Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 22 decembrie 2017

	6.	Adoptarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2018. (L521/2017)
	consultă fişa PL nr. 567/2017

	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Stimaţi colegi, continuăm cu votul final asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2018. (L521/2017) Dezbaterile au fost încheiate în şedinţa de ieri şi, aşadar, urmează votul final. Supun votului Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018 în ansamblul său. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? (Discuţii la prezidiu.) De la prezidiu: 255, că au mai intrat şi doi de la PSD.
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Foarte bine. Da. Da. Abţineri, vă rog? Nu sunt. 255 de voturi pentru, 95 de voturi împotrivă. S-a adoptat Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018. (Aplauze în sală.) Trecem la votul final asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018.
	De la prezidiu: Domnul Cîţu doreşte explicarea votului.
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Ce anume? Explicarea votului. Poftiţi, domnule senator. Vă rog.
	Domnul Florin-Vasile Cîţu: Gata. A revenit butonul aici. Mulţumesc. Domnilor preşedinţi, Partidul Naţional Liberal a votat împotriva acestui buget şi cred că ar fi trebuit... şi este un moment trist pentru că, astăzi, am avut nişte tineri care au venit astăzi şi ne-au cântat şi a fost foarte frumos, dar, poate, ar fi trebuit să le spunem că prin acest buget am furat şi din creşterea lor economică în viitor. Aţi construit un buget economic, un buget pentru 2018 cu venituri supradimensionate, după ce în 2017 aţi colectat mai puţin, deşi aţi suprataxat, aţi supraaccizat şi aţi ameninţat. Aţi ameninţat tot ce nu era PSD. Consecinţele: inflaţie, dobânzi duble, deficite comerciale mai mari. Acest buget, poate nu vi s-a spus, dar încalcă Tratatul fiscal semnat de România în 2012. Şi să ştiţi: faptul că nu ştiţi ce înseamnă deficit structural nu reprezintă o scuză. Puteţi să întrebaţi, puteţi să vă informaţi. Şi, nu în ultimul rând, acest buget reprezintă încă o cărămidă la zidul pe care l-aţi construit în 2017 între dumneavoastră şi noi, restul societăţii. Şi, protejaţi de acest zid, vreţi în continuare să furaţi banii acestei ţări şi să nu răspundeţi pentru asta. (Rumoare, discuţii în sală.) Pentru toate aceste motive, Partidul Naţional Liberal a votat împotriva acestui buget. Mulţumesc. (Aplauze la Grupul parlamentar al PNL.) De la prezidiu: Băsescu.
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Cine? Domnul senator Băsescu. Da? Şi Năsui. Da.
	Domnul Traian Băsescu: Bună ziua! Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi! Vreau să dau o scurtă explicaţie de ce Partidul Mişcarea Populară n-a votat bugetul. În primul rând, nu respectă angajamentele României de după promulgarea Tratatului fiscal. Nu respectă principiul reducerii deficitului structural. Este un buget care ne îndepărtează de zona euro. Şi este un buget care ne trimite într-o zonă de risc. Vreau să fiu foarte clar: când spun zonă de risc, nu spun că nu vor fi bani. Vor fi bani nu neapărat din venituri, dar veţi merge pe ideea de a împrumuta în continuare, în condiţiile în care toate statele Uniunii Europene îşi reduc datoria publică, urmare a aplicării Tratatului fiscal. Altfel, vă doresc la toţi Sărbători cu bine! Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. (Aplauze în sală.)
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnul Năsui.
	Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Acesta este un buget care ne pregăteşte doar pentru un termen scurt. Pe termen lung, cheltuielile structurale ale statului român sunt exorbitante, au crescut enorm de mult şi se bazează pe nişte venituri supraevaluate. Se bazează pe nişte venituri care, dacă nu se realizează, va trebui să facem exact ceea ce s-a întâmplat şi în 2017, anume tăiere din investiţii şi creştere de taxe şi impozite, pentru că vă va fi mult mai greu să scădeţi aceste cheltuieli structurale după ce le-aţi crescut. Suntem în scenariu de dinainte de criză, exact atunci când era euforia şi aveam impresia că putem să o ducem la nesfârşit cu creşterea economică. Lucrurile acestea se vor întoarce împotriva poporului român şi împotriva electoratului. Şi ce este trist este că proiecte mari, cum este autostrada Târgu-Mureş - Iaşi, sau alte priorităţi ale statului român, în momentul acesta nu mai avem nicio şansă să le realizăm, pentru că acest buget, aşa cum a fost făcut, şubrezeşte economia României. Acestea sunt motivele pentru care USR a votat împotrivă. Mulţumesc. (Aplauze în sală.)
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnul deputat Vosganian.
	Domnul Varujan Vosganian: De obicei, cei care vin la microfon explică de ce au votat împotrivă. Eu am venit să vă explic de ce am votat împotriva celor care au votat împotrivă. (Discuţii, râsete în sală.) Este foarte interesant că cei trei care şi-au explicat votul împotrivă sunt exact aceiaşi care, la deschiderea dezbaterilor, cereau respectarea Tratatului fiscal, ba chiar ameninţau cu trecerea României într-o categorie inferioară din punct de vedere al percepţiei, din cauza încălcării tratatului şi ameninţau cu dezechilibre macroeconomice ce vor decurge de aici. Stimaţi colegi, Eu am vrut să spun asta la începutul discuţiei, dar mi-am păstrat acest argument pentru sfârşit, pentru că bănuiam că aşa o să se întâmple. Ar fi fost interesant să facem un joc de imaginaţie: să dăm un pix celor trei şi să-i rugăm să aplice Tratatul fiscal, adică să taie cheltuielile cu 20 de miliarde de lei. (Rumoare, discuţii în sală.) 20 de miliarde de lei - stimate domn, poate că vă e dor de vremurile alea - înseamnă 25% din salarii - şi vă rog să mă iertaţi, a doua oară noi n-o facem! ... (Aplauze, râsete, discuţii în sală. )...sau înseamnă o treime din pensii! Stimaţi colegi, noi respectăm Uniunea Europeană. Nu este pentru prima oară când o ţară - şi numesc aici, de pildă, Franţa, Marea Britanie şi altele - s-a apropiat sau a depăşit cu mult nivelele pe care Tratatele internaţionale le stabileau, şi mă refer, în primul rând, la Tratatul de la Maastricht. Aceste ţări s-au dezvoltat utilizând datoria publică. Trebuie să vă spun că media datoriei publice în Uniunea Europeană este de 84% din PIB. România are 38% din PIB, adică mai puţin de jumătate din media europeană. În timpul Guvernării PD, datoria publică a crescut de la 13%, cât am lăsat-o eu în 2008, la aproape 40%. S-a triplat în doar 2 - 3 ani. Nu era nevoie. S-a dovedit că nu aveam nevoie să împrumutăm atât de mult. De atunci încoace, deşi am avut deficite bugetare, datoria publică s-a stabilizat. Cine spune că un deficit bugetar între 2,5 şi 3% duce la creşterea datoriei publice nu are în vedere seria de date din ultimii ani. Deci, având în vedere creşterea PIB de 5 - 6%, un deficit bugetar de până în 3% nu majorează datoria publică. De aceea, stimaţi colegi, până când colegii noştri nu ne explică de unde tăiem 20 de miliarde ca să le dăm lor pentru cele 3000 de amendamente încă 100 de miliarde pe care le-au cerut, eu zic să tratăm cu rezervă aceste opţiuni. Iar în legătură cu Uniunea Europeană, aţi văzut că în raportul macroeconomic este proiecţia pe termen lung care arată modul în care, pe termen lung, România se va încadra în prevederile tratatului, aşa cum, de altfel, tratatul însuşi o cere. De aceea, vă rog eu, din două una: ori cereţi tăieri de cheltuieli ori cereţi adăugiri de cheltuieli. Nu putem să facem capele mortuare din tăieri de cheltuieli bugetare! Mulţumesc. (Aplauze în sală.)
	Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Nu, nu suntem în dezbatere. Îmi pare rău.