Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 18 decembrie 2017

	3.	Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2018. (L521/2017)
	consultă fişa PL nr. 567/2017

	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
	................................................
	La ordinea de zi avem Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018 şi, respectiv, Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018. Pentru dezbaterea generală asupra acestor proiecte de legi, Birourile permanente ale celor două Camere şi liderii grupurilor parlamentare propun următoarele: Guvernului să i se rezerve 50 de minute pe care să le utilizeze la începutul şi, eventual, la încheierea dezbaterilor generale; pentru grupurile parlamentare din Cameră şi Senat se alocă timp maxim corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare parlamentar, după cum urmează: PSD - 37 de minute, PNL - 16 minute, USR - 7 minute, UDMR - 5 minute, ALDE - 4 minute, PMP - 4 minute, minorităţile naţionale - 3, parlamentari neafiliaţi - 2. În total, 78 de minute. Pentru dezbaterea pe articole, Birourile permanente şi liderii grupurilor parlamentare propun următoarele: pentru fiecare articol se alocă maximum 5 minute, iar pentru fiecare amendament se alocă un minut. Fiecare amendament se susţine de un singur parlamentar. După epuizarea timpului alocat pentru fiecare articol, celelalte amendamente la articolul respectiv se supun votului, fără a se mai da cuvântul pentru susţinere. La anexe se procedează la fel, timpul total alocat fiind de 1 200 de minute, adică 20 de ore. Timpul pentru fiecare anexă, având în vedere numărul de amendamente, este următorul: avem Anexa la textul legii, 66 de articole sunt, în total, 107 minute şi avem 57 de amendamente admise, 4 390 de amendamente respinse, 1 200 de minute, adică 20 de ore pentru dezbatere. La textul legii, 24 de articole, plus anexele aferente, 37 de minute de dezbatere. Sunt numai 7 amendamente respinse. Pentru operativitate în baza prevederilor din regulamentele Camerelor, la dezbaterea amendamentelor vor fi folosite două microfoane instalate în sală, unul la reprezentantul Guvernului şi unul la reprezentantul Comisiilor pentru buget. După epuizarea timpului alocat, la anunţul preşedintelui de şedinţă se blochează microfonul. Dacă sunt comentarii cu privire la această procedură. Doamna Turcan a făcut comentariu... Vreţi să-l reluaţi, da? Vă rog.
	Doamna Raluca Turcan: În baza articolelor 63 şi 64, vă propun prelungirea termenului de dezbatere. Am înţeles graba pentru anumite legi, pe justiţie, trebuie trecute pe repede înainte. Însă bugetul de stat arată direcţia încotro...în care o ia România, încotro vom merge cu finanţele ţării, cu suportul economic pentru ca marea creştere economică să se regăsească la nivel de cetăţean, pentru că, altfel, ar fi o crimă economică. Să ai o ţară cu creştere economică, iar sărăcia să crească la nivel de român de rând... De aceea, vă solicit încă o dată, în baza articolelor invocate, să dezbatem pe îndelete bugetul de stat pentru anul 2018, partidele să se poată exprima atât la dezbaterile generale, cât şi la dezbaterile pe articole, să venim la microfon când nu ne scoate nimeni afară din această sală de plen, ulterior să vorbim şi să dezbatem despre bugetul asigurărilor sociale, unde cred că se impun soluţii concrete aici, în Parlament, la bugetul propus, pentru ca pensionarii să nu fie segmentul cel mai păcălit prin bugetul pe care dumneavoastră îl propuneţi în anul 2018. Este un segment electoral extrem de sensibil la orice demers pe care dumneavoastră îl faceţi în actul guvernării, mai ales că li s-a promis în campania electorală creşterea punctului de pensie, iar această creştere a punctului de pensie a fost amânată pentru anul viitor şi legea în vigoare, care-i avantajează în momentul de faţă, nu este aplicată. Vă solicit domnule preşedinte, să supuneţi votului o dată dezbaterea separată, al doilea vot să fie prelungirea timpului de lucru la dezbaterile generale şi trei, aşa cum au spus şi colegii de la USR, să se dezbată mai mult pe articole.
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc. Stimaţi... Domnule Roman, vă rog, aveţi cuvântul pe procedură. Dar am să vă rog un lucru domnule Roman, dacă nu e intervenţia pe procedură, vă previn de pe acum că vă tai microfonul.
	Domnul Florin-Claudiu Roman: M-am obişnuit, domnule preşedinte. M-am obişnuit şi cu asta. Procedură. Art. 152... art. 153 alin. (1) şi (2): "este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei, cât şi din sala de şedinţe a plenului, se interzice dialogul între vorbitorii aflaţi în tribună şi persoane aflate în sală." Fac apel la dumneavoastră, domnule preşedinte, să respectaţi regulamentul şi să chemaţi la ordine pe colegii care proferează insulte, din spate. În momentul în care am auzit acest lucru, am auzit cuvântul "măgar", eu nu vreau să spun de la tribuna Parlamentului "infractor". Mulţumesc.
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule Roman, dacă nu mă înşel, cred că aţi citit din Regulamentul Camerei, suntem în şedinţa comună. Dar, fără îndoială, colegii cred că au reţinut. Domnul Goţiu.
	Domnul Remus Mihai Goţiu: Legat de propunerea pe care am făcut-o pentru suplimentarea ordinii de zi, pentru că s-a ajuns la acest punct, considerăm că un minut de discuţie pentru fiecare amendament este un timp prea scurt. Şi încă o dată vă reamintesc: gândiţi-vă doar la ceea ce ar trebui să fie o dezbatere reală pe cotele din impozitul pe venit care revin autorităţilor locale - o problemă extrem de importantă pentru alegătorii fiecăruia dintre dumneavoastră. Şi cred că alegătorii dumneavoastră au dreptul să ştie argumentele pe baza cărora vă argumentaţi votul. De asemenea, dacă sunt articole cu mult mai multe amendamente, care depăşesc cele 5 minute alocate pentru fiecare articol, acestea trebuie să fie susţinute în plen. Asta înseamnă dezbateri, asta înseamnă parlamentarism, asta înseamnă democraţie. Dacă doriţi, într-adevăr, să transmitem un semnal de aici, din Parlament că respectăm democraţia şi instituţiile acestui stat, haideţi să facem o dezbatere reală pe una dintre... cele mai importante legi ale României, Legea bugetului de stat. Iar dezbaterile nu înseamnă strigăte din sală în timp ce unii dintre colegii noştri vorbesc. Mulţumesc.
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Alte intervenţii de procedură? Bun. Conform regulamentului, am să supun întâi votului procedura prezentată, aşa cum a fost ea aprobată de Birourile permanente reunite. Cine este pentru? Vă rog, secretarii, să număraţi. (Discuţii la prezidiu.) 178 de voturi pentru. Împotrivă? 108 voturi împotrivă. Abţineri? 24 de abţineri. Procedura de dezbatere a fost adoptată, cu majoritate, aşa încât celelalte propuneri nu îşi mai au rostul. Domnul Roman doreşte să facă o intervenţie, un drept la replică.
	Domnul Florin-Claudiu Roman: Da, domnule preşedinte, Vă mulţumesc, pentru observaţie. Art. 40, deşi sunt convins că ştiaţi foarte bine şi dumneavoastră treaba asta din Regulamentul Camerelor comune. Apelul este în continuare să solicitaţi colegilor să respecte locul în care ne aflăm şi să nu mai prolifereze diferite insulte din sală. Vă mulţumesc.
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Înainte de a da cuvântul...(Discuţii la prezidiu.) Doamna Turcan, pentru ce doriţi intervenţia? De la prezidiu: Pe procedură.
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Procedură. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Doamna Raluca Turcan: Două propuneri, de fapt, două comentarii legate de procedură. În procedura de vot există şi opţiunea "prezent, nu votez", pe care dumneavoastră nu aţi invocat-o; Ar trebui ca dumneavoastră să fiţi primul care respectă regulamentul şi regulamentul comun prevede că întâi se fac, se supun la vot propunerile împotriva ordinii de zi a Biroului permanent şi apoi, dacă acestea sunt respinse, validaţi propunerea Biroului permanent.
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Cuvântul pentru prezentarea proiectului de lege. Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să comunice secretarilor de şedinţă, numele deputaţilor şi senatorilor înscrişi la dezbateri generale, având în vedere timpul alocat pe care vi l-am prezentat. Pentru prezentarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2018, îl invit la tribună pe domnul prim-ministru, Mihai Tudose. Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul. (Intervenţii neinteligibile din sală.) Vorbiţi la microfon, vă rog.
	Domnul Tudor-Vlad Benga: Bună ziua! Deci intervenţia este pe procedură în baza articolelor din regulamentul comun, art. 42 alin. (5): "un deputat sau un senator poate solicita cuvântul pentru a expune o problemă cu caracter personal, care are legătură cu calitatea sa de parlamentar." Vreau să iau cuvântul în baza jurământului pe care l-am depus, inclusiv să respect Constituţia şi vreau să mă refer la art. 39 legat...din Constituţie legat de libertatea întrunirilor care spune că: "mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără niciun fel de arme". Ceea ce vreau să atrag atenţia este să-i cer public doamnei ministru Carmen Dan demisia pentru modul şi şicanele repetate pe care autorităţile le-au pus în calea protestatarilor. Mulţumesc frumos. (Aplauze.)
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Aveţi cuvântul, domnule prim-ministru. De la prezidiu|: În sfârşit.
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Nu ştim dacă în sfărşit, dar, în fine.
	Domnul Mihai Tudose - prim-ministrul Guvernului României: Domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei, Stimaţi colegi parlamentari, Stimaţi colegi din Guvern, Prezentarea bugetului anual reprezintă un moment deosebit de important pentru România, un moment în care sunt prezentate şi prioritizate toate proiectele Guvernului pentru anul următor, pentru anul 2018. În pofida tuturor criticilor, bugetul pe 2018 este un proiect al dezvoltării, un proiect al investiţiilor, după un an bun pentru ţara noastră, anul 2017, iar cifrele au vorbit şi vor vorbi în continuare. Pentru a înţelege de unde am plecat în construcţia bugetului pe anul 2018, este necesar să ştim ce s-a realizat în acest an, ce s-a făcut în domeniile prioritare. În sănătate, plecăm de la modernizarea şi extinderea a 17 spitale publice, alocarea a 100 de milioane de lei în aparatură medicală pentru 22 de spitale, acordarea a 66 de milioane de euro pentru utilităţi şi unităţi... utilităţi în unităţile de primire-urgenţe, dotarea ambulatorie cu aparatură în valoare de 230 de milioane de euro, achiziţionarea a 272 de maşini de anestezie pentru blocurile operatorii - acestea aflându-se în 50 de unităţi sanitare - angajarea de cheltuieli pentru achiziţionarea vaccinelor în valoare de 289 de milioane de lei, de trei ori mai mult faţă de 2016. În educaţie, 2017 a fost primul an în care copii au avut manualele la timp. Mai mult, pentru rezolvarea problemei s-a aprobat în şedinţa de Guvern, săptămâna trecută, şi Legea manualului şcolar. S-a finanţat construcţia a 46 de grădiniţe, 24 de şcoli, şi, de asemenea, avem progrese semnificative în ceea ce priveşte învăţământul dual, unde am reuşit să realizăm în 2017 106 clase. S-a lansat programul "România angajează" în valoare de 550 de milioane de euro, cu stimulente pentru încadrarea tinerilor. În agricultură, România a înregistrat producţii record, iar anul 2018 începe promiţător prin plata în avans a subvenţiilor. Agricultura, numai agricultura, a absorbit anul acesta 3,3 miliarde de euro. A fost de trei ori pe primul loc în Uniunea Europeană la absorbţia de fonduri europene. Nu suntem la un moment de bilanţ, mă voi opri aici, dar trecerea în revistă a măsurilor luate în acest an, care, evident că au influenţat bugetul şi propunea de buget pe anul următor... este importantă în a stabili că în domeniile în care am luat măsuri importante ce au ca scop creşterea nivelului de trai şi vorbesc din nou de educaţie şi sănătate pentru a sublinia importanţa lor... O altă componentă importantă ce a stat la baza bugetului prezentat este creşterea economică. În acest sens, am preferat să fim prudenţi, să ne raportăm la o creştere de 5,5 cu toate că după primele nouă luni aceasta a fost de 7, conform Institutului Naţional de Statistică. Foarte important este faptul că pentru 2018 creşterea economică determină un nivel al produsului intern brut de 907,9 miliarde de lei, fiind pentru prima dată după Revoluţie când depăşim o valoare de 200 de miliarde de euro. La fel de important este faptul că bugetul pe 2018 respectă criteriile asumate în Tratatul de la Maastricht privind încadrarea în deficitul bugetar de sub 3% din produsul intern brut şi o datorie publică mai mică de 60% din produsul intern brut. Astfel, deficitul ESA, estimat pentru 2018, este de 2,96%, iar nivelul datoriei publice e prognozat a fi de 37, 6% din PIB, ceea ce ne clasează pe locul 5 ca cea mai mică datorie din PIB. Totodată, România va respecta şi în 2018 angajamentul faţă de partenerii strategici, faţă de NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare. Întărim astfel, capacitatea strategică de apărare a României, dar şi rolul ţării noastre în complicatul sistem de securitate european şi euroatlantic. Veniturile bugetului general consolidat pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde de lei, respectiv 31,7% din produsul intern brut, în creştere cu 30,9 miliarde de lei faţă de veniturile estimate pentru anul 2017. Această creştere de venituri, stimaţi colegi, se va realiza chiar în condiţiile în care în anul 2018 se implementează măsuri de relaxare fiscală precum: reducerea impozitului pe venit pentru salariaţi, cei cu activităţi independente, veniturile din dobânzi, chirii şi activităţi agricole, veniturile din pensii, dar şi reducerea cu 2 puncte procentuale a contribuţiilor sociale obligatorii de la 39,25% la 37,25%. Planul de încasări pe întreg anul 2017 a fost deja realizat cu 2 săptămâni în avans. Plecând de la această realitate, pentru anul 2018 prin introducerea unor măsuri de combatere a evaziunii fiscale, în special în domeniul TVA - şi amintesc şi de proiectul cu TVA- Split -, dar şi prin măsuri de limitare a externalizării profiturilor şi neplata contribuţiilor sociale ca urmare a modificării Codului fiscal, planul ANAF a fost majorat cu 22 de miliarde de lei. Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314, 5 miliarde de lei, adică 34,6 din PIB. Aşa cum prevede Programul de Guvernare, cele trei priorităţi ce au fost avute în vedere la construcţia bugetului şi pe 2018 rămân: sănătatea, educaţia şi infrastructura. Bugetul sănătăţii va avea o creştere de 5,8 miliarde de lei, o creştere de 17% faţă de 2017. Vom continua în 2018 măsurile de creştere a veniturilor medicilor şi asistentelor, toate spitalele judeţene vor avea cel puţin câte un computer tomograf şi un aparat RMN, cinci centre oncologice din ţară vor fi dotate cu radioterapie, demarăm construcţia a trei spitale regionale la Craiova, Cluj şi Iaşi iar, în 2019, se va finaliza documentaţia pentru celelalte cinci spitale regionale la Constanţa, Galaţi, Brăila, Timişoara, Târgu-Mureş şi Braşov. De asemenea, prin colaborarea cu autorităţile locale s-a demarat procedura pentru construirea unui nou spital judeţean de urgenţă la Sibiu. Bugetul educaţiei se majorează anul viitor cu 3,8 miliarde de lei, în plus cu 16%, practic, faţă de 2017. Până la 1 martie, vor vom avea o creştere cu 30% a salariilor nete pentru personalul didactic. În plus, se vor da în folosinţă 15 şcoli şi 20 de grădiniţe. Se vor continua lucrările la 63 de obiective de investiţie în infrastructura din preuniversitar şi universitar. Cele mai mari plusuri se înregistrează la nivelul investiţiilor publice care vor ajunge la 38,5 miliarde de lei, un plus de 42% faţă de 2017. Câteva exemple de la Ministerul Transporturilor: finalizarea autostrăzii Sebeş - Turda, autostrăzii Câmpia Turzii - Ogra - Târgu-Mureş, demararea execuţiei autostrăzii Ploieşti - Braşov, prin intermediul Băncii Mondiale, precum şi a drumului expres la nivel de autostradă Piteşti - Craiova. Pe calea ferată Sighişoara - Coşlariu - Simeria, 157 de kilometri, va fi lansată achiziţia şi nu în ultimul timp demararea procedurii pentru achiziţionarea de zece aeronave la Tarom. În agricultură, bugetul se va majora cu până la 23,5 miliarde de lei, în plus 23,6 faţă de anul în curs. În ceea ce priveşte dezvoltarea regională, bugetul acestui minister se majorează la 6,2 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 30,6 % în plus faţă de anul 2017. Banii vor fi alocaţi cu prioritate pentru demararea a cel puţin 2 500 de noi obiective de investiţii în cadrul PNDL II. Acestea vizează reţele de apă, canalizare, dar şi modernizare de drumuri, cu preponderenţă, în mediul rural. Pentru a reduce decalajele de dezvoltare la nivelul comunităţilor locale din 2018 introducem un nivel minim al bugetelor de funcţionare, astfel încât fiecare primărie va avea un buget minim echivalent cu 750 de lei pe locuitor, iar la nivelul consiliilor judeţene echivalentul a minimum 250 de lei pe locuitor. Ministerul Economiei. La Ministerul Economiei, bugetul se va dubla până la 350 de milioane de lei din care 53 de milioane de lei vor fi utilizate pentru majorarea capitalului social din cadrul operatorilor economici din sistemul naţional de apărare. Creşterea bugetului pentru Ministerul Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat până la 1,3 miliarde de lei. Se va asigura finanţarea pentru 2018 a unui obiectiv important prevăzut în Programul de Guvernare în schema start-up nation. Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte cheltuielile cu munca şi protecţia socială, bugetul pentru 2018 prevede majorări substanţiale. Astfel: cheltuielile de personal vor creşte cu 11, 6 miliarde de lei pentru a se putea asigura majorarea salariilor, conform Legii salarizării unitare; majorarea salariului minim net cu 9,1% şi acordarea voucherelor de vacanţă pentru tot personalul bugetar în valoare de 1 450 de lei pe voucher. Privitor la pensii, se asigură finanţarea creşterii punctului de pensie la 1 100 de lei şi a pensiei minime la 640 de lei, iar de la 1 iulie 2018, acestea vor intra în vigoare. Totodată, începând cu ianuarie 2018, vor creşte indemnizaţiile persoanelor cu dizabilităţi, în medie cu 30%. Nu toate capitolele bugetare au majorări în 2018. Astfel, ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice vor trebui să reducă cheltuielile cu bunurile şi serviciile cu 10%, comparativ cu plăţile efectuate în 2017. Achiziţia de autoturisme şi mobilier a fost restricţionată. În anul 2018 şi începutul anului 2019 vor fi marcate două evenimente de importanţă majoră: aniversarea Centenarului României, obiectiv pentru care am alocat suplimentar în bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale o sumă de 150 de milioane de lei, precum şi preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al lui 2019, pentru pregătirea căreia Ministerul Afacerilor Externe va primi suplimentar 195 de milioane de lei. Viziunea bugetului pe care, în linii mari, am încercat să-l prezentăm şi l-am prezentat Parlamentului nu este nouă. Am prezentat-o întregii ţări în 2016. Pe baza acestei viziuni, am câştigat alegerile, am aplicat-o în acest an şi vom continua aplicarea şi în anii ce vin. Ne-am angajat că vom obţine o creştere economică de peste 5%, care să se regăsească şi în viaţa de zi cu zi a românilor, în puterea de cumpărare, în creşterea nivelului de trai pentru români. La finalul anului, avem o creştere economică de 7%. Puterea medie de cumpărare a salariaţilor a crescut cu 11%, iar a pensionarilor cu 12% doar în primele 10 luni ale anului în curs. Anul acesta, am avut toată încrederea în economie, în special atunci când tot felul de călăreţi ai Apocalipsei se îngrămădeau să ne vestească sfârşitul. Începând din august, după cum ştiţi, se propovăduia faptul că nu mai avem bani de salarii, nu mai avem bani de pensii, că închidem ţara. Rezultatele demonstrează că am avut dreptate noi. O spun datele oficiale ale INS-ului, instituţiile financiare internaţionale, FMI, BERD, Banca Mondială. Adevărul este unul singur: România a câştigat, iar toţi cei care, din incompetenţă sau din ură, au propovăduit tot ceea ce este mai rău pentru România au pierdut şi vor pierde în continuare. Suntem pe un drum bun şi nu vom ceda niciun centimetru în atingerea obiectivelor propuse. În urma realizărilor din acest an de guvernare vă prezint evoluţia câtorva alocări financiare în domenii prioritare, ca să nu mai discutăm apoi, şi să nu fim criticaţi degeaba. La sănătate, sunt alocate 40,3 miliarde de lei, cu 5,8 miliarde de lei mai mult decât în 2017 sau, dacă vreţi, cu 11,4 miliarde mai mult ca în 2015 sau cu 13,6 miliarde mai mult decât în 2014. Şi textul curge. La educaţie, avem cu 6,15 miliarde mai mult decât în 2016, cu 4,7 miliarde mai mult decât în 2015 şi, din nou, exemplele pot continua. La apărare, 18,1 miliarde, cu 1,8 miliarde de lei mai mult faţă de 2017, cu 7,8 mai mult decât în 2016 sau cu 9,1 mai mult decât în 2014. Aceasta este viziunea Guvernului României despre ceea ce înseamnă un stat responsabil faţă de cetăţenii săi. Aceasta este viziunea despre ceea ce înseamnă prosperitate şi performanţă. Sunt convins că vom reuşi şi vom reuşi împreună cu dumneavoastră. Vom creşte competitivitatea şi nu numai pentru a creşte nivelul de trai, dar şi pentru a depăşi în competitivitate ţări din regiune şi a fi competitivi în tot ceea ce înseamnă Europa şi nu numai. Vă rog, stimaţi colegi, să susţineţi cel mai generos buget de investiţii pe care l-a avut România postrevoluţionară, aşa cum a fost el prezentat, cel mai generos şi coerent buget în sănătate şi educaţie, ceea ce, aşa cum am spus, reprezintă coloana vertebrală a statului. Avem un buget care ne dă speranţe, stimaţi colegi, că toate aceste obiective vor fi îndeplinite şi, împreună, vom reuşi să facem o ţară mai bună şi un trai mai bun pentru români. Aceasta este misiunea mea, a Guvernului şi a colegilor din arcul guvernamental la care vă rog să vă alăturaţi. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc, domnule prim-ministru. În continuare, are cuvântul domnul senator Eugen Teodorovici, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Senatului, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru buget ale celor două Camere asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe 2018. Aveţi cuvântul.
	Domnul Eugen-Orlando Teodorovici: Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru, Stimaţi colegi. În conformitate cu prevederile art. 21 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor au fost sesizate cu adresa L521/2017 respectiv PL-x 567/2017 de către Birourile permanente reunite ale Parlamentului în vederea dezbaterii şi elaborării raportului comun asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2018. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ. Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil proiectul actului normativ. Comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, sesizate pentru avizarea proiectului de lege, au transmis avize favorabile, cu amendamente admise şi respinse. Ministerul Finanţelor Publice a transmis Consiliului Fiscal Raportul privind situaţia macro-economică pentru anul 2018, Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018, Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale şi de stat pe anul 2018, Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018 - 2010 şi Proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2018, solicitând opinia Consiliului Fiscal, în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (2) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010. Consiliul Fiscal, la data de 6 decembrie 2017, a elaborat o opinie preliminară, în care se arată că ţinta de deficit se situează uşor sub nivelul de referinţă de 3% din PIB, iar scenariul economic pe termen mediu, care fundamentează construcţia bugetară, este semnificativ mai optimist, comparativ cu prognozele altor instituţii. Proiectul de lege este însoţit de declaraţia de conformitate care atestă că proiectul de buget pentru anul 2018 şi perspectiva 2019 - 2021 sunt elaborate pe baza ţintelor, obiectivelor şi priorităţilor asumate prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018 - 2020. Întrunite în şedinţa comună pe parcursul mai multor zile de dezbateri, membrii comisiilor sesizate în fond au analizat proiectul de lege şi anexele acestuia, avizele asupra proiectului de lege, precum şi amendamentele formulate de senatori şi deputaţi şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexele numerotate de la 1 la 4. Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 5 la prezentul raport. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor supun, spre dezbatere şi adoptare, plenului Parlamentului raportul de admitere, cu amendamente admise şi proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţia României. Vă mulţumesc.
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc. Urmează dezbaterea generală. Doresc să reamintesc faptul că, în cadrul dezbaterii generale, potrivit art. 63 din Regulamentul activităţilor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, nu pot fi propuse amendamente şi poate lua cuvântul numai un singur reprezentant al grupurilor parlamentare din cele două Camere, precum şi un reprezentant al parlamentarilor care nu fac parte din asemenea grupuri. Din partea... V-am rugat să ne transmiteţi..., sunt partide, grupuri parlamentare care nu au trimis încă lista persoanelor care vor face intervenţiile la dezbaterile generale. Primul este domnul deputat Viorel Ştefan, din partea Grupului parlamentar al PSD. Aveţi cuvântul.
	Domnul Viorel Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor preşedinţi, Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Începem astăzi dezbaterea bugetului pentru anul 2018, al doilea buget prin care Guvernul duce la îndeplinire programul de guvernare. Este, în fapt, primul buget care beneficiază deja de rezultatele aplicării programului nostru de guvernare. După cum, probabil, nu am uitat, la începutul acestui an am construit bugetul pentru 2017, în contextul în care absorbţia fondurilor europene era zero, investiţiile se situau la minime istorice, iar proiectele în derulare lipseau cu desăvârşire. Mai mult, deşi calendarul nostru prevedea o altă etapizare, la începutul anului acesta, măsurile de relaxare fiscală au rămas în vigoare. Vă reamintesc: reducerea cotei de TVA, eliminarea taxei pe stâlp, eliminarea supraaccizei la carburanţi. Am fost acuzaţi atunci că bugetul este total utopic, că acesta nu poate susţine măsurile de creştere a veniturilor populaţiei, concomitent cu măsurile de relaxare fiscală. Haideţi să vedem rezultatul: veniturile bugetare sunt mai mari decât cele prevăzute în buget, s-au făcut două rectificări pozitive şi deficitul bugetar este în parametri prestabiliţi, iar cadrul macroeconomic de atunci, acum, dacă ne uităm, pare că a fost cam pesimist. Ne-am propus o creştere economică de 5,2%, iar, pe primele 9 luni din acest an, creşterea reală a produsului intern brut a fost de 7%. Suntem, de departe, ţara cu cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, dar şi ţara cu recorduri în agricultură şi industrie, ramuri care asigură locuri de muncă, dar conferă şi sustenabilitatea dezvoltării atât de des invocate de cârcotaşii de serviciu. România are cea mai mare producţie de porumb din Europa, depăşind Franţa. România are o producţie industrială cu 8,2 mai mare. În România au intrat, în primele 10 luni ale anului 2017, 4,1 miliarde euro investiţii străine, cu 600 de milioane peste cele echivalente aceleiaşi perioade din 2016. Am realizat ce am propus românilor prin programul de guvernare: o creştere economică ridicată, care să se regăsească în buzunarele lor. În primele 10 luni, câştigul salarial mediu net din economie s-a majorat cu 14,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, iar câştigul salarial real, cu 13,4%. Câştigul salarial mediu brut pe economie a fost de 3 268 de lei, cu 15,2% mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2016, datorită majorării câştigului salarial din sectorul bugetar cu 26,1% şi a câştigului salarial din mediul concurenţial cu 12,3%. Semnificativ este faptul că majorările de salarii din sectorul privat din primele 9 luni, de 12,3%, sunt cele mai ridicate de după criză şi nu au afectat nici locurile de muncă şi nici competitivitatea la export a firmelor româneşti. Pensia medie de asigurări sociale de stat a ajuns, în luna octombrie 2017, la 1 017 lei, cu 9,4% peste cea din octombrie 2016, când era 930 de lei. Şomajul a ajuns la un nivel comparabil cu cel din 2008, rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie a fost de 4,04%, mai mică cu 0,73 puncte procentuale faţă de luna octombrie 2016. Numărul şomerilor înregistraţi a fost de 353,3 mii de persoane, cu 64,6 mii de persoane mai puţin decât se înregistra la finele lunii octombrie 2016. Efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii octombrie s-a situat la circa 4,9 milioane de persoane, cu 3,1% mai mare decât sfârşitul lunii octombrie 2016. Creşterea nivelului de trai al românilor rămâne obiectivul principal şi al propunerii de buget pentru anul 2018. Sunt asigurate sursele pentru aplicarea Legii salarizării, pentru creşterea pensiilor, pentru toate programele de sprijin al mediului de afaceri, care se vor regăsi, într-un final, în noi locuri de muncă. Consumul populaţiei se estimează că se va majora cu 6,5%, în condiţiile unei creşteri economice de 5,5%. Numărul de salariaţi se va majora cu 4,2%, echivalent a circa 200 000 de locuri de muncă. Câştigul salarial mediu net va ajunge la circa 575 de euro. De aceea, noi considerăm că obiectivele de dezvoltare pentru acest an sunt robuste. Dacă veţi aproba proiectul de buget, iar Guvernul îl va pune în aplicare, vom fi, astfel, la sfârşitul anului viitor, mai aproape de media europeană, atât din punct de vedere al nivelului de trai, cât şi din punct de vedere al dezvoltării economice. Pentru anul 2018, obiectivul de creştere economică este de 5,5%. Acesta este inferior realizărilor din anul 2017, ceea ce arată o preocupare pentru moderaţie şi sustenabilitate în construcţia bugetară. Doamnelor şi domnilor, Deficitul bugetar se va menţine sub ţinta de deficit de 3% din PIB, atât în acest an, cât şi în anul 2018, urmând ca, din 2019, să asigurăm o revenire graduală către obiectivul bugetar de minus 1% din PIB. În anul 2018, deficitul bugetar în termen cash este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul în termeni ESA este estimat la 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht. Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde de lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în 2018 le înregistrează contribuţiile - cu 10,1%, urmate de TVA - cu 6,8%, accize - 3,3%, impozit pe salarii şi venit - 2,3% din PIB. Cheltuielile bugetare pentru 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB. Cea mai mare creştere pe orizontul de referinţă o înregistrează cheltuielile cu asistenţa socială, datorită măsurilor adoptate în domeniul pensiilor, a majorării indemnizaţiei sociale pentru pensionari şi a altor drepturi de asistenţă socială, care ajung, în anul 2018, la 98,6 miliarde de lei, respectiv 10,9% din PIB. Cheltuielile de personal însumează 81,2 miliarde de lei, adică 8,9% din PIB, respectiv o creştere cu 11,6 miliarde de lei faţă de anul 2017, pe fondul aplicării Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Bunurile şi serviciile însumează, în anul 2018, 39,9 miliarde, adică 4,4% din PIB, în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează, în 2018, 12,1 miliarde de lei, adică 1,3% din PIB. Bugetul pe 2018 propune o creştere a veniturilor bugetare cu circa 12%, obiectiv poate prea moderat, în raport cu realizările. După cum se cunoaşte, în primele 10 luni din acest an, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 207,9 miliarde de lei, au fost cu 10,8% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Doamnelor şi domnilor, Proiectul de buget propus de Guvern este unul realist, aşa cum a subliniat şi domnul prim-ministru. Aş dezvolta acest adevăr, menţionând că bugetul este realist nu numai prin cadrul macroeconomic prudent pe care se bazează, ci şi prin structura alocărilor bugetare, diferenţiată în funcţie de priorităţile asumate, dar şi în raport cu posibilităţile de realizare. Proiectul de buget ne propune ca priorităţi: sănătatea, educaţia şi infrastructura, domeniile decisive pentru îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare, de dezvoltare şi modernizare economică sustenabilă şi accelerată. În acest scop, alocările pe domenii şi ordonatori sunt mai ridicate, dar, în acelaşi timp, sunt stabilite în directă corelaţie cu posibilităţile de realizare şi, ceea ce este mai important, în condiţiile în care atragerea de fonduri europene pentru investiţii rămâne principala cale de asigurare de resurse. Nu vreau să intru în detalii, dar consider că un argument pentru raţionalitatea bugetului pe care Guvernul ni-l propune pentru 2018 este şi faptul că de această dată avem creşteri diferenţiate pe ordonatori şi chiar uşoare reduceri în cazul unor ministere, care însă nu afectează politicile economice în domeniile respective. În conformitate cu priorităţile asumate prin programul de guvernare, s-au asigurat fonduri bugetare semnificativ mai mari Ministerului Dezvoltării Regionale, Ministerului Educaţiei, Ministerului Sănătăţii. Totodată, continuăm să alocăm 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale, asigurându-se astfel respectarea angajamentului asumat de România în relaţia cu NATO. Pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, fondurile alocate sunt cu 30,6% mai mari ca în 2017, iar în cazul Ministerului Educaţiei, cu 19,7%. Pentru Ministerul Agriculturii, fondurile prevăzute sunt cu 23,6% peste cele din acest an, ceea ce va asigura condiţiile necesare ca rezultatele excepţionale din agricultura românească să devină, în sfârşit, o normalitate pentru bunăstarea locuitorilor de la sate. Aş mai evidenţia şi unul dintre efectele benefice ale măsurilor luate de Guvern în concordanţă cu programul de guvernare, respectiv acela al diminuării deficitului la bugetul de pensii datorită transferului contribuţiilor de asigurări sociale, dar şi reformei pensiilor speciale. Bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale se reduce în 2018 cu 13,2% faţă de anul 2017, datorită diminuării transferurilor de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat de la 13,6 miliarde în 2017, la doar 7,4 miliarde în 2018. Bugetul pe 2018 se caracterizează prin următoarele coordonate investiţionale: cheltuieli publice pentru investiţii semnificativ mai ridicate, fonduri suplimentare pentru schemele de ajutor de stat care vor stimula investiţiile private, fonduri acoperitoare pentru proiectele din fonduri europene. În anul 2018, cheltuielile publice destinate investiţiilor vor însuma 38,5 miliarde, respectiv 4,2% din PIB. În proiectul de buget sunt prevăzute 28,4 miliarde de lei fonduri europene atrase, cu 31,5% peste fondurile estimate a fi utilizate în acest an. Cu siguranţă că aceste obiective vor fi realizate. Ca argument, avem evoluţia net superioară a investiţiilor din economie, dar şi a celor publice din ultimele luni. În al treilea trimestru, România a înregistrat o creştere reală a investiţiilor de 8,8%, ceea ce a făcut ca pe primele luni să înregistrăm o dinamică de 3,8%, comparativ cu numai 1,7% în 9 luni din 2016. Şi în cazul investiţiilor publice, nerealizarea se localizează la primele luni, când inactivitatea din 2016 şi lipsa de proiecte s-a resimţit. Dacă ne referim la perioada actualului Guvern, perioada iulie - octombrie, cheltuielile publice cu investiţiile au fost cu 4,8% peste cele realizate în perioada echivalentă a anului 2016. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Pentru anul 2018, bugetul ia în considerare măsurile deja reglementate de relaxare fiscală şi de sprijin al mediului de afaceri: reducerea cotei de impozit pe venit de la 16 la 10%; reducerea cotei totale a contribuţiilor sociale obligatorii (per total) cu două puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%; reducerea numărului contribuţiilor sociale de la 9 la 3, respectiv contribuţia de asigurări sociale, contribuţia de asigurări sociale de sănătate şi contribuţia asiguratorie pentru muncă; introducerea unui mecanism îmbunătăţit de colectare a taxei pe valoare adăugată. Totodată, s-au prevăzut fondurile necesare pentru programele de sprijin al IMM-urilor, scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile; sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă, precum şi stimularea investiţiilor cu impact major în economie; implementarea Programului Start-up Nation, programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români. Bugetul explicitează politica constantă de eficientizare şi reducere a cheltuielilor publice, cu impact mai redus în dezvoltare. În anul 2018, ordonatorii de credit ai instituţiilor şi autorităţilor publice vor trebui să reducă cheltuielile cu bunurile şi serviciile aferente întreţinerii şi funcţionării instituţiei cu 10%, comparativ cu plăţile efectuate în 2017 pentru aceste naturi de cheltuieli, cu anumite excepţii, pe care le ştim, privind medicamentele şi alte cheltuieli absolut necesare. De asemenea, în anul 2018, ordonatorii de credit ai instituţiilor şi autorităţilor publice nu vor achiziţiona autoturisme şi mobilier, cu anumite excepţii. Totodată, munca suplimentară efectuată peste durata normală a programului de lucru de către personalul din sectorul bugetar, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător. Doamnelor şi domnilor colegi, Cred că am adus în faţa dumneavoastră suficiente argumente, fundamentate pe date statistice, cifre oficiale comunicate public, care să vă convingă să daţi un vot acestui proiect de buget pentru anul 2018. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, are cuvântul domnul deputat Dan Vîlceanu.
	Domnul Dan Vîlceanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule prim-ministru... Nu e?! Doamnelor şi domnilor colegi... Domnule preşedinte, înainte să încep, aş dori, dacă puteţi trimite pe cineva să-l aducă pe domnul prim-ministru la dezbateri, că-i despre buget. Să-l ia de la ţigară, să-l aducă la dezbateri. (Aplauze.)
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog...
	Domnul Dan Vîlceanu: Vă rog să opriţi timpul şi să... (Discuţii în sală.) A, am înţeles! (Aplauze.)
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Consumaţi din timpul dumneavoastră.
	Domnul Dan Vîlceanu: Am înţeles. (Aplauze.) Domnule prim-ministru, Mă bucur că aţi revenit la dezbateri, era foarte important să fiţi şi dumneavoastră aici. Îl rog pe domnul Ciolacu să vă scuture puţin, pentru că mi s-a părut că vorbiţi în somn, pentru că nu ştiţi ce aţi semnat anul ăsta. Haideţi să vă spun ce aţi făcut: Spuneţi că este un buget bun al dezvoltării. Păi, sunteţi la minim istoric la investiţii! Spuneţi că aţi rezolvat problema vaccinurilor. Anul ăsta au murit peste 30 de copii din lipsa vaccinurilor. Spuneţi că aţi sprijinit tinerii investitori. Aţi făcut 23 de plăţi pe Start-up Nation tot anul. 23 de plăţi! Mai mult, spuneţi că aţi atras fonduri europene în agricultură. Păi, nu aţi spus cât aţi atras prin APIA. APIA nu e neapărat..., nu are legătură cu Guvernul, sunt bani cuveniţi automat, pe suprafaţa de teren. Că respectaţi Tratatul de la Maastricht. O să vă spun mai încolo cum îl respectaţi. Eu vreau să vă spun din start că aici vorbim de un buget de austeritate. Şi de ce vă spun asta? Pentru că o să vă spun ce aţi semnat. Înainte să trimiteţi acest proiect de buget la Parlament, aţi luat câteva măsuri. Astfel: nu se aplică Legea pensiilor, adică punctul de pensie nu creşte cu sută la sută inflaţia şi 50% sporul de salariu mediu brut; nu se majorează salariile în sectorul public cu 25% pe net, ci doar pe brut, pentru că restul îi luaţi prin transferul contribuţiilor înapoi la stat; nu se majorează salariile din sectorul public... se blochează angajările în sectorul public; cheltuielile publice sunt tăiate cu 10%; nu se acordă personalului bugetar tichete cadou, premii, precum şi indemnizaţia de hrană şi indemnizaţia de vacanţă; nu se plătesc orele suplimentare muncite şi nu se acordă tichete şcolare sau sunt amânate programe sociale pentru elevi. Noi am depus mai multe amendamente la acest buget, prin care dorim ca legea să fie respectată, atât. Dorim ca legea să fie respectată. Ni s-a servit aceeaşi placă: românii trăiesc bine, avem de toate, suntem cu investiţiile la... conform planurilor, dar ni s-au mai spus şi alte lucruri care n-au nicio legătură cu realitatea, ca, de exemplu: Aţi adoptat acea aberaţie numită split TVA. Dumneavoastră spuneţi că veţi reduce evaziunea fiscală? Păi, domnule prim-ministru, oamenii la care se aplică split TVA declarau TVA-ul, nu aia e evaziune! Dumneavoastră trebuie să-i prindeţi pe cei care muncesc..., care lucrează la negru şi nu declară TVA. Nu faceţi nimic să opriţi evaziunea fiscală, ba, din contră, îi omorâţi tot pe cei care lucrează corect. Aţi introdus, domnule Ştefan... A plecat şi domnul Ştefan la ţigară?! Asta e! S-a reintrodus supraacciza la combustibil. Spuneţi că veţi încasa încă 3,2 miliarde în plus la buget. Greşit! Veţi încuraja transportatorii români să alimenteze în afara graniţelor ţării. Prin transferul contribuţiilor, de asemenea, aşa cum dumneavoastră v-aţi demonstrat-o singuri, nu faceţi decât, în cel mai bun caz, să lăsaţi românii cu aceleaşi salarii şi nicidecum să câştige, în timp ce foarte mulţi pierd la salariu. Prin diminuarea procentului pe care îl transferaţi către Pilonul II de pensii nu faceţi decât să micşoraţi pensiile celor tineri. Şi le luaţi dreptul la o pensie decentă. Însă, cel mai agresiv atac pe care l-aţi dat anul acesta prin buget îl faceţi la bugetele autorităţilor publice locale. Vă dau cifre. În proiectul de buget avem, negru pe alb, o scădere a cotelor din impozit de la 20,46 de miliarde la 14,66 de miliarde. Scăderea la nivelul întregii ţări este de 5,8 miliarde. V-aţi întâlnit, domnule prim-ministru, cu primarii şi i-aţi asigurat că nu vor suferi din acest punct de vedere. Nu mai am ce să vă transmit, prin proiectul de buget ne-aţi arătat că i-aţi minţit. Dar vreau să mă adresez colegilor din majoritatea parlamentară. Domnilor şi doamnelor, Sunteţi foşti primari în sală, sunteţi oameni care aţi fost preşedinţi de consiliu judeţean. Stau şi mă întreb, domnul Dragnea, dacă era preşedinte la consiliul judeţean, cum vedea această măsură? Noi am susţinut în comisie un amendament care repară această măsură, în sensul în care cotele din impozitul pe venit să rămână sută la sută la administraţiile locale. Şi a fost admis. Ştiţi foarte bine că acest lucru nu înseamnă că primăriile primesc mai mulţi bani, ci doar că vor primi finanţarea pe care au avut-o şi în 2017. Vă readuc aminte că, inclusiv în 2017, au fost administraţii locale care nu au putut acorda salariile. Deci nu putem spune că vor avea vreun beneficiu. Eu fac apel la parlamentari, pentru că, probabil, de sărbători veţi merge acasă şi vă veţi întâlni cu primarii din circumscripţiile dumneavoastră. Ce le veţi spune când vă vor întreba despre faptul că nu vor mai avea bani de investiţii, nu vor mai avea bani de salarii, că nu sunt bani? Păi, tocmai v-a contrazis domnul prim-ministru mai devreme! Domnul prim-ministru spune că sunt bani. Pe cine or să creadă, pe dumneavoastră sau pe domnul prim-ministru? În ceea ce priveşte Tratatul de la Maastricht, pe care domnul prim-ministru spune că-l respectă, vă citez din Constituţia României şi vă spun că o încălcaţi, încălcaţi şi Constituţia, şi Legea tratatelor, art. 148 alin. (2): "Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrarii din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare." Şi alin. (4): "Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alin. (2)." Vă readuc aminte că România se află în procedura de deviere semnificativă de la ţinta de deficit şi vă readuc aminte faptul că suntem obligaţi să respectăm tratatele şi celelalte reglementări comunitare. Doamnelor şi domnilor, Partidul Naţional Liberal nu va vota bugetul pentru anul 2018, pentru că, aşa cum am spus, pe lângă faptul că încalcă Constituţia şi Legea tratatelor, pentru noi este un buget al sărăciei şi al subdezvoltării. Şi, încă un lucru: în campanie măcar vă pricepeaţi să minţiţi, acum v-aţi pierdut şi talentul ăsta. (Aplauze.)
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Claudiu Năsui.
	Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Stimaţi colegi, Dacă astăzi am începe să defrişăm toate pădurile patriei, ne-aţi spune că o s-o ducem mai bine pe termen scurt, că vom avea lemne să ne încălzim şi gratuit la iarnă, poate şi anul viitor, că industria mobilei va merge bine, că vom exporta, că totul va fi frumos pe termen scurt. Dar ce se va întâmpla anul viitor, dacă facem o astfel de acţiune? Se va întâmpla că, probabil, n-o să mai avem lemne şi o să răbdăm în frig. Asta aţi făcut dumneavoastră cu bugetul pentru 2017 şi asta veţi face şi cu bugetul de 2018. Nu orice creştere economică este bună, creşteri economice care se bazează pe consum, creşteri economice care submină structura de capital a unei economii nu sunt bune. Vă reamintesc că am mai avut perioade de glorie a statului român, cu creşteri extraordinare, care s-au terminat oribil şi politicienii care au fost responsabili pentru acele momente sunt în continuare în poziţii fruntaşe în statul român. Doar aşa, ca să aveţi o imagine, cheltuielile salariale pentru 2018 vor fi, raportat la PIB, similare cu cele din anul de graţie 2008. Vă mai amintiţi de 2008, nu? Şi, mai grav, veniturile fiscale raportate la PIB vor fi mai mici. Ne îndreptăm către o nouă criză, ne îndreptăm către un nou moment pe care cu toţii îl veţi regreta. Stimate domnule prim-ministru, Ne spuneţi că respectaţi toate angajamentele internaţionale pentru acest buget. Fals. Fals. Aveţi notificări de la Comisia Europeană, proceduri de deviere semnificativă pentru bugetul structural, care a crescut în 2017 la 3,06% şi în 2018, conform propriilor dumneavoastră proiecţii, va creşte din nou la 3,17%, în condiţiile în care el pentru România ar trebui să fie la 1%. Deci nu ne spuneţi că respectaţi toate angajamentele. Nu le respectaţi. Aţi explodat aceste cheltuieli structurale ale statului român. De asemenea, vă lăudaţi cu investiţiile. Dumneavoastră v-aţi lăudat cu toate investiţiile şi domnul Viorel Ştefan, care nu mai este acum prezent, s-a lăudat cu investiţiile publice din trimestrul III. Şi de ce din trimestrul III, domnule Viorel Ştefan? Ştiţi de ce? Pentru că, dacă vă uitaţi pe tot anul, pe toată proiecţia, de fapt, investiţiile publice au scăzut. Dumneavoastră, domnule premier, v-aţi lăudat cu investiţiile private şi, dacă ne uităm la investiţiile publice în schimb, sunt de 3,21% în 2017 şi 3,76% în 2016, deci o scădere. Şi haideţi, ca să nu ne uităm doar procentual, haideţi să ne uităm şi nominal: 28,7 miliarde în 2016, 27 de miliarde în 2017. Unde este creşterea? Unde este creşterea, când aceste cifre scad?! Nu este, de fapt, nicio creştere. Şi ce faceţi în bugetul din 2018 e să continuaţi aceeaşi politică de subminare a bunăstării pe termen lung a poporului român. Pentru că, dacă puneţi investiţii în buget, nu înseamnă automat că le veţi realiza. Vă reamintesc că la începutul anului 2017 exact asta vi s-a şi spus, că nu o să realizaţi investiţiile. Şi ce aţi făcut în cele două rectificări bugetare succesive? Aţi tăiat din investiţii şi aţi crescut la cheltuieli de personal şi la asistenţă socială, în alte cuvinte, la cheltuielile structurale ale statului român, clădind astfel un buget mai şubred pentru viitor. Dacă ne uităm la proiectele de infrastructură, vedem că faimosul proiect de care România are atâta nevoie, Târgu-Mureş - Iaşi, nu este nicăieri de găsit şi vedem proiecte de infrastructură care sunt gata semnate, au toate procedurile îndeplinite, care au credit bugetar zero. Mă refer la pasajul de la Domneşti şi la centura Comarnic, de exemplu. Au credite de angajament în schimb, ceea ce înseamnă că nu o se întâmple nimic în 2018 pentru aceste proiecte. Veniturile fiscale, acestea, aşa cum sunt, le supraestimaţi. Şi asta nu v-o spun eu, v-o spune inclusiv Consiliul Fiscal. Estimaţi că din TVA split veţi obţine 4,9 miliarde de lei, în forma sa îndulcită, în forma sa mai puţin aspră decât cea odioasă pe care aţi trecut-o prin ordonanţă. Dar, dacă ne uităm la cât v-aţi aştepta să luaţi aşa cum era ea în forma cea mai dură, vedem că atunci v-aţi aşteptat să luaţi 2 miliarde, pe când acum, îndulcit, vă aşteptaţi la 4,9. Este neplauzibil şi nu vă mai crede nimeni. Şi nu vă mai crede nu doar opoziţia, că opoziţia poate ne spuneţi că e treaba noastră să nu vă credem şi să vă criticăm, dar nu vă cred nici instanţe internaţionale. Nu vă crede Comisia Europeană, nu vă crede Consiliul Economic. Cheltuielile cu asistenţa socială - de asemenea, avem cheltuieli subevaluate. Nu aţi ţinut cont de numeroase politici care au fost adoptate anul acesta, tocmai ca să le înghesuiţi pe toate. În decursul dezbaterilor asupra bugetului, fiecare amendament care trecea, de unde scădea? Din fondul de rezervă al Guvernului, până când acesta a ajuns la ridicola sumă de zero lei. Aveaţi zero lei în fondul rezervă. Şi, în final, ştiţi de unde aţi suplimentat bani la fondul de rezervă, stimaţi colegi? Ştiţi de unde colegii dumneavoastră din Comisia pentru buget, finanţe au suplimentat? Tăind de la fondurile pe care le datorăm Uniunii Europene. În alte cuvinte, ne plasaţi în situaţia în care prevedem că o să plătim mai puţin decât datorăm instanţelor internaţionale din care facem parte, iar lucrul ăsta nu se întâmplă doar cu Uniunea Europeană, se întâmplă şi cu celelalte organizaţii din care facem parte. Bugetul Ministerului Externelor este subevaluat crunt, este la jumătate, aşa cum a recunoscut şi ministrul în timpul audierilor. În final, v-aţi mai lăudat şi cu nivelul datoriei publice, că avem o datorie publică mică raportată la PIB. Corect. Dar lucrul acesta nu este meritul dumneavoastră, este în ciuda politicilor dumneavoastră. Vă reamintesc că recent aţi mărit plafonul până la care statul se poate îndatora, de la 20 de miliarde de euro la 27 de miliarde de euro. Prevedeţi că veţi lua încă 7 miliarde de euro în următorii doi ani, crescând astfel datoria publică. Acesta nu este un buget care să ajute România pe termen lung. Acesta e un buget care ne arată că am pierdut o imensă oportunitate anul acesta, în 2017, şi că o vom pierde şi în 2018, o oportunitate de creştere regională, pentru că toată regiunea noastră era pe creştere în momentul acesta. Şi în loc să folosim banii să facem investiţii publice, infrastructură, să rezolvăm nişte dezechilibre pe care le aveam, cum ar fi deficitul bugetului de pensii, în loc să rezolvăm nişte probleme care ne-ar fi ajutat să creştem pe termen lung şi să înfruntăm viitoarea criză, care va fi mondială şi cu siguranţă va veni, să o înfruntăm mai bine...
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Mai aveţi cinci secunde, domnule deputat.
	Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: ... aţi făcut un buget care ne fragilizează. În final, USR nu va vota acest buget, pentru că este făcut copilăreşte, duce în derizoriu investiţiile publice şi a insistat cu nişte cheltuieli populiste pentru pensii şi salarii, care vor fi finanţate din împrumuturi. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Grupul parlamentar USR şi-a epuizat timpul. Urmează reprezentantul Grupului parlamentar UDMR, domnul Barna Tánczos. Aveţi microfonul.
	Domnul Tánczos Barna: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Bugetul de stat se bazează în momentul elaborării, de fiecare dată, pe date statistice, pe previziuni, pe prognoze, pe de o parte; pe de altă parte, pe legislaţia aplicabilă. În momentul de faţă, în ceea ce priveşte datele statistice, putem constata că bugetul pe 2018 este construit pe date statistice relativ certe, corecte, poate în unele locuri un pic prea optimiste, dar trebuie să constatăm că se ia în considerare o creştere economică sănătoasă, nu cea care este peste potenţialul economiei şi pe care o constatăm în ziua de astăzi. În privinţa legislaţiei aplicabile însă, se ridică foarte multe semne de întrebare. Pe partea cheltuielilor, Legea salarizării unitare este legea de bază care trebuie respectată şi trebuie asigurate fondurile necesare pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Şi la acest capitol putem constata că legea bugetului de stat îşi îndeplineşte rolul şi îşi atinge scopul, cu o singură observaţie, că zilele trecute s-a aprobat acea limitare a angajărilor în cursul anului 2018. Este cert faptul că Guvernul ia măsuri de siguranţă în ceea ce priveşte aplicarea Legii salarizării unitare. În acelaşi timp, la capitolul venituri, la TVA, de exemplu, este greu de estimat care sunt efectele legii TVA split, pentru că abia zilele trecute a trecut legea de Parlament şi este practic imposibil de prognozat, de estimat care vor fi efectele pozitive sau negative ale aplicării noii variante. În privinţa Ordonanţei nr. 79, aşa-numita revoluţie fiscală, cu siguranţă problema cea mai mare ridicată este cea a unităţilor administrativ-teritoriale, a bugetului acestor unităţi, care se vor confrunta clar cu o reducere a cheltuielilor directe încasate din impozitul pe venit, datorită reducerii de la 16 la 10% a cotei. În acelaşi timp, nesiguranţa se poate constata şi la nivelul companiilor, care trebuie să aplice această mutare a contribuţiilor de la angajat la angajator într-o perioadă destul de scurtă, în principiu respectând acel "agreement" corect cu angajatul, de a-i păstra salariul net, lucru care, în majoritatea situaţiilor, probabil se va întâmpla, dar nu de fiecare dată. În comisiile de specialitate am dezbătut o variantă a bugetului care, la prima vedere, satisface cerinţele privind deficitul structural, asigură fondurile necesare, aşa cum am precizat, pentru finanţarea cheltuielilor obligatorii. Iarăşi, o singură observaţie: bunurile şi serviciile vor fi limitate în 2018 tot prin acel act normativ pe care l-am menţionat. Nu excelează la capitolul investiţii, ci are această problemă de rezolvat, cu o soluţie propusă clar de Guvern, a bugetului pentru unităţile administrativ-teritoriale. Este un buget mult îmbunătăţit cel pe care îl aveţi în faţă datorită şi unor amendamente propuse de UDMR. Guvernul sperăm ca până la sfârşitul dezbaterilor să găsească o soluţie a finanţării acelui amendament pe care comisia l-a votat şi l-a aprobat, figurează la amendamentele admise, iniţiat de UDMR, şi care prevede ca repartizarea impozitului pe venit să se întâmple total pentru unităţile teritorial-administrative, pentru bugetul acestora, şi abia după aceea să vină acea echilibrare din alte surse. Este o măsură susţinută de UDMR, este o politică pe care noi o susţinem şi sperăm ca, începând cu anul acesta chiar, să se şi întâmple. În acelaşi timp, trebuie văzute şi amendamentele pe care le-am văzut şi au fost aprobate pentru anumite obiective de investiţii din Transilvania. Considerăm că ele vor contribui în mod hotărâtor la dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din Transilvania. Este deci un buget îmbunătăţit. Am putea spune, poate, şi acceptabil, în condiţiile în care această problemă a finanţării acelei diferenţe pentru unităţile administrativ-teritoriale se rezolvă. Vă mulţumesc.
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc şi eu. Din partea ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian.
	Domnul Varujan Vosganian: Mulţumesc foarte mult. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, An de an ascultăm critici cu privire la execuţiile bugetare şi cu privire la situaţia României. Foarte rar de la această tribună dăm semnale de încredere către români şi rareori asumăm evoluţiile pozitive din ultima vreme, încercând în permanenţă să dăm asupra economiei româneşti o imagine apocaliptică, o imagine aflată la marginea prăpastiei. Aş vrea să vă dau câteva cifre din ultimii ani, ca să vedeţi exact ce salt au făcut economia românească şi societatea românească din 2004 încoace. În 2004, punctul de pensie era 275 de lei. Punctul de pensie în 2017 este 1 000 de lei şi va fi, în 2018, 1 100 de lei. Deci punctul de pensie a urcat din 2004 până în 2018 de la 275 de lei la 1 100 de lei, ceea ce înseamnă multiplicat de patru ori. Salariul minim - în 2004 era 280 de lei. El este astăzi 1 450 de lei şi la anul va fi 1 900 de lei. Salariul mediu net în România în 2004 era 630 de lei. În 2017 este 2 300 de lei, deci multiplicat de aproape patru ori. Salariul mediu brut în 2004 era 800 de lei. Este astăzi 3 200 de lei, multiplicat de patru ori. Iar paritatea puterii de cumpărare, care arată evoluţia României în relaţie cu ţările dezvoltate economic în Europa, a crescut, în aceeaşi perioadă, de la 35% la 59%. Sigur că noi nu o ducem încă bine în România. Totuşi, faptul că pensiile şi salariile au crescut în 13 ani de patru ori arată că societatea românească a făcut un efort considerabil şi care cred că trebuie subliniat şi de la această tribună. În acelaşi timp, aş vrea să subliniez faptul că această creştere nu s-a făcut în mare parte grevând generaţiile viitoare. Noi nu aveam nevoie de o datorie publică atât de mare cum s-a făcut după 2008. În 2008 eu am lăsat 13% din PIB datorie publică. O bună parte a fost angajată pentru a evita riscuri viitoare. Avem însă câteva chestiuni pe care trebuie să le prezentăm. În primul rând, cea care priveşte legislaţia. Vă propun, domnule prim-ministru, să integraţi în atitudinea dumneavoastră conceptul de "smart regulation", care are în vedere şi evaluările ex-ante, şi evaluările ex-post ale actelor normative, să nu mai trebuiască să primim scrisori de la salariaţi care îşi văd salariile diminuate după legislaţia salarizării sau de la oameni de afaceri alarmaţi de faptul că legile nu vin la timp. În al doilea rând, cred că într-adevăr trebuie să ne preocupăm de investiţii. Sunt bucuros că ALDE a avut o contribuţie importantă la proiectul legii bugetului prin creşterea procentului alocat investiţiilor şi sperăm ca el să se apropie de 6% în 2020. În legătură cu marile proiecte, şi mă refer aici la autostrada Iaşi -Târgu-Mureş, am avut o discuţie cu ministrul transporturilor şi cu prim-ministrul şi sperăm ca la investiţiile pe care noi le vom vota în acest proiect de buget să se adauge investiţii care nu se vor include în deficitul bugetar şi care vor fi realizate prin cooperare cu băncile internaţionale. Aşadar, ALDE, având în vedere faptul că a nu vota acest buget ar avea implicaţii negative considerabil mai mari decât a-l vota, va decide să-l voteze, cu recomandarea ca în ce priveşte administraţia locală să existe flexibilitate, astfel încât municipalităţile care au excedent bugetar să rămână pe procentul care există astăzi şi care a fost propus de Guvern, dar pentru localităţile care îşi vor vedea periclitată execuţia bugetară, să se găsească formule de compensare. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc. Vă mulţumesc. Din partea Grupurilor parlamentare PMP, domnul senator Traian Băsescu.
	Domnul Traian Băsescu: Bună ziua! Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi. Aveţi puţin mir?
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Astăzi nu.
	Domnul Traian Băsescu: Că am avut un antevorbitor... (Aplauze, râsete în sală.)
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Nu aveţi prea mult timp la dispoziţie.
	Domnul Traian Băsescu: Patru minute, domnule preşedinte. Un om deştept spune în trei cât alţii într-o jumate de oră.
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Cu poante cu tot.
	Domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc. Am privit cu atenţie bugetul pentru 2018 şi aş face câteva observaţii. Este un buget care îşi aşază ca reper criteriile de la Maastricht. Este greşit. Criteriile de la Maastricht, din punct de vedere deficit bugetar, sunt depăşite din anul 2010, când Consiliul European a propus statelor membre Tratatul fiscal, pe care l-a ratificat şi România prin votul din cele două Camere. Obiectivul major de după criză în Uniunea Europeană a fost reducerea datoriei publice, iar acest buget, ca şi cel din 2017, creşte datoria publică. Este o primă observaţie şi aş şi trage o concluzie legată de această primă observaţie. Bugetul 2018 ne îndepărtează de momentul îndeplinii criteriilor de intrare în euro, iar absenţa noastră din eurozonă nu ne face decât să intrăm în categoria ţărilor marginale, unde nu se iau decizii, ci se primesc decizii de la nucleul dur care va fi instaurat până şi prin buget propriu faţă de celelalte state membre. Deci consider că politic facem o greşeală majoră neîncercând să ne încadrăm în Tratatul fiscal, care recomandă să trecem pe bugete excedentare, pentru a nu mări datoria publică. Şi, repet, în Uniunea Europeană criza nu a fost o criză a băncilor, ci o criză a datoriilor statelor membre. O altă observaţie legată de buget. Pur şi simplu este greu de înţeles. Cu un Cod fiscal care a permis o creştere anualizată de circa 7%, noi modificăm drastic Codul fiscal. Din acest motiv, cred că era foarte bine dacă Guvernul ar fi decis să amâne cu un an introducerea măsurilor noi în Codul fiscal, măsuri care vizează, printre multe altele, şi reducerea fiscalităţii. Aveam nevoie de un an de aşezare a economiei, după şocurile inflaţioniste pe care le-a primit în 2017. De aceea, cred că bugetul este riscant. Reducerea majoră de fiscalitate, în condiţiile în care actualul Cod fiscal a asigurat o creştere economică consistentă, nu face decât să ne aşeze într-o situaţie de hazard cu bugetul. Nu în ultimul rând, aş face precizarea că split TVA este una din erorile pe care Guvernul şi administraţia nu le vor putea administra. Vă mulţumesc. Vă asigur că Partidul Mişcarea Populară nu va vota bugetul. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Grupul minorităţilor naţionale? Nu e nimeni. Parlamentari neafiliaţi? Nu. Reluăm în ordine. Din partea Grupurilor parlamentare PSD... Parlamentar neafiliat, domnul Borza. Două minute. Din sală: Un minut.
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Nu, două minute.
	Domnul Remus-Adrian Borza: Domnule preşedinte, Dragi colegi, Trebuie să dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Am fost şi eu în iarna acestui an destul de sceptic vizavi de bugetul pe anul curent, care a plecat de la o assumptio creştere economică de 5,2% şi, evident, cu menţinerea în acel deficit de sub 3%. Implicit, şi pe partea de venituri, o creştere de la 227 de miliarde anul trecut la 254 de miliarde. La prima rectificare şi la a doua, la cea din septembrie şi noiembrie, evident că aceste temeri s-au risipit. Putem vorbi de o creştere mai mare decât cea avută în vedere anul trecut, de 5,2. Iată, la 10 luni, undeva la 7%. Probabil un 6,5% la întreg anul 2017, de departe cea mai bună creştere economică. Eram sceptic pe partea de venituri. Am zis: nu se poate 254. Iată că s-au realizat 255. Şi-atunci, evident că trebuie şi noi să nu mai fim atât de critici sau, dacă suntem critici, evident că trebuie să venim şi cu alternative şi cu soluţii. Adică să fim de o manieră pozitivă, pentru că, din păcate, suntem în această logică a confruntărilor absolut sterile şi detrimentale pentru interesul public. Criticăm de dragul de a critica. Să dăm deci Cezarului ce-i al Cezarului, să dăm credit Guvernului Tudose, care se pare că este pe drumul cel bun. Evident, evident, cu câteva condiţionalităţi. Sigur, putem spune - şi aici cu o mândrie care nu ar trebui să ne lipsească, pentru că aceste rezultate sunt ale întregii Românii, nu doar ale Guvernului Tudose - că la anul vom depăşi acel PIB, acea valoare prag de 200 de miliarde de euro, 907 miliarde de lei. O creştere, iarăşi, de 5,5%, un deficit pe cash de 2,97, aşa cum spunea prim-ministrul. Şi, evident, şi venituri mai mari de 287, corelativ şi cheltuieli mai mari de 314 miliarde. Ce mă îngrijorează? Mă îngrijorează pe partea de cheltuieli, pe cele două mari capitole bugetare, cheltuieli de personal şi asistenţă socială, unde vedem, aşa, o creştere galopantă de la an la an. De la un 57 de miliarde de lei anul trecut la 69 de miliarde de lei anul ăsta, se vor duce în 81 de miliarde de lei cheltuielile de personal. Iată, o creştere de vreo 24 de miliarde de lei la doi ani de zile. Şi pe partea de asistenţă socială, de la 81 de miliarde anul trecut, 91 de miliarde anul ăsta, 98 de miliarde anul viitor...
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule deputat, timpul a expirat.
	Domnul Remus-Adrian Borza: Doar dacă... eventual, PSD-ul, dacă are amabilitatea domnul lider de grup, să îmi mai dea un minut. Domnule Munteanu, se poate un minut? Că e de bine. Mulţumesc mult. Mulţumesc, domnule preşedinte. Deci, iată, sigur, ne place să vorbim de creştere economică de 5-6%, dar, cu toate astea, venituri din sectorul bugetar s-au apreciat cu 30%. Până la urmă, trebuie să existe o corelaţie între venitul salarial şi productivitatea muncii şi creşterea economică. Noi avem o productivitate a muncii undeva la 15 000 de euro pe salariat, faţă de o medie europeană de 50 000 de euro. Nu mai vorbim de statele nordice, de peste 100 000 de euro. Vrem salarii ca în Occident, dar, evident, avem restanţe în ceea ce priveşte randamentul muncii. Sigur, cu accent, la aşa un buget mare, pe zona de investiţii. N-aş fi de acord cu antevorbitorii mei, o parte din antevorbitori, care spun că această creştere de anul ăsta e preponderentă pe consum. Până la urmă, 8% înseamnă industrie, din creşterea economică. Sigur, pe locul 2 vine şi consumul, cu 7,8%. Agricultura, faţă de un prognozat de 1,9, s-a dus în 4,2%, deci mai bine de două ori creştere a ponderii agriculturii în PIB. Serviciile, la fel: de la 3,9, la 6,4%. Dar, într-adevăr, trebuie să ne îngrijoreze o creştere atât de mare sau o pondere atât de mare a consumului în PIB, pentru că se duce şi ne degradează un alt indicator, şi anume deficitul de cont curent. Anul ăsta o să avem un record de 12,5 miliarde de euro, pentru că consumul se duce în importuri. Consumul din ce în ce mai mare al populaţiei nu poate fi satisfăcut de industria românească şi atunci, evident, degradăm indicatorul de deficit de cont. Sigur, 4,2%...
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule deputat, a trecut şi minutul...
	Domnul Remus-Adrian Borza: Închei în 10 secunde. 10 secunde, domnule preşedinte.
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: ... dat de PSD cu brio.
	Domnul Remus-Adrian Borza: Cu asta închei. 4,2% pondere în PIB a investiţiilor e bine, dat tot atât am avut şi anul ăsta.
	De la prezidiu: Domnule deputat, doriţi de la Guvern nişte minute?
	Domnul Remus-Adrian Borza: Cum? De la prezidiu: De la Guvern, nişte minute?
	Domnul Remus-Adrian Borza: Păi, are de unde da domnul Tudose. Mai are încă 21 de minute. Deci, într-adevăr, o creştere sustenabilă, sănătoasă, pe termen lung se bazează pe investiţii şi de aia trebuie să încurajăm cu toţii investiţiile publice. Mulţumesc mult.
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc. Dacă din partea Grupurilor parlamentare PSD mai doreşte cineva să ia cuvântul. Nu. Din partea Grupurilor parlamentare PNL, doamna Carmen Hărău, senator.
	Doamna Eleonora-Carmen Hărău: Onorată audienţă, Mă simt obligată să domolesc un pic optimismul acesta săltăreţ al Guvernului şi al unui antevorbitor, pe care l-ar fi avantajat în mai mare măsură comparaţiile făcute între epoca actuală şi epoca fanariotă, şi am să vă comunic că Institutul Naţional de Statistică ne spune că România, ţara pe care dumneavoastră o prezentaţi ca "tigrul Europei", are oameni care se zbat în sărăcie lucie, mai precis 5 milioane de români, între care cei mai afectaţi sunt copiii şi pensionarii. Asta este, stimaţi colegi, România succesului social democrat? Economia gestionată de dumneavoastră creşte odată cu sărăcia din ţară. Vreau să vă mai anunţ, stimaţi colegi susţinători ai guvernanţilor, că sunteţi aici de decor. Cum de decor vor fi globurile din pomul dumneavoastră de Crăciun. Mai ales pe cei care sunteţi aici la primul mandat şi aţi venit intenţionând să faceţi lucruri bune pentru ţară. Pentru că, stimaţi colegi, tot ce legiferăm noi aici şi tot ce legiferează cei dinainte... au legiferat cei dinaintea noastră este facultativ de respectat pentru guvernanţi. Cu alte cuvinte, dacă nu le convine legea, trântesc o ordonanţă de urgenţă. Şi au trântit 120 de ordonanţe de urgenţă, care au modificat 261 de prevederi ale Codului fiscal, călcându-l în picioare. Simptomatic pentru ceea ce se întâmplă din punctul acesta de vedere este grava încălcare - grava încălcare! - a Legii pensiilor, care prevedea că de la 1 ianuarie pensionarii vor avea punct de pensie majorat. Nu, PSD-ul nu are bani, deşi creşte economic, ne spun ei, prorogă şi promit din nou - cine ştie dacă se vor ţine şi de data asta de cuvânt - creşteri ale punctului de pensie la 1 iulie. Ce veţi face, dragi colegi? Ce veţi face cu cei care mor între timp? Oamenii aceştia v-au transformat în depozitarii speranţelor lor de mai bine. Ar trebui să le cereţi scuze. Ar trebui să le cereţi scuze, stimaţi colaboratori, şi celor cărora le amputaţi pensiile, vreo 7 milioane de români, în marea lor majoritate tineri, pentru că aţi redus cota de contribuţie la Pilonul II de pensii. Nu poţi, în calitate de reprezentant al tuturor românilor, să faci aşa ceva şi să modifici de la 5,1 cota, creşterea organică a acestui pilon, la 3,7, după ce v-aţi angajat că veţi ajunge cu cota asta la 6%. Ce vină au aceşti oameni că dumneavoastră, care dovediţi că nu ştiţi gestiona viaţa celor care au trăit şi au construit o ţară, nu ştiţi gestiona nici viitorul? Ar trebui să le cereţi scuze şi tinerilor. Stimaţi colegi, Românii trebuie să ştie că bugetul acesta este unul în care împrumutăm mai mult, consumăm mai mult, importăm mai mult şi nu construim mai nimic. Oamenii trebuie să ştie că înainte de aceste construcţii bugetare aţi tăiat. Aţi tăiat de la tichete sociale pentru elevi, de la drepturi legale ale angajaţilor, aţi tăiat de la cheltuielile instituţiilor publice, aţi tăiat de la pensionarii în plată şi de la cei care vor ieşi la pensie, aţi tăiat de la primării, aţi tăiat, aţi tăiat, aţi tăiat şi calculele de abia şi abia v-au ieşit. Stimaţi colegi, Vă mai dau un exemplu de inconsecvenţă şi de lipsă de determinare a aplicării legii. Avem Legea nr. 76/2002, în baza căreia dumneavoastră aţi fi obligaţi să bugetaţi remuneraţia angajaţilor pe care primarii îi pot coopta cu termen, pe perioadă redusă, pentru efectuarea unor lucrări. Ni se spune în cadrul Comisiei de buget, finanţe, unde noi, liberalii, am făcut amendamente în sprijinul respectării acestei legi, că nu sunt îndeplinite condiţii administrative şi semnăturile nu s-au... nu se pot semna documentele între primării şi AJOFM-uri. Păi, se poate una ca asta?! Sunt multe, multe lucrurile pe care aş fi vrut să vi le semnalez în interesul bunului mers al acestei ţări, dar timpul pe care ni l-aţi acordat este mic, pentru că vă interesează să treceţi aceste legi importante pentru ţară pe repede-înainte. Aşa încât Partidul Naţional Liberal nu poate să voteze un buget al asigurărilor sociale de stat şi un buget de stat care încalcă legi. Nu vom vota bugete alimentate prin supraimpozitarea muncii şi nu vom fi părtaşi la tratamentul pe care dumneavoastră îl aplicaţi românilor, tineri şi vârstnici deopotrivă. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Să ştiţi că mai aveaţi timp la dispoziţie, nu v-a grăbit nimeni. Nu aţi consumat tot timpul, dar, mă rog. Din partea Grupului parlamentar al PSD de la Cameră, domnul deputat Budăi.
	Domnul Marius-Constantin Budăi: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Poate nu aş fi luat cuvântul, dar două sunt motivele pentru care vreau să mă adresez tuturor colegilor mei. Am învăţat în dezbaterile de la Comisia de buget, finanţe, de la un distins coleg liberal, deputat liberal, că noi suntem aici demnitari şi cu demnitatea noastră trebuie să punem adevărul acolo unde este. Şi de asta, şi în calitatea mea de fost director la Casa de Pensii, am să fac câteva precizări. Şi am să încep cu o istorie recentă. În 2016 punctul de pensie a fost de 871,7 lei. În ianuarie 2017, 917,5 lei. Dacă am fi mers acum cu ceea ce se doreşte de Partidul Naţional Liberal, în loc de 1 000 de lei, cât este acum punctul de pensie, el ar fi fost 970,7 lei, cu inflaţia. Într-adevăr, putem spune că - în ghilimele - nu am respectat Legea pensiilor, acea lege care a fost votată cu o numărare corectă, din 12 în 12, din 13 în 13, nu ştim nici până la această oră. Dar noi nu am respectat-o şi anul trecut am mai majorat o dată valoarea punctului de pensie, la 1 000 de lei, şi o să o facem şi anul acesta, cu încă 10%, până la 1 100 de lei. De altfel, o istorie recentă, din 2009 până în 2012, ne spune că la bunicii şi la părinţii noştri, pentru care colegii noştri sunt acum aşa de, ştiu eu, îngrijoraţi, nu s-a întâmplat nimic la pensii. Din contră, în 2010, printr-o decizie a Curţii Constituţionale, s-a evitat o scădere a pensiilor cu 15%. Dar nici asta nu a fost suficient şi nu i-a oprit pe colegii noştri ca pensiile să nu fie impozitate cu acel 5,5%, şi pensiile sub 740 de lei, lucru pe care noi, începând cu septembrie 2012, odată cu revenirea la guvernare, am înapoiat părinţilor şi bunicilor noştri - pentru că nouă ne pasă de ei, dragi colegi liberali - acele sume pe care dumneavoastră le-aţi reţinut. De Legea nr. 76, prin ordin al ministrului, şi la Comisia de buget, finanţe de la Ministerul Muncii s-a stabilit acest lucru, va fi rezolvată problema. În rest, vă doresc multă sănătate. (Aplauze.)
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc. Cu aceasta am încheiat dezbaterile generale. Domnule prim-ministru, Dacă doriţi să mai luaţi cuvântul în încheierea acestor dezbateri, aveţi microfonul.
	Domnul Mihai Tudose: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Foarte concis. Fără foarte multe ă-uri, îi arăt colegului de la liberali, care plângea de mila autorităţilor locale, că aşa arată proiectul de buget, unde la art. 6 indice (15) lit. a) se spune foarte clar, şi-i citesc exact: "asigurarea unui nivel minim al sumelor provenite din cotele de impozit pe venit şi al sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale estimate a fi încasate în 2018 cel puţin egal cu nivelul aceloraşi sume încasate de unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale în 2017". Era un efort minim să citească măcar primele pagini. Este foarte dificil pentru Domnia Sa. Am văzut în acelaşi discurs contraziceri flagrante gen: vai, cât de mult cheltuiţi cu statul! Vai, nu se poate să blocaţi posturile în administraţie! Cum să limitaţi cheltuirea cu 10% cheltuielile cu administraţia? Păi, hotărâţi-vă, stimaţi colegi, cam ce vreţi cu ţara asta. Aşa cum a explicat mai devreme colegul, dacă aplicam, ştiu eu, marea formulă liberală, probabil că ajungeam la a tăia 25% din pensii. Dar nu e bine că noi am dat mai mult. Chiar nu e bine. Despre colegii din partea cealaltă a sălii, numerele de stand-up comedy sunt bune în altă parte. Era un simplu fapt, un simplu lucru necesar de făcut şi m-am bucurat la început, când doamna Raluca Turcan a pomenit despre o critică constructivă, despre argumente alternative. Am crezut că asistăm la altceva: la soluţii, la idei, la propuneri. Nu! Doar circ şi din nou pâinea aceea, mai scumpă de şapte ori decât este la alimentara, invocată aici. S-a vorbit de scrisoarea primită sau scrisorile primite de la Uniunea Europeană pe deviere semnificativă de la deficit. Aşa este. Au venit în 2017, cum să nu! Dar ghici ce? Pe exerciţiul din 2016. Şi o tragem cu toţii acum de la ce aţi făcut voi în 2016. Slavă Domnului că nu sunteţi la guvernare şi Slavă Domnului că, la cum vă mişcaţi, nu prea o să fiţi foarte curând acolo! Vă mulţumesc, stimaţi colegi. (Aplauze.)
	................................................
	Domnul Florin Iordache: Cinci minute pauză, stimaţi colegi, până se reconstituie componenţa conducerii.
	PAUZĂ
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, liderii de grup, să vă invitaţi colegii în sală. Şi un coleg secretar de la opoziţie să vină la prezidiu. Domnul Vela. Domnul Moşteanu, că nu-i nimeni. Ai reuşit? Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Am încheiat dezbaterea generală asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2018 şi trecem la articole şi la anexe la proiectul legii, potrivit timpului alocat şi procedurilor aprobate. Vă reamintesc că timpul alocat pentru dezbaterea amendamentelor este de 107 minute. Conform art. 65 din Regulamentul activităţilor comune, la dezbaterea pe articole se pot formula numai amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Vă reamintesc că articolele proiectului de lege, sintezele de la anexele nr. 1 şi 2 se dezbat şi se adoptă în principiu, cifrele urmând să fie definitivate după dezbatere şi votarea celor două anexe. Începem dezbaterile. Avem două anexe: de amendamente admise şi respinse. Dacă la titlu sunt obiecţii. Nu. Dacă nu sunt obiecţii, cine este pentru? 102. Împotrivă? La titlu. 14. Abţineri? Nu. Adoptat. La titlul Capitolului I dacă sunt obiecţii. Cine este pentru? 102. Împotrivă? Abţineri? Colegi care nu optează. Adoptat. La art. 1 dacă sunt intervenţii. Nu. Cine este pentru? 111. Împotrivă? 35. Adoptat. La denumirea Secţiunii 1 dacă sunt intervenţii. Cine este pentru? 112. Împotrivă? 35. Abţineri? Nu. Adoptat. Art. 2. Intervenţii? Vă rog. Vă rog să-mi precizaţi anexa şi amendamentul. Dacă puteţi, cu marginal.
	Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş: Art. 2, pe lege, da?
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, art. 2 pe lege, da. Suntem la lege.
	Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş: Art. 2 alin. (2). Partidul Naţional Liberal propune următoarea formulare: bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 148 659,2 milioane de lei, iar la cheltuieli suma de 177 171,9 milioane de lei, cu un deficit de 28 513,58 milioane de lei. Vrem să vă justificăm de ce. În condiţiile în care în anul 2011 economia României traversa o perioadă economică extrem de dificilă, s-a reuşit să se obţină un nivel al încasărilor de peste 33,1% din PIB. Considerăm că o ţintă majorată de la 31,7% din PIB la 32,5% este o ţintă rezonabilă. Se propune de asemenea majorarea veniturilor, printr-o mai bună colectare, a resurselor în vederea respectării reglementărilor europene ratificate de România cu privire la constrângerile bugetare. Şi în acest sens se poate reduce deficitul cu 0,8% din PIB, nu riscând ca acest buget să fie declarat neconstituţional. Mulţumesc.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Deci amendamentul respins de la anexa nr. 5, la art. 2 alin. (2). Cine este pentru? Cine este pentru? 41. Împotrivă? 112. Amendamentul a fost respins. Dacă la art. 2 mai sunt intervenţii. Nu. Vot pentru art. 2 în integralitatea sa. Cine este pentru? 112. Împotrivă? 41. Abţineri? Nu. Adoptat. La art. 3 vă rog. Nu. Cine este pentru? 112. Împotrivă? 41. Abţineri? Nu. Adoptat. La art. 4 vă rog. Vă rog. Vă rog, la art. 4. Îmi spuneţi la microfon exact unde doriţi.
	Doamna Florina-Raluca Presadă: Bună ziua! E vorba despre amendamentul 3 marginal de la respinse. România are cea mai mare rată a abandonului şcolar din Uniunea Europeană şi cea mai mare rată a părăsirii timpurii a şcolii din Uniunea Europeană. Sunt realităţi cunoscute de către toate guvernele de până acum şi ignorate la fel de bine, ca şi până acum, în special de către guvernările PSD din ultimul an. Toţi miniştrii educaţiei au spus, încă de când au preluat mandatul, că se vor ocupa de aceste probleme şi vor lua măsurile necesare. Cu toate acestea, în ciuda promisiunilor făcute în programul de guvernare, PSD nu a făcut absolut nimic. Lipsa accesului la educaţie este una dintre principalele cauze ale lipsei de şanse pe piaţa muncii şi ale ratei ridicate de sărăcie din ţara noastră. Tocmai de aceea, pentru că PSD nu consideră că trebuie să facă ceva, Uniunea Salvaţi România propune suplimentarea bugetelor locale, din taxa pe valoarea adăugată, cu suma de 400 000 de lei pentru programul "Şcoală după şcoală".
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Deci art. 4, amendament respins. Cine este pentru? 41. Împotrivă? 111. Amendamentul a rămas respins. Dacă mai sunt intervenţii la art. 4. Nu. Da? Vă rog.
	Doamna Florica Cherecheş: La art. 4 am avut... am un amendament în ceea ce priveşte finanţarea programului de orientare şcolară şi profesională a elevilor, prin suplimentarea numărului de consilieri de orientare şcolară şi pregătirea lor corespunzătoare. Este necesară finanţarea corespunzătoare a programului de orientare şcolară şi profesională a elevilor, suma necesară fiind de 65,6 milioane de lei, prin suplimentarea numărului de consilieri de orientare şcolară şi pregătirea lor. Pentru creşterea gradului de incluziune socială şi reducerea ratei abandonului şcolar, în vederea scăderii decalajului dintre oferta educaţională şi cerinţele de pe piaţa muncii, se impune intensificarea activităţilor de orientare şcolară şi profesională din ciclul gimnazial, numărul actual al consilierilor şcolari fiind insuficient pentru a acoperi această nevoie. În prezent, un consilier şcolar răspunde de aproximativ 800 de elevi. Estimarea pentru propunerea de suplimentare a numărului de consilieri şcolari ar fi de 50 de posturi pe fiecare judeţ. Vă mulţumesc.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamna deputat, vă rog să-mi precizaţi, că eu nu-l găsesc. Art. 4. Ce literă? Unde-l aveţi în anexă? Nici nu vă găsesc. Aici găsesc, văd numai grupul... Din sală: La a).
	Domnul Petru Gabriel Vlase: La a)? Am înţeles. Amendament respins. Vă rog, cine este pentru? 42. Împotrivă? Împotrivă? Vă rog să ridicaţi mâna, pentru că nu ne dăm seama. Mulţi. 110. Amendamentul a fost respins. La art. 4...
	Domnul Cătălin Drulă: O rugăminte, domnule preşedinte de şedinţă. Liderii de grup să nu mai indice, ca la voturile electronice, cu mâna sus când e contra, pentru că se interpretează, e o confuzie. Se ridică câte şase-şapte mâini.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Vorbiţi cu ei.
	Domnul Cătălin Drulă: Păi, da, dar dumneavoastră ce număraţi? Deci ridicaţi mâna doar la votul pe care-l intenţionaţi pentru grup.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Nu-i problemă, că în loc să dezbatem bugetul stăm în proceduri. Mie îmi convine. La art. 4 mai sunt intervenţii? Vă rog.
	Domnul Adrian-Claudiu Prisnel: Bună ziua! La art. 4, criteriu 5. Se propune introducerea unei noi litere, f), prin care se doreşte alocarea a 3,2 milioane de lei pentru finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat din judeţul Dolj care nu au autorizaţii pentru ISU şi DSP. Sunt 160 de unităţi de învăţământ în această situaţie. Sursa de finanţare este cota defalcată de TVA pentru bugetele locale. Mulţumesc.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Amendament respins la art. 4, introducerea literei f. Cine este pentru? 41. Împotrivă? 112. Abţineri? Adoptat. Mai sunt intervenţii la art. 4? Nu. Articolul 4 în integralitatea sa. Cine este pentru? 112. Împotrivă? 41. Abţineri? Nu. Adoptat. La art. 5 vă rog. Vă rog, domnul... doamna Cherecheş. Hotărâţi-vă. (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Nu. Aveţi... domnul Năsui, la art. 5. Anexa nr. 5, amendamente respinse. Să-mi precizaţi exact care.
	Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Da, mulţumesc, domnule preşedinte. E vorba de nr. crt. 7, la art. 5. Propunem includerea literei i) la art. 5, astfel încât sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată să finanţeze şi programul "Şcoala după şcoală" în comunităţile cu risc socio-educaţional crescut, anume cele de la anexa nr. 1, şi e vorba de o suplimentare de 400 000 de lei, pe care o susţinem. Mulţumesc.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Amendament respins la art. 5 alin. (1) - i). Vă rog, cine este pentru? 41. Împotrivă? 112... 115. Au venit trei doamne în sală. Abţineri? Nu. Adoptat. Alte intervenţii la art. 5? Vă rog.
	Doamna Raluca Turcan: Marginal 9, art. 5. Domnule ministru al finanţelor... domnule ministru al finanţelor, Dragi colegi, Cu toţii, în discuţiile interpersonale, suntem de acord că în momentul de faţă pentru copiii de gimnaziu lipseşte consilierea şcolară, astfel încât la final de clasa a VII-a, hai să spunem a VIII-a, orice copil să ştie exact pe ce traseu educaţional trebuie să meargă. În mod normal, în ţările sănătoase şi dezvoltate pe baza unui sistem de educaţie care să ducă la un loc pe piaţa muncii pentru cei care ies din sistemul de educaţie, la final de clasa a VII-a, orice copil cunoaşte exact încotro merge. De aceea, prin acest amendament vă solicităm să suplimentaţi suma de bani astfel încât programele de consiliere şcolară să aibă conţinut, să aibă fundament şi să venim în sprijinul profesorilor, părinţilor, dar mai ales al copiilor, astfel încât sistemul de educaţie să-i includă şi să-i trimită în societate cu un salariu mai bine plătit, dacă au o calificare sau dacă au competenţe, şi fiecare copil să meargă exact în direcţia în care este cel mai bine pregătit. O să vă rog să luaţi în serios acest amendament, atât cât puteţi şi în contextul restricţiilor financiare pe care le aveţi transmise de la Guvernul dumneavoastră.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
	Doamna Raluca Turcan: Am înţeles că mi s-a solicitat sursa de finanţare. Evident că un partid serios propune şi sursa de finanţare. Şi, dacă aţi fi fost atenţi, la alin. (2), pe care l-aţi respins, vă propuneam să creşteţi veniturile printr-o îmbunătăţire a colectării, o combatere a evaziunii, şi profesionalizării şi eficientizării companiilor de stat, care de multe ori sunt adevărate vaci de muls pentru clientela politică.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Art. 5 alin. (1), amendament respins. Cine este pentru? 43. Împotrivă? 116. Abţineri? Nu. Respins. Continuăm la art. 5. Nu. Art. 5 în integralitatea sa. Vă rog, cine este pentru? 115. Împotrivă? 45. Abţineri? Nu. Adoptat. Art. 6. Vă rog, domnule Munteanu.
	Domnul Ioan Munteanu: La art. 6 alin. (1) este un amendament admis, care propun să fie eliminat, deoarece toţi banii ar merge doar la municipii, iar comunele şi oraşele ar rămâne fără resurse prin acest amendament.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Deci aveţi amendament admis pe care îl supuneţi votului, da? (Domnul senator Tánczos Barna solicită cuvântul.) Nu înţeleg. Doriţi să interveniţi la acelaşi articol? Vă rog. Păi, nu înţelegeam.
	Domnul Tánczos Barna: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu aş vrea să deschid o dezbatere pe procedură, pentru că, fiind un amendament admis, în principiu nu ar trebui să-l mai dezbatem. Dar este într-adevăr vorba despre un amendament care propune o schimbare majoră în filozofia bugetului de stat. O schimbare majoră care constă în distribuirea integrală a veniturilor din impozitul pe venit la unităţile administrativ-teritoriale. E ceea ce propune UDMR-ul. Şi am avut mai multe amendamente de acest gen în comisie. Celelalte au fost respinse, pentru că UDMR a votat amendamentul propriu. Sunt de acord cu faptul că, odată ce acest amendament trece - şi sunt convins că aşa se va întâmpla -, rămâne în textul legii, trebuie să facem nişte modificări în cascadă, la celelalte alineate, la celelalte articole, astfel încât articolele să fie corelate. Dar acest principiu nu ia niciun leu din bugetul municipalităţilor, nu ia niciun leu din bugetul comunelor sau satelor. Este principiul corect, după care, într-adevăr, este nevoie de o echilibrare. Finanţarea acestei echilibrări se poate face din TVA, fără doar şi poate. Întrebarea este: de unde începem această echilibrare? De la 72% din venitul... din impozitul pe venit sau după 100%? Într-adevăr, sunt câteva decalaje, sunt câteva diferenţe între comune, între oraşe, între municipalităţi, între Bucureşti şi celelalte părţi ale ţării. Sunt unele chiar semnificative. Dar tocmai acesta este rolul echilibrării din TVA. Noi ceea ce dorim este ca echilibrarea să nu înceapă la 72% din impozitul pe venit, ci după ce întreaga sumă este distribuită în mod corect şi pe acest principiu al susţinerii autonomiei locale. Era să zic "teritoriale". Autonomia locală înseamnă autonomie şi în ceea ce priveşte bugetul asigurat de Guvern. Este cea mai mare lovitură pe care au primit-o primăriile odată cu aprobarea Ordonanţei nr. 79, cu reducerea cotei de impozit pe venit, şi acest lucru se poate repara parţial prin acest amendament. Mulţumesc.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Roman. Hotărâţi-vă. Doi înscrişi la aceeaşi chestiune.
	Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Vreau să-i felicit pe colegii de la UDMR. Au reuşit să-i ducă de nas şi pe cei din majoritate, şi pe noi şi tainul, dacă m-am uitat bine pe amendamente şi am socotit bine, e undeva la 40 de milioane. Vă felicit pentru inteligenţa dumneavoastră! Aţi făcut din nou diferenţa, însă, din păcate - şi primarii trebuie să ştie asta, inclusiv cei ai UDMR-ului -, singurii care au creat dezvoltare în România sunt primarii, inclusiv şi ai dumneavoastră. Ei au reuşit să facă la nivel local alimentări cu apă, canalizare, şcoli, spitale, dispensare, drumuri şi aşa mai departe. În loc să-i apreciem şi să-i premiem, graţie amendamentului dumneavoastră toţi primarii din România sunt pedepsiţi pentru că sunt harnici, inclusiv cei ai UDMR. Şi cred că ar fi corect, stimaţi colegi, să le spuneţi primarilor dumneavoastră că i-aţi rezolvat pe cei din Harghita şi din Covasna, dar i-aţi omorât pe toţi ceilalţi din restul ţării. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc şi eu. La acelaşi articol. Vă rog.
	Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prin acest amendament, 100% din impozitul pe venit ar reveni autorităţilor locale. Nu o să revin cu o argumentaţie despre descentralizare locală şi putere locală şi de ce este asta un lucru bun. O să vă spun doar un citat: "Susţineţi că am promis primarilor că 100% din impozitul pe venit va reveni autorităţilor locale. Da, este adevărat şi ne vom ţine de cuvânt. Acest lucru îl vom face prin Legea bugetului de stat." Acest citat aparţine premierului României, domnul Mihai Tudose. Eu zic haideţi să-l ajutăm pe domnul Tudose să se ţină de cuvânt şi să votăm pentru acest amendament, astfel încât 100% din impozitul pe venit să revină autorităţilor locale. Mulţumesc. (Aplauze.)
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Deci amendamentul admis de la nr. crt. 2, art. 6... Nu, mulţumesc, domnule Borza, am încheiat dezbaterile. Amendamentul admis de la art. 6 alin. (1) îl supun votului. Cine este pentru? (Discuţii la prezidiu.) 105. Împotrivă? Stimaţi colegi, vă rog luaţi loc în bănci, pentru că nu putem număra aşa, stând buchet acolo. 119. Abţineri? (Domnul deputat Corneliu Olar solicită cuvântul.) Abţineri? Am întrebat abţineri, domnule Olar, nu altceva. Vă abţineţi? Staţi să termin votul, nu am procedură acum. O abţinere acolo? O abţinere. Amendamentul a fost respins. Şi acum textul iniţial. Vă supun votului textul iniţial. Domnule Olar, sunt în procedură de vot. Nu începeţi cu scandalul, că nu am procedură acum. Vă supun votului textul iniţial al legii. Cine este pentru? (Discuţii, rumoare în sală.) Păcat de dumneavoastră, domnule primar, că am mai văzut... vă rog să luaţi loc în bancă, vă dau cuvântul pe procedură. Sunt în procedură de vot acum. Cine este pentru? 120. Împotrivă? 105... 106. Textul iniţial a rămas. Vă rog, domnule deputat, domnule Olar, procedura acum. Să aud procedura.
	Domnul Corneliu Olar: În primul rând, vreau să vorbesc ca fost primar. Domnule preşedinte, Vă rog să faceţi un apel nominal, un vot nominal, având în vedere că aţi afectat bugetele locale la 3 200 de primari din România. Vă rog să faceţi un vot nominal. Pe Regulament. (Aplauze.)
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Sunteţi vicelider, domnule... vicelider? Stai un pic, că am o procedură aici.
	Domnul Niculae Bădălău (de la prezidiu): S-a încheiat votul.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: S-a încheiat votul. Da, domnule Neagu. Vă rog, domnule Neagu.
	Domnul Nicolae Neagu: Eu zic că se poate, domnule preşedinte, din două motive. 1. Înţeleg... aţi supus la vot art. 6 sau doar partea amendamentului din art. 6, cel admis?
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Am citit exact, art. 6... nu am ajuns la art. 6 în integralitatea lui.
	Domnul Nicolae Neagu: Am stat... OK. Am stat cu mâna sus pentru că sunt amendamente respinse la art. 6 care în principiu au acelaşi...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Sigur, când termin...
	Domnul Nicolae Neagu: ... fond.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Când termin procedurile astea care sunt invocate, o să vă dau cuvântul, că nu am ajuns la art. 6 în integralitatea lui.
	Domnul Nicolae Neagu: Atunci, o să vă spun procedura, când ajungem la art. 6, după ce dezbatem şi cele care sunt amendamente respinse, că va trebui să intrăm - părerea mea -, este foarte important, pe procedură de vot nominal. Şi o cerem ca Grup al Partidului Naţional Liberal. Acum...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Păi, aţi solicitat-o.
	Domnul Nicolae Neagu: E în regulă. Acum, eu aş vrea să revin asupra unei discuţii pe care s-o cunoaşteţi cu toţii. Comisia de buget, finanţe a avut un vot pentru amendamentul admis. Este limpede că în sensul acela s-a întârziat vineri trei ore şi s-a mai venit cu un amendament încât să se corecteze ceva din ce părea că s-ar pierde în echilibrul bugetar. Eu vreau să vă spun un singur lucru: nu se pierde absolut nimic în echilibrul bugetar. Chiar nimic. Problema este: lăsăm autorităţile locale să dezvolte România dacă Guvernul României nu poate să dezvolte sau nu? Pentru că marea miză, marea miză este dezvoltarea regională, dezvoltarea locală. Dacă am lăsa amendamentul aşa cum a fost propus de UDMR, acceptat şi de PNL, şi de USR, avem o certitudine...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnule deputat, s-a încheiat această discuţie.
	Domnul Nicolae Neagu: ... că putem dezvolta, prin consilii judeţene...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Am înţeles.
	Domnul Nicolae Neagu: ... şi primării. Altfel, avem o incertitudine, pentru că nu cred că vom putea să vedem marile dezvoltări din programul investiţional al acestui Guvern.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Bine, mulţumesc. Deci procedură.
	Doamna Raluca Turcan: Domnule preşedinte de şedinţă, Dragi colegi, Vreau să fie limpede pentru toată lumea. Noi vorbim în momentul de faţă despre bugetele comunităţilor locale, despre bugetele primarilor, care sunt de la toate partidele. Deci discuţia trebuie să fie serioasă şi aplicată din partea oricărui partid, astfel încât să nu-i aruncăm într-un dezastru financiar şi să identificăm în Parlamentul României surse de compensare ca urmare a pierderilor la bugetul local pe care ei le-au înregistrat prin ordonanţele de urgenţă ale Guvernului. Oameni buni şi dragi colegi, Votul acesta este atât de important, încât nu ne putem permite să ne jucăm cu mânuţele pe sus. Vă solicit, domnule preşedinte, vot prin apel nominal la următorul amendament respins, care se referă exact la bugetele autorităţilor locale, astfel încât fiecare dintre noi, în momentul în care se va duce în localitatea de unde provine, să poată să-şi privească primarul sau cetăţeanul în ochi şi să-i spună exact ce a făcut în Parlament pentru binele acelei comunităţi. (Aplauze.)
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă mulţumesc, doamnă. Epuizaţi timpul de dezbateri pe proceduri inutile. Eu am o propunere de la Grupul PNL, voiam s-o supun votului plenului, pentru apel nominal. Nu am nicio problemă. Faceţi declaraţii politice până la 107.
	Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Nu, domnule preşedinte. Aş vrea să aduc un argument suplimentar aici. Structura matematică a votului...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Dar nu-mi trebuie argumente, domnule deputat.
	Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Ba trebuie argumente, pentru că...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Am o cerere din partea unui grup, o supun votului.
	Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Domnule preşedinte, Înainte să supuneţi la vot, e bine să ascultaţi toate argumentele şi cei care au majoritatea să asculte toate argumentele, astfel încât să voteze informat. Eu aş vrea să vă atrag atenţia asupra structurii votului. La primul vot, pentru respingerea amendamentului admis deja, au fost 105 pentru şi o abţinere. Aceste două voturi le-aţi cumulat în 106 împotrivă la textul iniţial, ceea ce este fals. Domnul Vosganian a votat abţinere, apoi a votat pentru textul iniţial. Deci cred că votul nu a fost corect numărat. Şi aş ruga secretarii să facă diligenţa necesară să nu însumeze voturile contrare majorităţii. Da? A fost o greşeală şi s-a văzut foarte clar. Mulţumesc frumos şi vă rog...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnule deputat, Nu a fost nicio greşeală. Eu comunic rezultatul pe care mi-l spun secretarii. Domnul, din câte am reţinut eu, domnul senator, domnul Vosganian, s-a abţinut la amendament şi a votat textul. Eu nu am văzut abţinere la text. Domnule Borza, dumneavoastră?
	Domnul Remus-Adrian Borza (din sală): Explicaţia votului.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Nu am explicaţia votului aici. Deci avem o propunere de apel nominal. Vă rog... vă rog, domnule deputat. Avem o propunere din partea Grupului PNL pentru apel nominal. Vă rog, cine este pentru? (Discuţii la prezidiu.)104. Împotrivă? Vă rog, cine este împotrivă? Ridicaţi mâna, ca să putem număra... să poată număra secretarii. 118. A fost respinsă propunerea. (Domnul deputat Corneliu Olar solicită cuvântul.) Vă rog. Domnule Olar, vă rog. Domnule Olar, domnule primar... domnule Olar, luaţi loc în bancă, domnule. (Discuţii la prezidiu.) Continuăm la art. 6... domnule deputat... continuăm la art. 6, dacă mai sunt intervenţii. Care timp? La art. 6 mai sunt intervenţii?
	Domnul Eugen Tomac: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Ne-am obişnuit deja ca în acest plen să se dea voturi care nu au nicio logică, pentru că dumneavoastră, cei de la PSD, în această sală, în acest an, v-aţi dat jos propriul guvern. Astăzi, prin acest vot, v-aţi invitat, practic, primarii PSD să iasă în stradă. (Aplauze.)
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule deputat. La art. 6 dacă mai sunt intervenţii. Domnul Năsui.
	Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba de un amendament de la nr. crt. 15 din raport, prin care se ajunge tot la 100% pentru autorităţile locale, dar de data asta în cote de defalcări de 20, 60 şi 20%, şi de asemenea se ajunge la 100% şi pentru municipiul Bucureşti. Rog membrii opoziţiei, dacă nu au votat la primul, dacă nu s-au mobilizat să voteze prima oară, mai au o ocazie acum. Prima oară diferenţa a fost de doar 12 voturi. Mulţumesc.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Nu mi-aţi spus, domnule deputat... 15, da? Alin. (1) - a), b), c), de la 6, da? Despre ăsta e vorba, respins, da? Am înţeles. Mulţumesc. Cine este pentru? 104. Împotrivă? 118. Amendamentul a rămas respins. Vă rog, dacă mai sunt intervenţii la art. 6. Vă rog.
	Domnul Nicolae Neagu: Marginal 13, art. 6, pentru alin. (1)...
	Domnul Niculae Bădălău: Litera a), b), c)?
	Domnul Nicolae Neagu: Am pierdut rândul.
	Domnul Niculae Bădălău: Haideţi, vă rog, domnule deputat.
	Domnul Nicolae Neagu: Deci la alin. (1), amendament respins, marginal 13. Este în acelaşi sens. Impozitul pe venit, repartizarea lui să fie 20% pentru bugetul local al judeţului, 58% pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, 22% într-un cont deschis, distinct, pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice. Avem şi o formulă de calcul. Diferenţa rămasă - utilizată, în alin. c) de la punctul (3), pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, în completarea veniturilor proprii, în vederea asigurării unui buget minim de funcţionare la nivelul sumei de 750 de lei/locuitor pentru unităţi administrativ-teritoriale care au statut de comună, 850 de lei/locuitor pentru cele care au statut de oraş, municipiu sau reşedinţă de judeţ, 950 de lei/locuitor pentru unităţi administrativ-teritoriale care au statut de municipiu reşedinţă de judeţ. Se introduce şi o literă c) nouă în articol: comunele, oraşele, municipiile şi judeţele nu vor avea mai puţin de 1 500 000 de lei pentru comune, 6 000 000 de lei pentru oraşe, 10 000 000 de lei pentru alte municipii decât reşedinţă de judeţ, 50 000 000 de lei pentru municipii reşedinţă de judeţ, 80 000 000 de lei pentru judeţe. Solicităm în acelaşi amendament eliminarea alin. (7), corelările pe (8), pe (10), ca alineate, de aşa natură încât să nu existe diferenţe între municipii şi municipiul Bucureşti. Eu cred că acest amendament, ca şi cel propus de către UDMR şi USR, este şi mai bun. El completează efectiv şi permite un calcul exact pe locuitor din venitul pe impozit... impozitul pe venit pentru fiecare localitate în parte. Cred că este cea mai bună soluţie şi v-am ruga să-l votaţi, colegii de la putere, dumneavoastră în mod special. Ne trebuie puţine voturi. Cu puţină atenţie, dacă sunteţi puţin atenţi, reuşim să trecem acest amendament. Aveţi cei mai mulţi primari de comune, cele mai multe primării de oraşe, ştiţi la fel de bine ca şi mine, votul dumneavoastră... foarte puţini dintre noi am reuşi într-un vot uninominal să ne câştigăm mandatele. Stăm în disponibilitatea primarilor, dar în acelaşi timp resursa de dezvoltare a României trebuie să rămână acolo. Vă rugăm mult de tot să acceptaţi acest amendament.
	Domnul Niculae Bădălău: Mulţumesc, domnule deputat. Supun votului amendamentul domnului deputat. Cine este pentru? Domnule Vela... Mulţumesc. Împotrivă? (Discuţii la prezidiu.) De la prezidiu: Cât? 53.
	Domnul Niculae Bădălău: (Discuţii la prezidiu.)A mai venit cineva? De la prezidiu: 9... 90. Şi la PMP? Câţi în total?
	Domnul Niculae Bădălău: Procedură, vă rog. (Discuţii la prezidiu.)
	Domnul Eugen Tomac: Domnule preşedinte, vrem să auzim clar câte voturi au fost pentru, câte voturi sunt împotrivă. Mulţumesc nu ne ajută cu nimic. Mulţumesc.
	Domnul Niculae Bădălău: Avem doi secretari, domnule deputat, care asta fac. Dacă ei nu se înţeleg, e foarte greu. Din sală: Vă rog să reluaţi voturile împotrivă.
	Domnul Niculae Bădălău: Vă rog, haideţi.
	Domnul Florin-Claudiu Roman: Domnule preşedinte de şedinţă, vă rog frumos să solicitaţi secretarilor ca, la finalizarea procedurii de vot, să anunţe numărul de voturi pentru, numărul de voturi împotrivă, numărul celor care s-au abţinut şi nu votează, pentru că votăm nişte amendamente extrem-extrem de importante. Şi e o loterie aici. E ca la loto. Suntem totuşi în Parlamentul României. Vă rog frumos să anunţaţi rezultatul votului.
	Domnul Niculae Bădălău: Mulţumesc, domnule deputat. Încă o dată. Cine este pentru amendament? Împotrivă? Voturi pentru 109. Din sală: Nu e adevărat. De la prezidiu: Numără-i tu, dacă nu e adevărat. Păi, numără-i, dacă sari cu...
	Domnul Niculae Bădălău: 152 împotrivă. Abţineri? Colegi care... Abţineri? Nu avem. Colegi care nu votează? Mulţumesc. Amendament respins. La art. 6, dacă mai sunt. Vă rog, domnule Cîţu.
	Domnul Florin-Vasile Cîţu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Marginal 29, la acelaşi art. 6 la alin. (7). Am înţeles că nu vrem să dăm înapoi 100% din impozitul pe venit primăriilor, celor care ştiu să administreze cel mai bine aceşti bani. Am văzut cum îi administrează Guvernul. Dar, poate, totuşi, vrem să dăm înapoi banii pentru 2016, 100%, pentru că oamenii au fost... în acel an au fost gospodari şi-au păstrat veniturile mai mari şi nu este corect să le luăm banii înapoi. La art. 6 se spune că "Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (5) şi (6) se diminuează cu jumătate din excedentul unităţilor/ subdivizionale înregistrat la data de 31.12.2016. " Propun un amendament prin care se elimină alin. (7) al art. (6) şi, în acest fel, UAT-urile primesc înapoi 100% din veniturile... excedentul pe care îl aveau la 31.12.2016. Cred că este un lucru corect pe care trebuie să-l facem astăzi după ce aţi respins toate celelalte amendamente. Mulţumesc.
	Domnul Niculae Bădălău: Mulţumesc. Vă supun votului... domnului senator... Vă rog, procedură. (Discuţii în sală.)
	Domnul Victor Paul Dobre: Domnule preşedinte, dacă acest amendament este respins înseamnă că băgăm adânc mâna în buzunarul primăriilor şi le luăm banii pe care şi i-au pregătit...
	Domnul Niculae Bădălău: Susţineţi un amendament, domnule deputat?
	Domnul Victor Paul Dobre: Nu. Propun să supuneţi plenului procedura de vot, vot nominal.
	Domnul Niculae Bădălău: Am mai supus-o o dată şi a fost respinsă.
	Domnul Victor Paul Dobre: La acest amendament, domnule preşedinte.
	Domnul Niculae Bădălău: Credeţi-mă că e pe timpul dumneavoastră.
	Domnul Victor Paul Dobre: Eu vă cred, că nu e vorba de timpul... Domnul Niculae Bădălău: Daţi-mi voie...
	Domnul Victor Paul Dobre: ...meu sau al dumneavoastră, e vorba de o prevedere care lezează primăriile, domnule...
	Domnul Niculae Bădălău: OK. Vă supun propunerea domnului deputat pentru vot nominal. Cine este pentru? 109 pentru. (Discuţii în sală.) Împotrivă? (Discuţii la prezidiu.) De la prezidiu: 110 sunt. 110. 110 sunt că am făcut diagrama.
	Domnul Niculae Bădălău: (Discuţii la prezidiu.)145 împotrivă. Abţineri? Nu votează. Mulţumesc. A fost respinsă propunerea domnului deputat. Vă supun la vot amendamentul domnului senator Cîţu. Cine este pentru? De la prezidiu: 137 sunt.
	Domnul Niculae Bădălău: 114 pentru. Împotrivă? 146 împotrivă. (Discuţii la prezidiu.) Abţineri? Colegi care nu votează? Mulţumesc. Amendamentul a fost respins. La art. 6 dacă mai susţineţi. Dacă nu, mulţumesc. Vă supun în integralitate art. 6. Cine este pentru? 146 pentru. Împotrivă? 114 împotrivă. Abţineri? Colegi care nu votează? Mulţumesc. Art. 6 adoptat. Art. 7.
	................................................
	Art. 7, dacă susţineţi. Dacă nu, vă supun votului art. 7 în integralitate. Cine este pentru? De la prezidiu: A venit şi Şerban. Ai 147 acum.
	Domnul Niculae Bădălău: Eeeiii!... Ăla face cât doi... De la prezidiu: 148. Nu. 147.
	Domnul Niculae Bădălău: 147. Împotrivă? De la prezidiu: 114.
	Domnul Niculae Bădălău: 114. Abţineri? Voturi împotrivă? Colegi care nu votează? Mulţumesc. Art. 7 votat în integralitate. Art. 8. Dacă susţineţi. N-are amendamente. Art. 8, vot în integralitate. Cine este pentru? 147. Voturi împotrivă? 114. De la prezidiu: Ăia nu votează. Păi, sunt colegi care nu ridică mâna niciodată. Abţineri? Colegi care nu votează? Mulţumesc. Art. 8 în integralitate a fost votat. Art. 9. Nu are. Art. 9. Cine este pentru? 146. Voturi împotrivă? 113. Abţineri? Colegi care nu votează? Art. 9 votat în integralitate. Art. 10. Cine este pentru? 146. Împotrivă? 113. Abţineri? Nu sunt... De la prezidiu: Ba da. O abţinere.
	Domnul Niculae Bădălău: O abţinere, scuzaţi-mă. Colegi care nu votează nu avem. Art. 10 votat în integralitate. Art. 11. Cine este pentru? 156. Împotrivă? 96. Abţineri? Una. Voturi... Colegi care se abţin la vot nu avem. Art. 10 votat în integralitate. Art. 11. Cine este pentru? 153. Împotrivă? 96. Abţineri? Colegi care nu votează? Art. 11 votat în integralitate. Art. 12. Cine este pentru? 153. Voturi împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Art. 12 votat în integralitate. Art. 13. Cine este pentru? 153. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Art. 13 votat în integralitate. Art. 14. Cine este pentru? 151. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Art. 14 votat în integralitate. Art. 15. Cine este pentru? 151. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Art. 15 votat în integralitate. Art. 16. Pentru? Cine e pentru? 153. Împotrivă? 96. Abţineri? Colegi care nu votează? Art. 16 votat în integralitate. Art. 17. Cine este pentru? 153. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. (Discuţii la prezidiu.) Colegi care nu votează nu sunt. Adoptat în integralitate. Art. 18. Cine este pentru? 153. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Adoptat în integralitate. Art. 19. Cine este pentru? 153. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Art. 19 votat în integralitate. Art. 20. Cine este pentru? 153. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Art. 20 aprobat în integralitate. Art. 21. Cine este pentru? Mulţumesc. 153. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Adoptat în integralitate. Art. 21. Cine este pentru? 153. Împotrivă? 95. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Aprobat în integralitate. Art. 22. Cine este pentru? 153. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Art. 22 votat integral. Art. 23. Cine este pentru? 153. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. 23 votat integral. Art. 24. Cine este pentru? 153. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Art. 24 votat integral. Art. 25. Cine este pentru? 153. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Art. 25 votat integral. Art. 26. Cine este pentru? 151. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Art. 26 votat integral. Art. 27. Cine este pentru? 151. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Art. 27 votat integral. Art. 28. Cine este pentru? 151. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Art. 28 votat integral. Art. 29. Cine este pentru? 29. La 29. Vă rog. Poziţia? 40.
	Domnul Dan Vîlceanu: 40 cred că este. Art. 291, articol nou. După art. 29 se introduce un nou articol, 291, cu următorul cuprins: "Pentru punctele 42, respectiv 69 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, termenul prevăzut la art. 3 se prorogă până la data de 31 decembrie 2019. Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să majoreze transferurile din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale cu suma de 9 175,1 milioane de lei. "
	Domnul Niculae Bădălău: Mulţumesc. (Discuţii în sală.) Vă supun amendamentul domnului deputat. Cine este pentru? (Discuţii la prezidiu.)
	Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu): UDMR-ul nu e.
	Domnul Niculae Bădălău: UDMR... 86 pentru. Împotrivă? 149. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Amendament respins. Stimaţi colegi, revin la 251 şi vi-l supun votului, pentru că are la poziţia 4 un articol nou-introdus. Cine este pentru? Pentru. Pentru. 251. L-am omis. 153 pentru. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează nu sunt. Deci adoptat şi art. 251. Revenim la art. 29. Mai susţineţi? Poziţia, vă rog. Vă rog.
	Domnul Nicolae Neagu: Deci poziţia 41 marginal, art. 29, cu un articol 292. "Termenele prevăzute la alin. (6), respectiv alin. (7) al art. 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 23, prorogate până la 31 decembrie 2019." Stimaţi colegi, Ordonanţa nr. 23 e ordonanţa cu TVA-Split. Deci noi spunem că nu este pregătit sistemul. ANAF-ul nu este pregătit în acest moment, firmele nu sunt pregătite în acest moment. Deci eu cred că a menţine, în continuare, ceva eronat este greşit. E momentul, pentru că ne permite Legea bugetului de stat, să intervenim să prorogăm termene. N-ar fi prima dată când facem aşa. Am prorogat pe 273, putem proroga pe 23, pe 25. Nu cred că modifică cu ceva dacă o să spuneţi: domn´e, modifică filozofia veniturilor. Nu cred că modifică filozofia veniturilor, ci, dimpotrivă, s-ar putea să vă uşureze în capacitatea de colectare. Şi este o chestiune tot de principiu, că povesteam de multe ori şi în Comisia de buget despre principii. Păi, e bine să ne menţinem nişte principii dacă rămânem demnitari şi demni la ceea ce reprezentăm ca demnitate publică şi demnitari. Şi unul dintre principii era să nu introduc sarcini suplimentare celui care, în definitiv, încarcă bugetul de stat, ci să introduc sarcini suplimentare celui care execută bugetul de stat. Or, execuţia bugetară în venituri până la cheltuială este a cuiva din statul român, a unei instituţii serioase, de altfel, a statului român, ANAF-ul. Nu cred că ar fi o problemă încât să spunem: de ce să trimitem către firme mici şi mijlocii o sarcină pe care trebuie s-o am către ANAF? Şi ăsta este sensul pentru care am solicitat prorogarea acestui termen. Şi îmi cer scuze că v-am reţinut câteva minute în plus pentru a introduce art. 21 alin. (2) în acest context, în acest punct. Deci marginal 41 la amendamente respinse. Rugăm să-l supuneţi la vot.
	Domnul Niculae Bădălău: Mulţumesc, domnule deputat. Vă supun votului amendamentul domnului deputat. Cine este pentru? 108 pentru. Împotrivă? 154. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu votează? Nu sunt. Amendament respins. La art. 29. Vă rog, poziţia... Procedură. Numai o secundă, că avem pe domnişoara. Vă rog.
	Doamna Florina-Raluca Presadă: Stimaţi colegi, vă reamintesc că tocmai am votat prelungirea şedinţei comune a celor două Camere, iar, în acest timp, înţeleg că are loc la Senat o şedinţă de plen. Aş vrea să ştiu unde ar trebui să fiu în acest moment? Aici sau la plenul de la Senat? (Rumoare, discuţii în sală.)
	Domnul Niculae Bădălău: Mulţumesc, dar n-am înţeles ce doriţi.
	Doamna Florina-Raluca Presadă: Vă spun eu: nu putem avea o şedinţă în care este nevoie de prezenţa senatorilor, şi anume acest plen, şi încă o altă şedinţă, plenul Senatului, unde, iarăşi, este nevoie de prezenţa senatorilor. (Rumoare, discuţii în sală.) Cum puteţi continua cu această şedinţă care este a celor două Camere...
	Domnul Niculae Bădălău: S-a dat un vot de prelungire a programului.
	Doamna Florina-Raluca Presadă: ...în timp ce are loc o şedinţă de plen a Senatului?
	Domnul Niculae Bădălău: O.K. Mulţumesc. Vă rog, doamna deputat. Imediat vă răspund. Imediat. E o doamnă. Vă rog.
	Doamna Raluca Turcan: Domnule preşedinte de şedinţă, vreau să vă spun că este revoltător cum procedaţi astăzi... (Rumoare, discuţii în sală.)... la dezbaterea pe bugetul de stat pentru anul 2018. Oameni buni! Noi dezbatem pe amendamente Legea bugetului. Mai mulţi bani pentru autorităţile locale, în urma unei decizii nefericite luate de actualul Guvern... a picat la o sută... (Rumoare, discuţii în sală.)
	Domnul Niculae Bădălău: Doamna deputat, procedură.
	Doamna Raluca Turcan: ... a picat la şase voturi, domnule preşedinte. Procedura este că nu se poate desfăşura, în paralel, o şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pe Legea bugetului de stat, iar la Senat să fie o altă şedinţă de plen. Este inadmisibil!
	Domnul Niculae Bădălău: Doamnă, nu înţelegeţi că nu e nicio şedinţă!
	Doamna Raluca Turcan: Senatorii n-au putut participa la această şedinţă şi din cauza aceasta un amendament vital pentru autorităţile... (Rumoare, discuţii în sală.) publice locale... (Discuţii în sală.) a căzut la şase voturi...
	Domnul Niculae Bădălău: Mulţumesc. Mulţumesc. Vă rog, liderii de grup, dacă vreţi să vă apropiaţi să discutăm puţin. Hai, liderii de grup! Imediat! Imediat!
	PAUZĂ
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Continuăm. Art. 29. Procedură. (Discuţii la prezidiu şi în sală.)
	Doamna Raluca Turcan: Domnule preşedinte de şedinţă, Dragi colegi, Am avut o discuţie cu colegii noştri care conduc şedinţa de astăzi şi situaţia este una fără precedent şi, aşa cum am mai spus, strigătoare la cer. A fost dezbătut într-un plen comun un articol referitor la finanţarea autorităţilor locale, astfel încât să poată genera prosperitate la nivelul oamenilor pe care ele îi conduc. În acelaşi timp, la Senat, printr-o diversiune, a fost convocată o şedinţă care nu s-a mai ţinut, fix pentru a ieşi colegii din această sală de plen şi pentru a pica, a fi respins un amendament pe care dumneavoastră n-aţi fost capabili să-l gestionaţi la Comisia de buget finanţe. Aşadar, vă rog, vă solicit să reluaţi votul pe art. 6, astfel încât fiecare om să cunoască cum a fost reprezentat de parlamentarul lui în Parlamentul României şi votul să fie prin apel nominal, pentru că mi se pare firesc să existe un gest de responsabilitate pentru fiecare dintre noi...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă mulţumesc, doamna deputat.
	Doamna Raluca Turcan: ... faţă de cei care aşteaptă muncă, măcar muncă...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc...
	Doamna Raluca Turcan: ... în baza salariului şi a sumelor forfetare pe care le primesc parlamentarii.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamna deputat, faceţi declaraţii politice pe timpul de dezbateri! Nu ne putem întoarce la art. 6, suntem la 29. Am solicitat o dată apel nominal. Am sistat aici dezbaterile.
	Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu): Domnul Roman vrea... Pe procedură?
	Domnul Petru Gabriel Vlase: N-am nicio problemă, în loc să dezbatem bugetul, facem declaraţii politice.
	Domnul Florin-Claudiu Roman: Domnule preşedinte de şedinţă, Vă rog să vă reamintiţi că, în această sesiune, de patru ori am reluat procedura pentru amendamente admise sau respinse, invocându-se de fiecare dată o chestiune de natură obiectivă şi, de această dată, nu este vina colegilor noştri că s-au deplasat la Senat, este vina celor care au convocat acea şedinţă. Şi rugămintea este: nu vreţi vot nominal, am înţeles, dar măcar, aşa cum am mai procedat încă de patru ori în această sesiune, să respectăm procedura (după aceeaşi logică) şi să supuneţi din nou la vot prin ridicare de mâini. Vă mulţumesc.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Da. Bine. Domnul Gheorghe.
	Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Domnilor colegi, Asistăm aici, practic, la subminarea administraţiei publice locale. De aceea, noi, PNL-ul, vă cerem să reluaţi votul pe aceste amendamente. În comisii, reprezentanţii Guvernului PSD ne-au promis că aceste cote defalcate din impozitul pe venit vor merge către punctul de sută la sută, chiar ne-au explicat şi o schemă de punere în aplicare a acestei prevederi în Comisia de administraţie acum ceva timp. Acum, ce putem să spunem primarilor şi preşedinţilor de consilii, că actualul Guvern ne-a minţit, că administraţia locală a ajuns un fel de bătaie de joc?!
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule deputat.
	Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Vă rugăm să reluaţi votul pe aceste amendamente! Chiar nu se poate! Administraţia publică locală este singurul loc din România unde astăzi se mai derulează investiţii, dumneavoastră subminaţi economia naţională...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Mulţumesc.
	Domnul Andrei Daniel Gheorghe: ... prin aceste voturi şi aceste şmecherii ieftine pe care le faceţi.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule deputat. S-a pronunţat plenul o dată. Întreb din nou dacă la art. 29 mai sunt intervenţii. Nu mai sunt. Articolul... (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Da? Vă rog.
	Domnul Dan Vîlceanu: Mulţumesc. După art. 29˛ se introduce un nou articol - 293, cu următorul cuprins: "În temeiul art. 102 din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin derogare de la prevederile alin. (1) al art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82, se autorizează Ministerul Finanţelor să majoreze transferurile din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 3 119,69 de milioane de lei." Este un amendament prin care se încearcă revenirea la 6% din bugetul pensiilor pentru Pilonul II de pensii. Eu cred că e foarte important, pentru că, aşa cum aţi mai auzit astăzi, vă repet şi eu, cam 7 milioane de români vor avea de suferit când vor ieşi la pensie, pentru că dumneavoastră, într-un moment în care nu mai ştiaţi cum să acoperiţi sau să peticiţi bugetul, în loc să lăsaţi contribuţiile pentru Pilonul II la 6%, le-aţi diminuat la 3,75%. Şi nu cred că avantajează pe nimeni, ba, mai mult, aş vrea să vă gândiţi că sunteţi şi dumneavoastră sau sunt şi dintre dumneavoastră oameni care au contribuit şi care vor avea pensie pe Pilonul II. Gândiţi-vă ce se va întâmpla în momentul în care veţi ajunge la pensie şi, în loc să primiţi o pensie decentă, aşa cum ea fusese gândită la momentul în care s-a introdus Pilonul II, veţi primi aproape nimic. Vreau să mai subliniez un lucru. La pilonul II vorbim de un fond de acumulare. Cu cât micşorezi suma la acest fond de acumulare, cu atât el va fi mai puţin eficient. Deci...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Am înţeles, domnule...
	Domnul Dan Vîlceanu: ... vă rog să susţineţi acest amendament.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog să-mi precizaţi numărul curent de la respinse, dacă îl ştiţi.
	Domnul Dan Vîlceanu: Da, 42.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: 42 marginal, da? De la respinse, amendament respins. Cine este pentru?
	Domnul Georgian Pop (de la prezidiu): Nu e UDMR-ul.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: 108. Împotrivă? (Discuţii la prezidiu.) 166. Abţineri? Colegi care nu optează. Respins. Continuăm la 29. Domnul Neagu... (Intervenţie neinteligibilă a doamnei deputat Raluca Turcan.)
	Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu): 108. 108, au fost!
	Domnul Georgian Pop (de la prezidiu): 108 cu 166.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, doamna Turcan. (Discuţii în sală.)
	Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu): A zis, mă, 108.
	Doamna Raluca Turcan: Uneori stau să mă întreb dacă mai are rost să intervin la această tribună - (Vociferări în sală.) -, pentru că, oricum, faceţi tot ceea ce doriţi dumneavoastră! Dar, oameni buni, e Parlamentul României! Vă manifestaţi cum aţi fost educaţi, până la urmă, pe fond. Domnule preşedinte, Când se dă un vot, procedura şi regulamentul vă obligă să anunţaţi rezultatul votului. Ştiu că aţi intrat într-o vrie şi vreţi să terminaţi totul, şi bugetul, şi legile justiţiei, dar totuşi spuneţi câţi au votat "pentru", câţi au votat "împotrivă", câţi s-au abţinut şi câţi nu votează. Asta este procedura scrisă în Regulament. Nu vă cerem nimic suplimentar, doar intraţi într-o minimă legalitate...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamna deputat...
	Doamna Raluca Turcan: ... nu în aceea în care aţi fost împinşi de către preşedintele dumneavoastră de partid.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamna deputat, doamna deputat! (Discuţii în sală.) Nu e vina mea că nu sunteţi atenţi. Întrebaţi la stenogramă, am pronunţat exact: vot împotrivă, pentru, abţineri, colegi care nu votează. (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Mulţumesc, domnule deputat. Domnul Mario Oprea.
	Domnul Mario-Ovidiu Oprea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Parlament, Cred că nu s-a înţeles cu exactitate ce s-a întâmplat începând cu ora 15.00. Aş vrea să vă informez - şi pe cei de la presă - că la ora 14.00 a fost convocat Biroul permanent al Senatului, care a hotărât că, la ora 15.00, este plenul Senatului. Noi am fost la plen, aşa cum a hotărât Biroul permanent. Dumneavoastră aţi continuat aici... Din sală: V-au păcălit!
	Domnul Mario-Ovidiu Oprea: Nu există v-au păcălit! Nu există aşa ceva! Există doar seriozitate şi respectarea deciziilor pe care le luăm! Ori facem acest lucru, ori ne vom adresa Curţii Constituţionale pentru nerespectarea acestor decizii pe care le luaţi tot dumneavoastră. Nu se poate aşa ceva! Ce continuaţi aici? Continuaţi pe buget, în timp ce Senatul are şedinţă? Sau Senatul nu-şi respectă propriile decizii pentru ce aţi hotărât, Biroul permanent al Senatului? I-am atenţionat pe colegii dumneavoastră din conducere că nu se va putea ţine această şedinţă, au insistat că se va putea. Vă rog, decideţi ce facem, pentru că la această oră figurează, conform deciziilor, că este plen al Senatului. Ăstea nu sunt tertipuri! Când terminăm aici, hotărâţi acolo, la Senat. Noi am luat nişte decizii cu seriozitate şi vrem să respectăm această notă.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
	Domnul Mario-Ovidiu Oprea: Mulţumesc. (Aplauze.)
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Deci la ora 15.00 fără un minut, dacă nu mă înşel, chiar liderul dumneavoastră de grup a cerut prelungirea programului...
	Domnul Georgian Pop (de la prezidiu): Goţiu a cerut.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: ... sau domnul Goţiu a cerut. Plenul comun a hotărât acest lucru. Continuăm dezbaterile. Vă rog, domnule Goţiu.
	Domnul Remus Mihai Goţiu: Două lucruri vreau să spun. Dumneavoastră aţi propus la vot prelungirea Senatului, doar..., prelungirea lucrărilor în plenul reunit, eu doar v-am atras atenţia că în Biroul permanent s-a luat o decizie de a începe Senatul la ora 15.00. Dumneavoastră aţi supus la vot prelungirea programului plenului comun, iar...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Eu am supus la vot propunerea dumneavoastră, domnule senator.
	Domnul Remus Mihai Goţiu: ... dacă îmi daţi voie să termin, domnule preşedinte, înainte de a se vota amendamentul, de a se discuta şi vota amendamentul precedent, a fost o propunere de reluare a votului la amendamentele de la art. 6. E vorba de acea cotă defalcată pe impozitul pe venit care condamnă în acest moment oraşele mari din România şi România la stagnare economică. Vă rog să supuneţi la vot propunerea de reluare a votului, înainte de a merge mai departe, iar colegilor... şi domnului preşedinte Călin Popescu-Tăriceanu să-i aduceţi aminte că i-am atras atenţia în Biroul permanent şi i-am propus să înceapă la ora 16.00 şedinţa de Senat, dar a insistat în mod clar pentru ora 15.00 şi s-a votat, inclusiv colegii dumneavoastră din Biroul permanent au votat, să înceapă la ora 15.00, deşi se ştia că la ora 15.00 nu poate să înceapă.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnule senator, eu am supus la vot propunerea dumneavoastră, plenul a hotărât, plenul reunit a hotărât continuarea lucrărilor. Mulţumesc. Vă mulţumesc.
	Domnul Remus Mihai Goţiu (din sală): Supuneţi la vot reluarea votului.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Nu am cum să supun la vot reluarea unui vot de la... acum trei ore. Se poate contesta... (Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Remus Mihai Goţiu.) Domnule senator, nu fac lecţii de Regulament aici, în sală. Puteţi contesta reluarea unui vot sau numărătoarea, sau ceva imediat după finalizarea lor, nu la art. 29. Dacă la art. 29 mai sunt intervenţii. Domnul Neagu. Am pierdut 25 de minute cu proceduri care nu există.
	Domnul Nicolae Neagu: Acum, chiar dacă nu există proceduri, domnule preşedinte, cred că normalitatea ar trebui să existe. Deci este greu de crezut că un preşedinte de Cameră superioară nu ştie că ar convoca... sau Biroul permanent al dânşilor, la Senat, că convoacă peste şedinţa la bugetul de stat. (Rumoare în sală.) Dar depinde ce consideraţi dumneavoastră că este mai important. (Discuţii în sală.)
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, la art. 29.
	Domnul Nicolae Neagu: Eu ştiu în felul următor: că voi susţine art. 294, marginal 43, pe care sunt convins, cu puţină atenţie, îl veţi susţine şi dumneavoastră şi domnul deputat Bejinariu cred că-l va susţine, pentru că este vorba de a proroga o prevedere a art. 11 din Ordonanţa nr. 25 a Guvernului, cea referitoare..., care modifică 227 - Legea Codului fiscal, cea referitoare la nivelul accizelor care se regăsesc, ziceam, calculate în nişte anexe la bugetul de stat. Eu vă spun ceea ce ştiţi şi dumneavoastră: o parte importantă sau o parte a creşterii economice vine din preţ. De ce vine din preţ? Păi, se reflectă în produsul intern brut, adică tot ce facturăm intern-extern, şi o importanţă deosebită are cu ce se intră. Păi, se intră de fiecare dată într-un calcul economic cu segmentul energetic şi, aici, acciza nu face diferenţă, pentru că vine pe fond, pe motorină, benzină, derivate, influenţează cu ceva inclusiv cheltuiala de transport, ceea ce înseamnă, în servicii, în bunuri, în produse, în mărfuri, un preţ mai mare. Iată, avem şi creştere economică, dar bineînţeles că asta nu doar că merge într-un anumit tip de consum, ci merge şi într-un anumit tip de cheltuială, de multe ori, nejustificată. Părerea noastră este că a amâna sau a reveni, mai corect spus, cum cerem noi în amendament, la nivelul 2017 - 1 august, cu acciza şi a renunţa la ceea ce numim, chiar dacă nu este neapărat termenul legal, supraaciză, ar fi cel mai benefic. Şi vă rog să susţineţi acest articol al Partidului Naţional Liberal, acest alineat nou, după 293 - 294, 43 marginal.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Deci 294, la poziţia 43, amendament respins. Cine este pentru? 108. Împotrivă?
	Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu): UDMR-ul nu votează nici acum.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Ba da, votează.
	Domnul Georgian Pop (de la prezidiu): Votează. 178. (Discuţii la prezidiu.)
	Domnul Petru Gabriel Vlase: 178. Abţineri? Colegi care nu optează? Nu. La 29, dacă mai sunt. Vă rog, domnule Vîlceanu.
	Domnul Dan Vîlceanu: Articol nou - 295. După art. 294 se introduce un nou articol - 295, cu următorul cuprins, art. 295: "În perioada 1 ianuarie 2018 - 31 decembrie 2020 se suspendă aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal." S-ar putea să nu vă daţi seama despre ce este vorba numai când auziţi de Ordonanţa nr. 4, dar este vorba despre ordonanţa care reglementează contribuţiile pentru contractele de muncă part-time la nivelul unui minim pe economie, adică o absolută aberaţie. Să munceşti şi să câştigi un salariu şi să plăteşti la nivelul unui minim pe economie, adică să plăteşti mai mult decât câştigi (contribuţii). Nu mai spun că măsura fiscală contravine art. 56 din Constituţia României. Dacă în continuare susţineţi încălcarea constituţiei, nu aveţi decât să votaţi şi de data asta împotriva acestui amendament.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. 294, la 43, amendament respins. Cine este pentru? 103. Împotrivă?
	Domnul Georgian Pop (de la prezidiu): E şi UDMR-ul.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: 178. Abţineri? Nu sunt.
	Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu): Minorităţile nu ridică mâna nicicum.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Problema lor. La 29, dacă mai sunt intervenţii. Domnul Neagu.
	Domnul Nicolae Neagu: Marginal 45, articol nou, după 295, 296: perioada 1 ianuarie 2018 - 31 decembrie 2020, se suspendă aplicarea prevederilor pct. 1 art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2017 privind completarea şi modificarea Legii nr. 448/2006 şi revenire la această situaţie punctuală, cea din data de 1 iulie 1017, aşa cum este prevăzut în legea..., la art. 78 din Legea nr. 448 din 2006. Este vorba tot de o anumită modificare a Codului fiscal, propusă pe pachetul de modificări ale Codului fiscal, dar care, din păcate, nu aduce beneficii nici angajatorului şi nici persoanei cu handicap pentru perioada 2018 - 2020, în sensul că ceea ce până la nivelul august 2017 se putea prelua sub forma unei cheltuieli, având angajaţi persoane cu handicap un anumit număr, în acest moment nu mai intră pe cheltuiala firmei. Vă rog să fiţi amabili şi atenţi şi să votaţi cel puţin cu acest amendament al Partidul Naţional Liberal. Vă mulţumim.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: 296, da, sau cu 5? Domnule Neagu? 29 cu...
	Domnul Nicolae Neagu (din sală): 296.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Deci art. 296, nou introdus, poziţia 45. Cine este pentru? (Discuţii la prezidiu.) 108. Împotrivă?
	Domnul Georgian Pop (de la prezidiu): Şi UDMR-ul, 177.
	Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu): 178
	Domnul Petru Gabriel Vlase: 178. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Vă rog, la 29, dacă mai sunt intervenţii. Din sală: 297.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: 297, ultimul.
	Domnul Dan Vîlceanu: Este vorba despre un lucru despre care am mai vorbit astăzi - şi a vorbit toată lumea -, despre faptul că românii ar trebui să beneficieze de lege şi de drepturile legale. Începând cu 1 ianuarie trebuiau să primească majorarea punctului de pensie şi nu se întâmplă lucrul ăsta. Nu cerem altceva prin acest amendament decât să se respecte Legea pensiilor din România, atât.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: 297, poziţia 46, amendament respins. Cine este pentru?
	Domnul Georgian Pop (de la prezidiu): 104 ai Marcel.
	Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu): Minorităţile ce fac?
	Domnul Georgian Pop (de la prezidiu): Nu fac nimic.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: 104. Împotrivă?
	Domnul Georgian Pop (de la prezidiu): Şi UDMR-ul.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: 178. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Respins.
	Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu): Îmi dai voie pe procedură... Pe procedură, să vorbesc ceva?
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Procedură, domnul Vela. (Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)
	Domnul Ion Marcel Vela: Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Leonardo da Vinci spunea "Nu neglijaţi amănuntele, pentru că ele duc la perfecţiune, iar perfecţiunea nu este un amănunt!". Sunt colegi în sală care nu votează nici pentru, nici împotrivă, nici abţinere, nici că nu votează. Rugămintea mea este, ca secretar al Senatului, pentru a fi riguroşi, să votaţi cumva sau, dacă nu doriţi să votaţi, să părăsiţi sala, pentru că suntem într-o situaţie hazlie: să fiţi în sală, dar să nu participaţi în niciun fel la vot. Mulţumesc. (Discuţii în sală. Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. De acord cu dumneavoastră. La 29 mai sunt intervenţii? Nu. 29 în integralitatea sa, cine este pentru? 178. Împotrivă? 104. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Art. 29, aprobat. La 30. Vot pentru art. 30. Cine este pentru? 178. Împotrivă? 104. Abţineri? Colegi care nu optează? Adoptat. La 31 nu sunt amendamente. Cine este pentru art. 31 în integralitatea sa? 184. Împotrivă? 105. Abţineri?
	Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu): Vă abţineţi acolo?
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Nu, face poze. Fără abţineri. Colegi care nu optează? Adoptat. La 32, vă rog. Vă rog. Domnul Cîţu. Vă rog! Domnul Cîţu. Acordaţi-i microfonul domnului Cîţu. Domnul..., stafful!
	Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu): "Domnul stafful".
	Domnul Petru Gabriel Vlase: "Domnul stafful"! Din sală: Daţi-i cuvântul.
	Domnul Florin-Vasile Cîţu: A, ia uite, că merge! Mulţumesc. Deci mai aveţi bani şi pentru ăsta. La art. 32, în această Lege a bugetului, un lucru pe care îl faceţi de doi ani de zile, cosmetizaţi execuţia fondurilor europene, atragerea de fonduri europene. Introduceţi aici ceva ce n-ar trebui, nu-şi are locul în Legea bugetului de stat - subvenţiile de la Uniunea Europeană pentru agricultură. Sunt subvenţii care vin oricum, doar tranzitează bugetul, nu au niciun..., nu-şi au rolul aici şi, mai ales, nu trebuie raportate ca venituri din fonduri europene, sunt doar subvenţii pe care le primim doar pentru că suntem membri ai Uniunii Europene şi atât. De aceea, la art. 32, pentru a nu mai minţi şi pentru a nu cosmetiza execuţia bugetului, se propune eliminarea art. 32, pct. 47 din amendamente respinse. Mulţumesc.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Am înţeles. Vă rog. Cine este pentru? Pentru? 105. Împotrivă? 185. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu optează? Nu.
	Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu): Vrea Roman.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Procedură. Domnul Roman.
	Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule preşedinte. Art. 39 alin. (3), în calitate de vicelider, având în vedere că a apărut acea necorelare între programul anunţat şi afişat pe site-ul Senatului şi ceea ce s-a întâmplat în Camera Deputaţilor în momentul în care colegii se deplasau deja spre Senat, vă solicit o pauză de consultări de 15 minute.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnule deputat, Repet, înainte de a fi ora..., este ultima dată când mai spun, înainte de a fi ora 15.00, se poate verifica pe stenogramă, liderul..., un lider de la USR ne-a atenţionat acest lucru şi a cerut prelungirea programului până la dezbaterea acestei legi, după care eu am supus votului dumneavoastră, plenul comun a votat acest lucru şi am încheiat această discuţie. Două minute, pauză de consultări între lideri.
	PAUZĂ
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Continuăm cu art. 32. Dacă mai sunt intervenţii. Nu. Vă rog, liderii, domnule Munteanu. Art. 32 în integralitatea lui. Cine este pentru? 175. Împotrivă? 104. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Adoptat. La 33, vă rog. De la prezidiu: Stai, procedură.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mă rog, este din timpul de dezbateri, nu am nicio problemă, oricum.
	Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Noi, Grupul parlamentar al PNL, reluăm cererea noastră de a repeta votul pe amendamentele cu privire la cotele defalcate din impozitul pe venit.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă mulţumesc pentru.... Mulţumesc. Mulţumesc, domnule deputat.
	Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Cu plăcere.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Citiţi regulamentul, că sunteţi vechi în Cameră, aici. Vechi, vechişor. 33. Intervenţii? Nu. Art. 33 în integralitatea sa. Cine este pentru? Pentru? (Discuţii la prezidiu.) Am nevoie măcar de un lider să ridice mâna, ca să număr grupurile. 170. Împotrivă?
	Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu): Ioana, hai să numărăm exact.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: 103. Abţineri? Nu. Da? Domnul Nelu, domnul Nelu! Colegi care nu optează? Adoptat. 34, vă rog. Doamna Turcan.
	Doamna Raluca Turcan: Domnule preşedinte de şedinţă, Dragi colegi, La acest articol voi face o pledoarie care, sper, să fie în acord cu toate declaraţiile dumneavoastră de intenţie din trecut şi din viitor. Există un angajament între toate partidele politice care poartă semnătura preşedinţilor de partid. Acela se numeşte Pactul pentru educaţie. Din nefericire, atunci când o majoritate a putut să decidă, acel Pact pentru educaţie a fost în permanenţă călcat în picioare, termenele prorogate şi nicio reuşită, care era spre binele copiilor, părinţilor şi profesorilor, nu a putut fi obţinută în ultima perioadă. Cifrele din sistemul de educaţie sunt, din nefericire, la nivelul masei, cifre ale dezastrului, fie că ne place, fie că nu ne place să recunoaştem lucrul acesta. În pofida eforturilor uriaşe ale profesorilor şi elevilor, olimpicilor internaţionali, la nivel de masă, în special pentru copiii din zona rurală, şcoala a ajuns să fie un lux. În niciun caz un acces garantat prin Constituţie. Acest buget pentru anul 2018 putea să fie unul al dezvoltării şi al creării de locuri de muncă. Din nefericire, este un buget care va accentua decalajele între zone, în materie de infrastuctură, va accentua inechităţile în educaţie, va întări lipsa serviciilor medicale de calitate şi, din nefericire, va majora diferenţele care există între nivelul de dezvoltare din România şi ţările din Uniunea Europeană. În acest context, vă solicit domnule ministru al finanţelor, dragi colegi, să aprobaţi un amendament prin care bugetul Ministerului Educaţiei să fie de 6% din PIB, aşa cum a fost semnat şi afirmat de toţi liderii politici importanţi. Dacă nu se întâmplă lucrul acesta, cele mai multe aspecte din Programul dumneavoastră de Guvernare nu vor putea fi realizate. Şi timpul va demonstra corectitudinea afirmaţiilor mele. Bugetul actual al Ministerului Educaţiei este unul mic, în condiţiile în care povara cheltuielilor apasă pe acest buget. Şi asta înseamnă că investiţiile pentru creşterea calităţii actului educaţional lasă foarte mult de dorit. În multe locuri sunt inexistente. Dacă veţi aproba majorarea bugetului educaţiei la 6% din PIB, vom avea bani pentru consiliere şcolară, astfel încât 20 000 de copii să nu se piardă anual după finalul clasei a VIII-a. Va asigura întărirea învăţământului profesional, astfel încât în România să nu existe în momentul de faţă 600 000 de copii în afara sistemului de educaţie, va asigura un sistem de after school generalizat pentru ca părinţii să se poată întoarce la muncă, iar elevii să beneficieze de educaţie pe tot parcursul zilei. Dragi colegi, În Comisia pentru buget, finanţe, ministrul educaţiei, în acord cu ceilalţi miniştri responsabili de Programul de alimentaţie sănătoasă, a susţinut amendamentul PNL pentru înlocuirea programului "Cornul şi laptele" cu un pachet alimentar diversificat, astfel încât hrana să fie stimulativă nu numai pentru randamentul şcolar, ci şi pentru menţinerea la şcoală. De asemenea, dacă veţi acorda 6% din PIB pentru educaţie, vor fi bani pentru ca toţi copiii din ţara noastră să înveţe într-un singur schimb, să existe echitate şi şanse egale la învăţământ de calitate, să nu mai avem educaţia un lux şi să fie prohibitivă pentru copiii din familiile sărace, ca să nu mai vorbim că ar fi bani pentru investiţia în echipamente, dotări, pentru liceele profesionale, pentru facultăţi, să nu facă practică tinerii la nivel de revoluţie industrială, pentru că n-au cum să răspundă competenţelor, competiţiei şi exigenţelor din piaţa internaţională. Este o pledoarie de suflet, este o rugăminte a unui părinte, a unui om politic care îşi doreşte ca România să fie ţara în care, prin muncă corectă, copiii noştri să poată să-şi găsească viitorul aici şi să nu stea cu valizele pe aeroporturi, să se sfărâme familiile şi sufletele lor, practic, să fie în permanenţă zbuciumate pentru că destinul lor în România a fost curmat. Vă rog să votaţi acest amendament prin care bugetul Ministerului Educaţiei să ajungă la 6% din PIB şi toţi banii din acest minister să se ducă în viitorul copiilor noştri, ai tuturor. Vă mulţumesc.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. (Discuţii la prezidiu.) Vă rog. Cine este pentru? 96. Împotrivă? 164. (Discuţii la prezidiu.) Abţineri? Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Nu optează. Da. Am înţeles...2. Domnul Ibram stă cu mâna în sus. Domn'profesor, ultimul amendament. Mai aveţi 20 de secunde. Vă rog. La ce? La 34 sunteţi? Vă rog.
	Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Domnule preşedinte de comisie, de plen şi dragi colegi, Am văzut că, dacă viitorul ţării, copiii, nu ne sensibilizează şi nu le acordăm în educaţia lor cei 6%, măcar să ne gândim la motoarele cercetării acestei ţări. 15 000 de cercetători români din smart diaspora funcţionează în străinătate. Ne mândrim cu ei doar când ne convine. Am făcut un minister pentru cercetare şi nu i-am acordat buget. De-a lungul timpului, 0.24%, 0.34, 0.27 acum din PIB pentru cercetare. Şi nu este destul. Vin în faţa dumneavoastră să cer 1% din PIB, aşa cum s-a spus şi înainte, pentru că există un acord naţional transpartinic pe această temă. Daţi 1% cercetării, daţi forţă cercetătorilor şi inovatorilor din România pentru a avea o ţară dezvoltată. Mulţumesc.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Tot la 34. Amendament respins. Cine este pentru? 96. Împotrivă? 163. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu sunt. Art. 34 în integralitatea sa. Cine este pentru? 163. Împotrivă? 94. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Adoptat. Sistăm. Am încheiat timpul de dezbateri. Procedură.
	Doamna Raluca Turcan: Articolul 44, articolul 58 şi articolul 63 din Regulamentul comun întăresc faptul că, astăzi, votul pe amendamente a fost unul fraudat. În momentul de faţă, pe site-ul Senatului figurează şedinţă de plen la Senat. Ceea ce înseamnă că dumneavoastră....
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamna deputat...
	Doamna Raluca Turcan: ...aici, în mod neregulamentar, aţi fost...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, doamna deputat. Vă mulţumesc. Continuăm. Întrucât timpul de dezbateri a fost epuizat, continuăm votul, aşa cum scrie la regulament. Amendamentele admise şi respinse şi articolul în integralitatea sa, începând cu art. 35. (Intervenţie neinteligibilă din sală.) V-am dat cuvântul pe procedură. 35. Amendament respins la poziţia 52. Cine este pentru? Pentru? Amendament respins. V-am dat doamnă cuvântul. Eu nu pot să fiu obligat să vă dau cuvântul de 4 000 de ori într-o secundă. (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Mulţumesc. Reclamaţi-mă! Cine este pentru? Amendamentul respins de la poziţia 52, art. 35? Ştiu. Aveţi dreptate. 96. Împotrivă? 171. Abţineri? Abţineri? ...Nu pot să dau cuvântul pe procedură. Ultima procedură. Un minut.
	Doamna Raluca Turcan: 30 de secunde. Pentru că pe site apare şedinţă de plen a Senatului, reluaţi votul la art. 6.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Art. 35 în integralitatea sa. Cine este pentru? 176. Împotrivă? Împotrivă?. Presupun că votaţi împotrivă. 96 Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu optează? Adoptat. Art. 36. Amendament admis. (Discuţii la prezidiu.)
	Domnul Florin-Claudiu Roman: Da, domnule Bejenariu. Spun şi pentru dumneavoastră că suntem în Parlamentul României, nu suntem pe maidan. Acum un minut a fost scoasă de pe site acea convocare. Asta înseamnă că avem fie o eroare materială, fie o chestiune de natură penală. Rugămintea este să primim din partea secretariatului răspuns la această problemă. Domnu’ Bejenariu, m-aş bucura să fiţi la fel de vocal şi aici. Dacă aveţi ceva, veniţi şi spuneţi la microfon.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. (Intervenţii neinteligibile din sală.) Am înţeles procedura dumneavoastră. Art. 36. Amendament admis. Cine este pentru? 170. Împotrivă? 96. Abţineri? Împreună, cu mâna în buzunar, ce doriţi să-mi solicitaţi? Nu mai acord nicio procedură, nimic. Nu. Îmi pare rău. Nu pot. Abţineri? Sunt în procedură de vot. (Discuţii la prezidiu.) Nu. Colegi care nu optează? (Discuţii în sală.) Nu. Vă rog, vă rog, vă rog, vă rog... Art. 36 în integralitate sa. Cine este pentru? 170. Împotrivă? 97. Abţineri? Abţineri? 4. Colegii care nu optează.? Adoptat. Art. 37. Fără amendamente. Cine este pentru? 170. Împotrivă? 96. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. 37 adoptat. Procedură, vă rog. Stăm pe timpul dumneavoastră, nu e nicio problemă.
	Domnul Pavel Popescu: Stimaţi colegi, Fix acum 28 de ani, pe la ora asta...pe procedură. (Discuţii la prezidiu.) Mama îmi spunea mie şi surorii mele să ne ascundem.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Am înţeles procedura.
	Domnul Pavel Popescu: Haideţi să vă explic.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Art. 38. Art. 38. (Discuţii la prezidiu.) Art. 38 în integralitatea sa. Cine este pentru? 170. Împotrivă? 97. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează. Adoptat. Procedură despre ce spunea mama dânsului acum 28 de ani. Vă rog, domnule deputat. Vă rog, vă rog. Spuneţi ce v-a spus mama.
	Domnul Pavel Popescu: Aş fi vrut să apăs pe buton, dar văd că aţi furat şi butoanele de la microfoane, cât am fost plecat. Acum 28 de ani, când aveam 2 ani şi jumătate şi îmi aduceam aminte foarte bine, taică-miu, taică-miu nu ajunsese acasă, pentru că cineva trăgea în Timişoara, oraşul care a luptat pentru democraţie. Şi mă uit că după 28 de ani în sala asta văd figuri ca a celor care trăgeau acolo. Pentru că trageţi în democraţie şi trageţi în poporul român.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Am înţeles a doua procedură. Art. 39. Art. 39 integral. Cine este pentru?170. Împotrivă. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Adoptat. La art. 40 cu alin. (1), (2) şi 3, amendament admis. Cine este pentru? 170. Împotrivă? 97. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Tot la 40, amendament respins. La poziţia 53. Cine este pentru? 1...97. Împotrivă? 170. Abţineri? Nu. Amendamentul a fost respins. Şi la poziţia 54, amendament respins la art. 40. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 170. Abţineri? Nu. Respins. Art. 40 în integralitatea sa. Cine este pentru? 170. Împotrivă? 97. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Adoptat. 40š, cu amendament admis. Cine este pentru? 170. Împotrivă? 97. Abţineri? Colegi care nu optează? Adoptat. Art. 40š în integralitatea sa. Vă rog. Cine este pentru? 170. Împotrivă? 97. Abţineri? Nu. Adoptat. 41, la amendamente respinse, poziţia 55. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 170. Abţineri? Colegi care nu optează? Adoptat. Art. 41 în integralitatea sa. Cine este pentru? 170 Împotrivă? 97. Abţineri? Colegi care nu optează? Adoptat. Art. 42, cu alin. (1), (2) şi (3), amendament respins la poziţia 56. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 170. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Respins amendamentul. Art. 42, cu alin. (1), (2) şi (3) integral. Cine este pentru? 170. Împotrivă? 97. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Adoptat. Art. 43, amendament respins, la poziţia 57. Cine este pentru? Oricum, zic mai mult. 98. Împotrivă? 169. Abţineri? Colegi care nu optează? Respins amendamentul. Art. 43 integral. Cine este pentru? 170. Împotrivă? 98. Abţineri? Colegi care nu optează? Adoptat. Art. 44, cu alin. (1), (2), (3) şi (4) integral. Cine este pentru? 170. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Adoptat. Art. 45, la respinse, poziţia 58, amendament respins. Cine este pentru? 97, că a plecat domnul Roman. Împotrivă? 169. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? (Discuţii la prezidiu.) L-am scos afară. Adoptat. Respins. Pardon, mă scuzaţi. Respins. Art. 45 integral. Cine este pentru? 169. Împotrivă? 97. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Adoptat. 45 integral. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 97 Abţineri? Colegi care nu optează? Adoptat. 46, cu alin. (1), (2) şi (3), integral. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 97. Abţineri? Colegi care nu optează? Adoptat. 47 integral. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 97. Abţineri? Colegi care nu optează? Adoptat. 48 integral. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 97. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Adoptat. La 49 avem amendament respins, la poziţia 59, amendament respins. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 168. Abţineri? Colegi care nu optează? Respins articolul. Sunt în procedură de vot, domnule Drulă. Termin procedura şi vă dau... Art. 48, cu alin. (1), (2), (3) şi (4), integral. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 97. Abţineri? Colegi care nu optează? Adoptat. Vă rog, domnule Drulă.
	Domnul Cătălin Drulă: Domnule preşedinte de şedinţă, mă refer la cap. 3 din Regulamentul activităţilor comune care are o secţiune, Secţiunea I, despre aprobarea bugetului de stat, exact ce facem noi astăzi. În această Secţiune, dacă vă veţi uita la art. 64... Spune aşa: "după încheierea dezbaterii generale, se trece la dezbaterea pe articole", adică ceea ce aţi făcut dumneavoastră, acum. Până aici, nu e nicio problemă. După aia, alin. (2) spune aşa: "La discutarea fiecărui articol, deputaţii şi senatorii pot lua cuvântul", ceea ce dumneavoastră nu permiteţi în momentul de faţă. Este adevărat, la alin. (4) se spune că preşedintele care conduce lucrările poate supune aprobării şedinţei comune sistarea discuţiilor la articolul dezbătut. Deci dumneavoastră, deşi după părerea mea ar fi abuziv, aţi putea la fiecare articol să ziceţi: sistez, sistez, sistez. Dar nu puteţi să sistaţi în bloc dezbaterea pe restul de articole. Nu poate trece o decizie a Biroului permanent peste regulament, riscaţi să fie invalidată această lege la Curtea Constituţională. Noi mai avem vreo 10 amendamente, cred. Vă rugăm să ne permiteţi în cadrul dezbaterilor să le susţinem.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Da, domnule deputat, aţi avut timp de dezbateri. După dezbateri, ca şi la Regulamentul Camerei supun votului amendament cu amendament. Ok. Avem opinii diferite. Reclamaţi. Domnule Bichineţ, procedură.
	Domnul Corneliu Bichineţ: Domnule preşedinte, eu vă ştiam uman, aşa, dar aţi dat dovadă de cruzime nemaiîntâlnită când colegul nostru voia să ne spună ce i s-a întâmplat şi ce-i spune mama sa, şi noi acuşi intrăm în 2018 şi n-o să aflăm. Pentru mine să stiţi că... Nu, eu vreau să ştiu...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Aveţi dreptate, domnule deputat.
	Domnul Corneliu Bichineţ: ...ce îi spunea mama sa, pentru că am senzaţia că colegul nostru s-a rătăcit pe aici, pe holuri.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Art. 50 integral. Cine este pentru? Mulţumesc, domnule deputat. Continuăm dezbaterile...Votul. Pentru. Pentru 50 integral. 168. (Discuţii la prezidiu.) Împotrivă? 97. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Adoptat. 51, cu alin. (1) şi (2), integral. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 97. Abţineri. Nu. Colegi care nu optează? Adoptat. 52 integral. Cine este pentru? 167. Împotrivă? 97. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Adoptat. 53 integral. Cine este pentru? 167. Împotrivă? Împotrivă? 2. Atât. 3? 3 voturi împotrivă. 4, 5.... 97. Abţineri? Nu sunt. Adoptat, 53 integral. Procedură, da, domnule Viziteu.
	Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, dacă vedeţi, la sfârşitul acestui regulament, se spune că se completează cu prevederile celorlalte două regulamente şi, aşa cum spuneţi dumneavoastră, există o divergenţă de interpretare asupra textului. Aşa, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, această divergenţă se rezolvă în Comisia de regulament, deci v-aş ruga să convocăm Comisia de regulament pentru a clarifica acest lucru. Aş întări ceea ce a spus colegul meu înainte. În Regulamentul activităţilor comune se specifică şi faptul că se pot face amendamente în timpul acestei desfăşurări, de dezbateri şi vot, tehnico-legislative, că şi Guvernul poate lua cuvântul pentru anumite amendamente, aşa că ceea ce faceţi dumneavoastră este departe de spiritul acestui lucru, Aşa că v-aş ruga, fiind foarte puţine amendamente care mai sunt de susţinut, la fiecare articol întrebaţi: vrea cineva să susţină un amendament la acest articol? La majoritatea nu vor fi, vom mai sta, probabil, 10 - 20 de minute în plus, dar haideţi să respectăm acest regulament.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule deputat. Luaţi hotărârea BPR-ului, vedeţi ce s-a decis acolo şi, după aia, contestaţi-mă. 54. Poziţia 60 de la art. 54, amendament respins. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 168. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Adoptat. (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Numai un pic, să fac votul complet. Să fac votul complet. 54 integral. Vă rog. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 97. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu.
	Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu): 98, că a venit domnul Roman.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: 98, că a venit domnul Roman. Rectificaţi votul, că a venit domnul Roman în sală. Vă rog. Procedură. Doamna Turcan.
	Doamna Raluca Turcan: Explic votul nu pentru că a intrat domnul Roman în sală, ci pentru că eu cred că votul dat în Parlamentul României este un angajament de responsabilitate. La art. 54, Partidul Naţional Liberal a propus în Comisia de buget, finanţe suplimentarea bugetului de stat cu suma de 6 milioane... 6 mii de milioane de lei, astfel încât Programul "Cornul şi laptele" să fie înlocuit cu un program de alimentaţie sănătoasă. Culmea, pentru dumneavoastră, acest amendament a avut susţinere în Comisia pentru buget, finanţe şi a fost votat şi de PSD, şi de ALDE, şi de colegii de la UDMR, şi USR, şi PMP. Aşadar, nu pot să-mi explic de ce astăzi, în plen, un amendament susţinut de ministrul educaţiei, acceptat de ministrul agriculturii, pentru că alimentaţia în şcoală este finanţată din bugetul Ministerului Agriculturii, a fost astăzi respins cu votul dumneavoastră. Fie nu vă mai respectaţi prim-ministrul, fie vă pregătiţi să vă remaniaţi vreun ministru care a fost la audieri, fie, pur şi simplu, nu contează ce se votează. Partidul Naţional Liberal a votat acest amendament şi îl va susţine în continuare, întrucât în România Programul "Cornul şi laptele" este o risipă, a ajuns mâncare pentru multe animale, culmea, chiar în zonele sărace, în mediul rural, unde copiii ar prefera să primească altceva la şcoală pentru a fi încurajaţi să rămână acolo şi să aibă o şansă să reuşească în viaţă prin educaţie şi prin muncă. Respingem votul dumneavoastră...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
	Doamna Raluca Turcan: ... şi poate că reflectaţi, atunci când vom dezbate bugetul Ministerului Educaţiei, să găsim împreună o formă care să vă respecte angajamentul pe care l-aţi luat în Comisia de buget, finanţe. Vă mulţumesc.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc şi eu, doamna deputat. 541, la poziţia 61, amendament respins. Cine este pentru? Pentru. 97. Împotrivă? 168. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. 541 integral, vot. Mai aveam o poziţie, e o greşeală aici, în raport. Vă rog, vă rog, opriţi votul ăsta. Mai am un amendament respins, tot la 541, poziţia 62. Respins la 541. Vă rog. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 168. Abţineri? (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Atunci, mă scuzaţi, fără dumneavoastră. Doi, patru, şase, opt, zece, 157. Abţineri? 11. Acum, 541 în totalitate. De la prezidiu: Nu există 54, era doar amendamentul respins la 54...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: A, nu mai este, da, era introducere, da. Capitolul III. La titlu, vă rog. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. 55 cu alin. (1) şi (2), integral. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Adoptat. Art. 56, amendament respins la alin. (1) lit. a), poziţia 65. Vă rog. Cine este pentru? 98. Împotrivă? 171. Abţineri? (Intervenţie neinteligibilă din sală.) La ăsta? Domnule deputat, am făcut o concesie. Nu se face explicarea votului la articole.
	Din sală: Domnul senator.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul senator, îmi cer scuze! Amendamentul a fost respins. (Intervenţie neinteligibilă din sală.) O secundă. La ăsta vreţi? Vă rog, 30 de secunde.
	Domnul Florin-Vasile Cîţu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am înţeles că nu vrem să dăm bani UAT-urilor, nu vrem să le dăm banii nici pentru 2016. Amendamentul acesta, pentru cei care nu erau atenţi, propunea ca acele companii de stat care au plăţi restante către companiile din sectorul privat să nu poată să-şi majoreze cheltuielile cu salariile în 2017. Asta era ce aţi votat împotrivă acum. Deci puteţi să nu daţi bani primăriilor şi UAT-urilor, dar puteţi să-i lăsaţi pe cei care nu-şi plătesc datoriile să mărească salariile. Foarte bine!
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. La poziţia 63, art. 56 alin. (11), nou introdus, respins. Cine este pentru? 98. Împotrivă? 168. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Şi la poziţia 64, art. 56 alin. (6), tot nou introdus, amendament respins. Cine este pentru? 98. Împotrivă? 168. Abţineri? Nu. Adoptat. Art. 56 cu alin. (1) - a), b), (2) - a), b), c), (3) - a), b), (4) şi (5), integral. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Adoptat. 57 cu alin. (1), (2), (3), integral, vot. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu sunt. Colegi care nu optează? Nu. Adoptat. 58 integral. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Adoptat. 59, amendamente admise, la poziţia 59. Poziţia 10, marginal 10, la anexa nr. 1, da? Amendament admis. Cine este pentru? (Intervenţie neinteligibilă a domnului deputat Viorel Ştefan.) La 11? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. La poziţia 11, la admise, este o eroare materială. Vă rog, domnule preşedinte.
	Domnul Viorel Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Deci este vorba de 249 000 de euro pe lună, nu RON, aşa cum a apărut în raport dintr-o eroare de redactare.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Am înţeles. Amendament admis, poziţia 11, la 591, îndreptarea erorii materiale. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Adoptat. Poziţia 12, domnule Drulă, alin. (2), nou introdus, amendament admis. Vot. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Adoptat. Poziţia 13, alin. (3), nou introdus, amendament admis. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Adoptat. 59 integral. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Adoptat. 59 integral. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Adoptat. 591, la poziţia 14 din anexa nr. 1, cu articol nou introdus, amendament admis. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. 59 articol integral, 591. Vot. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Adoptat. 60 integral. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Adoptat. 601 am un amendament respins la poziţia 66. Cine este pentru? 98. Împotrivă? 168. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Deci 601 nu mai are sens, da? Domnule preşedinte? Domnule preşedinte, 601 a avut doar acest..., respinsul ăsta, da?
	Domnul Viorel Ştefan (din sală): Da.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. 61 integral. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Adoptat.
	................................................
	Domnul Petru Gabriel Vlase:
	................................................
	Mă întorc. 62 cu alin. (1) şi (2), integral, vot. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Aprobat. La 63, amendament respins la poziţia 67. Vă rog. Cine este pentru? 98. Împotrivă? 168. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. 63 integral, cu alin. (1), (2), (3) şi (4). Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. 64 integral. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Adoptat. 65 cu alin. (1) şi (2), integral. Vă rog. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. La 651, poziţia 15, articol nou introdus, amendament admis. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Amendamentul a fost admis. La poziţia 68, de la 651, articol nou introdus, amendament respins. Cine este pentru? 98. Împotrivă? 168. Abţineri? Nu. 651 integral. Vă rog. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. 66 integral. Cine este pentru? 170. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Avem amendamente de corelare admise. La poziţia 55 din anexa nr.1, amendament admis. Vă rog. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Adoptat. Admis, la poziţia 56, tot corelare. Vă rog. Cine este pentru? 168. Împotrivă? 98. Abţineri? Nu. Adoptat. La poziţia 57, din nou, amendament admis. Corelare, vă rog. Cine este pentru? 167. Împotrivă? 97. Abţineri? Nu. La respinse la corelare. Vă rog, respinse la corelare. Am foarte multe. Fiţi atenţi. 68. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu. Respins. Poziţia 69. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu. Respins. 70. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu. Respins. 71. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu. Respins. 72. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu. Respins. 73. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu. Respins. 74. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 97... Împotrivă, 167, da? Respins, 75. 76. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu sunt. Respins. (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Pentru, da. 77, amendament respins. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu. Respins. 78. Cine este pentru? Tot respins. Vă atenţionez eu dacă schimb, sunt respinse până la 87. 78, respins. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu. Respins. 79. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu sunt. Respins. 80. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu. Respins. 81. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu sunt. 82, respins. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Una. Colegi care nu optează? Nu. Respins. 83, respins. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Colegi care nu optează? Nu. Respins. 84. Cine este pentru? (Discuţii în sală.) Respins. 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Nu. Respins. 85. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu. Colegi care nu optează? Respins. 86. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu. Respins. Şi, ultimul, 87, amendament respins. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu. Anexa nr. 1 la bugetul de stat, sinteză. Una avem... (Discuţii la prezidiu.) Mai avem punctul 88, amendament respins la recorelare..., la corelare, pardon! Amendament respins, poziţia 88. Vă rog. Cine este pentru? 97. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu. Respins. (Discuţii la prezidiu.) Conform deciziei plenului, continuăm cu Anexa nr. 3 - Administraţia Prezidenţială. Nu există amendamente admise. Avem un amendament respins la anexa nr. 5, poziţia nr. 1. Avem 6 minute de dezbatere pentru această anexă. Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină amendamentul. Nu. Alte intervenţii la bugetul Administraţiei Prezidenţiale în timpul alocat? Nu. Supun votului dumneavoastră Anexa nr. 3/01. Cine este pentru? Pentru? Împotrivă, atunci? (Discuţii la prezidiu.) Vă rog, ridicaţi mâinile. Cine este pentru? (Discuţii în sală.) 170 şi cu... 250. Împotrivă? 3. Abţineri? 20. Anexa a fost adoptată. De la prezidiu: 21.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: 21. Anexa nr. 3/02 - Senatul României. Nu sunt amendamente admise. Avem un amendament respins la anexa nr. 5. La fel, 6 minute. Dacă iniţiatorul amendamentului respins vrea să-l susţină. Nu. Dacă sunt alte intervenţii. Nu sunt. Anexa nr. 3/02, vă rog, vot. Deci fără... Daniel... Cum sunteţi? Împotrivă? 170. Împotrivă? 97. Abţineri? Nu sunt. Aprobat. Anexa nr. 3/03 - la Cameră, Camera Deputaţilor. Două amendamente admise şi un amendament respins. Şapte minute, timp de dezbatere. Vă rog, dacă la amendamente doreşte cineva. Nu. Dacă sunt alte intervenţii. Nu. Supun votului Anexa nr. 3/03 împreună cu amendamentele admise din anexă. Vă rog. Cine este pentru? 170. Împotrivă? 98. Abţineri? De la prezidiu: 97, că a plecat Roman.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: 97, că a plecat Roman. Şi domnul Meleşcanu. Abţineri? Nu sunt. Aprobat. Şi 3/13 - Secretariatul General al Guvernului. Cu un amendament admis şi 37 de amendamente respinse la anexa nr. 2. Timp de dezbatere, 12 minute. Dacă sunt iniţiatori care vor să susţină amendamentele. Da? Vă rog. Domnul Barna.
	Domnul Tánczos Barna: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Având în vedere importanţa şi rolul activităţilor depuse de organizaţiile minorităţilor naţionale, aş dori să susţin amendamentul de la nr. crt. 1, amendament respins, care propune următorul lucru: Anexa nr. 3/13/02, la Capitolul 5001 - Cheltuieli buget de stat, Grupa 59, Titlul XI - "Alte cheltuieli", art. 04 - "Sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele care primesc subvenţii de la bugetul de stat", Coloana 3, propunem modificarea sumei, de la suma de 110 250 de mii de lei la 115 763 de mii de lei. Mulţumesc.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, la acelaşi articol, domnul Pambuccian.
	Domnul Varujan Pambuccian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, De fapt, este vorba de un calup de articole pe care, atunci când le-am scris, le-am scris ca să uşurăm munca celor din comisie, adică am făcut modificările în toate locurile în care aceeaşi sumă apare în sinteză în tot ce înseamnă Anexa nr. 3 - SGG. Şi atunci, eu vă propun..., nu are sens să votăm articol cu articol, pentru că toate se referă la acelaşi lucru, dar în locuri diferite în lege şi...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Nu am cum. Nu am cum!
	Domnul Varujan Pambuccian: ... vă propun... Staţi puţin, ca să nu mai intervenim de fiecare dată, atunci ...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Ştiu, dar nu mă lasă regulamentul.
	Domnul Varujan Pambuccian: Vă propun să votăm de la 1 la 23, pentru că ele se referă, practic, la sumele pentru organizaţii, la sumele pentru proiecte comune, sunt majorări absolut minimale care se fac, şi la o structurare a destinaţiilor pentru aceste sume, ca să fie mai uşor după aceea, când se emite hotărârea de Guvern, în baza Legii bugetului. Deci de la 1 la 23 ne referim, practic, la aceeaşi sumă şi la destinaţiile acesteia. Vă mulţumesc.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul preşedinte Viorel Ştefan.
	Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, Sigur, un astfel de amendament produce o modificare în bugetul ordonatorului respectiv, restul modificărilor sunt consecinţe. Acesta este unul din motivele pentru care anexele nr. 1 şi 2 la Legea bugetului trebuie tot timpul să rămână ultima dezbatere şi ultimele care se supun la vot. Deci, dacă noi aprobăm amendamentul colegului senator Tánczos Barna, de fapt, introducem suma în bugetul ordonatorului şi, după aceea, în anexele de sinteză, în cele în care se detaliază pe elemente de cheltuială sunt consecinţe ale acestui amendament ce vor fi operate corespunzător.
	Domnul Ioan Munteanu (din sală): Tot n-ai spus ce este mai important.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Pambuccian.
	Domnul Varujan Pambuccian: Da, domnule preşedinte, dar, atunci, nu la acel marginal... Trebuie să ne uităm la marginalul care ţine de substanţa domeniului respectiv şi care produce, după aceea, aceste modificări şi marginalul respectiv... Staţi, acum trebuie să-l caut. Mă scuzaţi puţin, nu mai ştiu care este marginalul care... L-a luat pe primul, care este modificare în sinteză.
	Domnul Viorel Ştefan (din sală): Nu în sinteză.
	Domnul Varujan Pambuccian: Păi, da, nu în sinteză, în partea de... Mă scuzaţi un minut, să caut care este marginalul şi vin.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă scuz. Vă rog, doamna Calista Mara.
	Doamna Mara-Daniela Calista: Mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba de Anexa nr. 3/13, marginal 25. Era vorba despre un amendament pentru suplimentarea sumei de 1 200 de mii de lei pentru consolidarea unei mănăstiri în comuna Buzescu, judeţul Teleorman, evident, respins, de altfel. Şi îmi pare rău să observ că judeţul Teleorman este interesant doar când vine vorba de CJ şi ce lucrări se mai dau pe la Tel Drum, în rest nu ne interesează nimic altceva de judeţul ăla. Mulţumesc.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Deci vă susţineţi amendamentul respins înţeleg, da?
	Doamna Mara-Daniela Calista (din sală): Da.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Până se lămuresc ceilalţi, la marginal 25, amendament respins. Vă rog. Cine este pentru? 98. Împotrivă? 167. Abţineri? Nu. A rămas aşa. (Discuţii în sală.) Nu vă aud.
	Domnul Varujan Pambuccian: Încerc. Spuneam că trebuie să evităm să facem modificările acelea la toate... Şi are dreptate domnul preşedinte al Comisiei pentru buget. Atunci, avem aşa: avem marginalul 16 până la...
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Staţi, staţi, staţi. Am deja..., sunt la marginal 1, cu propunerea domnului Barna.
	Domnul Varujan Pambuccian: Da, dar acolo sunt... este partea de sinteză de care spunea domnul preşedinte al Comisiei de buget, finanţe că nu trebuie supus la vot, se face automat modificarea. Noi am făcut-o ca să simplificăm munca în comisie, dar văd că mai rău am complicat-o. Şi atunci, marginalul care se referă la partea de substanţă este de la 16 până la 23. Deci de la 16 la 23 ar fi modificările care se referă la substanţă. Restul sunt modificările care vin ca o consecinţă a acestor modificări în partea de sinteză. Vă mulţumesc.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Deci vă susţineţi amendamentele de la poziţia 16 până la 23, respinse, înţeleg eu, da? E în regulă. Şi domnul Barna avea la nr. 1. A, e aici. (Discuţii la prezidiu şi în sală.) Vă rog, deschideţi microfonul pentru domnul Tinel.
	Domnul Tinel Gheorghe: Domnule preşedinte de şedinţă, N-am înţeles care este motivul pentru care plenul reunit al celor două Camere aşteaptă dezbaterea Legii bugetului, în condiţiile în care văd că există negocieri în stânga sălii, pe ce? Plenul n-ar trebui să fie informat ce se întâmplă în momentul de faţă? N-am înţeles şi nici n-am auzit ca, de la acest microfon, vreun lider al vreunui grup parlamentar să ceară pauză de consultări, aşa cum spune regulamentul nostru, al şedinţelor comune.
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Da, aveţi dreptate.
	Domnul Varujan Pambuccian: Domnule preşedinte, Îi mulţumesc colegului meu. Cer pauză de consultări cinci minute. E OK?
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Pauză, cinci minute.
	PAUZĂ
	Domnul Corneliu Olar: A expirat timpul de pauză. Vă rog să reîncepeţi lucrările. (Discuţii în sală.)
	Domnul Varujan Pambuccian: Da, până la urmă, din felul în care au fost făcute amendamentele probabil că va trebui de la 1 la 23 să le votăm, cu toate că, de fapt, sunt doar trei modificări. (Discuţii în sală.) Asta e! Asta e concluzia la care am ajuns.
	PAUZĂ
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Gata! Reluăm. Vă rog. Doamna senator! Vă rog. (Discuţii la prezidiu.) Continuăm, stimaţi colegi, cu amendamentele respinse de la nr. 1... (Discuţii la prezidiu.) Domnule Vela, vă rog! De la nr. crt. 1, amendament respins. Da? Cine este pentru? Număraţi. Vă rog să număraţi! 158. Împotrivă? Împotrivă? (Discuţii la prezidiu.) 27 împotrivă. Abţineri? 62. Amendamentul a fost admis. Nr. crt. 2, amendament respins. Cine este pentru? 151. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Amendamentul a fost admis. Nr. crt. 3, amendament respins. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri ? 62. Admis. Nr. crt. 4. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Admis. Nr. crt. 5. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Admis. Nr. crt. 6. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Nr. crt. 7. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Admis. Nr. crt. 8. Cine este pentru? 158 pentru. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Admis. Nr. crt. 9. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Admis. Nr. crt. 10. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Admis. Nr. crt. 11. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Nr. crt. 12. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Admis. Nr. crt. 13. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Admis. Nr. crt. 14. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Admis. Nr. crt. 15. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Admis. Nr. crt. 16. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Admis. Nr. crt. 17. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Admis. Nr. crt. 18. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Admis. Nr. crt. 19. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Admis. Nr. crt. 20. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Admis. Nr. crt. 21. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Nr. crt. 22. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Şi 23, da? 23 inclusiv, da? Nr. crt. 23. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62. Admis. 24, susţine cineva? Nu. 25 a fost discutat şi votat, şi respins. 26? 27? 28? 29? 30? 31? 32? 33? 34? 35? 36? 37? Am încheiat. Şi aveam şi un amendament admis, dacă susţine cineva, la anexa nr. 1. Nu. Dacă mai sunt intervenţii, mai am două minute din timpul alocat. Nu. Supun votului dumneavoastră Anexa nr. 3/13 împreună cu amendamentele admise din raport şi din plen. Cine este pentru? 158. Împotrivă? 28. Abţineri? 62.
	Domnul Georgian Pop (de la prezidiu): Nu! Stai, că au votat împotrivă!
	Domnul Petru Gabriel Vlase: Împotrivă? Păi, dacă aţi ridicat doar voi doi mâna... 82. Abţineri? Nu sunt. Anexa nr. 3 a fost adoptată cu majoritate. Închidem şedinţa. (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Poftim? 3/13. Am spus. Anexa nr. 3/13 - SGG.