Şedinţa Camerei Deputaţilor din 21 februarie 2018

			Şedinţa a început la ora 08,29. Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaţilor. Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaţilor.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Bună dimineaţa! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 21 februarie 2018, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în această şedinţă.
			În continuare, dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei deputat Aida Căruceru.
			Doamna Aida-Cristina Căruceru: Mulţumesc, domnule preşedinte. "Importanţa educaţiei naţionale pentru copii şi adolescenţi. Cum putem combate un flagel care afectează trei din zece tineri". În acest moment, în România, trei din zece tineri, copii şi adolescenţi, sunt supraponderali şi 8% dintre ei sunt obezi. Pentru copiii cu vârste mai mici, situaţia este şi mai îngrijorătoare - potrivit unui studiu coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, un copil din patru cu vârsta de 8 ani este supraponderal sau obez. Statisticile europene plasează România în top trei ţări europene în ceea ce priveşte obezitatea infantilă. Doar în ultimii şase ani, potrivit relatărilor mass-media, numărul copiilor obezi a crescut cu 10%, ceea ce arată că avem de-a face cu un flagel care ia amploare sub ochii noştri. Obezitatea infantilă nu înseamnă doar o copilărie mai dificilă, deşi este evident că produce efecte negative; obezitatea infantilă nu înseamnă doar pericolul expunerii copiilor la fenomenul de agresivitate de tip bullying, deşi este evident că acest pericol este real; obezitatea infantilă înseamnă adulţi care se vor confrunta cu probleme de sănătate. În trei din patru boli, obezitatea a devenit un factor de risc, iar specialiştii avertizează că peste 11% din populaţia ţării este afectată de diabet. Care este una dintre principalele cauze? Evident, lipsa educaţiei nutriţionale. Aflaţi în faţa a extrem de numeroase opţiuni de tip fast-food, înconjuraţi de zahăr în aproape orice produs alimentar, asaltaţi de patiserii la fiecare colţ de stradă, copiii noştri navighează în fiecare zi în care merg la grădiniţă, şcoală sau liceu printr-o mare de tentaţii alimentare, fără să primească şi instrumentele care să le permită să aleagă mereu în siguranţă şi în cunoştinţă de cauză. Iar când acestor tentaţii şi pericole li se adaugă şi o situaţie materială precară a familiei, situaţia devine şi mai gravă, pentru că banii, şi aşa puţini, ajung să fie cheltuiţi pe produse cu o valoare nutriţională scăzută, dar bogate în zahăr, sare şi grăsimi nesănătoase. Cred cu tărie că educaţia nutriţională trebuie să se afle în centrul unui program educaţional menit să le ofere copiilor şi adolescenţilor informaţii şi cunoştinţe care să le fie de folos în mod real, din momentul în care ies din şcoală sau liceu. Iar ce mănâncă şi ce efect are ceea ce mănâncă asupra organismului lor ar trebui să fie primul pas al acestui program educaţional. Pentru că am amintit de unităţile de învăţământ, trebuie să subliniez importanţa acestui aspect. Şcolile trebuie să devină şi un loc de educaţie alimentară. Iar acest lucru înseamnă că trebuie să regândim şi programe precum "Cornul şi laptele". Da, "Cornul şi laptele" este poate cel mai lung program şcolar aflat în derulare acum. Da, "Cornul şi laptele" are meritul de a fi măsura care a redus cel mai mult abandonul şcolar, în special în mediile rurale sărace, unde copiii duc acasă cornul şi laptele...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Vă rog să vă apropiaţi de încheiere, doamnă deputat. Mulţumesc.
			Doamna Aida-Cristina Căruceru: Un prim pas real a fost deja făcut. Recent, în calitate de deputat, am votat pentru Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2017, ceea ce permite ca preşcolarii şi elevii să primească, pe lângă lapte şi corn, şi o porţie de fructe şi legume. Toate acestea vor fi posibile prin participarea României la Programul pentru Şcoli al Uniunii Europene, care stimulează acest stil de alimentaţie sănătoasă, prin măsuri concrete. Este doar un pas în direcţia cea bună, mai sunt multe lucruri de făcut. Iar totul începe de la conştientizarea problemei obezităţii infantile şi de la angajamentul ferm de a combate acest flagel. Iar miza este cât se poate de importantă: sănătatea copiilor noştri şi a viitorilor adulţi. Mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc.
			Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Corneliu Olar.
			Domnul Corneliu Olar: "Domnule Daea, unde va mai paşte oaia?". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În urmă cu mai bine de şase ani, atunci când PSD-ul prelua guvernarea în România, spunea cu un patriotism fals că străinii au cumpărat prea multe terenuri agricole din ţară şi că ei vor pune capăt acestui fenomen. Au promis că vor fi "mândri că sunt români". Au trecut ani de zile de atunci şi Guvernul, prin Ministerul Agriculturii, nu a făcut absolut nimic în acest sens. Dimpotrivă! De când guvernează PSD, de pe mesele românilor au dispărut produsele româneşti şi au apărut tot mai multe produse din import: fructe din Polonia, pâine congelată şi cereale din Ungaria, legume din Germania, lapte şi brânză din Bulgaria. Milioanele de tone de mâncare care intră astăzi prin importuri i-au făcut pe sute de fermieri români să lase ogorul nelucrat sau să-şi vândă terenurile la preţuri de nimic. Cu subvenţie sau fără subvenţie, cu sau fără declaraţiile picante ale domnului Daea, agricultura din România nu mai este atractivă nici măcar pentru fermierii care au trăit o viaţă întreagă din activităţi agricole. Este o realitate! Nu mai pot să ţină piept concurenţei care vine de peste hotare, pentru că acolo irigaţiile sunt pe tarla, nu pe hârtie, tractoarele sunt pe ogor, nu în programele de guvernare, culturile sunt asigurate împotriva calamităţilor naturale, iar statele fac investiţii reale, care să ajute fermierul să producă mai ieftin şi mai uşor. Stimaţi colegi, Ne amuzăm cu toţii de oaia domnului Daea, dar acest lucru nu ţine nici de foame şi nici nu rezolvă problemele din agricultură. De aceea, vă atrag cât se poate de serios atenţia asupra faptului că, în modul în care se înstrăinează astăzi terenurile agricole, în ritmul în care se împuţinează păşunile din ţară, oaia domnului Daea o să rabde de foame, pentru că nu o să mai aibă unde să pască. După un an de zile de când este ministru, domnul Daea, în loc să găsească soluţii pentru ca fermierul român să nu-şi mai vândă terenul agricol, stă mai mult prin târguri ca să deguste produse agricole, şi să-şi dea cu părerea asupra lor, dacă sunt prea sărate sau prea picante. Nu asta trebuie să facă un ministru, chiar dacă el este cel mai iubit de domnul Dragnea. Pentru că domnul Daea nu prea este interesat de această problemă, vă solicit, domnilor colegi, ca noi, parlamentarii, să identificăm soluţii la acest risc major pentru agricultura românească. Corneliu Olar, deputat al PNL, deputat de Alba.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al USR, dau cuvântul doamnei Cristina Iurişniţi. Nu este. Domnului deputat Vlad Duruş. Nu este. Doamnei deputat Lavinia Cosma? Nu este. Domnul deputat Dobrovie? Nu este. Din partea Grupului parlamentar ALDE, domnului Constantin Avram. Nu este. Domnului deputat Mihai Niţă. Nu este. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Daniel Vasile, vă rog.
			Domnul Daniel Vasile: Domnule preşedinte, Doamnelor, domnilor deputaţi, "Robia a fost desfiinţată". Cu aceste cuvinte, în anul 1856, la 20 februarie, se deschideau lucrările Adunării legislative pentru legiferarea actului dezrobirii romilor. S-au împlinit 162 de ani de la adoptarea "Legiuirii pentru emanciparea tuturor romilor din Principatele Ţării Romaneşti", act ce a consacrat dezrobirea romilor din Ţările Române. Parlamentul României a adoptat, în anul 2011, la iniţiativa domnului deputat Nicolae Păun, Legea nr. 28 din 2011, prin care ziua de 20 februarie este declarată Zi naţională pentru comemorarea dezrobirii romilor din România. În perioada robiei, dezvoltarea economică şi socială în fostele Principate Române s-a realizat şi cu ajutorul nemijlocit al muncii neremunerate a sclavilor romi. În acest sens, subliniem caracterul profund economic al sclaviei. Potrivit datelor istorice, nu pare să existe nicio diferenţă între deţinătorii de plantaţii din America, stăpâni peste sclavii de culoare, şi boierii români, cu sclavii lor romi. Şi unii, şi ceilalţi îşi tratau la fel de rău "proprietăţile". Sclavii romi erau proprietatea stăpânului, care putea să dispună de ei după bunul-plac: putea să-i vândă, să-i pedepsească fără judecată, putea să-i dăruiască sau să-i lase moştenire. Deşi au trecut 162 de ani de la Dezrobirea romilor, nici până astăzi, statul roman ori Biserica Ortodoxă Română nu şi-a asumat public acest episod al istoriei naţionale. De asemenea, contribuţia romilor la dezvoltarea societăţii este necunoscută sau minimalizată. Manualele de istorie, în prezent, nu conţin informaţii despre sclavia romilor. Avem nevoie de astfel de gesturi, ca să ne împăcăm cu trecutul, cu istoria, cu momentele nefaste ale poporului din care cu toţii facem parte, pentru a construi împreună pentru viitor. Necunoaşterea reciprocă conduce la cultivarea unui sentiment de nesiguranţă, ceea ce alimentează prejudecata şi intoleranţa şi, în final, manifestările de ură, discriminare şi rasism. Îmi exprim îngrijorarea pentru faptul că excluderea socială şi discriminarea romilor atârnă încă mai greu decât orice iniţiativă de integrare a romilor în decursul celor 162 de ani de la dezrobire. Constat că marginalizarea şi excluderea socială a romilor, timp de 162 de ani, au creat un important decalaj socio-economic între populaţia majoritară şi minoritatea romilor, generând o aşa-numită "cultură a sărăciei". Lipsa drepturilor civile şi politice depline a sedimentat stigmatul identitar şi a adâncit decalajele socio-economice dintre romi şi populaţia majoritară. Pentru a înţelege însemnătatea politică şi socială deosebită a actului de la 1856, Dezrobirea romilor, am să evoc discursul susţinut de Mihail Kogălniceanu, în anul 1891, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la fondarea Academiei Române. " ...voi desfăşura trei date mari din istoria contemporană a renaşterii României: emanciparea ţăranilor ... proclamarea egalităţii politice şi civile pentru toţi fiii României dezrobirea romilor". Mulţumesc. Deputat Daniel Vasile.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Márton Árpád.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declaraţia de la Alba Iulia promitea că "fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său". În perioada interbelică învăţământul de stat era doar în limba română, iar administraţia şi judecata nu întotdeauna se realizau prin indivizi din sânul comunităţilor. Doar în 1952 se înfiinţează Regiunea Autonomă Maghiară care "este formată din teritoriul locuit de populaţia compactă maghiară secuiască şi are conducerea administrativă autonomă, aleasă de populaţia Regiunii Autonome". Centrul administrativ al acestei regiuni era Târgu Mureşul. Cinci articole din Constituţie au statuat această calitate. Regiunea cuprindea majoritatea scaunelor istorice secuieşti, iar populaţia maghiară avea o pondere de 76,9%. După Revoluţia din 1956 din Ungaria, mai marii statului naţional comunist au decis eliminarea tuturor formelor de autonomie ale comunităţii maghiare, de la şcoli, până la autorităţi locale. Primul pas l-a constituit anul 1960, când parte din Regiunea Autonomă Maghiară, cu o populaţie majoritar maghiară, a fost alipită regiunii Braşov, iar o parte din regiunea Cluj, cu o populaţie majoritar română, a fost alipită Regiunii Autonome Maghiare, care a devenit astfel o regiune cu numele de Mureş Autonomă Maghiară, cu o pondere a comunităţii maghiare scăzută faţă de cea iniţială, la 61,1%, din care nu mai făceau parte trei scaune istorice secuieşti. Al doilea pas a fost adoptarea Constituţiei din 1965, în care nu se mai regăseşte Regiunea Autonomă Maghiară, dar se prefigurează înfiinţarea judeţelor. Acum 50 de ani, în data de 14 februarie 1968, s-a adoptat Legea prin care s-au înfiinţat judeţele actuale ale ţării, prin reorganizarea regiunilor existente până atunci. Prin ea, şi Regiunea Autonomă Maghiară a fost desfiinţată. Totodată au dispărut şi drepturile lingvistice şi bruma de autonomie a regiunii. Vă mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul Cătălin Cristache.
			Domnul Cătălin Cristache: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prin declaraţia mea politică de astăzi doresc să-mi exprim îngrijorarea faţă de felul în care alianţa PSD-ALDE-UDMR înţelege să guverneze ţara. Îmi îngădui să trag un serios semnal de alarmă nu doar în numele celor care m-au învestit cu încrederea lor, ci şi în numele tuturor oamenilor de bună-credinţă. Câţiva dintre ei sunt şi în partidele dumneavoastră, dar, din păcate pentru ei, nu au curaj să spună ceea ce cred. Astăzi aduc în atenţia dumneavoastră un subiect extrem de important din punct de vedere economic şi, implicit, social. Este vorba despre proiectul economic strategic pentru patru state membre ale Uniunii Europene, susţinut şi de Comisia Europeană, şi de administraţia americană, - gazoductul BRUA - care va asigura interconectarea reţelelor de gaze din Bulgaria, România, Ungaria, Austria, şi care are ca scop principal diminuarea influenţei Rusiei în regiune, în această materie. Interconectarea cu Bulgaria va asigura României, în viitor, accesul la resursele de gaz din Grecia şi Israel. Din totalul de 582 de km, cât va măsura gazoductul BRUA, aproximativ 480 de km vor fi pe teritoriul României, de la Giurgiu până la Nădlac. În plus faţă de acest proiect, avem de construit o conductă de 308 km care va lega Tuzla de Podiş, cunoscută sub denumirea de Conexiunea "Neptun Deep", care va asigura accesul la resursele de gaz din Marea Neagră. Dacă din rândul celor care răspund de realizarea acestui proiect din partea României ar face parte oameni responsabili, oneşti şi cu adevărat patrioţi, România ar trebui să aibă doar de câştigat; fie că vorbim de materia primă, fie că vorbim de forţa de muncă folosită. Aşadar, doamnelor şi domnilor guvernanţi, faceţi ceva bun pentru investitorii şi forţa de muncă din România! Vă amintesc aici că toate ţările dezvoltate din Europa au introdus restricţii de provenienţă a mărfurilor, exemplu fiind proiectul gazoductului EUGAL, stimulând astfel relansarea metalurgiei autohtone. În plus, asta ar conduce la dezvoltarea economiei pe orizontală, ceea ce înseamnă câştig şi pentru agenţii economici autohtoni, crearea locurilor de muncă, conservarea celor existente, taxe şi impozite pentru bugetele publice. Doamnelor şi domnilor, Există lucruri mai importante decât funcţiile publice sau politice, mai importante decât aşa-zisele programe de guvernare făcute pe colţurile meselor, în sediile de partide sau aiurea. Există ceea se numeşte interesul ţării tale. Ştiţi, dragostea şi respectul faţă de ţară sunt mult dincolo de cuvinte. Dragostea şi respectul pentru ţară şi oamenii pe care vremelnic îi reprezentaţi sau îi conduceţi stau în faptele voastre, iar faptele, de cele mai multe ori, vă contrazic până la ultimul cuvânt. Celor care aţi ascultat această declaraţie, vă mulţumesc pentru atenţie şi vă rog să reflectaţi cu seriozitate la acest subiect. Cătălin Cristache, deputat al PMP, Circumscripţia Galaţi.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Dau, în continuare, cuvântul, din partea parlamentarilor neafiliaţi, doamnei deputat Oana Bîzgan. Nu este. Domnul deputat Daniel Constantin. Nu este. Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul, doamnei deputat Laura Moagher. Nu este. Doamnei deputat Alina Teiş. Vă rog, doamnă deputat.
			Doamna Alina Teiş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Trenule, maşină mică!". Parafrazând vechiul cântec "Trenule, maşină mică!", noi mehedinţenii, cei care îndrăznim să călătorim cu trenul în zilele de azi, am putea să adăugăm versuri noi, de genul: Trenule, maşină mică, Stai la Balota o clipă! Şi uită-te-n stânga-n dreapta, Dacă şina te primeşte Şi nu te rostogoleşte... Făcând haz de necaz cu această parodie, vreau să atrag serios atenţia că, în zona kilometrului 346, numită şi dealul Balota, judeţul Mehedinţi, de pe magistrala CFR Bucureşti-Timişoara, este o adevărată aventură a mecanicilor de locomotivă să îşi conducă maşinăriile, fie ele şi electrice şi bine computerizate. Numai în ultimele luni au avut loc mai multe incidente, dintre care unele au fost deraieri, iar în unele cazuri chiar reprezentanţii presei au descoperit unele defecţiuni periculoase ale şinelor, evitând în ultimul moment accidente care puteau să aibă multe victime omeneşti. La trecerea celor aproape 4 kilometri, mai ales la coborâre, spre Timişoara, garniturile de tren scârţâie din toate încheieturile, "rugându-se" Domnului să găsească în faţă şinele întregi sau să nu se desprindă sub greutate. Viteza de rulare nu este mai mare de 5 km/oră, iar zgomotul produs sperie călătorii şi provoacă ţipete copiilor din tren. Un călător, indiferent de vârstă, dacă ar porni în acelaşi timp cu trenul din vârful dealului Balota până la baza lui, în mod sigur ar ajunge cu cel puţin 5 minute înainte. Şi acest lucru nu este de ieri, de azi. CFR în schimb, sunt mute. Păstrează o tăcere suspectă faţă de populaţie. Repară sau se fac că repară căile de rulare, cu firme care au încasat milioane de lei şi au făcut lucrări de mântuială sau care au încasat banii şi au abandonat lucrările. Considerăm că şi noi, cei care folosim transportul pe căile ferate, avem dreptul la confort şi siguranţă şi pe acest tronson, pe care îl parcurgem în deplasarea noastră, iar trenul trebuie să redevină, aşa cum spune cântecul, o adevărată "maşină mică". Vă mulţumesc. Deputat al PSD Mehedinţi, profesor Alina Teiş.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc foarte mult.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul domnului deputat Vasile Gudu.
			Domnul Vasile Gudu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa, stimaţi colege şi colegi. Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Asalt asupra justiţiei". După ce au câştigat şi s-au instalat la guvernare, toţi eram curioşi să vedem cum vor pune în aplicare programul electoral fără să dărâme economia. Doar că ei aveau alte probleme de rezolvat. Aveau un preşedinte de partid condamnat definitiv pentru fraudă şi inculpat în alt dosar; aveau o mulţime de alţi colegi de partid - parlamentari, miniştri, primari, preşedinţi de consilii judeţene - cu probleme penale; iar principala lor preocupare a fost să modifice legislaţia penală pentru a-şi face scăpaţi colegii infractori. De aceea, doamna procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie iese public şi spune lucrurilor pe nume. Da, asistăm în ultima perioadă la un festival disperat al inculpaţilor, un festival în care inculpaţii trimişi în judecată spun neadevăruri sau spun părţi de adevăr. Tot de aceea semnalele pe care le primim la nivel european în ultima vreme sunt alarmante şi tot mai numeroase. Dacă nici faptul că preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, domnul Gunther Krichbaum, care cere Comisiei Europene să nu ridice Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi să activeze procedura de activare a articolului 7 în cazul României, adică suspendarea dreptului de vot în Consiliul Uniunii Europene pentru un stat membru, dacă vor continua atacurile asupra justiţiei, nu reprezintă un semnal de alarmă grav pentru Guvernul României, este evident că asistăm la un asalt asupra justiţiei. Mijloacele dolosive folosite de PSD-ALDE pentru adoptarea legilor justiţiei şi modificările anunţate la codurile penale vor produce efecte grave pentru români. Comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu, a confirmat că în viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene se vor aloca fonduri europene în funcţie de respectarea statului de drept. Aceste prevederi se aplică începând cu anul 2020. Dragi colegi, Acuzaţiile făcute de OLAF la adresa unor politicieni nu pot fi trecute cu vederea, nu pot fi aruncate sub preş, trebuie să fie analizate şi să primească un răspuns. Iar primul pas pentru ca investigaţia să aibă loc este ca aceşti oameni să se retragă din posturile pe care le ocupă, aşa cum cer şi cetăţenii care au ieşit în stradă. Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, a declarat că atacul din ultima perioadă asupra justiţiei nu este unul întâmplător şi vizează "îngenuncherea statului român, umilirea societăţii". Oamenii care au bani, care au resurse, oamenii care au posibilităţi şi care doresc să decredibilizeze actul de justiţie, doresc să distrugă tot ceea ce s-a făcut în mod corect în ultimii ani, să ducă în derizoriu faptele de corupţie. Poziţia publică a doamnei Kövesi a fost o poziţie necesară, clarificatoare şi a convins foarte mulţi români de partea cui este adevărul. Partidul Naţional Liberal va continua să folosească toate pârghiile parlamentare şi legale pe care le are la dispoziţie pentru a bloca asaltul, în formă continuată, dat de actuala majoritate parlamentară PSD-ALDE-UDMR şi a celor certaţi cu legea, asupra independenţei justiţiei. Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Circumscripţia electorală nr. 38 Tulcea, Vasile Gudu.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al UDMR, dau cuvântul domnului Biró Zsolt-Istvan.
			Domnul Biró Zsolt-Istvan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Suntem în an de centenar. Anul acesta, pe 1 decembrie, se va împlini un secol de la data adoptării Proclamaţiei de la Alba Iulia. Tot anul acesta, cu câteva zile în urmă am avut o altă aniversare. Pe data de 16 februarie 2018 s-a împlinit jumătate de secol de la desfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare din România. În acea zi, Marea Adunare Naţională, condusă de Nicolae Ceauşescu, a adoptat Legea nr. 2 din 1968, lege care, odată intrat în vigoare, a însemnat desfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare sau Regiunea Mureş - Autonomă Maghiară - cum se numea pe vremea respectivă. Atunci a fost introdus sistemul administrativ bazat pe judeţe, valabil şi astăzi, şi de atunci nu beneficiază comunitatea maghiară din România de autonomie. O autonomie ce a fost promisă de reprezentanţii comunităţii române adunate la Alba Iulia, dar o autonomie pe care a garanta-o şi Tratatul privind statutul minorităţilor naţionale, semnat de România la Paris, pe 9 decembrie 1919, document prin care România consimte să acorde, sub controlul statului român, comunităţilor secuilor şi saşilor din Transilvania, autonomie locală în ceea ce priveşte chestiunile religioase şi şcolare. Acest drept a fost garantat şi de Constituţia României adoptată în 1952, creând astfel bazele unei autonomii locale. După Constituţie: "În Republica Populară Română se asigură autonomie administrativ-teritorială populaţiei maghiare din raioanele secuieşti unde ea formează o masă compactă". După 50 de ani ne trezim că şi existenţa secuilor sau a Ţinutului Secuiesc este pusă sub semnul întrebării. Din păcate, această posibilitate şi acest drept de autonomie au fost respectate doar o foarte scurtă perioadă de timp. Astfel, comunitatea maghiară, la această aniversare de jumătate de secol, aşteaptă în continuare împlinirea deplinei libertăţi naţionale, aşa cum s-a promis la Alba Iulia, acum o sută de ani. Şi de ce să nu sperăm ca odată cu acest an centenar, şi România să se alăture acelor state europene unde acest drept este un lucru firesc şi acceptat. Mulţumesc. Deputat de Mureş, Biró Zsolt.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Dau cuvântul, în continuare, din partea Grupului parlamentar al PMP, domnului Robert Turcescu. Nu este. Domnului Eugen Tomac. Nu este. Domnului Corneliu Bichineţ. Domnule Bichineţ, vă ascultăm cu mare interes.
			Domnul Corneliu Bichineţ: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vin în fiecare săptămână, ca şi dumneavoastră, de altfel, aici, în Camera Deputaţilor, şi susţin declaraţii politice. Nu că nu aş avea altă treabă, dar pentru că eu consider că un parlamentar, indiferent din ce judeţ face parte, trebuie să prezinte - colegilor, miniştrilor, prim-ministrului, preşedintelui ţării - problematica cu care se frământă societatea românească şi oamenii din zona pe care o reprezintă. Am deschis birou parlamentar la Bârlad, unul la Huşi, unul la Murgeni, unul la Negreşti şi unul în Vaslui. Recent, prin aprobarea Biroului permanent, am deschis un birou parlamentar la Alba Iulia. Veţi pune întrebarea, ce legătură are un parlamentar de Vaslui cu Alba Iulia? Toţi avem, măcar în acest an, legătură cu Alba Iulia. De acolo, de la birourile parlamentare, selectez problemele cu care se confruntă oamenii. În perioada când am fost senator, 2000-2004, principala problemă cu care se confruntau oamenii era lipsa locurilor de muncă. Atunci oamenii erau mai pretenţioşi. Acum acceptă orice loc de muncă, pentru că este mai greu decât în urmă cu 18 ani, cel puţin în judeţul Vaslui. A doua problemă pe care o ridică oamenii, în judeţul Vaslui, este cea legată de sănătate. Cei din Negreşti n-au spital, cei din Murgeni n-au Salvare, cei de la Spitalul Judeţean au o grămadă de lipsuri, în primul rând, personale. Altă problemă este legată de şcoală. Oamenii sunt frământaţi de problematica vaccinării - obligatorii sau nu. Încercăm să le răspundem noi. Preluăm memoriile şi facem interpelări, adresăm întrebări miniştrilor, care transmit răspunsuri cu mare întârziere, uneori halucinante. De asemenea, nu-mi trădez crezul de a prezenta în fiecare săptămână o personalitate care s-a ridicat din judeţul Vaslui. Astăzi vreau să vă vorbesc despre Veniamin Costache, fost episcop la Huşi, fost episcop la Roman, mitropolit al Moldovei, unul dintre marii cărturari iluminişti, om care a militat pentru ca limba română să fie predată în şcoli, un om de o bogăţie sufletească extraordinară, cu o operă imensă, şi pe care Academia bârlădeană - pentru că Bârladul are o academie - îl omagiază în această perioadă, şi pe el, şi opera. Am asistat dimineaţă şi am ascultat cu plăcere declaraţiile a doi colegi, reprezentantul...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Domnule Bichineţ...
			Domnul Corneliu Bichineţ: ...minorităţii romilor...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Vă rog să vă apropiaţi de concluzii...
			Domnul Corneliu Bichineţ: ... pe care îl încurajez, şi declaraţia colegului nostru de la UDMR. O să-mi rezerv alt timp pentru a face câteva sugestii şi unele corecţii. Pentru că noi nu stăm aici ca nişte spectatori, şi nici dumneavoastră cred că nu sunteţi spectator. Atunci când un coleg face o declaraţie politică ce nu corespunde adevărului istoric, cineva trebuie să reacţioneze...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Domnul Corneliu Bichineţ: ... la modul frumos, elegant. Mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim.
			Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului deputat Răzvan Rotaru.
			Domnul Răzvan-Ilie Rotaru: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei politice: "Susţin reglementarea răspunderii obligatorii a magistraţilor". În ultimii ani, România a fost clasată printre primele state din Uniunea Europeană cu cele mai multe condamnări CEDO pentru încălcarea art. 6 din Convenţie. În ciuda acestui fapt, niciun magistrat nu a suferit sancţiuni financiare sau disciplinare pentru încălcările grave ale drepturilor fundamentale, care au generat erori judiciare. Lipsa unui sistem eficient de răspundere a judecătorilor şi procurorilor a determinat, conform mai multor sondaje de opinie, o cotă de peste 80% a românilor care consideră că este necesară o răspundere efectivă a magistraţilor. Peste 80% dintre români vor ca judecătorii şi procurorii să plătească din propriul buzunar daunele pentru erorile judiciare comise. Deşi PSD a susţinut aproape în totalitate propunerile judecătorilor, de această dată avem obligaţia să ne raportăm la ceea ce doresc cetăţenii, şi anume aplicarea principiului fundamental al justiţiei, conform căruia nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege şi fiecare trebuie să răspundă pentru faptele şi deciziile sale. În calitate de deputat, voi vota în plenul Parlamentului pentru răspunderea obligatorie a magistraţilor. Consider că dacă o instanţă de judecată stabileşte că un cetăţean a fost prejudiciat de un magistrat, iar Ministerul Finanţelor Publice îi plăteşte acelui cetăţean o despăgubire, atunci e obligatoriu, nu doar opţional, ca statul să recupereze acei bani de la cel care a comis prejudiciul. Nu e deloc echitabil ce se întâmplă în zilele noastre, şi anume că toate prejudiciile produse de unii magistraţi sunt plătite din banii românilor, cei care plătesc taxe şi impozite. Vă mulţumesc frumos. Deputat al PSD, Răzvan Rotaru.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul domnului deputat Cristinel Romanescu. Nu este. Doamna deputat Florica Cherecheş.
			Doamna Florica Cherecheş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Educaţia, încotro? Dar copiii noştri?". Realitatea demonstrează zilnic cât de nocive sunt deciziile luate în pripă de actuala coaliţie de guvernare, din raţiuni pur populiste, fără consultare publică, fără dezbateri parlamentare adevărate. Ele sunt cu atât mai nocive cu cât îşi produc efectele asupra sistemului educaţional şi implicit asupra prezentului şi viitorului copiilor noştri. Vă voi da doar câteva exemple: Politizarea excesivă a învăţământului, prin demiterea unor inspectori şcolari generali care îşi ocupaseră poziţia prin concurs, iar recent, pentru cei repuşi în funcţii de instanţă, calificative nesatisfăcătoare care să conducă la o nouă demitere a lor, cu falsificarea fişelor de evaluare, din spusele lor; Alocarea unui buget insuficient, care menţine un sistem neadaptat zilelor noastre, cu o infrastructură învechită, fără echipamente moderne de predare, care ne face campioni la abandonul şcolar şi ne alungă copiii din ţară; Nenumăratele modificări în domeniul fiscal şi al salarizării, care au dus la adevărate anomalii în sistemul educaţional, cum ar fi profesorii cărora li s-a cerut să completeze declaraţii că renunţă la plata orelor suplimentare sau persoanele care în ziua de salariu au trebuit să vină cu bani de acasă; Ordine de ministru care încalcă Legea educaţiei şi permit elevilor să participe la bacalaureat atât cât timp nu sunt absolvenţi, sau le cer elevilor din clasa a XII-a să dea de două ori probele de competenţe, dacă vor să dea bacalaureatul mai devreme, în sesiune specială; Măsurile impuse prin stabilirea unui cost standard insuficient au făcut ca multe şcoli să se desfiinţeze sau să fie comasate clase diferite şi, astfel, unii elevi să fie pur şi simplu privaţi de dreptul la educaţie; Organizarea juridică a ministerului este una anacronică, depăşită, nespecifică provocărilor acestui deceniu; Ordonanţe de urgenţă care îngrădesc dreptul la angajarea 1 la 1 în unităţile de învăţământ. Şi exemplele ar putea continua, din păcate, pentru că se iau decizii fără a se anticipa efectul pe care îl produc. Nu cred că cineva a anticipat ce efecte negative va produce, de exemplu, aprobarea structurii anului şcolar viitor la 34 de săptămâni de şcoală. Mi-e greu să cred că ele nu sunt cunoscute celor care au decis acest lucru. În învăţământul tehnologic, numărul orelor de predare a disciplinelor din trunchiul comun este invariabil, nu depinde de numărul săptămânilor din anul şcolar, prin împărţirea numărului total de ore la 34 de săptămâni, nu la 36, cum era de obicei, unde există învăţământ tehnologic. Creşterea numărului de norme didactice implică o creştere a anvelopei salariale, însă costul standard pentru acest tip de învăţământ rămâne cel stabilit. Cu alte cuvinte, pentru a se încadra în buget, conducerile unităţilor de învăţământ vor fi nevoite să reducă şi mai mult cheltuielile. Dacă mai e posibil aşa ceva... În aceste condiţii, domnule ministru şi stimaţi membri ai coaliţiei de guvernare, care vă declaraţi susţinerea faţă de învăţământul profesional şi tehnic, nu vi s-ar părea normal să creşteţi costul standard pentru aceşti elevi? Când vă veţi opri să faceţi rău copiilor noştri, prin măsurile pe care le luaţi, şi să-i alungaţi astfel din ţara lor? Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, doamnă deputat.
			Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PMP, domnului Marius Paşcan.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Bună dimineaţa, distinşi colegi. Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică se intitulează: "Infractorii din partid sunt promovaţi şi recompensaţi!". M-am întrebat adeseori cum a reuşit România ca în mai puţin de trei decenii să-şi înstrăineze resursele energetice şi patrimoniale, pierzând mai mult decât în ultimele două războaie mondiale şi fără măcar a se trage un glonţ?! Cum oare ne-am vândut petrolul, gazele naturale, cimentul, pădurile şi lemnul, terenurile agricole şi am pierdut concomitent controlul asupra economiei naţionale, al stabilităţii şi predictibilităţii acesteia? Drept consecinţă, asistăm şi la un exod al creierelor, ne pleacă tinerii, migrează spre zări economice mai faste, după ce statul român a investit resurse importante în pregătirea lor. Ne întrebăm cu toţii mereu, oare cine este de vină?! De parcă nu ar fi fost îndeajuns, asistăm azi cu îngrijorare la un nou act de trădare, prin acţiunea politic concertată de înstrăinare a rezervelor de gaze naturale ale României din Marea Neagră. În acest sens, aflăm cu stupoare din media că, în fruntea companiei Transgaz, companie publică care deţine monopolul transportului de gaz în România, se află un personaj bizar, implicat în furăciunile imobiliare bazate pe cumpărarea anticipată a drepturilor litigioase, girate cu complicitatea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, şi care dintr-o astfel de hoţie imobiliară a încasat un comision de circa 1,6 milioane de lei. Mai apoi, acesta a scăpat de "beciul domnesc", întrucât a devenit martor-denunţător la DNA, practic denunţându-şi complicii de hoţie şi astfel scăpând basma-curată, dar cu conturile pline. Culmea, acest PSD-ist de "nădejde" a ajuns preşedinte al Consiliului de administraţie al Transgaz, iar, mai apoi, director general al companiei, putând astfel să comploteze cu operatorul sistemului naţional de transport gaze naturale al Ungariei - Compania FGSZ - pentru cedarea rezervelor de gaze naturale ale României din Marea Neagră către Ungaria. După ce, pe 9 septembrie 2016, la Budapesta, Transgaz a semnat contractul prin care a primit finanţarea de circa 180 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru secţiunea românească a conductei BRUA (Bulgaria - România - Ungaria - Austria), la doar câteva luni, operatorul maghiar de transport gaze, parte a grupului MOL, anunţă Comisia Europeană că proiectata conductă BRUA, susţinută şi finanţată de la Bruxelles, nu va mai ajunge până în Austria, ci se va opri în Ungaria. Adică, BRUA a rămas doar BRU. Ulterior, Transgaz, împreună cu ANRE, decid să continue proiectul BRU, care a exclus Austria, şi să continue conlucrarea cu partea maghiară. Mai aflăm că, anul trecut, Guvernul României l-a recompensat pe directorul general al Transgaz, Ion Sterian, cu un premiu constând în fabuloasa sumă de 548.000 de lei, pentru excelenta sa prestaţie ca administrator al unei firme, atenţie, având monopol în România! Mai apoi, am văzut vizita ministrului de externe al Ungariei în România şi anunţarea faimosului memorandum pentru cedarea către Ungaria a producţiei de 4,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale exploatate anual din Marea Neagră. Ei, vedeţi cum se fură resursele energetice ale României, "măi dragă"?! Aici ar trebui să intervenim şi să constituim o comisie de anchetă parlamentară, însă doresc oare parlamentarii PSD şi ALDE să-şi divulge propriii infractori din partid?! Vă mulţumesc pentru atenţie! Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau cuvântul doamnei deputat Tamara Ciofu.
			Doamna Tamara-Dorina Ciofu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Obiectul declaraţiei politice de astăzi: "Introducerea rezidenţiatului pe post reprezintă o soluţie pentru reducerea deficitului de medici specialişti şi oprirea exodului acestora în străinătate". Cu toţii ne dorim ca în România, în fiecare judeţ să beneficiem de servicii medicale de calitate, de unităţi sanitare moderne, dotate cu aparatură medicală de ultimă generaţie, şi să fim trataţi de medicii specialişti de la nivel local, să nu trebuiască să ne deplasăm zeci de kilometri, pentru orice afecţiune, la spitalele din marile oraşe. De aceea, vă propun ceea ce am solicitat şi Ministerului Sănătăţii, şi anume să schimbăm modalitatea de desfăşurare a sistemului de rezidenţiat. Astfel, consider că se impune pentru anul următor introducerea rezidenţiatului pe post în fiecare judeţ. În acest fel, se va reduce deficitul de medici şi va creşte integrarea viitorilor specialişti în sistemul medical de pe plan local. În urma implementării acestui demers, spitalele aflate în subordinea administraţiilor locale vor avea posibilitatea să-şi completeze numărul de medici care le lipsesc în specialităţile în care în prezent nu pot asigura serviciile medicale necesare în comunitatea respectivă. În acest caz, rezidentul va fi angajat în spitalul municipal sau judeţean în care optează pentru post şi unde îşi va face şi rezidenţiatul. Aşadar, medicul respectiv va lucra în unitatea sanitară în care urmează să-şi ocupe postul, se integrează în comunitate şi acoperă deficitul de specialişti pentru domeniul medical în care nu sunt doctori suficienţi. Din informaţiile pe care le-am analizat şi în urma discuţiilor cu medicii din mai multe zone ale ţării, această situaţie se identifică în fiecare judeţ. Acesta este şi motivul pentru care consider că ar fi mult mai bine dacă rezidenţii ar fi direct introduşi în activitatea spitalului de la nivel local în care urmează să lucreze. De aceea, este important să avem examenul de rezidenţiat pentru ocuparea de posturi la nivel local şi astfel fiecare medic să aibă locul de muncă asigurat, iar comunitatea să nu mai sufere din lipsa medicilor specialişti. În acelaşi timp, prin realizarea acestui tip de rezidenţiat se va putea rezolva şi problema lipsei de medici sportivi din cadrul cabinetelor medicale şcolare. Am discutat cu medici din mai multe judeţe şi nu există spital în teritoriu unde să nu se înregistreze deficit de personal specializat, fie că este vorba de pediatrie, medicină internă, radiologie şi imagistică, radioterapie, oncologie sau terapie intensivă. În calitate de medic pediatru cu o experienţă de peste 30 de ani în domeniu, vă certific faptul că nu adoptăm un astfel de sistem în ceea ce priveşte rezidenţiatul pe post, într-o perioadă lungă de timp, pentru că în acest sens, dacă nu vom rezolva această problemă, vom avea secţii, în spitalele judeţene şi municipale, fără medici specialişti care să asigure consultaţii, tratament şi intervenţii pentru pacienţii din teritoriu. Vă mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, doamnă deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Nicolae Neagu.
			Domnul Nicolae Neagu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi colegi, 16 februarie 1968, Marea Adunare Naţională adoptă Decretul-lege nr. 2 privind reorganizarea administrativă a teritoriului a României, rămas în vigoare, cu extrem de multe modificări, peste 200, până astăzi. Vreau să remarc că această lege consfinţeşte şi graniţele judeţului Sibiu. Iar la nivelul Bibliotecii "Astra" Sibiu, care se află în subordinea Consiliului Judeţean, a avut loc vineri un vernisaj cartografic care scoate în evidenţă ce este judeţul Sibiu şi de unde provine judeţul Sibiu, consemnând istoria sibiană de la scaune şi comitate până la nivelul anului 1968 şi ulterior. Salut, ca parlamentar sibian, expoziţia, ca parte a unui amplu proiect al Consiliului Judeţean Sibiu şi al Bibliotecii Judeţene "Astra", proiect ce urmăreşte valorificarea colecţiei de cartografie a Bibliotecii "Astra" şi ilustrează evoluţia administrativă a judeţului, aşa cum aduc un salut şi elogii şi Asociaţiei Filateliştilor din judeţul Sibiu, care a avut o contribuţie generoasă la multe din exponatele prezente la parterul bibliotecii. Itinerariul acestei expoziţii de cartografie va urma în Transilvania, la mai multe biblioteci: Biblioteca "George Bariţiu" - Braşov, Biblioteca "Octavian Goga" - Cluj-Napoca, Biblioteca "George Coşbuc" - Bistriţa. Dar este şi un itinerar de rememorare a importanţei şcolii de gândire a Fundaţiei "Astra" - Sibiu şi a marilor patrioţi ai fundaţiei, mulţi dintre ei regăsindu-se între cei care au pregătit documentele proclamatice ale Marii Uniri Naţionale de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Sunt 50 de ani sau avem 50 de ani de la consfinţirea noului sistem administrativ-teritorial al României, dar în acelaşi timp suntem în an jubiliar în care trebuie să sărbătorim corect existenţa statului român modern, unitar şi indivizibil. Cât despre cei 50 de ani de existenţă teritorial-administrativă, împliniţi în 16 februarie, atrag atenţia că această lege are o caracteristică dominantă care încă persistă, şi anume, centralizarea. Cred cu convingere că, astăzi, în acest an, la cei 100 de ani de existenţă statală modernă, 50 de ani de la ultima reorganizare teritorial-administrativă şi aproape 30 de ani de democraţie, suntem nevoiţi a răspunde cât mai repede necesităţii modernizării statului român, consolidându-i caracterul unitar şi indivizibil, consfinţit de Constituţie, dar în acelaşi timp descentralizând decizia spre unităţile teritorial-administrative, astfel încât comunele, oraşele, municipiile, judeţele, atât cât vor fi ele...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Vă rog să vă apropiaţi de încheiere.
			Domnul Nicolae Neagu: ...să îşi poată dezvolta comunităţile, fără a sta cu "mâna întinsă" spre Guvern, indiferent de ce culoare politică ar fi. De aceea, am convingerea că Partidul Naţional Liberal trebuie să abordeze cu tărie şi curaj acest subiect, spre binele României şi al românilor. Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau cuvântul, în continuare, domnului Constantin Codreanu.
			Domnul Constantin Codreanu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Prin declaraţia mea politică de astăzi vreau să cer accelerarea procedurii de reglementare a unei iniţiative legislative extrem de importante pentru românii din străinătate, dar care îi afectează în egală măsură şi pe românii din interiorul ţării. Este vorba de Propunerea legislativă nr. 7/2018, aşa cum a intrat aceasta în circuitul legislativ. Este o iniţiativă legislativă care a fost susţinută de toate grupurile parlamentare, o iniţiativă legislativă susţinută de peste 100 de deputaţi şi senatori care, în esenţă, prevede, aşa cum spuneam, creşterea valabilităţii de la 5 la 10 ani. Acest demers legislativ a venit ca răspuns la numeroase petiţii pe care le-am înregistrat în calitate de deputat de diaspora, dar şi ca urmare a unor întrevederi pe care le-am avut cu cei care gestionează activitatea secţiilor instituţiilor în care se eliberează aceste acte de identitate. Soluţia este una extrem de simplă. Soluţia este absolut euroconformă. În expunerea de motive ataşată proiectului legislativ, enumăr şi o parte dintre ţările membre ale Uniunii Europene, dar nu doar, ca să ne convingem că acest lucru este valabil în majoritatea ţărilor europene. Şi, ţinând cont de faptul că România îşi propune să ajungă un stat în care euroconformitatea să devină literă de lege, mă aştept ca acest lucru să se întâmple cât de curând posibil. Vă spuneam că acest proiect de lege a fost înregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, în luna iunie 2017, şi, chiar dacă în acel moment ministrul afacerilor interne a ezitat să susţină acest demers legislativ, m-am bucurat că, ulterior, Guvernul a preluat iniţiativa legislativă, odată reconstatat haosul care domneşte la secţiile de paşapoarte din România, în luna august 2017. Prin urmare, a fost elaborat un proiect de lege care, din câte ştiu, mâine intră în şedinţă de Guvern. Şi sper ca, fie pe această filieră parlamentară, fie pe filieră guvernamentală, să avem această soluţie cât de curând posibil, fără să îmi propun să exploatez egoist, electoral această iniţiativă legislativă atât de necesară pentru românii, cum spuneam, atât din străinătate, cât şi pentru cei din ţară. Cu toate acestea, vreau să aduc în atenţia celor care ne urmăresc că nu voi renunţa să monitorizez în continuare parcursul legislativ al acestei Propuneri legislative nr. 7/2018, care a avut parte de avize pozitive în mai multe comisii. Şi sper ca, de la această tribună, în viitorul apropiat, mai ales că ne aflăm în anul Centenarului, să le dăm o veste bună românilor din străinătate şi din ţară, precum că statul român nu-i uită şi vine în întâmpinarea lor, legat de actele de identitate. Vă mulţumesc. Deputat Constantin Codreanu, Circumscripţia electorală nr. 43, diaspora, PMP.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul doamnei deputat Mihaela Huncă.
			Doamna Mihaela Huncă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Consilierea şi orientarea în carieră au apărut ca o modalitate de a răspunde presiunilor sociale în planul modificării raportului dintre cererea şi oferta locurilor de muncă, creşterii nivelului competenţelor impuse, precum şi a preocupării pentru viaţa tinerilor. Orientarea şi consilierea profesională au căpătat amploare în ultimii ani în România şi sunt de interes atât pentru elevi şi studenţi, cât şi pentru părinţii acestora. În aceste condiţii, orientarea în carieră nu se mai poate rezuma la asistarea unor momente în alegerea carierei, ci trebuie să devină o modalitate de dezvoltare a abilităţilor necesare pentru construirea propriului parcurs profesional. Studiile şi analizele privind serviciile de consiliere şi orientare profesională în cadrul sistemului naţional de învăţământ au identificat o serie de probleme, atât la nivelul centrelor de asistenţă psihopedagogică, cât şi al tinerilor care apelează la aceste instituţii. De aceea, apreciez că este nevoie de mai multe măsuri, din partea Ministerului Educaţiei Naţionale şi din partea Parlamentului, pentru a îmbunătăţi activitatea de orientare şcolară şi profesională şi adaptarea acesteia la piaţa muncii, în vederea reducerii ratei şomajului în rândul tinerilor. Este nevoie să avem în vedere accentuarea conştientizării beneficiilor consilierii în carieră pentru toţi cei care apelează la aceste servicii. De aceea, se impune organizarea unor programe de formare continuă, a unor sesiuni de informare şi de perfecţionare a profesorilor consilieri, orientate pe satisfacerea nevoilor concrete ale tinerilor, dar şi o majorare a numărului de consilieri instruiţi. Consider că trebuie realizată optimizarea activităţii de consiliere şi de orientare profesională, prin utilizarea unor teste standardizate, aplicate în scopul cunoaşterii interesului adolescentului şi a aptitudinilor acestuia, pe baza cărora specialiştii să poată oferi îndrumări în acţiunea de orientare şcolară şi profesională. În acest sens, apreciez că oferirea unor tipuri de servicii cât mai diversificate pentru elevi şi studenţi, de tipul workshop-urilor, conferinţelor, consilierilor de grup şi individuale, colectarea în mod organizat a informaţiilor privind oportunităţile profesionale, organizarea unor activităţi de sprijinire a părinţilor pentru o cunoaştere obiectivă a resurselor personale ale copiilor lor, dar şi popularizarea şi informarea corectă despre activitatea consilierului şcolar reprezintă o parte dintre modalităţile care trebuie întreprinse pentru a sprijini şi îmbunătăţi consilierea şi îndrumarea în carieră. Vă mulţumesc. Deputat Mihaela Huncă, PSD Botoşani.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, doamnă deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Antoneta Ioniţă. Nu este. Domnul deputat Florin Roman.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Declaraţia politică se numeşte "Aproape 6.000 de români au votat deja împotriva «lenei»! Votaţi şi dumneavoastră, domnilor parlamentari ai PSD şi ALDE!". În calitate de parlamentar liberal, am iniţiat şi depus în Parlamentul României, anul trecut, în luna mai, o propunere legislativă care are ca obiect de reglementare modificarea art. 15 alin. (7) din Legea nr. 416/2001, prin care se preconizează încetarea dreptului la ajutor social în situaţia în care persoanele care beneficiază de acest drept refuză un loc de muncă sau de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională. În prezent, legislaţia în vigoare dă dreptul acestor persoane să refuze de trei ori ocuparea unui loc de muncă, iar din practică se poate lesne constata faptul că majoritatea celor care primesc acest tip de ajutor social refuză să meargă la muncă, chiar dacă li se oferă acest prilej în repetate rânduri, preferând să stea acasă pe banii statului, iar imediat ce îşi iau banii să îi transforme în plată pentru băuturi şi ţigări. Conform datelor statistice prezentate pe site-ul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, la nivelul lunii decembrie 2017 au beneficiat de ajutor social - venit minim garantat - 220.207 de persoane, iar plăţile făcute au fost în total de 60.885.689 lei. Paradoxal, în România există, pe de o parte, sute de mii de asistaţi social în fiecare lună, iar pe de altă parte, angajatorii din România au o problemă din ce în ce mai mare legată de faptul că nu mai găsesc forţa de muncă necesară în cele mai multe judeţe din ţară. Oare care este explicaţia acestui paradox?! Nu cumva unii s-au învăţat cu lenea pentru că sunt plătiţi oricum ca să stea degeaba, iar PSD i-a cam obişnuit să-i plătească, întreţinând astfel un cerc vicios fără nicio direcţie sau o perspectivă bună?! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am considerat că această modificare a legislaţiei este absolut necesară, şi anume de a sista acordarea ajutoarelor sociale celor care refuză un loc de muncă prima dată. Ştiţi foarte bine că şi mass-media a prezentat, în nenumărate situaţii, cazuri de persoane care merg să-şi ridice ajutoarele sociale din limuzine de lux. Este evident că această practică trebuie să înceteze şi că de venit minim garantat trebuie să beneficieze doar persoanele care au cu adevărat nevoie de acest lucru. De aceea, în condiţiile în care Constituţia garantează dreptul la învăţătură fiecărui copil, cred că statul român trebuie să pună definitiv capăt unor astfel de practici. Copiii sunt văduviţi de a fi trimişi la şcoală, întrucât părinţii lor refuză să-i trimită, pentru a beneficia de venit minim garantat, iar acest lucru duce la analfabetism şi la creşterea abandonului şcolar. Prin această iniţiativă, PNL a făcut un prim pas legislativ pentru a stimula munca, şi nu lenea! Le cer azi, de la tribuna Parlamentului României, tuturor colegilor parlamentari ai PSD şi ALDE, să ni se alăture în acest demers benefic pentru stimularea muncii şi a reinserţiei profesionale şi să voteze pentru adoptarea acestui proiect de lege! Deja 6.000 de români au făcut-o. Vă mulţumesc. Florin Roman, deputat al PNL de Alba.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Ionţ Simionca. Nu este. Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Ştefan Muşoiu. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Ştefan Muşoiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Noi reglementări privind subvenţiile agricole". Guvernul a dispus noi condiţii privind acordarea subvenţiilor agricole, printr-o ordonanţă ce transpune prevederile Regulamentului Uniunii Europene, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2018, şi care a clarificat unele dispoziţii deja existente. Ţin să vorbesc despre acest subiect pentru că schimbările au implicaţii asupra cererilor unice de plată pe anul 2018, care se depun începând cu 1 martie, după cum a informat Ministerul Agriculturii. Noile modificări vor avea un efect pozitiv, mai exact acestea vizează simplificarea normelor aplicabile măsurilor de ecologizare aferente plăţii pentru înverzire, creşterea flexibilităţii acordării sprijinului cuplat, în sensul în care modalitatea de atribuire a acestuia să poată fi revizuită anual, până la 1 august, cu efect asupra anului următor. De asemenea, se introduce posibilitatea de majorare a cuantumului plăţii pentru tinerii fermieri. Astfel, de la 25%, acesta poate ajunge la maximum 50% din cuantumul pe hectar al schemei de plată unică pe suprafaţă, procent care va fi stabilit, pe viitor, printr-o hotărâre a Guvernului. Facilitarea accesului tinerilor fermieri la programul de plată destinat lor pe o perioadă completă de 5 ani de ajutor, în cazurile în care aceştia nu au solicitat sprijin imediat după stabilire, reprezintă o altă noutate a acestui act normativ. Aşadar, pe lângă implementarea sistemului de decontare rapidă a accizei la motorină încă de anul trecut, guvernarea PSD contabilizează un nou succes în agricultură în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare. Domeniul agriculturii sub gestionarea unui ministru PSD a consemnat, în 2017, o serie de recorduri, chiar şi pentru România, o ţară cu un potenţial foarte mare, dar mai puţin exploatat în epoca postdecembristă, şi, cu certitudine vom avea realizări şi mai mari şi în acest an nou agricol. Vă mulţumesc. Ştefan Muşoiu, deputat al PSD, Ialomiţa.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Sorin Bumb. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Sorin-Ioan Bumb: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Când vorbim de cei 2% din impozitul pe venit, PSD este singurul care fură!". Stimaţi colegi, Modalitatea în care PSD înţelege să strângă bani pentru acoperirea haosului fiscal, pe care chiar el l-a creat, a depăşit orice închipuire. Noua ţintă au devenit ONG-urile, pe care PSD le văduveşte acum de cei 2% donaţi de români din impozitele lor, prin realizarea unei proceduri infernale de transfer a acestor bani. Dacă până acum era suficientă depunerea de către ONG, în numele contribuabilului, a declaraţiei 230 privind redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit, Ministerul Finanţelor nu mai acceptă această procedură şi solicită, fie depunerea personală a declaraţiei de către contribuabil, fie depunerea ei de către ONG, după obţinerea unei procuri notariale din partea contribuabilului, fie depunerea electronică. Desigur, depunerea electronică ar fi de dorit, tocmai pentru a elimina cozile şi birocraţia. Ea presupune, însă, un drum la finanţe pentru a activa contul, cunoştinţe elementare de utilizare a calculatorului şi acces la un calculator conectat la internet. Ca să nu mai vorbim de faptul că site-ul ANAF nu este optimizat pentru mobil, iar aplicaţia de mobil a ANAF nu permite decât citirea de mesaje. Şi asta, în condiţiile în care toate studiile de specialitate arată că numărul celor care accesează internetul în România de pe un dispozitiv mobil l-a depăşit cu mult pe al celor care folosesc un calculator. Dar la noi softurile pentru aplicaţii publice le face Ghiţă and Company. Rămâne, aşadar, marea masă a celor care ar vrea să redirecţioneze 2%, dar nu o pot face electronic. Ei nu au de ales decât să stea la coadă la finanţe sau la coadă la notar, unde mai trebuie să plătească şi o taxă pentru acea procură. Aşa că, cea mai mare parte a lor, probabil, vor renunţa să mai redirecţioneze 2% din venit către ONG-uri. Iar aici, Ministerul Finanţelor deja îşi freacă mâinile de bucurie şi numără banii ce rămân în buget, pentru că exact astfel a fost gândit de PSD când s-a schimbat procedura de depunere, nicidecum pretinsele fraude. Să fim serioşi, fraude mult mai importante se produc în cazul TVA, dar de acelea nu mai zice nimeni nimic. Iată, deci, un exemplu tipic de gândire cu premeditare al PSD, prin care acesta mai jupoaie nişte bani de la contribuabili şi îi duce la bugetul central, din Bucureşti, în loc să îi lase la bugetele locale, unde oameni cu idei şi iniţiativă fac numeroase fapte bune. În comunitatea din care vin eu, în judeţul Alba, sunt numeroase exemple pozitive, de proiecte susţinute din banii proveniţi din aceşti 2%. Fie că vorbim de construirea Centrului "Maria Beatrice", destinat tratamentului copiilor cu grave probleme de sănătate, sau de numeroasele acţiuni sociale realizate de Asociaţia "Filantropia Ortodoxă", ori ne referim la sumele redirecţionate către adăposturile destinate animalelor fără stăpân, banii din 2% n-au fost furaţi de nimeni, ci au făcut mult bine comunităţii locale şi au creat un sentiment de apartenenţă şi comuniune între oameni. Iată, deci, domnilor guvernanţi PSD, că voi sunteţi, de fapt, singurii care furaţi cei 2%, luându-i din comunităţile locale care au nevoie de ei. Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna Camelia Gavrilă.
			Doamna Camelia Gavrilă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi are în centru planurile-cadru pentru învăţământul liceal, în contextul în care se desfăşoară şi e aproape de finalizare dezbaterea publică lansată de Ministerul Educaţiei, planurile-cadru fiind, de fapt, arhitectura, infrastructura esenţială a tot ceea ce înseamnă educaţie, un învăţământ de calitate, centrat pe competenţe şi centrat pe imperativele societăţii. Sigur că dezbaterile sunt vii, sigur că cele trei variante propuse de Ministerul Educaţiei se apropie de un model de arhitectură curriculară mai tradiţională, o a doua variantă abordează o deschidere şi un echilibru între disciplinele obligatorii şi cele opţionale, iar a treia variantă lasă multă libertate şi multă deschidere. De altfel, ce ne dorim? Ne dorim, sigur, nişte absolvenţi care să... Profilul absolventului este esenţial. Aceşti absolvenţi ar trebui să aibă un orizont rezonabil de cultură, să fie competenţi în domeniul pentru care au optat, să fie buni cetăţeni, care să se integreze pe piaţa muncii şi în societate, să fie receptivi la valorile naţionale şi la valorile europene şi, pornind de la aceste principii, şi planurile de învăţământ trebuie gândite în acest sens. Trunchi comun, nucleu, discipline nucleu, discipline opţionale, scheme orare, sunt sintagme pe care le preiau şi cei mai puţin specialişti sau interesaţi de fenomenul educaţional. Problema este a măsurii, a dozajului, a unei viziuni şi a unei strategii pe care o aşteptăm de la Ministerul Educaţiei, corelând, pe de o parte, temeiurile ştiinţifice extrem de importante şi corelate cu domeniul, cu specialitatea spre care optează şi profilul spre care optează liceenii; vorbim de data aceasta de învăţământ teoretic, în acest prim calup de reformă curriculară. Trebuie să ne gândim neapărat şi la competenţele pe care Uniunea Europeană le propune pentru zona educaţională, de la competenţe de comunicare în limba română, în limba maternă, în limbi străine, competenţe în domeniul ştiinţific, matematică, competenţe digitale, antreprenoriale şi mai ales receptivitatea culturală, sensibilitatea faţă de valorile alterităţii, cele care sunt altfel, care aparţin altor comunităţi, pentru că suntem într-o Uniune Europeană a diversităţii. Din această perspectivă, cred că decidenţii au o mare răspundere în zona educaţională, dar şi Parlamentul, pentru că este un moment al opţiunii pentru un traseu liceal corect, echilibrat şi foarte multe opţionale care înseamnă libertate, care ridică un semn de întrebare asupra specialiştilor, cât sunt de pregătiţi pentru a ataca domeniul de frontieră sau foarte avangardiste şi, pe de altă parte, pregătirea pentru traseul ulterior, post-liceu, al elevilor. Invitaţia mea este la dezbare, la dialog, la implicare şi la responsabilitate din partea ministerului, în analiza şi în prelucrarea datelor respective, care vor veni în urma acestei consultări publice, şi vreau să atrag atenţia asupra unor principii, unor perechi aparent antinomice pe care trebuie să le avem în atenţie, teoretic, pe de o parte practic-aplicativ, naţional, dar şi european, cognitiv, dar şi afectiv, univers ştiinţific, univers umanist, opţiune pentru cunoaştere, pentru raţionalitate, dar şi sensibilitate estetică, artistică, receptivitate axiologică - sunt repere majore pe care absolvenţii trebuie să le aibă, prin ceea ce se predă şi prin ceea ce se învaţă în şcoală,...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, doamnă deputat.
			Doamna Camelia Gavrilă: ... deschizând, însă, şi acel proces extrem de dorit, de long life leaming, pentru că şcoala nu se termină odată cu liceul sau cu facultatea, educaţia trebuie să rămână un proces continuu, permanent,...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim foarte mult.
			Doamna Camelia Gavrilă: ...ca semn al educaţiei permanente. Mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului deputat Gavrilă Ghilea. Nu este. Domnul deputat Bogdan Huţucă? Nu este. Domnul deputat Constantin Şovăială. Vă rog.
			Domnul Constantin Şovăială: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică poartă denumirea "Autismul nu poate fi sinonim cu «răul»!" Săptămâna trecută, doamna prim-ministru, Viorica Dăncilă, a comis-o grav atunci când a făcut o referire la autişti. Problema majoră este că acest lucru vine de la un înalt demnitar şi care are responsabilitatea de a-i ajuta pe autişti, de a le face viaţa mai uşoară. În România, unul din 100 de români are o tulburare din spectrul autismului. Aşadar, există aproape 200.000 de autişti care sunt lăsaţi în voia sorţii de către guvernanţi. Instituţiile statului ar trebui să funcţioneze coerent şi în strânsă legătură cu ONG-urile şi serviciile private, aşa cum se întâmplă şi în ţările dezvoltate. Dincolo de jignirile şi scuzele premierului Viorica Dăncilă, trebuie să privim realitatea cruntă! Guvernul PSDragnea trebuie să pună în prim-plan problema copiilor cu autism, şi nu alte obiective personale sau ale partidului ce dăunează societăţii. Să transformi în ofensă numele unei tulburări care afectează viaţa a mii şi mii de familii într-un stat care nu face aproape nimic pentru terapia şi integrarea persoanelor cu autism este, în cel mai bun caz, o dovadă de ignoranţă. Trebuie să recunoaştem, persoanele cu autism sunt împinse spre un viitor negru şi cinic. Guvernul Dăncilă trebuie să se gândească la eforturile supraomeneşti ale părinţilor de a le asigura copiilor lor terapia şi îngrijirea de zi cu zi şi să acţioneze cât mai rapid cu putinţă! Statul trebuie să le asigure persoanelor cu autism serviciile psihologice şi sociale necesare pentru a-i ajuta să devină adulţi cât mai funcţionali. În momentul de faţă, din păcate, toată povara înfiinţării, finanţării şi impunerii de standarde de calitate în serviciile de recuperare cade în sarcina familiilor. Este inadmisibil ce se întâmplă, având în vedere că România este totuşi o ţară membră a Uniunii Europene. Totodată, noile schimbări legislative - aşa-zisa revoluţie fiscală - înrăutăţesc şi mai mult lucrurile, distrug şi ONG-urile de părinţi, singurele care îi mai ajută pe aceştia în lupta lor. Pe finalul acestei declaraţii, vreau să subliniez un lucru foarte important. Autismul nu poate fi sinonim cu "răul". Autismul este o tulburare de dezvoltare care presupune dificultăţi în comunicarea şi relaţionarea socială, care afectează persoana în forme şi grade diferite. Cu toate acestea, persoanele cu autism nu pot fi privite doar ca oameni cărora le lipseşte ceva, ca oameni de rang inferior. Autiştii au şi calităţi, care sunt tocmai rezultatul acestei condiţii: incapacitatea de a minţi, incapacitatea de a se preface, integritatea, loialitatea, obiectivitatea, căutarea dreptăţii, apoi o serie de abilităţi speciale în domenii precum ştiinţă sau artă. Deputat de Sibiu, Constantin Şovăială.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul doamnei Mirela Furtună.
			Doamna Mirela Furtună: Mulţumesc. Tema declaraţiei mele politice de astăzi are ca subiect violenţa domestică. "Statisticile despre violenţa împotriva femeilor sunt tragedii individuale cu nume şi prenume" Violenţa împotriva femeilor rămâne, din păcate, o temă prea puţin discutată în societatea românească, pe măsura gravităţii sale. În anul 2017, au fost înregistrate 20.531 de fapte de loviri şi alte violenţe comise între membrii familiei, comparativ cu 18.531 de cazuri în 2016. Însă cea mai mare parte a victimelor sunt femei - 76%. În cazul violurilor şi agresiunilor sexuale înregistrate: 181 de violuri, 44 de agresiuni sexuale, 108 acte sexuale cu minori şi 84 de omoruri. Cele mai multe victime sunt fete minore. Datele publicate de Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, preluată de la Inspectoratul General al Poliţiei Române, sunt îngrijorătoare şi arată o amplificare a fenomenului. Însă, trebuie să fim tot timpul conştienţi că toate acestea nu sunt doar nişte cifre, mai mari sau mai mici, ci sunt tragedii, fiecare în parte la fel de importantă. Este necesar să recunoaştem că în spatele numerelor stau nume şi prenume de femei. Şi mai este important să admitem că violenţa nu este doar de natură fizică, ci şi verbală, cu repercusiuni dintre cele mai diverse: anxietate, tulburări de comportament, atacuri de panică, scăderea stimei de sine. Săptămâna trecută am participat la o acţiune de conştientizare a violenţei împotriva femeilor, dar şi pentru a marca eforturile care se fac în lupta împotriva acesteia. Chiar de 14 februarie. Nu a fost o vreme cu soare, nu a fost cald şi, totuşi, oamenii nu au rămas indiferenţi, ni s-au alăturat. Am fost alături de Alessandra Stoicescu şi Fundaţia "Mereu Aproape", de premierul României, Viorica Dăncilă, precum şi de alte colege din Parlament. Am tras un semnal de alarmă pe treptele Muzeului de Istorie. Astăzi, trag acest semnal de alarmă de la tribuna Parlamentului şi reamintesc că, prin Legea nr. 30/2016, România a ratificat Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, numită şi Convenţia de la Istanbul. Trebuie, cât se poate de repede, armonizată şi legislaţia românească. Dar mai trebuie să facem ceva: să încurajăm femeile să vorbească şi să denunţe actele de violenţă şi să încercăm să scoatem din vocabularul nostru de zi cu zi expresii care perpetuează astfel de acte şi le oferă legitimitate, precum: "bătaia este ruptă din rai" sau "n-a murit nimeni de la o palmă", ori altele asemenea, pentru că, având în minte aceste vorbe "înţelepte" din popor, şi nu pe cele despre toleranţă, demnitate, integritate, comportamentul uman poate face alegerea greşită. De la o palmă la omor sau schilodire şi traume psihologice distanţa poate fi foarte mică. Vă mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc foarte mult.
			Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului Mugurel Cozmanciuc. Nu este. Domnul Ovidiu Raeţchi? Nu este. Domnul Andrei Daniel Gheorghe. Vă rog, domnule deputat, poftiţi.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Astăzi, în Anul Centenarului, trebuie să ne gândim la un lucru esenţial pentru noi toţi, de aceea voi vorbi despre "Reîntregirea - obiectiv naţional". Cu toţii cred că am fost impresionaţi de gestul total neconstrâns, total necondiţionat de nimeni al primarilor din Republica Moldova, care au votat în mod liber o serie de hotărâri simbolice, dar totuşi rămân hotărâri de Consiliu, privind unirea cu România. Până la această oră sunt 36 de localităţi din Republica Moldova care au semnat aceste hotărâri. Cred că deja am trecut într-o anumită etapă a evoluţie României, în care problema reîntregirii trebuie pusă direct şi pe faţă, fără niciun fel de ocolişuri, fără niciun fel de temeri. Evident că suntem un singur popor, evident că în Europa să existe două state româneşti este absurd, aberant şi nedrept şi cultivă o anumită modalitate de separare între fraţi, între neamuri, care este rezultatul unei decizii a doi criminali - Stalin şi cu Hitler. De aceea, cred că în acest moment se impune inclusiv crearea unui minister în cadrul Guvernului, care să vizeze reîntregirea cu Republica Moldova, ori care să vizeze o relaţie integrată între cele două maluri ale Prutului. Este momentul să facem o serie de paşi concreţi şi este momentul ca România, la nivel guvernamental, la nivel parlamentar, acum, la 100 de ani de la Marea Unire - ne apropiem de 27 martie, Ziua Unirii cu Basarabia de la 1918 - să îşi asume reîntregirea, ca obiectiv naţional. După intrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană, singurul mare ideal, singurul obiectiv de înaltă năzuinţă rămâne şi este reîntregirea, prin alipirea Republicii Moldova la România, bineînţeles pe cale democratică, pe cale legală, prin consens, prin referendum şi printr-o dezbatere largă, care să aibă loc pe ambele maluri ale Prutului. Ca atare, cer public doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă, dacă tot avem un Cabinet cu 27 de ministere, multe din ele absolut inutile şi date mai curând ca un fel de sinecuri pentru anumite personaje din PSD, să dispună înfiinţarea, prin hotărâre de Guvern, a unui minister al reîntregirii sau al unui minister pentru relaţia cu Republica Moldova, care să vizeze acest proiect naţional pe termen mediu, un proiect de regăsire a tuturor românilor într-o singură Europă, într-o singură naţiune. Aşadar, să nu uităm că Basarabia este România, iar unirea trebuie să rămână un ideal, un ideal pe care să-l punem în practică cu mintea limpede, cu curaj şi cu determinare. Vă mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Silviu Macovei. Vă rog.
			Domnul Silviu Nicu Macovei: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Echitatea socială este o obligaţie a oricărei societăţi civilizate!". Stimaţi colegi parlamentari, În anul 2009, Organizaţia Naţiunilor Unite a consemnat introducerea datei de 20 februarie pentru sărbătorirea Zilei Mondiale a Echităţii Sociale. Această celebrare este rodul unei evoluţii complexe a conceptului de "dreptate socială", pilon fundamental al drepturilor omului şi al doctrinei social-democrate. Echitatea socială presupune accesul egal la libertăţile, drepturile şi oportunităţile oferite de societatea în care trăim. Însă, toate aceste trebuie să fie dublate de o asumare a unor responsabilităţi faţă de cei mai defavorizaţi oameni din societate. Însă, echitatea socială este mai mult decât reducerea ecartului de dezvoltare între bogaţi şi săraci. Acest concept se referă la asumarea de către decidenţii politici a susţinerii egalităţii de şanse pentru toţi cetăţenii. Vorbim aici despre accesul egal la educaţie, la servicii medicale, la resurse şi locuri de muncă. Echitatea socială presupune eradicarea sărăciei, atât prin asistenţa socială şi asigurarea unui venit minim de subzistenţă, cât mai ales prin crearea de locuri de muncă şi prin investiţii masive. Să ţinem bine minte aceste cifre: 7,7 milioane de români trăiesc la limita subzistenţei. Vorbim aici despre supravieţuire, nu doar despre sărăcie. Practic, peste 38% dintre români abia reuşesc să îşi ducă zilele. Acestea sunt cifrele oficiale ale Eurostat din octombrie 2017. În aceste condiţii, avem politicieni care vorbesc serios despre sistarea ajutoarelor sociale? Avem lideri de opinie care condamnă mărirea salariului minim? De altfel, distanţa uriaşă de dezvoltare între mediul urban şi cel rural din România ar trebui să fie o prioritate majoră pentru orice guvern al acestei ţări. Cu atât mai mult, al unui guvern de esenţă social-democrată, fiindcă ridicarea nivelului de trai şi accesul echitabil al tuturor cetăţenilor la bunăstare este directiva primordială a acestei familii politice. Un prim pas gândit în această perspectivă a fost şi creşterea nu doar a salariului minim, ci a cât mai multor salarii. Această măsură vitală pentru păturile sărace ale României trebuie dublată de investiţii masive care să creeze locuri de muncă şi plusvaloare. Când vorbim despre echitate socială, trebuie să ne gândim şi la existenţa încă a discriminărilor de gen, între bărbaţi şi femei. Accesul liber şi egal la muncă şi răsplata muncii, la educaţie şi carieră, este absolut necesar pentru îndeplinirea dezideratului politic al social- democraţiei. În încheiere, doresc să vă reamintesc toate aceste idei care ar trebui să ne ghideze pe toţi în a nu lăsa o foarte mare parte a societăţii româneşti în sărăcie: echitate socială, egalitate de şanse, acces liber şi nediferenţiat la resurse şi bunăstare. Vrem ca românii să fie demni şi prosperi, fiindcă astfel putem spune că ne-am îndeplinit menirea de social-democraţi! Silviu Macovei, deputat al PSD, Iaşi. Mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Vasile Cîtea. Nu este. Domnul deputat Ioan Dîrzu? Nu este. Doamna deputat Maricela Cobuz.
			Doamna Maricela Cobuz: Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se referă la stoparea exodului medicilor şi creşterile salariale pentru cadrele medicale. În ultimii ani, România s-a confruntat major cu lipsa cadrelor medicale - medici, asistente, personal auxiliar -, fapt care a condus la mari deficienţe în sistemul de sănătate. Cauza principală care a condus la lipsa medicilor din România a fost diferenţa salarială dintre medicii din ţară, comparativ cu cei din Europa. Conform statisticilor, peste 43.500 de medici, dentişti, asistenţi medicali, farmacişti şi moaşe au plecat să muncească în străinătate, din 2007 până în prezent. În ceea ce priveşte numărul de medici, raportat la mia de locuitori, România se află printre ultimele ţări membre ale Uniunii Europene, cu 2,5 medici la mia de locuitori, faţă de media europeană, de 3,4. Potrivit raportărilor făcute de organizaţiile profesionale, Marea Britanie, Franţa şi Germania sunt destinaţiile cele mai căutate de medicii români. Totodată, cei mai mulţi medici care decid să plece au specializări precum medicină generală, medicină de familie, chirurgie generală şi anestezie-terapie intensivă. Desigur, s-au mai adăugat şi alţi factori care au condus la exodul medicilor, printre care dotarea tehnică din spitale şi a cabinetelor medicale. În anul 2016, au existat 2.269 de solicitări din partea medicilor, pentru a pleca la muncă în străinătate, mai mult cu 382 faţă de anul 2017. PSD şi-a asumat răspunderea de a contribui la scăderea exodului medicilor, prin creşterile salariale, dar şi prin dotarea spitalelor, policlinicilor şi cabinetelor cu aparatură modernă. Creşterea salarială pentru medici reprezintă un domeniu strategic pentru România. Trebuie să amintim faptul că, la începutul lunii martie, medicii vor avea salarii raportate la grila de salarizare din anul 2022, urmând a nu mai fi impozitate, începând cu 1 ianuarie 2019, conform Programului de guvernare, astfel, unele venituri vor depăşi suma de 4.000 de euro. Creşterea salarială şi modernizarea infrastructurii medicale vor conduce spre viitor la scăderea exodului medicilor şi la asigurarea unei mai bune calităţi a sistemului de sănătate pentru populaţie. Mulţumesc. Deputat al PSD de Suceava, doctor Maricela Cobuz.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, doamnă deputat. Dau, în continuare, citire listei celor care depun în scris. Din partea Grupului parlamentar al PSD: Ionela Dobrică, Marius Budăi, Anişoara Radu, Bianca Gavriliţă, Elena Dinu, Florin Popa, Florinel Stancu, Neculai Iftimie, Aurel Căciulă, Ion Spânu, Oana Vlăducă, Radu Babuş, Nicolae Velcea, Laurenţiu Nistor, Claudia Gilia, Alexandra Presură, Natalia Intotero, Mihăiţă Găină, Cristina Burciu. Din partea Grupului parlamentar al PNL: Marius Bodea, Robert Boroianu, Raluca Turcan, George Şişcu, Lucian Heiuş, Nicolae Giugea, Ioan Balan, Claudiu Răcuci, Dănuţ Bica, Viorica Cherecheş, Dumitru Oprea, Florin Stamatian, Daniel Olteanu, Cristian Buican, Ionuţ Stroe, Mihai Culeafă, Dumitru Mihalescul, Costel Alexe, Tudoriţa Lungu, Vasile Varga. Din partea Grupului parlamentar al USR: Cristina Iurişniţi, Vlad Duruş, Lavinia Cosma, Matei-Adrian Dobrovie. Din partea Grupului parlamentar al ALDE: Constantin Avram, Mihai Niţă. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale nu avem. Din partea Grupului parlamentar al PMP: Corneliu Stamatian, Eugen Tomac, Robert Turcescu, Doru-Petrişor Coliu, Cătălina Bozianu, Petru Movilă, Adrian Todoran. Vă mulţumesc foarte mult. Declar închisă şedinţa de astăzi dedicată declaraţiilor politice, din 21 februarie 2018, şi vă mulţumesc. O zi bună vă doresc!
			(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Doamna Cristina Burciu: "Participarea femeilor în politică, un obiectiv atins de PSD!" Reprezentarea femeilor în politică a fost, ani de zile, un deziderat de neatins pe scena românească, multiplele încercări şi corecţii civice şi legislative nefiind suficiente pentru a creşte exponenţial numărul doamnelor în funcţii de demnitate înaltă. În aceste condiţii, este de salutat faptul că Partidul Social Democrat a reuşit, din mers şi într-un firesc neforţat al lucrurilor, să promoveze pe scară largă femeia în politica românească. Totul a început la alegerile parlamentare din decembrie 2016, în urma cărora reprezentante ale sexului frumos constituie un procent important al parlamentarilor PSD, iniţiativa culminând cu recenta instalare a Guvernului Viorica Dăncilă. Avem primul prim-ministru femeie din România, iar în componenţa noului Executiv se regăsesc alte opt doamne şi domnişoare, ceea ce, fără îndoială, este un succes al tuturor femeilor care s-au implicat în ultimul timp în politica românească! Aceste realităţi demonstrează fără echivoc că PSD, sub conducerea preşedintelui Liviu Dragnea, a reuşit să rezolve o problemă extrem de sensibilă, pentru prima dată după 1990, fiind prima formaţiune politică cu o reprezentare solidă a femeilor în funcţii politice decizionale. Participarea femeilor în politică a fost o problemă nerezolvată până acum de niciun partid din România, iar reuşita PSD în acest sens conferă o însemnătate semnificativă şi, în acelaşi timp, un îndemn care ar trebui de îndată urmat de toate forţele politice autohtone. Faptul că PSD a impus în Guvern şi Parlament, evident şi în conducerea primăriilor din ţară, un număr considerabil de femei, demonstrează că partidul nostru a avut încredere în reprezentantele sexului frumos, că politica de atragere a femeilor în participarea politică a fost corectă, aidoma selecţiei candidaţilor. Nu în ultimul rând, este de salutat activitatea doamnei Viorica Dăncilă în funcţia de preşedinte al Organizaţiei Femeilor Social Democrate, OFSD, reprezentarea de acum a femeilor în structurile politice ale statului român fiind şi o consecinţă a strategiei de promovare a femeilor, promovată de actualul premier, din martie 2015, când a preluat funcţia respectivă. Cele nouă doamne ministru, precum şi cele 90 de femei parlamentar sunt garanţia faptului că femeile pot, dar şi motive solide pentru a reuşi în viitor o mai mare reprezentare a femeilor în politica românească la vârf! De fiecare dintre noi, femeile, depinde să schimbăm vechea doctrină, care spunea că politica ar fi apanajul bărbaţilor.
			Domnul Aurel Căciulă: "Regiunea de Nord-Est, zonă cu potenţial de dezvoltare" România are potenţial de dezvoltare. Dezvoltarea echilibrată în toate zonele ţării trebuie să fie în prim-plan. Regiunea Moldova a rămas în urmă faţă de celelalte regiuni în privinţa investiţiilor, fiind una dintre provinciile istorice ale României care are nevoie de infuzii majore de capital, pentru a reduce decalajele faţă de polii de creştere economică, care sunt Bucureşti, Constanţa şi Cluj. Există un potenţial de investiţii foarte bun în zona Moldovei, acolo unde asistăm la un reviriment economic, în special în sectoarele inovative. Acesta trebuie susţinut de investiţii în construcţii, vitale pentru dezvoltarea infrastructurii, care se va propaga la nivelul forţei de muncă şi va contribui la creşterea nivelului de trai în regiune. Creşterea economică din ultimii ani se vede în construcţia de locuinţe, de spaţii comerciale şi de producţie. Moldova reprezintă un exemplu relevant al dezvoltării inegale, pe mai multe viteze, a economiei naţionale. Dezvoltarea facilităţilor de producţie în zonele defavorizate va reprezenta, cu siguranţă, o adevărată miză a următorilor ani. Investiţiile private reprezintă pentru Moldova cheia creşterii economice. Creşterea conjuncturală din consum va trebui să îşi găsească resorturi investiţionale, pentru a putea genera plus valoare. Pe fondul investiţiilor, vor apărea noi locuri de muncă, multiplicate pe lanţul economic prin afacerile conexe. Uniunea Europeană are un mod simplu de a defini regiunea slab dezvoltată, ca fiind acea regiune al cărei PIB pe cap de locuitor este sub 75% faţă de media Uniunii Europene. Excepţie fac Bucureşti şi judeţul Ilfov, unde PIB-ul pe cap de locuitor este deasupra pragului limită. Localizarea judeţelor slab dezvoltate evidenţiază faptul că majoritatea sunt situate la graniţele din Nord-Estul sau din sudul României. În aceste zone, numărul tranzacţiilor transfrontaliere este scăzut, iar centrele de dezvoltare economică lipsesc. Zonele tradiţional subdezvoltate se caracterizează prin şomaj ridicat, pe fondul unei ocupări principale a populaţiei în agricultură. În aceste zone, se înregistrează şi o rată de creştere a populaţiei negative, fie pe fondul unor valori ridicate ale mortalităţii, fie ca urmare a migraţiei. Scăderea numărului de salariaţi în industria românească a fost cauzată în principal de declinul industriei prelucrătoare. Restructurarea industriei în regiunea Nord-Est a dus la apariţia unei situaţii economice precare şi instabile, mai ales în judeţele Botoşani şi Vaslui. De asemenea, există zone de declin industrial şi cu şomaj ridicat, în special în zonele din jurul localităţilor urbane. În concluzie, pentru dezvoltarea echilibrată a României este nevoie de o alocare suplimentară de fonduri guvernamentale şi europene spre zonele slab dezvoltate, aici intrând şi zona de Nord-Est a României. În acelaşi timp este nevoie a se dezvolta infrastructura rutieră şi feroviară. Fondul Suveran de Dezvoltare este o soluţie bună pentru a revitaliza zonele mai slab dezvoltate ale României.
			Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu: "Asumarea unirii, de către primarii basarabeni, un exemplu pentru politicienii români" Ştirea politică a săptămânii trecute, care bate toate cancanurile autohtone, este aceea că 34 de localităţi din Republica Moldova au votat, prin reprezentanţii comunităţilor respective, unirea cu România. Desigur, votul consilierilor locali basarabeni nu are putere de lege, nefiind un act normativ. Valoarea simbolică a acestui gest este însă uriaşă. Acest gest constituie o manifestare de voinţă politică, de care nicio putere, fie ea unionistă sau separatistă, nu-şi permite să nu ţină seama. Cu cât voturile aleşilor locali basarabeni se înmulţesc, cu atât creşte presiunea, pentru unire, pe clasa politică de dincolo de Prut. Acţiunea comunităţilor basarabene are o simbolistică aparte şi pentru noi, reprezentanţii clasei politice de dincoace de Prut, mai ales pentru aceia dintre noi care nu sunt mânaţi în politică decât de propriile interese, de meschinărie, de dorinţa de putere sau de avere. Îndrăznesc să afirm că ceea ce se întâmplă, în aceste zile, în Basarabia, constituie o palmă morală pe obrazul clasei politice româneşti, o clasă politică încremenită, parcă, în mărunţişuri. Totodată, reprezintă un îndemn la ieşirea noastră din această stare de încremenire. Avem şansa imensă de a ne asuma, în sfârşit, un proiect naţional, un proiect care ne poate aduce din nou în prim-planul istoriei, unirea cu Republica Moldova. Pentru moment, dintre toate partidele româneşti, noi, cei din Partidul Mişcarea Populară, suntem singurii care au curajul să îşi asume acest proiect. Ne-am bucura dacă şi ceilalţi colegi ne-ar urma exemplul. Ne-am bucura dacă şi ceilalţi colegi ar urma exemplul consilierilor locali şi al primarilor din Basarabia care, fără să mai ţină cont de calcule politice mărunte, de tipul "dacă facem asta, riscăm să nu mai primim fonduri de la Guvern", aleg să intre în prim-planul istoriei mai înaintea noastră. Este timpul ca noi toţi să urmăm acest exemplu şi să acţionăm cu mult curaj şi dăruire pentru unire.
			Doamna Claudia Gilia: "Justiţia socială este prioritatea zero atunci când eşti în slujba cetăţenilor!" Marcăm astăzi Ziua mondială a justiţiei sociale. În această zi, mai mult ca oricând, trebuie să ne îndreptăm gândurile către cei care sunt discriminaţi, lipsiţi de şansa de a beneficia de o educaţie de calitate sau de servicii medicale de bază, către acele categorii de oameni cărora li se refuză un drept la viaţă decentă prin diferite politici antisociale. Istoria ultimului secol ne-a arătat cât de multă suferinţă poate exista pe acest pământ, dacă oamenii politici se gândesc la altceva decât la binele semenilor. În ultima sută de ani, au existat războaie, epidemii şi alte atrocităţi greu de imaginat astăzi. În secolul trecut, omenirea a cunoscut un salt economic de neimaginat, dar, în acelaşi timp, a trecut prin sărăcie, şomaj şi excluziune socială. În acest moment, din punct de vedere istoric, social şi economic, putem aduce justiţia socială în fiecare colţ al lumii. Totul este să cunoaştem problemele cu care se confruntă semenii noştri şi să găsim instrumentele potrivite, pentru a le veni în ajutor în cel mai scurt timp cu putinţă. Astăzi, de Ziua mondială a justiţiei sociale, vreau să vorbesc despre 3 subiecte importante pentru România - educaţie, sănătate şi economie. 1. Educaţia. Garantând fiecărui copil din această ţară accesul gratuit la învăţământ de calitate, reducem riscurile ca acel tânăr să fie exclus social, să fie bolnav sau să emigreze. Trebuie să fim realişti, în acest moment, o jumătate de generaţie de elevi nu reuşeşte să absolve o formă de învăţământ cu o diplomă sau o calificare, pentru a se integra pe piaţa muncii. Unii părăsesc sistemul din cauza sărăciei, încă din clasele primare, alţii după clasa a VIII-a, iar restul frecventează un liceu, fără o finalitate. Partidul Social Democrat a înţeles că, dacă rezolvăm astăzi problemele din educaţie, creştem şansele tinerei generaţii de a se integra mai bine în societatea de mâine. Astfel, în primul an de guvernare, am crescut salariile profesorilor şi am prevăzut bani pentru investiţii în întregul sistem. Primele rezultate sunt palpabile. Este vorba de construirea şi de modernizarea a 46 de grădiniţe şi a 24 de şcoli, iar pentru anul acesta au fost prevăzute fonduri de investiţii în valoare 27,8 miliarde lei. 2. Sănătatea. O populaţie bolnavă înseamnă o ţară slabă din punct de vedere economic şi social. Exodul medicilor a fost stopat prin creşterea salariilor şi prin garanţii că investiţiile în sistem se vor face începând de anul acesta. România are nevoie de spitale regionale, de clinici şi dispensare noi. În primul an de guvernare a PSD-ALDE, au fost dotate ambulatoriile, cu aparatură în valoare de 230 de milioane de euro, au fost achiziţionate 277 de maşini de anestezie pentru blocurile operatorii din 50 de unităţi sanitare, au fost angajate cheltuieli pentru cumpărarea vaccinurilor, în valoare de 289 de milioane de lei, de 3 ori mai mult faţă de anul 2016. 3. Economia. Acumularea de bani nu se face de dragul îmbogăţirii. Creşterea economică trebuie să se reflecte în bunăstarea românilor. Acest lucru se vede în investiţiile făcute în cele două domenii prioritare pentru noi, educaţie şi sănătate. Anul trecut am avut o creştere economică record, de 7%. Acest lucru s-a văzut şi s-a simţit efectiv în buzunarele românilor - salariaţi, pensionari sau companii - ca urmare a aplicării Programului de guvernare al PSD-ALDE. BNR ne confirmă faptul că românii au economisit cu 10% mai mult decât în anul precedent. A crescut puterea de cumpărare cu 14%. S-a dublat numărul românilor care câştigă mai mult de 1.000 de euro/lună - este vorba de 280.000 de persoane. A crescut punctul de pensie la 1.000 de lei, iar salariile din sistemul public au crescut cu 21,9%. Guvernul şi-a asumat un obiectiv social, iar rezultatele se văd. Prin politicile sociale implementate până în acest moment, s-a demonstrat dorinţa ca toţi cetăţenii să aibă oportunităţi egale în societate, să fie apreciaţi şi valorizaţi, să trăiască decent, demn, în bunăstare, iar nevoile lor de bază să fie satisfăcute. Având în vedere Programul de dezvoltare durabilă 2030, Programul de acţiune de la Addis Abeba şi Acordul de la Paris cu privire la schimbările climatice, comunitatea internaţională s-a angajat să elimine sărăcia în următorii 30 de ani, prin politici sociale, economice şi de mediu, eficace şi integrate. În încheiere, vreau să punctez faptul că justiţia socială trebuie să fie în centrul acţiunilor noastre. Indiferent care sunt acţiunile noastre, parteneriatele cu toţi actorii sociali şi economici sunt esenţiale. Dezvoltarea durabilă nu este posibilă fără participarea activă a Guvernului, a Parlamentului, a angajatorilor şi angajaţilor, a societăţii civile.
			Domnul Constantin Avram: La o primă vedere şi o simplă analiză, s-ar putea crede că prevederile actualelor Coduri, civil şi cel de procedură civilă, au un caracter atotcuprinzător, că sunt uşor aplicabile, că în conţinutul atât de vast al prevederilor lor pun la dispoziţie aproape toate aspectele necesare rezolvării, pe cale judiciară, a conflictelor de natură financiară, de natură socială, dar şi de natură economică, între cetăţenii României şi instituţiile statului, sau numai între membrii societăţii româneşti. Dar, ca urmare a desfăşurării audienţelor programate la Cabinetul parlamentar cu sediul în Bacău, dar şi în diferite ocazii de dialog direct cu oamenii, în special cu pensionari, am constatat că lucrurile, în realitate, nu stau deloc aşa! Şi am să încerc în câteva fraze, să explic de ce prevederile actualului Cod civil şi actualului Cod de procedură civilă rezumă în cuprinsul articolelor sale mai mult dimensiunea financiar-economică izvorâtă din eventualele conflicte de natură juridică, dimensiunea socială fiind aproape abandonată în rezolvarea pe calea justiţiei, a conflictelor sociale între cetăţeni, sau între cetăţeni şi instituţii ale statului, cum sunt, de pildă, ANAF, băncile comerciale sau instituţiile financiar-nebancare. De pildă, art. 729 din Codul de procedură civilă, referitor la procedura executării silite a persoanelor fizice, debitoare între ele sau rămase în calitate de debitor faţă de instituţiile statului, în speţă băncile sau ANAF, ca urmare a imposibilităţii achitării creditelor contractate, are ca rezolvare, cel mai frecvent, două metode de recuperare a debitelor restante: 1. Executarea silită, prin birourile de executori judecătoreşti, a debitelor mobile şi imobile; 2. Executarea silită, prin înfiinţarea popririlor asupra veniturilor debitorilor. Am să mă opresc un pic, asupra celei de-a doua metode, executarea silită prin înfiinţarea popririlor asupra veniturilor debitorilor, evident în urma unei hotărâri judecătoreşti rămasă definitivă şi irevocabilă, care sunt în plata pensiei, adică a pensionarilor, care au cele mai mici venituri, în marea lor majoritate. Cum actualul Cod de procedură civilă prevede recuperarea debitelor de la pensionari şi nu numai, în proporţie de 1/3 în cazul unui singur creditor şi de 1/2 în cazul mai multor creditori, din totalul veniturilor unor pensionari, întreb şi mă întreb cum se descurcă o familie de pensionari care sunt în această situaţie, cu restul veniturilor care trebuiesc alocate pentru hrana zilnică, pentru întreţinere, cu impozitele pe clădiri sau terenuri, etc.?! Am să risc aici un răspuns dur, dar foarte amarnic - nu se mai descurcă deloc, renunţând sau diminuând resursele necesare alocate hranei de zi cu zi şi a medicamentelor necesare! Situaţia acestora devine de-a dreptul dramatică, dacă nu au copii care să-i mai ajute cu câte ceva! Practic, renunţă încet, dar sigur, la dreptul la viaţă. Unii dintre ei şi-au pus capăt zilelor şi, din nefericire, presa ne dezvăluie zilnic, foarte multe cazuri de acest fel. Şi cum creşterea pensiilor nu a reuşit niciodată, sub niciun Guvern, să ţină pasul cu creşterea preţurilor la materii prime, la combustibili, la energie, la bunurile de larg consum, se impune modificarea de urgenţă a cuantumurilor reţinerilor din veniturile pensionarilor, la 1/4 pentru un singur creditor şi la 1/3 în cazul mai multor creditori, evident, printr-o propunere legislativă de modificare a Codului de procedură civilă, în procedură de urgenţă, motiv pentru care voi proceda mai întâi la interpelarea ANAF privitor la impactul bugetar al acestei măsuri.
			Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean: "Accesarea fondurilor europene - şansa dezvoltării României" Accesarea de fonduri europene, utilizând mecanismele naţionale, este şansa dezvoltării României, prin investiţii consistente în toate sectoarele importante. Constatăm că superbirocratizarea, hăţişul legislativ în procedurile de accesare a fondurilor europene, precum şi schimbarea regulilor în timpul jocului sunt câteva dintre cauzele care au determinat ca până acum România să nu fie performantă în acest domeniu. Guvernul României are obligaţia şi datoria de a maximiza accesul românilor la informaţii legate de oportunităţile de atragere de fonduri europene, în exerciţiul financiar de până în anul 2020, fie că vorbim de axe pentru zona de Grupuri de Acţiune Locală, GAL, sau fonduri destinate zonei de tineret din bugetul de stat, de exemplu Programul Start-Up Nation. Uniunea Europeană gestionează direct aproximativ 24% din fondurile europene, ceea ce reprezintă 35 de miliarde de euro anual, sumele fiind distribuite sub formă de granturi şi contracte europene, pe bază de competiţie europeană între aplicanţi din toate statele membre, pe baza calităţii proiectelor primite. Ministerul Fondurilor Europene a publicat în sfârşit o statistică a absorbţiei fondurilor europene pentru exerciţiul financiar 2014 - 2020, din care reiese că, la patru ani de la debutul perioadei de planificare multianuală, România a primit rambursări de la Uniunea Europeană de doar 624 de milioane de euro, adică 2,77% din întreaga sumă alocată de 22,5 miliarde de euro. În anul 2017, România a fost ultima ţară în ceea ce înseamnă accesarea fondurilor europene în cadrul Planului Juncker, în condiţiile în care anul trecut existau peste 350 de miliarde de euro care puteau să fie cheltuiţi pentru diverse proiecte de infrastructură. Consider că fondurile europene trebuie să constituie gura de oxigen pentru România. În acest sens, România trebuie să treacă la un nou model de dezvoltare, în care accentul să fie pus pe proiecte şi pe investiţii reale, care să susţină producţia internă şi care să ducă la atingerea nivelului de performanţă al celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Dacă vrem cu adevărat ca economia României să se salveze şi să beneficieze de pe urma fondurilor europene, este nevoie de disciplină, de performanţă profesională, de stoparea risipei, de investiţii care aduc plus valoare, iar toate acestea ne vor permite să demarăm spre o responsabilitate românească, atât de necesară României în toate domeniile. Realitatea ne-a demonstrat însă că, până acum, ne-am confruntat cu un eşec de proporţii al guvernării PSD-ALDE în procesul de absorbţie al fondurilor Uniunii Europene, un eşec de care această guvernare este în totalitate responsabilă, pe care trebuie să şi-l asume şi pe care cu siguranţă îl vor deconta.
			Domnul Costel Alexe: Astăzi aş vrea să vă supun atenţiei metoda ticăloasă abordată de Partidul Social Democrat, pentru a scăpa de tăierea salariilor, după noua revoluţie fiscală. Credeţi că este o altă soluţie decât un nou atac asupra justiţiei, strategie menită să distragă atenţia de la sutele de mii de oameni loviţi peste noapte de tăieri de salarii? Ei bine, sute de mii de salarii fuseseră pur şi simplu tăiate, la stat, de incompetenţa Guvernului PSD. Cazul femeilor de serviciu care erau nevoite să vină cu bani de acasă este celebru, totul în asigurările mincinoase ale doamnei ministru al muncii, care spunea că au fost tăiate "salariile mari". O fi mare salariul de 400 de lei? Dar nu era vorba doar de cei cu contracte part-time, numeroşi alţi bugetari au avut de suferit. Impactul mare este în privat, acolo unde mulţi angajaţi s-au trezit că reforma inutilă, trecerea contribuţiilor, le-a permis unor patroni să le scadă salariile angajaţilor sau, ce este mai rău pentru stat, să le dea sub forma unor bonusuri. Preţurile cresc, ratele cresc şi ele, iar în ultimele luni ne-am împrumutat aproape cât am luat de la FMI în 2009. Rezumând, PSD era în mijlocul unui scandal imens, aşa că, în stilul său, a găsit scăpare în şmecherie şi în manipulare. Talentatul domn Dragnea şi consultanţii PSD, plătiţi pe bani grei, aveau nevoie de ceva, de o armă cu dublu efect, aşa că au scos din joben atacul la justiţia română. Sunt sigur că nu este doar o fumigenă, PSD şi ALDE vor să-şi rezolve şi problemele cu ocazia asta, mai precis să evite câţiva ani în puşcăriile nu tocmai confortabile din România. Discuţia din spaţiul public s-a mutat înspre procurori. Dezastrele PSD au fost băgate sub covor. Vreau să fiu clar, asta nu înseamnă că DNA este o instituţie perfectă, că doamna Kövesi este perfectă şi ar trebui susţinută până în pânzele albe, că nu există greşeli ale procurorilor. Asta este altă discuţie. Eu vreau să vorbesc despre dezastrul creat de PSD din nimic, care şi-a bătut joc de atâţia oameni şi care acum este uitat. Asaltul asupra justiţiei este convenabil pentru PSD, acoperirea este perfectă. Dragnea şi compania nu vor să îndrepte ce este de îndreptat în justiţie, vor să o supună. Dacă sunt procurori controversaţi, cum este celebrul Negulescu-Portocală, acum exclus din magistratură, nu înseamnă să distrugem DNA. Dacă avem un condamnat, care mai este şi în al doilea dosar, cu grupul infracţional organizat, în fruntea Camerei Deputaţilor, nu înseamnă să distrugem Parlamentul. Condamnatul este domnul Liviu Dragnea, Don de Teleorman, posesor de palat, milionar şi cu afaceri de ascuns. Aş putea doar să-mi imaginez cum ar arăta un înlocuitor pentru doamna Kövesi, propus de Guvernul PSD, adică de domnul Dragnea direct. Ce ar putea propune această grupare de oameni, a căror maximă speranţă este să fugă în Madagascar, în locul doamnei Kövesi? Doamne fereşte! PSD nu trebuie lăsat să scape uşor, nici în legătură cu modul ruşinos şi incompetent în care gestionează economia, nici în legătură cu încercarea de a pune mâna pe justiţie.
			Domnul Daniel Constantin: La 19 februarie 1876, în Hobiţa, se năştea Constantin Brâncuşi. Mă întreb câtă atenţie va fi acordată astăzi, în spaţiul public, acestui eveniment. Unul dintre simbolurile identităţii noastre culturale, cel care a reuşit să revoluţioneze arta sculpturală în toată lumea occidentală şi dincolo de ea, trebuie să rămână permanent pentru noi un punct de reper al creativităţii şi al potenţialului pe care îl avem ca ţară, depinde doar de noi, să creăm un cadru favorabil, prielnic, oportun şi prietenos, să ştim să ne identificăm valorile, să le susţinem şi să le promovăm! Membru al Academiei Franceze, Brâncuşi a contribuit covârşitor la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Spirit liber şi sigur de propriul geniu, refuză să fie ucenicul lui Auguste Rodin şi decide să fie artizanul unul stil propriu de ducere la esenţă a formei artistice. În 1951, Constantin Brâncuşi i-a făcut statului român oferta de a-i lăsa moştenire 200 de lucrări şi atelierul său din Paris, Impasse Ronsin nr. 10. La 7 martie 1951, într-o şedinţă prezidată de Mihail Sadoveanu, Secţiunea de Ştiinţa Limbii, Literatură şi Arte a Academiei Republicii Populare Române a luat în discuţie această propunere. La şedinţă au participat George Călinescu, Iorgu Iordan, Camil Petrescu, Alexandru Rosetti, Alexandru Toma, George Oprescu, Jean Alexandru Steriadi, Victor Eftimiu, Geo Bogza, Alexandru Graur, Ion Jalea, Dumitru S. Panaitescu-Perpessicius şi Krikor H. Zambaccian. Academicienii şi intelectualii români au respins oferta lui Brâncuşi, considerându-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei decadente şi astfel atelierul lui Brâncuşi a revenit statului francez. Din păcate, Brâncuşi este exemplul a ceea ce nu trebuie să repetăm ca societate, un artist de geniu, ignorat şi nepreţuit de chiar ţara în care s-a născut. Astăzi avem nevoie de cei care ne-au lăsat peste timp un mesaj de forţă şi rezistenţă, în momentele neprielnice ale istoriei, iar astfel de momente apar când cei de la vârful deciziei ajung să pactizeze cu mediocritatea şi cu mentalitatea coruptă. Ţesutul societăţii poate fi refăcut doar prin cei care au ştiut să menţină o atitudine de luptă şi de respectare a reperelor, care ne pot readuce demnitatea şi cărora le putem asigura continuitatea din generaţie în generaţie.
			Domnul Dănuţ Bica: "Economia creşte, salariile scad, inechităţile se adâncesc, dar nimeni nu-şi asumă responsabilitatea!" Toate măsurile legislative adoptate de majoritatea PSD-ALDE, fără analize, fără studii de impact, în domeniul fiscal şi în domeniul salarizării, au creat un haos generalizat atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Ştiţi foarte bine că mulţi români încă mai păstrează pliantele împărţite de echipele candidaţilor PSD, pe parcursul campaniei electorale din toamna anului 2016. Aceştia încă mai pot vedea scris cu litere mari în acestea, cum se vor dubla salariile angajaţilor, cum vor creşte spectaculos pensiile şi ce cantităţi de lapte şi miere vor curge pentru mediul de afaceri din România, după câştigarea alegerilor de partidul domnului Liviu Dragnea. Din păcate, astăzi, atât fluturaşii de salariu, cât şi cupoanele de pensie pentru luna ianuarie arată cu totul altceva. Sute de mii de salarii scad sau stagnează, sute de mii de angajaţi din sectorul public, care au aşteptat o creştere reală a salariilor cu 25%, visând la contractarea unui credit, pentru a putea cumpăra o casă sau o maşină, au fost dezamăgiţi crunt. Unii chiar au angajat anticipat cheltuieli sporite, bazându-se pe salariile mai mari care le-au fost garantate cu nonşalantă prin tot felul de dezbateri televizate, la ore de maximă audienţă, de membrii Guvernului PSD-ALDE. În sectorul privat, aşa cum ne arată Registrul general de evidenţă a salariaţilor, REVISAL, peste două milioane de contracte de muncă mai stau în aşteptare, companiile respective nemodificând încă parametrii salariali. De ce nu le-au modificat? Nu pentru că patronii sunt "hoţi", aşa cum a afirmat doamna ministru Lia Olguţa Vasilescu, ci pentru că niciun agent economic nu mai are încredere în stabilitatea Codului fiscal şi nimeni nu mai poate anticipa ce va mai "coace" Guvernul, printr-o altă ordonanţă de urgenţă. Mai mult decât atât, inechităţile din domeniul salarizării sunt astăzi, la scurt timp după adoptarea unei legi noi, mai mari decât înainte de intrarea în vigoare a acesteia. Nu mai spun, chiar ministrul muncii şi justiţiei sociale a recunoscut faptul că legea este neclară şi că departamentele de resurse umane o implementează în mod diferit, chiar în interiorul aceleaşi bresle profesionale. Şi pe cupoanele pensionarilor de asigurări sociale s-au regăsit aceleaşi sume ca şi în luna decembrie, deşi, potrivit legii, punctul de pensie trebuia să crească, începând cu 1 ianuarie 2018. Tot prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul PSD-ALDE a amânat creşterea pensiilor, pentru data de 1 iulie. De fapt, în ţara în care Ministerul Muncii se mai numeşte şi al Justiţiei Sociale, doar pensiile speciale au crescut, deşi acestea nu au nicio legătură cu vechimea în muncă şi contributivitatea pensionarului. Cert este că Guvernul PSD-ALDE a reuşit să nemulţumească pe toată lumea: angajaţi, sindicate, patronate, pensionari. Vreau să vă avertizez asupra faptului că implementarea celor două măsuri greşite, transferul cotelor de contribuţii la asigurările sociale şi de sănătate de la angajator la angajat şi grila de salarizare în sistemul public, adoptată sub presiunea promisiunilor inconştiente făcute în campania electorală, vor genera nemulţumiri sociale şi foarte multe obiecţii de neconstituţionalitate, care vor fi ridicate în faţa instanţelor de judecată şi a Curţii Constituţionale, chiar în baza argumentelor pe care doamna Lia Olguţa Vasilescu le utiliza în anul 2010, când Guvernul Boc a diminuat temporar salariile cu 25%. Deja sindicatele din învăţământ au declarat că vor organiza proteste de amploare, după ce profesorii au fost umiliţi încă o dată, creşterile de salarii pentru cei cu normă întreagă fiind de numai 2-3%. Să sperăm că nu se va pune în practică şi planul cu privire la închiderea sau comasarea de şcoli! De asemenea, poliţiştii îşi fac şi ei planuri pentru proteste, la fel ca şi funcţionarii din diverse instituţii publice. Angajaţii nu înţeleg cum se face că, în România, "tigrul Europei", ţara care a înregistrat cea mai mare creştere economică în anul 2017, guvernanţii au reuşit să taie din lefuri şi să nu aibă suficienţi bani pentru majorarea pensiilor. Personal, nu cred că prin ordonanţele de urgenţă pe care le adoptă Guvernul, tot în grabă, pentru a remedia prostiile fiscal-bugetare făcute anterior, se vor rezolva nemulţumirile angajaţilor. Îmi este teamă că nemulţumirile şi discriminările vor creşte şi mai mult, iar gafele făcute anterior vor fi completate cu alte gafe! Oricum, răul deja a fost făcut. Să nu uităm că Guvernul Boc, este drept, în plină criză economică, a luat măsura tăierii salariilor, iar oamenii şi-au strigat necazul şi şi-au apărat drepturile în faţa instanţelor de judecată şi a Curţii Constituţionale. Justiţia le-a dat dreptate şi chiar şi astăzi statul român mai are de plătit profesorilor drepturi salariale câştigate în instanţă. Imaginaţi-vă ce se va alege de mult trâmbiţata Lege a salarizării în sistemul public, când vor veni hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru procesele pe care le vor iniţia mulţi dintre cei nedreptăţiţi de actuala guvernare. Să ne ferească Dumnezeu de o Lege a pensiilor la fel de proastă ca Legea salarizării, deoarece se pare că există toate premisele ca şi pensionarii să fie victimele unor promisiuni electorale fără acoperire! Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a iniţiat împotriva ministrului muncii şi justiţiei sociale Moţiunea simplă intitulată "Lia Olguţa Vasilescu - ministrul minciunii şi al injustiţiei sociale", care a fost supusă luni dezbaterii şi va fi votată în Camera Deputaţilor. Noi considerăm că necesitatea demiterii doamnei Vasilescu este indiscutabilă, având în vedere incompetenţa crasă de care a dat dovadă în exercitarea mandatului de ministru, România fiind un caz unic în lume în care un angajat, în loc să primească salariu pentru munca prestată, trebuie să mai dea bani angajatorului. Înlocuirea din funcţie a doamnei ministru se impune şi pentru a fi preîntâmpinate alte erori pe care se pregăteşte să le facă, sub pretextul nobil al "reformării" sistemului public de salarii şi pensii. Din aceste motive, fac apel la toţi deputaţii PSD-ALDE, dar în mod special la cei care reprezintă judeţul Argeş, să pună interesele cetăţenilor înaintea obligaţiilor de partid şi înaintea intereselor personale, să demonstreze că sunt responsabili şi să voteze cu gândul la cetăţenii care i-au mandatat, adică pentru demiterea doamnei Vasilescu. România trebuie să revină la sistemul de echilibru economic pe care guvernarea PSD-ALDE l-a zdruncinat profund!
			Doamna Ionela Viorela Dobrică: Ieri, 20 februarie 2018, la nivel internaţional, a fost celebrată pentru a noua oară Ziua mondială a justiţiei sociale, zi decretată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Termenul de "justiţie socială", inventat de preotul Luigi Taparelli, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate, în relaţie cu clasele sociale existente în ea. Conform filosofului politic John Rawls, o societate este justă dacă respectă trei principii: garantarea libertăţilor fundamentale pentru toţi membrii societăţii, egalitatea de şanse pentru toţi cetăţenii, şi păstrarea acelor inegalităţi care pot fi în avantajul celor defavorizaţi. În România, stat social, conform prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, inechităţile sociale sunt încă un subiect actual şi, de cele mai multe ori, spinos. Încă avem probleme în foarte multe domenii - diferenţe între nivelul de salarizare a femeilor, comparat cu cea a bărbaţilor; discriminare bazată pe etnie, pe vârstă, pe mediul social din care provine o persoană - discriminări care privesc multe categorii de români şi multe puncte de vedere. Totuşi, ţara noastră se îndreaptă în direcţia bună. Programul de guvernare al PSD conţine prevederi şi politici sociale care se adresează multor categorii de persoane defavorizate. Partidul Social Democrat şi-a propus modernizarea sistemului de asistenţă socială, prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, prin asigurarea trecerii de la un sistem bazat pe beneficii la unul axat pe servicii, prin instituirea unor măsuri de protecţie socială în jurul securizării familiei, prin creşterea gradului de securitate socială, dar şi prin responsabilizarea individuală, printr-o politică centrată pe copil şi familie, o politică care să încurajeze o îmbătrânire demnă, bazată pe un sistem integrat de servicii şi prestaţii sociale. Efectele acestor propuneri de schimbare în bine încep deja să se vadă. Cel mai recent exemplu ar fi introducerea Ordinului provizoriu de protecţie, pentru a putea proteja mai eficient victimele violenţei domestice. Un alt exemplu bun este cel al programului prin care tinerii dezavantajaţi se vor putea angaja pentru 2 ani în instituţiile administraţiei publice locale, în vederea acumulării de experienţă şi competenţe, sau cel al acordării de călătorii gratuite cu trenul, studenţilor, şi multe alte proiecte. Toate acestea au fost şi vor fi în continuare posibile doar dacă, mai presus de orice, este pus interesul cetăţenilor, dacă avem o abordare multisectorială, dacă acordăm o atenţie sporită analizei stării de fapt şi dacă aplicăm cele mai eficiente soluţii, pentru ca toţi cei care se află într-o situaţie vulnerabilă să aibă cele mai bune premise pentru a reuşi în viaţă.
			Domnul Doru-Petrişor Coliu: "Nedreptatea făcută celor peste 600.000 de români" În calitate de deputat al cetăţenilor români din diaspora şi membru al diasporei economice româneşti, am întâlnit mulţi români posesori ai paşaportului CRDS, care sunt victime ale unei nedreptăţi create prin lipsa unei legislaţii normale. Cetăţenii români, posesori ai paşaportului CRDS, sunt asimilaţi în totalitate celor care au dublă cetăţenie, deşi aceştia din urmă constituie doar un procent infim, undeva la 10%. Pe teritoriul României, posesorul paşaportului CRDS nu mai deţine niciun act de identitate în afară de paşaport. De aici intervin o sumedenie de dificultăţi: imposibilitatea participării la Programul "Start-Up diaspora"; contractarea unui împrumut; citarea la domiciliu, în lipsa unui domiciliu pe teritoriul României; semnarea unor împuterniciri pentru acte administrative necesare locuinţei pe care o deţine pe teritoriul românesc etc. Aceşti cetăţeni pot obţine o singură carte de identitate de rezident, valabilă pentru un an, act care, de cele mai multe ori, este luat în derâdere de administraţie. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu paşaportul CRDS. În diaspora, există 600.000 de cetăţeni români cu paşaport CRDS şi peste 4 milioane de cetăţeni români care şi-au menţinut actele de identitate româneşti, deşi acest lucru contravine legii, de aici şi dificultatea reprezentanţelor diplomatice de a-i localiza pe românii din diaspora în cazul unor catastrofe, aşa cum a fost cazul celor din Italia, de aici şi dificultatea serviciilor fiscale de a stabili reşedinţa fiscală pentru cetăţenii români din diaspora, deşi aceştia au titluri de sejur, contracte de muncă, copii şcolarizaţi, în statele în care locuiesc. În urma întâlnirilor cu membri ai Ministerului Afacerilor Interne ai Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi ai administraţiilor locale, am ajuns la concluzia că este necesară crearea unei evidenţe naţionale pentru românii din diaspora. Deocamdată, la Serviciile de Evidenţa Populaţiei, aceşti cetăţeni, posesori ai paşaportului CRDS, sunt trecuţi la Evidenţa Pasivă, alături de cei decedaţi. Crearea unei evidenţe CRDS ar permite eliberarea unei cărţi de identitate pentru cetăţean român rezident pe teritoriul naţional. Pe cartea de identitate pot figura domiciliul din România, dacă acesta există, sau domiciliul din străinătate. La evidenţă trebuie să figureze neapărat şi domiciliul din străinătate, dacă cetăţeanul deţine o probă a acestui domiciliu. Odată creată această evidenţă şi eliberate aceste cărţi de identitate, pot fi coroborate evidenţa MAE şi evidenţa MAI, ceea ce ar permite crearea unei evidenţe de alertă pentru reprezentanţele diplomatice, în caz de catastrofă. Pe de altă parte, acest lucru ar permite şi dezamorsarea crizei de informaţii a ANAF în privinţa domicilierii fiscale. În momentul de faţă, în România, legislaţia contravine criteriilor de liberă circulaţie şi domiciliere pe teritoriul european. Rog Ministerul Afacerilor Interne să creeze cât mai curând posibil premisele rezolvării acestei probleme legislative, care creează o nedreptate pentru peste 600.000 de cetăţeni români, posesori ai paşaportului CRDS.
			Domnul Vasile-Florin Stamatian: "O şansă la viaţă pentru pacienţii cu hepatita de tip C" De ani de zile vorbim de prevenţia în sănătate. Vorbim şi nu facem nimic, iar cei care s-au perindat pe la Ministerul Sănătăţii, în ultimii ani, se pare că nu au înţelepciunea necesară să facă ceva în acest sens. Pe lângă multele probleme din sistemul de sănătate, aduc astăzi în faţa dumneavoastră problema pacienţilor diagnosticaţi cu hepatita de tip C. În anul 2017, Ministerul Sănătăţii, condus la acea vreme de domnul Florian-Dorel Bodog, a demarat Programul "Interferon free", iar din cei 12.000 de pacienţi cu acest virus, trecuţi pe lista de tratament în 2017, doar 3.000 de pacienţi au fost găsiţi eligibili pentru terapia antivirală promisă de autorităţi. Chiar dacă atunci s-au alocat de la bugetul de stat 3 miliarde de lei, mulţi pacienţi nu au beneficiat de analize gratuite şi au fost nevoiţi să scoată bani din buzunar, mai ales că erau asiguraţi în sistemul public al asigurărilor de sănătate, iar dezamăgirea şi neîncrederea în sistemul de sănătate a crescut. Nu în ultimul rând, procedurile de prescriere sunt foarte complicate şi neclare, iar medicii specialişti refuză să-şi dea avizul scris pentru începerea acestui tratament şi, tocmai de aceea, aceştia au cerut ministerului clarificări în protocoale şi simplificarea procedurilor de acordare a terapiei fără interferon. Nu trebuie să amintesc că, şi la acest capitol, România este "fruntaşă", iar numărul cazurilor de hepatită virală C este de aproximativ 800.000, nu trebuie să amintesc şi faptul că acest tratament revoluţionar dă mari speranţe celor în cauză, având o rată de vindecare de 98%. De aceea, Ministerul Sănătăţii trebuie să găsească soluţii urgente, pentru ca accesul gratuit la acest tratament să-i includă pe toţi cei diagnosticaţi şi să nu se mai întâmple la fel ca în anul trecut, când 9.000 de pacienţi, care au solicitat acest tratament, au fost ignoraţi de autorităţi. Tot Ministerul Sănătăţii are obligaţia de a asigura continuitatea acestuia şi în acest sens contractele să se încheie pe o perioadă mai lungă de un an. Dreptul la viaţă este garantat de Legea fundamentală, aşa că nu îmi doresc decât ca autorităţile să ia toate măsurile care se impun, pentru ca aceşti pacienţi să poată avea acces neîngrădit la terapia fără interferon, dar şi să demareze cât mai urgent un program naţional pentru depistarea tuturor românilor infectaţi cu acest virus. Nu putem vorbi de performanţă în actul medical, de prevenţie, atâta vreme cât milioane de euro se duc pe apa sâmbetei în programele care nu beneficiază de susţinere, iar altor programe urgente le spunem cu regret că mai trebuie să aştepte din pricina lipsei finanţării.
			Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş: "Asistăm azi la o golăneală fiscală generalizată" De un an de zile, mediul privat din România este supus unei golăneli fiscale, de Guvernul PSD-ALDE. Codul fiscal a fost modificat de 261 de ori, creându-se un haos total în aplicarea lui. Dacă azi am mai vorbi de principiul predictibilităţii fiscale, am da dovadă de maximă ipocrizie. Dar foarte grav este faptul că s-a renunţat şi la principiul echităţii fiscale şi, astfel, s-a ajuns la situaţia ca un român să lucreze două ore/zi şi să fie impozitat ca şi când ar lucra 8 ore/zi - să ai un venit lunar de 500 de lei şi să fi obligat să achiţi contribuţii ca şi când ai câştiga 1.900 de lei! Deci unde mai există echitatea fiscală, ce prevede, pentru ca sarcina fiscală să fie stabilită în funcţie de mărimea venitului? S-au mărit salariile bugetarilor, pentru ca apoi Guvernul PSD-ALDE să transfere contribuţiile de la angajator la angajat, singurul obiectiv al acestei decizii fiind doar diminuarea creşterii venitului net al bugetarilor. Într-un singur an de guvernare, s-a produs un haos fiscal care a dus la reducerea investiţiilor private în economie cu circa 20%. Introducerea, de la 1 ianuarie 2018, a plăţii defalcate a TVA-ului, a crescut birocraţia în domeniul fiscal şi a dus la creşterea costului de administrare a firmelor. De asemenea, se forţează introducerea impozitului pe cifra de afaceri, în locul impozitului pe profit. S-a introdus plata contribuţiei pentru sănătate pe dividende şi s-au aplicat multe alte măsuri, doar pentru a satisface foamea de bani a Guvernului PSD-ALDE, bani pe care să-i cheltuiască în folosul lor şi nu al românilor! Preţurile au crescut într-un ritm alarmant, afectând grav puterea de cumpărare a pensionarilor şi a celor cu venituri mici. În judeţul Hunedoara se vor închide şcoli! Nu s-a construit un kilometru de autostradă sau un spital! În schimb, a crescut acciza la carburanţi, s-au scumpit creditele şi a crescut cursul de schimb leu-euro. Tot ceea ce s-a întâmplat în economie sub guvernarea PSD - ALDE este o golăneală fiscală care aduce beneficii doar guvernanţilor şi clientelei lor politice, iar marii pierzători sunt românii, care sunt sfidaţi şi batjocoriţi.
			Domnul Neculai Iftimie: "Dezvoltarea rurală, o prioritate" Politica Uniunii Europene, de dezvoltare rurală, este finanţată prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, FGADR, care dispune de un buget de 100 de miliarde euro, pentru perioada 2017-2020. Statele membre şi regiunile îşi elaborează propriile propuneri de dezvoltare rurală, în funcţie de nevoile din teritoriu. În acest sens, Guvernul de coaliţie PSD-ALDE a stabilit priorităţile din domeniul dezvoltării rurale structurate pe arii de intervenţie. La noi, odată cu creşterea gradului de urbanizare, până la nivelul la care într-o bună parte a lumii urbanul devine preponderent, diferenţele dintre cele două medii se accentuează, dar interesul pentru rural creşte pentru aceeaşi simplă şi convingătoare raţiune - ruralul producător de alimente, urbanul, consumator de alimente. Aşa cum urbanizarea s-a produs, la noi, în ultima perioadă, haotic şi necontrolat, tot aşa falsa ruralizare, fără programe bine fundamentate, fără legi severe şi fără asigurarea respectării lor - ruralul poate deveni groapa de gunoi a urbanului cu frumoasele şi cochetele cvartale rezidenţiale, unde se caută nu atât virtuţile naturii, cât un spaţiu de etalare a surplusurilor financiare a unei pături sociale care a păşit bariera celor 3.000 de calorii şi simte nevoia să iasă la aer. Numeroase cartiere noi amplasate în poieni, pe malul râurilor şi lacurilor, sufocând şi poluând peisajul, nu sunt altceva decât agresiuni asupra ruralului şi, mult mai grav, asupra spaţiului de hrană. Valorificarea eficientă a spaţiului rural necesită însă programe de amenajare şi dezvoltare, la care trebuie să contribuie atât puterea publică, cât şi comunităţile locale. Implantarea unui număr sporit de activităţi neagricole în spaţiul rural trebuie făcută cu multă atenţie, fără a afecta caracteristicile fundamentale ale acestuia. Mutaţiile majore în rural, prin implantarea unor activităţi nerurale ar duce, de fapt, nu la neoruralizare, ci la urbanizare. Industrializarea mediului rural conduce implicit la deruralizarea spaţiilor şi trecerea la spaţiul urban, industrializat. Guvernul României a început să accelereze, prin sprijin real, dezvoltarea rurală, pentru a deveni un factor de dezvoltare.
			Domnul Ioan Balan: "Când vor fi gata autostrăzile? Când se vor termina!" În ultimii 28 de ani, am avut mulţi, poate prea mulţi miniştri la conducerea Transporturilor din România. Poate şi acesta este motivul pentru care România, în aproape 3 decenii care au trecut de la căderea comunismului, nu a reuşit să finalizeze nici măcar o autostradă de la Est la Vest, în ciuda faptului că banii erau asiguraţi de Uniunea Europeană. Nu aş vrea să mai aduc aminte faptul că, în anul Centenarului României, ţara noastră nu are provinciile istorice legate între ele prin drumuri de mare viteză sau prin căi ferate moderne. Cei mai mulţi dintre aceşti miniştri au fost tare pricepuţi la minciuni, la vânzări de iluzii, la mâzgăleli pe harta ţării. Alţii au fost foarte incompetenţi sau rău-voitori, pentru că, fie au stopat şantierele deja începute, fie au umplut buzunarele firmelor de partid, care au întocmit sute de studii de fezabilitate, pe bani grei, total inutile. Dacă am crezut cu toţii că mai rău nu se poate, iată că ne-am înşelat! Când spun acest lucru, mă refer la ministrul care deţine în prezent portofoliul celui mai important sector investiţional din ţară, domnul Şova, care ne-a surprins pe toţi prin aroganţă, sfidare şi bătaie de joc. De exemplu, săptămâna trecută, Domnia Sa a fost invitat, într-un cadru oficial, instituţional, la Comisia pentru transporturi din Camera Deputaţilor, pentru a împărtăşi mediului de afaceri şi societăţii civile planurile Guvernului Dăncilă, acest Guvern Dragnea 3, privind construcţia de autostrăzi, de drumuri naţionale, de căi ferate, de infrastructură feroviară şi aeriană. Toată lumea aştepta răspunsuri, aştepta planuri de absorbţie a fondurilor europene, pentru că, anul trecut, Guvernele Tudose şi Grindeanu au tăiat peste 45% din banii alocaţi investiţiilor în infrastructură şi au adus zero fonduri europene. Anul acesta, Guvernul se laudă din nou că va face investiţii, însă laudele vin tot pe hârtie, nu în realitate. Astfel, întrebat fiind, foarte serios, de participanţii la dezbateri şi de reprezentanţii presei, când vom avea finalizaţi noi kilometri de autostrăzi, acesta a sfidat o ţară întreagă, răspunzând în zeflemea că "vom avea atunci când vor fi terminaţi". Întreaga atitudine de "băiat de cartier", de "şmecher", a ministrului transporturilor, nu îmi oferă nici cea mai mică speranţă că în anul 2018 se va face mai mult decât anul trecut, adică nimic. Iniţial, la învestirea Domniei Sale, am crezut că este o simplă scăpare, o neglijenţă, afirmaţia potrivit căreia "minutul unui ministru este prea scump pentru a petrece ore în şir călătorind către diverse şantiere". După ce ne-am obişnuit cu glumele proaste şi "miştocărelile" lui Mihai Tudose ca prim-ministru, am crezut că şi aceasta este o glumă neinspirată. Acum, ne dăm seama că aceasta este atitudinea reală a celui care ar trebui să fie ministrul cel mai important din Guvernul Dăncilă. În fapt, avem şi demonstraţia clară că ministrului nu-i pasă de lucrările de infrastructură, atâta vreme cât nu s-a deranjat să constate de ce, pentru un tronson din Autostrada Sebeş-Turda, este amânată punerea în circulaţie, pentru a nu ştiu câta oară, numai în ultimul an. Să sperăm că nu se fărâmă şi aceasta, ca cea inaugurată de Ponta în anul 2014. Ştim cu toţii dezastrul care macină şantierele de infrastructură din România. Nu ne mai trebuie confirmări! Din 2012 şi până astăzi, cârdul de miniştri care s-au perindat prin Guvern nu au fost în stare să finalizeze nici măcar ceea ce au început alţii. O să spuneţi că este greu să construieşti autostrăzi în România, că este greu să faci exproprieri, că este greu să găseşti firme serioase care să facă un asfalt de calitate. Poate că aşa este! Însă trebuie să vă spun că în România sunt lucrări făcute şi în procent de 85%, pentru care Guvernele din ultimii 7 ani nu au reuşit să termine şi restul de 10-15%, atât cât mai trebuia, pentru a le pune în funcţiune. Vă invit să veniţi pe varianta ocolitoare a Municipiului Suceava, să constataţi singuri că, de când a revenit PSD la guvernare în anul 2012, niciun ministru nu a fost în stare să termine cei 15% care mai trebuiau făcuţi, pentru a da în folosinţă întreaga lucrare! Vă pun la dispoziţie răspunsurile tuturor miniştrilor şi prim-miniştrilor din aceşti ultimi ani cu privire la Centura Sucevei, în care s-a tot promis, dar s-a făcut nimic. Înţeleg că situaţia Centurii Sucevei nu este singulară în ţară. Sunt alte multe municipii unde pe lucrările începute cu mulţi ani în urmă s-a aşternut un strat foarte gros de rugină, iar ceea ce s-a construit deja s-a degradat. Însă, în tot acest răstimp, Liviu Dragnea şi prim-miniştrii săi marionetă ne spun că România este "tigrul Europei", că economia crapă de bine și că cetăţenii au tot ce le trebuie. Nu aş vrea să închei, totuşi, înainte de a vă spune că primul punct între priorităţile MasterPlanului General pentru Transporturi îl reprezintă construirea drumului de mare viteză care să lege Capitala de Siret, prin Buzău, Focşani şi Suceava. Aţi ghicit! Au trecut deja ani buni şi nu s-a mişcat o piatră în acest sens, deşi pentru realizarea acestui obiectiv de investiţii nu trebuie nu ştiu ce exproprieri sau nu ştiu ce lucrări complexe, poduri sau viaducte. Drumul expres către Suceava presupune, în cea mai mare măsură, lărgirea benzilor de circulaţie existente. Acum înţeleg foarte bine că oricine ar fi ministru al transporturilor într-o guvernare anti-investiţii, anti-dezvoltare, anti-modernizare, vom avea drumuri rapide care să lege Bucovina de Bucureşti atunci când... "vor fi terminate!"
			Domnul Marius Bodea: "Liberalii ieşeni doresc să pună capăt delirului de spion-şef, al primarului, care va costa bugetul Iaşiului 12 milioane de euro" Dezavuez intenţia primarului Iaşiului, domnul Mihai Chirica, de a cheltui din banii ieşenilor 12 milioane de euro pentru achiziţia unui sistem de supraveghere video, în masă, a cetăţenilor din Municipiul Iaşi. Consideră că necesităţile stringente ale oraşului nostru sunt cu totul altele. În condiţiile în care ieşenii îşi distrug maşinile în craterele de pe străzile secundare ale oraşului, au ajuns să respire într-un oraş neindustrializat, în mod paradoxal, cel mai poluat aer din România, înregistrându-se sute de decese anual, au cel mai mic număr de metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor din ţară, suntem repetenţi la capitolul investiţii mari în infrastructura sportivă - sală polivalentă, stadion - nu avem reţea de piste pentru biciclete, iar investiţiile în infrastructura şcolară sau spitalicească sunt reduse, consider că este aberantă cheltuirea a 12 milioane de euro pentru achiziţia unui sistem de supraveghere în masă a populaţiei cu camere video. Nu de implementarea unui sistem de tip Big Brother au nevoie ieşenii. Mai mult, Curtea Europeană de Justiţie a decis în decembrie 2016 că este interzisă supravegherea populaţiei într-un mod nediferenţiat şi generalizat, precum şi păstrarea datelor privind traficul şi a datelor de localizare. Acest tip de supraveghere se poate realiza, cu titlu preventiv, doar în scopul combaterii infracţionalităţii grave, ceea ce nu este cazul în oraşul Iaşi. Din contră, raportul Inspectoratului Judeţean de Poliţie pentru anul 2016 relevă faptul că rata criminalităţii în municipiului Iaşi a scăzut pe toate palierele. Implementarea unui astfel de sistem de supraveghere a populaţiei în masă trebuie făcută după o consultare largă cu societatea civilă, având în vedere şi amploarea investiţiei, aproximativ 10% din bugetul local, şi efectele potenţiale de impietare asupra libertăţii şi intimităţii cetăţenilor. Primarul să aibă grija de lipsurile noastre şi să lase spionatul ieşenilor, pentru că rezultatul îl putem spune noi, fără spionaj. Ne lipseşte viaţa de oraş european, aşa cum ar merita Iaşiul! Voi ataca în instanţa de contencios administrativ această decizie aberantă!
			Domnul Mihai Niţă: "Limba noastră-i o comoară!" Ziua internaţională a limbii materne este sărbătorită în fiecare an, la 21 februarie, în toată lumea, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică şi culturală. A fost instituită de UNESCO, în 1999, şi a fost recunoscută de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, în anul 2008. Cât de importantă este această zi pentru fiecare naţiune, inclusiv pentru naţiunea română? Limba maternă este considerată cel mai puternic instrument de conservare şi dezvoltare a patrimoniului tangibil şi intangibil. Adevăr constatat, limba comună este simbolul sublim, capabil să păstreze unitatea şi identitatea naţională a oricărui popor. În cazul nostru, limba română a contribuit esenţial la păstrarea unităţii etnice în integralitatea teritoriilor locuite de români, chiar dacă graniţele au fluctuat de-a lungul istoriei noastre milenare. "Limba română este patria mea", zicea, metaforic, Nichita Stănescu. "Ce patrie minunată este această limbă!", mai spunea poetul. Limba maternă este aceea care ne leagă spiritual de înaintaşii noştri, este comoara inefabilă pe care avem datoria s-o lăsăm celor care urmează după noi. După cum frumos versifica poetul basarabean Alex Mateevici, "Limba noastră-i o comoară/În adâncuri înfundată/Un şirag de piatră rară/Pe moşie revărsată." Particularităţile inconfundabile ale limbii române, una dintre cele mai complexe de pe planetă, cu mecanisme gramaticale dintre cele mai elaborate, a făcut posibil ataşamentul necondiţionat al tuturor celor de acelaşi neam, la valorile ancestrale, de care nu ne putem dezice vreodată, toţi cei care simţim româneşte, toţi cei care tresărim de dor, mai ales atunci când simbolurile româneşti ne surprind pe meleaguri străine. Dorul de ţară este sentimentul mistuitor pe care românii îl trăiesc, poate la cea mai înaltă intensitate emoţională. Însuşi cuvântul "dor", s-a dovedit intraductibil în oricare altă limbă a globului pământesc. Mai uşor influenţabili din fire sau mai slabi de caracter, unii dintre conaţionalii noştri, în special tineri, nu pun totuşi mare preţ pe limba strămoşească, englezind-o, după norme proprii, începând să vorbească la fel cum scriu în mediile de comunicare digitală. Alţii, după două săptămâni petrecute dincolo de frontiere, nu mai ştiu cum se pronunţă româneşte anumite cuvinte neaoşe. Dar ei sunt puţini, nu pun în pericol dăinuirea graiului nostru naţional, tot aşa cum erau şi aceia care, în urmă cu peste o jumătate de secol, rusificaseră limba română, sau cum, din exces de zel, alţii o latinizaseră în secolul al XIX-lea. Dacă simţim mândria de a fi români - şi motive avem suficiente - acest sentiment nu-l vom putea exprima vreodată mai bine, decât rostindu-l în limba maternă.
			Doamna Laura-Mihaela Moagher: "Este momentul să revitalizăm justiţia!" Erorile judiciare pun în pericol credibilitatea justiţiei din România. S-au înmulţit alarmant cazurile în care judecătorii pronunţă condamnări, deşi nu au probe suficiente şi concludente. Este de notorietate cazul Marcel Tundrea care, în anul 1992, a fost trimis după gratii pentru 15 ani, fără a avea vreo vină, adevăratul vinovat fiind condamnat abia în anul 2011, sau cazul Mihail Moldoveanu care, în anul 1995, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare, pe baza unor probe neconcludente şi insuficiente, şi lista ar putea continua şi cu alte asemenea cazuri, care, în totalitatea lor, nu au făcut altceva decât să prejudicieze statul român de sume exorbitante, sume pe care CEDO l-a obligat să le achite tuturor aceste victime ale erorilor judiciare. Ne aflăm la un moment de răscruce, când aproape în fiecare zi aflăm cu stupefacţie despre felul în care procurorii DNA falsifică sau au falsificat probe în dosarele instrumentate, probe în baza cărora au fost distruse vieţi, cariere, destine sau familii. Este inadmisibil ca DNA să falsifice probe, pentru ca oameni nevinovaţi să fie distruşi sau pentru ca drepturile şi libertăţile cetăţenilor să fie călcate în picioare. Aceste metode folosite de procurorii anticorupţie nu au făcut altceva decât să crească numărul achitărilor în dosarele instrumentate de aceştia. Dosare care au debutat cu spectacole de presă, cu defilări ale cătuşelor şi cu acuzaţii dintre cele mai grave, au sfârşit cu achitări definitive, fără ca cineva să fie tras la răspundere pentru modul defectuos în care acestea au fost instrumentate. Au fost dosare care au scos politicieni din viaţa politică sau care au şocat prin dimensiunea astronomică a prejudiciului sau a măsurilor dispuse. Au fost oameni ţintuiţi la zid, cariere distruse, iar achitările pronunţate în aceste dosare sunt doar o dovadă că justiţia făcută prin spectacole mediatice nu înseamnă altceva decât faptul de a condamna public nişte oameni nevinovaţi. Îngrijorătoare sunt şi cifrele. Dacă în anul 2016 aveam 134 de persoane achitate în dosarele instrumentate de DNA, în anul 2017 numărul acestora a crescut la 170. La ultimul bilanţ, procurorul şef al DNA a anunţat că peste 1.270 de inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu, printre aceştia aflându-se şi 3 miniştri, 6 senatori, 11 deputaţi, 16 magistraţi şi peste 40 de primari, însă la acel moment încă nu ieşiseră la iveală recentele înregistrări prin care şefa DNA le cerea subalternilor să "înhaţe" un premier, oricare ar fi fost acesta. Pe de altă parte, nu este o noutate faptul că, de multă vreme, "Binomul SRI-DNA" s-a implicat în viaţa politică românească, scoţând "în decor" personaje politice considerate "indezirabile" într-un moment sau altul. Camuflată sub lozinca "lupta anticorupţie", activitatea DNA s-a dovedit a fi deseori doar un circ ieftin, un spectacol în cursul căruia diverse persoane publice au fost plimbate prin faţa publicului, precum prăzile de război în antichitate, activitate transformată într-o fanfaronadă zgomotoasă, încheiată în instanţe unde, de foarte multe ori, magistraţii au infirmat rechizitoriile procurorilor, pronunţând achitări definitive. Oare cine le va putea da înapoi, celor trecuţi prin aceste episoade, carierele distruse, familiile pierdute sau destinele zdrobite într-un mod atât de murdar? Este momentul să punem stop acestor abuzuri în justiţie!
			Domnul Nicolae Giugea: "Se anunţă a doua revoluţie a «mămăligii»" Mulţi dintre noi nu am uitat niciun moment tristele momente ale Revoluţiei române, nu i-am uitat pe tinerii care au spălat cu sângele lor străzile, pentru ca noi să ne putem bucura de libertate, şi nu am uitat nici celebra expresie rostită în acele zile istorice, când se spunea că "a explodat mămăliga românească". Oricât ar fi vrut unii să denatureze sensul mişcărilor populare care au condus la înlăturarea comunismului, cred că expresia care făcea din "mămăligă" un adevărat simbol revoluţionar, spunea în mare parte totul despre eşecul unui regim negru - umilinţă, degradare şi foame. Cei mai tineri, care au avut şansa să se nască în libertate, trebuie să ştie astăzi că în anii ’80 partidul unic de guvernământ anunţa în fiecare zi, prin postul public de televiziune sau prin liderii nomenclaturişti, creşteri economice record, creşteri fără precedent ale producţiei de cereale, revoluţii tehnologice nemaivăzute, libertăţi nemaiîntâlnite, dar şi o adevărată evoluţie a speciei umane - "omul nou". În realitate, poporul român, scos cu forţa în stradă pentru a manifesta bucuros pentru falsele performanţe ale economiei comuniste, dormea în frig, în beznă şi în igrasie, vorbea şi glumea în şoaptă şi se bucura că are pe masă măcar o mămăligă. Departe de mine gândul de a face vreo comparaţie între ceea ce a trăit poporul acesta în perioada comunistă şi vremurile noastre curente. Însă nu pot să nu constat că, pentru marea masă a populaţiei, neîncrederea în democraţie şi economia de piaţă, în valorile Uniunii Europene, vine din faptul că standardul de viaţă al celei mai mari părţi a populaţiei nu s-a ameliorat, aşa cum se spera la începutul anilor ’90. Este drept, că lumina nu se mai stinge de la centru, ca în programul comunist de raţionalizare a energiei, însă, astăzi, românul o stinge el, de bunăvoie, pentru că nu-şi mai permite să plătească factura tot mai mare de la o lună la alta. Şi căldură este şi în calorifere şi prin încălzirea cu gaz sau cu lemne, dar sunt tot mai multe cazurile în care familiile dorm îmbrăcate, în frig, pentru acelaşi motiv - nu-şi permit. Magazinele au galantarele pline. Dar nimic nu-i pe gratis! Or, dacă ar fi să comparăm preţul bunurilor de bază din magazinele româneşti cu cele din statele dezvoltate, chiar putem fi mândri că i-am întrecut şi noi, măcar o dată, pe americani, pe nemţi şi pe italieni. Aşadar, la aproape trei decenii de la căderea comunismului, românul încă se bazează în principal tot pe mămăligă. Socialismul ştiinţific, testat decenii la rând pe pielea românilor, nu ne-a adus nici bunăstare şi nici progres. Este şi motivul pentru care România a fost una dintre cele mai slab dezvoltate state care au aderat la Uniunea Europeană. Din păcate, nici după 28 de ani de la căderea comunismului nu am scăpat de metehnele fostului regim. Aceeaşi filosofie economică şi socială păguboasă este dusă mai departe de cei care se autointitulează astăzi mari sociali şi democraţi. Modelul socialist, implementat astăzi în România, de Guvernul PSD-ALDE, condus de Liviu Dragnea, poate fi denumit, fără echivoc, un "socialism de caviar". O astfel de titulatură este pe deplin justificată prin avuţia greu de justificat a liderilor care au lucrat toată viaţa lor la stat. Unele averi i-ar face invidioşi chiar şi pe milionarii americani. "Socialismul de caviar" al PSD-ALDE se vede şi mai bine în acţiunile pe care le-au întreprins la guvernare. Adică iau de la cei mulţi şi dau celor puţini, iau de la cei cu venituri modeste şi dau celor cu venituri uriaşe. Da, aşa arată "dreptatea socială" a liderilor social democraţi, iar ea se poate vedea cu ochiul liber în toate deciziile luate în ultimul an! Pensiile speciale, cele uriaşe, au crescut? Da, au crescut! Pensiile celor 5 milioane de pensionari au crescut de la 1 ianuarie? Nu, nu au crescut, deşi Legea asta prevede! Salariile potentaţilor din sistemul public au crescut? Da, au crescut! Salariile a sute de mii de profesori, medici şi poliţişti au crescut? Nu, au scăzut! Creşterea accelerată a preţurilor a lovit în cei cu venituri mari? Nu, au lovit în cei care a căror leafă nu ajunge nici pentru o lună! Fiscalitatea excesivă asupra salariilor în cine loveşte, dacă nu tot în cei peste 4 milioane de salariaţi, dintre care, peste un milion obţin un salariu minim pe economie. Inflaţia tot mai mare în cine loveşte, dacă nu tot în românul de rând, adică în românul care a dus o viaţă grea şi în vechiul regim şi pentru care nu există o speranţă în mai bine, nici cu un Guvern social-democrat. Oare pe cine poate convinge Liviu Dragnea, cu discursuri asupra creşterii economice record şi a recoltelor uriaşe de floarea soarelui, atâta vreme cât viaţa românilor este mai grea şi mai injustă? Nici Dragnea şi nici Tăriceanu nu au aflat că românul rabdă mult şi multe, însă să-i ferească Dumnezeu de o nouă "revoluţie a mămăligii", care nu pare să fie prea îndepărtată!
			Doamna Alexandra Presură: "Noile prevederi privind protejarea victimelor violenţei în familie, un pas uriaş în diminuarea acestui fenomen alarmant" Introducerea Ordinului de protecţie provizoriu, OPP, în prevederile Legii nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, reprezintă un pas uriaş, având ca scop diminuarea fenomenului îngrijorător al violenţei domestice, şi, totodată, fiind o formă concretă de protejare a victimelor. Modificarea acestui act normativ este salutară şi imperios necesară, iar intrarea în vigoare a noilor reglementări va avea efectele scontate de Executiv, dar şi de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, ca iniţiator al proiectului. Potrivit legii aflate până acum în vigoare, Ordinul de Protecţie era un instrument mult mai dificil de obţinut de victimele violenţei în familie, acesta fiind emis de judecători, uneori la câteva zile după comiterea agresiunii. În acest timp, marea majoritate a femeilor traumatizate fie renunţau la acest demers, fie se împăcau cu partenerii violenţi, pentru a nu mai aminti situaţiile în care sufereau în tăcere, fără a apela la instituţiile abilitate. Acum, însă, se va introduce Ordinul de protecţie provizoriu, complementar Ordinului de protecţie, care va fi emis de poliţist imediat după comiterea faptei, cu caracter executoriu, fără termen, fără somaţie, şi cu o valabilitate de cinci zile, cu posibilitate de prelungire până la emiterea Ordinului de protecţie. Modificarea permite practic intervenţia promptă şi directă a poliţistului, pentru a înlătura agresorul din domiciliul în care s-a petrecut fapta, în cazurile de pericol iminent la adresa sănătăţii şi securităţii victimei violenţei domestice. Sunt convinsă că proiectul de modificare şi completare a Legii nr. 217/2013 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie va avea drept efect imediat diminuarea acestui fenomen agravant. Nicio femeie nu trebuie să suporte agresiunile, de orice fel ar fi acestea, fizice, emoţionale, psihice, cu atât mai puţin din partea partenerilor de viaţă. Susţin cu tărie acest deziderat guvernamental şi îmi exprim încrederea că intrarea în vigoare a noilor reglementări va constitui o prioritate a Legislativului, în perioada imediat următoare!
			Domnul Claudiu-Vasile Răcuci: Guvernele semestriale ale PSD-ALDE au promovat un program de sprijin pentru constituirea de noi afaceri, mici şi mijlocii, care ar fi trebuit să genereze lansarea a cel puţin 10.000 de noi afaceri în România, prin Programul "Start-Up Nation". Nimic original în privinţa acestui tip de scheme de minimis, însă, după fraudele anterioare din 2013, cu toţii ne-am aşteptat la un program de succes, care să genereze şi o diminuare a şomajului din România. Nu ar fi fost pentru prima dată când un guvern demarează un program, prevede bani în buget pentru el, iar la rectificarea bugetară taie fără să clipească, chiar din acei bani, lăsând programul fără finanţare. Aşa s-a întâmplat şi cu acest program, pentru care, în anul 2017, nu s-au asigurat fondurile necesare şi nici în anul 2018 nu sunt prevăzute suficiente resurse bugetare, deşi, în programele de guvernare ale PSD-ALDE se prevedeau alocări de minimum două miliarde de lei anual, în perioada 2018-2020. Oricum, majoritatea românilor spun consolându-se, "una scrie în Programul de guvernare al PSD-ALDE, alta trăim pe pielea noastră"! Mi-am spus părerea încă din momentul în care acest proiect era în dezbatere legislativă şi am afirmat că un proiect de sprijin financiar din bani publici nu poate viza chiar orice afacere, ci planuri de business orientate spre activităţi cu valoare adăugată mare. Statele dezvoltate se bazează pe domenii inovative, pe tehnologii ale viitorului şi pe produse şi servicii superioare calitativ. Când cheltuieşti bani publici, trebuie să ai ţinte foarte înalte, pentru că acei bani publici vin din buzunarele cetăţenilor, chiar şi dacă pe ei scrie bani europeni. Trecând peste această lipsă de viziune a Programului "Start-Up Nation", nu aş vrea să rămână nedecontat modul în care autorităţile guvernamentale au pus în practică selecţia de proiecte, criteriile obiective şi modul de evaluare propriu-zisă. În câteva cuvinte, aceasta s-ar rezuma simplu - bătaie de joc! Nu ştiu dacă vreun alt proiect, din ultimii 28 de ani, a mai fost atât de vehement contestat chiar de beneficiarii lui. Apoi, banii gratuiţi oferiţi de Guvern pentru deschiderea unei afaceri şi angajarea unor şomeri, fie au venit cu ţârâita, fie câştigătorilor li s-a arătat coada de la ghişeele băncilor, adică să ia bani cu împrumut la dobânzi grase, iar statul le va da, când va avea... Pentru mulţi dintre cei care s-au bucurat că au câştigat acest sprijin, programul a devenit un adevărat cadou otrăvit, din care mai ales cei fără experienţă în afaceri nu mai ştiu cum să iasă. Dacă lucrurile ar fi arătat doar aşa, poate că intervenţia mea ar fi fost ceva mai moderată. Însă, să nu uităm faptul că afacerile generate prin Programul "Start-Up Nation" sunt şi ele subiectul politicii fiscale generale din România, pe care Guvernul a răvăşit-o prin prostia pe care liderii PSD-ALDE o numesc "revoluţie fiscală". Ordonanţele date la foc automat anul trecut şi începutul acestui an, practic, au rescris planurile de afaceri pentru toţi agenţii economici din ţară. Contracte de muncă răvăşite, ba impozit pe profit, ba impozit pe cifra de afaceri, ba reduceri de accize, ba reintroduceri de accize - orice om de afaceri cu experienţă şi-ar lua lumea în cap după o asemenea degringoladă fiscală. Dacă cei cu experienţă în afaceri, au fost puşi la pământ, şi este de domeniul evidenţei că majoritatea afacerilor finanţate prin Programul "Start-Up Nation" vor fi îngropate prin măsurile fiscale modificările dese ale Codului fiscal. Aş putea paria, cu oricare dintre dumneavoastră, că, după 1-2 ani, mai mult de jumătate dintre afacerile finanţate prin acest ajutor de stat vor ajunge la Registrul Comerţului pentru radiere. Şi... cu asta ce-am făcut? S-au vândut iluzii şi atât, iar faptul că economia nu reporneşte pe latura ei sănătoasă, adică producţia, se vede în balanţa comercială a ţării, care ne spune negru pe alb, consumăm tot mai mult din importuri.
			Domnul Radu Babuş: "Drumul Judeţean 223 a primit finanţare pentru reabilitare!" Drumul Judeţean 223, care face legătura între comuna Ion Corvin şi oraşul Cernavodă, necesită de urgenţă reabilitarea planificată de Consiliul Judeţean Constanţa, mai ales că cea mai mare parte a fondurilor va fi alocată de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Era păcat să se rateze această şansă, având în vedere că reabilitarea DJ 223 este cu atât mai importantă cu cât artera rutieră reprezintă cea mai rapidă cale de evacuare a locuitorilor din zonă în cazul unui accident la Centrala Nucleară Electrică Cernavodă. Drumul urmează să fie consolidat de la bază şi înălţat, astfel încât să funcţioneze ca un dig de protecţie la Dunăre. Acesta este planul autorităţilor locale care au aprobat deja asigurarea co-finanţării şi au făcut un pas important, aşteptat atât de populaţia din zonă, cât şi de operatorii economici, prin semnarea proiectului de finanţare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru demararea unor lucrări majore de reabilitare şi de modernizare a drumului judeţean. Suma necesară estimată pentru a lucra la întreaga structură de rezistenţă a drumului, care are 40 de kilometri, este de peste 30 de milioane de euro, iar durata lucrării va fi de 33 de luni. Având în vedere că această arteră rutieră reprezintă un real pericol pentru cei care se încumetă să circule pe el, din cauza ploilor abundente şi a degradării considerabile, şi pentru că drumul a devenit un obiectiv de importanţă naţională, datorită proximităţii cu centrala nucleară, salut decizia actualului Guvern de a susţine proiectul care aşteaptă de câţiva ani buni punerea în aplicare.
			Domnul Aurel-Robert Boroianu: "Afacerile cu vize de flotant trebuie să înceteze!" Anul trecut, în calitate de deputat al PNL Constanţa, am iniţiat şi depus în Parlament Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români. Prin acest demers legislativ, propun corectarea deficienţelor legislaţiei în vigoare, privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de indentitate ale cetăţenilor români, astfel încât să nu mai poată exista pe viitor situaţii în care, de exemplu, peste o mie de persoane să aibă posibilitatea de a locui în acte la aceeaşi adresă, prin obţinerea vizelor de flotant. Astfel, în iniţiativa legislativă mai sus menţionată, propun ca fiecare persoană fizică sau juridică care găzduieşte alte persoane, să dea câte o declaraţie scrisă care să cuprindă suprafaţa utilă a locuinţei şi numărul de persoane din locuinţă, însoţită de acte doveditoare în acest sens. De asemenea, mai propun ca menţiunea privind stabilirea unei reşedinţe să nu se mai acorde în cazul în care numărul de persoane din locuinţa respectivă şi suprafaţa minimă utilă nu se încadrează în prevederile din Legea locuinţei în vigoare, iar cei care nu respectă aceste dispoziţii să fie amendaţi. Consider că aceste modificări legislative se impun a fi făcute în regim de urgenţă, deoarece mass-media a semnalat până în prezent, de foarte multe ori, cazuri incredibile, în care la o singură adresă sunt înregistrate chiar mai mult de o mie de persoane. Cu alte cuvinte, specularea vizelor de flotant a devenit deja un fenomen de o amploare, nepermisă într-o ţară normală. Aceste vize de flotant, acordate de o singură persoană fizică sau juridică unor sute sau mii de persoane, la aceeaşi adresă, reprezintă în mod categoric o nouă modalitate de a obţine bani, în mod fraudulos, de cei care acordă aceste vize. Bineînţeles că şi cei care le solicită doresc obţinerea unor beneficii ilegale, de foarte multe ori aceste vize fiind solicitate în scop electoral sau pentru obţinerea ulterioară a cetăţeniei române, de persoane din afara Uniunii Europene. Ţinând cont de faptul că mass-media a prezentat chiar un caz uluitor, în care la două adrese din sectorul 3 din Bucureşti figurau 2.000, respectiv, 3.000 de persoane, cred că atât autorităţile române, cât şi noi, parlamentarii, ca legiuitori, nu mai putem închide ochii la astfel de afaceri evidente cu vizele de flotant. De aceea, le propun colegilor parlamentari din PSD şi ALDE, dar şi celor din celelalte partide parlamentare, să fie obiectivi cu privire la situaţiile incredibile de acest gen, care se întâmplă în România, nu în Africa, să susţină şi, în consecinţă, să voteze modificările legislative pe care le-am propus!
			Domnul Florinel Stancu: "Compania Naţională de Investiţii preconizează o nouă investiţie majoră la Craiova" Compania Naţională de Investiţii este o instituţie care derulează programe de investiţii de interes public sau social în domeniul construcţiilor, aprobate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, şi acordă asistenţă tehnică pentru pregătirea şi derularea programelor de lucrări de reparaţii curente şi capitale, consolidări şi alte lucrări similare. În ultimii ani, această instituţie şi-a concentrat atenţia către judeţele Dolj, Gorj sau Olt, iar acest lucru ne bucură foarte mult. După ce a inaugurat stadionul "Ion Oblemenco", obiectiv realizat prin Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, Subprogramul Complexuri sportive, Compania Naţională de Investiţii a anunţat că analizează documentaţia depusă de Primăria Craiova, pentru a identifica soluţia optimă privind reabilitarea Colegiului "Carol I", respectiv, a Operei Române din Craiova, monument istoric de importanţă naţională. Cred cu tărie că acest proiect se va realiza într-un timp cât mai scurt. Convingerea mea se bazează pe faptul că preşedintele PSD Dolj, domnul Iulian Claudiu Manda, a reuşit să introducă acest proiect în Programul de guvernare şi pentru că domnul Mihail Genoiu este un primar responsabil şi foarte implicat. La fel, expertiza şi seriozitatea echipei de la CNI îmi oferă siguranţa că finanţarea va fi acordată, iar în anul Centenar le vom putea oferi cetăţenilor o nouă dovadă că suntem o echipă unită, care se ţine de cuvânt. Vreau să anunţ că activitatea CNI a crescut semnificativ în ultimii ani, datorită majorării bugetului şi a extinderii echipei de profesionişti. Bugetul Companiei Naţionale de Investiţii în anul 2017 a fost cu 8,58% mai mare decât în 2016, iar în 2018 preconizăm să-l majorăm din nou. Prin intermediul acestor investiţii putem asigura dezvoltarea României în diverse domenii, dar şi un trai mai bun pentru români.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Un pic mai bine pentru viitoarele mame" Toate consultaţiile, investigaţiile şi tratamentele necesare unei evoluţii normale a sarcinii vor fi asigurate gratuit, aşa cum prevede proiectul meu de lege. Proiectul a trecut de Comisia pentru sănătate şi va intra în această săptămână în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este decizională. Adoptarea acestui demers legislativ va duce atât la îmbunătăţirea monitorizării sarcinilor, constituind astfel o măsură de prevenţie pentru patologia materno-fetală şi va constitui un sprijin pentru multe femei, în special salariate, care amână aducerea pe lume a unui copil, din considerente economice. Concret, adoptarea acestui proiect, care prevede asigurarea accesului gratuit la servicii medicale pentru mamă şi copil, va reduce la jumătate numărul deceselor din prima zi de naştere, crescând numărul gravidelor care se prezintă la medic, şi, totodată, va stimula natalitatea. Proiectul a fost elaborat după modelul din Marea Britanie, care a introdus aceste gratuităţi încă din 1948 în National Health Service, realizând una dintre cele mai mici mortalităţi infantile din lume. Zece argumente pentru adoptarea acestui proiect: România înregistrează valori record ale mortalităţii materne şi infantile. O femeie din 2.600 moare în timpul sarcinii, aceleaşi valori fiind raportate de Iran, faţă de media europeană, de doar un deces la 8.900 de sarcini. Peste jumătate dintre decesele materne sunt cauzate de hemoragii majore, 35%, şi hipertensiune, 18%. Deşi la nivel declarativ statul asigură consult medical gratuit femeilor însărcinate, practic "oferta" de consultaţii şi investigaţii este extrem de limitată şi durează doar câteva zile, la început de lună. Se ajunge la situaţia în care viitoarele mame trebuie să plătească multe dintre serviciile medicale, iar cheltuielile pot ajunge chiar peste şase salarii minime pe economie. Două din trei gravide nu se prezintă niciodată la medic, pentru că nu dispun de sumele necesare. Mortalitatea infantilă din prima zi de viaţă este similară celei din Tonga sau Samoa. În România, un copil mai mic de un an moare la fiecare 5 ore, iar principala cauză a acestui flagel este prematuritatea. În fiecare an, în România, se nasc peste 20.000 de prematuri, iar rata prematurităţii a ajuns la 9%. Modelul actual de fertilitate arată o scădere de un copil pentru fiecare româncă, iar tot mai multe femei, în special salariate, amână aducerea pe lume a unui copil, din considerente economice. Aşa am ajuns la un minim istoric, de doar 195.000 de nou-născuţi anual. Vreau ca România să adopte politici publice şi strategii clare, pentru rezolvarea problemei demografice. Acest proiect de lege corectează măcar o parte dintre aceste consecinţe nefaste şi introduce politici demografice în cadrul unui program naţional de stimulare a natalităţii. El se alătură celui pe care l-am iniţiat în sesiunea parlamentară precedentă, care prevede încurajarea natalităţii, prin stimulente fiscale reale, acordate în funcţie de numărul de copii din familiile care muncesc.
			Doamna Tudoriţa Lungu: "20 februarie, Ziua mondială a justiţiei sociale" Acum 21 ani a fost adoptată Legea nr. 35/1997 privind funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului din România, care, ştim prea bine, are menirea să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor în raporturile cu autorităţile publice, o definiţie din care reiese categoric importanţa unei asemenea instituţii care, teoretic, ar trebui să promoveze o guvernare centrată pe cetăţean. Numai că de la teorie până la un corespondent pe măsură, în realitate este cale lungă. Dacă ne aruncăm privirea în curtea vecinilor europeni, vedem cum avocatul poporului soluţionează anual zeci de mii de sesizări în chestiuni din ce în ce mai nişate, de la diverse forme de discriminare şi drepturile copilului, la situaţii apărute în urma unor probleme legate de mediu. Peisajul este mai degrabă dezolant, atunci când ne uităm în propria ogradă. Instituţia Avocatului Poporului este atât de puţin vizibilă, încât românii nici măcar nu ştiu care-i sunt atribuţiile. Într-un sondaj de acum doi ani, peste 29% dintre repondenţi credeau că oferă avocaţi din oficiu în instanţele de judecată şi alţii, 21%, erau convinşi că apără poporul pe plan internaţional. Un dureros procent de 75% era de părere că instituţia este puţin - 52% - sau deloc vizibilă - 23%. Programe pentru a ajunge la cunoştinţa comunităţilor defavorizate? Inexistente. Prima reacţie este să ridicăm din sprânceană. Dar de unde să ştie românii cum i-ar putea ajuta Avocatul Poporului, când principalele situaţii în care el s-a făcut auzit au vizat interesul unor condamnaţi penal?! Mai mult decât să apere libertăţile cetăţenilor, Avocatul Poporului pare că a luptat cu brio pentru interesul social-democraţilor. De altfel, PSD a fost singurul partid care l-a susţinut în ocuparea acestei funcţii, deşi un raport MCV anterior recomandă ca viitorul Avocat al Poporului să se bucure de sprijinul tuturor formaţiunilor politice. O scurtă privire asupra activităţii sale ne arată că l-a preocupat mai puţin poporul şi mai mult PSD. A sărit rapid în apărarea interesului unor penali de la putere, în special al lui Liviu Dragnea, sesizând Curtea Constituţională cu privire la Legea nr. 90/2001, care le interzice condamnaţilor penal să fie membri ai Guvernului, în contextul în care şeful PSD tânjea de mult după funcţia de premier. În schimb, când o ţară întreagă s-a revoltat împotriva aberantei Ordonanţe nr. 13, celeritatea care-l caracterizase în protejarea intereselor condamnaţilor penal n-a mai fost aşa vizibilă. A fost nevoie ca preşedintele ţării să-i explice, tęte-ŕ-tęte şi cu exemple, că este în atribuţiile sale să ridice excepţia de neconstituţionalitate în cazul actului normativ care ar fi favorizat, din nou, aceiaşi politicieni cu probleme penale. Avem un Avocat al Poporului care a primit chiar şi critici din partea Comisiei Europene, pentru că a refuzat să atace la CCR Ordonanţa de urgenţă privind migraţia aleşilor locali. Ce-am mai auzit despre activitatea Avocatului Poporului? Că-i purta de grijă lui Oprescu, în arestul preventiv, şi că vrea o politică penală care să pună accent pe sancţiuni neprivative de libertate şi pe graţiere! Cetăţenii s-au revoltat, pe bună dreptate, că nu-i reprezintă şi au formulat petiţii în care îi cereau demisia, dar PSD pare extrem de mulţumit de activitatea lui. Anunţă, acum, că vrea - culmea! - chiar privilegii financiare suplimentare pentru instituţia condusă de el! Care e justificarea, domnilor? Un demers patetic de a vă asigura toate funcţiile-cheie din stat?
			Domnul Vasile Cîtea: "Situaţia posturilor blocate în sistemul bugetar" Este de notorietate că, în anumite domenii bugetare se manifestă o profundă criză de personal, care pune în dificultate majoră anumite instituţii ale statului român. Există criză de personal calificat, dar şi de personal auxiliar în sănătate, criză care pune sub semnul întrebării, uneori, calitatea actului medical, de aici şi cazurile de malpraxis medical care apar din ce în ce mai des. Există criză de personal în domeniul afacerilor interne, mai ales la capitolul ordine publică, ceea ce ridică, uneori, semne de întrebare cu privire la siguranţa publică a cetăţenilor români sau a străinilor care tranzitează România. Şi, nu în ultimul rând, există deficit de personal calificat în educaţia românească, mai ales în mediul rural, copii din anumite colectivităţi rurale fiind, din păcate, privaţi de expertiza unor cadre didactice calificate. Ţinând cont de toate cele sesizate, am înaintat săptămâna aceasta o întrebare ministrului muncii şi justiţiei sociale, solicitând nişte răspunsuri cu privire la politica ministerului de resort în ceea ce priveşte diminuarea deficitului de personal în sectoarele cheie. Aceasta are cu atât mai multă logică cu cât Guvernul României a aprobat deja, zilele trecute, două memorandumuri prin care s-au deblocat anumite posturi în administraţia centrală, posturi aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, dar şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Actualmente, deşi 5,3 milioane de pensionari, 4 milioane de copii şi adolescenţi sub 18 ani, 1,2 milioane de bugetari şi 400.000 de angajaţi din companiile de stat, la care se adaugă 3,4 milioane de români care ori muncesc la negru, ori practică agricultura de subzistenţă - sunt susţinuţi doar de 3,1 angajaţi din sectorul privat, în sectorul bugetar există încă destule domenii care au un mare deficit de personal. Cu toate acestea, deficitul de personal din sectoare cheie se cere a fi neapărat acoperit, situaţia ca atare fiind de maximă urgenţă, deşi prin Ordonanţa nr. 3/2017 s-au blocat posturile vacante sau temporar vacante din administraţia publică centrală. Am încrederea că actualul Guvern al României va găsi soluţia corectă, astfel încât posturile blocate în sectoarele cheie sau cu deficit major de personal să poată fi ocupate cu personal de specialitate şi cu expertiză în domeniu. Aştept cu interes şi răspunsul la întrebarea depusă, răspuns care ar trebui să contureze politica ministerului de resort, viziunea lui cu privire la problema supusă analizei, dar şi soluţiile care se preconizează pentru rezolvarea punctuală a tuturor problemelor cu care se confruntă anumite sectoare bugetare.
			Domnul Nicolae Velcea: "Justiţia socială - o preocupare majoră" Din anul 2009, ziua de 20 februarie a fost proclamată Ziua mondială a justiţiei sociale, de Organizaţia Naţiunilor Unite. ONU anunţa atunci că reducerea inegalităţilor în ceea ce priveşte dezvoltarea şi demnitatea umană este o prioritate globală. Justiţia socială se bazează pe drepturi egale pentru toţi oamenii şi pe dreptul tuturor persoanelor, fără discriminare, de a beneficia de un progres economic şi social în întreaga lume. Promovarea justiţiei sociale nu înseamnă doar creşterea veniturilor şi crearea locurilor de muncă, ci şi respectarea drepturilor cetăţeneşti, a demnităţii şi a libertăţii de exprimare a lucrătorilor, dar şi a autonomiei economice, sociale şi politice. La 10 iunie 2008, Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat, în unanimitate, Declaraţia OIM privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă. Declaraţia din 2008 este expresia viziunii contemporane a misiunii OIM în epoca globalizării. Această declaraţie a constituit rezultatul consultărilor tripartite între reprezentanţii guvernelor şi organizaţiile angajatorilor şi lucrătorilor din 182 de state membre. Declaraţia stabileşte un nou fundament pentru eforturile de promovare şi de realizare a justiţiei sociale, pentru o muncă decentă, şi stabileşte cei patru piloni esenţiali - ocuparea forţei de muncă, protecţia socială, dialogul social şi drepturile şi principiile fundamentale ale muncii. Cu toate acestea, cred că nu există o societate bazată în totalitate pe echitate socială şi egalitate de şanse. Din păcate, există grupuri vulnerabile - copii din familii foarte sărace, tineri peste 18 ani fără familie, persoane cu dizabilităţi, persoane de etnie romă, vârstnici sau persoane fără adăpost - oameni care sunt prinşi în cercul vicios al sărăciei, al marginalizării şi al excluderii sociale. Programul de guvernare asumat, măsurile luate până în prezent şi politicile publice, care vor fi implementate până în anul 2020, vor contribui la reducerea şomajului în rândul populaţiei, la creşterea numărului locurilor de muncă, la reducerea numărului persoanelor cu risc de sărăcie sau excluziune socială cu 1,5 milioane, dar şi la reducerea decalajului dintre mediul rural şi cel urban.
			Doamna Viorica Cherecheş: "Bulversarea fiscală loveşte şi în mame!" Dacă Europa doreşte să stopeze tendinţa de declin demografic, iar familiile sunt încurajate de politici publice care permit atât femeilor, cât şi bărbaţilor să poată îmbina viaţa de familie cu cea profesională, nu acest lucru se întâmplă şi în România. Sunt din ce în ce mai puţini tineri şi adulţi, din ce în ce mai multe persoane în vârstă care lucrează, din ce în ce mai mulţi pensionari şi din ce în ce mai multe persoane peste 80 de ani care aleg să se întoarcă în câmpul muncii. Societatea românească nu este capabilă să inventeze noi mijloace de a pune în valoare potenţialul pe care-l reprezintă cei tineri, dar şi seniorii. Dimpotrivă, aici, pe de o parte, natalitatea, mortalitatea, nupţialitatea au valori din ce în ce mai mici. Pe de altă parte, vârsta medie la prima căsătorie, la naşterea primului copil, frecvenţa disoluţiei familiilor, a uniunilor consensuale sunt în creştere. Creşterea natalităţii este, după părerea mea, o problemă care ar trebui să fie tratată cu mai multă responsabilitate de autorităţile acestei ţări, deoarece acest fenomen va periclita în viitorul nu foarte îndepărtat sustenabilitatea bugetului de pensii, de sănătate şi bugetul cheltuielilor sociale. Ce face Guvernul PSD-ALDE prin marea revoluţie fiscală? Creează un mare haos! Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, populaţia României a scăzut anul trecut cu 27,5% faţă de anul anterior, din cauza declinului demografic, în special ca urmare a scăderii natalităţii, în 2017 născându-se cu 5,8% mai puţini copii. În loc să găsească urgent politici coerente şi pertinente, dar şi măsuri pe termen mediu şi lung, atât pentru protejarea familiilor, cât şi pentru stimularea natalităţii, loveşte şi în indemnizaţia de creştere a copilului. Mii de femei care aşteaptă un bebeluş riscă să piardă bani din indemnizaţia la care are dreptul legal, şi asta din cauza trecerii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. În momentul în care acestea îşi iau concediul medical pre sau post natal, de 126 de zile, vor plăti contribuţii sociale majorate de la 10,5%, în 2017, la 25%, în 2018, deci, după un calcul matematic simplu, indemnizaţia lor va scădea. Sunt deja prea multe victime în România din cauza acestor modificări fiscale. Prea multă umilinţă şi pentru mamele din România, de parcă acestea nu au fost lovite, tot de această guvernare, prin O.U.G. nr. 82/2017, atunci când indemnizaţia le-a fost plafonată. Aşteptăm să aflăm, cât se poate de repede, soluţia pe care ministrul finanţelor publice, domnul Teodorovici, o va găsi, pentru ca majorarea contribuţiilor sociale să nu genereze eventuale scăderi ale indemnizaţiei de creştere a copilului. Statul este obligat să ofere predicitibilitate fiscală familiilor tinere care îşi doresc copii, pentru că este vorba despre viitorul nostru al tuturor, iar acestea sunt măsuri prost gândite şi imprudente.
			Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran: Despre Maramureş s-au scris râuri de cerneală, toţi cărturarii şi deontologii ţării mândrindu-se cu autenticitatea, dăinuirea şi frumuseţea tradiţiilor acelor locuri. Nu despre folclor, despre şcoală, despre spitale ori cultură, doresc să vorbesc astăzi, ci despre infrastructura rutieră. Aşadar, se înţelege că amendamentele noastre la Legea bugetului au fost respinse de majoritatea PSD-ALDE. Aşa că, în Maramureş drumurile vor rămâne şi în anul Centenarului Unirii - proaste, foarte proaste... de pământ! Consiliul judeţean, din puţinii bani pe care-i primeşte, face cârpeli şi plombări pe drumurile pe care le are în administrare, iar drumurile naţionale care brăzdează judeţul au rămas tot degradate, cu rupturi şi rampe ocolitoare, cu şantiere interminabile. Se înţelege... a vorbi despre drumuri exprese, despre autostrăzi, pare un lux, o obrăznicie sau o barbarie. Şi totuşi, îndrăznesc să cred că noul Guvern PSD-ALDE - nu mai contează al câtelea este - se va concentra înspre revigorarea, refacerea şi îmbunătăţirea drumurilor din Maramureşul atât de iubit, în teorie, de cei din Bucureşti. Este uşor să te lauzi cu un judeţ aşa frumos, încărcat de tradiţie, de credinţă, de oameni buni, dar în realitate să nu faci mai nimic pentru acest judeţ! Dă-i Doamne Guvernului mintea de pe urmă, să mai facă şi lucruri bune!
			Doamna Raluca Turcan: "Suntem deja în a doua lună în care salariile profesorilor întârzie. Contabilii ne transmit că sunt sufocaţi de calcule, hârtii, incertitudine" Problemele privind plata salariilor au apărut odată cu modificările la Codul fiscal şi de când Guvernul PSD-ALDE a decis să plătească salariile în mod centralizat, direct de la Minister, nu prin autorităţile publice locale. În plus, modificările făcute prin legea garantată de Liviu Dragnea şi Olguţa Vasilescu au dus la situaţii în care personalul auxiliar sau profesorii angajaţi cu jumătate de normă sau plătiţi cu ora vin cu bani de acasă, la finalul unei luni de muncă. Din cauza deselor modificări legislative, a debandadei din Ministerul Educaţiei Naţionale şi a delăsării, nici astăzi nu au fost trimise spre plată salariile profesorilor, în condiţiile în care luna trecută au întârziat aproape zece zile. Au vrut să păcălească oamenii cu un buget mai mare pentru educaţie, să ascundă că nu sunt bani pentru plata salariilor, decât pentru primele nouă luni ale anului. Au reuşit să umilească şi să îngrijoreze toţi angajaţii din educaţie, şi nu numai. Solicit public să revenim la plata salariilor prin autorităţile locale! Să ducem decizia mai aproape de cei care administrează şcolile şi care aveau deja o procedură de lucru clară şi funcţională! Cer ministrului finanţelor publice să prevadă bani pentru învăţământ, astfel încât: Să nu mai apară întârzieri la plata salariilor; Să nu se mai comaseze şcoli şi să nu se mai desfiinţeze posturi din învăţământ pentru a face economii; Să se dea profesorilor, din acest an, bani pentru hotărârile judecătoreşti definitive, ca să nu se mai amâne la nesfârşit plata acestora. Dacă nu se vor lua măsuri ferme în acest sens, rândul celor câteva mii de profesori care au părăsit deja sistemul în ultimii 20 de ani - în 1996 aveam 313.255 de profesori, iar în 2016 doar 237.400 - se poate îngroşa din nou, în această toamnă. Odată cu pierderea profesorilor din sistem, România va rata singura şansă de creştere economică, adică, prin educaţie şi prin forţă de muncă bine calificată.
			Domnul Vasile Varga: "Atrofia salarială şi sistemul fiscal românesc" Într-o vreme când gripa şi alte virusuri fac ravagii prin ţara noastră, o altă boală pare să se răspândească fără şanse de eradicare prea curând, atrofia salarială. Răspunzători de propagarea acestui flagel sunt microbii din sistemul fiscal, din ce în ce mai gripat, care dă rateuri după rateuri. Este nevoie mereu de "vaccinuri cu ordonanţe de urgenţă" care să amelioreze starea de sănătate a pacienţilor, adică a salariaţilor din România, şi din mediul privat şi din mediul bugetar de stat. Dacă pentru bolile specifice sezonului rece există remedii sigure, administrate aşa cum sunt administrate, totuşi, pentru boala care tinde să se cronicizeze în sistemul fiscal românesc este nevoie de un tratament de urgenţă, un tratament de şoc. Guvernanţii trebuie treziţi din această stare de neacceptare a faptului că au greşit, deşi, cu mai mult timp în urmă, dădeau asigurări că salariaţii din România nu vor suferi deloc. Iată că acum, în luna februarie, după ce primii "fluturaşi" de salariu şi-au luat zborul către cuiburile fiecărui angajat român, constatăm că unii, şi nu puţini, chiar zeci de mii, au aripioarele mult diminuate. Ba că e vina contabililor, ba că softul calculatoarelor a dat rateuri, ba că a fost o mică eroare care după două-trei ordonanţe de urgenţă se va remedia, cert este că boala aceasta face prea multe victime nevinovate. Ca să poţi trata un pacient, este bine să îi cunoşti simptomatologia, să consulţi şi opiniile altor specialişti care îţi pot veni în ajutor, nu să te crezi atoateştiutor atunci când vezi că tratamentul nu dă rezultatele scontate. Noi, cei din opoziţie, le arătăm unde au greşit, dar asta nu înseamnă că vrem să le punem beţe în roate. Le solicit guvernanţilor să urgenteze găsirea unui tratament eficient, noninvaziv şi fără reacţii adverse, care să prevină propagarea unei epidemii fiscale, până când nu va fi prea târziu!
			Domnul Dumitru Oprea: "Coaliţia PSD-ALDE sfidează meritocraţia" "Nu îi plângeţi pe bugetarii cu salarii mari", ne-a spus, de curând, ministrul muncii şi protecţiei sociale, Lia Olguţa Vasilescu. În spatele declaraţiei sale populiste, se ascunde, din păcate, o mentalitate pe care o credeam depăşită. Această poziţie a ministrului ne întoarce în comunism. A i se da omului după nevoi, iar nu după merite, reprezintă chintesenţa unui regim egalitarist. Din păcate, întregul sistem bugetar din România continuă să fie menţinut de actuala guvernare sub un control cinic de tipul "noi vă dăm/creştem salariile, voi ascultaţi de noi". Legătura dintre valoarea muncii şi salariul primit ar trebui să stea la baza oricărei legi sau grile de salarizare. În realitate, sistemul birocratic supradimensionat nu are cum să aplice acest principiu echitabil de salarizare. Va propune, în continuare, o grilă care să nu motiveze angajaţii performanţi, dar care să le convină celor învăţaţi să se eschiveze de la muncă. Din toată această situaţie, în final, au de pierdut toţi românii, nu doar angajaţii de la stat. Cetăţeanul simplu nu va avea niciodată acces la servicii de calitate, deşi el le plăteşte lunar, sub formă de taxe şi impozite. Reforma reală a statului român este întârziată cu bună ştiinţă de coaliţia PSD-ALDE, pentru că un sistem public în care să domine meritocraţia, nu relaţiile personale şi de partid, ar putea să o coste multe voturi. Angajaţii din sistemul public trebuie ţinuţi captivi, prin iluzia că veniturile lor depind de bunăvoinţa partidului-stat care conduce de la Palatul Victoria. Li se garantează că nu se va deschide niciodată discuţia despre cine merită să lucreze în sistemul public şi cine nu, dacă acceptă, fără crâcnire, condiţiile impuse de putere. Nu vor fi introduse nici teste pentru angajaţi şi nici nu vor fi eliminaţi cei neperformanţi. Iată de ce, din perspectiva coaliţiei PSD-ALDE, instituţiile şi companiile de stat nu au nevoie de manageri şi funcţionari competenţi şi bine plătiţi, ci de cadre de nădejde ale noii nomenclaturi de partid, care să asculte exclusiv de comanda politică.
			Domnul George Şişcu: În urma sesizării făcute alături de colegii mei liberali la Curtea Constituţională a României, aceasta a constatat, la data de 13 februarie 2018, că Legea care modifica art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice este neconstituţională. Evident, ne aşteptam la o astfel de rezoluţie, întrucât legea elimina practic guvernanţa corporativă a companiilor de stat, ducând la politizarea totală a conducerii acestora, lucru inadmisibil într-o ţară democratică, membră a Uniunii Europene, aşa cum este ţara noastră. Legea mai-sus menţionată a fost criticată foarte dur de Consiliul Investitorilor Străini şi de Fondul Proprietatea. De altfel, Fondul Proprietatea a considerat că ziua adoptării actului normativ a fost cea mai neagră zi din istoria guvernanţei corporative din România, prin textul ordonanţei fiind exceptate circa 100 de companii de stat de la aplicarea legislaţiei privind guvernanţa corporativă, managerii acestora fiind selectaţi după criterii politice. Printre companiile exceptate de la managementul profesionist, se numără unele dintre cele mai valoroase întreprinderi de stat din România: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Romgaz, Transelectrica, Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, CE Oltenia etc. Mai mult, prin modificările ulterioare se permitea Guvernului să decidă singur dacă va aplica legislaţia privind guvernanţa corporativa într-o companie sau în alta. Admiterea sesizării noastre la Curtea Constituţională blochează pentru moment jaful pus la cale de guvernarea PSD - ALDE şi elimină posibilitatea Guvernului de a decide prin H.G. societăţile care vor fi exceptate de la această lege. Trebuie însă să fim atenţi şi pe viitor şi să folosim toate pârghiile parlamentare şi constituţionale, pentru a opri tentativele grupurilor de interese din jurul PSD - ALDE, de a pune stăpânire pe resursele strategice ale României. Stimaţi colegi din PSD - ALDE, încetaţi odată pentru totdeauna cu încercările de aservire a ţării către proiecte şi interese private, fără niciun control public, şi înţelegeţi că prin astfel de decizii viitorul României este în pericol!
			Domnul Ionuţ-Marian Stroe: "Procesul democratic este noul câmp de luptă al războiului hibrid" La sfârşitul săptămânii trecute, Statele Unite au pus oficial sub acuzare 13 cetăţeni şi trei entităţi din Rusia, privind fapte de furt de identitate şi fraudă, în contextul alegerilor din 2016. Acuzaţiile sunt foarte grave şi merg până la a caracteriza faptele drept "război informaţional" împotriva SUA. Conform documentelor oficiale făcute publice de Robert Muller, cel care conduce ancheta în această speţă, începând cu anul 2014, compania Internet Research Agency, având sediul la Sankt Petersburg, şi-a făcut un obiectiv strategic din semănarea neîncrederii şi discordiei în sistemul politic american. Persoanele puse sub acuzare au creat numeroase conturi pe reţelele de socializare, asumând în mod fals identitatea unor cetăţeni americani, şi au lansat campanii concertate de dezinformare împotriva unora dintre candidaţii la funcţia de preşedinte al Statelor Unite. Bugetul pentru această operaţiune a fost de peste 73 de milioane de ruble, peste un milion de euro, în fiecare lună. Faptul că Internet Research Agency este deţinută de Ievgheni Progojin, unul dintre apropiaţii lui Vladimir Putin, indică o probabilitate ridicată de implicare a aparatului de stat rusesc în aceste acţiuni. Recent, oficiali americani au atras atenţia public asupra faptului că implicarea entităţilor ruseşti în manipularea alegerilor din Statele Unite nu s-a încheiat în 2016, ci se va prelungi cel mai probabil şi în 2018, atunci când au loc alegeri pentru toate locurile din Camera Reprezentanţilor, o treime din Senat şi 39 de guvernatori. Aceste operaţiuni se folosesc de instrumentele puse la dispoziţie de tehnologiile moderne de comunicare, dar obiectivele şi maniera de acţiune amintesc de acţiunile întreprinse de serviciile secrete în cele mai tensionate momente ale Războiului Rece. Ţinta este, nici mai mult, nici mai puţin decât încrederea publicului în integritatea procesului democratic. Acest aspect nu este deloc surprinzător, dacă ne gândim la faptul că una dintre strategiile preferate ale lui Vladimir Putin este de a submina credibilitatea modelului occidental. Se dovedeşte astfel că atacarea procesului democratic este încă un front deschis în noul război hibrid iniţiat de Rusia, pentru a-şi recupera poziţia de superputere globală, pe care a pierdut-o la începutul anilor ’90, odată cu dezmembrarea URSS. În acest context, salut iniţiativele din ţările membre ale Uniunii Europene şi ale NATO, de securizare a instituţiilor democratice fundamentale, prin crearea de unităţi dedicate special combaterii campaniilor de dezinformare, blocarea ştirilor false şi educarea publicului larg, pentru a identifica tentativele de manipulare. Toate instituţiile din România cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale au datoria de a colabora cu statele aliate şi de a lua măsurile care se impun pentru apărarea ordinii democratice din ţara noastră. Este dreptul fundamental al cetăţeanului român de a-şi exprima opţiunile, liber de orice constrângeri sau manipulări.
			Domnul Mihai Culeafă: "Revoluţia fiscală a PSD are nevoie de petice!" PSD a aruncat sistemul fiscal românesc în haos cu aşa-zisa revoluţie fiscală. Consultările cu partenerii sociali au fost făcute doar de formă şi niciun reprezentant al Guvernului nu a reuşit să explice care sunt beneficiile pentru cetăţeni ori pentru bugetul de stat. Vedem, în schimb, pe zi ce trece, cum tot mai mulţi români au de pierdut. S-au redus substanţial veniturile administraţiei locale, iar schema de compensare propusă de Guvern nu face decât să adâncească dependenţa primarilor de bunul plac al administraţiei centrale. S-au redus veniturile celor care lucrează în domeniul IT şi în cercetare/dezvoltare, unul dintre cele mai dinamice sectoare economice şi printre puţinele care ne vor asigura un loc în economia viitorului. Formularul 600 i-ar fi obligat pe liber-profesioniştii din România să plătească în avans impozitul la nişte venituri ipotetice. Recent, am aflat că se vor reduce şi veniturile persoanelor aflate în concediu medical, precum şi ale persoanelor aflate în concediu de maternitate. Indemnizaţiile au scăzut ca urmare a modificării metodei de calcul. În luna decembrie, contribuţia CAS era plafonată la 115 lei, dar în ianuarie 2018 a crescut atât salariul mediu brut pe ţară, la 4.162 de lei, cât şi procentul care se aplică, suma CAS fiind de 364 de lei. Aceste modificări ar duce la scăderi ale veniturilor cu până la 10% în unele cazuri. Răspunsul, deja standard al Guvernului PSD, este să dea câte o ordonanţă pentru fiecare "deficienţă" în parte, însă când există un număr atât de mare de probleme care trebuie corectate în stil pompieristic, se ridică semne serioase de întrebare cu privire la competenţa celor care au conceput noile reguli. Nu ştiu ce este mai revoltător - cinismul guvernanţilor, dacă au ştiut că vor micşora veniturile mamelor aflate în concediul de maternitate, sau incompetenţa lor cruntă, dacă nu şi-au dat seama de consecinţele propunerilor pe care le-au făcut.
			Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi: Pe fondul ultimelor declaraţii făcute cu privire la proiectele opoziţiei, vă invit să luaţi act şi să susţineţi una dintre iniţiativele vitale pentru ocrotirea sănătăţii şi a dreptului la informare corectă a tinerilor, în special a elevilor, reprezentat de introducerea disciplinei şcolare "Educaţie pentru sănătate" în ofertele educaţionale ale ciclurilor de studiu gimnazial şi liceal. Această iniţiativă legislativă de modificare a Legii nr. 1/2011, asumată de USR, a fost înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 578/2017 şi avizată favorabil de Consiliul Economic şi Social. Iniţiativa vine în sprijinul direct al elevilor şi indirect al întregii societăţi, promovând principii şi valori educative, cu scopul de a furniza, încă din perioada adolescenţei, cunoştinţe de bază referitoare la sănătate, reproducere, alimentaţie şi igienă. Datele statistice cu privire la starea de sănătate a populaţiei sunt alarmante, în contextul în care România ocupă primul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte numărul ridicat al sarcinilor nedorite şi al avorturilor, pe segmentul de vârstă cuprinsă între 15-19 ani, rata ridicată de morbiditate şi mortalitate, cauzată de lipsa unui comportament alimentar optim şi de consumul excesiv de tutun, alcool, zahăr, grăsimi, care duc la apariţia bolilor ischemice, a diabetului, a cancerului, a TBC-ului etc. Încă din toamna anului 2017, în ciuda susţinerii manifestate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale s-a împotrivit includerii disciplinei "Educaţie pentru sănătate" în programa şcolară, considerând suficient conţinutul evaziv şi, de foarte multe ori, irelevant al elementelor de educaţie pentru sănătate din actualele planuri-cadru. Mai mult decât atât, opoziţia Ministerului Educaţiei Naţionale este cu atât mai nefondată, cu cât acesta şi-a asumat public susţinerea disciplinei "Educaţie pentru sănătate" prin semnarea Planului Multianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi a Educaţiei pentru Sănătate şi reactualizarea programei şcolare şi a suporturilor de curs aferente acestei materii.
			Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral: La 20 februarie sărbătorim Ziua mondială a justiţiei sociale, o zi dedicată recunoaşterii eforturilor de combatere a sărăciei, excluziunii şi barierelor sistemice în accesarea drepturilor fundamentale. Aceeaşi dată marchează Ziua dezrobirii romilor din România, adică sfârşitul a cinci sute de ani de sclavie, abuzuri şi sacrificii, o istorie sumbră, despre care încă nu se vorbeşte suficient şi ale cărei efecte continuă să fie resimţite după mai bine de 160 de ani. Aproape 40% dintre români sunt expuşi riscului de sărăcie şi de excluziune socială. Cei mai expuşi sunt copiii, 49,2%, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană. Dincolo de procente seci, aproape 300.000 de copii nu sunt înscrişi în nicio formă de învăţământ. Tot atâţia merg zilnic la culcare flămânzi. Alte mii sunt copii care fac copii - iarăşi, un ruşinos prim loc în Uniunea Europeană la sarcini în rândul fetiţelor - unele de doar 10-11 ani. Nu-i uităm nici pe copiii fără identitate, fără CNP, fără buletin şi fără drepturi - alocaţie, locuinţă, asistenţă medicală. În toate categoriile de mai sus se înscrie şi comunitatea romă, lucru pe care sunt sigură că nu şi-l doreşte nimeni. Discriminarea multiplă, lipsa de educaţie în rândul grupurilor vulnerabile, dar şi a comunităţii extinse, nepăsarea, absenţa sau neputinţa autorităţilor de a interveni corect şi complet - iată doar unele dintre cauzele care fac ca decalajele dintre cetăţenii de etnie romă şi ceilalţi să se adâncească - deşi suntem oameni cu toţii. Mai mult, cu toţii suntem cetăţeni români şi europeni. Justiţia socială nu este o favoare făcută unei minorităţi. Nu este milă. Nu este asistenţă socială. Este doar o soluţie etică pentru o dezvoltare sustenabilă, care se traduce într-un viitor prosper pentru întreaga comunitate. Ca economist, vă pot asigura că egalitatea de şanse este garanţia bunei funcţionări a întregii societăţi, după cum bine vedem în ţările nordice. Iar progresul la nivelul societăţii se va reflecta întotdeauna în progresele economice sau, dimpotrivă, în pierderi inestimabile. De exemplu, violenţa de gen costă România circa 10 miliarde de euro anual. Cu siguranţă nu ne permitem să ne mai asumăm aceste costuri. Inechitatea resimţită de grupurile vulnerabile, copiii împinşi spre sărăcie, spre abandon şcolar, spre infracţionalitate reprezintă un eşec colectiv pe care l-am putea preveni, dacă am trata cu seriozitate egalitatea de şanse şi de gen, cu tot ceea ce presupune aceasta: discurs lipsit de discriminare şi sancţionarea "hate speech", educaţie adaptată, investiţia în infrastructură, politici publice adecvate. Prin activitatea noastră parlamentară, putem asigura un mediu social, economic şi politic incluziv. Avem şansa şi datoria să sprijinim fiecare persoană să se dezvolte şi să contribuie pe deplin la creşterea României. Vă rog să nu o irosim!
			Domnul Cristian Buican: "PSD transformă Autostrada Sibiu-Piteşti într-o bombă cu ceas" Astăzi aduc în atenţia dumneavoastră un subiect extrem de important pentru România; Autostrada Sibiu-Piteşti. Din păcate, la fel ca majoritatea subiectelor importante pentru ţară, şi tronsonul de autostradă Sibiu-Piteşti este ignorat de actualii guvernanţi, în ciuda faptului că atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, această porţiune de autostradă este declarată prioritate zero în materie de infrastructură rutieră din România. Mai mult decât atât, această lipsă de interes a responsabililor de la PSD faţă de acest tronson de autostradă va genera probleme mulţi ani de acum înainte. În acest sens, declaraţia comisarului european Corina Creţu, de acum două săptămâni, conform căreia "în decembrie când am vorbit cu ministrul transporturilor de atunci se dăduse drumul la licitaţie pentru tronsoanele 1 şi 5, dar, fără acordul de mediu... şi l-am avertizat pe domnul ministru că există riscuri..." este mai mult decât sugestivă şi ar trebui să trezească la realitate responsabilii PSD-işti de la Transporturi. Riscurile menţionate de doamna comisar european se referă la faptul că procedurile europene prevăd că, înainte de scoaterea la licitaţie a unor astfel de lucrări, trebuie obţinut acordul de mediu, pentru a putea fi decontate facturi de la nivel european. Cum procedura de obţinere a acordului de mediu este în curs, iar licitaţia a fost lansată încă din toamna anului 2017, deznodământul nu este foarte greu de anticipat. De asemenea, majoritatea specialiştilor, atât din interiorul CNAIR, cât şi din afara acestei companii, critică în termeni foarte duri o serie de ilegalităţi, neconcordanţe sau lacune grave în privinţa acestui proiect de infrastructură. Printre cele mai importante astfel de critici, menţionez: Studiul de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu-Piteşti nu are avizul Consiliului Tehnico-Economic, în integralitatea sa; Lansarea unei licitaţii pentru un astfel de proiect de infrastructură este ilegală, dacă nu a fost obţinut în prealabil acordul de mediu; Studiile de fezabilitate finalizate, adică pentru secţiunile 1 şi 5, au grave omisiuni care vor conduce la întârzierea termenelor, la modificarea traseelor licitate, la modificarea avizelor de mediu etc. Elaborarea documentaţiei pentru celelalte tronsoane ale autostrăzii, de către CNAIR,se face netransparent şi ilegal; Toate acestea nereguli, în condiţiile în care această autostradă are finanţarea asigurată de Uniunea Europeană, se vor transforma în plăţi refuzate şi/sau sume retrase de Comisia Europeană. Subliniez faptul că, din anul 2014 şi până în prezent, adică în 4 ani, din care reprezentanţii PSD au condus Ministerul Transporturilor 3 ani, nu s-a reuşit finalizarea refacerii studiului de fezabilitate pe toate tronsoanele, iar cele care s-au finalizat, au grave probleme tehnice, conform specialiştilor de la JASPER. Mă văd nevoit, în aceste condiţii, să consider, fie că reprezentanţii PSD nu îşi doresc construirea acestei autostrăzi, fie nu se pricep şi sunt incompetenţi. Dacă nici acum, în al doisprezecelea ceas, nu ne trezim la realitate şi nu ne apucăm serios de treabă, vă avertizez încă de pe acum că acest tronson de autostradă va reprezenta o bombă cu ceas a bugetului de stat. Dacă ne încăpăţânăm în continuare să nu respectăm procedurile europene şi să încercăm să le ocolim, ne vom trezi după anul 2022 şi fără autostradă şi fără bani în bugetul naţional, pentru finalizarea ei.
			Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: "PNL susţine în continuare alegerea primarilor în două tururi" Problemele cu care se confruntă cetăţeanul sunt gestionate în mod direct de administraţiile locale, de aceea consider că în sistemul electoral românesc alegerea primarilor reprezintă un fapt extrem de important pentru societate. Ca unul dintre deputaţii iniţiatori ai Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, consider că este necesar să reafirm necesitatea adoptării acestei legi, pentru că primarii trebuie să se bucure de încrederea întregii comunităţi şi să aibă legitimitatea conferită prin votul a cât mai multor membri ai comunităţii. Alegerea primarilor într-un singur tur, care a înlocuit sistemul anterior, cel al alegerii în două tururi, este o dovadă de imaturitate politică, din mai multe puncte de vedere, printre care a-şi aminti susţinerea de care se bucura vechea măsură legislativă. Cred că se impune cu stringenţă revenirea la sistemul de vot în două tururi pentru primari, pentru a consolida democraţia din ţara noastră. Din păcate, am constatat săptămâna trecută că a fost adoptat, la şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputatilor, un raport de respingere pentru proiectul de lege aparţinând PNL, privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Sper că la votul din plen colegii din Parlament îşi vor reevalua decizia şi vor vota pentru revenirea la sistemul alegerii primarilor în două tururi de scrutin. Este un test şi pentru coaliţia de guvernare care, în ultimele 12 luni, a încercat să îşi legitimeze toate măsurile dezastruoase, prin invocarea argumentului "avem votul majorităţii, deci putem", sens în care decizia Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi privind alegerea primarilor în două tururi, pare de neînţeles. Sper că la votul din plen veţi considera necesar ca aleşii locali să aibă legitimitatea necesară atunci când vor fi aleşi şi decizia voastră se va reflecta în votul final. Atât eu, cât şi colegii liberali vom susţine în continuare modificarea legislaţiei electorale, în aşa fel încât să avem alegerea primarilor în două tururi.
			Domnul Dumitru Mihalescul: "Curtea Constituţională a României a blocat vinderea la fier vechi a unor companii" Fără îndoială, cea mai mare frustrare a românilor are un profund patriotism economic naţional, cu referire directă la sutele de fabrici şi de uzine care, după 1989, au încăput pe mâna unor impostori de meserie, interesaţi doar de prăbuşirea financiară a acestora şi de vinderea lor, bucată cu bucată sau direct la fier vechi. Unii politicieni mai cu ştaif au înstrăinat segmente esenţiale ale economiei româneşti "pe un dolar", deşi activele respective valorau miliarde de dolari şi ar fi putut fi rentabilizate chiar şi peste noapte, dacă s-ar fi dorit. Ştim cu toţii că, în primele două decenii care au trecut de la Revoluţia Română, ţara aceasta şi patrimoniul economic construit de români în perioada tristă a comunismului a fost prăduit mai rău decât în perioadele invaziilor din perioada lui Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. O glumă sinistră făcută de unii spune că în România s-a furat totul şi că nu mai este nimic de furat. Greşit! În România încă mai există companii de stat puternic profitabile, pentru că la conducerea lor s-au mai aflat şi oameni responsabili, nedirijaţi politic, numiţi în baza unor mandate şi a unor principii corporatiste moderne. De exemplu, numai anul trecut, Guvernul a încasat peste două miliarde de lei la buget, din profitul făcut de companii de stat, cum sunt - Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Hidroelectrica, Conpet etc. Aşadar, în România noastră săracă, încă mai este de furat, iar acest lucru nu a rămas trecut cu vederea de actualii guvernanţi. În urmă cu 7 ani, Guvernul de la acea vreme adopta o ordonanţă la care nu se aştepta nimeni, nici măcar colegii de partid ai premierului. Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, prin care se decidea, practic, eliminarea numirilor politice la conducerea unor companii viabile cu capital majoritar sau integral de stat. Rezultatele acestei măsuri, luată sub relativa presiune a Fondului Monetar Internaţional, a început să producă şi rezultatele pozitive aşteptate. Tot mai multe companii de stat au trecut din zona pierderilor economice permanente, în cea a profitabilităţii, iar cele deja profitabile au înregistrat profituri tot mai consistente, la nivelul sutelor de milioane de lei. Nu a durat foarte mult şi prima guvernare la care a participat PSD a şi avut primele tentative de a elimina managementul corporatist din întreprinderile publice, pentru că mulţi membri de partid cereau posturi bine plătite şi eventual posibilităţi nesperate de câştig, peste noapte. Cu toate acestea, cel mai puternic tun pregătit de PSD, la adresa celor peste 200 de companii care au mai rămas în patrimoniul statului, a început anul trecut, când, la propunerea parlamentarilor PSD şi ai ALDE, managementul independent, corporatist, al întreprinderilor publice a fost practic desfiinţat, la ordinele celor doi lideri ai coaliţiei de guvernare. Mai precis, ceea ce propunea actuala majoritate era practic oficializarea numirilor în funcţiile de conducere a companiilor de stat, a celor selectaţi prin decizia CEX a PSD, deţinători de carnet de partid roşu şi cu vechime în partid. Management inovativ, investiţii, probitate morală şi experienţă profesională - acestea chiar sunt lucruri de o importanţă secundară pentru cei care guvernează România astăzi, dacă ne uităm la ultimii miniştri din Cabinetul Dăncilă. Decizia Curţii Constituţionale a României a preîntâmpinat un alt mare jaf naţional legalizat, girat prin voinţa majorităţii PSD-ALDE. Nici nu vreau să-mi imaginez care ar fi fost soarta companiilor de stat, dacă această lege nu ar fi fost contestată de PNL pentru prevederile ei neconstituţionale. Parcă şi văd cum, peste noapte, toate aceste companii s-ar fi populat cu toate rubedeniile cunoscute şi necunoscute ale celor care deţin puterea politică în România, căci PSD nu s-a desprins niciun minut de la conceptul preşedintelui său de onoare "capitalism de cumetrie". Sunt deja nenumărate situaţiile prezentate de presa din România cu privire la companii puse pe butuci de domni şi domnişoare ale căror calităţi erau acelea de a fi avut carnetul de partid potrivit. Eu, ca om care a activat aproape trei decenii în economia privată, vă spun că România are nevoie, mai ales în sectoarele cheie ale statului român, de companii puternice, conduse după regulile pieţei şi nu după regulamentul de partid. Cele mai multe dintre companiile româneşti au demonstrat că, dacă sunt conduse corespunzător, lucrează în beneficiul întregii societăţi, nu numai în beneficiul bugetului de stat. Mai mult decât atât, zeci de mii de agenţi economici mici şi mijlocii depind în mod crucial de viabilitatea companiilor de stat, de concurenţa loială a acestora şi de debranşarea lor de la decizia politică. PNL a demonstrat că susţine principiile pieţei libere şi, încă o dată, a mai pus o piedică unui dezastru anunţat, marca PSD-ALDE.
			Domnul Matei-Adrian Dobrovie: "Guvernul Dragnea 3 nu dă doi bani pe relaţia specială de parteneriat cu Japonia. Tentativele de subminare a justiţiei decredibilizează România pe plan extern" Miza personală a liderilor PSD şi ai ALDE privind decapitarea lui Kövesi de la conducerea DNA nu cunoaşte limite. Pentru a grăbi execuţia la vârful luptei anticorupţie, ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a fost chemat de urgenţă la Bucureşti, dintr-un motiv foarte simplu - interesele membrilor şi apropiaţilor PSD-ALDE primează în faţa dezvoltării parteneriatelor strategice şi relaţiilor speciale ale României. După ce l-au trimis de faţadă în Parlamentul European, pentru a asista la dezbaterea pe legile justiţiei, ministrul Tudorel Toader a făcut cale întoarsă din Japonia pentru a nu absenta de la şedinţa de guvern. Anularea vizitei din Japonia, a ministrului Toader, s-a realizat cu aprobarea prim-ministrului Dăncilă, care a considerat că dezvăluirile inculpaţilor Mircea Cosma, Vlad Cosma şi Andreea Cosma trebuie discutate de urgenţă în şedinţa de guvern. În schimb, relaţia specială de parteneriat cu Japonia poate să mai aştepte. Premierul Dăncilă şi ministrul Toader execută ordinele lui Dragnea. Prioritară este acapararea justiţiei de coaliţia PSD-ALDE şi nu dezvoltarea parteneriatelor strategice şi a relaţiilor bilaterale. Refuzul de a coopera cu reprezentanţii Uniunii Europene şi ai ambasadelor, precum şi lipsa de respect faţă de partenerii externi, decredibilizează politica externă a României. În acelaşi timp, atitudinea coaliţiei de guvernare îi determină pe investitori să evite România, din cauza lipsei de predictibilitate fiscală şi politică. Într-o singură lună, obedienţa faţă de Dragnea a anulat eforturile diplomatice desfăşurate timp de un secol între România şi Japonia. Tratatul de liber schimb între Uniunea Europeană şi Japonia şi consolidarea prezenţei investiţionale japoneze în România nu prezintă interes pentru coaliţia PSD-ALDE. În urmă cu o lună, liderul celei de-a treia economii a lumii nu a avut cu cine să discute la Palatul Victoria. Deşi era însoţit de o delegaţie formată din reprezentanţi a 30 de companii japoneze, Shinzo Abe a fost trimis să viziteze Muzeul Satului şi Grădina Japoneză din Bucureşti. Pentru a repara gafa de la Bucureşti, premierul Dăncilă l-a trimis pe ministrul Toader la Tokyo, pentru a participa la o reuniune pe tema regenerării urbane. Fără a avea o legătură cu justiţia, la evenimentul organizat de Centrul de Instruire pentru Dezvoltare, al Băncii Mondiale, din Tokyo, în colaborare cu Guvernul Japoniei, ministrul Toader a participat la dezbateri privind "revitalizarea zonelor nefolosite pentru generarea prosperităţii economice şi obţinerea durabilităţii mediului" - jointokyo.ro. În schimb, deşi s-a intors de urgenţă la Bucureşti, ministrul Toader a solicitat răgaz pentru o săptămână, ridiculizând şi mai mult atitudinea liderilor PSD şi ai ALDE. Situaţia "urgentă" mai poate aştepta, motiv pentru care devine inexplicabilă decizia de a schimba pe ultima sută de metri programul întrevederilor ministrului Toader în Japonia. Mai mult, Guvernul PSD-ALDE dovedeşte o lipsă de cunoaştere a culturii japoneze, bazată pe promovarea respectului şi a profesionalismului. Incoerenţa şi incompetenţa guvernării PSD-ALDE anulează şansa României de a beneficia de avantajele Acordului de parteneriat economic dintre Uniunea Europeană şi Japonia, pe baza căruia sunt eliminate taxe vamale în cuantum de un miliard de euro, plătite anual de întreprinderile din Uniunea Europeană, care exportă în Japonia. România ratează oportunitatea dezvoltării exporturilor către cei peste 127 de milioane de consumatori de pe piaţa japoneză, în contextul reducerii preţurilor la export pentru produsele alimentare - brânzeturi, vin şi carne de porc. În plus, deşi vor avea acces la piaţa unică europeană, companiile de maşini japoneze vor evita investiţiile în România. Sfidarea partenerului nipon nu va rămâne fără urmări. Investiţiile firmelor japoneze se vor reduce, în pofida progreselor înregistrate în ultimii 27 de ani, pe baza cărora volumul de investiţii a crescut de la 41,5 milioane de dolari, în 1999, la peste 236 milioane de dolari în 2013, conform datelor prezentate de MAE. În plus, "ţopăiala fiscală şi politică" va afecta comerţul dintre România şi Japonia, anulând eforturile din ultimii 25 de ani care au dus la o creştere constantă a comerţului de la 142 milioane de dolari, în 1991, la circa 600 de milioane de dolari, în prezent. Nu în ultimul rând, Guvernul Dăncilă oferă un semnal foarte prost firmelor japoneze aflate în România. Potrivit datelor Camerei de Comerţ Japoneze în România, pe piaţa locală din România sunt 50 de fabrici japoneze care au în organigramă peste 38.000 de angajaţi romani. În an Centenar, parteneriatele strategice şi relaţiile bilaterale ale României sunt tratate cu dispreţ şi indiferenţă de PSD şi ALDE, în timp ce interesele personale ale lui Dragnea şi Tăriceanu ne izolează pe plan extern.
			Domnul Florin Popa: "15 februarie - Ziua internaţională a copiilor bolnavi de cancer" În prezent, România este una din ţările cu cea mai ridicată rată a mortalităţii între copiii bolnavi de afecţiuni oncologice. Jumătate dintre ei nu supravieţuiesc, de multe ori din cauza lipsei medicamentelor sau complicaţiilor care apar, pe durata tratamentului, din cauza condiţiilor proaste în care sunt îngrijiţi. Cele mai frecvente diagnostice de cancer la copii sunt leucemiile, tumorile cerebrale, limfoamele, sarcoamele, cancerul osos sau de ficat. În România, potrivit celor mai recente cifre, sunt aproximativ 6.000 de copii bolnavi de cancer. În fiecare an, în România, 550 de copii sunt diagnosticaţi cu cancer. Mulţi dintre aceştia au o situaţie financiară modestă şi sunt departe de centrele medicale specializate. Părinţii care nu se dau bătuţi au o singură alternativă pentru a fi alături de copiii lor pe parcursul tratamentului, un scaun într-un salon de spital. Peste 70% provin însă din familii cu o situaţie financiară modestă, iar costurile necesare transportului şi cazării reprezintă principala cauză pentru care mulţi copii sunt diagnosticaţi târziu, amână sau întrerup tratamentul sau consultaţiile, ceea ce le scade dramatic şansele de vindecare. Medicii din întreaga lume reclamă o creştere îngrijorătoare a numărului de cazuri de cancer, inclusiv la copii, iar principala cauză ar trebui căutată în dezvoltarea industrială. Pe lângă număr, îngrijorător este şi modul agresiv de dezvoltare a afecţiunilor oncologice la copii: focare simultane ale bolii, mai multe organe afectate în acelaşi timp. De asemenea, nu sunt puţine cazurile de cancer întâlnite la bebeluşi în vârstă de o lună. În ultimii 10 ani, s-a remarcat o creştere a incidenţei cancerelor la copii, iar o cauză este producţia industrializată, fertilizatorii, hormonii de creştere care cresc productivitatea, ingestia lor având efecte nocive asupra genelor, producând mutaţii periculoase, oncogene. Poluarea, inclusiv cea asociată cu utilizarea tehnologiei de ultimă generaţie - telefoane, tablete - poate creşte frecvenţa cancerelor la copii - leucemii, tumori de creier, anumite tipuri de sarcoame. Şi fumatul, atât în cazul mamei, cât şi al tatălui, poate provoca apariţia sarcoamelor la copil, în comparaţie cu copii proveniţi din familii nefumătoare. Medicii precizează că afecţiunile oncologice pediatrice se vindecă. Mai bine de 60% dintre copiii bolnavi de cancer pot fi salvaţi şi se pot bucura apoi de o viaţă normală. Iar rata de succes creşte până la 90% în cazurile de cancer cu diagnostic precoce. Părinţii, aşadar, trebuie să fie atenţi la simptome. Ne alarmăm dacă face des infecţii sau episoade de febră, dacă este palid, dacă pare anemic sau dacă apar anumite pete care sugerează hemoragii la nivelul pielii, dacă are episoade de sângerări nazale sau de gingivită, dureri de cap anunţate prin crize de plâns, episoade de vărsături care pot anunţa creşterea presiunii intracraniene, dureri de picioare în perioada de creştere. Cancerul infantil este o boală rară - reprezintă doar 2% dintre toate formele de cancer şi tot 2% din patologia pediatrică - însă depistarea este dificilă, mai ales din cauză că simptomele specifice sunt similare simptomelor altor boli mai puţin grave. În Bucureşti, în curtea Spitalului "Marie Curie", au început lucrările de construcţie a primului Spital de Oncologie Pediatrică din România. Este vorba despre un spital construit exclusiv din fonduri private, strânse prin donaţii de la firme, dar şi de la oameni simpli. Proiectul aparţine Asociaţiei "Dăruieşte Viaţă", după ce unitatea medicală va fi gata, aceasta va fi donată Spitalului "Marie Curie", aşadar va deveni spital de stat. Este important ca, pe viitor, statul român să se implice în îmbunătăţirea condiţiilor de spitalizare, atât pentru copii, cât şi pentru însoţitori, dar mai ales în deschiderea a cât mai multe centre de oncologie pediatrică.
			Doamna Natalia-Elena Intotero: "21 februarie, Ziua Internaţională a limbii materne" La Conferinţa Generală a UNESCO din noiembrie 1999, ziua de 21 februarie a fost proclamată Ziua internaţională a limbii materne. Statele membre ale UNESCO s-au angajat astfel să contribuie la protecţia şi la revigorarea bogatei diversităţi culturale. Limba maternă este cea care păstrează istoria, tradiţia, cât şi cultura unui popor. Tocmai de aceea, noi respectăm limba maternă a tuturor etniilor care trăiesc în România. În aceeaşi măsură, este important ca românii noştri plecaţi peste hotare să nu îşi uite limba maternă. În noua postură, aceea de ministru al românilor de pretutindeni, voi continua şi voi sprijini orice iniţiativă, în vederea organizării de cursuri de limba română şi voi susţine înfiinţarea de clase cu predare în limba română, precum şi dezvoltarea şi modernizarea reţelei de şcoli, grădiniţe şi biblioteci în ţările cu comunităţi româneşti, cu accent pe comunităţile istorice. La 21 februarie, Departamentul Învăţământ şi Ştiinţă din cadrul Administraţiei regionale de stat Cernăuţi organizează în sala "Tineretul Bucovinei" un eveniment cultural dedicat Zilei internaţionale a limbii materne, la care participă elevi şi studenţi de la diferite instituţii de învăţământ din regiunea Cernăuţi. În paralel, au loc acţiuni culturale de marcare a sărbătorii în şcolile cu predare în limba română, care fac parte din planul de activităţi extracurriculare. În raionul Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi, acestea s-au desfăşurat în avans. Anul trecut, Ziua internaţională a limbii materne a fost marcată şi în regiunea Transcarpatia. Şi în acest an vor fi organizate activităţi culturale. Limba maternă este comoara cea mai de preţ a unui om şi a unui popor. Să o păstrăm şi să o vorbim cu drag!
			Doamna Cristina-Elena Dinu: "Noul Contract-cadru, mai aproape de nevoile şi de realităţile sistemului de sănătate" Reforma în sistemul de sănătate continuă, prin aplicarea pe mai multe paliere a unor măsuri ce vor avea, fără îndoială, efecte pozitive şi pe termen lung. Vorbim despre majorările salariale consistente pentru cadrele medicale, despre dotarea unităţilor sanitare cu aparatură necesară, dar şi despre investiţii în ceea ce priveşte reabilitarea şi modernizarea clădirilor spitalelor. Avem, totodată, şi elemente de noutate ale Contractului-cadru, care vor reglementa condiţiile asigurării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, pentru anii 2018-2019. Săptămâna trecută, în prezenţa deputaţilor şi senatorilor din Comisiile pentr sănătate ale celor două Camere ale Parlamentului, a avut loc o dezbatere pe această temă. Noutăţile Contractului-cadru ne-au fost prezentate de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Răzvan Vulcănescu, iar la eveniment a fost prezent şi ministrul sănătăţii, doamna Sorina Pintea. Concluzia a fost unanimă, respectiv, aceea că noul Contract-cadru se apropie şi mai mult de realităţile şi de nevoile sistemului de sănătate. Astfel, o primă noutate este aceea că, de la 1 iulie 2018, reţetele compensate şi biletele de trimitere la investigaţii vor putea fi onorate de orice farmacie sau de orice furnizor de servicii medicale paraclinice din ţară. Apoi, o altă prevedere care va intra în vigoare tot de la 1 iulie 2018, se referă la serviciile medicale paraclinice care nu pot fi efectuate la nivelul unui judeţ, dar care vor putea fi contractate în alte judeţe. De asemenea, foarte important este faptul că pacienţii cu un diagnostic oncologic confirmat, adică aceia care sunt deja în evidenţa unui medic oncolog, vor putea fi internaţi în spitale fără a mai avea nevoie de bilet de trimitere pentru spitalizare continuă. O altă noutate va fi aceea că în zonele cu deficit de medici de laborator şi imagişti, aceştia vor putea încheia contracte cu două sau chiar trei unităţi sanitare. Până acum, erau restricţionaţi la un singur contract şi, din acest motiv, specialiştii fugeau de provincie. Totodată, o altă modificare vizează sprijinirea medicilor de familie nou-veniţi într-o localitate. Ei aveau la dispoziţie 6 luni pentru a-şi întocmi listele de pacienţi, astfel încât să poată încheia contractul cu casele de asigurări de sănătate. Conform noului Contract-cadru, vor avea la dispoziţie 12 luni pentru a-şi definitiva listele de capitaţie, ceea ce înseamnă că li se mai acordă o şansă pentru a putea rămâne ca medici de familie în zonele deficitare. Per ansamblu, printre ţintele modificărilor din Contractul-cadru se numără creşterea accesului asiguraţilor la medicamente şi la servicii medicale, reorganizarea şi dezvoltarea pachetelor de servicii medicale şi debirocratizarea activităţii furnizorilor. De asemenea, se urmăreşte creşterea calităţii serviciilor medicale, optimizarea gestionării Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi a controlului utilizării fondului, dar şi transparentizarea activităţii în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Proiectul de act normativ va fi supus aprobării Guvernului.
			Domnul Ion Spânu: "Justiţia socială, obiectiv fundamental al unei guvernări social-«democrate»" Ziua mondială a justiţiei sociale este marcată anual, la 20 februarie. Iniţiativă a Adunării Generale a ONU, din 26 noiembrie 2007, această zi a început să fie aniversată din anul 2009, după ce, la 10 iunie 2008, Organizaţia Mondială a Muncii a adoptat Declaraţia privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă. Conform Asociaţiei Române pentru Transparenţă, termenul de "justiţie socială", inventat de Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate, în relaţie cu clasele sociale existente în ea. În esenţă, ea se referă la conceptul potrivit căruia toată lumea trebuie să aibă aceleaşi drepturi şi oportunităţi economice, politice şi sociale. Pentru adepţii justiţiei sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea şi respectarea drepturilor cetăţenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceştia. Scopul Zilei mondiale a justiţiei sociale este de a atrage atenţia factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, şomajul şi excluziunea socială. În literatura de specialitate, se consideră că un individ este exclus social dacă este rezident într-o zonă geografică a societăţii, dar, din motive în afara controlului său, nu poate participa la activităţile normale ale cetăţenilor din acea societate, chiar dacă şi-ar dori să o facă. Totodată, cu prilejul acestei zile sunt promovate valori precum solidaritatea, echitatea şi tratamentul egal oferit cetăţenilor, indiferent de sex, de rasă, de religie, de cultură sau de starea sănătăţii, valori promovate de Partidul Social Democrat prin Programul de guvernare. Inegalităţile imense de venit atât pe plan naţional, cât şi internaţional, reprezintă, la rândul lor, un factor care poate ridica obstacole în calea justiţiei sociale. Justiţia socială presupune promovarea egalităţii între sexe sau drepturile popoarelor indigene şi ale migranţilor, eliminarea barierelor legate de sex, vârstă, rasă, etnie, religie, cultură. Valul de schimbări care au cuprins mai multe ţări de pe glob, în ultimii ani, a făcut ca milioane de cetăţeni să-şi exprime nemulţumirea faţă de inegalitate, de corupţie, de represiuni şi de absenţa unei munci decente. Stabilitatea globală şi prosperitatea depind de garantarea unor nivele acceptabile de trai şi egalitate de şanse. Absenţa justiţiei sociale ar trebui să fie un afront pentru noi toţi. Cu ocazia acestei aniversări, avem obligaţia să ne înnoim angajamentul vizavi de principiile justiţiei sociale şi de căutarea unor strategii şi politici care să o facă posibilă. Pentru Organizaţia Naţiunilor Unite, urmărirea justiţiei sociale pentru toţi se află în centrul misiunii globale de a promova dezvoltarea şi demnitatea umană. Adoptarea Declaraţiei privind Justiţia Socială pentru o globalizare echitabilă, de Organizaţia Internaţională a Muncii, este doar un exemplu recent al angajamentului sistemului ONU faţă de justiţia socială. Declaraţia se concentrează pe garantarea unor rezultate echitabile pentru toţi prin ocuparea forţei de muncă, pe protecţia socială, pe dialogul social, pe principiile fundamentale şi pe drepturile la locul de muncă. Întrucât majoritatea imigraţiei de astăzi este legată direct sau indirect de căutarea unor oportunităţi de muncă decente, tema din 2018 a ONU este - "Muncitorii în mişcare: Căutarea justiţiei sociale". Există aproximativ 258 de milioane de migranţi internaţionali. OIM estimează că există aproximativ 150 de milioane de lucrători migranţi. În rândul lucrătorilor migranţi, 56% sunt bărbaţi, iar 44% sunt femei. Muncitorii migranţi reprezintă 4,4% din totalul lucrătorilor şi au rate de participare la forţa de muncă mai mare decât la nivel mondial, 73% şi respectiv 64%. Celebrarea acestei zile, pe teritoriul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, este menită să contribuie la consolidarea eforturilor ONU pentru eradicarea sărăciei, la promovarea unui mediu de lucru decent, la egalitatea între sexe şi accesul fără restricţii la bunăstarea socială şi la justiţie.
			Domnul Laurenţiu Nistor: "2017, anul cu cel mai înalt ritm de creştere a salariilor, din ultimii 10 ani" Pentru coaliţia de guvernare PSD-ALDE, mesajul principal din campania electorală - "Mai mulţi bani în buzunarele românilor" - nu a fost doar un slogan, ci o promisiune care a devenit realitate. Concret, în 2017, salariul mediu net pe economie a crescut cu 16,4% şi a ajuns la 2.629 lei net, media lunii decembrie. Este cel mai înalt ritm de creştere din 2008 până în prezent. Această strategie economică, de creştere a veniturilor românilor, va continua şi în 2018, Comisia Naţională de Prognoză anticipând deja o creştere salarială medie de 11%. De altfel, creşterea medie la nivelul întregului sistem bugetar a fost de 21,9%, de la 57,1 miliarde lei, în anul 2016, la 69,6 miliarde lei în 2017. Creşterile au fost mai mari în sănătate, educaţie şi în administraţia publică locală. 60% dintre salariile bugetare au crescut semnificativ şi vor continua să crească până în 2022, respectiv salariile cuprinse între salariul minim şi 4.000 de lei. 37% dintre salariile din sistemul bugetar au crescut puţin sau deloc. Este vorba de salariile cuprinse între 4.000 lei şi 7.000 lei. 3% dintre salariile bugetarilor au scăzut, pentru că în momentul de faţă depăşeau deja nivelul din grila de salarizare la care trebuie să se ajungă în 2022. Majorările de salarii din sectorul public au antrenat şi creşteri ale salariilor din sectorul privat, cele mai notabile fiind la nivelul personalului medical, unde angajatorii privaţi au intrat în competiţie cu statul în ceea ce priveşte forţa de muncă disponibilă.
			Domnul Marius-Constantin Budăi: "Demontarea celor mai vehiculate mituri, despre cum a evoluat economia românească în cursul anului trecut" De la începutul anului trecut, am urmărit cu atenţie atacurile opoziţiei cu privire la Programul de guvernare al PSD, în ceea ce priveşte evoluţiile economice din România, după începerea implementării acestui program. Am văzut diverse acuzaţii care, treptat, s-au transformat în mituri - şi spun acest lucru gândindu-mă în primul rând la sensul originar al cuvântului mit, care, pe lângă cel de basm sau poveste, mai conţine şi sensul de minciună sau iluzie. Aş vrea, aşadar, ca în declaraţia de astăzi să demontez cele mai vehiculate mituri, despre cum a evoluat economia românească în cursul anului trecut. În primul rând, aş vrea să vă reamintesc ceea ce spuneau colegii din opoziţie la începutul vanului 2017 despre creşterea prognozată de 5,2% în Programul de guvernare. Afirmau că este nerealistă, că este doar o fabulaţie populistă şi că realitatea va dovedi că PSD nu este în stare să realizeze ceea ce a promis. Colegii din opoziţie au totuşi o scuză, dacă avem în vedere că estimările de atunci ale unor prestigioase organisme financiare internaţionale indicau estimări foarte pesimiste de circa 3-3,5% pentru creşterea economică din România. În realitate a fost 7%, ceea ce demonstrează că estimarea din Programul nostru de guvernare a fost destul de rezervată. Nu ştiu dacă este important pentru dumneavostră, dar cred totuşi că trebuie subliniat că am avut o creştere mai accelerată decât cea a Chinei şi a Statelor Unite, şi care a fost de aproape trei ori mai mare decât media creşterii economice de 2,7% din Uniunea Europeană. Al doilea mit pe care l-am văzut enunţat, după ce deja se prefigura o creştere importantă a economiei, a fost că "am crescut pe datorie". Am citat exact ceea ce se vehicula în spaţiul public în comentariile critice la adresa guvernării. În acest context, se mai spunea că România se îndatorează peste măsură, pentru ca PSD să plătească majorările populiste de pensii şi salarii pe care le-a promis în campanie. Am însă aici datele oficiale de la Eurostat, pe trimestrul al III-lea de anul trecut, când datoria guvernamentală a României a fost de 35,7% din PIB, ceea ce înseamnă că ţara noastră a avut a şasea cea mai mică datorie guvernamentală din Uniunea Europeană. Vă rog să comparaţi acest nivel al României de 35,7% cu cel al zonei euro, unde datoria guvernamentală este de 88,1% din PIB, iar în întreaga Uniune Europeană nivelul datoriei este de 82,5% din PIB. Aşadar, în ceea ce priveşte gradul de îndatorare suntem cu mult sub media europeană, dar şi cu mult sub nivelul de 60%, luat în considerare în criteriile de macro-stabilitate de la Maastricht. Un alt mit, pe care l-am auzit mai frecvent în ultima perioadă, este că toate majorările de pensii şi salarii s-au "topit" în creşterea inflaţiei. S-a spus chiar că românii au o povară a preţurilor mult mai mare în raport cu salariul, faţă decât aveau anul trecut. Mă întreb, sincer, cât se va mai insista cu astfel de minciuni aruncate în spaţiul public? Pe parcursul anului trecut, inflaţia medie a fost de 1,1%, adică a patra cea mai mică inflaţie din Uniunea Europeană, unde media a fost de 1,7%, iar în zona euro de 1,5%. Este adevărat că, la finalul anului 2017, în decembrie, inflaţia a ajuns la 3,2%, însă ar trebui să ne uităm cu atenţie de unde a venit această inflaţie, pentru că un alt mit a fost că preţurile au crescut în principal din cauza revenirii accizelor la nivelul din 2016 - căci aceasta e realitatea - accizele au revenit la nivelul lăsat de Guvernul Cioloş. În realitate, impactul accizelor a fost foarte scăzut, de doar 0,3 puncte procentuale, adică mai puţin de 10% din inflaţia înregistrată la finalul anului. Principalii factori au fost de natură externă, între care cel mai important a fost preţul internaţional al petrolului, dar şi criza la mai multe produse de bază, precum, ouă, unt, lactate, legume, fructe, care s-a manifestat în Uniunea Europeană. Pe plan intern, cel mai important factor inflaţionist nu a fost nivelul accizelor, ci liberalizarea preţurilor la energie, în conformitate cu cerinţele Comisiei Europene şi ale FMI. Dar nu intenţionez să dau vina pe alţii pentru ceea ce se întâmplă în ţara noastră, deşi cauzele externe trebuie luate în considerare. Însă nici nu vreau să accept o mistificare precum cea în care se spune că majorările de preţuri s-au topit în creşterile de preţuri. Pentru a stabili falsitatea sau adevărul acestei acuzaţii, trebuie să ne uităm la puterea reală de cumpărare, iar acest indicator a crescut cu 12,9% la nivelul tuturor salariaţilor din România. O creştere comparabilă s-a înregistrat şi în ceea ce priveşte puterea de cumpărare a pensionarilor. Aşadar, este cu totul falsă afirmaţia că preţurile au topit majorările. Dimpotrivă, dacă vă uitaţi la consum, veţi vedea că românii au început să îşi permită mai multe bunuri mai scumpe, de o calitate mai bună. Un alt indicator este creşterea depozitelor în bănci ale populaţiei, cu 10%, ceea ce înseamnă că cetăţenii au rămas şi cu bani în plus pe care îi pot economisi, ceea ce reflectă un comportament specific clasei de mijloc. V-am prezentat aici doar o mică parte a falselor mituri privind evoluţiile negative din economie. Putem intra mai mult în detalii, dar realitatea este că, oricum am lua-o, guvernarea PSD-ALDE a realizat cele mai mari creşteri de venituri pentru populaţie din ultimele două decenii şi, în orice caz, a majorat veniturile, nu le-a tăiat cum a fost în alte guvernări, susţinute chiar de unii colegi din opoziţia de astăzi.
			Doamna Oana-Silvia Vlăducă: "Constantin Brâncuşi, geniul fără sfârşit" Constantin Brâncuşi, "părintele sculpturii moderne", personalitate marcantă a culturii române, a inspirat, prin geniul său creator şi prin forţa mesajelor transmise de opera sa nemuritoare, generaţii de sculptori din întreaga lume. Născut în data de 19 februarie 1876, la Hobiţa, în judeţul Gorj, Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai mari sculptori ai tumultuosului secol XX, a avut o contribuţie importantă la înnoirea viziunii artistice în sculptura contemporană, în lucrările sale atinse de aripa geniului regăsindu-se esenţa sufletului românesc. Îl sărbătorim, în fiecare an, cu mândrie şi recunoştinţă, pentru zestrea culturală de o valoare inestimabilă, pe care a lăsat-o lumii întregi, pentru profunzimea creaţiei sale, pentru frumuseţea de neasemuit a zborului redat de linii curajoase, pentru iubirea sa de ţară, care se regăseşte în lucrări, dar şi în cuvinte. Ziua de 19 februarie este, începând din anul 2015, sărbătoare naţională. Acum, în anul Centenarului Marii Uniri, este momentul când ne întoarcem, o dată în plus, fie şi cu gândul, la "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu, ansamblu inaugurat pe 27 octombrie 1938, un omagiu cu adânci semnificaţii, adus de Brâncuşi soldaţilor români care, în 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemţilor şi care s-au jertfit pentru făurirea unităţii de neam şi ţară. "Masa Tăcerii" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Masa_tăreprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia care urmează. Timpul este reprezentat de scaunele în formă de clepsidre, care pare să-l măsoare cu precizie şi să dea un sens nou clipelor care se transformă în veşnicie, o lume a simbolurilor care se deschide în faţa noastră într-o adâncă şi impresionantă tăcere. "Aleea Scaunelor" şi "Poarta Sărutului" ne poartă spre o lume a meditaţiei şi a semnelor care se descifrează cu sufletul. Ca o încununare a acestui ansamblu, "Coloana Infinitului" sau "Coloana fără sfârşit" este respiraţia artistică a sculptorului care redă mărturia "sacrificiului infinit". Coloana pare menită să sprijine în veşnicie bolta cerului. Această scară creată întru veşnicie este o punte de legătură între cer şi pământ şi leagă pentru totdeauna numele lui Brâncuşi de pământul ţării pe care l-a iubit necontenit. Creaţia lui Brâncuşi se aseamănă ea însăşi, prin evoluţie, unui zbor măiastru, din ce în ce mai sigur, mai înalt şi mai emoţionant. Lucrările lui Brâncuşi relevă o acumulare sensibilă de cunoştinţe, de tehnică şi de îndemânare, pentru ca viziunea artistului să devină din ce în ce mai clară şi mai puternică. Prin liniile sale impresionante, prin poezia formelor care surprind şi redau esenţa, prin simplitate şi rafinament, prin limbajul universal cu care descifrează simboluri ale tradiţiei româneşti, dar şi prin lumina pe care o degajă creaţia sa, artistul Brâncuşi rămâne o flacără vie în conştiinţa universală. "Am şlefuit materia pentru a afla linia continuă. Şi când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini", mărturisea cu simplitate profundă, Constantin Brâncuşi. Artistul nu a imitat natura, nu a păstrat formele convenţionale ale realităţii, ci a mers la esenţă. Fără să-şi uite o clipă locul din care provenea, artistul a oglindit în opera sa forţa creatoare a ţăranului român. Venind cu un suflu nou în arta universală, Brâncuşi a rămas personalitatea care şi-a ancorat şi creaţia, odată cu sufletul, în tradiţiile şi în arta populară românească. De altfel, şi în atelierul său din inima ParHYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris"iHYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris"sului, Brâncuşi şi-a creat o lume a lui, cu o atmosferă românească. Lucrările artistului sunt celebre şi transmit privitorului, de fiecare dată, mesaje şi sensuri noi, într-o continuă redescoperire. "Pasărea Măiastră", "Domnişoara Pogany", "Rugăciunea" sau "Cuminţenia Pământului" sunt numai câteva dintre lucrările care poartă semnătura inconfundabilă a artistului omagiat de lumea artei, care ne fac să fim mândri că România a dat artei universale o astfel de valoare şi să înţelegem cât de importante sunt reperele nemuritoare ale unui neam. Lucrările sale au putut fi admirate în expoziţii din întreaga lume, iar numele artistului a intrat în galeria personalităţilor artei din lumea întreagă. Constantin Brâncuşi s-a alăturat numelor de români înscrise în constelaţia universală, personalităţi care au impresionat prin talent şi originalitate şi s-au remarcat în diferite domenii ale culturii. Constantin Brâncuşi, geniul artei contemporane, a străbătut 2.000 de kilometri pe jos, a înfruntat obstacolele apărute în cale şi şi-a dedicat viaţa creaţiei artistice, dând un sens profund ideii că veşnicia s-a născut la sat. Întotdeauna s-a lăsat călăuzit de dorinţa de a atinge profunzimea, pacea şi bucuria simplităţii, al cărei izvor se află în amintirea copilăriei şi a meleagurilor natale. De altfel, artistul însuşi avea să afirme: "Opera lui Brâncuşi nu este o expresie locală, ea este esenţa celei mai înalte expresii a purităţii universale şi va rămâne de-a lungul secolelor viitoare singurul obstacol peste care nu se va putea trece". Va resimţi continuu dorul de ţară, sentiment care îi arde sufletul şi care se reflectă şi în lucrările sale. Îl transpune în cuvinte simple, impresionante, care refac simbolic legătura dintre cer şi pământ. "Patria mea este pământul care se-nvârteşte, briza vântului, norii care trec". Pentru mândria pe care o simţim atunci când îi rostim numele, pentru emoţia transmisă de lucrările sale, pentru legătura indestructibilă pe care a creat-o cu infinitul prin lucrările sale, pentru definiţia dorului de ţară pe care a transmis-o cu infinită emoţie, Constantin Brâncuşi va dăinui veşnic în conştiinţa poporului român!
			- După o scurtă pauză -
			(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaţilor.)
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Domnilor deputaţi, vă rog să vă invitaţi colegii în sala de şedinţă. Să luăm loc în bănci, dacă se poate... Continuăm lucrările de astăzi. Până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 114 colegi. Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite. Până la ora 11,30 - dezbateri; pauză până la ora 12,00; vot final la ora 12,00; şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, la încheierea şedinţei de vot final. 3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Vă rog. Obiecţii dacă sunt? Nu sunt. La articole. La titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat. Vot final.
			4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind menţinerea şi consolidarea spaţiului Schengen. Comisia? Domnul preşedinte Angel Tîlvăr, vă rog. Suntem onoraţi! Finally!
			Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte, pentru cuvintele bune. Doresc să-mi permiteţi să citesc raportul privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind menţinerea şi consolidarea spaţiului Schengen. Comisia pentru afaceri europene a subliniat că de beneficiile şi componentele integrării europene trebuie să beneficieze pe deplin toate statele membre ale Uniunii Europene. Totodată, comisia noastră a subliniat că sunt necesari paşi concreţi pentru intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, în conformitate cu declaraţiile Comisiei Europene privind necesitatea deschiderii imediate a spaţiului de liberă circulaţie pentru România. Comisia s-a aliat poziţiei Comisiei Europene, conform căreia aderarea României la spaţiul Schengen va contribui la consolidarea încrederii reciproce dintre toate statele membre. Comisia a subliniat că aderarea României la spaţiul Schengen constituie un obiectiv care nu ar trebui să depindă de alte instrumente sau procese din Uniunea Europeană sau din lume. Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 13 februarie şi a fost adoptată în unanimitate. În aceste condiţii, domnule preşedinte, supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Comentarii? Obiecţii? Dezbateri generale? Nu. Da? Vă rog, domnul Leoreanu. Scuzaţi! Am şi eu o etate de acum...
			Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Ne asumăm cu toţii că, într-adevăr, spaţiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale integrării europene şi, plecând de la ideea că de beneficiile integrării europene trebuie să se bucure fiecare stat membru, plecând şi de la ideea că Comisia Europeană susţine consolidarea spaţiului Schengen, revizuirea şi întărirea Codului frontierelor, dar şi sprijinul pentru ca România să adere la acest spaţiu, considerăm că este un moment propice şi Grupul deputaţilor PNL va susţine acest proiect, drept pentru care vom vota pentru. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Muşoiu, vă rog.
			Domnul Ştefan Muşoiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Un spaţiu Schengen consolidat contribuie la întărirea cooperării în materie de securitate şi a încrederii reciproce între mai multe state membre. Comunicarea face referire la faptul că, pentru întărirea protecţiei frontierelor externe, este necesară deschiderea imediată a spaţiului de liberă circulaţie pentru Bulgaria şi România. În vreme ce spaţiul Schengen s-a confruntat cu provocări critice fără precedent, Uniunea Europeană şi statele sale membre au cooperat pentru a lua măsuri de consolidare a frontierelor externe şi pentru a asigura securitatea şi ordinea publică, cu scopul apărării spaţiului de liberă circulaţie. Apreciem poziţia Comisiei Europene, conform căreia spaţiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale integrării europene, şi salutăm concluziile de punere în aplicare a foii de parcurs "Înapoi la Schengen". Decizia Parlamentului European de la finalul anului trecut, referitoare la accesul parţial al României şi al Bulgariei la Sistemul de informaţii Schengen privind vizele, trebuie implementată cât mai rapid. Considerăm benefică facilitarea unui schimb de informaţii şi experienţă între statele membre ale Uniunii Europene, care fac parte din spaţiul Shengen, care aplică în mod eficient prevederile acquisului Schengen, şi statele membre ale Uniunii Europene în curs de aderare la spaţiul Schengen. Grupul PSD susţine adoptarea opiniei cu privire la comunicarea comisiei, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Gheorghe.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt de acord cu punctele de vedere exprimate mai devreme, atât de colegul nostru de la PNL, cât şi de domnul deputat de la PSD. Dar în acest context al COM-urilor, care, după părerea mea, ar trebui să fie ori dezbătute foarte amplu în plen, ori să se restrângă la activitatea în comisie şi să nu mai fie nevoite să treacă prin votul plenului Camerei Deputaţilor, doresc să pun una, două întrebări retorice. Noi astăzi vorbim de spaţiul Schengen. Trebuie să luăm în calcul transformările intervenite la nivel european, după marea criză a migranţilor. În 2015, acest spaţiu Schengen în care ne dorim să intrăm, s-a prăbuşit. S-a prăbuşit efectiv! Am avut, practic, un fel de autostradă internaţională Kabul-Bagdad-München-Bruxelles, pe vreo zece benzi, care a dat drumul marelui val de migranţi dinspre Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Sunt o serie de provocări, despre care cred că ar trebui să avem o dezbatere amplă în România, ţinând cont că, în cazul în care am adera la Schengen, România ar fi mult mai expusă valului de migranţi decât se găseşte în acest moment. Nu doar că ar deveni o ţintă şi dintr-o placă turnantă a migraţiei afro-asiatice, ci ar putea să devină un spaţiu în care ceilalţi parteneri europeni să ne retrimită persoanele din afara spaţiului comunitar care au intrat în Europa, ceea ce ar presupune nişte riscuri majore de securitate naţională. Aţi văzut că în timpul marii crize a migranţilor au fost trei ţări afectate pe plan european, foarte grav - Grecia, Ungaria şi Italia. Toate sunt ţări de primă intrare în spaţiul comunitar de liberă mişcare şi nu au putut să reziste acestui val migrator deosebit de serios, care a intervenit în 2015. Aşadar, trebuie să le luăm măsuri mari de protejare a graniţelor, iar în acest context România are obligaţia să joace un rol european şi să atenţioneze instituţiile europene cu privire la aceste vulnerabilităţi care există în spaţiul Schengen, spaţiul Schengen care ne-a demonstrat de atâtea ori că este mult mai fragil decât pare, că este mai curând decât o instituţie de apărare colectivă, o instituţie pur birocratică. Aşadar, personal, eu nu-mi doresc să văd Dobrogea transformată în insula Lesbos şi Banatul în Lampedusa, ca să fiu sincer. Cred că trebuie să fim foarte responsabili, să ne spunem clar punctul de vedere în faţa instituţiilor europene şi să gândim în perspectiva provocărilor care pot apărea, nu doar a unui idealism politic care ne-a caracterizat mult prea des. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Ionuţ Simionca.
			Domnul Ionuţ Simionca: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Grupul Partidului Mişcarea Populară va susţine această propunere. Eu cred că vine rândul nostru să fim la masă cu cei care conduc Uniunea Europeană, iar România s-a arătat un partener solid şi un partener puternic în Uniunea Europeană, aşa încât ne merităm locul în spaţiul Schengen. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Márton Árpád.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Mă bucur că avem în faţă două rapoarte, în legătură cu nişte idei în derulare, în reglementările europene, în care România începe să aibă, în sfârşit, o voce critică, nişte întrebări, nişte suspiciuni spuse clar şi cred că această comisie, de data aceasta, şi-a făcut datoria. Referitor la intervenţia colegului nostru liberal, dinainte, intervenţie cu care parţial sunt de acord, eu cred că această ţară merită să fie în spaţiul Schengen, iar problematica pe care a ridicat-o Domnia Sa trebuie rezolvată altundeva, unde, din păcate, România nu a dat glas acestor suspiciuni legate de această imigrare necontrolată în Uniunea Europeană, iar oficialii români, atât în Parlamentul European, cât şi în Comisie, reprezintă ideea deschiderii necontrolate, largi, în faţa acestei imigrări. Şi poate ar fi bine ca România, din interesul bine gândit, propriu al ţării noastre, să schimbe macazul în acest domeniu. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. La titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat. Vot final.
			5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea modificată de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări de bunuri, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Directivei 2009/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului - COM(2017)637. Vă rog, domnule preşedinte Angel Tîlvăr.
			Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă rog să-mi permiteţi să citesc raportul privind Propunerea modificată de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări de bunuri, de modificare a Regulamentului nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Directivei 2009/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului - COM(2017)637. Comisia pentru afaceri europene a susţinut obiectivul unităţii normelor aplicabile vânzărilor de bunuri, indiferent de canalul de vânzări. Comisia noastră a solicitat Comisiei Europene informaţii cu privire la corespondenţa dintre propunere şi normele Uniunii Europene, referitoare la proiectarea ecologică şi etichetarea energetică. Totodată, am atras atenţia asupra necesităţii normelor unitare la nivelul Uniunii, pentru a se asigura protecţia datelor personale în cursul operaţiunilor comerciale. Comisia noastră a considerat utilă stabilirea unei perioade de tranziţie pentru aplicarea regimului unitar stabilit, pentru a veni în sprijinul statelor membre a căror legislaţie actuală privind protecţia consumatorilor conţine prevederi mai avantajoase pentru consumatori. Comisia a considerat că propunerea asigură o protecţie mult prea redusă a consumatorilor faţă de tehnici de inducere în eroare, specifice prezentărilor on-line. Opinia noastră, domnule preşedinte, a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene, din data de 13 februarie 2018, şi a fost adoptată în unanimitate. În aceste condiţii, supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri? Doamna Roxana Mînzatu.
			Doamna Roxana Mînzatu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Este o propunere de directivă bine-venită, care elimină obstacole în cazul contractelor de comerţ transfrontalier în Uniunea Europeană; este vorba de obstacole care ţin de dreptul contractelor. Desigur, propunerea de directivă are şi aspecte care, în cadrul opiniei Comisia pentru afaceri europene au fost sesizate; sunt aspecte care ar trebui reanalizate, inclusiv aspectele legate de modalităţi de plată, de moneda în care se efectuează plăţile. Dar, per ansamblu, Grupul PSD susţine adoptarea şi un vot favorabil pentru opinie, aşa cum a fost ea elaborată de Comisia pentru afaceri europene. Considerăm că este o directivă care va duce la creştere economică şi are absolut numai aspecte pozitive, care trebuie încurajate.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu. La titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat. Vot final.
			6. Proiectul de Lege pentru realizarea "Capabilităţii de sprijin de foc indirect" aferentă programului de înzestrare "Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare"; procedură de urgenţă. Comisia pentru apărare? Domnul Rodeanu.
			Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru realizarea "Capabilităţii de sprijin de foc indirect" aferentă programului de înzestrare "Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare"; PL-x 42 din 20 februarie 2018. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, cu acordul individual al membrilor acestuia, a avizat acest proiect de lege, conform Hotărârii nr. 6 din 7 februarie 2018. De asemenea, Consiliul Legislativ, conform avizului cu nr. 103 din 15 februarie 2018, a avizat favorabil acest proiect de lege. Senatul a adoptat proiectul de lege, în procedură de urgenţă, în şedinţa din 19 februarie 2018. Acest proiect face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. La dezbaterea proiectului de lege au participat reprezentaţi ai Guvernului României, respectiv domnul ministru Mihai Fifor, şi alţi reprezentanţi ai ministerului. În urma dezbaterilor, în şedinţa din 20 februarie 2018, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele de tehnică legislativă cuprinse în anexă. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Raeţchi, dezbateri generale.
			Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este foarte interesant că, atunci când preşedintele României a propus, imediat după alegerile prezidenţiale, un Pact de 2% pentru apărare, am văzut foarte mulţi sceptici. În momentul de faţă, pactul este în execuţie, a fost adoptat nu numai de întreaga clasă politică românească, dar a devenit un model şi pentru partenerii din NATO. Am avut ceva emoţii, este adevărat, la sfârşitul anului trecut, în ceea ce priveşte realizarea cifrei de 2% pentru apărare. Colegii din Guvern au ratat la mustaţă acest obiectiv, probabil pe fondul instabilităţii politice de la Ministerul Apărării, dar am evitat să ridicăm subiectul acesta, pentru că vorbim totuşi despre o temă de interes naţional şi trebuie să stăm departe de politizarea ei. Pentru că ne dorim ca anul acesta să nu mai avem emoţii similare, am sprijinit în Comisiile pentru apărare, fără discuţie, acest proiect. Îl vom sprijini noi, cei de la PNL, şi la plen, şi recomandăm colegilor de la Ministerul Apărării să urmeze linia sugerată de preşedintele Iohannis, de şeful CSAT, pentru că până acum s-a dovedit una câştigătoare. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumim. Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. La articole? Nu. Vot final. La punctul 7 nu avem raport.
			8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", pentru schimbarea regimului juridic al unor imobile şi pentru modificarea unor acte normative; procedură de urgenţă. Comisiile - juridică şi pentru administraţie? Comisia pentru administraţie. Domnul Roman.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă, în şedinţa din 2 septembrie 2014. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care susţine adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Guvern, cu menţiunea abrogării dispoziţiilor Capitolului II. Proiectul de lege supus dezbaterii a fost discutat de cele două comisii. Membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1, amendamentul respins este redat în Anexa nr. 2. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri? Nu. La articole? Nu. Vot final.
			9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative; procedură de urgenţă. Comisia pentru administraţie. Domnul Roman.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege amintit. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a examinat proiectul de lege şi avizul Consiliului Legislativ, în şedinţa din 13 februarie 2018. Au fost prezenţi 25 de colegi deputaţi. În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative. Există o eroare materială pe care aş dori să o corectăm. Forma iniţială - "În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare". Eroarea materială - "face parte din categoria legilor organice". Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul Dobre.
			Domnul Victor Paul Dobre: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prezentul proiect de lege, în fapt, are în vedere o serie de măsuri legate de instalarea noului Guvern. Partidul Naţional Liberal nu a votat nici Guvernul şi nu vom vota nici acest proiect de ordonanţă. Şi motivaţia e foarte clară. România este ţara europeană care îşi permite cel mai stufos Guvern - 28 de miniştri. România are secretari de stat cât pentru întreaga Uniune Europeană - vreo 250, direcţi sau cu rang de secretar de stat. România îşi permite cam prea mult pentru resursele sale. Nu mai vorbesc de eficienţa actului de guvernare. Suntem şi vom promova, atunci când vom avea posibilitatea, o reducere drastică atât a numărului de ministere, cât şi a numărului de secretari de stat. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Benga.
			Domnul Tudor-Vlad Benga: Nici Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România nu va vota acest PL-x. Aşa cum spunea foarte bine şi colegul nostru, este de departe cel mai stufos guvern. Şi treaba mai tristă, la final, şi aş vrea doar să vă atrag atenţia, este că, din păcate, structura aceasta superstufoasă, cea mai mare din Uniunea Europeană, face de fapt actul de guvernare mult, mult mai ineficient. Nu vedem alte motive pentru care... mă uitam la mai multe declaraţii ale colegilor dumneavoastră - vorbesc de coaliţia majoritară din teritoriu - în termeni de... am un secretar de stat la ministerul cutare şi mai vreau un secretar de stat dincolo. Asta nu este o manieră constructivă şi productivă de a administra ţara. Şi noi vom promova orice măsură de reducere a aparatului guvernamental. Mulţumim.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumim. Alte intervenţii? Nu. Fără amendamente. Vot final.
			10. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol; procedură de urgenţă. Comisiile? Comisia pentru agricultură, domnul Stănescu.
			Domnul Alexandru Stănescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol. Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 145. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea facilitării aplicării legii, prin utilizarea carnetelor de comercializare şi de către rudele de gradul II ale producătorilor agricoli, precum şi posibilitatea utilizării de către comercianţi a spaţiilor de vânzare aferente producătorilor agricoli, în perioada în care aceştia nu sunt prezenţi în piaţă. În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport. Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaţilor. Şi avem şi o notă. Solicităm Departamentului Legislativ să facă o corectură la raport. La anexă s-a strecurat o greşeală materială. La adeverinţă se completează, pentru identificare, cu sintagma "eliberat de... la data de..." şi judeţul. Mulţumesc mult.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri? Nu. La...? Da? Da? Păi...
			Domnul Nechita-Adrian Oros: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul acesta de lege îşi propune să reglementeze piaţa produselor agricole. Deşi în acest proiect au fost aduse precizări importante şi corecţii privind eliberarea carnetelor de comercializare şi a atestatelor de producători, noi considerăm că obligativitatea obţinerii avizului consultativ din partea unor structuri asociative ar trebui să fie regula, şi nu obţinerea acestor avize de la direcţiile agricole, care nu au posibilitatea să dea aceste avize consultative şi sunt nişte structuri care nu prea îşi au rostul. Stimaţi colegi, Una din problemele agriculturii şi a micilor producători este slaba asociere. Dacă nu căutăm noi, aici, în Parlament, să încurajăm asocierea acestor mici producători, niciodată aceşti producători nu vor fi competitivi, nu vor putea concura cu marile lanţuri de retaileri. De aceea, eu consider că scopul acestor pieţe agroalimentare este acela de a da posibilitatea ca micii producători să aibă acces să-şi comercializeze, pe pieţele locale, în lanţurile scurte, produsele. Şi, în acelaşi timp, ca... cetăţenii, consumatorii din mediul urban să aibă acces la aceste produse, să aibă certitudinea că în pieţe vor găsi exact aceste produse. De aceea, din cauză că sunt destul de multe minusuri, din punctul nostru de vedere, în acest proiect legislativ, Partidul Naţional Liberal se va abţine. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Vîrză.
			Domnul Mihăiţă Vîrză: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea extinderii drepturilor de utilizare a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol la rudele afini de gradul II ale titularului atestatului de producător care locuiesc şi se gospodăresc împreună, pentru exercitarea actului de comerţ; modificarea termenului de valabilitate a atestatului de producător până la 5 ani, precum şi a carnetului de producător, care va conţine 5 file, câte una pentru fiecare an de valabilitate; spaţiile de vânzare în cadrul structurilor de comercializare cu ridicata sau cu amănuntul vor fi alocate producătorilor în cuantum de 40% din totalul spaţiilor de vânzare existente. În cazul neocupării sau nesolicitării din partea producătorului, aceste spaţii pot fi alocate comercianţilor. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii la dezbateri generale? Domnul Simionca. Vă rog să vă înscrieţi, că nu vă văd de aici...
			Domnul Ionuţ Simionca: Domnule preşedinte...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: L-am avut pe domnul Sebestyén... Vă rog, domnule Simionca.
			Domnul Ionuţ Simionca: Noi am votat şi în Comisia pentru agricultură acest proiect legislativ. Ce face acest proiect legislativ? Îi ajută pe producătorii locali, pe micii producători, şi îi protejează într-un anumit fel. Ar trebui să luăm în considerare ce vor şi asociaţiile de producători, pentru că dacă se merge direct la direcţia agricolă se ocoleşte asociaţia şi nu mai putem controla producţia. Dar cele 40% locuri în piaţă pentru producători reprezintă un lucru bun, un lucru pe care noi îl susţinem. Şi prin metodele sau prin legile pe care le dăm noi trebuie să avem grijă de cei mici şi de producătorii locali. Asta e cel mai important. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii? Vă rog.
			Domnul Sebestyén Csaba-István: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vreau să le amintesc, domnului Oros şi domnului Simionca, că în proiectul de lege este prevăzută chiar prioritatea asociaţiilor de producători pentru a elibera acele avize consultative. Şi numai în cazul în care nu sunt aceste asociaţii se pot elibera de către direcţiile agricole. Aşa că eu cred că faţă de asociaţii ne-am făcut datoria. Şi cred că spiritul asociativ se întăreşte prin aceasta. Pe de altă parte, la modificările aduse proiectului de lege, am avut câteva principii de bază în vedere. Adică: primirea acestor carnete de producător şi atestate de producător cât mai uşor de către producători; redarea caracterului local al pieţelor agricole şi separarea foarte, foarte distinctă a vânzătorilor intermediari de producătorii agricoli. Eu cred că trebuie să decidă consumatorul de la cine cumpără şi acest fapt trebuie să fie foarte, foarte bine distins prin proiectul de lege. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt. La articole? Nu. Vot final.
			11. ... Bună dimineaţa, domnule Tudose. ... Propunerea legislativă... Noi am venit de la 10,00 la serviciu, dar... ... pentru modificarea art. 19 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Este în aprobare tacită.
			12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind asigurarea reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă, semnat... Domnule deputat, şi eu... ca... ... semnat... la Bucureşti, la 12 septembrie 2017. Nu-i vina mea... microfonul... Comisia pentru apărare, domnul Rodeanu.
			Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu: Domnule preşedinte, În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind asigurarea reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă, semnat la Bucureşti, 12 septembrie 2017. Obiectul de reglementare al acestui proiect prevede ratificarea Memorandumului de Înţelegere între cele două state, care va constitui temeiul juridic pentru facilitarea sprijinului logistic în cazul activităţii bilaterale româno-croate, în vederea optimizării utilizării facilităţilor de instruire din cele două state, precum şi planificarea sprijinului naţiunii gazdă... Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, de asemenea, Memorandumul. Proiectul în sine face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. La dezbaterile din cadrul comisiei a fost prezent, în calitate de invitat, în conformitate cu prevederile art. 54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnul Nicolae Nasta, secretar de stat şi şef al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri generale? Domnule Olteanu, sunteţi înscris la cuvânt, cumva? Da? Vă rog.
			Domnul Daniel Olteanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ministerele Apărării - român şi croat - au nevoie de un cadru juridic adecvat care să le permită asigurarea unei reciprocităţi în ceea ce priveşte îndeplinirea de exerciţii şi operaţiuni în domeniul apărării. În acest sens, sprijinul naţiunii gazdă constituie o direcţie prioritară în domeniul logistic, atât pentru România, cât şi pentru partenerul croat, şi reprezintă un factor esenţial în orice scenariu operaţional sau exerciţiu militar. Grupul PNL este consecvent şi va susţine toate angajamentele din domeniul apărării, care revin României din statutul de ţară membră a NATO. Prin ratificarea acestui Memorandum considerăm că România va consolida relaţia cu Republica Croaţia, facilitând întărirea parteneriatului, în cadrul NATO, dintre cele două ţări membre. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri? Nu. Fără amendamente. Vot final. III. Reexaminări.
			13. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea art. 258 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Vă rog, doamna Gavrilă, raport.
			Doamna Camelia Gavrilă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul Comisiei pentru învăţământ asupra Cererii de reexaminare a Legii pentru completarea art. 258 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. În baza prevederilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia noastră pentru învăţământ a primit spre dezbatere în fond Cererea de reexaminare pentru Legea de completare a art. 258 din Legea educaţiei naţionale. Legea are ca obiect de reglementare completarea art. 258 din Legea educaţiei naţionale nr. 1, în sensul interzicerii ocupării funcţiilor vacante de director şi de director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar de către persoanele care au ocupat funcţia de director sau de director adjunct în unitatea de învăţământ respectivă şi care nu au participat la concursul pentru ocuparea postului ori s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise. Este vorba de o lege din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Istoricul acestei legi ţine de dezbateri care au avut loc succesiv, pe 7 martie 2017 şi 28 martie 2017, în Comisia pentru învăţământ, cu respingerea propunerii şi apoi menţinerea respingerii, a raportului iniţial de respingere a propunerii legislative. Spicuim din considerentele respective. Iniţiativa nu soluţionează problema creată prin organizarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct; restrânge aria de selecţie a persoanelor care pot fi numite în funcţiile de directori făcând chiar mai dificil de identificat soluţii pentru funcţiile rămase vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar, generând situaţia ca în anumite unităţi să nu existe persoane care să poată fi numite pe aceste posturi sau să fie desemnate persoane fără competenţă sau experienţă managerială. Concursul respectiv - este vorba de concursul din 2016 - a fost organizat intempestiv, într-o perioadă în care toate unităţile de învăţământ aveau ca prioritate derularea unor activităţi complexe pentru începerea anului şcolar 2016-2017. Pe cale de consecinţă, perioada de depunere a dosarelor stabilită prin metodologia aprobată prin ordin de ministru a fost extrem de scurtă, nu a dat posibilitatea cadrelor didactice care au dorit să se înscrie la concurs să obţină şi să întocmească la timp toate documentele solicitate. Au fost chestiuni legate şi de platforma pe care s-au înscris şi care în anumite momente nu a funcţionat. Numirea în funcţie, în cazul existenţei unui post vacant, reprezintă o etapă distinctă - este un alt argument pe care comisia noastră l-a luat în discuţie -, ulterioară celei de concurs propriu-zise. În ambele etape, există forme de evaluare a competenţelor cadrelor didactice şi a CV-urilor acestora. În acest moment este reglementată, prin actele normative în vigoare, posibilitatea numirii prin detaşare a directorului sau directorului adjunct, prin decizia inspectorului şcolar general, dar, evident, prin discuţii în Consiliul de administraţie al Inspectoratului Şcolar şi prin avizul Consiliului de administraţie din unităţile respective. Argumentele sunt mai multe, am făcut o sinteză a acestora. În data de 9 noiembrie 2017, Preşedintele României a transmis Parlamentului solicitarea de reexaminare a legii, în sensul corelării actualelor prevederi din art. 258 alin. (7) cu cele din alin. (71), nou introdus prin legea trimisă spre promulgare. De menţionat că aceste modificări au fost operate de Senat şi au schimbat sensul iniţial al propunerii legislative, aspect semnalat şi de Preşedintele României. În urma dezbaterii din 13 februarie 2018, analizând argumentele prezentate în cererea de reexaminare, membrii comisiei au hotărât, cu 13 voturi pentru şi 7 voturi împotrivă, să ia act de observaţiile formulate de Preşedintele României, să aprobe în parte Cererea de reexaminare a Legii pentru completarea art. 258 din Legea educaţiei naţionale, în sensul unor modificări şi necorelări operate la Senat, prin care se schimbă spiritul iniţial al propunerii legislative. Comisia propune astfel, plenului Camerei Deputaţilor, respingerea Legii pentru completarea art. 258, în integralitatea sa. Raportul comisiei şi soluţia de respingere adoptată de membrii acesteia fac referire strictă la forma textului din iniţiativa legislativă supusă dezbaterii în Camera Deputaţilor. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri? Domnul Moldovan.
			Domnul Sorin-Dan Moldovan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Problema directorilor de şcoli care nu au promovat concursul pentru poziţia de director, dar cu toate acestea au fost numiţi în funcţie, a reprezentat acum ceva timp un subiect de dezbatere în societatea noastră, pentru mai multe zile la rând. Pentru a îndrepta această scăpare, aşa cum ar fi normal într-o societate care are la bază principii sănătoase de dezvoltare, împreună cu mai mulţi colegi deputaţi am iniţiat un proiect legislativ prin care nu mai puteau fi numite în funcţie de conducere persoanele care s-au prezentat la concurs şi nu au fost admise. Proiectul de lege a fost supus dezbaterilor Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, acolo unde Consiliul Economic şi Social a venit cu un amendament ce reprezenta o variantă de mijloc, cu care am fost de acord, ca iniţiator. Era oricum mult mai bine decât ceea ce este acum. Propunerea a primit raport de respingere, iar votul din plenul Camerei Deputaţilor a fost de respingere a proiectului de lege. Însă ce s-a întâmplat la Senat nu are legătură cu propunerea iniţială. Astfel, legea iniţiată la Camera Deputaţilor s-a transformat din "nu pot ocupa funcţii" în "pot ocupa funcţii" - în varianta aprobată de Senat. Dacă la Cameră raportul a fost negativ, în varianta de la Senat, raportul a fost unul pozitiv şi astfel legea a ajuns la preşedinte, spre promulgare. Preşedintele a trimis spre reexaminare legea, motivul fiind unul simplu - ce a fost votat la Camera Deputaţilor nu are legătură cu ce s-a votat la Senat. Astfel, legea modificată la Senat a ajuns spre dezbatere din nou în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, iar astăzi vă este supus votului un raport de respingere a legii, în integralitatea sa, deşi noi, membrii comisiei, nu am votat aşa ceva. Mai mult, în raportul pe care urmează să-l votăm este menţionat faptul că Cererea de reexaminare a fost aprobată, în parte, cum spunea şi doamna preşedinte, cu 13 voturi pentru şi 7 împotrivă. Ce înseamnă "în parte"? Nu s-a votat aşa ceva în comisie. Ca să fie foarte clar pentru toată lumea. În cadrul şedinţei comisiei, a fost supus votului - şi se poate cerceta acest lucru prin înregistrările audio-video - Cererea de reexaminare, a Preşedintelui, iar PNL, PMP, USR au votat pentru, adică 7 voturi, pe când majoritatea PSD-ALDE-UDMR - 13 voturi, au votat împotrivă. În încheiere, vreau să citesc un fragment din varianta legii care a ajuns la promulgare. "Pot fi numite persoane" - atenţie, persoane - "pot fi numite în funcţie de director interimar şi director adjunct interimar, cu avizul Consiliului de administraţie al şcolii, până la organizarea concursului". Ce să înţeleg de aici? Că poate să fie numită orice persoană de pe stradă? Legea nu prevede altceva şi nu distinge altfel. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Zisopol.
			Domnul Dragoş Gabriel Zisopol: Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Această propunere legislativă a dezbătut foarte multe idei pro şi contra. Este o problemă foarte importantă, de altfel. A fost discutată în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor. Foarte multe argumente v-au fost aduse de către preşedintele acestei comisii. Dar, în plus, cu permisiunea dumneavoastră, am să mai adaug eu încă două. Aceste argumente fac parte din punctul de vedere al Guvernului. Şi materialul este semnat de Sorin Mihai Grindeanu, premierul din perioada respectivă. Citez: "O prevedere similară iniţiativei legislative s-a regăsit şi în «Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar», aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.080/2017, cu modificările şi completările ulterioare". 2. "Precizăm însă că, la finalul concursului de ocupare a funcţiilor de director şi director adjunct, sesiunea septembrie-decembrie 2016, la nivel naţional, s-au înregistrat foarte multe situaţii în care nu a fost posibilă asigurarea conducerii interimare a unităţilor de învăţământ, fie din lipsa cadrelor didactice membre în corpul naţional al experţilor în managementul educaţional, în unele unităţi de învăţământ, fie din cauza faptului că unele cadre didactice, deşi îndeplineau condiţiile de a ocupa o funcţie de conducere - subliniez - nu şi-au dat acordul pentru numirea în funcţia de conducere rămasă neocupată prin concurs la nivelul unităţii de învăţământ. În acest context, adoptarea măsurilor propuse de iniţiatori ar determina imposibilitatea asigurării conducerii interimare a multor unităţi de învăţământ". În acest context, doamnelor şi domnilor, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în consecinţă. Ca atare, nu putem susţine o asemenea propunere legislativă. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Bichineţ. Domnul profesor Bichineţ.
			Domnul Corneliu Bichineţ: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Despre Legea educaţiei naţionale se poate vorbi foarte mult. Şi, din nefericire, cei care au plecat din şcoli şi au ajuns parlamentari şi-au dat străduinţa, fiecare din partidul său, să facă cât mai mult rău învăţământului. Şi aproape au reuşit. Sigur că legea dată cu ani în urmă nu mai este chiar atât de bună. Ea trebuie îmbunătăţită de la an la an. În ce mă priveşte, la 20 de ani, după absolvirea Liceului Pedagogic, am fost învăţător. După ce am predat la I-IV câţiva ani, am absolvit facultatea - filosofie -, şi am fost profesor. 10 ani am fost director. Cea mai amară pâine pe care o poate mânca un cadru didactic este aceea de director de liceu, dacă este într-un partid care nu se află la putere. Şi eu am avut numai "norocul" acesta. De aceea, vă rog să ţineţi cont, dumneavoastră aveţi cum să faceţi statistici, ca la Ministerul Educaţiei să ajungă o listă cu toţi directorii de şcoli din ţară care nu sunt membri ai PSD. Şi aceştia să fie supuşi la toate caznele, încât niciunul să nu mai rămână în funcţie. Ori să se înscrie în PSD sau să plece de acolo. O altă chestiune pe care vreau s-o discutăm cu maximă seriozitate aici. Un om care merge la un concurs pentru ocuparea postului de director de liceu sau şcoală generală şi ia 2, 2,50, 3, cum poate să primească învestitura de director de şcoală, cu caracter interimar? Altă anomalie pe care trebuie s-o semnalez aici este aceea că în Consiliul de administraţie al şcolilor sunt consilieri locali. Consilieri locali, nu le contest calitatea, dar mulţi dintre ei au avut ciudă foarte mare pe şcoală. Mare de tot. De-asta nici n-au trecut de 8, 9 clase. Şi îşi dau ei cu părerea dacă un profesor cu gradul I sau doctor poate să fie sau să nu fie director. De aceea, eu cred că domnul profesor Iohannis a făcut foarte bine că a studiat această lege - i se întâmplă uneori - şi ea trebuie să ajungă la comisie. Doamnă Gavrilă, aţi fost inspector şcolar general, şi o să vă întoarceţi cândva în şcoală. Credeţi că faceţi ce trebuie aici? Şi aştept chiar un răspuns. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Szabó Ödön. Mă scuzaţi, doamna Iurişniţi.
			Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, suntem aici ca să dezbatem, până la urmă, importanţa competenţei în şcoli şi a valorii unui manager care trebuie să se impună în faţa corpului profesoral. Cum spunea şi antevorbitorul meu, nu poate veni în faţa unor profesori o persoană care nu a promovat un concurs, care are note sub 5, să zic aşa. De fapt trebuie să avem nişte note care să ne permită o anumită credibilitate, cei care ştiu foarte bine şi care cunosc sistemul, pentru a fi titular trebuie să ai minimum 7. Pentru un bun manager ar trebui să fie un minim 8, dacă stăm să ne gândim la rece. Ce ar mai trebui de spus aici? Doar că USR va vota împotriva respingerii acestei reexaminări a legii. USR respinge lipsa de competenţă a managerilor într-o şcoală. USR nu este de acord cu aceste practici care nu fac decât să bulverseze sistemul. Până la urmă, tot ce se întâmplă în sistemul de educaţie - şi ştim foarte bine că ministrul Năstase a luat o decizie greşită. Prima lui decizie în calitate de ministru a fost aceasta, de a repune în funcţii oameni care s-au prezentat la un concurs şi nu au reuşit să promoveze acel concurs. A fost prima lui decizie din educaţie. Ei, de aceea suntem aici. Dezbatem de foarte multe luni un proiect care e foarte simplu. Care este rolul nostru aici? Acela de a promova competenţa şi valoarea. Stimaţi colegi, aici trebuie să ajungem cu toţii. Este vorba de principii pe care nu le respectăm. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamna Gavrilă.
			Doamna Camelia Gavrilă: Doamnelor şi domnilor colegi, Sigur că atunci când vorbim despre educaţie, despre opinii, polemici, despre pasiune - toate sunt extrem de tensionate. Pentru că problema ne interesează pe toţi, fie că suntem profesori, că lucrăm în sistem, că avem copii sau că ne interesează viitorul acestei naţii. Legea pe care o discutăm astăzi, raportul în discuţie comportă două chestiuni şi două abordări. Pe de o parte, este un aspect tehnic legat de ceea ce am votat la Camera Deputaţilor şi ceea ce s-a votat la Senat, de unde inadvertenţa pe care a semnalat-o şi preşedintele. Întorcându-se pe traseu, legea, în continuare... Comisia pentru învăţământ s-a referit la iniţiativa legislativă şi a semnalat faptul că, într-adevăr, Senatul schimbase spiritul iniţial al legii. Ne-am întors la iniţiativa legislativă şi ne-am exprimat punctul de vedere, exact cu numărul de voturi pe care l-am precizat şi cu argumentele respective. O altă problemă se leagă însă de această discuţie extrem de incitantă, şi de pasională, şi ardentă, legată de modul cum sunt selectaţi directorii. Este un clişeu care se tot permanentizează în spaţiul public, legat de politizarea sau de selecţia subiectivă a directorilor. Momentul acela, al anului 2016, a însemnat un concurs de amploare, care a rezolvat în mare parte problema directorilor şi directorilor adjuncţi. Au rămas însă posturi neocupate. Vreau să vă semnalez că, pentru a putea ocupa un post de direct sau de director adjunct, trebuie să faci parte din corpul experţilor. Momentul în care ai intrat în acest corp al experţilor înseamnă deja o certificare a unor competenţe manageriale. Dar, pe de altă parte, nu poţi găsi experţi în educaţie în toate zonele unui judeţ. Şi tocmai pentru că... domnule Bichineţ, pentru că am fost inspector general, 12 ani, în judeţul Iaşi, care înseamnă o multitudine de comune, care înseamnă o diversitate a învăţământului rural, ştiu foarte bine că sunt zone în care nu poţi identifica foarte multe variante de profesori, care să fie şi membri în corpul experţilor educaţionali, şi care să poată ocupa această poziţie cu statut interimar. Mai mult decât atât, pe baza dezbaterilor din comisii au fost atenţionaţi miniştrii educaţiei să organizeze în continuare concursuri. În vara trecută s-a organizat concurs. În toamnă, a fost schimbată metodologia de selecţie, mergând pe interviuri, la nivel de inspectorat, pe propuneri care vin dinspre şcoli. Nu alege nimeni din neant aceste persoane care ar putea să ocupe funcţia respectivă. Este, în primul rând, un vot de încredere şi de competenţă, dat de colegii din consiliul de administraţie; urmează un vot de analiză, la nivel de consiliu de administraţie şi inspectorat şcolar, unde sunt prezente sindicatele, unde există şi ceilalţi actori. Deci procesul de selecţie nu este chiar atât de întâmplător. De acord că, în noua Lege a educaţiei, că lucrurile vor trebui să fie clar precizate, în aşa fel încât aceste dispoziţii tranzitorii sau măsurile pe care le luăm în acest context, pentru a rezolva toată problematica sistemului, să fie în momentul acela clarificate definitiv. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Roman.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Nu am venit la microfon pentru a tăia "pamblica". Nu am venit la microfon nici pentru a face o radiografie a învăţământului pe "genunche". De data aceasta sunt de acord cu domnul Bichineţ. Şi, pe această cale, îi adresez şi scuze pentru ieşirea anterioară, de la tribuna Parlamentului. Stimaţi colegi, Ceea ce se întâmplă la ora actuală în sistemul de învăţământ, ca urmare a pesedizării forţate, va lăsa brazde extrem de adânci în următorii ani. La ora la care doamna Gavrilă se adresa Camerei Deputaţilor, de la acest microfon, sindicatele din învăţământ pichetează ministerele, iar una dintre solicitări este tocmai cea de care dumneavoastră fugiţi, doamnă Gavrilă. Cred că este mult mai important să ne aplecăm asupra problemei de fond. Mai avem o săptămână până când se va emite Hotărârea de Guvern privind planul de şcolarizare. Sunt 1.000 de şcoli şi de grădiniţe care vor fi închise total, parţial. Vom avea clase comasate, cu 45 de copii. Şi nu cred că aţi vrea să vă întoarceţi, la catedră, la o clasă cu 45 de copii. Vreau să vă dau şi două exemple. Ieri, mi s-a semnalat din circumscripţia mea că la Întregalde, în judeţul Alba, au fost introduse la învăţământ simultan, clasa pregătitoare cu clasa a IV-a. Copiii mici au nevoie de joacă, să meargă la baie. Încă mulţi dintre cei de la grădiniţă plâng după părinţi. Cum să faci şcoală cu cei de clasa a IV-a, simultan? Şi vreau să-i felicit şi pe colegii de la UDMR. N-am făcut-o, dar trebuie să o fac. Bravo, dumneavoastră, că susţineţi, în anul Centenarului, înfiinţarea de unităţi de învăţământ în limba maghiară, în Ardeal! În circumscripţia din care provin se închid şcoli, în zona Aiud, Mirăslău, Rădeşti, Lopadea, Ocna Mureş. Ştiţi ce se întâmplă cu acei copii de români? Pentru o masă caldă, care se dă la complexul şcolar, campusul şcolar făcut de Guvernul de la Budapesta, la Lopadea Nouă, copiii românilor preferă să meargă la acea şcoală, în special cei din familii sărace, unde, bineînţeles, învaţă în limba maghiară. Dincolo de chestiunile de natură etnică, stimaţi colegi, vă rog frumos, interesaţi-vă la colegii dumneavoastră din zonele în care există minoritate maghiară, de ce o grădiniţă sau o şcoală cu doi copii de etnie maghiară rămâne în picioare - cum este cazul la Mirăslău -, iar o clasă cu 12 copii români se desfiinţează? La aceste probleme cred că trebuie să răspundem noi. Iar o veche vorbă românească spune că "peştele de la cap se împute". Doamnă Gavrilă, nu mai politizaţi învăţământul!
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Szabó Ödön.
			Domnul Szabó Ödön: Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Daţi-mi voie ca să mă întorc la legea iniţială, pe care am început să o dezbatem în momentul de faţă în plenul Camerei Deputaţilor. Legea iniţială prevedea foarte simplu două lucruri. Nu pot ocupa funcţii de conducere cei care au picat examenul. Şi nu pot ocupa funcţii de conducere cei care nu s-au prezentat la examen. Întrebarea logică a doamnei vicepreşedinte a fost, în comisie, atunci cine? Dacă cei care nu s-au prezentat nu pot fi numiţi, iar cei care s-au prezentat, şi au picat, şi nimeni n-a trecut examenul, atunci cine este din sistemul de învăţământ care poate fi numit director? Răspunsul este - absolut - zero. Nimeni nu ar fi putut să fie numit. Deci legea iniţială era proastă, pentru că avea o fractură de logică foarte clară. Unu la mână. Doi la mână. În momentul în care s-a ajuns ca, în sfârşit, după 8 ani de zile să se realizeze un concurs, concursul organizat pentru directori, în toamna lui 2016, a fost un concurs la care nu s-a realizat nicio întrebare, niciuna, singură, despre Legea educaţiei naţionale. Deci a fost un concurs, oral şi scris, unde cel care era intervievat şi trebuia să ajungă director sau director adjunct într-o şcoală nu a fost întrebat nimic despre Legea educaţiei naţionale. A fost întrebat despre multe alte lucruri, dacă măgarul are copite sau nu. Dar nimic, nici despre management instituţional, nici despre ceea ce înseamnă legea de bază a învăţământului, Legea educaţiei naţionale, nici despre Legea calităţii în învăţământ şi aşa mai departe. A doua chestiune foarte importantă. A treia chestiune foarte importantă. În ianuarie, domnul ministru a făcut un lucru extrem, extrem de important şi bun. Aveam şcoli unde nu aveam directori, pentru că în legea veche se spunea că nu pot fi numiţi nici aceia care au picat, nu pot fi numiţi nici aceia care n-au participat. Atunci ce să faci cu şcoala? S-o închizi, pentru că nu este nimeni să semneze o hârtie? Nu. Foarte bine a făcut domnul ministru, că a suspendat aplicarea vechii prevederi în acest context, ceea ce era prevăzut într-un ordin de ministru. Şi a patra chestiune foarte importantă. Da, poate fi introdus un asemenea principiu. Nu ştiu de ce să ne gândim însă doar la directori. Pică pe capete profesori din învăţământul preuniversitar, la examenele de titularizare, la examenele de definitivat, şi umplem ulterior catedrele cu aceştia, pentru că nu avem alţii. Deci, dacă vrem să aprobăm un principiu, atunci să-l aprobăm de la cap la coadă. Dacă nu putem să-l aprobăm, atunci de ce îl aprobăm doar pentru o parte din sistem, care trebuie, într-adevăr, să fie în sistemul de management? Deci este o discuţie politicianistă, daţi-mi voie! Cei care cunosc realităţile în zonele rurale, exact de care vorbea şi domnul coleg, anterior, unde sunt la o şcoală circa 8 profesori titulari, dacă sunt, sau poate este un singur profesor titular, restul sunt - şi alţii ştiu realitatea din judeţe - sunt cu detaşare sau doar pe perioada unui an şcolar, pentru că sunt suplinitori, de acolo pe cine să numeşti director? Deci aceasta este realitatea în zona rurală. După părerea mea, iniţiativa legislativă, cea care a fost respinsă de Camera Deputaţilor, a fost proastă. E adevărat, şi cu asta trebuie să recunosc, noi am votat respingerea. Noi am votat, în comisie, respingerea cererii de reexaminare. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Bacalbaşa.
			Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa: Cred că luarea mea de cuvânt, în acest moment, este inutilă, deoarece colegul meu de la UDMR a rezumat, extrem de clar şi extrem de civilizat, situaţia de fapt privind această lege. Am să caut să fiu şi eu clar, fără să am capacitatea de a fi - din motive temperamentale - la fel de civilizat. Dezbaterea acestei legi este de fapt un prilej de extremă făţărnicie politică, aproape o batjocorire a realităţii, din motive politicianiste. Politica este definită ca arta realului. Învăţământul nostru, şi învăţământul nostru rural, din păcate, este o realitate pe care majoritatea o cunoaştem şi preferăm să o ignorăm. În ceea ce priveşte concursurile, aici nu mai pot să fiu civilizat, pentru că politica de cadre a colegilor care acum constituie opoziţia - şi sigur că opoziţia asta e foarte comodă când faci parte din vârful de lance al statului paralel, în cadrul dualităţii realităţii româneşti... Respingerea de la Cotroceni a unei legi, din partea unui om care avea în fişa postului să fie un factor de echilibru între puteri, şi care a declarat, cu nonşalanţă şi agresivitate, "Vreau Guvernul meu!", sigur că reprezintă un lucru care este o sfidare şi a logicii şi a bunului-simţ, dacă avem memorie istorică. Vreau să spun că am fost şi eu director - nu mi-am dorit, aşa a fost, de spital - şi imediat am fost chemat, când au venit liberalii, şi mi s-a spus, la nivelul autorităţii supreme a judeţului, că tot s-a schimbat peste noapte, tot corpul de prefecţi. Omul, sigur, jenat, cu privirea în jos - şi eram şi şeful Reanimării - îşi lua nişte riscuri, zice: "Bă, pleacă, că altfel îţi găsim noi ceva!". Şi am plecat. Şi acelaşi lucru se întâmplă în învăţământ. Numai că în învăţământ nu e vorba de şefii Reanimării. Adică acolo s-a executat cu sânge rece. Să nu fim farisei, domnilor! (Vociferări.)
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Stanciu.
			Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Vorbind de medicamente... văd că este multă făţărnicie la acest microfon. Aşa cum educaţia a fost ţinută pe perfuzii în ultimii 10 ani, sunt surprins că acum colegii de la UDMR, alături de cei de la PSD, se arată protectorii educaţiei, când acum câteva luni votau cel mai mic procent din PIB, pentru educaţie, din ultimii 10 ani. Domnilor, nu mai apăraţi educaţia, când o subfinanţaţi cronic! Nu putem să avem o educaţie de calitate fără o finanţare serioasă. Suntem ruşinea Europei şi a Europei de Est! Nu putem să facem performanţă cu directori care nu sunt capabili să treacă un examen. Aşa cum vreţi să puneţi la facultate elevi care nu trec bacalaureatul, la fel vreţi să faceţi şi pentru profesori. Aşa ceva se făcea în comunism, când scara valorilor era inversată. Cred că am depăşit acest moment! (Vociferări.)
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Fără amendamente. Merge la votul final.
			14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Comisia pentru buget, domnul Lazăr.
			Domnul Sorin Lazăr: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. În temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25 din 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227 din 2015 privind Codul fiscal a fost retransmis Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, de plenul Camerei Deputaţilor, în data de 21 decembrie 2017, în vederea reexaminării şi depunerii unui raport suplimentar. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în data de 10 octombrie 2017. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare limitarea cheltuielilor reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate potrivit legii, în sensul limitării pierderii nete reprezentând diferenţa dintre preţul de cesiune şi valoarea creanţei cesionate ca fiind deductibilă la nivelul unui plafon de 30% din valoarea acestei pierderi; corelări de natură tehnică pentru serviciile medicale pe bază de abonament; aplicarea unui plafon de scutire de 88.500 de euro pentru întreprinderile mici; instituirea unor reguli tranzitorii corespunzătoare majorării plafonului de scutire la 300.000 de lei. Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au reexaminat proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţa din 14 februarie 2018. Din totalul de 25 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, şi-au înregistrat prezenţa, la dezbateri, 25 de deputaţi. În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare, plenului Camerei Deputaţilor, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25 din 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227 din 2015 privind Codul fiscal, cu amendamentele admise prezentate în anexă. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri? Nu. La articole? Domnul Năsui. La dezbateri sau la...? La dezbateri.
			Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Aceasta este Ordonanţa Guvernului prin care s-a şi mărit acciza la carburanţi. Cred că ţineţi minte cu toţii cum, anul trecut, la începutul anului, ni se spunea, ambele guvernări social-democrate ne-au promis că n-o să crească taxele, după care le-au crescut. Şi povestea acestei supraaccize este lungă. Ea a apărut iniţial tot în perioada social-democrată, sub domnul Ponta, care ne-a promis că, odată cu supraacciza, se vor suplimenta veniturile statului şi se vor construi autostrăzi. Cu toţii ştim câte autostrăzi s-au construit din această supraacciză. S-au făcut de fapt studii de fezabilitate, proiecte tehnice. Puse cap la cap, cu siguranţă, sunt kilometri de autostrăzi dar toate, pe hârtie. Această supraacciză, când a introdus-o domnul Ponta, a introdus-o cu o limitare de timp. A zis că până la 1 ianuarie 2017 să dureze. Şi evident că la 1 ianuarie 2017 ea a dispărut. Preţurile carburanţilor au scăzut în acel moment, aşa cum se vede din toate datele statistice, şi dumneavoastră, majoritatea parlamentară împreună cu Guvernul Tudose, de la acea vreme, aţi zis că o s-o repuneţi şi că veţi vorbi cu producătorii de carburanţi, să nu cumva să crească preţurile. Evident că ele au crescut. România a trecut, din topul ţărilor cu cele mai joase taxe pe carburanţi, în topul ţărilor cu cele mai mari taxe pe carburanţi. Evident, preţurile produselor de consum au explodat. Avem problemele acestea cu inflaţia, probleme care evident că sunt rezultatul acestei politici. În momentul în care creşteţi accizele pe carburanţi, creşte toată structura preţurilor de consum şi avem, evident, inflaţie. Nu este vina BNR, este vina politicii fiscale a statului român. Vă reamintesc că din cauza acestei ordonanţe, practic, motorina a crescut de la 4,7 lei/l la 5,47 lei/l şi benzina - de la 4,8 lei/l la 5,36 lei/l. Deci toate acestea sunt creşteri de taxe, de accize, pe care le-aţi făcut. În condiţiile în care aţi promis că nu veţi creşte taxele, în condiţiile în care am avut creştere economică - deci ar fi trebuit să aveţi încasări fiscale mai mari - şi în condiţiile în care, altfel, indemnizaţiile noastre au crescut... dar le impunem românilor să plătească biruri mai mari. Vă mulţumesc. USR va vota împotriva acestei iniţiative.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Vîlceanu.
			Domnul Dan Vîlceanu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor colegi. Aş vrea să începem discuţia, pe această acciză la combustibili, de la momentul campaniei electorale, în care dumneavoastră aţi câştigat alegerile, promiţând, printre altele, eliminarea acestei accize. Şi, după ce aţi câştigat alegerile, la câteva luni, ne-am trezit cu acciza înapoi. Asta demonstrează şi modul în care aţi înţeles să vă ţineţi de cuvânt în faţa românilor. Ce aţi rezolvat prin această acciză? Păi, mai nimic. Pentru că, în disperarea de a aduce bani la buget, nu aţi făcut altceva decât să încurajaţi transportatorii români să alimenteze în afara graniţelor ţării. Şi bani în plus la buget n-au prea venit. Pe de altă parte, mai nou, am observat un concurs al membrilor PSD în a acuza Banca Naţională a României pentru nivelul la care a ajuns inflaţia în România. Păi, acesta este unul dintre motivele pentru care a crescut inflaţia în România şi pentru care au crescut preţurile. Preţul la combustibili se regăseşte în preţul fiecărui produs sau serviciu din România. Or, în condiţiile în care nu adunaţi mai mulţi bani la buget, că n-aveţi cum, aţi promis românilor că veţi elimina această taxă, şi aţi reintrodus-o, şi, mai mult, induceţi şi o tensiune inflaţionistă, eu cred că este un moment bun, acesta, al votului în plenul Camerei Deputaţilor, fiind Cameră decizională, să opriţi răul, să înţelegeţi că a fost o măsură rea, care trebuie oprită. Şi atunci, este momentul în care să vă alăturaţi Grupului Partidului Naţional Liberal şi să votăm împotriva acestei ordonanţe. Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestei ordonanţe care nu aduce nimic bun pentru economia românească şi pentru cetăţeanul român. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Alte intervenţii? Nu. La articole? La articole? Da? Poftim? Domnul Huţucă, da. Ne descurcăm între noi, domnule Gheorghe, nu trebuie să participaţi interactiv, intermediar. (Se adresează domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe.)
			Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Se cheamă trafic de influenţă asta.
			Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: ... la art. I pct. 1, marginal 6.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Numai un pic... art. I...
			Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: ... la art. I...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: ... marginal?
			Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: ... 6.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: 6?
			Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: Da. La art. I pct. 1 se introduce un pct. 11 cu următorul cuprins: La art. 25...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Da, da...
			Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: OK.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: L-am găsit.
			Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: În actualul Cod fiscal există o prevedere în care înstrăinarea cesiunilor este plafonată la un nivel de 30% din valoarea acestor cesiuni. Problema din practică este următoarea. Ajungem în situaţia în care plătim un impozit pe un profit fiscal, în condiţiile în care acea companie nu înregistrează un astfel de profit. Scopul amendamentului este acela de a introduce o noţiune de pierdere netă, ca diferenţă între preţul de cesiune şi valoarea creanţei cesionate şi acel plafon de 30% să se aplice la deducerea pierderii nete la calculul impozitului pe profit. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Păi, n-am înţeles care vă este dorinţa. Eu văd aici un amendament al dumneavoastră, admis. Şi? A, aţi vrut doar să spuneţi că... Alte intervenţii la articole? Nu mai sunt. Domnule Gheorghe mai aveţi vreo...? Vreun aranjament, ceva? Nu. Pot să o trimit la votul final? Mulţumesc, sunteţi un drăguţ.
			15. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune. Comisia juridică? Domnul Varga.
			Domnul Vasile Varga: Mulţumesc, domnule preşedinte, pentru amabilitate. Într-adevăr, comisia a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă. De asemenea, Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil. Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat negativ, iar cele două Comisii pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au avizat favorabil această iniţiativă, care are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul instituirii unei noi atribuţii a Direcţiei Naţionale de Probaţiune, referitoare la elaborarea şi sprijinirea desfăşurării de programe de reintegrare socială pe piaţa muncii a persoanelor care deja au executat pedepse privative de libertate. Totodată, se are în vedere reglementarea atribuţiei consilierului de probaţiune şi obligaţia acestuia de a întocmi un raport care va conţine o recomandare în vederea angajării persoanei care a executat o pedeapsă privativă de libertate. În urma examinării iniţiativei legislative, a expunerii de motive, dar mai ales a avizului consultativ al Consiliului Legislativ, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri generale? Márton Árpád.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Această lege este o îmbunătăţire necesară, merge pe acea filosofie că persoanele care au greşit trebuie să fie reintegrate în societate. Poate prin aceste modificări vom merge, într-adevăr, spre acea cale. Însă problema de bază nu va putea fi rezolvată până când acest sistem de probaţiune nu va avea finanţarea necesară, până când nu va avea personal necesar şi sumele necesare pentru o funcţionare efectiv bună. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Roman.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule preşedinte. Astăzi este ziua în care văd că sunt în acord cu colegii de la UDMR; aceeaşi problemă voiam să o ridic. Problema de fond a serviciilor de probaţiune este că funcţionează în nişte spaţii inadecvate, majoritatea serviciilor de probaţiune înseamnă săli cu o suprafaţă de 10-15 metri pătraţi, în care avem 5 sau 6 consilieri de probaţiune. Potrivit legii, cei care urmează să se reintegreze ar trebui să beneficieze de intimitatea discuţiilor cu aceşti consilieri de probaţiune. Cine a avut curiozitatea să meargă la un serviciu de probaţiune de pe lângă un tribunal, ar vedea că acolo e coadă ca la pâine, ca pe vremea lui Ceauşescu. Ministerul Justiţiei trebuie să se aplece foarte serios asupra acestei probleme şi să găsească soluţia pentru a asigura spaţii şi personal corespunzător pentru funcţionarea serviciilor de probaţiune. Dacă acest lucru nu poate fi rezolvat, fie prin contracte de închiriere, fie prin punerea le dispoziţie a unor săli de desfăşurare a lucrărilor adecvate, cu siguranţă problema de fond nu va fi rezolvată în niciun fel. Este un prim pas, dar total insuficient pentru a rezolva problema de fond.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu. La articole? Nu. Vot final.
			Avem la punctul 13, la PL-x 20/2017, o eroare materială. Vă rog, doamnă preşedinte, să o îndreptaţi.
			Doamna Camelia Gavrilă: Am verificat ultimul paragraf şi eroarea materială este că formula finală trebuia să fie "respingerea cererii de reexaminare a Legii pentru completarea art. 258". Deci, repet, "În urma dezbaterii, în şedinţa din 13 februarie 2018, analizând argumentele prezentate în cererea de reexaminare, membrii comisiei au hotărât, cu 13 voturi pentru şi 7 voturi împotrivă, respingerea cererii de reexaminare a Legii pentru completarea art. 258". Este motivul pentru care au şi urmat nişte argumente, pentru că a lipsit această sintagmă "cererea de reexaminare"; completăm eroarea materială, o corectăm. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Márton Árpád.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Este o întrebare - cel puţin pentru mine - foarte importantă, aceasta însemnând, în expunerea pe care aţi făcut-o, că în Camera Deputaţilor se va vota pentru adoptarea legii în varianta adoptată de Senat. Respingerea cererii de reexaminare înseamnă că vom avea, la finele acestui vot, legea adoptată în forma de la Senat. Deci, totuşi, înainte de a da un vot, trebuie să ştim ce votăm - respingerea legii sau adoptarea formei de la Senat?!
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, veniţi până la prezidiu, liderii şi comisia! (Consultări.) Haideţi, un lider! Unul... Daniel?
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Ca urmare a discuţiilor pe care le-am avut şi a neclarităţilor existente în acest act normativ, vă solicităm retrimiterea la comisie pentru o săptămână a propunerii legislative cu privire la reexaminarea actului pe educaţie.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vot. detalii vot
			În unanimitate, aprobat. Pauză până la ora 12,00.
			După pauză
			(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaţilor.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Bună ziua, stimaţi colegi. Vă rog să luaţi loc. Înainte de a începe şedinţa, trebuie să facem votul test. Vă rog să vă pregătiţi. Să înceapă votul. detalii prezenţă
			Vă mulţumesc. Sunt 260 de colegi prezenţi. Proiectul ordinii de zi... Vă rog, domnule lider. Pe procedură?
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Pe procedură, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, Vă rog să fiţi de acord să supuneţi la vot scoaterea de pe ordinea de zi de la "Capitolul III. Legi organice. Adoptări", punctul 9, şi anume, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", pentru schimbarea regimului juridic al unor imobile şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 393/2014 şi ulterior un nou vot pentru retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, pentru corelarea cu textele administrative şi lămuriri suplimentare. Este şi solicitarea din partea Comisiei pentru administraţie, a domnului vicepreşedinte.
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Supun la vot propunerea ca... (Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.) Pe procedură? Vă rog.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule preşedinte. În calitate de preşedinte al Comisiei pentru administraţie publică, cred că ar fi trebuit să avem măcar o discuţie. N-am nimic împotriva retrimiterii la comisie, însă vreau să vă spun că acest proiect a fost votat în unanimitate în cadrul Comisiei pentru administraţie, la raport a fost prezent şi reprezentantul Secretariatului General al Guvernului, care a spus că susţine acest proiect, toată lumea a fost de acord, ca să aud acum că e nevoie... Dacă dumneavoastră consideraţi că este nevoie, cred că trebuia măcar să avem o discuţie în cadrul comisiei. Mulţumesc.
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Sunt total de acord cu dumneavoastră. Supun la vot propunerea domnului lider Daniel Suciu, de a fi scoasă... (Domnul deputat Tudor-Vlad Benga solicită să ia cuvântul.) Mai doreşte cineva? Vă rog.
			Domnul Tudor-Vlad Benga: Domnule preşedinte, Şi nouă ni se pare de bun-simţ măcar să înţelegem de ce am ajuns aici, că suntem la "buza" Regulamentului, să ştim de ce o retrimitem.
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: La care buză suntem, domnule Benga?! (Râsete.)
			Domnul Tudor-Vlad Benga (din sală): Suntem deja la momentul votului final!
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Şi, înainte să aprobăm ordinea de zi, putem supune votului astfel de propuneri. Deci nu suntem la buze. Supun votului propunerea domnului lider Daniel Suciu, de a fi scos de pe ordinea de zi, punctul 9. Cine este pentru? detalii vot
			230 de voturi pentru, 25 de voturi contra, 10 abţineri, un coleg nu votează. Propunerea a fost aprobată. Supun votului acum propunerea ca termenul pentru comisie să fie de două săptămâni. Cine este pentru? detalii vot
			Vă mulţumesc. 235 de voturi pentru, două voturi contra, 30 de abţineri, doi colegi nu votează. Propunerea a fost adoptată. Vă rog, domnule Vîlceanu.
			Domnul Dan Vîlceanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Pe procedură, invoc art. 151 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, pentru a vă putea comunica, înainte de a trece la votul final şi la votarea inclusiv a moţiunii simple împotriva ministrului muncii, faptul că, în conformitate art. 8 din Legea răspunderii ministeriale, poate constitui infracţiune prezentarea de date inexacte Parlamentului României şi Preşedintelui României. Doamna ministru Olguţa Vasilescu a minţit plenul Camerei Deputaţilor şi, din punctul acesta de vedere, vă pun în vedere să nu fiţi părtaşi la o minciună pe care o puteţi regăsi foarte uşor, consultând paginile de socializare. Şi încă ceva. Să nu toleraţi şi să nu perpetuaţi prezenţa miniştrilor în plenul Camerei Deputaţilor, pentru a minţi Parlamentul României şi implicit poporul român, de la tribuna Parlamentului! Vă mulţumesc.
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Să înţeleg, dacă-mi permiteţi, că ne-aţi ameninţat să nu care cumva să votăm? Că ne-aţi spus că dacă vom vota, vom fi complici şi riscăm să primim o plângere penală şi voiam să lămuriţi lucrul acesta, pentru că mai mulţi colegi vor să afle.
			Domnul Dan Vîlceanu: Domnule preşedinte, Trebuie să recunosc că mai bine ca dumneavoastră nu se pricepe nimeni la chestiuni penale. (Aplauze. Rumoare.) Dar, dincolo de aceasta, n-am ameninţat pe nimeni, ci v-am pus în vedere faptul că poate constitui şi să nu toleraţi sau să perpetuaţi asemenea comportamente, de a minţi poporul român de la tribuna Camerei Deputaţilor. Mulţumesc.
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Eu înţeleg aceasta. Deci aţi reiterat faptul că ne ameninţaţi, cu scopul de a influenţa votul astăzi. Vă rog. Aveţi deja şi plângerea penală făcută?
			Domnul Dan Vîlceanu: Conform art. 8 - încă o dată - am invocat o lege. Din Legea răspunderii ministeriale - "Prezentarea de date inexacte Parlamentului României sau Preşedintelui României poate constitui infracţiune". Eu doar v-am spus ce prevede legea. Dumneavoastră, care vă pricepeţi mult mai bine decât mine la chestiuni penale, puteţi interpreta cum doriţi dumneavoastră lucrul acesta. Mulţumesc. Şi cu aceasta am terminat, nu mai intervin, indiferent de întrebările pe care le puneţi, pentru că nu am toată ziua să fac cursuri cu dumneavoastră. Mulţumesc. (Râsete. Aplauze.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc foarte mult, domnule profesor. Dacă pe procedură mai doreşte să ne dea cineva sfaturi sau ameninţări? Bun. Supun votului proiectul ordinii de zi, în condiţiile în care punctul 9 a fost eliminat. Cine este pentru? detalii vot
			Cu 270 de voturi pentru, un vot contra, 4 abţineri şi un coleg care nu votează, proiectul ordinii de zi a fost aprobat.
			1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 7/2018. Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Să înceapă votul. detalii vot
			Cu 274 de voturi pentru şi un coleg care nu votează, adoptat.
			2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind menţinerea şi consolidarea spaţiului Schengen COM(2017) 570. Să înceapă votul. detalii vot
			273 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.
			3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea modificată de Directivă, a Parlamentului European şi a Consiliului, privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări de bunuri, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Directivei 2009/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului COM(2017) 637. Să înceapă votul. detalii vot
			273 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptat.
			Legi ordinare. Adoptări. 4. Proiectul de Lege pentru realizarea "Capabilităţii de sprijin de foc indirect" aferentă programului de înzestrare "Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare"; lege ordinară; procedură de urgenţă. Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul. detalii vot
			276 de voturi pentru, două voturi contra. Adoptat.
			5. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol; procedură de urgenţă. Comisia pentru industrii şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Să înceapă votul. detalii vot
			Cu 214 voturi pentru, 58 de abţineri, doi colegi care nu votează. Adoptat.
			6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind asigurarea reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă, semnat la Bucureşti, la 12 septembrie 2017. Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Să înceapă votul. detalii vot
			Adoptat în unanimitate.
			7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Să înceapă votul. detalii vot
			Cu 175 de voturi pentru, 92 de voturi contra, 7 abţineri - adoptat.
			Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală): Explicarea votului!
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Explicarea votului. Vă rog.
			Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am venit să vă reamintesc o promisiune pe care aţi făcut-o la începutul anului 2017 şi în campanie, că nu cresc taxele. Ordonanţa pe care tocmai aţi supus-o acum votului şi pe care aţi votat-o şi aţi confirmat-o, creşte accizele. Şi creştea accizele de la o lună la alta cu 20% şi este responsabilă pentru o bună parte din creşterea de inflaţie cu care ne confruntăm acum. Aţi minţit poporul român că nu veţi creşte taxele, dar v-aţi crescut indemnizaţiile şi, până la urmă, ne aflăm în situaţia în care suntem acum, cu o economie mai fragilă şi cu taxe mai ridicate. (Aplauze. Vociferări.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Şi cu o creştere economică foarte mică. Mai doreşte cineva explicarea votului? A renunţat.
			8. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune. Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Să înceapă votul. detalii vot
			276 de voturi pentru, un coleg nu votează. Adoptat.
			Legi organice. Adoptări. 9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative. Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Să înceapă votul. detalii vot
			Cu 182 de voturi pentru, 79 de voturi contra, 14 abţineri - adoptat. Domnul Roman, explicarea votului.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule preşedinte. La 100 de ani de la Marea Unire, nu avem doar o Românie dodoloaţă, avem şi un Guvern dodoloţ, cu 27 de miniştri şi circa 250 de secretari de stat sau asimilaţi ai acestora, mult peste orice structură similară din alte ţări membre ale Uniunii Europene. Zilele acestea sărbătorim, să zic aşa, 50 de ani şi de la ultima reformă administrativă, făcută de Nicolae Ceauşescu în 1968, şi astăzi am avut curiozitatea să mă uit pe structura Guvernului Maurer, din acea perioadă. Şi vă spun doar aşa, pentru buna cunoaştere, şi acel Guvern, şi cel de acum au o trăsătură comună - aveau 27 de miniştri, printre care şi domnul Ion Iliescu, pe atunci ministru al tineretului, în calitate de secretar al Comitetului Central al UTC. Stimaţi colegi, Partidul Naţional Liberal a votat împotriva acestui proiect de lege, pentru că la 100 de ani de la făurirea statului unitar român modern, este nevoie cu adevărat de o reorganizare şi regândire administrativă. Apelul nostru la majoritatea parlamentară este - decât să ne pierdem timpul în tot felul de comisii şi comitete care nu au finalitate juridică, să găsim un proiect de stat serios, cum este reorganizarea administrativă, să ne aşezăm la masa discuţiilor şi să avem, la 100 de ani de la Marea Unire, o Românie dodoloaţă, cu un Guvern structurat şi cu o zonă administrativă după nevoile noastre. (Vociferări.) Am sperat, domnule Solomon... Am sperat ca atunci când domnul Dragnea a fost ministrul dezvoltării să rezolvăm această problemă, pentru că era un om care venea din zona administraţiei publice locale. Domnule Dragnea, din păcate, Guvernele dumneavoastră au dinamitat acel proiect. Guvernul Grindeanu a elaborat acea strategie de reorganizare şi descentralizare. Toate ministerele au răspuns şi au spus: "Nu avem ce competenţe să transferăm autorităţilor locale", Guvernul Tudose nu a făcut decât să pună batista pe ţambal acestei strategii de reorganizare administrativ-teritorială. Cred că era un proiect bun, un proiect pe care trebuie să-l discutăm, pentru că realitatea zilelor noastre ne arată că funcţionăm cu o administraţie după o formă de organizare care nu se mai pretează la ceea ce este în zilele noastre. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Domnul Benga, explicarea votului, înţeleg.
			Domnul Tudor-Vlad Benga: Cred că am discutat suficient şi la audierea miniştrilor, şi la învestirea Guvernului, nu are rost să mai intru în detalii despre cum avem cel mai mare şi stufos Guvern din Europa şi despre ineficienţa lui. Dar vreau să atrag atenţia la următoarea declaraţie pe care a făcut-o unul dintre liderii dumneavoastră importanţi din teritoriu, referitor la secretarii de stat: "Despre mulţi nu ştiu ai cui sunt. De mult timp au rămas acolo şi nu-i mai recunoaşte nimeni. Eu am unul la Ministerul Dezvoltării şi mai vreau unul la Transporturi". Modul acesta de a "felia" Guvernul ţării pe feude personale este profund contraproductiv pentru dezvoltarea naţiei. Nu putem să organizăm ţara, în funcţie de cum vor diverşii baroni ai PSD să îşi împartă "plăcinta". Mulţumesc frumos. (Aplauze. Vociferări.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc. Domnul Bichineţ. Acum v-aţi hotărât? Vă rog.
			Domnul Corneliu Bichineţ: În general sunt foarte atent la frazare, la cuvintele pe care le aşez în propoziţii şi la mesajul pe care-l transmit. Stimaţi colegi, Am asistat dimineaţă, când mulţi dintre dumneavoastră eraţi plecaţi în altă parte, la declaraţii politice, şi colegul nostru de la UDMR, de altfel un parlamentar foarte bun, care a sesizat că aproape nu ştim ce votăm acum jumătate de oră, era foarte supărat pe Partidul Comunist - pe bună dreptate -, ca şi mine, ca şi mulţi dintre dumneavoastră, că a stricat Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară şi a făcut două judeţe. Domnilor, eu n-am fost prea supărat de treaba aceasta, că s-au făcut judeţele. Eram elev, la Bârlad, în 1968, când s-a conturat judeţul Vaslui şi toate celelalte judeţe. Ţara aceasta, cum a mers, cum n-a mers, a dat, totuşi, înainte şi ştiu, de când lucram la UNCJR, că vă bate gândul regionalizării. Lăsaţi în perioada aceasta să rămână ţara întreagă, pentru că este nevoie ca ţara aceasta să fie întreagă, şi judeţele să funcţioneze. De asemenea, nu pot să înţeleg cum un om poate fi atât de tânăr, atât de inteligent, educat, bine instruit, cum e colegul nostru Năsui, şi să fie atât de fariseu?! Să meargă la pupitru, aici, şi să-i spună domnului Dragnea sau celor de sus: "V-aţi mărit indemnizaţiile!". Domnule, mi se pare mie sau nu cumva au fost mărite indemnizaţiile pentru toţi?! N-am văzut niciun parlamentar al USR-ului - nu-s caii mei de bătaie aceştia, ca să lămurim - să facă un protest că i s-a dublat salariul! (Vociferări.) Mergem mai departe. Domnule Dragnea, este problema dumneavoastră dacă suportaţi la infinit tot felul de jigniri. Probabil că aveţi o socoteală. Domnule, haideţi să terminăm odată cu lecţiile despre penali, care... Domnule, în ţara aceasta, cum suntem, colegule, nu este exclus ca cineva să se supere pe dumneata şi într-o zi să te "umfle" de aici, cu tot cu mirul pe frunte! (Aplauze.) Domnule, este colega noastră aici, de la PSD, care a devenit vedetă naţională - Cosma. Este cumva aici? Voci din sală: Nu este!
			Domnul Corneliu Bichineţ: Că vrem să ştim, până la urmă - măi, vreau... am o nedumerire, nu masculină, nu de ordin freudian - până la urmă acel păcătos "Portocală", care s-a dovedit şi a fi un bărbat foarte prost, a "paradit-o" sau n-a "paradit-o"?! (Râsete. Aplauze. Vociferări.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Domnul Borza Remus. Domnule Bichineţ, m-aţi întrebat cum rezist eu la acestea? Păi, nu vreau să frustrez lumea de intervenţiile dumneavoastră! Vă rog, domnule Borza.
			Domnul Remus-Adrian Borza: Domnule preşedinte, Dragi colegi, Astăzi o să fiu de acord cu antevorbitorii de la PNL. Într-adevăr, administraţia publică locală trebuie să reprezinte o prioritate legislativă, trebuie într-adevăr să reprezinte un proiect de ţară pentru o guvernare responsabilă. Din păcate, administraţia publică locală este cea mai mare "gaură" neagră a României. Anul trecut au avut venituri - primăriile şi consiliile judeţene - de 135 de miliarde de lei; aceasta înseamnă vreo 35 de miliarde de euro. Vreo 40 de miliarde de euro au şi anul acesta. Vorbim, iată, de peste 200 de miliarde de euro alocări bugetare, în ultimii 10 ani, pentru administraţia locală. Unde sunt banii ăştia?! Două treimi din satele ţării nu au utilităţi - şi aici mă refer la gaz, la asfalt, la canalizare, la apă curentă. Doar 9% din unităţile administrativ-teritoriale se autofinanţează, restul stau cu mâna întinsă la pomana statului. Nu putem accepta comune cu 500 de locuitori sau orăşele cu 1.000 de locuitori. Haideţi să mergem la exemplul Poloniei! În 1998, Polonia, după cum bine ştiţi, o ţară dublă ca populaţie faţă de România, cu 38 de milioane de locuitori şi cu o suprafaţă cu 90.000 de kilometri, mai mare decât a României, a trecut la o reformă radicală a administraţiei, de la vreo 4.300 de unităţi administrativ-teritoriale, în prezent la 2.700. Noi defilăm cu acelaşi număr de UAT-uri, vreo 3.200 din anii ’90. Chiar în perioada 2000-2004 am mai făcut, aşa, pe bandă rulantă, pe vremea domnului Cozmâncă, vreo 200. Este o administraţie nefuncţională! E o administraţie care nu reuşeşte nici să atragă fonduri europene, nici să cheltuiască de o manieră judicioasă alocări de la buget. Preponderent, banii se duc pe subvenţii, pe salarii, pe aparatul propriu, în loc să meargă în servicii pentru comunitate. La fel - ştiţi, e o vorbă: "Peştele de la cap se împute!" - sunt de acord iarăşi că avem un Guvern "gonflat" cu 28 de ministere, dintre care trei ministere gestionează problematica fondurilor europene. Ştiţi, e o vorbă la români: "Copilul cu mai multe moaşe rămâne cu buricul netăiat". Aceasta nu înseamnă că o se crească gradul de absorbţie acum, dacă avem un vicepremier şi două ministere, ceea ce este evident că ne-am dori să crească, dar anul trecut, din păcate, a fost doar 2,7% absorbţia fondurilor europene, fondurilor de coeziune şi fondurilor structurale. Sigur că ar trebui să reprezinte o prioritate zero, mă bucur că este doamna ministru Rovana Plumb, s-a întors la Ministerul Fondurilor Europene, şi am gândit-o ca o structură de sine stătătoare. Cred în profesionalismul dânsei. A fost singura care anul trecut a reuşit în câteva luni să autorizeze autorităţile de management, după ce vreo trei ani de zile au stat în nelucrare pe exerciţiul financiar 2014-2020. Dar cred în continuare în nişte structuri suple, atât în administraţia centrală, cât şi în administraţia locală, care să răspundă mult mai bine nevoilor imperativelor şi dinamicii economice sau sociale. Deci, dragi colegi, vă îndemn pe toţi la reformă! Reforma statului, modernizarea instituţiilor statului şi a marilor sisteme publice, fie că vorbim de sănătate, învăţământ, administraţie, infrastructură, cultură etc. Mulţumesc mult, domnule preşedinte, pentru amabilitate. Voci din sală: Azi dimineaţă au fost declaraţiile politice!
			Domnul Remus-Adrian Borza: Tocmai voi vorbiţi?!
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Domnule Borza, vă mulţumesc mult. Am şi încălcat Regulamentul, neafiliaţii trebuiau să vorbească ultimii, iar o să primesc o plângere penală. Domnule Năsui, vă rog. Dumneavoastră doriţi pentru...
			Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală): Drept la replică.
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Drept la replică. Vă rog.
			Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Mulţumesc, domnule preşedinte, că-mi acordaţi acest drept la replică. Cred că fariseism este mai degrabă să ceri românilor să strângă cureaua, în timp ce noi ne creştem indemnizaţiile. Dacă nu ne-aţi auzit protestând împotriva acestor creşteri de indemnizaţii, poate n-am vorbit suficient de tare, dar suntem singurul partid care a votat împotriva acestor creşteri ruşinoase, (Gălăgie.) în condiţiile în care cereţi românilor să plătească mai multe biruri, să vă creşteţi salariile. Este o ruşine! (Gălăgie.) Şi, domnule Dragnea, domnule preşedinte, ieri, acelaşi domn Bichineţ a venit la această tribună şi a făcut aluzii care sunt nedemne pentru un deputat al României, nedemne la adresa femeilor, inclusiv a femeilor din PSD. Astăzi vedem că face acelaşi lucru şi dumneavoastră, colegi bărbaţi din PSD, râdeţi la aceste glume. Este o ruşine şi sper că alegătorii dumneavoastră din judeţul Vaslui ştiu ce imagine daţi acestui judeţ, în momentul în care veniţi la această tribună şi vorbiţi cum vorbiţi despre femei, care ar trebui tratate cu demnitate şi cu respect. Şi, în ultimul rând, da, vom da lecţii despre penali, pentru că într-o ţară în care penalii sunt în continuare în funcţii publice, trebuie cineva să se opună şi de aceea USR este singurul partid care susţine campania împotriva penalilor în funcţiile publice. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Remus-Adrian Borza: Şi alaltăieri, când am discutat pe moţiunea simplă pe muncă, am vorbit de ipocrizia şi populismul unor colegi. Ce ipocrizie sau care este ipocrizia mai mare, decât să votezi împotriva propriilor indemnizaţii şi să te calci pe picioare la casierie ca să le încasezi?! (Râsete. Aplauze.) N-am văzut niciun semnatar, din cei 52 de semnatari pe moţiunea simplă, că s-au legat cu lanţuri, ca o formă de protest împotriva acestor indemnizaţii sau că au refuzat să le încaseze, după cum nici la USR n-am văzut niciun coleg să dea o declaraţie la casierie, prin Secretariatul General, că refuză încasarea indemnizaţiilor. Dragii mei, Până la urmă, indemnizaţia este un drept constituţional pe care, care orice demnitar, evident că avem dreptul să-l încasăm. Ce pretenţie aveţi? Să venim desculţi, să venim în cioareci, în opinci, în blugi?! Până la urmă, ca nivel de ierarhizare, avem un coeficient de 8. Nu suntem în vârful piramidei salarizării personalului bugetar. Nu suntem la 12, nici la 11, suntem la 8. Este o indemnizaţie decentă 9.000 de lei. Nu spun că e mică, nu spun că e mare, dar să faci un caz în fiecare zi pe chestiunea aceasta, iarăşi mi se pare un populism deşănţat şi păgubos. Un demnitar prost plătit este vulnerabil la prostie şi la corupţie. Asta doriţi în continuare?! Haideţi să punem la adăpost demnitarii ţării de astfel de tentaţii! Altminteri, pe un salariu mizer nu o să-ţi vină un om de calitate din mediul privat, din zona antreprenorială, să facă performanţă, să modernizeze şi să reformeze statul! (Aplauze.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc. Domnul Ovidiu Ganţ. (Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.) Nu, nu, aşteptaţi! E o ordine aici, totuşi. Cine doreşte, apasă pe un buton şi apare aici. (Se adresează domnului deputat Pavel Popescu.) Ştiu, dar e înainte domnul Ganţ! Îmi pare rău.
			Domnul Ovidiu Victor Ganţ: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Nu intenţionam să iau cuvântul, dacă n-aş fi fost din nou martor la o alocuţiune în plenul Camerei Deputaţilor, absolut inadmisibilă. Când am devenit deputat, în 2004, am avut convingerea că vin într-o instituţie în care lucrează, colaborează şi dezbat doamne şi domni. În cea mai mare măsură este adevărat. Dar, din nefericire, iluzia mi-a fost spulberată chiar din prima legislatură şi, din nefericire, situaţia se perpetuează până în ziua de astăzi. Este absolut incalificabil ce auzim în această legislatură, de la acest microfon. Am fost cu toţii de acord şi am votat un Cod de conduită. Am exprimat şi atunci rezerve, având convingerea că un Cod de conduită nu poate să suplinească lipsa de educaţie şi de bun-simţ şi, din nefericire, am primit confirmarea gândurilor mele. Dar, totuşi, domnule preşedinte, stimaţi colegi, membri ai Biroului permanent, totuşi, dacă educaţie nu există, atunci trebuie să funcţioneze coerciţia. Aveţi atribuţiile conferite de Regulament şi de acest Cod de conduită, pentru a stopa astfel de derapaje de la cea mai elementară educaţie şi bun-simţ în intervenţiile membrilor Camerei Deputaţilor. Ceea ce vă rog, din suflet, este să faceţi uz de ele. Să întrerupeţi de îndată asemenea luări de cuvânt, pentru că nu putem accepta ca de la cel mai înalt for al statului să dăm astfel de exemple societăţii. Se uită la noi oameni tineri, copii şi ce exemplu să urmeze? Jigniri la adresa colegelor, a colegilor? Este absolut incredibil ce se întâmplă! Iertaţi-mi patetismul, domnule preşedinte, stimaţi colegi, dar este incredibil ce se întâmplă! Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc. Vă rog.
			Domnul Pavel Popescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am participat în această legislatură şi în legislatura trecută la multe "momente" de stand-up comedy de la acest pupitru şi, într-adevăr, umorul este cea mai fină formă de inteligenţă. Tuturor ne-a plăcut să vedem meciuri interesante între domnul fost preşedinte Traian Băsescu, domnul preşedinte, domnul Tăriceanu. Da? Eram toţi cu zâmbetul pe buze. Dar eu mă declar şocat de faptul că unii din această sală sau că mulţi din această sală pot să zâmbească sau să râdă în hohote la grobianismul domnului Bichineţ. Şi, da, domnule Bichineţ, vă pronunţ numele de 20 de ori, să-l audă şi domnul preşedinte şi colegii noştri, şi să se folosească de pârghiile pe care le avem în această instituţie, să vă sancţioneze! Pentru că, dacă este unul în această sală, un parlamentar în această sală care nu-şi merită salariul, cu siguranţă sunteţi dumneavoastră. Mai este un parlamentar, dar n-am să-i spun numele, că risc prea mult, care este în aceeaşi situaţie. (Vociferări.) Dar să vă fie ruşine, de fiecare dată când vă urcaţi la acest pupitru şi folosiţi limbajul licenţios pe care-l folosiţi! Nu reprezentaţi această instituţie, nu mă reprezentaţi, şi împreună cu Partidul Naţional Liberal ne delimităm de comportamentul pe care îl practicaţi în faţa acestei ţări! Domnule Remus Borza, v-am ascultat... Da, sunteţi prietenul meu, dar v-am ascultat această pledoarie, vizavi de salarii. Haideţi să vă spun eu ce înseamnă populism. Populism a însemnat săptămâna trecută, când m-am dus în organizaţie la mine şi a venit un laborant în audienţă, care lucrează pe 1.300 de lei, cu tot cu spor de toxicitate, net. Aceasta după ce i-a scăzut salariul. Ştiţi cum m-am simţit eu când el m-a întrebat dacă mi-a mai crescut salariul cu 840 de lei? Voci din sală: Donaţi diferenţa!
			Domnul Pavel Popescu: Am dat diferenţa, mi-am donat diferenţa pe un an de zile, da, dacă mă întrebaţi! Ştiţi cum m-am simţit eu? Aşa ar trebui să ne simţim cu toţii! Şi Partidul Naţional Liberal, ca şi colegii noştri, s-au opus modificării salariale pe care am avut-o. Nu suntem demni şi domnul nostru coleg ne-a demonstrat astăzi aici că nu suntem demni de banii pe care-i primim, dacă ne comportăm aşa cum ne comportăm! (Vociferări.) V-aş ruga, pe viitor, să nu mai reacţionăm pozitiv la astfel de intervenţii! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Mai doreşte cineva să intervină, indiferent pe ce? (Râsete.) Vă rog. Staţi, că a fost bună întrebarea!
			Doamna Roxana Mînzatu: Doar o secundă... Mă adresez unuia dintre antevorbitorii mei, pentru că deja, de la tribuna Parlamentului, de câteva zile avem replici misogine, deşănţate. N-am să le reproduc, însă, în numele colegelor deputat, din PSD, din toate partidele, ne delimităm de astfel de discursuri, care sunt jignitoare la adresa femeilor. (Aplauze.) Nu contează că e vorba de o colegă deputat al PSD sau din alt partid. Aş vrea, stimaţi colegi şi stimate colege, să avem decenţă şi respect şi să arătăm că nu este doar discurs când vorbim de egalitate de gen şi facem seminarii, dezbateri şi chiar şi iniţiative legislative. Pentru că dacă de la tribuna acestui Parlament, al Camerei Deputaţilor, nu putem să ne respectăm între colegi şi nu dăm acest mesaj, restul este absolut inutil! Nu rămâne nimic altceva de completat. (Aplauze.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Mulţumesc mult. De aceasta am insistat, totuşi, să mai intervină cineva, pentru că era absolut necesar. Mai văd aici... Doamna Bîzgan?
			Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu am nimic de adăugat faţă de ce au spus deja colegele şi colegii din acest Parlament. Aş dori doar să-mi exprim solidaritatea cu colegele mele din toate partidele politice şi, de asemenea, cu colegii care au simţit nevoia şi care ştiu că nu sunt de acord cu anumite lucruri care s-au spus astăzi aici. De asemenea, probabil că se impune, domnule preşedinte - şi o să discutăm împreună la Comisia pentru egalitatea de şanse - poate o sancţiune pentru lucruri care s-au spus aici, în mod repetat, deşi au fost de multe ori încercări să fie corectate. Vă mulţumesc.
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc şi eu. Dacă vreo doamnă mai doreşte să intervină sau domnişoară? Iurişniţi Cristina-Ionela.
			Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi: Doresc să vă reţin atenţia... Doresc doar să mă adresez domnului Bichineţ, care a provocat acest circuit de replici şi răspuns la replică, să vină să-şi ceară scuze faţă de toate femeile parlamentar din această sală. Mulţumesc. În calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse. Mulţumesc.
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Domnule Bichineţ, aveţi microfonul.
			Domnul Corneliu Bichineţ: Eu sunt capabil să-mi prezint scuze ori de câte ori greşesc. Domnule, să nu aveţi cu toţii televizor, să nu fi aflat că "Portocală" - Negulescu, folosea - şi eu am citat - că "singura lui bucurie în lumea aceasta este «paraditul» la cetăţeni"?! Dar dacă s-a înţeles altfel, prezint scuze domnişoarelor, doamnelor şi domnilor! Atât am de spus! (Aplauze.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc mult. Vă propun să trecem la ultimul punct al ordinii de zi.
			10. Moţiunea simplă iniţiată de 62 deputaţi. Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Să înceapă votul. detalii vot
			96 de voturi pentru, 157 de voturi contra, 16 abţineri, 2 colegi care nu votează. Moţiunea simplă a fost respinsă. (Aplauze.) Declar închisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi. (Domnul deputat Dan Vîlceanu solicită să ia cuvântul.) Cine? Explicarea votului? Vă rog. Vă rog să luaţi loc! Îmi cer scuze! Vă rog să luaţi loc pentru a asculta explicarea votului şi vreau să vă mai fac două... Vă rog să luaţi loc! Vă rog insistent să luaţi loc! Domnule Iancu, vă rog să luaţi loc! Stimaţi colegi, Vă rog să luaţi loc! Ştiu că programul l-am lungit foarte mult, este deja ora 13,00, dar vă rog să-mi mai acordaţi câteva minute. Domnule Nicolicea, îmi cer scuze că vă întrerup!
			Domnul Dan Vîlceanu: Nicio problemă, domnule preşedinte, vor fi câteva secunde, de fapt, pentru că nu vreau decât să vă spun că eu, unul, mă declar dezamăgit profund de faptul că am oferit majorităţii PSD-ALDE ocazia de a recunoaşte eşecul măsurilor pe care le-a luat şi a recunoaşte toţi, de a vedea faptul că am fost sfidaţi, şi noi, şi cetăţenii, chiar de la tribuna Parlamentului, şi să oprim acum un astfel de comportament. Trebuia să recunoaştem cu toţii că au existat scăderi de salarii, că au fost măsuri proaste, să ne oprim, să vedem ce s-a întâmplat, să corectăm ce trebuie corectat şi lucrul acesta nu se putea face decât începând cu demiterea ministrului care a generat tot acest haos în sistemul de salarizare, şi public, şi în privat. Vă mulţumesc.
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc. Vreau să mai fac două anunţuri. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 21 februarie 2018, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului: 1. Legea pentru realizarea "Capabilităţii de sprijin de foc indirect" aferentă programului de înzestrare "Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare"; procedură de urgenţă; 2. Legea pentru ratificarea rezoluţiei Adunării Statelor Părţi (ASP) la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (CPI), adoptată de cea de-a XIV-a sesiune a ASP la Statutul de la Roma al CPI (14/Res.2), la 26 noiembrie 2015, privind art. 124 din Statutul Curţii Penale Internaţionale, adoptat la Roma, la 17 iulie 1998; procedură de drept comun. Vă mulţumesc. Membrii Biroului permanent, la sală.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 12,58.