Şedinţa Camerei Deputaţilor din 20 iunie 2017

				Şedinţa a început la ora 8,41. Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marian-Cătălin Predoiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Bună dimineaţa, dragi colegi! Scuze pentru întârziere! Trec direct la subiect. Declar deschisă şedinţa declaraţiilor politice de astăzi.
				Primul deputat înscris este domnul Tudor Ciuhodaru, de la Grupul parlamentar al PSD. Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă supun astăzi atenţiei un proiect de lege aflat pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, pe care vă rog să-l votaţi, este la punctul 16. Prin acest proiect de lege, pe care l-am iniţiat acum 2 ani, toate gărzile medicilor rezidenţi vor fi plătite, începând din anul I de specialitate. Este o măsură pe care o consider normală, pentru că, la ora actuală, sunt într-o situaţie critică. Numărul redus al liniilor de gardă, salarizarea insuficientă, faptul că sunt folosiţi ca sclavii pe plantaţie fac ca mulţi dintre colegii mei să aleagă altă soluţie, în altă ţară. Şi, ca dovadă, din cei peste 40.000 de medici aflaţi, în 2012, în România, la ora actuală sunt sub 40.000, mai precis 39.813. Proiectul de lege merge pe două direcţii principale. Pe de o parte, finanţarea acestor gărzi ale medicilor rezidenţi şi asigurarea autonomiei profesionale, în aşa fel încât toate liniile de gardă în spitale să poată fi acoperite. Este o măsură normală, mai ales că, dacă ne uităm în trecut, plata unui medic rezident era undeva la 1,38 de euro pe oră, de 10 ori mai puţin decât câştigă un coleg din străinătate. Şi poate de aceea nu ne mai mirăm că după 5-7 ani de umilinţe ajung să lucreze în străinătate. Vă rog, pe toţi cei care sunteţi astăzi în sală, să votaţi acest proiect de lege. Rezolvă două probleme fundamentale: plata gărzilor medicilor rezidenţi şi acoperirea tuturor liniilor de gardă, în aşa fel încât şi pacienţii să beneficieze de acest lucru. Este o măsură normală, este o măsură corectă, pe care trebuie să o luăm în calcul, dacă vrem ca medicii rezidenţi să nu ne mai plece în străinătate. Iar pe de altă parte, pacienţii să fie trataţi repede şi bine, aşa cum se mai întâmplă încă în România, la Spitalul de Urgenţă "Sf. Ioan" din Iaşi. Vă mulţumesc.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Mulţumesc, domnule deputat.
				Urmează doamna Florica Cherecheş, Grupul parlamentar al PNL.
				Doamna Florica Cherecheş: Vă mulţumesc. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Dezvăluiri din culise". Acum câteva zile, premierul Grindeanu a afirmat un adevăr pe care noi îl cunoşteam deja, dar era negat de PSD, şi anume că banii statului se alocă pe criterii clientelare, pe culoarea politică a primarului, şi nu pe bază de nevoi şi proiecte concrete pentru a rezolva problemele comunităţilor. Ne spunea domnul Grindeanu că a blocat împărţirea de către Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării, mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea, a banilor din Programul Naţional de Dezvoltare Locală, pentru că nu voia ca aceasta să-i aloce "politic" primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene. Ca s-o împiedice, premierul Grindeanu a decimat toată conducerea ministerului. Că aceşti bani vor fi folosiţi ca mită electorală o ştiam cu toţii. Trebuia aşteptat doar momentul potrivit, care să maximizeze efectul sau să îndatoreze beneficiarii. Şi se pare că domnul Dragnea a declanşat butonul, prin mâna doamnei Shhaideh, ca să-şi atragă susţinători pentru demiterea propriului Guvern, care până mai ieri era extraordinar de performant şi îndeplinea întocmai Programul de guvernare, după spusele lui. Astfel, PNDL devine doar un instrument de control al teritoriului, în mâna Guvernului condus din umbră de un om care doreşte doar să-şi scape pielea şi pentru asta e dispus să arunce ţara în aer. Domnul Grindeanu îi reproşează doamnei Shhaideh că nu a făcut nimic în acest sens, timp de 5 luni de zile. Dar oare el nu are nicio vină în asta? Probabil că şi el a aşteptat acel moment magic, când să dea drumul banilor spre primarii însetaţi, care aşteaptă mila guvernanţilor ca să-şi poată reabilita o şcoală, să asfalteze un drum, să facă un pod sau să introducă apa în localităţile lor. Acum, când şeful mare s-a supărat pe el şi vrea să-l lase repetent, se răzbună şi el pe cine poate, ca să arate că şi el e puternic. Să ne lăsăm acum înduioşaţi şi să credem că a blocat programul ca să oprească eventualele abuzuri? E evident că e doar o răfuială între doi oameni care deţin puterea şi abuzează de ea, fără să le pese de consecinţe. Să nu uităm că în iarnă, anotimpul nefastelor ordonanţe, s-au adoptat O.U.G. nr. 6 şi O.U.G. nr. 9, prin care se dă cale liberă angajării unor credite de 30 de miliarde de lei, care vor îndatora generaţiile viitoare, fără a fi siguri de impactul lor pozitiv asupra dezvoltării comunităţilor. Dacă banii s-ar da pe proiecte de infrastructură, pe investiţii care să producă dezvoltare, nu am zice nimic, dar dacă se vor construi iar tot felul de obiective inutile, în localităţi conduse de PSD, va fi o risipă pe care nu ne-o putem permite. Domnule Dragnea, pentru a vă rezolva nişte probleme personale, aţi reuşit să declanşaţi din nou o criză majoră, dovedind incompetenţă politică, tocmai când România era pe un trend ascendent datorită prestaţiei impecabile a preşedintelui Iohannis în străinătate. Rezolvaţi-o rapid, formaţi un guvern cu oameni competenţi şi responsabili, terminaţi cu risipa şi cu negocierile păguboase pentru România! Respectaţi-i pe români...
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Vă rog...
				Doamna Florica Cherecheş: ... şi apucaţi-vă serios de treabă! Îndrăzniţi să guvernaţi corect, deşi mă îndoiesc că aveţi această aptitudine. Florica Cherecheş, deputat al PNL.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Vă mulţumesc, doamnă deputat.
				Urmează domnul Adrian-Octavian Dohotaru, de la Grupul parlamentar al USR. Poftiţi? Nu e în sală. Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral? Doamna Cristina-Mădălina Prună. Vă rog.
				Doamna Cristina-Mădălina Prună: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică se intitulează "Problema reciclării deşeurilor în România". Situaţia reciclării în România este dramatică. Suntem între codaşii Europei, în problema ecologizării deşeurilor. În prezent, în ţara noastră se reciclează în jur de 4% din totalul deşeurilor. În Belgia, peste 94%, iar media Uniunii Europene este de peste 25%. Alţii au demonstrat că se poate, însă noi, dintr-un motiv sau altul, pare că nu putem. Motivele sunt multiple, însă unul dintre ele este lipsa de seriozitate atât a autorităţilor locale, cât şi a celor centrale. Chiar şi colegii din Parlament, adesea, tratează problema reciclării ca pe ceva nerealizabil şi mizează în mod greşit pe oportunitatea populistă de a elimina sau reduce sancţiunile asupra companiilor sau autorităţilor locale, pentru a genera reciclarea necesară, pentru că, desigur, taxele se plătesc oricum, însă reciclarea tot nu se întâmplă. Aceasta este, din păcate, mentalitatea unei părţi importante a decidenţilor. Trebuie să spunem stop acestei atitudini delăsătoare şi să ne asumăm rolul responsabil de legislativ şi să creăm o legislaţie a deşeurilor, care să înlesnească reciclarea şi să sancţioneze pe cei care încalcă legislaţia europeană, pe care ne-am angajat să o respectăm, care beneficiază de pe urma stimulentelor oferite pentru reciclare, dar nu o produc efectiv. De ce este aşa de importantă reciclarea pentru noi? În primul rând, pentru protecţia mediului, aici, acasă. Pentru sănătatea solului, care va suporta mai puţine deşeuri în gropile de gunoi. Pentru sănătatea copiilor noştri, care ar trăi într-un mediu mai curat. Pentru eficientizarea utilizării resurselor ce favorizează atât antreprenorii, cât şi consumatorii. Nu în ultimul rând, reciclarea contribuie la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, în primul rând, a dioxidului de carbon. Lupta împotriva încălzirii globale este un subiect în care Uniunea Europeană este vârf de lance, iar faptul că România trage Uniunea înapoi este un minus extrem de grav al ţării noastre. Mai mult, România riscă ratarea ţintelor de ţară, asumate faţă de Comisia Europeană, ceea ce deschide pericolul unui infringement. Este momentul ca politicienii să înceapă să trateze problemele de mediu, în special problema reciclării, ca un subiect de importanţă prioritară pentru viitorul românilor, şi nu ca o temă de formă, impusă de acquis-ul comunitar. Vă mulţumesc.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Mulţumesc şi eu.
				De la Grupul parlamentar al UDMR, doamna Biró Rozália-Ibolya.
				Doamna Biró Rozália-Ibolya: Mulţumesc, domnule preşedinte. Titlul declaraţiei politice: "Un viitor fără violenţă - depinde de noi". Conferinţa central şi est-europeană "Să promovăm legi eficiente pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor şi fetelor", organizată de Camera Deputaţilor, în parteneriat cu Uniunea Interparlamentară şi cu Global Right for Women, respectiv Vital Voices, organizaţii internaţionale care luptă pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor, a întrunit între 12 şi 14 iunie, peste 150 de participanţi din 20 de ţări - parlamentari, reprezentanţi ai instituţiilor de stat, ai ONG-urilor şi experţi renumiţi în domeniu. Pornind de la faptul că orice formă de violenţă împotriva cuiva şi astfel orice formă de violenţă împotriva femeilor şi fetelor este o violare a drepturilor omului, a dreptului fundamental, concluziile schimbului de experienţă din cadrul conferinţei au fost următoarele: fenomenul de violenţă, fiind unul foarte complex, trebuie tratat integrat de reprezentanţii Legislativului, Executivului, ai sectorului civil şi din partea experţilor pentru a-l putea reduce şi elimina. Obiectivele formulate în Agenda 2030, document elaborat de Uniunea Interparlamentară, a căror realizare are menirea de a asigura o dezvoltare durabilă pentru cele 173 de ţări membre, printre care şi România, cuprind obiectivul 5 - "Egalitatea de gen, eliminarea violenţei împotriva femeilor şi fetelor, împuternicirea femeilor". În Strategia de Dezvoltare Durabilă a României, în Programul de Guvernare, în Programul UDMR sunt asumate politic aceste obiective, dar situaţia de astăzi ne arată că suntem încă departe de a le fi realizat. Pentru a urgenta procesul de combatere şi pentru a avea o viziune de ansamblu în domeniu, pentru a facilita un dialog permanent între actorii sociali şi politici răspunzători pentru realizarea acestui obiectiv este necesar ca în dimensiunea parlamentară să înfiinţăm o structură lucrativă care să-şi asume un rol de facilitator, de observator şi unul de control al proceselor din acest domeniu. Astfel, iniţiez înfiinţarea unui grup de lucru, în Parlamentul României, care să-şi asume aceste responsabilităţi şi să ajute, prin toate mijloacele parlamentare posibile, la armonizarea legislaţiei pentru punerea în practică a prevederilor Convenţiei de la Istanbul; la crearea infrastructurii necesare pentru victimele violenţei de orice natură, de la infrastructura centrelor de consiliere, respectiv adăposturi temporare, până la serviciile complexe necesare acestora; la punerea în practică a Convenţiei de la Istanbul şi monitorizarea acestui proiect şi a acestui proces, colaborând cu toate instituţiile şi organizaţiile care au un rol în această transformare; dezvoltarea unei ample mişcări sociale pentru dezbatere, conştientizare, asumare de rol activ în schimbările necesare; focusare pe domeniul prevenirii violenţei, a schimbării mentalităţii existente asupra acestui fenomen; întreţinerea unui dialog permanent...
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Vă rog...
				Doamna Rozália-Ibolya Biró: ... cu structurile asemănătoare ale ţărilor din centrul şi estul Europei. Stimaţi colegi, vă invit să participaţi la acest grup de lucru. Mulţumesc.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Mulţumesc şi eu.
				Urmează, de la Grupul parlamentar al PMP, domnul Corneliu Bichineţ. Cu scuze că, involuntar, am creat o inversiune între grupurile parlamentare, dar doamnele au întotdeauna prioritate, aşa că... şi minorităţile...
				Domnul Corneliu Bichineţ: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Astăzi nu voi menţiona decât în treacăt de preferatul meu din această legislatură, domnul Liviu Dragnea, şi voi decodifica atitudinea "corului vestalelor", enarmonic şi ţipător, care a făcut ravagii la toate televiziune din România. Aşa spune poporul, că şarpelui, cât nu scoate capul din iarbă, să-i dai. Iată, domnul Ponta nu-i tare în proverbe, n-a ştiut acest proverb, dar are timp să înveţe de aici încolo. De asemenea, dacă tot vorbim despre şerpi, e bine să ştie toată lumea că aceştia când înnebunesc, când e cald, ies la drum. Şi dacă ies la drum, fac ravagii. Tot despre şerpi, aşa se spune: să nu-l crezi mort până nu apune soarele. Şi cine îşi imaginează că trecând de la planul reptilelor la alt plan, la cel al oamenilor care îşi imaginează că sfârtecă destinele acestei ţări, pot să vă spun că domnul Dragnea, despre care s-au discutat multe zilele acestea, chiar dacă a fost flagelat, nu-i nicidecum la pământ şi va ieşi mai întărit din această degringoladă decât vă imaginaţi. Sprijinul fiind din partea minorităţilor, care întotdeauna solidare cu majoritatea, vor face şi acum ce se cuvine. Moţiunea va trece şi din partea UDMR-ului, care pune înaintea orice interesul naţional. Aţi văzut, în acest cor al Casandrelor, că s-au adăugat nume noi. Discretă, aproape ca un basm, doamna Shhaideh a ieşit din temniţa Palatului Victoria şi a făcut tot ce a depins de Domnia Sa să scoată în evidenţă lipsurile domnului Grindeanu, care, în treacăt fiind, aşa cum îl vedeţi, în perioada aceasta, a demonstrat că nu-i chiar aşa de docil pe cât şi-l imaginau alţii. A ieşit din rânduri, din punctul meu de vedere, mai urât ca altădată, doamna Olguţa Vasilescu, femeie instruită, deşteaptă, cu ambiţii nelimitate, dar...
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Vă rog...
				Domnul Corneliu Bichineţ: ... care, din nefericire, a fost surclasată, şi de data aceasta, de doamna Vrânceanu-Firea, care... (Se întrerupe microfonul.)
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Nu ştiu, s-a întâmplat ceva... aţi apăsat din greşeală...
				Domnul Corneliu Bichineţ: Păi, când abia am început şi eu să intru în pâine...
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Cred că aţi apăsat din greşeală...
				Domnul Corneliu Bichineţ: Nu, nu...
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: ... sau duhul doamnei Firea v-a închis microfonul...
				Domnul Corneliu Bichineţ: Deci, cum vă spuneam, stimaţi colegi, de dimineaţă până seara, televiziunile naţionale află cum doamna Vrânceanu-Firea este asasinată de duşmani imaginari. Nu-mi imaginez ce se întâmplă în timpul nopţii. A mers de la televiziune la televiziune, şi-a suflecat mânecile de la ie, şi-a ridicat poalele, întâi, discret, până la genunchi, pe urmă, spre prânz, până la brâu şi chiar mai sus, şi pe cel care îl făcea erou, în urmă cu un an şi jumătate, pe Victor Ponta, cel mai frumos, cel mai performer, cel mai înalt, cel mai grozav, inegalabil, acum l-a mânjit de dimineaţă până seara. Şi nu este frumos, stimată doamnă Primar General al Capitalei.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: De data asta, o să vă iau microfonul. Deja aţi depăşit un minut, aproape.
				Domnul Corneliu Bichineţ: Îi doresc poporului român multă sănătate şi o vară cât se poate de rodnică!
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Da. Eu cred că stăm pe aici vara aceasta. Mulţumesc frumos.
				Urmează, mai departe, de la Grupul minorităţilor naţionale, domnul Ghera Giureci-Slobodan, Minoritatea croată, dacă am înţeles bine.
				Domnul Giureci-Slobodan Ghera: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "25 iunie - Ziua Naţională a Croaţiei". Situată, încă din secolul VII, pe coasta frumoasei Mări Adriatice, Republica Croaţia, pe 25 iunie, sărbătoreşte Ziua sa Naţională. Actul de independenţă a statului suveran croat i-a costat pe croaţi, din păcate, o sângeroasă vărsare de sânge şi un război devastator care a durat aproape 4 ani - 1991-1995 - şi în care era să piardă peste o treime din teritoriu. Agresiunea sârbă, respectiv forţele sârbe, care în acea vreme controlau armata iugoslavă, doreau cu orice preţ, prin forţă, să subjuge Croaţia şi să nu-i permită a deveni un stat suveran, liber şi independent, pe cale paşnică. Conflictul a fost marcat de numeroase crime şi atrocităţi, bilanţul final ridicându-se la aproximativ 15.000 de morţi, printre care mulţi civili, copii, bătrâni, ale căror morminte, la mulţi dintre ei, nu s-au găsit nici până în ziua de astăzi. Dr. Franyo Tucman, primul preşedinte al Republicii Croaţia, la a 5-a aniversare a Zilei Naţionale, în 30 mai 1995, spunea în discursul său: "Poporul croat a luptat de secole cu stiloul şi sabia, a suferit şi a pierit, iar în zilele noastre a realizat propria ţară, ca ea să fie pentru poporul croat şi cetăţenii ei, ţara tuturor libertăţilor, a păcii şi fericirii, bunăstării şi demnităţii. După acea perioadă zbuciumată, marcată de conflicte violente, independenţa Croaţiei a fost recunoscută de forurile internaţionale. În ianuarie 1992, Comunitatea Economică Europeană şi Organizaţia Naţiunilor Unite i-au oferit recunoaşterea diplomatică. Însă 25 iunie a rămas o dată de referinţă în istoria Croaţiei şi a fost declarată Ziua Naţională a ţării. De la aceste evenimente şi până în prezent, Croaţia a evoluat foarte mult. Acum, într-un context stabil, statul se poate lăuda din nou cu una din cele mai impresionante ţărmuri marine pe care Europa le oferă turiştilor din întreaga lume. Deşi e văzut ca un stat mic, Croaţia este o ţară frumoasă, deosebită, vizitată de foarte mulţi oameni, tocmai pentru faptul că dăruieşte ceva unic, greu de uitat. Are o mulţime de peisaje naturale şi arhitectonice spectaculoase, este extrem de bogată, din punct de vedere cultural, iar locurile ei au un farmec aparte. Deşi marile oraşe ale Croaţiei - Bucova, Dubrovnik, Zagreb şi aşa mai departe - au fost bombardate masiv şi au suferit numeroase pierderi, acestea au renăscut din propria lor cenuşă, ajungând destinaţii turistice de referinţă din Europa. Ce ne leagă de această ţară? În primul rând, România şi Croaţia au o relaţie bilaterală de cooperare foarte bună. Chiar zilele trecute am aniversat 25 de ani de relaţii diplomatice între România şi Croaţia. Pe lângă aceasta, între cele două ţări există şi relaţii economice profitabile, cu potenţial de creştere uriaş. Numai anul trecut, schimburile comerciale dintre România şi Croaţia s-au ridicat la 270 de milioane de euro. Pentru a intensifica aceste relaţii, săptămâna trecută, s-au semnat Acordul privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate şi Memorandumul de înţelegere privind cooperarea dintre Camera de Comerţ şi Industrii a României şi Camera Economică a Republicii Croaţia.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Mulţumesc. Vă rog frumos...
				Domnul Giureci-Slobodan Ghera: Numai o frază, vă rog, domnule preşedinte. Însă nu ne uneşte doar partea economică, ci şi cea umană. Românii sunt atraşi de Croaţia, de frumuseţea acelor locuri. Aşa se face că pe parcursul anului 2016, ţara plasată în zona centrală a Europei a fost vizitată de aproximativ 100.000 de turişti români. Astăzi, cu ocazia Zilei Naţionale, doresc să transmit, de la tribuna Parlamentului României, un sincer la mulţi ani tuturor cetăţenilor din Croaţia, precum şi etnicilor croaţi din România. Le doresc să trăiască într-o ţară mereu prosperă, care să meargă doar înainte şi le transmit că mă bucur sincer că România şi Croaţia sunt două state prietene, două ţări care se pot baza una pe cealaltă şi care împreună pot realiza lucruri măreţe. Vă mulţumesc. Deputat al Uniunii Croaţilor din România.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Mulţumesc.
				Şi rugămintea e să ne încadrăm în timp. Domnul Dorel Căprar, de la PSD. Poftiţi, domnule deputat.
				Domnul Dorel-Gheorghe Căprar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa! Declaraţie politică: "Judeţul Arad, pe primul loc la subvenţiile din agricultură". Aradul se află pe locul întâi la subvenţiile acordate crescătorilor de animale. De asemenea, fermierii şi-au primit, în sfârşit, banii la timp, iar afacerile din agricultură s-au relansat. Un succes realizat în urma unei excelente colaborări între actorii decidenţi implicaţi. Prin noul Program de guvernare s-a reuşit recuperarea, într-un timp record, a marilor întârzieri din 2016, iar perspectivele, în acest an, din agricultură, sunt de bun augur. Noi, în calitate de aleşi ai PSD din Arad, ne-am implicat direct pentru a salva această ramură importantă a economiei. Am putut demonstra că doar printr-o mare deschidere către dialog, în special cu responsabilii din Ministerul Agriculturii, reuşim să închidem rănile provocate de tehnocraţi, agricultorilor. Potrivit datelor de la APIA Arad, în anul în curs, pentru campania 2016, s-au făcut plăţi pentru sectorul vegetal, de peste 54 de milioane de euro, iar pentru sectorul zootehnic, peste 10 milioane de euro. Dintr-un total de 21.839 de cereri de plată, au fost achitate un număr de 21.699, deci un procent de 99,4% din fermierii care au depus cereri de finanţare pentru campania din 2016. Pentru campania din 2017, la Centrul judeţean APIA Arad, au fost depuse un număr de 21.543 cereri de plată, pentru o suprafaţă totală de 346.121.000 ha. Procentul realizat la suprafaţa depusă a fost de 102,71%, în raport cu suprafaţa estimată, ceea ce a situat judeţul Arad printre puţinele judeţe din ţară care au depăşit procentul de 100%. Aceste rezultate promiţătoare au fost obţinute doar printr-o mobilizare generală a parlamentarilor PSD Arad, pentru a evita situaţia catastrofală de anul trecut, când fermierii au fost nevoiţi să aştepte o jumătate de an pentru a primi banii care li se cuveneau. Ştim acest lucru, pentru că în 2016, săptămâni întregi, primeam zeci de plângeri la cabinetele noastre parlamentare, privind întârzierile nepermise în acordarea subvenţiilor din agricultură. Pentru a veni în sprijinul oamenilor, funcţionarii APIA au lucrat şi în zilele de sâmbătă şi duminică. Prin această colaborare strânsă cu decidenţii din agricultură, s-a putut demonstra că lucrurile pot demara şi chiar se pot obţine rezultate deosebite. Nu e nevoie decât de implicare, iar, noi, parlamentarii PSD Arad, suntem obligaţi, prin votul acordat, să fim alături de arădeni. Agricultura, cu siguranţă, poate fi unul din motoarele esenţiale care pot desţeleni economia judeţului nostru. Dorel Căprar, deputat al PSD Arad.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Mulţumesc, domnule deputat, inclusiv pentru încadrarea în timp.
				Doamna Antoneta Ioniţă, PNL, nu e. Domnul Neagu va depune scris. Domnul Daniel Gheorghe văd că nu e. Domnul Sorin Moldovan? Nu e. Mara Mareş? Marius Bodea? Costel Alexe? Ajungem... Poftiţi, domnule deputat. Domnul Nicolae Giugea. 3 minute, vă rog.
				Domnul Nicolae Giugea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţie politică: "PSD duce Craiova tot mai departe de Bucureşti". Transportul pe calea ferată este de departe cel mai rapid, sigur şi ieftin mijloc de transport pe uscat. Din păcate, în România, transportul feroviar este tratat secundar sau nu i se acordă niciun fel de importanţă, din punct de vedere investiţional. Aşa s-a ajuns în situaţia în care, din cauza lipsei totale a investiţiilor în infrastructura de transport feroviar, durata unei călătorii pe calea ferată, între Craiova şi Bucureşti, a crescut cu cel puţin o oră, în ultimii 40 de ani. Ce să mai spunem despre ruta Craiova-Calafat, pe care trenurile se deplasează mai încet decât căruţele? Unii spun că până şi în perioada interbelică trenurile aveau o viteză mai mare decât astăzi. Nu este, oare, strigător la cer? Astfel, în pofida achiziţiei unor trenuri destul de performante pentru transportul de călători, adică trenuri electrice româneşti, produse la fabrica Softronic de la Craiova, care se pot deplasa cu până la 160 km/h, acestea parcurg cei 210 km cu o viteză medie de 60 km/h. Starea precară a infrastructurii feroviare impietează şi asupra activităţii fabricii de la Craiova, singura fabrică de rame şi locomotive electrice din Europa de Est, care a făcut investiţii semnificative tocmai pentru a produce trenuri de mare viteză. Lipsa unei infrastructuri feroviare moderne are efecte negative asupra întregii economii locale din Oltenia, fie că vorbim despre fabrici, fie că vorbim despre transportul de cereale. Potrivit Programului de guvernare 2017-2020, Guvernul lui Dragnea, căci al lui este, nu al României, se angajase să realizeze investiţii în infrastructura feroviară, la o valoare care este mult îndepărtată de necesitatea modernizării acesteia, în vederea creşterii vitezei şi siguranţei de deplasare. Pentru tronsonul Bucureşti-Craiova, Guvernul s-ar fi pregătit, chipurile, să realizeze investiţii în valoare de 68 de milioane de euro, însă acesta nu precizase concret ce anume se urmăreşte prin această investiţie. Punând în relaţie valoarea investiţiei cu lungimea tronsonului, putem bănui că prin acest proiect, dacă s-ar fi realizat, s-ar fi înlocuit, cel mult, becurile semafoarelor şi s-ar fi vopsit câţiva stâlpi, fără ca această investiţie să aibă ca efect creşterea vitezei de deplasare şi a siguranţei feroviare. Dar, oare cine şi-a făcut vreo speranţă că ceea ce a scris Darius Vâlcov în Programul de guvernare se va şi realiza? Superficialitatea obiectivelor cuprinse în program, mai ales la capitolul infrastructură, ne dă dovada clară că PSD-ALDE au croit în grabă acest document total irealizabil, iar acest lucru se confirmă în realitate. Unul dintre exemplele cele mai clare reprezintă chiar acest proiect feroviar Craiova-Bucureşti, de unde lipsesc cu desăvârşire informaţii privind data de lansare a stadiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic, când se va face licitaţia pentru acordarea contractelor de lucrări, data estimată a finalizării lucrărilor etc. Mai mult, când ar trebui să se spună clar cu ce bani se va face acest proiect, atunci se va realiza acest proiect, atunci se vorbeşte laconic despre fonduri europene sau buget naţional, adică la alegere, ori din fondurile europene din care Guvernul Dragnea nu a atras niciun leu, ori din bugetul naţional care este tot mai mic. O altă minciună marca PSD-Grindeanu! Stimaţi colegi, Pe cine credeţi că încălzeşte războiul personal dintre Dragnea şi Grindeanu? Pe nimeni! Dimpotrivă, România are de pierdut cu fiecare moment petrecut de PSD la guvernare. A dat exemplul infrastructurii de cale ferată Craiova-Bucureşti, a celei de la Calafat la Craiova, pentru care se fac doar studii de fezabilitate...
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Vă rog, domnule deputat, aţi depăşit cu o jumătate de minut. Încheiaţi, vă rog! Încheiaţi!
				Domnul Nicolae Giugea: ...la fel cum am avertizat şi asupra "îngropării" Autostrăzii Oltenia. Mulţumesc.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Vă rog încheiaţi, îmi cer scuze, dar nu se poate altfel!
				Doamna Lavinia Abu-Amra, USR.
				Doamna Lavinia-Corina Abu-Amra: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Vreau să vă vorbesc astăzi despre negocierea viitorului nostru. Dragi colegi, Evenimentele care se desfăşoară în zilele acestea ţin de domeniul absurdului. PSD a confiscat două dintre cele mai importante instituţii ale României şi anume, Guvernul şi Parlamentul. Le-aţi transformat într-o arenă în care se luptă nişte oameni care vor să scape de puşcărie. Aţi reuşit cu succes, din nou, să aruncaţi ţara în haos. Din păcate, succesul dumneavoastră nu se referă la autostrăzi, şcoli sau spitale. Se referă doar la putere şi interes propriu. Aţi creat sentimentul românilor că trebuie să ia partea unei tabere, dar cum poţi să alegi între hoţi şi incompetenţi? Aţi pus o presiune extraordinară pe parlamentari, aruncând în stânga şi în dreapta cu sume fabuloase de bani şi cu diferite funcţii în Guvern. Ieri aţi anulat şedinţa de plen pentru a vota, pe repede înainte, în comisii, ceea ce le-aţi promis celor de la UDMR, în schimbul, evident, al votului lor, că doar nu era să vă creadă pe cuvânt! Care cuvânt?! Care onoare?! UDMR-ul este PSD-ul maghiarilor. De 27 de ani fac acelaşi lucru. Fac orice să obţină o felie din tortul pe care-l reprezintă banii publici! UDMR nu înseamnă maghiarii de bună-credinţă care convieţuiesc împreună cu românii, saşii şi romii în comunităţile multiculturale din România, la fel cu PSD-ul nu înseamnă toţi românii de bună-credinţă. Aţi reuşit să stârniţi românii împotriva maghiarilor, să adânciţi în unele zone asperităţile etnice. Există extremişti de ambele tabere. La fel cum sunt unii care încă cred că la Târgu Mureş nu poţi cere o pâine în limba română, sunt şi unii care cred că ungurii vor pleca cu Ardealul. În realitate, în viaţa de zi cu zi, oamenii muncesc împreună, socializează împreună, se căsătoresc şi fac copii împreună. Modul în care UDMR a negociat, cum se spune, metaforic vorbind, cu teroriştii, este regretabil şi, nu, scopul nu scuză mijloacele! În final, dragi români şi maghiari, vreau să vă fac un îndemn la toleranţă, să fim mai înţelepţi decât ei şi să le sancţionăm împreună derapajele. Cu siguranţă, istoria o va face, le va consemna trădarea şi lipsa de interes pentru cetăţean! Oameni fără conştiinţă! Mulţumesc.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Şi eu vă mulţumesc şi vă felicit pentru declaraţie.
				Urmează, mai departe, de la Grupul parlamentar al PMP, domnul Emil-Marius Paşcan.
				Domnul Emil-Marius Paşcan: Bună dimineaţa, tuturor! Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică se intitulează "Noaptea, ca idioţii!". PSD perseverează în teleormanizarea României şi nu sunt de vină teleormănenii, ci sărăcia în care i-a adus liderul lor de o viaţă, baronul local Liviu Dragnea, preşedintele PSD, un bugetar super îmbogăţit din afaceri ascunse, prin interpuşi, cu bugetul de stat. După episodul cu Ordonanţa nr. 13 şi tentativa de scăpare din puşcării a politicienilor corupţi, pe care o va consemna istoria drept "Noaptea, ca hoţii!", avem parte de continuarea "Noaptea, ca idioţii!". Dragnea a decis că Guvernul Grindeanu, pe care însuşi l-a instalat şi despre care spunea recent că îndeplineşte Programul de guvernare al PSD-ului la virgulă, a eşuat în mai puţin de şase luni. În realitate, prim-ministrului i se impută că a compromis graţierea şi nu l-a făcut scăpat de Beciul Domnesc pe Dragnea, el lider maximo, nu a scos-o din cărţi pe Kovesi de la DNA, a bâlbâit povestea cu SIPA, nu s-a dezis de vocile, pe alocuri realiste şi rezonabile, ale miniştrilor finanţelor publice şi justiţiei, domnul Viorel Ştefan şi respectiv Tudorel Toader, prea puţin dispuşi să gireze minciunile unui program fantasmagoric de guvernare şi s-a înţeles prea cordial cu Iohannis. Mai mult, premierul nu a percutat suficient de obedient şi slugarnic la ordinele tătucului PSD-ist. Grindi, cel până mai ieri o marionetă dezorientată şi dezarticulată printre multitudinea de grimase şi crispări, brusc deşteptat în simţire şi bărbăţie, nu demisionează la comandă şi acuză dictatura teleormăneanului care vrea să pună mâna pe toată puterea din partid. Premierul reclamă revoltat că a fost incriminat de Darius Vâlcov, că nu ar fi consolidat relaţiile guvernării cu Rusia. Deh! Nostalgii pro-estice totalitare comunistoide clasic PSD-iste, perfid, însă, tandemul solidar al celor doi penali - Dragnea-Vâlcov -, ambii legaţi de o pasiune comună, morbidă pentru cimitire. Primul a scos morţii electorali la vot, celălalt le tulbura liniştea, preluându-şi paza, conform denunţurilor penale de prin locurile de veci. Vajnică adunătură de făpturi macabre ale nopţii politico-penale care stăpânesc, prin minciună, această ţară! La vârful României camarilele PSD-iste se războiesc între ele. Nu contează cine câştigă, câtă vreme şi-au dezvăluit politrucii adevărata faţă grotescă! Nu va exista un câştigător, ci doar un învins - poporul român! Suntem cu toţii perdanţi, minţiţi de o putere politică discreţionară, dezechilibrată, cu metehne dictatoriale, cu răfuieli între găşti, chiar la nivelul Guvernului, şubrezitoare pentru statul de drept. Pierde România care pare o ţară scăpată politic de sub control, instabilă şi imprevizibilă, cu politicieni mincinoşi, ipocriţi şi demagogi, incapabili să înţeleagă rolul lor în fruntea ţării. Ce spectacol politic dezgustător şi jalnic, la aproape un secol distanţă, prin raportare la o altă clasă politică elitistă, făuritoare a României Mari! Şi cât de actuale sunt versurile poetului naţional Mihai Eminescu în această privinţă: "Iară noi? noi, epigonii?... Simţiri reci, harfe zdrobite, Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte, Măşti râzânde, puse bine pe-un caracter inimic; Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază; În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază; Voi credeaţi în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!". Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Să ştiţi că nu v-am închis microfonul, graţie lui Eminescu, altfel vă sancţionam.
				Mai departe. Trecem la Grupul parlamentar al PSD. Domnul deputat Forin Tripa.
				Domnul Florin-Dan Tripa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţie politică: "Pentru ANAF, micul comerciant - un partener, nu un duşman". Lupta împotriva evaziunii fiscale este bine-venită şi acţiunile în această direcţie trebuie susţinute. PSD a reuşit până acum să aducă numeroase îmbunătăţiri activităţii ANAF, ceea ce se vede şi cu ochiul liber. Nivelul de colectare a crescut faţă de anul trecut, dar, din păcate, există şi excese şi chiar nevoia de unele schimbări legislative. Acest lucru rezultă din realitatea de zi cu zi, din contactul direct între inspectorii fiscali şi comercianţi. Zilele trecute, la cabinetul meu parlamentar de la Arad, au depus o plângere mai mulţi mici întreprinzători care activează în zona de vânzare fructe şi legume. Ei mi-au semnalat un exces de zel inexplicabil al inspectorilor fiscali, care au aplicat unele amenzi total disproporţionate faţă de unele mici scăpări în actul de vânzare. De exemplu, unii comercianţi din Piaţa agroalimentară "Mihai Viteazul" au primit amenzi de până la 27.500 de lei, pentru că nu au fiscalizat sume de câteva sute de lei. Oamenii ne-au relatat că s-au dat sancţiuni de 3.500 de lei, 17.500 de lei şi 27.500 de lei, pentru că diverse sume nu se regăseau în casa de marcat. Un exemplu în acest sens ar fi ca la un stoc de 2.000 de lei ANAF a aplicat o amendă de 17.500 de lei, deoarece nu era justificată o sumă de 308 lei. Pieţarii susţin că aceste controale din pieţe, în ultima perioadă, ar face parte din acţiunea derulată în toată ţara, numită "CERES", care presupune verificare pe toată perioada verii a comercianţilor de fructe, în târguri şi ogoare. Din nou, nu putem decât saluta vigilenţa organelor de control, în privinţa evaziunii din zona comercială a legumelor şi fructelor, dar în cazul nostru nu ştiu dacă putem vorbi doar de o simplă acţiune de control a inspectorilor fiscali. Aici atragem atenţia asupra unor posibile abuzuri, mai mult decât un exces de zel. În primul rând, solicităm inspectorilor ANAF aplicarea legii în spiritul ei şi nu ad litteram. De aceea, ca o recomandare, orice control şi sancţiune să fie personalizată, şi nu generalizată. În orice acţiune de verificare şi control noi credem că ANAF trebuie să ţină cont de fiecare situaţie aparte, să analizeze fiecare gen de sancţiune şi, în acest context, să scoată capul din litera legii, pentru a putea observa ce se întâmplă în piaţă. De aceea, recomandăm inspectorilor ANAF să umanizeze fiecare control, să lase deoparte chitanţierul de amenzi, să vină în întâmpinarea şi doleanţele comercianţilor. Astfel, atragem atenţia ANAF că micul întreprinzător nu e inamicul care trebuie sancţionat la fiecare control, pentru că el nu este a priori vinovat. Poate că este timpul ca ANAF să devină partenerul, şi nu duşmanul sectorului privat. În această privinţă, este de lăudată iniţiativa Parlamentului de a elabora Legea prevenţiei. Aşa pot învăţa şi inspectorii fiscali că esenţial în actul de control este prevenţia, şi nu sancţionarea. ANAF are nevoie de o schimbare de mentalitate şi abordare în actul de control. Vrem cu toţii sancţiuni drastice...
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Vă rog!
				Domnul Florin-Dan Tripa: ...şi pentru furt şi pentru hoţie. Mulţumesc.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Mulţumesc şi eu.
				De la PNL văd că nu este niciun coleg. Trecem atunci direct la PMP. Domnul Constantin... Scuze, USR. Da. Cristina Iurişniţi. Scuze!
				Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică este următoarea: "Moţiunea de cenzură PSD contra PSD - un teatru absurd al unui război intern pentru putere". În România ultimelor luni asistăm la atacuri succesive ale statului de drept, lupte pentru putere în interesul evident de a modifica Legea codurilor penale cu dedicaţie, de a dezincrimina abuzul în serviciul public, sau eliminarea articolului din Codul penal privind conflictul de interese, abuz sesizat de USR la o Curte Constituţională politizată excesiv! Dragnea, condamnat penal definitiv şi cercetat penal, precum şi Grindeanu, semnatar al OUG nr. 13/2017, sunt exponenţi ai aceleiaşi clase politice iresponsabile, capabile după cum vedem în aceste zile, să ducă ţara în criză politică la nivel guvernamental pentru interese pur personale din sfera penală. Miza reală a evenimentelor recente în guvernare trebuie înţeleasă în cheia oferită de acţiunea moţiunii de cenzură - unicat în lumea civilizată a politicii europene, aceea de a-şi canibaliza propriul Guvern. Încercările nereuşite de a submina demersurile anticorupţie i-au dus la exasperare şi la acţiuni desprinse parcă din romanele lui Kafka, pe cei doi preşedinţi cu probleme penale de la PSD şi ALDE. Care este lovitura de teatru evidentă? În această piesă demnă de Eugen Ionesco sau Beckett, Liviu Dragnea pedepseşte Guvernul Grindeanu pentru eşecul planului de subminare a justiţiei, însă, stimaţi colegi parlamentari, trebuie reamintit faptul că Sorin Grindeanu a fost învestit în funcţia de premier de Parlamentul României, nu de PSD, iar regula democratică este că cel care te-a numit este şi cel care te revocă din funcţie! Cine sunt beneficiarii acestei lovituri de teatru numită formal "moţiune de cenzură?" Cei care au iniţiat-o, în folos personal, pentru a scăpa de acuzaţiile din justiţie! Cine sunt perdanţii? Cetăţenii României, spectatori fără voia lor la acest teatru absurd, în ecuaţia căruia interesul general, bunul- simţ, respectarea legilor şi transparenţa sunt eludate! În schimb, vedem tot arsenalul teatral: jocuri de culise cu UDMR, cărora li se promit funcţii în schimbul susţinerii moţiunii, legi care să treacă în interesul lor etnic, fumigene politice aruncate în spaţiul public pentru a distrage atenţia şi a acuza fără probe, printr-un discurs dublu, fără argumente, ameninţarea nestatutară a membrilor PSD de a fi excluşi din partid, demisii ministeriale semnate în alb la data numirii în funcţie, iar apoi cei 16 miniştri care sunt şi parlamentari, votează pentru propria demitere! Cine va plăti costurile acestui teatru absurd? Tot cetăţenii vor fi cei care vor plăti biletul, nesolicitat de altfel, la acest spectacol al absurdului politic. Războiul din PSD ne costă 30 de miliarde de lei. USR este alături de milioanele de cetăţeni oneşti, plătitori de taxe şi impozite, care îşi doresc şcoli, spitale şi autostrăzi, nu politicianism, jocuri de culise şi manipulări. În calitate de deputat, e de datoria mea să atrag atenţia asupra necesităţii reale a unei guvernări responsabile, lipsită de populism, transparentă, predictibilă şi orientată strict către valorile europene şi transatlantice. Alegerile anticipate reprezintă soluţia viabilă şi corectă, în acest context politic bulversant pentru întreaga societate! Mulţumesc.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Vă rog. Mai departe, putem trece la PMP. Domnul Constantin Codreanu. Tuturor colegilor mă adresez - o să vă semnalez cu 30 de secunde înainte de expirarea timpului, să vă puteţi încheia declaraţia.
				Domnul Constantin Codreanu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi are următorul titlu: "Istroromânii - o minoritate înrudită, în dificultate culturală extremă, ameninţată cu dispariţia". Istroromânii din Croaţia reprezintă comunitatea istorică de români din afara graniţelor ţării, cea mai puţin numeroasă, circa 1.500 de persoane, şi în cea mai mare dificultate culturală, întrucât doar aproximativ 300 dintre ei mai vorbesc dialectul istoric istroromân. Singurul act legislativ românesc care face referire la ei este Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. În 1992, UNESCO a inclus dialectul istroromân în Cartea Roşie a limbilor în pericol, amintind că este grav periclitat. A se vedea în acest sens UNESCO - "Red Book of Endangered Languages". La 27 august 2007, Ministerul croat al culturii a inclus graiurile istroromâne, numite valah şi jeiănesc, în Lista bunurilor culturale nemateriale protejate. Nu există administraţie, învăţământ, presă sau biserici în acest dialect istoric al limbii române comune în ultimele două localităţi din Regiunea Istria, în care ei mai sunt majoritari, Jeiăni şi Şuşneviţa. O minidiasporă istroromână există în Canada, Italia, Australia şi Noua Zeelandă. Acum 121 de ani, Teodor T. Burada publica o listă de 114 localităţi sau cătune, populate altădată de istroromâni, care-şi pierduseră în secolul al XIX-lea limba maternă, dar mai păstrau un şir de caracteristici etnice româneşti. Mai mulţi lingvişti români şi străini au cercetat dialectul istroromânilor. În prima jumătate a secolului al XX-lea, România a făcut primele eforturi de susţinere a acestei minorităţi înrudite, iar primul istroromân bursier al ţării noastre, Andrei Glavina, supranumit "Apostolul istroromânilor", a reuşit organizarea la Şuşneviţa, între 1921 şi 1925, a Şcolii "Împăratul Traian", cu predarea în dialectul istroromân şi în româna literară. Astăzi, dialectul istroromân se află la o răspântie: sau se va stinge definitiv, sau va resuscita, cum au resuscitat, bunăoară, nu fără efort, ebraica sau limbile celtice, manx şi cornică, din Marea Britanie. Statul român a finanţat generos refacerea şcolii din Şuşneviţa, inaugurată la 8 noiembrie 2016. Acest lucru însă nu este suficient. Este nevoie ca elevii acestei şcoli să aibă abecedare şi manuale în dialectul istroromân, dar şi în româna literară, să fie instruiţi de învăţători şi profesori care să fi urmat cursuri de pregătire în România, să poată vizita ţara noastră în cadrul unor proiecte educaţional-culturale. De asemenea, le-am putea da o mână de ajutor celor două localităţi istroromâne din Croaţia, pentru a se înfrăţi cu localităţi din România.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Să vă pregătiţi să încheiaţi!
				Domnul Constantin Codreanu: O cooperare exemplară cu statul croat şi organismele europene se impune. Fac un apel stăruitor către Guvernul României şi, în special, către Ministerul Românilor de Pretutindeni şi Institutul Cultural Român să trateze cu prioritate problematica istroromână şi să intervină în sprijinul minorităţii istroromâne înrudite, aflate în dificultate culturală extremă şi ameninţată grav cu dispariţia.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Mulţumesc.
				Domnul Constantin Codreanu: Istroromânii trebuie salvaţi! Vă mulţumesc. Deputat Constantin Codreanu, Partidul Mişcarea Populară, Circumscripţia electorală nr. 43 diaspora.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Mulţumesc.
				Domnul Vasile Cocoş, deputat al PSD.
				Domnul Vasile Cocoş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Declaraţia politică de azi se intitulează "România are nevoie ca Programul de guvernare al PSD să fie continuat". România trece de aproape o săptămână printr-o criză de guvernare fără precedent pentru România. Cine a avut şi are interes să menţină această stare de criză de guvernare, românii au văzut în mass-media. Românii vor să ştie ce se va întâmpla cu Programul de guvernare al PSD-ului, cu care acest partid a câştigat alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016. Românii şi-au pus mari speranţe în acest program, care conţine măsuri concrete, cu termene şi responsabilităţi, măsuri care vizează creşterea nivelului de trai al românilor, în special al celor cu venituri reduse. Mâine, miercuri, 21 iunie 2017, parlamentarii sunt chemaţi să voteze moţiunea de cenzură împotriva unui premier care se încăpăţânează să se considere Guvern, un premier care nu mai reprezintă românii şi care nu poate să ducă mai departe Programul de guvernare al PSD-ului. Românii aşteaptă cu nerăbdare trecerea acestei moţiuni, care să permită Parlamentului desemnarea unui Guvern care să lucreze pentru binele românilor şi al României. Am convingerea certă că moţiunea va trece, că vom avea un Guvern care să facă eforturi să aplice întocmai şi la timp măsurile din Programul de guvernare . Dumnezeu să ne ajute să fie linişte şi pace în România! Deputat Vasile Cocoş, Colegiul nr. 40 Vâlcea, Grupul parlamentar al PSD, 20 iunie 2017.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Mulţumesc, domnule deputat. Am remarcat dorinţa aceasta de pace, sperăm să n-o tulburaţi!
				Mai departe trecem... PNL, din păcate, nu e... USR, Sergiu Cosmin Vlad.
				Domnul Sergiu Cosmin Vlad: Bună dimineaţa! Semnalele de alarmă privind reducerea pedepselor pentru cei care pun în pericol mediul şi fondul cinegetic au fost în zadar. PSD-ALDE-UDMR au reuşit să-şi impună viziunea, o viziune care presupune sancţiuni blânde pentru cei care atentează la integritatea pădurilor şi care practică braconajul. Nici măcar potenţiala situaţie de infringement a României pe seama gestionării defectuoase a fondului forestier nu îi îngrijorează pe cei aflaţi la guvernare, care au probabil comandă să respingă orice progres făcut în guvernarea anterioară. Din această cauză, silvicultorii şi paznicii de vânătoare activează într-o nesiguranţă tot mai mare, iar cei care au de suferit, inclusiv în judeţul Arad, trebuie să ştie cui i se datorează aceasta. Şirul lung de agresiuni, culminând cu tentative de omor asupra celor care protejează această resursă naţională nu pot fi lăsate să treacă ca simple agresiuni. În condiţiile în care atacatorii stau acasă, iar victimele fac drumuri între spital şi tribunal, PSD permite stabilirea unor amenzi pentru hoţii pădurilor, care pot fi plătite dintr-un singur camion de lemne furate. Cele aproape 300 de cazuri de agresiuni asupra personalului silvic al Romsilva, din ultimul deceniu, nu pot rămâne fără ecou. Colegii mei din USR au anunţat că susţin Proiectul "Justiţia Verde", asumat de Procurorul General al României. Prin această iniţiativă, se va acorda suport logistic procurorilor specializaţi în investigarea infracţiunilor din domeniul silvic. Am susţinut în campania electorală o astfel de idee şi o voi face şi în continuare. Dacă parlamentarii nu pricep că situaţia privind pădurile nu poate continua în felul dezastruos în care funcţionează astăzi, măcar celelalte instituţii să o facă, iar noi să susţinem aceste demersuri. Pentru USR domeniul silvic este unul de importanţă maximă. Voi lupta, alături de colegii mei, pentru a apăra pădurile României de hoţi, chiar împotriva celor care îi sprijină din Parlament! Voi reprezenta în continuare interesele societăţii şi dreptul generaţiilor viitoare de a se bucura de bogăţiile naturale ale ţării noastre. Vă mulţumesc.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Mulţumesc şi eu, domnule deputat.
				Vă rog, domnul deputat Movilă. Sau invităm un alt coleg? Am crezut că de-asta v-aţi întors!
				Domnul Petru Movilă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică se numeşte "Mare-i grădina Ta, Doamne!". Stimate domnule preşedinte Liviu Dragnea, În ultimele zile românii au încercat să găsească un fir logic al evenimentelor din PSD. Pentru că o ţară întreagă nu reuşeşte să găsească logica deciziilor dumneavoastră, mă văd nevoit să vă explic cum stă treaba cu Guvernul. Domnule preşedinte al PSD, Conform art. 102 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, "Guvernul, potrivit Programului său de guvernare votat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice şi este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică". Guvernul are un Program de guvernare acceptat de Parlament, nu de dumneavoastră, şi nici de grupurile de interese ale PSD. Mai mult decât atât, acest Guvern trebuie să asigure realizarea politicii interne şi externe a ţării. Ţin să precizez că politica internă nu se referă la interesele din cadrul clanului PSD, iar politica externă nu se referă nicidecum la investiţiile pe care le ordonaţi, după preferinţe, în diferite zone ale ţării, în afara Bucureştiului, acolo unde îşi desfăşoară activitatea baronii dumneavoastră, cu excepţia Iaşiului, fireşte. Mergem mai departe la alin. (3), pe care sunt convins că nu l-aţi înţeles. Acest alineat vă explică cât se poate de clar faptul că Guvernul nu înseamnă nici pe departe Liviu Dragnea, nu înseamnă nici preşedintele Camerei Deputaţilor, nu înseamnă nici PSD, ALDE sau UDMR, ci înseamnă un prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin legi organice. Foarte important, domnule preşedinte Dragnea, este şi faptul că, în conformitate cu art. 103 alin. (3), "Programul şi lista Guvernului se dezbat în Camera Deputaţilor şi de Senat", şi nu de Dragnea în sediul PSD, sau pe grupuri de comunicare cu Olguţa Vasilescu, aşa cum credeaţi dumneavoastră până acum. Mai mult, art. 107 alin. (1) vă explică, domnule Dragnea, faptul că "Guvernul este condus de un prim-ministru", că tot el "coordonează activitatea membrilor acestuia, prezentând Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii". Deci nu un individ conduce Guvernul, şi nu o gloată de penali evaluează Executivul! Poate ar trebui să facem un referendum de modificare a Constituţiei, iar sintagma "prim-ministru" să fie înlocuită cu "Liviu Nicolae Dragnea", iar rapoartele să fie prezentate în piaţă, la Teleorman, şi nu în faţa Camerei Deputaţilor sau Senatului. Şef în piaţă, bineînţeles că va fi Codrin Ştefănescu; vom reglementa şi asta. Continuând bâlciul, ajungem astăzi să asistăm la o comedie de cea mai joasă speţă. PSD şi ALDE depun moţiune de cenzură împotriva unui Guvern PSD şi ALDE şi spun că nu este o moţiune împotriva unui Guvern PSD şi ALDE. În acelaşi timp, aceeaşi alianţă vrea să salveze România tot de guvernarea PSD şi ALDE. Pentru a fi mascarada completă, miniştrii sunt solidari şi anunţă, prin vocea doamnei ministru Carmen Dan, că PSD a iniţiat o lovitură de stat, dar să stăm liniştiţi, că tot PSD ne salvează!
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Mulţumesc.
				Domnul Petru Movilă: Câtă sfidare, stimaţi colegi! Acum câteva luni domnul Dragnea lăuda Executivul şi spunea tuturor că este un Guvern de nota zece şi că totul merge întocmai cu planul de guvernare. Stimaţi colegi, Vedem în aceste zile un Parlament care s-a transformat într-o zonă unde la orice colţ se negociază un vot, iar un PSD mai mic, numit UDMR, anunţă că până miercuri, înainte de şedinţă, nu ştiu în ce tabără se poziţionează.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Vă rog să conchideţi!
				Domnul Petru Movilă: Imediat! PSD a denumit moţiunea de mâine "România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!", însă de cine o apără, cine o ameninţă?! PSD o ameninţă şi PSD o salvează! Stimaţi colegi, România nu mai poate fi confiscată, pentru că nu mai este nimic de confiscat! Aţi avut voi grijă să confiscaţi şi ceea ce nu mai avem! Vă mulţumesc. Deputat al PMP, Petru Movilă.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Domnul deputat Nicu Niţă, PSD.
				Domnul Nicu Niţă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică este "Ziua produselor agroalimentare româneşti". Parlamentul României a aprobat Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 10 octombrie ca Zi naţionala a produselor agroalimentare româneşti. Iniţiativa legislativă, care a avut susţinerea tuturor grupurilor parlamentare, vine în sprijinul măsurilor rezultate din Programul PSD de guvernare a României pentru următorii patru ani, care acordă o atenţie deosebită agriculturii, ca ramură de importanţă strategică a economiei naţionale. PSD s-a angajat să ia măsuri pentru protejarea firmelor româneşti şi angajarea tinerilor în agricultură. Vrem ca românii să se bucure găsind pe piaţă materii prime şi produse agroalimentare pentru o hrană sănătoasă, încurajând atât concurenţa în domeniu, cât şi informarea oamenilor cu tot ceea ce este mai bun în produsele oferite cumpărătorilor. De asemenea, reluând şi o activitate tradiţională, "Ziua recoltei", la nivelul realităţilor de acum, "Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti" îşi propune să încurajeze o serie de acţiuni educative, de cercetare ştiinţifică şi promovare a oricăror iniţiative, care să conducă la obţinerea unor performanţe superioare în producţia agricolă, creşterea gradului de modificare a produselor agroalimentare româneşti, prezentarea de produse proaspete, de calitate, de la producătorii autohtoni. Ca membru al Comisiei pentru agricultură şi ca parlamentar de Brăila, judeţ cu o importantă pondere agricolă, am susţinut adoptarea acestei legi convins fiind că, dincolo de rezultatele imediate, ea va genera efecte pozitive pe termen lung asupra producătorilor agricoli, a cantităţii şi calităţii produselor şi a veniturilor obţinute din agricultură, care să devină, aşa cum prevede Programul de guvernare al PSD, un motor de creştere economică pentru judeţul Brăila şi pentru întreaga ţară. Deputat Niţă Nicu.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Mulţumesc, domnule deputat.
				Trecem la domnul Vlad-Emanuel Duruş, USR.
				Domnul Vlad-Emanuel Duruş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează "Răfuielile grupărilor din Partidul Social Democrat, pe spinarea românilor". Stimaţi colegi, Ceea ce se întâmplă în aceste momente este exact ceea ce USR a avertizat încă din campania electorală. Anume, Partidul Social Democrat nu este capabil să pună interesele ţării şi ale cetăţenilor mai presus de interesele partidului şi ale diferitelor tabere din interiorul acestuia. Ceea ce îi afectează pe cetăţenii acestei ţări este că această răfuială internă se răsfrânge asupra instituţiilor statului şi a banului public. O criză politică din interiorul unui partid trebuia să rămână şi să fie rezolvată acolo, nu să fie exportată pe spinarea unui întreg popor. Miza acestui război intern nu este controlul puterii, ci controlul asupra mecanismelor de guvernare şi asupra accesului la sume uriaşe de bani din fondul public. Amintesc aici Programul Naţional de Dezvoltare Locală, unde sunt puse la dispoziţie nu mai puţin de 30 de miliarde de lei pe o perioadă de până în 2020. Avem, aşadar, în faţă, un meci care se joacă cu miliarde de euro pe masă. Vom vedea mâine cine câştigă, dar de pierdut, pierd ţara şi cetăţenii săi. Efectele luptei interne din Partidul Social Democrat se resimt atât în plan economico-financiar, cât şi în imaginea externă a României. Am ajuns astfel ca ţara să fie neguvernată, să vedem o echipă guvernamentală formată din 3 oameni, care e preocupată doar să se menţină la putere, în loc să administreze resursele ţării în interesul cetăţenilor, prin deblocarea fondurilor atât de necesare dezvoltării comunităţilor locale, pe criterii obiective de prioritate. S-a ajuns în situaţia gravă în care este afectată stabilitatea monedei naţionale şi a burselor financiare, din cauza iresponsabilităţii coaliţiei de guvernământ. Ne întrebăm cu ce încredere ne privesc acum cei care îşi doresc să investească în România, fie ei români sau străini, cum ar mai putea să-şi facă planuri de investiţii, bazându-se pe predictibilitate şi stabilitate. Suntem alături de milioanele de cetăţeni oneşti, plătitori de taxe şi impozite, care, în loc să aibă parte de investiţii în şcoli, spitale şi autostrăzi, vitale pentru dezvoltarea sănătoasă a ţării, primesc în schimb jocuri de culise, manipulări şi politicianism toxic pentru România. Atrag atenţia că în spatele acestor manevre incalificabile pentru cei aleşi democratic să asigure stabilitate şi bunăstare se ascunde de fapt realitatea crudă, aceea că această coaliţie de guvernământ nu a reuşit să îndeplinească Programul de guvernare promis. Îngrijorarea mai vine şi pe fondul situaţiei geopolitice regionale, astfel că în zona centrală şi de est a Europei ne confruntăm cu instabilitate politică şi tendinţe autocratice, România fiind considerată până acum un stat stabil în această zonă. În aceste momente, cu atât mai mult România are nevoie urgentă de o conducere responsabilă, competentă şi stabilă, de natură a încuraja investitorii şi de a asigura partenerii noştri că suntem un pilon de stabilitate şi dezvoltare în regiune.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Vă rog, încheiaţi!
				Domnul Vlad-Emanuel Duruş: Într-un minut. Răfuiala dintre taberele aceluiaşi partid de guvernământ trebuie să înceteze a se purta pe spinarea românilor şi, poate că mâine, după canibalizarea internă, să guvernaţi responsabil ţara şi milioanele de oameni care şi-au pus speranţele în dumneavoastră. Dar am impresia că, la ce concesii se fac zilele acestea de dragul puterii, va fi prea târziu. Vlad Duruş, deputat al USR de Maramureş.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Domnul Ionuţ Simionca. Stimaţi colegi, Îmi permit şi eu o reflecţie. Să ştiţi că abuzurile mari încep cu abuzuri mici. Vă rog să respectaţi termenul!
				Domnul Ionuţ Simionca: Bună ziua, domnule preşedinte! Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Coaliţia PSD-ALDE a picat testul credibilităţii". Coaliţia de la guvernare a picat testul credibilităţii pentru a doua oră în şase luni, de data aceasta definitiv; prima dată cu Ordonanţa de urgenţă nr. 13, când au vrut să elibereze hoţii şi corupţii, şi acum, cu moţiunea de cenzură împotriva propriului Guvern. Marele PSD a ajuns să folosească Parlamentul României pentru a-şi regla problemele interne, iar ALDE, după ce şi-a pierdut grupul parlamentar de la Senat, este aproape să-şi piardă şi grupul parlamentar de la Camera Deputaţilor. Împreună, PSD şi ALDE, sunt ca o maşină cu trei roţi sparte, din patru. Cum vreţi, domnilor, să conduceţi această ţară, când voi nu puteţi să vă conduceţi nici propriile voastre partide? Bine că aţi convins pe colegii din UDMR, care, se pare, din dragoste de ţară, din patriotism şi fără niciun fel de interes, vă vor ajuta să treceţi moţiunea de cenzură împotriva propriului Guvern. Şi în acest fel PSD, ALDE, UDMR vor conduce România într-o Europă cu două viteze, în marşarier. Este o vorbă veche, la noi în ţară, care zice că "fiecare ţară îşi merită conducătorii". Oare noi, poporul român, aşa păcătoşi să fim? Sau cu ce am greşit să fim bătuţi atât de rău? Fiţi convinşi că în Parlamentul României sunt destui oameni de bună-credinţă care vor pune în faţă interesele naţiunii, ale României, înaintea celor de partid, de grup sau personale, care vor sancţiona drastic orice derapaj politic al coaliţiei de guvernare sau al majorităţii parlamentare. Deputat Ionuţ Simionca, Bistriţa-Năsăud. Mulţumesc.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Mulţumesc şi eu.
				Trecem la doamna Andreea Cosma, PSD. Dacă nu este, doamna Camelia Gavrilă. Silviu Macovei? Nicolae Georgescu? Vasile Axinte? Nicolae Velcea? Mihaela Huncă? Rotaru? Bogaciu? Budăi, atunci, ce să fac... Poftiţi, domnule Budăi! Deşi aţi semnalat că trimiteţi scris, aşa scrie la mine, aici. Dar aveţi dreptul să vorbiţi, bineînţeles!
				Domnul Marius-Constantin Budăi: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei politice: "Parlamentarii PSD-ALDE sunt interesaţi de creşterea veniturilor pentru toate categoriile socio-profesionale". Stimaţi colegi, Săptămâna trecută, alături de colegii de la PSD şi ALDE, am susţinut şi am adoptat în Parlament legea prin care se acordă majorări salariale pentru celelalte categorii de bugetari, care încă nu primiseră nicio creştere în acest an. Toţi salariaţii de la stat vor primi majorări salariale, anul acesta, aşa cum am stabilit în Programul nostru de guvernare. Astfel, s-au aprobat majorări cuprinse între 15% şi 30%, pentru o serie de angajaţi din domeniul sănătăţii, al apărării, al agriculturii, al culturii şi al mediului academic. În acelaşi timp, va creşte şi valoarea indemnizaţiei acordate personalităţilor culturale, oamenilor de ştiinţă şi sportivilor cu rezultate excepţionale. Săptămâna viitoare urmează să ajungă în Parlament şi Proiectul privind telemunca. Este o măsură importantă pe care am promis-o românilor, atunci când le-am prezentat proiectul nostru, şi care ajută în egală măsură mediul de afaceri, dar şi pe cei care îşi caută un loc de muncă. Telemunca este o şansă acordată pentru forţa de muncă din zonele defavorizate, unde investitorii nu vin pentru că nu există infrastructură şi centre universitare. Telemunca avantajează locurile de muncă din industriile care permit lucrul de la distanţă: IT, management, marketing, consultanţă etc. Telemunca este un sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru a-şi găsi un loc de muncă şi a-şi câştiga cu demnitate veniturile pentru un trai decent. Telemunca este totodată o măsură care avantajează firmele care caută forţă de muncă calificată şi pentru a-şi reduce cheltuielile administrative. Telemunca este o măsură care vine în completarea altor programe care sprijină angajaţii pentru găsirea unui loc de muncă, cum este Programul "Prima chirie", pentru cei care îşi găsesc un loc de muncă la peste 50 de km de domiciliu. Aşadar, se poate constata că, în ciuda tuturor criticilor care ne sunt adresate de colegii din opoziţie, eu şi colegii mei parlamentari adoptăm în fiecare săptămână proiecte de lege, prin care încercăm să le oferim românilor condiţii mai bune de muncă, venituri mai mari, taxe mai mici şi servicii publice de calitate. Vă mulţumesc. Deputat de Botoşani, Marius-Constantin Budăi.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.
				Trecem mai departe, la PNL. Este semnalat aici că domnul Şovăială a depus în scris. Dar, dacă doreşte să citească, dacă nu, este în regulă. Avem pe cine să rugăm şi anume, pe doamna Oana Bîzgan-Gayral, de la USR. Aveţi trei minute, vă rog.
				Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral: Mulţumesc, domnule preşedinte. În România, în 2015, existau 1.143 de companii de stat, fie cu participaţie majoritară de stat, fie cu participaţie deplină sau control al statului. Aceste companii angajau, în acelaşi an, 291.000 de persoane, respectiv 7% din totalul salariaţilor din România, şi împreună generau 49 de miliarde de lei în venituri. Aceste numere nu ar trebui decât să ne convingă de importanţa companiilor de stat în economie, mai ales în contextul în care creşterea economică recentă s-a bazat puternic pe consum, iar investiţiile continuă să rămână în urmă. Cu o problemă atât de delicată însă - de ce încearcă actualul Parlament să politizeze companiile de stat şi mai tare? Situaţia curentă nu arată deloc bine, întrucât, chiar dacă la nivel agregat companiile de stat au arătat o marjă a profitului de 2,47%, aceasta este sub marja de profit din mediul privat, de 2,73%. Însă mai important de atât, dacă eliminăm prin analiză primele 5 companii, în funcţie de profit, întreprinderile de stat la nivel agregat au înregistrat o marjă negativă medie de minus 5,93%. Nu este însă de mirare că majoritatea acestor întreprinderi toacă bani şi vor toca în continuare, având în vedere ce se întâmplă la conducerea lor. Nu lipsa de active a determinat actuala postură a companiilor de stat. Cele mai recente analize arată că datoriile totale reprezintă 29% din totalul activelor acestor companii. Întrebarea pe care suntem forţaţi să o punem este ce se întâmplă cu aceste active? De ce nu sunt ele utilizate pentru a produce venituri şi pentru a contribui pozitiv la dezvoltarea economică a României? Iniţial, problema era cea de guvernanţă. Management politic şi prost pregătit înseamnă atât ineficienţa de gestiune a resurselor companiei, dar şi o incapacitate a companiilor de a atrage finanţare la costuri de bun-simţ la nivelul pieţei. Cine poate învinui băncile că oferă dobânzi mult mai usturătoare unor companii conduse pe criterii politice, ale căror rezultate sunt din ce în ce mai rele? Ca să nu mai vorbim de salariaţi, la companiile aflate sub tutela administraţiei centrale. Soluţia acestei probleme este simplă - transparenţa -, iar transparenţa este fundamentul O.U.G. nr. 109 privind implementarea guvernanţei corporative la întreprinderile de stat. Ce înseamnă această ordonanţă? În linii mari, presupune angajarea, în mod transparent şi meritocratic, al unui management profesionist şi calificat pentru compania în cauză. De asemenea, presupune standarde de raportare a situaţiilor financiare care preţuiesc, înainte de toate, transparenţa şi buna conducere a companiilor. Oricât de simplu ar părea, noi, cetăţenii, am beneficia din timp de pe urma acestei ordonanţe, chiar dacă aceasta abia a fost implementată la câteva companii de stat, pe care le putem număra pe degete, care incidental, sunt şi cele mai profitabile. De ce nu se implementează O.U.G. nr. 109 la toate companiile de stat însă Un motiv este legat de excepţiile pe care le propune, în mod repetat, Parlamentul. 27 de companii ar trebui să fie exceptate de la mai multă transparenţă şi eficienţă, conform liderilor. Inclusiv CE Oltenia, companie responsabilă de o treime din necesarul energetic al României, dar care se zbate de câţiva ani încoace şi toacă banii contribuabililor constant...
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Vă rog să încheiaţi!
				Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral: ... o astfel de politică nu doar că a reprezentat...
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Nu v-am întrerupt eu microfonul. S-a defectat de acolo, Mai apăsaţi o dată, încheiaţi.
				Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral: O astfel de politică nu doar că ar reprezenta o catastrofă pentru operaţiunile acestor companii, devenind aproape imposibil pentru acestea să obţină o finanţare din piaţă, la costuri decente, ci ar presupune o adâncire a ineficienţelor de funcţionare. Iar aceste ineficienţe vor însemna mai multe disponibilizări, mai mulţi bani tocaţi de la buget, mai mulţi oameni în sărăcie. Mulţumesc.
				Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi, Conform listei pe care o am în faţă, furnizată de Secretariatul General, nu mai este nici un coleg care ar urma să susţină declaraţia. Dacă nu mă contrazice nimeni din sală, atunci declar închisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice. Vă mulţumesc.
				(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
				Domnul Vasile Axinte: Astăzi voi prezenta declaraţia politică intitulată: "Colegiul Naţional de Artă «Octav Bancilă» din Iaşi, un motiv de mândrie pentru capitala Moldovei". Învăţământul românesc a demonstrat şi demonstrează faptul că este unul competitiv, care aduce faimă şi prestigiu României. În fiecare an, ne putem mândri cu medalii la Olimpiadele Internaţionale de matematică, informatică, fizică sau chimie, deşi starea educaţiei româneşti încă este un motiv de dispută între factorii decidenţi şi sindicatele de profil. Iaşiul, respectându-şi blazonul de oraş cultural sau oraş al educaţiei, cu prima universitate din ţară, fiind considerat, de drept, "Oraş pionier al învăţământului superior românesc", a adus de-a lungul timpului prestigiu României prin rezultatele obţinute la diferite concursuri şcolare, când elevii ieşeni au demonstrat valoare şi seriozitate, calităţi confirmate şi de juriile de resort. Astăzi, este rândul Colegiului Naţional de Artă "Octav Băncilă" din Iaşi, pentru un binemeritat laudatia de la tribuna Parlamentului României. Confirmând rezultatele excelente obţinute la Concursul Internaţional de Interpretare Instrumentală "Ioan Goia", cu participare excepţională atât din ţară, cât şi din străinătate, aici menţionând delegaţii din Chişinău, Odesa, Soroca, Tiraspol, Colegiul Naţional de Artă "Octav Băncilă" s-a prezentat la a XXXVIII-a ediţie a Concursului Naţional de Interpretare Instrumentală "Lira de Aur", cu scopul declarat de a câştiga "marele premiu". Nu numai că a câştigat "marele premiu", însă Colegiul din Iaşi a reuşit să obţină toate premiile puse în joc, acest lucru întâmplându-se, pentru prima dată, după 1972, moment în care a avut loc prima ediţie a acestui concurs prestigios. Juriul, compus din profesori de la Bucureşti, Iaşi, Cluj Napoca, Timişoara, dar si din solişti celebri din ţară şi străinătate, a confirmat faptul că la Iaşi se face şcoală serioasă, chiar de înaltă performanţă. Laureaţii acestei ediţii, pe care ţin nepărat să îi menţionez, au fost: Lupaşcu Clara Sofia - violoncel - Trofeul "Lira de Aur"; Plăcintă Alexandru Ştefan - pian -" Premiul special Ciprian Porumbescu"; Ciotloş Alexandru - pian - Premiul special "Asociaţia Culturală Lira de Aur". Suntem mândri de elevii noştri premiaţi, generaţia noastră de mâine, cât şi de profesorii coordonatori care, în fiecare an, aduc bucurie şi cinste capitalei Moldovei. Suntem cu adevărat onoraţi!
				Domnul Nicolae Georgescu: Astăzi voi prezenta declaraţia politică intitulată: "România a scăpat de 8 proceduri de infringement ale Comisiei Europene". Vreau să aduc în discuţie anunţul făcut zilele trecute de Ministerul Afacerilor Externe. Mă refer aici la decizia Comisiei Europene de a clasa un număr semnificativ de proceduri de infringement îndreptate împotriva României. Este vorba de proceduri care se referă la următoarele directive: ordinul european de protecţie - Directiva 2011/99/UE; situaţiile financiare - Directiva 2013/34/UE; atribuirea contractelor de concesiune - Directiva 2014/23/UE; achiziţiile publice - Directiva 2014/24/UE; achiziţiile publice în domeniul utilităţilor - Directiva 2014/25/UE; cerinţele tehnice referitoare la ţesuturi şi celule umane - Directiva (UE) 2015/565; cazeinele şi cazeinaţii - Directiva 2015/2203/UE. Clasarea cauzelor menţionate fost decisă ca urmare a adoptării actelor normative care asigură transpunerea completă a respectivelor directive. Probabil cea mai importantă cauză clasată o reprezintă conformitatea cu art. 267 din Tratatul privind funcţionarea UE, referitoare la practica autorităţilor judiciare naţionale, bazată pe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în materie de discriminare. În legătură cu aceasta, Comisia Europeană a apreciat că practica este conformă dreptului Uniunii Europene. Eforturile le aparţin ministrului delegat pentru afaceri europene, agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a UE, dar şi ministerelor de linie. Cu toţii au colaborat pentru asigurarea, la nivel intern, a transpunerii în mod corespunzător a legislaţiei europene, dar şi la finalizarea procedurilor de infringement aflate în curs. Iar rezultatele se văd, respectiv clasarea acestui număr semnificativ de cauze, lucru care nu poate decât să ne bucure, pentru că această reuşită confirmă faptul că statul nostru reuşeşte să găsească soluţii la provocările cu care Uniunea Europeană se confruntă, soluţii recunoscute atât de statele membre, cât şi de Comisia Europeană. România este unul dintre promotorii cei mai activi ai continuării şi consolidării procesului de integrare europeană şi este ţara ce deţine un loc binemeritat în cadrul familiei europene.
				Doamna Alexandra-Corina Bogaciu: "Ziua mondială a refugiaţilor, motiv de reflectare asupra încetării conflictelor armate din Siria şi Afganistan". Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a stabilit prin Rezoluţia 55/76 din 4 decembrie 2000, celebrarea anuală a Zilei mondiale a refugiaţilor, la data de 20 iunie. Consider că în actualul context internaţional - şi mă refer aici la conflictul din Siria, din cauza căruia au fost dislocaţi peste 6 milioane de oameni pe plan intern, iar 4 milioane de sirieni au fugit din ţară în ultimii patru ani, sau la războiul civil din Afganistan şi Yemen, de unde în fiecare lună ajung în Europa câteva mii de emigranţi - este nevoie de adoptarea unei strategii complexe pe termen lung, prin care să se soluţioneze această criză care a afectat Europa în ultima perioadă. În ultimii doi ani, Europa a cunoscut cele mai ample mişcări de masă de oameni de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, peste un milion de refugiaţi şi migranţi fiind primiţi în Uniunea Europeană. De aceea, cred că, de Ziua mondială a refugiatului, politicienii din toate statele europene au obligaţia să se aplece asupra cauzelor profunde care au determinat această criză şi să încerce să ia măsuri atât la nivelul ţărilor sursă de unde au izbucnit conflictele, cât şi în propriile state, pentru creşterea nivelului de integrare a solicitanţilor de azil. Este important ca pentru familiile de emigranţi care sunt primite şi îndeplinesc condiţiile pentru azil să se asigure asistenţă umanitară şi condiţii decente pentru instalarea acestora în cadrul comunităţilor locale. Uniunea Europeană are obligaţia juridică şi morală de a-i proteja pe cei aflaţi în nevoie. Statele membre sunt responsabile cu examinarea cererilor de azil, hotărând cine va beneficia de protecţie. Însă nu toată lumea care vine în Europa are nevoie de protecţie. Multe persoane îşi părăsesc ţara în încercarea de a-şi îmbunătăţi viaţa. Aceste persoane sunt adesea denumite migranţi economici, iar dacă cererea lor de azil nu este soluţionată favorabil, Guvernele naţionale au obligaţia de a-i transfera în ţara lor de origine sau într-o altă ţară sigură pe care au tranzitat-o. Comisia Europeană a anunţat că România trebuie să mai primească 3.546 de refugiaţi, potrivit Planului comun de relocare aprobat de blocul comunitar şi care are un caracter de obligaţie legală. Raportul Comisiei Europene arată ca România a primit, până la 9 iunie 2017, 45 de imigranţi din Italia şi 589 de imigranţi din Grecia. În ţara noastră, din anul 1991 până în prezent, un număr de 26.442 persoane au depus cereri pentru acordarea formei de protecţie. Dintre aceştia, 4.981 au primit statut de refugiat sau protecţie subsidiară. Având în vedere că mii de persoane şi-au pierdut viaţa pe mare, încercând să ajungă în Uniunea Europeană, iar aproape 90 % dintre refugiaţi şi migranţi au plătit membri ai criminalităţii organizate şi traficaţi de persoane pentru a-i trece peste graniţă, consider că este datoria Uniunii Europene şi a statelor membre NATO să se implice în conflictele de unde provin aceşti oameni pentru a pune capăt acestei crize umanitare. În total, în 2015 şi în 2016, Uniunea Europeană a alocat peste 10 miliarde de euro din bugetul său pentru a face faţă crizei refugiaţilor. Majoritatea persoanelor care ajung în Europa au nevoie de ajutor ca să îşi satisfacă nevoile de bază, cum ar fi apa potabilă, hrana şi adăpostul.
				Domnul Florinel Stancu: "Prefer soluţiile, în detrimentul acuzaţiilor. Despre starea pădurilor din România". "Toată lumea poate face erori pe care să le impute altora: asta înseamnă să faci politică" - spunea la un moment dat, cu tact şi cinism, Georges Clemenceau. În acelaşi timp, eu cred că politica nu are absolut nicio relevanţă, dacă nu duce la soluţii pentru cetăţeni, pentru stat, pentru viitor. Disputele politice sunt acceptate şi benefice pentru democraţie, însă problemele nu trebuie neglijate. Ţara trebuie să meargă înainte. Iar de asta ne vom asigura tot noi, deputaţii Partidului Social Democrat, cei care ne-am lansat în politică din rândul oamenilor simpli şi am fost învestiţi de majoritatea românilor. Am promis că vom reduce povara sărăciei de pe umerii cetăţenilor şi că vom avea grijă de această ţară frumoasă. O parte dintre promisiuni le-am realizat, mai avem trei ani să ducem la îndeplinire ce a rămas. Cu siguranţă, o vom face! Personal, consider importante problemele de mediu care, în opinia mea, reprezintă un capitol neglijat în România. Din acest motiv, mi-am propus să schimb în bine unele lucruri, să mă implic activ atât cât îmi permite funcţia de deputat. Să luam, de exemplu, pădurile acestei ţări sau râurile, pe care le-am cunoscut mai bine după ce am activat foarte mulţi ani în domeniu. Ambele sunt supuse unui asediu din partea factorului uman, iar asta explică şi numărul considerabil de inundaţii, alunecări de teren sau alte calamităţi naturale. Ca să prevenim producerea unor asemenea evenimente neplăcute pe viitor, avem nevoie de măsuri concrete. Am observat că şi colegii din opoziţie sunt preocupaţi de acest subiect. Le place să discute despre defrişări şi consecinţele lor. Se afirmă că exportăm, ca ţară, foarte multă masă lemnoasă sau că autorităţile responsabile nu controlează eficient furtul de lemne. Cu o parte dintre problemele abordate sunt de acord. Însă, când văd cum cei de la PNL ne acuză toată ziua de aceste probleme, fără să ţină cont de ceea ce s-a întâmplat pe vremea Guvernului Cioloş, Executivul creat de dânşii, nu pot să nu-i denunţ public că ne mint şi că dau dovadă de ipocrizie. Consider că Partidul Social Democrat s-a implicat cel mai mult în rezolvarea problemelor legate de mediu. Personal, în calitate de deputat, m-am implicat în orice iniţiativă propusă în sprijinul pădurilor. Voi combate neobosit ipocrizia şi voi face tot ce este legal să crească numărul împăduririlor în toată ţara. Consider că aici se află cheia problemei. Să cerem în mod sistematic mai multă vigilenţă din partea autorităţilor responsabile şi să dublăm sau să triplăm campaniile de împădurire. Declar cu toată responsabilitatea că există o industrie foarte importantă în prelucrarea lemnului în România, pe care nu o putem sista. Vorbim despre sute de persoane angajate, despre o ramură care ne-a făcut cinste ani în şir. De aceea, nu putem fi ipocriţi, să spunem că dacă vom deveni mâine miniştri ai apelor şi pădurilor, nu vor mai exista defrişări în România. Putem, în schimb, să creştem prelucrarea lemnului în România prin politici clare, în detrimentul exportului brut, ceea ce ar însemna o valoare adăugată pentru economie, noi locuri de muncă şi mai puţine defrişări ilegale. Viitorul ministru al apelor şi pădurilor va trebui să ţină cont de asta. La fel, poate demara un amplu program de creştere a perdelelor forestiere, un program care va compensa o parte din ceea ce s-a tăiat până în prezent şi care va reduce substanţial înzăpezirea drumurilor pe timp de iarnă. În concluzie, soluţii există. Avem nevoie de încredere şi mai multă implicare pentru a demonstra că lucrurile nu se reduc doar la nivel de dezbateri politice.
				Domnul Nicolae Velcea: Astăzi voi prezenta declaraţia politică intitulată "Donând sânge, vei salva vieţi!". Într-o ţară în care scandalurile de tip tabloid ocupă adesea grilele de programe tv., aproape până la saturaţie, într-o societate parcă prea mult aplecată asupra scandalurilor politice şi controverselor de orice fel, într-o Românie zguduită de recentul scandal al arhivelor SIPA, am fi putut uşor trece cu vederea faptul că, în data de 14 iunie, se sărbătoreşte Ziua donatorului de sânge. Evident, donarea de sânge sau de componente sangvine poate reprezenta pentru unii confraţi de-ai noştri, o şansă nouă la viaţă, într-o ţară care domină clasamentele la nivel european în ceea ce priveşte accidentele rutiere grave sau erorile medicale cu potenţial tanatogenerator. Tindem adesea să uităm pe oamenii altruişti, pe cei care se gândesc, în acelaşi fel, la viaţa aproapelui ca la propria lor viaţă. A da viaţă este un lucru la fel de nobil ca salvatul unei vieţi. Nu ne putem permite să uităm aceste gesturi pline de generozitate şi care demonstrează faptul că oamenii pot deveni, fără probleme, proprii lor salvatori. Din păcate, România se confruntă, de foarte multă vreme, cu o criză majoră de sânge, mai ales la grupele rare. Rezervele de sânge ale spitalelor sunt de cele mai multe ori epuizate, ceea ce duce la amânarea frecventă a multor intervenţii chirurgicale, intervenţii care reclamă urgenţă. Neaplicarea terapiilor medicale la timp, printre care şi transfuzia de sânge, micşorează foarte mult şansele de supravieţuire ale unui om suferind. Deşi în ultima vreme s-au făcut foarte multe campanii de donare de componente sangvine, donatori au rămas tot donatorii tradiţionali, oamenii altruişti pentru care a salva o viaţă a devenit a doua profesie a lor, la care s-au adăugat, în special, cei aparţinând profesiilor militarizate. Speranţa ar putea veni însă de la tinerii noştri, oamenii în putere care ar putea să ofere un plus de speranţă celor care aşteaptă o a doua şansă la viaţă. Mă gândesc foarte serios la o iniţiativă legislativă care să îmbunătăţească cadrul drepturilor celor care donează sânge în mod regulat, recunoscând în acelaşi timp faptul că actuala legislaţie nu s-a orientat corespunzător faţă de efortul acestor oameni, un efort până la urmă şi fizic, dacă ţinem cont de cantitatea de sânge donată de un donator. Într-o Românie a controverselor, donatorii de sânge nu ar trebui să fie victimele niciunei controverse, deoarece ei fac de cele mai multe ori ceea ce nu reuşeşte statul, cel care are o obligaţie constituţională de a garanta dreptul la viaţă. Cu preţuire pentru donatorii de sânge!
				Doamna Viorica Cherecheş: "Avem şi români de elită!" De câte ori Steagul României se ridică pe cel mai înalt catarg, la competiţiile internaţionale, şi Imnul de stat al României se aude în difuzoare, fiecare dintre noi simţim mândria de a fi român. Ne mândrim că avem elevi de elită, sportivi de aur, regizori care câştigă numeroase premii şi specialişti recunoscuţi la nivel internaţional. Da, avem şi oameni de excepţie care conturează adevărata imagine a României în lume, pentru că România nu înseamnă obligatoriu numai ceea ce prezintă o parte din mass-media internaţională. Da, nu trebuie să uităm nici de faima românilor medici în SUA, a românilor ingineri la mari transnaţionale, a românilor profesori la Harvard sau Yale, a celor care fac carieră juridică în justiţia britanică sau americană. Din păcate, aceştia au parte doar de sentimentul nostru de mândrie şi mulţumiri. Acestor elite ar trebui să le oferim recunoaştere reală nu la nivel declarativ. Felicitările şi un buchet de flori oferite la întoarcerea în ţară nu este o dovadă a recunoştinţei. Competiţia ar trebui să genereze performanţă, dar, din păcate, în cazul elitelor, în România generează rezerve. Ar trebui să iniţiem un set de norme legislative şi programe care să le dea şansa să pună în valoare experienţa acumulată şi care ar aduce beneficii substanţiale şi României, ca stat. Avem români de elită, de la elevi premiaţi la olimpiadele internaţionale sau premiaţi la NASA, la studenţi cu rezultate academice extraordinare, la regizori care au adus numele României pe buzele tuturor, la sportivi de aur, dar şi cercetători care câştigă medalii la Salonul de Invenţii de la Geneva. M-aş bucura să ne mândrim noi românii cu ei, să-i apreciem şi să-i preţuim la adevărata lor valoare. Românii de elită sunt cei care pot să aducă pentru ţară recunoaşterea internaţională şi să schimbe modul în care se gândeşte despre români. Pentru aceştia nu pot să spun decât felicitări, respect şi consideraţie.
				Domnul Angel Tîlvăr: Declaraţie politică cu prilejul Zilei mondiale a refugiaţilor Data de 20 iunie marchează Ziua mondială a refugiaţilor, eveniment care îşi propune să atragă atenţia opiniei publice asupra situaţiei refugiaţilor, dar şi asupra migraţiei, una dintre cele mai complexe provocări care definesc secolul în care trăim. Începând cu 4 decembrie 2000, prin Rezoluţia 55/76, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a decis să onoreze în acest mod destinele a milioane de oameni care, forţaţi de conflicte violente, de persecuţii de tot felul sau de sărăcia extremă, îşi părăsesc locul de baştină şi, deseori, familia, pentru a lua lungul şi foarte periculosul drum al refugiului. Într-o lume în care una din 113 persoane este direct afectată de acest fenomen, Ziua mondială a refugiaţilor urmăreşte să promoveze găsirea unor soluţii eficiente şi de durată pentru această situaţie dramatică. Acest lucru poate deveni posibil prin adoptarea, în anul 2018, a unui Compact Global pentru refugiaţi, în cadrul căruia statele lumii să participe în mod solidar şi nemijlocit la susţinerea uriaşei poveri umanitare şi economice, generate de strămutarea forţată de masă. Cifrele sunt cutremurătoare. În conformitate cu informaţiile la zi puse la dispoziţie de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi, există 15 situaţii active de migraţie în întreaga lume, cele mai importante dintre acestea fiind cele din bazinul mediteranean şi Siria. Numărul refugiaţilor sirieni înregistraţi a trecut de 5 milioane, doar 481.836 dintre aceştia fiind găzduiţi, în prezent, în tabere din Turcia, Iordania, Liban, Irak, Egipt, Grecia şi Macedonia. Începând cu anul 2014, aproximativ 1,7 milioane de refugiaţi şi migranţi au ajuns în Europa pe mare. De la începutul lui 2017, au fost înregistraţi peste 77.000 de astfel de migranţi, aproape 17% dintre aceştia fiind copii. Mai mult de 1.800 de persoane au decedat sau sunt date dispărute pe rutele de migraţie din Mediterană, doar în această scurtă perioadă. Un aspect aparte îl reprezintă evoluţiile înregistrate la nivelul acestor rute, cu o amplificare recentă a fenomenului pe traseul din vestul Mării Mediterane, în special din Libia către Italia. Dincolo de implicaţiile dramatice în viaţa celor afectaţi şi de efectele sociale şi economice, enormele fluxuri de refugiaţi creează noi realităţi legate de securitate şi de nivelul de acceptabilitate în rândul comunităţilor din Uniunea Europeană. Ele alimentează circuite de crimă organizată interesate de contrabanda şi traficul de persoane şi periclitează ordinea socială din zonele traversate de migranţi. Un accent deosebit trebuie pus nu doar cu prilejul Zilei mondiale a refugiaţilor, dar şi pe protejarea copiilor de pe aceste rute de migraţie. Numărul lor este extrem de mare: un raport recent al organizaţiei "Save the children" menţionează peste 70.000 de migranţi minori neînsoţiţi, care ar fi debarcat doar în Italia, din 2011 şi până astăzi. Pericolele cu care aceştia se confruntă sunt numeroase şi extrem de mari. În afară de dezrădăcinare şi despărţirea de părinţi, de condiţiile de mizerie, de lipsa accesului la îngrijiri medicale şi educaţie, aceştia riscă să cadă victime ale abuzurilor şi violenţelor de tot felul. România, în calitatea sa de membru al Uniunii Europene şi de stat semnatar al convenţiilor şi acordurilor internaţionale în domeniu, este şi trebuie să rămână prezentă în dialogul regional şi global pe această temă. Ca parte a acestui dialog şi în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, am participat, în luna mai, la vizita delegaţiei COSAC la Centrul de primire a migranţilor din Pozzallo - Italia şi la reuniunea conexă, care a avut drept subiect prezentarea mecanismelor de procesare şi redistribuire a imigranţilor preluaţi de navele misiunilor UE din apele internaţionale ale Mării Mediterane, din apropierea coastei libiene, de autorităţile italiene. Totodată, în intervenţia din cadrul workshop-ului, cu tema "Parlamentarii europeni cooperează pentru combaterea traficului de persoane în regiunea Balcanilor de Vest", desfăşurat la Belgrad la 18 mai, am prezentat activitatea Grupului parlamentar pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României. Cu acest prilej, am trecut în revistă şi aspectele specifice cu privire la refugiaţi şi migranţi, ca potenţiale victime ale acestui flagel. Pe direcţia angajamentului activ al ţării noastre în chestiunile privind migraţia şi fluxul de refugiaţi se înscrie şi participarea membrilor Comisiilor pentru afaceri europene ale Parlamentului României la cea de-a LVII-a reuniune a Conferinţei organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii, al Parlamentelor UE - COSAC, care s-a desfăşurat, de curând, la Valletta. În cadrul lucrărilor, am prezentat un punct de vedere pe tema migraţiei şi, în mod special, pe aspectele legate de combaterea contrabandei şi traficului de persoane şi de necesitatea dezvoltării unei politici umane de returnare şi de readmisie. Astăzi, 20 iunie, de Ziua mondială a refugiaţilor, marcăm un moment care trebuie să fie dedicat mobilizării la nivel global, fie că este vorba despre organizaţii internaţionale, guverne, agenţii specializate sau ONG-uri. Fiecare dintre noi poate contribui în a schimba şi îmbunătăţi soarta milioanelor de femei, bărbaţi şi copii din întreaga lume, care fug din calea războaielor şi a persecuţiilor de tot felul.
				Domnul Aurel-Robert Boroianu: "PNL a iniţiat şi a susţinut noile reglementări privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile" Săptămâna trecută s-a dat, în Camera Deputaţilor, votul final de adoptare a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile interioare. Această lege liberală, deşi a fost iniţiată şi aprobată în legislatura parlamentară trecută, a trebuit să fie acum din nou reexaminată, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 89 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile. Necesitatea modificării acestui act normativ constă în faptul că situaţia administrării terenurilor portuare care fac parte din domeniul public a devenit din ce în ce mai dificilă, în condiţiile în care gradul de utilizare a infrastructurii portuare şi a capacităţilor de încărcare a scăzut constant, în acest moment media traficului realizat în porturile din România fiind de 30%. Această iniţiativă legislativă reprezintă rezultatul unui efort consistent din partea unui grup de parlamentari din fosta legislatură, cei mai mulţi fiind colegi liberali, inclusiv foştii deputaţi PNL de Constanţa, care, nu numai că au avut iniţiativa de a îmbunătăţi legislaţia în privinţa administrării porturilor şi căilor navigabile prin elaborarea acestei legi, ci au constituit în prealabil o comisie parlamentară de anchetă menită să investigheze neregulile din Portul Constanţa. Raportul acestei comisii a scos în evidenţă deficienţe grave în managementul celui mai important port din România, ceea ce a impus, implicit, o serie de corecţii asupra cadrului legislativ din domeniul porturilor şi a căilor navigabile care se regăsesc în prezentul act normativ. Bineînţeles că acesta a generat nenumărate reacţii în spaţiul public din partea celor direct interesaţi de acest subiect, dar ceea ce este de necontestat sunt performanţele slabe înregistrate de această companie care a manageriat activitatea Portului Constanţa, care ar fi trebuit să fie un adevărat etalon în zona Mării Negre. Mai trebuie remarcat şi faptul că, deşi investiţiile în porturile româneşti au scăzut considerabil în ultimii ani, administraţiile portuare au făcut în schimb profituri semnificative. În viziunea PNL, nu este normal ca administraţiile să mai gândească strict în termeni de profit şi atât, iar singura lor grijă să fie valoarea dividendelor distribuite acţionarilor, în timp ce infrastructura portuară se degradează şi afectează în mod negativ atractivitatea portului pentru investiţii, precum şi dezvoltarea durabilă a acestuia. Considerăm că această mentalitate de tip protecţionist, prin care portul Constanţa în particular a fost ţinut captiv unor interese care nu au nimic comun cu economia de piaţă şi practicile concurenţiale corecte, trebuie schimbată şi orientată spre o abordare pro-business, prin care potenţialul porturilor româneşti să fie fructificat la maximum, dar în avantajul României. Grupul PNL a votat din nou favorabil această iniţiativă legislativă, având în vedere faptul că prin aplicarea sa corectă se vor crea premisele relansării Portului Constanţa, precum şi a celorlalte porturi româneşti.
				Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: "Războiul intern din PSD lasă România neguvernată" Principalul partid de guvernământ se dovedeşte mai preocupat de negocierile pe sub masă între diversele facţiuni şi mai puţin de stabilitatea României şi de responsabilităţile guvernării. Doamnelor şi domnilor deputaţi din PSD şi ALDE, credeţi că pe români îi interesează luptele fratricide din interiorul PSD şi acest ping-pong "uite Guvernul, nu e Guvernul", jucat între Liviu Dragnea şi preferatul său de acum şase luni pentru funcţia de prim-ministru, Sorin Grindeanu?! Cum puteţi să daţi dovadă de atâta inconştienţă şi să sacrificaţi interesele cetăţenilor pentru ambiţii personale de moment?! Iată că iresponsabilitatea dumneavoastră, a celor din majoritatea guvernamentală, se resimte deja în plan economic, instabilitatea cursului fiind unul dintre primele semnale în acest sens, lovind direct în cetăţenii cu credite în valută. În aceste momente extrem de dificile în plan extern, când este necesar să avem o poziţie fermă şi să transmitem încredere partenerilor noştri, pentru a atrage noi investiţii, dar şi pentru a avea putere de negociere, veniţi dumneavoastră şi dinamitaţi toate eforturile ţării noastre de până acum, doar pentru că interesele liderului suprem al PSD nu converg cu cele ale ţării. Domnilor Dragnea şi Tăriceanu, cum puteţi ca, după ce aţi lăudat propria guvernare, zi de zi, ca fiind una fără cusur, să veniţi acum şi să ne spuneţi că de fapt lucrurile nu stau chiar aşa, ba dimpotrivă, că nu vă erau aplicate promisiunile din Programul de guvernare?! Când aţi avut dreptate şi când aţi minţit? Jocul acesta politicianist şi ridicol nu vă face deloc cinste şi dovedeşte că buna guvernare nu este un principiu după care să vă ghidaţi, fiind interesaţi doar de menţinerea la butoane şi de folosirea puterii în interes personal. Această luptă internă are, din păcate, consecinţe economice nefaste asupra mediului de afaceri, iar cei care pierd în toată această degringoladă sunt românii, ale căror speranţe se îndreaptă către o guvernare onestă, corectă şi responsabilă. Fac un apel, pe această cale, către liderii PSD-ALDE, să îşi rezolve cât mai urgent această criză internă şi să nu mai lase România neguvernată şi la cheremul unor interese obscure, fără nicio legătură cu interesele ţării. România are nevoie de stabilitate, de predictibilitate şi de o viziune coerentă a actului de guvernare!
				Domnul Găvrilă Ghilea: "Minciunile electorale ale PSD au avut picioare scurte" Nici nu s-a împlinit bine sorocul primelor şase luni de guvernare, că întreg eşafodajul pe care PSD şi acoliţii săi şi-au construit campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecut se clatină din temelii. Partidul Naţional Liberal atrăgea atenţia, încă de la diseminarea în spaţiul public a primelor mesaje electorale fabricate în laboratoarele social-democraţilor, asupra faptului că maşina de propagandă a PSD este alimentată cu promisiuni fără acoperire, care ar fi imposibil de onorat fără aruncarea ţării în haos. În timp ce PNL oferea alegătorilor săi locuri de muncă şi perspectiva unei creşteri sănătoase şi predictibile pe termen mediu a veniturilor şi nivelului de trai, social-democraţii şi aliaţii lor se întreceau, care mai de care calculând şi promovând scheme de majorări salariale şi beneficii de asistenţă socială, fără nicio susţinere şi predictibilitate bugetară. Avertizam la acea vreme că efectul măsurilor populiste scoase din joben de PSD se va răsfrânge dramatic asupra deficitului bugetar al acestui an, care este strict monitorizat de organismele financiare internaţionale. Acest lucru s-a şi putut constata, de altfel, la finalul primului trimestru de guvernare, când deficitul comercial la bunuri şi servicii a crescut de peste şapte ori faţă de acelaşi interval al anului precedent, de la 50 milioane de euro, în 2016, la 350 milioane de euro, în primele trei luni ale anului curent. Dar cum o nenorocire nu vine niciodată singură, deteriorarea echilibrului balanţei comerciale a influenţat direct şi deficitul contului curent, care, de la 314 milioane euro, în trimestrul întâi al anului trecut, a scăpat de sub control, apropiindu-se de 700 de milioane de euro, în acelaşi interval al anului 2017. Aceste dezechilibre, care au fost semnalate deja după primele tentative de vulcanizare a anvelopei salariale, anticipează un derapaj puternic al economiei României în afara limitei pragului de deficit de 3% din PIB, impus de Uniunea Europeană. Puşi în faţa faptului (ne)împlinit, vânzătorii de iluzii, social democraţii, nu au mai ştiut pe unde să scoată cămaşa guvernării, fiind gata acum să dea foc la ţară, aruncându-şi din trenul istoriei propriul Executiv, în speranţa că acest sacrificiu ritualic îi va scăpa de răspundere în faţa legii şi a propriului electorat. Indiferent de rezultatul votului din Parlament asupra moţiunii de autocenzură, iniţiate de PSD împotriva Guvernului PSD, soarta acestei formaţiuni politice pare pecetluită. După 27 de ani de la înlăturarea regimului totalitar, blana social-democraţiei mioritice, îmbrăcată de lupii aciuaţi sub drapelul găurit al Frontului Salvării Naţionale, metamorfozat apoi în FDSN, PDSR şi, în cele din urmă, PSD, începe să năpârlească. Este vremea ca dreapta românească să înceapă să reclădească încrederea românilor într-o nouă clasă politică, responsabilă, onestă şi mai ales capabilă să scoată ţara din impas.
				Domnul Gabriel Andronache: "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are nevoie urgentă de un sediu nou!" Constituţia României arată, la art. 126 alin.(1) că "justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie...". Dispoziţia constituţională garantează principiul separaţiei puterilor în stat, nominalizând Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca autoritatea publică prin care se exercită puterea judecătorească. Înfăptuirea justiţiei la standardele corespunzătoare secolului XXI presupune existenţa unui corp profesional foarte bine pregătit, dar şi o infrastructură performantă aflată la dispoziţie. Dacă prima condiţie este îndeplinită, în privinţa infrastructurii puse la dispoziţia autorităţii judecătoreşti statul român are restanţe uriaşe. Este uimitor cum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reuşeşte să-şi desfăşoare activitatea intr-un spaţiu total necorespunzător. Lipsa spaţiului pentru şedinţe, a celui pentru birourile magistraţilor, cât şi a celui necesar arhivării conduc la perpetuarea unei stări de tensiune între magistraţi şi cetăţenii beneficiari ai actului de justiţie. Vinovat de această situaţie este Guvernul României, care nu a reuşit să identifice o soluţie viabilă pentru problema descrisă, nici până în prezent. Au fost vehiculate zeci de variante pentru a soluţiona această situaţie, dar niciuna nu a fost materializată. Starea de disperare este similară şi în cazul Curţilor de Apel, un exemplu elocvent fiind situaţia Curţii de Apel Braşov. Stimaţi guvernanţi, a sosit ceasul al XII-lea! Starea precară a infrastructurii autorităţii judecătoreşti nu mai poate fi ignorată. De aceea, vă solicit, în calitate de membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, să alocaţi un imobil adecvat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau să procedaţi la o alocare multianuală de fonduri pentru construcţia unui sediu nou pentru autoritatea prin care se realizează justiţia în România.
				Domnul Ioan Balan: "PSD şi fuga de răspundere!" Esenţa democraţiei în orice stat modern, care funcţionează normal şi în interesul propriilor cetăţeni, este ca partidele politice care guvernează, la un moment dat să răspundă politic şi electoral în faţa cetăţenilor, adevăraţii deţinători ai puterii politice, pentru modul în care conduc destinele unei ţări. Dacă guvernează bine, să fie apreciaţi! Să fie aleşi! Dacă guvernează împotriva intereselor generale, atunci ştampila de vot să sancţioneze cu duritate şi fără ezitare! Aceasta este democraţia şi aşa se manifestă ea în ţările la care noi ne uităm cu admiraţie. De aceea, ne dorim să ne asemănăm şi noi cu aceste sisteme evoluate de exercitare a puterii politice. În campania electorală din decembrie anul trecut, PSD a smuls voturile cetăţenilor în baza unui amalgam uriaş de promisiuni, care mai de care fără acoperire în economia reală a României. Pe aceste baze, PSD a câştigat alegerile. Ştiţi foarte bine că PNL nu a promis şi nu a vândut iluzii. PNL s-a clasat pe locul al doilea. Acesta a fost rezultatul alegerii românilor şi nimeni, niciodată, nu l-a contestat. Nouă, celor din PNL, ni s-a reproşat că nu am promis la fel de mult ca PSD, căci altfel, cine ştie, poate aveam un scor mai mare. Să ştiţi că nu agreez înşelarea oamenilor, doar de dragul voturilor! Noi, la Suceava, am fost aleşi de oameni pentru că ne cunosc, ştiu că dacă promitem ceva, chiar facem, iar dacă promitem poate mai puţin decât competitorii noştri politici, cu siguranţă facem mai mult decât ei şi chiar mai mult decât ceea ce am promis. Aşadar, deviza noastră este: promite puţin şi realizează mult! Oamenii vor aprecia faptele, nu vorbele. Bucovinenii ştiu despre ce vorbesc. În fine, câştigătorul în alegeri, PSD, cu remorca sa socialistă ALDE, au format Guvernul şi de la începutul anului ar fi trebuit să se apuce de treabă şi să implementeze gogoşile din Programul de guvernare. Or, atunci când treci la fapte, este momentul adevărului, iar oamenii vor constata dacă ai minţit doar ca să le furi votul sau activitatea ta politică chiar este orientată sută la sută către creşterea bunăstării populaţiei. Dacă este să analizăm contraperformanţele Guvernului PSD-ALDE, cred că toată lumea a înţeles că au minţit grosolan, iar acum se îndepărtează tot mai mult de realizarea promisiunilor pe care le-au înghesuit într-un Program de guvernare de slabă calitate şi mincinos. Un coleg senator liberal a făcut un inventar al tuturor promisiunilor neonorate din acest program, iar rezultatul a fost că PSD nu a realizat mai nimic din ceea ce a promis pentru prima parte a anului. L-am felicitat pe colegul meu, însă l-am asigurat că nu mai trebuie să facă acest efort, pentru că PSD nu va realiza nimic din Programul de guvernare sau, dacă va face ceva, atunci va face prost şi cu efecte negative pe termen mediu şi lung. Românii nu vor avea de câştigat, ci, cel mai probabil, de pierdut. Românii sunt un neam foarte îngăduitor. Numai la noi, la români, se spune că "minciuna sau greşeala recunoscută este pe jumătate iertată." Însă PSD nu a avut niciodată tăria să-şi recunoască greşelile şi minciunile cu care i-au păcălit pe români, în mai multe rânduri. Numai aşa veţi înţelege toată această piesă de teatru de prost gust, în care treburile guvernării sunt total ignorate, iar liderii coaliţiei de guvernare PSD-ALDE caută ţapi ispăşitori şi fug de răspundere în faţa oamenilor care i-au votat. Au fugit de răspundere şi în anul 2015, atunci când un alt lider PSD, preşedinte de partid, a fugit de la guvernare, când ţării îi era greu. La fel a făcut PSD şi în anul 2009, în plină criză economică, şi ori de câte ori România a trecut prin momente grele. Fuga de răspundere este pură laşitate politică! Însă, ce vă aşteptaţi, ca prim-ministrul oficial al coaliţiei PSD-ALDE, Liviu Dragnea, să fie un adevărat bărbat politic şi să-şi ceară scuze? Să fie Liviu Dragnea mai bărbat decât Victor Ponta? V-aţi înşelat! Nu veţi găsi nici la PSD şi nici la ALDE oameni politici adevăraţi care să-şi recunoască insuccesele, care să-şi asume erorile, care să-şi ceară scuze şi care să-şi asume răspunderea. Aşadar, nu căutaţi "bărbaţi" politici în cele două partide! Nu ştiu dacă Dragnea îl va schimba pe Grindeanu sau nu, nici nu contează! Nu ştiu pe cine va numi Dragnea premier, nici asta nu contează! Oricine va veni de la PSD să guverneze România în stilul anti-dezvoltare, marca PSD-ALDE, viaţa românilor nu se va schimba în bine! Vor continua, probabil, să creadă că propaganda de partid care spune că negrul este alb, ţine de foame românilor. Românii, în schimb, ştiu astăzi, mai mult decât oricând, că prosperitatea vine doar din locuri de muncă de bună calitate şi bine plătite, dintr-o economie puternică, competitivă, bazată pe producţie, din servicii, din exporturi şi nu din datorii mai mari de la o zi la alta, din împrumuturi la dobânzi mari, din importuri şi din dependenţă de exterior, de economiile altor ţări.
				Domnul Claudiu-Vasile Răcuci: "România, victima intereselor PSD!" Cine a crezut sau a sperat că PSD, condus astăzi de Liviu Dragnea, este mai bun decât PSD-ul condus de Ion Iliescu sau Adrian Năstase, s-a înşelat amarnic! O vorbă veche ne avertizează că "lupul îşi schimbă blana, dar năravul ba!". Cu ce este diferit PSD-ul anilor ’90 de PSD-ul lui Liviu Dragnea? Cu nimic! S-au schimbat doar figurile care conduc vremelnic acest partid şi care, din păcate pentru România, conduc şi destinele României. Obiceiurile, metehnele şi interesele au rămas aceleaşi! Până să înceapă răfuiala, în stil mafiot, în interiorul partidului de guvernare, românii au fost minţiţi constant cu majorări uriaşe de venituri, cu avalanşe de fonduri europene care vor veni să modernizeze ţara, cu drumuri noi, autostrăzi şi căi ferate şi cu ritmuri de creştere economică ameţitoare. Nimic, chiar absolut nimic dintre aceste promisiuni nu s-a concretizat şi nici măcar o intenţie a celor care guvernează nu s-a manifestat în acest sens. Activitatea mea profesională, până la momentul în care cetăţenii m-au trimis în Parlament, să le reprezint interesele, s-a desfăşurat în cea mai mare parte în sectorul privat, acolo unde se creează adevărata valoare economică. Aşadar, nu sunt un necunoscător a fenomenelor economice şi nici un băgător în seamă pe această temă. Ştiu foarte bine ce înseamnă să plăteşti salarii la timp şi impozite statului la scadenţă, ştiu ce înseamnă să îţi onorezi angajamentele la termen, ştiu ce înseamnă să te lupţi să fii competitiv şi să rezişti în faţa unei concurenţe tot mai puternice, ştiu ce înseamnă atunci când te lupţi, dar Guvernul îţi taie picioarele cu politici şi măsuri proaste, ştiu foarte bine toate lucrurile acestea! De aceea, de la începutul activităţii mele parlamentare, am încercat să promovez măsuri care să vină în sprijinul celor care plătesc lunar aproape 4 milioane de salarii din economia reală, a celor care plătesc onest impozitele datorate statului, pe care Guvernul se laudă că le împarte de la el, de acasă, de la el, din buzunar. Maneaua politică cântată de prim-solistul Liviu Dragnea şi de Călin Popescu-Tăriceanu, cu priză mare la populaţia aflată în nevoi mari, a ajuns la momentul adevărului. Nu pot să cred urechilor, cum atât Dragnea, cât şi Tăriceanu răcnesc împotriva propriului Guvern, împotriva propriului Program de guvernare. Cât despre Grindeanu, acesta nu este nicidecum un erou, ci a fost tot timpul unealta celor doi călăi ai economiei reale. Este trist modul în care PSD şi ALDE îşi neagă practic ultimele şase luni de guvernare şi îşi rejectează promisiunile făcute populaţiei. Mai mult, recunoaşte că au creat un mecanism, o menghină de şantajare a primarilor care vor să facă investiţii prin PNDL. Dacă Dragnea şi Tăriceanu tot vor să facă un exerciţiu de sinceritate, de analiză şi evaluare a guvernării lor, am decis să le pun la dispoziţie experienţa mea în domeniul economiei private şi să le completez evaluarea. Voi începe această evaluare direct cu prima şi singura concluzie - guvernarea PSD a fost un dezastru pentru mediul de afaceri, un dezastru pentru economie şi finanţele ţării, un dezastru pentru România. Dar, până la această concluzie, îmi permit să completez autoevaluarea liderilor PSD-ALDE cu următoarele aspecte, pe care ei par că le-ar fi uitat: Guvernarea Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu - zero lei pentru investiţii publice; Guvernarea Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu - zero euro din fonduri europene; Guvernarea Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu - zero şantiere noi; Guvernarea Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu - zero proiecte noi; Guvernarea Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu - zero eficienţă; Guvernarea Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu - zero locuri noi de muncă în sectorul privat; Guvernarea Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu - minus putere de cumpărare pentru populaţie; Guvernarea Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu - minus credibilitate externă; Guvernarea Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu - minus pentru moneda naţională; Guvernarea Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu - minus pentru bugetul de stat; Guvernarea Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu - minus competitivitate pentru firme; Guvernarea Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu - minus pentru echilibrele externe. Este tare păcat faptul că aceste aspecte nu au fost cuprinse şi în textul moţiunii de cenzură depuse la Parlament, pentru că în ianuarie, cel care a fost învestit a fost în fapt Guvernul Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu.
				Domnul Marius Bodea: "Parlamentarii PSD Iaşi să voteze moţiunea pentru demiterea premierului Grindeanu, negociind proiectele Iaşiului" Situaţia politică de la nivel naţional nu este îmbucurătoare. Însă este un moment prielnic pentru ca parlamentarii PSD Iaşi să îşi "spele păcatele" de la votul pentru buget de la începutul anului, când am fost completamente ignoraţi de Guvern, şi să negocieze votul la moţiunea de cenzură, plecând de la proiectele Iaşiului, nu de la trocul imoral negociat de Liviu Dragnea cu UDMR. Iaşiul şi Regiunea de Nord-Est sunt izolate, subdezvoltate, fără o cale de acces către vestul României şi Europei, iar noi, ieşenii, trebuie să profităm de orice situaţie pentru a recupera acest handicap care ne separă din ce în ce mai abrupt de restul ţării. De aceea, parlamentarii PSD Iaşi au datoria ca să nu gireze un troc politic iresponsabil negociat de Liviu Dragnea în interes personal, ci să negocieze pentru finanţarea Autostrăzii Moldova - Transilvania! Liviu Dragnea este în stare să împingă România în groapă, doar să scape de puşcărie, şi vrea să facă acest lucru şi cu mâna parlamentarilor PSD Iaşi. Parlamentarii PSD Iaşi trebuie să îi ofere sprijin prim-ministrului Grindeanu sau baronului roşu Dragnea, în schimbul alocării de fonduri pentru autostrada Iaşi-Târgu Mureş. Timpul nu mai are răbdare cu noi, suntem obligaţi să fim pragmatici şi să luptăm, pentru ca acest proiect să devină realitate. Altfel, milioane de compatrioţi sunt privaţi de şansa unei vieţi mai bune, cu mai multe oportunităţi şi cu posibilităţi aici, în Iaşi sau în Regiunea de Nord-Est. Deja prea mult regiunea noastră a îndurat umilinţa celor de la Bucureşti, prin alocări derizorii de fonduri. Le reamintesc domnilor parlamentari că aceiaşi Grindeanu şi Dragnea au alocat pentru investiţii în Regiunea de Nord-Est mai puţini bani decât a alocat în judeţul Teleorman. Le reamintesc domnilor parlamentari că acelaşi prim-ministru Grindeanu a alocat în judeţul său natal, Timiş, peste 800 de milioane de lei în investiţii în infrastructura de drumuri, pe când Iaşiul a primit zero lei pentru şoseaua de centură a oraşului! Trebuie să fim pragmatici, să acţionăm pragmatic. Iaşiul are nevoie stringentă de fonduri de la Guvernul central pentru autostradă, Şoseaua de Centură sau pentru reabilitarea Spitalului de Copii "Sf. Maria". Parlamentarii PSD de Iaşi au datoria morală de a reprezenta interesele ieşenilor. Dacă vor accepta trocul anti-românesc negociat de Liviu Dragnea cu UDMR, fără a negocia interesele şi proiectele Iaşiului, se vor descalifica complet!
				Doamna Tudoriţa Lungu: "PSD demonstrează că nu merită să mai guverneze România" Din nefericire pentru români, se confirmă faptul că tot ceea ce au susţinut liberalii în ultimele luni, s-a confirmat. Programul economic al PSD este nesustenabil. Liviu Dragnea este obsedat de control şi această problemă va bloca guvernarea. Toate proiectele grandomane prezentate de PSD, de la impozitul pe gospodărie la legea salarizării - toate au fost făcute doar pentru a fi povestite în emisiuni de televiziune, nicidecum pentru a fi implementate. Efectele crizei politice generate de PSD încep să se vadă în plan economic. Instabilitatea cursului de schimb este primul semnal, însă România este deja în atenţia întregii scene internaţionale. Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate şi stabilitate, însă PSD livrează exact opusul. Nimic bun pentru România nu se va întâmpla cu Ponta şi Grindeanu baricadaţi în clădirea Guvernului României. PSD-ismul este acelaşi - antidemocratic, îndreptat împotriva libertăţilor cetăţeneşti. Nu există personaje bune în această luptă între două grupări din interiorul PSD, care îşi apără interesele personale. Prin comportamentul lor iresponsabil, pătează imaginea României în faţa partenerilor externi şi destabilizează ţara în plan intern. Conduita pe care o are acest partid arată că este dispus să sacrifice interesele întregii ţări pentru ambiţiile personale ale unui singur om, Liviu Dragnea. Astăzi se confirmă ceea ce PNL a susţinut încă de la instalarea actualului Guvern: în realitate, sunt dezinteresaţi de actul de guvernare, ci sunt interesaţi doar de putere şi de folosirea acesteia în interes personal şi de grup. PSD a dezamăgit proprii alegători şi, deşi mulţi dintre cei care i-au girat în alegerile din decembrie anul trecut sunt oameni oneşti, acum se simt păcăliţi. Mai mult, la momentul actual, PSD şi UDMR fac troc în Parlament, în văzul tuturor, adoptând pe repede înainte iniţiative ale UDMR în comisiile de specialitate şi în plen. Este în mod clar o negociere legată de moţiunea de cenzură pe care PSD şi-a iniţiat-o împotriva propriului Guvern, astfel încât parlamentarii UDMR să sprijine moţiunea de cenzură, respectiv gruparea Dragnea, iar PNL se opune acestor negocieri făcute pe sub masă. PSD demonstrează că nu merită să mai guverneze România.
				Domnul Nicolae Neagu: "Între normalitate - Sibiul european - şi anormalitate - lupta dintre Sorin Grindeanu şi Liviu Dragnea în interiorul PSD, de decredibilizare a Guvernului României" Pe data de 17 iunie, Sibiul a aniversat 10 ani de la succesul Programului "Capitală Culturală Europeană", împreună cu Luxemburgul, iar evenimentul a fost marcat de vizita oficială a prim- ministrului Luxemburgului, Xavier Bettel, în România. Prin corelarea cu momentul aderării României la Uniunea Europeană şi prin parteneriatul cu Luxemburg, Sibiul - Capitală Culturală Europeană în 2007 - este astăzi, după 10 ani, un simbol al destinului european al României şi reper internaţional al valorilor sale identitare. Acest eveniment s-a suprapus cu cea de-a 24-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, una dintre cele mai mari celebrări a artelor spectacolului din lume. În 2007, FITS a jucat un rol esenţial pentru ca Sibiul să fie primul oraş din România desemnat Capitală Culturală Europeană. Acesta atrage în continuare zeci de mii de pasionaţi de cultură, într-un pelerinaj care umple cu bucurie străzile, pieţele, catedralele, parcurile, cetăţile şi sălile de teatru din Sibiu. Succesul FITS de a promova cultura pe scena internaţională aduce Sibiul, respectiv România, în atenţia tuturor, iar acest fapt se datorează şi domnului Constantic Chiriac, directorul FITS şi al Teatrului Naţional "Radu Stanca" din Sibiu. Preşedintele Klaus Iohannis l-a întâmpinat pe premierul luxemburghez la Palatul Cotroceni, unde s-a punctat relaţia specială a Românei cu Marele Ducat de Luxemburg şi importanţa întăririi schimburilor culturale dintre Sibiu şi Luxemburg, fapt subliniat şi de Consiliul Judeţean Sibiu, prin doamna Daniela Câmpean, şi de Primăria Sibiu, prin vocea doamnei primar, Astrid Fodor. Primăria Sibiu condusă de FDGR şi Consiliul Judeţean, condus de PNL, au pregătit şi realizat întâlnirea la nivel înalt dintre preşedintele Iohannis şi premierul Marelui Ducat de Luxemburg la Sibiu, unde Preşedintele Iohannis a arătat încă o dată că înţelege corect interesul european al naţiunii române. Vizita preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului din Luxemburg la Sibiu au marcat colaborarea României, a Sibiului, cu Luxemburgul, prin deschiderea Consulatului Onorific al Marelui Ducat de Luxemburg la Sibiu, fapt ce întăreşte relaţiile dintre cele două state. Drumul pe care Sibiul şi Luxemburgul l-au urmat din 2007, prin Programul "Capitală Culturală Europeană", a adus Luxemburgul mai aproape de România, prin continuarea cooperării culturale, iar această apropiere trebuie să continue, pentru a arăta că Europa poate fi unită prin cultură. În timp ce evenimentele de pe scena politică - şi anume, criza din Partidul Social Democrat şi depunerea moţiunii de cenzură împotriva propriului Guvern - au reprezentat o zonă obscură, aniversarea a 10 ani de la "Sibiu - Capitală Culturală Europeană", împreună cu Luxemburgul, şi succesul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu a reprezentat o pată de lumină. Astfel, prin vizita premierului luxemburghez în România s-a punctat normalitatea şi deschiderea României către democraţiile occidentale, ca partener de încredere. La Sibiu, se vede foarte bine România europeană, pentru că lipseşte din peisaj umbra acţiunilor cel puţin nefericite ale Partidului Social Democrat.
				Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: "Lupta pentru putere din interiorul PSD pune în pericol imaginea României pe plan extern" Lupta dintre polii de putere din Partidul Social Democrat la care, din păcate, participaţi şi mulţi dintre dumneavoastră, aduce deservicii majore imaginii României pe plan extern. Dincolo de faptul că Partidul Social Democrat le arată cetăţenilor români că nu sunt preocupaţi de problemele lor, partenerilor externi le este greu să înţeleagă cum un partid care a câştigat la alegeri majoritatea, încearcă acum să îşi dinamiteze propriul Guvern. Acţiunile celor din Partidul Social Democrat, similare cu tiparul de acţiune mafiotă, demolează eforturile preşedintelui României Klaus Iohannis, din ultimele zile, de a promova imaginea ţării şi de a ne reprezenta interesele pe plan extern. Această "falsă" criză pusă în scenă de Partidul Social Democrat, pe care din păcate mulţi dintre colegii din Parlament o girează, ar trebui să înceteze cât mai curând. Sunt probleme serioase care trebuie rezolvate, pentru că asta aşteaptă românii de la cei pe care i-au ales să îi reprezinte. România trebuie să se pregătească activ pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri, prin demararea unor proiecte importante prin care vom avea de câştigat pe plan intern, dar şi pe plan extern. Ţara noastră are nevoie de lideri cu viziune, nu de oportunişti care se luptă pentru putere, pentru a ne pregăti de preluarea preşedinţiei Uniunii Europene. Fac un apel la responsabilitate, la decenţă, la moralitate, pentru ca imaginea ţării noastre să nu fie afectată iremediabil în faţa partenerilor externi.
				Domnul Romeo Florin Nicoară: "Bilanţ de jumătate de an de guvernare PSD-ALDE - guvernarea Fake-News" După 6 luni de guvernare PSD-ALDE, am aflat că trăim în mai multe realităţi paralele. Aceiaşi oameni care ne spuneau că Programul de guvernare este realizat cu o viteză ameţitoare, astăzi se bat să ne convingă că de fapt nici ei nu îşi mai suportă propriul Guvern. Noţiunea de "bună guvernare", concept cheie în lumea contemporană occidentală, este astfel relativizat până la absurd: aflăm de la cei care au condus că am trăit simultan foarte bine şi foarte rău. Astăzi, asistăm la o răfuială de clan, în care resursele publice, adică banii românilor şi instituţiile noastre, ale tuturor, sunt folosite pentru a păstra, respectiv pentru a prelua puterea în PSD, de o gaşcă sau alta. Nu, nu în interesul public sau al statului, ci pentru unii indivizi care au pretins puterea de la votanţi, chipurile pentru binele acestora. Oricare va fi rezultatul după moţiunea de cenzură depusă de PSD împotriva propriului Guvern, românii vor pierde. Instabilitatea guvernamentală şi politică de azi, care există în sânul puterii de luni de zile, se va propaga peste România de-a lungul întregului an. Programele şi proiectele publice, inclusiv cele care vizează fonduri europene, sunt blocate. Am aflat asta de la ambele tabere. Mai mult însă, asistăm la instaurarea unor simptome subtile, premergătoare chiar unui stat eşuat: resursele publice sunt tranzacţionate la vedere pentru interese private, iar adevărul oficial este confiscat în urma unor răfuieli politice între găşti. Cetăţenii nu mai pot avea certitudinea că există o realitate instituţională onestă, atâta vreme cât cei care conduc pot decreta, peste noapte, că guvernarea este un succes, respectiv un eşec. Nu trebuie să ne înşelăm. Oricine din PSD va câştiga după moţiunea de cenzură, guvernarea va fi asigurată de o majoritate la fel de toxică, compusă din ideologi ai unei realităţi alternative, o ficţiune bazată pe date false şi ştiri false. Epoca Fake-News îşi face loc în România prin cacealmaua PSD-ALDE.
				Doamna Raluca Turcan: "Vom fi prezenţi la votul moţiunii de cenzură, dar nu o vom vota!" Nu suntem dispuşi la complicităţi cu PSD, de niciun fel, cu niciunul dintre autorii acestei sfidări naţionale fără precedent! Scandalul din interiorul PSD întăreşte frauda de încredere de la alegeri a acestui partid! Au promis guvernare performantă şi oferă şantaj între PSD-işti, pe banii românilor. În acest moment au fost blocate fondurile pentru primării. Grindeanu însuşi a întărit faptul că Ministerul Dezvoltării Regionale foloseşte bani publici pentru răfuieli politice. Să fie foarte clar: Dragnea şi Grindeanu, cot la cot, au girat O.U.G. nr. 6, nr. 9 şi nr. 13. Amândoi au vrut să spele dosarele penale ale acoliţilor, să dea liber la furt din banii publici. Programul de guvernare a fost doar praf în ochii românilor pentru alegeri. Cu toate că au avut majoritate în Parlament, au avut propriul Guvern şi susţinere în teritoriu, nu au făcut nimic concret pentru oameni. Avem zero investiţii în infrastructură, zero investiţii în şcoli şi spitale, zero absorbţie din fondurile europene. Niciun program operaţional finanţat din fondurile europene - 2014-2020, nu a fost demarat. Tot ce au făcut au fost doar promisiuni că vor creşte salariile când nu vor mai fi ei la guvernare. Ponta şi Grindeanu vs. Dragnea şi Vâlcov - acesta este războiul. Nu am auzit dezbateri pentru proiecte economice, construcţii de autostrăzi, cumpărarea de vaccinuri sau manuale şcolare.
				Doamna Andreea Cosma: "Brexit-ul, o oportunitate pentru creşterea importanţei României la nivelul Uniunii Europene." Guvernul României a înfiinţat Consiliul Interministerial pentru Brexit, care reprezintă un mecanism ce va avea ca principală misiune concretizarea unei reacţii rapide a României pe parcursul negocierilor privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Consiliul Interministerial pentru Brexit reuneşte miniştri cu responsabilităţi majore în procesul de negociere şi îşi propune să evalueze, în fiecare domeniu, impactul Brexit, identificând vulnerabilităţi şi soluţii la acestea. În acest sens, consider că este important să acordăm o atenţie particulară reflectării şi respectării principiilor generale, precum şi reiterării şi detalierii în cadrul viitoarelor directive de negociere, subsecvente, a principalelor obiective ale României în cadrul procesului de negocieri. Apreciez că succesul acestui proces depinde în mod esenţial de trei condiţii majore, care corespund şi abordării României în negocieri, respectiv: Menţinerea unităţii Uniunii Europene în apărarea principiilor şi libertăţilor fundamentele pe care este construită Uniunea; Evitarea incertitudinilor pentru cetăţenii români din Marea Britanie; Gestionarea negocierilor de o manieră predictibilă, pe baza unei abordări graduale, care să asigure claritatea şi echitatea procesului. Aspectele principale de interes, din perspectiva României, vizează: necesitatea menţinerii integrităţii pieţei interne; excluderea formatelor bilaterale de negociere, respingerea abordării sector-by-sector şi a celei de tip cherry-picking; prioritizarea aspectelor referitoare la protejarea drepturilor cetăţenilor români din Marea Britanie şi a membrilor de familie ai acestora; necesitatea respectării, de Marea Britanie, a tuturor drepturilor şi obligaţiilor asumate ca stat membru al UE, până la ieşirea efectivă din Uniune; orice viitor acord cu Uniunea Europeană va trebui să se bazeze pe un echilibru între drepturi şi obligaţii; respectarea principiului secvenţialităţii, astfel încât discuţiile privind viitoarele relaţii cu partea britanică trebuie să aibă loc numai după atingerea unui nivel semnificativ de înţelegere comună a principiilor şi metodologiei care vor guverna aranjamentele bugetare dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie şi cele privind protejarea drepturilor cetăţenilor Uniunii Europene din Marea Britanie, pe baze reciproce. Având în vedere toate aceste aspecte, cred că se impune deschiderea unui dialog între ministerele de resort din ţara noastră, care se ocupă de partea economică, respectiv Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi Ministerul pentru Afaceri Europene şi companiile străine din Marea Britanie care vor să îşi transfere operaţiunile în alte state din Uniunea Europeană. În acest sens, România, care are un mediu de afaceri predictibil, cu un nivel de taxare redus şi o forţă de muncă care începe să fie din ce în ce mai calificată, are toate şansele să găzduiască filialele unor astfel de firme internaţionale din domenii industriale care aduc plusvaloare în economia locală. Aşadar, ne trebuie doar să creăm acest cadru de legătură între Guvern şi investitorii străini din Marea Britanie, care au în vedere relocarea afacerilor într-o ţară din Uniunea Europeană, care să le ofere încrederea că business-ul lor merge mai departe şi nu este afectat de taxări suplimentare sau de accesul la piaţa unică a Uniunii Europene. În acest sens, cred ca Brexitul reprezintă o oportunitate pentru creşterea importanţei României la nivelul Uniunii Europene.
				Domnul Dumitru Oprea: "Când stabilitatea economică este înlocuită nejustificat cu o criză guvernamentală neprovocată" Săptămâna trecută, Eurostat a publicat datele privind bilanţul României după primul deceniu în Uniunea Europeană. Dincolo de cifre, constatăm că progresul ţării noastre a fost unul considerabil, rezultat obţinut prin munca românilor şi prin eforturile mediului de afaceri autohton sau străin. Pentru noi, ca oameni politici, este momentul să ne întrebăm cât de mult ar fi putut progresa ţara, din punct de vedere economic, în absenţa crizelor politice, mai mari sau mai mici, din ultimul deceniu. În mod inexplicabil, în acest moment am fost aruncaţi, de actuala majoritate parlamentară, pentru a doua oară de la preluarea puterii, într-o perioadă de instabilitate. Nu s-au stins încă ecourile de la protestele din această iarnă, cele mai mari de după 1989, pentru a nu sesiza că, în ultimele săptămâni, asistăm iar la un teatru prost regizat şi de o calitate îndoielnică din partea coaliţiei guvernamentale. Adevăratele restanţe ale scurtei perioade de guvernare PSD-ALDE ţin de domeniul economic şi propagă în lanţ probleme pe care le vom resimţi mai devreme decât ne putem aştepta. Atâta timp cât executivul se laudă cu o creştere economică bazată aproape exclusiv pe consum, este clar că cele două motoare esenţiale de creştere - investiţiile publice şi atragerea fondurilor europene - nu vor fi priorităţi imediate ale actualei puteri. Iar dovezile sunt clare. Investiţiile masive în infrastructură au rămas la stadiul de lozincă, pentru că, în acest an, nu s-a demarat nicio licitaţie pentru lucrări majore. Multe dintre autorităţile de management ale programelor cu finanţare europeană nu au fost încă acreditate. Iată realitatea economică în care se zbate mediul de afaceri românesc, "momit" în campania electorală cu scăderi de taxe şi impozite, transformată astăzi în Fata Morgana a sistemului fiscal. Pe de altă parte, se observă foarte uşor adevărata agendă a celor aflaţi vremelnic la guvernare, o agendă bazată pe interese personale, cu ignorarea completă a interesului public.
				Domnul Dumitru Mihalescul: "Când cetăţenii devin victime sigure ale complicităţilor din domeniul imobiliar" Graţie aderării României la Uniunea Europeană, legislaţia românească în domeniul urbanismului, calităţii şi disciplinei în construcţii a înregistrat salturi calitative importante. Da, ştiu, este greu de crezut că o ţară în care domneşte dezordinea arhitecturală, dispreţul faţă de calitatea construcţiei şi nepăsarea totală a afectării celuilalt, a vecinului, a concetăţeanului, are una dintre cele mai moderne legislaţii în materie de construcţii civile, o legislaţie modernă, dar nu perfectă. Şi, atunci, cum de s-a ajuns la situaţia, tot mai frecventă, în care, între două case mici apare peste noapte un bloc cu nu ştiu câte etaje, fără locuri proprii de parcare, fără spaţii verzi, fără respectarea limitelor minime de intimitate şi siguranţă la incendii faţă de vecini, fără să asigure un interval minim de însorire, fără să respecte nicio exigenţă impusă de lege? Nu mai adaug şi faptul că, de multe ori, astfel de imobile apar după ce buldozerul nemilos a culcat la pământ clădiri catalogate ca fiind incluse în patrimoniul naţional construit sau care puteau fi incluse în acesta sau clădiri care ar fi putut fi conservate şi care ne reprezintă ca naţiune, atât din punct de vedere istoric, cât şi cultural. Dar câştigul imediat al unora, uneori de mii şi zeci de mii de euro, este mult mai important decât o politică serioasă în domeniul construcţiilor. Cetăţeanul nu mai contează atunci când câştigul este aşa de mare! Cred că intuim cu toţii că încălcarea legii de operatorii economici nu poate avea loc fără o complicitate, mai mică sau mai mare, venită chiar din partea autorităţilor statului român, adică o complicitate a celor care emit avize, certificate, autorizaţii sau fac recepţii finale ale lucrărilor. Avem atâtea autorităţi în acest domeniu, că nici nu le ştim numărul. Complicitatea poate veni şi dintr-un interes personal, dar şi din total dezinteres faţă de comunităţile locale. Să ştiţi că, de cele mai multe ori, nepăsarea autorităţilor este cel mai mare duşman al nostru. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră cunosc faptul că aceste aspecte ajung cu miile în faţa instanţelor şi, după ani buni de judecată, li se spune oamenilor că au dreptate, chiar dacă a trebuit ca aceştia să cheltuiască bani şi timp pentru a-şi căuta dreptatea. Potrivit datelor furnizate atât de Institutul Naţional de Statistică, precum şi de Banca Naţională a României, anul 2017 reprezintă un an care a repornit în forţă activităţile economice în domeniul imobiliar, în special construirea de noi ansambluri de imobile, case sau blocuri. Cine nu a uitat ultima perioadă de avânt al construcţiilor, îşi poate aduce cu uşurinţă aminte cum între anii 2005-2008 s-a construit haotic, lucrările au fost de proastă calitate, iar marea majoritate a cetăţenilor a fost afectată. Ştim cu toţii că greşelile tolerate în domeniul imobiliar nu se şterg cu buretele după o zi pe alta! Efectele rămân uneori şi zeci de ani, afectând vieţile oamenilor. Dacă nu vedem ceea ce se întâmplă deja în jurul nostru, în economia noastră, cum bucuria creşterii economice aduce multă tristeţe pentru mii de oameni, atunci nu ştiu cum vom merge acasă, unde am fost aleşi, şi cum vom avea puterea să-i privim în ochi pe alegătorii noştri. Vă reamintesc faptul că un lider de seamă al PSD, vopsit în tehnocrat, promisese, în anul 2016, soluţii concrete pentru aceste probleme. Le-a văzut cineva? Căci eu sigur nu le-am văzut. La fel a promis şi doamna Sevil Shhaideh la învestitură, că va face şi va drege şi că în România nu se va mai construi după bunul plac al fiecăruia. A crezut-o oare cineva? Atunci cu siguranţă a fost naiv! PSD nu are şi nu a avut vreodată ca prioritate bunăstarea oamenilor. Se vede zilele acestea, cu ochiul liber, când se canibalizează între ei pentru putere! Observând că şi dacă avem Guvern şi dacă n-avem Guvern lucrurile merg la fel de prost pentru cei care şi-au îndreptat speranţa către noi, vă propun să întoarcem Parlamentul la rolul lui constituţional de unică autoritate legiuitoare, dar şi de autoritate de control asupra autorităţilor executive. Vă propun să analizăm şi să evaluăm dacă, de la nivelul Parlamentului, putem să stopăm practici şi obiceiuri nefaste ale celor ghidaţi, doar de creşterea profitului peste noapte, cu orice chip şi cu orice preţ. Dezvoltatorii imobiliari să facă profit! Sunt de acord, să construiască şi blocuri şi case, dar nu oricum! Vreau ca Parlamentul să dea semnalul că legea nu este opţională pentru niciun cetăţean şi ea nu va mai închide niciun ochi pentru nimeni, pentru că toţi suntem egali în faţa legii.
				Domnul Constantin Şovăială: "Ţara nu este a celor din PSD şi ALDE, ci a românilor!" În momentul de fată ne confruntăm cu o situaţie care nu s-a mai întâlnit până acum în România - majoritatea parlamentară PSD - ALDE depune o moţiune de cenzură împotriva propriului Guvern! Oare acest lucru se dorea de mai mult timp? De când cu refuzul domnului Grindeanu de a salva politicienii condamnaţi penali din închisori? Cum de s-a schimbat Liviu Dragnea aşa rapid, având în vedere că acum o lună lăuda Guvernul PSD-ALDE şi pe majoritatea miniştrilor din cabinet? Este o schimbare radicală a Preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, pe care mulţi nu o înţeleg. Care sunt motivele adevărate pentru care a ales să aducă ţara într-un blocaj politic, iar dacă continuăm în acest fel putem ajunge la o criză politică şi economică! Deja consecinţele se văd: euro a crescut, ne împrumutăm cu o dobândă mult mai mare faţă de acum câteva luni şi lucrurile merg din ce în ce mai prost pentru România. De vină sunt cei care au pus acest Guvern ineficient şi neperformant. Cei din majoritatea parlamentară îşi doresc să schimbe un Guvern din şase în şase luni, dacă Executivul nu aplică ordinele venite de la partid? Sunt dezamăgit pentru situaţia actuală şi sper să se rezolve cât mai curând posibil, pentru că riscăm şi pe plan extern - ajungem să nu mai fim credibili, iar partenerii noştri să nu mai aibă încredere în noi. Să ne gândim că în 2019 vom prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Din păcate, nici măcar nu am început pregătirile! De ce? Simplu, Ministerul Afacerilor Externe, cel care ar trebui să preia atribuţiile pentru 2019, este invizibil! Să nu uităm că în 2019 avem şi alegeri europarlamentare, dar şi pentru a desemna noul preşedinte al României. Sunt doi ani de foc pentru ţara noastră, iar majoritatea parlamentară PSD- ALDE ar trebui să conştientizeze acest lucru. Lăsaţi orgoliile, invidia şi interesele proprii şi ale partidului deoparte şi ocupaţi-vă de guvernarea acestei ţări spre un drum drept, fără obstacole!
				Doamna Mihaela Huncă: "Reglementarea şi organizarea Programelor de Bacalaureat Internaţional în România" Având în vedere că suntem în perioada de susţinere a probelor pentru examenul de bacalaureat, vă propun să abordăm astăzi o formă alternativă educaţională, care oferă o şansă în plus elevilor care vor să facă ceva mai mult şi anume, bacalaureatul internaţional. Bacalaureatul Internaţional este o formă de evaluare educaţională de elită şi felicit liceele private şi de stat care au reuşit să introducă acest lucru în învăţământul românesc. În acest caz este şi Colegiul "Barbu Ştirbei" din Călăraşi. Exemplul Colegiului "Barbu Ştirbei" ne arată că se poate. Ne arată că o şcoală de stat, condusă de oameni dedicaţi profesiei lor, poate realiza o astfel de performanţă în învăţământul public din ţara noastră. Acest exemplu ne arată că se poate să oferim şanse egale pentru toţi copiii din această ţară, nu doar pentru cei care au posibilităţi financiare pentru a se înscrie la Şcoala Americană sau la Şcoala Mark Twain, care, spre cinstea României, oferă această formă educaţională. Din acest motiv, în opinia mea, Bacalaureatul Internaţional nu trebuie gândit pentru a înlocui ceva din sistemul educaţional actual, ci pentru a adăuga ceva, pentru a îmbogăţi învăţământul românesc. Fiecare copil trebuie să aibă şansa de urma programele Bacalaureatului Internaţional, fiecare copil trebuie să aibă şansa de a beneficia de o formă educaţională de elită. Bacalaureatul Internaţional reprezintă o şansă în plus pentru a face toate aceste lucruri, o şansă în plus pentru toţi elevii care vor şi au capacitatea să facă ceva în plus, nu doar pentru cei care au condiţii financiare ridicate. Fiecare copil reprezintă o infinitate de posibilităţi de dezvoltare şi de aceea fiecare copil trebuie să aibă şanse egale de a-şi pune în valoare potenţialul său. Orice obstrucţionare, orice inegalitate, orice limitare înseamnă irosirea unui întreg lanţ de dezvoltare în educaţia şi formarea unui copil. Ştiu că regulile Organizaţiei Bacalaureatului Internaţional sunt foarte stricte şi trebuie să admitem că la ora actuală foarte puţine licee din România pot îndeplini acele criterii. Deci nu mă aştept la o inflaţie de candidaţi. Aşadar, consider că putem reglementa şi noi organizarea Programelor de Bacalaureat Internaţional în România, prin introducerea treptată a programelor pentru învăţământul primar, gimnazial, liceal şi programul de diplomă, aşa cum prevede Organizaţia Bacalaureatului Internaţional. În prezent, Bacalaureatul Internaţional se desfăşoară în peste 3.600 de şcoli din lume. Se desfăşoară în 146 de state, inclusiv în SUA, şi în cele mai multe ţări din Uniunea Europeană. Peste un milion de elevi urmează această formă alternativă de educaţie. Examinarea este internaţională şi se realizează de profesori din străinătate. Elevii care absolvesc acest bacalaureat sunt recunoscuţi în toate cele 146 de state şi dobândesc o foarte bună cunoaştere a unei limbi străine, care le asigură deschiderea pentru un loc de muncă oriunde în lume. Este foarte important pentru companiile multinaţionale care operează în România, pentru care absolvirea Bacalaureatului Internaţional reprezintă o garanţie a calităţii educaţiei şi a bunei cunoaşteri a limbilor de circulaţie internaţională. În ultimii ani s-a vorbit aproape exclusiv de partea de jos a bacalaureatului, câţi elevi au picat examenul şi care este rata de absolvire. E timpul să ne referim şi la partea de sus a clasamentului, la bacalaureatul de elită, cu recunoaştere internaţională. Acesta este Bacalaureatul Internaţional.
				Doamna Bianca-Miruna Gavriliţă: "Timişul are nevoie de un institut oncologic" O clădire uitată în timp, în paragină de peste 20 de ani, ar putea deveni cel mai modern institut oncologic din România. Pentru aceasta, este nevoie însă să conştientizăm cu toţii că sănătatea este unul dintre punctele prioritare. Din păcate, nu toată lumea înţelege acest lucru. Timişul este unul dintre judeţele cu cea mai mare incidenţă a afecţiunilor oncologice din România. Sunt peste 15.000 de pacienţi înregistraţi, iar numărul cazurilor este în permanentă creştere. Aceşti bolnavi pot avea o şansă, iar această şansă ar fi amenajarea cât mai grabnică a unui Institut Oncologic la Timişoara. Există şi o clădire pentru asta, mai precis un imobil rămas neterminat, al fostului Spital Municipal Timişoara, o clădire fantomă care ar putea fi transformată într-o unitate sanitară modernă. Piatra de temelie a fost pusă tot de un Guvern PSD, în 1996, când a şi început construcţia, dar guvernele PNŢ-CD, PNL şi PDL care s-au succedat în anii ce au urmat, dar şi dezinteresul şi neputinţa fostului, dar şi actualului primar al Timişoarei au făcut ca imobilul să aibă acelaşi grad de realizare, de 30%, aşa cum l-a lăsat Guvernul PSD. În septembrie 2015, tot un Guvern PSD a decis ca Institutul Regional de Oncologie să fie amplasat aici pe o suprafaţă de 5,5 hectare şi să aibă 476 de paturi. Din păcate, Guvernul tehnocrat, deşi a alocat bani prin buget, nu s-a îngrijit ca aceştia să fie şi cheltuiţi în mod responsabil pentru proiect. Conducerea Direcţiei de Sănătate Publică a anulat toate licitaţiile care trebuiau realizate până acum. A fost nevoie de o intervenţie puternică a noului Executiv şi astfel Guvernul Grindeanu a alocat prin bugetul Ministerului Sănătăţii 15 milioane de lei, doar pentru acest an. Pentru 2018 şi 2019 sunt prevăzuţi 170 de milioane de lei, iar pentru 2020 se are în vedere alocarea a 156 de milioane de lei. PSD vrea să ducă la bun sfârşit acest proiect, să construiască un Institut Regional Oncologic, care să vină în ajutorul celor care suferă de această maladie cumplită. Dar deocamdată există un blocaj în ceea ce priveşte procedura de achiziţie pentru proiectare. Cred că este necesară o implicare mai puternică nu doar la nivel declarativ. Este nevoie de o implicare decizională. Cred că este necesară o mai mare implicare a Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte procesul de începere a lucrărilor la această clădire. Este nevoie de stabilirea unui plan concret de acţiune, de mobilizare pentru deblocarea situaţiei existente, de începere a licitaţiilor şi, dacă este necesar, de ce nu, de o schimbare inclusiv la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică Timiş, bineînţeles, dacă acest lucru continuă să împiedice realizarea proiectului de care Banatul, chiar vestul ţării, are nevoie.
				Domnul Răzvan-Ilie Rotaru: "Îmbunătăţirea cadrului legal privind drepturile copiilor" Avem nevoie de modificări legislative în ceea ce priveşte problematica drepturilor copilului. De-a lungul ultimilor ani, România a făcut progrese în respectarea şi promovarea drepturilor copilului. Corelarea legislaţiei cu acquis-ul comunitar, dar şi o mai mare atenţie acordată educaţiei şi prevenirii situaţiilor de abuz au adus beneficii în garantarea drepturilor copilului. Astăzi, principiile Declaraţiei Drepturilor Copilului sunt cunoscute, respectate şi promovate în România. Nu pot să nu menţionez efectele benefice ale politicii de dezinstituţionalizare, aplicată încă de la mijlocul anilor 1990. Astăzi, numărul de copii aflaţi în grija serviciilor de protecţie socială este în scădere, şi, mai mult, numărul copiilor protejaţi în familii îl depăşeşte cu mult pe cel al copiilor protejaţi în servicii de tip rezidenţial publice şi private, deci instituţionalizaţi. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără aportul consiliilor locale care, prin serviciile de prevenire a separării copiilor de părinţi - precum centre de zi, centre de recuperare sau centre de consiliere - au contribuit la reducerea intrării copiilor în sistemul de protecţie specială. Cu toate acestea, nu putem spune că situaţia nu poate fi îmbunătăţită, atât la nivel legislativ, cât şi la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, prin politici publice corelate cu nevoile copiilor. Statisticile arată că dreptul la nediscriminare nu este înţeles şi respectat, principalele criterii de discriminare sunt cele referitoare la etnie, statut social, mediu de provenienţă şi sănătate. Locurile unde se face discriminarea sunt şcoala, cabinetele medicale şi comunităţile locale, iar cei care discriminează sunt colegii, profesorii, părinţii şi medicii. Libertatea de exprimare a copiilor este iarăşi un drept neglijat în opinia acestora. Un studiu recent al Autorităţii Naţionale pentru Tineret reliefează faptul că numai 7% dintre tineri consideră că pot influenţa deciziile publice, iar acest lucru este motivat prin lipsa de informaţii şi oportunităţi pe plan local. Toate aceste realităţi au un numitor comun, lipsa de informaţii şi de programe educaţionale adaptate la nevoile copiilor. Dreptul la nediscriminare şi libertatea de exprimare sunt principii de bază ale unei vieţi sănătoase, democratice. Dacă în anii de formare copiii nu îşi cunosc aceste drepturi şi libertăţi, viitorii adulţi vor duce o viaţă neadaptată la societate. Cred cu tărie că aceste carenţe ale sistemului pot fi îndepărtate. Discriminarea nu îşi are locul în şcoli, profesorii nu pot insufla comportamente nesănătoase elevilor, părinţii nu pot impune atitudini negative în mediul familial, medicii nu au dreptul să îşi trateze inegal pacienţii. Copiii şi tinerii nu trebuie să fie îndepărtaţi de la luarea deciziilor publice şi nu pot fi privaţi de libertatea de exprimare. Datoria noastră este de a ne îndrepta atenţia asupra acestor nereguli şi neconcordanţe nu doar cu ocazia sărbătorii Zilei copilului sau a Zilei drepturilor copilului, ci în fiecare zi a anului. Parlamentul României are datoria de a reprezenta toate categoriile sociale, însă în mod special pe cele defavorizate şi lipsite de protecţie, prin iniţiative legislative incluzive şi orientate către soluţii pe termen lung.
				Doamna Ionela Viorela Dobrică: Declaraţia mea politică de astăzi face referire la noua Lege a uceniciei şi a stagiului, care modifică Legea nr. 279/2005 cu privire la ucenicia la locul de muncă şi Legea nr. 335/2013 care reglementează efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior. Piaţa muncii din România şi din Uniunea Europeană este într-o continuă evoluţie. Fiecare domeniu se dezvoltă odată cu noile tehnologii şi cu nevoile care decurg din acestea, iar forţa de muncă trebuie să ţină pasul cu vremurile în care trăim. Din păcate, în contextul economic actual, cererea de forţă de muncă din piaţă nu corespunde ofertei existente în urma absolvirii unei forme de învăţământ. Tinerii absolvenţi de studii superioare ajung în piaţa locurilor de muncă nepregătiţi la nivel practic, iar cei care au doar studii medii sunt fie angajaţi ca muncitori necalificaţi, fie au probleme în găsirea unui loc de muncă, deoarece sunt respinşi de piaţă. În acelaşi timp, salariul oferit pentru un nou angajat fără experienţă sau calificare este la cel mai mic nivel posibil, dezamăgind din start un tânăr care se angajează pentru prima dată. Consiliul European are în cadrul iniţiativei "Tineretul în mişcare" câteva obiective pe care doreşte ca statele membre să le implementeze până în anul 2020, pentru a atrage cât mai mulţi tineri pe piaţa muncii, astfel îmbunătăţind dezvoltarea economiei, degrevarea sistemului de ajutor social, creşterea numărului de persoane care prestează servicii calificate, subminarea muncii la negru. Acestea sunt: Sprijinirea tinerilor pentru obţinerea primului loc de muncă şi debutul într-o primă carieră; Propunerea unui cadru legislativ pentru stagii de pregătire a tinerilor; Promovarea acumulării experienţei timpurii la locul de muncă, pentru facilitarea intrării tinerilor pe piaţa muncii şi orientarea carierei, prin promovarea programelor de tip ucenicie şi stagii de practică. Prevederile legii nou adoptate pun în aplicare tocmai aceste obiective şi, prin susţinerea financiară pe care o acordă firmelor, le încurajează să ofere locuri pentru stagii de pregătire. Companiile care asigură un loc de muncă tinerilor care doresc să înveţe o meserie vor primi, la cerere, 1.125 de lei/lună pentru fiecare ucenic şi 1.350 de lei/lună pentru fiecare stagiar angajat. Astfel, aproximativ 400.000 de tineri între 16 şi 24 de ani vor avea ocazia să intre pe piaţa muncii, să părăsească statutul de şomer sau de persoană fără ocupaţie şi să se califice într-o meserie care îl va ajuta să dobândească un rol activ în societate. Pentru că ucenicia şi stagiatura reprezintă paşi concreţi în învăţarea unei meserii, iar un stat care doreşte să se dezvolte economic are nevoie de oameni calificaţi, buni meseriaşi, consider că această lege este un act normativ care va duce la concretizarea demersurilor statului în mijlocirea progresului României şi al cetăţenilor săi.
				Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu: În această declaraţie politică doresc să abordez un fapt care face de foarte mult timp subiectul multor dezbateri între cetăţeni, între angajaţi din mediul privat şi funcţionari publici, între politicieni şi presă - modul de funcţionare a instituţiilor publice centrale şi relaţia acestora cu cetăţeanul care vine în contact cu ele. De ani de zile auzim că formularele imprimate sunt greu de procurat, că orice act care trebuie depus necesită efectuarea mai multor drumuri, că se pierde mult timp, că se pierd mulţi bani, că modul de lucru al instituţiilor este învechit şi depăşit. Iată că a venit în sfârşit vremea să putem spune că administraţia publică centrală intră în Secolul 21, iar noile proceduri de relaţionare între stat şi populaţie vor căpăta un sens nou şi o dimensiune tehnologică, prin Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Simplificarea modului în care administraţia publică centrală comunică şi interacţionează cu cetăţeanul este o demonstraţie a faptului că încercăm să ne aliniem timpurilor în care trăim, că dorim să venim în întâmpinarea nevoilor celor care ne-au votat şi să le creăm condiţii pentru o relaţie mai bună şi mai simplă cu statul. Publicarea din oficiu a formularelor, cererilor şi informaţiilor, acceptarea copiilor după actul de identitate în format electronic, introducerea posibilităţii plăţii prin POS a serviciilor furnizate contra cost sunt mai mult decât necesare în această epocă a vitezei în care trăim. Relaţionarea, cu preponderenţă prin intermediul mijloacelor electronice, cu beneficiarii serviciilor publice, utilizarea la potenţial maxim al paginilor de internet proprii, informatizarea proceselor şi procedurilor - toate vor face din instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale un mediu mai performant şi mai apreciat de utilizatorii săi. Prin adoptarea acestui act normativ arătăm că suntem capabili să ţinem pasul cu tehnologia, că putem răspunde afirmativ cererilor cetăţenilor şi că ne dorim modernizarea şi alinierea la standardele celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Totodată, se modifică şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Se introduce obligativitatea înregistrării video a probei teoretice şi audio/video a celei practice în timpul desfăşurării examenului auto, fapt care va conduce la o mai bună monitorizare a legalităţii modului de obţinere a permisului de conducere şi, prin extrapolare, la trafic auto mai sigur şi şoferi mai bine pregătiţi. În consecinţă, o lege care, printre alte reglementări, înlesneşte o mai bună comunicare şi relaţionare a cetăţeanului cu statul şi care duce la o mai bună pregătire a viitorilor şoferi este o lege pe care mă bucur că am avut ocazia să o pot vota.
				Domnul Alexandru Rădulescu: Cu regret constat că ne aflăm din nou într-o situaţie dificilă, o criză politică care, evident, afectează stabilitatea economică a României, stabilitatea politică externă a României, clasa politică în ansamblul său, dar şi pe noi, pe fiecare în parte. Este momentul ca fiecare dintre noi să-şi manifeste fără echivoc poziţia şi să exprime opinia celor pe care îi reprezintă. Personal, consider că există o singură cale de rezolvare a crizei în care ne aflăm: înlocuirea Guvernului Grindeanu cu un nou guvern numit de alianţa câştigătoare a alegerilor parlamentare din decembrie 2016. Opinia mea şi a majorităţii celor pe care îi reprezint este fundamentată pe următoarele considerente: Alegerile parlamentare din decembrie 2016 au fost câştigate de PSD cu o structură de conducere aleasă democratic de toţi membrii partidului; Pe toată durata campaniei electorale PSD şi-a promovat Programul său de guvernare, (elementul esenţial al guvernării), precum şi ideea că acest program trebuie implementat, indiferent de componenţa unui Guvern; Premierul Sorin Grindeanu a fost numit prin decizia politică PSD-ALDE. Această alianţă are dreptul să retragă premierului sprijinul politic şi să desemneze un alt premier care să determine implementarea Programului de guvernare, în dimensiunea şi ritmul stabilit. Consider, de asemenea, că am şi datoria morală de a vota moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu, alături de conducerea actuală a PSD, alături de colegii mei, alături de care am pornit la drum în decembrie 2016, şi cred, sincer, că acest demers este benefic pentru România şi pentru judeţul Suceava.
				Domnul Aurel Căciulă: "Sănătatea şi învăţământul, domenii prioritare în Legea salarizării" De douăzeci şi cinci de ani sănătatea şi învăţământul au fost folosite de toate partidele politice în campaniile electorale la capitolul promisiuni, promisiuni care erau uitate total sau parţial după câştigarea alegerilor. Programul de guvernare prezentat de PSD, cu prilejul alegerilor parlamentare din decembrie 2016, a fost un program bine structurat pe fiecare domeniu în parte, de unde nu puteau lipsi învăţământul şi sănătatea. După instalarea Guvernului format de majoritatea PSD-ALDE, prioritare au fost cele două domenii pe care astăzi le aduc în discuţie, au fost prioritare nu doar la nivel declarativ, ci şi financiar, prin majorarea salariilor profesorilor, medicilor şi personalului medical, dar şi prin alocarea de fonduri pentru modernizare. Legea salarizării, trecută recent prin Parlament, a dus la o dezbatere aplicată pe fiecare categorie profesionala în parte. Au fost dezbateri şi consultări cu sindicatele înainte de trimiterea legii în Parlament, de către Guvernul României, dar şi după trimiterea acesteia la Senat şi apoi la Camera Deputaţilor, care este şi Cameră decizională pe acest domeniu. Sănătatea şi educaţia au primit majorări salariale consistente, chiar dacă nu au putut fi respectate în totalitate termenele din programul de guvernare. Programul Naţional de Dezvoltare Locală a avut în vedere în acest an, în primul rând, şcolile şi grădiniţele. Aceste măsuri ar trebui să aducă o îmbunătăţire a calităţii învăţământului, dar calitatea şi pregătirea profesorilor se va schimba mai greu, deoarece ultimele generaţii de profesori şi învăţători sunt mai slab pregătiţi, tocmai din cauza proastei salarizări, existente până la măririle de la începutul acestui an şi a creşterilor ce vor avea loc în 2018. Salarizarea necorespunzătoare a dus la o mai slabă calitate a personalului din acest domeniu. Salarizarea necorespunzătoare a văduvit învăţământul de cadre noi bine pregătite, în ultimele generaţii. Dacă la medici am avut o concurenţă mare la facultăţile din acest domeniu, nu acelaşi lucru îl putem spune despre facultăţile care au pregătit învăţători sau profesori. Puţini sunt acei tineri bine pregătiţi care au optat din dragoste pentru această profesie. În domeniul medical trebuia intervenit, pentru că riscam să rămânem fără medici, şi atunci costurile ar fi mai mari pentru tratarea unor pacienţi români în străinătate. Legea salarizării, chiar dacă pentru moment nu îndreaptă toate nedreptăţile, reduce raportul dintre salariul minim şi maxim de la 1/15 la 1/12, elimină acele anomalii în care subordonaţii aveau salarii mai mari decât miniştrii, unde şefii aveau salarii mai mici decât consilierii, şi exemplele pot continua. Nemulţumiţi de legea salarizării vor fi aceia care aveau salarii foarte mari, în comparaţie cu alte categorii de salariaţi, însă mulţi dintre aceştia vor beneficia de aceste salarii mari pana în 2022.
				După pauză
				(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, liderii de grup, să vă invitaţi colegii în sală! Bună ziua, stimaţi colegi! Declar deschisă şedinţa de astăzi. Vă informez că şi-au înregistrat prezenţa 239 de colegi. Vă rog să luaţi loc în bănci! Domnule Ghinea... La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi; programul de lucru; lista rapoartelor depuse în perioada 12-20 iunie de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele înregistrate la Camera Deputaţilor şi care sunt la comisii. De asemenea, voi da citire unor informări din partea liderilor PSD, ALDE şi a domnului deputat Goga. Începem dezbaterile.
				Prima informare - din partea Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor - ca domnul deputat Simonis Alfred-Robert să nu mai ocupe funcţia de secretar al Grupului, acesta păstrându-şi calitatea de membru.
				Vă comunicăm, din partea Grupului ALDE - liderul Grupului ne informează că domnii deputaţi Damian Florea şi Sorin Mihai Cîmpeanu nu mai fac parte din Grupul parlamentar al ALDE din Camera Deputaţilor.
				Şi domnul deputat Goga Octavian ne aduce la cunoştinţă că, începând de astăzi, a demisionat din PMP. Nu mai activează în Grupul PMP şi va activa în Grupul PSD din Camera Deputaţilor.
				Primul punct al ordinii de zi. 1. Solicitare, din partea iniţiatorilor, de retragere a Propunerii legislative de modificare a Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice... Domnule Drulă, voiaţi să vorbiţi la început? Vreţi? Nu v-am văzut. Vă rog.
				Domnul Cătălin Drulă: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, La punctul 4, Proiectul de Lege privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33. Acest proiect de lege, fiind vorba de ordonanţă de urgenţă, dacă nu trece de prima Cameră sesizată, în termen de 30 de zile, conform Constituţiei, trebuie să meargă la Camera decizională. Eu ştiu că s-a votat, săptămâna trecută o prelungire la 60 de zile, dar nu există bază legală. Acel vot încalcă Constituţia. O să fac şi solicitarea către Biroul permanent. Nu mai putem lua în discuţie acest proiect de lege...
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Dar nu este la punctul 4 aşa ceva, domnule Drulă.
				Domnul Cătălin Drulă: La punctul... (Rumoare.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Conform hotărârii Biroului permanent, este o altă ordine de zi.
				Domnul Cătălin Drulă: PL-x 183/2017...
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Nu am aşa ceva aici. Mulţumesc. (Rumoare.) Păi, au fost la... a fost liderul dumneavoastră la Birou... 1. Solicitare, din partea iniţiatorilor, de retragere a Propunerii legislative de modificare a Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 163/2017. Dacă sunt observaţii? Da? Observaţii, am întrebat. Domnul Márton Árpád.
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Este o iniţiativă de-a noastră care a fost mult discutată, din cauza unei probleme procedurale, pentru că avea atât o prevedere legată de Legea nr. 161, cât şi o prevedere legată de Legea nr. 96, care se dezbate în şedinţă comună. Şi observaţia a fost că aşa nu poate fi dezbătută. Ca atare, înainte de a intra în orice discuţie, în orice comisie, la orice Cameră, acest proiect de lege, noi ne-am retras proiectul de lege, depunând două proiecte distincte. Ca atare, luaţi act de această retragere şi mergem mai departe. Nu necesită niciun vot.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Trebuie să votăm, regulamentar, domnule deputat. Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Vot. detalii vot
				161 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă, 6 abţineri, 7 colegi care nu votează. Cu majoritate, solicitarea a fost aprobată.
				3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Cartea albă privind viitorul Europei. Reflecţii şi scenarii pentru Uniunea Europeană - 27 până în 2025 COM(2017)2025. (Doamna deputat Cosette-Paula Chichirău solicită să ia cuvântul, pe procedură.)
				Doamna Cosette-Paula Chichirău: Domnule preşedinte, Noi nu ştim ordinea de zi. Nu înţelegem ce se întâmplă aici. (Rumoare.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Aţi avut liderul de grup la Biroul permanent. S-a stabilit în Biroul permanent.
				Doamna Cosette-Paula Chichirău: Este afişată pe site? S-a votat?
				Domnul Petru Gabriel Vlase: S-a stabilit în Biroul permanent.
				Doamna Cosette-Paula Chichirău: Deci, pe procedură, ordinea de zi de astăzi nu s-a votat.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamnă deputat...
				Doamna Cosette-Paula Chichirău: N-aţi supus-o la vot, nu este afişată nicăieri. Nu putem vota în condiţiile acestea. Este o glumă. O glumă proastă. (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
				Doamna Cosette-Paula Chichirău: Vă rog să afişaţi ordinea de zi şi să o supuneţi votului. Nu putem continua aşa.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Ordinea de zi s-a votat în Biroul permanent, doamnă deputat.
				Doamna Cosette-Paula Chichirău: Trebuie afişată undeva. Noi stăm aici, în bănci...
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Se afişează acum. O avem toţi, în bănci.
				Doamna Cosette-Paula Chichirău: Nu avem copiile.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
				Doamna Cosette-Paula Chichirău: Nu este.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamnă deputat, vă mulţumesc. (Discuţii în sală.) Este pe site. Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Din partea Comisiei pentru afaceri europene, are cuvântul domnul deputat Angel Tîlvăr.
				Domnul Angel Tîlvăr: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul privind Cartea albă privind viitorul Europei. Reflecţii şi scenarii pentru Uniunea Europeană -27 până în 2025 COM (2017)2025. Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, pe Rezoluţia Parlamentului European referitoare la îmbunătăţirea funcţionării Uniunii Europene valorificând potenţialul Tratatului de la Lisabona, pe Rezoluţia Parlamentului European referitoare la posibile evoluţii şi ajustări ale structurii instituţionale actuale ale Uniunii Europene, pe fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaţilor şi pe analiza realizată de secretariatul comisiei noastre. Comisia a subliniat că formula "geometrie variabilă" reflectă mai bine decât formula "Europa cu mai multe viteze" ideea că Uniunea Europeană nu funcţionează pe principiul măsurii universale one size fits all, ci poate adopta iniţiative adaptate la nevoile şi dorinţele legitime ale statelor sale membre şi cetăţenilor săi. Comisia noastră a subliniat că decalajul între aşteptări şi realizări, provenit din entuziasm proeuropean nu reprezintă un factor de risc, ci mai degrabă cel provenit din lipsă de cunoaştere a Uniunii, care produce aşteptări exagerate şi frustrări. De aceea, a recomandat Comisiei Europene să propună metode adaptate pentru creşterea atractivităţii sale pentru aceşti cetăţeni, precum şi programe pentru amplificarea cunoştinţelor despre Uniune. Comisia pentru afaceri europene a observat reţinerea Comisiei Europene de a propune acţiuni care să elimine inerţia în ceea ce priveşte metodele de soluţionare a crizelor, a evaluării unor situaţii internaţionale şi a unor fenomene sociale noi, în interpretarea principiilor Uniunii, a conceptelor sale, în comunicare şi chiar în administrarea problemelor curente. Comisia noastră a salutat existenţa unor resurse importante de raţionalitate şi de atitudine constructivă, în societăţile statelor-ţintă, pentru populismul antieuropean, care au făcut ca rezultatele partidelor de acest tip, din Olanda, Franţa şi din landul german Renania de Nord-Westfalia, la recentele alegeri, să fie sub aşteptări şi au înlăturat astfel pentru moment cel mai mare pericol pentru stabilitatea Uniunii Europene şi continuitatea proiectului european. Comisia a exprimat rezerve faţă de ideile care promovează formule bazate pe cercuri concentrice, întrucât acestea reprezintă un curs clar spre fragmentare şi pot fragiliza statele membre, în raport cu interesele unor mari puteri din afara Uniunii. A subliniat că o Uniune cu cercuri concentrice şi viteze multiple comportă riscul accentuării clivajelor de natură economică şi socială între statele membre, inclusiv între zona euro şi zona noneuro, între Nord şi Sud, între Vest şi Est. În condiţiile în care mai mulţi lideri europeni, printre care cei ai Germaniei şi Franţei, s-au pronunţat deja pentru reforma Uniunii Europene, iar scenariile minimaliste sau maximaliste par a fi utilizate doar ca sisteme de referinţă, comisia a subliniat că scenariul 3, "cei care doresc mai mult realizează mai mult", pare să fie cel care se va impune. În acelaşi timp, a solicitat instituţiilor Uniunii Europene şi statelor membre fanion să încurajeze şi să sprijine efortul statelor cu mai puţine resurse de a rămâne în siajul celor care doresc mai mult. Comisia a exprimat susţinere faţă de abordarea confirmată şi de Declaraţia de la Roma, de a avansa împreună în aceeaşi direcţie în forme incluzive, abordare în care orice iniţiativă de integrare este în conformitate cu tratatele Uniunii Europene, şi este deschisă pentru fiecare membru, pe baza unor criterii obiective şi concrete. Comisia a susţinut că restabilirea adevărului istoric este importantă nu doar pentru înţelegerea contextului în care a evoluat Uniunea, ci şi pentru explicarea situaţiei economice şi sociale în statele din Est, şi pentru prezervarea obiectivelor de convergenţă şi politicilor de coeziune. Recunoscând că Tratatul de la Lisabona poate încă să ofere un cadru juridic suficient pentru continuitatea şi continuarea integrării Uniunii Europene, comisia a susţinut că revizuirea tratatelor nu ar trebui să fie un subiect tabu, pentru că reprezintă singura modalitate de a depăşi constrângerile din legislaţia primară a Uniunii Europene. Totodată, comisia a susţinut propunerea Parlamentului European ca următoarea revizuire a tratatelor să radieze clauzele de neparticipare şi excepţiile la nivelul dreptului primar al Uniunii Europene, să faciliteze cooperarea consolidată, să includă inclusiv trecerea de la unanimitate la majoritatea calificată, să elimine procedurile legislative speciale, să prevadă posibilitatea ca modificările tratatelor să intre în vigoare după ratificarea lor cu majoritate calificată şi după aprobarea Parlamentului European, sau prin referendum, la nivelul Uniunii Europene. Opinia noastră, domnule preşedinte, a fost supusă dezbaterii, în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 13 iunie 2017, fiind adoptată în unanimitate. În aceste condiţii, supunem aprobării Camerei, opinia, în forma prezentată. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri? La articole. La titlu? Adoptat. Da? Doamna Roberta Anastase. Vă rog. La titlu? La dezbateri generale? Vă rog.
				Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc, domnule preşedinte. Documentul prezentat de Comisia Europeană la 1 martie prezintă 5 posibile scenarii pentru evoluţia viitoare a proiectului european şi are rolul, de fapt, de a genera dezbateri privind viitorul Uniunii post-Brexit. Europa de astăzi - acesta este punctul de pornire al acestui document - se confruntă cu o criză identitară fără precedent, generată, pe de o parte, de criza migraţiei, dar şi de decizia neaşteptată, a Regatului Unit al Marii Britanii, de a părăsi Uniunea Europeană. La aceste două crize se adaugă şi valul de euroscepticism, tot mai prezent, atât la nivelul discursului politic, dar şi în spaţiul public european. Documentul, prin urmare, se doreşte a fi punctul de pornire al unei dezbateri în care sinceritatea şi responsabilitatea să caracterizeze dialogul. În proiectul de hotărâre elaborat, Comisia pentru afaceri europene punctează importanţa acestui document şi atrage atenţia asupra aspectelor care ar putea adânci discrepanţele dintre statele membre ale Uniunii Europene. PNL va vota pentru adoptarea prezentului proiect de hotărâre. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Doamna Cristina Prună
				Doamna Cristina-Mădălina Prună: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Cartea albă privind viitorul Europei pune pe masă mai multe scenarii de perspectivă, într-un context în care unele state pun sub semnul întrebării solidaritatea şi buna cooperare. USR susţine cu fermitate ceea ce preşedintele Juncker subliniază clar - enormul succes la nivel de cooperare şi pace în Europa, reprezentat de proiectul Uniunii. Este iresponsabilă atitudinea celor care, în numele populismului, pun în pericol un proiect atât de valoros pentru noi toţi. Cea mai importantă concluzie care se desprinde din această analiză este necesitatea accelerării ritmului reformelor, dacă vrem să fim la masa la care se vor lua deciziile importante pentru întreaga Uniune Europeană. Cu toate acestea, criza politică creată de coaliţia PSD-ALDE, prin care România trece actualmente, discreditează ţara noastră la nivel european. Asta, în condiţiile în care încercam să uităm de pata neagră pusă în februarie de O.U.G. nr. 13. La fel, recentele măsuri populiste şi creşterile nesustenabile de salarii şi pensii riscă să anuleze creşterea economică şi să crească deficitul peste limita de 3%. USR va vota pentru acest proiect de hotărâre, însă atragem atenţia că viteza cu care va merge România în Uniunea Europeană va depinde, în primul rând, de o clasă politică responsabilă - aţi auzit bine, responsabilă -, nu de Bruxelles, sau de alte state membre. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumim. Alte intervenţii? Nu mai sunt. La articole. La titlu? Adoptat. Domnule Dobrovie, aţi apăsat din greşeală? Vreţi să interveniţi? La ce? Păi, a fost doamna Prună la dezbateri generale. Sunteţi în acelaşi grup parlamentar. Mulţumesc. La titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat. Dezbaterile, finalizate. Proiectul de hotărâre merge la votul final.
				4. Proiectul de Lege privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate; PL-x 465/2016. Comisia? Vă rog, doamnă.
				Doamna Cristina-Elena Dinu: Mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, prin adresa PL-x 465 din 17 octombrie 2016, cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, punctul de vedere favorabil al Ministerului Sănătăţii. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare activitatea de asigurare a calităţii serviciilor de sănătate acordate în cadrul sistemului de sănătate, prin reglementarea activităţii Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate - ANMCS -, precum şi abrogarea prevederilor Legii nr. 95, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care privesc activitatea Autorităţii, precum şi a altor dispoziţii incidente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Membrii comisiei au examinat proiectul de lege, în şedinţa din 13 iunie. La lucrările comisiei s-au înregistrat 18 deputaţi, din totalul de 19 membri. La dezbateri au participat, din partea Ministerului Sănătăţii, domnul Dan Dumitrescu şi domnul Vasile Cepoi, preşedintele ANMCS. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 11 octombrie 2016. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul Radu. Radu Nicolaie.
				Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Legea privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate este o lege de care cu toţii aveam nevoie. În urma adoptării acestui proiect de lege vom beneficia de unităţi sanitare care vor corespunde unor standarde bine stabilite, personal medical care va trebui să se conformeze calităţii în cadrul sistemului din care face parte, iar pacienţii se vor simţi mai în siguranţă şi vor avea încredere în actul medical, când vor trece pragul unui spital. Un foarte important aspect al succesului pe care l-ar putea avea acest act normativ va fi informarea pacienţilor cu privire la calitatea serviciilor oferite de unităţile sanitare şi promovarea conceptului de management al calităţii, atât de Ministerul Sănătăţii, cât şi de Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, şi de noi, toţi. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Ungureanu.
				Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu: Bună ziua şi jó napot kívánok!, că văd că se poartă. (Rumoare.) Mă gândeam, cu ANMCS-ul, că suntem într-o situaţie paradoxală, ca şi la Legea vaccinării. Punem căruţa înaintea boilor. Avem spitale praf. Am fost acum două nopţi la Spitalul Judeţean din Sibiu, pe Secţia de Cardio. Invitat deputaţii din zonă să meargă să vadă în ce hal arată lucrurile. Deci avem un nou minister, cu 25 de persoane reprezentate acolo, care caută consensul - aţi auzit? consensul - de două ori pe an. Noi nu reuşim să avem un consens pe 8 spitale regionale. Deci marea problemă a ANMCS-ului este că... cu atâtea moaşe, cu siguranţă, moare copilul. Şi copilul este sistemul nostru sanitar, care este la pământ. Suntem de acord cu orice control al calităţii, dacă facem infrastructură, dacă investim bani, şi nu vorbe, în ceea ce înseamnă sănătatea românilor, indiferent de etnie, confesiune.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamna Ioniţă Antoneta.
				Doamna Antoneta Ioniţă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, întrucât reglementează managementul calităţii serviciilor de sănătate acordate în cadrul sistemului de sănătate, la nivel naţional. Asigurarea calităţii serviciilor de sănătate şi a siguranţei pacientului este responsabilitatea unităţilor sanitare, conform politicii şi strategiei de sănătate promovate de Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, denumită în continuare ANMCS. Proiectul de lege privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate propune reglementarea activităţii Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, prin preluarea prevederilor din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, modificarea şi completarea acestora cu elementele necesare asigurării caracterului imparţial al activităţii acestei instituţii, al cărei scop este să determine asigurarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor de sănătate şi a siguranţei pacientului, prin standardizare, evaluarea serviciilor de sănătate şi acreditarea unităţilor sanitare. Aceasta, întrucât definirea calităţii serviciilor de sănătate şi a responsabilităţilor privind siguranţa pacientului, ca parte componentă, de cea mai mare importanţă, a sistemului sanitar românesc, este un pas esenţial în obţinerea stării de satisfacţie a pacienţilor şi îmbunătăţirea stării lor de sănătate. Credibilitatea validării, prin acreditare, a capabilităţii unei unităţi sanitare de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii serviciilor de sănătate şi a siguranţei pacientului este dată de respectarea principiilor stipulate în standardele internaţionale privind independenţa organismelor de acreditare faţă de părţile interesate, pentru a asigura imparţialitatea evaluării. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Vass Levente.
				Domnul Vass Levente: Mulţumesc, domnule preşedinte. Direcţiile de sănătate publică autorizează cabinetele, spitalele şi aşa mai departe. Casa de asigurări avizează, acceptă finanţarea acestor servicii. În principiu, ANCMS-ul ar trebui să prezinte pacienţilor, nouă, note, calificative, pentru a vedea care e diferenţa dintre un spital judeţean şi celălalt spital judeţean, ca să putem să ne dăm seama dacă totul merge bine şi este în evoluţie calitatea serviciilor. E foarte important. Prin adoptare, o să avem o lege bună, o să avem o lege care ne permite nouă ca să facem acest control. Şi o să permită pacienţilor să vadă diferenţa dintre un spital şi celălalt. Foarte important, să fie obiectivă această evaluare, să fie obiectivă această acreditare, pentru că, altfel, n-am făcut nimic, decât încă o lege care nu va fi folosită şi nu va ţine de interesul pacientului. Grupul parlamentar al UDMR a susţinut, în grupul... la sănătate, promovarea acestei legi şi o să votăm pentru.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii? La articole? Mulţumesc. Cu amendamentele admise, legea merge la votul final. Procedură, domnul Munteanu.
				Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, Vă rog să supuneţi spre aprobare deputaţilor din Cameră, prelungirea programului de lucru, până la epuizarea rapoartelor şi încep procedurile de urgenţă. Deci până inclusiv punctul 11. Apoi să avem o pauză de jumătate de oră pentru redactare şi vot final.
				De asemenea, dacă tot sunt aici, v-aş ruga să fiţi de acord să supuneţi plenului retrimiterea punctului de la poziţia 17 - PL-x 172/2017 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2017 pentru completarea art.44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat a României, precum şi pentru modificarea şi completarea art.26 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006.) - la comisie, pentru o săptămână, deoarece au apărut probleme de pestă porcină la graniţa ţării şi e nevoie ca ANSVSA-ul să introducă o clarificare în proiectul de lege. Vă mulţumesc foarte mult.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Prima propunere, de prelungire a programului. Vot. detalii vot
				171 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 16 abţineri, 2 colegi care nu votează. Aprobată. A doua propunere, de retrimitere la comisie. Vă rog, votaţi. detalii vot
				213 voturi pentru, două împotrivă, un coleg care nu votează. Aprobată. Mai aveam nişte înscrieri aici la cuvânt, dar nu le văd. Domnul Drulă, procedură. Aşa rămâne - domnul Drulă, procedură. (Râde.)
				Domnul Cătălin Drulă: Glumim, glumim, domnule preşedinte de şedinţă...
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mai glumim, domnule deputat...
				Domnul Cătălin Drulă: ... dar lucrurile sunt serioase. Noi vrem să protestăm împotriva acestui mod de lucru, care este total nedemocratic. Ne transformăm într-o maşină de vot, în care aşteptăm să vină cineva fuguţa, fuguţa, cu raportul, noi apăsăm pe butonaşe şi mergem acasă. Acesta nu e Parlament. Deci nu este în regulă felul cum se desfăşoară lucrurile astăzi.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
				Punctul 5, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; în procedură de urgenţă. Comisia? Domnul Badea.
				Domnul Leonardo Badea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Comisia pentru buget, finanţe, bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu proiectul mai sus menţionat. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru politică economică, de Comisia pentru industrii, Comisia pentru muncă, Comisia pentru sănătate, precum şi de Consiliul Legislativ. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Măsurile vizează în principal susţinerea mediului de afaceri prin încurajarea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor, precum şi a stimulării activităţilor de inovare, cercetare şi dezvoltare, încurajarea vânzării imobilelor, eliminarea inechităţilor privind plata contribuţiilor pentru toţi salariaţii din România, scutirea la plata impozitului pe venit pentru salariaţii sezonieri cu contract individual de muncă. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1. Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa nr. 2. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri? Domnul Năsui.
				Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Stimaţi colegi, Ne aflăm în faţa a ceea ce se numeşte un OUG trenuleţ, un OUG care conţine o groază de măsuri, unele bune, unele rele. Măsurile bune sunt, exact aşa cum a spus şi preşedintele comisiei, reducerea impozitării pentru microîntreprinderi, creşterea plafonului pentru acestea, scutirea fiscală pentru cercetare şi dezvoltare sau pentru munca sezonieră. Din păcate însă această O.U.G. consfinţeşte populismul dumneavoastră, populismul cu care aţi câştigat, la alegeri, promiţând că nu veţi creşte taxe şi impozite. Şi primul lucru pe care l-aţi făcut, în ianuarie, e că aţi eliminat plafonarea de 5 salarii medii brute pentru calculul contribuţiilor sociale obligatorii. Aţi minţit poporul român şi aţi câştigat alegerile cu această minciună. Motiv pentru care USR nu va da girul acestui OUG. Mulţumim. (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumim. Domnul Ciuhodaru.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am auzit şi enormităţi astăzi - ordonanţa trenuleţ sau că s-au introdus noi taxe. De fapt, nu a fost vorba de aşa ceva. Iar pe ceea ce nu s-a insistat, apropo de această ordonanţă, este vorba de două segmente extrem de importante. Vorbesc de dezvoltarea inovaţiei, cercetării şi dezvoltării româneşti, cu impozitare zero timp de 10 ani. Un lucru atât de necesar, ca să vorbim din nou despre ceea ce înseamnă creativitate românească. Iar pe de altă parte, nici măcar nu s-a menţionat astăzi - şi vă repet - este acea posibilitate de a avea asigurări private de sănătate sau servicii medicale deductibile din venit, în suma a 400 de euro, anual. Asta înseamnă servicii medicale mai bune, alternative la asigurările de sănătate, şi, de ce nu, un acces mai larg la ceea ce înseamnă servicii medicale. Românii vor avea tot mai multe facilităţi. Iar această ordonanţă zic că este un bun început, deşi sunt multe alte lucruri de corectat. Vom vota fără niciun fel de rezervă acest proiect de lege, ceea ce dă şansa inovaţiei, cercetării şi dezvoltării româneşti să vină acolo unde este locul, iar celor care vor şi alternative la serviciile medicale, la abonamentele medicale, la asigurările private de sănătate, să le poată folosi. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Huţucă.
				Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Avem astăzi în discuţie O.U.G. nr. 3/2017, un proiect care aduce modificări şi completări la Codul fiscal. În forma în care acest proiect a intrat în Parlamentul României avea multe prevederi controversate, atât din punctul de vedere al oportunităţii lor, dar mai ales din punctul de vedere al sustenabilităţii bugetare. Ţinând cont de modul cum s-au desfăşurat lucrările Comisiei pentru buget, finanţe, de modificările substanţiale care au fost aduse acestui proiect care vizează şi afectează mediul de afaceri, pe de o parte, iar pe de altă parte asigură predictibilitate, tot în această zonă, Grupul parlamentar al PNL susţine acest proiect de lege. Un alt motiv şi un alt argument ar fi că o mare parte dintre amendamentele Grupului parlamentar al PNL, care vizau mediul de afaceri, au fost aprobate. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri pe articole. Intervenţii? Domnul Năsui. Vă rog.
				Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Stimaţi colegi, Aş dori să susţin un amendament respins în comisie şi anume, cel prin care, într-adevăr, n-aţi introdus taxe noi, aţi modificat...
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Spuneţi-ne...
				Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: ... bazele de impozitare...
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnule deputat, care amendament?
				Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Amendamentul respins nr. 1.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: La nr. crt. 1, da?
				Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Da.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog.
				Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Amendamentul, practic, revine la forma iniţială de calcul al bazei de impozitare pentru contribuţiile sociale obligatorii, adică practic se replafonează la 5 salarii brute, aşa cum era şi înainte de 2017, şi înainte de această O.U.G. Practic, aţi face ce a zis şi antevorbitorul, adică nu aţi creşte taxe şi impozite, lucru pe care, de fapt, l-aţi făcut. Vă solicităm un vot pentru acest amendament. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Amendament respins, vot, vă rog. detalii vot
				88 de voturi pentru, 112 voturi împotrivă, 13 abţineri, 2 colegi care nu votează. A rămas respins. Mai aveţi?
				Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Dorim să susţinem, de asemenea, amendamentul de la marginal 13. Unul dintre lucrurile bune pe care le-a făcut Guvernul pe care dumneavoastră.... propriul dumneavoastră Guvern, pe care vreţi să-l daţi jos, este că a eliminat acel faimos Formular 088, însă nu a eliminat toată birocraţia aferentă acestuia. Acest amendament ar elimina prevederea din Codul fiscal, prin care ANAF-ul trebuie să-şi dea cu opinia asupra planurilor de business din mediul privat. Practic, ANAF-ul, acum, trebuie să verifice intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitatea economică a unor firme şi a unor antreprenori. Şi credem că nu are deloc capacitatea să facă lucrul acesta, având în vedere mai ales faptul că inspectorii ANAF nu au neapărat cea mai mare experienţă cu munca la privat. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Amendament respins, de la poziţia 13. Vă rog să votaţi. detalii vot
				41 de voturi pentru, 164 de voturi împotrivă, 14 abţineri, 2 colegi care nu votează. A rămas în forma iniţială, adică respins. Domnul Solomon?
				Domnul Adrian Solomon: Domnule preşedinte, mulţumesc. Eu aş fi vrut să intervin la amendamentul anterior, cel legat de plafonarea...
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Atunci, am încheiat votul.
				Domnul Adrian Solomon: Da.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: S-a terminat. Mulţumesc. Domnul Vexler? Domnule Vexler, aţi apăsat din greşeală sau vreţi să vorbiţi cu noi? Domnule Vexler... Mă scuzaţi, eu am vrut să fiu corect. Mai sunt intervenţii? Vă rog, domnul... da... Domnul Huţucă.
				Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: La marginal 6, art. 76 alin. (4) lit. t) se modifică şi va avea următorul cuprins: "...t) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, conform Legii nr. 95/2006, republicată, suportată de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro". Vorbim de un amendament care asigură creşterea gradului de sănătate publică şi calitatea vieţii. În prezent, această prevedere există, dar se referă numai la abonamentele medicale încheiate cu angajaţi. Ne dorim extinderea şi la abonamentele medicale încheiate cu angajatori, dat fiind faptul că 90% din piaţa amendamentelor medicale se află în zona angajatorilor. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Badea, preşedintele Comisiei.
				Domnul Leonardo Badea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, suntem în faţa unui amendament bun, dar trebuie să facem, foarte puţin, o scurtă istorie. Legea privind Codul fiscal nr. 227/2015 avea prevederi referitoare la deductibilitatea asigurărilor medicale, dar nu avea prevederi referitoare la deductibilitatea pentru serviciile medicale sub formă de abonament. Prin Ordonanţa nr. 3/2017 s-au adus modificări privind acordarea deductibilităţii fiscale a serviciilor medicale pentru angajaţi. Şi acest lucru s-a făcut prin modificările aduse la art. 78. Prin acest amendament se cere sau se are în vedere eficientizarea deductibilităţii fiscale, prin aplicarea acesteia, atât la angajat, cât şi la angajator, în limita a 400 de euro. Este ceea ce noi am spus şi în Programul de guvernare, şi ceea ce facem astăzi, supunem la vot. Şi, de asemenea, este ceea ce am făcut şi astăzi, fără să creştem nicio taxă. Fiindcă - revin şi fac un scurt comentariu - faptul că nu mai există un plafon, la modul în care se calculează contribuţia la asigurări sociale nu înseamnă că am introdus o taxă nouă. Înseamnă doar că am luat o măsură de echitate fiscală, astfel încât toată lumea să plătească contribuţia la asigurări sociale, la aceeaşi bază de calcul. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vreau, pentru rigoare, să-mi precizaţi, amândoi, sau doar... dacă v-aţi pus de acord...
				Domnul Leonardo Badea: Susţinem amendamentul. Suntem de acord cu acest amendament, din partea Comisiei pentru buget, finanţe.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnule preşedinte, Domnul deputat a spus că la marginal 6. La marginal 6, am două amendamente...
				Domnul Leonardo Badea: Deci...
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Pentru rigoare...
				Domnul Leonardo Badea: A fost citit amendamentul. Trebuie să fie citit amendamentul, în forma... Da, el a fost citit, amendamentul. Deci este amendamentul care sună în felul următor: 81 art. 76 alin. (4)...
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Am înţeles. Deci 81, da?
				Domnul Leonardo Badea: 81.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Fără 82?
				Domnul Leonardo Badea: Fără. Deci este 81.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: 81, atât, da? Da?
				Domnul Leonardo Badea: Da. 81.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vot, vă rog. detalii vot
				216 voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere, 2 colegi care nu votează. Mai sunt intervenţii aici? Domnul Vîlceanu?
				Domnul Dan Vîlceanu: Domnule preşedinte, O să susţin amendamentele la nr. crt. 2 şi nr. crt. 14. Sunt legate, aşa că o să vorbesc despre amândouă, în acelaşi timp.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vorbiţi despre amândouă, fac două voturi.
				Domnul Dan Vîlceanu: Este vorba de impozitul pe clădirile nerezidenţiale, care, de la noul Cod fiscal, din 2016, a suferit anumite schimbări. Despre ce este vorba? În acest moment, dacă ai o clădire în centrul Târgu Jiului şi una în centrul Bucureştiului, iar clădirile sunt similare, vei plăti acelaşi impozit pe clădire, ceea ce este absolut incorect. Valoarea unei clădiri este dată şi de locaţie şi nu numai... nu prin calculul preţului de înlocuire. De aceea, noi credem că lucrul acesta trebuie corectat şi valoarea la care se impozitează clădirile ar trebui să fie valoarea de piaţă. La nr. crt. 2 este definită valoarea de piaţă. Şi la nr. crt. 14 este modificarea articolului care prevede lucrul acesta. De asemenea, vreau să precizez că ANEVAR-ul are procedură pentru calcularea valorii de piaţă, dar în acest moment dacă mergi la un evaluator trebuie să-i spui la ce-ţi trebuie evaluarea. Practic, evaluatorii au standarde diferite pentru acelaşi imobil. Dacă îţi trebuie pentru a fi impozitat, îţi scoate o valoare foarte mare, dacă îţi trebuie să vinzi clădirea, îţi scoate o valoare foarte mică. De la intrarea în vigoare a acestui articol, în 2016, au crescut impozitele pe clădirile nerezidenţiale, cu 600-700%, ceea ce este aberant. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Am înţeles. Mulţumesc. Amendament respins, art. 7, da? La nr. crt. 2, vă rog. Amendament respins. Vă rog, vot. detalii vot
				83 de voturi pentru, 130 de voturi împotrivă, 3 colegi care nu votează. Amendamentul a rămas respins. Teoretic, 14 nu mai are sens, fără această denumire, dar voi face, pentru rigoare, vot şi pe 14. Vă rog, amendament respins, la poziţia 14, vot. detalii vot
				85 de voturi pentru, 128 de voturi împotrivă, două abţineri, 2 colegi care nu votează. Respins şi 14. Mulţumesc. Domnul Olar. Vă rog.
				(Domnul deputat Corneliu Olar vine la tribună cu nişte obiecte artizanale.)
				Domnul Corneliu Olar: Domnule preşedinte, Vă rog să aveţi puţină răbdare. Cu mine nu prea aveţi răbdare. Astăzi, chiar vă rog.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog să-mi spuneţi la ce amendament susţineţi?
				Domnul Corneliu Olar: La amendamentul... la art.... la nr. 8, art. 148. Eu vreau să vă arăt puţin, după câte aţi modificat pe linie Codul fiscal. Şi mi se pare normal că... sau cred că aţi uitat, aţi omis să ajutaţi micii meseriaşi din România, cei care trudesc, care au un venit de subzistenţă, aşa cum au şi moţii care fac asemenea obiecte. Nu le-am putut aduce pe aici, ei mai fac umeraşe, mai fac butoiaşe, doniţe, ciubere. Aceasta este jucăria cu care, şi la ora actuală, copiii de moţi se joacă, pentru că ei n-au venituri să cumpere din mall-uri sau din alte magazine. Avem aici tulnicul, care ne reprezintă pe toţi din România, nu numai Ţara Moţilor...
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Dar cum face acela, domnule deputat?
				Domnul Corneliu Olar: Avem şi fluierul. Şi de asta, vă rog. Ştiţi ce-am cerut? N-am cerut mare lucru. Am spus să se reducă CAS-ul. Deci, la ora actuală, din venitul global ei plătesc o asigurare, un CAS de 5%, ca orice firmă. Nu mi se pare normal să plătească ei 5%, mai ales că moţii sunt sănătoşi, nu sunt betegi, n-au treabă cu spitalul. Şi am cerut să se reducă la 35% din venitul... (Discuţii în sală.) Nu se aude?
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Ba se aude. Se aude. Se aude, domnule deputat, continuaţi. (Rumoare.)
				Domnul Corneliu Olar: Am cerut să se reducă acel CAS, să nu fie mai mare de 35% din venitul real. Practic, v-am spus - ca să nu mai repet -, ei, la ora actuală, plătesc ca orice firmă. Gândiţi-vă, dumneavoastră, ce profit are meşterul popular din producerea şi valorificarea acestor obiecte! De asta vă rog, şi rog şi la art. nr. 9 şi 10. Toate sunt legate de o lege specială, de Legea nr. 33, cu privire la drepturile economice care sunt asigurate, în Delta Dunării şi Ţara Moţilor, prin Legea nr. 33, o lege specială, votată de PSD, în 1996. Credeţi că atâta pierdem de la bugetul ţării dacă reducem CAS-ul pentru un mic meseriaş care trudeşte şi, din munca şi truda lui, îşi duce pâine la copii, la copiii care cresc în zona Munţilor Apuseni? De asta vă rog, să sensibilizez să emoţionez, pe tot Parlamentul, votaţi, că votaţi pentru România, dragii mei, pentru tradiţie! Să mai păstrăm micii meseriaşi pe care încă îi mai avem. Altfel, dispar. Mulţumesc. Vedeţi că dacă nu-l alimentăm, trebuie alimentat, trebuie să băgăm apă în el. Şi apa... nu orice apă, apă de izvor. Nu, apă cu clor nu merge, numai apă naturală! Vinul îl daţi dumneavoastră, din Moldova, palinca o dăm noi, din Apuseni, şi colegii mei din PSD să voteze, atât le cerem.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Am înţeles. Domnule Olar, personal, sunt de acord cu dumneavoastră. Dar cred că trebuie să lucraţi mai atent cu cei de la comisie. Sigur, vă spun eu. Vot la amendament respins, poziţia 8. detalii vot
				64 de voturi pentru, 150 de voturi împotrivă, 5 abţineri. Respins. 9. Vot la poziţia 9. detalii vot
				75 de voturi pentru, 120 de voturi împotrivă, 8 abţineri, 2 colegi care nu votează. 76 de voturi pentru, mă scuzaţi. A rămas respins. Şi 10. Vot. detalii vot
				69 de voturi pentru, 137 de voturi împotrivă, 4 abţineri, un coleg care nu votează. A rămas în forma iniţială. Domnul Viziteu.
				Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Bună ziua! V-aş ruga să reluăm votul. Nu am înţeles ce votăm. Aţi spus "10. Vot". Vă rog să fiţi mai clar în ceea ce votăm. Ultimele două voturi, vă rugăm.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnule deputat, am spus, a cerut domnul Olar... Încercaţi să ascultaţi toată şedinţa, de la un capăt la altul, nu numai bucăţi. Domnul Olar a avut 3 amendamente respinse şi a cerut vot pe ele. Eu le-am enumerat: 8, 9 şi 10, amendamente respinse, la cererea domnului deputat Olar. Mulţumesc frumos pentru atenţie. (Vociferări.) Alte intervenţii la amendamente, dacă mai sunt? Nu mai sunt. Legea merge la votul final, cu amendamentele admise şi respinse, în forma din raport.
				6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2017 pentru modificarea art. 1 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, şi pentru modificarea art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Comisia pentru buget? Domnul Badea.
				Domnul Leonardo Badea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2017. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege mai sus menţionat. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. La dezbaterea proiectului s-au avut în vedere avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare două puncte esenţiale. Primul - crearea cadrului legal pentru redistribuirea ca dividende suplimentare sau, în cazul regiilor autonome, ca vărsăminte la bugetul de stat sau local, a profitului repartizat la alte rezerve în anii anteriori, ca sursă proprie de finanţare şi care nu a fost utilizat conform destinaţiilor iniţiale, precum şi pentru repartizarea sumelor existente în soldul rezultatului raportat care au rămas nerepartizate. Şi al doilea punct - prin modificările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 se scot de sub incidenţa acestui act normativ instituţiile de credit, acestea urmând să fie supuse în continuare legislaţiei specifice care reglementează activitatea bancară. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru buget, finanţe a hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă, în forma adoptată de Senat. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri generale? Domnul Năsui.
				Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Mulţumesc, domnule preşedinte. Partea cea mai nocivă din acest act normativ este sustragerea companiilor de credit de la prevederile OUG nr. 109 care încerca să introducă nişte ordine în guvernanţa corporativă a companiilor. De curiozitate, ştiţi când au fost introduse companiile de credit în cadrul 109? Anul trecut. Dacă vă uitaţi în comisiile parlamentare care au votat anul trecut introducerea acestor companii de credit, sub prevederile 109, veţi vedea că avem aceleaşi majorităţi ca şi acum. Deci tot dumneavoastră, anul trecut, aţi spus aceste instituţii de credit sub guvernanţa corporativă, şi acum le scoateţi. Şi motivul pentru care le scoateţi este ca să fie căpuşate mai uşor şi mai bine două instituţii mari de credit ale statului român - CEC şi EximBank. Dacă vă uitaţi puţin la performanţele economice ale CEC-ului, o mare bancă a României, una dintre singurele două bănci de stat ale României, ce o să observaţi? O să observaţi un profit în jur de 10 milioane de lei, asta pe rulaje de miliarde - deci practic aproape zero, da -, un profit cât să justifice salariile şi - cel mai grav - nişte rapoarte de audit calificate. Adică aceste cifre contabile de fapt nu sunt decât nişte profituri pe hârtie. Este foarte grav, în contextul acesta, să votăm un act normativ care va creşte salariile, de fapt le va menţine la nivelul de sus, ale celor din conducerile acestor companii, ale acestor bănci. În prezent, membrii CA-urilor acestor companii, membrii executivi, au în jur de 30.000 de euro. Acest act normativ, nr. 109, dacă se aplică, le-ar scădea remuneraţiile la 5.000-6.000 de euro. Asta este miza pentru care vă luptaţi astăzi. Sfatul nostru este să daţi un mesaj bun către poporul român şi către economia românească, să nu lăsaţi aceste companii să fie căpuşate şi să încurajăm profesionalizarea lor, şi să votăm contra acestui act normativ foarte dăunător. Mulţumesc. (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Vîlceanu.
				Domnul Dan Vîlceanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acesta este practic primul act normativ care ajunge în Parlament şi care devoalează intenţiile pe care actuala guvernare şi dumneavoastră, toţi care o susţineţi şi aţi votat-o, o are în legătură cu instituţiile şi cu companiile de stat. Astăzi votăm în plen scoaterea de sub Ordonanţa nr. 109, adică de sub management privat, a CEC-ului şi a EximBank-ului. Tot astăzi intră în comisie o altă iniţiativă a dumneavoastră, în legătură cu alte companii de stat sau la care statul este acţionar. Ceea ce putem toţi înţelege din aceste acte normative este că aveţi nevoie să vă puneţi oamenii, directori sau administratori la aceste companii. În momentul acesta, nu-i mai aveţi, trebuie să-i aduceţi acolo, aţi făcut promisiuni în campanie, oamenii trebuie răsplătiţi şi vreţi să vi-i duceţi pe salarii mari şi cu incompetenţă crasă. Pentru că eu vreau să vă aduc aminte ce-aţi făcut, de exemplu, la Complexul Energetic Oltenia, câtă vreme aţi condus dumneavoastră cu omul dumneavoastră, Ciurel - 1,6 miliarde de lei noi pierderi. Asta aţi făcut la una dintre companiile de stat. Şi vreţi să le aduceţi înapoi. Să vă puneţi oamenii, da..., să mai facem nişte afaceri cu ele, nu..., şi să meargă treaba. Eu cred că trebuie să vă opriţi. Trebuie să vă opriţi pentru că aceste companii nu sunt ale PSD, sunt ale ţării, sunt ale românilor. Şi procedura de numire a managementului competent, care e prevăzut în 109, trebuie să continue. Oamenii ăia dau examen acolo, da? Mai mult decât atât, în faţa tuturor instituţiilor financiare internaţionale v-aţi angajat să respectaţi Ordonanţa aceasta, nr. 109! Acum câteva luni a veni FMI la Parlament, în Comisia pentru buget, finanţe, şi unul dintre punctele discutate a fost acesta. Colegii mei din Comisia pentru buget, finanţe s-au angajat că majoritatea parlamentară susţine numirea de management privat, iar acum facem exact invers. Eu cred că trebuie să terminăm cu ipocrizia asta, eu cred că trebuie să ne gândim la ţară atunci când votăm şi, mai mult decât atât, nu puteţi să ne serviţi argumente de genul "Domnule, la instituţiile de credit Banca Naţională trebuie să dea un punct de vedere şi poate să respingă managementul recrutat", pentru că, până la urmă, legile se fac aici, la Parlament, nu în altă parte. Mulţumesc. (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, preşedintele comisiei.
				Domnul Leonardo Badea: Este un roman celebru "A trăi pentru a-ţi povesti viaţa". De multe ori şi noi vorbim la microfon despre lucruri pe care nu le cunoaştem - şi mă refer aici la un lucru foarte simplu: această scoatere de sub excepţie era obligatorie, fiindcă peste tot în Uniunea Europeană, peste tot în lumea asta instituţiile de credit au nevoie, atunci când numesc membri în Consiliul de administraţie, sau este nevoie, de un aviz din partea Băncii Centrale Naţionale. Banca Centrală Europeană a solicitat României expres acest lucru şi noi nu putem să facem acest lucru altfel decât este peste tot în lume, dar, în schimb, putem vorbi aici despre acest subiect. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Bota.
				Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota: Mulţumesc. Numirea managementului privat nu este neapărat invenţia Ordonanţei nr. 109. Se poate face şi după altă legislaţie. Nu spune nimeni că selecţia viitorului management al celor două instituţii financiar-bancare ale României nu vor respecta principiile managementului privat şi acesta nu va fi respectat. Faptul că peste tot în lumea internaţională există o separaţie între partea executivă, bancară şi partea de reprezentare a acţionariatului, doar la noi, în cele două instituţii, a rămas nemodificată această structură instituţională financiar-bancară. Acest lucru încercăm să-l facem acum. Nu spune nimeni că nu vom respecta acest principiu. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii? Păi aţi vorbit, domnule deputat!
				Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală): Răspuns!
				Domnul Petru Gabriel Vlase: La ce? Păi nu avem răspuns la răspuns! Procedură nu avem! Haideţi, o jumătate de minut, vă rog! Pentru dezbatere şi pentru echilibru parlamentar! (Aplauze.)
				Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Mulţumesc, domnule preşedinte. Voiam doar să menţionez faptul că reglementatorul, în cazul acesta BNR-ul, trebuie să aibă şi el un cuvânt de spus în alegerea managementului, nu este un motiv suficient pentru exceptarea acestor companii de la Ordonanţa nr. 109. Foarte bine poate să se desfăşoare selecţia pe Ordonanţa nr. 109, aşa cum a început anul trecut. A început şi a fost oprită anul acesta şi, în momentul în care s-a definitivat selecţia, se prezintă o listă cu nume la BNR, şi BNR-ul poate să selecteze din ele, să scoată unul sau altul, după care intră următorul de pe listă. Deci acesta nu este un motiv suficient pentru exceptarea acestor companii de la prevederile Ordonanţei nr. 109. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule deputat. Fără amendamente, legea merge la votul final.
				7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; în procedură de urgenţă. Comisia pentru muncă? Doamna Violeta Răduţ.
				Doamna Violeta Răduţ: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002, urmărindu-se revizuirea unor măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă, astfel încât acestea să devină mai atractive pentru cele două categorii de beneficiari - persoane aflate în căutarea unui loc de muncă şi angajatori - şi să determine un impact pozitiv asupra pieţei muncii. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 22 decembrie 2016. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat. În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri? Nu sunt dezbateri. Domnul Oprea.
				Domnul Dumitru Oprea: Este un proiect, prin Ordonanţa nr. 60/2016, dată de Guvernul Cioloş, dar este o orientare a tuturor parlamentarilor spre piaţa muncii, categoria destul de importantă, dar care are parte de un tratament nu atât de onorant în perioada aceasta, 16 - 25 de ani. Deci este un mesaj pro categoria aceasta de vârstă, iar Partidul Naţional Liberal, în şedinţa din 23 mai anul acesta, a dat un "da" adoptării.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamna Éva-Andrea Csép.
				Doamna Csép Éva-Andrea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Ce zic părinţii? Am investit în copii, vrem să aibă un viitor prosper, vrem să aibă un loc de muncă sigur şi vrem ca ei să nu plece. Şi cred că de această categorie vorbim pentru modificarea acestor legi, pentru Legea uceniciei şi Legea stagiului la locul de muncă, deoarece în multe cazuri ne confruntăm cu problema a ceea ce zic angajatorii, că nu mai găsim personal calificat, nu avem nicio formă care să ne stimuleze să angajăm tineri, deci această modificare vine în întâmpinarea acestor probleme. Credem că este foarte important să alocăm sume şi să oferim tinerilor, să poată să capete cunoştinţe şi profesionale, nu doar din banca şcolilor să iasă pe piaţa muncii. UDMR va sprijini acest proiect. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Ciuhodaru.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: Este, de fapt, o transpunere a directivelor europene şi a programelor europene în acest domeniu, lucruri normale înspre care ne îndreptăm cu toţii, dar acest proiect de lege nu dă decât posibilitatea ca acestea să fie aplicate. Da, este nevoie de măsuri concrete pentru stimularea încadrării forţei de muncă, pentru a asigura mobilitatea, iar din acest punct de vedere, măcar la o parte din aceste întrebări, acest proiect de lege oferă un răspuns. Vom susţine acest demers legislativ. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Bichineţ.
				Domnul Corneliu Bichineţ: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi suntem ca atunci când otomanii atacau Constantinopolul, era o şedinţă şi cei din interior discutau dacă e bine să curgă apa două ore pe zi sau patru ore, în timp ce turcii cucereau cetatea. Iată, în timp ce noi discutăm aici despre ucenici, foarte bine, ţara noastră e plină de evenimente "fericite". Unul dintre ele se va derula mâine şi unii vor participa, alţii nu vor participa...
				Domnul Petru Gabriel Vlase: La subiect, domnule deputat!
				Domnul Corneliu Bichineţ: La subiect! Păi, care-i subiectul?! (Râsete.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Proiectul de lege privind aprobarea...
				Domnul Corneliu Bichineţ: Vă spun eu care-i subiectul...
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Proiectul de lege, domnule deputat!
				Domnul Corneliu Bichineţ: ... pentru a crea o atmosferă cât se poate de destinsă...
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Nu suntem aici pentru a face atmosferă, domnule deputat!
				Domnul Corneliu Bichineţ: Atunci, ce să facem, dezastru?!
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Nu, dezbateţi, pentru asta aţi venit la microfon, domnule...
				Domnul Corneliu Bichineţ: Dar dumneavoastră nu vreţi să dialogăm?! Şi eu vreau să dialogăm şi am să spun aşa: "Măi Grindene, măi Grindene, Te-a lăsat Dragnea-n colţuni, Ca la casa de nebuni! Ai grijă că-n Bucureşti, La iuţeală, o păţeşti! Colo-n vale sub răchită, Şade Firea tupilită, Devastată de ispită, Pentru că la Ghiţă-n vie, S-a deschis iar mustărie". Mulţumesc. (Aplauze şi râsete.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Seidler.
				Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Stimularea ocupării forţei de muncă nu se face prin poezie, se face prin măsuri active. (Vociferări.) În plus, măsuri care lipsesc din planul de măsuri a actualului...pardon!...a viitorului - nici nu mai ştim care Guvern - sunt cele care să ofere antreprenorilor români posibilitatea de a deduce fiscal cheltuieli pe care le au cu formarea forţei de muncă şi, prin acest fel, să stimuleze ocuparea forţei de muncă. Mulţumesc. (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. La articole? Nu sunt intervenţii. Cu amendamentele admise, legea merge la votul final.
				8. Propunerea legislativă pentru completarea art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Vă rog, comisia. Doamna Violeta Răduţ.
				Doamna Violeta Răduţ: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 263/2010, în sensul introducerii unei reglementări conform căreia majorările anuale ale valorii punctului de pensie prevăzute de lege să reprezinte niveluri minime. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat. În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea iniţiativei legislative, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri generale? Domnule Seidler, sunteţi de data trecută? Domnul Căciulă.
				Domnul Aurel Căciulă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul de lege supus adoptării se referă în principal la faptul ca majorările prevăzute în modul de calcul al punctului de pensie, stabilit potrivit legii, să reprezinte nivelurile minime, lăsând la latitudinea Guvernului indexarea valorii punctului de pensie peste aceste grupuri, în funcţie de conjunctura economică financiară a ţării. De asemenea, o altă modificare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice se referă la stabilirea nivelului indexului de corecţie, care, în urma aplicării modului de calcul a acestuia, poate duce la o pensie mai mică. Deşi se prevede majorarea valorii punctului de pensie la 1.000 de lei, de la data de 1 iulie 2017, conform Ordonanţei de urgenţă nr. 2 din 2017, emisă în conformitate cu Programul de guvernare al PSD-ALDE, între persoanele care se înscriu la pensie până la această dată şi cele care se înscriu la pensie după data de 1 iulie 2017, se creează o inegalitate de tratament din punctul de vedere al cuantumului pensiei. Astfel, pensiile persoanelor care devin pensionari după data de 30 iunie 2017 vor fi mai mici decât cele stabilite anterior acestei date, cu aproximativ 9%. Acest fapt se produce din cauza micşorării indicelui de corecţie de la 1,14 la 1,05, astfel cum este stabilit prin art. 170 din Legea pensiilor, respectiv art. 8 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Grupul parlamentar al PSD susţine adoptarea iniţiativei legislative, în forma propusă prin raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, întrucât modul de calcul al indicelui de corecţie stabilit prin Legea pensiilor trebuie corectat, pentru a nu prejudicia persoanele care urmează să devină pensionari pentru limită de vârstă, după data de 1 iulie 2017, faţă de ceilalţi pensionaţi anterior acestei date. Astfel, indicele de corecţie va rămâne până la sfârşitul anului 1,14. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Oprea.
				Domnul Dumitru Oprea: Da. Constat cu plăcere că Grupul PSD îşi dă seama abia acum, după vreo trei ani, că a făcut o greşeală. Dacă ţineţi minte, un premier, în urmă cu vreo trei ani, a dat o ordonanţă de urgenţă prin care acest indice de corecţie a fost declarat de premierul cu pricina 1,05, când el era mult mai mare. Şi atunci povesteam ce gol a creat în PIB-ul oamenilor părăluţe în buzunar, printr-o astfel de ordonanţă de urgenţă cu tupeu. În sfârşit, astăzi, se face o dreptate. Există posibilitatea ca pentru persoanele care ies la pensie, într-adevăr, după 30 iunie 2017, acest indice de corecţie să conducă la o valoare a pensiei în defavoarea oamenilor. Aşadar, în sfârşit, mintea românului cea de pe urmă... Şi Grupul PNL este încântat de faptul că se face măcar, mai târziu, o dreptate, vizavi de drepturile la pensie ale românilor. Corecte!
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamna Éva-Andrea Csép.
				Doamna Csép Éva-Andrea: Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prin Legea pensiilor, adoptată în anul 2010, în condiţii de criză economică, s-a prevăzut o nouă modalitate de stabilire a valorii punctului de pensie anuală. Aşadar, valoarea punctului anual de pensii se stabileşte în funcţie de doi indicatori - rata inflaţiei şi creşterea salariului mediu brut pe ţară. Dacă în primii trei ani de la adoptarea Legii pensiilor s-a ţinut cont, în mod constant, de această modalitate de stabilire a valorii punctului anual de pensie, într-un procent mai mare, ca rezultat din cei doi indicatori prevăzuţi în Legea pensiilor...? În acest sens, începând cu anul 2015, guvernele, de fiecare dată, au modificat Legea pensiilor, prin ordonanţe de urgenţă, în ultimul ceas al adoptării Legii privind bugetul asigurărilor sociale, creând astfel temeiul legal necesar pentru cheltuielile privind plata pensiilor. Pentru a nu recurge în fiecare an la ordonanţe de urgenţă, pentru adoptarea prevederilor derogatorii, UDMR consideră că este mai raţional dacă această posibilitate de a stabili valoarea punctului anual de pensie, într-un procent mai mare decât cel minim prevăzut în Legea pensiilor, o asigurăm la adoptarea Legii privind bugetul asigurărilor sociale. Aceasta este iniţiativa noastră şi o s-o susţinem. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Adrian Solomon.
				Domnul Adrian Solomon: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu o să se supere doamna secretar Andrea Csép, dar trebuie să facem o rectificare. În 2011-2012, Guvernul Boc s-a ţinut de formulă, neaplicând-o deloc. Prima mărire a avut loc la 1 ianuarie 2013 şi atunci Guvernul Ponta a făcut această rectificare, pentru că inflaţia fusese negativă anul anterior şi trebuia să se întâmple ceva şi cu pensiile românilor, care din 2009 stagnaseră.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu. Vot final.
				9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 8/1991. Comisia pentru agricultură? Domnul Munteanu.
				Domnul Ioan Munteanu: Raport comun - Comisia juridică, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 23 noiembrie 2015. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă. Dezbaterile s-au făcut în fiecare comisie, separat. În fiecare comisie, cu majoritate de voturi, cu amendamentele admise şi respinse, se propune adoptarea propunerii legislative plenului Camerei Deputaţilor. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri generale?
				Domnul Ioan Munteanu: Cred că am spus "ordinare"! "Organice", repar.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Tinel Gheorghe. Domnul Adrian Oros.
				Domnul Nechita-Adrian Oros: Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru acest proiect legislativ, care este menit să mărească eficacitatea aplicării măsurilor cu privire la schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor, în derularea procedurilor privind avizele de scoatere din circuitul agricol. De asemenea, acest proiect legislativ armonizează legislaţia în domeniu şi aduce elemente de bună practică în modul de colaborare între Registrul agricol, primării, Oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară, precum şi direcţiile agricole. De asemenea, duce la respectarea Tratatului semnat de România la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005, unde România are obligaţia de a menţine suprafaţa ocupată de pajişte permanentă, declarată la comisie la 1 ianuarie 2007. Ca atare, vom vota acest proiect. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Tinel Gheorghe. A, nu vreţi acum, nu?
				Domnul Tinel Gheorghe (din sală): La amendamente!
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Am înţeles! Ajungem acolo... La dezbateri generale nu mai sunt. La dezbateri pe articole, avem 1-21 admise, 1-10 respinse. De la 1 la 10?
				Domnul Tinel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Am venit la microfon să vă expun o situaţie care, după părerea mea, va genera un conflict de interese între două legi organice: între actuala Lege de modificare a Legii fondului funciar şi Codul silvic. La art. 92 alin. (5) se spune: "Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în intravilan, precum şi a terenurilor silvice se face cu plata tarifelor prevăzute în Anexele nr. 1 şi 2 la prezenta lege". Păi, am aprobat Legea nr. 227 anul trecut, Codul silvic, prin care avem procedură clară pentru scoaterea temporară şi definitivă din circuitul silvic. Introducem două proceduri, prin două legi organice? Care dintre ele se va aplica în practică? Ce va spune autoritatea publică centrală? Care procedură o va aproba? Eu cred că aici este o greşeală. Ar fi trebuit să lăsăm în textul actualei legi exclusiv procedura de scoatere definitivă şi temporară pentru terenurile agricole. Legea nr. 18, în 1991, când a introdus procedura şi pentru terenurile silvice, a introdus-o pentru că nu avea Codul silvic actualizat, se mergea pe Codul silvic din 1962... Abia în 1996 s-a modificat Codul silvic şi atunci, pe bună dreptate, trebuia găsită o procedură pusă în practică. Or, în momentul de faţă avem un conflict între două legi pe care va trebui tot noi să o rezolvăm. Vă spun, o să vedeţi, vom veni, vom face amendament şi vom amenda art. 92 şi vom spune că scoaterea din circuitul silvic se va face exclusiv pe Codul silvic. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Staţi un pic că n-am... Domnule Tinel, aţi susţinut un amendament admis?
				Domnul Tinel Gheorghe: Nu, domnule preşedinte, eu am spus că la alin. (5) al art. 92 şi alin. (6), după părerea mea, introducerea în textul de lege pentru competenţa scoaterii din circuitul agricol în intravilan şi extravilan a terenurilor silvice încalcă Codul silvic; articolele de la 36 la 40, unde avem procedură clară pentru scoaterea din circuitul silvic, şi temporar, şi definitiv.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Am înţeles. Deci n-aţi susţinut un amendament! Domnul Munteanu.
				Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, Haideţi să clarificăm puţin, că se face o confuzie! Aici vorbim, în această modificare, doar de taxa de scoatere, şi nu de celelalte obligaţii prevăzute în Codul silvic. De altfel, Codul silvic, textul face trimitere la Legea fondului funciar, referitor la această taxă. Aşadar, nu este dublă legiferare? Şi textul este corect pus în această iniţiativă. Ei o să facă o iniţiativă şi corect, asta nu putem să oprim pe nimeni, dar lucrurile aşa stau astăzi, când vorbim.
				Domnul Cătălin Drulă: O chestiune de tehnică legislativă. În aceeaşi parte a legii, la 7 marginal, art. 91, se spune că "Amplasarea noilor construcţii de orice fel se face în intravilan". Deci în extravilan nu se poate face. Înainte exista în forma legii, la alin. (3) o excepţie. Acum sunt la art. 92 o serie de excepţii, dar acele excepţii trebuiau... textul legislativ trebuia să fie prin excepţie de la art. 91 alin. (1), care lipseşte. Deci sunt nişte probleme de tehnică legislativă. Eu vă propun să o retrimitem comisiei, să o corectăm, cu termen cât vreţi dumneavoastră... Două săptămâni. Voci din sală: Eşti în vacanţă deja!
				Domnul Cătălin Drulă: O săptămână!
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Propunere de retrimitere la comisie, o săptămână. Vă rog, vot. detalii vot
				60 de voturi pentru, 98 de voturi împotrivă, două abţineri. Mai sunt intervenţii la amendamente? Nu. Legea merge la votul final, cu amendamentele din raport, admise şi respinse.
				10. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. Comisia juridică? Doamna Alina Tănăsescu.
				Doamna Alina-Elena Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu au fost sesizate cu dezbaterea, pe fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 7 iunie 2016. La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Guvernul, prin punctul de vedere transmis, susţine adoptarea proiectului de lege. Comisiile au examinat separat proiectul de lege, dând aviz favorabil pentru adoptarea acestuia. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de membrii Comisiei juridice, s-a hotărât, în unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea prezentului proiect de lege, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul Aurel Varga.
				Domnul Glad-Aurel Varga: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, PNL tratează cu seriozitate şi responsabilitate orice proiect de lege care priveşte vânătoarea. Având în vedere că acest proiect este unul tehnic, care de fapt vizează schimbarea definiţiei vânătorului, PNL propune adoptarea acestui proiect de lege. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnule Tinel Gheorghe, vorbiţi? Nu. La amendamente, intervenţii? Nu. Vot final. La 11 nu avem raport. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achiziţiilor publice. Comisia juridică? (Vociferări.) Fac vot, domnule lider! Fac vot! Procedură. Domnul lider.
				Domnul Victor Paul Dobre: Domnule preşedinte de şedinţă, Suntem totuşi Parlamentul, Camera Deputaţilor. Am luat o decizie, am avut un vot. Nu stabileşte preşedintele de şedinţă cu liderul sau cu viceliderul grupului majoritar şi face fiecare ce vrea aici. Chiar cred că ar fi trebuit zilele acestea să înţelegeţi că nu putem lucra oricum, oricând şi călcând în picioare Regulamentul. Vă cer un pic de decenţă! (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Munteanu.
				Domnul Ioan Munteanu: Decenţă înseamnă să şi lucrăm! Pentru faptul că nu au fost câteva rapoarte, vă cerem prelungirea programului, să facem inclusiv punctul 14.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Vot. detalii vot
				109 voturi pentru, 60 împotrivă, două abţineri. Punctul 14 inclusiv. Revenim.
				12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achiziţiilor publice. Vă rog, doamnă Alina Tănăsescu. Comisia juridică. Raport.
				Doamna Alina-Elena Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică au fost sesizate în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu impact asupra domeniului achiziţiilor publice. Senatul, în şedinţa din 1 noiembrie 2016, a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil prezentul proiect de lege. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au avizat favorabil proiectul de lege. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea prezentului proiect de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri? Domnul Andronache.
				Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Partidul Naţional Liberal va susţine adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă. Considerăm că, prin conţinutul său, vine să clarifice procedurile consacrate prin pachetul de achiziţii publice adoptat în legislatura trecută. Totuşi, avem un semn de întrebare cu privire la abrogarea punctului 27, prevăzut în ordonanţa de urgenţă, pe care noi l-am fi considerat necesar a rămâne în corpul ordonanţei de urgenţă, deoarece reglementa în clar anumite chestiuni care ţin de concurenţă. Aşa, procedurile rămân pe legislaţia ordinară, de aceea am ridicat şi acest semn de întrebare. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamna Cristina Prună.
				Doamna Cristina-Mădălina Prună: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2016 a fost adoptată ca urmare a nevoilor de eliminare a unor prevederi legislative care încălcau principiile şi regulamentele europene privind contractele de achiziţie publică. Una dintre prevederile care trebuiau armonizate cu directivele europene face referire la contractele de delegare şi concesiune a serviciilor de utilităţi publice pentru autorităţile locale. Este clar că atunci când un astfel de contract poate fi considerat ajutor de stat, acesta trebuie să primească avizul Consiliului Concurenţei, altfel riscăm infringementul. Aţi eliminat această prevedere, tocmai pentru ca acele autorităţi locale care şi-au înfiinţat în ultima perioadă societăţi de utilităţi publice, să scape de filtrul unei instituţii independente, precum Consiliul Concurenţei. USR doreşte retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni. Solicităm retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vot. detalii vot
				66 de voturi pentru, 95 de voturi împotrivă, o abţinere. Solicitarea dumneavoastră a fost respinsă. Vă rog, alte intervenţii? Mai sunt intervenţii la dezbateri? Nu. Mulţumesc. La amendamente? Nu. Mulţumesc. Vot final.
				13. Proiectul de Lege privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative. Comisia pentru buget. (Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună doreşte să ia cuvântul.) Poftim? Am terminat... Vă rog, domnule Badea.
				Domnul Leonardo Badea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Raport asupra Proiectului de Lege privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege mai sus menţionat. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare transpunerea Directivei nr. 2014/56/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din data de 16 aprilie 2014, de modificare a Directivei nr. 2006/43/CE privind auditul legal al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare consolidate, precum şi modificarea unor acte normative. Se urmăreşte, de asemenea, modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, cu referire la organizarea activităţii de audit financiar, modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, cu referire la prevederile privind activitatea experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi. La dezbaterea acestui proiect de lege au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, ai Camerei Auditorilor Financiari din România, ai Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România, ai Corpului Experţilor Contabili şi ai Contabililor Autorizaţi din România şi ai Camerei Consultaţilor Fiscali. Este un proiect foarte, foarte important, existând un risc de infringement pentru România, dacă această iniţiativă legislativă nu este adoptată într-un termen cât mai scurt. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri generale? Nu sunt. La articole? Nu. Mulţumesc. Vot final.
				14. Proiectul de Lege privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor aflate în concesiunea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Maritime" - S.A. Galaţi în domeniul public al judeţului Tulcea; în procedură de urgenţă. Comisia pentru transporturi?
				Domnul Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere, în procedură de urgenţă, cu examinarea acestui proiect de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 15 mai 2017. Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ, prin adresa înregistrată din 5 aprilie 2017, a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transmiterea unor imobile aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi în concesiunea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Maritime" - S.A. Galaţi, din domeniul public al statului, în domeniul public al judeţului Tulcea. Potrivit iniţiatorilor, prin trecerea tuturor acestor elemente de infrastructură în proprietatea judeţului Tulcea, se pot elabora programe şi implementa proiecte de consolidare a malurilor şi de refacere a magistralelor de apă şi canalizare, în vederea eliminării fenomenelor care au ca efect afectarea aliniamentelor de blocuri situate pe faleza Tulcea. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Simion.
				Domnul Lucian-Eduard Simion: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Faleza din Tulcea reprezintă una dintre cele mai importante atracţii turistice ale oraşului, mult vizitată de turiştii ajunşi în aceste locuri şi, totodată, pentru a intra în Delta Dunării. Infrastructura de transport naval din Portul Tulcea aparţine domeniului public al statului şi e concesionată de Ministerul Transporturilor, pe bază de contract de concesiune, Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Maritime" - APDM Galaţi. Principala activitate economică care se derulează în judeţul Tulcea este activitatea turistică, care include atât turismul individual, cât şi turismul de grup, precum şi turismul cu nave de croazieră. În cursul anului 2016 s-au înregistrat peste 70.000 de turişti, cazaţi la nivelul infrastructurilor de cazare din judeţul Tulcea şi peste 100.000 de turişti, înregistraţi pe navele de croazieră, care au folosit această infrastructură de transport din Portul Tulcea. Trebuie subliniat, totodată, faptul că singurul mod de transport al locuitorilor între localităţile din Delta Dunării îl constituie transportul pe apă, serviciul public subvenţionat de la bugetul de stat, transport care se realizează pe infrastructura existentă din acest port. În prezent, această infrastructură nu mai corespunde cerinţelor. Există cheiuri neconforme pentru acostarea navelor şi pontoanelor şi, totodată, legătura cu malul făcându-se prin pasarele care nu mai oferă condiţii de siguranţă şi confort. Faţă de cele de mai sus, pot să spun că transferul bunurilor imobile, propuse prin prezentul act normativ, ar avea efecte pozitive asupra activităţii judeţului Tulcea şi a agenţilor economici din zonă. Un alt aspect foarte important care trebuie subliniat este faptul că Programul financiar 2014-2020 al Uniunii Europene prevede fonduri prin mecanismul ITI, care se adresează direct Deltei Dunării şi care prevede, printre altele, şi modernizarea zonei portuare, refacerea infrastructurii de acostare, promenadă şi instalaţiile care subtraversează zona falezei. Având în vedere cele de mai sus, se consideră că întreţinerea, modernizarea, dezvoltarea şi managementul infrastructurii de transport existente, destinate activităţilor de turism, precum şi utilizarea fondurilor europene destinate proiectelor de dezvoltare a turismului, pot fi coordonate mai bine de autorităţile locale, respectiv de Consiliul Judeţean Tulcea. Din aceste motive, stimaţi colegi, vă rog să votaţi proiectul de lege propus, care va avea ca efect modernizarea falezei Tulcea, poarta de intrare în Delta Dunării. Partidul Social Democrat votează acest proiect.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Şişcu.
				Domnul George Şişcu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru aprobarea acestei legi. Vom vota pentru, conştienţi de faptul că nu este un moft al autorităţilor locale, al unui personaj politic. Transferul acestei suprafeţe în domeniul public al judeţului Tulcea este necesar pentru a debloca situaţia în care se află autorităţile locale şi anume, aceea de a nu putea accesa fondurile europene pentru modernizarea falezei municipiului Tulcea, cea mai lungă faleză de pe malurile Dunării, din ţara noastră, pentru a se bucura nu numai tulcenii, ci şi toţi turiştii care ajung în Delta Dunării. Şi mai e un motiv - pentru a nu mai vedea la televizor tulcenii cum se plimbă cu caicele prin centrul municipiului Tulcea, când cantităţile de apă sunt mari - este necesară străpungerea falezei, pentru recalibrarea canalizării şi posibilitatea de a da o scurgere a apelor fluviale în fluviul Dunărea. Mulţumesc anticipat pentru votul dumneavoastră şi vă aşteptăm peste o perioadă de timp să vă bucuraţi de cea mai frumoasă faleză de pe Dunăre din ţara noastră. Mulţumesc încă o dată. (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Moşteanu.
				Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu: Stimaţi colegi, E o luptă care durează de ceva ani privind această faleză, este o luptă care a fost accelerată în ultimii ani de preşedintele consiliului judeţean. Argumentul că nu se vor putea accesa altfel banii din ITI este fals, se pot accesa printr-un acord de parteneriat. Anul trecut a fost semnat un acord de parteneriat între consiliul judeţean, consiliul local şi APDM. Există suficiente motive să credem că această mişcare este doar una de concentrare a puterii într-un singur om, după modelul pe care-l vedem şi la nivel naţional, la PSD. Iniţial am vrut să votăm împotrivă, din acest motiv, însă priorităţile de dezvoltare locală considerăm că trebuie să fie transpartinice. Viaţa oamenilor de acolo şi dezvoltarea regională trebuie să fie mai presus de orice. Săptămâna trecută am fost la Tulcea, ne-am întâlnit cu colegii din filiala locală USR Tulcea, şi am decis să susţinem acest proiect şi noi, însă, din momentul votului de astăzi, începând, vom monitoriza fiecare pas pe care consiliul judeţean îl va face pentru dezvoltarea acestui proiect, vom monitoriza modul în care vor fi alocaţi şi cheltuiţi banii. Şi spun acest lucru - să fiţi pregătiţi pentru aceasta! Mulţumesc. (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Miron Ignat.
				Domnul Miron Ignat: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Acest proiect de lege vine să reglementeze - pot să afirm cu certitudine - o situaţie chiar anacronică. Oraşul Tulcea nu are acces la Dunăre, pentru că faleza aparţine de judeţul Galaţi, care se află la peste 100 de Km mai departe de Tulcea. Prin acest proiect de lege se reglementează o situaţie care va permite administraţiei judeţului Tulcea să acceseze fonduri pentru întreţinerea, repararea şi dezvoltarea acestui port turistic. În anii ce s-au scurs, Galaţiul nu a investit niciun leu în dezvoltarea acestei faleze, în schimb, a încasat sume enorme de la diferite vase care acostează în Portul Tulcea. Cu anii, cu inundaţiile, în dreptul Hotelului "Delta" s-a format, din cauza aluviunilor, o insulă care îngreunează acostarea vaselor şi instalarea de pontoane, iar judeţul Galaţi nu a investit niciun leu în rezolvarea acestei situaţii. Susţin acest proiect de lege şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota pentru acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Paşcan.
				Domnul Emil-Marius Paşcan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Distinşi colegi, Sigur, este un proiect pe care şi Partidul Mişcarea Populară îl va susţine, însă eu cred că se cuvine să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, fiindcă prieten îmi este Platon, dar mai prieten adevărul! Acest proiect legislativ s-ar fi cuvenit să fie o hotărâre de Guvern. De altfel, şi Consiliul Legislativ materializează în observaţiile pe care le face la acest proiect tocmai această idee, invocând prevederile Legii nr. 213 din 1998, tocmai privind administrarea patrimoniului. Ei bine, din păcate, se întâmplă, de foarte multă vreme, indiferent de guvernări, ca aceste hotărâri de Guvern, necesare în domeniul patrimoniului, să nu fie promovate, din diferite considerente şi, în mod special, de frica DNA-ului, ca tot ce este legat de un bun al statului şi de patrimoniu. De aceea, stimaţi colegi, vă spun, în mod realist, sunt foarte multe astfel de proiecte privind trecerea unor bunuri de patrimoniu, din domeniul public al statului, în domeniul public al administraţiilor publice locale, al primăriilor, al consiliilor judeţene, care stau vrafuri de ani de zile la Guvern. Să dea Dumnezeu ca viitorul Guvern, indiferent care va fi el, să reuşească să le şi promoveze, altminteri vom prelua noi aceste sarcini ale Guvernului, materializându-le prin legi, ceea ce nu este în regulă. Vă mulţumesc frumos.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Procedură, domnule lider?
				Domnul Victor Paul Dobre: Cred că e bine să lămurim câteva chestiuni. În primul rând, nu este posibil ca judeţul Galaţi să aibă proprietate la Tulcea. Această afirmaţie e o aberaţie - şi o să vă explic de ce! Porturile, cheiurile lor sunt strategice, sunt ale ţării, nu a rămas niciun leu în Galaţi. E vorba de ţară şi de decizii strategice pe foarte multe legi. E o decizie a grupului meu să voteze. Mă voi abţine şi am un motiv foarte serios. Acum 12 ani a trecut Portul Brăila la judeţul Brăila. După un an au venit şi l-au adus înapoi. Atenţie mare! Dar, vă rog, fără afirmaţii aberante! Nu există proprietate a unui judeţ, în alt judeţ! Chiar aşa? Suntem, totuşi, oameni cu experienţă aici! Vă mulţumesc.
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. La articole, intervenţii? La articole? (Vociferări.) Păi, am încheiat dezbaterile. Procedură de urgenţă. A vorbit domnul Moşteanu, domnule... La articole? Nu sunt. La 13,30, vot final.
				După pauză
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, liderii de grup, să vă invitaţi colegii în sală! În trei minute facem vot de control. Vă rog, votaţi! detalii prezenţă
				Avem cvorum. Începem.
				Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor. 1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Cartea albă privind viitorul Europei; Reflecţii şi scenarii pentru Uniunea Europeană - 27 până în 2025 - COM (2017) 2025. Vă rog să votaţi. detalii vot
				235 de voturi pentru, 4 colegi care nu votează. Adoptat.
				II. Legi ordinare. Adoptări. 2. Proiectul de Lege privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate. Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. detalii vot
				220 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 23 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.
				3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Comisia pentru buget propune adoptarea. Vă rog să votaţi. detalii vot
				223 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, două abţineri. Adoptat.
				4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2017 pentru modificarea art.1 alin.(1) lit.g) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, la companiile naţionale şi la societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, şi pentru modificarea art.1 alin. (2) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Comisia pentru buget propune adoptarea. Vă rog să votaţi. detalii vot
				151 de voturi pentru, 85 de voturi împotrivă, 16 abţineri. Adoptat. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. ... Domnul Vîlceanu? Aţi apăsat din greşeală? Vă rog, explicarea votului.
				Domnul Dan Vîlceanu: Da. Grupul Partidului Naţional Liberal a votat împotriva acestui act normativ, pentru că, aşa cum am explicat şi mai devreme, readuce România la situaţia în care toate companiile de stat - şi cu atât şi cele pentru care au început procedurile pentru management privat - vor reveni sub controlul dumneavoastră, al PSD-ului, acum, şi, aşa cum aţi făcut şi până acum, nu veţi face altceva decât să le duceţi către pierdere şi către insolvenţă... că se vorbea, de exemplu, la unele dintre companii, nu mai târziu de anul trecut, despre insolvenţă. (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
				5. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu şi Comisia juridică propun adoptarea. Vă rog să votaţi. detalii vot
				251 de voturi pentru, 12 abţineri, doi colegi care nu votează. Adoptat.
				6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achiziţiilor publice. Comisia juridică şi Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. detalii vot
				233 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, două abţineri. Adoptat.
				7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Vă rog să votaţi. detalii vot
				Unanimitate. Adoptat.
				8. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Comisia pentru muncă propune adoptarea. Vă rog, vot. detalii vot
				230 de voturi pentru, 30 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.
				9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 8/1991. Comisiile pentru agricultură, mediu şi juridică propun adoptarea propunerii legislative. Vă rog să votaţi. detalii vot
				232 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, o abţinere. Adoptat. Proiectul de Lege privind auditul statutar... Explicarea votului. Domnul Zainea.
				Domnul Cornel Zainea: USR a votat împotriva acestui proiect de lege, deoarece, prin modificările pe care le-aţi introdus ieri în Comisia juridică, se va permite construirea în parcuri şi rezervaţii naturale. Sper că veţi putea explica aceste lucruri electoratului. (Aplauze.)
				Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
				10. Proiectul de Lege privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative. Vă rog, vot. detalii vot
				Unanimitate. Adoptat.
				11. Proiectul de Lege privind transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflate în concesiunea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Maritime" S.A. Galaţi, în domeniul public al judeţului Tulcea. Comisiile juridică şi pentru transporturi propun adoptarea. Vă rog, vot. detalii vot
				263 de voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abţineri. Adoptat. Birou permanent, la sala Biroului permanent.
				Şedinţa s-a încheiat la ora 13,43.