Şedinţa Camerei Deputaţilor din 4 septembrie 2017

		Şedinţa a început la ora 16,05. Lucrările au fost conduse de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Bună ziua, stimaţi colegi. Vă rog să luaţi loc în bănci, chiar şi în scaune. Declar deschisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 325 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 207 deputaţi, şi numărul tot creşte. În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei, din zilele de luni, 4 şi marţi, 5 septembrie 2017; programul de lucru pentru perioada 4-9 septembrie 2017; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.
		La primul punct al ordinii de zi de astăzi sunt înscrise validarea unor mandate de deputat şi depunerea jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor de către deputaţii ale căror mandate au fost validate. Îl invit pe domnul deputat Ion Mocioalcă, preşedintele Comisiei de validare, să prezinte raportul acestei comisii. Domnule deputat, aveţi microfonul.
		Domnul Ion Mocioalcă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Vă prezint Raportul pentru validarea unor mandate de deputat, discutat astăzi în Comisia de validare. Comisia de validare a luat cunoştinţă de faptul că au devenit vacante patru locuri de deputat, ca urmare a decesului doamnei deputat Coste Marina-Adelina şi a demisiilor domnilor deputaţi Iacomi Iulian, Badea Leonardo şi Truşcă Constantin. Astfel, potrivit art. 228 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale, dacă, până la data validării mandatului, partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparţine acesteia. Asupra legalităţii alegerii supleantului, Comisia de validare va prezenta Camerei Deputaţilor un raport. Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatelor şi având în vedere lista supleanţilor, comunicată Comisiei de validare de Biroul Electoral Central, şi adresa Partidului Social Democrat, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locurilor de deputat vacante şi propune validarea mandatelor de deputat pentru următoarele persoane: domnul Gherman Dumitru, Circumscripţia electorală nr. 5 Bihor, candidat pe lista Partidului Social Democrat, în locul doamnei Coste Marina-Adelina; domnul Vrăjitoru Sorinel-Marian, Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi, candidat pe lista Partidului Social Democrat, în locul domnului Iacomi Iulian; doamna Gilia Claudia, Circumscripţia electorală nr. 16 Dâmboviţa, candidat pe lista Partidului Social Democrat, în locul domnului Badea Leonardo; doamna Teiş Alina, Circumscripţia electorală nr. 27 Mehedinţi, candidat pe lista Partidului Social Democrat, în locul domnului Truşcă Constantin. Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi de către membrii prezenţi ai comisiei. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor validarea mandatelor de deputat prevăzute în prezentul raport, precum şi adoptarea hotărârii anexate. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă aveţi obiecţii sau comentarii cu privire la Raportul Comisiei de validare, vă rog să le exprimaţi. Nu sunt. În aceste condiţii, urmează votul asupra Raportului Comisiei de validare. Potrivit art. 10 alin. (2) din Regulament, validarea sau invalidarea mandatului de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot. Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de validare. Să înceapă votul. Cu 180 de voturi pentru, zero voturi contra, zero abţineri, 4 nu votează, Raportul Comisiei de validare a fost aprobat. Prin urmare, au fost validate patru mandate de deputat. detalii vot
		Urmează depunerea jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor. În conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, deputatul depune în faţa plenului Camerei, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor. În desfăşurarea procedurii depunerii jurământului, la strigarea numelui, în ordinea circumscripţiilor electorale, fiecare deputat va rosti solemn de la tribună, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, jurământul scris, pe care îl va semna şi încredinţa spre păstrare preşedintelui Camerei. Potrivit legii, jurământul se poate depune şi fără formula religioasă, aceasta fiind înlocuită cu formula "Jur pe onoare şi conştiinţă", care prefaţează jurământul. Îl invit la tribună pe domnul Gherman Dumitru. Se pregăteşte domnul Vrăjitoru Sorinel-Marian. Aveţi cuvântul.
		Domnul Dumitru Gherman: (Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.) Eu, Gherman Dumitru, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 5 Bihor, Jur credinţă patriei mele România; Jur să respect Constituţia şi legile ţării; Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor; Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.) (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Domnule deputat, vă felicit şi vă doresc succes! Îl invit la tribună pe domnul Vrăjitoru Sorinel-Marian. Se pregăteşte doamna Gilia Claudia. Aveţi cuvântul.
		Domnul Sorinel-Marian Vrăjitoru: (Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.) Eu, Vrăjitoru Sorinel-Marian, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi, Jur credinţă patriei mele România; Jur să respect Constituţia şi legile ţării; Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor; Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.) (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Domnule deputat, vă felicit şi vă doresc succes! În continuare, o invit la microfon pe doamna Gilia Claudia.
		Doamna Claudia Gilia: (Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.) Eu, Gilia Claudia, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 16 Dâmboviţa, Jur credinţă patriei mele România; Jur să respect Constituţia şi legile ţării; Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor; Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.) (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Doamnă deputat, vă felicit şi vă doresc succes. O invit la microfon pe doamna Teiş Alina. Aveţi cuvântul.
		Doamna Alina Teiş: (Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.) Eu, Teiş Alina, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 27 Mehedinţi, Jur credinţă patriei mele România; Jur să respect Constituţia şi legile ţării; Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor; Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.) (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă felicit şi vă doresc succes, doamnă deputat! Stimaţi colegi,
		Înainte de a trece la punctul nr. 2 al ordinii de zi, îl invit la microfon pe domnul Varujan Vosganian, care a solicitat o intervenţie, pentru a face un anunţ.
		Domnul Varujan Vosganian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă informăm că de astăzi colegul nostru Remus Borza nu mai face parte din Grupul parlamentar al ALDE, al Camerei Deputaţilor. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc. În continuare, la punctul 2 al ordinii de zi, în temeiul art. 206 din Regulament şi potrivit ordinii de zi şi programului de lucru, în şedinţa de astăzi, în cadrul Orei prim-ministrului, avem organizate dezbateri politice la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema: "Atacul Guvernului Tudose la adresa economiei româneşti". Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de regulament pentru fiecare participant la dezbateri, astfel: Prezentarea temei de către reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, timp alocat - cinci minute; prezentarea de către domnul prim-ministru a punctului de vedere al Guvernului, timp alocat - cinci minute; dezbateri din partea grupurilor parlamentare şi a reprezentantului deputaţilor neafiliaţi, timp alocat - cinci minute pentru fiecare grup parlamentar, cu excepţia majorităţii parlamentare, care are 15 minute pentru intervenţii; două minute pentru reprezentantul deputaţilor neafliaţi. La finalul dezbaterii, se dă cuvântul domnului prim-ministru, pentru a răspunde intervenţiilor, timp alocat - cinci minute. Începem dezbaterile. Dau cuvântul doamnei deputat Raluca Turcan, reprezentant al Grupului parlamentar al PNL, pentru prezentarea temei dezbaterii politice. Vă rog.
		Doamna Raluca Turcan: Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru, Stimaţi colegi, Prezenţa premierului în Parlament stă sub semnul oficialului, nu al băşcăliei. Aveţi obligaţia, aşadar, domnule prim-ministru, să le spuneţi cu sinceritate şi respect celor îngrijoraţi, într-un limbaj civilizat, fără referiri din argoul specific bălţilor Brăilei, datele exacte cu privire la execuţia bugetară şi de ce investiţiile stagnează în toată ţara. Este un gest necesar, după seria de declaraţii şi decizii nefericite, care au distrus orice brumă de predictibilitate cu privire la politica fiscal-bugetară a Guvernului României. Înţelegem din declaraţiile dumneavoastră, dar şi din goana furibundă de a mai lua din banii la dispoziţia firmelor, că după guvernele PSD-ALDE, Grindeanu şi Tudose, situaţia a ajuns una gravă. Acum vreţi să vă acoperiţi lipsa de competenţă cu banii celor din mediul privat şi chiar cu banii celor angajaţi în sistemul public, cărora le-aţi crescut salariile pentru a lua înapoi prin contribuţii. Realitatea a confirmat că mult promovatul program economic al PSD nu a fost altceva decât o gogoaşă electorală, livrată la televizor de domnul Dragnea şi de alţi lideri ai PSD, ca şi dumneavoastră, domnule Tudose, şi consecinţa acestei gogoşi electorale este o situaţie gravă a economiei româneşti. Situaţia economică, aşa cum reiese din datele fiscal-bugetare, este una ieşită din parametrii normali. Şi dacă vă uitaţi la datele după şase luni, putem constata o creştere a deficitului balanţei comerciale cu aproximativ 25%, existenţa unui deficit bugetar de 5,2 miliarde de lei, deficit în creştere la fondul de pensii, încasări mai mici la bugetul statului, cu 5 miliarde de lei, faţă de ceea ce v-aţi asumat. Aţi tăiat investiţiile cu 10 miliarde de lei şi tot aveţi un deficit de trei ori mai mare decât Guvernul precedent. Unde sunt, totuşi, banii? Domnule prim-ministru al României, Vă solicităm să răspundeţi, astăzi, aici, de ce a decis PSD încă o creştere a accizei la carburanţi - în cazul în care consideraţi important. În guvernările PSD, niciun centimetru de autostradă nu s-a realizat din supraaciza la carburanţi. De lucrul acesta s-a convins şi domnul Ponta, şi fostul ministru al finanţelor. Vom avea însă cu siguranţă preţuri mai mari la motorină şi benzină, şi, ulterior, la toate produsele. Domnule prim-ministru, Vă solicităm, în plenul Parlamentului, să renunţaţi la experimentul unic european cu privire la plata TVA într-un cont separat. În felul acesta, blocaţi lichidităţi importante pentru companii corecte. Este o măsură care nu transmite doar disperarea după bani, ci şi o ură profundă faţă de mediul de afaceri. Cum le explicaţi celor peste 300.000 de companii, care trebuie să-şi deschidă conturi, să angajeze oameni, să-şi schimbe rulajele, planurile de cheltuieli, de ce ei, în România, beneficiază de un astfel de tratament, în timp ce partenerii sau competitorii lor din Uniunea Europeană beneficiază de un cadru fiscal flexibil, simplu, predictibil şi transparent. Domnule prim-ministru Tudose, Răspundeţi aici, în faţa Parlamentului României, sub forţa Legii răspunderii ministeriale, dacă vă atingeţi de pilonul II de pensii. Acestea sunt pensiile suplimentare, pe care şi le strâng cei tineri, acum, şi pe care dumneavoastră le puneţi în pericol. Angajaţi-vă public că nu veţi aduce atingere acestei investiţii pe care oamenii au decis să o facă! Angajaţi-vă că nu mai atacaţi băncile! După ce PDSR-ul a distrus sistemul bancar, în anii 1990, şi ştim foarte bine ce s-a întâmplat cu Bancorex şi Bankcoop, acum vreţi să distrugeţi şi băncile comerciale, băncile private, la care oamenii îşi ţin economiile. Ştim bine că nu iubiţi băncile româneşti şi băncile din România. Le preferaţi pe cele din străinătate şi chiar offshore-urile, eventual, în America Latină. Sistemul bancar, locurile de muncă şi stabilitatea acestui sistem bancar trebuie să vă preocupe la cel mai înalt nivel. În consecinţă, astăzi trebuie să vă cereţi public scuze pentru declaraţia nefericită de săptămâna trecută şi să vă asumaţi că veţi coopera cu sistemul bancar, astfel încât românii să beneficieze de servicii bancare de calitate, prin care să poată obţine finanţări la costuri mai mici. Aceasta este abordarea normală, într-o Românie membră a Uniunii Europene. Percepţia este că dumneavoastră vă pasă foarte mult de oamenii care au probleme, de corupţie. Aţi vrea să decideţi la partid ce companie trăieşte, ce companie merită să-şi deschidă afaceri sau care să fie strivită de abuzurile controalelor. Este o involuţie incredibilă a actului de guvernare şi o revenire la practici autoritare ale PSD, care au făcut foarte mult rău României. Partidul Naţional Liberal consideră că modernizarea vine din consolidarea capacităţii instituţionale a ministerelor, optimizarea cheltuielilor publice, reducerea deficitului la fondul de pensii, absorbţia fondurilor europene şi investiţii publice şi private. Domnule prim-ministru, Astăzi, în Parlamentul României, trebuie să spuneţi dacă sunteţi mulţumit de activitatea ministrului transporturilor, pentru că nimic bun în domeniul infrastructurii nu s-a întâmplat în perioada guvernării dumneavoastră. Să spuneţi dacă sunteţi mulţumit de activitatea ministrului educaţiei naţionale şi că, anul acesta, copiii din clasa a V-a încep anul şcolar fără manuale şcolare. Poate sunteţi mulţumit, dar vă rugăm, nu rataţi ocazia să spuneţi, astăzi, aici, că sunteţi mulţumit. Aţi avut şansa să alegeţi dezvoltarea. Din nefericire, mergeţi pe stagnare, pe blocaj economic, pe asuprirea celor care vor să-şi construiască o viaţă aici, în România. După 10 ani de aderare la Uniunea Europeană, 200.000 de tineri aleg să părăsească anual România. Şi asta pentru că simt că dumneavoastră le amanetaţi viitorul. Şi asta pentru că simt că viitorul lor şi investiţiile lor în viitor sunt folosite doar pentru a obţine capital politic. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Cu toate că timpul alocat a fost depăşit cu mult, aproape dublu, îmi cer scuze în faţa colegilor, pentru că nu mi-am permis să ne lipsim de această intervenţie plină de substanţă. Şi acum o să-l rog pe prim-ministru să prezinte în faţa Parlamentului răspunsul la solicitările Grupului PNL sau, de fapt, situaţia economiei româneşti.
		Domnul Mihai Tudose (prim-ministrul Guvernului României): Mulţumesc, domnule preşedinte. Am să răspund şi la unele dintre întrebările puse de colega noastră. În principiu, ca să fac un studiu comparativ între realizările de la transporturi, din orice perioadă, cu realizările domnului Orban şi vedem cum ieşim... Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor, Chiar mulţumesc colegilor de la Partidul Naţional Liberal - şi o spun la modul cel mai serios - pentru oportunitatea acestei dezbateri. Niciodată nu este inoportun să vorbim despre starea economiei româneşti. Dacă o facem şi cu sinceritate, cu atât mai bine. Este o oportunitate, contrar a ceea ce pot crede unii. Şi de fiecare dată când PSD-ul a fost la guvernare, a adus bunăstare şi o economie solidă. Nu o spunem noi, o spun cifrele, doamnă Turcan. Şi nu cifrele de la PSD, ci cifrele de la organisme respectate, interne şi internaţionale. Creşterea economică de 5,8%, cea mai mare din Uniunea Europeană - mă mir că nu o contestă nimeni -, este cea mai mare creştere din Uniunea Europeană. Dacă asta spune că o economie nu merge, explicaţi dumneavoastră, vă rog frumos. Acesta este cel mai bun indicator, deopotrivă, al bunului mers al economiei, al economiei reale, dar şi al fezabilităţii condiţiilor economice promovate. Este evident că prevederile programului nostru de guvernare sunt în consens cu nevoile economiei româneşti. Economia românească îşi îmbunătăţeşte eficacitatea şi competitivitatea, ceea ce face ca dezvoltarea şi creşterea economică ridicată să fie sustenabile. Creşterea economică asumată şi anunţată în proiecţia de buget pe acest an a fost de 5,2%. Ne cerem scuze că o vom depăşi şi va fi o creştere economică mai mare. În luna iulie numai, investiţiile au fost de 2,4 miliarde de lei, dublul mediei lunare din primul semestru şi cu 33% mai mari decât luna trecută, luna similară din anul trecut, când eraţi public la guvernare. Aceasta este o certitudine că investiţiile publice vor contribui şi în acest an la creşterea economică. Este de evidenţiat şi recordul de după criză al investiţiilor străine făcute în economia reală, în noi afaceri sau în dezvoltarea celor existente. Conform obiectivului pe care ni l-am asumat în programul de guvernare, creşterea economică începe să se resimtă cu adevărat în buzunarele românilor, în nivelul de trai. În această perioadă, câştigul salarial mediu net din economie, ceea ce rămâne angajaţilor, s-a majorat cu 15%, faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Câştigul salarial real, cu 14,4%. Pensia medie de asigurări sociale de stat s-a majorat cu 15%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Sectorul privat a creat mai multe locuri de muncă. În ultimul semestru s-au creat 120.000 de locuri de muncă. Cele mai multe locuri de muncă s-au creat în industrie, apoi în hoteluri, restaurante, construcţii, dar şi în comerţ. Numărul şomerilor înregistraţi a ajuns la cea mai mică cifră de după 1996. Producţia industrială a înregistrat cea mai mare creştere de după criză şi una din cele mai ridicate în Uniunea Europeană, locul doi, după Estonia. În primele şase luni, creşterea producţiei industriale a fost de 8%, comparativ cu numai 1,3%, în aceeaşi perioadă din 2016. Este de subliniat o importantă contribuţie la creşterea producţiei industriale, care se regăseşte în cererea externă. Astăzi aceasta este un indicator al competitivităţii industriei româneşti. După cum am mai evidenţiat şi, de altfel, se precizează şi în programul de guvernare, acordăm o mare atenţie performanţelor sectorului privat, sprijinindu-l, iar rezultatele nu întârzie să apară, în ceea ce priveşte eficienţa şi productivitatea. Majorarea producţiei industriale, de care am vorbit, cu 8%, s-a realizat în condiţiile unei creşteri pronunţate a productivităţii muncii, cu + 6,4%, reflectându-se şi ea în competitivitate. Activitatea de comerţ exterior s-a intensificat. În ultimele şase luni, exporturile în statele Uniunii Europene s-au majorat cu 10%. Este un indicator, doamnă... Agricultura - ca urmare a măsurilor de sprijinire a fermierilor, deja implementate, a investiţiilor în sistemul de irigaţii şi a facilităţilor de utilizare a acestui sistem - a adus în acest an producţii record, realizări record, care, cu siguranţă, vor începe să se vadă în următoarele luni şi în indicatorii macroeconomici. Climatul economic favorabil şi încrederea în programul de guvernare s-au reflectat direct şi în demografia societăţilor. Din nou, după 2014, înmatriculările de noi societăţi depăşesc ieşirile de pe piaţă, respectiv dizolvările şi radierile voluntare. Indicele de încredere în economia românească, calculat pe bază de sondaj de Comisia Europeană, s-a estimat, în luna august 2017, la 104,9 puncte, mult peste nivelul din aceeaşi lună, 2016. Aceasta înseamnă o îmbunătăţire a încrederii generale în economie, care se va reflecta şi în lunile următoare în dezvoltarea afacerilor şi în noi investiţii străine. Tot legat de încredere. În luna octombrie, România va găzdui Trade Winds, cea mai mare misiune economică găzduită vreodată de România, cu peste 100 de firme americane. Avem un parteneriat strategic cu Statele Unite, care funcţionează foarte bine, pe zona strategică şi militară, dar care trebuie consolidat şi cu componentă economică. Eu cred că acele 100 de firme care vin în România sunt conştiente mai bine decât mulţi dintre noi de ceea ce înseamnă România ca potenţial de dezvoltare, ceea ce înseamnă România ca oportunitate. Nu sunt aici să vă aduc aminte de o perioadă a unei guvernări trecute, sunt aici pentru că aţi solicitat nişte date. V-am prezentat un tablou economic pe scurt, dar, cred, destul de convingător pentru a spulbera orice îndoieli ale opoziţiei, pentru că înţeleg că majoritatea românilor nu are aceste îndoieli. Am vorbit de buget. În ceea ce priveşte creşterea veniturilor bugetare, se văd primele rezultate. În primele şapte luni ale acestui an, doamnă preşedinte, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 141,2 miliarde de lei, reprezentând 17,3% din PIB, au fost cu 9% mai mari în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Acest lucru se datorează, evident, şi eficientizării acţiunilor ANAF, şi unei mai bune colectări, şi Programului de guvernare în general. Toate măsurile adoptate în plan bugetar şi fiscal au ţinut cont de angajamentele externe ale României şi care privesc menţinerea indicatorilor economici, inclusiv obiectivul asumat ca stat membru al Uniunii Europene, de limitare a deficitului bugetar la 3%. Absorbţia fondurilor europene - ştiţi foarte bine - ne-am angajat în Programul de guvernare la o cifră de 5,2 miliarde de euro. Prognoza este că o vom depăşi, dacă continuăm în ritmul acesta. Am deblocat toate autorităţile de management. În ceea ce priveşte fondurile pentru agricultură, la începutul anului am fost campionii Europei, epuizând toate fondurile pe anul acesta în primele două luni. Este fără dubiu această situaţie. S-au implementat deja: Programul "Start-Up Nation", pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii, Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, Programul de dezvoltare a activităţii de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, Programul naţional multianual de microindustrializare. S-au înfiinţat agenţii pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atrageri de investiţii şi promovarea exportului, care au un rol activ în implementarea programelor naţionale ale Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. S-a aprobat în Guvern Proiectul Legii prevenţiei sau prevenirii - dumneavoastră veţi decide care va fi titlul exact - care pune accentul asupra remedierii şi educării contribuabililor, nu asupra măsurilor punitive. Avem în vedere - şi tot cu sprijinul dumneavoastră, al Parlamentului, nu printr-un proiect de lege sau prin ordonanţă de Guvern - înfiinţarea unei Case de comerţ a României, o companie de stat care să integreze produsele de la micii producători; Legea parteneriatului public-privat, tot în Parlament, probabil până la sfârşitul acestei luni. Aş mai menţiona că, pe lângă aceste măsuri, avem în vedere şi asigurarea forţei de muncă necesare pentru locurile de muncă nou create, o mai bună corelare a curriculei educaţionale cu nevoile actuale ale pieţei de muncă. Proiectul Legii bugetului de stat va fi elaborat şi transmis în timp Parlamentului, în luna noiembrie, pentru a începe anul viitor cu bugetul aprobat. Doamnelor şi domnilor, Pentru a răspunde, la acest moment, câtorva dintre întrebări, am să vă spun că deficitul la 8 luni este de minus 0,77, faţă de asumatul, de minus 2,95. Nu ştiu de unde aţi scos cifrele. Poate din altă ţară... Datoria publică este de 37%, cea mai mică, pe locul trei la premianţi, în Uniunea Europeană, marja maximă fiind de 60%. Pilonul II. Am declarat cu toţii că nu ne atingem de el. Banii rămân acolo. Manualele de clasa a V-a... mă bucur că aveţi o îngrijorare. O parte dintre nebuniile pe care Ministerul Educaţiei este obligat să le implementeze au fost stabilite anul trecut, inclusiv celebrul manual de sport. Vă mulţumim, pe această cale, şi pentru acest lucru. O comparaţie cu anul trecut? Este sublimă. Acum vorbiţi de manualele de clasa a V-a. Anul trecut nu vorbeaţi de niciun manual, fiindcă nu era gata niciunul. Dar nu v-am auzit. Comparaţia "Cuc-Orban" este inutilă, fiindcă nu poţi să compari ceva cu zero. (Vociferări. Aplauze.) N-am mers niciunul dintre noi pe "Autostrada Orban". Nu ştiu de ce, dar n-am găsit-o. Plângeţi pe tema celor care pleacă din ţară. Aţi folosit o cifră, 200.000. Este corectă. De fapt este vorba de mai mult de 200.000. Este cifra celor care au plecat anul trecut, doamnă Raluca Turcan, pe guvernarea Cioloş. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc, domnule prim-ministru. Îl invit la microfon pe domnul deputat Viorel Ştefan, din partea Grupului parlamentar al PSD. Domnule deputat, aveţi cuvântul. Să nu care cumva să încercaţi să vă încadraţi în timpul alocat...
		Domnul Viorel Ştefan: Câte minute am? Din sală: Zece minute.
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Depinde ce spuneţi, domnule deputat.
		Domnul Viorel Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Voi încerca să mă încadrez în cele 10 minute. Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor membri ai Guvernului şi ai Parlamentului, Astăzi aş începe prin a mulţumi colegilor Grupului parlamentar al PNL şi, în egală măsură, domnului prim-ministru, pentru că a dat curs acestei invitaţii, pentru că este, poate, cel mai potrivit moment să avem o astfel de discuţie. Este începutul unei sesiuni parlamentare şi putem folosi acest moment ca unul de bilanţ. Putem să vedem ce s-a întâmplat în primul semestru al anului 2017 şi, mai ales, pentru noi, parlamentarii, este un moment oportun să ne reconectăm la realităţi, pentru că în perioada de vacanţă sursele de informaţii au fost doar cele din mass-media şi uneori nu au reflectat cu fidelitate evoluţiile din economia românească. Îmi amintesc că acum mai bine de două luni, spre sfârşitul sesiunii parlamentare, Cabinetul Mihai Tudose a fost votat de Parlament, într-un context politic, la acea vreme destul de tensionat, chiar spuneam atunci, sau unii dintre noi spuneau: "o situaţie fără precedent". La acel moment de învestire, Cabinetul Tudose şi-a asumat un Program de guvernare nou, care oferă o imagine extrem de realistă asupra reformelor care vor fi implementate în următorii ani. Unele sunt populare, precum majorarea salariului minim la 2.000 de lei în 2018 sau reducerea cotei unice la 10%. Altele, precum trecerea contribuţiilor de la angajat la angajator sau o nouă lege a pensiilor, implică o schimbare de mecanism în funcţionarea economiei şi societăţii româneşti. Şi România - trebuie să recunoaştem cu toţii - are nevoie de schimbare, are nevoie de politici pe termen lung, are nevoie de modernizare şi, mai ales, are nevoie de responsabilizare pe toate palierele societăţii româneşti. Pe de altă parte, România are nevoie de infrastructură, şi nu este o noutate. Ştim de ani de zile cât de acută este această nevoie. Construcţia de autostrăzi, investiţiile în sisteme de canalizare şi apă potabilă, construcţia de noi spitale şi şcoli sunt investiţii spre care orice resursă bugetară în plus este direcţionată automat este o decizie bună. Am încredere că această strategie guvernamentală adoptată de Executivul condus de Mihai Tudose se va concretiza foarte curând şi vom vedea tot mai multe proiecte de investiţii finalizate sau, cu alte cuvinte, acest Guvern investeşte în dezvoltare. Efectele nu pot fi totdeauna imediate, însă, iată, după jumătate de an, acestea nu întârzie să apară. Aşteptăm cu interes, în această sesiune parlamentară, ca Parlamentul să fie sesizat cu Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare, o decizie foarte importantă, un demers foarte important, având în vedere că, în premieră, dup㠒90, în România putem avea revelaţia faptului că şi statul poate deveni un bun administrator, cu o singură condiţie: să aibă la dispoziţie un instrument modern de administrare a economiei. Ceea ce face ca statul să fie prost administrator, de cele mai multe ori, constă tocmai în lipsa instrumentelor moderne. Or, un Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este, dacă doriţi, un instrument modern, care se foloseşte în toată lumea civilizată şi rezultatele, sper că şi la noi, vor fi pe măsură. Scopul acestui Fond este să realizeze investiţii strategice în parteneriat cu companii private. Îmi amintesc cu plăcere că am lucrat la prima formă a acestui proiect, împreună cu colegii din Ministerul Finanţelor, şi constat cu satisfacţie că principiile de la care am plecat în creionarea, în proiectarea acestui Fond au fost păstrate, se regăsesc în proiectul care a devenit public şi profit de această ocazie să-i felicit pe colegii din Ministerul Economiei, al Energiei, al Finanţelor, din Ministerul Muncii şi pe toţi cei implicaţi în construcţia acestui Fond. Cred că acest Fond, construcţia lui, punerea lui în funcţiune va uşura mult procesul de derulare a marilor investiţii. Un alt element esenţial în funcţionarea sănătoasă a unei ţări este o administraţie eficientă. Avem nevoie de resursă umană bine pregătită şi bine plătită. Adoptarea Legii salarizării unitare este una dintre principalele reuşite ale acestui Executiv. În ultimii şapte ani, cinci Guverne au promis finalizarea şi aplicarea acestei legi. Este cea mai amplă reformă de salarizare din sistemul bugetar, care ţinteşte eliminarea dezechilibrelor şi reducerea decalajelor în educaţie, sănătate şi administraţie locală, acolo unde remuneraţiile au fost mereu scăzute. Şi dacă vorbim de prima etapă de implementare a acestei Legi a salarizării, cu bucurie am aflat astăzi că teama că în administraţia locală va genera o creştere a cheltuielilor cu salarizarea şi o scăpare de sub control a acestei gestiuni, nu se confirmă. Luna august este luna în care s-au aplicat prevederile acestei legi din administraţia locală, iar creşterea este nesemnificativă. O să vedem când avem cifrele finale de la Ministerul Finanţelor, o să ştim exact care este efectul şi impactul pe această primă etapă de implementare. Această reformă a sistemului de salarizare s-a resimţit şi în creşterea economică prin consum. România a avut în trimestrul II, a devenit campioană europeană la creştere economică, cu un avans de peste 5,7%, în ritm anualizat, la fel ca în trimestrul anterior. Aceasta nu a fost determinată doar de creşterea consumului. Datele INS arată un avans considerabil la produsele industriale, care a raportat o creştere de 8,9% în iunie 2017, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Premisele pentru ca şi în cel de-al treilea trimestru să vedem o creştere economică similară sunt favorabile. Aici se văd rezultatele politicilor guvernamentale, în creşterea economică, iar cifrele vorbesc de la sine. Şi nu doar aceste cifre, care dau o imagine cantitativă asupra evoluţiilor, sunt relevante. Poate ar trebui - dar având în vedere timpul limitat, nu pot să dezvolt foarte mult subiectul - să ne uităm cu atenţie şi pe indicatorii calitativi. Nu numai că a crescut industria, dar a crescut exportul cu produse industriale în Uniunea Europeană şi pe ţări noneuro, într-un ritm mai mare decât creşterea producţiei industriale în sine. În acelaşi timp, a crescut productivitatea, pentru că criticii programului nostru spuneau că, dacă o să crească salariile, nu o să ţină pasul cu creşterea productivităţii şi nu-i bine pentru competitivitatea economiei româneşti. Iată că statisticile ne arată o creştere de productivitate în industrie cu 6,4%. Aceasta este un indicator calitativ foarte bun, relevant. Deci, aş concluziona spunând că de fapt premierul a spus de la începutul discursului ceea ce este esenţial. Cadrul macroeconomic pe care s-a construit proiecţia bugetară pe 2017, care a fost aspru contestat şi criticat atunci când am discutat bugetul, s-a dovedit a fi unul foarte pesimist. Viaţa, implementarea politicilor din Programul de guvernare face posibil ca astăzi indicatorii să fie mai buni şi să avem o imagine care ne spune că, la sfârşitul anului, cu toţii va trebui să acceptăm că am plecat de la un scenariu pesimist. Vă mulţumesc pentru atenţie şi mulţumesc încă o dată domnului prim-ministru pentru prezentarea pe care a făcut-o. (Aplauze.)
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc, domnule deputat. Tot din partea Grupului PSD, doreşte să intervină doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu.
		Doamna Lia Olguţa Vasilescu (ministrul muncii şi justiţiei sociale): Stimaţi colegi din PNL, Vreau să vă mulţumesc foarte mult pentru posibilitatea pe care ne-aşi dat-o astăzi, să prezentăm şi noi, în Parlamentul României, rezultatele guvernării în aceste 6 luni. Haideţi să vedem ce au însemnat 6 luni de guvernare PSD-ALDE şi să facem şi o mică comparaţie, dacă nu vă supăraţi! Salariul minim pe economie a crescut cu 16%; stimulentul de reinserţie cu 22%; bursele studenţeşti cu 134%; salariile în sistemul bugetar cu 20%, 6 miliarde de la începutul acestui an. Este foarte adevărat că nu am reuşit să creştem salariile în ritmul în care le scădea Boc. Noi am reuşit o creştere de doar 20%, Guvernul dumneavoastră a reuşi o scădere de 25% în aceeaşi perioadă. Am crescut punctul de pensie cu 14,7%; indemnizaţia socială minimă sau aşa-numita pensie minimă cu 30%. S-au scutit de impozit pensiile sub 2.000 de lei. S-a eliminat CASS-ul pentru pensionari. În ceea ce priveşte locurile de muncă, aşa cum a precizat şi prim-ministrul, de la începutul acestui an, avem 120.000 de locuri de muncă în plus pe primul semestru. Şi, ceea ce este şi cel mai important aici, avem un număr al angajatorilor activi mai mare cu 20.000 faţă de 1 ianuarie 2017. Asta înseamnă că economia funcţionează. Aţi vorbit aici de Legea salarizării. Aţi spus că le luăm bani angajaţilor, prin trecerea contribuţiilor. Vreau să vă informez că impactul pe Legea salarizării este de 63 de miliarde, aşa cum arată actualul Cod fiscal. Dar, întrucât Legea salarizării unitare a fost gândită în coerenţă cu Programul de guvernare şi cu trecerea contribuţiilor, impactul, după apariţia noului Cod fiscal, va fi de 42 de miliarde până în 2022 şi de 32 de miliarde până în 2020, adică exact atât cât ne-am asumat în Programul de guvernare. Aţi vorbit aici despre deficitul la fondul de pensii. Păi, când după 1989, nu a fost deficit la fondul de pensii? Vestea bună, care vine în acest an, este aceea că, în sfârşit, numărul salariaţilor l-a depăşit pe cel al pensionarilor. Şi cum aţi propune dumneavoastră să reglăm acest deficit? Cumva să tăiem din pensii sau să nu le mai creştem? Aceasta este soluţia PNL-ului? Noi credem că trebuie să menţinem ritmul de creştere pe care l-am promis în Programul de guvernare şi în general să facem tot ceea ce am început noi, pentru că eu sunt convinsă că o facem mult mai bine decât a făcut-o guvernarea dumneavoastră. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc. Din partea Grupului PNL, domnul deputat Florin-Claudiu Roman.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Doamnelor şi domnilor colegi, Vă spun cu toată sinceritatea că am încercat din răsputeri să-l urmăresc pe domnul Tudose şi n-am reuşit, pentru că, domnule prim-ministru, să nu vă supăraţi, la noi în Ardeal e o vorbă: "Parcă aveţi prune-n gură, dom’le"! Dar nu prune din alea de care ştim noi, îs prune din alea mai distilate. Parcă vorbiţi turceşte, dom’le! Când veniţi în faţa Parlamentului, rugămintea este să începeţi şi să încercaţi să vorbiţi româneşte. (Vociferări.) Din acest motiv, nu o să mă adresez astăzi dumneavoastră, pentru că dumneavoastră sunteţi un premier marionetă. O să vă rog să-mi daţi voie să mă adresez adevăratului prim-ministru al României, domnul Liviu Dragnea.
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Păi, staţi cu faţa la mine, domnule deputat! (Râsete.)
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Domnule Dragnea, Sunteţi vinovat, alături de PSD, de terorism fiscal. (Vociferări.) Sunteţi un om care terorizaţi fiscal capitalul românesc şi IMM-urile. Aţi reuşit să zăpăciţi o ţară întreagă. Fug toţi investitorii speriaţi, domnule Dragnea, că azi, mâine le veţi impozita şi aerul pe care îl mai respirăm. Loviţi cu biciul, nemilos, în cei care lucrează la vedere, şi faceţi scut în jurul evazioniştilor, atât de dragi dumneavoastră! Ca premier al TelDrum - şi mă uit la dumneavoastră - vă spun că vă înţeleg. Dumneavoastră nu vă place la vedere şi faceţi scut în jurul muncii la negru. Cam aşa... (Vociferări.) Eu vă recomand, ca un sfat, să vă puneţi ochelarii la vedere, că poate nu e bine nici aşa. Premierul marionetă ne învaţă cum să ţinem bănuţii ascunşi la ciorăpel şi la saltea. (Vociferări. Aplauze.) Domnule Dragnea, aţi dublat sumele pentru ajutoarele sociale, încurajaţi nemunca şi puneţi jugul pe românii care muncesc cinstit. V-aş spune, din suflet, mult stimate şi iubite conducător, dar, din punctul de vedere al unui amărât de deputat în Parlamentul României, nu sunteţi nici stimat, nici iubit. Şi cu acest lucru este de acord şi românul de rând pe care dumneavoastră, acum, îl siluiţi, pur şi simplu. V-aş compara cu Ceauşescu, domnule Dragnea, dar, cu toată înţelegerea, vă spun că ieşiţi pe minus, pe minus. Alungaţi în fiecare oră 9 români din ţară, 216 pe zi şi, dacă faceţi puţină matematică, ajungeţi la cei 120.000 de care vă pomeneşte Guvernul PSD şi doamna ministru, că ar fi locuri de muncă. Da, creaţi locuri de muncă, forţându-i pe români să emigreze, să plece să-şi caute un trai de muncă în altă parte. Aţi îndatorat România cu 18 miliarde de la începutul anului. Aţi pus un bir de 513 euro în buzunarul fiecărui român. Domnule Dragnea, cu toată simpatia, vă spun, opriţi-vă! Ajunge! Sunteţi mic copil pe lângă Terente. Vă dau un sfat: fugiţi! Trei ani de exil în Bulgaria trec repede, domnule! Trec repede, mai ales dacă fugi de la Teleorman! Dar mi-e milă şi de bulgari, aşa că mai bine plecaţi pe plajă la Fortaleza, unde vă place mai mult decât la Alexandria! Domnule Tudose, dumneavoastră vă doresc să aveţi limpezime a minţii, atunci când luaţi decizii! Astăzi aţi minţit. Deficitul este de 6,2 miliarde; încasările - mai mici decât cele prognozate cu 5 miliarde; şomajul este de 5,2 - în creştere; deficitul în creştere cu 30%; investiţii private - cu 12% mai mici... şi putem continua până dimineaţă. Dar cred că nu mă veţi înţelege! Domnule Tudose, Aţi vorbit astăzi de Parteneriatul Strategic cu SUA. Şi vă întreb, când aţi fost serios? Astăzi sau când stăteaţi lângă un coleg de-al dumneavoastră, parlamentar, care cerea expulzarea ambasadorului american din România? (Rumoare.) Asta e viaţa! Despre împlinirile măreţe, chiar şi spuse în turceşte, am înţeles. Însă, la întrebări, aţi rămas puţin în spate. De ce aveţi nevoie de creşterea accizei, dacă aveţi creştere economică? Sau, la câte minute vă daţi demisia după ce creşteţi acciza, ca să mă întorc la o declaraţie a dumneavoastră? Vă doresc, cu sinceritate, să nu ajungeţi la final de mandat să fiţi cunoscut, ca notorietate, cu un alt Tudose, de această dată, Hagi Tudose! Vă mulţumesc. (Vociferări. Aplauze.)
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Din partea Grupului parlamentar al USR doreşte cineva să intervină? Da?
		Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Da, doreşte cineva să intervină! Stimaţi colegi...
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Am o rugăminte, ca nu cumva să ne certaţi că încălcăm Regulamentul. Nu contează că nu v-aţi anunţat, dar trebuie să vă prezentaţi. Noi vă ştim, dar poate nu toată ţara vă ştie.
		Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Bun. Claudiu Năsui, deputat al USR. Stimaţi colegi, Ce-am ascultat astăzi, aici, cifrele prezentate de premierul României, sunt o imagine fantezistă şi ireală şi este trist că aceasta este imaginea care există din Palatul Victoria. Imaginea reală a economiei este cu totul alta. Şi aş dori să faceţi şi dumneavoastră un exerciţiu de imaginaţie. Dacă lucrurile merg atât de bine, creşterea este atât de mare, productivitatea face una, şomajul alta şi toate lucrurile merg atât de roz, cum ziceţi dumneavoastră, de ce este nevoie de toate aceste creşteri de taxe pe care le-aţi propus în ultima perioadă? Stimaţi colegi, Haideţi să nu cădem în ridicol! Pentru a înţelege dezastrul guvernării PSD-ALDE este suficient să ne uităm la cifrele bugetare, la cifrele pe care dumneavoastră le prezentaţi. Cum, explicaţi-ne şi nouă, explicaţi poporului român, cum se poate - consumul, creşterea consumului cu amănuntul să crească cu 10%, iar încasările din TVA să scadă cu 8%, când TVA-ul este, prin excelenţă, un impozit pe consum?! Acestea sunt lucruri care nu pot să trădeze decât o incompetenţă masivă în colectare şi în administrarea statului. Şi, încă un lucru pe care această guvernare îl face extraordinar de bine şi este un record, cred, pentru toţi economiştii - cum poţi să ai creştere economică record într-o ţară şi, cu toate acestea, să fii cu deficitul bugetar la maxim?! Şi vă explic de ce faceţi lucrurile acestea. Pentru că aţi crescut în mod nesustenabil cheltuielile structurale ale statului român, aţi crescut pensiile şi salariile cu peste 20%, când vi s-a spus că lucrurile acestea nu pot fi susţinute. Şi atunci aţi tăiat din investiţii şi aţi căutat bani de la cei care nu aveau şi anume, de la cei care muncesc part-time, în România, le-aţi mărit impozitele pe muncă, şi de la mediul privat, pe care, punctual, îl tot ameninţaţi cu diverse măsuri - naţionalizarea Pilonului II - spuneţi că o faceţi, apoi că nu o mai faceţi; apoi, iarăşi că o faceţi, apoi că faceţi de fapt diferit. Aţi penalizat un director al unui fond de pensii care a avertizat exact că veţi face ceea ce faceţi în momentul acesta. Fondurile structurale, la care România are dreptul, sunt 21 de miliarde de euro, pe care România le poate lua din fondurile structurale şi de coeziune. Ştiţi cât aţi absorbit, domnule Tudose, aveţi idee? Din 21 de miliarde? 3,58 de milioane! Da? Asta este absorbţia din fonduri structurale, pe care o aveţi, conform datelor Ministerului Finanţelor. Doar ca ordin de comparaţie, anul trecut s-au absorbit 660 de milioane. Deci sunteţi în urmă masiv. Este o guvernare a incompetenţei şi a minciunii. A minciunii, pentru că deşi ne promiteţi creşteri de salarii şi lucruri de genul acesta, viitoare, faceţi totul pentru a le masca apoi. Adică creşteţi, pe de o parte, brutul, după care ne spuneţi că schimbaţi modul de calcul al contribuţiilor, în aşa fel încât nicio creştere de salarii, de fapt, nu va mai exista anul viitor. Aţi majorat taxele, impozitele, accizele, cu 20%, anunţând lucrul acesta de pe o lună pe alta. În ce ţară civilizată mai există lucrul acesta? Cum mai puteţi dumneavoastră pretinde, în faţa mediului de afaceri, că vă doriţi un mediu predictibil pentru România? Care este moştenirea pe care o veţi lăsa generaţiilor următoare? Aţi crescut datoria publică, aţi crescut cheltuielile structurale ale statului român, care acum trei ani erau pe la 66%, deci vorbim despre salarii, pensii şi cheltuieli pentru mersul administraţiei publice, şi acum au ajuns la 80%. 80%! Şi asta, contrar unor angajamente internaţionale ale României. Poate aţi auzit de el, acel faimos MTO. Dacă n-aţi auzit de el, vă explică domnul Ponta, sunt sigur că a auzit de el, între timp. Aţi încălcat promisiunile dumneavoastră. Aţi spus că nu o să creşteţi taxe. Şi acum le creşteţi. Aţi spus că o să scutiţi de impozit veniturile sub 2.000 de lei. Nimic din toate acestea. Aţi spus că o să eliminaţi impozitul pe dividende. Aţi eliminat şi aia. Este discutată şi uitată. Aţi spus că o să scutiţi de impozit medicii. De asemenea, discutată şi uitată. Şi să ştiţi că vinovat pentru toate lucrurile acestea nu este un singur om. Sunteţi toţi, pentru că sunteţi complici la ceea ce se întâmplă în această ţară. Şi toate acestea, pentru ce? Pentru a cumpăra o pace socială, ca să atacaţi justiţia şi să vă salvaţi penalii. Asta, în timp ce sistemul educaţiei e la pământ. Vedeţi şcolile ţării noastre cum sunt, în ce stare sunt, că nici măcar nu respectă înseşi normele statului român, nu au aviz ISU. Şi vedeţi sănătatea în ce hal este şi cum se fură politic de către acoliţii dumneavoastră. Să vă fie ruşine! (Aplauze.)
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Stimaţi colegi, Vă sugerez celor care n-aţi mai citit Caragiale de mult, s-o faceţi. Rămâne prezent şi azi, şi mâine, şi peste 1.000 de ani, în România. (Vociferări. Rumoare.) Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Erdei Dolóczki István.
		Domnul Erdei Dolóczki István: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Domnule prim-ministru, Domnule viceprim-ministru, Doamnelor şi domnilor colegi, Este momentul în care putem să adresăm câteva cuvinte, câteva întrebări domnului prim-ministru, în legătură cu modul în care conduce această ţară, din punct de vedere economic. Domnule prim-ministru, Iată câteva probleme care consider că ar trebui să fie în atenţia Guvernului. 1. Predictibilitatea legislaţiei fiscale. Cu ocazia dezbaterii şi adoptării noului Cod fiscal, Legea nr. 227/2015, o temă care a suscitat discuţii aprinse şi asupra căreia am revenit în mai multe rânduri, în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe, a constituit-o maniera în care sunt acceptabile modificările şi completările la această veritabilă constituţie a mediului de afaceri. Într-un final a fost adoptat, prin consens, textul art. 4, modificarea şi completarea Codului fiscal, alin. (1): "Prezentul cod se modifică şi se completează prin lege care intră în vigoare în termen de minimum şase luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I". Alin. (2): "În cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţile existente, acestea vor intra în vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an şi vor rămâne nemodificate cel puţin pe parcursul anului". Şi alin. (3), la care vreau să mă refer: "În situaţia în care modificările şi/sau completările se adoptă prin ordonanţe, se pot prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puţin de 15 zile de la data publicării, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (2)". Domnule prim-ministru, Din păcate, prevederile alin. (3) au fost folosite în mod exagerat, atunci când ele au fost gândite ca excepţie. Doar anul acesta au fost adoptate cel puţin şase ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă, care au modificat Codul fiscal şi de procedură fiscală, plus alte acte normative cu putere de lege, în care au fost strecurate modificări, sub sintagma "alte măsuri fiscale", care sunt şi ele în număr însemnat de mare, raportat la perioada de când a început activitatea Guvernului PSD-ALDE. Punctul 2 la care vreau să mă refer: modul în care legislaţia naţională este armonizată cu cea comunitară. În general, nu ar trebui să aşteptăm să ne frigem la degete. Ar fi ideal să nu aşteptăm demararea procedurilor de infringement. Un exemplu foarte la îndemână, deoarece va fi discutat, săptămâna aceasta, în comisie, este Proiectul de Lege nr. 238/2017, cu care a fost sesizată comisia, la data de 26.06.2017, adică în ultima săptămână a sesiunii de primăvară, cu toate că termenul de transpunere a directivei a fost 18 septembrie 2016, adică am depăşit termenul de armonizare cu un an, dacă reuşim să scoatem cât mai repede această lege, în condiţiile în care am avut la dispoziţie doi ani, fiindcă pentru transpunere, Directiva 92 a fost publicată în iulie 2014. Al treilea subiect pe care îl abordez. În privinţa situaţiei colectării impozitelor şi taxelor către stat, menţionez două aspecte. Conformarea voluntară lasă de dorit. Deşi Codul de procedură fiscală conţine prevederi flexibile, aplicarea lor de organele fiscale este deficitară. Modul în care organele fiscale înţeleg şi ştiu să îşi facă datoria este aspru criticat de mediul de afaceri. Tot de colectarea taxelor ţine şi faptul că multinaţionalele subsidiare sau filialele lor din România produc profit extrem de mic în ţară, pe când firmele mamă prosperă. Dar această realitate nu este de ieri, de azi. Şi cu aceasta iarăşi ajungem la lucrurile negative pe care le-am afirmat despre organele fiscale. Se pare că regionalizarea ANAF-ului n-a fost o măsură fericită, eficientă. Poate ar trebui să regândim această problemă. Din păcate, timpul nu ne permite să înşirăm chiar toate problemele a căror rezolvare o aşteptăm de la dumneavoastră, domnule prim-ministru, şi de la Guvernul pe care îl conduceţi. Noi, membri ai Legislativului, noi, reprezentanţi ai întreprinzătorilor şi cetăţenilor obişnuiţi care au votat Uniunea Democrată Maghiară din România. Mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian.
		Domnul Varujan Vosganian: Stimaţi colegi, Eu nu mă număr printre lăudătorii Guvernului Tudose - şi cred că e normal să fie aşa, pentru că cei care laudă fără discernământ nu fac niciun serviciu celor pe care-i laudă -, dar împreună cu ALDE noi susţinem acest Guvern. Eu am şi avantajul personal că ai mei, scăpaţi din genocidul din Imperiul Otoman, vorbeau turceşte în familie şi sunt familiarizat cu această limbă, şi poate că eu am înţeles mai limpede ceea ce domnul prim-ministru a spus. De aceea, eu vă rog, aşa. Şi, procedural, mi-ar plăcea să se întâmple aşa. Atunci când se face o astfel de solicitare procedurală, ar fi bine ca o delegaţie din partea partidului care a făcut-o să meargă la instituţiile respectate şi abilitate - Banca Naţională, Comisia Naţională de Prognoză, Guvern, Institutul Naţional de Statistică -, să ia cifrele cu care suntem cu toţii de acord, să discutăm pe aceleaşi cifre şi apoi să înceapă dezbaterea. Sincer, am un sentiment de stânjeneală când trebuie ca de aici, de la tribuna Parlamentului, să corectez cifrele prezentate de colegii mei. Noi, aici, în Parlament, trebuie să fim modele. Noi trebuie să educăm electoratul, pe măsură ce ne educăm şi noi. Cum puteţi, de exemplu, stimaţi colegi de la PNL şi USR, să faceţi aceste trimiteri la bugetul de pensii, când e destul să tastezi: "mfinante.gov.ro" şi să intraţi pe execuţia bugetară la şapte luni, în 2017 şi în 2016, şi să observaţi că bugetul de pensii şi-a mărit veniturile, anul acesta, cu 4 miliarde de lei în şapte luni, şi prognoza arată că vor fi mărite cu 6-7 miliarde de lei - sigur, şi pe fondul creşterii salariilor - şi că deficitul a scăzut de la 9,6 miliarde în 2016, la 7,9 miliarde în 2017. Unde sunt argumentele privind dezastrul bugetului de pensii? Acelaşi lucru aş putea să vi-l spun despre datoria publică. Dacă-mi arătaţi măcar un singur text, din acest an, cu excepţia prognozei de iarnă, făcută pe vremea Guvernării Cioloş, că s-ar putea să depăşim 40% datorie publică, arătaţi-mi şi mie un text al unui oficial al Comisiei Europene sau al Băncii Naţionale, care vorbeşte despre escaladarea datoriei publice! Datoria publică s-a stabilizat şi e un avantaj pe care România îl are şi trebuie să-l prezentăm tuturor celor care se interesează de economia românească. Deficitul de cont curent? Păi, a fost, anul trecut, 2,5% din PIB şi e posibil să crească anul acesta până la 3% din PIB, care, credeţi-mă, este un procent mai mult decât satisfăcător. Iar dacă deficitul comercial creşte, vă rog să vedeţi care e structura deficitului comercial. Pentru că acum deficitul comercial, în proporţie de 80%, se bazează pe importuri de tehnologie şi de echipamente. Uitaţi-vă, că este pentru prima oară când piaţa muncii reacţionează pozitiv şi avem mai mulţi salariaţi decât pensionari: 120.000 de locuri de muncă, în şapte luni, nu este ceva făcut la întâmplare. De aceea, sunt de acord să discutăm despre faptul că vrem să stimulăm investiţiile publice, că trebuie să înlăturăm crisparea decidenţilor politici, atunci când semnează nişte acte. Dar să ajungem până într-acolo încât să sugerăm că domnul Mihai Tudose împrăştie ajutoare sociale - în treacăt fie spus, să ştiţi că n-au crescut - numai ca pe postură de Ana Ipătescu, susţinut de poporul român, va lua cu asalt sediul Parchetului General? Vă rog să mă credeţi, asta nu este un subiect pentru o interpelare primită cu nerăbdare de alegătorii români. De aceea, stimaţi colegi, eu vă rog să aveţi această responsabilitate de a respecta autorităţile care ne furnizează cifre, de a respecta sec cifrele, realităţile economice, să convenim care sunt lucrurile cu care suntem cu toţii de acord, şi apoi să venim în faţa electoratului, în faţa celor care ne privesc şi de la această tribună. Nimic nu este mai rău decât să ignorăm ceea ce este bun, tot aşa cum nimic nu este pe termen lung mai rău decât să ignorăm ceea ce este rău. De aceea, sunt dispus să discutăm asupra fiscalităţii. Nu sunt însă dispus să accept că această guvernare a escaladat taxele şi impozitele, pentru că nu este, de asemenea, adevărat. Iar în ceea ce priveşte programul de guvernare. Un program de guvernare se reajustează. Orice! Mai ales într-un climat atât de dinamic, cum este cel românesc, din când în când, trebuie să procedăm la ajustări. Şi încă ceva. Deficitul bugetar este în acest moment sub control. Cifrele de TVA arată că am început să recuperăm şi colectările din TVA. De aceea, nu mai daţi, stimaţi colegi, dacă iubiţi România, dacă doriţi ca investitorii străini să privească cu interes către ţara noastră, şi ca investitorii români să capete încredere, nu mai vehiculaţi cifre care nu au niciun corespondent real şi nu încercaţi, numai ca să stopaţi o normalizare a economiei româneşti şi a standardului de viaţă al românilor, astfel de tentative de a induce panică în rândul românilor. Aţi văzut că un coleg de-al dumneavoastră a făcut asta cu costuri destul de importante pentru băncile româneşti. Să avem responsabilitate şi să iubim cu toţii această ţară. Şi să iubim şi cifrele care arată cum arată România! Mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PMP doreşte să intervină cineva? N-a apărut aici, avem probleme la stafful tehnic.
		Domnul Eugen Tomac: Îi concediem. Bine v-am regăsit!
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Este domnul deputat Eugen Tomac.
		Domnul Eugen Tomac: O să prezint eu punctul de vedere al Partidului Mişcarea Populară, cu prilejul acestei dezbateri. Domnule prim-ministru Dragnea, Ştiu că v-aţi dorit să ajungeţi premier, dar asta este viaţa, nu este pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine îi aduce şansa aceasta de a fi premier, Domnule prim-ministru Tudose, Şi domnule prim-ministru Ciolacu, Că la Guvern avem doi premieri, unul la partid şi doi la Guvern. Domnul Ciolacu e pe post de anunţat veşti proaste. Domnilor premieri ai PSD, Mă aşteptam ca astăzi să veniţi să ne prezentaţi cu aceeaşi convingere cu care o făceaţi în urmă cu câteva luni, când ne spuneaţi cât de dezamăgiţi sunteţi de propriul Guvern, atunci când aţi reuşit o "performanţă" extraordinară, arătându-vă, cu propriile argumente, neputinţa de a conduce ţara. Şi îmi doream ca astăzi să veniţi, exact aşa cum prezenta domnul Dragnea pe la televizor programul de guvernare, şi să spuneţi: "Obiectiv stabilit, obiectiv îndeplinit". În realitate, lucrurile stau exact aşa cum le simt românii, nu cum le cosmetizăm. Pentru că putem constata foarte simplu, inclusiv din rapoartele privind execuţia bugetară prezentate de Ministerul Finanţelor, analizând indicatorii din 2015, drept exemplu, în comparaţie cu 2017, pentru perioada ianuarie-iulie, putem constata următoarele chestiuni. Veniturile realizate au scăzut, în timp ce deficitul a crescut dramatic. În cadrul bugetului de stat, se disting încasări de TVA care au scăzut dramatic, de la 23,2 miliarde de lei, în 2015, la 15,8 miliarde de lei, în 2017. E o comparaţie pe care o poate constata orice cetăţean. La bugetul asigurărilor sociale de stat, situaţia este şi mai complicată, deoarece deşi valoarea punctului de pensie a crescut simţitor, veniturile realizate în 2017 sunt aproape la fel ca cele din 2015. Datele menţionează previzionarea unei execuţii bugetare derapante, deoarece, în acest ritm, atingerea deficitului de 3% va implica renunţarea în mod obligatoriu la anumite promisiuni din programul dumneavoastră de guvernare. O promisiune seducătoare era reducerea numărului taxelor, tarifelor şi comisioanelor la maximum 50, 10 - pentru persoane fizice, respectiv 40 - pentru persoane juridice, care a avut scadenţă la data de 1 septembrie 2017, când trebuia prezentat nomenclatorul taxelor din România. Ne întrebăm: oare această idee a fost abandonată? Sigur că sunt multe lucruri pe care domnul Tudose încearcă să ni le prezinte, repet, cosmetizând realitatea, însă sunt şi foarte multe promisiuni ale PSD la care s-a renunţat. Şi ne mai aducem aminte de introducerea impozitului pe cifra de afaceri, cu privire la care ministrul dumneavoastră de finanţe spunea că aplicarea unei astfel de măsuri ar fi generat eliminarea unor domenii întregi din piaţă. Asta ar fi dus la concedieri masive şi, automat, la creşterea şomajului. Astfel, am ajuns la concluzia - sublinia ministrul finanţelor - că măsura nu e una viabilă. Şi am prezentat aceste concluzii şi premierului. Mă bucur că decizia finală este ca impozitul pe cifra de afaceri să nu se mai aplice. Şi atunci justificat ne întrebăm: ce încredere putem pune şi în celelalte promisiuni pe care le-aţi prezentat? Cine le-a elaborat? Ce studii au existat în spatele acestor angajamente pe care vi le-aţi asumat? Şi aş vrea să mă refer, domnule Dragnea, la un subiect care ştiu că vă este foarte drag: Fondul Suveran de Investiţii Strategice. Constat că - şi citez din dumneavoastră - "Înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii Strategice are rol de catalizator eficient pentru atragerea de fonduri private de la bănci, fonduri de pensii, fonduri de investiţii, care, alături de fondurile proprii, va asigura finanţarea unor proiecte de investiţii a căror implementare va antrena un efect de multiplicare economică, atât pe orizontală, cât şi pe verticală". Şi revin şi vă întreb: dintre cele 10 obiective pe care vi le-aţi asumat prin acest fond de 10 miliarde de euro pe care vreţi să-i investiţi în următoarele proiecte, câte dintre ele mai sunt realiste? Pentru că aţi promis că veţi construi un spital republican şi alte opt spitale regionale, cu 3,5 miliarde de euro, din acest fond. Uitaţi-vă ce se întâmplă la Casa de Sănătate! Este o crimă ce se întâmplă acolo şi noi nu putem gestiona ceea ce avem de gestionat, dar ne punem ambiţii pe care nu suntem în stare să le îndeplinim, pentru că nu putem pune un mecanism eficient la dispoziţia cetăţenilor, în ceea ce priveşte decontarea din sănătate şi nu numai. Promiteţi că veţi construi autostrăzi şi căi ferate rapide din aceste fonduri, alte investiţii decât cele pe care le puteţi realiza din fonduri europene. Şi daţi şi câteva exemple. Mă mir cum puteţi construi în următoarea perioadă, când ministrul dumneavoastră, Cuc, ne-a spus că nu a fost în stare să construiască, de când e ministru, niciun kilometru de autostradă. (Vociferări.) Mă întreb dacă prioritatea României este autostrada pe care o propuneţi dumneavoastră, prin sudul ţării, pe ruta Bucureşti-Alexandria-Craiova. Şi multe alte obiective despre care aţi vorbit dumneavoastră, domnule Dragnea, pe care vreţi să le implementaţi prin acest Fond Suveran de Investiţii. Obiective care nu fac decât să devină de fapt o puşculiţă pentru clientela dumneavoastră. Şi acest lucru se confirmă pe zi ce trece. Pornind de la aceste aspecte, domnule prim-ministru Tudose, vă rog să-mi răspundeţi la următoarea întrebare: cum se armonizează acest deziderat legislativ cu declaraţii de notorietate, ale dumneavoastră şi ale ministrului finanţelor publice, care zdruncină încrederea în bănci şi în fondurile private de pensii, afirmaţii pe care nu doresc să le mai repet? Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Din partea Grupului minorităţilor naţionale doreşte să intervină cineva? Nu. Din partea deputaţilor neafiliaţi doreşte să intervină cineva? Cine? (Domnul deputat Victor-Viorel Ponta doreşte să ia cuvântul.) Rugămintea mea este, din partea staffului tehnic, să anunţaţi că sunteţi neafiliat, pentru că altfel, cică, nu e suficient. Anunţaţi la microfon, înainte de intervenţie, că sunteţi neafiliat.
		Domnul Victor-Viorel Ponta: Bună ziua, domnule prim-ministru. Bine aţi venit! În primul rând, aş vrea să profit de acest moment, să le mulţumesc tuturor colegilor de la PSD pentru cei 16 ani de colaborare şi să le urez mult succes în tot ceea ce-şi propun. Spre deosebire de alţi colegi care au vorbit, n-am fost în greva foamei, n-o să încep să delirez aici. O să vă întreb un singur lucru, pentru că am lucrat împreună în aceşti ani şi ştiu că lucram la rectificări bugetare, cel puţin în 2015. În acest an nu s-a făcut nicio rectificare bugetară. Eu m-am uitat - domnul Vosganian are dreptate, că am trăit şi eu destule momente în care lumea vorbea despre cifre fără să le aibă în faţă -, eu am execuţia bugetară pe primele şapte luni. Veniturile sunt cu un miliard mai mici decât în 2016, cheltuielile, cu 16 miliarde în plus. Deci rectificarea ar fi trebuit să fie negativă. Consideraţi că dacă o faceţi mai târziu va fi pozitivă? Sau care ar fi motivul pentru care e prima dată când nu se face rectificare bugetară? În rest, vă urez succes. Nu spun că vă susţin, că... probabil v-a zis Sorin Grindeanu, că dacă vă susţin aveţi o problemă. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Dezbaterile s-au încheiat. La finalul dezbaterilor, are cuvântul domnul prim-ministru, Mihai Tudose. (Doamna deputat Raluca Turcan doreşte dreptul la replică.) Doamnă deputat Raluca Turcan, atâtea nume s-au vehiculat aici, că dacă stăm să ne dăm unul altuia drept la replică... Nu pot să vă încalc dreptul, vă rog. Credeţi că vă puteţi încadra într-un timp oarecare? Nu.
		Doamna Raluca Turcan: Sper că nu vă aşteptaţi acum să-mi manifest aprecierea că-mi respectaţi un drept parlamentar, dar mi s-a pronunţat numele. Şi vreau să vă spun că am îndrăznit să mă mai adresez dumneavoastră cu câteva cuvinte, pentru că am privit destul de optimistă această dezbatere şi, la început, nu întâmplător am adresat rugămintea ca această dezbatere să fie una realistă şi sinceră, în care să ne spunem adevărul. Şi, din nefericire, la toate întrebările care macină opinia publică, chiar şi opinia parlamentarilor din opoziţie, n-am primit astăzi niciun răspuns. Nu s-a primit răspuns cu privire la calculul pe care îl aveţi la bază pentru a introduce TVA split. De ce trebuie jefuite firmele româneşti? Aici, în Parlamentul României, cred că merităm răspuns la această întrebare. De asemenea, cred că merităm răspuns la întrebarea: de ce aţi reintrodus acciza, supraaciza pe carburanţi, în condiţiile în care foarte mulţi membri ai PSD recunosc că a fost un fiasco, atunci când a fost introdusă, că a condus la creşteri de preţuri? Domnule prim-ministru, Vă daţi demisia dacă, în urma introducerii accizei, preţurile cresc? Pentru că e o chestiune de onoare şi de angajament.
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Doamnă Turcan, am o întrebare foarte simplă: unde este replica? Că aţi cerut dreptul la replică.
		Doamna Raluca Turcan: Replica este legată de situaţia din educaţie, unde, de asemenea... (Rumoare.) ... vreau să vă spun... (Vociferări.) E frumos cum se reacţionează la cuvântul educaţie. Apreciez. (Rumoare.) Mi-a fost pronunţat numele cu privire la câteva chestiuni şi întrebări pe care le-am adresat. Şi reiau, pentru că sunt un om tenace. Referitor la situaţia din educaţie. Copiii din clasa a V-a, care, anul acesta, nu au manuale pe bănci, sunt aceeaşi copii care nu au avut manuale pe bănci, începând cu clasa I. Este aceeaşi generaţie. Şi atragem atenţia asupra acestui lucru în apropierea fiecărui început de an şcolar. Ba, mai mult decât atât, pe parcursul anului am făcut demersuri, astfel încât să nu se ajungă în aceste situaţii. Ştiţi care a fost răspunsul dumneavoastră, al majorităţii PSD, de fiecare dată când am ridicat chestiunea manualelor? Că avem nevoie de o nouă Lege a manualului. Cine v-a împiedicat să faceţi o nouă Lege a manualului? Daţi vina pe Guvernul Cioloş, ba chiar pe Guvernul Boc. Poate reuşim să ieşim din această retorică în care cei care au guvernat acum 7 ani sunt vinovaţi! Guvernul Cioloş a fost la fel de susţinut de dumneavoastră, aşa cum a fost susţinut de noi. Ba, mai mult, aţi avut oameni în Guvern, secretari de stat, angajaţi în acest Guvern, care, în continuare, se află în siajul dumneavoastră. Încercaţi să vă asumaţi răspunderea şi în loc de laudele cu privire la campionii creşterii economice, haideţi să recunoaştem că suntem campioni la stagnare! Faptul că românii au ca primă opţiune plecatul în străinătate ar trebui să vă îngrijoreze, ar trebui să vă marcheze fiecare zi de guvernare, domnule prim-ministru, şi să vă determine ca aici, în Parlament, să spuneţi exact de ce luaţi în calcul aceste măsuri de împovărare a unor oameni care nu vor decât să muncească cinstit, în ţara lor. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul. Dacă-mi permiteţi, cu deosebit respect, o rugăminte, să nu mai pronunţaţi nume!
		Domnul Mihai Tudose: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În ceea ce priveşte anumite întrebări, rostite de persoane fără nume, (Râsete. Aplauze.) să spui despre dorinţa statului român de a colecta integral TVA-ul, că acesta este un jaf asupra firmelor, adică dorinţa statului de a-şi lua banii care îi revin este un jaf, iertaţi-mă, poate trebuie să vorbim, într-adevăr, într-o altă limbă, străină. (Vociferări.) Eu înţeleg că nu sunt campionul dicţiei, înţeleg că sunt colegi care nu ştiu turceşte. Ne cerem scuze minorităţii turce. Sunt articole publicate în limba engleză, în schimb, dacă ajută pe cineva, în Financial Times. Pot fi citite în engleză, şi traduse apoi din turcă în română. Anul trecut au lipsit de la colectarea din TVA-ul declarat 8 miliarde, echivalentul celor 8 spitale regionale; ca şi anul acesta. Iertaţi-ne dacă dorim ca statul să-şi ia banii care sunt ai lui, de la nişte privaţi, nu de la cei 75% care îşi îndeplinesc obligaţiile fiscale faţă de stat, cărora le mulţumim şi pe această cale, ci de la cei 25% care pur şi simplu fug cu banii statului. Despre perioada de absorbţie a unor fonduri - un coleg, fără nume, care tot dădea din mânuţe pe aici... (Vociferări. Aplauze.) - cifra exactă până acum, pe fondurile pomenite, este de 2,9 miliarde versus 0,6. Este drept că Guvernul trecut a fost un campion absolut, negativ. Totul începea cu 0,... E-n regulă! Şi, ca să închidem odată discuţia despre Pilonul II. Nu, nu naţionalizăm! Ultima naţionalizare a fost făcută de cineva care eu ştiu că vă este cunoscut, era prim-ministru şi a naţionalizat valuta. Înţeleg că aveţi nişte experienţe în apropiere, întrebaţi, cereţi amănunte cum s-a făcut, noi nu o s-o facem! (Vociferări.) Nu facem aşa ceva! Naţionalizare în România nu o să se mai întâmple. În rest, răspunsuri la întrebările pe care le-aţi pus. Eu nu ştiu, la foarte multe dintre ele, care este legătura între ceea ce aţi vorbit dumneavoastră şi economia României. Faptul că nici dumneavoastră n-aţi înţeles întotdeauna care este legătura dintre ceea ce aţi făcut şi România şi economia României, s-a văzut în procentele pe care, din când în când, le mai luaţi! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Înţeleg că ceilalţi doi prim-miniştrii nu doresc să intervină... (Aplauze.) În aceste condiţii, dezbaterile politice pline de substanţă, de astăzi, s-au încheiat. Prin urmare, declar închisă şedinţa noastră şi vă doresc o seară plăcută!
		Şedinţa s-a încheiat la ora 17,37.