Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 octombrie 2016

				Şedinţa a început la ora 16,00. Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Steluţa-Gustica Cătăniciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
				Domnul Florin Iordache: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 353 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa un număr de 187. Stimaţi colegi, Demarăm astăzi un proiect care va fi implementat în totalitate în anul 2017. După cum observaţi, în stânga mea este doamna Ionica Tarău, interpret în limbajul mimico-gestual, pentru asigurarea condiţiilor optime, în vederea desfăşurării activităţii de către viitorii parlamentari, persoane cu dizabilităţi, precum şi pentru cei care urmăresc on-line şedinţele de plen ale Camerei Deputaţilor, cât şi şedinţele comune. La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele din zilele de 17 şi 18 octombrie; programul de lucru pentru perioada 17-22; lista rapoartelor depuse în perioada 10-17; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate şi care urmează să fie avizate.
				Potrivit programului de lucru, avem astăzi vot final pentru două iniţiative. Este vorba despre Proiectul de Lege privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, PL-x 375. Au fost solicitări? Da, domnul lider. Vă rog.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Bună ziua! Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, vă mulţumesc şi vă solicit să retrimitem, de la votul final, pentru dezbatere, astăzi, PL-x 375, aşa cum spuneaţi dumneavoastră, Legea privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, cu termen de raport astăzi, în aşa fel încât mâine să-l avem în votul final. Şi, de asemenea, vă rog mult să supunem votului, să retrimitem la comisie Proiectul de Lege privind înfiinţarea Institutului...
				Domnul Florin Iordache: Nu, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50 privind contractele de credit pentru consumatori; PL-x 345.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Cu acelaşi termen; raport astăzi, mâine vot final. Vă mulţumesc mult.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
				Observaţii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, retrimiterea PL-x 375. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Cu 185 de voturi pentru, a fost retrimis.
				Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori - PL-x 345/2014. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. A fost retrimis. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog, mobilizaţi şi lucrăm în paralel cu plenul. Aţi primit aprobare. Şi tot în paralel cu plenul, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, domnul preşedinte Ştirbu, pe PL-x 375, Levantul, tot în paralel cu plenul, pentru raport, mâine-dimineaţă. Vă mulţumesc.
				Procedură, domnul vicelider, Grupul parlamentar al PNL. Vă rog. Domnul Tinel Gheorghe.
				Domnul Tinel Gheorghe: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă cer retrimiterea la comisie a PL-x 772/2016, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local, 772. 13, prima poziţie la "reexaminări".
				Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc. Solicit votul dumneavoastră, retrimiterea la comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. A fost retrimis.
				Alte intervenţii? Domnul Pâslaru şi apoi domnul Márton Árpád-Francisc. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Stimaţi colegi, Domnule preşedinte...
				Domnul Florin Iordache: Rog colegii... numai puţin. Rog colegii din cele trei comisii să se deplaseze la comisii pentru a putea face rapoarte. Mâine-dimineaţă intrăm cu prioritate. Da? Mâine la ora 11,30 finalizăm dezbaterile; 12,30 - vot final. Domnul Pâslaru.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, în urma discuţiei şi a acordului liderilor de grup, vă rog să aprobaţi introducerea pe ordinea de zi a PL-x 35 din lista suplimentară şi a PL-x 555/2015. Este vorba de Legea avocaţilor; introducerea pe ordinea de zi. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Bine. Supun votului dumneavoastră... Sunt pe ordinea de zi, le-aţi solicitat la BP dumneavoastră, sunt deja. Solicitaţi ca Legea avocaţilor să fie retrimisă pentru corelare.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Dacă sunt pe ordinea de zi, vă solicit, PL-x 555/2015, avocaţii, să fie trimisă la comisie, pentru raport astăzi, şi să fie intrată în plen mâine, la vot final.
				Domnul Florin Iordache: Mâine-dimineaţă. Vă mulţumesc. De acord. Cine este pentru a fi retrimis la comisie? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Cu unanimitate de voturi, a fost...
				Domnul Márton Árpád-Francisc. Vă rog.
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Solicităm retrimiterea la comisie a PL-x 390 din 2016. Este o neconcordanţă faţă de votul din raport. Deci trebuie retrimis.
				Domnul Florin Iordache: Ce poziţie este?
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Poziţia 6, PL-x 390/2016.
				Domnul Florin Iordache: Da. La Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului?
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Da, da.
				Domnul Florin Iordache: Bun. Supun votului dumneavoastră... Da, da, da, intervenţie, domnul preşedinte... Vă rog.
				Domnul Victor Paul Dobre: A fost o eroare materială şi o putem corecta. Deci nu suntem de acord cu retrimiterea.
				Domnul Florin Iordache: Da. Eroare materială. Îl rog pe domnul Victor Paul Dobre, preşedintele comisiei, când ajungem acolo, prezentaţi eroarea materială. (Voci din sală.) Da, da. Este o solicitare a grupului. Era normal să informez colegii. Există o solicitare din partea Grupului parlamentar al UDMR de a fi retrimisă. Cine este pentru? 11 voturi pentru. Voturi împotrivă? 130. Vă mulţumesc. Nu a fost retrimis. Procedură. Îl rog pe liderul Grupului parlamentar al UDMR. Vă rog. Domnul Máté András-Levente.
				Domnul Máté András-Levente: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Eu vă rog, stimaţi colegi, să tragem un pic frâna de mână şi să nu ne grăbim, că facem din nou greşeli. În proiectul de lege pe care noi am solicitat să-l retrimitem, nu este o eroare materială, adică de redactare, să lipsească o literă, sau un articol, să fie încurcat. Nu. Acolo este un amendament trecut al colegului Cseke Attila, care este membru în comisie. Apare ca fiind admis şi nu a fost admis şi alte amendamente lipsesc. Păi, dacă asta este eroare materială, să mergem înainte, să vedem ce proiect de lege este şi ce vom vota.
				Domnul Florin Iordache: Da. Vom fi foarte atenţi, înţeleg de la domnul preşedinte Victor Paul Dobre, ne va prezenta şi vom discuta fiecare articol, astfel încât eventuale erori să nu se strecoare. Alte observaţii? Da. Domnul Pâslaru şi apoi procedură.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Tot cu acordul liderilor, vă solicit să introducem pe ordinea de zi, după lista suplimentară, Pl-x 440, Propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut. Este solicitată de toate partidele şi de societatea civilă. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Repetaţi, vă rog frumos.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: 440/2015, profesia de fizioterapeut.
				Domnul Florin Iordache: La ce poziţie este, vă rog frumos?
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Pe suplimentare, la poziţia 8, Pl-x 440.
				Domnul Florin Iordache: Da. Supun votului dumneavoastră această propunere. Procedură. Staţi puţin! Procedură, înainte de a supune votului. Domnul Márton.
				Domnul Márton Árpád-Francisc: O singură observaţie. S-a susţinut că este cu acordul liderilor de grup parlamentar. Noi nu suntem de acord. Grupul UDMR nu este de acord.
				Domnul Florin Iordache: Ştiţi foarte bine. Voi supune la vot această propunere. Dacă nu... Deci introducerea este o propunere a domnului... Supun votului dumneavoastră acea introducere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă. Propunerea de introducere a fost acceptată. Alte intervenţii? Nu. Vă rog. Domnul Munteanu.
				Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, De pe lista suplimentară, vă rog să introducem PL-x 734/2011/2016, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui, privind substituenţii de lapte matern. Am acordul celorlalţi lideri. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Ioan Munteanu: Este vorba de PL-x 734, de pe lista suplimentară, 2011/2016, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui, privind substituenţii de lapte matern. Am acordul celorlalţi lideri.
				Domnul Florin Iordache: Bun. Şi vreţi să o introducem la final... Discutăm numai de adoptări. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Cu unanimitate de voturi, a fost acceptată.
				Mai am trei informări, stimaţi colegi, şi intrăm în ordinea de zi. Este vorba de domnul deputat Teju Sorin, care ne informează că va activa ca deputat neafiliat.
				Domnul deputat Romeo Rădulescu, ne informează că va activa ca deputat neafiliat.
				Iar domnul deputat Aurelian Mihai se afiliază Grupului parlamentar al ALDE. Dacă mai sunt alte comentarii? Nu.
				Trecem şi intrăm în ordinea de zi. 5. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente. Dacă la titlul hotărârii sunt observaţii? Nu. Articolul unic. Observaţii? Nu. Rămâne la votul final.
				6. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social; caracter organic. Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Nu. Avem un raport din partea comisiei. Domnul preşedinte Solomon. Vă rog, din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, vă rog să prezentaţi raportul.
				Domnul Adrian Solomon: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011, în sensul interzicerii concedierii, pe durata mandatului, a persoanelor alese în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, precum şi pe o perioadă de 2 ani de la finalizarea acestuia pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului. În urma reexaminării, s-a reanalizat textul legii, iar membrii comisiei au formulat următoarele observaţii: referitor la prevederile art. I punctul 1 din legea transmisă spre promulgare, membrii comisiei au considerat că salariaţii se află într-o situaţie diferită faţă de salariaţii lideri sindicali, întrucât numai aceştia din urmă contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor. Astfel, salariaţii lideri sindicali pot întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor de sindicat, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză. Aşadar, prin specificul atribuţiilor lor, aceştia constituie un puternic factor de echilibru, economic şi social, capabili să asigure îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale membrilor de sindicat. Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că liderii sindicali se află într-o situaţie diferită de cea a celorlalţi salariaţi, iar protecţia lor legală este nu numai justificată, dar şi necesară. Angajaţii cu funcţii eligibile într-un organism sindical sunt în situaţii diferite faţă de ceilalţi angajaţi, astfel încât tratamentul juridic aplicabil cu privire la concediere este justificat obiectiv. Măsura de protecţie a mandatului exercitat de reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor are caracterul unei garanţii legale împotriva eventualelor acţiuni de constrângere, de şantaj sau de reprimare, de natură să împiedice exercitarea mandatului.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
				Domnul Adrian Solomon: De asemenea, s-a introdus o modificare printr-un amendament, prin care sunt introduse prevederi specifice noi, în sensul că, în cazul unei evaluări profesionale şi al necorespunderii în consecinţă, acest lider poate să suporte consecinţele prevăzute de lege. Senatul a respins legea. Face parte din categoria legilor organice. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport asupra cererii de reexaminare, formulate de Preşedintele României, prin care se propune adoptarea legii, cu amendamentele ce se găsesc în anexă, parte integrantă a prezentului raport.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Intervenţii dacă sunt? Da. Domnul Vladu, Grupul parlamentar al PNL.
				Domnul Iulian Vladu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu o cerere de reexaminare, de la Preşedintele României, pentru PL-x 35/2016. În cerere, Preşedintele critica ca neconstituţional un articol nou introdus prin propunerea legislativă, prin care angajatorul nu are dreptul să concedieze liderii de sindicat pe durata mandatului şi încă doi ani după încetarea acestuia pentru motive impuse expres în textul legii. Comisia a dezbătut şi a admis în parte cererea Preşedintelui, cu un amendament propus de PSD, prin care se menţine articolul neconstituţional, doar de a impune angajatorului excepţii stricte prevăzute doar în cazul reorganizării şi falimentului. Astfel, PNL cere retrimiterea la comisie pentru reanalizare, întrucât considerăm că avem de-a face cu o limitare a activităţii economice prin îngrădirea dreptului angajatorului de a hotărî cu privire la organizarea activităţii proprii ei. Deci cerem; în caz contrar, ne vom abţine de la vot.
				Domnul Florin Iordache: Da. Am înţeles. Bine. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere. Cine este pentru? 27. Voturi împotrivă? Voturi împotriva retrimiterii? V-a prezentat domnul preşedinte Solomon. Da. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? 35. Deci nu a fost retrimis la comisie. Alte intervenţii? Nu. Vă mulţumesc. Dacă la titlul legii sunt observaţii? Adoptat. Articolul unic. Observaţii? Nu. Adoptat. La art. 10, după alin. (1), se introduc două alineate. Dacă sunt observaţii? Nu. Aprobat. Alin. (2) al art. 10. Observaţii? Nu. Aprobat. Iar 5 marginal, este vorba de 135. Art.135. Sunt observaţii? Nu. Rămâne la votul final. Are caracter organic.
				8. Proiectul de Lege privind ceremoniile oficiale, PL-x 390/2016; caracter ordinar. Guvernul. Domnul secretar de stat. Vă rog.
				Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt Victor Micula, secretar de stat la Ministerul de Externe. Prin prezenta lege, se urmăreşte stabilirea unui ansamblu de norme aplicabile ceremoniilor oficiale desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice, centrale şi locale, reglementând, în acest sens, regimul juridic al ceremoniilor oficiale, participarea la ceremoniile oficiale a reprezentanţilor autorităţilor şi/sau instituţiilor publice centrale şi/sau locale, reprezentanţi ai altor instituţii de interes public, reprezentanţi ai cultelor religioase recunoscute în România, şefii misiunilor diplomatice şi ai reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale acreditate în România, alte personalităţi române, sau străine, potrivit ordinii de precădere. Totodată, se reglementează modalitatea de organizare şi desfăşurare a ceremoniilor oficiale la nivel naţional şi înfiinţarea Consiliului Protocolului de stat drept organism interinstituţional, fără personalitate juridică, ce are drept scop îndrumarea activităţilor de protocol desfăşurate de instituţiile şi autorităţile publice în cadrul ceremoniilor oficiale. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Comisia. Vă rog, domnul Victor Paul Dobre. Cine prezintă? PL-x 390.
				Domnul Victor Paul Dobre: În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulament, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind ceremoniile oficiale, transmis cu adresa PL-x 390 din 3 octombrie 2016. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins proiectul de lege. Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui ansamblu de norme aplicabile ceremoniilor oficiale desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale. Proiectul de act normativ stabileşte modalitatea de organizare şi desfăşurare a ceremoniilor oficiale la nivel naţional. Totodată, propune înfiinţarea Consiliului Protocolului Naţional, ca fiind un organism interinstituţional, fără personalitate juridică, responsabil cu elaborarea normelor privind organizarea şi desfăşurarea ceremoniilor oficiale, precum şi a ceremonialului acestora. Potrivit art. 61 din Regulament, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a examinat proiectul de lege în şedinţa din 11 octombrie 2016 şi a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind ceremoniile oficiale, cu amendamentele admise şi un amendament respins. Aici fac o corectură la raport. În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. La amendamente, voi prezenta poziţia. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dezbateri generale? Minorităţile. Vă rog, domnule deputat Ovidiu Ganţ.
				Domnul Ovidiu Victor Ganţ: Vă mulţumesc. Stimate domnule preşedinte, Stimate colege, Stimaţi colegi, Proiectul de lege reprezintă o necesitate. Personal, aş fi fost încântat dacă s-ar fi venit cu propunerea mai demult. Necesitatea rezidă din practică, pentru că, în repetate rânduri, atunci când am participat la astfel de momente oficiale, nu este respectat protocolul din niciun punct de vedere, sunt tot felul de păreri personale sau păreri locale, referitoare la o chestiune care trebuie să aibă un tratament unitar. De aceea, grupul nostru parlamentar salută această propunere şi bineînţeles o va susţine şi, aşa cum spuneam la Comisia de politică externă, sperăm că acel consiliu, ca organism interinstituţional, să aibă aplecarea necesară asupra acestor manifestări şi în teritoriu, astfel încât, atunci când astfel de evenimente au loc nu numai la Bucureşti, cei care se află în situaţia de a le organiza să nu mai comită erori şi să nu fim puşi în situaţii penibile. Vă mulţumesc frumos.
				Domnul Florin Iordache: Da. Alte intervenţii? Grupul parlamentar al UDMR. Vă rog.
				Domnul Cseke Attila-Zoltán: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al UDMR nu va susţine acest proiect de lege în această formă. Este un proiect de lege care a fost respins de Senat cu o majoritate foarte largă şi a iscat câteva discuţii care nu s-au rezolvat nici la noi, la Camera Deputaţilor. Aceste probleme noi le-am invocat în comisia de specialitate. Evident că trebuie reguli pentru acest domeniu, un cadru pentru ceremoniile oficiale, dar este discutabil dacă acest proiect, în forma lui, răspunde la acest deziderat. Definirea ceremoniei oficiale deja creează o problemă. În această definiţie, după părerea noastră, orice manifestare sau acţiune organizată, de exemplu, de o primărie, de Ziua femeii sau de Ziua copilului, va fi o ceremonie oficială, ceea ce nu cred că este dezideratul propus prin această lege. Deci aici deja avem o problemă şi ne vom trezi cu foarte multe probleme. Această lege va crea probleme, de fapt, şi nu va rezolva situaţia de astăzi. De asemenea, aplicarea acelui articol 27 alin. (2), prin care toate instituţiile publice centrale sau locale au obligaţia ca până la 30 noiembrie să înainteze o listă a ceremoniei oficiale pentru anul următor, creează o altă problemă. Ce se întâmplă dacă în anul următor, în februarie, face o invitaţie oficială în cadrul unei relaţii, de exemplu, internaţionale? Practic, pe această lege nu mai poţi să faci ceremonie oficială, pentru că nu există nicio excepţie. Amendamentul despre care discuta preşedintele comisiei, acela făcut de subsemnatul, este propus la respingere. Sunt anumite inadvertenţe şi necorelări în textul legal care, de asemenea, vor crea anumite probleme. Drept urmare, în această formă, noi nu vom putea susţine acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Vă rog. Domnul preşedinte Victor Paul Dobre.
				Domnul Victor Paul Dobre: Deci, domnule preşedinte, noi vom vota acest proiect de lege. El reglementează o serie de chestiuni care, de-a lungul vremii, au creat probleme. Majoritatea observaţiilor ţin de corecturi de tehnică legislativă şi au fost adoptate în comisie. Referitor la art. 27, la care distinsul meu coleg, domnul Cseke Attila-Zoltán, făcea această observaţie, deci aici v-am spus şi atunci, când am dezbătut menţinerea sau nu pe ordinea de zi, că a fost o eroare şi a fost trecut la admise, iar prevederea precum că instituţiile transmit consiliului protocolului programul de ceremonii oficiale pentru anul următor nu este excesivă. În sensul în care sunt delegaţii oficiale, pot apărea şi alte evenimente, nu înseamnă că acestea trebuie să aibă obligatoriu acordul protocolului constituit. Acest lucru, de altfel, a fost discutat şi cu Secretariatul general al Guvernului şi cu reprezentantul Ministerului de Externe în comisie. Deci cu această eroare corectată, eu cred că putem vota acest proiect de lege, aşa cum spunea şi colegul Ganţ.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Intrăm pe titlul raportului. De la 1 la 10, dacă sunt observaţii? Nu. De la 11 la 20, dacă sunt observaţii? Nu. De la 21 la 27, dacă sunt observaţii? Nu. De la 27 la 36, dacă sunt observaţii? Da, vă rog, la ce poziţie, domnule deputat? 33? Vă rog.
				Domnul Cseke Attila-Zoltán: Domnule preşedinte, mulţumesc. La poziţia 33 în raportul iniţial e trecut acel amendament pe care eu vi-l propun, şi anume că această obligaţie a tuturor instituţiilor de a da lista ceremoniilor oficiale pentru anul următor până la 30 noiembrie anul acesta să prevadă o modificare, şi anume: "Lista ceremoniilor oficiale pe care acestea le au în vedere la data întocmirii listei pentru a fi organizate în anul următor." Adică până în 30 noiembrie poţi să dai lista pe care o ştii în 30 noiembrie, că n-ai de unde să ştii anul viitor, în februarie, ce invitaţie mai faci unor instituţii pe plan internaţional. Acesta este amendamentul, vă rog să-l susţineţi.
				Domnul Florin Iordache: Voi supune votului acest amendament. Comisia? Supun votului dumneavoastră acest amendament ca eroare, înţeleg, şi pe care l-a susţinut domnul Cseke. Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. A fost adoptat cu unanimitate de voturi. Trecem mai departe. 34, 35, 36, dacă sunt observaţii? Nu. Mulţumesc. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.
				9. Proiectul de Lege privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european, PL-x 391/2016. Guvernul? Vă rog, domnule secretar de stat, vă rog.
				Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor): Bună ziua, domnule preşedinte. Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi, Sunt Ionuţ Moşteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Avem un proiect de lege privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european, proiect care transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei nr.34/2012 şi vizează funcţionarea sistemului feroviar român pe baza unui set de reguli clare şi nediscriminatorii. Acest lucru va favoriza dezvoltarea unui mediu concurenţial echitabil pe piaţa serviciilor de transport feroviar. Creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă a serviciilor de transport va avea ca efect creşterea progresivă a gradului de acoperire a costului companiilor feroviare pe baza veniturilor proprii obţinute din activitatea comercială, ceea ce va conduce la diminuarea treptată a necesităţilor de finanţare de la bugetul de stat, în scopul acoperii costurilor. Prezentul proiect de act normativ are un raport favorabil în comisii şi vă rugăm să-l aprobaţi. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Comisia, domnul preşedinte Lupu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.
				Domnul Mihai Lupu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport asupra proiectului de Lege privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european. În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată în fond cu dezbaterea Proiectului de Lege privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european, transmis cu adresa PL-x 391/2016 din 3 octombrie 2016 şi înregistrat sub nr. 4c-26/146/2016 din 04.10.2016. Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 26 septembrie 2016. Consemnăm avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii; avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci; de asemenea avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unei măsuri pentru integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european, urmărindu-se transpunerea integrală în legislaţia internă a Directivei 2012/34/ UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spaţiului unic european şi abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/2003 privind alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară şi tarifarea utilizării infrastructurii feroviare. În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au examinat proiectul de lege şi documentele conexe, în şedinţa din 11 octombrie 2016. La lucrările Comisiei pentru transporturi şi infrastructură şi-au înregistrat prezenţa un număr de 21 de deputaţi, din totalul de 21 de membri ai comisiei. În urma dezbaterilor, membrii comisiei prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a Proiectului de Lege privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european, cu amendamentele admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc, domnule preşedinte.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Mircea Toader, vă rog, domnule deputat, Grupul PNL.
				Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În primul rând, vreau să încep cu finalul. Grupul nostru va vota acest proiect de lege. Practic, este vorba de uniformizarea sistemului de transport feroviar din punct de vedere al modalităţii de asigurare a unei competiţii corecte, a stabilirii condiţiilor de participare în traficul feroviar şi, bineînţeles, un lucru foarte important, se înfiinţează Consiliul Naţional Feroviar, instituţie care va verifica şi va urmări, acolo unde există şi o piaţă de transport liberă, modul în care sunt stabilite tarifele, modul în care se respectă condiţiile de piaţă şi concurenţa. Deci grupul nostru va vota acest proiect de lege.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, intrăm în dezbateri. Avem 96 de amendamente admise, niciun amendament respins. Dacă la titlul legii? Nu. De la 2 la 40, dacă sunt observaţii? Nu. De la 41 la 96, dacă sunt observaţii? Nu. Mulţumesc. Rămâne la votul final.
				10. Proiectul de Lege privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, PL-x 389/2016. Guvernul? Domnul secretar de stat.
				Domnul Alexandru Victor Micula: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Numele meu este Victor Micula, sunt secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. Prin această iniţiativă legislativă, ne propunem crearea unui nou cadru juridic şi instituţional eficient pentru a putea îmbunătăţi coordonarea instituţiilor româneşti care oferă asistenţă pentru dezvoltare, a creşte capacitatea de monitorizare a manierei în care sunt folosite de către beneficiari resursele puse la dispoziţie de statul român; a spori impactul proiectelor româneşti şi implicit a vizibilităţii internaţionale a ţării noastre, precum şi racordarea economiei româneşti la programele de asistenţă pentru dezvoltare. Proiectul de lege înfiinţează Agenţia pentru Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare, care va contribui la atingerea acestor obiective şi va funcţiona în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Având în vedere impactul pozitiv pe care îl va avea asupra vizibilităţii României pe plan internaţional, vă rugăm să fiţi de acord cu aprobarea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Comisia? Domnul Ganţ, vă rog, raportul comisiei.
				Domnul Ovidiu Victor Ganţ: Raport asupra Proiectului de Lege privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară. În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru politică externă a fost sesizată, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege. Acesta are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului de finanţare şi implementare a acţiunilor de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi pentru asistenţa umanitară prin instituirea cadrului programatic şi instituţional al acestor acţiuni. Potrivit prevederilor art.75 alin.(3) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin. (9), pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de Lege, în şedinţa din 27 septembrie 2016. Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului de finanţare şi implementare a acţiunilor de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi pentru asistenţa umanitară, prin instituirea cadrului programatic şi instituţional al acestor acţiuni. La şedinţa comisiei şi-au înregistrat prezenţa 17 deputaţi din numărul total de 20 membri ai comisiei. În urma dezbaterilor, Comisia pentru politică externă a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, în forma prezentată. În raport cu obiectul său de reglementare, Proiectul de Lege face parte din categoria legilor ordinare. Stimate domnule preşedinte, Din nefericire, trebuie să vă rog să îndreptăm o eroare materială. La art. 22 fiind specificată "intrarea în vigoare a prezentei legi" - vă rugăm să aprobaţi introducerea sintagmei: "la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial". Deci sintagma "la trei zile", pentru a fi în acord cu art. 78 din Constituţie. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final, cu observaţia de tehnică legislativă prezentată şi precizată de domnul deputat Ganţ.
				11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, PL-x 374/2016. Guvernul? Vă rog, domnule secretar de stat.
				Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acest proiect de act normativ are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, în scopul transpunerii anumitor dispoziţii din cuprinsul Directivei 2076/2011 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2011 de modificare a Directivei 62/1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri. Modificările aduse Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 au în vedere transpunerea, nu vă mai trec prin toate aceste detalii tehnice, pe scurt, cel mai important aspect vizat de transpunere constă în stabilirea unor proporţii între nivelul anual şi intermediar al tarifului de utilizare cu valabilitate de o zi, şapte zile şi 30 de zile. Prezentul act normativ a fost discutat în comisii şi a primit un aviz favorabil.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Domnule preşedinte Lupu, vă rog să prezentaţi raportul comun al Comisiei pentru transporturi şi Comisiei pentru industrii şi servicii.
				Domnul Mihai Lupu: Notă asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, transmis cu adresa PL-x 374 din 26 septembrie 2016. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 în scopul transpunerii anumitor dispoziţii din cuprinsul Directivei 2011/76/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2011 de modificare a Directivei 1999/62 a Comisiei Europene de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri. La lucrările comisiei au fost prezenţi, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Transportului. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise şi respinse prezentate în anexele 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezentul raport. Totodată, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, dorim să facem următoarele precizări. 1. La poziţia 21 din raport, respectiv art. 2 alin. (1), pe coloana 2 din tabelul cu amendamente, textul alineatului, dintr-o eroare materială, nu este complet. În conformitate cu normele de tehnică legislativă propunem redactarea corectă a textului astfel: "Art.2 pct. 1) Tarifele prevăzute în Anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată conform art. 1 pct.3 din prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I." Punctul 2. Conform normelor de tehnică legislativă, propunem amendarea textului art. 2 în sensul eliminării sintagmei "publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002", precum şi a sintagmei "conform art. 1 punctul 3 din" astfel încât textul art.2 alin. (1) să aibă următorul cuprins: "Tarifele prevăzute în Anexa nr. 1 a Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată prin prezenta lege, intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I." Mulţumesc, domnule preşedinte. Fac şi o precizare că adoptarea acestei legi...
				Domnul Florin Iordache: E vorba de marginal 7, domnule preşedinte, acolo, ca să ştie colegii. Dacă sunt observaţii? Nu. Dacă la titlul... Bun! Dezbateri generale, cum să nu. Dar am zis dacă sunt observaţii la raportul prezentat de domnul preşedinte. Deci Grupul PNL, vă rog.
				Domnul Mircea-Nicu Toader: Aveam o discuţie cu domnul preşedinte al comisiei. Ceea ce vreau să subliniez, pe lângă faptul că Grupul PNL va vota, faptul că noi am respectat prevederile directivei. În acelaşi timp, chiar în anumite poziţii am scăzut tariful şi niciodată n-am crescut sub altă formă tariful de trecere, care-i clasica rovinietă, şi am intrat şi în prevederile ordonanţei referitoare la procentele pe numărul de zile. Deci important e că nu va creşte roviniete pentru publicul larg în general şi pentru transportatori în special.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. La titlul legii, observaţii? De la 2 până la 9, dacă sunt observaţii? Nu. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.
				13. Următorul, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2013 privind reorganizarea unor instituţii publice aflate în subordinea Ministerului Culturii, PL-x 373/2013. Guvernul? Cultura, vă rog, doamna secretar de stat.
				Doamna Oana Bogdan (secretar de stat, Ministerul Culturii): Oana Bogdan, secretar de stat la Ministerul Culturii. Stimate domnule preşedinte, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Prezentul proiect de act normativ se referă la reorganizarea Institutului Naţional pentru Cercetare - INCFC - şi Formare Culturală şi a Institutului Naţional al Patrimoniului - INP. Doresc să vă supun atenţiei două aspecte importante reglementate de acest proiect. Recunoaşterea statutului de importanţă naţională a celor două institute şi Stabilirea instituţiei care realizează atestarea specialiştilor în domeniul proiecţiei monumentelor istorice. 1. Prin raportul supus dezbaterii plenului se recunoaşte statutul de importanţă naţională a celor două institute aflate în subordinea Ministerului Culturii. În prezent, niciuna dintre funcţiile necesare desfăşurării activităţii INCFC şi INP nu se regăsesc în grila din Anexa nr. 4 - familia ocupaţională de funcţii bugetare culturală a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară. Acest fapt face ca funcţiile celor două institute unice ca profil în România să fie remunerate la nivelul căminelor culturale. Repet, sunt două institute naţionale. Se propune ca funcţiile INCFC şi INP să fie asimilate cu cele ale bibliotecilor naţionale, respectiv ale instituţiilor muzeale de importanţă naţională. Precizez că asimilările propuse nu au un impact bugetar în acest moment, ele doar creează premisele ca, la modificarea ulterioară a Legii nr. 284/2010, salarizarea acestor instituţii să devină optimă. Punctul 2. Stabilirea instituţiei care realizează atestarea specialiştilor în domeniul protecţiei monumentelor istorice, specialişti de care este o nevoie foarte mare, având în vedere creşterea exponenţială a interesului asupra protecţiei şi restaurării monumentelor istorice, specialişti de care avem nevoie şi pentru absorbirea de fonduri europene, pentru acest punct, prin raportul de adoptare a proiectului de act normativ, activitatea de atestare a specialiştilor şi experţilor în domeniul protejării monumentelor istorice revine Institutului Naţional al Patrimoniului, aşa cum s-a întâmplat până în 2013, în condiţiile în care acest institut, şi nu INCFC, este instituţia cu activitate specializată în domeniul protecţiei patrimoniului cultural. Guvernul susţine promovarea prezentului proiect de lege în forma din raportul de adoptare al comisiei de specialitate. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc, doamna secretar de stat, luaţi loc. Comisia, cine prezintă raportul? Comisia pentru cultură. Domnul Dobrinescu, cine prezintă? Vă rog, raportul. Domnul secretar Ciolacu, vă rog să prezentaţi. Domnul secretar Ciolacu, vă rog.
				Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2013 privind reorganizarea unor instituţii publice de cultură aflate în subordinea Ministerului Culturii. În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. În urma deciziei, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2013 privind reorganizarea unor instituţii publice de cultură, cu amendamentele prezentate în anexă. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Intervenţii, dacă sunt. Domnul Dobrinescu, vă rog.
				Domnul Traian Dobrinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamna secretar de stat şi raportul au vorbit elocvent şi în detaliu despre necesitatea acestui PL-x 373/2013. Acolo unde nu sunt bani, unde sărăcia este - cum zice românul - lucie, nu ne mai surprinde nimic. Această Ordonanţă de urgenţă nr. 72/2013 este foarte explicită. Decât să disponibilizezi sau decât să renunţi la un număr de personal foarte mare, atunci aduni la un loc două, trei instituţii. Prin urmare, acest PL-x 373/2013 va fi votat de Partidul Naţional Liberal. Argumentele le-a enumerat doamna secretar de stat şi, aşa cum spuneam, acolo unde nu sunt bani, nu este nici tocmeală. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Alte intervenţii? Mai sunt alte intervenţii? Nu. Am zece amendamente. La titlul legii, observaţii? Nu. De la 2 la 10, dacă sunt observaţii? Nu. Rămâne la votul final cu raport de adoptare. Mulţumesc. Mâine-dimineaţa la 12,30, votul final.
				14. Următorul, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere, PL-x 717/2015. Guvernul? Doamna secretar de stat, Ministerul Mediului.
				Doamna Erika Stanciu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor): Bună ziua! Numele meu este Erika Stanciu, secretar de stat la Pădure, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Proiectul de lege se referă aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 32/2015 privind aprobarea funcţionării Gărzilor forestiere. Această ordonanţă de urgenţă a fost supusă aprobării cu câteva amendamente, dintre care aş menţiona ca fiind foarte importante: amendamentul care priveşte subordonarea acestor gărzi forestiere secretarului de stat pe păduri, respectiv Direcţia generală păduri, iar un alt amendament priveşte obligativitatea evaluării integrităţii profesionale a angajaţilor gărzilor forestiere, obligativitate care se impune cu periodicitate pentru Direcţia generală păduri.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc.
				Doamna Erika Stanciu: Acestea sunt principalele amendamente. Mulţumesc frumos.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Domnule preşedinte Solomon. Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat. Domnul Solomon, vă rog, raportul înlocuitor. Raport comun, munca şi agricultura.
				Domnul Adrian Solomon: Prezentul raport înlocuieşte raportul comun al comisiilor depus anterior cu nr. 4c-7/788, respectiv 4c-4/643 din data de 14 martie 2016. În urma reluării dezbaterilor, în şedinţa comună din 27 septembrie 2016, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise şi respinse redate în anexele din prezentul raport comun de înlocuire. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în 20 octombrie 2015. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.
				Domnul Florin Iordache: Dezbateri generale? Domnul vicelider Tinel Gheorghe, vă rog. Domnul Munteanu. (Domnul deputat Ioan Munteanu a fost invitat la prezidiu.)
				Domnul Tinel Gheorghe: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Proiectul acesta de lege sau Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere trebuia să lămurească şi să rezolve o dată pentru totdeauna problematica aceasta a controlului fondului forestier naţional în România. Din păcate, noi, românii ne-am învăţat să facem lucruri numai pe jumătate şi am să vă şi explic de ce. Două lucruri trebuiau lămurite şi rezolvate prin amendamentele aduse textului ordonanţei. Primul lucru era legat de numărul de posturi, pentru că se pleacă în momentul de faţă de la un număr de posturi extrem de mic, 399 de posturi aferente controlului regimului silvic în România la o suprafaţă de 6,8 milioane de hectare suprafaţă cu vegetaţie forestieră. Şi al doilea lucru era legat de salarizare. Dacă la salarizare să zicem că am găsit înţelegere şi ea este compatibilă celor de la Garda Financiară, la numărul de posturi însă am lăsat competenţă Guvernului şi noi avem o experienţă când guvernele, în funcţie de "oportunităţi", ciuntesc sau umblă la numărul de posturi şi cred eu că aici, la art. 3 trebuia, într-adevăr, să avem un amendament. Faptul că se introduce la art. 1 un amendament şi se înfiinţează Garda Forestieră Naţională, ca structură centrală de bază, în subordinea căreia vor funcţiona gărzile forestiere teritoriale, după părerea mea nu-i un capăt de ţară. Până la urmă şi Garda Forestieră Centrală va trebui să aibă pe cineva în vârful piramidei şi eu cred, doamnă secretar de stat, că acea persoană va fi tot secretarul de stat responsabil de domeniul de păduri. Deci din punctul acesta de vedere cred că aşa va funcţiona, sau cel puţin aşa văd eu normalul, firescul, dar la numărul de posturi, după părerea mea, a lăsa la competenţa, la latitudinea Guvernului aici e o mare problemă. Şi vă reamintesc: prin Ordonanţa nr. 28/1998, ordonanţa privind reglementarea regimului silvic, prima care instituia modul cum se organizează şi cum funcţionează controlul regimului silvic în România aveam prevăzut un număr de 1.095 de posturi. Angajasem acum 16 ani, în 2000, 675 de consilieri. În momentul de faţă sunt 399 şi efectele s-au văzut, a crescut volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal din păduri. Argumentele că n-avem, n-am avut resursă financiară, n-am avut bani etc., astea nu ţin, în condiţiile în care, aici se argumentează, pagubele anuale sunt undeva la 250 de milioane de euro. Cred că această chestiune cu normarea personalului în funcţie de suprafaţă (ca la personalul din administraţia silvică) la Regia Naţională a Pădurilor şi la celelalte structuri de administrare ar fi trebuit să fie reglementat şi acest lucru în textul acestei ordonanţe şi cred că următorul pas, ca să închidem cercul aici şi să definitivăm pentru totdeauna această structură de monitorizare, de control al regimului silvic va trebui să fie făcută prin instituirea unui număr minim de personal silvic, cum sunt ei numiţi, consilieri, care să vegheze la buna administrare a patrimoniului verde. Susţinem acest text de ordonanţă chiar dacă el are acest inconvenient, pentru că este un pas înainte. Până la urmă, salarii de 724 de lei, minim, sau 1.800 de lei maxim sunt ridicole pentru cineva căruia tu îi ceri să se bată cu agenţi economici care au valoarea vânzărilor pe secundă sau pe minut a masei lemnoase comparabile cu salariile pe care le iau ei. Încă o dată, PNL susţine acest proiect de act normativ în forma prezentată.
				Domnul Florin Iordache: Da, vă mulţumesc, domnule deputat. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Începem dezbaterile. La titlul legii dacă sunt observaţii? Nu. Vă rog să mă... Sunt şi trei amendamente respinse. Dacă vor colegii să le ... De la primul amendament ar fi... Vreţi să-l susţineţi, amendamentul, care din ele, primul? Primul. O invit pe doamna deputat Lucia Varga, care ne propune, după alineatul (2) al articolului unic, o nouă formulă. Vă rog, doamna deputat.
				Doamna Lucia-Ana Varga: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am propus ca hotărârea de guvern să conţină obligatoriu criterii de alocare a posturilor, procedură de control unitară şi modul de raportare a activităţii pentru o mai bună eficienţă a gărzilor forestiere şi pentru a nu lăsa loc de interpretare politică, astfel încât să întărim structurile de control în silvicultură şi să reducem tăierile ilegale.
				Domnul Florin Iordache: Da, mulţumesc. Supun votului amendamentul doamnei Varga. Cine este pentru? Unu, patru, cinci. Voturi împotrivă? Da. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Abţineri? Nu. A fost respins. Mai departe. De la 3 la 10 dacă sunt observaţii? Nu. De la 11 la 20 dacă sunt observaţii? Nu. De la 21 la 26, nu. Rămâne la votul final, mâine-dimineaţă.
				Domnule Munteanu, aveţi o solicitare, vă rog.
				Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, Rog să solicitaţi colegilor, prin vot, prelungirea programului cu 13-15 minute şi pentru celelalte patru adoptări, să ajungem la respingeri. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da, supun votului dumneavoastră prelungirea programului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Cu unanimitate de voturi, s-a prelungit programul.
				16. Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 109 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii. Iniţiatorii? Nu. Comisia pentru muncă, domnul preşedinte Solomon, vă rog, prezentaţi raportul.
				Domnul Adrian Solomon: Raport de înlocuire asupra Propunerii legislative Pl-x 480/2015. În urma reluării dezbaterilor din şedinţa Comisiei pentru muncă din 4 octombrie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea propunerii legislative, cu amendamente. Menţionăm că prezentul raport înlocuieşte raportul depus anterior cu nr. 4/C/505 din 16 noiembrie 2015. Obiectul de reglementare este modificarea art. 109 alin. (1) din Legea nr. 263, în sensul includerii printre băncile prin care se realizează plata pensiei, în funcţie de opţiunea pensionarului, şi a băncilor cooperatiste din reţeaua CREDITCOOP. Iniţiativa a fost respinsă de Senat, în 15 iunie 2015. Face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune adoptarea propunerii legislative, cu amendamente.
				Domnul Florin Iordache: Da, mulţumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Titlul legii, observaţii? Nu. Aprobat. Articolul unic, dacă sunt observaţii? Nu. La art. 109 alin. (1) dacă sunt observaţii? Nu. Rămâne la votul final.
				17. Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Limbii Turce în România, PL-x 162. Da. Rog Comisia pentru cultură, domnul preşedinte Gigel Ştirbu, vă rog. Raport comun: Comisia pentru cultură şi Comisia pentru drepturile omului. Raport comun. Vă dau eu raportul, domnule preşedinte.
				Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Bună ziua! Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei limbii turce în România. În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate pentru dezbatere în fond cu proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Limbii Turce în România, transmis cu adresa PL-x 162 din 13 aprilie 2016. Potrivit dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege. Guvernul, prin punctul de vedere transmis, susţine adoptarea iniţiativei legislative. În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, la dezbateri au participat şi reprezentanţii Ministerului Culturii. În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei Limbii Turce în România, cu amendamentele cuprinse în anexă. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Da, vă mulţumesc. Dacă sunt intervenţii? Nu. Fac precizarea că iniţiatorul, domnul Ibram Iusein, este aici, e prezent în sală. Avem patru amendamente. La titlul legii dacă sunt observaţii? Nu. 2, 3 şi 4 marginal, nu. Rămâne la votul final. Caracter ordinar.
				18. Următorul, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive, PL-x 316. Guvernul. Vă rog, domnule secretar de stat, vă rog.
				Domnul Florea-Tiberiu Trifan (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de act normativ supus dezbaterii reglementează: includerea reprezentanţilor formaţiunilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă competente teritorial în cadrul comisiilor care verifică înainte de începerea fiecărui sezon competiţional îndeplinirea condiţiilor de siguranţă de către arenele unde se desfăşoară competiţii sportive cu grad de risc; flexibilizarea componenţei comisiilor de verificare, în sensul reglementării posibilităţii de a desemna mai mulţi reprezentanţi ai Jandarmeriei Române şi ai inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, în prezent existând posibilitatea desemnării unui singur reprezentant al Jandarmeriei Române; revizuirea rolului comisiei de verificare, în sensul indicării în concret a textelor legale care stabilesc obligaţii pentru organizatorul competiţiei sau a jocului sportiv; înăsprirea regimului sancţionator aplicat pentru nerespectarea unor obligaţii ce au ca obiect siguranţa spectatorilor; înlocuirea sancţiunii suspendării dreptului de a organiza competiţii şi jocuri sportive pe teren propriu pentru o perioadă de 1 lună până la 6 luni, cu măsura administrativă a suspendării dreptului de a organiza jocuri sportive cu spectatori în arena respectivă sau interzicerea accesului spectatorilor în anumite sectoare de tribună pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 90 de zile, după caz. În considerarea celor anterior menţionate, vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege în forma adoptată de către Senat.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Domnule Zisopol, raport comun, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru apărare. Vă rog, domnule Zisopol.
				Domnul Dragoş Gabriel Zisopol: Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Comisiile de specialitate au primit spre dezbatere, în fond, proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 4/2008. Acest proiect de lege se referă la prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Comisia pentru apărare şi Comisia pentru învăţământ, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, au propus adoptarea proiectului de lege. În urma dezbaterii, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia vă propune forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Dezbateri generale? Da, doamnă deputat, vă rog.
				Doamna Florica Cherecheş: Grupul PNL este de acord cu modificările propuse de Guvern la Legea nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive. De fapt, această modificare vizează includerea unor reprezentanţi ai ISU în cadrul Comisiei de verificare a arenelor în incinta cărora se desfăşoară competiţii sportive. Aceştia răspund de îndeplinirea condiţiilor de siguranţă de către arenele unde se desfăşoară competiţii sportive cu grad de risc şi eficientizarea măsurilor comune adoptate pentru evacuarea spectatorilor din arena sportivă, în caz de necesitate, cu scopul de a creşte gradul de siguranţă a spectatorilor. Această propunere legislativă prevede şi înăsprirea regimului sancţiunilor aplicate în cazul nerespectării obligaţiilor prevăzute de lege. În consecinţă, membrii Grupului PNL vor vota pentru adoptarea acestui proiect.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nefiind alte intervenţii şi neavând amendamente, rămâne la votul final de mâine.
				19. Propunerea legislativă privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoane fizice din contractele privind raporturile de muncă, în baza unor titluri executorii. Iniţiatorii? Da, domnule deputat, vă rog. Domnul Horga Vasile, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Vasile Horga: Mulţumesc, domnule preşedinte. Iată, că după aproape trei ani de zile am reuşit să aducem în faţa Parlamentului această propunere legislativă care va face lumină într-o zonă extrem de nebuloasă privind reţinerile din câştigurile salariale ale salariaţilor, în baza unor titluri executorii. Sediul materiei este în Codul muncii şi în Codul de procedură penală, dar acolo se arată numai partea care poate fi reţinută, şi nu modalitatea în care reţinerea poate fi făcută. Această propunere legislativă tocmai acest lucru îl rezolvă, pentru ca executorii judecătoreşti să nu mai aibă posibilitatea să pună în dificultate mii sau zeci de mii de familii din România, lăsându-i fără minimul de trai o perioadă destul de lungă de timp, până îşi rezolvă problemele de blocare a salariului pe care aceşti executori, fără milă, îl fac pentru cetăţenii României. Partea cea mai importantă a acestei propuneri legislative este aceea că executorul judecătoresc nu va mai putea depune titlul executoriu decât la locul de muncă, la angajatorul salariatului, la veniturile lui obţinute de la locul de muncă, şi nu la conturile bancare, acolo unde se varsă restul de salariu al angajaţilor respectivi. În condiţiile actuale, executorul judecătoresc depune titlul atât la locul de muncă, cât şi la conturile bancare şi nu ştiu pentru care motiv o face, pentru că, potrivit legilor pe care le-am invocat înainte, reţinerea nu poate fi făcută decât dintr-un singur loc şi în partea care este stabilită în lege. Totuşi, acest lucru nu s-a întâmplat până acum în România, odată cu adoptarea acestei legi mii de familii din România care sunt debitoare din diferite motive vor deveni mai fericite. Mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Comisia juridică, domnul Peia Ninel, vă rog, prezentaţi raportul.
				Domnul Ninel Peia: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport suplimentar 2 asupra Propunerii legislative privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoanele fizice din contractele privind raportul de muncă, în baza unor titluri executorii. În temeiul dispoziţiilor art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor a hotărât, în şedinţa din 5 septembrie 2016, retrimiterea la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Propunerii legislative privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoanele fizice din contracte privind raportul de muncă, în baza unor titluri executorii, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport. Solicitarea a fost trimisă cu adresa nr. Pl-x 21/2014 din 5 septembrie 2016. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 3 februarie 2014. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei juridice au examinat această iniţiativă legislativă, în şedinţa din 4 iunie 2014. În urma examinării iniţiativei legislative, a expunerii de motive şi a avizului Consiliului Legislativ, a punctului de vedere al Guvernului, precum şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Propunerii legislative privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoane fizice din contracte privind raportul de muncă, în baza unor titluri executorii. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei juridice au reexaminat această iniţiativă legislativă, în şedinţa din 21 iunie 2016, ca urmare a solicitării plenului Camerei Deputaţilor, din 4 martie 2015. La şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi deputaţii conform listei de prezenţă. La dezbaterile din comisie au participat doamna Gabriela Scutea, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei, şi domnul Vasile Horga, iniţiator al propunerii legislative. Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât adoptarea Propunerii legislative privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoanele fizice din contractele privind raportul de muncă, în baza unor titluri executorii, cu amendamentele admise redate în anexa 1 la raport, amendamentele respinse fiind redate în anexa 2.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc.
				Domnul Ninel Peia: În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
				Domnul Florin Iordache: Intervenţii dacă sunt? Nu sunt intervenţii. Avem 14 amendamente admise. La titlul legii dacă sunt observaţii? Nu. De la 2 la 14 dacă sunt observaţii? Nu. Rămâne la votul final, mâine-dimineaţă.
				20. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern, PL-x 734. Iniţiatorii? Nu. Comisia ... cine prezintă? Comisia pentru sănătate, vă rog. Raport comun Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru industrii. Vă rog, domnule deputat, prezentaţi raportul.
				Domnul Horia Cristian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Raport comun de înlocuire asupra cererii de reexaminare a Legii privind reglementarea marketingului înlocuitorilor de lapte matern, PL-x 734/2011/2016. În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei, republicat, Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru industrii au fost sesizate în comun cu cererea de reexaminare a Legii privind marketingul înlocuitorilor de lapte matern, retrimisă la comisie cu adresa PL-x 734/2011/2016 în data de 11 octombrie 2016. Legea are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal în domeniul marketingului substituenţilor de lapte matern. Comisiile reunite au analizat cererea de reexaminare a Preşedintelui. Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat Legea privind reglementarea marketingului, pe data de 19 aprilie 2016. În temeiul art. 137 din Regulamentul Camerei, membrii Comisiilor de industrii şi servicii, precum şi membrii Comisiei de sănătate au acceptat solicitările formulate de Preşedintele României şi propun admiterea cererii de reexaminare. În raport cu obiectul şi conţinutul său legea face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Intervenţii? Nu sunt intervenţii. Avem 50 de amendamente. La titlul legii dacă sunt observaţii? Nu. De la 2 la 25, observaţii? Nu. De la 26 la 50 dacă sunt observaţii? Nu. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.
				21. Şi ultima, Propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, Pl-x 440. Iniţiatorii? Nu. Tot domnul deputat. Vă rog, domnule deputat Horia, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru sănătate şi familie.
				Domnul Horia Cristian: Raport asupra Propunerii legislative privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, Pl-x 440/2015. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru sănătate a fost sesizată prin adresa Pl-x 440 pentru dezbaterea, în fond, a Propunerii legislative pentru organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut. La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitate de şanse, avizul favorabil al Comisiei juridice, punctele de vedere favorabile ale Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Sănătăţii. Propunerea are ca obiect de reglementare organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, intervenţiile legislative vizând stabilirea cadrului general de organizare şi exercitare a acestei profesii în concordanţă cu legislaţia europeană. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 din Constituţia României. Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă, în şedinţa din 4 octombrie 2016. Au fost prezenţi 16 deputaţi din 17. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, conform prevederilor art. 75 din Constituţia Românei. În urma finalizării dezbaterilor Comisia pentru sănătate propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte din prezentul raport.
				Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc mult. Dezbateri generale? Nu sunt. Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. De la 2 la 54 dacă sunt observaţii? Nu. Rămâne la votul final. Caracter ordinar. Ultima intervenţie, domnul preşedinte Victor Paul Dobre, vă rog.
				Domnul Victor Paul Dobre: Domnule preşedinte, Pentru exactitate, la raportul privind PL-x 390/2016 cu privire la Legea ceremoniilor oficiale, propunerea domnului deputat Attila Czeke care a fost adoptată prin vot, amendamentul este următorul, pentru ca să fie exact în stenogramă, art. 27 alin. (2): "Până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, autorităţile şi instituţiile publice transmit Consiliului Protocolului Naţional, potrivit unei proceduri stabilite de acesta, lista ceremoniilor oficiale pe care acestea le au în vedere, la data întocmirii listei, pentru a fi organizate în anul următor. Vă mulţumesc.
				Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Dacă sunt observaţii, dacă nu supun votului dumneavoastră aceste precizări de tehnică legislativă. Cine este pentru? Mulţumesc. Cu unanimitate de voturi au fost acceptate. Acestea fiind spuse, prima parte a şedinţei s-a încheiat. Vă mulţumesc, stimaţi colegi, urmează partea a doua, primirea de răspunsuri şi prezentarea interpelărilor. Conduce doamna vicepreşedinte Gustica Cătăniciu.
				După pauză
				Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu: Bună seara! Continuăm şedinţa cu ultima parte consacrată răspunsurilor orale la interpelări.
				Primul răspuns pe lista de astăzi este din partea Ministerului Sănătăţii. Este adresat doamnei deputat Natalia-Elena Intotero, din partea Grupului parlamentar al PSD. Tema interpelării: referitoare la introducerea cancerului la sân într-un program naţional de prevenţie. Din partea Ministerului Sănătăţii este prezentă pentru răspuns doamna secretar de stat Corina-Silvia Pop. Vă rog, doamnă secretar de stat.
				Doamna Corina-Silvia Pop (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii): Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Doamnă deputat, Referitor la interpelarea dumneavoastră privind un program de prevenţie a cancerului de sân, am să vă dau citire punctului de vedere şi o să vă explic ulterior şi alte amănunte. În conformitate cu Strategia naţională pentru sănătate, unul dintre obiectivele generale prevăzute, aprobată prin hotărârea de Guvern din 2014, este aceea de diminuare a ritmului de creştere a morbidităţii şi mortalităţii prin boli netransmisibile şi reducerea poverilor în populaţie prin programe naţionale, regionale şi locale de sănătate cu caracter preventiv, prin depistarea cancerului în faze incipiente de boală şi reducerea pe termen mediu şi lung a mortalităţii specifice prin intervenţii de screening organizat. Prin punerea în aplicare a acestui obiectiv din strategia naţională, se impune ca măsură strategică implementarea de proiecte-pilot cu bază populaţională pentru dezvoltarea capacităţii tehnice şi mai ales organizatorice în domeniul depistării precoce, ceea ce se numeşte screening a cancerului la sân şi a cancerului colorectal şi a cancerului de col uterin conform ghidurilor europene, şi evaluarea adecvată a acestor intervenţii anterior extinderii pe plan naţional. În aceste condiţii, potrivit prevederilor strategiei naţionale, iniţierea unor noi acţiuni de prevenţie sau de depistare precoce în cancerul de sân, colorectal şi de col în cadrul programelor naţionale se va realiza după finalizarea planului multianual privind activităţile de prevenţie şi depistare a afecţiunilor oncologice, parte integrantă a Programului naţional de control al cancerului, care a fost iniţiat la începutul acestui an şi a fost demarat public în luna martie de fostul ministru al sănătăţii, doctorul Achimaş. De asemenea, conform prevederilor hotărârii de Guvern din 2015 privind aprobarea Programului naţional de sănătate în 2015 şi în 2016 programul de depistare precoce a cancerului de sân este condiţionat de elaborarea planului naţional de cancer. În prezent, care este situaţia? La recomandarea medicului de familie sau a medicului specialist, populaţia, femeile au acces la investigaţii specifice de depistare a cancerului de sân, în mod special mamografia, care este inclusă în pachetul de servicii de bază, fiind gratuită, contravaloarea acesteia fiind decontată în totalitate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Totodată, vă amintesc că la Cluj există un program-pilot care are ca finanţare fondurile norvegiene, la Institutul Oncologic, condus chiar de specialiştii de la Institutul Oncologic de la Cluj, care e unul dintre cele mai de succes programe de screening, care cuprinde în mod special screeningul pentru două afecţiuni oncologice: cancerul de col şi cancerul de sân. Asta pentru regiunea în care probabil că vă aflaţi şi dumneavoastră. În acelaşi timp, vă mărturisesc că de la începutul anului există, prin acord de parteneriat cu Comisia, există fonduri structurale special pentru screening şi în mod special pentru screening-ul a trei cancere: col, sân şi colorectal. Există o preocupare de la începutul anului, la care nu am renunţat, de a iniţia aceste proiecte de screening în totalitate pe bani europeni, care cuprind pe lângă strategia pentru cancerul de col şi existenţa mai multor, a cel puţin trei mamografe mobile, pe lângă cele de la Cluj, pe lângă ceea ce se face la Cluj acum, şi, de asemenea, achiziţionarea mai multor mamografe în zonele în care acestea nu există, pentru iniţierea, din 2017, probabil, a unui program de screening pe bani europeni în privinţa cancerului de sân. În acelaşi timp, mai există o finanţare pentru cancerul de sân importantă, cea din împrumutul cu Banca Mondială, unde vom putea să achiziţionăm până la 9 unităţi mobile, care să aibă pe lângă aparatura necesară screening-ului cancerului de col şi trei mamografe mobile cu care să participăm la programul de screening din fondurile structurale din Programul de screening 4.9. Vă mulţumesc.
				Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu: Mulţumesc, doamnă secretar de stat. Doamnă deputat, regulamentul vă permite un minut pentru eventuale obiecţii, dacă aveţi, lămuriri suplimentare. Vă rog.
				Doamna Natalia-Elena Intotero: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimată doamnă secretar de stat, Vă mulţumesc pentru amabilitatea şi pentru răspunsul dumneavoastră. Aşteptăm cu mare interes demararea acestor programe extrem de necesare pentru toate femeile din România. Mulţumesc.
				Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu: Mulţumesc şi eu.
				Dacă este prezent în sală domnul deputat Movilă Petru, din partea Grupului parlamentar al UNPR. Nu este prezent. Din partea Ministerului Sănătăţii, doamna secretar de stat Corina-Silvia Pop. Este prezentă în sală doamna Varga Lucia-Ana, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Dânsa a adresat o interpelare Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice cu tema Situaţia programului "Şcoală după şcoală." Domnul secretar de stat András Király. Doamnă deputat, doriţi să mai dezvoltaţi tema? Nu. Vă rog, domnule secretar de stat.
				Domnul Király András György (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice): Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă. Urmare interpelării formulate de dumneavoastră, doamnă deputat, înregistrată la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, vă comunicăm următoarele: Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art.58 faptul că unităţile de învăţământ, prin decizie a consiliului de administraţie, pot să-şi extindă activităţile cu elevii după orele de curs prin programe "Şcoală după şcoală". În parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, prin programul "Şcoală după şcoală", se oferă activităţi educative, recreative, de timp liber pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizaţii neguvernamentale. În conformitate cu dispoziţiile art.58 alin.(3) din Legea educaţiei naţionale, pentru organizarea programului "Şcoală după şcoală", Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a elaborat metodologia de organizare a programului "Şcoală după şcoală", aprobată prin Ordin al ministrului nr.5349/2011, creând astfel cadrul legal pentru organizarea de către unităţile de învăţământ a acestui program. Conform metodologiei, programul "Şcoală după şcoală" este un program complementar programului şcolar obligatoriu şi este conceput de unităţile de învăţământ sub formă de proiect, în urma analizei de nevoi prin consultarea elevilor, a reprezentanţilor legali, a a cadrelor didactice, a comunităţilor locale şi altor instituţii şi organizaţii partenere. Programul "Şcoală după şcoală" se face pe baza unui regulament intern elaborat de fiecare unitate de învăţământ şi se poate organiza în spaţiile disponibile din propria unitate de învăţământ sau în spaţiile din alte unităţi de învăţământ, consorţii şcolare etc., precum şi în palate şi cluburi ale copiilor. Referitor la finanţarea programului, aceasta se poate face atât din bugetul autorităţilor locale, cât şi prin programe finanţate din fonduri europene sau naţionale. De asemenea, cu respectarea legislaţiei în vigoare, finanţarea se poate face şi din activităţi şcolare şi extraşcolare, donaţii, sponsorizări dedicate sau prin suportul financiar al părinţilor şi al organizaţiilor neguvernamentale. În ceea ce priveşte evaluarea implementării programului "Şcoală după şcoală", precizăm că, la finalul anului 2015, o serie de organizaţii neguvernamentale şi asociaţii cu preocupări în domeniu au transmis Ministerului Educaţiei rezultatele unui studiu cu privire la organizarea programului. În acest document este menţionat faptul că principala cauză care influenţează negativ programul este de natură financiară, respectiv, motivaţia scăzută a cadrelor didactice de a desfăşura o activitate neretribuită. În cadrul dezbaterilor care au urmat şi la care au participat reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale şi ai Cancelariei Primului-ministru, alături de cei ai unor organizaţii neguvernamentale şi asociaţii interesate de program, s-a produs organizarea unui grup de lucru pentru dezvoltarea programului "Şcoală după şcoală". Obiectivele acestui grup de lucru sunt: realizarea unui studiu de impact care să stea la baza unui document de politică publică, definirea grupului ţintă căruia i s-ar adresa această politică publică, identificarea surselor posibile de finanţare, realizarea schimbărilor metodologice necesare, în special în privinţa aspectelor referitoare la finanţarea programului. Mulţumesc.
				Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu: Vă mulţumesc şi eu. Doamnă deputat, dacă aveţi lămuriri suplimentare. Aveţi un minut, conform regulamentului. Vă rog.
				Doamna Lucia-Ana Varga: Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Eu am cerut prin interpelarea adresată ministerului să ne spună foarte clar care este numărul de elevi care participă la programul "Şcoală după şcoală" la nivel naţional, dacă după elaborarea metodologiei s-a făcut o evaluare la nivel naţional a acestor şcoli în care funcţionează programul "Şcoală după şcoală". Constat, însă, că mai e de lucru mult la minister şi sper ca pentru anul viitor să avem evaluările făcute. Salut, totuşi, faptul că ministerul şi Guvernul Cioloş a demarat un proiect-pilot pentru asigurarea mesei calde pentru copii. Sper din tot sufletul să înţelegem cu toţii că în şcolile din România copiii ar trebui să înveţe dimineaţa şi ar trebui să aibă acces la o masă caldă şi la un program de pregătire şcolară, culturală şi sportivă după masa de prânz. Aşa vom putea avea o naţiune sănătoasă. Deci, sper din tot sufletul ca ministerul, începând de anul viitor, să implementeze acest program-pilot la nivelul întregii ţări şi până atunci să-şi facă evaluarea corectă a numărului de copii care sunt implicaţi până în acest moment în acest program. Mulţumesc.
				Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu: Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.
				Domnule secretar de stat, mai doriţi să interveniţi? Nu. Este prezentă doamna Oana Bogdan, secretar de stat din partea Ministerului Culturii. Urmează răspunsul adresat din partea acestui minister doamnei deputat Natalia-Elena Intotero, din partea Grupului parlamentar al PSD. Tema interpelării este referitoare la transferul dreptului de administrare a Complexului Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei către Consiliul judeţean Hunedoara. Vă rog, doamnă secretar de stat.
				Doamna Oana Bogdan: Mulţumesc. Vă voi citi răspunsul adresat doamnei deputat Natalia-Elena Intotero, răspuns formulat de ministrul culturii, doamna Corina Şuteu. "Stimată doamnă deputat, În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată cu nr.3199/B/2016, prezentată pe scurt în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 26 septembrie 2016 şi transmisă la Cabinetul ministrului culturii nr.7176/30 septembrie 2016 de către Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, un număr foarte lung, 9201 DRP din 28 septembrie 2016, vă informez următoarele: problema cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, monumente înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO se află pe lista de priorităţi a ministrului culturii încă din momentul în care am preluat mandatul. În acest sens, dumneavoastră, Natalia-Elena Intotero, împreună cu domnul preşedinte al Consiliului judeţean Hunedoara, domnul Laurenţiu Nistor, aţi fost primiţi în audienţă. Am hotărât ca doamna secretar de stat Oana Bogdan, adică eu însămi, desemnată a se ocupa de protecţia patrimoniului cultural, să efectueze o vizită de lucru la cetăţile dacice. Dumneaei s-a deplasat în zonă împreună cu specialişti din cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului, doi specialişti internaţionali pentru monumentele înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO, precum şi preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie. De asemenea, am iniţiat o dezbatere internă în cadrul Ministerului Culturii, împreună cu specialiştii din Institutul Naţional al Patrimoniului şi arheologii din Comisia Naţională de Arheologie, pentru a găsi cea mai bună soluţie de administrare şi punere în valoare a cetăţilor dacice. Ministerul Culturii şi Guvernul României nu au susţinut propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea, conservarea şi punerea în valoare a cetăţenilor dacice din Munţii Orăştiei cu nr.702/2015, propunere care avea în vedere crearea la nivelul Ministerului Culturii a unei administraţii a cetăţenilor dacice, convinşi fiind că nu aceasta reprezintă soluţia optimă pentru a rezolva problema, în sensul în care pârghiile de acţiune ale acestei suprastructuri nu erau suficient şi clar definite. Faţă de aceasta, este de menţionat, ca principiu general, că Ministerul Culturii nu consideră necesară o lege specială, indiferent de natura monumentului şi de valoarea lui, ci asigurarea unui cadru legislativ unitar pentru gestiunea integrată a valorilor de patrimoniu. După demersurile enumerate mai sus, care dovedesc preocuparea constantă, de-a lungul mandatului ministrului culturii, legată de problema cetăţilor dacice şi identificarea celor mai bune soluţii de administrare, protejare şi punere în valoare a acestor monumente unice la nivel mondial, am identificat două soluţii complementare: 1. Ministerul Culturii îşi propune să iniţieze o hotărâre a Guvernului pentru trecerea în administrarea consiliilor judeţene Hunedoara (Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Luncani, Piatra Roşie, Băniţa) şi Alba (Căpâlna) a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, după modelul HG 1237/2012, prin care situl de la Sarmizegetusa Regia a fost înscris în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Culturii şi patrimoniului naţional, precum şi transmiterea acestuia în administrarea Consiliului judeţean Hunedoara; 2. Crearea la nivelul Ministerului Culturii a unei structuri speciale dedicate monumentelor din România înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Această structură va coordona eforturile tuturor instituţiilor implicate în administrarea şi protejarea acestor monumente, atât de la nivel central, Ministerul Culturii şi Institutul Naţional al Patrimoniului, cât şi la nivel judeţean sau local, consilii judeţene şi locale, precum şi organismele cultelor religioase sau asociaţii şi fundaţii care au în administrare sau sunt implicate în programe de protejare şi punere în valoare a monumentelor din România înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Ţinând cont de valoarea arheologică, istorică şi arhitectonică a cetăţilor dacice, administrarea şi gestionarea acestora va intra sub tutela structurii speciale din cadrul Ministerului Culturii, creând cadrul juridic şi administrativ pentru salvarea şi cercetarea monumentelor cu caracter de unicat la nivel mondial. Cu aleasă consideraţie, Corina Şuteu, ministrul culturii." Vă mulţumesc.
				Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu: Mulţumesc şi eu, doamnă secretar de stat. Doamnă deputat, dacă doriţi să interveniţi. Vă rog.
				Doamna Natalia-Elena Intotero: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimată doamnă secretar de stat Oana Bogdan, Vă mulţumesc pentru răspunsul interpelării. De asemenea, vreau să vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia autorităţilor din judeţul Hunedoara şi aţi făcut acea vizită de documentare, prin care atât dumneavoastră, cât şi specialiştii care v-au însoţit aţi putut să constataţi progresele care s-au făcut în administrarea şi punerea în valoare a Cetăţii Sarmizegetusa Regia de când aceasta a trecut în administrarea consiliului judeţean, rămânând în autoritatea statului român, prin Ministerul Culturii, şi cât de necesar este ca celelalte cetăţi dacice din judeţul Hunedoara să beneficieze de sprijin din partea Ministerului Culturii, prin acea hotărâre de Guvern ca aceste cetăţi să treacă în administrarea Consiliului judeţean Hunedoara pentru a putea fi mai bine puse în valoare, bineînţeles, cu acel parteneriat între Consiliul judeţean Hunedoara şi Ministerul Culturii. Vă mulţumesc pentru că aţi ascultat oamenii locului, aţi văzut situaţia de la locul cetăţilor dacice din judeţul Hunedoara şi vă mulţumesc pentru că depuneţi toate eforturile pentru a sprijini autorităţile judeţului Hunedoara ca aceste cetăţi, împreună cu dumneavoastră, să fie mai bine puse în valoare. Să nu uităm că, de aici, de la cetăţile dacice din judeţul Hunedoara pleacă sâmburele poporului român, istoria noastră naţională. Vă mulţumesc tare mult.
				Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu: Mulţumesc şi eu, doamnă deputat. Doamnă secretar de stat, mai doriţi să interveniţi? Mulţumesc. Din partea Ministerului Transporturilor, dacă este prezent domnul secretar de stat Liviu-Ionuţ Moşteanu. Ministerul trebuia să răspundă la interpelarea domnului deputat Movilă Petru, din partea Grupului parlamentar al UNPR. Tema interpelării viza clarificări priind situaţia drumului naţional Iaşi-Albiţa. Având în vedere că domnul deputat nu este prezent, vă rog să-i transmiteţi în scris răspunsul. Mulţumesc. Din partea Ministerului Sănătăţii s-a solicitat amânare pentru interpelarea adresată ministerului de către doamna deputat Varga Lucia-Ana, cu tema interpelării "Măsuri pentru reducerea mortalităţii infantile". Probabil sau în mod cert doamna deputat a fost şi ea anunţată că s-a solicitat din partea ministerului această amânare, pentru că nici dânsa nu este prezentă. Cu acestea, declar închisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi. Mulţumesc.
				Şedinţa s-a încheiat la ora 17,47.