Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 iunie 2017

		Şedinţa a început la ora 8,30. Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Vă reamintesc prevederile regulamentare. Acestea nu vor depăşi trei minute. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare.
		Domnul deputat Tudor Ciuhodaru, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog.
		Domnul Tudor Ciuhodaru: Mulţumesc, doamnă preşedinte. "Copiii vor fi imunizaţi cu vaccinuri produse în România" Pentru că astăzi sunt mulţi semnatari ai acestui proiect de lege, chiar vreau să vă fac câteva precizări. Este un număr record de parlamentari care au semnat acest proiect, 123, aproape o treime din Parlamentul României, şi s-a arătat încă o dată, de către toate grupurile parlamentare care susţin acest demers, că sănătatea copiilor nu are culoare politică. Marea mea întrebare este de ce s-a ajuns aici. Iar într-o formulare făcută de către Avocatul Poporului mi s-a spus foarte clar că interesele imobiliare şi interesele farmaceutice au dus la distrugerea acestei instituţii extrem de importante pentru securitatea epidemiologică a României. Sper ca măcar acum, astăzi, într-un moment de criză, în care vedem că nu avem ce trebuie, atunci când trebuie, pentru copiii din această ţară, Parlamentul României să decidă. Pentru că mai important decât politica sunt politicile de sănătate şi sper ca toţi cei care sunteţi astăzi în sală şi care aţi semnat acest proiect de lege să nu vă răzgândiţi. Voi fi ca picătura chinezească şi vă voi anunţa de fiecare dată, la declaraţiile politice, în ce stadiu este acest proiect legislativ, pentru că îmi doresc ca această instituţie să fie redeschisă şi acest proiect de lege să nu zacă într-un sertar. Vă mulţumesc încă o dată şi sper ca împreună să facem bine România! Vă mulţumesc.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
		Doamna deputat Florica Cherecheş. Vă rog.
		Doamna Florica Cherecheş: Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Schimbarea schimbării". Pentru ca o economie sau o societate să funcţioneze bine, e nevoie de continuitate, coerenţă şi predictibilitate. Respectarea acestor principii asigură dezvoltare, atrage investitori şi dă stabilitate ţării. Există puţine programe pe termen scurt care să aibă un impact semnificativ pentru populaţie ori pentru dezvoltarea economică a ţării. În general e nevoie de timp pentru a se implementa un program cu beneficii pe termen lung. Din păcate, cei care ne guvernează nu respectă aceste principii, deşi le declamă în campanii, nu pentru că nu le-ar cunoaşte, ci pentru că îşi pun mai presus propriile ambiţii sau interese mărunte. Se schimbă cu o frecvenţă ameţitoare miniştri, programe, strategii, ceea ce duce adesea la haos, confuzie, întreruperi sau chiar suspendări de programe bune, din simplul motiv că au fost propuse de cei de dinainte. În sistemul de învăţământ, a cărui evoluţie o urmăresc cu deosebit interes, regula de şase luni se păstrează, educaţia având la conducere, în ultimii doi ani, nu mai puţin de patru miniştri. Din păcate, şi în alte ministere extrem de importante pentru România a fost la fel sau chiar mai rău, dacă ne gândim că la transporturi au fost cinci miniştri, la sănătate patru, la justiţie cinci. Iar noi rămânem cu o infrastructură subdezvoltată, cu spitale care suferă de lipsa investiţiilor, şi exemplele negative ar putea continua. Oricât de dornici ar fi noii veniţi să aducă beneficii sistemului pe care îl conduc e complicat, într-un termen atât de scurt, cu atât mai mult cu cât obiectivele nu sunt întotdeauna aceleaşi cu ale predecesorilor lor. Aştept ziua în care miniştrii noi aleşi să pună mai presus de orice interesele României şi să construiască un plan de acţiune clar şi transparent pe fiecare domeniu important, bazat pe nevoi şi pe o alocare obiectivă, nicidecum clientelară, a resurselor existente. În ceea ce priveşte învăţământul, aştept să fie definită finalitatea procesului educaţional pentru fiecare ciclu, astfel încât copiii noştri să ştie la ce să se aştepte şi cum să-şi construiască viitorul profesional. De ani de zile, toţi liderii momentului au susţinut importanţa dezvoltării învăţământului profesional, a şcolilor de meserii, pentru a satisface cerinţele pieţei muncii, astfel încât abandonul şcolar să scadă şi tinerii să nu mai părăsească ţara în căutarea unui loc de muncă, dar de făcut s-a făcut extrem de puţin. Matematicianul John Nash, laureat al premiului Nobel pentru economie, a demonstrat că "un grup prosperă dacă fiecare individ al grupului luptă pentru binele propriu şi pentru binele celorlalţi membri ai grupului". Vă invit, stimaţi colegi, să aplicaţi acest adevăr simplu şi să puneţi mai presus de interesele personale sau de grup, pe cele ale României, pe care ni le-am asumat cu toţii şi pentru care am fost mandataţi a face parte din Parlamentul României. Vă cer să îndrăzniţi să faceţi din educaţie o prioritate naţională, nu doar din vorbe, ci mai ales, prin fapte! Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
		Domnul Iulian Bulai? Nu este. De la USR este cineva? Sunteţi domnul...
		Domnul Dan-Răzvan Rădulescu (din sală): Rădulescu.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul deputat Dan-Răzvan Rădulescu. Vă rog.
		Domnul Dan-Răzvan Rădulescu: Bună dimineaţa! Tema declaraţiei mele politice de astăzi este "Birocratizarea excesivă din învăţământul preuniversitar românesc". Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă propun un exerciţiu de imaginaţie simplu: timp de un semestru, şcolile din România să nu completeze măcar jumătate dintre documentele solicitate din partea diverselor instituţii precum inspectorate şcolare ori ARACIP. Ce se întâmplă? Cu siguranţă, nimic notabil! Pentru că şcolile funcţionează, cadrele didactice livrează conţinuturi, informaţie şi continuă să formeze deprinderi ori să şlefuiască calităţile elevilor lor. A calculat cineva cât timp mănâncă aceste hârtii, care zac apoi prin arhive ori sunt aruncate, într-un termen scurt? A stabilit cineva competent, în ce măsura influenţează actuala listă de documente care sunt cerute unei şcoli, pe parcursul anului şcolar, funcţionarea în condiţii optime a şcolilor şi furnizarea unei educaţii de calitate? Cine a stabilit eficienţa documentelor care trebuie să fie realizate ori să existe în şcoli? A analizat cineva dacă lunga listă de proceduri, multele hârtii realizate de comisiile - din fericire, reduse, ca număr - multiplicarea aceloraşi documente pentru dosare ale compartimentelor din aceeaşi şcoală, portofoliile elevilor şi cadrelor didactice, procesele-verbale realizate electronic şi care mai apoi sunt scrise de mână, obligatoriu, în alte registre, ajută la fluidizarea activităţii din şcoală ori la o reală calitate a educaţiei? De ce, în plină eră digitală, cadrelor didactice care participă la mişcarea de personal le sunt cerute, an de an, aceleaşi documente, în condiţiile în care un cadru didactic este în sistemul de învăţământ de 10 sau de 20 de ani, activitatea lui nu este cunoscută? Diplomele, pregătirea nu îi sunt cunoscute, mai ales la nivelul inspectoratelor şcolare? Vă invit să parcurgeţi standardele de autorizare de funcţionare provizorie, dar şi pe cele de acreditare ori evaluare periodică aplicate de ARACIP. Sunt extrem de stufoase, de multe ori cerinţele sunt aceleaşi, însă cu o altă formulare. A analizat cineva câte dintre documentele solicitate la evaluările ARACIP sunt real utilizate de şcoli, mai ales în procesul educativ? De câte dintre procedurile solicitate se ţine cont, ulterior vizitei evaluatorilor ARACIP? Aveţi cunoştinţă de faptul că multe dintre aceste documente sunt realizate de şcoli exclusiv în vederea evaluării ARACIP, pentru ca mai apoi să nu mai fie luate în seamă? De ce? Fiindcă multe nu au relevanţă şi nu sunt eficiente. An de an, hârtiile care trebuie întocmite/completate de şcoli cresc numeric, dar şi în privinţa conţinutului, prin adăugarea unor alte cerinţe. Ar trebui să lăsăm cadrele didactice să folosească timp mai mult cu elevii, în folosul real al elevilor, să se pună accentul pe crearea unei reale culturi organizaţionale şi pe stimularea sentimentului de apartenenţă la o breaslă respectată în societate. Sper ca în viitorul apropiat să existe o reformă reală a sistemului de învăţământ din România, care să ţină cont de toţi factorii implicaţi. Aristotel spunea: "Cei care educă copiii sunt demni de mai multă onoare decât cei care le dau viaţă; de aceea, pe lângă viaţă, dăruiţi copiilor şi arta de a trăi bine, educându-i". Să le dăm, aşadar, onoarea ce li se cuvine, dascălilor României! Deputat al USR, Dan Rădulescu.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
		De la Grupul parlamentar al UDMR nu este nimeni deocamdată. Domnul deputat Corneliu Bichineţ. Vă rog.
		Domnul Corneliu Bichineţ: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, M-am plictisit de Liviu Dragnea şi n-o să mă mai raportez la el, deocamdată, deoarece vreau să vă vorbesc despre portul românesc, despre ia românească, ce a făcut furori în această perioadă în România şi oriunde a fost purtată în lume. Nu vreau să mai vorbesc de Liviu Dragnea, deoarece simt nevoia să vă vorbesc de sânziene, de Mircea Eliade, de mister, de noaptea de sânziene, de soartă, de destin, de ursită. Nu vreau să vă mai vorbesc de liderul PSD, de Liviu Dragnea, deoarece simt nevoia să vă vorbesc de trei culori, pentru a nu mai vedea cu toţii numai roşu în faţa ochilor. Nu vreau să vă mai vorbesc de Liviu Dragnea, deocamdată, deoarece vreau să vă vorbesc despre ce s-a întâmplat duminică în Basarabia, când, sub patronajul domnului Traian Băsescu, forţele unioniste au închegat un partid ce are un nume predestinat: Partidul Unităţii Naţionale. De asemenea, nu vreau să vă mai vorbesc, doamnă preşedinte, de domnul Liviu Dragnea, pentru că m-am plictisit de când tot mă adresez domniei sale şi tace, şi tot tace, şi vreau să vă vorbesc despre Ziua luptei împotriva consumului de droguri şi a traficului de droguri. Să nu lăsăm numai în seama Agenţiei Naţionale Antidrog această chestiune cât se poate de gravă pentru România! În altă ordine de idei, dar cu aceeaşi temă. Nu vreau să mai vorbesc despre Liviu Dragnea, doamnă preşedinte, pentru că vreau să vă vorbesc despre cei peste 135.000 de tineri care trec prin furcile caudine ale examenelor de maturitate, de bacalaureat şi sunt şi eu alături de părinţii care stau înfriguraţi şi aşteaptă rezultatele copiilor lor. Nu vreau să vă vorbesc despre Liviu Dragnea, pentru că vreau să vă vorbesc despre ţară, despre România şi voi încheia cu câteva versuri ale regretatului poet Ion Enache: "Patrie - buchet de miliţieni Guvern - cunună de albăstrele". Vă mulţumesc. Corneliu Bichineţ - PMP Vaslui.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
		Domnul deputat Ovidiu Ganţ. Vă rog.
		Domnul Ovidiu Victor Ganţ: Vă mulţumesc frumos. Stimată doamnă preşedinte, Stimate colege, Stimaţi colegi, Pe 16 iunie 2017 Europa şi Germania au pierdut un mare politician, dedicat ideii unităţii europene, apreciat de către doi preşedinţi americani contemporani cu el ca fiind "cel mai bun lider european al celei de-a două jumătăţi a secolului al XX-lea". Este vorba despre fostul cancelar federal, doctor Helmut Kohl, care a condus Guvernul Federal al Germaniei din 1982 până în 1998. Helmut Kohl este arhitectul reunificării Germaniei şi, împreună cu preşedintele francez François Mitterand, inspiratorul Tratatului de la Maastricht, care stă la baza Uniunii Europene. Helmut Kohl a devenit membru al Uniunii Creştin Democrate-CDU în 1946. A studiat istorie şi ştiinţe politice. În 1969 a fost ales prim-ministru al Landului Renania-Palatinat, în 1973 a devenit preşedinte federal al CDU şi în 1982 cancelar federal, în urma unui vot constructiv de neîncredere împotriva Guvernului Schmidt. A câştigat alegerile din 1983, devenind cancelar a doua oară, şi a luat decizia staţionării de rachete nucleare în Germania pentru echilibrarea situaţiei strategice în contextul Războiului Rece. A fost primul cancelar german care s-a adresat Knessetului în 1984. Pe 22 septembrie 1984 Kohl şi Mitterand au comemorat împreună victimele Primului Război Mondial la Verdun şi, ca expresie a reconcilierii franco-germane, s-au ţinut de mână într-un gest simbolic. Această apropiere franco-germană a fost decisivă pentru proiectele europene ulterioare, Tratatul de la Maastricht, moneda unică europeană euro, dar şi reunificarea Germaniei. El a fost cel care a prezentat un plan de reunificare, înţelegând şansa istorică existentă, chiar împotriva reticenţelor unor politicieni germani ai momentului respectiv. În februarie 1990 a obţinut de la Mihail Gorbaciov garanţia URSS în favoarea reunificării. Prin reunificarea Germaniei a început de facto şi de jure extinderea Uniunii Europene şi a NATO către Europa de Est, un proces de care a beneficiat şi România. Cancelarul Kohl a fost şi un prieten de nădejde al ţării noastre, pe care a ajutat-o în momente de cumpănă, cum ar fi iarna 1989-1990 sau anii 1997-1998, când am trecut prin dificultăţi economice enorme. Helmut Kohl a fost un cetăţean european în adevăratul sens al cuvântului şi, de aceea, Europa îşi va lua rămas bun, printr-o ceremonie europeană la Strasbourg, aceasta fiind prima de acest gen din istorie. Dumnezeu să-l odihnească! Vă mulţumesc.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
		Doamna deputat Camelia Gavrilă? Nu este. Domnul deputat Silviu Macovei? Cine este de la PSD? Haideţi! Doamna deputat...
		Doamna Maricela Cobuz: Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Achiziţia de medicamente on-line şi riscul asumat de către pacienţi". Populaţia României s-a confruntat şi se confruntă cu vânzări on-line de medicamente de diferite feluri. Pe piaţa românească, la nivelul anului 2010, medicamentele contrafăcute, cu vânzare on-line, reprezentau 5-7% din piaţa produselor farmaceutice, echivalentul a 100 de milioane de euro, aici regăsindu-se şi o parte din taxele şi impozitele care nu au mai ajuns să fie plătite statului român. Din păcate, cele mai multe medicamente comercializate în mediul on-line sunt destinate pacienţilor care au cancer, aceştia fiind cei mai expuşi comerţului ilegal cu medicamente. De cele mai multe ori, farmaciile on-line se folosesc de preţuri mai mici, pentru a putea vinde medicamentele contrafăcute şi neautorizate pe piaţa farmaciilor din România. Comisia Europeană în domeniul sănătăţii publice a emis o directivă privind medicamentele falsificate, care a intrat în vigoare la data de 2 ianuarie 2013 şi prevede măsuri menite să îmbunătăţească siguranţa medicamentelor. Este vorba despre măsuri de verificare a autenticităţii medicamentelor şi de garantare a calităţii acestora. Prin modificarea Legii farmaciei se reglementează comerţul on-line pentru farmaciile autorizate. În cadrul legii se introduce această prevedere, prin care site-urile autorizate trebuie să aibă în spate o farmacie autorizată. Un proiect de lege care cuprinde aceste modificări se află în proces de adoptare la Camera Deputaţilor; la finalul lunii mai 2017 a primit avizul favorabil al Guvernului României. Respectivul proiect legislativ reglementează vânzarea de produse medicamentoase prin intermediul Internetului, însă doar a celor care se eliberează fără prescripţie medicală. Ca deputat membru în Comisia pentru sănătate şi familie, şi ca medic, voi susţine acest proiect legislativ, pentru a îngrădi comercializarea medicamentelor contrafăcute on-line. Deputat al PSD Suceava, doctor Maricela Cobuz. Mulţumesc.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
		Doamna deputat Antoneta Ioniţă. Vă rog.
		Doamna Antoneta Ioniţă: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Îndrăzneşte să te lupţi singur cu sistemul de sănătate bolnav din România". Programul PSD - "Îndrăzneşte să crezi în România" prevedea pentru sistemul de sănătate din România că pacientul trebuie să fie prima prioritate a reformei din sănătate. Cu toate acestea, la numai o zi după ce fostul ministru demisionar al sănătăţii, Florian Bodog, a demisionat împreună cu aproape toţi colegii lui, în Monitorul Oficial a fost publicat un ordin prin care ieftinirea preţului medicamentelor compensate a fost amânată pentru 1 ianuarie 2018. Aşa cum, tot de la 1 ianuarie 2018, a fost amânată şi creşterea salariilor medicilor şi asistenţilor medicali. Au trecut şase luni de guvernare PSD şi în tot acest timp constat cu adâncă mâhnire că rujeola face în continuare victime pe teritoriul României, şi noi focare de rujeolă apar în localităţi în care iniţial numărul de cazuri era nesemnificativ. Mă întreb, astfel, măsurile pentru eradicarea acestei boli, când vor trebui să devină o prioritate pentru ministrul sănătăţii, oricare ar fi el? Oare tot de la 1 ianuarie 2018?! Printre alte promisiuni neonorate de actuala coaliţie de guvernare se numără stocurile de vaccin, insuficiente pentru vaccinurile obligatorii din Programul naţional de imunizare, lipsa din farmacii a numeroase medicamente esenţiale. Pacienţii recurg, astfel, la măsuri disperate, achiziţia medicamentelor şi vaccinurilor se face din farmaciile din străinătate, chiar la preţuri mult mai mari. Cât despre construirea spitalelor regionale, nici un cuvânt! La fel şi despre dotarea cabinetelor medicilor de familie şi cabinetelor din ambulatoriul de specialitate, cu toate că se recunoaşte că medicii de familie reprezintă "poarta de intrare în sistem". Pe lângă toate acestea, fondurile pentru tratarea pacienţilor care ajung la terapie intensivă - adulţi şi copii - sunt mult mai mici decât anul trecut, iar medicii nu au medicamente suficiente, deşi numărul pacienţilor este în creştere şi tot mai mulţi medici au depus deja memorii la Ministerul Sănătăţii. Un semnal de alarmă ar trebui să-l constituie faptul că finanţarea sistemului sanitar se îndreaptă spre cota de avarie - mai puţin de 40? dintre românii asiguraţi la sănătate mai plătesc contribuţia la asigurările sociale de sănătate, ceea ce reprezintă cu 10? mai puţin faţă de numărul plătitorilor la asigurările de sănătate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ce nu realizează actualii guvernanţi este că sănătatea trebuie să devină urgent o prioritate naţională în fapt, şi nu pe hârtie, iar amânări de genul celor descrise mai sus nu-şi au locul, precum şi joaca de-a moţiunea de cenzură împotriva propriului Guvern trebuie să înceteze. Îmi doresc ca politicienii din coaliţia majoritară să înţeleagă că bolile nu ni le planificăm şi riscurile de a rămâne bolnavi într-o ţară fără personal medical sunt din ce în ce mai mari, de la o lună la alta! Până atunci, le doresc românilor să fie sănătoşi şi să nu-şi piardă speranţa într-o viaţă mai bună, deoarece se pare că numai profesioniştii din sistemul medical veghează asupra lor! Deputat al PNL de Brăila, Antoneta Ioniţă.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
		De la USR încă n-au sosit. UDMR? Doamna deputat Csép Éva-Andrea. Vă rog.
		Doamna Csép Éva-Andrea: Stimată doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Ignoranţa ucide". Studiile arată că, în România, una din trei femei este victima violenţei în familie. În urma acestor agresiuni, în ţara noastră, mor anual 200 de femei. Aceste date înspăimântătoare relevă faptul că femeile din România nu-şi cunosc drepturile, într-o astfel de situaţie, şi nu ştiu cărei autorităţi să se adreseze. Mai multe cazuri tragice de violenţă domestică au făcut ocolul judeţului Mureş şi al ţării în ultima perioadă, ridicând grave semne de întrebare asupra modului în care autorităţile competente îşi fac treaba, când vine vorba de violenţa domestică. La începutul anului 2017, Emese, o tânără de 28 de ani, a fost împuşcată mortal de către fostul iubit, într-un bar din cartierul târgumureşean Unirii, după ce fusese victima agresiunilor repetate ale acestuia. A lăsat orfan un băieţel de doi ani şi jumătate. La începutul lunii mai 2017, o femeie din satul Archita, comuna Vânători, Mureş, a murit din cauza loviturilor aplicate de concubin la nivelul capului, gâtului şi toracelui. La începutul lunii iunie, o tânără din Târgu Mureş a fost tăiată la nivelul gâtului cu un cuţit, de fostul concubin; menţionez că pe numele acestuia fusese emis un ordin de restricţie. În judeţul Mureş există un singur centru destinat victimelor violenţei domestice, precum şi un centru de primire în regim de urgenţă. Din 2011 până în prezent s-au înregistrat peste 1.300 de cazuri de violenţă în familie raportate, dar această cifră poartă o tristă realitate: numărul victimelor este mult mai mare, având în vedere că doar o mică parte dintre femei apelează la ajutorul autorităţilor; acestea o fac, în general, doar când situaţia este extrem de gravă sau de periculoasă. Din acest motiv, Organizaţia de Femei a UDMR a decis iniţierea unei campanii de informare şi de conştientizare a fenomenului de violenţă împotriva femeilor, campanie în cadrul căreia ne ocupăm şi de măsuri concrete de rezolvare, formulate prin iniţiative legislative. Legislaţia din România trebuie armonizată, conform Convenţiei de la Istanbul, întrucât ţara noastră s-a angajat să ratifice măsurile privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi împotriva femeilor, prevăzute în convenţie. Este necesară introducerea de sancţiuni mai clare şi mai aspre faţă de agresor şi protejarea mai eficientă a victimei. În baza acestor considerente, pornind de la situaţia realităţii de astăzi în domeniul violenţei domestice, depunem o iniţiativă legislativă pentru modificarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, prin care iniţiem introducerea ordinului de protecţie de urgenţă, o măsură provizorie care oferă siguranţă imediată victimelor violenţei domestice, în scopul înlăturării stării de pericol iminent. Ordinul de protecţie există şi în prezent, însă, conform reglementărilor în vigoare, acesta se eliberează numai în cazul în care victima depune o plângere la poliţie şi aduce martori. Astfel, până la eliberarea propriu-zisă a ordinului de protecţie se pierde foarte mult timp, acesta fiind emis în maximum 72 de ore de la sesizarea poliţiei. Fiecare minut ce trece poate fi fatal acestor femei expuse agresivităţii, şi totuşi, în majoritatea cazurilor, femeile nu se adresează autorităţilor. Ordinul de protecţie de urgenţă ar reprezenta o modalitate de salvare a victimei expuse agresiunii, chiar în momentul constatării acesteia. Astfel, organele de poliţie, în momentul în care sunt chemate la locul faptei, vor avea dreptul de a îndepărta pe loc agresorul din locuinţă. O altă propunere ar viza împăcarea părţilor. Conform reglementărilor în vigoare în prezent, în momentul în care partenerii se împacă în faţa instanţei, se suspendă demersurile de cercetare. Propunem ca înlăturarea răspunderii penale să fie posibilă doar în cazul primei sesizări sau plângeri penale. În cazul în care agresorul săvârşeşte în mod repetat infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii femeii, precum şi infracţiuni asupra unui membru de familie, împăcarea părţilor nu mai poate înlătura răspunderea penală, prin derogare de la prevederile Codului penal. Ţinând cont de lipsa reglementărilor în ceea ce priveşte protecţia victimelor violenţei domestice, armonizarea legislaţiei pentru punerea în practică a prevederilor Convenţiei de la Istanbul reprezintă o prioritate pentru ţara noastră, modificările propuse ar asigura ajutorul imediat al victimei, fapt care, în numeroase cazuri, ar putea chiar salva viaţa persoanei vătămate. Doamnelor şi domnilor, Nu putem să trecem cu nepăsare peste aceste date înfiorătoare. Avem nevoie de programe de interes naţional pentru dezvoltarea centrelor existente şi construirea de noi centre în judeţele în care nu există, precum şi pentru dezvoltarea resurselor umane care desfăşoară activităţi de prevenţie în acest domeniu. Ignoranţa ucide, nu ignoraţi acest fenomen! Deputat al UDMR Mureş, Csép Éva-Andrea.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Da. Mulţumesc.
		Domnul deputat Marius Paşcan. Vă rog.
		Domnul Emil-Marius Paşcan: Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte de şedinţă, Distinşi colegi parlamentari, Declaraţia mea politică se intitulează "Se încheie o sesiune parlamentară spornică doar în crize şi scandaluri". Încheiem o sesiune parlamentară tumultuoasă, a cărei analiză la rece ne determină să fim mai degrabă trişti şi pesimişti, câtă vreme nu putem cuantifica realizări politice semnificative remarcabile, ci doar un prisos de criză şi scandaluri politice. Am avut parte, încă de la debutul acestui an, de sarabanda protestelor publice. Am văzut sutele de mii de români protestatari, care au ieşit consecvent în pieţele publice, revoltaţi de manevrele nocturne ale guvernării PSD-ALDE, pe seama ordonanţei privind dezincriminarea abuzului în serviciu şi protejarea unor infractori sub acoperire politică penală, care au bulversat România. Au urmat, pe rând, scandalurile politice privind proiectul legislativ al graţierii; dispariţia subită şi apoi dezvăluirile fugarului penal, Sebastian Ghiţă, privind cumetria instituţională la hoţia banului public; legăturile scandaloase şi complicitatea cu persoane sus-puse de prin serviciile secrete ale României; apoi ciorovăiala legată de desecretizarea arhivei SIPA, concomitentă cu ancheta parlamentară în legătură cu alegerile prezidenţiale din 2009; ulterior, intrarea în forţă a Proiectului legislativ privind salarizarea unitară şi cotropirea spaţiului public prin dezbaterile incandescente, dar sterile, pe marginea gogoşii PSD-iste privind impozitul pe gospodărie. Tocmai când, bulversaţi, am înregistrat o moţiune simplă împotriva ministrului sănătăţii, invocând degringolada sistemului medical - criza medicamentelor pentru oncologie, a vaccinurilor împotriva rujeolei şi cele 27 de decese pentru care nu dă socoteală şi nu răspunde nimeni - am rămas fără adresant... O criză politică internă a PSD s-a soluţionat scandalos, printr-o moţiune de cenzură, care a dus la căderea Guvernului Grindeanu. De acest context politic nefast, sordid, a încercat să profite din plin şi UDMR, care şi-a radicalizat etnocentrist mesajele politice şi care promovează proiecte legislative menite a consacra separatismul şi segregaţionismul etnic, concomitent cu "oficializarea" utilizării limbii maghiare în toate instituţiile publice din România. Iată doar câteva dintre "realizările" care au marcat această sesiune parlamentară şi politică ruşinoasă, sub bagheta dirijorilor - Liviu Dragnea - PSD şi Călin Popescu-Tăriceanu - ALDE - o coaliţie politică păcătoasă, care s-a specializat în crize, conflicte şi scandaluri. Poate vacanţa le va fi un sfetnic mai bun acestor nevrednici, poate vor înţelege că România are nevoie de lideri responsabili, de stabilitate şi echilibru politic, de performanţe economice, investiţii serioase şi bunăstare. După atâtea nereuşite politice la guvernare, oare mai poate crede cineva într-o reală schimbare?! Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
		De la Grupul parlamentar al PSD? Domnul Marius Budăi, da? Vă rog.
		Domnul Marius-Constantin Budăi: Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Obiectul declaraţiei politice: "Angajaţii companiilor IT, scutiţi de impozitul pe venituri, de la 1 iulie". Stimaţi colegi, În urma elaborării şi publicării în Monitorul Oficial, în data de 22 iunie, a unui ordin comun al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, al Ministerului Finanţelor Publice, al Ministerului Educaţiei Naţionale şi al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, de la 1 iulie, angajaţii companiilor din domeniul IT vor fi scutiţi de impozitul pe venituri. Astfel, pentru a beneficia de aceste facilităţi fiscale, persoanele care lucrează în domeniul creării de programe pentru calculator trebuie să îndeplinească o serie de condiţii minime, specifice acestei ramuri economice, şi anume: să fie angajaţi în industria IT; postul ocupat să facă parte dintr-un compartiment specializat de informatică, care este înregistrat distinct în organigrama angajatorului; angajatul să deţină o diplomă de studii superioare în domeniul informaticii; statul de plată pentru angajaţii care beneficiază de scutirea de impozit să fie realizat separat; iar activitatea fiecărui programator trebuie să fi generat venituri de cel puţin 10.000 de euro pe an. De asemenea, de aceste prevederi beneficiază şi angajaţii IT ai firmelor nou înfiinţate, companii care nu vor trebui să facă dovada că au realizat venituri de 10.000 de euro pentru fiecare programator. Cel mai important este faptul că s-a reuşit şi s-a corectat ordinul de ministru redactat şi publicat la finalul anului trecut, în timpul Guvernului Cioloş, care putea împiedica programatorii din centrele de servicii să beneficieze de scutirea de la impozitul pe venit, de 16%. Principala problemă generată de Ordinul nr. 872/2016 era limitarea aplicării scutirii doar la companiile care puteau demonstra că au comercializat direct programele software realizate sau au contribuit la realizarea unui produs destinat vânzării. Această condiţie ridica probleme cu privire la eligibilitate, pentru cea mai mare parte a companiilor ce aplică în prezent scutirea, acestea lucrând în principal în baza unor contracte de prestări de servicii, şi nu de vânzare a unor produse software specifice. În cazul în care alineatul interpretabil din actul normativ de anul trecut nu era modificat, ar fi afectat o treime din cei 110.000 de oameni care lucrează în centrele de servicii de IT din România. În forma precedentă, ordinul crea dificultăţi practice în aplicarea scutirii de impozit pentru angajaţii companiilor IT care furnizează doar servicii de dezvoltare de software pentru clienţi, dar care nu vor comercializa mai departe soluţiile sau componentele create. Totodată, măsura punea probleme şi programatorilor care se ocupau de mentenanţa unor produse software. Noul ordin de ministru, prin care angajaţii companiilor IT vor fi scutiţi de impozitul pe venituri, a intrat în vigoare pe 25 iunie. Vă mulţumesc. Deputat de Botoşani, Marius-Constantin Budăi.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
		Grupul parlamentar al PNL. Domnul deputat Nicolae Neagu? Domnul Sorin Moldovan? Doamna Tudoriţa Lungu? Haideţi, de la Grupul parlamentar al PNL, vă hotărâţi... sunteţi doar...
		Domnul Vasile-Cristian Achiţei: Stimaţi colegi, Teatrul "Mihai Eminescu" din Botoşani, inaugurat în anul 1914 şi reconstruit în perioada 1956-1958, a atras de-a lungul anilor, prin activitatea sa artistică, consideraţia şi aprecierea iubitorilor de teatru şi de cultură, atât din Botoşani, cât şi din ţară şi din străinătate! Din păcate, în ultima perioadă, clădirea teatrului a fost lăsată în paragină, deşi au fost făcute numeroase demersuri pentru reabilitarea acesteia. În anul 2009, Consiliul local al municipiului Botoşani a promovat, în baza Programului Operaţional Regional 2007-2013, Proiectul "Restaurare şi consolidare - Teatrul «Mihai Eminescu», Botoşani". Autorizaţia de construire a fost eliberată în anul 2012, ordinul de începere a lucrărilor fiind emis către constructorul desemnat prin licitaţie la data de 24 iulie 2014. Pe parcursul efectuării lucrărilor au fost descoperite deficienţe majore în structura de rezistenţă a clădirii, a căror remediere, indispensabilă pentru siguranţa construcţiei, nu fusese prevăzută în proiectul iniţial. Consecinţa practică a acestei situaţii a fost stoparea lucrărilor de către constructor. În momentul de faţă, există riscul pierderii întregii finanţări, în condiţiile în care proiectul nu ar fi finalizat până la data de 31 decembrie 2018 şi, din acest motiv, municipalitatea botoşăneană a solicitat finanţarea lucrărilor de consolidare a Teatrului "Mihai Eminescu" din Botoşani, prin includerea în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală, subprogramul "Regenerarea urbană a municipiilor şi a oraşelor", a obiectivului de investiţii "Consolidarea şi restaurarea Teatrului «Mihai Eminescu» din municipiul Botoşani". Eu, în calitate de parlamentar reprezentant al acestei zone, am adresat deja interpelări Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, dar şi prim-ministrului, pentru a vedea stadiul aprobării finanţării acestui obiectiv de investiţii. Aprobarea finanţării, în condiţiile prevederilor art. 7 lit. g) din Ordonanţa de urgenţă nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 89/2015, este esenţială. Vorbim de unul dintre cele mai importante obiective din municipiul Botoşani, situat în centru, în imediata vecinătate a Primăriei municipiului Botoşani, a Prefecturii Botoşani şi a Consiliului Judeţean Botoşani, starea sa actuală afectând semnificativ aspectul estetic al întregii zone centrale a municipiului reşedinţă de judeţ. Având în vedere şi preocuparea declarată a domnilor guvernanţi pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, dar şi importanţa finalizării reabilitării clădirii teatrului, fac apel la urgentarea aprobării finanţării acestui obiectiv, atât de important pentru toţi botoşănenii. Vă mulţumesc. Vasile-Cristian Achiţei, deputat al PNL, Circumscripţia nr. 7 Botoşani.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
		Colegii de la USR? Nu. UDMR... PMP? Da. Domnul deputat Codreanu. Vă rog.
		Domnul Constantin Codreanu: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi! Declaraţia mea politică de astăzi se referă la un episod tragic din istoria noastră. Mâine se împlinesc 77 de ani de la raptul teritorial din 28 iunie 1940, când aproximativ 4 milioane de cetăţeni ai României, în cea mai mare parte etnici români din judeţele Bălţi, Cahul, Cernăuţi, Cetatea Albă, Dorohoi, Hotin, Ismail, Lăpuşna, Orhei, Rădăuţi, Soroca, Storojineţ şi Tighina - un total de 50.762 de kilometri pătraţi - s-au pomenit sub ocupaţia fostei URSS, ca urmare a ultimaturilor din 26 şi 27 iunie 1940. Acestea puneau în practică prevederile Protocolului adiţional secret al odiosului Pact Ribbentrop-Molotov, semnat de Berlin şi Moscova. Ocupaţia militară sovietică a estului şi nordului României au însemnat hăcuirea teritorială a Basarabiei şi anexarea nordului şi sudului provinciei noastre istorice la Ucraina, împreună cu nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, peste 200.000 de români refugiaţi în interiorul ţării, peste 100.000 de români de etnie germană strămutaţi forţat în Germania, peste 200.000 de conaţionali deportaţi în Siberia şi Asia centrală, peste 200.000 de români înrolaţi forţat în armata sovietică şi căzuţi pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial, peste 200.000 de victime ale foametei organizate de Stalin în 1946, genocid cultural, rusificare forţată şi o gravă amputare a conştiinţei etnice. Aducem mâine un pios omagiu tuturor românilor care au plătit cu suferinţă sau chiar cu viaţa lor pe altarul intereselor murdare ale Imperiului din Răsărit. Constatarea acestor fapte este un prilej de reflecţie istorică orientată către viitor. Nu există loc pentru lamentaţii. În actualul context regional şi internaţional, în ajunul Centenarului Marii Uniri, este de datoria noastră morală şi patriotică să ne concentrăm exemplar priceperea şi eforturile, dincolo de orice diferenţă de partid, pentru sprijinirea românilor din teritoriile anexate de fostul Imperiu sovietic. După aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, următorul nostru proiect de ţară trebuie să fie unirea cu Republica Moldova. Repararea unei istorii strâmbe poate fi realizată în pofida tuturor obstacolelor care ne sunt ridicate în faţă de adversari redutabili, dar totuşi slabi. De partea noastră sunt adevărul şi dreptatea istorică, de partea lor - doar interese meschine şi setea de control şi de putere. Toate forţele politice ale ţării sunt chemate să-şi dea mâna pentru decizii şi acţiuni consensuale privind punerea în aplicare a ideii unirii. Unirea, ca scop politic realist, reclamă unirea clasei noastre politice, aici, la Bucureşti. Sunt convins că suntem capabili să dăm dovadă de voinţă politică nestrămutată şi să acţionăm transpartinic. Preşedintele nostru, Traian Băsescu, spunea la tribuna Adunării Parlamentare a Consiliului Europei că "... România nu are nici un fel de experienţă privind anexarea altor state...". Este adevărat. Noi nu dorim să anexăm Republica Moldova, ci să o reintegrăm în spaţiul ei firesc, naţional şi politic, din care acest teritoriu şi locuitorii ei au fost smulşi cu forţa în 1940. Primul lucru elementar pe care îl putem face în acest sens este să completăm Legea cetăţeniei române, acceptând recunoaşterea ca formă de dobândire a calităţii de cetăţean român. Vom oferi astfel întregii lumi dovada că majoritatea basarabenilor doresc să revină la sânul patriei etnice şi istorice, România. Toate celelalte se vor adăuga firesc. Basarabia este România! Fraţii în veci vor fi fraţi! Reunirea este inevitabilă! Vă mulţumesc. Deputat Constantin Codreanu, PMP, Circumscripţia nr. 43 diaspora.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
		Grupul parlamentar al PSD? Vă decideţi care dintre dumneavoastră... Domnul deputat Eugen Neaţă.
		Domnul Eugen Neaţă: Stimată doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se numeşte: "Corectarea legislaţiei judiciare - o prioritate pentru România". Autorii Codului penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, au operat multiple şi semnificative modificări, în raport cu Codul penal de la 1968. Una dintre aceste modificări vizează modul de stabilire a pedepsei principale în cazul pluralităţii de infracţiuni, respectiv în cazul concursului de infracţiuni, al recidivei şi pluralităţii intermediare de infracţiuni. Codul penal de la 1968 reglementa modul de stabilire a pedepsei principale în caz de concurs de infracţiuni săvârşite de persoana fizică în art. 34, iar Codul penal în vigoare îl reglementează în art. 39. Procedând la un studiu comparativ al celor două texte, pe de o parte, observăm asemănări, iar pe de altă parte, deosebiri semnificative. Noul Cod penal, la reglementarea modului de stabilire a pedepsei în cazul pluralităţii de infracţiuni, a avut în vedere faptul că într-un stat de drept, întinderea şi intensitatea represiunii penale trebuie să rămână în limite determinate, în primul rând, prin raportarea la importanţa valorii sociale lezate pentru cei care înfrâng pentru prima oară legea penală, urmând să crească progresiv pentru cei care comit mai multe infracţiuni, înainte de a fi definitiv condamnaţi şi, cu atât mai mult, pentru cei aflaţi în stare de recidivă. În cei peste trei ani de la intrarea în vigoare a noului Cod penal, din consultarea practicii judiciare, s-a constatat că hotărârile penale în materia concursului de infracţiuni sunt în deplină concordanţă cu voinţa legiuitorului în ceea ce priveşte stabilirea pedepsei în cazul pluralităţii de infracţiuni, cu excepţia cazului reglementat în art. 39 alin. (l) lit. b), unde constatăm că, prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu fără nicio limită, se ajunge la aplicarea pedepsei cu închisoare în limite exagerat de ridicate. S-a ajuns astfel la situaţia în care fapte sancţionate cu pedepse mai mici, 1-3 ani, care, din cauza aplicării cumulului juridic cu un spor obligatoriu fără nicio limită, generează pedepse aberante, de 25 de ani de închisoare sau mai mult. Exemplul prezentat, numărul semnificativ de decizii ale Curţii Constituţionale, care au produs un impact important asupra Codului, necesitatea transpunerii directivelor Uniunii Europene în legislaţia penală a României şi existenţa mai multor proceduri de infringement, care ar putea duce la condamnarea României de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, constituie tot atâtea motive pentru care Guvernul şi Parlamentul României trebuie să facă o prioritate din promovarea şi adoptarea pachetului legislativ în domeniul justiţiei. Doar având o legislaţie care să menţină întinderea şi intensitatea răspunderii penale în limite umane, să pună în prim-planul acţiunilor respectarea drepturilor omului şi promovarea unor politici preventive, se va realiza un sistem judiciar eficient care să conducă la crearea justiţiei, ca serviciu public în slujba cetăţeanului. Deputat al PSD Vâlcea, Eugen Neaţă. 27 iunie 2017. Vă mulţumesc.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
		PNL? O să vă rog să vă spuneţi numele. La microfon, vă rog. Mulţumesc.
		Doamna Angelica Fădor: Onorat prezidiu, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Fădor Angelica, deputat al PNL, Suceava. Prin declaraţia de astăzi, doresc să atrag atenţia asupra importanţei realizării la termen, a lucrărilor de proiectare şi execuţie "Reabilitare DN18 Moisei-Iacobeni", drum care face legătura între Bucovina şi Maramureşul istoric. În aceste zile, am depus o interpelare adresată ministrului transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc, în care am solicitat răspuns scris în ceea ce priveşte încadrarea în termenele de finalizare pentru această lucrare. Pentru o bună informare, precizez faptul că distanţa Moisei- Iacobeni a fost împărţită în patru loturi, astfel: Lotul 1: Moisei-Borşa; Lotul 2: Borşa - Şesuri; Lotul 3: Şesuri - Cârlibaba; Lotul 4: Cârlibaba - Iacobeni. Data de începere a lucrărilor a fost 1 septembrie 2016 pentru loturile 1 şi 2, 15 septembrie 2016 pentru lotul 3 şi 15 martie 2017 pentru lotul 4. Termenele de finalizare sunt: 24 august 2017 pentru loturile 1 şi 2, 14 septembrie 2017 pentru lotul 3, şi 15 noiembrie 2018 pentru lotul 4; Contextul politic actual, instabilitatea creată de actuala alianţă PSD-ALDE la nivel guvernamental, precum şi faptul că în cazul lotului 4, Cârlibaba-Iacobeni, lucrările nu au început, cu toate că acest lucru trebuia să se întâmple la 15 martie 2017 - deja există o întârziere de peste 3 luni - , mă fac să cred că riscăm ca aceste lucrări să nu fie realizate la timp, în cazul loturilor 1, 2 si 3, sau chiar deloc în cazul lotului 4, Cârlibaba-Iacobeni. Drumul Naţional 18 Moisei-Iacobeni face legătura între Bucovina şi Maramureşul istoric, dar este un drum de o importanţă deosebită şi pentru locuitorii din zonă. Ca deputat de Suceava, consider că Ministerul Transporturilor trebuie să acorde importanţa cuvenită acestui drum, care ajută la punerea în valoare a frumuseţilor Maramureşului şi Bucovinei şi care, în acest moment, cred că este unul dintre cele mai proaste drumuri din România. Cu atât este mai îngrijorătoare situaţia cu cât, din informaţiile apărute până acum, se pare că nici unul dintre cele 4 loturi nu va fi finalizat la timp: pentru loturile 1, 2 şi 3 - din lipsă de fonduri prevăzute în bugetul pe 2017, iar pentru lotul 4 situaţia este şi mai precară, aici lucrurile fiind în fază de proiectare. De bani alocaţi nici nu are rost să vorbim. Tocmai din aceste motive, am depus o interpelare pe această temă, pentru Ministerul Transporturilor, în atenţia ministrului. Consider că răspunsul care va veni de la Ministerul Transporturilor, semnat de ministrul Cuc, unul dintre cei mai slabi miniştri ai PSD - demisionat, revenit, interimar - sau de oricare alt ministru, trebuie să fie un răspuns profesionist, corect şi real, care să satisfacă aşteptările locuitorilor din cele două regiuni istorice. Fădor Angelica, deputat al PNL, Suceava.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
		USR, doamna deputat Cristina Iurişniţi. Vă rog.
		Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, "Reducerea abandonului şcolar trebuie să reprezinte prioritatea zero în România. Soluţia poate fi finanţarea Programului «Şcoală după şcoală»". În contextul actual al învăţământului, pachetul antisărăcie, creionat de Guvernul Cioloş, poate fi soluţia care trebuie să îşi găsească maximizarea într-o ecuaţie transpartinică. Educaţia nu are culoare politică. La fel şi promovarea unor politici educaţionale care să îşi propună realmente reducerea abandonului şcolar, implementarea unor programe de reducere a clivajelor sociale şi a sărăciei, precum "Şcoală după şcoală" sau "O masă caldă în şcoli", nu doar în forma pilot, ci şi la nivel naţional. Sărăcia copiilor, ştim cu toţii, este un fenomen multidimensional, iar pentru a aborda cauzele primare ale acestui dezavantaj, trebuie să avem în vedere şi sărăcia educaţională. Potrivit unui raport realizat de Fundaţia "Salvaţi Copiii" în 2016, sărăcia educaţională este definită ca: "Acel proces care limitează dreptul copiilor la educaţie şi îi privează de şansa de a învăţa şi de a-şi dezvolta abilităţile cognitive şi necognitive de care au nevoie, pentru a reuşi într-o lume care se schimbă într-un ritm foarte alert". Copiii săraci, din punct de vedere educaţional, nu au nici şansa de a-şi dezvolta abilităţile care le permit să se dezvolte emoţional, să stabilească relaţii şi să aibă un rost într-o societate căreia simt că-i aparţin. Credem că sărăcia copiilor şi sărăcia educaţională ar trebui să fie abordate dintr-o perspectivă a drepturilor copilului. Toate ţările europene au ratificat Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului şi, prin urmare, au obligaţia de a proteja, a promova şi a pune în practică drepturile copiilor, indiferent de circumstanţele familiale ale fiecăruia. Factorii de decizie ar trebui să abordeze sărăcia şi excluziunea socială a copiilor, folosind o metodă transversală. Aceştia ar trebui să pună la dispoziţie fondurile necesare pentru finanţarea investiţiilor din învăţământ, în sistemul de îngrijire şi educaţie timpurie şi să se asigure că sistemele naţionale de învăţământ furnizează o educaţie echitabilă, de înaltă calitate. Asociaţia "Human Catalyst" a protestat recent în Parlament, pentru a trage din nou de mânecă coaliţia de guvernare să îşi ţină promisiunile. Finanţarea de la bugetul de stat a Programului "Şcoală după şcoală" este o prioritate doar pe hârtie. Susţin cu fermitate necesitatea susţinerii financiare a acestui program pentru reducerea ratei de abandon şcolar. În prezent, în România, rata de abandon şcolar este de 19,1%, adică 25.000 de copii din ciclul primar şi gimnazial abandonează anual şcoala. România, ca membru al UE, a aderat la respectarea ratei de reducere a abandonului şcolar, la sub 10%, până în 2020. În prezent, Programul "Şcoală după şcoală" funcţionează doar în procent de 18,4%, finanţarea fiind asigurată în mare parte de asociaţiile neguvernamentale. Coaliţia de guvernare nu îşi respectă promisiunile mult trâmbiţate. Să aşteptăm rectificarea bugetară? Mă îndoiesc că se va întâmpla ceva bun. Nu mai putem să credem promisiunile deşarte ale guvernanţilor... sau foştilor guvernanţi! Stimaţi colegi parlamentari, Tot societatea civilă sau părinţii vor trebui să susţină finanţarea unui program de îmbunătăţire a calităţii şi accesului la educaţie extinsă pentru binele copiilor noştri. Închei, reamintind reflecţia plină de sens pentru problematica adusă în discuţie, aparţinând lui Rebreanu, apropo de subiectul de la bacalaureat: "Viitorul ni-l putem modela cum vrem. Viaţa este un lut căruia voinţa îi dă formă". Mulţumesc.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
		De la UDMR nu avem colegi. Grupul parlamentar al PMP? Este vreun coleg în sală? Doamna deputat Cătălina Bozianu. Vă rog.
		Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu: Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică se intitulează "Un motiv de îngrijorare pentru noi to?i - un nou Guvern «zero investi?ii în dezvoltarea locală», pus de PSD". Stimaţi colegi, Criza guvernamentală în care PSD a aruncat România, ca să-şi demită propriul Cabinet, a fost resim?ită în economie, în finanţe, în cursul de schimb valutar; în general, în mediul privat. Există însă un domeniu neafectat de haosul politic şi schimbarea Guvernului de partidul care l-a format. Culmea, este un domeniu în care orice strănut al premierului de la Bucureşti ar trebui să provoace frisoane - administraţia locală. Mai exact, acea zonă a administraţiei locale, care are ca atribuţii dezvoltarea comunităţilor, în strictă dependenţă de fondurile gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Stimaţi colegi, Criza politică nu s-a făcut simţită în acest domeniu, pentru că în acest domeniu performanţele Cabinetului PSD, demis de PSD, au fost zero. O arată răspunsurile pe care le-am primit la interpelările adresate în această sesiune parlamentară doamnei ministru Sevil Shhaideh. Am întrebat-o pe doamna ministru care sunt proiectele Guvernului PSD şi ale ministerului pe care-l conduce, în materie de infrastructură, de construcţie de şcoli şi grădiniţe în Prahova, judeţul pe care-l reprezint. Pe multe pagini doamna ministru mi-a răspuns, în esenţă, că ministerul nu are în vedere proiecte în afara celor aflate deja în derulare, finanţate în majoritate din fonduri europene. De asemenea, doamna ministru plasa subtil responsabilitatea inexistenţei proiectelor noi, exclusiv în sarcina administraţiei locale. Mi-ar plăcea să cred că această situaţie este valabilă doar la noi, în Prahova. Din păcate, comportamentul guvernanţilor, vizibil încă de astă iarnă, de la adoptarea bugetului de stat, arată contrariul. Au respins pe bandă amendamente ale parlamentarilor din toate judeţele, care exprimau nevoi de investiţii stringente ale comunităţilor pe care aceştia le reprezintă. De asemenea, în şase luni de la guvernare, au ignorat sistematic propriile promisiuni de dezvoltare locală, făcute românilor la alegerile de anul trecut. În aceste condiţii, nimeni din administraţia locală nu are motive să fie afectat de căderea Guvernului, pe care l-am putea numi "zero preocupare pentru dezvoltarea comunităţilor". În schimb, avem cu toţii un motiv serios de îngrijorare: un nou cabinet PSD, care va continua aceeaşi politică. Fac, de aceea, un apel către toţi colegii, inclusiv către cei de la PSD, ca pe viitor să fim mult mai curajoşi în relaţia cu Ministerul Dezvoltării, mult mai perseverenţi şi mult mai critici, astfel încât măcar o parte din proiectele cerute de oameni să fie puse în aplicare, pentru că adevăraţii noştri şefi nu sunt Liviu Dragnea ori Sevil Shhaideh, ci oamenii din comunele, satele şi oraşele noastre, care ne-au trimis aici. Cătălina Bozianu, deputat al Partidului Mişcarea Populară, judeţul Prahova.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
		Grupul parlamentar al PSD? Vă rog.
		Domnul Aurel Căciulă: Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Creşterea economică şi creşterea nivelului de trai". Creşterea economică trebuie să se vadă în nivelul de trai al românilor. Dacă eşti de stânga sau de dreapta îţi doreşti ca România să devină o ţară în care clasa de mijloc să devină punctul forte al economiei acestei ţări, deci o putere reală de cumpărare pentru cât mai mulţi români. România a arătat că poate avea creştere economică, însă această creştere trebuie să se regăsească în buzunarele românilor, pentru a putea întări clasa de mijloc. O ţară stabilă şi cu oameni stabili este aceea care are un număr de oameni cât mai mare în clasa de mijloc. Modelul economic existent în România, care s-a bazat pe atragerea investitorilor pentru o forţă de muncă ieftină, nu a fost şi nu este unul sănătos. De aceea, trebuie ca noi să atragem şi să menţinem investitorii străini în România, pentru o forţă de muncă bine pregătită, stabilă pe termen lung, dar în acelaşi timp şi bine plătită. Investitorii creează în România capacităţi de producţie pentru export, produsul final pleacă la extern. Am avut creşteri ale exportului care nu s-au văzut şi în salariile angajaţilor, ceea ce a dus la scăderea nivelului de trai. Acest fenomen a determinat milioane de români să plece din ţară, pentru a căuta un loc de muncă mai bine plătit, chiar dacă aceştia au trebuit să accepte un loc de muncă sub nivelul lor de pregătire şi de calificare. Succesul economic al investiţiilor străine nu se regăseşte şi în salariile angajaţilor, şi nici în contribuţiile acestora către statul român. Nu este vina investitorilor. Ei îşi maximizează profiturile, în condiţiile în care lipsa de capital românesc face necompetitivă producţia autohtonă. O altă problemă a modelului economic românesc, care ne face să nu avem creşterea nivelului de trai, este că dezvoltarea se bazează pe producţie cantitativă, dar nu şi pe un grad înalt de prelucrare. În acest context, protecţia proprietăţii intelectuale româneşti este inexistenţa nu numai în ce priveşte înregistrarea ei, dar şi pentru apărarea ei în faţa atacurilor firmelor internaţionale, care au interes în a-şi păstra monopolul producţiei de înaltă tehnologie. Aceasta este una din explicaţiile pentru care avem inventatori, dar nu şi o producţie bazată pe invenţiile acestora. În concluzie, avem nevoie de un mediu economic românesc care să aibă în final un singur scop: creşterea economică care să se regăsească în nivelul de trai al românilor. Deputat Aurel Căciulă, Circumscripţia electorală nr. 39 Vaslui. Mulţumesc.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
		Grupul parlamentar al PNL? Vă rog.
		Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică este sub egida Programului Naţional de Dezvoltare Locală - "PNDL este al românilor, nu un instrument de troc politic!". Dragi colegi parlamentari, Criza politică din ultimele zile ne-a distras atenţia de la adevăratele probleme ale ţării. Lipsa Guvernului a cauzat o criză ale cărei efecte negative le vom resimţi în scurt timp. De aceea, astăzi vreau să vă vorbesc despre Programul Naţional de Dezvoltare Locală, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin intermediul căruia se stabileşte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanţă naţională, care susţin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară şi socio-educativă. Dacă ar fi să facem un scurt rezumat, Planul Naţional de Dezvoltare Locală este programul prin care România are şansa de a se dezvolta unitar, atât în mediul urban, dar mai ales în mediul rural. Din păcate, baza bună a acestui program a fost denaturată de politicienii care au încercat să îl transforme într-un instrument de şantaj, într-o puşculiţă de partid, din care primesc doar cei care sunt obedienţi şi urmează ordinele, care de cele mai multe ori sunt subordonate unor interese personale. Organisme ale societăţii civile au transmis mai multe semnale de alarmă, prezentând exemple concrete prin care se putea trage concluzia că fondurile naţionale din Planul Naţional de Dezvoltare Locală au fost alocate în mod discreţionar. Inclusiv mie, ca parlamentar, mi-au parvenit informaţii din care reiese că pe ultima sută de metri a activităţii sale în Guvernul Grindeanu, ministrul dezvoltării regionale, doamna Sevil Shhaideh, a alocat fonduri prin PNDL 2 pentru o serie de judeţe şi de oraşe predominant controlate de către PSD. Printre acestea se numără şi judeţele Olt, Teleorman, dar şi Capitala. Nu aş vrea să fiu înţeles greşit, nu contest că acele proiecte care au fost finanţate nu sunt eligibile, însă contest modul în care se alocă fondurile. Discreţionar nu ar trebui să fie cuvântul cel mai des asociat cu PNDL. Este nedrept pentru români, pentru România, pentru primarii care se străduiesc, scriu proiecte, în speranţa că astfel vor obţine fondurile necesare pentru a moderniza comunităţile pe care le conduc. Fac un apel la dumneavoastră, stimaţi colegi parlamentari, să insistaţi pentru corectitudine, pentru şansa fiecărei localităţi de a primi fondurile în mod corect, cinstit, pe baza criteriilor de eligibilitate, nu în baza culorii politice a primarilor. Pentru că scopul Programului de Dezvoltare Naţională Locală este următorul: alocarea de fonduri pentru proiecte care susţin dezvoltarea regională, prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară şi socio-educativă. Să nu uităm niciun moment cuvântul-cheie - dezvoltare! Dacă ţara va fi dezvoltată şi noi, ca politicieni, ne vom mândri că am contribuit la binele tuturor. Vă mulţumesc. V-a vorbit Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL Neamţ.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
		Grupul parlamentar al USR? Niciun coleg. UDMR? Grupul parlamentar al PMP? Se află cineva în sală? Vă rog.
		Domnul Doru-Petrişor Coliu: Bună ziua, domnule preşedinte. "Împreună în lupta pentru România Mare!". Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Nu este pentru prima oară când urc la aceasta tribună, este însă pentru prima oară când o fac cu emoţie! Emoţie pentru că îmi revin în minte clipele când la Chişinău românii şi-au dat mâna cu românii, emoţie pentru faptul că împreună cu colegii mei de partid am deschis un drum anevoios, dur, dar plin de satisfacţii: cel al reîntregirii neamului. N-aş dori ca această declaraţie politică să semene cu lecţiile de informare politică de care am avut parte atâţia ani, dar nici nu vreau să cred că veţi rămâne insensibili la povestea românilor de peste Prut, acolo unde Dodon încearcă să instaureze un regim de dictatură. În acest context politic, deloc agreabil, la Chişinău a luat fiinţă Partidul Unităţii Naţionale, creându-se, în acest fel, un puternic pol unionist condus de preşedintele executiv, Anatol Şălaru, iar în calitate de preşedinte de onoare a fost ales domnul Traian Băsescu şi prim-vicepreşedinte, colegul meu, Constantin Codreanu. Ce vreau să spun cu asta? Că PMP este primul partid din România care a avut în vedere unirea cu Republica Moldova, iar demnităţile primite sunt o urmare a eforturilor noastre pentru reîntregire. Sentimentul proromânesc al moldovenilor de peste Prut este o realitate, iar cei peste cei 600.000 de moldoveni ce şi-au recăpătat cetăţenia română sunt o dovada incontestabilă! Incontestabil este şi faptul că, până acum, peste 5.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova primeau burse în România, iar peste 20.000 de tineri moldoveni studiau într-un ciclu de patru ani în ţara noastră. Toate demersurile noastre se fac în deplin acord cu prevederile internaţionale la care România este parte semnatară şi, aşa precum probabil ştiţi cu toţii, Tratatul de la Helsinki din 1975 stă chezăşie. Pe cale de consecinţă, PMP va continua efortul făcut până acum, ţinând cont că peste 50% din cetăţenii Republicii Moldova îşi doresc acest lucru, ca să nu mai vorbesc de peste cei peste 75% dintre români. Stimaţi colegi, Sunt voci ale pesimiştilor de serviciu care afirmă că marile puteri ale lumii nu îşi doresc acest lucru! Nimic mai fals! Acordurile şi tratatele în vigoare contrazic această temă. Reîntorcându-mă de la întâlnirea de duminică de la Chişinău, vă pot spune că Partidul Unităţii Naţionale a semnat un protocol de cooperare cu PMP, şi asta atestă faptul că şi politic vorbim aceeaşi limbă, protocol semnat de către preşedintele executiv al PMP, domnul Eugen Tomac. La anul se împlinesc 100 de ani de la Unire, iar Chişinăul a fost primul semnatar al actului unificării. Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră că ultima întâlnire din Capitala Republicii Moldova reprezintă încă un pas important pentru ca cei peste 5.000.000 de cetăţeni ai acestei republici să devină, prin voinţa politică, cetăţeni ai României Mari. Nu aş termina înainte de a vă spune că îmi pare sincer rău că nu pot transmite acea vibraţie, acel sentiment pe care l-am trăit duminică în sala care simţea la unison româneşte! Probabil aşa au simţit şi înaintaşii noştri în acel glorios 1918. Eu cred, sunt convins chiar, că toţi cei de faţă îşi doresc reîntregirea, indiferent de culoarea politică. Să lăsăm deoparte scepticismul, să privim mai puţin spre chibiţii politici care spun: "Nu, nu se poate!". Să fim mai receptivi la fraţii noştri care ne-o cer! Doru-Petrişor Coliu, deputat, Circumscripţia electorală nr. 43 diaspora. Vă mulţumesc.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Nemaifiind colegi care să prezinte declaraţii politice, declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi. Vă mulţumesc.
		(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
		Doamna Simona Bucura-Oprescu: "România are nevoie de o guvernare stabilă pentru bunăstarea şi liniştea românilor" România traversează momente favorabile în plan economic şi al contextului internaţional. Ar fi păcat să nu tragem maximum de foloase pentru ţară în acest context, iar o primă condiţie este aceea a existenţei unui Guvern stabil. România are nevoie de o guvernare stabilă pentru bunăstarea şi liniştea românilor. PSD a propus un program de guvernare care a început deja să îşi arate roadele. Este însă nevoie de mai multă seriozitate, implicare şi muncă din partea Executivului pentru ca toate obiectivele propuse să fie realizate la termenele asumate în programul de guvernare şi aşteptate ca atare de toţi cetăţenii şi de mediul de afaceri. PSD a arătat că are soluţii pentru creşterea salariilor, pentru îmbunătăţirea climatului de faceri, pentru crearea de noi locuri de muncă, dar şi pentru îndeplinirea obligaţiilor faţă de partenerii din Uniunea Europeană şi din NATO. Pentru ca aceste soluţii să fie implementate cât mai rapid şi mai eficient este nevoie de un Guvern format din specialişti şi condus de un premier determinat să facă o treabă bună pentru ţară şi locuitorii săi. Timpul este prea preţios pentru a mai putea fi pierdut în orice fel, aşa încât instalarea rapidă a noului Guvern este cursul firesc al lucrurilor. Cetăţenii au dat în anul 2016 un vot covârşitor în favoarea programului de guvernare propus de PSD, iar acest lucru obligă. Ne obligă să fim la înălţimea aşteptărilor celor care au votat PSD, sperând la o viaţă mai bună şi la un climat de ordine, linişte şi securitate, de predictibilitate şi stabilitate. România are nevoie, aşadar, de o guvernare stabilă pentru bunăstarea şi liniştea românilor. PSD, alături de partenerii săi politici de la ALDE, poate oferi acest Guvern care să ducă România acolo unde îi este locul, adică printre naţiunile cele mai dezvoltate ale Europei.
		Domnul Cornel Zainea: "«Justiţia Verde», posibilă soluţie a unor probleme vechi de peste 25 de ani" Supun astăzi atenţiei dumneavoastră o situaţie extrem de delicată şi o problemă îngrijorătoare pentru noi toţi, mai exact incapacitatea instituţională de care dă dovadă statul român în protejarea mediului înconjurător. Am încercat în nenumărate rânduri să atrag atenţia asupra deficienţelor existente la nivel instituţional şi juridic în sancţionarea reală pentru poluarea mediului, de aceea vă solicit sprijinirea unei iniţiative şi a unui concept inovativ, cel de "Justiţie Verde". Din păcate, statul român nu reuşeşte să fie ferm şi să-i sancţioneze prompt pe cei care afectează mediul, fie că vorbim de defrişările masive ilegale, de gestionarea defectuoasă a deşeurilor care produc penalităţi de sute de mii de euro, de poluarea masivă a aerului din cauza unor depozite neconforme sau de poluarea repetată a apei cu steril ori cu alte substanţe toxice. Toate aceste probleme persistă de peste 25 de ani, şi chiar dacă în ultimii ani au existat demersuri pentru îmbunătăţirea acestei situaţii, acestea au venit de foarte multe ori din partea cetăţenilor sau a societăţii civile. Conform celui mai recent raport al Greenpeace România, aferent anului 2016, la nivel naţional, suprafaţa acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XXI-lea, ajungând astăzi la 28,95%, sub media U.E. de 32,4%. Încă de la apariţia iniţiativei "Justiţie Verde", USR a susţinut puternic acest proiect, cu atât mai mult cu cât este o iniţiativă inovativă ce presupune ca România să aibă magistraţi specializaţi în protecţia mediului, care împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară şi experţi în domeniu să aibă capacitatea de a identifica instrumentele juridice cele mai eficace pentru protejarea mediului înconjurător mult mai bine decât o facem în acest moment. De fapt, din acest punct de vedere, aşa cum am mai afirmat şi cu alte prilejuri, orice tentativă de protejare a mediului se loveşte în prezent de un proces birocratic anevoios care, în final, în loc să protejeze mediul înconjurător, ajunge să protejeze infractorii. Iniţiat şi asumat încă de anul trecut de procurorul-şef al României, domnul Augustin Lazăr, Proiectul "Justiţia Verde" reprezintă primul demers de susţinere a mediului provenit din sectorul juridic, iar USR şi-a declarat susţinerea faţă de acest proiect din primul moment. În calitate de deputat USR, în cadrul Comisiei pentru Mediu şi Echilibru Ecologic, am susţinut întotdeauna iniţiativele menite să protejeze mediul înconjurător, folosindu-mă de toate mijloacele pe care le deţin pentru a atrage atenţia şi pentru a cere autorităţilor publice să se aplice corect şi coerent contravenţiile aferente pentru infracţiunile împotriva mediului înconjurător. Consider că pentru a sancţiona în mod real aceste infracţiuni este important să avem nu doar specialişti în domeniu, ci şi magistraţi specializaţi, ofiţeri de poliţie judiciară care să înţeleagă impactul şi gravitatea unor astfel de acţiuni împotriva mediului, pentru a sancţiona corect aceste derapaje. Vă solicit să sprijiniţi, alături de USR şi de cei care luptă pentru protejarea mediului în România, Proiectul "Justiţia Verde", acesta reprezentând posibila soluţie a unor probleme nerezolvate timp de peste 25 de ani.
		Domnul Costel Alexe: "Somnul raţiunii naşte monştri" În intervenţia mea de astăzi vreau să mă adresez colegilor din PSD şi ALDE, cei care sistematic acceptă să fie uneltele unor lideri vremelnici şi total iresponsabili. Săptămâna trecută aţi fost partizanii unui eveniment ruşinos, o premieră în lumea civilizată şi democratică: asasinarea propriului Guvern. Din Statele Unite până în Franţa, Anglia şi restul cancelariilor occidentale s-a vorbit despre "isprava" bravilor parlamentari social democraţi. Dar nu a fost suficient, şi în zilele următoare sarabanda deciziilor ruşinoase a continuat cu retragerea demisiilor. Aceeaşi miniştri care cu o zi înainte votau împotriva propriilor nerealizări şi aplaudau frenetic "succesul" moţiunii şi prăbuşirea leului! Mulţi dintre Domniile Voastre sunteţi preşedinţi de filială, membri în cele mai înalte foruri ale PSD şi ALDE, şi cu toate acestea aţi fost complici şi aţi permis denigrarea Parlamentului şi călcarea democraţiei în picioare. Dragi colegi, i-aţi permis în nenumărate rânduri lui Liviu Dragnea să vă calce demnitatea în picioare, forţându-vă sub ameninţarea excluderii să votaţi la vedere, să acceptaţi să fiţi simpli pioni în jocul său de putere, să îşi numească interpuşii în funcţii cheie, să facă epurări. Sunt printre dumneavoastră profesori universitari, rectori, avocaţi, medici de renume, intelectuali de seamă, oameni prin mâinile cărora au trecut generaţii de tineri, şi mulţi din acei tineri vă privesc ca pe nişte modele în viaţă, cu principii sănătoase, cu decenţă şi demnitate. Vă cer să nu îi dezamăgiţi nici pe ei şi nici pe cetăţenii care în toamnă v-au acordat încrederea să guvernaţi România! Trebuie să recredibilizaţi Parlamentul! Prin faptele şi atitudinea voastră puteţi opri acest picaj de încredere al unei instituţii fundamentale a statului de drept! Nu aţi avut un cuvânt de spus în toate deciziile luate până acum, nu aţi fost consultaţi în privinţa domnului Grindeanu, la fel cum sunteţi străini şi de numirea domnului Tudose, un ministru care a picat testele interne, dar care iată că se califică la masa verde pentru funcţia de prim-ministru. Vă cer să luaţi atitudine, să nu mai faceţi rabat de la calitate, să nu mai permiteţi accesul subordonaţilor lui Liviu Dragnea în Guvern şi să daţi României un cabinet capabil să oprească această criză provocată gratuit de orgoliile unui baron cu pălărie prea mare! La finalul mandatului, lumea îşi va aminti de "marţea neagră", de O.U.G. nr. 13 şi de moţiunea împotriva propriului Guvern. Asta vreţi să fie moştenirea pe care o lăsaţi? Că aţi fost în solda unui baron care, asemenea predecesorilor săi, va dispărea curând de pe scena politică? Mulţi i-aţi prins în PSD pe Adrian Năstase, pe Mircea Geoană, pe Victor Ponta şi aţi văzut atât ascensiunea lor, cât mai ales decăderea lor. Sunteţi oameni liberi, sunteţi înalţi demnitari ai statului român şi vă cer doar să înţelegeţi că în urma lor voi va trebui să decontaţi aceste fapte reprobabile.
		Domnul Vasile-Florin Stamatian: "Respect faţă de dascălii noştri!" În ultimii douăzeci şi şapte de ani, situaţia şcolii româneşti s-a degradat în continuu. Încercările succesive de reformare s-au întrecut în insuccese şi chiar în modificarea tragică a destinelor copiilor noştri. Ne aflăm astăzi în situaţia în care deficitul de cadre didactice specializate este în creştere, iar salariile nestimulative din acest moment nu vor repara nicidecum această problemă. În aceste condiţii, să nu ne mai punem tot timpul întrebări de genul: de ce abandonul şcolar este în creştere? De ce profesia de dascăl nu mai beneficiază de aprecierea societăţii româneşti? De ce copiii din păturile sociale sărace sau din mediul rural nu ajung niciodată să absolve o facultate? De ce şcoala românească nu mai produce valoare? Câţi dintre oamenii politici din România înţeleg importanţa socială a muncii dascălilor noştri? Puţini, foarte puţini. Există oare cineva care să conteste faptul că valoarea instituţiilor unui stat este dată, în primul rând, de valoarea oamenilor din aceste instituţii şi de respectul pe care statul şi societatea le-a acordat acestora? Nu cred. Educaţia nu este şi nici nu trebuie să fie o miză politică, educaţia este miza întregii societăţi şi cheia către dezvoltarea viitoare a ţării. Este adevărat că în actualul context economic şi social este nevoie de performanţe superioare în toate domeniile de activitate, cu precădere în sistemul educaţional, atât prin ridicarea calităţii învăţământului universitar, cât şi prin asigurarea unei echităţi cât mai reale în educaţie, prin egalitatea şanselor de acces şi eliminarea tuturor formelor de discriminare. Chiar dacă în ansamblu imaginea învăţământului universitar este pozitivă, trebuie ca standardele universităţilor din România să fie schimbate atât prin ameliorarea calităţii învăţământului, cât şi prin oferta acestora, care, nu în ultimul rând, trebuie să fie diversificată şi aliniată la nevoile studenţilor şi la nevoile pieţei de muncă. Adevăraţii dascăli nu îşi aleg această profesie doar pentru a avea un loc de muncă, ei sunt înzestraţi cu har şi au menirea de a dărui celor pe care îi educă. Meseria lor nu este deloc uşoară, pentru că ei nu fac altceva decât să formeze oameni adevăraţi. Nicio profesie din lume nu cere atâta competenţă, dăruire, echilibru, umanism şi pricepere, cum cere cea de educator. Ei sunt şi vor rămâne un model pentru noi şi nu trebuie să uităm acest lucru niciodată. De asemenea, nu trebuie să uităm faptul că suntem ceea ce suntem astăzi datorită lor. Ei sunt cei care ne-au învăţat atât tainele cărţii, cât şi pe cele ale vieţii, şi în acest sens dascălii noştri trebuie să îşi recâştige prestigiul în societatea românească. Nu trebuie uitat faptul că formarea cadrelor didactice este condiţia cheie a şcolii contemporane, centrul oricărui program de reformă în sistemul de învăţământ, dar şi premisa esenţială a calităţii în educaţie, aşa că trebuie să investim mai mult în acest domeniu şi în aceşti oameni minunaţi. Respect pentru dascălii noştri!
		Domnul Gabriel Andronache: "Ziua Drapelului" Constituţia consacră drept Simboluri naţionale ale României: Ziua naţională a României - la 1 Decembrie, "Deşteaptă-te române" - ca Imnul naţional al României, Stema ţării şi sigiliul statului - care sunt stabilite prin legi organice - şi Drapelul României, care este alcătuit din culorile albastru la lance, urmat de galben şi roşu aşezate vertical. Istoria drapelului naţional începe din negura vremurilor poporului nostru. Începutul secolului al XIX-lea, tumultuosul an al Revoluţiei din 1848, actul Unirii Principatelor, din ianuarie 1859, şi mai apoi Constituţia din 1866 consacră existenţa de facto şi de jure a steagului naţional. Oştirea românească a fost, de asemenea, călăuzită de farul victorios al drapelului naţional. Pentru acest stindard suprem, ţărâna patriei este plină de oasele şi sângele eroilor cunoscuţi, dar şi necunoscuţi. Sub faldurile ciuruite de gloanţe ne-am câştigat independenţa, în urma războiului din 1877-1878, iar la 1 Decembrie 1918, după o teribilă conflagraţie, România Mare s-a înfăptuit tot în jurul drapelului naţional; roşu, galben şi albastru fiind cele trei culori sub care s-a cerut Unirea. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, tricolorul românesc s-a aflat atât pe frontul din est, cât şi pe frontul de vest, fiind martor al pierderilor incomensurabile umane şi materiale. Luptătorii anticomunişti şi cei care au pierit în temniţele comuniste au luptat pentru păstrarea identităţii şi tradiţiei naţionale româneşti, animaţi şi de iubirea pentru tricolor şi neam. "Vom muri şi vom fi liberi!" a fost strigătul disperat al tinerilor care s-au jertfit în Revoluţia din 1989, când tricolorul le-a fost singurul scut împotriva gloanţelor. Azi, drapelul românesc însoţeşte bravii noştri soldaţi în lupta contra terorismului, în toate colţurile lumii. Tricolorul este stindardul pentru care fiecare român, de la mic la mare, tresare cu emoţie atunci când acesta este înălţat. Această zi naţională ne apropie şi mai mult de valorile şi de tradiţiile româneşti, de jertfa înaintaşilor, dar ne şi responsabilizează mai mult pentru generaţiile viitoare.
		Domnul Găvrilă Ghilea: "Iniţiativele legislative ale parlamentarilor sunt respinse pe bandă rulantă" O succintă retrospectivă asupra activităţii de legiferare a Camerei Deputaţilor la finalul primei sesiuni ordinare a actualei legislaturi demonstrează, dacă mai era nevoie, că Parlamentul a ajuns o simplă maşină de vot la dispoziţia Executivului. Astfel, o banală interogare a site-ului Camerei Deputaţilor relevă faptul că marea majoritate a celor 236 iniţiative legislative înregistrate în acest an aparţine Guvernului, reprezentând fie proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanţe de urgenţă, fie pentru ratificarea unor contracte cadru sau acorduri de cooperare internaţională. În acelaşi timp, conform aceleiaşi surse, în prima jumătate a anului curent, doar 143 de iniţiative legislative au devenit legi, fiind promulgate ca atare şi publicate în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, abia o treime dintre actele normative adoptate în 2017 au fost înregistrate în cursul acestui an, având, fără excepţie, ca iniţiator Guvernul, în vreme ce marea lor parte au fost moştenite din legislatura precedentă. Un astfel de bilanţ nu pare deloc surprinzător în condiţiile în care pe ordinea de zi a fiecărei săptămâni de plen sunt înscrise aproape 150 de proiecte legislative, însă doar cel mult 10 dintre acestea - având, desigur, acelaşi ilustru iniţiator - sunt recomandate prin propuneri de adoptare. Restul - reprezentând iniţiativele legislative ale parlamentarilor de la putere sau opoziţie - sunt rostogolite de la o sesiune de plen la alta, eşuând în sertarele vreunei comisii de specialitate, în aşteptarea inevitabilului raport de respingere. Conform articolului 61 din Constituţia României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, iar articolul 74 statuează că iniţiativa legislativă nu este un apanaj exclusiv al Guvernului, putând fi exercitată, în aceeaşi măsură, de către deputaţi, senatori sau un număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. În aceste condiţii, este evident că activitatea parlamentarilor nu trebuie rezumată doar la aprobarea cu ochii închişi a iniţiativelor legislative ale Guvernului, în timp ce propriile iniţiative ale acestora îngroaşă Capitolul IV al propunerilor de respingere de pe ordinea de zi. Nu în ultimul rând, surprinde neplăcut nu doar numărul mare de iniţiative legislative aflate pentru examinare în fond la comisiile de specialitate, cât şi numărul aproape la fel de mare al celor cu termene depăşite. Nu mai puţin de 370 din cele 412 proiecte, care îşi aşteaptă cu resemnare raportul, fiind în această situaţie. Acesta să fie motivul excesului de zel cu care, sub presiunea timpului pierdut, rapoartele de respingere curg pe bandă rulantă?
		Domnul Ioan Balan: "Cum şi cât de scump plătesc românii pentru capriciile lui Dragnea" Diferenţa dintre vorbe şi fapte se face doar atunci când un om politic pune mai presus de el, de interesele sale şi ale partidului său interesele cetăţenilor şi interesele ţării sale. Ştiu, şi pe bună dreptate, marea majoritate a cetăţenilor vor spune că nu prea avem noi, românii, astfel de oameni politici, deoarece imaginea creată, în special de reprezentanţii PSD, este aceea că politica este doar o sursă de înavuţire pentru sine şi pentru alţii şi de dispreţ total pentru problemele cetăţenilor. Nu pot să nu le dau dreptate românilor, însă nu pot să nu spun că există, ce-i drept puţini, şi oameni care se dedică politicii doar ca să facă bine comunităţilor care i-au învestit cu toată încrederea. Grupul de iresponsabili Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu-Ponta au aruncat România într-o criză politică fără precedent, cu efecte economice deja resimţite de toţi românii. Da, aceasta este realitatea. Răfuielile interne din PSD nu sunt plătite de cei responsabili, adică nici de Dragnea, nici de Grindeanu, nici de Tăriceanu, nici de Ponta, nici de altcineva din PSD sau ALDE, ci de cetăţenii români, mare parte dintre aceştia fiind înşelaţi cu promisiuni în iarna anului 2016. Stimaţi colegi din PSD şi din ALDE, ştie careva dintre dumneavoastră cât de mult s-a depreciat moneda naţională, leul, din cauza disputelor politice purtate de cele două găşti din interiorul PSD? Ştie vreunul dintre dumneavoastră cu cât au crescut ratele la bănci ale românilor, doar pentru că Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu se joacă iresponsabil cu destinele ţării noastre? Bănuieşte vreunul dintre dumneavoastră cu cât au crescut preţurile la raft ale produselor doar pentru că PSD mai dă încă o dovadă supremă de iresponsabilitate politică faţă de ţară? Ştie vreunul dintre parlamentarii responsabili ai PSD sau încă ai ALDE, căci văd că s-au cam împuţinat în ultima vreme, câţi investitori străini au ocolit în aceste zile România, doar pentru că aţi transformat ţara într-o adevărată enclavă de instabilitate politică şi chiar economică? Am dat doar câteva exemple despre răul uriaş pe care l-a făcut iresponsabilitatea liderilor PSD şi ALDE, aruncând ţara într-o profundă instabilitate politică. Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut, în ultimele săptămâni, un turneu politico-diplomatic de forţă pe care nici un alt lider din regiune şi chiar din Uniunea Europeană nu l-a avut. În primul rând, prin vocea preşedintelui american Donald Trump, România a obţinut garanţii ferme de securitate pentru ţara noastră. Din partea cancelarului german Angela Merkel, domnul preşedinte Klaus Iohannis a obţinut angajamente ferme de intensificare a relaţiilor comerciale, deşi cunoaştem cu toţii că Germania este cel mai important partener comercial al României şi unul dintre stâlpii competitivităţii economiei noastre naţionale. Împreună cu tânărul preşedintele francez Emmanuel Macron, preşedintele Klaus Iohannis a reuşit revigorarea tuturor colaborărilor noastre tradiţionale: politice, economice, culturale. În tot acest context favorabil, în toată această situaţie extraordinar de bună, în care Klaus Iohannis a repus România pe harta politicii şi economiei mondiale, acasă, în România, Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu-Ponta au fost lăsaţi singuri cu chibriturile, deşi cu toţii ştim că au încercat în nenumărate rânduri să dea foc la ţară. Stimaţi colegi din PSD şi din ALDE, după doar şase luni de guvernare iresponsabilă şi de acţiuni ale unei majorităţi parlamentare total dezinteresate de programul de guvernare, în dreptul "reuşitelor" voastre nu regăsim decât praful şi pulberea. Preţuri mai mari, o putere de cumpărare mai mică pentru angajaţi şi pensionari, nicio investiţie nouă, iar cele vechi abandonate, distrugerea imaginii externe a României, dezechilibre financiare pe linie şi zero fonduri europene. Este şi normal ca bilanţul să arate aşa atâta vreme cât voi, cei din PSD şi din ALDE, aţi avut un cu totul alt program de guvernare, în care nu s-a regăsit niciun punct din promisiunile fluturate în campania electorală. Abia acum vedem cu toţii care este adevăratul vostru program de guvernare: atacuri la instituţiile statului, prăduirea finanţelor statului, politizarea tuturor funcţiilor publice şi deprofesionalizarea lor, dar şi lupta de gherilă pentru putere. Altceva, chiar că nu vă interesează! După această ultimă dovadă, a moţiunii împotriva propriului guvern incompetent, nu cred că mai există vreun român care să mai îndrăznească să creadă în voi, în PSD, au simţit cu toţii pe pielea lor ce au păţit dacă au îndrăznit să creadă.
		Doamna Laura-Mihaela Moagher: "Tricolorul - simbol naţional" Ieri, toată suflarea României a sărbătorit cu inima încărcată de emoţie Ziua Drapelului - ştiută şi ca Ziua Tricolorului. Autorităţile publice au marcat acest eveniment prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator sau ştiinţific. Istoria Tricolorului, acest simbol mai vechi decât Marea Unire, începe încă din 1834, atunci când voievodul Alexandru Ghica al Ţării Româneşti atribuie armatei, ca steag, Tricolorul cu cele trei culori ale sale - roşu, galben şi albastru. Consfinţirea steagului a avut loc prin decret în timpul Revoluţiei Paşoptiste, atunci când se precizează în mod clar că pentru drapel "culorile sunt albastru închis, galben deschis şi roşu carmin", dispuse vertical şi aranjate în următoarea ordine: "lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind" În timpul Revoluţiei de la 1848, Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii, iar după abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu şi instaurarea Guvernului Provizoriu de la Bucureşti a fost promulgat Decretul de Instituire a Drapelului Naţional. Ziua Drapelului a fost stabilită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, dată la care Guvernul a hotărât că Tricolorul - roşu, galben şi albastru - reprezintă Drapelul Ţării Româneşti. În anul 1867, în timpul domniei lui Carol I, forma drapelului a fost adoptată în forma pe care o are şi astăzi: "albastrul lângă lance, galben la mijloc şi roşu în partea exterioară". Ca simbol al naţiunii româneşti, Tricolorul apare la începutul secolului al XIX-lea, culorile fiind împărţite egal pentru a reprezenta principiul egalităţii, iar orientarea acestora în sus reprezintă verticalitatea. Tot atunci, culorilor li se atribuie şi semnificaţia care dăinuie şi astăzi: Albastrul - semnifică seninul cerului, al cugetului şi gândirii neamului nostru, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de acest pământ al patriei. Galbenul - semnifică grandoarea ţării, prestigiul, virtutea şi bogăţia ogoarelor patriei noastre. Roşul - semnifică sângele înaintaşilor noştri, vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor, îndemnându-ne ca dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul roşului din drapel. În această zi de sărbătoare, pentru cinstirea tuturor celor care şi-au vărsat sângele pentru ca acest simbol al naţiunii să dăinuie peste veacuri, să rostim cu toţii: "Onor la Drapel!".
		Domnul Marius Bodea: "Domnule primar Chirica, în municipiul Iaşi a avut loc o tragedie de care nu se face răspunzător nimeni!" Luni, 26 iunie, un copil în vârstă de 12 ani a rămas mutilat pe viaţă după ce a fost lovit în faţă de un cablu şi o şufă metalică, în timp ce aştepta la semafor, în cartierul Galata din Iaşi. Imaginile video arată cum a fost înfăşurat efectiv, la propriu, de un cablu gros ce a fost agăţat de un autobuz al Companiei de Transport Public. Cablul aparţine Companiei UPC şi atârna deasupra străzii, cel mai probabil, de la furtuna violentă de vineri. În loc să existe un răspuns clar din partea municipalităţii cu privire la acest incident, reprezentanţii Companiei de Transport Public şi ai Primăriei o scaldă în explicaţii ridicole. Deşi există o hotărâre a consiliului local privind îngroparea cablurilor de pe stâlpi de la limita străzilor, iar actualul primar Mihai Chirica a promis ieşenilor că în 2015 toate cablurile din oraş urmau a fi îngropate, această tragedie ne arată că, în fapt, primăria nu s-a achitat de datoriile pe care le are în administrarea domeniului public. Delăsarea, indolenţa şi nepriceperea administraţiei PSD de la Iaşi are consecinţe tragice asupra noastră. Oameni spitalizaţi din cauza câinilor vagabonzi, copii mutilaţi din cauza cablurilor care atârnă pe străzile oraşului, şoferi care fac accidente din cauza reglementărilor aiuritoare din trafic sau ieşeni care folosesc transportul public şi care leşină din cauza condiţiilor din autobuze. Aceasta este imaginea unui oraş condus de un primar care este preocupat mai mult să stea în studiourile de televiziune şi pe la chermeze, şi mai puţin să facă treabă pentru oraş. Domnule primar Chirica, vă rog să vă respectaţi promisiunile şi să luaţi de urgenţă măsurile care se impun pentru ca ieşenii să nu mai fie expuşi pericolelor! Sunteţi de 16 ani în primărie şi de 2 ani primarul Iaşiului, iar ieşenii se confruntă cu aceleaşi probleme administrative, zi de zi, pentru care nu se găsesc rezolvări, deşi dumneavoastră sunteţi principalul responsabil pentru a le înlătura.
		Domnul Nicolae Georgescu: "Încheierea anului şcolar" În tot acest tablou tumultuos numit viaţă, căruia trebuie să îi facem faţă în fiecare zi, cred că avem multe motive numai bune să ne bucure, iar unul dintre ele este vacanţa de vară. După sfârşitul anului şcolar urmează o perioadă ce reprezintă un fel de răsplată pentru copiii noştri, pentru munca pe care au depus-o la fiecare materie, pentru rezultatele deosebite pe care le-au obţinut. A fost un an şcolar greu, dar care s-a încheiat cu bine şi care ne-a demonstrat, încă o dată, că avem cu ce ne mândri. Că avem elevi inteligenţi care pot face faţă cu brio concursurilor şi olimpiadelor naţionale, dar şi internaţionale, că viitorul ţării noastre este pe mâini bune. Important e doar să ne sprijinim în continuare copiii, pentru că doar aşa vor reuşi şi se vor face remarcaţi în domeniul pe care şi-l aleg. Cred că vacanţa aceasta este pentru noi, cei care avem puterea de a schimba ceva, o perioadă numai bună să ne gândim mai mult la ce anume putem îmbunătăţi în ţară, dar şi în sistemul de învăţământ. Ce anume putem face pentru educaţia copiilor noştri şi pentru ca ea să fie la un standard din ce în ce mai înalt. Ce măsuri luăm pentru a ne ridica la aşteptările elevilor noştri, dar şi pentru a le suplini nevoile, astfel încât următorul an şcolar să fie unul şi mai prosper, cu rezultate şi mai bune la examene, dar şi cu laude mai multe. Vreau să ne amintim de faptul că, pe lângă lucrurile bune care se întâmplă, mai există şi capitole pe care trebuie să le îmbunătăţim. Şi aici mă refer la statisticile privind mortalitatea infantilă, mamele minore, abandonul şcolar şi căsătoriile timpurii, date la care nu stăm prea bine. Sunt lucruri care le răpesc copilăria tot mai multor copii şi pe care noi, politicienii, trebuie să le stopăm. De aceea, îmi dau cuvântul că voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru asta şi îmi doresc să vă alăturaţi şi voi acestui demers. Pe lângă toate acestea, declaraţia de astăzi o adresez şi celor mici. Vreau să le urez o vacanţă frumoasă şi lipsită de griji tuturor copiilor, dar şi părinţilor lor, pentru că sunt zile care ne fac să ne detaşăm de la cotidian şi să ne bucurăm mai mult de tot ceea ce avem, zile în care ne facem amintiri pe care să le păstrăm mai apoi pentru tot restul vieţii, dar şi zile care ne fac şi pe noi să ne amintim de vremurile în care eram copii şi puneam la cale tot felul de trăsnăi. Vacanţă fericită să aveţi, dragi copii, şi să profitaţi la maximum de ea!
		Domnul Nicolae Giugea: "După 10 ani în Uniunea Europeană, Oltenia este în topul sărăciei" La încheierea negocierilor de aderare din anul 2004, România marca o premieră la nivelul Uniunii Europene, legată de numărul mare de români care-şi exprimau ataşamentul faţă de valorile europene şi care îşi doreau cât mai curând ca România să devină membră a Uniunii Europene. Niciun stat membru de până atunci nu avusese un asemenea entuziasm în rândul propriei populaţii. Vorbim despre 85% dintre români care priveau în aderarea ţării noastre, drept singura speranţă pentru schimbarea vieţii lor în bine. Uniunea Europeană a însemnat şi încă mai înseamnă pentru cei mai mulţi români speranţa că integrarea ţării noastre va aduce prosperitatea mult aşteptată: infrastuctură modernă, şcoli noi, spitale moderne, locuri de muncă decente şi bine plătite şi pensionari respectaţi la bătrâneţe după o viaţă de muncă pentru ţara lor. Anul acesta am sărbătorit, de o manieră destul de tristă, deşi nu ar fi trebuit, împlinirea unui deceniu de la aderarea efectivă a României la Uniunea Europeană, la data de 1 ianuarie 2007. Am tras linie şi am evaluat cu toţii parcursul ultimilor zece ani şi am constatat, fără echivoc, că fără Uniunea Europeană, România ar fi fost mult mai departe de Europa, de valorile ei, de prosperitate, de modernizare şi democraţie. Trebuie să fi orb să nu observi cum s-a schimbat România. De la sărăcia lucie în care se zbătea la finalul anilor 90, la evoluţiile economice favorabile, care caracterizează, în mod special, zonele urbane şi periurbane. Trebuie să fi de rea-credinţă să nu recunoşti modul în care s-au schimbat la faţă mari părţi din ţară, cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile. Oricine nu ar vedea cum s-a modelat şi orientat toată economia naţională către parteneriate cu statele membre ale Uniunii Europene, ar da dovadă de neînţelegere elementară a beneficiilor economice pe care ni l-a adus şi continuă să ni-l aducă prezenţa noastră în Uniune. Cu toate că nu putem să nu vedem aceste beneficii uriaşe, trebuie să recunoaştem că aceste beneficii nu au fost egal distribuite la nivelul ţării. Aşadar, sărbătorirea a zece ani de la aderare a fost parţial umbrită de o realitate crudă - Oltenia, Muntenia şi Bucovina se află în topul celor mai sărace regiuni din Uniunea Europeană. Nu ai cum să nu te întristezi când vezi că prosperitatea şi modernizarea se revarsă în mod inegal asupra cetăţenilor români, deşi ei, românii, nu sunt cu nimic vinovaţi că s-au născut şi trăiesc în Oltenia, Muntenia sau Bucovina şi nu au avut norocul să se nască într-o regiune ca Bucureşi-Ilfov, care din punct de vedere economic este tot mai aproape de nivelul de dezvoltare al Uniunii Europene. Vreau să fiu extrem de bine înţeles. Faptul că Oltenia se află astăzi în topul sărăciei europene este exclusiv greşeala guvernelor care au condus România în ultimii zece ani. Uniunea Europeană ne-a ajutat constant, însă cel care a pus piedică dezvoltării şi modernizării Olteniei a fost chiar Guvernul României. Dacă ne uităm în urmă, în istoria recentă, o să vedem că în aceşti zece ani aproape şapte ani guvernarea a fost condusă, direct sau prin interpuşi, de PSD. Aşadar, Guvernarea PSD este cea care a blocat constant investiţiile publice care ar fi făcut Oltenia mult mai atractivă pentru investiţiile străine directe. Guvernarea PSD este cea care a împiedicat constant construirea unei infrastructuri de transport moderne care să sprijine afacerile. Guvernarea PSD este cea care nu a stimulat crearea de locuri de muncă decente şi bine plătite pentru olteni, motiv pentru care tinerii noştri, în marea lor majoritatea, şi-au căutat norocul prin străinătate. Guvernarea PSD este cea care s-a bucurat că oltenii sunt săraci lipiţi pământului, pentru ca liderii PSD să vină apoi şi să spună că-i salvează ei de la o sărăcie nemeritată. Să ştiţi că toate aceste realităţi nu le spun eu şi nici vreun alt coleg din opoziţie, ci le spune Eurostatul şi Institutul Naţional de Statistică. Datele reale ne spun cât se poate de clar că ori de câte ori PSD s-a aflat la guvernare, în România sărăcia a înflorit. Nu aş vrea să închei înainte de a vă spune că oltenii, aşa, săraci cum sunt ei şi total ignoraţi de Bucureşti, nu au nevoie de milă de la Guvern, oricare ar fi acesta. Au nevoie doar de măsuri care să permită afacerilor să se dezvolte la nivel local. Oltenia a demonstrat în istoria sa că are capacitatea să genereze, de una singură, o economie locală puternică, locuri de muncă bine calificate, în care să absoarbă absolvenţii bine pregătiţi de la facultăţile craiovene, o agricultură puternică şi fabrici competitive. Pentru toate acestea trebuie ca Guvernul să nu mai fie principalul inamic al dezvoltării noastre regionale şi, neapărat, Guvernul să nu fie PSD!
		Domnul Nicolae Velcea: "Mesaj împotriva drogurilor" La data de 26 iunie a fiecărui an se sărbătoreşte Ziua Internaţională împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri, prin Rezoluţia nr. 42/112 din 7 decembrie 1987 a Adunării Generale a ONU. Aceasta vine în contextul în care, în ultimii ani, s-au făcut eforturi suplimentare pentru mărirea gradului de conştientizare în rândul populaţiei a consecinţelor reprezentate de consumul şi traficul de droguri ilegale. Astfel, deceniul 1991-2000 a fost numit "Deceniul Naţiunilor Unite" împotriva abuzului de droguri. Conform Raportului pentru anul 2016 al Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie şi al Europol, traficul de droguri reprezintă unul din cele mai rentabile domenii pentru grupările de crimă organizată. Foarte grav este faptul că cetăţenii din Uniunea Europeană cheltuiesc, în fiecare an, peste 24 de miliarde de euro. Cea mai importantă piaţă fiind cea de cannabis - cu 38% din totalul pieţei drogurilor ilicite, urmată de piaţa de heroină - cu 28%, cocaină - cu 24%, amfetamină - cu 8% şi ecstasy - cu o piaţă de 3%. Din fericire, România a ratificat şi aderat la toate convenţiile internaţionale importante al căror scop este de a controla şi limita consumul de droguri ilegale. Dacă tot am menţionat sintagma de "droguri ilegale" trebuie totuşi să recunoaştem că legiuitorul român încă nu poate ţine pasul cu dezvoltarea pieţelor de substanţe etnobotanice, existând, încă, numeroase substanţe de combinaţie care nu au fost considerate, printr-un act normativ, ca fiind ilegale, deşi efectul lor este unul similar celorlalte substanţe interzise de lege. Avem o Strategie Naţională Antidrog pusă bine la punct, avem o Agenţie Naţională Antidrog care îşi desfăşoară activitatea cu profesionalism. Conform Agenţiei Naţionale Antidrog, în anul 2015 România s-a aflat totuşi sub media europeană a consumului şi traficului de droguri ilicite, cele 47 de centre zonale de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog de la nivel teritorial funcţionând la capacitate maximă. Statutul de ţară graniţă a Uniunii Europene ne vulnerabilizează în ceea ce priveşte traficul de droguri. România putând fi o poartă de intrare a drogurilor în Uniunea Europeană, pe pieţe care manifestă cerere crescută datorită şi puterii de cumpărare mai ridicată a populaţiei. Consider, pe această cale, că în România ar trebui să fie prezente mai multe campanii de presă care să surprindă nu numai faptul că drogurile distrug sănătatea omului, ci şi faptul că traficul şi consumul de droguri ilicite nu înseamnă altceva decât suportarea consecinţelor legii penale române, lege foarte severă în ceea ce priveşte acest gen de infracţiuni.
		Domnul Petru Movilă: "Culmea culmilor la PSD: să te votezi la moţiune ca incompetent şi apoi să devii premier" Am urmărit votul moţiunii de cenzură din cabinetul meu parlamentar de la Iaşi, deoarece, în calitate de parlamentar PMP, am refuzat să asist la un asemenea circ, din bun-simţ faţă de oamenii care m-au trimis aici să-i reprezint. Tot din acelaşi motiv, consider că este de datoria mea să evidenţiez un aspect foarte important. Oamenii de acasă trebuie să înţeleagă un lucru: în scurt timp, PSD-ul va veni din nou în faţa noastră şi va spune că nu-şi poate duce la bun sfârşit programul de guvernare, motivându-şi eşecul prin prisma crizei politice din aceste zile. De aceea, românii nu trebuie lăsaţi să uite ce s-a întâmplat cu Guvernul Grindeanu, trebuie să-şi aducă aminte şi să le spună liderilor PSD că ei sunt cei care au aruncat România în criză. Săptămâna trecută vă întrebam, mai în glumă, mai în serios, dacă nu ar fi bine să modificăm Constituţia şi să înlocuim sintagma de prim-ministru cu cea de Liviu Nicolae Dragnea. Astăzi mă gândesc cât se poate de serios dacă PSD, în frunte cu Liviu Dragnea, nu ar trebui judecat pentru înaltă trădare sau tentativă de înaltă trădare. În ultimele şase luni, PSD-ul, care a defilat în campanie cu sloganul "Mândri că suntem români", a avut trei reuşite remarcabile: a propus un premier de etnie turcă, a mituit UDMR-ul cu legi sensibile pentru echilibrul din Ardeal şi a dat capodopera Ordonanţă nr. 13, îmbrăcată în chip populist, pentru a scăpa unii corupţi transpartinici, printre care şi dumneavoastră domnule preşedinte Dragnea. Această ultimă reuşită putem spune că reprezintă prioritatea zero pentru domnul preşedinte Dragnea şi pentru PSD, în general, de aici şi disperarea de a-şi da jos propriul Guvern. Aceeaşi soartă o va avea şi următorul prim-ministru dacă nu va reuşi să găsească o soluţie pentru corupţii din PSD. Domnule preşedinte, înaintea moţiunii de cenzură aţi afirmat că nu aveţi nevoie de minorităţi, că aveţi o alianţă puternică, iar moţiunea va trece fără probleme. S-a dovedit însă că majoritatea dumneavoastră s-a şubrezit şi a avut nevoie chiar de voturile minorităţilor. Astfel, dacă analizăm cu atenţie votul, constatăm că nu mai aveţi majoritate. În condiţiile în care majoritatea PSD-ALDE este formată din 246 de parlamentari, iar moţiunea a trecut cu 241 de voturi, din care 17 ale minorităţilor, cred că ar trebui să vă puneţi un semn de întrebare şi, eventual, să lăsaţi actul guvernării pentru cei care se pricep şi au legitimitatea necesară. Ca în bancurile bune, culmea culmilor la PSD abia acum urmează: propunerea PSD pentru funcţia de prim-ministru este Mihai Tudose, victimă a moţiunii de săptămâna trecută, catalogat incompetent de expertul în toate, Darius Vâlcov. Fostul ministru al economiei, în evaluarea făcută de aceiaşi oameni care astăzi îl propun premier, avea 0 măsuri îndeplinite, două parţial realizate şi 17 neîndeplinite. Un procentaj mai prost decât Sorin Grindeanu, însă, chiar şi aşa, domnul Dragnea îl promovează ca premier. Ce să mai comentăm? Domnule preşedinte, prin moţiunea de săptămâna trecută şi propunerea făcută ieri, v-aţi votat singur ieşirea din politică. Chiar şi aşa, încă mai aveţi timp să ieşiţi onorabil, pentru că, domnule Dragnea, nici nu ştiţi cât de mic aţi început să fiţi.
		Domnul Claudiu-Vasile Răcuci: "27 de ani de minciună privind reforma din sistemul de educaţie" Toate guvernele care s-au succedat, în ultimii 27 ani, la conducerea României, au clamat mincinos faptul că ele fac adevărata reformă din sistemul de educaţie. Aşa se face că după zecile de reforme măreţe, după zecile de experimente făcute asupra pacientului bolnav cronic - denumit "educaţie", pacientul aproape că a murit. Guvernele, profund iresponsabile, indiferent de culoarea lor politică, au compromis atât termenul de reformă, dar au generat şi o profundă neîncredere a pieţei muncii, din ţară şi din străinătate, în generaţiile de absolvenţi care finalizează studiile în şcolile româneşti. Nu cred că este cineva care poate să mă contrazică atunci când spun că diploma de studii a devenit o simplă hârtie fără valoare, care nu mai reflectă prestigiul unei şcoli anume, care nu mai reprezintă barometrul asimilării de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe specifice. De departe cea mai mare lovitură dată sistemului de educaţie a fost cea aplicată de PSD, când a lovit învăţământul profesional direct în moalele capului. Desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii, printr-o singură semnătură a doamnei Andronescu, a creat grave prejudicii nu numai sistemului de învăţământ preuniversitar, ci şi structurii afacerilor şi acoperirii deficitului de forţă de muncă bine calificată cu care se confruntă angajatorii români. Degeaba încearcă PSD acum să dreagă busuiocul, căci răul a fost deja făcut. Degeaba încearcă PSD să justifice şomajul mare, tot mai mare, în rândul tinerilor. Toată vina pentru această situaţie aparţine exclusiv PSD-ului. Dar nu-i problemă, căci toţi copiii demnitarilor PSD fac şcoala în străinătate, cu taxe mari, la care niciun părinte din România nu ar îndrăzni să se gândească măcar pentru copiii lor. Aşa s-a ajuns la situaţia în care, din disperare, angajatorii au ajuns să întemeieze ei înşişi şcoli profesionale pe banii lor şi pe efortul lor, pentru că guvernele nu sunt capabile şi nici interesate să genereze absolvenţi calificaţi pentru necesităţile economiei româneşti. Aşa s-a ajuns la situaţia gravă în care elevii nici nu se mai gândesc să urmeze cursurile unei facultăţi, iar România a ajuns statul membru cu cei mai puţini absolvenţi de învăţământ superior, cu cea mai puţină forţă de muncă superior calificată. Şi noi continuăm să vindem iluzii, că România se va dezvolta economic sănătos, competitiv în raport cu celelalte economii din lume? Ar trebui să punem capăt acestei minciuni. Fără un sistem de educaţie performant, fără absolvenţi extrem de bine pregătiţi, România nu va fi ţara pe care ne-o dorim cu toţii. Soluţia la această criză uriaşă a învăţământului românesc nu este una greu de găsit sau încă nedefinită. Ştim cu toţii ceea ce trebuie făcut, mai trebuie însă şi voinţa ca măsurile să fie făcute. Din păcate, eu, personal, nu am constatat încă vreun semn că o astfel de voinţă s-ar fi conturat. În primul rând, dacă vom continua să ne minţim că alocând de la bugetul de stat mai puţin de 3% din PIB, adică mai puţin de jumătate din cât s-au angajat partidele politice în urmă cu zece ani, semnând Pactul pentru educaţie, nu vom avea niciodată un sistem de învăţământ competitiv! În niciun an din ultimii zece care s-au scurs de la acest angajament comun, educaţia nu a primit niciodată mai mult de 3% din PIB. Poate că nu ştiţi, însă educaţia costă! Chiar dacă o educaţie performantă costă, rezultatele ei compensează tot efortul financiar şi aduce beneficii mult mai mari în raport cu investiţia. Apoi, sistemul de învăţământ înseamnă în primul rând dascăli. Da. Fără dascăli nu există şcoală! Ori, cu o salarizare la limita salariului minim pe economie, să nu ne facem iluzii că vom păstra în sistemul de educaţie pe cei mai buni dascăli. Ştim cu toţii acest lucru. Avem dascăli excepţionali, care, din păcate, tot mai mulţi, au luat calea străinătăţii şi aduc valoare în şcolile din alte state. Noi nu am fost în stare să-i păstrăm la noi în ţară. Nu în cele din urmă, investiţia în logistica din educaţie nu trebuie ignorată. Aici mă refer atât la infrastructura şcolară, la şcolile dărăpănate, cu toaleta din spatele şcolii, cât şi la transportul copiilor din mediul rural, de la şi până la şcoală. Mi-aş dori ca guvernanţii să meargă pe jos, zilnic, distanţele pe care încă le parcurg micuţii din învăţământul primar prin unele localităţi din mediul rural, fie din Apuseni, fie din alte zone mai vitrege. Mi-aş dori ca un guvernant să îndure frigul iernii, care pătrunde în cea mai mare parte dintre şcoli. Personal, nu-mi fac iluzii că vreunui guvern îi va păsa de soarta educaţiei româneşti. Dacă i-ar fi păsat, ar fi făcut-o. Speranţa mea rămâne în efortul colectivităţilor locale şi al învăţământului susţinut de angajatori, care pot schimba soarta educaţiei româneşti. Dinspre stat nu mai există nicio speranţă, mai ales dacă la guvernare se află PSD.
		Doamna Raluca Turcan: "Credibilizarea în plan extern a României, realizată de preşedintele Klaus Iohannis, trebuie dublată de efortul unui Guvern responsabil" Preşedintele Klaus Iohannis se dovedeşte a fi singurul interesat să reprezinte şi să poziţioneze România pe locul pe care îl merită în plan extern. Asta în condiţiile în care Dragnea şi Tăriceanu fac tot posibilul pentru a trage ţara înapoi. În această perioadă de criză prelungită, datorată exclusiv intereselor meschine ale lui Dragnea, PSD a arătat cât de mult rău poate face României. În cadrul întâlnirilor oficiale pe care le-a avut în ultima vreme, inclusiv cea de săptămâna trecută cu preşedintele francez Emmanuel Macron, preşedintele Iohannis a dat asigurări că România este o ţară stabilă care îşi va respecta angajamentele faţă de partenerii europeni şi occidentali. Prestaţia ireproşabilă a preşedintelui Klaus Iohannis în plan extern a fost confirmată încă o dată prin acceptarea de către preşedintele Franţei a invitaţiei de a face o vizită în România în perioada imediat următoare. Credibilizarea în plan extern a României, realizată de Preşedintele Klaus Iohannis, pentru potenţiali investitori şi parteneri economici trebuie dublată de efortul unui Guvern responsabil care înţelege că drumul României trebuie să fie unul democratic şi pro-occidental.
		Domnul Florinel Stancu: "Craiova redevine un oraş special" Pasiunea pentru fotbal este veche în România. Se spune că prima minge de fotbal a fost adusă în Regatul României prin 1895. La început îl practicau doar străinii, iar ceva mai târziu l-au îmbrăţişat şi băştinaşii. În consecinţă, la sfârşitul secolului al XIX-lea, au luat fiinţă primele echipe de fotbal în spaţiul românesc. De atunci românii iubesc fotbalul şi-l practică cât pot mai bine. Acest sport nu are nevoie de nicio prezentare, de aceea am să reduc descrierea lui la trei cuvinte: suspans, speranţă şi bucurie. De bucurie vor avea parte şi craiovenii după ani în şir de aşteptare. Noua arenă sportivă va fi inaugurată în toamna acestui an, iar odată cu ea va renaşte, în toată Oltenia, fotbalul de calitate. Iniţiată de doamna Lia Olguţa Vasilescu, noua casă a fotbalului din Bănie are scopul de a descoperi noi talente, de a oferi condiţii plăcute şi comode pentru sportivi şi, nu în ultimul rând, de a oferi viitorii campioni ai ţării. Din toamnă, spectacolul fotbalistic va lua amploare la Craiova, el va face parte din viaţa noastră. Oraşul va redeveni prin acest proiect un veritabil centru al sportului românesc. Sunt sigur de asta, pentru că în Oltenia fotbalul e despre "Campioana unei mari iubiri". La noi, noţiunea acestui sport capătă un sens aparte. E cel mai populat şi cel mai iubit. După finalizarea sălii polivalente, inaugurarea stadionului de fotbal, construcţia stadionului de atletism vom demara alte proiecte de infrastructură sportivă la Craiova şi în toată regiunea, deoarece ne dorim să facem din Craiova un oraş special.
		Domnul Ştefan Muşoiu: "PSD este singurul partid preocupat de soarta seniorilor noştri" PSD a dovedit şi dovedeşte în continuare că pune în aplicare toate angajamentele pe care şi le-a luat în campania electorală din toamna trecută. Prin politicile din strategia de guvernare am demonstrat, noi, cei de la PSD, că suntem preocupaţi de soarta tuturor românilor, dar şi că ne îndreptăm, în special, atenţia către categoriile sociale cele mai defavorizate. Printre acestea, din nefericire, şi da, o afirm cu o strângere de inimă, şi nu doar cu durere în glas, se află şi părinţii şi bunicii noştri. Cei care ne-au dat viaţă şi care ne-au crescut şi educat au fost ocoliţi şi chiar nedreptăţiţi la pensie de toate guvernele de dreapta. Nu şi de noi, cei de la PSD! Din acest motiv ţin să anunţ că, aşa cum am promis, de la 1 iulie, punctul de pensie va creşte cu 9% şi va ajunge la 1.000 de lei. Aceasta va fi cea de-a doua majorare din 2017 a punctului de pensie, după ce acesta a crescut la 1 ianuarie 2017 cu 5,25%, ajungând la 917,5 lei. Până la 31 decembrie 2016, valoarea punctului de pensie s-a situat la 871,7 lei. Dragi părinţi şi bunici ai fiecăruia dintre noi, lucrurile bune pe care PSD le are în lucru pentru a vă asigura o viaţă mai bună nu se vor opri aici! Din contră, atât noi parlamentarii PSD, cât şi miniştrii partidului nostru, vom continua să fim în slujba dumneavoastră, să vă creăm cât mai multe oportunităţi şi facilităţi astfel încât retragerea din activitate să vă fie prilej de relaxare şi bucurie alături de copiii şi nepoţii dumneavoastră, şi nu un coşmar care v-a obligat până acum să vă drămuiţi fiecare bănuţ pentru fiecare zi, în parte, care se scurge până la data când vă vizitează iar poştaşul şi vă aduce banii ca recompensă lunară după o viaţă de trudă. Aşadar, iată dovada certă că speranţele la mai bine ale pensionarilor români capătă contur numai graţie PSD şi politicilor sale guvernamentale!
		Domnul Vasile Axinte: "Prima jertfă românească în Războiul de Independenţă" Dragi colegi, cu un an înaintea Centenarului Marii Uniri ar trebui, mai des, să aducem câte un omagiu eroilor patriei care şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă pentru existenţa acestei naţiuni. Nu greşim dacă afirmăm faptul că fără jertfa românească din Războiul de Independenţă din 1977-1978 nu ar fi existat nici 1 Decembrie 1918, momentul de graţie al naţiunii române, care a unit pe toţi românii în interiorul aceloraşi graniţe. Revenind la Războiul de Independenţă, cunoscut în istorie şi ca Războiul Ruso-Turc, la data de 26 iunie 1877, adică exact în urmă cu 140 de ani, avea loc primul schimb de focuri între artileria română şi cea otomană în zona Vidin-Calafat, moment în care cade la datorie sergentul Nicolae Popescu, prima jertfă românească din Războiul de Independenţă. Fără acest sacrificiu suprem pentru ţară şi naţiune, probabil ca nu am mai fi amintit de victoriile româneşti de la Griviţa, Rahova sau Plevna şi, în final, de obţinerea şi recunoaşterea independenţei faţă de Imperiul Otoman. În anii premergători războiului de independenţă, România, aflată sub conducerea lui Carol I, era un stat mic, de doar 121.000 km2, cu o populaţie de doar aproximativ 5 milioane de locuitori, alte 5 milioane de români trăind în afara graniţelor, sub ocupaţie străină. Statutul României, deşi condusă de un principe străin, era unul foarte dificil pe plan european, din cauza statutului de vasalitate faţă de Imperiul Otoman. Primele semne de beligeranţă au avut loc în 1876 când s-au răsculat populaţiile de la sud de Dunăre şi Balcani, prilej cu care România a declarat mobilizarea parţială a populaţiei, fortificând şi mai multe puncte strategice de-a lungul Dunării. La data de 29 aprilie, respectiv 30 aprilie 1877, Adunarea Deputaţilor şi Senatul declara ruperea relaţiilor diplomatice cu Imperiul Otoman şi recunoaşterea existenţei stării de război, pentru ca, la data de 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu să proclame independenţa României: "Aşadar, domnilor, nu am nici cea mai mică îndoială şi frică de a declara... că noi suntem o naţiune liberă şi independentă". Jertfa sergentului Nicolae Popescu a contribuit - alături de sacrificiul altor 27.000 de victime (morţi, răniţi sau bolnavi cu afectarea integrităţii fizice) - la recunoaşterea, inclusiv de către Rusia, a independenţei României, precum şi la recâştigarea în graniţele României a teritoriilor regiunii Dobrogei cu Portul Constanţa, Insula Şerpilor şi Delta Dunării, după 146 de ani de stăpânire străină. Jertfa eroului Nicolae Popescu este cu atât mai importantă cu cât obţinerea independenţei României nu s-a făcut de bunăvoie, de către marile puteri europene, ci s-a făcut cu pierdere de vieţi omeneşti în lupta de eliberare naţională. Glorie veşnică eroilor români căzuţi pentru independenţa şi unitatea naţională!
		Domnul Vasile Cîtea: "Drapelul României, martor al luptei pentru suveranitate naţională" La data de 20 mai 1998, prin Legea nr. 96, Legislativul român instituia ca în ziua de 26 iunie a fiecărui an să se sărbătorească Ziua Drapelului Naţional al României, ca o oglindă în istorie a evenimentului din data de 26 iunie 1848, când prin Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Ţării Româneşti se hotăra ca Drapel Naţional - "Tricolorul". Într-adevăr, tricolorul, actualul Drapel Naţional, a fost martorul sutelor de generaţii care au luptat pentru unitate şi suveranitate naţională, strângând în fiinţa sa toate revendicărilor românilor care doreau să trăiască în cadrul aceloraşi graniţe. În lunga sa istorie, "Tricolorul" a reprezentat un simbol al "neatârnării", fiind regăsit în momentele fierbinţi ale istoriei României sau ale ţărilor române. El apare încă de pe timpul domniei lui Mihai Viteazu pe diplomele emise de domnitorul român, cel care a reuşit, pentru prima dată, unirea tuturor ţărilor române în interiorul aceloraşi graniţe. Deşi, de-a lungul existenţei sale, el a apărut sub diverse forme, Tricolorul a reprezentat speranţa românilor pentru visul lor de a trăi uniţi, fraţi cu fraţi, într-un teritoriu comun. Este regăsit în timpul Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu, dar şi în 1834, când este recunoscut ca "Drapel de luptă în Ţara Românească". Revoluţia de la 1848 este un nou prilej de simbolistică a "Tricolorului", pentru ca în 1859, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, el să capete o dimensiune instituţională. Constituţia de la 1866 îl menţionează în art. 124, cu tot cu forma şi dimensiunea sa, fiind adoptat de orice regiment al armatei, găsindu-se sub protecţia adjunctului ofiţerului regimentului. Războiul de Independenţă din 1877-1878 regăseşte "Tricolorul" pe zidurile redutei Griviţa, aducând cu sine şi martirajul ofiţerului Valter Mărăcineanu. În Primul Război Mondial îl regăsim în timpul luptelor din defileul Oltului, dar şi în campanile din 1917 din Moldova. După 1918 el este preluat, până în zilele noastre, ca pavilion regal sau oficial al statului român, ca drapel de luptă sau de război, sau ca marcă a navelor maritime, fluviale sau oceanice. Prin art. 101, Constituţia din 1948 îl menţionează ca drapel de stat, în acelaşi sens fiind precizat şi de Constituţia din 1952, instituţionalizat fiind ca drapel al Republicii Populare România. Din 1965 el devine, prin art.118 din Constituţie, drapel al Republicii Socialiste România, fiind precizat şi în primul vers al imnului naţional "Trei Culori". Revoluţia din Decembrie 1989 îl regăseşte în mâinile luptătorilor români pentru libertate, fiind instituţionalizat, din nou, la 27 decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 2. I s-a oferit protecţie constituţională şi de constituţionalistul român din 1991, dar şi din 2003, având protecţie legal instituţională prin art.12 alin. (1) din actuala Constituţie care precizează astfel: "Drapelul României este tricolor: culorile sunt aşezate vertical, în următoarea ordine, începând de la lance: albastru, galben, roşu."
		Doamna Viorica Cherecheş: "Sănătatea, încotro?" Promisiunile din cadrul Programului de Guvernare a Coaliţiei PSD-ALDE, în ceea ce priveşte sistemul de sănătate, sunt aşteptate de pacienţi de mai bine de o jumătate de an. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a dat asigurări că în centrul acestuia este "pacientul - prima prioritate a oricărei reforme", dar se pare că acest sistem de sănătate nu se afla în slujba pacientului. În ciuda sumelor substanţiale folosite şi a unor încercări eşuate de reorganizare a acestuia, reforma în sănătate stagnează şi scârţâie din toate încheieturile şi are tendinţa de a influenţa negativ atât serviciile publice, cât şi pe cele private. Deficitul de personal medical se acutizează în bună măsură din cauza emigrării medicilor şi personalului de specialitate. Exodul specialiştilor este cauzat de dotarea nesatisfăcătoare a unităţilor medicale, de nivelul de remunerare scăzut, de imaginea socială negativă şi accesul la performanţă redus. Sistemul de sănătate românesc arată foarte bine doar pe hârtie, realitatea însă este îngrijorătoare, iar strategia în domeniu lipseşte sau este uitată în documente frumos redactate, în sertarele ministerului. Zi de zi vedem imagini şi comentarii în mass-media despre dezastrul din spitalele româneşti, ori chiar simţim condiţiile mizere din unităţile medicale pe pielea noastră sau a copiilor noştri. Viitorul ministru al sănătăţii trebuie să se implice concret în rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntă spitalele publice prin alocarea de fonduri din bugetul ministerului şi prin soluţii concrete de atragere şi utilizare a fondurilor europene. Toţi românii se întreabă de ce s-a ajuns la aceste situaţii dramatice când fiecare dintre ei cotizează la asigurările de sănătate. Nimeni nu este tras la răspundere pentru risipa din spitalele româneşti, de clădirile şi echipamentele de mii de euro care stau nefolosite. Nimeni nu este răspunzător de faptul că mulţi medici continuă să solicite certificate profesionale pentru a putea pleca să lucreze în străinătate. Preocuparea statului de a proteja sănătatea pacienţilor lasă mult de dorit, fondurile alocate sănătăţii sunt insuficiente şi neadecvate necesităţilor reale, iar de calitatea serviciilor nici nu mai vorbim. Multă umilinţă şi multă nepăsare. Oare cât valorează viaţa unui om în România? Politica de sănătate trebuie să urmeze un principiu simplu, dar foarte eficient, inclusiv din punct de vedere financiar: "mai bine prevenim decât să tratăm" şi sper ca şi cei care se ocupă exclusiv de sistemul de sănătate vor înţelege acest lucru.
		Domnul Adrian-Claudiu Prisnel: "Publicarea opiniilor separate este esenţială într-un stat de drept fragil precum România" Hotărârea Curţii Constituţionale a României, prin care opiniile separate sau concurente vor fi supuse cenzurii preşedintelui Curţii Constituţionale, este un act de sabotaj al instituţiei. Este revoltător ca publicarea opiniilor separate şi concurente, a căror importanţă o arăt mai departe, să fie la mâna unui singur om, în acest caz a unui politruc, Valer Dorneanu, cu o carieră în slujba PSD, partid care nu a fost niciodată un promotor al statului de drept. Reamintesc că publicarea opiniilor separate sau concurente a fost parte a procesului de tranziţie de la un regim autoritarist la unul democratic, jurisprudenţa CCR fiind esenţială în construcţia noii Românii democratice. De ce consider că această hotărâre este nocivă pentru statul de drept? 1. Este important motivul pentru care s-a ajuns la această hotărâre, tăinuirea opiniilor critice ale unui judecător constituţional, în speţă Livia Stanciu, la adresa modului în care CCR îşi elaborează, în ultima perioadă, motivaţiile cu includerea unor argumente care sunt colaterale sau chiar împotriva verdictului. Această situaţie în sine este gravă, în condiţiile în care jurisprudenţa CCR este izvor de drept. Scopul acestei hotărâri este opacizarea Curţii Constituţionale a României, instituţie cu un rol fundamental în prezervarea statului de drept. 2. Hotărârea limitează drepturile judecătorilor constituţionali aşa cum sunt ele prevăzute în Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR. La art. 59 aceasta prevede că judecătorul care a votat împotrivă poate formula opinie separată, iar opinia separată şi, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia. 3. Hotărârea este un act de cenzură care aduce atingere libertăţii de exprimare şi de conştiinţă a judecătorilor, fiind susceptibilă de neconstituţionalitate. 4. Hotărârea vine în contradicţie cu recomandările Comisiei de la Veneţia, care consideră că opiniile separate nu slăbesc curţile constituţionale, ci, dimpotrivă, prezintă numeroase avantaje, încurajează dezbaterea publică şi ştiinţifică în jurul deciziilor, întăreşte independenţa judecătorilor şi asigură participarea lor în analizarea cazului. Comisia recomandă publicarea lor împreună cu decizia adoptată de majoritatea judecătorilor. (Opinia asupra Proiectului de Lege privind Curtea Constituţională din Letonia, paragrafele 20-21).
		Doamna Alexandra-Corina Bogaciu: "Introducerea valorilor morale în dezbaterea publică" Pe data de 24 iunie am sărbătorit Ziua Universală a Iei, portul românesc fiind în prezent un simbol al culturii noastre tradiţionale. De asemenea, pe 26 iunie am celebrat Ziua Drapelului Naţional al României. Data a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluţiei de la 1848, tricolorul roşu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al naţiunii române. Având în vedere cele două momente importante din istoria ţării noastre pe care le-am evocat, consider că pentru a mobiliza tinerii să ia parte la viaţa socială şi politică avem nevoie de un mesaj naţional mai demn, mai vertical şi mai ferm, fără însă a aluneca într-un naţionalism extrem. Aceste atitudini pot devenit modele inspiraţionale pentru tinerii români, şi e important să începem procesul chiar din modul în care ne educăm propriii copii în familie şi în instituţiile de învăţământ. Am văzut în istorie un factor important care a determinat tinerii să participe activ în societate. Este vorba de apelul la valori etice fundamentale inspirate din religia ortodoxă şi din tradiţiile poporului român. Personajele din ziua de azi, care fac apel la valorile ortodoxe creştine, sunt în cea mai mare parte nişte caricaturi, care nu vor fi niciodată modele inspiraţionale. Nu poţi promova decenţa şi modestia creştin ortodoxă din limuzine de sute de mii de euro, e o contradicţie în termeni. Deci dacă vrem să atragem tinerii în politică trebuie să începem să introducem în dezbaterea publică şi elemente de morală şi apelul la decenţa şi curăţenia sufletească din ortodoxismul românesc, fără însă a cădea într-un dogmatism de tip legionar. Pentru a inspira tinerii, dezbaterea politică trebuie să capete şi această dimensiune spirituală. Trebuie să ieşim puţin din problemele economice curente - salarii, pensii, impozite etc. - şi să promovăm şi anumite valori spirituale care să-i inspire pe tineri. Avem nevoie în politică de modele de decenţă şi de modestie, dar de o conduită morală care să impună respect. Tinerii sunt idealişti, iar pentru a-i atrage în politică trebuie ca politica însăşi să capete o dimensiune mai spirituală, care să hrănească idealismul tinerilor. Din acest motiv a avut atâta succes Mişcarea Legionară. Este deci greşit să ne imaginăm că vom putea genera mişcări semnificative ale tinerilor cu acţiuni realizate numai din interiorul partidelor politice. De altfel, marile partide din Europa occidentală au înţeles demult acest lucru şi au căutat forme alternative pentru creşterea gradului de participare a tinerilor la deciziile politice. În Olanda, toate partidele mari şi chiar cele mai mici au înfiinţat organizaţii ale tinerilor care funcţionează în afara lor şi care le lasă tinerilor libertatea de a se manifesta. Dar, în afară de formele tutelate politic, pentru a-i atrage politic există şi forme de atragere a tinerilor ce pot fi exercitate de autorităţile statului. Astfel, în Germania s-au înfiinţat consilii regionale ale tinerilor, foruri în care nu e admisă intervenţia partidelor. De asemenea, trebuie stimulată democraţia participativă încă din timpul şcolii, cu participarea elevilor în consiliul şcolii. În Finlanda există un "Canal de iniţiativă" (Initiative Channel) care oferă tinerilor posibilitatea de a prezenta propriile idei despre organizarea şi amenajarea propriei localităţi. Aşadar, avem nevoie de o revigorare a conceptului de patriotism, al identităţii şi mândriei naţionale.
		Domnul Răzvan-Ilie Rotaru: "Noi măsuri pentru dezvoltarea mediului de afaceri local: registrul naţional al mentorilor antreprenori şi sistem de creditare cu garanţii de stat şi dobândă fixă" Vă anunţ că până pe 25 iunie s-au înregistrat peste 2.500 de înscrieri în Programul "Start-Up Nation - România". Mai sunt aproape trei săptămâni până la finalizarea sesiunii de înscriere a planurilor de afaceri, care pot fi depuse de cei care vor să îşi deschidă un business. Îi încurajez pe toţi tinerii din România să aplice în număr cât mai mare pentru a beneficia de finanţarea nerambursabilă în valoare maximă de 200.000 de lei pentru un proiect. Având în vedere interesul ridicat pentru accesarea Programului "Start-Up Nation", vă anunţ că Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a început la finalul săptămânii trecute procedurile pentru înfiinţarea Registrului Naţional al Mentorilor Antreprenori, care se adresează beneficiarilor acestei măsuri de stimulare pentru înfiinţarea de noi locuri de muncă. Astfel, va fi construită o bază de date publică online alcătuită din antreprenori de succes care vor să împărtăşească, pe bază de voluntariat, din experienţa acumulată celor care vor să îşi deschidă o afacere. Toţi cei care vor iniţia noi afaceri finanţate prin Programul "Start-Up Nation" vor avea la dispoziţie pentru implementarea proiectelor, ghiduri de îndrumare şi exemple de bune practici. Activitatea de mentorat se va desfăşura la nivel local sub forma unor dezbateri şi consultări publice faţă în faţă şi online între antreprenorii cu experienţă în domeniile în care au avut succes şi cei care au nevoie de îndrumare în dezvoltarea noilor afaceri. Fac un apel pe această cale la toţi oamenii de afaceri din ţara noastră, care vor să împărtăşească din experienţa lor, să participe la acest proiect al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat prin care se va dezvolta comunitatea românească de business. De asemenea, vă aduc la cunoştinţă că pentru sprijinirea antreprenorilor aflaţi la început de drum, care accesează Programul "Start-up Nation", Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a început demersurile pentru încheierea de convenţii de colaborare cu instituţii de creditare. În acest sens, băncile interesate de încheierea acestor convenţii sunt invitate să transmită până la data de 3 iulie oferta de parteneriat privind colaborarea în vederea implementării Programului "Start-up Nation" în anul 2017. Prin realizarea acestor parteneriate se urmăreşte finanţarea în condiţii avantajoase a celor care vor să îşi deschidă o afacere prin Programul "Start-up Nation", dacă planul de afaceri propus depăşeşte suma oferită de Guvern. Astfel, după selectarea instituţiilor de credit, fiecare nou antreprenor va avea la dispoziţie facilităţi pentru a obţine credite în vederea dezvoltării de noi afaceri în următoarele condiţii: garanţii de stat de 80% din valoarea creditului, dobândă fixă de maxim 5%/an, perioadă de analiză şi soluţionare a creditului punte de maxim 20 zile de la depunerea solicitării.
		Doamna Mihaela Huncă: "Promovarea valorilor naţionale - mândria de a fi român" Pe data de 26 iunie am sărbătorit Ziua Drapelului Naţional. În timpul Revoluţiei de la 1848, tricolorul roşu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al naţiunii române. De Ziua Drapelului Naţional, adoptată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului sunt obligate să organizeze programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei româneşti şi ceremonii militare specifice în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului al XIX-lea drept simbol naţional, cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa. În timpul Revoluţiei de la 1848, Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo-democratică, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea Decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional. Cei mai mulţi am uitat să mai folosim termenul de patriotism, iar atunci când îl rostim pare un cuvânt prea mare pentru realităţile mici în care trăim astăzi. Discursul politic invocă ideea de interes naţional, însă mai mult dintr-o perspectivă economică. Lipseşte însă ideea de patriotism în sensul iubirii de ţară, de ataşament nu doar faţă de valorile naţionale statale, dar şi de trăsăturile autentice ale poporului român. În societatea noastră aproape că a dispărut mândria de a fi român. Chiar şi cei care îşi iubesc ţara se feresc să îşi afirme mândria de a fi român atunci când merg în străinătate, pentru că se tem că vor fi priviţi şi trataţi ca cetăţeni de rang secund. Există date statistice care confirmă că tinerii români se simt mai puţini mândri decât tinerii europeni. Astfel, 29,4% dintre români spun că sunt foarte mândri, faţă 43,2% europeni care spun că sunt foarte mândri că aparţin propriei ţării. Comparativ cu opiniile tinerilor din Uniunea Europeană, cei din ţara noastră asociază faptul de a fi român cu ideea că ne-am născut în România (47,7%) - deci nicio conotaţie valorică. Sentimentul de a fi român, adică abordarea identitară, este abia al treilea în clasament (38,8%), în timp ce europenii pun această chestiune pe locul 1. Avem deci nevoie de promovarea ideilor naţionale, de crearea de proiecte de ţară şi, în general, ar trebuie să avem o părere mai bună despre ţara noastră şi despre poporul din care facem şi noi parte.
		Doamna Tamara-Dorina Ciofu: "Promovarea şi adoptarea de politici publice pentru persoanele vârstnice" Vreau să vă supun atenţiei problema dezvoltării politicilor publice pentru persoanele vârstnice. În acest sens, consider că toţi oamenii politici trebuie să ne implicăm şi să luăm măsuri pentru a favoriza îmbătrânirea activă şi pentru a spori solidaritatea dintre generaţii. Abordarea discriminării de vârstă pe piaţa muncii este esenţială pentru realizarea îmbătrânirii active în cadrul ocupării forţei de muncă. Concomitent cu solicitarea şi încurajarea prelungirii activităţii lucrătorilor mai în vârstă, este esenţial să existe oportunităţi de ocupare a forţei de muncă pentru aceştia. Discriminarea bazată pe vârstă limitează în mod nedrept gama oportunităţilor disponibile lucrătorilor mai în vârstă. Comisia Europeană a adoptat o propunere pentru o directivă de interzicere a discriminării pe motiv de vârstă în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii, protecţia socială şi educaţia. Cheia o reprezintă sprijinirea îmbătrânirii active în toate aspectele vieţii, de la activităţile profesionale, comunitare şi familiale până la capacitatea de a îmbătrâni în mod sănătos şi independent. Aceasta va reprezenta baza solidarităţii dintre generaţii în anii viitori. Ea presupune că, pe măsură ce înaintăm în vârstă, ne păstrăm controlul asupra propriei vieţi, fără a depinde de generaţiile mai tinere. Îmbătrânirea activă începe la locul de muncă. O treime dintre europeni au afirmat recent, într-un sondaj Eurobarometru, că ar dori să îşi continue activitatea după atingerea vârstei de pensionare, chiar dacă nu neapărat cu normă întreagă. Nu mulţi români au însă această posibilitate în prezent. În acelaşi timp, îmbătrânirea activă presupune să ne schimbăm modul în care înţelegem vârsta înaintată, să mutăm mai departe delimitarea dintre tânăr şi bătrân odată cu creşterea speranţei de viaţă, precum şi să apreciem mai mult sprijinul şi experienţa pe care ni le pot oferi, şi chiar ni le pun la dispoziţie, persoanele mai în vârstă în toate domeniile vieţii. De asemenea, îmbătrânirea activă înseamnă să sprijinim mai mult persoanele mai în vârstă care au nevoie de acest lucru, astfel încât problemele de sănătate să nu conducă la excludere şi la dependenţă de ceilalţi, iar viaţa să fie una demnă. Asigurarea accesului universal la îngrijire de calitate pentru toate persoanele va necesita noi eforturi de menţinere a unui sector al sănătăţii eficient. Va fi necesară sporirea eficacităţii, a durabilităţii şi a capacităţii de adaptare a asistenţei medicale şi a asistenţei de lungă durată în contextul austerităţii şi al îmbătrânirii, inclusiv prin servicii de asistenţă medicală şi socială inovatoare şi coordonate, precum metode integrate de tratare a bolilor cronice. Investiţiile în promovarea sănătăţii şi în prevenirea bolilor, inclusiv a problemelor de sănătate mentală pot aduce beneficii semnificative atât din punct de vedere social, cât şi economic. Vă rog, aşadar, să luăm în considerare îmbunătăţirea condiţiilor privind protecţia socială a vârstnicilor.
		Domnul Costel Lupaşcu: "Creşterea gradului de vaccinare a copiilor" În pofida evenimentelor de pe agenda politică, legate de schimbările la nivelul membrilor Guvernului, consider că noi, parlamentarii, avem datoria de a ne ocupa în continuare de chestiunile stringente care frământă societatea românească. Iar una dintre cele mai grave probleme, care s-a manifestat la începutul acestui an, a fost criza vaccinurilor prevăzute în Programul Naţional de Vaccinare. Nu a fost însă vorba doar de asigurarea stocurilor acestor seruri de imunizare. Ne-am confruntat în paralel cu una dintre cele mai grave epidemii de rujeolă, care a provocat îmbolnăvirea a 7.282 de persoane, dintre care 30 au decedat, conform Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP). Circa 80% din aceste cazuri de rujeolă s-au manifestat în rândul copiilor nevaccinaţi. De altfel, statisticile arată o creştere alarmantă a numărului de copii nevaccinaţi, fie din cauza refuzului, fie din cauza neglijenţei părinţilor lor. În prezent, la Ministerul Sănătăţii se lucrează la Proiectul Legii vaccinării, o lege care va ajunge cu siguranţă şi pe masa Parlamentului. Din acest punct de vedere, aş dori să subliniez că abordarea legislativă nu trebuie să urmărească impunerea vaccinării ca obligaţie pentru părinţi. Măsurile coercitive nu sunt recomandate în astfel de cazuri, pentru că protejarea vieţii şi a sănătăţii este un drept, nu o obligaţie. Aşadar, din punct de vedere constituţional, cred că ar fi dificil de realizat o reglementare care să impună obligativitatea vaccinării copiilor. Pe de altă parte, cred că există soluţii de legiferare care să acţioneze ca un stimulent suficient de convingător, care să-i determine pe părinţi să îşi vaccineze copiii. În primul rând, consider că trebuie introdusă o reglementare care să prevadă plata serviciilor medicale pentru tratarea afecţiunilor generate ca urmare a nevaccinării, iar achitarea acestor servicii să cadă în sarcina reprezentanţilor legali ai copiilor nevaccinaţi. Lăsăm deci deschisă opţiunea de a opta pentru nevaccinare, dar, în acelaşi timp, părinţii care aleg această cale trebuie să îşi asume şi consecinţele care decurg de aici. În plus, consider că viitoarea Lege a vaccinării trebuie să conţină stimulente care să-i determine pe părinţi să opteze pentru vaccinarea propriilor lor copii. Asigurarea unor beneficii de genul extinderii pachetului minim de servicii pentru copiii vaccinaţi sau acordare unor indemnizaţii pe o perioadă determinată pot reprezenta varianta de stimulare a părinţilor să trateze cu mai multă atenţie această chestiune. Nu în ultimul rând, cred că Guvernul, prin intermediul Ministerului Sănătăţii, ar trebui să organizeze o campanie susţinută şi permanentă de publicitate care să-i îndemne pe părinţi să îşi imunizeze propriii copii, pentru a le asigura acestora dreptul la viaţă şi la o dezvoltare sănătoasă.
		Domnul Angel Tîlvăr: "Ziua Mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor - prilej de reflecţie şi de mobilizare" Începând cu anul 2002, la iniţiativa Organizaţiei Internaţionale a Muncii, cu susţinerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Organizaţiei Naţiunilor Unite, a fost instituită data de 12 iunie ca Zi Mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor. Acest important eveniment îşi propune să atragă atenţia asupra gravităţii fenomenului şi să mobilizeze autorităţile responsabile, organizaţiile interesate la nivel naţional şi internaţional, precum şi societatea civilă în identificarea cazurilor de acest gen şi în elaborarea de măsuri şi programe care să determine stăvilirea exploatării prin muncă a copiilor. În 2017, tema evenimentului - "În situaţii de conflict şi dezastru, să protejăm copiii de exploatarea prin muncă" - face trimitere directă la situaţiile extreme în care se află milioane de copii din întreaga lume, vulnerabili în faţa traficului şi sclaviei moderne. Aceşti copii îşi pierd copilăria, nu merg la şcoală, sunt expuşi mediilor de lucru periculoase, implicaţi în conflicte armate sau transformaţi în victime ale unor activităţi ilicite, cum ar fi prostituţia sau traficul de droguri. Mai mult decât atât, masivele fluxuri de migraţie înregistrate la ora actuală la nivel global constituie un factor agravant pentru acest flagel - copiii afectaţi sunt deseori separaţi de familiile lor, nu au acces la îngrijiri medicale şi la educaţie şi devin ţinte sigure pentru reţelele de traficanţi de persoane. Cifrele puse la dispoziţie de organizaţiile internaţionale sunt extrem de grăitoare: la nivel global, peste 1,5 miliarde de persoane trăiesc în ţări afectate de violenţe, conflicte şi dezechilibre politice, sociale şi economice grave. Totodată, peste 200 milioane de persoane cad, anual, victime ale unor dezastre, iar dintre acestea o treime sunt copii. Dintre cei 168 milioane de copii afectaţi de exploatarea prin muncă în întreaga lume, cea mai mare parte trăieşte în astfel de zone de război sau de conflict, iar această situaţie are efecte dramatice asupra vieţii şi viitorului lor. 85 de milioane de copii exploataţi prin muncă sunt expuşi unor medii toxice sau unor condiţii de muncă periculoase. Le sunt furate, astfel, nu doar copilăria şi dreptul la educaţie, ci şi bunul cel mai de preţ - sănătatea. Cu toate că România are o legislaţie complexă şi organisme specializate în protejarea copiilor, fenomenul exploatării prin muncă nu a dispărut şi continuă să afecteze sute de copii, în virtutea unor aşa-zise tradiţii, în special în mediul rural, fără a fi raportat ca abuz. Diferitele statistici ne arată că mulţi copii români îşi petrec ore numeroase din zi muncind pe câmp, în gospodărie sau îngrijind animalele. Amploarea fenomenului poate fi coroborată, într-o măsură, cu gradul ridicat de abandon şcolar. Parlamentul României, prin intermediul Grupului pentru combaterea traficului de persoane, trebuie să îşi continue eforturile de monitorizare a flagelului şi de elaborare a rapoartelor anuale şi propunerilor menite să îl stopeze. În calitate de părinţi, de educatori, de români şi de oameni politici avem responsabilitatea de a apăra copilăria şi de a-i păstra întreaga lumină, inocenţă şi bucurie.
		Doamna Ionela Viorela Dobrică: "Implicarea cetăţenilor în prevenirea tăierilor ilegale de păduri, aşa cum reiese din raportul publicat de Greenpeace în data de 7 iunie 2017" După cum bine ştim, pădurile sunt unul din cele mai importante mijloace de susţinere a vieţii pe planetă. Prin cantitatea de peste 6 kilograme de dioxid de carbon absorbită într-un an şi cea de oxigen eliberată, suficientă pentru o familie formată din patru persoane, chiar şi un singur copac este un element important al ecosistemului nostru. În sezonul estival un singur hectar de pădure poate să absoarbă o cantitate de dioxid de carbon egală cu cea eliminată simultan de 200 de persoane, iar această absorbţie, utilizată de copaci pentru fotosinteză, contribuie la combaterea efectului de seră. Din păcate, atât în lume, cât şi în ţara noastră, pădurile sunt supuse defrişărilor fără discernământ şi tăierilor ilegale. Eforturile depuse de autorităţi sunt cu mult depăşite numeric de cei care se gândesc doar la profitul imediat, fără a lua în considerare efectul pe termen lung al micşorării suprafeţelor împădurite. Tăierile masive au dus la eroziuni ale solului, la punerea în primejdie a unor specii, cum ar fi ursul brun, al cărui habitat natural a fost fragmentat, sau dezastre naturale din cauza dispariţiei perdelelor forestiere. Organizaţia Greenpeace, un organism internaţional independent, care luptă pentru protejarea mediului şi care din 2007 este prezentă şi în ţara noastră, elaborează în fiecare an un raport cu privire la tăierile ilegale din pădurile României. Raportul analizează numărul de tăieri ilegale depistate de autorităţi, numărul de infracţiuni şi contravenţii legate de fondul forestier şi nivelul de implicare al cetăţenilor în sesizarea acestora. Un fapt îmbucurător al raportului cu privire la datele acumulate pentru anul 2016, este numărul de infracţiuni mai scăzut cu 47 de procente faţă de 2015. Au fost identificate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale la nivel naţional, dintre care 5.222 au constituit fapte penale, media pe zi de contravenţii şi fapte penale fiind de 26 de cazuri/zi, arată Raportul Greenpeace. Înjumătăţirea numărului de cazuri de tăieri ilegale este rezultatul unor noi prevederi legislative care au sporit numărul şi valoarea sancţiunilor, a unei mai mari implicări a societăţii civile în procesul de semnalare şi a creşterii rolului Jandarmeriei în procesul de constatare şi sancţionare, mai spune raportul. 42% din cazurile investigate au fost identificate de cetăţeni şi semnalate de aceştia autorităţilor. În topul judeţelor, după numărul de apeluri efectuate de cetăţeni la 112 pentru a anunţa un eventual transport ilegal de material lemnos, pe locul 3 se află judeţul Buzău. Ca reprezentant al acestuia în Parlamentul României, gradul de implicare civică dovedit de concetăţenii mei mă încântă şi îmi transmite mesajul că încă există speranţă pentru "plămânul verde" al acestei ţări. Chiar dacă nu toate apelurile efectuate la Serviciul de urgenţă s-au dovedit a fi un caz de infracţiune sau contravenţie, este lăudabilă intenţia de a proteja mediul care ne înconjoară şi în special pădurile, generatorul de oxigen al planetei. Le mulţumesc lor, buzoienilor, şi tuturor cetăţenilor pentru preocuparea faţă de ce se întâmplă cu pădurile noastre, reprezentanţilor autorităţilor care răspund apelurilor venite de la cetăţeni, dar şi organizaţiilor nonguvernamentale care luptă pentru protejarea mediului.
		Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei: Indiferent de numărul de locuitori care vorbesc matern altă limbă, aceasta este o ţară în care se vorbeşte şi se scrie limba română, pentru că este România. Toate ţările au primit în sânul lor oameni de alte naţionalităţi, dar care, înainte de toate, se conformează învăţând limba. Drepturile acordate minorităţilor trebuie dezbătute cât mai temeinic şi explicate publicului, astfel încât acceptabilitatea lor de majoritari să fie cât mai largă. Însă cel mai important este ca toate acestea să fie decise în momente de calm politic. Când ele sunt adoptate forţat, riscul de derapaj e major, deoarece se vor găsi întotdeauna lideri politici şi de opinie care să denunţe o forţare şi care să încerce să le anuleze. Dorinţa maghiarilor de a-şi arbora diferite simboluri în primăriile sau consiliile judeţene din zonele cu comunitate maghiară majoritară, precum şi inscripţionarea bilingvă a străzilor este acceptabilă. Există cereri negociabile din partea UDMR-ului, unde parlamentarii au dreptul de a decide soluţionarea acestora: ziua maghiarilor decretată zi liberă, înfiinţarea de institute pedagogice pentru minorităţi, finanţarea institutelor teologice pentru confesiunile maghiarilor. Putem vorbi însă de absurditatea unor pretenţii care vin din partea UDMR-ului, cele care depăşesc limitele Constituţiei, precum autonomia culturală, bacalaureat diferenţiat şi interzicerea redesenării limitelor teritoriale ale judeţelor şi localităţilor dacă scade procentul minorităţilor. Ceea ce se vede din partea UDMR-ului, este un şantaj incalificabil. Acest şantaj, operat de UDMR, reprezintă un proces politic profund viciat, care va răpi comunităţii maghiare satisfacţia de a fi câştigat drepturile legitime cerute printr-o largă consultare şi discuţie cu majoritatea română, însă singura soluţie viabilă de a obţine ceea ce îşi doresc. Experienţa le-a arătat etnicilor maghiari că doar în momentele de mare criză pentru partidele româneşti aceştia îşi pot împinge în Parlament sau în Guvern agenda proprie.
		Domnul Nicu Niţă: "Programul salarizării în perioada 2017-2023" Urmărind îndeplinirea Programul de Guvernare, parlamentarii PSD-ALDE au iniţiat Legea salarizării unitare menita să reglementeze sistemul de salarizare din sectorul bugetar. În acelaşi timp, a fost aprobată în aceste zile O.U.G. nr. 99/2016 privind o serie de măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Făcând obiectul unei largi dezbateri publice, actele normative au reuşit să aducă în sistemul legislativ reglementările necesare astfel încât cei ce lucrează în toate sectoarele bugetare - învăţământ, sănătate, cultură, administraţie publică, interne, armată etc. - să poată avea venituri decente, predictibilitate pentru un orizont de timp ce merge până în 2023 şi care, în multe cazuri, duce la dublarea salariilor avute astăzi. Este încă unul din angajamentele îndeplinite de PSD. Tuturor celor ce s-au îndoit că această lege va exista le spunem: aceasta este Legea salarizării unitare. Tuturor celor ce se îndoiesc că această lege va fi aplicată le spunem: da. PSD vă asigură că ea va fi aplicată, pentru că PSD s-a angajat - urmare a votului primit în decembrie, prin Programul de Guvernare adoptat de Parlamentul României - că va conduce ţara astfel încât cu toţii să trăim mai bine, iar dezvoltarea economică a României - cu cel mai mare ritm de creştere în U.E., în primul trimestru al anului 2017, de 5,7% - va genera condiţiile ca aceste salarii să fie plătite, iar românii să trăiască mai bine. Şi acestea se vor întâmpla fie că vor sau nu cârcotaşii din opoziţia parlamentară.
		Domnul Dumitru Oprea: "Războiul intestin al unui partid împotriva întregii lumi" Criza politică pe care am trăit-o în ultimele zile nu a semănat cu nicio altă perioadă de tulburări politice pe care a cunoscut-o România în ultimii 27 de ani. Şi să recunoaştem, crizele s-au succedat în România mult mai des decât momentele de construcţie şi de stabilitate. Există însă un specific al acestei crize - au lipsit în totalitate băieţii buni, în contextul în care am asistat la o descătuşare de energii distructive în rândul unui singur partid. Ceea ce ar fi trebuit să fie o bătălie politică reglabilă în forurile statutare ale PSD a cuprins însă în întregime Parlamentul României şi Guvernul, două instituţii fundamentale ale statului român transformate în bâte ale unor găşti de partid. A fost şi mai este încă o bătălie a PSD-ului cu stabilitatea României, cu toţi cetăţenii săi de bună credinţă, votanţi şi nevotanţi ai actualei coaliţii, cu partenerii noştri externi care au asistat uluiţi la o răfuială asemănătoare celor din spatele blocului, transpusă într-o telenovelă de lumea a treia, cu vizibilitate pe scena mondială. Preşedintele Klaus Iohannis - autorul unor lovituri de imagine în beneficiul României, primit cu cele mai înalte onoruri la Washington şi la Berlin, cu o participare de succes la Consiliul European de vară - a fost nevoit să răspundă presei internaţionale la întrebări ale jurnaliştilor care încep să aibă îndoieli privind ataşamentul nostru la valorile Uniunii Europene şi angajamentele noastre în cadrul NATO. Nici nu este de mirare, pentru lumea normală şi prosperă, o criză de personalitate a unui partid, care aruncă stabilitatea internă şi percepţia la nivel internaţional a României, nu este de închipuit, nu face parte din manualul unei democraţii funcţionale. Deşi explicaţiile oficiale ale lui Liviu Dragnea nu stau deloc în picioare pentru declanşarea intempestivă a unei crize politice de o asemenea magnitudine, devine tot mai limpede că PSD urmăreşte câştigarea puterii doar pentru a rezolva răfuieli personale sau de grup, pentru a schilodi statul de drept şi a transforma ţara după chipul deformat, hâd al unei grupări politice care promite prosperitate şi livrează haos. Este momentul ca românii să înţeleagă că nicio promisiune a PSD-ului nu mai poate fi credibilă, că nu există la acest partid agenda cetăţeanului, ci agenda privată a câte unui lider vremelnic, dar care îşi imaginează că poate fi unicul cârmaci.
		Domnul Glad-Aurel Varga: "Managementul parcurilor naţionale din România - multe hârtii, puţine informaţii şi mai puţine măsuri concrete de reducere a tăierilor ilegale" Ordonanţa de urgenţă nr.57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, defineşte categoriile de arii naturale protejate, condiţiile de instituire a regimului de arie naturală protejată, modalităţile de administrare a reţelei naţionale de arii protejate. Acest act normativ a fost îmbunătăţit în anul 2016, şi cineva care ar citi textul său ar putea considera că odată ce o arie naturală protejată este declarată parc naţional, implicit, se va respecta regimul de protecţie aferent, iar obiectivul general - acela de garantare a conservării şi utilizare durabilă a patrimoniului natural - ar fi îndeplinit. Din păcate, situaţia actuală a parcurilor naţionale din România este departe de a fi clară. Deşi, aparent, lucrurile sunt reglementate, din 13 parcuri naţionale, două parcuri naţionale - Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului şi Parcul Naţional Defileul Jiului - nu deţin plan de management. Alte două parcuri naţionale - Parcul Naţional Munţii Retezat şi Parcul Naţional Munţii Rodnei - au planuri de management aflate în diverse stadii ale procedurii de aprobare. Despre Parcul Naţional Munţii Retezat aproape periodic apar semnale din partea societăţii civile cu privire la tăieri ilegale, uneori chiar tăieri la râs, iar Parcul Naţional Munţii Rodnei, al doilea ca mărime din ţară, şi-a pierdut statutul de rezervaţie a biosferei. Planurile de management pentru parcurile naţionale Măcin, Piatra Craiului şi Călimani au fost revizuite şi sunt în procedură de aprobare. De remarcat că planurile de management pentru şase dintre cele nouă parcuri naţionale, care au planuri de management conform legii, au fost aprobate în 2016, în timpul guvernării tehnocrate. În ceea ce priveşte înfiinţarea Parcului Naţional Făgăraş, care a fost aprobată de Guvernul României printr-un memorandum în anul 2016, suntem informaţi că întinderea pe patru judeţe, cu 25 de unităţi administrative, 128 localităţi şi 73.000 locuitori, a determinat dezbateri aprinse. Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale căutând soluţii pentru compensarea "pierderilor financiare ale proprietarilor de terenuri care vor avea restricţii pentru folosirea acestora", după instituirea viitorului regim de arie naturală protejată. Un calcul simplu, în baza datelor de mai sus, primite ca răspuns la interpelarea pe care am adresat-o Ministerului Mediului, arată că 85% din parcurile naţionale au planuri de management. Cu toate acestea, autoritatea publică centrală cu responsabilităţi în domeniu, acelaşi Minister al Mediului, se află în imposibilitatea de a furniza informaţii simple legate de zonarea internă a parcurilor naţionale - adică procentele din suprafaţa totală a fiecărui parc, destinate pentru fiecare zonă definită de legislaţia în vigoare, şi anume zona de protecţie strictă, zona de protecţie integrală, zona tampon şi zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Reprezentanţii Ministerului Mediului au ales să răspundă selectiv la întrebările din interpelare, ignorând şi solicitarea referitoare la procentele din suprafaţa fiecărui parc naţional care reprezintă terenuri deţinute în regim de proprietate privată sau concesionată. Dar ce folos să ştie acest lucru, din moment ce recunosc că, până în prezent, nu s-au acordat compensaţii proprietarilor sau concesionarilor de terenuri cu măsuri restrictive. Luând în considerare toate acestea, permiteţi-mi să îmi exprim îndoiala că va putea exista pe termen scurt şi mediu vreo măsură de îmbunătăţire a gestionării fondului forestier din parcurile naţionale, din moment ce nu se ştie, la nivel naţional, care este suprafaţa în cauză, ce monitorizăm, care sunt referinţele de raportare. La fel, neacordarea compensaţiilor cuvenite legal proprietarilor de păduri din ariile naturale protejate, care acum sunt şi pretext de întârziere a înfiinţării unui parc naţional, constituie o încălcare a dreptului de proprietate al acestora. Sper ca, după clarificarea situaţiei politice şi instalarea noului guvern, miniştrii cu responsabilităţi în domeniu să îşi clarifice poziţia faţă de problemele semnalate şi să susţină măsuri de fond pentru gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate, în caz contrar ne vom afla în aceeaşi situaţie - mulţumiţi că avem planuri şi ne vom uita revoltaţi la cum se duc pădurile noastre.
		După pauză
		(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.)
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţe. Stimaţi colegi, Deschid şedinţa de astăzi. Vă rog... Şi-au înregistrat prezenţa 98 de colegi, până în acest moment. La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi; programul de lucru pentru perioada 26-30 iunie 2017; lista rapoartelor depuse în perioada 20-27 iunie 2017 de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative. Potrivit art. 20 din Regulament, voi da citire unei informări din partea Grupului USR. Programul de lucru: 10,00-11,30; pauză; vot final la ora 12,00. La încheierea şedinţei, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Vă rog, domnule Dobre.
		Domnul Victor Paul Dobre: Domnule preşedinte, Pentru mine dumneavoastră sunteţi, că sunteţi tot timpul acolo... Aş vrea să vă propun să scoateţi de pe ordinea de zi Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului pe perioada vacanţei parlamentare, din următoarele considerente: proiectul de lege a venit la Camera Deputaţilor ieri, la ora 17,30. A fost distribuit de Biroul permanent Comisiei juridice, ceea ce nu pot să spun că nu-i corect, dar la 17,45 Comisia juridică lua în discuţie şi aproba raportul, moment în care la Palatul Cotroceni erau încă consultări în derulare, moment în care nu era nici măcar un premier desemnat. Nu mai vorbesc că nici în acest moment nu avem un Guvern şi, teoretic, până joi se pot întâmpla multe, mai ales că inclusiv în Grupul PSD sunt colegi care anunţă că nu vor vota Guvernul. De aceea, propun scoaterea de pe ordinea de zi, pentru că nu avem pe cine abilita. Nu există un Guvern pe care să-l abilităm, încă.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Iordache.
		Domnul Florin Iordache: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu îi înţeleg grija colegului nostru, dar dacă ar fi puţin mai atent şi ar citi şi Regulamentul, şi ar citi şi Constituţia, mă refer la art. 115, în perioada vacanţei parlamentare Guvernul, de la acel moment, trebuie să fie abilitat pentru a emite ordonanţe simple. Asta am făcut ieri. Deci Biroul permanent de ieri după-masă a stabilit şi a dat Comisiei juridice, care a analizat proiectul de lege pe care-l avem acum în dezbatere, astfel încât, începând cu 1 iulie, pentru că la 1 iulie Parlamentul intră în vacanţă, Guvernul de la acel moment trebuie să fie abilitat pentru a emite ordonanţe simple. Dacă vine cu ordonanţe de urgenţă, în cinci zile vine la Parlament şi procedura... nu mă apuc să vă povestesc acum. Dar, eu vreau să vă asigur că până vineri, când vom pleca în vacanţă, vom avea un Guvern. Pentru acel Guvern trebuie să avem domeniile reglementate, prin legea pe care noi o vom vota acum. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Dobre.
		Domnul Victor Paul Dobre: Eu am tot respectul pentru colegul Iordache. Dar care Guvern, domnule vicepreşedinte? Care Guvern? Un Guvern cere abilitare. Acel Guvern l-aţi dat afară, l-aţi împins pe scări! Noul Guvern încă nu e. Cine cere abilitarea? Un Guvern care are un program, care ştie ce are de făcut. Acest Guvern încă nu e, nu are program şi noi îl abilităm...
		Domnul Florin Iordache (din sală): Da, pentru perioada de vacanţă!
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Stelian. Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot, pentru că vom avea vot.
		Domnul Stelian-Cristian Ion: Aş vrea să fac o precizare foarte importantă. S-a spus aici că, pe perioada vacanţei parlamentare, Parlamentul trebuie să delege Guvernul pentru a emite ordonanţe. Este absolut fals! Constituţia, la art. 115, spune foarte clar că Parlamentul poate adopta o lege specială. Poate, dacă vrea, dacă consideră că este oportun, să adopte o astfel de lege şi să delege Guvernul. Practica ultimilor ani a făcut în aşa fel încât aproape la fiecare vacanţă parlamentă să se facă o asemenea delegare, însă este greşit să plecăm de la premisa că ea e obligatorie. Pe de altă parte, sunt foarte multe domenii, sunt cel puţin zece domenii pe care le prevede acest proiect de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe. Sunt foarte multe domenii, sunt chestiuni care nu suportă nicio urgenţă. În al treilea rând, aş dori să spun, în cadrul plenului, să aduc la cunoştinţa colegilor că maniera de lucru - cel puţin a Comisiei juridice - este absolut inacceptabilă. Ne-a venit acest proiect cu o jumătate de oră înainte, am rugat colegii să facă în aşa fel încât să putem discuta şi vota în dimineaţa aceasta înainte de plen; evident că nu s-a acceptat. Mai mult decât atât, am încercat să depun amendamente personal şi am fost refuzat de domnul preşedinte Eugen Nicolicea, ceea ce mi se pare inacceptabil, şi vom formula plângere în acest sens.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Munteanu.
		Domnul Ioan Munteanu (din sală): Eu după aceea, procedură! Acum votăm.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Propunerea domnului Dobre, de retragere de pe ordinea de zi. Vă rog să votaţi. detalii vot
		34 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivă. Propunerea domnului deputat a fost respinsă.
		Domnul Dan Vîlceanu (din sală): Procedură! Nu merge sistemul!
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Dau... Nu v-am dat cuvântul, domnule deputat! Vorbiţi la tehnic! A funcţionat. Am avut vot exact pe cvorumul menţionat. Mulţumesc.
		Dau citire informării Grupului USR. În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, art. 14 şi art. 19, vă aducem la cunoştinţă, prin prezenta, despre schimbarea liderului Grupului parlamentar al USR, noul lider al grupului fiind ales în persoana domnului deputat Seidler Cristian- Gabriel... (Domnul deputat Dan Vîlceanu doreşte să ia cuvântul.) Domnule deputat, Citim ceva aici! Citeam ceva! Vorbiţi cu mine în acelaşi timp? Lăsaţi-mă să termin de citit! ... Vă rugăm să procedaţi la îndeplinirea tuturor procedurilor necesare perfectării schimbării liderului de grup al USR. Vă rog, procedură.
		Domnul Dan Vîlceanu: Mulţumesc. Vreau să vă ridic o problemă. Sistemul de vot n-a funcţionat atunci când aţi supus la vot propunerea domnului Dobre şi cred că ar trebui să reluaţi votul.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnule deputat, sistemul de vot a funcţionat, pentru că am avut voturile. Atâtea au ieşit la vot! Mulţumesc. Proiectul de Hotărâre privind... Domnul Munteanu.
		Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, Cu acceptul tuturor liderilor din Camera Deputaţilor, vă solicit să oprim programul de lucru la momentul în care finalizăm toate adoptările, respectiv inclusiv poziţia 24 de pe ordinea de zi.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Vă rog, vot. Nu merge, nu! Reluăm. Vă rog, votaţi. detalii vot
		119 voturi pentru, două voturi împotrivă, aprobat.
		2. Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat. Îl invit pe domnul Mocioalcă, dacă este în sală, preşedintele Comisiei de validare. Aveţi raportul? Domnul Iordache.
		Domnul Florin Iordache: Voi prezenta raportul de validare al unui mandat de deputat. În urma demisiei domnului Eugen Nicolăescu, urmează doamna Cristina Trăilă, Circumscripţia electorală nr. 42, municipiul Bucureşti, care a candidat pe lista Partidului Naţional Liberal. Comisia de validare propune plenului Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat pentru doamna Cristina Trăilă, candidată pe lista Partidului Naţional Liberal, conform raportului aprobat cu unanimitate de voturi.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Obiecţii la raport? Nu sunt. Am încheiat dezbaterile. Raportul comisiei urmează să fie votat în şedinţa de vot final şi jurământul tot atunci.
		3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Comentarii, obiecţii de ordin general? La articole? La titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat. Proiectul merge la votul final.
		4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, O iniţiativă pentru sprijinirea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor care lucrează COM(2017) 252 şi Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor şi de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului COM(2017) 253. Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Comisia. Vă rog, domnule deputat Tîlvăr.
		Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În raportul nostru, Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectele de opinie transmise de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pe proiectele de opinie transmise de Comisia pentru egalitate de şanse, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, pe fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană, Camera Deputaţilor, şi pe analiza realizată de secretariatul Comisiei pentru afaceri europene. Comisia noastră salută avansul în procesul de consolidare a dimensiunii sociale a Uniunii, vizate de pilonul european al drepturilor sociale. Totodată, comisia a recomandat sprijinirea părinţilor care, în urma unui echilibru dintre viaţa profesională şi cea privată, se confruntă, în paralel, cu situaţii de sărăcie extremă sau care trebuie să facă faţă unor cerinţe de educaţie a copiilor ce le depăşesc posibilităţile. Comisia a subliniat că este necesar un efort armonizat în Uniune pentru pregătirea profesioniştilor în domeniul îngrijirii copiilor şi al pedagogiei şi a atras atenţia asupra faptului că dezvoltarea infrastructurii dedicate creşterii copiilor poate pune o presiune suplimentară asupra bugetelor naţionale. Totodată, comisia şi-a manifestat preocuparea pentru faptul că propunerea nu prevede căi specifice pentru atingerea obiectivelor declarate în cazul tinerilor antreprenori. Opinia noastră a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 19 iunie, fiind adoptată în unanimitate. În acest context, domnule preşedinte, supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Doamna Cherecheş, dezbateri generale.
		Doamna Florica Cherecheş: Mulţumesc. Grupul PNL salută această iniţiativă care prezintă un set ambiţios de acţiuni legislative şi nelegislative ce vizează modernizarea cadrului juridic şi de politică al Uniunii Europene, pentru a promova echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a bărbaţilor şi femeilor cu responsabilităţi de îngrijire şi o utilizare mai echitabilă a concediilor şi a formulelor flexibile de lucru. Aceste măsuri asigură corectitudine, egalitate de gen şi repartizare optimă a competenţelor, cât şi sustenabilitatea bugetară a ţărilor. Unul dintre obiectivele-cheie ale prezentei iniţiative este consolidarea actualului regim al concediului pentru creşterea copilului, prin facilitarea utilizării sale de către femei şi bărbaţi. În plus, introducerea concediului de îngrijitor şi a concediului de paternitate va ajuta lucrătorii să găsească un echilibru între viaţa privată şi cea profesională, utilizarea formulelor flexibile de lucru fiind şi ea promovată. Se recomandă, de asemenea, înlăturarea obstacolelor în calea reinserţiei profesionale a mamelor care se întorc din concediul de maternitate şi încurajează petrecerea unui timp cât mai îndelungat a părinţilor cu copiii lor. Pentru a sprijini aceste acţiuni vor fi mobilizate instrumente financiare sau, acolo unde este cazul, vor fi reorientate resurse existente în bugetul Uniunii Europene. Abordând subreprezentarea femeilor pe piaţa muncii şi sprijinind dezvoltarea carierei acestora, prin politici moderne privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată, prezenta iniţiativă contribuie, în acelaşi timp, la obiectivele definite în tratat în ceea ce priveşte egalitatea dintre femei şi bărbaţi, din punctul de vedere al şanselor pe piaţa muncii şi al egalităţii de tratament. Ea îi ajută pe angajatori să-şi păstreze lucrătorii, să sporească motivaţia şi productivitatea angajaţilor, să reducă absenteismul şi să evite risipa de talente. Societăţile comerciale ar trebui să beneficieze de o rezervă mai bogată de talente şi de o forţă de muncă mai diversificată. Conţinând o gamă largă de acţiuni legislative şi politice complementare, acest ambiţios pachet urmăreşte modernizarea modului în care sunt concepute politicile privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată şi propunerea de măsuri care vor îmbunătăţi viaţa de zi cu zi a multor părinţi şi îngrijitori.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii, dacă mai sunt? Domnul Bichineţ.
		Domnul Corneliu Bichineţ: Susţinând acest proiect de lege, noi facem un lucru bun şi pentru societate, şi pentru angajatori, şi pentru mame, dar mai ales pentru copii, întrucât, se ştie, cu cât stau mamele mai mult la începutul vieţii cu copiii lor, cu atât mai sănătoşi şi mai bine cresc aceştia. De aceea, având în vedere dorinţa noastră de a creşte o generaţie sau generaţii sănătoase, bine formate, acasă, în primul rând, grupul nostru va susţine acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule deputat. Alte intervenţii? Nu. La articole? La titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. Articolul unic? Adoptat. Vot final.
		5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie privind dimensiunea socială a Europei COM(2017) 206. Comisia?
		Domnul Angel Tîlvăr: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul privind Proiectul de opinie al Camerei Deputaţilor, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Documentul de reflecţie privind dimensiunea socială a Europei COM(2017) 206. Comisia şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, pe nota Ministerului Afacerilor Externe, pe fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană, pe analiza realizată de secretariatul Comisiei pentru afaceri europene. Comisia pentru afaceri europene a luat act de faptul că documentul în sine nu reprezintă un text legislativ, obiectivul său fiind să antreneze o dezbatere mai amplă privind provocările actuale ale Uniunii Europene, din perspectivă socială, şi a unor scenarii posibile de cooperare la nivelul UE pentru gestionarea pe viitor a acestor provocări. Comisia crede că doar în baza unei abordări incluzive privind aspectele sociale la nivel european se vor putea reduce disparităţile şi facilita o convergenţă reală între statele membre. Comisia a atras atenţia că problemele sociale de o mare gravitate sunt adesea ignorate de sistemul public sau intervenţia acestuia este marginală. Aceste aspecte ar trebui privite şi tratate cu o mai mare seriozitate şi asumare de către fiecare societate în parte, efectul cumulat al acestora putând duce la diminuarea eforturilor comune de creştere a dimensiunii sociale. Comisia noastră, totodată, susţine continuarea procesului de reflecţie şi necesitatea unui proiect politic european consolidat, bazat pe unitate, coeziune şi respect faţă de valorile fundamentale. Opinia noastră a fost supusă dezbaterii în şedinţa comisiei din data de 19 iunie şi a fost adoptată în unanimitate. În aceste condiţii, domnule preşedinte, supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul Moldovan.
		Domnul Sorin-Dan Moldovan: Mulţumesc. Opinia membrilor Grupului PNL este favorabilă promovării acestui document, care vizează lansarea unei dezbateri extinse care să permită evaluarea modului în care Uniunea Europeană contribuie la gestionarea dimensiunii sociale şi a creşterii nivelului de progres social şi adaptare a pieţei forţei de muncă în viitor. Conform documentului, se doreşte ca summitul la nivel înalt pe teme sociale, organizat de Comisia Europeană şi Suedia, din noiembrie 2017, să constituie o platformă pentru o discuţie deschisă şi completă pe această temă. Deci este nevoie de o strategie nouă, mai puternică, de consolidare a dimensiunii sociale a Uniunii Europene, care să ajute toate statele membre să-şi realizeze potenţialul de creştere şi de ocupare a forţei de muncă, să crească nivelul de coeziune socială şi să prevină amplificarea decalajelor, în conformitate cu tratatele şi Strategia Europa 2020. Astfel, la 8 martie 2016, comisia a publicat o comunicare în care detalia o primă structură preliminară a pilonului european al drepturilor sociale, şi o compilaţie a acquis-ului social existent al Uniunii Europene, odată cu lansarea unei consultări publice pe această temă. La data de 26 aprilie 2017, comisia a publicat Documentul de reflecţie privind dimensiunea socială a Europei până în anul 2025, care este în concordanţă cu Cartea Albă privind viitorul Uniunii Europene. Obiectivul prezentei propuneri este acela de a lansa o dezbatere mai amplă privind provocările actuale ale Uniunii Europene şi unele scenarii posibile de cooperare la nivelul UE, pentru gestionarea pe viitor a acestor provocări. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii? Nu mai sunt. La articole? La titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. Articolul unic? Adoptat. Vot final.
		6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a strategiei privind piaţa unică digitală - O piaţă unică digitală conectată pentru toţi COM(2017) 228. Comisia? Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În raportul nostru, Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie transmis şi de Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, pe fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi pe analiza realizată de secretariatul Comisiei pentru afaceri europene. Comisia pentru afaceri europene a atras atenţia asupra necesităţii de a menţine legătura dintre piaţa unică digitală şi domeniile economice tradiţionale. Totodată, am atras atenţia că ar trebui prezumat că serviciile radio şi TV au acoperire teritorială la nivelul Uniunii, având în vedere transmisia prin Internet. Comisia a recomandat impulsionarea comunicaţiilor satelitare, a dării în folosinţă a Reţelei satelitare de localizare Galileo şi celei terestre de referinţă, precum şi a producţiei de aparatură adaptată acestui sistem. Comisia a recomandat evaluarea combinată a riscurilor, pentru libera concurenţă şi pentru drepturile consumatorilor în domeniul serviciilor motoarelor de căutare pe Internet. Totodată, comisia a atras atenţia asupra necesităţii de a evalua costurile de operare a dispozitivelor medicale şi de a le asigura un ciclu de viaţă mai lung, în special prin descurajarea practicilor de proiectare pentru defectare planificată. Opinia noastră a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 19 iunie, fiind adoptată în unanimitate. În aceste condiţii, domnule preşedinte, supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri generale? Domnul Popescu.
		Domnul Pavel Popescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Cetăţenii şi întreprinderile din Uniunea Europeană au punctele forte inerente necesare valorificării pieţei unice digitale. Printre acestea, se numără o bază solidă de producţie şi un ecosistem de întreprinderi nou-înfiinţate, aflate în creştere rapidă, care, combinate cu procesele industriale recent digitalizate şi cu lucrători calificaţi, pot stimula creşterea în viitorul apropiat. Pentru a debloca complet economia datelor, Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să valorifice astfel de active, pentru a optimiza digitalizarea sectoarelor europene de servicii, în special ale asistenţei medicale, ale energiei, al transportului şi al finanţelor. Totuşi, aceste puncte tari pot fi utilizate pe deplin doar dacă există investiţii suplimentare substanţiale în competenţe digitale, în infrastructură, la nivelul Uniunii Europene, al statelor membre şi al sectorului privat. Realizarea pieţei unice digitale a Uniunii Europene necesită, de asemenea, un mediu juridic clar şi stabil pentru a stimula inovarea, pentru a aborda fragmentarea pieţei şi pentru a le permite tuturor actorilor să exploateze noile dinamici ale pieţei, în condiţii echitabile şi echilibrate. Aceasta va reprezenta piatra de temelie esenţială pentru asigurarea încrederii întreprinderilor şi a consumatorilor. Sunt necesare investiţii substanţiale pentru dezvoltarea, achiziţionarea şi utilizarea de aparate performante şi nicio ţară europeană nu deţine resursele pentru a realiza acest lucru, în mod individual. Prin urmare, Comisia Europeană şi statele membre trebuie să colaboreze pentru a-şi coordona eforturile şi pentru a-şi partaja resursele, în vederea asigurării succesului acestui proiect emblematic european. Parlamentul European şi Consiliul au acordat un sprijin politic important pentru recâştigarea poziţiei de lider al Uniunii Europene, urmărind plasarea infrastructurii de calcul de înaltă performanţă pe una dintre primele trei poziţii până în 2022-2023 şi pentru crearea unei industrii de calcul de înaltă performanţă solide în Europa. Astfel, Grupul parlamentarilor PNL va vota pentru modul de stabilire a unui cadru pentru sprijinirea dezvoltării unei infrastructuri paneuropene de calcul de înaltă performanţă şi de date. Combinarea diferitelor surse de finanţare ale Uniunii Europene cu finanţarea naţională şi privată ar fi cel mai bun mod de a stimula investiţiile. Strategia privind piaţa unică digitală a trasat calea pentru ca Uniunea Europeană să clădească mediul digital corect, o cale pe care se asigură un nivel ridicat de confidenţialitate, de protecţie a datelor cu caracter personal şi a drepturilor consumatorilor, unde întreprinderile pot inova şi pot concura, iar securitatea cibernetică reprezintă legătura care apropie societăţile noastre. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii, dacă mai sunt la dezbateri generale? Nu. La articole? La titlu? Domnul Oprea, da. La dezbateri generale, domnule Oprea? Vă rog.
		Domnul Dumitru Oprea: E bun mesajul dat de colegul nostru de la PNL, dar vreau să informez întregul plen că pentru "Orizont 2020" sunt investiţi 315 miliarde de euro pentru digitalizarea afacerilor.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: La articole? La titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat.
		7. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale COM(2017) 250. Comisia?
		Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raport privind Proiectul de Hotărâre al Camerei Deputaţilor, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale. În formularea opiniei noastre am avut în vedere proiectul de opinie al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, nota Ministerului Afacerilor Externe, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaţilor şi documentele de lucru ale serviciilor Comisiei Europene, ca şi contribuţia secretariatului propriu şi al membrilor comisiei. Comisia pentru afaceri europene a luat act că obiectivul Pilonului drepturilor sociale nu este de a stabili principii şi drepturi noi, ci modernizarea legislaţiei existente, pentru a o adapta pieţei forţei de muncă şi modelelor societale actuale şi dezvoltarea de indicatori sociali şi de ocupare a forţei de muncă, pentru a spori convergenţa atât în zona euro, cât şi în cea noneuro. Comisia consideră că ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială constituie în continuare motive de îngrijorare, fapt pentru care reformele care vizează susţinerea bunei funcţionări a pieţelor muncii trebuie să continue. Comisia noastră a atras atenţia că este necesară intensificarea eforturilor de consolidare a politicilor active de pe piaţa muncii şi, totodată, este necesară reformarea asistenţei sociale şi a sistemelor de şomaj şi a recomandat studierea şomajului neînregistrat şi elaborarea unor strategii pentru diferite categorii aflate în postşomaj. Totodată, comisia consideră că acest document va aduce un plus de motivaţie pentru continuarea eforturilor de consolidare şi accelerare a reformelor, din perspectiva angajamentului comun asumat de statele membre şi susţine eforturile Comisiei Europene de finalizare, până la sfârşitul anului 2017, a legislaţiei esenţiale a Pilonului drepturilor sociale. Domnule preşedinte, Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa din 19 iunie şi a fost adoptată în unanimitate. Astfel, supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri? Domnul Moldovan.
		Domnul Sorin-Dan Moldovan: Mulţumesc. PNL consideră că acest act este necesar, având în vedere că va conduce la modernizarea legislaţiei existente, pentru a o adapta pieţei forţei de muncă actuale. Consultarea cu privire la Pilonul european al drepturilor sociale a scos în evidenţă amploarea problemelor sociale cu care se confruntă Europa, şi zona euro în particular, dar a confirmat, totodată, caracterul comun al provocărilor şi nevoia comună de a acţiona împreună şi urgent, pentru reaşezarea Europei pe calea către o creştere economică mai favorabilă incluziunii şi o coeziune socială sporită. Aceste eforturi se înscriu în agenda politică şi economică mai largă, iniţiată la nivel european, pentru a răspunde la criza din ultimul deceniu şi a o depăşi. Pilonul european al drepturilor sociale prezintă principii şi drepturi concrete care urmează să se materializeze la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene. El acordă prioritate cetăţenilor şi stabileşte o cale de urmat comună pentru a asigura egalitatea de şanse şi de acces pe piaţa forţei de muncă, condiţii de lucru echitabile, protecţie şi incluziune socială. Aceste principii şi drepturi sunt esenţiale, totodată, şi pentru dezbaterea mai largă asupra viitorului UE 27. Statele membre, autorităţile publice, partenerii sociali de la toate nivelurile şi instituţiile UE au o responsabilitate comună de a acţiona pentru o Europă mai prosperă şi mai echitabilă, unde evoluţiile economice sunt însoţite de evoluţii sociale. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Bichineţ.
		Domnul Corneliu Bichineţ: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pe holuri deja este o atmosferă de vacanţă; noi suntem foarte atenţi la ceea ce votăm aici. Aţi supus atenţiei noastre formularea unei opinii care se referă la Pilonul acesta al drepturilor sociale. Intrăm şi noi în rândul cetăţenilor europeni. Problema pe care vreau s-o ridic eu - grupul va vota, fără discuţie, n-avem cum să votăm împotrivă - cine prezintă opinia noastră, a Parlamentului României, acolo, în cancelariile europene? Pentru că am convingerea, nu numai senzaţia, că cetăţenii noştri sunt trataţi în mod discriminatoriu oriunde în Europa şi am văzut şi aici, au fost luări de cuvânt, declaraţii, în ridicarea problemelor, ce păţesc semenii noştri, românii, în diferite ţări ale Europei. De asemenea, următorul punct se referă la cotizaţiile restante pe care noi astăzi le aprobăm. Să dăm toate cotizaţiile pe care le avem la orice comitet. Bun, plătim cotizaţii, însă tratamentul aplicat românilor, mai ales în Anglia în această perioadă, nu este cel corespunzător! Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii? Nu mai sunt. La articole? La titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat. Dezbateri finalizate. Vot final.
		8. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; în procedură de urgenţă. Comisia? Domnul Varga.
		Domnul Vasile Varga: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut acest proiect de lege care are ca obiect de reglementare abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în perioada cuprinsă între data încheierii primei sesiuni parlamentare ordinare a anului 2017 şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2017. Proiectul de lege stabileşte următoarele domenii de reglementare, pentru care se solicită abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare: finanţe publice şi economie; muncă şi justiţie socială; dezvoltare regională, administraţie publică şi fonduri europene; sănătate; cercetare şi afaceri interne; turism; transporturi; agricultură şi dezvoltare rurală; administrarea patrimoniului protocolului de stat; precum şi prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în actele normative cu putere de lege. Proiectul de lege prevede ca ordonanţele emise de Guvern să fie supuse spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2017. Nerespectarea termenului atrage, în mod automat, încetarea efectelor ordonanţei. La şedinţa Comisiei juridice, dintr-un număr de 24 de deputaţi au participat 18 şi, în urma dezbaterilor, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1, precum şi cu amendamentele respinse, redate în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Vîlceanu.
		Domnul Dan Vîlceanu: Domnule preşedinte, Având în vedere că acest proiect de lege trebuia să ajungă la toate comisiile, aşa cum spunea şi domnul Árpád, abilitate să avizeze proiectul, pentru că nu poate să ştie Comisia juridică toate aspectele din acest proiect, şi faptul că nu avem un Guvern la momentul actual, deci practic n-a existat o comunicare cu actualul Guvern pentru a se putea identifica domeniile pentru care Guvernul ar putea emite ordonanţe, vă solicităm retrimiterea la comisie pentru o săptămână, astfel încât să fie timp ca acest nou Guvern să fie instalat şi abia apoi să vedem care sunt domeniile pentru care actualul Guvern sau viitorul Guvern chiar are nevoie de abilitare pentru perioada de vacanţă. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Avem vot pentru retrimiterea la comisie. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. detalii vot
		58 de voturi pentru, 103 voturi împotrivă. Propunerea dumneavoastră a fost respinsă. Domnul Drulă.
		Domnul Cătălin Drulă: Stimaţi colegi, Vă solicit să ne aplecăm asupra procesului legislativ cu un pic mai multă seriozitate. Avem această lege de abilitare, care are 41 de domenii în care Guvernul este abilitat să emită ordonanţe. În primul rând că este neserios... Guvernul, şi dacă vrea, nu va putea emite 41 de ordonanţe, iar în al doilea rând, sunt domenii extrem de largi, precum sănătatea - deci pur şi simplu Guvernul poate modifica orice pe sănătate - dar nu avem un Guvern. Deci noi le punem acestor oameni în braţe ceva ce nu ştim dacă vor. Puteam să aşteptăm. Era o solicitare rezonabilă să avem învestirea Guvernului, şi apoi puteam adopta această lege.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii dacă mai sunt? Domnul Márton Árpád? Dezbateri generale, da.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Noi înţelegem că ne aflăm într-o situaţie inedită. Se aproprie sfârşitul sesiunii ordinare a Parlamentului. Guvernul încă nu a fost abilitat pentru a emite ordonanţe. Lucru care, de altfel, aşa cum a spus şi colegul nostru din USR, nu este obligatoriu. Deci noi putem să abilităm un guvern sau putem să nu îl abilităm. Putem să decidem dacă dorim, într-un domeniu, sau nu dorim... Aşa cum de foarte multe ori s-a întâmplat să eliminăm anumite prevederi din legea de abilitare. În majoritatea cazurilor am realizat acest lucru, pentru că timp de douăzeci şi ceva de ani a existat o cutumă, conform căreia, în dezbaterea legii de abilitare, pe toate domeniile pentru care s-a cerut abilitarea, au fost sesizate pentru aviz comisiile de specialitate, unde a venit ministrul sau un secretar de stat şi a expus cam ce doreşte să facă. S-a dezbătut acea idee în comisia de specialitate şi s-au făcut nişte propuneri. Şi în majoritatea cazurilor, Comisia juridică, şi atunci sesizată pe fond, a eliminat acele prevederi pentru care au crezut, comisiile de specialitate, că ar trebui să nu se legifereze prin ordonanţă. Ba, mai mult, a existat şi o situaţie, când Comisia pentru cultură a crezut că nu trebuie să fie modificată prin ordonanţă Legea cinematografiei, şi a fost eliminat acest domeniu de Parlament, însă ministrul s-a încăpăţânat şi a dat o ordonanţă de urgenţă. Ulterior, tot plenul acesta, al Camerei Deputaţilor, nu demult, cu votul tuturor grupurilor parlamentare, a abrogat ordonanţa respectivă. Slavă Domnului că nimeni nu s-a apucat să o pună în practică, că aveam o problemă destul de importantă! Ca atare, în primul rând, de vreo doi ani, avem această nouă cutumă care se înfiripează, de a decide doar singură, Comisia juridică, atotştiutoare, în toate domeniile, dacă avem sau nu avem nevoie de acele ordonanţe. Cred că ar trebui să revenim, pentru a da greutate Parlamentului şi activităţii Parlamentului, la vechile cutume, drept pentru care vom avea şi o propunere de modificare a Regulamentului, prin care să obligăm la această procedură. Deci, încă o dată spun, noi înţelegem situaţia specifică în care ne aflăm astăzi. Am ridicat problema aceasta şi în Comisie. Am avut şi două amendamente, pentru că pe temă se află două formulări vagi, pe câte un domeniu organic şi, necunoscând ce se doreşte a se modifica, dorim eliminarea acestuia. Şi, evident, în funcţie de ceea ce se va întâmpla, va fi şi votul nostru. Sperăm să putem vota Legea de abilitare. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Paşcan.
		Domnul Emil-Marius Paşcan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, În bună măsură mă raliez spuselor antevorbitorului şi constat că noi practic punem căruţa înaintea cailor. Urmează, stimaţi colegi, să-i audiem pe viitorii miniştri, în comisiile de specialitate. Acolo este un bun prilej pentru aceştia să ne aducă la cunoştinţă şi unde consideră că este cazul să promoveze ordonanţe de urgenţă, adică pe ce domeniu. Noi acum mandatăm, dăm un cec în alb, prin acest proiect legislativ, fără a şti de fapt pentru ce anume împuternicim Guvernul să emită ordonanţe de urgenţă. Este bun exemplu colegului nostru de la UDMR, referitor la ordonanţa de urgenţă promovată de Ministerul Culturii anterior, în legislatura trecută, şi pe care, mai apoi, am ajuns să o invalidăm noi, în plen, întrucât era absolut anormal. În Senat, de pildă, nici nu am împuternicit Guvernul pentru a emite ordonanţe de urgenţă în acest domeniu. Am bulversat... era să bulversăm, legislativ, printr-o astfel de ordonanţă, domeniul cinematografiei, de pildă. Prin urmare, eu cred că n-ar fi niciun fel de problemă ca, după audierea viitorilor miniştri şi după ce aflăm care le sunt priorităţile, unde doresc să vină cu astfel de proiecte de ordonanţe de urgenţă, să votăm în cunoştinţă de cauză. Acum este absolut prematur. De aceea, dacă se va supune votului acest proiect legislativ, parlamentarii Partidului Mişcarea Populară se vor abţine să dea un astfel de vot. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Andronache.
		Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. M-aş adresa domnului ministru pentru relaţia cu Parlamentul şi l-aş ruga să o întrebe pe predecesoarea dânsului, doamna Gavrilescu, ce a promis la Comisia juridică, atunci când a fost învestită în funcţia pe care dânsul o ocupă acum. A promis că, atunci când Guvernul vine cu o lege de abilitare în Parlament, va anexa acelui proiect de lege, toate proiectele de ordonanţe din domeniile pentru care solicită abilitare. S-a întâmplat oare lucrul acesta? Este evident că nu! Şi atunci, putem considera că Guvernul a minţit, în Comisia juridică, atunci când a afirmat, prin vocea unui ministru de al său, că va face un lucru şi nu l-a făcut? Putem afirma lucrul acesta! Este stupid să discuţi despre Legea de abilitare a Guvernului şi să nu ştii de fapt ce vrea Guvernul să facă în perioada pentru care cere abilitare. În paranteză fie spus, Constituţia nu prevede nicăieri că această abilitare trebuie făcută neapărat în perioada de vacanţă parlamentară. Însă aşa s-a instituit o cutumă. Revenind însă la subiect, ieri am solicitat, din nou, să ni se prezinte proiectele de ordonanţă, astfel încât să ştim pentru ce dăm abilitare Guvernului. Bineînţeles că aceste proiecte nu există. Este un aspect grav, şi faţă de lucrul acesta - este unul dintre motive - Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestui Proiect de abilitare a Guvernului, de a emite ordonanţe, lăsând la o parte faptul că nici măcar nu ştim cărui Guvern îi dăm abilitare pentru a emite aceste ordonanţe. Ca să vedeţi modul pompieristic în care s-a lucrat, vreau să vă spun că tabelul cu amendamente - am făcut amendamente în comisie - nu mi-a parvenit. Spre exemplu, amendamentul pe care l-am făcut la art. II din acest proiect de lege - nu ştiu, la ora aceasta - tocmai din cauza modului cum s-a lucrat şi a încălcării dispoziţiilor regulamentare - nu ştiu la ce număr curent se regăseşte în tabelul cu amendamente respinse. Aşa că, eu oricum solicit supunerea la vot a acelui amendament, pentru că, stimaţi colegi, Constituţia dispune la art. 115 alin. (2) că Guvernul trebuie să menţioneze data până la care se emite fiecare ordonanţă, pentru fiecare domeniu pentru care solicită abilitarea. Or, în proiectul de lege nu se regăseşte sub nicio formă o astfel de prevedere, fapt pentru care am propus un amendament, ca aceste ordonanţe să fie emise până la data de 1 august. Nu ştiu, însă, v-am spus, din cauza încălcării Regulamentului, unde se regăseşte în tabelul de amendamente respinse - pentru că onor comisia ne-a respins acest amendament - unde se regăseşte acest amendament. Da, vă mulţumesc pentru că mi-aţi spus lucrurile acestea. Era normal să-l cunosc eu, aspectul acesta, dacă mi-ar fi fost comunicat raportul. Nu mi-a fost comunicat raportul, pentru că s-a lucrat nu ştiu când asupra lui. În concluzie, pentru că au fost încălcare dispoziţii procedurale, pentru că nu este respectată Constituţia, vă informăm că Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege şi sperăm că următorul Guvern, când va fi acesta învestit, va înţelege că, atunci când va cere abilitarea, trebuie să prezinte şi proiectele de ordonanţă, din respect pentru Parlament. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Pambuccian.
		Domnul Varujan Pambuccian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am făcut deja o greşeală, prin faptul că nu am retrimis comisiei acest proiect. Noi suntem într-o situaţie care nu are precedent. Nici măcar la un precedent nu putem să ne raportăm. Niciodată nu am discutat despre o lege de abilitare... a cărui Guvern? Guvernul din momentul acesta nu poate fi abilitat să emită nimic, pentru că nu poate emite nimic. Guvernul viitor nu are cum să ceară abilitare pentru ceva, pentru că nu există. Nu ştim când va exista, dar el, în momentul de faţă, nu există. Deci noi abilităm un Guvern pentru ce nu poate face, gândindu-ne la un Guvern viitor, care nu a cerut nimic, pentru că el nu există. Suntem într-o situaţie profund ilogică. Nu ştiu ce putem face acum, pentru că am votat să continuăm discuţia unei chestiuni profund ilogice. Poate că ar fi bine să avem o discuţie între liderii de grup, să regândim retrimiterea la comisie şi chiar să facem retrimiterea aceasta la comisie, să mai votăm o dată. Pentru că, vă repet, suntem în cea mai aberant de ilogică situaţie cu putinţă. Putem să... nu cred că e un sacrificiu mare, să ne vedem vineri, dacă Guvernul trece joi, să ceară acel Guvern abilitare, să discutăm acea abilitare. Putem să avem săptămâna viitoare o mică sesiune extraordinară, nu cred că moare nimeni din asta. Dar ştiu un lucru sigur. În momentul în care porneşti de la o ipoteză falsă, din ea se poate dezvolta orice. Şi mi-e groază că o să avem mult mai mult de reparat în urma unei erori pe care o facem acum, decât de bucurat că se aproprie vacanţa. Aşa că, domnule preşedinte, solicit o pauză de consultări.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Două minute, pauză de consultări. Păi cu mine vă consultaţi sau între voi? Pauza de consultări este între lideri, nu-i cu mine! (Consultări.) Domnule Pambuccian, putem continua? V-aţi consultat? Mulţumesc. Vă rog.
		Domnul Varujan Pambuccian: Nu, domnule preşedinte, nu am ajuns la nicio concluzie. Eu îmi menţin cererea şi rugămintea să mai votăm o dată retrimiterea la comisie. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Păi, cum să o votăm încă o dată, dacă am votat-o o dată? Am votat de două ori, chiar. Vot. detalii vot
		63 de voturi pentru, 94 de voturi împotrivă, 13 abţineri. Propunerea dumneavoastră a fost respinsă. La dezbateri generale, mai e cineva? Domnul Iordache. Numai un pic, domnule vicepreşedinte. Deci domnule Barna, a vorbit domnul Drulă, domnul Bichineţ, a vorbit domnul Paşcan.
		Domnul Florin Iordache: Da. Am simţit nevoia să intervin, pentru că s-au spus foarte multe lucruri neadevărate. Aici nu discutăm de ordonanţe de urgenţă. Parlamentul abilitează Guvernul care va exista la 1 iulie, până la 1 septembrie, pentru ordonanţe simple. În condiţiile în care Guvernul va dori, pe un domeniu de activitate, pentru legi organice, să vină cu ordonanţe de urgenţă, Parlamentul va fi chemat, chiar dacă este în vacanţă, în termen de 5 zile - Camera care este primă Cameră sesizată. Deci discutăm numai de ordonanţe simple; Este dreptul nostru, al Parlamentului, ca în perioada vacanţei parlamentare, să abilităm pe cele 10 domenii; Iar la aceste domenii sunt precizate şi legile respective; Discutăm de perioadă. Noi am considerat şi susţinem punctul de vedere, ca pe întreaga perioadă, 1 iulie-1 septembrie, pentru că este un amendament acolo care spune că până la data de 1 august. Nu, noi precizăm că pe întreaga durată a vacanţei, respectiv 1 iulie-1 septembrie, Guvernul, pe cele 10 domenii de activitate, să poată veni cu ordonanţe simple, repet, ordonanţe simple... Din sală: Nu s-a spus!
		Domnul Florin Iordache: Ba s-a spus. Dacă eraţi atent, vedeaţi ce au spus colegii dumneavoastră. Deci este vorba de ordonanţe simple, pentru două luni de activitate. Este dreptul nostru. Chiar dacă la acest moment dumneavoastră discutaţi de un Guvern demis - este aici în stânga noastră domnul ministru pentru relaţia cu Parlamentul - Guvernul de la acel moment era în plenitudinea dreptului de a solicita abilitare, la momentul când a intrat în Senat cu acel proiect de lege, proiect care a fost amendat, pe de o parte, în Senat, şi, a doua oară, a fost amendat de noi, în Comisia juridică. 5. Colegii care doreau să intre în avizare puteau solicita Biroului permanent să dea un aviz. Niciuna dintre comisii nu a dorit să dea un aviz acestui proiect de lege. În aceste condiţii, Biroul permanent a stabilit ca numai în Comisia juridică să se discute. Aveţi raportul. Votaţi în consecinţă. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Procedură. Domnul Dobre.
		Domnul Victor Paul Dobre: Nu are rost să revin. Noi abilităm un Guvern care nu este, nu are Program de guvernare, nici nu ştim cum va arăta, aşa cum nici dumneavoastră nu ştiţi cum va arăta Guvernul la momentul acesta. Altceva însă voiam să vă spun. A venit de la Senat, legea, la ora 17,30, şi la 17,45 a intrat în dezbaterea Comisiei juridice. Nicio comisie nu a fost nici măcar anunţată. Deci nu avea cum să solicite. S-au încălcat toate procedurile şi creăm un precedent. Facem legiuitor Guvernul, ceea ce deja este prea mult faţă de Constituţie.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: În încheierea dezbaterilor generale, dau cuvântul preşedintelui comisiei, pentru o scurtă intervenţie. Domnule Nicolicea, vă rog.
		Domnul Eugen Nicolicea: Toate aceste incidente sunt din cauza faptului că unii nu prea cunosc Constituţia, regulamentele şi legile sau se fac că nu le cunosc. Parlamentul nostru este un Parlament bicameral, în care ordinea de promovare a unei legi este bine cunoscută. Şi Legea aceasta de abilitare a Guvernului trece întâi la Senat şi apoi la Camera Deputaţilor. De asemenea, fiecare partid are grupuri în ambele Camere. Toată lumea ştia că, în urmă cu o lună de zile, s-a depus acest proiect de lege, de Guvern, la Senat, şi a fost pe site-ul Senatului foarte mult timp - deci cu privire la informare. Bănuiesc că nu au funcţionat grupurile, să transmită de la Senat Camerei Deputaţilor, dar Partidul Naţional Liberal ne-a comunicat în şedinţa comisiei că ei au izbutit să comunice între grupuri, astfel că au fost în deplină cunoştinţă de cauză şi au putut chiar să formuleze amendamente. Spre deosebire de alt grup, cum este Grupul USR, în care nu comunică Senatul cu Camera Deputaţilor, astfel că ei se plâng tot timpul că nu ştiu nimic. Dar aceasta nu este de fală. De asemenea, mai vreau să vă spun că în Constituţie se vorbeşte de faptul că se poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului, neprecizându-se care este acest Guvern, şi că va stabili în mod obligatoriu, această lege, domeniile şi data până la care se pot emite ordonanţe. Domeniile au fost stabilite, data a fost stabilită, s-a îndeplinit prevederea constituţională. Atât eu, cât şi colegul Andronache am vorbit că ar fi bine - şi spuneam acest lucru mai demult - că ar fi bine ca Guvernul să prezinte şi ordonanţele de urgenţă, cu acest prilej... Din sală: Ordonanţele simple.
		Domnul Eugen Nicolicea: ... ordonanţele simple, aveţi dreptate... cu acest prilej... Şi, în aceste condiţii, nu avem totuşi, dacă nu doresc să facă acest lucru, nu avem nici în Lege, nici în Regulament, nici în Constituţie, vreo prevedere care să oblige guvernanţii ca, odată cu solicitarea abilitării, să depună şi aceste ordonanţe. Acest lucru se va putea face după o discuţie cu reprezentanţii Guvernului, pe viitor. În prezent, nu putem să obligăm şi nu există nimic care să oblige la depunerea ordonanţelor. De asemenea, vreau să vă mai spun că atunci când faci o propunere de modificare a unei legi organice, există posibilitatea ca legea pe care o faci, respectiv ordonanţa, să nu fie de natură organică, dacă ar modifica nişte prevederi care nu sunt organice. De aceea, nu cred că se susţine părerea aceea că, dacă un domeniu, neapărat ar fi organic, şi legea sau ordonanţa pe care vrei să o dai obligatoriu este organică. Iar dacă se va întâmpla acest lucru, aveţi posibilitatea să acţionaţi la Curtea Constituţională, să o sesizaţi, care va dărâma acea ordonanţă care nu respectă prevederile constituţionale. De asemenea, per ansamblu, dacă consideraţi că au fost încălcate prevederi constituţionale, puteţi să sesizaţi Curtea Constituţională pentru controlul ex-ante şi nu va mai intra în vigoare această lege de abilitare pe care o dăm noi astăzi, dumneavoastră susţinând - am auzit colegii - că s-au încălcat prevederile constituţionale. Vă urez succes în atacul la Curte! Şi închei, spunând că, deşi toate aceste lucruri au fost explicate - puteţi să luaţi înregistrările de la comisie - in extenso, nu ca aici - văd că nu s-a prins nimic, se repetă aceleaşi aberaţii.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Stelian? Procedură? (Domnul deputat Dan Vîlceanu solicită să ia cuvântul.) Domnul Stelian... Dumneavoastră sunteţi domnul Vîlceanu, din câte ţin eu minte... păi nu aud strigăturile, mă uit şi eu aici...
		Domnul Stelian-Cristian Ion: Pentru acurateţe, ceea ce s-a întâmplat ieri la Comisia juridică, aşa cum am spus, este inacceptabil, în sensul că am primit acest proiect cu o jumătate de oră înainte. Ni s-a explicat astăzi de domnul deputat Nicolicea că ar fi trebuit să ştim de acest proiect de acum 30 de zile, atunci când s-a depus el în Parlament. Numai că noi nu avem de unde să ştim când vine la comisie. Comisia trebuie să anunţe cu 24 de ore înainte, să facă convocarea şi să ştim şi ordinea de zi. Faptul că nu s-a făcut acest lucru nu este din cauza noastră, pentru că aţi fost ocupaţi cu moţiunea de cenzură şi cu demiterea propriului Guvern, în loc să puneţi din timp, în timp util, acest proiect, pe ordinea de zi a Comisiei juridice. Ca atare, solicitarea noastră a fost una de maxim bun-simţ şi anume, să ne daţi răgazul, efectiv, să citim acest proiect. Aţi considerat - pentru că aveţi majoritate inclusiv în această comisie - că nu are sens să mai faceţi această aşa-zisă concesie. Dar să ştiţi că nu ne faceţi nicio concesie respectând regulamentele Parlamentului. (Aplauze.)
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule deputat. Domnule Vîlceanu, aveţi pe procedură? Vă rog, procedură.
		Domnul Dan Vîlceanu: Atât vreau să menţionez: comisiile avizatoare nu puteau să solicite să se emită avize, pentru că a fost vorba de o jumătate de oră. De la ora 17,30, când a fost Biroul permanent, până la ora 18,00 când a fost deja convocată Comisia juridică, nu aveai când să ceri comisii... Păi până nu ajunge la Camera Deputaţilor, domnule Nicolicea, comisia nu poate solicita aviz... Iar aici, dumneavoastră aţi avut dreptate, se spun multe aberaţii... chiar şi de dumneavoastră.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, vă mulţumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. (Domnul deputat Eugen Nicolicea solicită să ia cuvântul.)
		Domnul Eugen Nicolicea: Aş vrea ca de câte ori se va face o solicitare de intervenţie pe procedură, să rugaţi pe cel care intervine să vină să spună articolul la care se referă, aşa cum scrie în Regulament, pentru că văd că în mod abuziv se foloseşte intervenţia pe procedură pentru tot soiul de drepturi la replică.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Aveţi dreptate, domnule deputat. Mi-am permis să-i dau cuvântul, de la mine putere. Dezbateri pe articole. De la 1 la 10? Adoptate. De la 10 la 20? Adoptate. De la 20 la 30? Vă rog, domnule Márton Árpád.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cei care aţi parcurs raportul, observaţi că am două amendamentele respinse. Punctele 1 şi 2 de la amendamente respinse. Cel de la poziţia 1 se referă la punctul 28 din raportul pe care îl aveţi. Şi, în dezbaterea din comisie, colegii noştri liberali au ridicat chiar problema posibilităţii de a solicita eliminarea punctului 21, care, într-adevăr, dă de gândit, pentru că el se referă la un domeniu organic, însă are puţin o altfel de formulare decât cea de la punctul 28, pentru că punctul 21 zice "... reglementarea unor măsuri în domeniul administraţiei publice...". Sper ca acest punct 21, într-adevăr, să aibă o astfel de reglementare, şi nu ceva de importanţă majoră în domeniul administraţiei. Punctul 28 are o formulare foarte vagă, fără a mă trimite la ideea că ar fi vorba de unele elemente; şi vă citez: "... modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare...". Aşa cum este formulată, "de modificare şi completare", poate fi şi un proiect care bulversează întregul sistem de sănătate; care ar intra în domeniul organic. Domnul preşedinte are dreptate parţial. Numai că o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă - şi cei care spun că noi putem abilita Guvernul să emită ordonanţe de urgenţă greşesc, că noi abilităm Guvernul doar pentru ordonanţe normale, pentru ordonanţe de urgenţă nu are nevoie de abilitarea noastră - deci în cazul unor ordonanţe care nu pot reglementa domenii organice - şi este bine argumentat aici - domnul preşedinte ne spune că s-a decis de Curtea Constituţională, de mai multe ori, că s-ar putea să aibă elemente care să nu fie organice. Numai că, dacă la punctul 21 mă poate duce gândul că doar anumite elemente neorganice vor fi nemodificate, aici nu am nimic care să mă trimită la gândul că nu va fi bulversat întregul sistem. Şi atunci, într-adevăr, când dezbat aici, în Parlament, după ce se votează în cea de-a doua Cameră, Camera decizională, abia atunci pot ataca la Curtea Constituţională. În rest, doar Avocatul Poporului poate ataca la Curtea Constituţională. Şi atunci, s-ar putea să fie bulversat şi pus în practică întregul sistem medical, pe baza acestei abilitări, şi chiar dacă ulterior se va constata că a fost neconstituţional, pe perioada respectivă s-a aplicat şi rămâne ceea ce s-a aplicat, ceea ce s-a pus în practică. Cei care au avut de suferit de pe urma acestuia, cu suferinţa respectivă au rămas. Ca atare, noi solicităm eliminarea punctului 28.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Deci, la respinse, la nr. crt. 1, da? Mai aveţi unul. Îl susţineţi şi pe acela? Da. La amendamentul respins, nr. crt. 1, vă rog, vot. detalii vot
		35 de voturi pentru, 111 voturi împotrivă, 32 de abţineri. A rămas respins. Vă rog, domnule deputat, dacă îl susţineţi şi pe al doilea?
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Argumentaţia va fi mult mai scurtă, pe aceeaşi idee pe care am argumentat şi mai înainte. La punctul 34, avem propunerea, la afaceri interne - iar un domeniu organic destul de important - modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Din păcate, în toată zona aceasta a circulaţiei, inclusiv a acestei ordonanţe, de ani buni nu s-a dezbătut o lege, în Parlament, o lege care să reglementeze cum circulăm, ce drepturi avem, care sunt reglementările în domeniu. Deci nu s-a dezbătut niciun proiect de lege care să fie unul unitar, ci mai tot timpul suntem reglementaţi de ordonanţe de urgenţă iniţiate de poliţie. Şi cu aceasta nu putem fi de acord. Încă o dată, pentru ca Parlamentul să aibă greutate în domenii de mare interes, cred că este bine să avem proiecte de lege dezbătute cap-coadă, un proiect unitar venit de la Guvern sau o iniţiativă parlamentară, şi să nu avem domenii reglementate doar prin ordonanţe de urgenţă. Drept pentru care, solicităm eliminarea punctului 34.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. La amendamente respinse, nr. crt. 2, vă rog, vot. detalii vot
		70 de voturi pentru, 114 voturi împotrivă. Amendamentul a rămas respins. De la poziţia 30 la 40? De la 40 la 50? De la 50 la 57? Un amendament respins. Domnule Andronache, vă rog.
		Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc. Uitaţi că, din cauza grabei cu care a fost redactat raportul, ceea ce am spus eu la comisie, şi anume că în baza dispoziţiilor art. 115 alin. (2) din Legea fundamentală, pentru fiecare domeniu de activitate trebuie specificată data la care se vor emite ordonanţele... Nu regăsesc amendamentul în forma pe care am propus-o. Şi atunci amendamentul se regăseşte la art. 2. Ca atare, o să-i dau citire aşa cum este înscris aici şi anume, noi propunem ca toate ordonanţele pe care le va emite Guvernul care va veni, să fie adoptate de acesta până la data de 1 august. Este o chestiune de respectare a dispoziţiilor constituţionale, subliniez încă o dată. Vă mulţumesc şi vă rugăm să sprijiniţi acest amendament.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Da. Nu este cazul să mă implic eu aici, dar aveţi un amendament aprobat cu ordonanţe până la reluarea lucrărilor şi unul respins până la 1 august. Deci v-aţi... în fine... votăm...
		Domnul Gabriel Andronache: Complicaţi lucrurile, domnule preşedinte de şedinţă. În sensul în care amendamentul admis se referă la cu totul altceva şi se referă la faptul că aceste ordonanţe sunt supuse aprobării Parlamentului, subliniez, sunt supuse, în sensul în care trebuie discutate şi eventual adoptate sau respinse, până la data menţionată în...
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Am înţeles.
		Domnul Gabriel Andronache: Eu v-am rugat să supuneţi votului amendamentul respins. El a fost încadrat la art. 2, eu făcusem amendamentul pentru fiecare domeniu în parte, aşa cum dispune Constituţia.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Deci nr. crt. 2, art. 2, amendament respins, vă rog, vot. detalii vot
		56 de voturi pentru, 129 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Amendamentul a fost respins. Nemaifiind alte amendamente, legea merge la votul final. La punctul 9 nu avem raport încă.
		10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2017 privind asistenţa medicală comunitară; în procedură de urgenţă. Comisii? Comisia pentru sănătate, domnul Buicu.
		Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Senatul a adoptat proiectul de lege despre care discutăm. Am avut în vedere avizele favorabile: al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, al Comisiei pentru drepturile omului, al Comisiei pentru muncă, al Comisiei pentru egalitate de şanse, al Comisiei pentru buget; punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare îmbunătăţirea cadrului legal privind asistenţa medicală comunitară. Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru sănătate şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18, cu amendamentele admise şi respinse, prezentate în anexă. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri? Doamna Ioniţă.
		Doamna Antoneta Ioniţă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul PNL va vota pentru aprobarea prezentei ordonanţe de urgenţă, care are drept scop reglementarea asistenţei medicale comunitare, la nivelul comunelor, al oraşelor, al municipiilor şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor comunitare integrate, în vederea facilitării şi a îmbunătăţirii accesului populaţiei. Asistenţa medicală comunitară se realizează pe baza nevoilor medico-sociale, identificate prin catagrafia populaţiei aparţinând grupurilor vulnerabile din comunităţi, fiind în concordanţă cu politicile şi strategiile guvernamentale, precum şi cu cele ale autorităţilor administraţiei publice locale. Scopul acestei asistenţei medicale comunitare constă în îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, prin asigurarea echitabilă a accesului la servicii de sănătate a tuturor persoanelor din fiecare comunitate, indiferent de statutul socio-economic, nivelul de educaţie, amplasarea acesteia în mediul rural sau urban, sau de distanţa faţă de furnizorul de servicii medicale. Ministerul Sănătăţii va avea în sarcină monitorizarea, analiza şi evaluarea periodică şi ori de câte ori este nevoie a serviciilor furnizorilor de asistenţă medicală comunitară, prin intermediul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru analiza eficienţei şi eficacităţii acestor servicii, în scopul adaptării activităţii de asistenţă medicală comunitară la nevoile de sănătate ale membrilor comunităţii. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: De la USR, domnul Stelian sau domnul Ungureanu? Sunteţi doi înscrişi. Domnul Ungureanu.
		Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu: Acum 8 ani de zile eram asistent social într-o clinică de pediatrie din Cluj şi am ajuns într-o situaţie complicată. Un copil cu insuficienţă renală cronică decedase şi nu avea certificat de naştere. Care va să zică, eram puşi în situaţia să îngropăm pe cineva care nu exista. Şi pentru că nu exista, a trebuit să-i facem acte, certificat de naştere, după deces. Este extrem de important ceea ce s-a reuşit în Comisia pentru sănătate, cu trudă multă. Apreciez efortul tuturor colegilor care au lucrat la această lege foarte bună. Sper din toată inima ca Guvernul, care va fi el, în 60 de zile, să aducă şi norme de aplicare, astfel încât un eveniment ca acela despre care v-am spus eu să nu mai aibă loc. Şi persoanele vulnerabile să fie urmărite de comunitate, în aşa fel încât atunci când ies din maternitate, acele persoane vulnerabile să nu iasă fără certificat de naştere. Deci felicit membrii Comisiei pentru sănătate pentru munca depusă!
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Vass Levente.
		Domnul Vass Levente: Această reţea de asistenţă comunitară există. De fapt, Senatul şi comisiile din Camera Deputaţilor au făcut ca ordonanţa de urgenţă să nu spargă acest sistem, această reţea. Prin munca noastră, se va permite finanţarea acestor organizaţii nonguvernamentale care lucrează împreună cu primăriile, să fie dotate cu aparatură, în cazul în care ţara noastră poate să ceară cele 300 de milioane de euro, pentru a finanţa această dezvoltare. Eu cred că a fost o muncă bună. Felicitări! Vom vota pentru.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Bichineţ.
		Domnul Corneliu Bichineţ: Domnule preşedinte, Intervin pentru a-l felicita pe colegul de la USR care a punctat foarte bine. Se întâlnesc în viaţa cotidiană situaţii absolut dramatice. Domnia Sa a văzut şi a fost nevoit să întocmească certificat de naştere unui copil, după ce acesta, din nefericire, a decedat. Iată, noi suntem astăzi părtaşi, abilităm un Guvern după ce a căzut şi, mă rog, poate abilităm un Guvern care nu se naşte. Una peste alta, ceea ce facem noi, astăzi, prin acest punct pe care l-aţi supus dezbaterii, este un lucru foarte, foarte bun. Am răspuns 12 ani de un judeţ, ca preşedinte, vicepreşedinte de consiliu judeţean şi am întâlnit zeci de cazuri de copii abandonaţi în spital, pentru că este o practică în aproape toată ţara şi este foarte bine că noi încercăm să reglementăm. Problema este dacă asistenţii medicali, cei care lucrează în sistem sunt plătiţi bine, dacă au logistica necesară, pentru că reţeaua este creată de multă vreme. În toate comunele ţării noastre sunt spitale, sunt centre de permanenţă, iar la nivel de judeţe sunt direcţii de asistenţă socială şi protecţie a copilului care îşi desfăşoară activitatea foarte, foarte bine. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii la dezbateri generale, dacă mai sunt? Nu mai sunt. La articole, vă rog? De la 1 la 10? Adoptate. De la 10 la 20? Adoptate. Mulţumesc. Raportul, în forma comisiei, merge la votul final.
		11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2017 privind plata cotizaţiilor restante ale României pentru participarea la lucrările unor comitete din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; procedură de urgenţă. Comisia pentru industrii? Domnul preşedinte Iulian Iancu.
		Domnul Iulian Iancu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege menţionat. Aş vrea să informez plenul că acest proiect a fost adoptat de Senat. De asemenea, are avize favorabile de la Comisia juridică şi de la Comisia pentru buget. Este un proiect care se adresează plăţii restanţelor la cotizaţiile pentru acele comitete şi grupuri de lucru din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, la care România a participat ca membru asociat şi pentru care s-au înregistrat întârzieri. Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege şi au hotărât să propună plenului, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri? Domnul Popescu Virgil.
		Domnul Virgil-Daniel Popescu: Stimaţi colegi, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege. În sfârşit, Guvernul ce ar trebui să facă? Să nu mai rămână cu cotizaţii restante la diferite organisme internaţionale şi să facem România de râs, pentru sume de câteva zeci de mii sau poate sute de mii de euro, acolo unde participă ca membru în asociaţiile respective. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii? Nu. La anexe? Nu. Vot final.
		12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; în procedură de urgenţă. Comisii? Comisia juridică? Domnul Dunava.
		Domnul Costel Neculai Dunava: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a proiectului de lege. Senatul a adoptat proiectul de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de membrii Comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele admise, prezentate în anexa la prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri generale. Domnul Radu.
		Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Simplificarea modului în care administraţia publică centrală comunică şi interacţionează cu cetăţeanul este o demonstraţie a faptului că încercăm să ne aliniem timpurilor în care trăim, că dorim să venim în întâmpinarea nevoilor celor care ne-au votat, să le creăm condiţii pentru o relaţie mai bună şi mai simplă cu statul. Publicarea din oficiu a formularelor, cererilor şi informaţiilor, acceptarea copiilor după actul de identitate în format electronic, introducerea posibilităţii plăţii prin POS a serviciilor furnizate contra cost şi toate celelalte prevederi ale acestei legi sunt mai mult decât necesare în această epocă a informatizării şi vitezei în care trăim. Prin adoptarea acestei legi, arătăm că suntem responsabili să ţinem pasul cu tehnologia, că putem răspunde afirmativ cererilor cetăţenilor şi că ne dorim modernizarea şi alinierea la standardele celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Totodată, acest proiect de lege prevede şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Se doreşte introducerea obligativităţii înregistrării video a probei teoretice şi audio-video a celei practice, în timpul desfăşurării examenului auto, fapt ce va conduce la o mai bună monitorizare a legalităţii modului de obţinere a permisului de conducere şi, prin extrapolare, la un trafic auto mai sigur şi la şoferi mai bine pregătiţi. În consecinţă, voi vota în favoarea acestui proiect de lege şi vă îndemn să faceţi acelaşi lucru! Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Andronache.
		Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Această ordonanţă de urgenţă, pe care urmează să o aprobăm astăzi, reprezintă un pas important în debirocratizarea administraţiei publice. Este un pas pe care administraţia trebuia să-l facă de multă vreme. Iată, însă, că s-a întâmplat prin Ordonanţa pe care Guvernul a adoptat-o în anul 2016. Suntem de acord, în principiu, cu legea de aprobare, cu excepţia amendamentului cuprins la nr. crt. 19 de la pagina 22 - menţionez pagina, pentru că acest număr curent cuprinde mai multe pagini - şi vă adresăm rugămintea, domnule preşedinte de şedinţă, să supuneţi la vot acel amendament admis, deoarece, în opinia noastră, cazierul trebuie să rămână ca o obligaţie a administraţiei de a-l solicita, şi nu la dispoziţia unei structuri a administraţiei sau a unei alte structuri de acest gen. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii la dezbateri? La articole? De la 1 la 10? Adoptate. De la 10 la 20? Vă rog.
		Domnul Cătălin Drulă: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Un act normativ bine-venit, aşa cum s-a menţionat. O singură chestiune cu care sunt convins că veţi fi de acord. La nr. crt. 19 art. V - în varianta originală se prevedea obligaţia ca instituţiile publice să ceară cazierul unei persoane direct, fără să-l mai pună pe om să umble cu cazierul de la un ghişeu la altul sau de la o instituţie la alta. Într-un amendament care s-a introdus în comisie s-a înlocuit cuvântul "solicită" cu sintagma "pot solicita". Acum ştim şi noi cum funcţionează instituţiile la noi, că dacă n-au obligaţia, n-o s-o facă. Ca să nu punem oamenii pe drumuri, ei îşi dau semnătură la ghişeu şi apoi instituţia cere direct la poliţie cazierul lor, în baza acceptului dat. Vă propun să revenim la forma iniţială. Tehnic vorbind, aceasta înseamnă că supunem la vot amendamentul şi votăm contra. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Supun la vot amendamentul admis. Vă rog. detalii vot
		3 voturi pentru, 149 de voturi împotrivă, 3 abţineri. (Aplauze.)
		Domnul Cătălin Drulă: Şi scurt, un amendament de corelare tehnico-legislativă, cum prevede Regulamentul la art. 108 alin. (3), pentru că în forma iniţială se spunea: "După alin. (4) se introduce un nou alin. (5)". E vorba de: "După alin. (6) se introduce alin. (7)", pentru că a fost o lege, între timp, care a renumerotat acolo. Deci preluăm doar numerotarea de la amendamentul respins, să rămână pe stenogramă. Mulţumesc mult.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt.
		13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2015 privind unele măsuri pentru implementarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul naţional de investiţii; în procedură de urgenţă. Comisia pentru industrii? Domnul Iancu.
		Domnul Iulian Iancu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă cu acest proiect de lege. La întocmirea raportului am avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, de asemenea, al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi faptul că acest proiect a fost adoptat de Senat. Propunerea are ca obiect stabilirea unor măsuri pentru implementarea mecanismului de alocare tranzitorie, cu titlu gratuit, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul naţional de investiţii. Membrii comisiei, în urma examinării motivelor pentru care plenul Camerei Deputaţilor a decis retrimiterea proiectului de lege, a punctului de vedere favorabil exprimat de Ministerul Energiei şi a amendamentelor formulate, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului adoptarea proiectului de lege.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri? Domnul Bode.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Pentru a înţelege exact ce votăm azi, daţi-mi voie să fac un scurt istoric al acestui proiect de lege. La sfârşitul anului 2011, începutul anului 2012, Guvernul nostru a aprobat Planul naţional de investiţii, care urmărea modernizarea sectorului de producere a energiei electrice. În acel moment vorbeam despre 29 de obiective cu potenţial de cofinanţare, prin mecanismul de alocare tranzitorie, cu titlu gratuit, a certificatelor de gaze cu efect de seră, producătorilor de energie electrică. Practic, în baza legislaţiei româneşti şi a directivelor europene, producătorii de energie electrică sunt obligaţi să achiziţioneze aceste certificate de gaze cu efect de seră, contravaloarea lor se virează în bugetul ministerului de resort, iar acesta redistribuie aceste sume către producătorii de energie electrică declaraţi eligibili. În luna iunie 2015, Guvernul Ponta a adoptat Ordonanţa nr. 30, prin care, în sinteză, stabilea două lucruri. În primul rând, alocă întreaga sumă colectată la acel moment, din aceste certificate de gaze cu efect de seră, către doi agenţi economici: OMV Petrom - 90 de milioane de euro şi Complexul Energetic Oltenia - aproximativ 20 de milioane de euro. Al doilea lucru. Membrii Comisiei de implementare a acestui mecanism de cofinanţare s-a stabilit să fie remuneraţi cu 1% din valoarea finanţării nerambursabile asigurate de către beneficiar. Vorbim de aproximativ 1,2 milioane de euro pentru 11 funcţionari ai ministerului. A venit Guvernul tehnocrat şi a propus extinderea acestei scheme de sprijin şi pentru obiective de investiţii nefinalizate, nerecepţionate, dar eligibile. Aşadar, azi, prin acest proiect de lege, noi propunem alocarea a 185 de milioane de euro pentru cofinanţarea unor obiective de investiţii aparţinând OMV Petrom, Centrala Electrică de la Brazi, Complexul Energetic Oltenia cu două obiective şi Romgaz, cu Centrala Electrică de la Iernut. Îmi pare rău că nu reuşim să redistribuim aceşti bani către cât mai mulţi producători de energie electrică. Mă bucur pentru cei trei agenţi economici. Recunosc, cel mai mult mă bucur pentru Centrala Electrică de la Iernut care, după ce a fost salvată în 2011-2012 de la casare şi tăiere la fier vechi, azi se pregăteşte să investească peste 300 de milioane de euro în modernizarea instalaţiilor de producere a energiei electrice. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii? Nu. La amendamente? Nu.
		14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 Codul silvic, precum şi pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora; în procedură de urgenţă. Domnul Munteanu - Comisia pentru agricultură.
		Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru agricultură a fost sesizată cu dezbaterea pe fond cu acest proiect de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 12 iunie 2017. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliul Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului, prin care susţine adoptarea propunerii legislative. Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege sus- menţionat în şedinţa din 19 iunie anul curent. La comisie au participat 23 de deputaţi, din totalul de 24 de membri ai acesteia. La dezbateri a participat domnul Istrate Şteţco, secretar de stat în cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor. În urma examinării proiectului s-a hotărât, cu majoritate de voturi - un vot împotrivă -, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise şi amendamentele respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Domnule preşedinte, Daţi-mi voie să fac câteva precizări de formă - subliniez -, şi nu de fond. La nr. crt. 40 marginal, unde se introduce o nouă anexă, Anexa nr. 2 în text, la art. 2 alin. (1) se înlocuieşte sintagma "Anexa nr. 21" cu sintagma "Tabelul nr. 1". Tot la nr. 40 marginal, la art. 3 alin. (1) se înlocuieşte sintagma "Anexa nr. 22" cu sintagma "Tabelul nr. 2". La pagina 15, alin. (11) - "Fond forestier"... "maximum 30 de hectare" lipseşte un "şi". Şi mai e la art. 36, poziţia 2, la "Amendamente respinse", alin. (6) lipseşte un "la" din text, respectiv "Se face cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (2)". Vă mulţumesc foarte mult.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc şi eu. Dezbateri? Domnul Tabugan. Vă rog, domnule Tabugan, v-aţi înscris la cuvânt! Dezbateri generale, domnule Tabugan, vă rog.
		Domnul Ion Tabugan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Stimate colege, Iată că noi, cei de la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi industrie alimentară, împreună cu dumneavoastră, continuăm seria îmbunătăţirii legilor silvice pentru o mai bună gospodărire şi pentru un mai bun control asupra pădurilor şi a masei lemnoase în circuitul ei din pădure până în fabrici. Noul Cod silvic care astăzi se va aproba în Parlament prevede, în primul şi în primul rând, că acele păduri, în jur de 400.000-500.000 de hectare, care nu au stăpân, să fie preluate de ocolul silvic de regim sau de stat, până la 30 de hectare, iar statul vine şi parţial subvenţionează. Peste 30 de hectare, automat, aici intră doar în pază. Peste 30 de hectare vor intra în administrarea ocoalelor silvice. Este un lucru extraordinar de important. Aceste suprafeţe, nefiind sub control, nefiind păzite, nefiind administrate, erau o sursă de furt de masă lemnoasă, erau o sursă de a introduce masă lemnoasă pe piaţă, necontrolată. Iată, noi venim acum şi reglementăm acest lucru, introducem obligatoriu sub pază. O altă problemă pe care o reglementează actualul cod este intabularea şi cadastrarea tuturor suprafeţelor care intră în fondul forestier naţional. Totodată, s-a făcut inventarul drumurilor forestiere şi vor intra, de bună seamă, în proprietatea celor care au cea mai mare suprafaţă de pădure din zona respectivă, astfel încât să se poată accesa fonduri europene, cât şi să poată contracta diverse credite, astfel încât drumurile forestiere să fie cât se poate de moderne, pentru că sistema de maşini la ora actuală este cu totul alta faţă de acum 40-50 de ani, când au fost construite aceste drumuri. O altă problemă, care considerăm că este de importanţă majoră pentru ţară, la ora actuală, şi o rezolvă şi sperăm să o rezolve acest Cod silvic, este lemnul de foc. Lemnul de foc, atât de mult cerut de piaţa românească internă. Spunem "atât de mult cerut", pentru că nu mi-a fost dat să întâlnesc ca în acest an şi ceva scurs, de când am ajuns la al treilea mandat în Parlament, să spună cineva din Caraş: "Domnule, am bani în buzunar şi nu am lemne de unde să cumpăr". Foarte grav! Lemne de foc, mă refer, şi în special la pensionari. Iată, venim şi reglementăm, prin toate tăierile de îngrijiri, de la curăţiri, stadiul 1, 2, accidentale, igienă, rărituri - mă scuzaţi, sunt termeni tehnici, dar sunt termeni consacraţi în legea pe care astăzi trebuie să o votăm - şi obligatoriu acest lemn subţire va ajunge la cetăţenii României care se încălzesc cu lemne. Nu aş vrea să vă mai reţin. Reglementează şi multe alte lucruri, dar acestea sunt aspectele majore pe care le reglementează actualul Cod silvic intrat în Parlament şi pe care noi, Partidul Mişcarea Populară, îl vom vota - acest Cod silvic. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Gheorghe Tinel.
		Domnul Tinel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Partidul Naţional Liberal nu e aşa de fericit că se modifică Codul silvic, la nici un an de zile de când trâmbiţam aici, pe toate vocile, că e excepţional Codul silvic, că e nemaipomenit. De altfel, dacă facem istoria modificării Codului silvic în ultimii ani, o să vedem că s-a modificat, cred că în patru ani de zile, de trei ori, de fiecare dată pe fond. Raţiunea pentru care apare noua modificare e că, vezi Doamne, anul trecut s-a gestionat prost problema lemnului de foc la nivel naţional. Păi, o problemă administrativă o tratăm legislativ? E o problemă de management, nu e o problemă de legiferare! Şi încă o chestie pe care vreau să o aduc în atenţia dumneavoastră. Ne-am făcut un obicei ca, printr-un proiect de lege, să modificăm două, trei sau mai multe acte subsecvente. Aşa facem şi acum! Printr-un proiect de lege modificăm şi Codul silvic, lege organică, dar modificăm şi Legea nr. 192 privind trecerea unor drumuri forestiere din proprietatea publică, în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, ceea ce nu-i corect. Nu-i corect, pentru că veţi vedea, în textul de lege pe care-l aveţi şi dumneavoastră nu apare modificarea la Legea nr. 192, apare modificarea exclusiv a Codului silvic, care şi interesează. Şi pentru că tot vorbim de Codul silvic şi le-am spus că nu era necesară modificarea legii de bază pentru o chestiune care ţine de administraţie, de management. Dar, pretextul s-a găsit, s-a invocat şi am venit şi, pe baza presiunilor din teritoriu, am modificat nişte articole, am modificat art. 23, spunea colegul meu, zice, "din condei luăm 350.000 de hectare de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional, le introducem în fondul forestier naţional - atenţie minister!, - ceea ce presupune regim silvic, nu? Mărim suprafaţa fondului forestier naţional cu 350.000 de hectare." Dă bine la Bruxelles... "Băi, ce-au făcut ăştia, revoluţie la Bucureşti, dintr-o dată nu mai au 6,4, au 6,7, 6,8, excepţional! Uite, ce n-au împădurit în 30 de ani, au împădurit, din condei, printr-o iniţiativă legislativă!". Dar, când citeşti textul de lege constaţi că, pardon, se introduce un alineat nou, în care se spune: "Domnule, pădurile astea din afara fondului forestier naţional, din vegetaţia forestieră care intră în fondul forestier naţional, nu se supun regimului silvic, în totalitate." Scoaterile temporare şi definitive se fac numai în avantajul proprietarului etc., etc., ca şi cum restul proprietarilor, persoane fizice, n-ar avea acelaşi regim!. Şi eu întreb aici ministerul: de ce este discriminatorie? De ce? De ce? Păi, dacă a intrat în fondul forestier naţional, ar trebui să se supună aceloraşi reguli, domnule secretar de stat. Aşa ar trebui, teoretic. Bine, practic, eu am înţeles de ce, practic. Intervenţia din teritoriu a fost foarte puternică. Pe urmă, chestiunea legată de împădurirea, obligaţia împăduririi suprafeţelor tăiate ras. În maximum doi ani Codul silvic prevedea ... Maximum doi ani de zile... Imediat, domnule preşedinte! Sunt lucruri foarte importante şi trebuie spuse. Ei, venim noi cu o găselniţă şi spunem: "Domnule, să fie doi ani, dar să apară şi excepţii, ştiţi? Că la noi, legea fără excepţii nu e bună, nu e lege!". Unde vin excepţiile? Păi, s-o ducem noi, s-o pasăm la structurile teritoriale şi să facă ăştia în cinci ani, în cinci sezoane de vegetaţie, să vadă ei, se poate împăduri, nu se poate, cum se împădureşte? Păi, şi eu întreb ministerul: de ce apare excepţia asta, domnule secretar de stat?! De ce introducem noi excepţie, când noi am ţinut cu dinţii de chestiunea aceasta? Nu doi ani, două sezoane! Nu două sezoane! Haideţi să vedem cum facem! Nu două milioane de hectare, un milion de hectare! Ca acum să venim şi să spunem: "Nu, domnule, la cinci sezoane!" şi să o ducă la inspectoratul teritorial, ăla să facă, să monitorizeze, să urmărească, să vadă ce şi cum. Că apar excepţii pe chestia aceasta. Şi cea mai importantă modificare, dar aceasta este făcută cu acceptul Partidului de guvernământ Social Democrat. Da? În esenţă, e la art. 97. Textul iniţial al legii era aşa: "Pentru suprafeţele de până la 30 de hectare statul suportă de la bugetul de stat cheltuielile pentru administrare şi pentru serviciile silvice asigurate". Vine Partidul de guvernământ Social Democrat, în plenitudine, în forţa lui, şi spune: "Nu, domnule, pardon! Nu administrare, scoatem «administrare» şi nu «serviciile silvice»", dăm o nouă definiţie şi spunem că serviciile silvice reprezintă numai cheltuieli de pază." Fraţilor, păi haideţi să ne înţelegem, pentru că aceasta este o chestiune pe care trebuie să o spunem cetăţenilor şi e făcută în comisie. Aceasta este o chestiune care ţine de, cum să spun eu, de structura profesională a celor care o fac. Nu modificaţi! Dacă vreţi să spuneţi în textul de lege că le suportaţi celor care au până la 30 de hectare numai cheltuielile de pază, e una, dar dacă vreţi să le spuneţi că serviciile silvice se rezumă numai la cheltuieli de pază, în definiţie, aceasta este o chestiune pe care specialiştii tehnici n-o pot accepta, domnule secretar de stat. Încă o dată vă spun, n-o pot accepta, indiferent câte anexe puteţi să faceţi dumneavoastră şi să daţi dumneavoastră definiţie în anexă. Deci eu încă o dată vă spun că, dintr-un...
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnule deputat, concluzionaţi!
		Domnul Tinel Gheorghe: ...dintr-un act normativ care era extrem de favorabil unei categorii de proprietari, cei cu până în 30 de hectare şi care nu aveau posibilitatea să suporte costurile de amenajare, costurile de întreţinere etc. şi a serviciilor silvice, statul vine şi spune... Statul! Partidul de guvernământ Social Democrat, în esenţă, vine şi spune: "Domnule, pardon, nu vă mai dăm administrare, servicii silvice... Dacă aveţi cheltuieli de pază şi cu asta basta!". Din aceste motive, Partidul Naţional Liberal nu susţine modificările aduse la noul Cod silvic. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Doamna Pană. V-aţi înscris la cuvânt, doamna Pană? Poftim?
		Doamna Adriana-Doina Pană (din sală): Era domnul Olar înaintea mea!
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamna Pană, vă rog, la microfon! Măcar dreptul ăsta îl am, să fac o selecţie aşa...
		Doamna Adriana-Doina Pană: Mulţumesc, domnule preşedinte. Azi fără discriminări! Stimaţi colegi, În urmă cu doi ani de zile, după nişte lupte foarte, foarte grele, noi am votat în Parlament un nou Cod silvic şi vreau încă o dată să vă mulţumesc pentru acest lucru. Pentru prima dată în Codul silvic apărea într-un articol un alineat care spunea: "Asigurarea cu prioritate a lemnului de foc pentru populaţie". Bineînţeles că era un principiu pentru că, de fapt, Codul silvic cam asta înseamnă, un set de principii după care noi trebuie să exploatăm durabil pădurile României. Legislaţia subsecventă, adică normele de aplicare trebuiau să se spună cum să se asigure cu prioritate lemnul de foc pentru populaţie. Hotărârea de Guvern care trebuia să facă acest lucru, referitoare la valorificarea masei lemnoase, a fost atât de defectuos scoasă, încât în loc să asigure cu prioritate, a condus la o criză a lemnului de foc. Nu este un pretext - şi aici răspund unor antevorbitori - e vorba de jumătate din populaţia României. Cei care locuiesc la hotel probabil că nu realizează că, totuşi, 3,5 milioane de gospodării din ţara asta au fost afectate de criza lemnului de foc, nu realizează că au existat foarte mulţi români care au stat în frig iarna trecută, din motive de hotărâre de Guvern defectuoasă. Şi atunci, chiar dacă la ora actuală ea poate fi modificată - şi va fi - să fie corespunzătoare, nu putem risca ca un alt Guvern iresponsabil care apare la un moment dat să facă acelaşi lucru. Şi atunci, am amendat în Codul silvic, pas cu pas, ce trebuie făcut, încât acest lucru să nu se întâmple. Al doilea aspect foarte important la care vreau să mă refer. Tot acum doi ani, când am votat Codul silvic, am introdus pentru prima dată un regim aparte pentru proprietarii care au păduri sub zece hectare. Înainte nu puteau exploata nimic dacă nu aveau amenajament. S-a demonstrat fizic şi geografic că circa 400.000 de hectare nu se pot constitui în minimum 100 de hectare, încât să se poată face amenajament. Şi atunci, toţi aceşti proprietari, practic, îşi furau propriul lemn. Văzând ce se întâmplă în ţări din Uniunea Europeană, văzând ce se întâmplă în alte ţări cu proprietăţile mici, am ajuns la concluzia că, de fapt, şi noi putem modifica - şi am făcut asta acum doi ani - încât, pentru cei care au sub zece hectare, dacă îşi fac un contract pe zece ani cu un ocol silvic de stat sau privat, să poată avea dreptul la cel mult trei metri cubi per hectar pe an. Am folosit cifra de trei metri cubi, pentru că aceasta este media la nivel naţional a tăierilor ilegale din pădurile României. S-a demonstrat că nu este suficient. Adică măcar pentru lemnul de foc al proprietarului respectiv. Or, creşterea pădurii fiind de peste 8 metri cubi pe hectar pe an, am ridicat la cinci metri cubi pe hectar pe an. Deci în loc de maximum trei, maximum cinci. Reţineţi, "maximum", dacă pădurea permite acest lucru! Şi al treilea aspect foarte important. Regimul silvic, cred că dintotdeauna, de când există legislaţie, este foarte sever sub aspectul scoaterii din fondul forestier, ceea ce e foarte bine. Din acest motiv, în România nu există defrişări, există doar tăieri ilegale. Pentru că defrişare înseamnă să scoţi din regimul silvic şi să-l transformi, de exemplu, în teren arabil. Ce înseamnă restricţiile? Înseamnă să dai de trei ori suprafaţa şi de cinci ori valoarea. Deci a fost un lucru foarte benefic încât să nu se facă scoateri din regimul silvic, dar au existat şi situaţii întemeiate, când a trebuit să intervenim. Şi tot acum doi ani, în Codul silvic, noi am introdus situaţiile de excepţie, când sunt pentru lucrări de utilitate publică, de interes regional sau chiar local, sau... De exemplu, pentru pădurile instructiv-educative, pentru pădurile pedagogice, încât autoritatea locală să ofere doar 1 la 1, şi nu de 3 ori suprafaţa şi de 5 ori valoarea. S-a demonstrat că sunt şi alte situaţii de care trebuie să ţinem cont. Avem vestigii extraordinar de importante, cum sunt cetăţile dacice, de exemplu, care sunt în patrimoniul UNESCO, care au nevoie de acelaşi regim de 1 la 1. Avem proiecte de apă şi canalizare sau proiecte integrate pentru deşeuri, în care comunităţile locale sunt blocate în accesarea fondurilor europene, pentru că nu au de unde să dea de 3 ori suprafaţa şi de 5 ori valoarea. Şi am prevăzut şi aceste situaţii la excepţii. În concluzie, Codul silvic, contrar la ce s-a spus anterior, cel în vigoare acum e net superior celui anterior, de asta a fost şi bătălia uriaşă pentru el, dar nu este o lege perfectă; orice lege e perfectibilă. Ceea ce vă solicit astăzi ca vot, şi ceea ce PSD susţine ca vot, este ca aceste modificări pe care le aducem Codului silvic să fie votate. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: În încheiere, domnul Olar. Dar pe scurt, aşa cum vă ştim!
		Domnul Corneliu Olar: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu vreau să fiu un mediator între doamna Pană şi domnul coleg Tinel. Să vă spun practic cum văd eu lucrurile. Astăzi este vorba de o lege prin care dăm posibilitatea UAT-urilor să preia în administrare drumurile din domeniul public al statului. Este un lucru foarte bun. Spunea domnul Tinel că se modifică şi Codul silvic, o lege organică, poate că nu trebuia înghesuită azi, însă eu, ca parlamentar din Grupul PNL, din Comisia pentru agricultură, de specialitate, din postura mea de tehnician silvic la prima meserie şi şi primar, voi vota, chiar dacă fac un păcat. Eu zic că-i mai mic păcatul ăsta pe care-l facem noi astăzi şi-l votăm, decât iniţiativa cu care a venit Guvernul. Avem reprezentanţi din partea ministerului. Domnule secretar de stat, domnule director general care răspundeţi de regimul silvic, ce vă rog? Dacă votăm legea astăzi, vă rog s-o puneţi în aplicare, normele de aplicare să fie rapide, pentru că, ştiţi cum, se tărăgănează. Romsilva nu vrea să predea drumurile forestiere la comunităţile locale, crezând că ei pot absorbi toate fondurile europene. Niciodată! Grăbiţi-vă, lăsaţi birocraţia deoparte şi vom vota cu conştiinţă. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Munteanu. Procedură.
		Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, S-au adresat, s-au pus mai multe întrebări de către colegul nostru, domnul deputat Tinel Gheorghe. Ele, absolut toate aceste întrebări au primit răspuns competent, atât din partea reprezentanţilor ministerului, cât şi a colegilor noştri care sunt silviculturi în comisie şi, aşadar, nu e cazul să reluăm aceste răspunsuri.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. La articole? Nu. Legea merge la votul final.
		15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.
		Domnul Victor Paul Dobre: Domnule preşedinte de şedinţă, Am convenit cu colegii de la grupurile parlamentare să retrimitem acest proiect de lege pentru o nouă dezbatere în comisie.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: PL-x 110/2017, da?
		Domnul Victor Paul Dobre: Acum la toamnă!
		Domnul Petru Gabriel Vlase: PL-x 110/2017, da? Vot. detalii vot
		150 de voturi pentru, 4 împotrivă, două abţineri, 3 colegi nu votează. La comisie două săptămâni, da?
		Domnul Ioan Munteanu (din sală): Până la toamnă!
		Domnul Petru Gabriel Vlase: 16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2017 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare; în procedură de urgenţă. Vă rog, Comisia pentru buget. Domnul Badea.
		Domnul Leonardo Badea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2017 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare. Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege mai sus menţionat. Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a transmis un aviz favorabil asupra proiectului de lege mai sus menţionat. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2017 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare, în sensul instituirii unor măsuri potrivit cărora unităţile administrativ-teritoriale pot solicita din contul curent al Trezoreriei statului împrumuturi din venituri din privatizare, în limita sumei de 500.000 de lei, pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile din perioada 2014-2020, pentru toate categoriile de cheltuieli asociate acestor proiecte. În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă la prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri generale? Vă rog, domnule Stanciu.
		Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Mulţumesc. Aş începe cu o corecţie la raport. Poate a fost doar o eroare de citire a domnului preşedinte. Ordonanţa specifică o sumă maximă de împrumutat de 500 de milioane de lei, nu 500.000 de lei. Este clar că această ordonanţă rezultă în urma unei nevoi clar identificate. Deci are o intenţie bună, dar forma în care este realizată este, din păcate, deficitară. Vă citesc art. 111 din Constituţie, cât şi art. 92 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaţilor: "obligă Guvernul să informeze clar asupra impactului bugetar al acestei măsuri". În expunerea de motive ataşată acestui proiect legislativ, acest impact nu este detaliat deloc. Ţinând cont de textul ordonanţei, am putea face un calcul sumar: la 49 de proiecte, cât necesită o cofinanţare, şi la fiecare până la un maxim de o jumătate de miliard, am ajunge la un impact bugetar de 24,5 miliarde de lei. Ţinând cont că în luna mai deficitul bugetului consolidat a ajuns la 0,27%, adică de trei ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, şi în condiţiile în care Legea salarizării unitare încă nu a fost promulgată, cred că ar trebui să avem mai multă grijă cu o astfel de lege. În plus, art. 14 din această ordonanţă spune că mecanismul de acordare al acestor împrumuturi este unul discreţionar, mărind puterea pixului câtorva miniştri. Din toate aceste motive, unul dintre colegii mei, vicelider, va cere retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, timp în care vom putea amenda cu măsuri minimale această lege, pentru a clarifica măcar nişte criterii obiective de alocare a acestor fonduri. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Dan Barna.
		Domnul Ilie Dan Barna: Solicităm, într-adevăr, retrimiterea la comisie. E clar că e un mecanism necesar care ar trebui să scoată din blocaj cel puţin cele 49 de proiecte sau o parte dintre ele, dar aşa cum este acum, informaţiile sunt insuficiente. De aceea e necesar ca în cadrul comisiei să solicităm ministerului detalii pe sumele concrete care ar fi necesare pentru a avea ideea de impact care va fi generat de această iniţiativă. Vă solicit, domnule preşedinte, supunerea la vot pentru retrimiterea la comisie pentru două săptămâni. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Propunere de retrimitere două săptămâni. Vă rog, vot. detalii vot
		34 de voturi pentru, 145 de voturi împotrivă. Respinsă. Nu mai văd. Doamna Fădor, parcă!
		Doamna Angelica Fădor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2017 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare. Considerăm că instituirea unor măsuri potrivit cărora UAT-urile pot solicita din contul curent al Trezoreriei statului împrumuturi din venituri de privatizare, în limita sumei de 500.000 de mii de lei, pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile din perioada 2014-2020, inclusiv pentru cheltuieli neeligibile asociate proiectelor, este imperios necesară pentru dezvoltarea comunităţilor locale, având în vedere faptul că în prezent există foarte multe UAT-uri care nu pot asigura din veniturile proprii prefinanţarea şi/sau cofinanţarea proiectelor, blocându-se astfel dezvoltarea acestora. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Paşcan. Salutăm respectuos doamnele cu ie de la balcon, dar vă rog eu din suflet să luaţi loc, nu staţi cum staţi aşa, că nu staţi bine! (Aplauze.) Vă rog, domnule Paşcan.
		Domnul Emil-Marius Paşcan: Mulţumesc. Domnule preşedinte de şedinţă, Distinşi colegi, Se ştie că legea prevede ca în cazul oricărei măsuri legislative cu impact bugetar să precizăm care este cuantumul acestui impact bugetar. În proiectul de faţă, deşi se porneşte de la principii juste, este normal să fie sprijinite administraţiile publice locale, atunci când nu sunt capabile să cofinanţeze sau chiar în faza de prefinanţare a unui proiect din fonduri europene, în schimb votăm în orb. Chiar nu se ştie măcar despre ce sume vorbim la ora actuală, câtă vreme cei care, la nivelul Guvernului au iniţiat această ordonanţă? Într-un fel sau altul lucrau pe nişte cifre, aveau o bază concretă. Pe de altă parte, se face vorbire în expunerea de motive despre veniturile rezultate la bugetul de stat din privatizări. Despre ce sume vorbim, stimaţi colegi? Chiar nu ştim nici acest lucru elementar? Pe de altă parte, atunci când se face vorbire despre comisia de autorizare, în care sunt enumeraţi cei trei miniştri, nu se spune în baza căror criterii vor decide, fiindcă dacă la expunerea de motive iniţial se face trimitere la refuzul unor bănci de a veni în sprijinul administraţiilor, de a le acorda acele credite pentru cofinanţare sau prefinanţare, mai apoi aceste lucruri nu devin obligatorii atunci când se solicită aceste fonduri din partea administraţiilor publice locale. Adică e un nonsens, nu sunt corelate aceste lucruri. De aceea, eu mă mir că nu s-a acceptat un vot pentru reîntoarcerea la comisie, tocmai pentru a nu da posibilitatea de a se promova la modul discreţionar şi cu dedicaţie politică aceste cofinanţări, pentru anumite administraţii publice locale, fiindcă astăzi un criteriu de departajare nu există şi nu apare nici într-un fel în acest proiect legislativ. Iată doar câteva argumente absolut obiective pe care vi le-am invocat şi sper să nu acceptaţi să treacă în actuala formulă acest proiect legislativ, chiar dacă în principiu el este benefic pentru administraţiile publice locale. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. La articole, dacă sunt intervenţii? Nu.
		17. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de Amendare, semnat la Bucureşti la 1 decembrie 2016, a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chişinău la 20 aprilie 2012. Comisia pentru apărare, vă rog.
		Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de Amendare, semnat la Bucureşti la 1 decembrie 2016, a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Obiectul de reglementare îl constituie ratificarea Protocolului de Amendare, semnat la Bucureşti la 1 decembrie 2016, între cele două Guverne, al României şi al Republicii Moldova, privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chişinău la 20 aprilie 2012, ratificat prin Legea nr. 75/2013. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor, primă Cameră sesizată. În urma dezbaterilor, în şedinţa din 13 iunie 2017, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege, în forma prezentată.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Codreanu.
		Domnul Constantin Codreanu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Eu, ca cetăţean al celor două state româneşti, salut orice document ce consfinţeşte cooperarea dintre Republica Moldova şi România, inclusiv acest act semnat simbolic la 1 decembrie. Acelaşi lucru este valabil şi pentru grupul nostru parlamentar, Partidul Mişcarea Populară fiind şi o formaţiune politică ce pledează pentru reunirea României cu Republica Moldova şi pentru tot ceea ce înseamnă apropiere constantă, consecventă şi consistentă între Bucureşti şi Chişinău. Un lucru care s-a întâmplat inclusiv în acest sfârşit de săptămână, când Partidul Mişcarea Populară a semnat un protocol de colaborare cu o formaţiune unionistă de la Chişinău, Partidul Unităţii Naţionale. Şi nu în ultimul rând, trebuie, prin votul de astăzi, să dăm un semnal la Chişinău, pentru preşedintele iobag al Moscovei, domnul Igor Dodon, mai nou cunoscut şi ca "pudelul lui Putin". PMP votează pentru şi vă îndemnăm şi pe voi, distinşi colegi, să faceţi acelaşi lucru. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Ciuhodaru.
		Domnul Tudor Ciuhodaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. S-au împlinit deja cinci ani de colaborare cu Republica Moldova şi în domeniul militar şi vă reamintesc că tot ceea ce înseamnă dezvoltare în această perioadă s-a făcut pe proiecte concrete. Acest efort trebuie dus mai departe. Experienţa în acest domeniu arată că lucrurile merg bine, dar pot merge şi mai bine şi tocmai acest lucru îl reglementează acest proiect de lege. Sunt convins că acest deziderat naţional rămâne în continuare în vigoare, dar fără lucruri concrete, făcute punctual, cum am făcut şi în domeniul militar, cum am făcut şi în domeniul sănătăţii, lucrurile nu pot să evolueze. Vom vota fără rezerve acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Fără amendamente, legea merge la votul final.
		18. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. Comisia pentru apărare? Iniţiatorul? Vă rog.
		Domnul Viorel Salan (senator): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, În primul rând vreau să vă spun că sunt onorat de a fi alături de dumneavoastră azi, în calitate de senator al Grupului Partidului Social Democrat. Este o iniţiativă la care lucrez de circa doi ani şi aceasta dintr-un simplu fapt. Pentru că am constatat că în România nu există proceduri pentru intervenţie la animalele periculoase. În cadrul iniţiativei pe care am propus-o Parlamentului României şi în demersurile mele am avut în vedere următoarele: a crescut semnificativ numărul semnalărilor la sistemul naţional unic pentru apelurile de urgenţă care au ca subiect animalele sălbatice sau domestice cu un comportament agresiv sau periculos pentru viaţa şi integritatea corporală a persoanelor sau pentru bunurile acestora. Având în vedere prevederile legale şi mecanismele de semnalare în sistemul 112, Jandarmeria Română este autoritatea care coordonează intervenţia în cazul animalelor periculoase. Deşi se deplasează la faţa locului, aceştia nu beneficiază de materialele şi mijloacele tehnice necesare pentru a alunga sau imobiliza animalele respective. Din perspectiva misiunilor executate de către jandarmi - şi fac trimitere în cele ce urmează la una din componentele sale, Jandarmeria Montană -, a căror misiuni se desfăşoară în zone greu accesibile şi întinse, în care îşi au habitatul animalele sălbatice, jandarmii montani au fost nevoiţi să intre în contact cu animalele sălbatice care, de cele mai multe ori, au avut un caracter imprevizibil sau agresiv. Totodată, doresc să vă aduc la cunoştinţă că au fost dese situaţii de braconaj, în care jandarmii montani au găsit animale sălbatice prinse în capcane, acestea trebuind eliberate de-ndată. Nu în ultimul rând, există o aşteptare din partea cetăţenilor pentru creşterea gradului de siguranţă, în contextul în care animalele sălbatice, în special de talie mare, au atacat oameni sau bunurile acestora. Am găsit soluţii, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne, Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare, dar şi prin implicarea unor colegi parlamentari cărora doresc să le mulţumesc, în ceea ce priveşte păstrarea şi folosirea armelor şi substanţelor de tranchilizare. Cu speranţa că veţi acorda votul dumneavoastră acestei iniţiative atât de necesare, doresc să vă aduc la cunoştinţă că împreună cu opt agenţii la nivelul unui judeţ din România, am realizat proiectul de document care vine să consfinţească partea finală, într-un cuvânt este vorba de procedurile pentru intervenţie la animalele periculoase. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Comisia pentru apărare?
		Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această iniţiativă legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu modificările ulterioare, în sensul autorizării personalului militar al Jandarmeriei Române să deţină şi să folosească arme cu tranchilizante, substanţe tranchilizante, arme cu glonţ de cauciuc, dispozitive cu ultrasunete şi gaze iritante, precum şi orice alte mijloace de protecţie şi de imobilizare, în anumite situaţii expres prevăzute de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestei propuneri legislative, cu amendamentele admise, cuprinse în anexa cu amendamente, ce face parte integrantă din prezentul raport. În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din data de 12 iunie 2017, iniţiativa legislativă a fost retrimisă la comisie pentru o nouă dezbatere. În data de 12 iunie 2017 a fost înregistrată la dosarul proiectului scrisoarea ministrului afacerilor interne, prin care se solicită respingerea propunerii legislative, în forma prezentată. Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au reluat dezbaterea asupra iniţiativei legislative, în şedinţa din 19 iunie 2017. La dezbateri au fost prezenţi atât reprezentantul MAI, doamna subsecretar de stat Cristina Manda, cât şi iniţiatorul. În urma dezbaterilor şi urmarea amendamentelor depuse, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, adoptarea iniţiativei legislative, cu amendamentele admise prezentate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri generale? Doamna Natalia Intotero.
		Doamna Natalia-Elena Intotero: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Titlul unei ştiri din luna aprilie a acestui an: "O fetiţă din judeţul Mureş a fost zgâriată de un urs în grădină. Autorităţile încearcă să tranchilizeze animalul, prins într-un gard de sârmă". O altă ştire, apărută în urmă cu doar câteva zile, sună astfel: "Zeci de vânători, pădurari, reprezentanţi ai Jandarmeriei, ai Gărzii de Mediu şi Gărzii Forestiere au participat, sâmbătă, în zona comunei Stânceni, la o amplă acţiune de localizare şi tranchilizare a unui urs rănit". "În octombrie 2016, un pui de urs a fost împuşcat la Sibiu. Animalul a fost ucis din cauza lipsei protocoalelor în astfel de situaţii". Această ştire a făcut înconjurul Europei. Ce s-a întâmplat atunci ne amintim cu toţii. Un oraş în panică, autorităţi în degringoladă, un animal omorât, îl loc de tranchilizare. De ce? Pentru că situaţiile privind animalele sălbatice care ajung în oraşe şi sate, în căutarea hranei, sunt tratate diferit în fiecare judeţ, în funcţie de presiunea publică şi de dotarea echipajelor de intervenţie. Aşadar, necesitatea unor proceduri unitare care să fie aplicate în astfel de situaţii este evidentă. Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susţine această modificare legislativă şi, prin susţinerea acestui proiect, considerăm că astăzi facem încă un pas spre normalitate. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii? Nu. La amendamente? Nu. Vot final.
		19. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 4 august 2016. Comisia?
		Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 4 august 2016, trimis cu adresa PL-x 224/2017. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Proiectul de lege a fost avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prin Hotărârea nr. 45 din 23 mai 2017. Acordul supus ratificării are ca obiect de reglementare protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, în cadrul unor activităţi ce presupun cooperarea directă între părţi sau încheierea şi derularea unor contracte clasificate între persoanele juridice din România şi Macedonia. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. În urma dezbaterilor, în şedinţa din 19 iunie 2017, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege, în forma prezentată.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri? Nu. Vot final.
		20. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 14 decembrie 2016. Comisia pentru apărare?
		Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 14 decembrie 2016 şi înregistrat cu adresa PL-x 229/2017. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Proiectul de lege a fost avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prin Hotărârea nr. 44 din 23 mai 2017. Acordul supus ratificării are ca obiect de reglementare protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, în cadrul unor activităţi ce presupun cooperarea directă între părţi sau încheierea şi derularea unor contracte clasificate între persoane juridice din România şi Germania. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. În urma dezbaterilor din şedinţa din 19 iunie 2017, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri? Nu.
		21. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Comisia? Iniţiatorul?
		Domnul Tudor Ciuhodaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Această iniţiativă legislativă rezolvă o problemă legată de expertiza Curţii de Conturi. Dar, ţinând cont că în acest moment o altă iniţiativă legislativă este în curs de adoptare, sunt de acord cu respingerea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Am înţeles. Mulţumim că sunteţi de acord, domnule deputat. Comisia?
		Domnul Leonardo Badea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă mai sus menţionată. Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. La dezbaterea propunerii legislative s-au avut în vedere: avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul negativ al Consiliului Legislativ. Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) al art. 47 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul includerii în cadrul condiţiilor de studii pentru ocuparea funcţiei de consilier de conturi şi a studiilor "inginereşti". În urma examinării Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere, deoarece s-a ajuns la concluzia că printre atribuţiile consilierului de conturi se numără: - îndrumarea şi coordonarea realizării controlului calităţii în activitatea de control şi audit; - coordonarea activităţii de elaborare, modificare sau completare, după caz, a regulamentelor, standardelor, manualelor şi a ghidurilor de audit sau a altor regulamente şi norme interne legate de activitatea Curţii de Conturi; - evaluarea auditului intern la entităţile care sunt supuse verificării Curţii de Conturi. Astfel, rezultă în mod evident că exercitarea acestor atribuţii presupune o pregătire de specialitate în acord cu natura activităţii Curţii de Conturi. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri? Nu.
		22. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate. Comisia?
		Domnul Dănuţ Păle: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate. În şedinţa din 6 iunie 2017, plenul Camerei Deputaţilor, a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie, în vederea examinării şi întocmirii unui nou raport înlocuitor. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 22 decembrie 2016. La întocmirea raportului înlocuitor Comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 687 din 13 iulie 2016; punctul de vedere al Guvernului, prin care susţine adoptarea proiectului de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate, în vederea înlăturării unor dificultăţi în implementarea prevederilor actului normativ de bază. Membrii Comisiei pentru agricultură au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 13 iunie 2017. La Comisie au fost prezenţi 22 deputaţi, din totalul de 23. La dezbaterea proiectului a participat domnul Traian Petcu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. S-a hotărât, cu majoritate de voturi şi o abţinere, să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 88/2016, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 şi amendamentul respins redat în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri? Domnul Oros.
		Domnul Nechita-Adrian Oros: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Legea iniţială, Legea nr. 88/2016, avea menirea să asigure un nivel de protecţie a sănătăţii consumatorilor, dar şi aceea de a garanta dreptul acestora de a fi informaţi corect cu privire la produsele alimentare pe care aceştia le consumă. În acelaşi timp, legea dorea să încurajeze consumul de produse din lapte românesc. Într-un cuvânt, s-a dorit îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul etichetării laptelui proaspăt pentru consum şi produse lactate. Prin modificările care acum se doresc a fi aduse acestei legi, dispar câteva sintagme: dispare sintagma "lapte proaspăt" - este înlocuită cu "lapte pentru consum"; de asemenea, specificaţia "conţine lapte praf în proporţie de..." dispare; justificarea este că ar fi afectaţi producătorii de lapte, pentru că ar avea mai puţină cerere din partea fabricilor care prelucrează laptele şi îl transformă în lapte praf; de asemenea, dispare un articol important, "sancţiuni", pentru cei care pun în vânzare lapte din înlocuitor sau produse din lapte, cu pretenţia că acesta ar fi lapte natural, lapte proaspăt. De aceea, în actuala formă prezentată de comisie, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu va vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Ciuhodaru.
		Domnul Tudor Ciuhodaru: Eu cred că toată lumea ar trebui să voteze acest proiect de lege, pentru că rezolvă trei lucruri esenţiale: sănătate publică, siguranţă alimentară şi educare şi informare. Din acest punct de vedere, acest proiect de lege este un caz major pentru a asigura toate cele trei deziderate. Şi când vorbim despre sănătatea fiecărui român, când vorbim despre dublu standard în ceea ce priveşte alimentele din Europa şi cele din această ţară, cred că un astfel de proiect de lege, care ar aduce şi clarificări în acest domeniu, este cât se poate de benefic. Vom vota fără rezerve un astfel de proiect.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Ionuţ Simionca.
		Domnul Ionuţ Simionca: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Partidul Mişcarea Populară va susţine acest proiect legislativ. Acest proiect reglementează două lucruri: ce înseamnă produs natural, adică produs făcut din lapte de oaie, vacă, bivoliţă şi ceea ce înseamnă produs sută la sută românesc. Şi aici trebuie să fim foarte atenţi, pentru că prin acest proiect legislativ putem să ajutăm consumatorul, putem să ne gândim direct la ţăranul şi la agricultorul român, cumpărând lapte din magazine, pe care va scrie "produs românesc", iar când îl vom cumpăra, ne gândim că ne protejăm economia internă. Din această perspectivă, a protejării agricultorilor şi a zootehniei româneşti, astăzi noi vom depune la Secretariatul Camerei Deputaţilor un proiect legislativ care se direcţionează spre agricultorii mici şi mijlocii şi care se numeşte: "Proiectul de Lege privind protejarea agricultorului şi zootehniei româneşti". Mulţumesc. O zi bună!
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. O zi bună, domnule Simionca! Alte intervenţii? La amendamente dacă mai sunt? Nu.
		23. Propunerea legislativă pentru completarea art.13 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012. Iniţiatorul?
		Domnul Tudor Ciuhodaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Conform proiectului meu de lege, toate gărzile medicilor rezidenţi vor fi plătite, aşa cum este normal. Până acum, ştiţi foarte bine că erau folosiţi în serviciile de urgenţă, în serviciile medicale, la buna dispoziţie a unui şef de secţie, a unui ambulatoriu de spital, a unui director de spital, în aşa fel încât asigurau peste 80% din activitatea medicală, fără a fi plătiţi. De fapt, acest proiect de lege rezolvă două lucruri esenţiale: salarizarea în acest domeniu şi acoperirea gărzilor. Când am depus acest proiect de lege, rezidenţii erau plătiţi cu aproape 1,30-1,40 euro/oră şi după 4,5,6,7 ani de umilinţă, în care nu erau plătiţi în timp ce desfăşurau muncă în spitale, alegeau să plece în alte ţări. Acum, prin adoptarea acestui proiect de lege, pe care sper că-l veţi vota, indiferent de culoarea politică, rezolvăm două probleme esenţiale: venituri mai mari pentru medicii rezidenţi, plata integrală a gărzilor şi asigurarea unei asistenţe de calitate pentru toţi pacienţii care ajung în spitale universitare, pentru că ei vor asigura, în continuare, completarea liniilor de gardă. Sper că veţi vota pentru sănătatea românilor şi pentru ca medicii rezidenţi să rămână în această ţară. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Comisia? Domnul Buicu.
		Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. La întocmirea prezentului raport, am avut în vedere: avizele favorabile al Consiliului Legislativ; al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul negativ al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială; punctele de vedere ale Ministerului Sănătăţii. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea posibilităţii includerii rezidenţilor în linia de gardă din primul an de pregătire. În urma dezbaterilor, Comisia a hotărât să propună plenului adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele prezentate în anexă. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri generale? Domnule Oros, aţi rămas de data trecută? Da? Domnul Stamatian.
		Domnul Vasile-Florin Stamatian: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În general se spune că "Drumul spre iad este pavat cu intenţii bune". Iniţiativa legislativă are, fără îndoială, un element foarte important - nu muncă fără plată şi nu plată fără muncă. Există câteva elemente care fac parte din politica şi din tot ceea ce înseamnă şcoala în rezidenţiat şi există câteva elemente care incumbă răspunderea medicală. Chiar dacă proiectul este bazat pe două sintagme - "la cerere" şi "cu angajarea răspunderii" pentru activitatea respectivului medic, a unui coleg mai în vârstă sau a şefului de secţie - poate să ducă la lucruri nedorite. Singurul lucru care cred că trebuie modificat este faptul că, începând din anul I până în anul V poate să facă în linia I de gardă. Linia I de gardă se numeşte tradiţional "medic primar de gardă". Linia I de gardă este şeful serviciului pe perioada gărzii. Cel care se angajează că îl supraveghează şi îl girează pe acel medic nu este în clinică, nu este în spital, poate să fie acasă, poate să fie la ştrand, poate să fie în concediu. Sigur că există o altă portiţă. Nimeni să nu se angajeze, să nu-şi asume responsabilitatea ca un rezident de anul III, care este la sfârşitul perioadei de pregătire pentru intrarea în pregătirea de bază - şi dacă sunt colegi medici, să îmi spună dacă un rezident de anul III, care este pentru neurochirurgie, care este pentru traumatologie, care este pentru chirurgie cardiovasculară, care este pentru specialităţi de urgenţă, poate să rămână singur într-un serviciu. Şi vă întreb pe dumneavoastră dacă veţi apela la serviciul medical şi în serviciul respectiv linia I de gardă, şeful secţiei în momentul respectiv este un rezident de anul IV, iar linia II de gardă este un rezident de anul II. Aţi putea să faceţi cum am păţit şi eu când eram foarte tânăr - e adevărat că aveam numai 60 de kg, când a spus bolnavul "... V-aş ruga, dacă se poate, să vină un doctor...". Dorinţa mea este nu de respingere, de întoarcere la comisie, să găsim o formulare prin care, într-adevăr, aceşti rezidenţi să facă muncă plătită, pentru că ei, astăzi, fac de gardă - linia II, linia III, linia III neplătită cel mai adesea, linia II este însă sub supraveghere, dar nu linia I de gardă şi nu asumarea unor responsabilităţi care ar putea să le pună în pericol şi cariera medicală. În acelaşi timp, se vorbeşte despre faptul că va fi membru al Colegiului Medicilor. Ca să fii în contract cu Casa, dacă nu ai adeverinţa cu competenţele pe care le ai, nu poţi să lucrezi. Deci aici va fi o altă problemă, ca Ministerul Sănătăţii să stabilească competenţele exacte pentru fiecare an de studiu. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Popescu? (Domnul deputat Vasile-Florin Stamatian solicită retrimiterea la comisie.) Lider? Este lider, domnule Dobre? Sunteţi vicelider? Păi ştiu, dar rugaţi un lider să facă treaba aceasta, că nu aveţi dumneavoastră calitatea.
		Domnul Victor Paul Dobre: Este o solicitare a unui coleg şi vă rog să supuneţi votului retrimiterea.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Vot pentru retrimitere la comisie. detalii vot
		50 de voturi pentru, 111 împotrivă, 3 abţineri. Respinsă. Domnul Popescu Pavel.
		Domnul Pavel Popescu: Stimaţi colegi, Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative, pentru că această propunere legislativă dă o şansă acestor tineri rezidenţi şi dă o şansă ca viitorii medici să rămână în ţară, după terminarea studiilor. Acest demers legislativ reglementează modul de efectuare şi salarizare a gărzilor de către medicii rezidenţi, în afara programului normal de lucru, domeniu în care nu există în acest moment prevederi legale, întrucât alin. (3) şi (4) din art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului au fost abrogate prin Ordonanţa nr. 2/2011, iar alineatul aceluiaşi articol, 13, se referă doar la cheltuielile de personal, aferente rezidenţilor, prevăzute în programul de lucru. Stimaţi colegi, Salariile mici, neplata gărzilor, blocarea posturilor şi condiţiile de muncă au făcut ca în anul 2012, de exemplu, numărul de medici din România să scadă sub nivelul critic de 40.000. În prezent, medicii rezidenţi sunt plătiţi de zece ori mai puţin decât un coleg de-al lor din Occident. Şi, după 37 de ani de umilinţe, aleg o altă ţară în care pot duce un trai decent. Aş vrea să subliniez următorul lucru şi anume, că medicii rezidenţi din anul I, aflaţi în pregătirea de specialitate, atenţie!, "...pot fi incluşi doar la cerere, în linia de gardă efectuată în specialitatea în care îşi desfăşoară rezidenţiatul, cu excepţia liniei I de gardă şi în afara programului normal de lucru, doar pe răspunderea şi sub supravegherea medicului titular de gardă". Deci un rezident din anul I nu va putea să facă acea linie I de gardă şi va putea face acea gardă doar la cerere şi sub supravegherea şi răspunderea medicului titular de gardă. Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru adoptarea iniţiativei, pentru a îmbunătăţi cadrul legislativ pentru aceşti medici rezidenţi pe care noi îi preţuim. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Ungureanu?
		Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu: Există un cuvânt cheie, când vorbim despre medicii rezidenţi şi pregătirea acestora - responsabilitatea. Este responsabilitatea şefilor de secţie, a profesorilor universitari, să se asigure că după anii de rezidenţiat medicii nu ies criminali în halate albe. Acest proiect de lege vine să stimuleze nu doar finanţarea acestor medici care lucrează de cele mai multe ori ca sclavii pe plantaţie. Sunt puşi să facă tone de hârtii pe specialităţi chirurgicale şi, după 4 - 5 ani unii nu ştiu să opereze o apendicită - şi ştiţi că e aşa! Dacă la cerere un medic rezident face gardă, aceasta înseamnă că medicul îşi asumă că l-a pregătit să facă gardă. De aceea, ceea ce s-a întâmplat în Comisia pentru sănătate este un lucru istoric pentru medicii rezidenţi şi aş vrea să-i mulţumesc şi domnului Ciuhodaru, şi domnului preşedinte Buicu pentru iniţiativă, şi celorlalţi colegi care au participat la ea. Este doar un început de reformă în ceea ce înseamnă rezidenţiatul şi munca acestor oameni, de care avem mare nevoie. Ei sunt viitorii medici.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Vass Levente.
		Domnul Vass Levente: E foarte interesant cum USR-ul deja, într-o singură şedinţă, laudă PSD-ul, a doua oară, şi preşedintele comisiei. Foarte bine! Încep lucrurile să se normalizeze. Permiteţi-mi să zic totuşi că domnul profesor Stamatian are dreptate în unele aspecte. Este foarte important ca după trecerea legii şi votarea legii să atragem atenţia şefilor de secţie, profesorilor, că au responsabilitatea să nu fie "la cerere", atunci când rezidentul respectiv nu cunoaşte meseria, încă nu are experienţa necesară, pentru că s-ar putea să câştige bani, dar apoi să se trezească cu un dosar penal. E foarte important! Au rolul comun de a proteja într-un fel rezidentul în anul III. Totuşi, consider că problema, rădăcina problemei nu este în a lăsa sau nu a lăsa rezidentul de anul III să facă gardă, ci, dimpotrivă, în analiza pe care ar trebuie să o facem. De ce există în România 5.500 de studenţi la medicină şi se scot anual numai 2.500 de posturi de rezidenţiat? De ce ne plângem că pleacă medicii, dacă producem anual cu 2.500 de medici mai mult decât ne trebuie? E foarte important! Şi din acest aspect consider, şi Grupul nostru parlamentar, UDMR, consideră că toate demersurile legislative care vin în ajutorul rezidenţilor, şi din punctul de vedere al finanţării, al banului, şi din punctul de vedere al pregătirii lor profesionale, reprezintă un lucru bun. Astfel, vom vota această iniţiativă legislativă.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Buicu.
		Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu vreau să vă răpesc atenţia foarte mult, vreau să vă dau doar o explicaţie tehnică. Prin acest proiect, am modificat punctele 3 şi 4 ale unui articol din Legea sănătăţii. În schimb, la art. 2, care a rămas în lege, este în lege, se spune foarte clar că Ministerul Sănătăţii va stabili practic competenţele pentru fiecare an de studiu. Aşa că aceste discuţii... că s-o facem, că să n-o facem, că doar penal sau fără dosar penal - nu cred că vor apărea. Vreau să mulţumesc tuturor colegilor, indiferent din ce partid fac parte, pentru dezbaterile care au avut loc în comisie, astfel încât am reuşit, la finalul acestor dezbateri, să avem o concluzie comună, pe care v-o propunem pentru vot. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. La articole dacă sunt intervenţii? Nu.
		24. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003. Domnul Buicu? Iniţiatorul? Nu. Comisia? Domnul Ciuhodaru.
		Domnul Tudor Ciuhodaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din Legea drepturilor pacientului, astfel încât informaţia necesară pentru pacienţii care nu sunt cetăţeni români să fie adusă la cunoştinţă într-o limbă de circulaţie internaţională. În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 din Constituţia României. Comisia pentru sănătate şi familie a analizat acest proiect de lege şi a adoptat raportul, trimiţându-l spre adoptare în plen. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri generale? Sunteţi dinainte înscrişi, domnule Vass şi domnule Popescu, sau v-aţi înscris acum? Nu sunt dezbateri generale... Doamna Antoneta Ioniţă.
		Doamna Antoneta Ioniţă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul PNL va vota pentru respingerea acestui proiect de lege, deoarece amendamentele aduse în Comisia pentru sănătate din Camera Deputaţilor nu sunt sustenabile, fiind imposibilă acoperirea de către toţi furnizorii de servicii medicale şi furnizorii de servicii farmaceutice a necesităţii cunoaşterii tuturor limbilor străine în circulaţie. Grupul PNL consideră că era acoperitor textul adoptat de Senat, prin care informaţiile i se aduceau la cunoştinţă pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate. În cazul în care pacientul nu era cetăţean român, informaţiile i se aduceau la cunoştinţă într-o limbă de circulaţie internaţională sau, după caz, căuta o altă formă de comunicare. Considerăm că modificările aduse de Camera decizională exced textului iniţial, existând chiar riscul discriminării pozitive a minorităţilor, în defavoarea cetăţenilor români. Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru respingerea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii? La articole? Vot final la ora 13,15.
		După pauză
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Rog liderii să-şi invite colegii în sala de şedinţă. Vă rog, stimaţi colegi, să luăm loc, să facem votul de control. Vă rog să votaţi. Mai facem o dată votul de control. Vă rog să votaţi. detalii prezenţă
		217 voturi. Începem.
		Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor. 1. Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat. Votăm raportul Comisiei de validare, cu votul majorităţii deputaţilor. Vă rog să votaţi. detalii vot
		221 de voturi pentru, 4 colegi care nu au votat. Raportul comisiei a fost aprobat, prin urmare mandatul de deputat al doamnei Cristina Trăilă a fost validat. Urmează ca doamna deputat să depună jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor. (Aplauze.) În conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, deputatul depune în faţa plenului Camerei, în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor. În desfăşurarea procedurii depunerii jurământului, la apelul nominal, deputatul va rosti de la tribuna Camerei Deputaţilor, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, jurământul solemn. Va semna textul acestuia şi îl va încredinţa spre păstrare preşedintelui Camerei Deputaţilor. Potrivit legii, jurământul se poate depune şi fără formula religioasă, aceasta fiind înlocuită cu formula "Jur pe onoare şi conştiinţă", care prefaţează jurământul. Vă invit, doamnă deputat, să juraţi!
		Doamna Cristina Trăilă: Mulţumesc, domnule preşedinte. (Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.) Eu, Trăilă Cristina, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 42 municipiul Bucureşti, Jur credinţă patriei mele România; Jur să respect Constituţia şi legile ţării; Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor; Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.> (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă al Camerei Deputaţilor.)
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă felicit, doamnă deputat, şi vă urez succes! Continuăm.
		2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Vă rog să votaţi. detalii vot
		237 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.
		3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O iniţiativă pentru sprijinirea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor care lucrează - COM 252 şi Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor şi de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului - COM 253. Vă rog să votaţi. detalii vot
		Unanimitate. Adoptat.
		4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie privind dimensiunea socială a Europei COM 206. Vă rog să votaţi. detalii vot
		Unanimitate. Adoptat. Domnule Solomon, v-aţi înscris la cuvânt? Nu.
		5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a strategiei privind piaţa unică digitală - O piaţă unică digitală conectată pentru toţi - COM 228. Vot, vă rog. detalii vot
		Unanimitate. Adoptat.
		6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale - COM 250. Vă rog să votaţi. detalii vot
		Unanimitate. Adoptat.
		Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări. 7. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. detalii vot
		166 de voturi pentru, 76 de voturi împotrivă, 16 abţineri. Adoptat.
		8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2017 privind asistenţa medicală comunitară. Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. detalii vot
		Unanimitate. Adoptat.
		9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2017 privind plata cotizaţiilor restante ale României pentru participarea la lucrările unor comitete din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. Comisia pentru industrii propune adoptarea. Vă rog să votaţi. detalii vot
		261 de voturi pentru, o abţinere şi un coleg care nu votează. Adoptat.
		10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie propun adoptarea. Vă rog să votaţi. detalii vot
		264 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat. Vă rog. Domnul Drulă, explicarea votului.
		Domnul Cătălin Drulă: Mă bucur să văd această largă majoritate pentru această ordonanţă de simplificare şi de debirocratizare, ordonanţă menită să facă viaţa cetăţenilor mai uşoară. Mă bucur şi că a picat acel amendament şi că rămâne obligatoriu pentru instituţii să ceară cazierul judiciar direct de la poliţie. Şi stăm cu ochii pe Guvern, pe Guvernul care va veni, că deocamdată nu avem un Guvern definitiv, chiar să implementeze măsurile din această lege. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Oprea.
		Domnul Dumitru Oprea: Vreau să-mi explic votul. Sunt singurul care nu votează. Şi este a câta oară când spun că sistemul este imperfect. Eu am votat prezent şi acum, şi anterior. Deci nu este explicabilă poziţia "nu votează". Am votat ca prezent. Nu este niciuna dintre opţiunile menţionate în soft. Dar puteţi să verificaţi!
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Da.
		11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2015 privind unele măsuri pentru implementarea mecanismului de alocare tranzitorie, cu titlu gratuit, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul naţional de investiţii. Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. detalii vot
		Unanimitate. Adoptat. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei... Domnul Bode.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Iată, suntem la finalul unei perioade destul de agitate pentru sectorul energetic românesc. Vorbim de 5 ani în care am încercat să punem în practică Planul Naţional de Investiţii care urmărea modernizarea sectorului de producere a energiei electrice în România. În urmă cu 5 ani, am scris acest plan şi azi am venit la tribuna Camerei Deputaţilor să vă mulţumesc pentru că, iată, în unanimitate, Camera Deputaţilor, Cameră decizională, a hotărât cofinanţarea cu aproximativ 185 de milioane de euro, a unor obiective, prin Mecanismul de Alocare Tranzitorie, cu titlu gratuit, a certificatelor de gaze cu efect de seră. Vă mulţumesc şi vă felicit pentru acest vot!
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule deputat.
		12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2017 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare. Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru buget propun adoptarea. Vă rog, vot. detalii vot
		224 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, 29 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.
		13. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de Amendare, semnat la Bucureşti la 1 decembrie 2016, a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chişinău la 20 aprilie 2012. Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege. Vă rog, vot. detalii vot
		Unanimitate. Adoptat.
		14. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 4 august 2016. Comisia pentru apărare propune adoptarea. Vot. detalii vot
		265 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.
		15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 14 decembrie 2016. Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. detalii vot
		256 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.
		16. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate. Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. detalii vot
		217 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 48 de abţineri. Adoptat.
		17. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) şi (4) ale art. 221 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului. Comisia pentru sănătate propune adoptarea propunerii legislative. Vă rog să votaţi. detalii vot
		223 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 40 de abţineri. Adoptată.
		18. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003. Comisia pentru sănătate propune adoptarea. Vot, vă rog. detalii vot
		181 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă, 33 de abţineri. Adoptat. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii... Domnul Ungureanu. Vă rog.
		Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu: Explicaţia votului - ne abţinem la această chestiune destul de ciudată. Conform unei statistici, între 2005-2011, un număr de 14.000 de medici români îngrijesc bolnavii din Vest. Am vorbit cu mulţi dintre ei şi îmi spuneau că în primele zile când începeau să practice medicina, vorbeau o franceză aproximativă sau o germană aproximativă şi, în ciuda acestui fapt, se înţelegeau cu pacienţii din alte ţări. Cred că ultima problemă pe care o are România este că nu se înţelege vreun pacient ungur cu un alt doctor. Problema - în Harghita, în Mureş, în Teleorman, în alte zone - este nu că românii, sau ungurii, sau ţiganii, sau alte etnii nu se înţeleg... romii - spuneţi-i cum vreţi politic - dar realitatea cruntă şi cea mai dură este că nu avem suficienţi medici. Nu pentru că nu ne înţelegem cu ei într-o anumită limbă. Cred că preocuparea noastră, a celor din Parlament, ar fi să scoatem aceste discursuri politicianiste, extremiste, de stânga, de dreapta... sus, jos... când, de fapt, realitatea cruntă este că spitalele sunt praf şi nu avem suficienţi medici.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Buicu.
		Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Iniţiativa legislativă a venit de fapt în urma potenţialului val de emigranţi care ar fi trebuit să vină în România, din cauza prevederii legale, existente încă din 2003. Ar fi fost necesar ca acestor emigranţi să le asigurăm, practic, serviciile medicale, în limba lor. Iniţiativa vine şi spune că pentru cetăţenii străini aflaţi în România, modalitatea de comunicare este o limbă de circulaţie internaţională - asta ca să lămurim despre ce este vorba. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
		19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 Codul silvic, precum şi pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora. Comisia pentru agricultură propune adoptarea. Vă rog să votaţi. detalii vot
		213 voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, 8 abţineri şi un coleg care nu votează. Adoptat.
		20. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. Comisia pentru apărare propune adoptarea. Vot. detalii vot
		261 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abţineri. Adoptată.
		Respingeri. 21. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative. Vă rog să votaţi. detalii vot
		261 de voturi pentru, 3 abţineri. Adoptată. Membrii Birourilor permanente - la şedinţa Birourilor permanente reunite.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 13,38.