Şedinţa Camerei Deputaţilor din 10 octombrie 2017

		Şedinţa a început la ora 16,02. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Georgian Pop şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă! Secretarii de şedinţă, vă rog, la prezidiu! Haideţi, domnule Buican! Un secretar de la majoritate? Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că avem 177 de colegi care şi-au înregistrat prezenţa. La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor, la casete, următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele de astăzi şi de mâine; programul de lucru; lista rapoartelor depuse în perioada... până la 30 octombrie de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.
		În continuare, potrivit ordinii de zi, avem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 102 deputaţi. Întreb, în temeiul art. 190, dacă îşi retrage cineva adeziunea la moţiune? Nu. Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor vă propun următoarele: textul moţiunii simple va fi citit de unul dintre semnatari; Guvernul are 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor; pentru dezbateri se vor lua în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat. Timpul maxim alocat grupurilor parlamentare şi deputaţilor neafiliaţi se prezintă astfel: Grupul PSD - 26 de minute; Grupul PNL - 12 minute; Grupul USR - 5 minute; Grupul UDMR - 4 minute; Grupul ALDE - două minute; Grupul PMP - 3 minute; Grupul minorităţilor naţionale - 3 minute; deputaţii neafiliaţi - un minut - în total - 56 de minute. Dacă sunteţi de acord? Aveţi obiecţii la aceste propuneri ale Biroului permanent? Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot. Vă rog, vot. detalii vot
		114 voturi pentru. Propunerile au fost aprobate. Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, rog liderii să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor înscrişi la dezbateri. Dau cuvântul domnului deputat Stamatian Vasile-Florin, pentru citirea textului moţiunii simple. Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Vasile-Florin Stamatian: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule ministru al sănătăţii, Suntem în a noua lună de guvernare PSD-ALDE şi putem constata, fără mare efort, că nu s-a realizat nici măcar 1% din promisiunile formulate în campania electorală şi scrise negru pe alb în cele două Programe de guvernare votate de majoritatea parlamentară, deşi în evaluările domnului Dragnea toate-s bune şi frumoase. Domnule ministru, Atunci când aţi fost învestit ca ministru al sănătăţii, v-aţi autodefinit ca un ministru curajos, ferm, care cunoaşte sistemul de sănătate, care s-a confruntat cu problemele din sistem şi care are soluţii eficiente şi eficace în vederea asanării sistemului public de sănătate. La învestitura dumneavoastră, am privit toţi, cu oarecare speranţă, către noul ministru, bun cunoscător al problemelor din sistem, care se angaja să rezolve aceste probleme. Din păcate, domnule ministru, după nouă luni de mandat la şefia Ministerului Sănătăţii, un timp rezonabil, care ne spune că şi un copil ar fi venit pe lume la termen, activitatea dumneavoastră a "strălucit" în ezitări, amânări, bâlbâieli şi lipsă totală de decizie. Ca specialist, ar trebui să cunoaşteţi foarte bine faptul că un slujitor al sănătăţii nu are voie să ezite, pentru că orice ezitare pune în pericol viaţa pacientului. Stimaţi colegi, Prevenţia în sănătate e mai bună decât toate! Pe 11 septembrie elevii au început şcoala, iar copiii s-au întors în colectivităţi în care numai o parte dintre aceştia sunt imunizaţi împotriva unor riscuri, boli considerate banale şi eradicate în majoritatea statelor dezvoltate. Ţin să subliniez că situaţia în '89 era mult mai bună în România. Înţelegem că, pe alocuri, dar nu în totalitate şi la preţuri consistente, s-au asigurat, pe calea importului, stocuri de vaccinuri ROR. Ştiţi foarte bine că acest vaccin este doar unul dintre vaccinurile cuprinse în Programul naţional de vaccinare şi că această penurie caracterizează şi alte imunizări obligatorii, cum ar fi: hepatita B, diftero-tetanicul şi aşa mai departe. Despre elaborarea unui cadru legislativ modern privind vaccinarea, nu mai are sens să vorbim. V-aţi spălat pe mâini! Aţi înaintat Parlamentului un Proiect de lege, nu ştiu dacă a fost scris de echipa dumneavoastră, slab, făcut de amatori, incomplet şi superficial, doar ca să scăpaţi de presiunea mediatică. Dacă doreaţi în mod real să reglementaţi de urgenţă această problemă, avem toată convingerea că găseaţi hârtie la Guvern, să scrieţi o Ordonanţă de urgenţă pe care să o aprobaţi în prima şedinţă de Guvern. Când sunt probleme care-i interesează direct pe şefii dumneavoastră, imediat răsar Ordonanţele de Guvern, precum ciupercile după ploaie. Credeţi că simpla trecere a Institutului "Cantacuzino" la Ministerul Apărării Naţionale rezolvă problema? Sau este încă o dovadă a incapacităţii Ministerului Sănătăţii să asigure un management coerent şi eficient al sectoarelor pe care le coordonează? Eşecul evident al Guvernului din care faceţi parte, de a asigura un minimum de stocuri pentru vaccinarea copiilor, ne-a spulberat orice speranţă că Guvernul PSD-ALDE are capacitatea de a implementa politici de sănătate de tip preventiv. Şi aş face o mică paranteză. Dacă nu este vaccinat împotriva oreionului şi face la vârsta adolescenţei oreion, înseamnă sterilitate permanentă pentru bărbatul respectiv. Oare asta nu vă preocupă, atunci când vorbim de viitorul ţării? Domnule ministru, Dacă aveţi curiozitatea să căutaţi prin sertarele de la minister, veţi găsi, sub un strat gros de praf, un număr important de programe naţionale de prevenţie în sănătate, care zac, fără finanţare, pentru că Ministerul nu mişcă un deget - şi sigur că cea mai aproape îmi este specialitatea mea. Vă dau un exemplu - Programul de profilaxie şi dispensarizare a naşterii premature, generator de moarte infantilă, generator de moarte evitabilă, generator de scăderea natalităţii. Cunoaştem faptul că, pentru a da bine la populaţie, o parte dintre aceste programe le-aţi menţionat printre obiectivele Programului de guvernare, însă le-aţi uitat imediat după ce aţi fost învestit. De exemplu, vă rugăm să ne spuneţi ce măsuri a luat Ministerul, în aceste ultime nouă luni, ca să prevină mortalitatea evitabilă? Ştiţi că suntem primii în Uniunea Europeană la mortalitate infantilă - 7,3 la mie faţă de 3,6 media în Uniunea Europeană, şi la mortalitate maternă...? În toată lumea există mortalitate evitabilă, dar în România, în absenţa programelor de prevenţie şi a preocupării pentru acestea, acest tip de mortalitate ne plasează într-un top ruşinos. Domnule ministru, Astăzi, sistemele de sănătate moderne nu pot funcţiona în absenţa unei cercetări ştiinţifice adecvate şi corespunzător finanţate. Cercetarea şi dezvoltarea rezultatelor acesteia reprezintă factorul cheie în creşterea succesului intervenţiilor medicale. Utilizarea de tehnici noi, de modalităţi inovatoare de intervenţie, de aparatură şi instrumentar nou ne pot aduce la rate de succes mult mai mari în actul medical. Dar de ce să visăm atât de sus, atâta vreme cât Ministerul Sănătăţii nu are nici astăzi un plan sectorial de cercetare şi nici fonduri pentru cercetarea aplicată, care să-i ofere date despre situaţii ce pot influenţa starea de sănătate, precum şi soluţii alternative pentru remedierea unor probleme. O altă mică paranteză - mi-aţi promis că la rectificarea bugetară va apărea finanţare pentru cercetarea aplicată. A rămas bugetată zero, zero, zero! Ştiţi foarte bine că nu este vina medicilor, atunci când unele morţi evitabile se produc. Ştiţi foarte bine că medicii îşi fac datoria în nişte condiţii greu de imaginat, din cauza subfinanţării sistemului. Ştiţi foarte bine că este exclusiv vina investiţiilor, a dotărilor şi a politicilor guvernamentale sau, mai bine spus, a absenţei acestora! Ne-am dori să auzim din partea dumneavoastră că, de mâine, toate programele de prevenţie în sănătate sunt demarate şi finanţate corespunzător, că proiecte de cercetare depuse spre finanţare au fost demarate în toată ţara. Ne-am dori să auzim că agreaţi demersul PNL, care, anul trecut, a depus o Propunere legislativă privind prevenţia în sănătate, că doriţi să susţineţi şi să contribuiţi la proiectul nostru. Din păcate, dacă nu am auzit aceste lucruri în ultimele 9 luni, sunt slabe speranţe să o faceţi acum, mai ales când domnul Tudose se chinuie din răsputeri să ascundă realitatea bugetară şi să peticească găurile uriaşe din vistieria ţării. Ştiţi foarte bine, ca şi noi, că, la orice rectificare bugetară, sănătatea, alături de educaţie, sunt "copiii vitregi" ai guvernării şi sunt mereu victimele tăierilor de resurse financiare. Nu trebuie să ne bucurăm că la ultima rectificare Guvernul nu a tăiat din banii sănătăţii, pentru că, dacă vă uitaţi pe rapoartele Curţii de Conturi a României, investiţiile în sănătate au scăzut ruşinos, de la un an la altul, iar în 2017 suntem într-un vid total de investiţii. Birocraţia sufocă România şi ia banii pacienţilor. Domnule ministru, De ani buni de zile, birocraţia guvernamentală toacă bani importanţi din banii pacienţilor, din banii care ar trebui să ajungă în dotarea spitalelor, din banii care ar trebui să ajungă în instrumentar sau în reabilitarea unităţilor sanitare. Nu cred că nu cunoaşteţi, mai ales ca fost manager de spital, calvarul birocratic şi financiar prin care trec spitalele româneşti, resursele consumate inutil de acestea, pentru a se acredita/reacredita. Pe lângă faptul că acest proces birocratic, condus de Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, blochează inutil activitatea managerială a spitalelor, cu zeci şi zeci de formulare, care mai de care mai trăsnite, acesta mai şi consumă resurse financiare. De exemplu, pentru asigurarea unui act medical într-un mare spital judeţean, sub motivaţia de a aduce spitalele româneşti la standarde europene, s-au plătit 500.000 de lei pe acţiune, cu termene de conformare, fără a se asigura resursele financiare. De unde se iau aceşti bani? Din banii care ar trebui să ajungă la pacienţi. Această operaţiune de acreditare/reacreditare a spitalelor este un alt demers din lungul şir al celor din categoria "să ne facem că facem". Spitale noi şi vechi - şi cred că este un subiect care ar trebui să-i intereseze pe toţi reprezentanţii poporului român. Proiectele celor trei spitale regionale noi, de mare capacitate, sunt într-un risc real de a nu se finaliza în termenele agreate de finanţatori! Ne referim la primele trei spitale regionale, din Cluj, Craiova şi Iaşi. Pentru aceste trei obiective de investiţii, autorităţile administraţiei publice locale au mers până acolo încât au şi intabulat, au făcut formele de intabulare a terenurilor Ministerului Sănătăţii. În contextul în care infrastructura actuală spitalicească din România nu asigură nici condiţiile şi nici capacitatea minimă de funcţionare, construirea de noi spitale de mare capacitate, dotate corespunzător, s-ar fi impus de urgenţă, chiar începând din cursul anului 2017. Câteva amănunte. În data de 5 decembrie 2016, Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii au semnat Acordul de împrumut privind finanţarea construcţiei celor trei spitale. În urma acordului, din start, proiectele sunt subfinanţate. Cele 300 de milioane de euro, cu provenienţă din fonduri europene şi de la bugetul de stat, sunt suficiente pentru aproape 1,3 spitale. Un spital la standardele asumate costă peste 200 de milioane de euro. Ne apropiem de finalul anului şi la nivelul Ministerului Sănătăţii continuă bâlbâielile în alcătuirea temei de proiectare. În acest ritm şi cu aceşti bani, spitalele vor fi finalizate la sfântul aşteaptă. Ministerul Sănătăţii a estimat darea în folosinţă a acestor spitale în anul 2022. Oare este un termen acceptabil? Ştiţi foarte bine că, dacă o să mai ezitaţi mult, există riscul real de a pierde finanţarea pentru acestea şi de a relua, pe bani grei, proceduri deja finalizate. Ne-am săturat de construirea de spitale doar pe hârtie! Un element care..., măcar pentru cei care aveţi în familie doctori - Farsa salariilor ca "afară"! Cum şi-au propus PSD şi ALDE să oprească exodul medicilor? Simplu, prin minciună şi demagogie. Mai precis, păcălindu-i pe medici că le vor face lefurile ca în spitalele din vestul Europei. Un salariu de 3.600 de euro pentru un medic primar a fost o promisiune electorală uriaşă, care a stârnit aşteptări foarte mari în rândul medicilor, mai ales în rândul celor tineri, care erau deja cu gândul să plece din ţară. Cei mai mulţi poate s-ar fi răzgândit şi ar fi lăsat Occidentul pentru a lucra acasă, la ei în ţară. Majorarea salarială era o condiţie necesară, dar nu suficientă, pentru a opri hemoragia de medici tineri care fug de un loc de muncă în România. Din păcate, ca toate promisiunile PSD, şi aceasta a fost o mare farsă! Uite majorarea, nu e majorarea! Ba de la 1 iulie 2017, ba de la 1 ianuarie 2018, ba la sfântul aşteaptă! Şi uite aşa, majorarea şi scutirea de impozit pe salarii au dispărut, dar au apărut contribuţiile în sarcina angajaţilor. Aşadar, ca în glumele proaste, majorarea nu-i majorare, ci scădere. Revenind la actuala Lege a salarizării, vrem să vă prezentăm un calcul simplu. Din acel maxim 30% pentru sporuri, 27% este consumat pentru gărzile în zilele de sărbătoare, iar procentul rămas este absolut insuficient pentru sporurile care trebuie să fie prevăzute pentru condiţiile de muncă deosebite - terapie intensivă, sală de operaţii, TBC şi aşa mai departe. Domnule ministru, Ne-aţi convins în cele nouă luni că nu mai putem avea niciun fel de aşteptări de la dumneavoastră. Sperăm să vă treziţi în al doisprezecelea ceas şi să acţionaţi ferm, fără ezitări, asupra problemelor semnalate! Astfel, vă solicităm următoarele. Uitaţi cu totul ordinele de partid trasate de şefii dumneavoastră şi amintiţi-vă de misiunea uriaşă pe care o aveţi, de a fi ministru al sănătăţii. Intraţi, până nu este prea târziu, în haina de ministru şi descotorosiţi-vă de haina de supus umil al partidului. Să ştiţi că un ministru nu se ocupă nici de achiziţia de fire de operaţie, nici de achiziţia de pansamente, nici de achiziţia de RMN-uri. Rolul unui ministru este de a elabora şi implementa veritabile politici de sănătate, cu cel mai mare accent pe componenta de prevenţie. Un ministru trebuie să aibă viziune pe termen mediu şi lung, nu să peticească problemele de zi cu zi. Domnule ministru, fiţi un croitor, nu un cârpaci! Demaraţi de urgenţă proiecte de investiţii noi în infrastructura de sănătate, în special cele privind realizarea celor trei spitale clinice regionale. Comisia Europeană aşteaptă de la dumneavoastră proiectele, ca să dea drumul la bani. Nu rataţi această şansă! Numai aşa veţi acorda şansa pacienţilor la condiţii decente de tratament, dar şi medicilor oportunitatea de a-şi face mai bine meseria. Dacă vă interesează în mod real sănătatea din România, puteţi demonstra în scurt timp prin fapte. Cum? Nu mai amânaţi acordarea unor salarii decente în sistemul de sănătate. Luptaţi-vă, domnule ministru, pentru ca promisiunea majorării salariilor pentru personalul medical, pentru personalul auxiliar din sănătate şi pentru scutirea de impozit a acestor venituri să devină realitate. Daţi dovadă prin fapte că vă pasă, nu doar prin declaraţii. Ştiţi foarte bine că, dacă toate aceste acţiuni se vor realiza, cu siguranţă se vor semna şi contractele colective de muncă. Ştiţi că sindicatele sunt în stradă şi contractele colective de muncă, în luna octombrie, nu sunt semnate. Demaraţi şi finanţaţi adecvat politicile utile pentru sistemul de sănătate şi pentru pacienţi! Finanţaţi cercetarea şi dezvoltarea! Daţi certitudini tinerilor absolvenţi de medicină că îşi pot construi un plan de carieră în România! Rupeţi lanţul birocratic din sistem, care consumă inutil resursele pacienţilor şi care continuă să genereze acte şi fapte prevăzute de legea penală. Sunt atâtea lucruri de făcut! Sper să începeţi cu ceva, şi cât mai repede! Ezitările dumneavoastră nu salvează vieţi, ci îngroaşă rândurile celor care se sting, deşi aveau o şansă. Stimaţi colegi deputaţi, Vă rugăm să votaţi această moţiune, alături de noi, pentru că domeniul sănătăţii nu este unul care să mai permită experimente. Experimentele nefaste ale actualului ministru, care, prin prestaţia sa, a adus în colaps sistemul de sănătate, trebuie stopate. Nu ştim care este intenţia prim-ministrului. De aceea prim-ministrul Mihai Tudose poate să fie forţat astăzi de dumneavoastră, printr-un vot favorabil, dat acestei moţiuni simple, şi va fi obligat să-l demită pe domnul ministru Florian Bodog. Iar domnul ministru nu poate să aducă argumentul că nu are fonduri. Trebuie să lupte pentru acestea! În România, într-un Guvern, cândva, a fost un ministru care, dacă Guvernul nu i-a acordat procentul pentru ministerul său, pentru domeniul său, şi-a dat demisia. Şi cred că cu toţii vă aduceţi aminte că este vorba despre domnul profesor Miclea. Domnule ministru, Înainte de a mă retrage de la tribună, pentru a explica ce înţeleg prin "morţi evitabile", vreau să vă aduc aminte cazul Udrescu, care, după ce s-au făcut demersuri timp de 7,8 luni, ceea ce denotă că nu este numai vina dumneavoastră, ci şi a echipei pe care o conduceţi...
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnule deputat...
		Domnul Vasile-Florin Stamatian: ... în teritoriu...
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnule deputat, vă rog să vorbiţi plenului!
		Domnul Vasile-Florin Stamatian: Da, iertaţi-mă! ...în teritoriu, a apărut următorul răspuns - "...ca atare, împreună cu reprezentanţi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, considerăm că se impune găsirea de urgenţă a unei soluţii, astfel încât pacienţii care au medicaţie de alimentaţie parenterală totală, de durată, să poată beneficia gratuit, şi în ambulatoriu, de acest tratament". Deci în teritoriu trebuia să luăm aceste măsuri sau Ministerul trebuia să răspundă că s-a rezolvat? Iar bolnava respectivă, în momentul de faţă, este în Franţa. Costă şederea ei în Franţa, şi tratamentul pe o lună, cât ar dura să se achiziţioneze pompele şi tubulatura necesară. Poate muri oricând. Este o moarte evitabilă. Şi ca dânsa sunt mulţi copii care au nevoie de tratament parenteral. Vă rog să mă iertaţi dacă v-am plictisit, nu sunt obişnuit, în general, să nu fiu ascultat! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule deputat. Domnule ministru, vă rog.
		Domnul Florian-Dorel Bodog (ministrul sănătăţii): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Am venit astăzi în faţa dumneavoastră cu respectul cuvenit Parlamentului. Sunt conştient de responsabilitatea enormă pe care mi-am asumat-o, odată cu preluarea funcţiei de ministru al sănătăţii. Am onoarea să fac parte dintr-o echipă guvernamentală cu un program clar şi bine definit şi în domeniul sănătăţii, program pe care românii l-au ales prin votul acordat în decembrie anul trecut. Nu sunt ministrul perfect şi cred că niciun ministru nu este perfect, pentru că nu există politician perfect. Sunt medic însă şi, de aceea, ştiu care sunt rănile sistemului de sănătate şi care sunt aşteptările bolnavilor şi ale medicilor. Dacă fiecare ministru al sănătăţii, indiferent de culoarea politică, ar fi făcut un singur pas spre interesul pacienţilor, astăzi am fi fost departe. Dar unii s-au mulţumit să-şi măsoare mandatul în like-uri pe Facebook, în timp ce proiecte importante în sănătate au fost blocate. Este uşor să depui moţiune pentru proiectele pe care nu le-ai dus la îndeplinire. Răbdarea oamenilor a fost greu pusă la încercare anul trecut, când, PNL, prin intermediul Guvernului tehnocrat pe care l-a desemnat, nu a luat niciun fel de măsuri de îmbunătăţire a sistemului de sănătate şi, mai mult, a blocat proiecte de importanţă majoră pentru sănătatea românilor. Oamenii aşteaptă să vadă îmbunătăţiri vizibile ale actului medical, condiţii mai bune în spitale, acces mai bun la tratamente şi la medicamente inovatoare. Toate acestea pot fi realizate prin aplicarea politicilor publice de sănătate prevăzute în Programul de guvernare al PSD. S-au făcut paşi importanţi în mai multe direcţii şi suntem în termen cu tot ceea ce ne-am propus. Aceasta nu înseamnă că nu mai sunt multe de făcut! Voi aborda fiecare subiect atins în moţiune. Şi voi începe cu Legea vaccinării. Legea vaccinării, despre care Guvernarea tehnocrată a tot vorbit, nu şi-a asumat-o nimeni, ca proiect clar. A fost realizată şi aprobată de actualul Guvern. Ea se află acum în dezbaterea Parlamentului şi am toată încrederea că specialiştii din cele două comisii, din Camera Deputaţilor şi Senat, vor lua cele mai bune decizii pe care le vor considera necesare şi vor aduce îmbunătăţiri, după caz, acestei legi. De altfel, săptămâna trecută, această lege a primit aviz favorabil de la Comisia de constituţionalitate. Am ferma convingere că odată cu apariţia acestei legi, controversele şi speculaţiile pe tema vaccinurilor se vor stinge. Aşa cum ne-am angajat în Programul de guvernare, pentru a crea predictibilitate în achiziţia vaccinurilor prevăzute în planul naţional, am realizat acorduri multianuale, acorduri-cadru. Pentru că este important să putem planifica achiziţiile pe o perioadă de doi sau patru ani şi să evităm astfel situaţiile în care să rămânem fără vaccinuri. Aceste situaţii puteau fi rezolvate de către Guvernul tehnocrat, dacă doreau să rezolve această problemă. Salariile. Actualul Guvern este preocupat să ţină medicii în ţară şi să creeze condiţii care să-i determine să se întoarcă acasă pe specialiştii care au fost alungaţi de condiţiile proaste de lucru şi de salarizarea necorespunzătoare. Tot un Guvern PSD, în 2015, a majorat salariile în sistemul sanitar, pentru a acoperi tăierile din urmă cu cinci ani. Salariile din sectorul bugetar vor creşte de la 1 ianuarie 2018, iar de la 1 martie, salariile medicilor şi asistenţilor medicali vor avea o nouă mărire substanţială. Pentru ca aceste lucruri să fie posibile, Guvernul a prevăzut pentru anul viitor o creştere cu 3 miliarde de lei a fondurilor alocate pentru salariile din sănătate. Sunt măsuri care arată că sănătatea este o prioritate asumată, nu numai declarată, a actualului Guvern. Vorbim de spitale regionale. Credeţi că mie, ca ministru al sănătăţii, nu mi-ar fi convenit să vin să găsesc cele trei spitale ridicate şi doar să le tencuiesc şi să le văruiesc? Vreau să vă asigur însă că vom respecta în totalitate ceea ce ne-am asumat în Programul de guvernare. Iar cele trei spitale regionale despre care s-a tot vorbit în fosta guvernare, fără a fi luate măsuri concrete, vor fi construite. Am făcut paşi importanţi în această direcţie. La începutul acestui an, am semnat contractul cu BEI pentru acordarea unui grant nerambursabil, în baza căruia este asigurată consultanţa pentru actualizarea şi elaborarea studiilor de fezabilitate pentru cele trei spitale. La finalul lunii octombrie, consultantul plătit de BEI va livra Planul funcţional preliminar al acestor spitale. Conform calendarului stabilit, studiile de fezabilitate vor fi gata în primul trimestru al anului 2018, după care vom putea trece în etapa de construire efectivă. Vreau să precizez, în etapa de construire efectivă, având şi terenurile acordate prin Hotărâre de Guvern, luate prin Hotărâre de Guvern, la Ministerul Sănătăţii, pentru cele trei locaţii pe care deja le-am anunţat: Cluj, Craiova şi Iaşi. Mai mult, pentru a fi pregătiţi să facem faţă oricăror probleme, am înfiinţat în luna martie unitatea de implementare dedicată acestui proiect. Centrele de arşi. Guvernul tehnocrat a fost instalat anul trecut, în urma unei tragedii care a demonstrat, printre altele, şi incapacitatea sistemului de sănătate din România de a face faţă unor cazuri multiple de pacienţi cu arsuri grave. Din păcate, acel Guvern nu a făcut nimic pentru a aduce îmbunătăţiri în zona serviciilor necesare pentru pacienţii cu arsuri grave, tehnocraţii mulţumindu-se să constate şi să facă publică incapacitatea unităţilor medicale de profil de a trata pacienţii. Măsuri concrete de îmbunătăţire nu au fost luate, deşi au avut la dispoziţie un an întreg; noi vorbim acum despre nouă luni. Am considerat necesar să reglementez modul de organizare şi funcţionare a centrelor de arşi. Şi în acest sens am emis un ordin de ministru, în luna mai a acestui an, care reglementează funcţionarea centrelor de mari arşi. Am redeschis Spitalul de arşi din Capitală, închis de Guvernul tehnocrat, fără a oferi o soluţie pentru a acoperi cazurile care necesită îngrijiri în urma arsurilor grave. Şi aceia dintre dumneavoastră care cunosc problemele din sistem şi care cunosc problemele cu care ne lovim în momentul în care avem un ars grav, în ţară, pe care nu avem unde să-l transferăm, ştiu despre ce vorbesc. Vă asigur că am făcut toate verificările necesare pentru a mă convinge că lucrurile vor funcţiona fără probleme la Spitalul de arşi din Capitală, până la implementarea unor soluţii definitive, care înseamnă construirea unor unităţi noi de arşi. Şi am pornit şi acest demers. În cadrul finanţării primite de la Banca Mondială, a fost iniţiată construcţia a patru noi centre de arşi şi dotarea lor cu echipamente. Două centre se vor construi în Capitală, la Spitalele "Grigore Alexandrescu" şi "Bagdasar", iar celelalte două, la Târgu Mureş şi Timişoara. Tot în cadrul acestui proiect, centrele existente de arşi - pentru că dacă aşteptăm studii de fezabilitate, construcţie, nu se întâmplă nimic pentru pacienţii arşi grav care au nevoie mâine de aceste îngrijiri -, tot în cadrul acestui proiect, am convenit, cu cei de la Banca Mondială, şi am negociat, ca centrele deja existente - respectiv, Timişoara, parţial, şi Iaşi, în totalitate - să fie dotate cu echipamente, în acest an. Şi suntem într-o înaintată fază, în procedura de achiziţie. Beneficiarii serviciilor medicale oferite în noile unităţi sanitare construite şi dotate la standarde de calitate europeană vor fi toţi cetăţenii români ale căror probleme de sănătate necesită îngrijiri speciale. Am vorbit despre investiţii. România primeşte peste 600 de milioane de euro prin Programul DG Regio pentru finanţarea asistenţei primare, serviciilor medicale în ambulatoriu, serviciilor medicale de urgenţă şi pentru construirea celor trei spitale regionale. Alocarea fondurilor a fost condiţionată de realizarea planurilor regionale de servicii şi iniţierea celor trei Masterplanuri regionale pentru zonele în care se vor construi spitalele regionale. Prin efortul echipei de la Ministerul Sănătăţii, această condiţionalitate a fost ridicată la data de 1 iunie 2017, iar fondurile sunt acum la dispoziţia noastră. Tot vorbind de investiţii, în cadrul Programului cu Banca Mondială, beneficiem de un împrumut în valoare de 250 de milioane de euro, din care au fost cheltuite, până la sfârşitul anului 2016, mai puţin de trei milioane de euro, ceea ce a determinat ca la începutul mandatului meu să mă confrunt cu riscul anulării parţiale a acordului. Pentru a evita acest lucru, mi-am asumat, împreună cu ceilalţi membri din Guvern, termene extrem de clare, termene stricte, în ceea ce priveşte fiecare linie de finanţare. Şi vreau să vă aduc la cunoştinţă, celor care nu ştiţi, că nerespectarea oricărui termen duce la sistarea liniei de finanţare pe toată zona respectivă de finanţare. În primele şase luni ale acestui an, Ministerul Sănătăţii a realizat investiţii în valoare de aproximativ 12 milioane de euro, din cadrul Programului cu Banca Mondială. Astfel, au fost achiziţionate şi livrate 277 de aparate de anestezie, maşini de anestezie destinate blocurilor operatorii din aproximativ 50 de unităţi sanitare. Îi rog pe colegii de la opoziţie să discute acasă, la spitalele judeţene, şi să întrebe dacă au primit aceste aparate. Pentru că eu m-am asigurat că ele nu numai că au fost livrate, dar au fost şi instalate şi funcţionează. Au fost finalizate procedurile de furnizare a echipamentelor medicale necesare pentru unităţile de primiri urgenţe din 68 de spitale, unităţi sanitare de interes strategic. Este vorba de echipamente de monitorizare, ventilatoare, ecografe, în valoare totală de 4 milioane de euro. Mai mult, în urma unei noi licitaţii, au fost semnate contracte pentru dotarea UPU şi CPU cu echipamente în valoare de 4,8 milioane de euro. Tot în acest an, vor fi semnate contractele pentru achiziţionarea echipamentelor moderne de radioterapie, acceleratoare liniare pentru clinicile din Bucureşti - IOB, Elias -, Constanţa, Galaţi şi Baia Mare. De asemenea, până la finalul anului, se vor achiziţiona alte cinci astfel de aparate de radioterapie, pentru spitalele din Craiova, Cluj, Timişoara, Oradea şi Târgu Mureş. Totodată, Ministerul Sănătăţii a finalizat procedura de achiziţie a unui număr de 12 aparate computer tomograf şi a 21 de aparate de rezonanţă magnetică nucleară, în vederea acoperirii Programului guvernamental "Un CT şi un RMN pentru fiecare spital judeţean". Dotarea cu echipamente de diagnostic imagistic se va face pentru toate spitalele judeţene şi universitare care nu dispun în prezent de acest tip de echipament de diagnostic. În cadrul POR, beneficiem de finanţare în valoare de 66 de milioane de euro pentru extindere, modernizare, reabilitare şi dotare UPU, CPU. A fost lansat "Ghidul solicitantului", iar în perioada 18 octombrie 2017 - 18 aprilie 2018 se pot depune proiecte pentru 44 de unităţi de primire urgenţe sau compartimente de primire urgenţe care vor fi renovate, reabilitate şi dotate din bani europeni nerambursabili. O altă investiţie substanţială finanţată din POR are ca obiect extinderea, modernizarea, reabilitarea şi dotarea ambulatoriilor. Suma alocată este de 230 de milioane de euro. În cursul acestei luni va fi lansat spre consultare publică "Ghidul solicitantului". În curând va fi lansat în dezbatere publică şi "Ghidul solicitantului" pentru centrele comunitare integrate, care beneficiază de finanţare de 18 milioane de euro. La preluarea mandatului de ministru al sănătăţii, am declarat ca prioritate asigurarea celor mai bune condiţii de tratament pentru pacienţi. Obiectivul strategic al Ministerului Sănătăţii este ca, la finalul Exerciţiului financiar 2017-2020, infrastructura de sănătate să fie modernizată şi extinsă la nivelul tuturor spitalelor judeţene, ambulatoriilor de specialitate, dar şi centrelor de primiri urgenţe. Prevenţia. Aşa cum am anunţat încă de la preluarea mandatului, lucrăm la o nouă Lege a sănătăţii, clară, şi care să nu necesite norme de aplicare. Această nouă lege va avea un capitol dedicat prevenţiei. Şi nu spun poveşti. Prima parte din lege, care am considerat că este cea mai importantă, Legea vaccinării, este deja în Parlament; Legea transplantului este în dezbatere publică, publicată pe site-ul Ministerului Sănătăţii; Legea profesioniştilor din domeniul sănătăţii este la organizaţiile profesionale, pentru consultări, şi va fi pusă în dezbatere publică; şi urmează Legea sistemului de sănătate. Întărirea programelor de prevenţie şi creşterea capacităţii de screening sunt obiective importante ale Programului de guvernare. Politicile de sănătate promovate de Guvern pun accent pe depistarea şi tratarea unor boli cu morbiditate şi mortalitate mare, care au costuri mari de îngrijire şi şanse mari de vindecare, în momentul depistării precoce. Astfel, demarăm cinci programe naţionale de screening, în cadrul unui proiect care beneficiază de finanţare europeană nerambursabilă în valoare de 191 de milioane de euro. Într-o primă etapă, o parte din fonduri vor fi utilizate pentru organizarea şi implementarea acestor programe şi pentru pregătirea a peste 14.000 de specialişti care vor participa în cadrul programelor naţionale de screening. Săptămâna trecută a fost publicată lista celor 34 de proiecte câştigătoare, în cadrul cărora cadrele medicale vor fi pregătite în managementul bolilor care fac obiectul programelor naţionale de screening: tuberculoză, cancer de col uterin, cancer de sân, hepatite virale, precum şi screening prenatal. Până la finalul acestui an, vom lansa ghidurile pentru screeningul cardio-vascular şi colo-rectal. Un beneficiu secundar, dar deloc de neglijat îl reprezintă faptul că datele statistice obţinute în cadrul derulării acestor programe vor sta la baza politicilor publice de sănătate care vor fi elaborate în viitor. Pe lângă finanţarea europeană, beneficiem de alte două finanţări externe nerambursabile. Este vorba despre un exerciţiu financiar cu Guvernul norvegian, de aproximativ 47 de milioane de euro. Fondurile norvegiene vor asigura proiecte care vizează creşterea calităţii şi a accesului la serviciile medicale, unele dintre ele complementare cu cele finanţate din fonduri europene, dar şi proiecte noi, cum ar fi: sănătatea mintală la copii şi adulţi, serviciile de sănătate pentru grupurile vulnerabile din România, populaţia romă, populaţia rurală neasigurată. Programul a fost deja definitivat, împreună cu partenerii norvegieni, iar proiectele vor fi demarate în anul viitor. Medicamente compensate şi gratuite. Aşa cum prevede Programul de guvernare, contractele cost - volum - rezultat reprezintă una dintre soluţiile pentru asigurarea accesului egal la tratamente pentru toţi pacienţii, la cel mai mic cost. Doamnelor şi domnilor, Vă reamintesc faptul că din luna octombrie a anului trecut, pacienţii cu hepatită C nu au mai avut acces la tratamente fără interferon, deoarece Guvernul tehnocrat nu a considerat necesar să asigure continuitatea în acordarea acestui tip de tratament, prin încheierea unor noi contracte cost - volum - rezultat. Noile contracte au fost încheiate în luna mai a acestui an, iar ele prevăd accesul la tratament şi pentru pacienţii cu forme incipiente de boală. Politica noastră în managementul hepatitei C urmăreşte eradicarea virusului C în România. Intenţionăm ca viitoarele contracte să acopere toate stadiile de fibroză şi chiar să putem trata şi purtătorii de virus C care nu dezvoltă boala. Sunt preocupat permanent ca pacienţii să aibă acces la tratamente inovatoare. Şi în acest sens procesul de actualizare a listei de medicamente compensate şi gratuite este unul continuu. Vreau să vă informez, pe aceia dintre dumneavoastră care nu ştiţi, că în acest an au fost introduse medicamente noi în fiecare trimestru; deci, s-a făcut actualizarea listei de patru ori. Ca urmare a semnalelor de alarmă legate de posibila retragere a unor medicamente de pe piaţa românească, luna trecută am solicitat convocarea de urgenţă a Consiliului de Miniştri ai Sănătăţii din Uniunea Europeană, pentru a identifica şi aplica soluţiile care să conducă la eliminarea exportului paralel de medicamente. De ce am făcut acest lucru? Pentru că am constatat că toate mecanismele interne pe care noi le-am luat nu sunt suficiente. Am discutat cu colegii mei, miniştrii din celelalte ţări sud-europene, care mi-au spus că au aceeaşi problemă, şi cu care am convenit că avem nevoie de o soluţie europeană la această problemă. Pe parcursul acestui an, Ministerul Sănătăţii a luat mai multe măsuri legale pentru a împiedica exportul unor medicamente foarte importante. Consider însă că este necesară o schimbare fundamentală a normelor europene privind comercializarea medicamentelor. Doamnelor şi domnilor, Am primit acest mandat cu bună-credinţă şi sunt hotărât să continuu punerea în aplicare a Programului de guvernare în domeniul sănătăţii în mod responsabil, în beneficiul oamenilor. Uitându-mă la mandatul predecesorului meu, am considerat că este mai important să fac lucrurile să funcţioneze, decât să le comunic oamenilor care este starea sistemului, fără a acţiona pentru a îndrepta lucrurile. Pentru că rolul ministrului sănătăţii nu este acela de a relata despre lucrurile care nu funcţionează, ci de a lua toate măsurile pentru a îndrepta aceste lucruri. Politicienii care mă contestă astăzi au avut posibilitatea, atunci când au fost la guvernare, să îndrepte lucrurile din sistemul de sănătate, de care se plâng acum. Unii dintre ei au închis spitale, fără să pună nimic în loc, alţii au uitat să actualizeze lista de medicamente compensate şi gratuite timp de şapte ani, timp în care pacienţii nu au avut acces la medicamentele necesare. Astăzi, aceşti politicieni consideră că e dreptul lor să critice, să scrie revoltaţi pe reţelele de socializare, să se comporte de parcă Ministerul Sănătăţii este un loc pe unde ei sau apropiaţii lor n-au trecut niciodată. Discursurile politice, doamnelor şi domnilor, nu ţin loc nici de vaccinuri, nici de tratament pentru cancer sau hepatită C, nici de salarii pentru medici sau asistente. Ele sunt vorbe goale, în condiţiile în care nu facem nimic pentru sănătatea românilor. Finalul discursului meu nu vă este adresat, stimaţi colegi din opoziţie. O să mă adresez românilor. Şi vreau să le spun că voi face toate demersurile necesare ca Domniile Lor să aibă acces la tratamente, ca toţi cetăţenii din Uniunea Europeană. Îmi doresc ca românii să fie bine trataţi în spitale, ca medicii să aibă tot ce au nevoie pentru a-şi salva semenii, aşa cum au jurat. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule ministru. Dezbateri? Doamna Ioniţă Antoneta, de la PNL.
		Doamna Antoneta Ioniţă: Domnule ministru, Stimaţi colegi, De-a lungul timpului, sistemul medical din România a primit o sumă de caracterizări care mai de care mai creative: sistem bolnav, în colaps, sistem aflat în fază terminală, mai bolnav decât pacienţii, durerea unui sistem aflat în criză. După nouă luni de mandat la şefia Ministerului Sănătăţii, aţi reuşit, domnule ministru, să lăsaţi pe toată lumea fără cuvinte. Nimeni nu mai găseşte vorbele potrivite pentru a descrie dezastrul actual din sistemul medical românesc. Deşi nivelul de bază al oricărei societăţi îl constituie dreptul la viaţă al cetăţenilor ei, lucru care este stipulat şi în Constituţia României, art. 22 alin. (1), iar dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat de stat - conform 34, tot din Constituţie -, în ţara noastră, 34 de pacienţi au murit din cauza epidemiei de rujeolă, sunt pacienţi decedaţi în urma infecţiilor nosocomiale din spitale, şi nu în ultimul rând, să nu uităm să-i amintim pe cei decedaţi, care nu au putut beneficia de îngrijiri medicale la domiciliu, din cauza dosarelor falsificate la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Pentru toată această situaţie dezastruoasă, domnule ministru, sunteţi direct răspunzător. Nu s-ar fi ajuns în această situaţie, domnule Bodog, dacă aţi fi reacţionat din prima zi cu maximă seriozitate, când aţi văzut că epidemia de rujeolă se extinde, şi nu aţi fi aşteptat ca domnul prim-ministru să vă atenţioneze şi să intervină. Aţi atentat, cu această ocazie, la siguranţa naţională, lucru care nu poate fi trecut cu vederea. Vaccinuri insuficiente, în plină epidemie de rujeolă, inexistenţa unui plan de acţiune în teritoriu în privinţa vaccinării au dus, iată, ca în intervalul de şase luni, numărul îmbolnăvirilor de rujeolă să crească cu peste 6.000 şi, de la o săptămână la alta, să fie înregistrate alte şi alte noi cazuri. Oare care trebuie să fie dimensiunea acestui dezastru, astfel încât acesta să fie văzut şi din biroul dumneavoastră? Poate nu cunoaşteţi, domnule ministru, dar la ora actuală, vaccinul diftero-tetanic, cel care se administrează copiilor în vârstă de 14 ani, lipseşte în toată ţara, de trei luni de zile; iar vaccinul pentru hepatita B care se administrează bebeluşilor în maternitate, în cazul în care sunt născuţi de mame purtătoare de virus B, este în unele maternităţi pe cale de dispariţie. Medicii de familie cunosc acest lucru, îl cunosc şi neonatologii, ba chiar şi părinţii. Numai ministerul se preface că nu ştie. Şi atunci, mă întreb: e vorba de incompetenţă sau de rea-voinţă? Mai nou, aflăm că o serie de medicamente importante vor dispărea din farmacii, iar altele se vor scumpi, ceea ce nu va face altceva decât să lovească în bătrâni şi în bolnavii cronici. Aţi promis o Lege a vaccinării, însă vă întreb: câţi copii trebuie să mai moară până când această lege va intra în vigoare? Nu aţi considerat că epidemia de rujeolă este o problemă majoră şi urgentă de sănătate a României, şi aţi amânat elaborarea cadrului legislativ privind vaccinarea. Aţi pasat responsabilitatea către direcţiile de sănătate publică şi către medicii de familie, pe care îi trataţi ca pe fraierii de serviciu, şi de care aţi uitat, cu toate că aţi promis în Programul de guvernare dotarea minimă a cabinetelor medicale. De curând, chiar aţi fost apostrofat de către premier, o scenetă devenită obişnuită de acum, din cauza demarării târzii a procedurilor pentru achiziţia de ser antigripal, deşi ştiaţi că vine toamna. Mai mult, nu aţi ştiut să răspundeţi nici la întrebarea: "Câte tulpini are vaccinul pentru acest virus?". Dacă trei sau patru. Acest lucru denotă lipsa dumneavoastră de implicare şi de profesionalism. Consider că nu am fi ajuns în această situaţie dacă ar fi existat prevenţie în sistemul de sănătate din România. Ce trebuie să înţelegeţi, domnule ministru al sănătăţii, este că în ţara noastră prevenţia trebuie să devină o prioritate reală şi palpabilă. Cu atât mai mult, cu cât în România se înregistrează o serie de fenomene negative. Şi aş dori să amintesc: ne situăm pe locul unu în Uniunea Europeană la mortalitatea prin cancer de col uterin, la îmbolnăvirile prin hepatita virală de tip C, la îmbolnăvirile prin tuberculoză, şi, totodată, deţinem numărul unu în Uniunea Europeană la mortalitatea infantilă şi cea maternă. Însă actualii guvernanţi nu dau doi bani pe acest lucru, de parcă nu s-ar dori intrarea în rândul ţărilor civilizate. Vorbiţi tot timpul despre Programul de guvernare cu care aţi câştigat alegerile, dar ignoraţi cu desăvârşire proiectele cuprinse în acest program, în special cele legate de resursa umană. Este cunoscut faptul că în momentul de faţă România reprezintă cel mai mare exportator de cadre medicale din Europa. Şi deşi aţi afirmat că veţi mări salariile personalului medical începând cu anul 2017, această creştere salarială a fost amânată pentru anul 2018. Până atunci, alţi oameni competenţi din sistemul medical românesc vor alege calea străinătăţii. Şi mă tem că acelaşi lucru se va întâmpla şi după 2018. Pentru că nimeni nu mă poate convinge că nu vom asista la o nouă răzgândire, aşa cum aţi renunţat la impozitul zero pe venit pentru medici. Pe de altă parte, mult promisa creştere salarială nu reprezintă decât o imensă capcană, întrucât prin transferarea contribuţiilor de la angajator la angajat şi prin micşorarea sporurilor la 30% vom asista în realitate la o stagnare a veniturilor, dacă nu chiar la o diminuare a lor. Birocraţia reprezintă o altă mare problemă. Şi, ca medic din sistem, vă pot spune că ea creşte de la o zi la alta şi nu este redusă. Medicii sunt obligaţi să completeze fişe medicale, registre de consultaţii, să verifice cupoane de pensie, starea de asigurat a pacienţilor şi totodată să suporte disfuncţionalităţile sistemului informatic. Toate acestea mănâncă timp şi toacă nervii medicilor, care ajung să fie epuizaţi şi să nu-şi mai poată desfăşura activitatea medicală. În cele din urmă, pacienţii sunt cei care suferă cel mai mult. Dar, din păcate, nu sunt singurii. Deşi sistemul sanitar de stat primeşte tot mai multe fonduri, aceşti bani nu se regăsesc în dinamica dezvoltării sale. Iar performanţă în sistemul sanitar de stat nu există, din lipsă de viziune şi strategie, din lipsă de obiective, din lipsă de experţi şi din lipsă de politici de sănătate. Sistemul sanitar de stat, aşa cum funcţionează la ora actuală, răspunde din ce în ce mai puţin intereselor bolnavilor, face prevenţia tot mai greoaie şi pune presiune imensă asupra corpului medical. Semnalez cu această ocazie faptul că medicina de familie este mult subfinanţată, deşi furnizează peste 80% din serviciile medicale necesare populaţiei şi reprezintă baza piramidei sistemului de sănătate. Cu toate că Strategia naţională de sănătate prevede oficial dezvoltarea cu precădere a asistenţei medicale primare, se pare că acest lucru nu rămâne decât o teorie. Deşi numărul medicilor de familie scade alarmant în ultima vreme, se pare că acest lucru nu vă impresionează, domnule ministru. Puţinii care au mai rămas şi care se luptă cu toate greutăţile din sistem sunt răsplătiţi, mai nou, de actualii decidenţi, cu amenzi usturătoare, pentru că nu au convins părinţii să-şi vaccineze copiii. Trebuie să înţelegeţi, domnule ministru, că starea de revoltă a medicilor de familie a ajuns la cote alarmante, ceea ce poate duce în scurt timp la întreruperea contractelor medicilor de familie cu casele de asigurări de sănătate. Se ştie că în România actuală infrastructura spitalicească nu asigură condiţiile şi capacitatea minimă de funcţionare. Construcţia celor trei spitale regionale clinice de urgenţă din Cluj, Craiova şi Iaşi reprezintă o promisiune amânată, ca multe altele, deşi autorităţile administraţiilor publice locale au întreprins toate demersurile în vederea demarării lucrărilor. Ministerul Sănătăţii a dat ca termen de finalizare estimativ finele anului 2022, ceea ce duce la un risc real de a pierde finanţarea. Asumaţi-vă construirea lor, domnule ministru, şi nu mai ezitaţi, aşa cum aţi mai făcut-o şi cu alte ocazii! Dotarea parcului auto cu ambulanţe noi, chiar în fiecare comună, se pare că va rămâne doar un vis, deşi în ţară există o situaţie dezastruoasă la nivel de dotare cu ambulanţe. Şi nu vă dau aici decât un singur exemplu, domnule ministru. În judeţul din care provin atât eu, cât şi domnul prim-ministru, parcul auto s-a înnoit ultima oară cu doar două ambulanţe în anul 2015. Şi ar trebui înlocuite 20 de maşini, întrucât vechimea lor datează din anul 2007, 2008. Descentralizarea a făcut ca numirile în sistemul sanitar de stat să fie decise de politicieni, ceea ce a dus la alterarea actului medical. Managementul de spital în sistemul sanitar de stat ne arată, cu puţine excepţii, că este o afacere cosmetizată, cu concursuri ce au câştigătorul stabilit dinainte. Pentru mulţi medici care au decis să rămână în ţară şi să-şi practice meseria cu profesionalism şi dăruire, uneori, bunele intenţii, sacrificiile şi iubirea de ţară pot să recompenseze veniturile mai mici şi condiţiile de muncă mai proaste, dar alteori sunt insuficiente, când se lovesc de zidul ridicat de stăpânii politici care ţin în viaţă acest sistem putred şi corupt. Stimaţi colegi, Vă atrag atenţia că oricând situaţia întâlnită la Spitalul Colentina se poate repeta, întrucât medicii sunt din ce în ce mai revoltaţi de faptul că, de cele mai multe ori, nu au cu ce să-şi practice meseria. Problemele din sănătate se văd cu ochiul liber de cadrele medicale, de pacienţi, de părinţii sau de rudele acestora. Mergeţi pe stradă şi întrebaţi românii ce părere au şi toţi vă vor spune despre incompetenţa celor care gestionează sănătatea ministerului. Se pare că singurii oameni care nu văd asta sunt parlamentarii PSD şi ai ALDE. Dovediţi-mi că nu am dreptate şi votaţi pentru demiterea actualului ministru al sănătăţii, poate cel mai slab ministru al sănătăţii de după 1989. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Buicu, PSD.
		Domnul Corneliu-Florin Buicu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimate colege, Stimaţi colegi, Sunt foarte dezamăgit, pentru că mă aflu în faţa dumneavoastră pentru a combate o moţiune simplă, semnată de colegi care nu au ţinut textul moţiunii. Ne spun cei care au scris moţiunea - probabil că unii au scris-o şi o parte dintre colegii dumneavoastră sau dintre colegii noştri au semnat-o fără s-o citească - că nu s-a realizat nici 1% din promisiunile din Programul de guvernare pentru sănătate. Nu o să mai intervin acum. Domnul ministru Bodog a prezentat, practic, ceea ce s-a realizat până acum. PSD nu dăunează grav sănătăţii! Fumatul, de obicei, dăunează grav sănătăţii, iar la chestiunea cu fumatul alţii sunt specialişti. Nu aş vrea să mai intru în argumentele tehnice pe care domnul ministru le-a prezentat, dar îmi permit să ating câteva puncte. Tratamentul pentru bolnavii de hepatită, început de PSD, blocat de tehnocraţi, repornit de PSD, dă şansa bolnavilor de a se tratata. Nu PSD dăunează grav sănătăţii, ci cei care au blocat acest program şi nu au dat şanse miilor de bolnavi de hepatită. Dotarea fiecărui spital judeţean cu computer tomograf, cu aparate de rezonanţă magnetică nucleară este în plină desfăşurare, urmând a se semna contractele. Nu PSD dăunează grav sănătăţii, ci cei care anul trecut au rectificat negativ bugetul Ministerului Sănătăţii, dând bugetului de stat peste 500 de milioane din bugetul care trebuia cheltuit în sănătate. Debirocratizarea accesului la medicamente, prin desfiinţarea comisiilor de specialitate, a fost una dintre măsurile pe care PSD a implementat-o, dând dreptul medicului curant să prescrie medicamentele. Colegii mei din opoziţie au fost la guvernare şi au semnat - cei care au semnat moţiunea se vaită de subfinanţarea sistemului de sănătate. Dar v-aş aduce aminte că reducerea contribuţiilor la sănătate de la 14% la 10,7% a fost semnată de un fost coleg al nostru, care era undeva pe aici, prin bancă. Gândiţi-vă ce ar fi însemnat dacă sistemul de sănătate ar fi avut acum o suplimentare de o treime din fondurile pe care le are în momentul de faţă. Pe de altă parte, colegii din opoziţie care au semnat moţiunea se plâng de... sau au încercat să explice operaţiunea "plicul la spital" de pe vremuri şi plecarea masivă a cadrelor medicale, din cauza subfinanţării sistemului de sănătate. Nu au găsit soluţii financiare pentru a ţine medicii acasă. Ba chiar vă aduc aminte că nu numai că nu le-au dat banii şi salariile, ci chiar le-au tăiat salariile celor din sănătate. Trebuie să stopăm plecarea medicilor şi a asistenţilor! Sănătatea este o prioritate pentru PSD, şi acest personal medical, medicii şi asistenţii medicali, vor beneficia de măriri, începând cu anul 2018. Pe de altă parte, ţin să vă aduc aminte faptul că veniturile personalului medical au crescut datorită modificării, în Parlament, de PSD, a unei Ordonanţe prin care sporurile au fost plătite la nivelul salariilor din anul 2016, şi nu din anul 2011, cum au fost plătite. După cum vedeţi, spre deosebire de alte guvernări, există preocuparea PSD-ului pentru a menţine personalul medical în ţară. Ştim că oamenii care contribuie la Fondul de sănătate nu beneficiază de servicii medicale la timp sau complete, că se programează pentru anumite servicii medicale şi află că nu sunt fonduri sau că încă îşi cumpără medicamente sau materiale sanitare în momentul în care merg la spital. Da, recunoaştem, dar există soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului şi Partidul Social Democrat este hotărât să le aplice. Legat de spitalele regionale, studiile vor fi gata, după cum aţi auzit, în trimestrul I al anului 2018. Terenurile au fost rezolvate. Toate aceste lucruri au fost la îndemâna miniştrilor, a Guvernelor, dar alţii doar s-au văicărit şi au dar like-uri pe Facebook. România se guvernează prin programe concrete, stimaţi colegi, nu prin share-uri comandate pe Facebook. Guvernul a aprobat Legea vaccinării, care a fost dezbătută deja de Senat. Este creat astfel cadrul legal pentru finanţarea şi organizarea activităţii de vaccinare, introducând obligaţii, inclusiv ale autorităţilor. Iată că se poate să nu mai moară copiii de rujeolă. Stimaţi colegi din opoziţie, Dumneavoastră, vă amintesc că aţi susţinut un ministru care avea într-adevăr un discurs nemaipomenit, dar care niciodată nu a implementat soluţii. Priorităţile legislative sunt într-adevăr reprezentate de o nouă Lege a sănătăţii, de reglementarea suplimentelor alimentare şi multe altele. Mi-a plăcut că opoziţia recunoaşte că ministrul este medic. Şi eu sunt medic. Şi, spre deosebire de contabilii care au condus ministerul, ştiu şi ştim că pacienţii sunt oameni, nu cifre, că românii au durerile lor şi nu sunt doar statistici. Rolul opoziţiei este de a depune moţiuni. Este normal. Într-un algoritm corect şi normal, opoziţia ar trebui să vină cu soluţii. Ştiţi de ce? Pentru că la camera de gardă a oricărui spital din România nu intri cu carnetul de partid. Intri cu cardul de sănătate sau cu ambulanţa, dacă eşti urgenţă. Pe acel card nu scrie nici apartenenţa politică şi nici funcţia. Şi eu şi dumneavoastră am putea fi mâine pacienţi. Aceasta înseamnă că şi noi şi voi ar trebui să găsim soluţii şi proiecte concrete, astfel încât, la un moment dat, dacă vom fi colegi de salon, să fim trataţi corect şi egal. Şi, în final, aş dori să fac o paralelă a unei lecţii de comunicare, aşa ceva cum încercaţi dumneavoastră să faceţi azi. M-am inspirat de pe un site, al cărui motto este: "Citeşte, înţelege, combate prostia. Ştiinţa combate ignoranţa". Şi o să vă dau citire unui text - "...conţine chimicale şi s-a răspândit în toate organismele umane de pe pământ. Compuşii chimici din alcătuirea sa sunt folosiţi pentru război, pentru explozibil sau în aplicaţii industriale. Fiecare bebeluş, când se naşte, îl are prezent în organism. Personalul sanitar, Guvernele cheltuiesc miliarde în fiecare an, pentru a menţine sau a creşte prezenţa sa în rândul cetăţenilor". Da, stimaţi colegi, este propriul dumneavoastră sânge! Aşa că - voiam să fac această paralelă de comunicare - aţi vrut să comunicaţi, aţi spus foarte bine, dar haideţi să şi venim cu soluţii! Nu vă speriaţi de aceste cuvinte pe care nu le înţelegeţi sau de oamenii de pe Facebook care vor să vă inducă teamă, fie că se plictisesc, fie că sunt ignoranţi şi ambele. Ei bine, PSD şi-a asumat în faţa cetăţenilor români o serie de obiective, un Program de guvernare, pe care avem de gând să-l îndeplinim. Nu abandonăm la jumătatea drumului, pentru că ne-ar fi teamă de ceea ce spun sondajele, ci ne asumăm responsabilitatea, cu bune şi cu rele. Aşa că, PSD nu va vota această moţiune simplă! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Conform rugăminţii dumneavoastră - mai sunt 46 de secunde - vă rog, doamnă Turcan.
		Doamna Raluca Turcan: Partidul Naţional Liberal vă solicită demisia, domnule ministru al sănătăţii, şi, în acelaşi timp, vă solicităm expres ca prima dumneavoastră explicaţie, de la această tribună, să fie referitoare la acuzaţiile de plagiat. Nu puteţi pleca din Parlamentul României până nu explicaţi dacă aţi plagiat sau nu aţi plagiat în lucrarea dumneavoastră de doctorat. Nu mai aveţi niciun fel de autoritate în domeniul pe care îl conduceţi. Sunt copii care au murit cu zile în România şi dumneavoastră nu aveţi vocaţia răspunderii. Nimeni nu răspunde pentru fărădelegile din sănătate şi credem că pe lista de remaniere a premierului Tudose, în cazul în care nu demisionaţi, ar trebui să vă aflaţi, domnule ministru al sănătăţii, cu prioritate. (Aplauze.)
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Pop Rareş
		Domnul Tudor Rareş Pop: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule ministru al sănătăţii, Recunosc că nu mă bucur să vă întâlnesc azi, aici. Şi eu şi alte milioane de români am fi preferat să fiţi la minister, în prima linie, luptând, aşa cum aţi promis, cu problemele sistemului de sănătate, luptând cu epidemia de rujeolă, cu situaţia dezastruoasă a spitalelor judeţene, cu lipsa de bani şi de personal, cu o casă de asigurări care fură de la pacienţi, cu Proiectul celor trei spitale regionale, cu creşterile salariale pe care le-aţi promis în campanie. Dumneavoastră, în schimb, aţi fost în prima linie într-o singură luptă, cea a plagiatului. Apropo! O veste bună - jurnalista Emilia Şercan v-a găsit teze de doctorat pe care aţi pierdut-o anul trecut şi ne arată cum aţi plagiat 147 din cele 232 de pagini. Cred că este un motiv suficient pentru a demisiona din funcţia de ministru. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi colegi din Comisia pentru sănătate, Domnule ministru, Fac un apel la conştiinţa dumneavoastră. Când vă gândiţi la sănătate, gândiţi-vă, pentru o secundă, şi la milioanele de români care nu au acces la privilegiile dumneavoastră, care nu-şi pot rezolva problemele de sănătate cu un simplu telefon, care nu pot zbura în două ore la Viena pentru un tratament de urgenţă, care nu-şi pot permite servicii private de sănătate! Gândiţi-vă la românii care îşi tratează, în fiecare zi, copiii, în spitalele insalubre şi fără dotări! Gândiţi-vă la românii care aşteaptă cu lunile după un biet RMN! Gândiţi-vă la românii care nu au acces la medicamente, pentru că exporturile paralele prosperă! Gândiţi-vă şi la cele 50.000 de cadre medicale care au plecat din România în ultimii 10 ani, apoi gândiţi-vă şi la cei care au rămas! Dar gândiţi-vă la ei ca la nişte oameni, nu ca la nişte cifre sau statistici, oameni ca dumneavoastră, oameni care, în momente cheie ale existenţei lor, au nevoie, au foarte mare nevoie de ajutorul sistemului de sănătate. Să vă dau câteva exemple recente de astfel de oameni. Gheorghe Foceag, mare ars, - 70 de ani, pensionar, contribuabil de-o viaţă, plimbat aproape 500 de kilometri între spitalele judeţene, pentru că nu există paturi disponibile. Vă rog, domnule ministru, unde sunt cele 10 paturi pentru marii arşi, promise de PSD pentru fiecare spital judeţean? Andrei Chelari - 27 de ani, angajat şi contribuabil, suferă de o boală autoimună gravă, este în pericol de moarte, pentru că, de două săptămâni, tratamentul său nu mai este disponibil în spitale. În situaţia lui sunt zeci de mii de români. Domnule ministru, Aţi ieftinit medicamentele până au dispărut de pe piaţă, şi cele scumpe, şi cele ieftine! Cum ne explicaţi acest fenomen? Petre avea 16 ani şi 8 luni şi cancer în fază avansată, când a fost trimis acasă de Spitalul Judeţean Iaşi, pe motiv că reprezintă doar o cheltuială inutilă pentru spital. Apropo, domnule Bodog, în ce stadiu se află Institutul Regional de Oncologie din Timişoara? Din investiţia promisă, de 15 milioane de lei pentru anul 2017, aţi alocat până acum doar 511 mii lei şi ştiţi mai bine ca mine că un bolnav de cancer nu-şi permite să-şi irosească energia şi banii alergând de nebun între spitale pentru investigaţii şi tratamente, aşa cum se întâmplă în realitate, în fiecare zi. Acestea, stimaţi colegi, sunt cazuri reale din România profundă, din România anului 2017. Aceasta este România pe care ne-o propuneţi şi aşa arată sistemul de sănătate patronat de PSD-ALDE şi plătit din bani publici. Milioane de pacienţi se simt înşelaţi în fiecare zi. Zeci de mii de cadre medicale se simt date la o parte dintr-un sistem corupt de interese, care urmăresc doar privilegii personale şi sifonarea banului public. Am ajuns, din păcate, să orbecăim cu toţii printr-un sistem bolnav, iar singurul ajutor vine de la medicii oneşti, de la asociaţii şi de la oameni obişnuiţi care se organizează şi se ajută reciproc. De la coaliţia majoritară vine doar o moarte lentă şi dureroasă, împachetată, ce-i drept, în frumoase grafici şi promisiuni electorale. Aşa că, domnule Bodog, stimaţi colegi, opriţi dricul! România vrea să coboare! Mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Movilă. V-aţi luat unul după altul... Vorbim aşa...
		Domnul Petru Movilă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aţi putut audia moţiunea, nu voi reveni asupra ei. Suntem competitori parteneri într-un joc politic, şi nu duşmani. Obiectivul nostru, indiferent de echipă, trebuie să fie, în final, binele populaţiei pe care o reprezentăm aici, în Parlament. Drept urmare, atrag atenţia domnului ministru asupra a trei aspecte legate de activitatea Ministerului Sănătăţii, aspecte la care ar trebui să reflecteze, inclusiv să cântărească faptul că actuala echipă de la Ministerul Sănătăţii nu este capabilă să găsească soluţii. Avem o problemă imensă cu salariile personalului medical. Prin plata majorărilor salariale din afara bugetului asigurărilor de sănătate, fără nicio legătură cu tarifele practicate în spitale, întreaga filosofie de funcţionare a acestui sistem este bulversată. Anomalia, ca să nu îi spunem ilegalitate, a început în timpul ministrul Bănicioiu, a fost continuat în timpul ministrului Voiculescu şi a ajuns la o situaţie dezastruoasă în timpul mandatului actualului ministru. Vă atrag atenţia, domnule ministru, că, în momentul de faţă, absolut nimeni nu s-a apucat de muncă pentru a actualiza tarifele practicate în spitale pentru a îngloba salariile majorate şi am convingerea că nici nu v-a înştiinţat nimeni că această problemă foarte gravă există. Domnule ministru, Poate că aţi auzit faptul că o sumedenie de şcoli nu au avize de funcţionare sau avize de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Am convingerea însă că nu ştiţi că 35% din spitalele de stat nu îndeplinesc condiţiile necesare de funcţionare în siguranţă. Ministerul Sănătăţii a dat o dispensă prin care necesarele remedieri se amână până la sfârşitul mandatului Guvernului. Stau şi vă întreb, în momentul acesta a cerut Ministerul Sănătăţii autorităţilor locale şi managerilor vreun plan de redresare pe care să-l pună pe masă, astăzi? Ministerul Finanţelor Publice ştie că avem această problemă? Absenţa acestor planuri de redresare şi neimplicarea Ministerului Sănătăţii şi a autorităţilor locale în efortul de creştere a siguranţei pacienţilor ar trebui să vă preocupe în cel mai înalt grad. V-aţi luat angajamentul, în Programul de guvernare, să elaboraţi o nouă Legi a sănătăţii, până la sfârşitul acestui an. Vă asigur că este strict necesară o modificare fundamentală a acestei legi, mai ales după majorările salariale făcute, având în vedere şi presiunea crescândă din domeniul medicamentelor şi nevoile de dotare şi retehnologizare în spitale. Oare premierul Tudose ştie că Ministerul Sănătăţii nu a încercat nici măcar să facă o schiţă de modificare a principiilor de funcţionare ale sistemului de sănătate? Despre dezbateri... ce să mai vorbim! Ca şi la Legea vaccinării, este strict vorba de incompetenţă. PMP acordă, domnule ministru, cartonaş roşu, pentru activitatea de până acum a Ministerului Sănătăţii şi va vota această moţiune. Însă, ca o completare la cele spuse de distinsul coleg de la PSD, Partidul Mişcarea Populară a venit şi cu soluţii - şi probabil nu suntem singurul partid - am venit cu o Lege a sănătăţii care a fost respinsă, nici măcar nu a fost discutată. Avem proiecte de lege pentru rezolvarea exportului paralel. Avem multe alte proiecte de lege pe care nu le-aţi luat niciodată în discuţie. Argumente...
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Concluzionaţi!
		Domnul Petru Movilă: ... încă o dată, pentru care vom vota această moţiune. Mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. USR solicită... completarea celor 30 de secunde. Vă rog, domnule Viziteu. Aveţi un bonus de 10% de la mine!
		Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Mulţumesc, domnule preşedinte. PSD dăunează grav sănătăţii. Domnule ministru, Stimaţi colegi, Ştiţi ce este acest obiect? Este un stilou de insulină. Peste 200.000 de români îl folosesc zilnic, pentru a rămâne în viaţă. Acest stilou are un ac de unică folosinţă. Ştiţi câte ace oferă statul român unui diabetic, pentru o săptămână? Unul! Douăzeci ar trebui! 200.000 de români folosesc acelaşi ac de 20 de ori, pentru a rămâne în viaţă. Domnule ministru, Colegul meu v-a oferit trei exemple... neglijat... eu v-am oferit 200.000. Vă cer demisia! (Aplauze.)
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumim. Domnul Vass Levente, UDMR.
		Domnul Vass Levente: Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule ministru al sănătăţii, Stimaţi colegi deputaţi, Doamnelor şi domnilor, La analiza unui proiect politic sanitar, se urmăresc câteva principii de bază care pot defini programul respectiv ca fiind un bun program politic de sănătate, şi anume: eficacitatea, eficienţa, dreptatea, sustenabilitatea şi poate aş mai adăuga, în condiţiile ţării noastre, şi accesibilitatea sau creşterea accesibilităţii. Fără a analiza realizările propuse prin prisma acestor cinci principii, nu se poate stabili valoarea unui program politic, dar nici observaţii constructive nu se pot formula. Analizând textul moţiunii simple, din păcate, nu regăsim, dintre cele cinci principii mai sus enunţate ca să fie urmărite şi analizate în detaliu, niciunul, urmând apoi a fi dezvoltat în propuneri realizabile şi sustenabile. Poate, cu îngăduinţă şi colegialitate, putem afirma că dorinţa eficacităţii ar fi axa în jurul căreia ar trebui să urmărim logica iniţiatorilor. Iniţiatorii propun un sistem mai bun, cu mai puţine procente la mortalitatea evitabilă, însă fac acest lucru numai prin prisma enumerării simple a mortalităţii evitabile a anului trecut. Încă o dată, a anului 2016. Ce legătură are ministrul actual cu această problemă? La fel, Planul sectorial de cercetare solicitat rămâne un simplu enunţ, cu concluzii luate pripit şi fără a putea influenţa semnificativ şi într-un termen atât de scurt calitatea deservirii pacienţilor. Eficacitatea şi dorinţa unor programe de prevenţie sunt bine trasate şi apreciem justeţea iniţiatorilor când compară efectele negative ale creşterilor salariale din sistemul sanitar, atitudine regăsită şi în punctarea ineficienţei Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate. Însă nu putem trece peste grava eroare a iniţiatorilor de a se teme nu atât de riscurile pacienţilor expuşi la malpraxisul medical, cât de problemele administrative ale managerilor de spitale: - "... cu zecile şi zecile de formulare, pentru chestiuni absolut inutile...". Nici aşa, stimaţi colegi semnatari ai moţiunii şi membri în comisiile pentru sănătate, cu toată prietenia! Suntem de acord cu grija dumneavoastră faţă de insuficienţa fondurilor pentru cele trei spitale regionale şi considerăm şi noi suma propusă de dumneavoastră per spital una rezonabilă. Haideţi, împreună, să găsim resursele financiare necesare, prin modificarea bugetelor şi ajutarea ministrului sănătăţii! Ne alăturăm şi doleanţei de a reabilita spitalele vechi, cât mai urgent. În completare, permiteţi-mi să vă spun că este bine de ştiut că amortizarea prin funcţionare a unui spital se face în 25-30 de ani, şi nicicum în 100 de ani, aşa cum se întâmplă în cazul altor clădiri. Domnule ministru, Neliniştea noastră în ceea ce priveşte creşterile salariale este mai degrabă legată de lipsa unor pachete legislative şi administrative, întrucât aceste creşteri salariale ar trebui să se reflecte şi în creşterea calităţii actului medical prin îmbunătăţirea serviciilor ambulatorii, creşterea accesibilităţii şi prin programe de lucru special concepute, nemaivorbind de scăderea plăţii informale. Propunem elaborarea unor programe speciale de screening pentru populaţia cu risc, adaptate în concordanţă cu posibilităţile locale existente. Acest lucru ar fi mai repede realizabil decât doleanţele moţiunii, legate de necesarele programe de prevenţie. Stimaţi colegi din opoziţie, Cu tot regretul, nu am găsit conturate în iniţiativa dumneavoastră principiile de bază ale analizei unui program politic imperios necesar într-un astfel de act, cu referire la îmbunătăţirea accesibilităţii pacienţilor, la serviciile de sănătate, lamentări asupra scăderii vulnerabilităţii populaţiei cu risc, scăderea plăţii informale, ceea ce ridică grave probleme, atât în relaţia medic-medic, cât şi în relaţia medic-pacient. Stimaţi colegi deputaţi, În numele Grupului parlamentar al UDMR, aş dori să termin discursul meu, cu un citat, chiar din moţiune. "Problemele sistemului public de sănătate din România sunt atât de multe, încât nu ne-ar ajunge nici măcar o săptămână să le putem dezbate în plenul Parlamentului...". Şi atunci, oare, întreb: ajung unui prim-ministru sau chiar unui ministru al sănătăţii nouă luni să-şi realizeze programul? Acestea sunt motivele noastre de a ne abţine şi de a nu susţine moţiunea simplă. Mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Niţă.
		Domnul Mihai Niţă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am citi cu atenţie textul moţiunii prezentate şi am ajuns la următoarele concluzii. Iniţiatorii susţin că nu s-au realizat nici 1% din promisiunile incluse în Programul nostru de guvernare. Nu ştiu pe ce s-a bazat acest calcul pe care îl prezentaţi în material, întrucât argumentele pe care le susţineţi nu sunt relevante. Precizaţi că prevenţia în sănătate e mai bună decât toate! Amintiţi în moţiune acest subiect, într-adevăr, foarte important, dar cei care au întocmit materialul nu au înţeles foarte bine acest capitol. Dumneavoastră aveţi în atenţie doar acordarea de fonduri pe termen scurt. Greşit, dragi colegi! Prevenţia, care trebuie privită prin prisma reducerii riscurilor şi bineînţeles a costurilor, se face pe baza programelor de profilaxie, programe despre care nu aţi auzit sau aţi aflat în mod eronat că ar fi zăcut prin sertare şi că ar fi prăfuite. Amintiţi despre procentul de mortalitate care este crescut, din păcate. Afirmaţi că anul trecut au murit 2.000 de oameni la Satu Mare şi 3.000 de oameni la Iaşi. Foarte rău că s-a întâmplat acest lucru! Dar nu v-am auzit anul trecut vorbind despre asta nici în Parlament, nici în mass-media! N-aţi criticat, la momentul acela, guvernarea existentă, deşi lucrurile chiar atunci se petreceau, dimpotrivă, aţi lăudat permanent acel Guvern. Şi vă amintiţi brusc, acum, tocmai despre realitatea anului trecut, fără vreo legătură cu activitatea Guvernului prezent. Prezentaţi aici date statistice, dar nu puteţi explica modul în care s-a realizat această statistică. De pildă, ştiţi cumva din ce cauză au murit acei oameni? Veniţi cu presupunerea că toţi au murit din vina cuiva, prezentaţi o situaţie oarecum nebuloasă, fără să înţelegeţi că pentru asemenea statistici este nevoie de rigurozitate, bazată pe o cunoaştere temeinică a realităţii. Suntem convinşi că sunt multe de făcut în sistemul de sănătate. Dar dacă dumneavoastră credeţi că în nouă luni se puteau rezolva probleme care nu s-au rezolvat timp de 20 de ani, vă aflaţi departe de adevăr. De ce n-aţi rezolvat dumneavoastră aceste probleme, când conduceaţi Ministerul Sănătăţii? Din neputinţă? Din indiferenţă? Sau, mai degrabă, din incompetenţă? Vă spun eu care este unul dintre motive. Nu aţi înţeles managementul sistemului de sănătate şi aţi numit în funcţii persoane nepregătite în domeniu. Vorbiţi, de asemenea, despre birocraţia din spitale. Ar fi bine ca mai întâi să înţelegeţi sistemul de lucru DRG, şi numai după aceea să amintiţi despre acest subiect. Şi apropo de spitale. Onor opoziţia ignoră, probabil, în mod intenţionat, faptul că Guvernul pe care îl critică atât de vehement a reuşit să implementeze investiţia cea mai amplă, destinată sistemului spitalicesc, prin construirea a trei spitale regionale, situate la Cluj, Craiova şi Iaşi, cu finanţare prin Programul "Operaţional Regional 2014-2020", al căror studiu de fezabilitate va fi încheiat până în martie 2018. Valoarea investiţiei se ridică la 163 de milioane de euro. De asemenea, se are în vedere abordarea nevoilor critice în domeniul sănătăţii, prin 280 de investiţii, cu îngrijirea comunitară şi ambulatorie, precum şi prin modernizarea a 35 de unităţi de urgenţă din spitale. În concluzie. Partidul ALDE votează împotriva Moţiunii simple şi consideră că aceasta a fost depusă de către colegii de la PNL, în încercarea de a demonstra că acest partid mai există încă pe scena politică şi că, din când în când, poate să mai facă şi valuri. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnule ministru, vă rog.
		Domnul Florian-Dorel Bodog: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă mulţumesc foarte mult pentru observaţiile şi pentru mesajele pertinente pe care mi le-aţi adresat. Am să răspund la unele dintre întrebările pe care le-am auzit astăzi în sală. Stimaţi colegi din PNL, Depuneţi astăzi moţiune pentru lucruri pe care nu aţi fost capabili să le rezolvaţi în timpul guvernării dumneavoastră. E uşor ca un partid istorie ca PNL, că istoric nu mai e de mult, să depună moţiune de cenzură, pe principiul "strugurii sunt prea acri, pentru că nu am ajuns la ei". Mă întreb unde era doamna, care vocifera mai devreme în faţa noastră, când s-a votat scăderea cu 25% a salariilor pentru medici şi ale întregului personal medical? Unde era când s-au închis cele 67 de spitale din România, după care s-a planificat închiderea celor peste 200? Şi am să răspund colegului care m-a întrebat de autorizaţiile spitalelor, că era programat, la momentul la care am venit eu, să se ridice autorizaţia sanitară de funcţionare la peste 200 de spitale din România. Ce înseamnă acest lucru? Că nu mai pot funcţiona. Aveam alternativă pentru ele? Dar vă amintesc eu unde era doamna respectivă. Era la Parlament, votând aceste mârşăvii, cot la cot cu cei din PDL, înrolaţi acum sub stindardul noului PNL. (Aplauze.) Vorbind despre salarii. De 15 ani, tot încercaţi să le băgaţi românilor pe gât o falsă austeritate. De câte ori aţi guvernat, fie aţi îngheţat, fie aţi tăiat veniturile din sănătate. Cu excepţia Guvernului Tăriceanu, guvernele dumneavoastră au suferit de boala cronică a austerităţii. Acum reproşaţi acestui Guvern că nu creşte salariile din sănătate suficient de repede. Aveţi tupeu! Guvernul Cioloş, pe care l-aţi ţinut în braţe, a blocat creşterea cu 15% a salariilor în sănătate. În urmă cu un an, ţipaţi cot la cot cu tehnocraţii că nu sunt bani pentru această creştere. În schimb, PSD a majorat salariile din domeniul sanitar, imediat ce a intrat la guvernare. Tot PSD, în guvernarea anterioară, a crescut salariile medicilor şi a deschis spitale închise de dumneavoastră. De câte ori am luat decizia de a mări salariile, aţi urlat că nu sunt bani. Aţi încercat să înfricoşaţi oamenii şi să speriaţi angajatorii şi investitorii. Nu aţi renunţat nici acum la această strategie stupidă. Faptul că anul viitor mărim fondul de salarii demonstrează, cred, cu vârf şi îndesat, faptul că dorim să creştem salariile şi că nu este vorba doar de o afirmaţie politică. În ceea ce priveşte vaccinurile, pentru cei care mi-au adresat această întrebare. Dacă aveaţi curiozitatea să vizualizaţi documentul afişat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, unde eu m-am angajat cu termene în ceea ce priveşte procurarea de vaccinuri, aţi fi văzut că, în ceea ce priveşte cele două vaccinuri despre care aţi vorbit aici, au fost goluri de producţie. Nu pot să le produc nici acasă, nu pot să le produc nici la Institutul Cantacuzino, pe care tot dumneavoastră l-aţi îngropat, şi nici nu pot să le aduc din state din afara Comunităţii Europene, pentru că am afirmat, ca ministru al sănătăţii responsabil, că îmi doresc ca, în România, copiii să beneficieze de vaccinuri sigure. În ceea ce priveşte "grija" autorităţilor locale pentru spitalele regionale. Vreau să vă aduc la cunoştinţă că cele mai mari probleme în a obţine documentaţia pentru hotărârea de Guvern în vederea atribuirii locaţiei pentru spitalul regional le-am avut cu autorităţile publice din zona PNL. Şi mă refer aici la Cluj. Până în momentul în care nu am spus că voi decide mutarea locaţiei de la Cluj într-o altă locaţie din ţară, nu am primit documentaţia completă. În ceea ce priveşte ambulanţele. Ştiţi foarte bine că am făcut un demers, am încercat un demers, la începutul anului, de a realiza această achiziţie la nivelul Ministerului Sănătăţii, iar în momentul de faţă Ordonanţa care reglementează această problemă a fost aprobată. În acelaşi timp, vreau să vă anunţ, pentru că am omis să vă anunţ, în Programul cu Banca Mondială avem deja prevăzut un program-pilot pentru 100 de ambulanţe, care vor fi achiziţionate pe acest program-pilot al Băncii Mondiale, şi suntem în fază de întocmire a caietului de sarcini. Însă dorim să ne asigurăm că nu vom pune căruţa înaintea cailor, ci vom face un regulament după care aceste vehicule să funcţioneze. În ceea ce priveşte salariile, cred că am răspuns la toate întrebările. În ceea ce priveşte Spitalul din Timişoara, Spitalul de Oncologie. Vreau să vă spun că am fost personal acolo, şi colegii dumneavoastră ştiu acest lucru, pentru că m-am întâlnit cu autorităţile locale din Timişoara, nu am fost în secret în Timişoara, şi acolo este o procedură pornită într-o guvernare anterioară, care nu se mai finalizează. Am trimis experţi, am schimbat preşedinta comisiei, care vine din zona dumneavoastră, şi am trimis experţi din Ministerul Sănătăţii pentru a încerca să închidem procedura, dacă se poate închide legal, cu toate că au fost "n" contestaţii la acea procedură. Am alocat banii, şi eu sunt cel dezamăgit de faptul că banii nu pot fi consumaţi. De ce să aloc 20.000 dacă nu se poate cheltui nici măcar un leu în acest an? În ceea ce priveşte tarifele spitalelor. Aceste tarife se calculează la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. După cum ştiţi, dragi colegi, există şi o anchetă a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte tarifele pentru spitalizare. În ceea ce priveşte... (Vociferări.) ... nu trebuie să citesc, vreau doar să văd întrebările, ca să vă pot răspunde la toate întrebările, să nu am nicio... vă răspund la absolut toate întrebările legate de moţiune, vă rog să fiţi convins de acest lucru... În ceea ce priveşte Legea vaccinării. Spuneţi despre Proiectul Legii vaccinării că ar fi slab, că este făcut de amatori. Nu, dragi colegi, proiectul a fost realizat de către cei care lucrează în fiecare zi cu activitatea de vaccinare. Şi vorbesc aici despre medici de familie, vorbesc despre funcţionari din direcţiile de sănătate publică, vorbesc de expertiza OMS. După cum ştiţi, am avut un expert OMS care a lucrat cu noi la această lege. Dumneavoastră sunteţi amatorii. Şi mă opresc doar asupra unui exemplu de diletantism. Susţineţi că, în majoritatea ţărilor dezvoltate, boli considerate banale ar fi fost eradicate. Faceţi o confuzie! Singura boală infecţioasă eradicată este variola. Despre unele putem vorbi doar că au fost eliminate. Vreau să vă mulţumesc, vreau să le mulţumesc celor care au încredere în mine şi vreau să vă îndemn pe toţi şi să-i îndemn pe români să aibă încredere în Guvernul României, să aibă încredere în ministrul sănătăţii. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbaterile au fost finalizate. Votul, mâine, la vot final. Declar închisă şedinţa de astăzi.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 17,38.