Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 12 februarie 2018

		Şedinţa a început la ora 15,11. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului. Din prezidiu a făcut parte şi domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Vă rog să luaţi loc în bănci, pentru a putea începe şedinţa. Am să reînnoiesc apelul de a lua loc în sală, vă rog, pentru a putea începe şedinţa. Domnule deputat Ganţ... domnule deputat Ganţ, v-aş ruga să luaţi loc, să putem începe şedinţa. Doamnă deputat Turcan, vă rog. Mulţumesc. Eraţi chiar aici, în primul rând, cu doamna deputat, şi nu puteam să nu vă observ. Vă mulţumesc foarte mult. Aşadar, am să declar deschisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor şi am să anunţ că din totalul de 463 de senatori şi deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 324. Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite. Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi? Da, vă rog, domnul deputat.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă propunem să fiţi de acord cu suplimentarea ordinii de zi. Şi anume, cu depunerea jurământului de către doamna deputat Oana Floarea, întrucât săptămâna trecută, atunci când a fost aleasă în Comisia comună de control asupra SRI, Domnia Sa nu a putut să participe. Şi vă propun ca depunerea jurământului să fie primul punct pe ordinea noastră de zi, de astăzi. Vă mulţumesc.
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Da. Mulţumesc. Alte propuneri pentru... sau observaţii la ordinea de zi? Dacă nu sunt alte propuneri, atunci am să supun propunerea ridicată de domnul deputat Suciu, liderul Grupului parlamentar al PSD. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Da. Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Da. Abţineri? Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată propunerea domnului deputat Suciu, pentru ordinea de zi. Aşadar, vă invit acum să aprobăm ordinea de zi, în integralitatea ei. Cine este de acord? Cine e pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Nu ştiu, nu v-a... Domnul Tinel... Un vot împotrivă. Deci, cu un vot împotrivă, a fost aprobată ordinea de zi. Dacă în legătură cu proiectul programului de lucru sunt comentarii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru şedinţa comună de astăzi. Cine este pentru? Da. Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitate, s-a aprobat. 1. La punctul 1 al ordinii de zi, aşadar, avem depunerea jurământului de un membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii. În şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, din data de 7 februarie 2018, a fost aprobată modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 3/2017 privind alegerea membrilor şi a Biroului Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, în sensul numirii doamnei deputat Florea Oana-Consuela, în calitate de membru al comisiei. În conformitate cu prevederile Hotărârii Parlamentului nr. 30 din 1993, urmează ca doamna deputat să depună jurământul. O invit la tribună pe doamna deputat Florea Oana-Consuela, care, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, va rosti textul jurământului, îl va semna, şi îl va depune la preşedintele de şedinţă. Aveţi cuvântul, doamnă deputat.
		Doamna Oana-Consuela Florea: Vă mulţumesc. (Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.) Eu, Florea Oana-Consuela, Jur să păstrez secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor, atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia. Jur pe propria răspundere că nu am făcut parte din structurile fostei securităţi şi că nu fac parte din cadrele Serviciului Român de Informaţii sau ale altor servicii secrete de informaţii. (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: 2. La punctul următor al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 30/2017 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie. Proiectul de Hotărâre a fost afişat pe paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului. Întreb, dacă sunt intervenţii de ordin general? Nu sunt. Urmează dezbaterea pe articole. Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Aprobat. La articolul unic. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Atunci, este adoptat. Supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitate, de voturi, hotărârea a fost adoptată.
		La punctul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 10/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei Permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre. Proiectul de hotărâre a fost afişat pe paginile de internet ale celor două Camere. Cu privire la acest proiect de hotărâre, vă informez că Birourile permanente reunite, în şedinţa de vineri, 9 februarie, au decis să fie dezbătută şi supusă votului propunerea Grupurilor parlamentare ale PNL, de înlocuire a domnului deputat Bode Lucian, în calitatea de membru al Delegaţiei permanente la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre, cu domnul deputat Popescu Virgil-Daniel, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 732 din 22 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035, din data de 28 decembrie 2017, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului nr. 70/2017 pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 10/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei Permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre. Dacă sunt intervenţii de ordin general? Dacă nu, urmează dezbaterea pe articole. Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Atunci, este adoptat. La articolul unic. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Este adoptat. Supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său. Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi, hotărârea a fost adoptată.
		4. La punctul 4 al ordinii de zi avem Raportul Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial, precum şi Proiectul de Hotărâre. Raportul comisiei şi proiectul de hotărâre au fost afişate pe paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului. Stimaţi colegi, În ceea ce priveşte dezbaterea şi votul raportului şi proiectului de hotărâre, vă propun următoarea procedură. Pentru început, se va prezenta raportul, precum şi proiectul de hotărâre, de către preşedintele Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. Ulterior acestei prezentări, vom avea intervenţiile din partea grupurilor parlamentare şi a parlamentarilor neafiliaţi, în limita timpului alocat. În acest sens, Birourile reunite vă propun alocarea timpului maxim corespunzător numărului fiecărui grup parlamentar, luându-se în calcul câte 5 secunde pentru fiecare parlamentar. Timpul alocat rezultă după cum urmează. Pentru PSD - 18 minute; PNL - 8 minute; USR - 3 minute; UDMR - 3 minute; ALDE - două minute; PMP - două minute; minorităţile naţionale - 1 minut; neafiliaţi - 1 minut. În total: 38 de minute. După încheierea dezbaterilor asupra raportului comisiei, vom dezbate şi vom exprima votul asupra proiectului de hotărâre. Dacă sunt observaţii în legătură cu aceste propuneri de procedură, precum şi cu privire la timpul alocat dezbaterii? (Domnul deputat Eugen Tomac solicită cuvântul.) Mergeţi la tribună, vă rog.
		Domnul Eugen Tomac: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Având în vedere importanţa acestui subiect pe care îl vom dezbate, Grupul nostru solicită suplimentarea timpului pentru reprezentantul nostru care va lua cuvântul aici, în plen. Vă mulţumesc.
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Ar fi trebuit să spuneţi cu cât cereţi suplimentarea, ca să înţelegem.
		Domnul Eugen Tomac: Solicităm 10 minute. (Rumoare.)
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Dacă sunt şi alte observaţii? Am să supun votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul deputat. Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Secretarii, să număraţi. 119 voturi pentru. Voturi împotrivă? Voturi împotrivă - 215. Abţineri? 14 abţineri. Propunerea a fost respinsă. Prin urmare, supun votului dumneavoastră propunerea pe care v-am supus-o atenţiei, legată de procedură şi de timpii alocaţi dezbaterii. Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. 215 voturi pentru. Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă. Abţineri? Abţineri nu sunt. Deci, cu majoritate de voturi, au fost aprobate procedura de prezentare şi timpii alocaţi, precum şi celelalte aspecte care ţin de dezbaterea noastră. Conform celor convenite anterior, o invit la microfon pe... Scuzaţi-mă, din partea grupurilor parlamentare... sunt înscrişi la cuvânt: din partea PSD - domnul deputat Nicolicea, domnul deputat Pleşoianu; din partea PNL - domnul deputat Preda, domnul senator Fenechiu; din partea USR - domnul senator Goţiu; din partea UDMR - domnul deputat Antal; ALDE - doamna Cătăniciu; PMP - domnul senator Băsescu; de la minorităţi - nu se înscrie la cuvânt. Din partea senatorilor neafiliaţi, să vină la secretarii de şedinţă, să-şi depună solicitarea. Aşadar, o invit la microfon pe doamna deputat Oana-Consuela Florea, preşedintele Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial, pentru prezentarea raportului şi a proiectului de hotărâre. Aveţi cuvântul, doamnă deputat.
		Doamna Oana-Consuela Florea: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Vin azi în faţa dumneavoastră după zeci de audieri, de adrese şi răspunsuri, mii de pagini de documente şi numeroase controverse. Vin, spuneam, pentru a vă prezenta concluziile la care a ajuns Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. Înainte de toate, ţin să vă reamintesc cadrul şi condiţiile în care noi, cei 15 membri, ne-am desfăşurat activitatea. Această comisie a luat naştere ca urmare a apariţiei în spaţiul public a unor suspiciuni şi informaţii cu privire la o posibilă fraudare a alegerilor prezidenţiale din 2009, cu implicarea unor înalţi funcţionari ai statului român. Parlamentul s-a autosesizat şi a pus în mişcare acest instrument de control prevăzut în Constituţie. Au fost invitate pentru audiere 45 de persoane şi s-a purtat corespondenţă cu 11 instituţii. Din păcate, insuficienta reglementare legislativă a determinat sesizarea Curţii Constituţionale de nu mai puţin 4 ori în 4 luni. Curtea a enunţat mai multe principii de drept, printre care: controlul parlamentar trebuie să fie deplin; Parlamentul trebuie să dispună de posibilitatea de a lua orice măsură pentru a da conţinut acestei competenţe; ancheta parlamentară poate fi exercitată în paralel cu o anchetă judiciară şi nu aduce prejudicii activităţii justiţiei; principiul colaborării loiale decurge din prevederile Constituţiei şi se impune în relaţia dintre instituţiile şi autorităţile statului, indiferent de puterea din care acestea fac parte; lipsa unei legi speciale pentru funcţionarea comisiilor de anchetă îngreunează şi limitează desfăşurarea activităţii acestora. Mare parte din concluziile acestor decizii se regăsesc într-o propunere legislativă care are ca scop reglementarea activităţii comisiilor speciale de anchetă ale Parlamentului, pe care vă rog să o studiaţi şi să o susţineţi în procedura de adoptare. Ancheta a scos la iveală o serie de fapte care pot alimenta suspiciunile de fraudă a scrutinului prezidenţial din 2009. Din declaraţiile martorilor audiaţi şi mai ales din documentele studiate de către comisie şi anexate raportului, se poate observa un mecanism de control şi organizare pus la punct cu minuţiozitate de cei ce conduceau Guvernul la acea vreme. Acţiunile s-au desfăşurat în două planuri: cel din teren şi cel de comandă. În teren - practicile de tip turism electoral şi vot multiplu au fost posibile prin înfiinţarea la debutul campaniei electorale a peste 3.000 de secţii de vot speciale, pentru alegătorii care în ziua votării se aflau în altă localitate decât cea de domiciliu. În lipsa unor proceduri sigure de verificare a votului, acest fapt a creat suspiciuni încă de atunci. Votul din diaspora, pe bază de titlu de călătorie, a fost, aşa cum a sesizat Curtea Constituţională, lipsit de orice posibilitate de supraveghere, având în vedere că autorităţile din ţările respective nu au competenţă în această privinţă, făcând posibilă desfăşurarea nestingherită, în străinătate, a unor practici de tipul turism electoral şi mită electorală. În plus, în secţiile de votare în care numărul persoanelor propuse de formaţiunile politice pentru a face parte din Biroul electoral a fost insuficient, membrii au fost desemnaţi de către şefii misiunilor diplomatice, din rândurile personalului diplomatic, adică funcţionari ai Ministerului de Externe, aflaţi sub controlul ierarhic direct al executivului. Pentru a avea un control total, se impunea purificarea politică a structurilor administrative. Astfel, cu o rapiditate ieşită din comun, la 1 septembrie 2009, imediat după depunerea jurământului de către miniştrii Guvernului proaspăt remaniat, au fost demişi şi înlocuiţi 20 de prefecţi, fără respectarea procedurilor legale relative funcţiilor publice. Trebuie amintit faptul că prefectul este un personaj-cheie în procesul electoral, el fiind reprezentantul Guvernului în judeţ, coordonând instituţiile deconcentrate şi supraveghind procesul electoral. Mai mult, în luna imediat următoare, s-a trecut, firesc, la decapitarea întregii structuri a deconcentratelor. Din analiza actelor de la acea vreme, doar în perioada 2 octombrie - 9 decembrie 2009 au fost făcute nu mai puţin de 1.231 de schimbări în conducerea serviciilor publice deconcentrate. Instrumentul prin care au fost operate aceste schimbări - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 - a fost declarat neconstituţional de către Curte, prin Decizia nr. 1629/2009, care a constatat că: "Prin întreg conţinutul reglementării, Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competenţă materială, încălcând astfel dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie". Aici trebuie să fac o precizare. Această Ordonanţă nr. 105, în baza căreia s-au decapitat şefii deconcentratelor, prelua aproape integral dispoziţiile unei alte ordonanţe de urgenţă, Ordonanţa nr. 37, care şi ea fusese declarată neconstituţională, cu doar o zi înaintea emiterii Ordonanţei nr. 105. Bănuiesc că e o simplă coincidenţă. O situaţie deosebită s-a creat prin transmiterea către Autoritatea Electorală Permanentă a două liste cu propuneri distincte de preşedinţi ai Birourilor electorale ale secţiilor de votare. O listă transmisă de prefectul demis şi o altă listă, transmisă de noul prefect, numit în funcţie. Acesta a solicitat rapid anularea avizului acordat de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza primei liste. Cu privire la de acum celebra "sufragerie". În noaptea de 6 spre 7 noiembrie 2009, noaptea turului 2 al alegerilor prezidenţiale, în casa domnului Gabriel Oprea, la acea vreme senator independent, s-au întâlnit persoane cu funcţii de conducere în autorităţi publice, printre care: domnul George Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii; domnul Florian Coldea, prim-adjunctul directorului SRI; doamna Laura Codruţa Kövesi, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi alte persoane publice, printre care: domnul Dan Andronic, jurnalist; domnul Neculai Onţanu, primarul sectorului 2; domnul Anghel Iordănescu, senator. Prezenţa tuturor a fost confirmată şi de Ordonanţa de clasare din 20 iunie 2017 a Dosarului nr. 213/2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pentru lămurirea unor chestiuni de interes public, legate de suspiciunile referitoare la implicarea unor autorităţi, fără a avea competenţe legale, în procesul electoral din decembrie 2009, Comisia parlamentară de anchetă a adresat invitaţii celor care au participat la acea întâlnire. După cum bine ştiţi, unii au refuzat să se prezinte, iar alţii nu au oferit răspunsuri clarificatoare, pentru ca membrii comisiei să-şi poată forma o opinie. Toate acestea alimentează suspiciunea că în seara alegerilor, persoane publice cu funcţii de decizie în autorităţile statului s-au întâlnit la un eveniment privat, cu un scop precis - acela de influenţare a rezultatului votului. Cu toate acestea, din probele administrate în cadrul anchetei parlamentare, nu se poate trage o astfel de concluzie. Cu menţiunea că în cele 132 de pagini ale sale, raportul comisiei conţine mai multe propuneri concrete de îmbunătăţire a legislaţiei electorale, am să vă dau citire concluziilor la care a ajuns Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. Comisia a constatat acţiuni concrete ale instituţiei prezidenţiale reprezentate de domnul Traian Băsescu şi ale Guvernului condus de domnul Emil Boc, pentru favorizarea fraudării alegerilor în avantajul candidatului Traian Băsescu. Aceste acţiuni ale celor două instituţii au fost perfect sincronizate, dovedind astfel că făceau parte dintr-un plan amplu şi bine pus la punct, acţiunile fiind premeditate. În realizarea planului privind fraudarea alegerilor prezidenţiale, reprezentanţii celor două instituţii au acţionat în forţă, cu rea-credinţă, în total dispreţ faţă de lege. Pe cale de consecinţă, ţinând cont de faptul că diferenţa dintre cei doi candidaţi a fost de doar 70.321 de voturi, respectiv 0,68% din voturile valabil exprimate, şi că acţiunile de natură a determina fraudarea alegerilor erau în favoarea candidatului Traian Băsescu, concluzionăm că amploarea acţiunilor a fost de natură a schimba rezultatul alegerilor. Stimaţi colegi, Cred că putem să privim lucrurile şi dintr-o altă perspectivă, dincolo de celebra "sufragerie". Dreptul la vot nu a fost întotdeauna garantat. Istoric vorbind, dreptul la vot era condiţionat de avere, de studii şi de gen, pentru că femeile au obţinut dreptul de vot mult mai târziu. În 1989, în Bucureşti şi în oraşele ţării, oamenii au murit pentru ca noi să alegem, să fim aleşi, să votăm. De aceea, eu consider că voturile românilor sunt sfinte şi nimeni nu are dreptul să-şi bată joc de ele. Şi pentru că suntem aici înseamnă că am fost votaţi şi atunci nu avem voie să ne văităm că lucrurile nu funcţionează, ci trebuie să facem ceva să schimbăm, ceea ce nu merge să putem schimba. De aceea, eu vă rămân recunoscătoare dacă aţi lua în considerare măcar o parte din propunerile de modificare a legislaţiei electorale care se găsesc în prezentul raport. Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Da. Vă mulţumesc, doamnă deputat. Atunci, vom începe dezbaterile. Şi voi da cuvântul, în ordine, celor care s-au înscris la cuvânt. Grupul PSD - domnul deputat Pleşoianu, aveţi cuvântul.
		Domnul Liviu Ioan Adrian Pleşoianu: Bună ziua! Astăzi o să vorbesc despre două seri care mi se par emblematice pentru ţara noastră, cel puţin aşa cum a fost în ultimii 14 ani. Voi vorbi despre seara alegerilor prezidenţiale, turul 2 din anul 2009, şi despre seara de ieri. Pentru că cele două seri sunt strâns legate. În ceea ce priveşte seara de ieri, presupun că nu e niciun coleg sau nicio colegă din Parlamentul României, în sală, în acest moment, care să nu fi aflat dezvăluirile despre modul cum DNA-ul condus de doamna Kövesi fabrică probe, le plasează şi pe baza lor arestează oameni în această ţară. Presupun că nu e niciun coleg care nu a aflat, de aseară şi până acum. De asemenea, presupun că nu e niciun coleg care a aflat şi căruia i se pare în regulă că în ţara noastră se poate întâmpla aşa ceva. În ceea ce priveşte seara alegerilor prezidenţiale din 2009, acolo lucrurile sunt cât se poate de clare. Şi, ca o ironie a sorţii, lucrurile au devenit clare tocmai din Ordonanţa de clasare de la Parchetul General condus de domnul Lazăr. Pentru că în acea ordonanţă scrie negru pe alb că doamna Kövesi, domnul Maior, domnul Coldea au fost acasă la domnul Oprea în seara alegerilor prezidenţiale. Din punctul meu de vedere, simpla prezenţă a acestor persoane într-o seară precum seara alegerilor prezidenţiale, acasă la un om politic ce urma să devină ministru în Cabinetul Boc 2, în câteva zile, este un fapt de o maximă gravitate. Sunt pe aici, mai ales prin partea stângă a sălii, dar şi prin partea dreaptă a sălii, colegi care fac glumiţe - submediocre, din punctul meu de vedere - pe seama celor care vorbesc despre statul paralel. Şi, în deşteptăciunea lor extraordinară, se întreabă: "Ce e, domnule, statul paralel?". Îşi pun şi banderole, aşa, pe mânuţă. Păi, statul paralel e "sufrageria lui Oprea", dragi colegi. Nu există imagine mai bună, este imaginea perfectă - în sens negativ, dar perfectă - a ceea ce a însemnat statul paralel în această ţară - "sufrageria domnului Gabriel Oprea". Eu nu cred că este vreun om normal în această ţară care să considere firesc faptul că Procurorul General al României şi primii doi oameni ai Serviciului Român de Informaţii se deplasează, în seara alegerilor prezidenţiale, la un om politic, unde erau şi alţi oameni politici, în condiţiile în care toţi oamenii politici prezenţi în acea seară se aflau în tabăra preşedintelui Traian Băsescu, cel care candida pentru un nou mandat, iar primii doi oameni din servicii - domnul Maior şi domnul Coldea - şi procurorul general, doamna Kövesi, erau numiţi de acelaşi preşedinte şi candidat, Traian Băsescu. E foarte important să ne hotărâm, dacă tot facem discursuri care dau bine la popor, despre Centenar, să ne hotărâm, dacă tot e Anul Centenarului, ce fel de ţară vrem noi să fim de aici înainte. Vrem să fim ţara care a fost România în aceşti mai bine de 10 ani? Sau vrem ca România să fie liberă cu adevărat, să nu mai fie... deciziile din această ţară să nu se mai ia în sufragerii? Acum, tot celor care se referă la statul paralel ca fiind o gogoriţă, ţin să le dau o veste foarte proastă, foarte proastă. Peste Ocean se vorbeşte de cel puţin o lună de zile, în fiecare zi, despre, ce să vedeţi, statul paralel. Ei îi spun deep state, chestiune de nuanţă. Nu ştiu dacă toţi colegii mei au cunoştinţă despre acest fapt, dar în Statele Unite ale Americii, în Congres, e o comisie parlamentară a Congresului american care face vorbire - şi aici citez, nu sunt cuvintele mele - despre "o societate secretă din interiorul FBI şi din interiorul Departamentului de Justiţie, al cărei rol a fost acela de a toca mărunt administraţia Trump şi imaginea preşedintelui Trump, imediat după câştigarea alegerilor de către acesta". Asta, apropo, de faptul că nu există stat paralel. Motiv pentru care eu îi invit pe cei care cred că nu există stat paralel, să treacă Oceanul cu această convingere a lor, să încerce să convingă şi administraţia americană că nu există stat paralel. În ceea ce priveşte acest stat paralel, consider că această comisie şi-a făcut foarte bine datoria. Pentru că, în primul rând, s-a aflat ceea ce toată lumea bănuia, s-a aflat adevărul. Anume, că toate aceste persoane au fost acolo, la domnul Oprea. Dar s-au mai aflat şi alte lucruri. Între timp, şi înainte, şi după ce şi-a început activitatea această comisie, în presa care mai e liberă în această ţară şi care nu e în siajul statului paralel, au apărut atât de multe dezvăluiri, încât, din punctul meu de vedere, se impune să ne asumăm, în Parlamentul României, cu atât mai mult cu cât este Anul Centenarului, constituirea unei comisii parlamentare de anchetă care să investigheze modul în care această ţară a fost luată ostatică de către persoane care au decis cine are dreptul la viaţă şi cine nu, în politica românească, cine are dreptul să trăiască şi cine nu are dreptul să trăiască, în lumea afacerilor, în capitalul autohton, românesc. Cred că suntem datori faţă de ţara noastră să constituim o astfel de comisie, pentru că deşi momentul "sufrageria lui Oprea", momentul alegerilor prezidenţiale din 2009 este emblematic pentru ceea ce înseamnă statul paralel în România, este doar un episod. Unul printre nenumărate ale episoade. Ca atare, cred că se impune o astfel de decizie politică şi îi susţin pe toţi cei care până acum au propus constituirea unei astfel de comisii de anchetă. În ceea ce priveşte - şi cu asta o să închei - un slogan pe care l-am tot auzit, de prin februarie, când nişte domni, din stânga, de aici, incitau lumea să iasă în stradă. Sloganul preferat al domnilor din stânga de aici şi al unora din dreapta - mai puţini, e drept - este: "DNA să vină să vă ia!". (Aplauze.) Mulţumesc frumos. Mulţumesc. Mă bucură aprecierea dumneavoastră foarte mult. În lumina rezultatelor acestei comisii de anchetă şi în lumina dezvăluirilor de aseară, când, repet, s-a aflat, pentru cine mai considera că nu e aşa, că Direcţia Naţională Anticorupţie, condusă de doamna Kövesi, fabrică dosare, fabrică probe şi bagă oamenii în puşcărie în acest mod, pentru toţi cei care au realizat măcar acum, în ceasul al 12-lea, cum s-a desfăşurat renumita luptă anticorupţie, în România ultimului deceniu, mai bine de un deceniu, sloganul dumneavoastră preferat, dragi colegi USR-işti, sloganul dumneavoastră ar trebui să sune aşa: "DNA să vină să se ia!". (Aplauze. Vociferări.) Mulţumesc frumos.
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Grupurile parlamentare ale PNL, domnul deputat Preda, aveţi cuvântul.
		Domnul Cezar-Florin Preda: Mulţumesc, domnule preşedinte. În şedinţa comună de astăzi, a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cred că rolul nostru e să votăm legi, de aceea suntem aici. Şi cred că asta aşteaptă românii de la noi. Românii îşi doresc, de la aceste două Camere reunite, o bună funcţionare a statului, cu legi bine făcute, iar noi, prin puterea majorităţii, în loc să ne facem treaba, încercăm să anihilăm atribuţiile create chiar de forul din care facem parte, ale fiecărei instituţii a statului român. PNL va vota împotriva acestui raport. PNL s-a opus constituirii unei comisii, motivat, din două raţiuni, care, după cum bine ştiţi şi vedeţi, dar nu recunoaşteţi, s-au dovedit a fi pe deplin întemeiate. Astăzi avem un raport. Aşa, şi? Ce avem de fapt? Nişte concluzii luate eminamente politic. Cui îi folosesc? Parchetului General? Nu. Acest dosar a fost închis de Parchetul General. Şi noi, da, am cerut ca activitatea acestei comisii să se încheie, dincolo de inoportunitatea înfiinţării acesteia. Parlamentul nu a fost de acord, prin majoritatea sa. Cei care au dorit înfiinţarea acestei comisii nu s-au gândit decât la propria răzbunare. Şi reprezentanţii acestei comisii stabilesc azi posibile infracţiuni, fiindcă scopul creării comisiei nu a fost atins. Ce a analizat această comisie? Nimic. În schimb, au fost chemate la raport tot felul de persoane declarate sau nu incomode pentru majoritatea parlamentară. Unii au venit, alţii au refuzat. De aici, şi frustrarea celor care au trebuit să execute un ordin şi s-au lovit de tot felul de obstacole. Nimic însă nu a împiedicat această comisie să-şi desfăşoare activitatea, şi să ţină acest subiect, şi să intoxice ce mai era de intoxicat. Vreau să vă citesc, dacă îmi permiteţi, raportul unei alte comisii care a fost creată tot de Parlamentul României, şi care a funcţionat în anul 2012, şi avea în componenţa sa, ca preşedinte, un senator al actualei majorităţi, domnul ministru de externe Meleşcanu, şi avea, în acel moment, un secretar general al Ministerului Justiţiei, domnul Cazanciuc, care declara: "Am avut ocazia de a clarifica toate întrebările, atât cele puse de senatori, cât şi cele puse în spaţiul public în acest timp. Cred că după audiere şi după finalizarea procesului electoral, toţi diplomaţii din minister pot să stea cu fruntea sus. Nu au fost niciun fel de suspiciuni cu privire la activitatea pe care ministerul trebuia s-o desfăşoare". Aşa a spus domnul Cazanciuc. Cred că trebuia totuşi să studiaţi sau să îi întrebaţi pe domnul Cazanciuc şi pe domnul Meleşcanu ce au vrut să spună. Aţi ajuns la concluzia că cel care a înfiinţat colectivul de lucru, comisia de lucru în Ministerul de Externe, actualmente deputat, Cătălin Predoiu, ar trebui anchetat. Ar trebui să i se ceară ridicarea imunităţii, în vederea anchetării. Chiar vă invit s-o faceţi. Faceţi-o fără nicio reţinere, dacă toţi doriţi acest lucru. Este inadmisibil să aşterni pe hârtie o serie de acte normative, după care să spui că sunt nişte iregularităţi şi avem nişte deficienţe, nişte propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei electorale. Păi, noi suntem serioşi? După 8 ani? Să ştiţi că pentru cine... inclusiv membrii comisiei şi inclusiv doamna preşedinte au luat act că legislaţia electorală a suferit modificările care au eliminat în mare parte toate aceste posibile disfuncţionalităţi. Acum, dragii mei, aş vrea să venim într-o zonă în care vă place foarte mult - cum doriţi să funcţionăm ca Parlament. Cred că doriţi să funcţionăm ca un motostivuitor. Asta e dorinţa dumneavoastră, am văzut că îl folosiţi foarte des. V-aţi pus să stivuiţi într-o parte toate lucrurile pe care românii le vor, să le băgaţi la dos. Că vor salarii, că vor pensii, să vă respectaţi Programul de guvernare. Şi să stivuiţi, în opinia publică, tot felul de alegaţii şi tot felul de presupuneri, pentru a ţine o agendă publică în favoarea dumneavoastră. Noi nu ne putem substitui organelor de urmărire sau cercetare penală şi instanţelor de judecată sau comisiilor de onoare din cadrul Serviciilor. Dar aţi făcut tot posibilul să ne umplem de ridicol, pentru a avea astăzi nişte concluzii. La ce folosesc acestea? La nimic. Cui îi folosesc? Nimănui. Cu ce ne alegem după acest demers? Sper că v-aţi lămurit chiar voi, care aţi finalizat această sarabandă. De ce? Pentru că puteţi. Ceea ce nu puteţi este să vă ţineţi de Programul de guvernare cu care aţi câştigat alegerile. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnul senator Goţiu, USR. Domnule Varga, vă invit eu, n-aveţi nicio grijă. Mai aveţi două minute şi 51 de secunde.
		Domnul Remus Mihai Goţiu: Bună ziua, stimate colege şi stimaţi colegi. Bine v-am regăsit în Parlamentul paralel! Parlamentul paralel cu realitatea şi problemele cetăţenilor români. Kafka şi Márquez, precum şi alţi maeştri ai literaturii absurdului şi ai celei fantastice au toate motivele să fie invidioşi pe unii dintre dumneavoastră. De aproape un an, aţi consumat o energie extraordinară pentru a pune în scenă piesa "Statul paralel", pornind de la "amintirile de sufragerie", unii ar putea spune de budoar, ale unui domn cercetat penal, atenţie, pentru mărturie mincinoasă. Martorii "sufrageriei domnului Oprea" sunt aproape toţi, unul şi unul, apropiaţi sau chiar foşti membri ai PSD, de la Gabriel Oprea la George Maior, la Vasile Dâncu, Neculai Onţanu şi Anghel Iordănescu. Sunt martori care au spus vrute şi nevrute pe la televiziuni, dar au tăcut asurzitor când au venit la comisie, dovedind astfel, dacă mai era nevoie, că unicul scop al acestei iniţiative a fost să ofere pretextul pentru marea ficţiune cu statul paralel. De altfel, dacă tot vorbim de comisie de anchetă parlamentară, poate ar trebui să vedem cum funcţionează sau mai degrabă nu funcţionează Consiliul Naţional al Audiovizualului - CNA, instituţie care permite ca cercetaţi şi urmăriţi penal să vină să-şi expună la televiziuni fanteziile, transformând minciuna în adevăr, fără nicio critică ori moderare jurnalistică. Stimate colege şi stimaţi colegi, Ştiţi ce e absurd şi fantastic în acelaşi timp? Dacă s-a întâmplat ceva dubios în "sufrageria domnului Oprea", raportându-ne la cine sunt "martorii sufrageriei", atunci suntem în faţa unui conflict intern al PSD. Stabiliţi dumneavoastră care e PSD-ul real şi care e PSD-ul paralel în acest conflict! Dar nu folosiţi Parlamentul pentru războaiele dumneavoastră interne ori pentru războiul dumneavoastră cu diferite instituţii ale justiţiei române. Stimate colege şi stimaţi colegi, În Parlamentul real, nu în cel paralel, săptămâna trecută, cei mai mulţi dintre dumneavoastră aţi votat împotriva înfiinţării unei comisii de anchetă pentru votul de la moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu. Există dovezi video fără echivoc care arată că exact în această încăpere, sub această cupolă, au votat 249 de parlamentari, dar numărul de voturi, mai exact numărul de perechi de bile introduse în urne, a fost 251. În limbaj popular asta se cheamă, simplu, furt. Nu în "sufrageria domnului Oprea", ci aici, în plenul Parlamentului. Dar cum asta nu are legătură cu conflictele interne din PSD, aţi spus nu unei asemenea comisii de anchetă. Să vă mai dau un exemplu foarte pe scurt. De aproximativ doi ani, Curtea de Conturi semnalează că România a pierdut miliarde de euro, din cauza subevaluării ori a neactualizării de către ANRM a nivelului redevenţelor la petrol şi gaze.
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule senator, v-a expirat timpul.
		Domnul Remus Mihai Goţiu: Vreţi să aflaţi dacă rapoartele Curţii de Conturi se susţin sau nu? Dacă acest prejudiciu există? Facem o comisie de anchetă pentru a afla acest lucru? E doar un exemplu din multele care ne costă miliarde de euro. Sunt banii noştri pentru educaţie, pentru sănătate, infrastructură, cercetare, cultură şi multe altele.
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule senator, v-a expirat timpul.
		Domnul Remus Mihai Goţiu: Vă rog să nu ne furaţi nici măcar timpul. Calculaţi...
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Nu, nu vă fur nimic. V-a expirat timpul alocat, aprobat de plen.
		Domnul Remus Mihai Goţiu: Domnule preşedinte... (I se întrerupe microfonul.)
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: V-a expirat timpul. Vă rog să ţineţi cont de decizia plenului Parlamentului privitoare la timpii alocaţi, îmi pare rău. (Vociferări.) Nu v-am furat absolut nimic. De la PNL, lăsaţi-i pe ei, că-şi gestionează timpul. Dumneavoastră aveţi timpul dumneavoastră - 3 minute - care a expirat. (Vociferări.) Domnule senator, s-a votat de către plenul Parlamentului timpul pentru fiecare grup. Îmi pare foarte rău, v-a expirat timpul. (Vociferări.) Da, e calculat şi acestea sunt aprobate. Dar nu e treaba dumneavoastră să staţi să calculaţi. Aveţi timp alocat, n-aţi avut nicio obiecţie, s-a votat. Şi cu asta am încheiat. Vă rog să poftiţi în bancă. Da. Urmează la microfon Grupul parlamentar al UDMR, domnul deputat Antal. Vă rog, domnule deputat, să poftiţi la microfon. (Vociferări. Rumoare.) Domnule senator, oricum aţi depăşit timpul. Aţi vorbit peste timpul alocat. Cu orice calcul, v-aţi depăşit timpul. Vă rog foarte mult să poftiţi în bancă. (Vociferări.) Le-aţi consumat şi pe acelea 20, vă rog să poftiţi... (Vociferări.) Ba nu, nu v-am întrerupt, le-aţi consumat. (Vociferări.) Domnul deputat Antal? E prezent? Da? Vă rog să-i faceţi loc colegului dumneavoastră de la UDMR, să ia cuvântul. Domnule senator, timpul dumneavoastră a expirat. (Vociferări.)
		După o scurtă pauză
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule senator, timpul dumneavoastră exact calculat este 2,9 minute, îmi spune secretarul de şedinţă. Aţi vorbit 3 minute şi 20. Îmi pare foarte rău, dacă nu v-aţi încadrat e problema dumneavoastră. Vă rog să părăsiţi tribuna, pentru a putea continua şedinţa. (Vociferări.)
		După o scurtă pauză
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Da. Invit liderii grupurilor parlamentare pentru consultare. (Consultări.)
		După o scurtă pauză
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Stimaţi colegi, Am să vă rog să luaţi loc în sală. După consultarea liderilor grupurilor parlamentare, cu toţii au fost de acord că trebuie să-i dăm posibilitatea domnului Goţiu să-şi termine fraza începută. Domnule Goţiu, aveţi microfonul pentru a vă termina fraza.
		Domnul Remus Mihai Goţiu: Martorii "sufrageriei domnului Oprea" şi statul paralel sunt literatură absurdă şi fantastică. Nu le luaţi pâinea de la gură scenariştilor şi regizorilor, pentru că i-aţi oropsit destul cu formularul 600! Grupul USR va vota împotriva acestui raport. Mulţumesc pentru că aţi respectat şi ne-aţi acordat... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnul Antal, din partea Grupului UDMR.
		Domnul Antal István-János: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Ca un respect pentru această instituţie importantă a statului, voi fi foarte scurt. Grupul parlamentar al UDMR se va abţine de la vot. Mulţumesc.
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc. Doamna deputat Cătăniciu.
		Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi parlamentari, În urma dezvăluirilor, în spaţiul public, cu privire la o posibilă fraudare a alegerilor prezidenţiale din 2009 şi ţinând cont de gravitatea dezvăluirilor, aflarea adevărului despre ceea ce s-a întâmplat în acea noapte a fost asumată de către Comisia parlamentară de anchetă constituită prin votul plenului reunit al Parlamentului României, din data de 11 mai 2017. Am sperat, în momentul în care am fost desemnată în această comisie, că Parlamentul va face front comun pentru aflarea adevărului şi va reuşi să demonstreze că reprezintă ultima redută de apărare a democraţiei. Aşteptările mi-au fost repede spulberate, în momentul în care am văzut nominalizărilor colegilor din opoziţie. Am realizat, cu dezamăgire, că Partidul Naţional Liberal şi-a declinat responsabilitatea aflării adevărului. Nu mai rămăsese nimeni, în acest partid, care să-şi asume acele vremuri. Era greu pentru cei care în 2009 au luptat împotriva lui Traian Băsescu să facă parte din această comisie, având în vedere politica pe care astăzi o face noul PNL. Nu am dorit să facem spectacol mediatic, ci doar să aflăm adevărul. Alţii şi-au dorit altceva: să arunce în derizoriu Comisia parlamentară de anchetă, folosind practici pe care le-au învăţat sub acoperire. Stimaţi colegi, Iniţial a fost adoptat un raport parţial, pentru că această comisie a fost blocată în activitatea ei de a încerca să-şi realizeze unul din obiectivele principale pentru care a fost constituită. Care a fost motivul acestor încercări de blocare a activităţii comisiei? Răspunsul este foarte simplu: pentru că, prin modul în care s-a desfăşurat ancheta, am mers atât de departe încât am deranjat. I-am deranjat pe cei care au deţinut şi mai deţin astăzi frâiele statului paralel...
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Doamna Cătăniciu, timpul a expirat, vă rog!
		Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu: Mulţumesc.
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc. Din partea Grupurilor parlamentare ale PMP, domnul senator Băsescu.
		Domnul Traian Băsescu: Nu porniţi încă cronometrul, domnule preşedinte, pentru că vreau un drept la replică, legat de intervenţia domnului Pleşoianu şi...
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă rog, nu daţi drumul la cronometru! (Se adresează staffului tehnic.)
		Domnul Traian Băsescu: ...a doamnei deputat Cătăniciu.
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Numai o clipă, domnule preşedinte!
		Domnul Traian Băsescu: Vă rog.
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: V-a rugat să nu daţi drumul la microfon, că vrea un drept la replică. Deci resetaţi la zero cronometrul. (Se adresează staffului tehnic.) Aveţi dreptul la replică. Vă rog.
		Domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. Am să încep cu afirmaţiile domnului deputat Pleşoianu, care vedea în seara de 6 decembrie 2009, dar şi ieri seară, statul paralel. Şi vine o întrebare firească: dar la K2, întâlnirile repetate - Dragnea, Ponta, Maior, Kövesi şi Coldea - nu sunt stat paralel?! Dar întâlnirile repetate - Dragnea, Ponta, Kövesi, Maior şi Coldea - nu sunt tot stat paralel la T14?! Mă tem că faceţi o construcţie eronată, vizavi de statul paralel, şi uitaţi, domnule Pleşoianu, că la alegerile din 2009, în condiţiile în care vă permiteţi ca în raport să sugeraţi existenţa unui grup infracţional, uitaţi că acest grup infracţional, la alegerile din 2009, era Voiculescu cu trustul Intact, era Vântu cu trustul Realitatea, era Patriciu cu trustul Adevărul! Uitaţi cumva sinergia dintre Geoană, PSD şi acest grup care s-a dovedit a fi infracţional, pentru că şi Voiculescu, şi Vântu au fost, între timp, condamnaţi. Şi, ca să vă liniştiţi, domnule Pleşoianu, cu grupul infracţional, vă pot spune că Geoană a pierdut alegerile din două motive: în primul rând - şi nu pentru că a existat un grup infracţional la PDL - a pierdut, în primul rând, pentru că numai un partid lipsit de experienţă poate să scoată în bătălie pentru prezidenţiale pe unul pe care tocmai îl bătusem la competiţia de la Primăria Capitalei, fără niciun grup infracţional! Dumneavoastră l-aţi pus pe Geoană să-l bat şi a doua oară! E problema dumneavoastră. (Aplauze.) În al doilea rând, marea problemă pe care o aveţi, o aveţi că Geoană probabil simte nevoia să se spele de mai multe ori pe zi. Drept pentru care, după ce a plecat de la trustul Antena, s-a oprit direct în jacuzzi la Vântu acasă. Păi, de aceasta aţi pierdut, şi nu pentru că au fost grupuri infracţionale în PDL, ci la voi au fost grupurile!
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule senator, nu ştiu dacă aceasta era chiar un drept la replică...
		Domnul Traian Băsescu: Ei, era mai...
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Sigur că, am înţeles că dumneavoastră, fiind mult mai abil decât cel de la USR, aţi cerut un drept la replică, ca în loc de două minute să puteţi vorbi mai mult.
		Domnul Traian Băsescu: Mai am unul şi pentru doamna Cătăniciu...
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Eu cred că după dreptul aşa-zis la replică al dumneavoastră, o să fiu obligat să-i dau din nou cuvântul domnului Pleşoianu.
		Domnul Traian Băsescu: Daţi-i, că va trebui să-mi daţi şi mie din nou! (Aplauze şi râsete.)
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Bine! Sigur! Haideţi să intraţi pe timpul de două minute. Vă mulţumesc.
		Domnul Traian Băsescu: Mai am pentru doamna Cătăniciu un drept la replică.
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Nu, lăsaţi-o pe doamna Cătăniciu, că aţi văzut, ea s-a înscris în două minute!
		Domnul Traian Băsescu: Bine, o las, că e femeie, domnule preşedinte!
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Bravo! Foarte frumos! Bun. Deci intraţi pe timpul de două minute. Vă mulţumesc.
		Domnul Traian Băsescu: Nu chiar două minute...
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Nu, două exact!
		Domnul Traian Băsescu: ...lui Goţiu i-aţi dat...
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Două exact!
		Domnul Traian Băsescu: Bun. Atunci o să vă citesc din raportul dumneavoastră, al comisiei. În ceea ce priveşte alegerile în teritoriul naţional. În raport scrie aşa: "Astfel, datele din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării, întocmite pentru cele 21.706 birouri/secţii de votare, au fost centralizate în intervalul 11,32 din 6 decembrie - 11,21 din 9 decembrie". În acest interval, domnul Geoană a condus doar 23 de minute rezultatele alegerilor, între 21,40-22,03. Deci omul ăsta degeaba s-a culcat preşedinte şi a dormit până dimineaţă preşedinte, că el doar 23 de minute a condus în scorul alegerilor, la Biroul Electoral Central. În ceea ce priveşte votul din diaspora. "Al doilea tur de scrutin. Procedurile de desfăşurare a votării în diaspora, precum şi cele de comunicare a proceselor-verbale au decurs în condiţiile legii, existând doar două procese-verbale întocmite cu erori, care au fost corectate". Deci în cursul raportului recunoaşteţi şi corectitudinea alegerilor în teritoriu, şi corectitudinea votului din diaspora. Şi încheiaţi dumneavoastră spunând că: "Datorită schimbărilor a 20 de prefecţi, s-a pregătit fraudarea votului". Dragi colegi, Vă arăt aici acţiunea de a doua zi a Guvernului PSD. Pe data de 8 mai 2012... Pe 7 mai a fost numit domnul Ponta, a depus jurământul la Cotroceni, iar pe 8 mai elibera 107 prefecţi şi subprefecţi. Ce aveţi cu 20 de prefecţi schimbaţi de Emil Boc...
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule senator, v-a expirat timpul!
		Domnul Traian Băsescu: ... în anul 2009?!
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: V-a expirat timpul! Vă mulţumesc.
		Domnul Traian Băsescu: Mai aveam de spus. Nu-mi mai daţi 30 de secunde? Vă mulţumesc. Înţeleg că mi le-aţi dat!
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Nu!
		Domnul Traian Băsescu: Dragii mei, ...
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Nu, nu! N-aţi înţeles!
		Domnul Traian Băsescu: ...astfel de rapoarte...
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Nu, nu! Domnule senator....
		Domnul Traian Băsescu: ....nu fac bine nici democraţiei, nici Parlamentului, pentru că îl decredibilizează, prin falsurile pe care vrea să le introducă în opinia publică. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnul deputat Nicolicea, din partea Grupurilor PSD.
		Domnul Traian Băsescu (din sală): Nicolicea să aibă grijă, domnule preşedinte, cu dreptul la replică!
		Domnul Eugen Nicolicea: După cum ar trebui...
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule Nicolicea,...
		Domnul Eugen Nicolicea: Vă rog.
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Îmi cer scuze! Solicitase Grupul minorităţilor naţionale să facă o scurtă intervenţie; erau la rând. Îmi cer scuze! Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Dragoş Gabriel Zisopol: Vă mulţumesc. Stimate domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Reiterez ceea ce am spus săptămâna trecută. Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale nu au votat şi nu vor vota niciodată o astfel de comisie de anchetă şi nici nu vor face parte dintr-o asemenea comisie. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc şi îmi cer scuze pentru încurcătură. Domnul deputat Nicolicea, Grupul PSD. Aveţi cuvântul.
		Domnul Eugen Nicolicea: După cum ar trebui ştiut de către toţi parlamentarii, aşa cum scrie în Constituţie, rolul Parlamentului este dublu. În primul rând, este "organul reprezentativ suprem al poporului român" şi al doilea scop pe care îl are este acela de a fi "unica autoritate legiuitoare". Este evident că cele două roluri nu sunt unul pus contra celuilalt. Deci a spune că dacă faci o activitate care derivă din rolul de reprezentant suprem al poporului român impietezi asupra procesului legislativ, înseamnă că nu îndrăzneşti să citeşti un simplu articol din Constituţie. În ceea ce priveşte comisiile de anchetă - dacă nu era lămuritoare Constituţia -, au apărut şi vreo trei decizii ale Curţii Constituţionale, aşa că l-aş ruga pe colegul care nu le cunoaşte, să le citească. În ceea ce priveşte alt vorbitor... A vorbit despre "sufragerie", fără să citească concluziile. Cred că nu poate să reproşeze că aceste concluzii nu sunt în conformitate cu realitatea. A vorbit de statul paralel, probabil luându-se după subiectele care au fost la televizor, pentru că în tot raportul nu există o astfel de sintagmă. Dar reprezentantul - şi aici mă refer clar la domnul Goţiu - când n-a absentat de la comisie, n-a citit nimic din raport, n-a participat la elaborarea lui, n-a participat la votarea lui şi pur şi simplu a venit aici ca să blocheze, să vorbească despre o anchetă parlamentară despre activitatea din Parlament. Pentru orice om zdravăn la cap este evident că Parlamentul nu face comisii de anchetă să se autoancheteze. Aceasta este o treabă administrativă, se rezolvă de comisiile juridice şi de către conducerea Camerelor. Acesta a fost motivul pentru care votul a fost împotrivă. Cu privire la alte organisme, spre exemplu Curtea Constituţională, chiar şi ea spune că respectă autonomia Parlamentului în aplicarea regulamentelor proprii, dar unii veniţi de pe stradă nu cunosc nici regulamentele, nici Constituţia. De la început, aceste grupuri au fost contra comisiei, au solicitat amânări peste amânări, au lipsit la majoritatea activităţilor comisiei şi astăzi au încercat şi o blocare a activităţii Parlamentului. Şi, domnule preşedinte, exemplele acestea arată foarte clar că este nevoie de modificarea Codului de conduită, aşa cum ne-au cerut cei de la GRECO, cu măsuri aspre şi ferme, de modificare a Statului deputaţilor şi al senatorilor şi a regulamentelor, să le copiem după regulamentele din Parlamentul European, unde asemenea lucruri, ca o persoană să blocheze lucrările Camerelor, nu pot să existe. Dar pe cine ar deranja aflarea adevărului, fie el într-un sens sau în alt sens? Puteaţi să vă exprimaţi punctele de vedere, veneaţi la comisie, spuneaţi: "Raportul nu este bun". Aşa face parlamentarul - votează. Dar poţi să afli adevărul: că s-au fraudat, că nu s-au fraudat, că nu era nevoie de fraudare sau eu ştiu ce altă concluzie. Pe cine deranjează recomandările făcute în acest raport, şi anume, să se modifice legislaţia, ca astfel de situaţii să nu se mai repete? Cei care susţin blocarea raportului, blocarea comisiei, militează pentru un stat de drept? Şi prin ce metode? Acum aş mai vrea să vă mai spun o chestiune. Au fost puşi toţi miniştrii dintr-o singură parte, pe greşeala PSD, care şi-a dat demisia, la jumătate din Guvern. Au fost schimbaţi toţi prefecţii, adică jumătate, vreo 20 de prefecţi, într-o singură zi şi numiţi alţii. Deosebirea între schimbările de la început de Guvern, cum era Guvernul Ponta, şi spre sfârşit de Guvern, cum era Guvernul Boc, deosebirea este că Ponta nu avea alegeri, iar Guvernul Boc avea alegeri, avea un candidat pe care îl susţinea. În ceea ce priveşte miniştrii respectivi, aceştia n-au stat liniştiţi. Imediat au schimbat 1.231 de reprezentanţi ai deconcentratelor din teritoriu. V-aş ruga să fiţi atenţi. Diferenţa între cei doi candidaţi a fost în jur de 70.000 de voturi, ceea ce înseamnă că 35.000 de voturi luate dintr-o parte şi mutate în partea cealaltă schimbau rezultatul alegerilor. Adică, sub 1.000 de voturi pe judeţ. Mai precis, vreo 800. Credeţi dumneavoastră că într-un judeţ, dacă schimbi toţi şefii de deconcentrate şi prefectul, aceste acţiuni nu sunt de natură de a-ţi aduce măcar 800 de voturi? Nevorbind de fraudare. Deci, în aceste situaţii, eu vă spun aşa: că s-a întâmplat un mecanism extraordinar, în care Guvernul şi Preşedinţia au lucrat împreună şi măsurile lor au fost de natură de a schimba rezultatul votului. Dacă aţi fi citit raportul, aţi fi văzut aceste lucruri, da? Poate cineva să-mi spună că toţi şefii de deconcentrate dintr-un judeţ nu-ţi aduc un surplus de 800 de voturi? (Vociferări.) Nu ştiţi, da! În aceste condiţii, eu vă propun, stimaţi colegi, să votaţi acest raport. Pe cei care n-au citit şi votează, aşa, în orb, să citească şi propunerile de îmbunătăţire a legislaţiei, să citească bine şi concluziile, pentru că a face scandal gratuit, doar aşa, "nu vrem noi", nu cred că este un argument de parlamentar.
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc. Urmează, din partea Grupului PNL, domnul Varga Vasile.
		Domnul Vasile Varga: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Ca membru al acestei Comisii de anchetă, apreciez că, de la început, filosofia de înfiinţare a acesteia a fost una nobilă, aceea de a afla, de fapt, un adevăr. Din păcate, pe parcursul dezbaterilor, activitatea comisiei a fost politizată integral, devenind un instrument politic, în lupta politică oarbă pe care Partidul Social Democrat astăzi o duce cu anumiţi actori statali, pentru a acoperi o guvernare eşuată, de incompetenţă şi neputinţă. Politizarea activităţii Comisiei de anchetă şi focusarea pe invitaţi a căror declaraţii să pună într-o eventuală dificultate Partidul Social Democrat au schimbat sensul şi menirea acestui instrument parlamentar de anchetă, transformându-o, din interiorul ei, într-o veritabilă vânătoare, comisia devenind o diversiune. Oare cine a câştigat legal? Traian Băsescu? Cine a pierdut, prin fraudă? Mircea Geoană? Eu nu-mi permit, astăzi, ca membru al acestei comisii, să-i critic pe antevorbitorii mei, să critic vreun coleg; îmi este greu să fac acest lucru. Ba, dimpotrivă, apreciez activitatea colegilor din comisie, marea majoritate fiind profesionişti, devotaţi adevărului, dar regret că finalitatea acestei comisii nu este cea aşteptată de întreaga opinie publică. Nu aveam cadrul legal să substituim anumite organisme ale statului. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc. (Domnul senator Remus Mihai Goţiu doreşte să ia cuvântul.) Domnule Goţiu, ce doriţi? La cine... Drept la replică... Numai o clipă! Dumneavoastră puteţi cere, conform Regulamentului, dreptul la replică în situaţia în care, la adresa dumneavoastră, s-au făcut afirmaţii incorecte sau ofensatoare. N-am sesizat să fie făcute afirmaţii incorecte sau ofensatoare. (Vociferări.) OK. Eu vă atrag atenţia că dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică. Aveţi dreptul la drept la replică - 30 de secunde.
		Domnul Remus Mihai Goţiu: Mă bucur că nu doar fostul preşedinte Traian Băsescu are posibilitatea dreptului la replică...
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Păi, nu o să vă comparaţi dumneavoastră cu fostul preşedinte! Cred că ar fi cam tare, nu?!
		Domnul Remus Mihai Goţiu: Vă rog să calculaţi cele 30 de secunde, din acest moment! Ceea ce aş fi dorit, probabil, să aflu de la Comisia de anchetă, pentru că tot a adus vorba domnul Nicolicea, e: ce căuta dânsul în acea sufragerie? Din păcate, "martorii sufrageriei" nu ne-au spus acest lucru. Legat de prezenţa mea la comisie. Am fost prezent la comisie până când această comisie şi-a desfăşurat activitatea în mod regulamentar, până când nu s-a schimbat, peste noapte, fără o decizie a Birourilor permanente şi a plenului Parlamentului. În fine, legat de blocarea activităţii Senatului, cred că dreptul la replică îi revine domnului Tăriceanu, pentru că dânsul mi-a tăiat microfonul, deşi mai aveam 20 de secunde. Mulţumesc.
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnul senator Băsescu. Şi domnul Pleşoianu, am înţeles... Da. Imediat. Şi dumneavoastră tot 30 de secunde.
		Domnul Traian Băsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Mai înainte, un coleg liberal spunea că nu-i este clar cine a câştigat şi cine a pierdut. A pierdut Geoană cu 70.000 de voturi mai puţin sau am câştigat eu cu 70.000 de voturi mai mult?! Vă spun eu la toţi - l-am bătut pe Geoană de l-am rupt, pe bune! (Aplauze.)
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnul deputat Pleşoianu.
		Domnul Liviu Ioan Adrian Pleşoianu: Ca să nu mai dau încă un drept la replică, voi vorbi despre un preşedinte imaginar. În viaţa aceasta multă ipocrizie "întâlniseu", dar atâta cât am auzit mai devreme nu mai "văzuseu" niciodată! Personajul imaginar, preşedintele imaginar, când fratele său ajunge dincolo de gratii, spune că "acţionaseu" statul paralel. Când, însă, ajunge dincolo de gratii o persoană - să o numim la întâmplare, Voiculescu -, atunci este justiţie independentă. Când o doamnă blondă, să-i spunem... aleg un nume la întâmplare - Udrea - are probleme, atunci este statul paralel, atunci "acţionaseu" statul paralel. În schimb, când alţi "moguli de presă", ca să citez "preşedintele paralel", ajung dincolo de gratii, atunci "acţionaseu" justiţia independentă. Treaba este că statul acesta paralel îl "creaseu" chiar preşedintele care se "exprimaseu" de foarte multe ori aşa cum mă exprim eu acum - într-o limbă română foarte ciudată. Acest preşedinte imaginar o "numiseu" pe doamna Kövesi, o "numiseu" pe doamna Livia Stanciu, îl "numiseu" pe domnul Coldea şi "creaseu" statul paralel, despre care face vorbire doar când îi convine. (Aplauze.)
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnul Stanciu-Viziteu, USR. Staţi numai o clipă, domnule Stanciu, numai o clipă. Să ştiţi că este foarte simplu să vorbeşti la adresa cuiva care nu este prezent şi nu poate să aibă drept la replică. Da, domnul Stanciu, vă rog.
		Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Mulţumesc, domnule preşedinte. S-a tot vorbit despre un stat paralel. Chiar şi dumneavoastră aţi tot menţionat, şi colegul Pleşoianu... Şi a fost adresată şi faţă de USR această remarcă. Surprinzător este că am întrebat miniştrii pe care ar trebui să-i intereseze, despre aşa ceva. Miniştrii de forţă - ministrul de interne şi ministrul apărării. Pentru că ar fi ceva grav pentru siguranţa naţională să existe un astfel de stat paralel. Şi ne-au răspuns. Şi amândoi nu au nicio informaţie despre existenţa unui stat paralel. Deci, domnule Tăriceanu, sunt şi ei pe statul de plată al statului paralel, pentru că neagă vehement existenţa acestuia? Vă rog să ne lămuriţi.
		Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Stimaţi colegi, Am încheiat dezbaterile asupra Raportului Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. În continuare, trecem la dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind raportul dezbătut. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale asupra proiectului de hotărâre? Nu sunt intervenţii. Urmează dezbaterea pe articole. Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Atunci, este adoptat. Articolul 1. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 2. Dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Este adoptat. Supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său. Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. 205 voturi pentru. Împotrivă? 94 de voturi împotrivă. Abţineri? 24 de abţineri. Cu majoritate de voturi, hotărârea a fost adoptată. Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa Camerelor Parlamentului.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Rog... liderii grupurilor parlamentare de la Camera Deputaţilor să vină la prezidiu. Vă rog, domnule preşedinte Băsescu... Mulţumesc. Şedinţa la Cameră începe în 3 minute, adică la 16,45.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 16,38.