotrivă, fiecare ţară să caute rezolvări individuale. Vedeţi exemplul Ungariei şi aşa mai departe, după modelul "scapă cine poate", ducând din nou la apariţia gardurilor de sârmă ghimpată, lucru pe care nu-l credeam acum doi ani de zile, de exemplu. Există o abordare care urmăreşte să oprească deplasările necontrolate şi periculoase, să identifice şi să anihileze modul de operare al persoanelor care introduc ilegal imigranţi, încercând să ofere în schimb modalităţi mai sigure şi legale de intrare în Uniunea Europeană pentru persoanele care chiar au nevoie de o protecţie specială. În acest context, apariţia la nivelul Uniunii Europene a unor forme imperative şi coercitive care să asigure o solidaritate artificială nu face altceva decât să complice în mod suplimentar şi inutil lucrurile. Caracterul voluntar şi consensual este singura garanţie a succesului în gestionarea migraţiei. Nu prin amenzi substanţiale la nivel de stat va putea fi oprit un eventual refugiat care vrea cu tot dinadinsul să ajungă, de exemplu, în Germania, sau în orice altă ţară prosperă din vestul Europei. Ţinând cont de toate acestea, Partidul Naţional Liberal se declară de acord cu adoptarea avizului negativ motivat, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului, de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională, prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant a unei ţări terţe sau de către un apatrid, luând în considerare şi observaţiile din opinia adoptată de către Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii dacă sunt? Nu sunt alte intervenţii. Mulţumesc.
				6. Urmează COM 271. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Agenţia pentru Azil a Uniunii Europene şi de abrogare a Regulamentului UE nr. 439/2010 COM (2016) 271 - PH CD 83/2016. Vă rog, doamnă preşedinte.
				Doamna Ana Birchall: Mulţumesc mult, domnule preşedinte. În legătură cu COM 271, pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a susţinut obiectivul privind acordarea de asistenţă tehnică operativă şi tehnică sporită statelor membre pentru gestionarea sistemelor de azil şi de primire, în special în cazuri de presiune disproporţionată. A salutat intenţia de a cuprinde în echipele de asistenţă experţi cu profiluri profesionale, relevante pentru domeniul protecţiei copilului, având în vedere creşterea numărului de copii neînsoţiţi în rândul migranţilor. A considerat că implicarea activă în activităţile de examinare a cererilor de azil conduce la riscuri disproporţionate în ceea ce priveşte securitatea datelor şi interferează prea mult cu sistemele naţionale în materie. Comisia noastră şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la dreptul Agenţiei de a demara din proprie iniţiativă un exerciţiu de monitorizare pentru a evalua sistemele de azil sau de primire ale unui stat membru. A atras atenţia că bunele practici în materie de azil sunt dependente şi de cadrul naţional socio-economic specific fiecărui stat membru şi a recomandat să fie tratate cu prudenţă în ceea ce priveşte transferabilitatea pe planul Uniunii. Opinia noastră, aşa cum a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 20 septembrie 2016, în prezenţa a 15 din cei 21 de membri, este supusă spre aprobare plenului Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Tot Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat, la dezbateri generale.
				Domnul Mircea Dolha: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Partidul Naţional Liberal este de acord cu Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Agenţia pentru Azil a Uniunii Europene şi de abrogare a Regulamentului nr. 439/2010, COM (2016) 271, având în vedere şi opinia adoptată de Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor. Îngrijorările exprimate cu privire la propunerile din Regulament, în legătură cu modelul prevăzut bazat pe obligaţia de cooperare, sunt absolut întemeiate. Trebuie evaluate modalităţile în care pot fi evocate posibilităţile de neparticipare a unui stat membru în unele situaţii în care statul membru consideră că respectarea acestei obligaţii ar conduce la o povară administrativă exagerată şi nesustenabilă sau în situaţia în care ar contraveni cu legislaţia naţională. În acest mod, este evident că România susţine obiectivul privind acordarea de asistenţă operativă şi tehnică sporită statelor membre pentru gestionarea sistemelor de azil de primire, în special în cazuri de presiune disproporţionată, dar îşi exprimă în acelaşi timp îngrijorarea cu privire la prevederea conform căreia Agenţia evaluează, dacă statele membre sunt pregătite să facă faţă provocărilor ce ar decurge dintr-o eventuală presiune disproporţionată asupra sistemelor de azil de primire, având în vedere că pregătirea membrilor statelor în acest domeniu nu se poate rezuma la aspecte administrative, ci prezintă şi conotaţii culturale şi politice legitime, de altfel, pe care Agenţia nu are capacitatea astăzi de a le estima. Asta, mai ales pentru că standardele operaţionale privind punerea în aplicare a instrumentelor legislative ale Uniunii în materie de azil abia urmează să fie elaborate, neexistând garanţii prevăzute pentru a fi limitate doar la ceea ce este necesar sau absolut necesar, astfel încât să nu afecteze drepturile care sunt de competenţa statelor membre. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.
				7. Trecem la COM-ul următor. Este vorba de Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate COM (2016) 378 - PH CD 84 /2016.
				Doamna Ana Birchall: Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Pe scurt, în legătură cu COM 378, Comisia pentru afaceri europene a considerat că învăţarea de-a lungul vieţii, munca la distanţă şi economia digitală au un potenţial insuficient exploatat pentru a răspunde nevoilor de forţă de muncă înalt calificată ale Uniunii Europene. A considerat că potenţialul de iniţiere sau stabilire de noi afaceri, stimulat de fluxul resortisanţilor ţărilor terţe ce ocupă locuri de muncă înalt calificate în Uniune, ar putea fi valorificat mai inteligent. A subliniat că, prin propunere, condiţiile de admisie a resortisanţilor ţărilor terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate devin mai flexibile pentru solicitanţi, dar în acelaşi timp prezintă riscul de a spori sarcina administrativă a statului membru. Comisia noastră a considerat că este necesară introducerea unei condiţii minime de educaţie şi formare echivalentă cu cea prevăzută de legislaţia naţională a statului membru, în vederea accesului la învăţământ superior, de la îndeplinirea căreia să se ia în considerare trei ani de experienţă profesională. Comisia noastră şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că nu există indicii că mobilitatea mai ridicată, care s-ar putea obţine prin propunerea de directivă, va crea o diferenţă privind creşterea fluxurilor posesorilor cărţii albastre către zonele deficitare în ocuparea forţei de muncă. De asemenea, comisia noastră a atras atenţia că recunoaşterea diplomelor, certificatelor şi calificărilor profesionale, prevăzute a se realiza în conformitate cu procedurile naţionale aplicabile, nu conduce automat la asigurarea egalităţii de tratament. Opinia noastră, aşa cum a fost adoptată cu unanimitate de voturi în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 20 septembrie 2016, în prezenţa a 15 din cei 21 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Intervenţii? Vă rog. Grupul PNL, domnul Guran.
				Domnul Virgil Guran: Mulţumesc, domnule preşedinte. Opiniile comisiei sunt pertinente. Într-adevăr, în acest domeniu al forţei de muncă şi mai ales al forţei de muncă de înaltă calificare, avem destule probleme, în sensul că forţa de muncă de la noi, calificată, de regulă, pleacă de multe ori, nici măcar în Uniunea Europeană, ci ia drumul Statelor Unite, iar acest lucru ne prejudiciază foarte mult dezvoltarea. Cred eu că prin această hotărâre, dacă se va lua în seamă această hotărâre de către Comisia Europeană, ar trebui să se reflecteze mai mult la ceea ce avem de făcut în ţară pentru a păstra forţa de muncă, pentru a dezvolta locurile de muncă de aici, de la noi şi pentru a evita acest exod de oameni care îşi doresc într-adevăr locuri de muncă şi vin din afara Uniunii Europene. Partidul Naţional Liberal va vota în favoarea acestei hotărâri. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt. A, vă rog, domnule deputat Daea, deputat de Mehedinţi.
				Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnilor şi doamnelor deputaţi şi deputate, M-am folosit de acest prilej pentru a-mi insera respectul pe care-l am faţă de Parlament, faţă de prevederile Tratatului de funcţionare a Uniunii Europene, ştiindu-se foarte clar faptul că parlamentele naţionale, în angrenajul european, sunt chemate să participe activ la elaborarea actelor normative care angajează forţele politice şi interesele naţionale care compun Uniunea Europeană. Motiv pentru care vreau să dau o notă de apreciere dezbaterilor de astăzi şi a modului în care comisia atacă problemele de interes european în care România este parte. Ştim cu toţii că reglementarea europeană este în folosul tuturor şi în dreptul fiecăruia. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule deputat. Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu mai sunt. Ultimul COM. Este vorba de COM-ul 18.
				8. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu Cadrul comun privind contracararea ameninţărilor hibride Un răspuns al Uniunii Europene JOIN (2016) 18. Doamnă preşedinte, vă rog să prezentaţi raportul.
				Doamna Ana Birchall: Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Comisia pentru afaceri europene, în legătură cu JOIN 18/2016 şi-a întemeiat proiectul de opinie pe proiectul de opinie adoptat de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Ministerului Apărării Naţionale, nota Administraţiei Prezidenţiale - Departamentul pentru Securitate Naţională, nota Serviciului Român de Informaţii, nota Serviciului de Informaţii Externe, concluziile finale ale Conferinţei interparlamentare pe politică externă din Bratislava, 2-4 septembrie, Proiectul de Raport European pe 2016, nr. 2067, de asemenea şi alte contribuţii care ne-au ajutat în formularea prezentei opinii. Pe scurt. Comisia pentru afaceri europene a subliniat că mediul se securitate al Uniunii Europene s-a deteriorat considerabil, devenind din ce în ce mai fluid, mai periculos şi mai puţin previzibil şi deşi Uniunea Europeană nu generează niciun fel de ameninţări hibride, este expusă unor astfel de ameninţări. Comisia noastră a subliniat că există o cerere tot mai mare din partea cetăţenilor europeni, a statelor membre şi a aliaţilor Uniunii Europene să devină un furnizor de securitate şi să-şi îndeplinească astfel şi rolul de protecţie la un standard acceptabil. A semnalat că din definiţia ameninţării hibride, propusă de Comisia Europeană, lipsesc trăsături fundamentale, cum ar fi caracterul ostil şi scopul final care este distrugerea ţintei. A subliniat că provocările din vecinătatea sudică sunt la o scară inferioară celor din vecinătatea estică şi, în consecinţă, am invitat Comisia Europeană să includă acest fapt în propunerile sale. Am salutat ideea creării unui centru de excelenţă pentru abordarea ameninţărilor hibride şi am detaliat ce considerăm că ar trebui să includă această cercetare. De asemenea, am salutat iniţiativa Comisiei Europene de a pune la dispoziţia statelor membre metodologii de evaluare a riscurilor de securitate, precum şi solicitarea ca statele membre să elaboreze studii pentru identificarea domeniilor vulnerabile, dar am semnalat dificultatea stabilirii unor criterii, indicatori şi instrumente de măsurare comune, care să fie adecvate la situaţia fiecărui stat. De asemenea, comisia noastră a subliniat că domeniile ce concură la consolidarea rezilienţei sunt corect indicate, însă unele dintre cele mai importante - precum creşterea capacităţii administrative a instituţiilor publice şi consolidarea coeziunii sociale - nu sunt abordate. În acord cu Rezoluţia Parlamentului European, a solicitat Înaltului Reprezentant să rezolve neclaritatea formulării clauzei de apărare reciprocă şi să definească orientările şi modalităţile de implementare a clauzei, pentru a le permite statelor membre să reacţioneze imediat. A salutat măsura de adoptare a unor proceduri riguroase pentru eliminarea conţinutului ilegal din paginile electronice şi obligarea intermediarilor să respecte normele de gestionare a propriilor reţele de sisteme. Comisia noastră a subliniat că politica de securitate şi apărare comună ar trebui să consolideze pilonul european al NATO şi să se asigure că statele europene membre ale NATO îşi respectă angajamentele asumate în cadrul NATO. De asemenea, comisia noastră a subliniat că unul din obiectivele principale ale politicii de securitate şi apărare comună ar trebui să fie crearea unor unităţi militare multinaţionale, regrupate într-o formă permanentă, şi definirea unei politici care să conducă în cele din urmă la o apărare comună. De asemenea, în opinia noastră am subliniat şi contribuţia României în domeniul securităţii. După cum se ştie, România apără a doua frontieră externă a Uniunii Europene, fiind un generator de securitate şi stabilitate în zona noastră. Opinia noastră a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 20 septembrie 2016, în prezenţa a 16 din cei 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate şi o supunem spre aprobare plenului Camerei în forma adoptată de noi. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Mulţumesc. Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Mircea Dolha: Stimaţi colegi, Partidul Naţional Liberal este de acord cu Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu Cadrul comun privind contracararea ameninţărilor hibride Un răspuns al Uniunii Europene JOIN 18, având în vedere şi opinia adoptată de Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor. Suntem cu toţii de acord că toleranţa nu poate fi exersată în dauna securităţii şi, deşi statutul de putere globală paşnică a Uniunii Europene este un motiv de mândrie, ar fi naiv să credem că este suficientă, în contextul vecinătăţii din ce în ce mai periculoase, după cum a afirmat chiar preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său din 14 septembrie 2016 privind starea Uniunii. De asemenea, sperăm cu toţii că diferite tipuri de ameninţări la adresa unor state membre, individuale, o să fie considerate cu adevărat drept ameninţări la adresa întregii Uniuni. La fel cum sperăm că unitatea şi solidaritatea între statele membre vor fi autentice, cum ne dorim şi o politică externă de securitate comună coerentă, mai ales în contextul încercărilor unor state membre de a relativiza ameninţări hibride grave şi de a oferi suport politic sau diplomatic unor state terţe care generează astfel de provocări. Deşi de mulţi ani statele membre publică în mod regulat strategii naţionale de securitate şi apărare, nu există nici până acum niciun astfel de document la nivelul Uniunii Europene. Cu atât mai puţin existând acţiuni concrete în acest sens, care să răspundă atacurilor hibride şi cu altceva decât cu un regim sancţionator la nivelul dreptului internaţional, pentru că entităţile care desfăşoară atacuri hibride nu se supun dreptului internaţional. Uniunea Europeană ar trebui să dispună de mecanisme de retorsiune proprii, proporţionale cu mijloacele şi riscurile implicate, la a căror gândire şi punere în practică nu ar trebui să ţină cont de faptul că deşi actele de terorism şi extremismul violent, individual, nu au în sine un caracter hibrid, acţiunea de recrutare a unor membri vulnerabili ai societăţii, în scopul radicalizării, reprezintă în sine o ameninţare hibridă care poate provoca cu uşurinţă distrugerea civilizaţiei de tip occidental, din care facem parte. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Dacă sunt intervenţii? Nu mai sunt intervenţii. Rămâne la votul final. Următorul.
				9. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Sorin Mihai Grindeanu. Dacă la titlul hotărârii sunt observaţii? Nu. La articolul unic dacă sunt observaţii? Nu. Mulţumesc. Rămâne la votul final.
				10. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Ionel Arsene. Dacă la titlul hotărârii sunt observaţii? Nu. La articolul unic, dacă sunt observaţii? Nu. Rămâne la votul final.
				11. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Constantin Rădulescu). Dacă la titlul hotărârii sunt observaţii? Nu. Preambul. Observaţii? Nu. La articolul unic dacă sunt observaţii? Nu. Rămâne la votul final. Mergem mai departe.
				13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, PL-x 223/2016. Procedură de urgenţă, caracter ordinar. Iniţiatorul? Guvernul. Vă rog, doamnă secretar de stat.
				Doamna Corina Silvia Pop (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii): Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi doamne şi domni deputaţi, Sunt secretar de stat la Ministerul Sănătăţii, Corina Pop. Proiectul de lege reglementează corelarea unor dispoziţii legale, prevăzute în Legea nr. 227 din 2015 Codul fiscal, cu prevederi din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificări şi completări, astfel încât să creeze cadrul legal pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice cu venituri din pensie mai mici de valoarea întregită prin rotunjire în plus la un leu a unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv. De asemenea, se reglementează posibilitatea ca pentru anumite situaţii stabilite prin contractul-cadru, persoanele asigurate să-şi poată schimba medicul de familie ales şi înainte de termenul de 6 luni de la data înscrierii pe listele acestuia. Totodată, se reglementează faptul că prin intermediul cardului naţional de sănătate se face dovada calităţii de asigurat şi faptul că acesta este un instrument în procesul de validare a serviciilor medicale acordate asiguraţilor. Având în vedere aspectele prezentate, Guvernul susţine promovarea prezentului proiect de lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat. Rog Comisia pentru sănătate. Domnule preşedinte Buicu, vă rog, prezentaţi raportul.
				Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. La întocmirea prezentului raport am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, al Comisiei pentru buget, al Comisiei pentru muncă, al Comisiei pentru drepturile omului. Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 95, în vederea corelării unor dispoziţii din cuprinsul acestei legi cu normele prevăzute în Legea nr. 227 din 2015 privind Codul fiscal. De asemenea, se creează cadrul legal potrivit căruia, prin contractele-cadru pot fi stabilite situaţiile în care un asigurat îşi poate schimba medicul de familie înainte de termenul de 6 luni, stabilit în prezent. În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5 din 2016.
				Domnul Florin Iordache: Da. Dezbateri generale? Vă rog, domnule doctor. Grupul PNL.
				Domnul Horia Cristian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această ordonanţă vine să corecteze deficienţele de rigoare legislativă, faptul că în momentul în care legiferăm apar discrepanţe între diferitele legi şi, din păcate, ne vedem puşi în situaţia în care Guvernul trebuie să emită o ordonanţă, pentru a corecta aceste discrepanţe. Mi-ar plăcea ca acest lucru să nu se întâmple şi mi-ar plăcea ca, în momentul în care legiferăm, legile să aibă în vedere toate efectele pe care le pot produce pe orizontală. În mod evident, Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect de lege şi va vota pentru. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Domnul Buicu, Grupul PSD. Vă rog, domnule doctor.
				Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Atunci când Guvernul încearcă, prin ordonanţă, să legifereze aceste diferenţe, prezentate şi de colegul meu, social-democraţii susţin acest proiect. Trebuie să subliniez totuşi că Guvernul Cioloş a atacat la Curtea Constituţională propriul program de guvernare, pentru că Parlamentul - şi mă uit la toţi colegii, din tot spectrul politic - a modificat Legea nr. 95, în sensul în care a dat posibilitatea autorităţilor publice locale să acorde personalului medical stimulente financiare, prevăzute în Programul de guvernare al Guvernului Cioloş, la punctul 4.2, punctul 2, program de guvernare pe care mulţi din această sală l-am votat. Iată că o modificare bună, făcută de Parlament, este atacată de Guvernul Cioloş, la Curtea Constituţională. Cu alte cuvinte, Guvernul Cioloş îşi atacă propriul program de guvernare, la Curtea Constituţională. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Mulţumesc. Alte intervenţii? Alte grupuri parlamentare? Nefiind amendamente, rămâne la votul final. Următorul.
				14. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Canadei, semnat la Bucureşti la 31 iulie 2015, suplimentar la Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Canadei privind Cooperarea în Dezvoltarea şi Folosirea Energiei Atomice în Scopuri Paşnice, semnat la Ottawa la 24 octombrie 1977, PL-x 308/2016. Guvernul. Domnul secretar... a, vă rog, doamnă secretar de stat Anca Chiser, vă rog.
				Doamna Anca Magdalena Chiser (secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri): Prin semnarea Protocolului de suplimentare a Acordului dintre România şi Canada privind Cooperarea în Dezvoltarea şi Folosirea Energiei Atomice în Scopuri Paşnice, semnat la Ottawa, în anul 1977, se creează premisele pentru intensificarea cooperării bilaterale între cele două state, în domeniul energiei nucleare, inclusiv cooperarea în comun cu ţări terţe sau cu persoane aflate sub jurisdicţiile unor astfel de ţări, în domeniile de cooperare prevăzute de Acord, astfel cum este suplimentat de Protocol. Acest Protocol este fundamental pentru cooperarea bilaterală dintre România şi Canada, în domeniul dezvoltării sustenabile a aplicaţiilor energiei nucleare în scopuri paşnice, în speţă pentru continuarea operării în siguranţă a Unităţilor nucleare 1 şi 2 de la Cernavodă, operaţiuni de îmbunătăţire continuă a nivelului de securitate şi siguranţă nucleare şi prelungirea duratei de operare a celor două unităţi nucleare, precum şi dezvoltarea grupurilor energetice ale Unităţilor 3 şi 4. Având în vedere importanţa energiei nucleare în mix-ul energetic naţional, pentru îndeplinirea obiectivelor de asigurare a independenţei energetice şi de reducere a efectelor schimbărilor climatice pe termen mediu şi lung, demersurile aferente intrării în vigoare a Protocolului se înscriu în coordonatele Strategiei Naţionale privind Dezvoltarea Domeniului Nuclear în România şi a Planului de acţiune pentru implementarea acestei strategii. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Domnule Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii, prezentaţi raportul.
				Domnul Iulian Iancu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia a fost sesizată pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege menţionat. Proiectul de lege, aşa cum s-a subliniat puţin mai înainte, reglementează Protocolul între Guvernul României şi Guvernul Canadei, semnat la 31 iulie 2015, care este un Acord suplimentar la Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Canadei, dedicat compatibilizării cadrului juridic româno-canadian cu acquis-ul Uniunii Europene şi EURATOM, în vederea eliminării unor prevederi ale Acordului România-Canada, care se suprapuneau cu cele ale Acordului EURATOM-Canada şi actualizării unor termeni şi prevederi care să reflecte actualele reglementări în domeniu şi cerinţele actuale ale cooperării bilaterale între România şi Canada. Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul, la fel şi Comisia juridică. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să propună plenului adoptarea proiectului de lege, cu un amendament admis, prevăzut în anexa care este parte integrantă a raportului.
				Domnul Florin Iordache: Vă rog, dezbateri generale. Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Avem două amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Articolul unic. Dacă sunt observaţii? Nu. Rămâne la votul final. Următorul.
				15. Proiectul de Lege privind denunţarea Convenţiei pentru unificarea anumitor reguli cu privire la daunele cauzate de către aeronave terţilor pe pământ, adoptată la Roma la 29 mai 1933, semnată de România la Roma la 29 mai 1933, PL-x 309/2016. Guvernul. Domnule secretar de stat, vă rog. Şi apoi, domnule preşedinte Lupu, vă rog să prezentaţi raportul.
				Domnul George-Dan Vuşcan (secretar de stat, Ministerul Transporturilor): Mulţumesc, domnule preşedinte. Dispoziţiile Convenţiei sunt aplicabile unui număr restrâns de state, şi anume: Belgia, Brazilia, Guatemala, România, Rwanda şi Spania, iar la nivelul Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale au fost adoptate instrumentele juridice care reglementează regimul răspunderii transportatorilor aerieni. Convenţia limitează răspunderea transportatorilor, în cazul producerii unor daune terţilor la sol, la valoarea de 2.000.000 de franci/avion, sumă care, după cum rezultă din estimările avute în vedere la elaborarea Regulamentului nr. 785, nu mai corespunde contextului actual. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Domnul preşedinte Lupu. Şi apoi... Domnule preşedinte Lupu, vă rog.
				Domnul Mihai Lupu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport asupra Proiectului de Lege pentru denunţarea Convenţiei pentru unificarea anumitor reguli cu privire la daunele cauzate de către aeronave terţilor pe pământ, adoptată la Roma la 29 mai 1933, semnată de România la Roma la 29 mai 1933. În conformitate cu prevederile art. 95 al Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond. Potrivit art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 708 din 19 iulie 2016. Potrivit art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat proiectul de lege în şedinţa din 14 septembrie 2016. La lucrările comisiei au fost prezenţi 21 de deputaţi, din totalul de 21 de membri ai comisiei. Proiectul de lege are ca obiect denunţarea Convenţiei pentru unificarea anumitor reguli cu privire la daunele cauzate de către aeronave terţilor pe pământ, adoptată la Roma la 29 mai 1933, având în vedere că la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat Regulamentul nr. 785/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 aprilie 2014 privind cerinţele de asigurare a operatorilor de transport aerian şi a operatorilor de aeronave, prin care s-a introdus obligativitatea pentru operatorii de aeronave de a încheia poliţe de asigurare, de acoperire a răspunderii faţă de terţi, stabilindu-se totodată şi cerinţele minime de asigurare. La dezbaterile comisiei a participat, în calitate de invitat, din partea Ministerului Transporturilor, domnul George-Dan Vuşcan, secretar de stat. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru denunţarea Convenţiei pentru unificarea anumitor reguli cu privire la daunele cauzate de către aeronave terţilor pe pământ, adoptată la Roma, 29 mai 1933, semnată de România tot în aceeaşi dată, în forma prezentată de Guvern. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc frumos.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Grupul PSD. Domnule Rădulescu, vă rog.
				Domnul Cătălin-Marian Rădulescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Convenţia pentru unificarea anumitor reguli cu privire la daunele cauzate de către aeronave terţilor pe pământ, adoptată la data de 29 mai 1933 a fost semnată de România la Roma... Dispoziţiile Convenţiei de la Roma sunt aplicabile unui număr restrâns de state, şi anume: Belgia, Brazilia, Guatemala, România, Rwanda şi Spania. La nivelul Uniunii Europene, din 21 aprilie 2004 a fost introdusă obligativitatea pentru operatorii de aeronave de a încheia poliţe de asigurare pentru acoperirea răspunderii faţă de terţe părţi, stabilindu-se şi cerinţele minime de asigurare. Astfel, sumele minime pentru care se încheie poliţele de asigurare sunt cuprinse între 750.000 şi 7.000.000 DST, în funcţie de masa maximă de decolare a aeronavei. Convenţia de la Roma limitează răspunderea transportatorilor aerieni în cazul producerii unor daune terţilor la sol, la valoarea de 2.000.000 de franci/avion, sumă care nu mai corespunde contextului actual. Prin denunţarea Convenţiei de la Roma este evitată limitarea răspunderii unui operator de aeronave, în cazul unor daune importante produse unor părţi terţe pe teritoriul României. În acest fel, răspunderea operatorilor de aeronave din cauza daunelor provocate terţelor părţi pe teritoriul şi în spaţiul aerian român va fi reglementată, în lipsa altor instrumente juridice internaţionale aplicabile României, de legislaţia naţională în domeniul răspunderii civile şi penale. Grupul PSD susţine denunţarea acestei convenţii. Mulţumesc, domnule preşedinte.
				Domnul Florin Iordache: Da. Alte intervenţii? Vă rog. Grupul PNL, domnul Dan Simedru. Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Dan Coriolan Simedru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prin denunţarea acestei Convenţii sunt practic recunoscute limitele regulamentelor şi reglementărilor respective. Prevederile acestei convenţii nu mai răspund contextului actual internaţional, motiv pentru care se impune denunţarea acestei Convenţii. Colegii mei au detaliat înainte motivele pentru care este cazul să denunţăm, nu mai revin şi eu asupra lor. Vreau doar să spun că răspunderea operatorilor de aeronave pentru daunele provocate terţilor pe teritoriul României se va face, aşa cum s-a spus şi înainte, prin aplicarea legislaţiei naţionale în domeniul răspunderii civile şi penale. Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege care contribuie la sistematizarea reglementărilor în domeniul răspunderii transportatorilor aerieni şi pentru daune produse terţilor la sol, precum şi la o responsabilizare a celor care produc asemenea accidente. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final. Următorul.
				16. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, PL-x 193/2016. Iniţiator, domnul deputat Gheorghe Florin. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.
				Domnul Florin Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Acest proiect legislativ modifică Legea nr. 202 din 1998 care reglementează organizarea şi funcţionarea Monitorului Oficial al României. Bineînţeles că ţara noastră era printre ultimele state din Uniunea Europeană şi la acest capitol care restricţiona accesul gratuit al cetăţenilor la jurnalul oficial. De când am depus acest proiect, au fost şi opinii negative care spuneau că acest proiect de lege va aduce prejudicii financiare regiei autonome, însă din punctul meu de vedere aceste opinii sunt mincinoase, deoarece în prezentul proiect este specificat foarte clar că Monitorul Oficial, varianta electronică va fi gratuită, în timp ce varianta tipărită va fi în continuare contra cost, deoarece sunt anumite cheltuieli care trebuie acoperite. Cred că a venit timpul să înţelegem cu toţii că rolul Monitorului Oficial nu este acela de a face profit, ci rolul şi scopul Monitorului Oficial trebuie să fie acela de a crea o punte de legătură între legiuitor şi cei care trebuie să cunoască şi să respecte legea. Aşadar, prin votul dumneavoastră favorabil, de astăzi, veţi contribui, în principal, la accesul gratuit al cetăţenilor români şi, în special, al antreprenorilor români la varianta electronică şi la modificările care sunt publicate zilnic în acest jurnal, deoarece ştim cu toţii, aceste modificări sunt destul de multe, fie că vorbim de legi, fie că vorbim de ordonanţe de urgenţă, hotărâri de Guvern sau alte acte normative. Ţin să le mulţumesc, în încheiere, colegilor din Comisia juridică, care au înţeles necesitatea adoptării acestui proiect şi au înaintat plenului un raport favorabil şi, de asemenea, vreau să le mulţumesc şi colegilor senatori, care au votat în unanimitate acest proiect de lege. Şi vă asigur că acest proiect de lege este în favoarea tuturor cetăţenilor români. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Domnule preşedinte Bogdan Ciucă, vă rog să prezentaţi raportul. Microfonul...
				Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Vorbim practic de un raport suplimentar asupra acestui Proiect de Lege care modifică Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României. Camera Deputaţilor, Senatul au parcurs procedura legală şi constituţională, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, există şi amendamente. Practic, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, cu amendamentele admise în Anexa 1 la raport. În funcţie de obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
				Domnul Florin Iordache: Vă rog, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat Andronache.
				Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dreptul la informare este un drept fundamental, prevăzut în Constituţia România. Acest proiect de lege, odată adoptat, vine în aplicarea acestui drept fundamental. Este esenţial ca... cetăţenii României să aibă acces la varianta oficială a unei legi, pentru a o înţelege şi pentru a o putea respecta. Din această perspectivă, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru această propunere legislativă. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Şi eu vă mulţumesc. Domnule Iane, vă rog. Iane, PSD.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Vă mulţumesc pentru că aţi specificat din ce grup aparţin, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Această temă a născut controverse de-a lungul timpului. Ştim foarte bine că... cei de la Regia Monitorul Oficial au avut... tot timpul au fost împotriva modificării, în sensul în care să fie acordată legislaţia în regim gratuit. Ştim bine că ei se finanţează din abonamentele pe care le au. Şi, de asemenea, motivarea aceea că vor scoate bani din Monitoarele tipărite nu cred că în vremea aceasta mai stă în picioare, pentru că ştim foarte bine că se face foarte mult... se practică foarte mult informarea pe online. Cu noua tehnologie şi cu noile instrumente tehnologice de astăzi, practic, suportul pe hârtie şi tipăritura pe hârtie, în câţiva ani, cred că vor dispărea complet. De asemenea, trebuie menţionat că există legislaţie gratuită, şi anume varianta Monitorului Oficial, furnizată de către alte entităţi şi nu neapărat Monitorul Oficial. Ştim foarte bine că Ministerul Justiţiei are un portal care furnizează legislaţie gratuită, ştim foarte bine că sunt firme private care furnizează legislaţie gratuită de mai bine de peste 15 ani. Cu toate acestea, Monitorul Oficial s-a încăpăţânat să rămână o entitate care, practic, percepe taxe pentru fiecare tipăritură. Grupul PSD va vota pentru această iniţiativă şi considerăm că este o măsură bună. Trebuie să vedem, însă, cum se va descurca Monitorul Oficial de acum încolo din punct de vedere al resurselor de finanţare. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Domnule preşedinte Ciucă, vă rog. Şi apoi domnul... Imediat!
				Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: Voiam doar să fac o precizare. Cu adevărat, în prima etapă Monitorul Oficial a fost reticent, dar în urma discuţiilor avute la comisie am ajuns cumva la un consens. Deci lucrurile sunt cumva echilibrate, s-au păstrat Partea I şi Partea a II-a cu obligativitate la publicare gratuită şi s-a prelungit termenul de punere în aplicare. Iniţial legea era cu aplicare imediată, lucru imposibil practic, având în vedere că trebuie să-şi pregătească din punct de vedere administrativ şi tehnic procedura Regia Autonomă. Ştiţi că există termene cu privire la orice tip de licitaţii, motiv pentru care termenul s-a stabilit de comun acord, inclusiv cu iniţiatorul, 1 iunie. Deci practic suntem acum într-o etapă în care proiectul este echilibrat, aplicabil, corect în raport cu cerinţele europene şi are şi consensul din perspectiva Monitorului Oficial. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Domnul Márton Árpád ... Domnule Ciucă, veniţi puţin, vă rog.
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În mod evident şi noi vom susţine adoptarea acestui proiect de lege. E adevărat că pentru mine este cel puţin interesant că Monitorul Oficial are nevoie de un interval de timp pentru a realiza această măsură, din moment ce pentru tipărire există formatul electronic. Ca atare, acel format electronic poate fi pus pe site. Trebuie să vă spun că şi până acum anumite legi erau accesibile în format electronic gratis, altele nu. Ei, bine, ei au ales acele legi pe care le considerau de importanţă majoră. Vineri, pentru că nu aveam la mine forma tipărită, am vrut să dau de forma on-line a Legii privind alegerile parlamentare, o lege neimportantă, ca atare nu se regăseşte pe site-ul acestei autorităţi. În mod evident susţinem acest proiect de lege şi cred că cel puţin din punct de vedere tehnic nu reprezintă un mare impediment. E adevărat, trebuie să rezolvăm finanţarea activităţii acestei autorităţi de la bugetul de stat. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Avem şase amendamente. Dacă la titlul legii... Observaţii? Nu. Adoptat. Articolul unic. Observaţii? Nu. Adoptat. Articolul 18. Observaţii? Nu. Adoptat. Articolul 19? Articolul II? Articolul III? Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.
				17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, PL-x 95/2016. Iniţiatorul? Guvernul? Vă rog, domnule secretar de stat.
				Domnul Viorel Traian Lascu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor): Bună ziua, domnule preşedinte! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Legea aprobă două regulamente, al Parlamentului European şi al Consiliului, privind Protocolul de la Nagoya, respectiv prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene şi invazive şi, de asemenea, stabileşte contravenţiile referitoare la neaplicarea celor două regulamente.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Poate pe viitor veniţi cu ceva mai adecvat la Parlament. Aţi reţinut? Şi data trecută parcă am mai spus... Totuşi, pentru mai multă decenţă... Totuşi nu suntem la plimbare aici... Eu sunt de acord că sunteţi de la mediu, dar, domnule ministru secretar de stat, parcă nu suntem ca la piaţă aici. Domnule coleg, vă rog, prezentaţi raportul comisiei, din partea Comisiei pentru mediu.
				Domnul Cezar Cioată: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Proiectul de lege are ca obiect completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege, expunerea de motive şi avizul Consiliului Legislativ în şedinţa din data de 14 septembrie 2016. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Dezbateri generale. Domnul Iane, PSD. Ia vedeţi, ce ne spuneţi dumneavoastră?
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am să vă citesc câteva lucruri referitoare la Protocolul de la Nagoya, pentru că despre acesta este vorba. Şi anume, faptul că acest protocol este principalul instrument internaţional care prevede un cadru general pentru conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice. De asemenea, tot pe scurt, se prevede că resursele genetice reprezintă fondul genetic atât al speciilor naturale, cât şi al celor domestice sau cultivate şi joacă un rol semnificativ şi tot mai accentuat în multe sectoare economice, inclusiv în producţia de alimente, silvicultură şi în dezvoltare. Şi ceea ce este la fel de important, putem să spunem că această convenţie, de fapt, recunoaşte că statele au drepturi suverane asupra resurselor naturale care se găsesc în cadrul jurisdicţiei lor, precum şi autoritatea de a determina procesul şi accesul la resursele genetice. Despre asta este vorba, stimaţi colegi. Practic, nu facem decât să aprobăm Regulamentul nr. 511 al Uniunii Europene care prevede adoptarea acestui protocol. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Doamna Lucia Varga, Grupul PNL. Vă rog, doamnă ministru.
				Doamna Lucia-Ana Varga: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege, proiect de lege care vizează crearea unui cadru legal necesar aplicării în România a celor două regulamente, nr. 511 din 2014 şi nr. 1.143 din 2014. Regulamentul Uniunii Europene nr. 511 din 2014 contribuie la protecţia, conservarea şi utilizarea durabilă a patrimoniului natural, iar Regulamentul nr. 1.143 din 2014 stabileşte normele privind prevenirea, minimizarea şi atenuarea efectelor dăunătoare asupra biodiversităţii, al introducerii şi răspândirii pe teritoriul Uniunii atât la nivel internaţional, cât şi la nivel naţional, a speciilor alogene invazive. Partidul Naţional Liberal, preocupat de protejarea şi conservarea patrimoniului natural şi de protejarea şi conservarea biodiversităţii, va vota acest proiect de lege. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii, dacă sunt? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final.
				18. Şi ultimul raport cu propunere de adoptare este Propunerea legislativă privind declararea zilei de 28 iunie "Ziua Ziaristului Român", Pl-x 97/2016. Dacă din partea iniţiatorilor... Îl rog pe ... Vrea cineva? Nu. Nu doreşte nimeni. Îl rog pe domnul preşedinte Gigel Ştirbu, preşedintele Comisiei pentru cultură, raport comun Comisia pentru cultură şi Comisia pentru administraţie publică. Vă rog, domnule Ştirbu.
				Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra Propunerii legislative privind declararea zilei de 28 iunie "Ziua Ziaristului Român". În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate, cu dezbatere şi avizare pe fond, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă privind declararea zilei de 28 iunie "Ziua Ziaristului Român" Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a respins propunerea legislativă. Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă. Guvernul susţine adoptarea acestei propuneri legislative. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare declararea zilei de 28 iunie "Ziua Ziaristului Român", urmând a putea fi marcată de către autorităţile administraţiei publice centrale, locale, asociaţii şi organizaţii neguvernamentale, muzee şi reprezentanţe ale României în străinătate prin organizarea de evenimente dedicate recunoaşterii rolului şi meritelor ziariştilor. În urma dezbaterilor în cele două comisii, voturile membrilor celor două comisii au fost în majoritate pentru adoptarea Propunerii legislative privind declararea zilei de 28 iunie "Ziua Ziaristului Român". Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Intervenţii? Domnul Dobrinescu, Grupul PNL. Vă rog. Şi domnul Márton, bineînţeles.
				Domnul Traian Dobrinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Au fost suficient de multe cazuri în care poziţia mea a fost alta decât a partidului. Şi astăzi este alta, dar eu sunt la acest microfon pentru a exprima poziţia partidului. Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege, eu nu.
				Domnul Florin Iordache: Vă rog, domnule Márton Árpád, Grupul UDMR.
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acest proiect de lege ne propune ca într-o zi a anului să ne aducem aminte de activitatea unor cetăţeni. Astfel de legi am acceptat multe, UDMR-ul le-a votat. Teoretic noi am fi de acord să existe o zi în care să ne gândim la ziariştii din România, numai că această lege nu vorbeşte despre aşa ceva, chiar dacă în raport s-a spus acest lucru. Această lege se referă doar la ziariştii români. În mod evident am fi putut considera că în ultima vreme, când zicem români ne gândim la toţi cetăţenii români, ca atare am fi propus o modificare în dezbaterea acestei legi, "ziariştilor din România", de exemplu. Numai că, dacă citim expunerea de motive, este clar că nu este vorba despre toţi ziariştii din România, pentru că, după cum ştiţi, există şi ziarişti care scriu în limba minorităţilor naţionale pentru concetăţenii noştri care citesc aceste ziare. Atunci, dacă aşa era, ne-am fi propus să venim imediat cu un proiect de lege, cu o altă zi pentru ziariştii care scriu pentru presa în limba minorităţilor naţionale, nicio problemă. Numai că, dacă citim expunerea de motive, avem o mare problemă. După cum ştiţi, expunerea de motive face parte din lege. Orice interpretare a legii se realizează prin citirea expunerii de motive. Or, această expunere de motive este una vădit naţionalistă. Ca atare, grupul nostru parlamentar nu poate vota o astfel de lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Domnule Iane, la ziarişti vă pricepeţi? Vă rog. Am înţeles.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Domnule preşedinte, nu e vorba de ziarişti aici, este vorba de un principiu. Antevorbitorul avea parţial dreptate. Expunerea de motive nu este utilizată în interpretarea legii, dar legea pe care o facem trebuie să servească unui scop, şi ea trebuie să fie aplicată în spiritul ei, şi nu în litera ei. Desigur, dacă luăm în considerare această iniţiativă, putem să spunem că ar trebui să declarăm câte o zi pentru fiecare meserie şi pentru fiecare profesie din ţara aceasta. Probabil că sunt şi scăpările referitoare la în ce limbă publică respectivul ziarist, dar revenind la principii, eu cred că, nu ştiu, probabil că Grupul PSD va vota pentru, eu mă voi gândi, însă vreau să vă spun că nu cred că va trebui să facem câte o zi şi să declarăm câte o zi pentru fiecare meserie şi pentru fiecare profesie din ţara aceasta. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Domnule Cernea, vă rog.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Munca pe care o desfăşoară jurnaliştii servind interesul public este crucială pentru democraţia noastră. De aceea, o astfel de zi, evident că ar trebui să acopere toate tipurile de jurnalişti, indiferent că aparţin unor minorităţi naţionale sau sunt de etnie română. Aşadar, pentru a înlătura orice fel de posibile interpretări, cum că această lege ar putea fi discriminatorie, fac apel la un lider de grup să ceară o retrimitere la comisie, pentru o revizuire a raportului şi o amendare a legii în aşa fel încât să fie înlăturate orice fel de suspiciuni de discriminare. Ar fi păcat. Dacă Parlamentul vrea să onoreze munca jurnaliştilor români, ar trebui să o facă în privinţa absolut a tuturor celor care îşi desfăşoară munca în România. Ar fi păcat ca această lege să fie umbrită de o formulare care să genereze interpretări uşor naţionaliste sau discriminatorii. De aceea, fac apel la dumneavoastră. Haideţi să demonstrăm înţelepciune şi să facem o lege într-adevăr în spiritul democraţiei de care avem nevoie în ţara noastră. Vă mulţumesc foarte mult.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Alte intervenţii, vă rog? Liderul Grupului UDMR, Máté András-Levente. Vă rog.
				Domnul Máté András-Levente: Într-adevăr, stimaţi colegi, atât la motivarea acestei iniţiative, cât şi textul ar trebui corectat, pentru a se regăsi toţi ziariştii şi chiar trebuie gândită în perspectivă această modificare. Eu v-aş propune să o retrimitem pentru o săptămână în comisie, iar în comisie sper că va fi acea înţelepciune de a corecta anumite aspecte din această iniţiativă. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc, stimaţi colegi. Există o propunere de retrimitere. Cine este pentru retrimitere la comisie? Vă rog să votaţi. Mulţumesc. Împotriva retrimiterii? Două voturi. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu majoritatea, 96 de voturi pentru, a fost retrimisă la comisie. Mulţumesc. Domnule Munteanu... Toţi liderii, vă rog... (Consultări.) Vă mulţumesc, stimaţi colegi. În urma consultării cu liderii grupurilor parlamentare, vă propun să discutăm până la 11,30, iar la ora 12,00 să fie votul final, ca stafful tehnic între 11,30 şi 12,00 să poată pregăti lista de vot final. Mulţumesc.
				19. Au început respingerile. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române nr. 218/2002, Pl-x 875/2015. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte nimeni. Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică? Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Ioan Benga: Mulţumesc, domnule preşedinte. Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 7 decembrie 2015. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu propuneri şi observaţii, propunerea legislativă. Guvernul, prin punctul de vedere transmis, nu susţine adoptarea propunerii legislative. Obiectul de reglementare îl constituie modificarea unor prevederi din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii desfăşurării şedinţelor autorităţii teritoriale de ordine publică lunar. În temeiul prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a dezbătut propunerea legislativă mai sus menţionată în şedinţa din 17 decembrie 2015. Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă, expunerea de motive, avizul consultativ, precum şi punctul de vedere al Guvernului. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. La dezbateri generale, dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.
				20. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 41 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, Pl-x 475/2013. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu. Din partea Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, doamna vicepreşedinte. Vă rog.
				Doamna Simona Bucura-Oprescu: În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Pl-x 475 din 11 noiembrie 2013, a fost luat în discuţie la Comisia pentru administraţie, Camera decizională fiind Camera Deputaţilor. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat. Avizul este favorabil la Consiliul Legislativ; Avizul favorabil al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării; Avizul negativ al Comisiei pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi; punctul de vedere negativ al Guvernului. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 41 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. În urma dezbaterii, membrii comisiei au dezbătut acest act normativ în 22 decembrie 2015, s-a constatat că activitatea de stare civilă nu este informatizată, fiind imposibilă evidenţa, la nivelul stării civile, a cererilor de transcriere a certificatelor şi extraselor de stare civilă privind cetăţenii care au dobândit/redobândit cetăţenia română şi nu au avut niciodată domiciliul în România. În acest sens, se impune a se face distincţie între cetăţenii care nu au dobândit cetăţenia română şi cei care au dobândit şi nu au avut niciodată domiciliul în România. Totodată s-a constatat că Legea nr. 119/1996 a fost modificată şi completată prin Legea nr. 213/2013. În urma dezbaterii şi opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, menţinerea soluţiei din rapoartele transmise anterior, respectiv respingerea propunerii legislative. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt... Da, domnule deputat, vă rog. Domnule Tomac, vă rog.
				Domnul Eugen Tomac: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În fiecare an statul român repune în drepturi aproximativ 100 de foşti cetăţeni români, cea mai mare parte din această categorie de persoane sunt cetăţeni care au locuit în teritorii româneşti. Iniţiativa legislativă pe care o propunem urmează să corecteze o eroare în procesul de redobândire a cetăţeniei române pe care o întâmpină cetăţenii care dobândesc cetăţenia română în procesul de a-şi obţine actele. Şi anume, toţi trebuie să-şi obţină certificatele de naştere la Primăria Sectorului 1 sau la misiunile noastre diplomatice unde un certificat de naştere, reţineţi, costă 155 de euro. Deci ceea ce am propus noi este ca acest proces să se deblocheze, astfel încât în fiecare primărie reşedinţă de judeţ certificatele de naştere să poată fi transcrise, iar aceşti cetăţeni care şi-au redobândit cetăţenia română să-şi intre în drepturi, inclusiv cei care şi-au dobândit-o. Sper să înţelegeţi miza acestei iniţiative şi să votaţi împotriva respingerii. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt. Rămâne la votul final cu propunere de respingere.
				21. Proiectul de Lege privind transmiterea unor imobile, aflate în domeniul public şi, respectiv, în domeniul privat al statului, din administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" în administrarea Băncii Naţionale a României, PL-x 125/2013. Iniţiatorul? Nu. Domnul Ciprian Nica, vicepreşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, raport comun, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.
				Domnul Nicolae-Ciprian Nica: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 22 aprilie 2013. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transmiterea unui imobil aflat în domeniul public şi privat al statului din administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" în administrarea Băncii Naţionale. În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, două voturi împotrivă, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind transmiterea unor imobile aflate în domeniul public şi, respectiv, în domeniul privat al statului. Face parte din categoria legilor ordinare.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Intervenţii? Dacă nu sunt, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.
				22. Următoarea, Propunerea legislativă privind trecerea în proprietatea consiliilor locale a locuinţelor de serviciu aflate în proprietatea statului şi administrarea Societăţii Naţionale a Sării, Sucursala Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea. Iniţiatorii? Nu. Îl rog tot pe domnul vicepreşedinte Ciprian Nica, raport comun administraţia şi juridica.
				Domnul Nicolae-Ciprian Nica: Vă mulţumesc frumos. Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare trecerea locuinţelor de serviciu din proprietatea statului şi administrarea Societăţii Naţionale a Sării, Sucursala Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale Brezoi, Costeşti, Ocnele Mari şi Baia de Fier şi în administrarea consiliilor locale respective. Odată cu trecerea în proprietatea consiliilor locale, locuinţele de serviciu îşi vor schimba destinaţia, devenind locuinţe sociale şi vor fi repartizate foştilor angajaţi, actualilor angajaţi sau urmaşilor acestora. Deoarece, potrivit prevederilor art.9 alin.(1) din Legea nr.213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, iar, potrivit prevederilor art.167 alin.(1) din Legea nr.287/2009, republicată, dreptul de administrare se constituie prin hotărâre. Propunem respingerea. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Intervenţii? Nu sunt.
				23. Şi ultimul, vă rog, domnule Nica, mai avem Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi activităţii notariale; este organică. Vă rog, prezentaţi propunerea.
				Domnul Nicolae-Ciprian Nica: Vă mulţumesc frumos. Propunerea legislativă care ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995. Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a respins iniţiativa. Consiliul Legislativ a avizat negativ. Guvernul nu susţine iniţiativa legislativă. În urma examinării iniţiativei legislative, a Expunerii de motive şi a avizului Consiliului Legislativ, se propune respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. La dezbateri generale, dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Rămâne la votul final.
				Vă reamintesc, stimaţi colegi, că s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică, PL-x 626, adoptată în procedură de urgenţă; termen de sesizare, două zile. Da. Pe procedură. Da, vă rog. Şi, cu aceasta, sistăm şi ne vedem la ora 12,00.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Domnule preşedinte, Am avut de mai multe ori această discuţie. Reiau întrebarea: când vom vota electronic?
				Domnul Florin Iordache: Vă aducem noi la cunoştinţă, domnule deputat.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Da, dar, până când nu vom avea vot electronic, eu anunţ că intru în grevă de vot, pentru că este inadmisibil ca, după atâtea luni, să nu avem nici explicaţii oficiale serioase şi nici acest sistem nou, pentru care s-au cheltuit bani publici, implementat. Deci, este inadmisibil, este o procedură nedemocratică să votăm cu mâna ridicată. Vă mulţumesc.
				- După pauză -
				Domnul Florin Iordache: Rog colegii să ia loc în sală, să putem începe sesiunea de vot final. Rog colegii să ia loc, colegii să poată număra, colegii secretari, şi liderii de grup, vă rog să vă invitaţi colegii să ia loc în sală. Rog colegii să ia loc, să putem începe sesiunea de vot final. Putem începe, da? Rog colegii să ia loc în sală. Începem.
				1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Fluxuri de date transatlantice: restabilirea încrederii prin garanţii puternice COM(2016) 117. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 183 de voturi, a fost adoptat COM 117.
				2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea avizului motivat referitor la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid (reformare) COM (2016)270 (PH CD 81/2016). Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 185 de voturi, a fost adoptat COM 81.
				3. Următorul, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Vieţi demne: de la dependenţa de ajutor la autonomie Strămutarea forţată şi dezvoltarea COM (2016) 234 (PH CD 82/2016). Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 186. A venit şi domnul Nica şi domnul Iancu. Vă mulţumesc. A fost adoptat. Următorul.
				4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Agenţia pentru Azil a Uniunii Europene şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 439/2010 COM(2016) 271 (PH CD 83/2016). Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Două, trei abţineri. Voturi împotrivă nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 184 de voturi pentru şi trei abţineri, a fost adoptat.
				5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate COM(2016) 378 (PH CD 84 /2016). Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 188 de voturi pentru, a fost adoptat.
				6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu. Cadrul comun privind contracararea ameninţărilor hibride. Un răspuns al Uniunii Europene JOIN (2016) 18 (PH CD 85/2016). Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 189 de voturi pentru, a fost adoptat şi acest COM.
				7. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Sorin Mihai Grindeanu) (PH CD 86/2016). Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Abţineri? 189. Vă mulţumesc.
				8. Următorul, Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Ionel Arsene) (PH CD 87/2016). Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? nu. Cu 190 de voturi pentru, a fost adoptat.
				9. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Constantin Rădulescu) (PH CD 88/2016). Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 191 de voturi, a fost adoptat.
				Trecem la secţiunea Legi ordinare, adoptări. 10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, PL-x 223/2016, lege ordinară. Comisia pentru sănătate şi familie propune adoptarea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 191 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, a fost adoptat.
				11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Canadei, semnat la Bucureşti la 31 iulie 2015, suplimentar la Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Canadei privind Cooperarea în Dezvoltarea şi Folosirea Energiei Atomice în Scopuri Paşnice, semnat la Ottawa la 24 octombrie 1977, PL-x 308/2016 - lege ordinară. Comisia pentru industrii şi servicii propune adoptarea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? nu sunt. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 191 de voturi pentru, a fost adoptat.
				12. Proiectul de Lege privind denunţarea Convenţiei pentru unificarea anumitor reguli cu privire la daunele cauzate de către aeronave terţilor pe pământ, adoptată la Roma la 29 mai 1933, semnată de România la Roma la 29 mai 1933, PL-x 309/2016 - lege ordinară. Comisia pentru transporturi şi infrastructură propune adoptarea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 192 de voturi pentru, a fost adoptat.
				13. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, PL-x 193/2016 - lege ordinară. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 192 de voturi pentru, a fost adoptat.
				14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, PL-x 95/2016 - lege ordinară. Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic propune adoptarea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 194 de voturi pentru, a fost adoptat.
				Trecem la secţiunea Legi ordinare, respingeri. 15. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române nr.218/2002, Pl-x 875/2015 - lege ordinară. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propune respingerea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 194 de voturi pentru, a fost adoptată respingerea.
				16. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(5) al art.41 din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată , Pl-x 475/2013 - lege ordinară. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului propune respingerea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 195 de voturi pentru, a fost aprobată respingerea.
				17. Proiectul de Lege privind transmiterea unor imobile, aflate în domeniul public şi, respectiv, în domeniul privat al statului, din administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" în administrarea Băncii Naţionale a României, PL-x 125/2013 - lege ordinară. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului propun respingerea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 199 de voturi, vă mulţumesc, a fost adoptată propunerea de respingere.
				18. Propunerea legislativă privind trecerea în proprietatea consiliilor locale a locuinţelor de serviciu aflate în proprietatea statului şi administrate de Societatea Naţională a Sării S.A., Sucursala Exploatarea Minieră Rm.Vâlcea, Pl-x 291/2015 - lege ordinară. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 199 de voturi pentru, a fost adoptată.
				19. Şi ultima, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995, Pl-x 870/2015, - lege organică Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. 199 de voturi. Vă mulţumesc mult, stimaţi colegi. Declar şedinţa închisă. Invit membrii Biroului permanent la şedinţă.
				Şedinţa s-a încheiat la ora 12,14.