Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 4 ianuarie 2017

			Şedinţa a început la ora 15.05. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, asistaţi de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului.
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Bună ziua, stimaţi colegi! Vă rog să luaţi loc în sală. Preafericirea Voastră, Înalt Preasfinţia Voastră, Domnule preşedinte al Senatului, Domnule prim-ministru desemnat, Domnule preşedinte al Curţii Constituţionale, Domnule preşedinte al Curţii de Conturi, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Doamnelor şi domnilor candidaţi pentru funcţia de ministru, Stimaţi reprezentanţi ai corpului diplomatic, Domnilor preşedinţi ai structurilor asociative ale autorităţilor locale, Onorată asistenţă, Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în cadrul sesiunii extraordinare convocate în temeiul prevederilor art. 65 alin. (2) şi art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţie, şi să vă anunţ că, din totalul de 463 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări, până în acest moment, 327. Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite tuturor deputaţilor şi senatorilor. Proiectul ordinii de zi este următorul: prezentarea programului şi a listei Guvernului de către domnul Sorin Mihai Grindeanu, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru; dezbateri asupra programului şi listei Guvernului; votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Întreb dacă sunt obiecţii cu privire la proiectul ordinii de zi. Nu sunt. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră ordinea de zi prezentată. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Sunt voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, ordinea de zi a fost aprobată. Programul de lucru este următorul: între orele 15.00 şi 18.00 - dezbaterea şi votul asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi. Dacă în legătură cu programul de lucru sunt obiecţii. Nu sunt. Supun la vot programul de lucru. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Sunt voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, programul de lucru a fost aprobat.
			Vă rog să-mi îngăduiţi să reamintesc faptul că, potrivit art. 103 alin. (3) din Constituţia României, "programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună". Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Totodată, vă informez că au fost respectate prevederile constituţionale şi regulamentare cu privire la procedurile prealabile dezbaterii, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, a cererii de acordare a încrederii Guvernului, programului şi listei Guvernului. Astfel, în cursul zilei de marţi, 3 ianuarie 2017, a fost primită scrisoarea domnului Sorin Mihai Grindeanu, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, însoţită de programul şi lista Guvernului, în vederea dezbaterii şi acordării votului de încredere al Parlamentului. Documentele menţionate au fost distribuite şi afişate pe site-urile celor două Camere ale Parlamentului, în vederea consultării de către deputaţi şi senatori. În temeiul şi cu respectarea prevederilor art. 86 din Regulamentul activităţilor comune, Birourile permanente, întrunite în şedinţă comună, au stabilit programul de desfăşurare a audierilor în cadrul şedinţelor comune ale comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere, precum şi data şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru prezentarea programului şi listei Guvernului, dezbateri asupra acestora şi pentru votul Parlamentului privind acordarea încrederii Guvernului. Avizele comune consultative întocmite de comisiile permanente referitoare la audierea candidaţilor pentru funcţia de ministru au fost afişate pe site-urile celor două Camere ale Parlamentului. Aceste avize sunt favorabile pentru toţi candidaţii. Potrivit art. 86 alin. (3) din Regulamentul activităţilor comune, avizele comune consultative au fost trimise candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru. Înainte de a începe dezbaterile, vă prezint propunerile Birourilor permanente comune privind timpul maxim alocat pentru prezentarea programului şi listei Guvernului şi pentru participarea grupurilor parlamentare la dezbateri. Candidatului propus pentru funcţia de prim-ministru i se rezervă 60 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor. Grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat li se alocă timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 10 secunde aferente pentru fiecare parlamentar. Totalul minutelor alocate grupurilor parlamentare se prezintă astfel: Grupurile parlamentare ale PSD - 37 de minute; Grupurile parlamentare ale PNL - 17 minute; Grupurile parlamentare ale USR - 7 minute; Grupurile parlamentare ale UDMR - 5 minute; Grupurile parlamentare ale ALDE - 5 minute; Grupurile parlamentare ale PMP - 4 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute. Total - 78 de minute. Dacă sunt obiecţii la această repartizare a timpului. Nu sunt. Supun votului această propunere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Sunt voturi împotrivă? 27 de voturi împotrivă. Abţineri? Vă rog. Abţineri... până se organizează stafful tehnic cu numărătoarea. 326 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, 70 de abţineri. Programul de timp alocat pentru grupurile parlamentare a fost aprobat. Sper ca în următoarea sesiune să introducem votul electronic totuşi. Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor şi senatorilor care se înscriu la cuvânt pentru dezbateri. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Vă rog să-mi permiteţi să-l invit la tribuna Parlamentului pe domnul Sorin Mihai Grindeanu, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, pentru a prezenta programul şi lista Guvernului. Domnule Sorin Grindeanu, aveţi cuvântul.
			Domnul Sorin Mihai Grindeanu - candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru: Domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Preafericirea Voastră, Înalt Preasfinţia Voastră, Stimaţi reprezentanţi ai corpului diplomatic, Domnilor preşedinţi ai Curţii Constituţionale şi Curţii de Conturi, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Doamnelor şi domnilor candidaţi pentru funcţia de ministru, Domnule prim-viceguvernator, Stimaţi invitaţi, Vă mulţumesc pentru participarea la această şedinţă comună pentru dezbaterea programului de guvernare şi listei miniştrilor pentru Guvernul României. Aş dori ca în deschidere să le mulţumesc celor care m-au propus în această funcţie şi care mi-au fost alături în alcătuirea echipei guvernamentale şi a programului de guvernare, pe care le supun astăzi dezbaterii dumneavoastră. Vreau să precizez, de asemenea, de la început, faptul că prima propunere a PSD pentru funcţia de prim-ministru, doamna Sevil Shhaideh, ar fi fost o variantă excelentă pentru conducerea Guvernului şi e bine că dânsa va fi alături de mine, în echipa viitorului Executiv pe care o supun votului astăzi în Parlament. Salut în mod deosebit echilibrul domnului preşedinte Liviu Dragnea, care în ultimele săptămâni... (Aplauze.)... s-a comportat ca un adevărat om de stat, punând interesul naţional mai presus de interesul său personal sau al partidului pe care-l conduce. S-a evitat astfel o criză politică foarte nocivă pentru ţara noastră, iar astăzi România poate avea un Guvern care să înceapă imediat punerea în aplicare a programului votat de români la alegerile din 11 decembrie. Chiar în această seară, dacă vom primi votul dumneavoastră de încredere, voi convoca prima şedinţă de Guvern, astfel încât să devenim operaţionali în cel mai scurt timp. Ca şi în alte şedinţe anterioare de învestire a Guvernului, subiectul principal al dezbaterilor din Parlament este România şi modul în care noua echipă de guvernare îşi propune să conducă ţara în următorii patru ani. S-a vorbit în astfel de momente de felul în care ne dorim să arate România la finalul mandatului pe care Guvernul îl primeşte din partea Parlamentului. S-a vorbit despre România puternică, despre România prosperă sau despre România corectă, despre România fără birocraţie sau despre România eficientă. Eu vă propun astăzi însă o altă ţintă, care, în opinia mea, le include pe toate celelalte menţionate anterior. Eu vă propun România normală. Vă propun şi-mi propun ca la finalul mandatului pe care mi-l încredinţaţi astăzi, dacă veţi vota în favoarea Guvernului, să avem o ţară normală, în care oamenii să trăiască bine şi să se bucure de aceleaşi drepturi şi libertăţi de care se bucură marea majoritate a cetăţenilor europeni. Acesta cred eu că ar trebui să fie obiectivul principal al viitoarei guvernări. Îmi doresc o ţară normală, în care lucrurile să fie aşa cum e normal să fie. Îmi doresc o ţară în care anormalul să fie o excepţie, şi nu o regulă, cum pare a fi astăzi în foarte multe domenii de activitate. În opinia mea, primul semn de normalitate e ca politicienii aleşi în funcţii publice să respecte ceea ce au promis în timpul campaniei electorale şi să pună în practică toate măsurile pentru care au primit votul şi încrederea cetăţenilor. Aceasta este relaţia normală între cei aleşi şi cei care au ales. De aceea, în programul de guvernare pe care l-am supus atenţiei şi votului Parlamentului veţi regăsi toate măsurile prezentate în timpul campaniei electorale de preşedinte PSD, domnul Liviu Dragnea. Aceste măsuri au fost votate de români şi e normal ca ele să se regăsească în programul de guvernare al partidelor care au obţinut majoritatea în noul Parlament. Este normal să existe o răspundere politică a partidelor câştigătoare în alegeri şi e la fel de normal ca această răspundere să se reflecte în programul de guvernare susţinut de aceste partide. Îmi doresc o Românie normală, în care creşterea economică să se regăsească în bunăstarea cetăţenilor ei. Scopul tuturor acţiunilor noastre, al celor aflaţi în serviciul public, este bunăstarea celor care ne-au votat şi care plătesc taxe şi impozite. Într-o ţară normală, bunăstarea cetăţeanului trebuie să fie la baza oricărei decizii şi la capătul oricărui act de guvernare. Nu venim la guvernare pentru a face statistici frumoase pe hârtie, iar creşterea economică nu are nicio valoare dacă nu se regăseşte, într-un fel sau altul, în buzunarele românilor. Într-o ţară normală, Guvernul trebuie să urmărească salarii mari pentru cetăţenii săi, nu salarii mici, în speranţa că astfel vor veni mai mulţi investitori străini. Într-o ţară normală, scopul guvernării e în primul rând bunăstarea propriilor cetăţeni şi abia apoi succesul investitorilor străini. Vrem investiţii străine în România, însă investiţii care să ofere locuri de muncă bine plătite pentru români. Investiţiile străine nu sunt un scop în sine, ci un mijloc prin care ne propunem un trai mai bun pentru români. Din acest motiv, în programul nostru am propus o schimbare radicală a viziunii economice în privinţa atragerii investitorilor străini. Vrem ca investitorii străini să găsească în România o forţă de muncă bine calificată, nu o forţă de muncă prost plătită. Vrem ca investitorii străini să găsească în România un cadru fiscal predictibil şi o fiscalitate redusă pe muncă, şi nu taxe foarte mari pe salarii foarte mici. Avem în program măsuri bune pentru oamenii de afaceri şi propunem un cadru fiscal prietenos şi predictibil pentru orice investitor. Ţinta noastră e ca în clasamentul statelor europene cu cele mai mici taxe pe muncă România să urce de pe locul 21, în prezent, pe locul 6, la începutul anului viitor. Putem face acest lucru şi sunt convins că această măsură va aduce multe beneficii deopotrivă pentru angajaţi şi pentru angajatori. În acelaşi timp însă, avem în vedere o creştere a salariului minim pe economie la 1 450 de lei în acest an şi, până în 2020, la 1 750 de lei. Totodată, avem un pachet serios de măsuri care include reducerea taxelor şi impozitelor pe muncă, concomitent cu stimularea afacerilor, astfel încât să avem o creştere a salariului mediu pe economie de la 2 815 lei la 3 950 de lei în 2020. Într-o ţară normală, cei care au muncit o viaţă întreagă şi au contribuit la dezvoltarea economică au la bătrâneţe o pensie decentă. Prin urmare, dacă ne dorim o Românie normală, trebuie neapărat să creştem punctul de pensie, astfel încât acesta să ajungă în 2021 la 45% din valoarea salariului mediu pe economie, respectiv 1 775 de lei, cu o primă creştere la 1 000 de lei în anul 2017. De asemenea, putem creşte veniturile populaţiei prin scăderea taxelor aferente acestor venituri. Un impozit mai mic pe câştigul obţinut înseamnă mai mulţi bani care ajung în buzunarul cetăţeanului. În acest sens, avem în vedere ca una din primele măsuri importante ale noului Guvern să fie scutirea de impozit pentru toate veniturile mai mici de 2 000 de lei pe lună, indiferent dacă vorbim de pensii, salarii sau de venituri din activităţi independente. De asemenea, de la 1 ianuarie 2018, ne propunem ca impozitul pe veniturile mai mari de 2 000 de lei să scadă de la 16 la 10% din diferenţa care depăşeşte această sumă. Îmi doresc, de asemenea, o Românie normală în care tinerii să nu mai plece la muncă în străinătate pentru a câştiga un venit decent pentru familia lor. Îmi doresc ca tinerii absolvenţi să rămână şi să muncească aici, în România, să aibă un venit decent, să plătească aici contribuţii pentru pensionarii noştri, nu pentru cei străini, să susţină prin munca lor sistemul nostru de sănătate şi sistemul nostru de educaţie, nu pe cele aflate în alte state. Provin dintr-un judeţ de graniţă şi am colegi de generaţie care fie au plecat, fie încă se mai gândesc să plece la muncă în străinătate. Este un fenomen foarte grav, care afectează economia noastră şi destramă familiile de români. Stoparea acestui fenomen trebuie să fie o prioritate naţională. Vreau ca tinerii să rămână acasă, să poată fi alături şi să poată avea grijă de părinţii şi bunicii lor. România va fi o ţară normală când tinerii care ies de pe băncile şcolii vor găsi suficiente motive să rămână aici, când îşi vor găsi un loc de muncă bine plătit în ţară şi când statul îi va susţine să-şi întemeieze o familie aici, în România. Acesta e motivul pentru care am cuprins în programul nostru de guvernare multe măsuri care au ca ţintă stoparea exodului tinerilor din România. Avem un program ambiţios pentru susţinerea înfiinţării a zece mii de firme pe an, astfel încât tinerii să poată să înceapă o afacere în România şi să ofere locuri de muncă altor tineri care termină o şcoală. Am inclus, de asemenea, în viziunea noastră de guvernare programe de ucenicie şi de stagii care să permită tinerilor să înveţe bine o meserie, care să le asigure apoi un loc de muncă stabil şi bine plătit în România, iar dacă vom dezvolta o forţă de muncă bine calificată, am convingerea că investitorii străini, dar şi cei români, vor fi interesaţi să dezvolte afaceri în ţara noastră. Avem programe care să asigure tinerilor o tranziţie cât mai bună de la şcoală la piaţa muncii, cu stimulente acordate firmelor care-i angajează pe tinerii ucenici sau care transformă internshipul într-un contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Tot pentru a stopa plecarea tinerilor din ţară, am prevăzut programul "Primul salariu", care să acorde tinerilor absolvenţi de studii superioare garanţia unui salariu de încadrare de minimum 2 500 de lei, iar pentru tinerii rezidenţi care au absolvit o facultate de medicină vrem să le garantăm ca primul salariu să pornească de la 1 200 de euro şi zero impozit pe venit. Stimaţi colegi, Sunt convins că înţelegeţi foarte bine ce înseamnă o Românie normală, sunt convins că sunteţi de acord cu mine că într-o ţară normală cetăţenii nu stau la cozi interminabile pentru a plăti nenumărate taxe şi dări la stat. Nu, aşa ceva nu se întâmplă într-o ţară normală. Salut decizia Parlamentului de a adopta legea eliminării celor 102 taxe, care, în opinia mea, reprezintă cel mai amplu demers de reducere a birocraţiei din România. Iar dacă vrem ca România să devină o ţară normală, atunci trebuie să mergem mai departe şi să punem sistemul administrativ în slujba cetăţeanului, să forţăm autorităţile de stat să implementeze plata on-line a taxelor, astfel încât, până la 1 ianuarie 2018, toate taxele care nu pot fi plătite on-line să fie automat desfiinţate. În viziunea mea, o Românie normală înseamnă ca cetăţenii să aibă acces la servicii de sănătate normale şi civilizate, în spitale normale şi curate. În programul de guvernare pe care vi l-am supus atenţiei am inclus numeroase măsuri pentru realizarea acestui obiectiv. Menţionez aici construcţia Spitalului Republican "Carol Davila", unde românii să poată avea acces la servicii medicale de înaltă calitate. Am prevăzut, de asemenea, construcţia a opt spitale regionale, cu o capacitate ridicată de diagnostic şi tratament, astfel încât în toate regiunile ţării românii să aibă acces la servicii spitaliceşti de bună calitate. Avem, de asemenea, în vedere dotarea spitalelor cu aparatură performantă. Într-o ţară normală, cetăţenii trebuie să aibă acces la medicamente, indiferent de afecţiune şi indiferent de costuri. Nu putem pune plafoane pe dreptul la viaţă. Programele naţionale trebuie bugetate astfel încât să asigure tratamentul adecvat pentru toţi pacienţii, în funcţie de nevoile acestora. De asemenea, am prevăzut în programul de guvernare ca pentru fiecare afecţiune să existe un medicament compensat sută la sută, pe lângă celelalte medicamente din lista compensatelor, astfel încât fiecare român, indiferent de nivelul veniturilor, să aibă acces la tratamentul necesar. Într-o ţară normală, fiecare cetăţean are acces la o ambulanţă care să poată interveni în timp util, când se impune o intervenţie de urgenţă. Iar în programul de guvernare pe care vi l-am supus atenţiei veţi găsi măsura dotării cu o ambulanţă a fiecărei comune din ţara noastră. Îmi doresc şi vă propun să construim împreună o Românie normală, în care fiecare copil să aibă acces la o educaţie care respectă normele de bază, de igienă şi de dotare. De aceea, am introdus în programul de guvernare modernizarea a 2 000 de şcoli, începând întâi cu cele care în prezent nu îndeplinesc condiţiile minime de autorizare. Într-o ţară normală, părinţii trebuie să aibă posibilitatea de a-şi înscrie copiii la creşă sau la grădiniţă, unde să fie în siguranţă şi să beneficieze de educaţie din partea unui personal calificat. De aceea, am inclus în programul nostru de guvernare construcţia a 2 500 de creşe şi grădiniţe, care să acopere toată cererea din România. Într-o ţară normală, dascălii sunt bine plătiţi şi respectaţi, pentru că ei pregătesc noile generaţii de care depinde viitorul unei naţiuni, iar eu cred că, dacă vrem ca România să fie o ţară normală, trebuie să oferim salarii mai bune celor care lucrează în sistemul de învăţământ. Şi salut decizia Parlamentului de a adopta legea prin care salariile din acest sector sunt majorate cu 15%, iar, aşa cum am promis în timpul campaniei, mai avem în vedere o majorare a salariilor tuturor bugetarilor cu 20%, deci şi pentru dascăli, începând cu 1 iulie. Stimaţi colegi, În opinia mea, o ţară normală înseamnă să poţi circula pe drumuri normale, iar orice stat normal îşi dezvoltă infrastructura de transport, pentru că aceasta este baza dezvoltării economice şi reţeta cea mai sigură de reducere a decalajelor de dezvoltare între regiuni. Adevărul este foarte simplu. Prosperitatea economică vine mereu pe calea ferată sau pe căile rutiere care leagă o ţară sau o regiune de alte ţări sau de alte regiuni. Într-o imagine de ansamblu a dispunerii în teritoriu a polilor de dezvoltare din România, se poate observa cu uşurinţă că zonele cele mai dezvoltate sunt cele care au cele mai multe conexiuni la infrastructura rutieră, feroviară, navală sau aeriană. România însăşi trebuie să aibă cât mai multe conexiuni la reţelele europene şi internaţionale de transport, pentru a avea o dezvoltare normală şi susţinută în deceniile următoare. Este normal deci să ne propunem să realizăm cât mai repede o autostradă care să traverseze România de la vest la est. Este absolut normal să ne propunem să avem câte o autostradă care să lege toate regiunile istorice. Şi apreciez faptul că şi alte partide şi-au propus acest obiectiv în programele lor. Avem deci o bază comună de la care putem începe un dialog constructiv. România va fi o ţară normală atunci când proiectele mari de infrastructură nu vor mai fi blocate de contestaţii interminabile la licitaţiile publice şi cred că este absolut necesar să avem o legislaţie nouă cu privire la atribuirea lucrărilor pentru proiectele de interes strategic. Într-o Românie normală, fermierii români ar trebui să aibă şanse egale în competiţia cu cei europeni. Da, stimaţi colegi, îmi doresc o Românie normală în care fermierii români să aibă şanse egale cu cei europeni, iar asta înseamnă plata la timp a subvenţiilor, astfel încât agricultorii români să nu suporte costuri suplimentare pentru dobânzi la credite contractate. Într-o ţară normală, se investeşte în sistemul de irigaţii, pentru ca fermierii şi producţia agricolă să nu mai depindă de capriciile vremii. Agricultura continuă să reprezinte o componentă foarte importantă în produsul intern brut şi în creşterea economică a României. Deci, dacă vrem să avem o economie sănătoasă, trebuie să avem o agricultură sănătoasă, cu un sistem de irigaţii care să asigure o producţie consistentă, indiferent de nivelul de precipitaţii. Îmi doresc o ţară normală în care produsele alimentare consumate de cetăţenii români să vină în special din producţia internă, pentru că avem, slavă Domnului, un pământ bogat, care ne poate oferi hrană sănătoasă pentru toţi cetăţenii acestei ţări. Consider profund anormal ca o ţară ca România să importe 50 000 de tone de tomate şi să exporte numai 3. Este anormal ca în România importurile de carne de porc să fie de peste o sută de ori mai mari decât exporturile. Importăm 230 000 de tone şi exportăm numai 20 000. Nu e normal să fim în această situaţie şi ne-am propus, prin programul de guvernare, să oferim sprijin fermierilor români pentru aceste două produse, tomatele şi carnea de porc, astfel încât să acoperim cea mai mare parte a consumului intern cu produse sănătoase realizate aici, în România. România normală înseamnă investiţii în industria de apărare. Orice stat normal investeşte în propria securitate. Orice stat normal îşi ia măsurile necesare pentru asigurarea siguranţei naţionale, iar noi, ca membri NATO, trebuie să ne respectăm angajamentele şi să facem investiţiile în industria de apărare. Am prevăzut în programul nostru o alocare de minimum 2% din PIB, însă, ca orice ţară normală, trebuie să direcţionăm cea mai mare parte a acestor resurse financiare către industria autohtonă de apărare. România normală înseamnă o justiţie dreaptă şi independentă. Nu în ultimul rând, o Românie normală înseamnă un stat de drept echilibrat şi funcţional. Într-o ţară normală, balanţa dreptăţii trebuie să fie mereu în echilibru. Într-o ţară normală, domneşte legea, iar justiţia este cu adevărat independentă. Dacă ne dorim o Românie normală, trebuie să asigurăm independenţa totală a judecătorilor, care să împartă dreptatea în litera şi spiritul legii şi după propria conştiinţă, fără nicio presiune din partea nimănui. Într-o ţară normală, cei vinovaţi sunt pedepsiţi, iar cei oneşti sunt apăraţi. Lupta împotriva corupţiei şi a celor care fură trebuie să fie foarte fermă, dar la fel de fermi trebuie să fim şi în protejarea drepturilor fundamentale ale omului, astfel încât orice cetăţean corect să se simtă protejat de lege în faţa oricărui posibil abuz. Stimaţi colegi, Am parcurs aici doar câteva din măsurile cele mai importante prevăzute în programul nostru de guvernare. Toate celelalte detalii le-aţi putut analiza în documentul integral pe care vi l-am pus la dispoziţie. Prin această scurtă prezentare am dorit să vă conving că acest program de guvernare nu ţinteşte la ceva ce nu poate fi atins şi nu promite nimic ce nu poate fi realizat. Nu e nimic măreţ şi cu atât mai puţin nu e nimic spectaculos. Nu e nicio gogoaşă electorală, nu e nicio exagerare. Tot ceea ce vă propun prin acest program este să facem România o ţară normală, în care să trăim normal şi să ne bucurăm de un trai decent şi civilizat. Normalitatea este esenţa programului nostru de guvernare şi e de datoria noastră, a oamenilor politici, a celor aleşi de cetăţeni, să punem ordine şi rânduială în această ţară în toate domeniile de activitate, iar primul semn de normalitate trebuie să înceapă chiar de aici, din Parlament, între noi, cei care am fost aleşi. Pentru că, într-o ţară normală, oamenii politici muncesc pentru cei care i-au ales şi nu se ceartă între ei. Într-o ţară normală, politicienii au un dialog civilizat, chiar dacă îl poartă de pe poziţii diferite. De aceea, mesajul meu către dumneavoastră, către întreaga clasă politică, este unul de deschidere şi de dialog, în beneficiul cetăţenilor şi pentru interesul naţional al României. Timp de un deceniu politica în România a fost dominată de vrajbă, de încrâncenare şi de nenumărate conflicte între diversele tabere politice. Răfuielile politice din această perioadă au afectat grav funcţionarea unor instituţii publice fundamentale, iar, în final, cei care au suferit cel mai mult au fost tot cetăţenii. Vă propun, aşadar, ca începând chiar de astăzi, la acest început de an şi de guvernare, să ieşim din această logică a conflictului, să cultivăm dialogul între instituţii şi între partide, între putere şi opoziţie, între stânga şi dreapta şi între toate celelalte tabere care au divizat România în ultimii ani. Putem reprezenta partide diferite, cu orientări politice diferite şi e normal să gândim diferit. Este un semn de sănătate pentru democraţia noastră, dar în acelaşi timp consider că această diferenţă de gândire trebuie exprimată într-un mod civilizat, prin respect reciproc. Îmi doresc ca dezbaterea politică să fie purtată cu argumente raţionale, şi nu în numele vrajbei personale, iar atunci când în joc este bunăstarea românilor sau interesul naţional, trebuie să avem capacitatea de a trece peste aceste diferenţe, să găsim o cale de colaborare şi să fim uniţi ca români, ca popor, ca naţiune. Îmi doresc să am o relaţie normală şi civilizată cu preşedintele României, cu toate instituţiile statului, dar şi cu partidele din opoziţie. Aşadar, stimaţi colegi din PNL, PMP sau USR, vă spun că sunt un om care preţuieşte dialogul, iar cei care mă cunosc mai bine ştiu foarte bine că nu spun vorbe goale. Am prieteni buni în alte partide politice, alături de care am putut mereu să găsesc o cale constructivă pentru binele celor care ne-au votat. Domnul primar al Timişoarei, Nicolae Robu, este doar unul dintre cei cu care am putut avea un dialog şi am colaborat foarte strâns pentru binele comunităţii timişorene, chiar dacă am reprezentat partide politice diferite şi chiar adversare în alegeri. Aşadar, stimaţi colegi din opoziţie, vreau să-mi încep mandatul de prim-ministru cu o invitaţie la dialog şi colaborare. Întotdeauna i-am respectat pe cei aleşi în funcţii publice, pentru că fiecare dintre dumneavoastră îi reprezentaţi pe cei care v-au votat. Fără a fi ironic, vreau să vă spun că acest Guvern nu va fi Guvernul meu, nici Guvernul PSD, nici Guvernul ALDE, nici Guvernul altcuiva, va fi Guvernul României, iar dumneavoastră, cei din opoziţie, în calitate de reprezentanţi ai celor care v-au ales, veţi avea mereu un loc rezervat la masa discuţiilor şi colaborării cu acest Guvern. Desigur, în măsura în care veţi dori şi dumneavoastră să cultivaţi un dialog sincer şi constructiv în beneficiul celor pe care îi reprezentaţi. Iar primul proiect la care vă invit să colaborăm este "România normală", despre care v-am vorbit în prima mea intervenţie de la această tribună în faţa noului Parlament, constituit după alegerile din 11 decembrie. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Mulţumesc domnului prim-ministru desemnat. Şi acum, în ordinea ponderii parlamentare, dau cuvântul domnului deputat Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Partidului Social Democrat. (Domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.) Domnule Dragnea, aveţi cuvântul.
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Stimaţi colegi, Onorată asistenţă, Ne aflăm într-un moment, într-adevăr, important, în care învestim un nou Guvern al României. Este, aşa cum ştim cu toţii, un început de an, care mi-aş dori să coincidă cu un nou început atât pentru clasa politică, cât şi pentru destinul acestei ţări. Azi, prin votul Parlamentului, încetează, de fapt, starea de suspendare a democraţiei în care România s-a aflat în perioada guvernării tehnocrate. După aproape un an, România va fi din nou condusă de un Executiv legitim, născut din alegeri, un Executiv care se sprijină pe un vot popular şi care are sprijinul unei coaliţii parlamentare solide. România are şansa azi de a porni pe un drum nou, un drum care să ducă în cel mai scurt timp posibil la creştere economică reală şi sustenabilă, la creşterea veniturilor populaţiei, la îmbunătăţirea condiţiilor din sănătate şi educaţie. Suntem la începutul unui nou mandat, la începutul unei noi legislaturi şi depinde numai de noi, de cei aflaţi în această sală, ca acest mandat să fie diferit faţă de celelalte de până acum. Depinde numai de noi, de cei de aici, să încetăm să mai privim România ca pe un câmp de bătălie. Pentru orice lider politic e foarte important să obţină victoria în alegeri, dar am învăţat însă în aceste zile că mai important decât obţinerea victoriei în sine este modul în care vei gestiona această victorie. Şi din acest motiv astăzi votăm în Parlament învestirea unui nou Guvern, şi nu suspendarea unui preşedinte. Pentru orice partid e important să obţină puterea politică, dar în aceste zile am învăţat şi eu, şi colegii mei că mai important decât obţinerea puterii politice este modul în care hotărăşti să foloseşti această putere. De aceea, astăzi discutăm în Parlament despre ceea ce ne propunem să facem pentru români, nu despre cum ne propunem să înfrângem adversarii politici. Niciodată, poate, în ultimii 15 ani un partid nu a trezit aşteptări atât de mari. Niciodată un guvern nu a avut pe umeri o povară de încredere atât de grea. Scopul firesc al oricăror formaţiuni politice este de a ajunge să guverneze ţara. Dar am învăţat în această campanie şi în aceste zile că mai important decât să ajungi la guvernare este modul în care îţi propui să guvernezi această ţară, ceea ce intenţionezi să faci pentru cei de la care ceri votul. De aceea, astăzi aveţi în faţa dumneavoastră o echipă serioasă şi un program de guvernare realizat şi prezentat încă din timpul campaniei electorale. De aceea, prin vocea mea, alianţa PSD-ALDE transmite hotărârea de neclintit ca aplicarea programului de guvernare să se facă în totalitate, nu 20%, nu 50%, nu 65%, ci în totalitate, 100%. Vreau ca anul 2017 să marcheze începutul unei perioade de responsabilitate fără precedent în politica românească. Iar poate mai importat decât toate aceste lucruri este să realizăm că miza acţiunilor noastre politice nu este doar câştigarea unei campanii electorale, nu este doar victoria partidului nostru sau obţinerea guvernării şi a puterii politice. Miza tuturor acţiunilor noastre politice va fi întotdeauna România, iar tot ce facem noi ca oameni politici - în Parlament, la Preşedinţie, la Guvern sau în oricare alte funcţii publice - se va reflecta în mod necesar în destinul acestei ţări şi în viaţa celor care ne-au ales. Fiecare dintre noi avem o răspundere şi cred că, înainte de toate, avem datoria de a ne respecta reciproc. Indiferent de partidele pe care le reprezentăm, datoria noastră e să ne respectăm unii pe alţii, pentru că astfel ne vor respecta... ne vom manifesta respectul faţă de cetăţenii care ne-au votat pe fiecare dintre noi. De aceea, în calitate de preşedinte al PSD, dar şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, voi face tot ce îmi stă în putinţă să promovez respectul şi dialogul civilizat între partide şi între parlamentari. Stimaţi colegi, Suntem la început de drum şi avem o şansă mare de a face o schimbare reală în modul în care ne comportăm şi modul în care înţelegem să-i reprezentăm pe români. Vă asigur că oamenii nu ne-au votat ca să ne certăm între noi. Nu asta aşteaptă oamenii de la noi, pentru că cearta dintre noi nu va aduce absolut nimic bun pentru cei care ne-au ales. Oamenii ne votează pentru a găsi soluţii la problemele pe care le au. Ne votează pentru a adopta legi bune în Parlament, care să le facă o viaţă mai bună. Ne votează pentru a guverna în beneficiul lor şi pentru a le oferi un trai mai bun în România. Acest guvern nu este un guvern de vedete. Nu este un guvern de vorbitori la televizor. Nu este un guvern cu legături în alte structuri sau instituţii. Este un guvern format din oameni tineri şi din oameni cu experienţă, un guvern care conţine şi energie, şi competenţă, un guvern care-şi asumă şi înţelege scopul unic al acestei guvernări: creşterea României. Atunci când, împreună cu colegii de la ALDE şi alături de premierul Sorin Grindeanu, am decis împreună care vor fi viitorii miniştri şi s-a construit structura Guvernului, am ţinut seamă şi de acele suferinţe ale societăţii care au fost ignorate mulţi ani. De aceea avem un minister nou pentru ape şi păduri, care să administreze corect fondul forestier naţional, să oprească tăierile ilegale şi să exploateze raţional resursele de apă ale ţării. De aceea am creat un Minister pentru IMM-uri, Comerţ şi Antreprenoriat, care să ofere oamenilor de afaceri mari, mijlocii sau mici şi oricărui român întreprinzător şansa de a sta de vorbă cu statul pe un ton civilizat, de a găsi ascultare şi sprijin să-şi pună ideile în practică şi să contribuie la creşterea economiei. Am spus-o în campanie şi o mai spun şi acum: vrem să creăm condiţiile necesare pentru ca românii plecaţi în afara graniţelor să revină acasă. De aceea avem acum un Minister pentru Românii de Pretutindeni, care să ţină o legătură strânsă şi eficientă cu aceşti oameni şi să pună Executivul în contact real cu nevoile lor. Au fost oferite opt posturi în Guvern unor femei dedicate, profesioniste, care să pună în act prevederile programului de guvernare. Aşa cum am anunţat şi în campania electorală, am decis să oferim mai multe şanse femeilor în politică şi în exercitarea unor portofolii de mare responsabilitate. Am toată încrederea că toate aceste opt doamne ne vor demonstra din nou că politica românească are nevoie de femei în posturi cheie. Acest Guvern este un guvern al efortului şi al responsabilităţii. Este un guvern al îndrăznelii: îndrăzneala de a crede că România poate deveni o ţară în care drepturile fundamentale să fie respectate, o ţară prosperă, cu o democraţie consolidată, o ţară fără birocraţie şi fără umilinţe. Şi o să vă ofer, domnule prim-ministru desemnat, un exemplu mărunt, dar care în viaţa de zi cu zi ne-a oferit multe necazuri şi mult timp pierdut: folosirea ştampilei pe orice act administrativ. Ştiţi că s-a aprobat o ordonanţă de urgenţă, din timpul guvernării Ponta, prin care a fost eliminată obligativitatea folosirii ştampilei de către oamenii de afaceri, aceasta fiind, în opinia mea, simbolul maximal al birocratizării comuniste. Dar în instituţiile publice ştampila este încă obligatorie şi cred că ar fi un gest corect şi responsabil, dar mai ales practic şi pragmatic, dacă am duce acest demers până la capăt. Demaraţi procedurile necesare, domnule prim-ministru Grindeanu, şi veţi fi primul Guvern, iar noi primul Parlament în care nu se va mai folosi ştampila. Un pas mic, dar care poate genera un efect uriaş. Stimaţi colegi, În calitate de preşedinte al partidului care a câştigat alegerile, vă fac, la început de mandat, această propunere de a depăşi şi de a ieşi din paradigma conflictului politic. Pentru mine, România este a românilor, iar politica trebuie făcută pentru toţi românii, indiferent dacă este făcută de pe băncile puterii sau ale opoziţiei. Noi aşa am câştigat alegerile. Am făcut o campanie pentru români, nu împotriva adversarilor politici. Am avut un mesaj adresat pentru alegători, nu împotriva celorlalte partide. Am prezentat un program de guvernare pentru toţi românii, nu doar pentru propriii noştri simpatizanţi, iar votul dat de cetăţeni ne arată că aceasta este calea corectă în politică. Asta aşteaptă cetăţenii de la noi: să propunem soluţii, nu să ne certăm la nesfârşit între noi. Nu vă cer să susţineţi necondiţionat programul de guvernare al noului Guvern propus de coaliţia majoritară PSD-ALDE. Vă propun doar să ieşim din această paradigmă a războiului şi să judecăm măsurile propuse în acest program de guvernare din perspectiva cetăţenilor români, nu prin prisma confruntărilor politice. Partidul pe care îl conduc poartă o răspundere uriaşă pentru viitoarea guvernare şi nu fugim de ea. Este o răspundere pe măsura votului primit în alegeri din partea cetăţenilor. Vom vota şi vom susţine acest Guvern, dar vă asigur că vom urmări cu cea mai mare exigenţă actul de guvernare, pentru că noi purtăm răspunderea politică în faţa cetăţenilor. De asemenea, vă asigur că actul de guvernare nu se va face la partid, deciziile şi hotărârile de Guvern se vor semna în Palatul Victoria. Guvernul este puterea executivă şi este datoria prim-ministrului şi a echipei sale de a lua decizii pentru conducerea acestei ţări. Dar, în acelaşi timp, ca partide politice câştigătoare în alegeri, PSD şi ALDE au răspunderea, legitimitatea şi datoria faţă de români de a se asigura că acest Guvern transpune în realitate toate măsurile pe care noi le-am prezentat în campanii electorale şi pentru care am primit încrederea românilor. Aşadar, prim-ministrul şi miniştrii noului Guvern vor avea toată libertatea de acţiune şi de a lua decizii atâta timp cât vor urma cu tenacitate misiunea de a îndeplini ce este scris în acest program. Iar coaliţia de guvernare PSD-ALDE va urmări cu atenţie ca fiecare punct, fiecare rând din acest program să fie pus în practică. Acesta este mandatul pe care îl încredinţăm astăzi domnului prim-ministru desemnat şi echipei sale, iar PSD va vota acest Guvern. Dar vă asigur, domnule prim-ministru Sorin Grindeanu, că PSD va fi primul partid care va interveni dacă vă veţi abate de la programul de guvernare votat de oameni şi aprobat în Parlament. Vă mulţumesc.
			(Aplauze. Domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, revine la prezidiu.)
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor. Dau cuvântul acum doamnei Raluca Turcan, preşedinta PNL, din partea Grupului PNL, evident. Aveţi microfonul.
			Doamna Raluca Turcan: Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru desemnat, Doamnelor şi domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Stimaţi invitaţi, Componenţa acestui Guvern, susţinut de PSD, ALDE şi UDMR, este o palmă dată poporului român. Mulţi oameni de bună-credinţă au dat crezare promisiunilor PSD. Odată terminată campania electorală, PSD-ul îşi arată acum adevărata faţă - sfidătoare, din păcate. Nu mă refer doar la faptul că la multe propuneri din campanie PSD-ul deja a renunţat, însă lista Guvernului ne arată un PSD incapabil de modernizare, feudă personală a unui şef abuziv, care încearcă să exercite puterea în toată România fix după cum a exercitat-o la Teleorman. Ce altceva este dacă nu un uriaş abuz de încredere să dai senzaţia tuturor cetăţenilor, prin periple nesfârşite la toate televiziunile, că membrii Guvernului României nu valorează două parale şi că sunt, de fapt, interpuşii tăi, cărora le trimiţi în plic, de la partid ce decizii au de luat în ziua respectivă? La 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană asta este tot ce poate oferi PSD? Dacă mai existau persoane care se îndoiau de capacitatea PSD de a trage România înapoi, astăzi primesc dovada supremă a viziunii de tip feudal a domnului Dragnea şi a viziunii pe care acest partid o oferă României. Partidul Naţional Liberal consideră că România a depăşit de mult etapa acestui tip de guvernare. Lista Cabinetului arată incapacitatea cronică a PSD de a guverna în tip european. PSD efectiv nu poate înţelege că aspiraţiile cetăţenilor cu privire la exercitarea funcţiei publice sunt cu totul altele în acest moment al istoriei noastre. Oamenii caută eficienţă şi responsabilitate în guvernare, iar ei votează partide pentru exercitarea puterii în mod legitim şi transparent. Nimeni nu a votat ca deciziile guvernării să fie luate doar după ce se trece pe la partid pentru a lua aprobare de la domnul Dragnea. Nimeni nu a votat ca PSD, ALDE şi UDMR să facă amnistia corupţilor. Un guvern trebuie să fie al unei ţări. Acest Guvern nu va fi un Guvern al României, ci doar un guvern al domnului Dragnea. Şi niciodată guvernul personal al domnului Dragnea nu va putea fi transformat în guvernul european dorit de cetăţenii români la 100 de ani de la Marea Unire. Partidul Naţional Liberal nu va vota acest Guvern, despre care credem că are o viaţă scurtă, după cum o viaţă scurtă a avut şi imaginea cosmetizată a PSD din această campanie. Acest Guvern nu întruneşte standardele de competenţă, autonomie, transparenţă dorite de majoritatea cetăţenilor români în acest moment. Acest Guvern se va ocupa cu prioritate de satisfacerea intereselor domnului Dragnea, de scăparea hoţilor şi plagiatorilor. PSD a fost votat cu 18,5% din cei cu drept de vot. (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Însă niciun scor electoral nu ar da cuiva dreptul să încalce legea. Prin refuzul repetat de a infirma negocierile pe Legea amnistiei, domnul Dragnea a confirmat încă o dată faptul că amnistia a fost parte a pachetului de negociere între PSD, ALDE şi UDMR. Aveţi curajul, domnilor Dragnea şi Tăriceanu, să veniţi aici, la tribuna Parlamentului, şi să recunoaşteţi că aţi negociat amnistia faptelor de corupţie? Stimaţi membri ai Parlamentului, Acest Guvern - provizoriu - al domnilor Dragnea şi Tăriceanu pare construit să rezolve lucruri pentru persoane influente din cele două partide. Ministrul educaţiei nu a fost ales pentru modernizarea educaţiei naţionale, ci doar pentru a continua politicile învechite de conservare a găştilor din sistem, atât de dragi PSD, autorul moral al dezastrului din acest domeniu. Prezenţa domnului Meleşcanu în Guvernul României este sfidătoare şi ea reprezintă o palmă dată poporului personal de către domnul Tăriceanu. Cu această numire ne-am lămurit şi cu privire la ataşamentul real al domnului Tăriceanu faţă de drepturile fundamentale ale cetăţenilor. Drepturile sunt bune doar când ni se aplică nouă. Libertatea are valoare doar când ne priveşte pe noi. Alţii să stea la coadă şi să fie umiliţi pentru drepturile lor. Este o palmă pe obrazul poporului român să-l pui ministru de externe pe cel care a îndeplinit aceeaşi funcţie în Guvernul Văcăroiu şi care este coautor, în 2014, al celei mai sfidătoare încălcări a dreptului la vot al cetăţenilor români care trudesc în străinătate. (Aplauze.) Să nu se fi găsit oare o altă propunere de om format în democraţie? Sau domnul Tăriceanu are obligaţii foarte mari faţă de domnul Meleşcanu? Ar trebui să ştim şi noi care sunt acestea. Unde este interesul public în numirea domnului Meleşcanu? Nicăieri. Unde este interesul personal al domnului Tăriceanu? Peste tot. Doamnelor şi domnilor, Este crucial ca viitorul Guvern să dea un semnal de predictibilitate mediului de afaceri şi companiilor care doresc să facă investiţii în România. Facem un apel ca noul Guvern să lase în pace măsurile de relaxare fiscală intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2017, să nu umble la aceste măsuri. Ele au fost convenite prin înţelegere politică de partidele reprezentate în fostul Legislativ, inclusiv de către PSD. Îşi încalcă PSD propriul cuvânt? Va reîncepe guvernarea PSD prin a reintroduce taxe care fuseseră scoase, prin noi poveri fiscale, deşi au promis reducerea poverii? Mai dorim să atragem atenţia cu privire la un discurs extrem de nociv: companiile private au devenit, în retorica domnului Dragnea, duşmanii poporului. Este o politică periculoasă şi păguboasă pentru locurile de muncă din această ţară. La fel şi ONG-urile au devenit duşmanii poporului. Străinii sunt duşmanii poporului - teme pe care le-aţi vehiculat în campanie. Reveniţi-vă din excesele antioccidentale! România trebuie să dea un semnal de susţinere a capitalului românesc şi să anunţe măsuri prioritare pentru el, dar nu în opoziţie populistă cu capitalul internaţional, în speţă cu cel occidental. Dumneavoastră distrugeţi şi capitalul românesc, şi investiţiile occidentale cu populismul. Dumneavoastră sădiţi seminţele dezbinării între România şi aliaţii săi. Când aţi introdus taxa pe stâlp şi supraacciza pe benzină, nu v-aţi făcut niciun scrupul, nu mai aveaţi atâtea griji pentru preţul benzinei, care a crescut, deşi pe plan internaţional scădea din cauza cotaţiei petrolului. Atunci aţi atentat la buzunarele românilor cu pretextul că veţi face autostrăzi din banii colectaţi prin introducerea acestei accize. Ştiaţi prea bine că e o minciună. Niciun centimetru de autostradă nu a fost făcut din supraacciza la carburanţi. Doar preţul benzinei a crescut, ca să alimenteze pomenile electorale. Viziunea coaliţiei PSD-ALDE-UDMR este de populism fără nicio limită, politici economice fără nicio regulă. Lumea civilizată are reguli, are imperfecţiuni, multe dintre ele de schimbat, dar are un set de reguli clare după care funcţionează. Dumneavoastră doriţi să funcţionaţi ca într-un "no man’s land", ca în Estul Sălbatic, unde economia şi politica stau în pixul şi voinţa unui singur om. Nu puteţi face deodată scăderi de taxe, reduceri de impozite şi creşteri de salarii şi pensii. La un moment dat vine momentul adevărului. Şi vor suferi românii, nu dumneavoastră. Fie veţi creşte taxele, fie vă veţi împrumuta îndatorând la greu generaţiile viitoare, fie veţi arunca în aer deficitul mergând cu o maşină de mare viteză, nebună pe contrasens. Nu există altă cale! Nu aţi reinventat economia, nu aţi reinventat capitalismul şi nici măcar populismul nu l-aţi reinventat. Dar, da - este adevărat -, puteţi să-l duceţi la cote nebănuite. Care vor fi sursele financiare pentru asemenea promisiuni? Ne invocaţi mereu acel Fond Suveran de Investiţii şi Dezvoltare. Dar până va deveni operaţional, de unde bani? Este un truc arhicunoscut, să iei din avuţia naţională companii de stat profitabile, şi ce rezultă să nu mai figureze la buget şi să te încurce cu deficitele. Dar ca un asemenea mecanism uriaş atât de tentant să funcţioneze este nevoie ca Guvernul şi coaliţia de la putere să dea o şansă managerilor privaţi şi să nu se amestece politic, ceea ce este cel puţin improbabil, dat fiind faptul că avem de a face cu cea mai controlată politic echipă guvernamentală din ultimii 20 de ani. În funcţii cheie sunt oamenii domnului Dragnea, de la Teleorman. Unde vor fi miliardele în Fondul de Investiţii vor fi tot oamenii domnului Dragnea, din Teleorman. Noi dorim, sincer, să vă realizaţi promisiunile fără să compromiteţi economia şi fără să-i înşelaţi pe români. Poate aţi descoperit un perpetuum mobile al prosperităţii, o baghetă magică. Poate veţi primi Premiul Nobel pentru Economie, în 2018. Dar cum se face că, în urma guvernărilor PSD, săracii devin tot mai săraci? Diferenţele de venituri cresc şi diferenţele dintre regiunile sărace şi cele mai dezvoltate se adâncesc. Cum se face că pensionarii, despre care spuneţi mereu că aveţi grijă, au sărăcit în ultimii ani ai guvernării Ponta, că peste o treime din tinerii între 18 şi 24 de ani sunt săraci lipiţi, că familiile cu mai mulţi copii au dus-o mai greu? Este ultima evaluare a sărăciei realizată de Institutul Naţional de Statistică, exact pe perioada guvernării Ponta. Vorbim de cifre oficiale, nu vorbe goale. Nu aveţi alte reţete decât cele dintotdeauna ale PSD: să promiteţi în cascadă, fără număr, fără limită, înşelând dorinţa firească de mai bine a oamenilor. Doar că acum, trebuie să recunoaştem, promisiunile duc spre toate categoriile şi sunt mai bine sistematizate, au un calendar precis, o poleială în plus, culori mai frumoase în grafice, dar reţeta nu este alta. Asta a fost şi pe vremea lui Ponta şi a ieşit cum a ieşit. Sunt mai săraci exact aceia care aşteptau să le fie mai bine cu PSD. Aveţi altceva în plus? O reţetă secretă, fundamentată economic? Nu aveţi. Domnul Liviu Dragnea, într-o interpretare TV, bine studiată, se declara îndurerat că mai sunt doar două bănci româneşti. Dar, domnule Dragnea, cine a distrus sistemul bancar din România, cine a distrus Bancorex-ul, Bankcoop-ul? Nu cumva PDSR-ul? Domnule Dragnea, într-o interpretare, la fel de studiată, vorbeşte apăsat împotriva companiilor străine. Dar cine a vândut Petrom-ul, cu tot cu rezervele de petrol şi gaze? Nu cumva PSD-ul, urmaşul PDSR-ului? Domnul Dragnea, într-o altă interpretare, vorbeşte despre informatizarea şi eficientizarea relaţiei dintre stat şi cetăţean. Dar, domnule Dragnea, nu cumva un deputat al PSD, pe numele său Ghiţă Sebastian, a câştigat 90% din contractele de informatizare din această ţară? Tot domnul Dragnea face referire la modernizarea flotei TAROM, lucru pe care şi noi îl cerem de multă vreme, dar domnul Dragnea uită să spună, sistematic, că nu a existat un inamic mai mare pentru modernizarea TAROM ca fostul ministru PSD al transporturilor şi marilor proiecte, domnul Şova. Prin aceste exemple foarte precise am vrut doar să remarc falsul constant din discursul public al PSD. Cu asemenea preocupare faţă de minciună, din partea PSD şi ALDE, acest Guvern nu are cum să aducă vreun lucru bun românilor. Domnule Dragnea, Aveţi aceeaşi butaforie, mai bine închegată şi vopsită atrăgător de această dată, dar este aceeaşi. Este mai elaborată minciuna. Atât. Domnule prim-ministru Grindeanu, Dacă vom găsi căi de dialog în interes public ne vom bucura să putem contribui la îmbunătăţirea soluţiilor legislative, dar până când nu vă emancipaţi de sub tutela domnului Dragnea, nu putem să girăm în niciun fel acest Guvern. Partidul Naţional Liberal va monitoriza cum se realizează Programul de guvernare PSD - ALDE - UDMR şi vom face în fiecare săptămână un raport public pe această temă. Ne menţinem opinia că guvernarea este întemeiată pe o uriaşă fraudă de încredere şi, din păcate, lucrul acesta îl vede în fiecare zi o ţară întreagă. Oamenii nu au nicio vină. Ei îşi doresc şi merită să le fie mai bine. Numai că acest Guvern, în afară de propagandă, nu are ce să producă pentru cei mulţi. Vă mulţumesc. (Aplauze. Discuţii în sală.)
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Mulţumesc, doamna deputat. Are cuvântul, acum, din partea Grupurilor parlamentare ale USR, domnul Nicuşor Dan. Aveţi microfonul.
			Domnul Nicuşor Daniel Dan: Stimate doamne, stimaţi domni, Un nou Guvern ar fi trebuit să fie speranţa unui nou început pentru România.. Din păcate, nu vedem această speranţă nici în programul de guvernare şi nici în echipa pe care primul ministru ne-o propune. Speranţa unui nou început ar fi presupus şi o analiză onestă a unde suntem cu România. Nu am găsit această analiză. Ne-ar fi plăcut să citim în Programul de guvernare că în România se fură din banul public, ne-ar fi plăcut să citim în Programul de guvernare că în România există autorităţi care adesea dau acte ilegale şi abuzive, ne-ar fi plăcut să citim în Programul de guvernare că există în spaţiul universitar multă impostură, ne-ar fi plăcut să citim în Programul de guvernare că în domeniul sănătăţii există o uriaşă reţea de interese oculte şi ne-ar fi plăcut mai ales să citim în Programul de guvernare cum îşi propune acest Guvern să rezolve nişte probleme reale pe care românii le resimt. Am găsit, în schimb, în Programul de guvernare că guvernările PSD şi ALDE au adus prosperitate românilor. Mi-e teamă că ne uităm la alte Românii. Mi-e teamă că avem totuşi în România 8 milioane de oameni care trăiesc sub pragul de sărăcie. Mi-e teamă că peste 3 milioane de oameni au ales să părăsească România, ceea ce înseamnă că nici unii, nici alţii nu au găsit prosperitatea la care se referă programul de guvernare. În ceea ce priveşte programul economic pe care acest Guvern îl propune noi îl apreciem ca fiind falimentar. Pe de o parte, el vorbeşte de o creştere masivă a cheltuielilor, pe de altă parte, previziunile pe care le face asupra veniturilor, le apreciem a fi nerealiste. De fapt, ce se întâmplă cu acest program de guvernare? Modul în care el este structurat din punct de vedere economic nu poate să ducă decât la deficit, la îndatorare şi la inflaţie. De fapt, sub promisiunile din acest program de guvernare, care sună bine, dar sunt nesustenabile, se amanetează viitorul României şi se îndatorează generaţiile viitoare. Speranţa unui nou început ar fi trebuit întruchipată de oamenii pe care îi avem propuşi azi pentru funcţiile de miniştri. Tinerii care se uită azi la noi şi care se gândesc uneori dacă mai merită să rămână în România ar fi trebuit să găsească în oamenii care ne sunt propuşi ca miniştri modele de viaţă, ar fi vrut să vadă în criteriile cu care ei au fost aleşi onestitate şi competenţă. Şi ce văd ei dacă se uită la câteva din persoanele propuse? Văd că primul om care a fost demis pentru incompetenţă, după tragedia de la Colectiv, chiar de Guvernul Ponta, devine ministrul transporturilor. Văd că un... (Discuţii în sală.) Tineretului, tineretului, de asemenea. Văd că un primar acuzat pentru luare de mită şi spălare de bani devine ministrul muncii. Văd că o funcţionară, descoperită de ANI în conflict de interese, ajunge ministrul apelor şi pădurilor chiar în domeniul în care s-a manifestat acest conflict de interese. Văd un profesor care îşi pierde dreptul de a coordona doctorate, pentru că nu poate să-şi dovedească activitatea ştiinţifică, văd că o astfel de persoană devine ministrul sănătăţii. Poate mai grav, faptul că unul dintre coordonatorii marţii negre, o adevărată lovitură la adresa statului de drept, devine azi ministrul justiţiei mi se pare inacceptabil. (Discuţii în sală.) Nu ne putem aştepta decât ca acest domn să continue planul pe care presiunea populară l-a oprit la acel moment, planul de a scăpa politicienii de justiţie şi ne pare că interesul PSD de a câştiga aceste alegeri a fost tocmai de a scăpa membrii de braţul justiţiei. Speranţa unui nou început ar fi trebuit să fie - şi, cum multă lume a spus bine, unii ipocrit - o reconciliere naţională. Dar să numeşti ministrul afacerilor externe persoana care a împiedicat votul românilor din diaspora în 2014 este, din păcate, un afront la adresa acestor oameni şi o piedică în calea reconcilierii naţionale. Pe scurt - un rezumat -, ceea ce ni se propune azi este o repesedizare a României, cu tot ceea ce înseamnă pesedizare: subordonarea interesului public faţă de interese de partid, subordonarea funcţiei publice şi administraţiei faţă de interesul de partid, subordonarea competenţei faţă de obedienţa faţă de partid. USR va vota împotriva învestirii acestui Guvern. (Aplauze.)
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Urmează, la tribună, domnul deputat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. Aveţi cuvântul.
			Domnul Kelemen Hunor: Domnilor preşedinţi, Domnule prim-ministru desemnat, Doamnelor şi domnilor miniştri, Stimaţi invitaţi, Stimaţi colegi deputaţi şi senatori, După 27 de ani de la căderea dictaturii comuniste şi după 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană putem afirma, fără nicio exagerare, că societatea din România se află într-o criză profundă şi suferă tot mai mult, pe zi ce trece, de o lipsă acută de încredere. Nimeni nu mai are încredere în nimeni. Instituţiile statului, inclusiv cele de forţă, nu au încredere în propriii cetăţeni şi-i tratează permanent ca pe nişte suspecţi şi vinovaţi, fiind doar o chestiune de timp până când vor dovedi vinovăţia lor. Instituţiile de control îi tratează ca pe nişte hoţi, care parazitează statul, pe toţi cei care asigură sau ar trebui să asigure creşterea economică, crearea locurilor de muncă. Majoritatea nu are încredere în minorităţile etnice. De cele mai multe ori pune la îndoială loialitatea lor şi permanent vede un pericol în aceste comunităţi, un pericol care, de fapt, nu există. În aceste condiţii, nu trebuie să ne mirăm când constatăm că nici cetăţenii nu mai au încredere în stat, în instituţiile statului şi nu se simt în siguranţă în propria ţară. Ei văd permanent aplicarea dublei măsuri, lipsă de respect şi lipsă de solidaritate, aroganţă şi dispreţ. De 12 ani asistăm la distrugerea sistematică a încrederii în Parlament, în partide politice şi, din când în când, implicaţi în lupta politică mai lăsăm şi noi impresia că se poate construi statul de drept, democraţia parlamentară, de cele mai multe ori, renunţând la cele mai importante principii şi valori fundamentale. De foarte multe ori clasa politică a acceptat că deciziile politice pot fi luate în altă parte şi nu acolo unde le este locul, şi această situaţie va crea bunăstare socială şi siguranţă. Trebuie să spunem, de la acest microfon, că a fost o greşeală fundamentală. Domnule prim-ministru desemnat, Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, După alegerile din 11 decembrie suntem la un nou început. Avem noua şansă, poate ultima, să facem un efort uriaş şi să readucem încrederea în societatea din România. Noi, cei care am fost trimişi în Parlament, trebuie să facem primul pas. Politica pe care o facem aici, în anii care urmează, trebuie să fie exclusiv despre oameni şi pentru oameni, spre binele acestei societăţi. Avem obligaţia să arătăm că se poate face politică în mod onest, corect, fără minciuni şi ţinând cont de aşteptările, dorinţele şi nevoile comunităţilor locale. Avem datoria să redăm încrederea oamenilor în instituţia Parlamentului şi în actul politic. Avem obligaţia să readucem deciziile politice în Parlament. Trebuie să redăm Parlamentului greutatea şi rolul consacrat într-o societate democratică, atât în ceea ce priveşte procedura de legiferare, cât şi în ceea ce priveşte controlul Guvernului şi al instituţiilor de forţă. Coaliţia de guvernare PSD - ALDE are un rol esenţial şi o responsabilitate crucială. Dar şi celelalte partide sau formaţiuni politice vor avea rol important. În acest proces de recâştigare a încrederii, Uniunea Democrată Maghiară a semnat un protocol de colaborare parlamentară cu coaliţia de guvernare PSD - ALDE. Şi voi repeta pentru cei care nu ştiu sau nu vor să facă nuanţe: în acest proces de recâştigare a încrederii, UDMR a semnat un protocol de colaborare parlamentară cu coaliţia de guvernare PSD - ALDE, cu intenţia clar exprimată şi asumată de a contribui la acele schimbări fără de care nu va exista nici creştere economică, nici bunăstare, nici pace socială durabilă şi nici relaţii interetnice echilibrate. Aritmetic, se poate guverna fără noi. Gestul nostru este unul politic şi vom susţine acest parteneriat în Parlament, în măsura în care va exista din partea coaliţiei de guvernare PSD - ALDE o deschidere la un dialog sincer, corect şi o guvernare în folosul fiecărui om. Avem în faţa noastră un program de guvernare, în care regăsim multe elemente şi din programul nostru electoral. În acelaşi timp, acest program de guvernare lasă şi o marjă de manevră a coaliţiei de guvernare de a găsi cele mai bune soluţii economice şi de investiţii, ţinând cont de capacitatea noastră bugetară. Nu vom da un cec în alb Guvernului condus de Sorin Grindeanu, dar în noi veţi găsi un partener serios în acele demersuri şi în susţinerea acelor iniţiative, prin care veţi propune crearea locurilor de muncă şi, implicit, o creştere economică sustenabilă, deduceri fiscale familiilor cu mai mulţi copii, creşterea nivelului de trai, inclusiv printr-un sistem de salarizare mai echitabil pentru cei din sănătate, educaţie şi administraţia locală. Vom fi parteneri de încredere în toate demersurile care sunt legate de investiţii în infrastructură, în construirea autostrăzii Transilvania de Nord şi în celelalte autostrăzi şi drumuri expres, precum şi în dezvoltarea infrastructurii feroviare. Vom susţine demersurile Guvernului care propun finalizarea înscrierilor în cartea funciară şi, în acelaşi timp, prima înscriere să fie suportată din bugetul de stat. Vom susţine iniţiativele prin care agricultura, micii fermieri, crescătorii de animale şi industria alimentară va regăsi locul meritat în societate şi în economia naţională. Suntem convinşi că merită susţinută orice iniţiativă care va ţine cont de toate deciziile Curţii Constituţionale legate de Codul penal şi procedura penală, precum şi preluarea cât mai repede a Directivei Europene nr. 346 din 2016. La fel de importantă este stabilirea răspunderii magistraţilor, deoarece nici politicienii, nici magistraţi, nimeni nu este mai presus de lege. Pentru noi rămâne o preocupare importantă sistemul de învăţământ, aplicarea pe deplin a legii în vigoare, inclusiv respectarea dreptului la învăţământul în limba maternă pentru fiecare elev, dar şi o regândire a sistemului, în sensul de a asigura o pregătire competitivă şi şcoli profesionale bine gândite. Suntem convinşi că este nevoie de normalizarea relaţiilor interetnice, bazate pe respect reciproc şi aplicarea tuturor reglementărilor legale, inclusiv cele care sunt prevăzute în acordurile şi tratatele internaţionale semnate şi ratificate de către România şi care nu sunt respectate de ani de zile. În anii care au trecut, în mod artificial, s-a blocat procesul de restituire a bunurilor confiscate de statul comunist. Convingerea noastră este că restabilirea încrederii nu se poate realiza fără o relansare a procesului de restituire şi de despăgubire. Fără o descentralizare puternică, inclusiv descentralizarea resurselor financiare, nu vom avea comunităţi puternice, nu vom avea o societate puternică. De aceea, vom fi parteneri în toate demersurile legate de descentralizarea reală. Timpul acordat grupului nostru nu permite o analiză mai amplă, deci mă voi opri aici, dar nu înainte de a vă spune câteva cuvinte despre lista Cabinetului. Nu ascund faptul că, dacă am fi avut o altă procedură parlamentară, un vot pentru fiecare membru al Guvernului, am fi avut o abordare mai nuanţată. În aceste condiţii, responsabilitatea pentru funcţionarea Cabinetului şi pentru atitudinea miniştrilor, începând de astăzi este a premierului, pe de o parte, şi a liderilor coaliţiei de guvernare, pe de altă parte. Sunt de acord să facem o încercare de a ne orienta spre viitor, dar acest lucru nu înseamnă că ştergem din memoria noastră instituţională câteva declaraţii extrem de dure la adresa comunităţii maghiare, din partea unui viitor ministru. Vrem să contribuim la recâştigarea încrederii în societatea din România, fiindcă dorim să avem o ţară care va cunoaşte succesul economic şi social, o ţară în care fiecare om doreşte să trăiască în siguranţă şi să proiecteze un viitor pentru familia lui. În acest condiţii, vom vota lista Guvernului şi programul de guvernare, cu gândul la un parteneriat şi la o colaborare parlamentară în spiritul acordului politic semnat. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Mulţumesc, domnule preşedinte Kelemen Hunor. Îl invit la microfon pe domnul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu, copreşedinte ALDE. Vă rog.
			(Domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru desemnat, şi onoraţi miniştri desemnaţi, Preafericirea Voastră, Înalt Preasfinţia Voastră, Domnule preşedinte al Curţii Constituţionale, Excelenţele Voastre, membri ai Corpului Diplomatic, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Acum mai bine de patru ani eram împreună cu unii dintre dumneavoastră, cei prezenţi în sală, la învestirea Guvernului USL. În 2012 românii au dat un vot covârşitor, dar a fost un vot negativ, a fost un strigăt de disperare şi de patimă la adresa PDL-ului şi a preşedintelui de atunci. Astăzi, mă aflu în faţa dumneavoastră la un alt vot de învestire al Guvernului PSD şi ALDE. Şi acum avem o alegere la fel de clară a românilor, dar de data aceasta este vorba de un vot pozitiv, de un vot al speranţei. Desigur, pe 11 decembrie, românii au sancţionat acele partide care nu au înţeles că respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor nu este un moft. I-au sancţionat pe aceia care i-au jignit încercând să-i aburească cu promisiuni de dublare a salariilor. Înainte de toate, românii au votat cu speranţă în suflet, au votat pentru România pe care şi-o doresc, o ţară în care românii care muncesc ca ingineri, profesori, medici sau simple meserii să aibă venituri comparabile cu cele primite de cetăţenii din Uniunea Europeană pentru aceeaşi muncă, o ţară în care antreprenorii români care oferă slujbe şi ţin prin munca lor bugetul ţării, să fie trataţi cu respect şi sprijiniţi, nu consideraţi din start infractori, când sunt vizaţi de controale. În ultimii ani, românii şi-au dat seama că, dacă prezumţia de nevinovăţie nu se aplică în justiţie, este doar o problemă de timp până când va fi ignorată şi în acţiunile altor instituţii ale statului. Românii, aşadar, au votat pentru o ţară în care drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt respectate, o ţară în care deciziile majore sunt luate de liderii aleşi prin vot şi nu dictate din afară sau influenţate de instituţii de forţă. Să ştiţi că pe 11 decembrie românii au intrat în cabina de vot influenţaţi de avertismentul doamnei celebre prin inepţia şi cinismul declaraţiei: "Drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt un lux". Pe 11 decembrie românii au ţinut să spună că sunt gata să lupte pentru drepturile şi libertăţile lor. Românii nu vor o ţară condusă de marionete, dispuse să spună orice şi să închidă ochii la abuzuri pentru un loc călduţ, un salariu de vis la Bruxelles. Românii au votat şi pentru o ţară care are curajul să-şi susţină interesele în Uniunea Europeană. Au făcut-o, pentru că au simţit cum este să fii tratat ca cetăţean de mâna a doua al Uniunii Europene. Românii au votat şi pentru o Românie suverană, care îşi ghidează acţiunea politică pe baza interesului naţional. Aceste dorinţe ale românilor nu sunt facultative, ci sunt obligatorii. Nu există prosperitate economică fără respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi fără democraţie. Mai devreme sau mai târziu, nerespectarea acestora afectează economia şi viaţa fiecărui cetăţean şi mă tem că slăbirea capitalului autohton este un prim indicator al acestei axiome. Doamnelor şi domnilor, Avem pe umerii noştri o responsabilitate imensă dată de votul românilor. Ştiu că unii colegi se gândesc că votează astăzi Guvernul Grindeanu, îi urează succes şi apoi, fiecare îşi vede de treaba lui. Vă spun deschis şi o spun deschis colegilor mei, în primul rând, că nu mai merge aşa. Semnificaţia zilei de astăzi este mult mai mare decât a unui simplu vot de învestitură. Trebuie să revenim la logica instituţională impusă de Constituţie. Logica corectă de colaborare dintre cele două instituţii este aceea în care Parlamentul legiferează, iar Guvernul are rolul executiv, adică de a pune în aplicare cadrul legislativ şi a gestiona treburile curente ale ţării, în conformitate cu direcţiile stabilite de Parlament. De prea multe ori, în trecut, Guvernul, după cum ştiţi, a exercitat şi un rol legislativ. A fost în egală măsură însă şi vina Guvernului, dar şi a Parlamentelor care au acceptat această subordonare. De prea multe ori parlamentarii, din teamă sau din comoditate, nu şi-au exercitat rolul de control al instituţiilor care nu funcţionează în logica democratică. Cetăţenii, după cum ştiţi, nu aleg şefii instituţiilor de forţă. Este o vorbă pe care vreau s-o reamintesc şi de care trebuie să ţinem cont în viitor: serviciile cu serviciile, şi civilii cu civilii. Deciziile într-un stat democratic nu se iau nici împotriva instituţiilor de forţă, nici în favoarea instituţiilor de forţă, ci în afara influenţei lor. Rolul lor este să servească statul şi cetăţeanul, nu să devină centre de putere în afara oricărui cadru de control democratic. Nu aş vrea să ajungem în perioada în care aceste instituţii funcţionau după logica tovarăşului Stalin: "Nu există om nevinovat, există numai persoane de care nu ne-am ocupat îndeajuns." Aşadar, cred că prin propunerile de miniştri am arătat acest lucru într-o manieră foarte clară. La fel de important este să revizuim şi activitatea comisiilor parlamentare de control. Doamnelor şi domnilor, Pe 11 decembrie românii nu au votat nici pentru un premier şi nici pentru un anumit ministru. Pe 11 decembrie românii au votat pentru parlamentari şi partidele care să-i reprezinte în Parlament pe baza programelor sau ofertei politice. Vă spun deschis, a trecut mai puţin de o lună de când m-am uitat în ochii românilor şi le-am promis că mă voi lupta în Parlament pentru drepturile şi libertăţile lor. Le-am spus că voi lucra împreună cu partenerii din PSD, pentru ca ei să simtă beneficiile creşterii economice. Nu vreau să-i dezamăgesc. De aceea, ca preşedinte al Senatului, voi lucra alături de colegii din PSD şi ALDE şi cu toţi parlamentarii care împărtăşesc aceste principii. Ce înseamnă asta? Printre altele, presupune modificarea Codurilor penale pentru a le pune în conformitate cu deciziile Curţii Constituţionale, înseamnă reglementarea mult mai strictă a modului în care instituţiile de forţă pot asculta convorbirile cetăţenilor, înseamnă continuarea politicilor liberale în economie, cu legi prin care scădem taxe şi impozite şi facem un cadru legal mai clar şi mai prietenos pentru mediul de afaceri, înseamnă sprijinul pentru capitalul autohton, pentru întreprinzătorii români şi pentru produsele româneşti. Vreau ca România să se angajeze într-un nou proiect de ţară, prin care să facem din ţara noastră a şaptea putere economică a Uniunii Europene. În toate aceste demersuri sunt sigur că Executivul Grindeanu va fi un bun partener. Alături de cabinetul condus de Sorin Grindeanu se află o echipă unită şi puternică, formată din PSD şi ALDE. Vom lucra împreună în Parlament şi la Guvern pentru a confirma speranţele pe care românii şi le-au pus în noi. Doamnelor şi domnilor, Acum câteva zile, Preşedintele Iohannis respingea fără nicio motivaţie nominalizarea doamnei Sevil Shhaideh. Prin tot ce a spus şi a făcut după 11 decembrie, Preşedintele a ţinut să se prezinte ca un adversar al noii majorităţi PSD+ALDE. Totuşi, eu nu cred în bătălii politice purtate la câteva zile după alegeri. Bătăliile politice, sigur, îşi au rostul lor, dar în campanie electorală. După încheierea campaniei, când cetăţenii au decis, trebuie să existe o colaborare între instituţiile şi liderii aleşi democratic. Fac această declaraţie acum, de la această tribună, pentru că doresc să subliniez, consider esenţială colaborarea dintre Parlament, Guvern şi Preşedinte pentru îndeplinirea dezideratelor pentru care au votat românii. Dar atunci când Preşedintele ignoră încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, el are datoria să vorbească, chiar dacă asta înseamnă să le dea dreptate celor pe care îi consideră adversari, sau să tragă un semnal de alarmă pentru instituţiile de forţă. Atunci când se comit abuzuri împotriva cetăţenilor, Preşedintele nu poate să închidă ochii. Şi dacă, Doamne fereşte, vom mai auzi pe vreun reprezentant al unei instituţii din România care să spună că drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt un lux, mă aştept ca Preşedintele să sancţioneze astfel de declaraţii. Eu, cu siguranţă, o voi face. Există multe zone de colaborare între Parlament, Guvern şi Preşedinţie şi vreau să atrag atenţia asupra a cel puţin uneia, şi anume domeniul de politică externă. Parlamentul şi Preşedinţia împart, alături de Guvern, responsabilitatea pentru politica externă a României. Din acest punct de vedere, este timpul ca România să renunţe la politica "capului plecat, sabia nu-l taie", mai ales în relaţia cu partenerii din Uniunea Europeană. Este un deziderat pentru atingerea căruia este necesar un dialog intens între Preşedinte, Parlament şi Guvern. Doamnelor şi domnilor, Înainte de toate, votul de astăzi trebuie să reprezinte un nou început pentru români. Le mulţumesc şi astăzi, de la tribuna Parlamentului, românilor care au făcut posibilă această zi a schimbării. Cetăţenii şi-au spus cuvântul pe 11 decembrie. Vreau să cred că, începând de astăzi, vor veni zile mai bune pentru democraţia noastră, cu mai multă bunăstare pentru toţi românii. Vă mulţumesc.
			(Aplauze. Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, revine la prezidiu).
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte Tăriceanu. Îl invit la microfon pe reprezentantul Grupului parlamentar al PMP, domnul Valeriu Steriu.
			Domnul Valeriu-Andrei Steriu: Domnilor preşedinţi. Preafericirea Voastră, Înalt Preasfinţia Voastră, Domnule prim-ministru desemnat, Doamnelor şi domnilor, Dacă dorim o Românie normală, aşa cum a afirmat domnul prim-ministru desemnat, ne trebuie un discurs mai lung decât patru minute pentru un program de guvernare pentru patru ani. Oricum, văd mai degrabă un program ce necesită o rectificare pentru patru luni, probabil. De aceea, doamnelor şi domnilor miniştri desemnaţi, nu vă instalaţi prea confortabil, în patru luni, sigur va fi o rectificare. După ce a fost pus la dispoziţie Programul de guvernare, aseară târziu, la ora 17.00, ne-am lămurit repede şi probabil că şi miniştrii s-au lămurit repede, deoarece şi dânşii par a fi avut acces abia aseară la acest program, motiv pentru care au fost protejaţi în comisii. 30 de minute de audiere într-o comisie ... Nu am mai văzut în Parlamentul României doar 30 de minute, şi acest lucru este un abuz împotriva democraţiei, nu-l întâlnim într-o ţară normală. Programul de guvernare este un exerciţiu de imagine. Se iau dorinţele românilor, se ambalează frumos în câteva idei, se scriu în PowerPoint, se transmit comunicatorilor în campanie pentru a merge pe televiziuni, pentru a-l recita frumos şi se culeg apoi voturile românilor păcăliţi. Dar ca şi acum patru ani, trebuie să livrezi şi după preluarea guvernării. Şi acum patru ani se promitea Comarnic-Braşov, şi astăzi acest drum se parcurge în patru ore. Programul a fost creat strict pentru atragerea de votanţi. Este prima dată când se promit creşteri de pensii şi ajutoare sociale, scăzând în acelaşi timp fiscalitatea, taxele şi impozitele. Viziunea programului, aşa cum este enunţată la început, şi care prioritizează resursa umană, arată prioritatea educaţiei, dar în capitolul "Politici în domeniul educaţiei" nu este menţionată nicio cifră şi niciun termen. "Educaţia este tot ceea ce vezi şi ceea ce auzi". Se începe cu un citat al lui Nicolae Iorga la început, dar nu găsim absolut nimic despre plagiate sau despre analiza acestora. Dezvoltarea infrastructurii cuprinde termene evazive, finanţări puţin probabile. Politica de apărare şi securitatea naţională, comunicaţiile, afacerile interne, politica externă, nicio cifră, nicio ţintă, niciun termen, doar obiective generale. Sistemul de sănătate iarăşi îl reformăm, dar nu se vorbeşte absolut deloc despre creşterea natalităţii. La sport aceleaşi vorbe exact ca acum patru ani. Şi apoi iarăşi ne facem de râs la olimpiade şi la campionatele mondiale. Capitolul de justiţie. În cele cinci pagini prezentate lipseşte un singur domeniu - continuarea luptei anticorupţie. Oare a fost eliminat sau este doar o eroare? La agricultură nu se menţionează nimic despre vânzarea terenurilor agricole către străini. Investim în irigaţii, facem două produse menţionate ca fiind deficitare: tomate şi carne de porc, atât. Iar aceste măsuri sunt în final, până la urmă, tot pentru fermierii străini din România. Lipsa cadastrului până în 2018 face imposibilă menţinerea plăţilor directe în 2019. Cadastrarea este prevăzută în acest program să se încheie în 2020, deci un an, probabil, nu mai finanţăm agricultura. Programul de guvernare cuprindea iniţial un capitol de mediu, ape şi păduri care, probabil, zilele trecute n-a mai fost spart, ca şi ministerul, în două părţi. Zilele trecute s-a mai inventat un minister, deci aşa cum nu mai găsim nicăieri în Europa. Fondul Suveran de Investiţii este, probabil, o nostalgie după FPS-ul anilor ’90, care a adus, într-adevăr, multă bucurie unor pesedişti. Cred că şi acest fond va avea o clientelă politică, probabil, plătită cu foarte mulţi bani. Nu avem nimic despre combaterea sărăciei, nimic despre inflaţie, nimic despre curs de schimb, nimic despre trecerea la euro. În rest, enunţuri vagi şi exerciţiu de imagine. Partidul Mişcarea Populară nu va vota pentru acest program de guvernare. Guvernul propus nu este un guvern cu personalitate, nu are expertiză şi va împinge România înapoi. Programul de guvernare este populist, mai populist chiar şi decât programul anterior de guvernare al Guvernului Ponta şi va arunca în aer deficitul bugetar al României. Vrem o Românie normală, dar este normal ca vicepremier să fie premierul respins? Despre miniştrii propuşi, fie sunt fără experienţă, fie au prea multă experienţă. Deci, pe medie, stă bine. Acesta este, probabil, motivul pentru care s-au repartizat cele 30 de minute pentru audieri, cel mai redus timp, cum spuneam. Lipsesc miniştri din cabinetul anterior al PSD-ului, cu o mică excepţie. Fie au fost atât de buni, încât singurul care se regăseşte este actualul prim-ministru propus, fie nu au performat. Fostul prim-ministru interimar şi un bun ministru al învăţământului, Sorin Cîmpeanu, nu a mai avut loc între noii miniştri propuşi. Avem, în schimb, un ministru al apărării care nu a făcut armata, dar a lucrat în ultimii ani la Agenţia de Plăţi pentru Agricultură sau un ministru al diasporei care nu a putut răspunde la nicio întrebare în comisii şi un ministru al transporturilor care nu promite niciun kilometru de autostradă. Este normal? Moldova a fost utilă, probabil, doar pentru a da voturi, pentru că miniştrii nu au fost puşi din Moldova, iar aceştia au venit doar din Bucureşti, din Giurgiu, din Teleorman sau Dolj. Clujul sau Iaşiul sunt oraşe care au interdicţie de a pune miniştri. Partidul Mişcarea Populară nu votează acest Guvern. Mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Mulţumesc domnului deputat Steriu. Nu ştiu dacă aţi observat, în spiritul invitaţiei la dialog şi la colaborare, eu nu v-am sesizat că s-a terminat timpul. Dacă mai aveaţi de spus, era libertate maximă, pentru că eu am hotărât să las 25 de minute din timpul PSD-ului pentru oricare grup parlamentar care, sigur, are ceva să spună. Dacă mai doriţi, puteţi să continuaţi. (Aplauze.) Îl invit la microfon pe domnul Varujan Pambuccian, din partea Grupului minorităţilor naţionale.
			Domnul Varujan Pambuccian: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota pentru învestitura acestui Guvern. (Aplauze.) Iniţial... Iniţial, voiam să mă opresc aici. După... În prima parte a discursului primului ministru desemnat, vreau să vă spun că ideea reducerii taxelor şi impozitelor mi-a sunat, ca libertarian, foarte bine. Eu însumi am făcut aşa ceva în 2001 şi lucrul acesta... Atunci, îmi aduc aminte că întrebarea era: cine a mai făcut aşa ceva? Este o întrebare tâmpită. Răspunsul era simplu: nimeni. Şi rezultatul a fost peste lucrurile pe care le estimam atunci. De data asta vorbim de o reducere a fiscalităţii la o scară mare însă. Şi aici există două pericole pe care sper că le-aţi luat în calcul. Primul este momentul iniţial, lunile imediat următoare care trebuie provizionate cu foarte mare grijă, pentru că atunci urmează o scădere bruscă a veniturilor, după care sunt convins că vom asista la o creştere. Şi am în minte modelul unui lucru care s-a întâmplat deja în Industria tehnologiei informaţiei. Al doilea lucru ţine de ţinerea sub control a inflaţiei care va fi produsă de o asemenea măsură. Dacă aveţi mecanismele gândite - sigur, cât de cât, că nu ai cum să le ai puse la punct peste o realitate care urmează -, dacă aveţi mecanismele gândite pentru lucrurile acestea două, sunt sigur că măsura aceasta va avea succes şi că ar fi prima dată când vom asista la implementarea la scară mai mare, nu spun la scară mare, ci mai mare a unei politici libertariene într-o ţară europeană. Ceea ce, repet, pe mine personal mă încântă. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc, domnule deputat. În final, dacă doreşte, are cuvântul domnul premier desemnat, domnul Sorin Mihai Grindeanu.
			Domnul Sorin Mihai Grindeanu: Vă mulţumesc. Am să fiu foarte scurt. Toate observaţiile pe care le-aţi transmis... În primul rând, mulţumesc vorbitorilor, indiferent de partidele politice din care faceţi parte. Mi-am notat absolut toate observaţiile. Aşa cum am spus în prima mea intervenţie, sunt un om al dialogului şi doresc să rămân în acest mod în continuare. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Vă reamintesc că în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (3) din Constituţie, ale art. 46, ale art. 51 alin. (7) şi art. 88 din Regulamentul activităţilor comune, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, aprobă prin vot, printr-un singur vot, programul şi întreaga listă a Guvernului şi acordă încredere Guvernului, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Totodată, vă reamintesc prevederile art. 48 din Regulamentul activităţilor comune referitoare la votul secret cu bile. Fiecare deputat şi senator primeşte de la chestori câte două bile, una albă şi una neagră şi le introduce în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot "pentru"acordarea încrederii Guvernului. Bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot "contra"acordării încrederii Guvernului. Domnii chestori Mircea Drăghici şi Alexandru Pereş sunt rugaţi să-şi ocupe locurile destinate pentru înmânarea bilelor. O să începem votarea. Dau cuvântul domnului deputat Marcel Ciolacu, secretar al Camerei Deputaţilor, pentru citirea listei deputaţilor şi senatorilor, cu rugămintea către toţi parlamentarii să răspundă "prezent" atunci când numele lor este auzit. O să începem cu Senatul. (Discuţii la prezidiu.)
			Domnul Ion Marcel Vela: Alexandrescu Vlad-Tudor Începem cu Senatul. Andronescu Ecaterina prezentă Arcan Emilia prezentă Arcaş Viorel
			Domnul Viorel Arcaş (din sală): Prezent.
			Domnul Ion Marcel Vela: Prezent. Avram Nicolae prezent Baciu Gheorghe prezent Badea Viorel-Riceard absent Bădălău Niculae prezent Bădulescu Dorin-Valeriu prezent Băsescu Traian absent Benea Adrian-Dragoş absent E prezent Băsescu? Bodog Florian-Dorel Botnariu Emanuel-Gabriel Botnariu este? Păi, spune-mi. Brăiloiu Tit-Liviu
			Domnul Tit-Liviu Brăiloiu (din sală): Prezent.
			Domnul Ion Marcel Vela: Breaz Valer-Daniel prezent Bulacu Romulus absent Butunoi Ionel-Daniel Cadariu Constantin-Daniel Caracota Iancu Cazan Mircea-Vasile
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu (de la prezidiu): Marcel, strigă-mă şi pe mine şi pune-mă prezent...
			Domnul Ion Marcel Vela: Da, da. Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent Cazanciuc Robert-Marius Cârciumaru Florin Vă rog să spuneţi "prezent"cei care sunteţi în sală, da? Chirteş Ioan-Cristian prezent Chiţac Vergil prezent Cîţu Florin-Vasile prezent Coliban Allen Corlăţean Titus Costoiu Mihnea-Cosmin Covaciu Severica-Rodica absentă Craioveanu Elena-Lavinia prezentă Creţu Gabriela prezentă Cristina Ioan prezent Császár Károly Zsolt prezent Cseke Attila-Zoltan prezent Dan Carmen Daniela Vă rog să votaţi, doamna ministru! Dănăilă Leon prezent Deneş Ioan prezent Derzsi Ákos Din sală: Este. Este, este.
			Domnul Ion Marcel Vela: Diaconescu Renică prezent Diaconu Adrian-Nicolae prezent Dinică Silvia-Monica prezentă Dinu Nicoleta-Ramona prezentă Dircă George-Edward absent Dogariu Eugen prezent Dumitrescu Cristian-Sorin
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu (din sală): Prezent.
			Domnul Ion Marcel Vela: Prezent. Dumitrescu Iulian absent Dunca Marius-Alexandru
			Domnul Marius-Alexandru Dunca (din sală): Prezent.
			Domnul Ion Marcel Vela: Fălcoi Nicu prezent Vreţi să votaţi? Vreţi să votaţi? Federovici Doina-Elena prezentă Fejér László-Ődőn prezent Fenechiu Cătălin-Daniel absent Fifor Mihai-Viorel prezent Filipescu Răducu-George prezent Ganea Ion prezent Ghica Cristian absent Gorghiu Alina-Ştefania absentă Goţiu Remus Mihai prezent Hadârcă Ion prezent Hărău Eleonora-Carmen prezentă Ilea Vasile
			Domnul Vasile Ilea (din sală): Prezent.
			Domnul Ion Marcel Vela: Păi, spune domn’le. Păi, spune tare. Ilie Viorel prezent Ionaşcu Gabi prezent Iordache Virginel prezent Iriza Scarlat prezent László Attila prezent
			Domnul Cristian Ghica (din sală): Scuzaţi-mă, domnule secretar. Ghica. Sunt prezent, dar eram în capătul sălii, când am auzit... când am ajuns, am luat...
			Domnul Ion Marcel Vela: Ok. Leş Gabriel-Beniamin prezent Lungu Dan prezent Lungu Vasile-Cristian absent Lupu Victorel prezent Manda Iulian-Claudiu prezent Manoliu Dan prezent Marciu Ovidiu-Cristian-Dan prezent Marin Gheorghe prezent Marin Nicolae
			Domnul Nicolae Marin (din sală): Prezent.
			Domnul Ion Marcel Vela: Prezent. Marussi George-Nicolae prezent Matei Constantin-Bogdan prezent Mazilu Liviu-Lucian prezent Meleşcanu Teodor-Viorel prezent Mihail Radu-Mihai prezent Mihu Ştefan prezent Mirea Siminica absentă Moga Nicolae prezent Nicoară Marius-Petre prezent Nicolae Şerban Din sală: Este.
			Domnul Ion Marcel Vela: Este. La vot, domnule... Niţă Ilie prezent Novák Csaba-Zoltán prezent Oprea Mario-Ovidiu
			Domnul Mario-Ovidiu Oprea (din sală): Prezent.
			Domnul Ion Marcel Vela: Oprea Ştefan-Radu Orţan Ovidiu-Florin prezent Pavel Marian
			Domnul Marian Pavel (din sală): Prezent.
			Domnul Ion Marcel Vela: Paţurcă Roxana-Natalia prezentă Pauliuc Nicoleta prezentă Pănescu Doru-Adrian prezent Pereş Alexandru prezent Pintea Sorina Pîrvulescu Eugen prezent Pop Gheorghe prezent Popa Cornel absent Popa Ion prezent Preda Radu-Cosmin prezent Presadă Florina-Raluca Resmeriţă Cornel-Cristian
			Domnul Cornel-Cristian Resmeriţă (din sală): Prezent.
			Domnul Ion Marcel Vela: Romaşcanu Lucian
			Domnul Lucian Romaşcanu (din sală): Prezent.
			Domnul Ion Marcel Vela: Rotaru Ion
			Domnul Ion Rotaru (din sală): Aici.
			Domnul Ion Marcel Vela: Ruse Mihai Salan Viorel Savin Emanoil
			Domnul Lucian Romaşcanu (din sală): Romaşcanu este prezent, da?
			Domnul Ion Marcel Vela: Da, prezent. Dar Savin Emanoil este? Absent. Sbîrnea Liliana prezentă Scântei Laura-Iuliana absentă Sibinescu Ionuţ Unde e? Sibinescu este prezent?
			Domnul Ionuţ Sibinescu (din sală): Prezent.
			Domnul Ion Marcel Vela: Silistru Doina Simionca Ioan prezent Smarandache Miron-Alexandru prezent Soporan Aurel-Horea prezent Stan Ioan absent Stănescu Paul prezent Stângă George-Cătălin prezent Stocheci Cristina-Mariana Mariana, spune, dragă! Şoptică Costel Talpoş Ioan-Iustin prezent Tánczos Barna
			Domnul Tánczos Barna (din sală): Aici, aici.
			Domnul Ion Marcel Vela: Prezent. Teodorovici Eugen-Orlando prezent Toma Cătălin Dumitru prezent Toma Vasilică prezent Trufin Lucian prezent Turos Lóránd
			Domnul Turos Lóránd (din sală): Prezent.
			Domnul Ion Marcel Vela: Stai, stai, stai. Prezent. Stai un pic. Ţapu Nazare Eugen prezent Ţuţuianu Adrian prezent Valeca Şerban-Constantin prezent Vela Ion Marcel prezent Verestóy Attila
			Domnul Verestóy Attila (din sală): Prezent.
			Domnul Ion Marcel Vela: Prezent. Vulpescu Ioan prezent Wiener Adrian Unde esti? Prezent. Zamfir Daniel-Cătălin absent (Discuţii în sală.) Imediat, vă strig acum. Chisăliţă Ioan-Narcis
			Domnul Ioan-Narcis Chisăliţă (din sală): Prezent.
			Domnul Ion Marcel Vela: Eşti prezent, dar la urmă votăm, da? Reiau citirea colegilor care nu au fost în sală. Alexandrescu Vlad-Tudor absent Badea Viorel-Riceard prezent Băsescu Traian Din sală: Alexandrescu a fost şi a şi votat.
			Domnul Ion Marcel Vela: Pai, dacă n-a zis. Din sală: A fost şi a şi votat. Primul.
			Domnul Ion Marcel Vela: Benea Adrian-Dragoş
			Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu (din sală): Am fost şi am şi votat.
			Domnul Ion Marcel Vela: Dar nu aţi spus "prezent". Acum v-am trecut prezent. Bulacu Romulus Absent. Coliban Allen absent Covaciu Severica-Rodica A votat? Dumitrescu Iulian absent Gorghiu Alina-Ştefania absentă Mirea Siminica absentă Popa Cornel absent Savin Emanoil absent Scântei Laura-Iuliana absentă Şoptică Costel prezent Zamfir Daniel-Cătălin absent (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Te-am trecut, da. Da, te-am trecut prezent. (Discuţii în sală.)
			Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Continuăm cu procedura de vot de la Camera Deputaţilor. Deoarece suntem senatori şi deputaţi - şi foarte mulţi dintre noi, cunoscuţi -, cred că ne ştim ordinea când ne vine..., în ordine alfabetică, şi ne putem apropia..., măcar o mână ridicată. Abu-Amra Lavinia-Corina prezentă Achiţei Vasile-Cristian prezent Adnagi Slavoliub prezent Alexe Costel prezent Ambrus Izabella-Agnes prezentă Anastase Roberta Alma absentă Andrei Alexandru-Ioan prezent Andronache Gabriel prezent Andruşcă Dănuţ prezent Antal István-János prezent Anton Anton prezent Apjok Norbert prezent Ardelean Ben-Oni prezent Avram Constantin prezent Axinte Vasile prezent Babuş Radu prezent Badea Leonardo prezent Balan Ioan absent Balint Liviu-Ioan prezent Banias Mircea Marius prezent Barna Ilie Dan prezent Băişanu Ştefan-Alexandru prezent Bălănescu Alexandru prezent Bănicioiu Nicolae prezent Bârlădeanu Dragoş-Petruţ prezent Bejinariu Eugen prezent Bende Sándor prezent Benedek Zacharie prezent Benga Tudor-Vlad prezent Benkő Erika prezentă Bica Dănuţ prezent Bichineţ Corneliu prezent Birchall Ana prezentă Biró Rozália-Ibolya prezentă Biro Zsolt-Istvan (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Nu sunt de la Senat. (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Păi, nu, scrieţi-vă acolo şi vorbiţi cu secretarul de la Senat. Eu sunt... Uitaţi-l sus! Bîzgan-Gayral Oana-Mioara prezentă Boboc Tudoriţa-Rodica prezentă Boboc Valentin Gabriel prezent Bode Lucian Nicolae prezent Bodea Marius absent Bogaciu Alexandra-Corina prezentă Bogdan Gheorghe-Dănuţ prezent Bontea Vlad prezent Boroianu Aurel-Robert prezent Borza Remus-Adrian prezent Bota Marius Sorin-Ovidiu prezent Botez Mihai-Cătălin prezent Bozianu Nicoleta-Cătălina Bozianu Nicoleta de la PMP! Prezentă. Bran Ioana prezentă Bucura-Oprescu Simona prezentă Budăi Marius-Constantin prezent Buican Cristian prezent Buicu Corneliu-Florin prezent Bulai Iulian Era prezent. Bulai Iulian! Bulai Iulian de la USR! Absent. Bumb Sorin-Ioan prezent Burciu Cristina prezentă Calista Mara-Daniela prezentă Calotă Florică Ică prezent Căciulă Aurel Călin Ion prezent Căprar Dorel-Gheorghe prezent Căruceru Aida-Cristina prezentă Cătăniciu Steluţa-Gustica prezentă Cherecheş Florica prezentă Cherecheş Viorica prezentă Chichirău Cosette-Paula prezentă Chiriac Viorel prezent Chiriţă Dumitru prezent Ciocan Dan prezent Ciofu Tamara-Dorina prezentă Ciolacu Ion-Marcel prezent Ciuhodaru Tudor prezent Cîmpeanu Sorin Mihai Era prezent domnul ministru... Prezent. Cîtea Vasile prezent Cobuz Maricela prezentă Cocoş Vasile prezent Codreanu Constantin prezent Coliu Doru-Petrişor prezent Constantin Daniel prezent Coste... (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Sunteţi prezent, domnule ministru. Coste Marina-Adelina absentă Costescu Manuel prezent Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent Cristache Cătălin prezent Csép Éva-Andrea prezentă Csokany Petronela-Mihaela prezentă Csoma Botond prezent Cuc Alexandru-Răzvan prezent Cucşa Marian-Gheorghe prezent Culeafă Mihai prezent Cupă Ion era prezent Cupşa Ioan prezent Dan Nicuşor Daniel prezent Dehelean Silviu prezent Dinu Cristina-Elena prezentă Dîrzu Ioan prezent Dobra Călin-Ionel prezent Dobre Mircea-Titus prezent Dobre Victor Paul Absent..., mi se pare. Dobrică Ionela Viorela prezentă Dobrovici-Bacalbaşa Nicolae prezent Dobrovie Matei-Adrian era prezent Dohotaru Adrian-Octavian prezent Dragnea Nicolae-Liviu prezent Drăghici Mircea-Gheorghe prezent Drulă Cătălin prezent Dumitrache Ileana Cristina Era... Dumitrache Cristina!
			Doamna Ileana Cristina Dumitrache (din sală): Prezent!
			Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Prezentă. Dunava Costel Neculai prezent Durbacă Eugen prezent Duruş Vlad-Emanuel prezent Erdei Dolóczki István prezent Farago Petru prezent Fădor Angelica prezentă Firczak Iulius Marian prezent Florea Damian Florea Damian! Era prezent. Florea Oana-Consuela prezentă Floroiu Ionel Furic Iarco prezent Furtună Mirela prezentă Ganţ Ovidiu Victor prezent Gavrilă Camelia prezentă Gavrilescu Graţiela Leocadia prezentă Gavriliţă Bianca-Miruna prezentă Găină Mihăiţă prezent Gâdea Adrian-Ionuţ prezent Georgescu Nicolae prezent Gerea Andrei Dominic prezent Gheorghe Andrei Daniel prezent Gheorghe Tinel prezent Gheorghiu Bogdan prezent Ghera Giureci-Slobodan prezent Ghilea Găvrilă prezent Ghinea Cristian prezent Giugea Nicolae prezent Goga Octavian Goga Octavian, PMP! Prezent. Grosaru Andi-Gabriel prezent Gudu Vasile prezent Halici Nicuşor prezent Havrici Emanuel-Iuliu prezent Heiuş Lucian-Ovidiu prezent Din sală: Mohaci a fost?
			Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Suntem la "g". Din sală: A, "g". Scuză-mă!
			Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Dar treceţi aici, dacă vreţi... Holban Georgeta-Carmen prezentă Huncă Mihaela prezentă Huţucă Bogdan-Iulian prezent Iacomi Iulian prezent, mulţumesc Iancu Iulian prezent Iancu Marius-Ionel prezent Ibram Iusein prezent Iftimie Neculai prezent Ignat Miron prezent Ilişanu Claudiu-Augustin prezent Intotero Natalia-Elena prezentă Ion Stelian-Cristian E prezent, nu?! Din sală: E prezent, da.
			Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Ionescu George prezent Ioniţă Antoneta prezentă Iordache Florin prezent Itu Cornel prezent Iurişniţi Cristina-Ionela prezentă Jivan Luminiţa-Maria Jivan Luminiţa! Jivan Luminiţa-Maria! Kelemen Hunor prezent Korodi Attila prezent Kulcsár-Terza József-György prezent Lazăr Sorin prezent Leoreanu Laurenţiu-Dan prezent Longher Victoria prezentă Lovin Dumitru prezent Luca Andaluzia prezentă Lungu Tudoriţa prezentă Lupaşcu Costel prezent Lupescu Dumitru prezent Macovei Silviu Nicu prezent Magyar Loránd-Bálint prezent Manole Petre-Florin prezent Mareş Mara prezentă Marica Petru-Sorin prezent Márton Árpád-Francisc prezent Matei Călin-Vasile-Andrei prezent Mărgărit Mitică-Marius prezent Meiroşu Marilena-Emilia prezentă Mihalescul Dumitru prezent Mînzatu Roxana prezentă Moagher Laura-Mihaela prezentă Mocanu Adrian prezent Mocioalcă Ion prezent Mohaci Mihai Mohaci Mihai! Domnu’ lider! Moldovan Carmen Ileana prezentă Moldovan Sorin-Dan Moldovan Sorin-Dan! Este sau nu? Nu aveţi lider de grup?! Moşteanu Liviu-Ionuţ prezent Movilă Petru prezent Munteanu Ioan prezent Muşoiu Ştefan prezent Mohaci Mihai, prezent. Nasra Gabriel-Horia prezent Năsui Claudiu-Iulius-Gavril prezent Neagu Nicolae prezent Neaţă Eugen prezent Nechifor Cătălin-Ioan prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolae Andrei prezent Nicolăescu Gheorghe-Eugen absent Nicolicea Eugen prezent Nistor Laurenţiu prezent Niţă Mihai prezent Niţă Nicu prezent Nosa Iuliu era prezent Olar Corneliu prezent Olteanu Daniel prezent Oprea Dumitru Oprea Dumitru! Oprea Dumitru! Este? Prezent. Oprişcan Mihai Doru prezent Oros Nechita-Adrian prezent Oteşanu Daniela prezentă Palăr Ionel prezent Pambuccian Varujan prezent Pană Adriana-Doina prezentă Paraschiv Rodica prezentă Paşcan Emil-Marius Paşcan Emil! Paşcan Emil! Pau Radu-Adrian prezent Păle Dănuţ prezent Petcu Toma-Florin prezent Petrea Gabriel prezent Petreţchi Nicolae-Miroslav prezent Petric Octavian prezent Peţa Eliza-Mădălina Peţa Eliza! Mai luăm o dată. Pirtea Marilen-Gabriel Pirtea Mariel-Gabriel! E la înmormântare. Absent. Pistru-Popa Eusebiu-Manea este prezent Pleşoianu Liviu Ioan Adrian prezent Plumb Rovana prezentă Ponta Victor-Viorel prezent Peţa Eliza-Mădălina, prezentă. Scuze! Pop Andrei prezent Pop Georgian prezent Pop Rareş-Tudor prezent Popa Florin prezent Popa Mihai Valentin prezent Popa Ştefan-Ovidiu prezent Popescu Mariana-Venera Parcă era. De la minorităţi, Popescu Mariana-Venera! Prezentă. Popescu Pavel prezent Popescu Virgil-Daniel absent Preda Cezar-Florin prezent Predoiu Marian-Cătălin absent Presură Alexandra prezentă Prisnel Adrian-Claudiu prezent Prişcă Răzvan Sorin prezent Prună Cristina-Mădălina prezentă Radu Nicolaie-Sebastian-Valentin prezent Raeţchi Ovidiu Alexandru absent Răcuci Claudiu-Vasile prezent Rădulescu Alexandru prezent Rădulescu Cătălin-Marian prezent Rădulescu Dan-Răzvan prezent Rodeanu Bogdan-Ionel prezent Roman Florin-Claudiu prezent Roman Ioan Sorin prezent Romanescu Cristinel prezent Roşca Lucreţia prezentă Rotaru Alexandru prezent Rotaru Răzvan-Ilie prezent Săftoiu Ana Adriana Doamna Săftoiu este astăzi? Nu. Absentă. Sămărtinean Cornel-Mircea Sămărtinean Cornel-Mircea! Mulţumesc mult, prezent. Schelean-Şomfelean Valeria-Diana Sebestyén Csaba-István Este? Sefer Cristian-George prezent Seidler Cristian-Gabriel prezent Seres Dénes prezent Sighiartău Robert-Ionatan prezent Simion Lucian-Eduard prezent Simionca Ionuţ prezent Simonis Alfred-Robert prezent Şi "La mulţi ani!" Sitterli Ovidiu-Ioan prezent Socotar Gheorghe-Dinu prezent Solomon Adrian prezent Spânu Ion prezent Stamatian Vasile-Florin prezent Stanciu-Viziteu Lucian-Daniel prezent Stancu Florinel prezent Stativă Irinel Ioan Era prezent... Prezent. Stănescu Alexandru prezent Steriu Valeriu-Andrei prezent Stoica Bogdan-Alin Stroe Ionuţ-Marian era prezent Suciu Vasile-Daniel prezent Surgent Marius-Gheorghe ALDE? Surgent Marius! Prezent. Szabó Ődőn prezent Şarapatin Elvira prezentă Şerban Ciprian-Constantin prezent Şimon Gheorghe prezent Stoica Bogdan-Alin, prezent.
			Domnul Bogdan-Alin Stoica (din sală): Prezent, am votat.
			Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Şişcu George prezent Şotcan Theodora prezentă Şova Lucian prezent Şovăială Constantin prezent Ştefan Corneliu prezent Ştefan Ion prezent Ştefan Viorel prezent Ştirbu Gigel-Sorinel prezent Tabugan Ion prezent Tănăsescu Alina-Elena era prezentă Terea Ioan prezent Tîlvăr Angel prezent Todor Adrian prezent Todoran Adrian-Mihăiţă (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Da, sunteţi prezent.
			Domnul Ion Tabugan (din sală): Tabugan; m-ai strigat?
			Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Da. Toma Ilie prezent Tomac Eugen prezent Tripa Florin-Dan prezent Truşcă Constantin prezent Tudor Beatrice prezentă Tudose Mihai prezent Turcan Raluca prezentă Turcescu Robert-Nicolae prezent Tuşa Adriana Diana prezentă Ungureanu Emanuel-Dumitru prezent Varga Glad-Aurel prezent Varga Vasile prezent Varga Vasile este?! Vasile Daniel prezent Vasilescu Lia Olguţa prezentă Vasilică Radu Costin prezent Vass Levente Văcaru Alin Vasile prezent Velcea Nicolae prezent Vexler Silviu prezent Vişan George-Gabriel prezent Vîlceanu Dan prezent Vîrză Mihăiţă prezent Vlad Sergiu Cosmin prezent Vlase Petru Gabriel prezent Vlăducă Oana-Silvia prezentă Voicu Mihai Alexandru prezent Vosganian Varujan prezent Weber Mihai prezent Zainea Cornel prezent Zamfira Constantin-Cătălin prezent Zisopol Dragoş Gabriel prezent
			(Discuţii în sală.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Stimaţi colegi, Procesul de votare s-a încheiat. În temeiul prevederilor art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune, îi invit pe membrii Birourilor permanente ale celor două Camere să se întrunească în sala de şedinţă a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru verificarea şi numărarea votului exprimat. Vom relua lucrările în plen după constatarea rezultatului votului.
			PAUZĂ
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, reluăm lucrările. O rog pe doamna deputat Ioana Bran să prezinte procesul-verbal referitor la rezultatul votului asupra propunerii de acordare a încrederii Guvernului.
			Doamna Ioana Bran: Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra cererii de acordare a încrederii Guvernului, au constatat următoarele: Numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 463; Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 433; Numărul total de voturi exprimate - 429; Numărul de voturi anulate - 1; Numărul total de voturi valabil exprimate, din care: voturi "pentru" acordarea încrederii Guvernului - 295; (Aplauze.) voturi "contra" acordării încrederii Guvernului - 133. Potrivit prevederilor art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicată, Parlamentul acordă încrederea Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor (minimum 232 de voturi "pentru"). Ca urmare a faptului că, din totalul de 463 de deputaţi şi senatori, 295 au votat "pentru" acordarea votului de încredere, se constată că este întrunită majoritatea de voturi cerută de Constituţie pentru ca Parlamentul României să acorde încrederea Guvernului, programului şi listei Guvernului prezentate de domnul Sorin Mihai Grindeanu, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, şi dezbătute în şedinţa comună de astăzi a celor două Camere. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Având în vedere dispoziţiile constituţionale, Parlamentul a acordat votul său de încredere Guvernului asupra programului şi listei Guvernului prezentate şi dezbătute în această şedinţă comună. Domnule prim-ministru Sorin Mihai Grindeanu, vă felicit, vă doresc succes şi vă invit la microfon. (Aplauze.)
			Domnul Sorin Mihai Grindeanu: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Stimaţi invitaţi, Vreau să vă mulţumesc pentru votul pe care l-aţi acordat astăzi. Înseamnă pentru noi, pentru Guvernul României, o mare responsabilitate, o responsabilitate care nu e dată doar de votul dumneavoastră de astăzi, ci responsabilitatea este dată şi de votul românilor din 11 decembrie. De aceea, actul de guvernare pe care îl vom exercita va fi coordonat pe aceste direcţii: de responsabilitate, de modestie şi de respect faţă de români. Vă mulţumesc încă o dată pentru încrederea pe care ne-aţi dat-o. Doamne, ajută! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc, domnule prim-ministru. Hotărârea Parlamentului va fi înaintată Preşedintelui României pentru a proceda la numirea Guvernului. Lucrările fiind epuizate, declar închisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 17.55.