Şedinţa Camerei Deputaţilor din 7 martie 2018

			Şedinţa a început la ora 08,32. Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Bună dimineaţa! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 7 martie 2018, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi trei minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă. În continuare, daţi-mi voie să citesc lista deputaţilor care vor avea declaraţii în dimineaţa aceasta.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna Tudoriţa-Rodica Boboc. Vă rog.
			Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. "8 Martie - Ziua Internaţională a Femeii" Anul acesta se împlinesc 107 ani de când s-a sărbătorit, pentru prima dată, Ziua Internaţională a Femeii. Timp de peste un secol, femeile din toată lumea au militat pentru drepturile lor. Dacă la început ele au luptat pentru dreptul la vot, la muncă, la educaţie, la sănătate, astăzi femeile luptă pentru a participa în alegeri pe listele electorale. În toată lumea, sub o formă sau alta, femeile îşi manifestă interesul şi voinţa de a se implica în viaţa societăţii şi în poziţii de decizie, ele au devenit mai radicale în mesaje, revendicări şi în acţiune. Cele mai bune rezultate în acest sens îl au femeile din ţările nord-europene, care, sprijinite de o legislaţie favorabilă, au reuşit să învingă stereotipurile şi misoginismul; este vorba de Suedia, Irlanda, Norvegia, Danemarca. Dar sunt, la ora actuală, ţări, în lume, unde femeile nu au nici măcar dreptul la vot, precum şi alte drepturi ce derivă din drepturile fundamentale ale omului. Am în vedere unele ţări din Africa şi din ţările arabe. Viaţa a demonstrat că atunci când femeile au drepturi politice şi de decizie, standardele de viaţă sunt mai înalte, democraţia este în câştig. Rolul femeii trebuie interpretat ca o valoare a democraţiei. Promovarea femeii nu este doar un factor de justiţie socială, ci un factor al eficienţei, al unei dezvoltări durabile. În ceea ce priveşte România, la ora actuală există o legislaţie corespunzătoare, de asemenea, se respectă, în mare, Directivele şi normele europene privind protecţia drepturilor femeii, doar că acestea trebuie aplicate cu mai multă rigurozitate. Îmi exprim satisfacţia, cu acest prilej, că Partidul Social Democrat, al cărui membru sunt, în ultimii ani, a acţionat şi a luat măsuri hotărâte pentru promovarea femeilor în politică şi în administraţie. Faptul că România, la ora actuală, are o femeie în funcţia de prim-ministru, opt femei miniştri şi un număr apreciabil de femei secretari de stat, şefi de agenţii de interes naţional, este dovada că pentru Partidul Social Democrat egalitatea de şanse nu este doar un principiu, ci o realitate. Acest lucru este confirmat şi de faptul că, în urma alegerilor din 2016, atât la cele locale, cât şi la cele parlamentare, femeile din Partidul Social Democrat au avut cel mai mare succes faţă de perioadele precedente. În prezent sunt 53 de femei parlamentar, 89 de femei primar, 92 de femei viceprimar, peste 120 de consilieri judeţeni şi peste 3.000 de consilieri locali. În încheiere, fac un apel către toate colegele şi colegii parlamentari să militeze pentru implementarea legislaţiei în domeniu, astfel încât, la alegerile viitoare, să ne apropiem de directivele şi normele europene privind reprezentarea femeilor în politică şi în poziţii de decizie. Cu acest prilej, adresez felicitări tuturor femeilor din România, precum şi îndemnul de a manifesta mai mult interes şi implicare în viaţa societăţii noastre. Deputat de Vrancea, Rodica Boboc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, doamnă deputat.
			Şi urez şi eu tuturor doamnelor: La mulţi ani! Însă, vă rog frumos să respectăm timpii alocaţi, de trei minute. Aşadar, dau cuvântul, în continuare, domnului Cristian Buican. Nu este. Doamna deputat Antoneta Ioniţă. La mulţi ani, doamnă deputat! Vă rog.
			Doamna Antoneta Ioniţă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Bucurii de 8 martie". 8 martie, Sărbătoarea Internaţională a Femeii, ziua când toate doamnele sunt răsfăţate cu flori, cadouri şi mesaje care mai de care mai frumoase. Sunt mamă, soţie, activez în cadrul unei organizaţii puternice de doamne liberale şi vă pot confirma că aproape toată lumea din jurul meu aşteaptă să sărbătorească această zi a respectului faţă de femei. Am spus "aproape toată lumea din jurul meu", gândindu-mă la excepţii, la acele cazuri despre care se vorbeşte foarte puţin, în general, şi aproape deloc într-o zi de 8 martie. Este plăcut să ne înconjurăm de gesturi frumoase, dar este responsabil să ne aducem aminte că suntem pe locul I în Europa la capitolul naşteri în rândul minorelor, iar dacă această neonorantă poziţie nu vă spune nimic, aflaţi că în România, peste 8.500 de minore devin mame în fiecare an. Aceste tinere care provin, în cele mai multe cazuri, din familii defavorizate, devin mame, fără a avea conturată pe deplin responsabilitatea ce derivă dintr-o astfel de decizie. Lipsa educaţiei, încă din timpul şcolii, lipsa unui program bine gândit pentru informarea tinerelor ce aleg să-şi înceapă viaţa sexuală, neimplicarea instituţiilor responsabile, au făcut ca în ţara noastră să existe peste 40.000 de copii abandonaţi, iar cifrele continuă să crească într-un trend ascendent. Statisticile ne arată că tinerele expuse abuzurilor, violenţei domestice şi sărăciei, au riscuri mai mari pentru o sarcină prematură. Aceste mame premature renunţă, de cele mai multe ori, la şcoală, pentru a încerca să îngrijească un nou-născut, care de multe ori este privit de familie ca o ruşine, iar într-o societate în care consilierea de specialitate are de suferit, generând astfel suferinţă, soluţia pe care tinerele mame o au la îndemână este abandonul copilului. Nu vreau să mă consideraţi un grinch al sărbătorii femeilor de pretutindeni, un monstruleţ ţâfnos, incapabil să se bucure de frumuseţea gesturilor de 8 martie. Ce îmi doresc cu adevărat este ca de această zi să se poată bucura toate femeile din România. Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, doamnă deputat.
			În continuare, din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu. Nu este. Doamna deputat Lavinia-Corina Cosma. Nu este. Domnul deputat Stelian-Cristian Ion. Nu este. Domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu. Nu este. Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu. Nu este. Domnul deputat Mihai-Cătălin Botez. Vă rog, domnule deputat. În sfârşit, un USR-ist care s-a trezit devreme!
			Domnul Mihai-Cătălin Botez: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să vorbesc astăzi despre o situaţie pe care am întâlnit-o ieri şi despre nişte momente prin care am trecut ieri. La o comisie parlamentară am văzut nişte antreprenori care urmau să fie afectaţi de o lege care probabil că va intra, în curând, în vigoare. Aveau o solicitare de bun-simţ, însă, din cauză că au venit prea târziu, chiar în şedinţa de raport, nu s-a mai putut face nimic şi, practic, am văzut nişte politicieni care au ignorat şi au acuzat nişte oameni care produc în ţara aceasta, i-au acuzat că vin prea târziu în comisie. Apoi, o altă situaţie de ieri. Am discutat cu mai mulţi oameni, cu consultanţi, o solicitare venită din partea antreprenorilor. Mulţi antreprenori cinstiţi, care au afaceri pe profit sau care funcţionează bine sunt amendaţi de către ANAF, care amendează la plan, care trebuie să răspundă politic pentru acţiunile sale şi care trebuie să colecteze amenzi. Nu cred că este în spiritul unei economii funcţionale ca ANAF să facă astfel de lucruri. ANAF trebuie să identifice zone în care se face evaziune fiscală şi zone în care poate corecta nişte lucruri, nu să meargă să forţeze legea şi să amendeze, şi să distrugă efectiv nişte afaceri. M-am gândit la ce am putea face, legislativ? Aş putea îndrepta, cumva, aceste lucruri? Aş putea să-i ajut pe antreprenori să depăşească acest demers, să nu li se mai închidă afacerile abuziv? Şi mi-am dat seama că nu prea am ce să fac, legea este bună, poate că perfectibilă, dar funcţionează bine. Ce nu funcţionează bine este decidentul politic, sunt oamenii care influenţează activitatea acestei instituţii şi consider că avem nevoie de mai mulţi oameni implicaţi în România, tocmai pentru că suntem în Anul Centenarului. Mai mult, avem datoria să ne implicăm, să ne implicăm civic, de ce nu, să ne implicăm şi politic, să facem politica mai bună şi mai responsabilă, pentru că România a fost făcută de oameni care n-au stat deoparte. Vă mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar ALDE, domnul Mihai Niţă. Nu este. Domnul Constantin Avram? Nu este. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Dragoş Gabriel Zisopol. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Dragoş Gabriel Zisopol: Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Îmi revine deosebita onoare să vă transmit mesajul domnului Terens Nikolaos Qouik, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Elene, adresat organizaţiilor grecilor de peste hotare, în legătură cu Ziua Mondială a Limbii Elene - 9 februarie. "Oficializarea Zilei Mondiale a Limbii Elene nu poate să fie considerată decât ca o acţiune de recunoaştere a rolului limbii greceşti în cultura mondială, a acestei limbi care a contribuit şi a oferit noţiunile de oraş şi de politică. Ansamblul de norme şi idealuri morale al conştiinţei de sine greceşti s-a exprimat în limba grecilor pentru prima dată în istoria lumii locuite, aceşti greci care au dat naştere eticii cetăţenilor în cadrul unei societăţi democratice. Aristotel a scris, în opera sa «Politice», faptul că, cuvântul omului constituie dovada lui cea mai mare că omul este, prin natura sa, un animal politic. Seferis a menţionat, în opera «Încercări», că, de la epoca Apostolului Pavel până la Dionisios Solomos, poporul grec, în condiţiile în care oricare alt popor ar fi sfârşit prin a-şi pierde limba, a salvat-o, pentru a o transmite generaţiilor viitoare. Cugetătorul Evangelos Papanutsos a vorbit despre seva plină de simboluri a cuvintelor pe care le denumea «fiinţe vii». Numai un popor care vorbeşte în acest fel despre limba sa, ar fi putut să dea naştere unei culturi ce a exercitat o atracţie irezistibilă în întreaga lume antică, până în cele mai îndepărtate podişuri ale Asiei. Zbuciumata istorie greacă a transmis tuturor neamurilor şi prin intermediul «Istoriilor» lui Herodot, complexitatea destinului şi echilibrul dintre regulile geografiei şi iniţiativa individuală dinamică a grecilor din perioada primelor colonii, până la diaspora modernă. Civilizaţia noastră vorbeşte despre noi, povesteşte şi explică atitudinea noastră vizavi de evenimentele din jurul nostru, din fiecare epocă. Este marea noastră armă paşnică. Nu putea să aparţină decât grecilor diasporei prima idee - conceptul iniţial - a iniţiativei amintite, de stabilire a unei Zile Mondiale a Limbii Elene. Comunitatea Elenă din Italia a fost prima care a propus-o, mobilizându-se pentru a o sprijini. Ministerul de Externe şi Secretariatul General al Grecilor din diaspora s-au sensibilizat şi au dat curs acestei iniţiative. Comisia Specială Permanentă a Grecilor din diaspora şi-a însuşit-o, iar Parlamentul elen a acceptat-o, în unanimitate, şi a legalizat-o. Ziua Mondială a Limbii Elene aminteşte că limba grecilor a condus, conform textelor istorice, filosofice şi literare, la naşterea valorilor mondiale ce dau sens lumii civilizate moderne, a transmis peste generaţii esenţa democraţiei şi a contribuit major la răspândirea creştinismului. Limba greacă are avantajul liniei invizibile care uneşte oamenii, fără să se limiteze la graniţe. Nenumărate sunt cuvintele greceşti care îmbogăţesc alte limbi, cele mai numeroase se regăsesc în literatura medicală internaţională, în care aproximativ 80% din termenii ştiinţifici au rădăcină şi origine grecească. Această linie invizibilă a limbii elene are recunoaştere internaţională oficială, în avantajul nu numai al grecilor, dar şi al tuturor popoarelor care doresc să trăiască şi să progreseze în pace. De altfel, cuvintele care în toată lumea dau sens convieţuirii armonioase - democraţie şi dialog - sunt cuvinte greceşti." Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Cu prilejul Zilei Internaţionale a Limbii Elene - 9 februarie, Uniunea Elenă din România a organizat numeroase ateliere literare creative, lecturi publice, prezentări de carte şi dezbateri referitoare la importanţa limbii elene pe plan mondial. În acelaşi context, am început demersurile parlamentare pentru realizarea unei iniţiative legislative, prin care, în România, ziua de 9 februarie să fie declarată Ziua Limbii Elene. Vă mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau cuvântul domnului deputat Constantin Codreanu. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Constantin Codreanu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică de astăzi prefaţează o vizită de lucru pe care o voi întreprinde săptămâna aceasta în Spania; acolo unde, după cum bine ştiţi, avem a doua cea mai mare concentraţie de cetăţeni români, după Italia. În acelaşi timp, prin declaraţia pe care o fac astăzi de la tribuna Parlamentului vreau să invit cetăţenii români şi organizaţiile reprezentative ale acestora să se implice în tot ceea ce înseamnă proces legislativ românesc, să se implice mai activ. Spun "mai activ", pentru că o implicare a existat deja şi această implicare s-a văzut în proiecte de lege, pe care o parte dintre dumneavoastră le-aţi susţinut, în calitate de coiniţiatori, în anul 2017. Primul dintre ele este un proiect de lege care extinde perioada de contribuţie, în mod retroactiv, la fondul de pensii, un proiect de lege care a fost preluat de Guvernul României - m-am bucurat că s-a întâmplat acest lucru - şi care a extins această perioadă până la finalul lui 2017. Un alt proiect de lege, iarăşi preluat de Guvernul României - şi nu sunt deloc supărat de acest lucru, dimpotrivă, mă bucur că iniţiativele bune sunt preluate - a fost prelungirea valabilităţii paşapoartele de la 5 la 10 ani, un lucru care îi afectează atât pe actualii cetăţeni români, din afara şi din interiorul României, cât şi pe viitori cetăţeni români. Sper ca în viitorul apropiat - am cerut deja acest lucru - să accelerăm procedurile parlamentare. Sper ca în viitorul apropiat, mai ales că suntem într-un an al Centenarului, să ajungem ca acest proiect de lege să devină lege şi să prezentăm cetăţenilor noştri din diaspora această reuşită comună a noastră. Spuneam mai devreme că îi invit pe cetăţenii din diaspora să fie mai activ implicaţi în procesul legislativ. Mai activi, pentru că a existat un precedent, a existat o premieră în tot ceea ce înseamnă viaţă politică românească - un atelier legislativ pe care l-am organizat în capitala celui de-al doilea stat românesc, la Chişinău, în prima parte a anului 2017, care a rezultat în propuneri pentru completarea şi amendarea Legii nr. 21/1991 a cetăţeniei române. Şi, pe lângă aceste lucruri care s-au întâmplat deja, cu siguranţă putem vorbi şi de lucruri care se vor întâmpla în viitorul apropiat, mai ales că noi suntem în continuare deficitari la tot ceea de înseamnă reprezentare proporţională pentru cetăţenii români care se află în acest moment în afara României şi, din păcate, cele câteva milioane de cetăţeni români sunt reprezentaţi în Parlamentul României de doar şase parlamentari - patru deputaţi şi doi senatori -, în condiţiile în care cel mai mic judeţ din România are 10 parlamentari. Aceasta este o altă cerinţă pe care o au cetăţenii noştri români şi asupra căreia trebuie să lucrăm în viitorul apropiat, împreună cu - şi închei aici - cu o altă propune legislativă pe care o voi supune iarăşi, în câteva săptămâni, atenţiei dumneavoastră, şi anume, ca în statele în care avem această mare concentraţie de români - Spania, Italia -, să avem circumscripţii separate, astfel încât să le oferim şansa acestor oameni să vină în Parlamentul României, să ne fie colegi şi să legifereze alături de noi. Vă mulţumesc. Deputat Constantin Codreanu, Circumscripţia electorală nr. 43 diaspora, PMP.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea deputaţilor neafiliaţi, doamna deputat Oana Bîzgan.
			Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colege, Dragi colegi, De Ziua Internaţională a Femeii, sărbătorim realizările sociale, economice, culturale şi politice ale femeilor; realizările antreprenoarelor, ale managerelor, ale doctoriţelor şi cadrelor medicale, ale asistentelor sociale şi mediatoarelor sanitare, ale femeilor din tehnologie, din industrie, din inginerie, ale celor din poliţie, aviaţie, armată, din administraţia publică şi din politică, ale tuturor femeilor care muncesc acasă sau şi acasă. Contribuţia lor la dezvoltarea societăţii trece adesea neobservată. Participarea şi reprezentarea lor în viaţa publică rămân limitate. Ştim că, din 465 de parlamentari, doar 19% sunt femei, deşi 52% din populaţia României sunt femei. În toate sectoarele de activitate reprezentarea femeilor scade, pe măsură ce remuneraţia, statutul şi nivelul de expunere publică cresc. Pe măsură ce avansăm pe linia ierarhică între structurile de conducere cu putere de decizie există tot mai puţine femei, chiar şi în domenii în care personalul este preponderent feminin, precum educaţia, de exemplu. Dragi fete şi femei, Sunt onorată să fiu una dintre reprezentantele voastre în Parlamentul României şi vă urez la mulţi ani! de 8 Martie, chiar de la tribuna Camerei Deputaţilor. În primul an de mandat parlamentar am promovat egalitatea de şanse şi de gen, prin proiectele de lege pe care le-am elaborat şi susţinut, prin evenimentele la care am participat. În numele milioanelor de românce care vor să contribuie la dezvoltarea ţării, voi continua să susţin modernizarea şi actualizarea legislaţiei, ca garanţie pentru egalitatea de şanse în familie, la locul de muncă, în şcoli, în universităţi şi în relaţia cu statul. De Ziua Internaţională a Femeii, doresc demnitate şi dreptate pentru fetele şi femeile victime ale hărţuirii abuzului şi violenţei, doresc respect pentru fetele şi femeile din toate colţurile ţări, şi din diaspora, doresc o voce mai puternică a fetelor şi femeilor din România, doresc solidaritate şi suroritate, inclusiv între toate femeile puternice din Parlament, doresc un angajament susţinut pentru echitate şi un parteneriat solid între femei şi bărbaţi, pentru drepturi şi şanse egale. Împreună, putem face schimbarea în bine pe care ne-o dorim pentru România. La mulţi ani! Oana Bîzgan, deputat independent, Bucureşti.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, doamnă deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Elvira Şarapatin. Vă rog, doamnă deputat.
			Doamna Elvira Şarapatin: Obiectul declaraţiei mele politice, stimaţi colegi şi stimate colege, este "PNL dezinformează şi minte că nu mai sunt bani de pensii şi salarii, în timp ce PSD ia măsuri pentru creşterea veniturilor tuturor categoriile sociale". PNL dezinformează populaţia când spune că nu mai sunt bani de pensii şi salarii. Deşi realitatea i-a contrazis de fiecare dată, cei de la PNL continuă să se contrazică, punându-se într-o situaţie ridicolă. PNL se contrazice şi repetă întruna că nu mai sunt bani de pensii şi salarii, în timp ce pensiile şi salariile au crescut treptat, de când coaliţia PSD-ALDE a preluat guvernarea, din ianuarie 2017. Nu înţeleg raţiunea politică de a înainta o moţiune pe educaţie săptămâna aceasta, pe muncă săptămâna trecută, adică exact în perioada în care au intrat în vigoare cele mai consistente majorări de salarii pe care le-a primit personalul din învăţământ şi din domeniul sanitar. PNL sfidează regulile bunului-simţ şi îi insultă pe români, prin atitudinea şi mesajul duplicitar pe care le promovează. De ce spun aceste lucruri? Tocmai pentru că semnatarii moţiuni în care se critică salarizarea necorespunzătoare a cadrelor didactice şi a celorlalte categorii de bugetari din România sunt chiar parlamentarii care au votat pentru tăierea salariilor cu 25%. Dragi colegi de la PNL, ne-aţi criticat şi în legătură cu noua legislaţie privind salarizarea din sistemul bugetar, exact atunci când creşteau salariile fiecărui angajat. Nu înţeleg comportamentul dumneavoastră; când aţi procedat corect, în 2010, când aţi tăiat 25% din toate salariile din România, sau acum, când criticaţi majorările care s-au realizat în fiecare domeniu de activitate? Aştept un răspuns, în mod special de la doamna Raluca Turcan, care este cea mai critică la adresa PSD-ului şi la adresa coaliţiei, şi de la ceilalţi domni care critică, din PNL. Să ştiţi că românii ştiu adevărul şi nu se lasă impresionaţi de atitudinea şi discursul dumneavoastră perfid şi dualist. Din momentul preluării guvernării de către coaliţia PSD-ALDE, salariile cadrelor didactice au crescut cu 44%, în total. Aceste salarii vor fi primite efectiv în mână, la finalul lunii martie, şi atunci se va vedea cine a avut dreptate şi cine nu. Vreau să ştiţi că, atât eu, cât şi colegii mei din Parlament şi Guvern, ne-am respectat promisiunea din campania electorală, de a majora substanţial salariile medicilor şi profesorilor, astfel încât aceştia să nu mai plece din ţară şi să ofere servicii de calitate în sănătate şi educaţie. PNL a amestecat laolaltă declaraţii ale ministrului muncii, făcute în contexte diferite, pe de o parte despre Codul fiscal, iar pe de altă parte...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Vă rog să vă apropiaţi de concluzii, doamnă deputat.
			Doamna Elvira Şarapatin: Da, închei imediat, domnule preşedinte!
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc.
			Doamna Elvira Şarapatin: Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că de acum înainte nu vom asista tăcuţi la atacurile nefondate pe care le lansaţi la adresa noastră, întrucât vreţi să vă faceţi imagine pe spatele cetăţenilor acestei ţări. Nu vă mai lăsăm să vă jucaţi cu astfel de afirmaţii, lansând minciuni şi dezinformări în spaţiul public. Românii aşteaptă de la toate partidele o altfel de politică care să aibă în centru cetăţeanul şi problemele lui, nu lupta pentru putere, interese personale sau deţinerea de funcţii. De aceea, noi, cei de la PSD, vom manifesta deschidere pentru susţinerea şi promovarea interesului celor care muncesc cinstit şi plătesc taxe şi impozite. Mulţumesc, domnule preşedinte. Deputat de Gorj, Elvira Şarapatin.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Corneliu Olar.
			Domnul Corneliu Olar: ... a dat cu piatra în mine, eu am dat cu pâine. Sărut mâna şi la mulţi ani, doamnă! "Dacă era parlamentar, doamna Dăncilă vota pentru proiectul PNL". Stimaţi colegi, Săptămânile trecute, când doamna prim-ministru s-a întâlnit cu reprezentanţii administraţiilor publice locale, le-a promis acestora că 100% din impozitul pe venit încasat la buget va rămâne la nivelul administraţiilor publice locale, primării şi consilii judeţene. E adevărat că, aşa cum ne-a obişnuit PSD-ul, doamna premier a fost atentă şi nu ne-a spus şi data de la care se va aplica această măsură. Se va aplica în 2019, în 2020 sau niciodată. Stimaţi colegi, am apreciat faptul că doamna prim-ministru citeşte proiectele legislative pe care le depunem noi, ca Partid Naţional Liberal, şi, mai mult decât atât, le şi asumă. Bravo, doamnă! Apreciem! Să ştiţi că noi, pe lângă proiectele legislative care se află acum la Senat, am avut şi amendamente la bugetul pentru 2018, cu aceeaşi reglementare - ca 100% din impozitul pe venit să rămână la primării şi consilii judeţene, pentru că administraţiile locale au pierdut în acest an câteva miliarde bune, prin scăderea cotei unice de la 16% la 10%. Din păcate, colegii dumneavoastră, cei din PSD, au votat împotrivă fără să clipească, deşi au ştiut că jumătate dintre primari nu-şi pot acoperi cheltuielile curente sau de investiţii în acest an, ci merg pe un buget minim de funcţionare. Păi, dumneavoastră ştiţi ce înseamnă ca o primărie să meargă pe un buget minim de funcţionare? Însemnă doar să-şi plătească facturile şi salariile, nimic mai mult. Nu ştiu dacă parlamentarii PSD şi ALDE au curajul să mai meargă în teritoriu şi să se întâlnească cu primarii cărora le-au luat bani şi din impozitul pe venit şi din excedentele agonisite în cursul anilor. Stimaţi colegi, Eu am crezut-o pe doamna Dăncilă şi vă garantez că, dacă ar fi parlamentar, Domnia Sa ar vota proiectul Partidului Naţional Liberal prin care 100% din impozitul pe venit să rămână la primării şi consilii judeţene. Am încredere că doamna Dăncilă va susţine proiectul PNL, iar, din anul 2019, primăriile nu vor mai sta cu mâna întinsă la Guvernul României. Asta dacă nu chiar acest lucru şi-l doreşte domnul Dragnea - să aibă primarii la mâna lui. Mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Ilie Dan Barna. Nu este. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Daniel Vasile. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Daniel Vasile: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, La mulţi ani tuturor colegelor! Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată: "S.O.S., copiii romi!". Cetăţenii români de etnie romă din România, precum şi romii din Europa se confruntă, în viaţa lor de zi cu zi, cu prejudecăţi, intoleranţă, discriminare şi excluziune socială. Romii sunt marginalizaţi şi trăiesc, în principal, în condiţii socio-economice precare. Există o suprapunere între sărăcia relativ bazată pe venit şi vulnerabilităţi. Accesul la educaţie pentru copiii romi cei mai săraci, de la vârsta cea mai fragedă, este esenţial pentru ruperea cercului vicios al sărăciei şi pentru incluziunea lor socială reală. Astfel, doi din zece copii de etnie romă nu merg la şcoală; rata de înscriere a copiilor romi la grădiniţă este de 37%, în timp ce, în cazul populaţiei majoritare, procentul este de 77%; 75% dintre copiii romi nu termină 8 clase; riscul mortalităţii infantile în rândul copiilor romi este de patru ori mai mare. La nivelul populaţiei adulte, 25% dintre romi nu au absolvit nicio şcoală; 26% au terminat primele patru clase; 34% au terminat doar gimnaziul; 17% urmează o şcoală profesională, un liceu sau studii superioare; în România există 625 de şcoli în care învaţă populaţie de etnie romă într-un procentaj majoritar, care nu au acces la apă, canalizare şi sală de sport; 240.000 de elevi de etnie romă cu identitate asumată sunt cuprinşi în sistemul educaţional. Romii reprezintă o importantă resursă umană, nu un grup vulnerabil. Romii sunt o populaţie tânără, singura categorie de populaţie cu rata natalităţii în creştere. O valoare inestimabilă, luând în considerare tendinţa scăderii constante a populaţiei din statele membre ale Uniunii Europene. În contextul şanselor, minoritatea romilor trebuie tratată ca resursă de dezvoltare. În contextul resurselor, creşterea capitalului uman, ca strategie pe termen lung, este o prioritate majoră. România ar trebui să ia măsuri specifice pentru a se asigura egalitatea de tratament şi accesul deplin al romilor la un învăţământ de calitate, cu scopul de a se elimina decalajul dintre romi şi ceilalţi elevi, în ceea ce priveşte participarea şcolară, nivelul de performanţă şcolară, condiţiile socio-economice şi reducerea numărului de cazuri de discriminare şi segregare din şcoli. Aceste obiective ar trebui implementate prin intermediul unui program naţional care să vizeze: prevenirea segregării şcolare; reducerea abandonului şcolar; sporirea accesului la educaţie şi îngrijire de calitate a elevilor romi; utilizarea metodelor incluzive şi personalizate de predare/învăţare; îmbunătăţirea formării profesorilor şi a medierii şcolare; extinderea accesului la educaţie ca a doua şansă. Vă mulţumesc. Deputat Daniel Vasile, reprezentantul minorităţii romilor în Parlament.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Ionuţ Simionca.
			Domnul Ionuţ Simionca: Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Tramvaiul 9 în cercul vicios al violenţei domestice". Cu gândul la ziua de 8 martie, o zi în care le sărbătorim pe doamne, domnişoare, mame, care ne înseninează şi ne întregesc viaţa, am deschis televizorul şi m-am întristat. Am aflat că ieri, la Timişoara, o femeie a fost înjunghiată în tramvaiul 9 de bărbatul cu care călătorea - iubitul ei, şi că nimeni din tramvai nu a sărit să o ajute. Tot la ştiri am văzut că asistenta ucisă de iubitul ei într-un spital din Slatina a fost condusă pe ultimul drum. Din păcate, această problematică nu este, în societatea noastră, una marginală, şi spun acest lucru având în vedere doi indicatori extrem de relevanţi: Un sfert din omorurile înregistrate în România într-un an au loc în familie; Una din trei femei din ţara noastră este victimă a violenţei domestice. Am ales să ridic această problemă în faţa dumneavoastră deoarece consider că avem obligaţia să îmbunătăţim cadrul legislativ, să încurajăm administraţiile locale şi să sprijinim ONG-urile, pentru ca femeile şi copiii - victime ale violenţei domestice - să beneficieze de consiliere şi de o reală protecţie în faţa agresorilor lor. Avem obligaţia să aliniem legislaţia naţională Convenţiei de la Istanbul, ratificată de România în 2016. Mai precis, trebuie să introducem de urgenţă ordinul de protecţie provizoriu - conform art. 52 din Convenţie -, emis de Poliţie imediat după constatarea faptei de violenţă, care să asigure o protecţie reală şi rapidă. De asemenea, trebuie să modificăm de urgenţă Codul penal, astfel încât cercetarea agresorilor să continue chiar dacă victima îşi retrage plângerea -conform art. 55 din Convenţie. Aceeaşi Convenţie vorbeşte despre înfiinţarea de centre specializate pentru cazurile de violenţă domestică şi sexuală, cu personal specializat, care să acţioneze în interesul victimelor, prin consiliere psihologică şi consiliere legală, precum şi alocarea unor resurse, la nivel local şi naţional, pentru aplicarea tuturor măsurilor de protecţie corespunzătoare. Reprezint în Parlament judeţul Bistriţa-Năsăud, un judeţ în care nu există niciun fel de servicii de suport pentru victimele violenţei domestice. Mă voi întoarce acasă şi, de 8 martie, voi face un apel la autorităţile publice locale şi la ONG-urile din judeţ, pentru identificarea de soluţii pentru femeile care nu ştiu cum să depăşească obstacolele cu care trebuie să se confrunte atunci când vor să reclame agresiunile şi abuzurile domestice. În final, vreau să le urez putere şi încredere femeilor care nu ştiu cum să scape din cercul vicios al violenţei domestice şi să le asigur că vom face tot ce depinde de noi, să le deschidem noi perspective prin instituţii de consiliere şi protecţie, astfel încât să nu mai fie posibilă o nouă crimă în tramvaiul 9. Doamnelor, domnişoarelor, la mulţi ani, fericire şi sănătate! Doamne ajută!
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Alexandra Presură.
			Doamna Alexandra Presură: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Rolul tinerilor noştri în Anul Centenarului". "Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri", afirma Regele Mihai, în discursul istoric de la tribuna Parlamentului, din data de 25 octombrie 2011. Cuvinte extrem de actuale şi astăzi, în Anul Centenarului. Cuvinte mari la prima vedere, dar foarte importante pentru a putea schimba ceva în mod real. A lua ţara cu împrumut de la copiii noştri înseamnă, înainte de toate, a le oferi copiilor şi tinerilor noştri o Românie demnă, în care să îşi dorească să studieze, să se maturizeze, iar mai apoi să rămână aici, pentru a pune umărul la dezideratul pe care îl auzim tot mai des - "Vrem o ţară ca afară!". Desigur, ţara luată cu împrumut de la copiii noştri presupune şi reversul medaliei. Nu le putem cere tinerilor implicare şi dedicaţie, dacă statul nu reuşeşte să ofere, la rându-i, condiţiile optime şi cel puţin decente pentru o dezvoltare armonioasă a tinerilor, precum şi premisele rămânerii lor în ţară. Din acest punct de vedere, Guvernul PSD şi-a fixat ca prioritate, în Programul de guvernare, o serie de măsuri şi obiective pragmatice. Obiective care să permită tinerei generaţii atât accesul la un învăţământ de calitate, cât şi integrarea în piaţa muncii şi oferirea unor condiţii pentru un început încurajator al vieţii de adult. Între măsurile Executivului referitoare la tineret amintesc: implicarea în educaţia complementară a tinerilor; promovarea culturii şi activităţilor vocaţionale; implementarea programului naţional de consiliere şi orientare în carieră; crearea unui program al egalităţii de şanse pentru tinerii proveniţi din medii dezavantajate; asigurarea transportului gratuit pe calea ferată pentru toţi studenţii din România. Nu în ultimul rând, Guvernul PSD a iniţiat un program complex de stimulare a revenirii tinerilor plecaţi din ţară, prin generarea unui set de stimulente financiare, precum: garantarea unui fond de investiţii, scutirea de impozit pentru o anumită perioadă de timp şi finanţări nerambursabile în scopul deschiderii unor afaceri în ţară. În ciuda evoluţiei tehnologice care ne-a învăluit în ultimii ani, cred cu tărie că patriotismul şi iubirea de neam şi ţară nu sunt valori lăsate în plan secund, ci principii călăuzitoare pentru tinerii noştri. Şi daţi-mi voie să vă spun, dragi colegi, tineretul din ziua de astăzi nu este deloc ignorant, aşa cum ar părea la prima vedere, ci, din contră. Să cunoaştem adevărurile istorice ne face pe toţi mai responsabili în a ne asuma prezentul. Mi se demonstrează pe zi ce trece că tinerii generaţiei actuale doresc să pună în aplicare pregătirea, capacitatea...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Vă rog să vă apropiaţi de concluzii.
			Doamna Alexandra Presură: ... şi puterea de muncă, în scopul progresului general al României. România este o ţară cu resurse umane incredibile. Avem copii şi tineri excepţionali, care domină an de an olimpiadele şcolare internaţionale la mai toate materiile.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Vă rog să încheiaţi, doamnă deputat. Mulţumesc.
			Doamna Alexandra Presură: Tineri cu o inteligenţă sclipitoare şi cu un talent nativ înnăscut. Avem o moştenire culturală şi istorică de excepţie, a cărei continuitate revine în sarcina tinerilor noştri de astăzi. Bineînţeles, statul român are încă multe de făcut pentru tineret. Sunt încredinţată însă că o cointeresare reciprocă...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Doamnă deputat, mulţumim foarte mult. Vă rog să spuneţi concluzia...
			Doamna Alexandra Presură: Imediat...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: ... încheierea. Şi, după aceea, trebuie să respectăm şi timpul. Mulţumesc tare mult.
			Doamna Alexandra Presură: Imediat. Sunt încredinţată însă că o cointeresare reciprocă, de tip parteneriat egal, va fi extrem de pozitivă, în interesul dezvoltării României. În Anul Centenarului, am convingerea că tinerii României vor da măsura adevăratei lor valori şi vor reuşi, prin fapte, nu vorbe, să contribuie la relansarea ţării...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, doamnă deputat.
			Doamna Alexandra Presură: ... în spiritul patriotismului...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim.
			Doamna Alexandra Presură: ... şi al drumului nostru european. Vă mulţumesc. Deputat Alexandra Presură.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Vă rog, pentru respectul celorlalţi colegi, să păstrăm timpul de 3 minute, dacă nu doriţi să întrerup alocuţiunea. Mulţumesc.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul George Ionescu.
			Domnul George Ionescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se referă la problemele pe care le întâmpină locuitorii din judeţul Prahova, locuitori ai comunelor: Colceag, Baba-Ana, Boldeşti-Grădişte, Sălciile, Fulga, privind combustibilul pentru încălzirea locuinţelor pe timp de iarnă. Domnule preşedinte, Locuitorii acestor comune din judeţul Prahova folosesc combustibil solid pentru încălzirea locuinţelor - lemn de foc sau cărbune - pe care îl achiziţionează la un preţ foarte mare, 650-700 de lei/tona, acest preţ depăşind foarte mult posibilităţile cetăţenilor din aceste comune. Menţionez că în această zonă sunt exploataţii de gaze naturale şi în acelaşi timp sunt foraje în derulare, deoarece în această zona au fost identificate rezerve importante de gaze naturale. Cum vă spuneam, rezerve foarte mari, care duc la creşterea economică a acestei zone. Din păcate, aceste localităţi nu beneficiază deloc de aceste resurse. Domnule ministru al energiei, Anton Anton, vin cu rugămintea să faceţi o evaluare şi să găsiţi o soluţie pentru ca cetăţenii din aceste localităţi să beneficieze de aceste resurse de gaze naturale ce sunt exploatate şi introduse în sistemul naţional de distribuţie a gazelor naturale din România. Şi, totodată, ar fi o discriminare ca locuitorii din alte localităţi din România să beneficieze de aceste resurse de gaze naturale, iar locuitorii din aceste localităţi, unde resursele de gaze sunt, în acest moment, cred că cele mai importante din România, să nu aibă măcar acces la aceste resurse. Doamnelor din Parlament, Doamnelor din România, Vă urez să aveţi un an foarte bun. La mulţi ani! Şi multă sănătate! Mulţumesc, domnule preşedinte.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau, în continuare, cuvântul, domnului deputat Robert Turcescu.
			Domnul Robert-Nicolae Turcescu: Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "700 de elevi - bătaia de joc a unui primar". Stimaţi colegi, Am aflat ieri, în timpul şedinţei Comisiei pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, despre cazul revoltător a două licee din Râmnicu Vâlcea - Liceul Tehnologic "Henri Coandă" şi Liceul "Oltchim", care urmează să fie desfiinţate prin divizare, ca urmare a unei hotărâri a Consiliului Local din luna decembrie. Pe scurt, este vorba de două unităţi de învăţământ care sunt supuse dizolvării, printr-o decizie bizară luată de administraţia locală, în frunte cu primarul Mircia Gutău. Părinţii elevilor şi profesorii de la Liceul Tehnologic "Henri Coandă", prezenţi ieri la lucrările Comisiei pentru învăţământ, susţin că primarul ar fi declarat ulterior emiterii hotărârii de consiliu local că nu va mai desfiinţa cele două unităţi şcolare dacă Oltchim va convinge Executivul să dea o hotărâre de Guvern prin care primăria să obţină aproximativ 25 de hectare de teren la Vlădeşti, o localitate din judeţ. Practic, cele două unităţi de învăţământ sunt victime colaterale ale unui război imobiliar care are drept miză 25 de hectare de teren. Dacă lucrurile nu ies aşa cum vrea primarul, zeci de profesori vor rămâne fără posturi şi peste 700 de elevi vor fi nevoiţi să îşi găsească alte şcoli în care să înveţe. Riscul de abandon şcolar este imens, majoritatea elevilor de la cele două şcoli fiind din mediul rural. Vorbim de copii care s-au înscris la liceele tehnologice pentru a învăţa o meserie şi care s-ar putea să nu aibă posibilitatea sau să nu fie interesaţi de continuarea studiilor într-un liceu teoretic. Până la urmă, Comisia pentru învăţământ a decis înfiinţarea unei subcomisii de lucru care să se ocupe de această problemă. Vreau să merg, împreună cu colegii din acest for, la faţa locului, pentru a discuta cu toate părţile implicate în această poveste. Fac apel, de asemenea, la toţi parlamentarii din judeţul Vâlcea, să ne sprijine în acest demers şi să facem un efort comun pentru a descurca iţele acestei situaţii încâlcite, ale cărei victime sunt sute de elevi, zeci de profesori şi două licee absolut necesare în zonă. Vă mulţumesc. Deputat al PMP, Robert-Nicolae Turcescu, Circumscripţia nr. 14 Constanţa.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau cuvântul doamnei deputat Alina Teiş. Vă rog, doamnă deputat.
			Doamna Alina Teiş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este: "A fi profesor este mai mult decât o meserie, este o vocaţie". Stimaţi colegi, Azi vreau să vă vorbesc despre sistemul de educaţie românesc. Dar şi despre o parte importantă a acestuia - profesorii. Şi tocmai pentru că sunt şi eu profesor, ştiu bine că această meserie n-ai cum să o faci fără pasiune, fără dragoste pentru elevi, fără răbdarea de a-i învăţa, de a le explica şi de a-i ajuta să devină, mai apoi, adulţi responsabili. Ştim însă că, oricât de mult le-ar plăcea tot ceea ce fac, şi profesorii au nevoie să fie răsplătiţi pentru munca lor, au nevoie de un trai decent. De altfel, sindicatele din învăţământ au semnalat faptul că angajaţii din educaţie au printre cele mai mici salarii din sistemul bugetar, comparativ cu alte categorii de angajaţi, care nu prestează aceeaşi muncă. Ba chiar am asistat, în ultima perioadă, la proteste din partea mai multor cadre didactice nemulţumite de salarii. Începutul de primăvară vine însă cu o veste bună pentru profesori. Conform noii grile de salarizare, vor primi salarii mărite cu 20%. Astfel că, dacă un profesor universitar cu o vechime de 10-15 ani a încasat în luna decembrie a anului trecut un salariu brut de 4.858 de lei, în ianuarie 2018 a primit cu peste 1.000 de lei mai mult, la majorarea de atunci. Iar de luna aceasta va ajunge la aproape 7.300 de lei brut. Despre aceste măsuri, nu pot decât să vă spun că mă bucură. Mă bucură că aceste iniţiative s-au concretizat şi că acest lucru se va putea vedea şi pe fluturaşul de salariu. Ştiu că poate ar fi trebuit să crească mai mult, având în vedere munca depusă, atât în timpul orelor, cât şi munca depusă pe drumul parcurs până la angajare. Însă cred că noile reglementări vor veni şi vor schimba ceva în sistemul de educaţie românesc. Că actul de predare va fi unul de calitate, că profesorii vor fi mai mulţumiţi şi mai devotaţi, şi că îi vor face pe elevi să vină cu drag la ore. Şi că mai apoi toate aceste lucruri se vor concretiza în rezultate mai bune pe care le vom obţine la examene. Îmi doresc ca aceste creşteri salariale să fie doar începutul. Şi să asistăm, în perioada următoare, şi la altele. Sper ca, în felul acesta, şcoala românească să se îndrepte, încetul cu încetul, spre Vest, din punctul de vedere al salariilor. Avem în România, avem în Mehedinţi profesori valoroşi, care aduc speranţă, vindecă şi schimbă. Oameni care lasă ceva bun în urma lor, ştiind că drumul nu a fost fără sens. Cu siguranţă că omenia şi bunătatea sunt semne ale profesorilor, semne de înţelepciune, înţelegere şi putere interioară. Profesorii fac diferenţa. Lumea are nevoie de noi pentru a se vindeca de ură, prejudecăţi, etichete. Vă mulţumesc. Deputat al PSD Mehedinţi, Alina Teiş.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, doamnă deputat. Şi la mulţi ani!
			În continuare, dau cuvântul Grupului parlamentar al PNL, domnului deputat Andei Daniel Gheorghe.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. "Cine răspunde pentru jaful din industria românească?". Astăzi se văd cu ochiul liber care sunt consecinţele devalizării industriei româneşti în urma aşa-zisului proces de privatizare. Tranziţia economiei etatiste spre cea capitalistă s-a dovedit a fi mai curând un fiasco. Mai toate întreprinderile au fost transformate în mormane de fier vechi, iar apoi, terenurile, vândute pentru a se construi mall-uri. Economia de piaţă a devenit o economie de consum, dezvoltarea României bazându-se pe consum, nu pe producţie. Avem exemple multiple ale modului în care a fost gândită, după 1989 privatizarea fabricilor ridicate în vremea anterioară. În loc de restructurare, adaptare şi găsirea de .pieţe de desfacere, industria a fost pusă la pământ. Un caz revoltător este modul în care a fost privatizat sectorul metalurgiei româneşti. În mare parte, fabricile din această ramură a economiei româneşti au ajuns pe mâna unor companii ruseşti, care nu au avut interesul de a le dezvolta şi a le scoate pe piaţa internaţională, ci de a le falimenta şi a face loc propriilor produse. Investiţia făcută prin achiziţionarea acestor întreprinderi a fost rapid amortizată numai din vânzarea la fier vechi a utilajelor şi halelor din complexele industriale. O acţiune concertată a intereselor ruseşti, dusă la îndeplinire numai prin complicitatea autorităţilor române, indolente şi corupte. Zilele acestea am aflat despre distrugerea ultimelor unităţi de producţie de la Combinatul de Oţeluri de la Târgovişte, una dintre cele mai mari fabrici de profil din lume. Presa locală şi centrală relatează faptul că Forja de Blocuri şi Bare va fi topită la fier vechi. Aceasta a fost construită cu o investiţie de 90 de milioane de dolari, între 1971 şi 1986, fiind dotată cu maşini de forjat radial de ultimă generaţie, unice în Europa de Est, fiind certificate de NATO. Unele utilaje mai performante au fost scoase din ţară în 2008, fiind duse la uzinele Mechel din Chelyabinsk. O decizie ilegală, în afara prevederilor cuprinse în contractul de privatizare. S-a sesizat cineva? Este oare cineva interesat să sancţioneze investitorul rus? Ziariştii atrag atenţia că sunt pe ducă şi alte secţii. Iar după distrugerea completă a fabricii este posibil, potrivit presei, ca ruşii să vândă terenul la preţul pieţei, reducând întregul combinat la dimensiunea unei afaceri imobiliare. COS Târgovişte a fost privatizată pe vremea Guvernului Năstase şi vândută Companiei ruseşti, Mechel Internaţional Holding, care a mai cumpărat şi combinatele de la Câmpia Turzii şi Ductil Steel SA, aduse şi acestea în stare de faliment. Un alt caz revoltător, semnalat de presă, a fost privatizarea UPET Târgovişte, cel mai mare combinat producător de utilaj tehnologic din Europa, care a fost înstrăinat în 2001 către o companie rusească, OMZ. Au cumpărat UPET cu suma de 1,8 milioane de euro, bani pe care ruşii i-au recuperat numai din vânzarea câtorva utilaje la fier vechi. În acelaşi timp, perla industriei metalurgice, UPET Târgovişte, a fost dezmembrată, bucată cu bucată. Au fost vândute: uzina producătoare de oxigen, o hală de oxigen, o hală de cazane pentru aburi, un laborator de metrologie, conducte de canalizare şi de alimentare cu apă, o hală de beton, un drum "uzinal macadam"...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Acum, UPET Târgovişte este în stare de faliment. Un adevărat jaf la drumul mare! Ca după al Doilea Război Mondial, când URSS a destructurat şi a cărat, în Rusia, multe fabrici româneşti, în contul despăgubirilor de război. În încheiere, lipsa oricărui tip de control post-privatizare şi jena permanentă a organelor române abilitate spre respectarea legii au transformat contractele de privatizare din economia românească în acte de devalizare sistematică a industriei şi de jaf al patrimoniului economic românesc. Daniel Gheorghe, deputat al PNL.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PMP, însuşi domnul Corneliu Bichineţ. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Corneliu Bichineţ: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În strădania mea a de a prezenta adevărata faţă a judeţului Vaslui, v-am prezentat în urmă cu două săptămâni comuna Roşieşti, care a dat ţării un mitropolit, Veniam Costache, şi, dintr-o familie de învăţători, doi copii au ajuns academicieni - fraţii Dumitru şi Nicolae Bagdasar. La 35 de kilometri de Vaslui, pierdut printre dealurile Dăneştiului, este un sat cunoscut la noi - aflaţi şi dumneavoastră, domnule Botez, Şurăneşti, sunteţi parlamentar de Vaslui - satul cu academicieni. Numai trei s-au născut în acel sat şi au făcut carieră în România: Grigore T. Popa, excelând în medicină, Emil Racoviţă - nu trebuie să vă mai spun cu ce s-a ocupat - şi Emil Condurache, marele istoric. Dar să-i lăsăm pe cei din Vaslui să aştepte primăvara şi să înceapă munca câmpului, şi să dialogăm puţin cu doamna Viorica Dăncilă. Poate aţi aflat, stimată doamnă, şi dumneavoastră, din presă, că de o bucată de vreme sunteţi prim-ministru. Ce i-o fi trecut domnului Dragnea prin minte, să vă strice el confortul de la Bruxelles, să vă arunce în groapa cu lei, să lucraţi cu miniştri certaţi cu gramatica, unii cu legea, indolenţi, şi care nu vin la întâlnirile cu parlamentarii decât atunci când se prezintă moţiuni împotriva lor. Trimit la răspunsurile la interpelările şi întrebările deputaţilor tot felul de ţucălari, care dau răspunsuri halucinante, în sensul că una întrebi, alta răspund. După cum cred că nu ştiţi, doamnă prim-ministru, în acest Parlament, mai exact, în Camera Deputaţilor, există un om - eu, adică Corneliu Bichineţ - care pune probleme miniştrilor, ridică probleme care frământă societatea românească în ansamblu, zona din care vine, Moldova şi judeţul Vaslui. Nu mă jenez şi nu-mi este ruşine să pronunţ, săptămână de săptămână, Vaslui, Bârlad, Huşi, Murgeni, Negreşti şi alte nume de localităţi unde e nevoie de investiţii. Pentru că am înţeles că nu pot obţine nimic de la miniştrii pe care îi aveţi în coordonare, stimată doamnă, am început, de o lună de zile, să vă adresez dumneavoastră întrebări şi interpelări. De asemenea, doamnă prim-ministru, vă aduc la cunoştinţă că peste 100 de localităţi din Basarabia şi-au exprimat, prin hotărâri de consilii locale, dorinţa de unire cu România. Îmi imaginez că aţi fi foarte bucuroasă ca lucrul acesta să se întâmple în Anul Centenarului şi în timpul mandatului dumneavoastră. Pentru că m-am apropiat de 3 minute, cu domnul preşedinte Klaus Iohannnis, pe care l-am susţinut şi nu-mi pare rău, o să discut săptămâna viitoare, pentru că am înţeles că Domnia Sa a făcut primul pas şi eu îl aştept pe al doilea. Vă mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Dau, în continuare cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului deputat Eugen Neaţă. Poftiţi, domnule deputat.
			Domnul Eugen Neaţă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi are ca titlu: "Reorganizarea Ministerului Afacerilor Interne - o prioritate a zilelor noastre". Ultimii ani au amplificat cererea de securitate la nivelul tuturor comunităţilor umane, fapt cauzat de o criminalitate din ce în ce mai diversificată şi de incapacitatea instituţiilor specializate ale statului de a asigura protecţia tuturor persoanelor şi a bunurilor acestora. Statele europene, cu mulţi ani în urmă, au trecut la strategii de prevenire a criminalităţii, elaborând programe temeinic fundamentate şi înfiinţând structuri organizaţionale menite să asigure o prevenire eficientă. Şi România recunoaşte prevenirea criminalităţii ca pe o activitate însemnată, însă, din păcate, practica este axată pe măsuri reactive. Lipsa unei strategii axate pe prevenire, cu obiective, acţiuni şi evaluări ce iau în calcul aspectul preventiv, legislaţia stufoasă şi neclară, dar şi folosirea neraţională a resurselor fac ca în România prevenţia să fie o prioritate doar pe hârtie. În ultima perioadă, pe fondul deficitului de personal, a fost iniţiat un program de recrutare a personalului din sursă externă şi de pregătire a acestuia prin şcolarizări intensive. Prin adoptarea Proiectului de Lege privind autoritatea poliţistului, prin atenţia acordată salarizării personalului, dar şi prin noile politici de acţiune, conducerea ministerului dovedeşte că are voinţa şi competenţa necesare pentru a proceda la o reorganizare, care să aibă în vedere folosirea resurselor prioritare pentru asigurarea unei prevenţii şi a unei protecţii reale pentru cetăţeni. Apreciez că starea actuală din cadrul ministerului este una ideală pentru a se proceda la reorganizare. O primă propunere de reorganizare este aceea de trecere a compartimentelor de prevenire, asigurare şi menţinere a ordinii publice, din cadrul Jandarmeriei, în subordinea Poliţiei Române, şi crearea unui corp de prevenire a criminalităţii unic, cu coordonare unitară, atribuţii şi responsabilităţi clare. Unificarea structurilor de siguranţă publică va crea o serie de avantaje, precum: asigurarea unei coerenţe în desfăşurarea acţiunilor, asigurarea necesarului de resurse umane, organizarea eficientă a activităţii de prevenire, creşterea operativităţii şi armonizarea activităţilor comune cu alte instituţii. În urma unificării, funcţiile ocupate de personalul transferat vor fi radiate, constituindu-se într-o importantă reducere a cheltuielilor cu personalul. Cea de-a doua propunere de schimbare este una profundă, ce atinge toate segmentele cu atribuţii pe linia asigurării şi menţinerii ordinii publice. În esenţă, aceasta se referă la: desfiinţarea tuturor verigilor intermediare, crearea unor structuri manageriale suple, apropiate de factorul de execuţie, şi redistribuirea personalului, pentru realizarea eficientă a prevenirii. Consider oportun a fi desfiinţate inspectoratele generale de armă, verigi intermediare între minister şi structurile teritoriale. Pentru asigurarea unor direcţii principale de acţiune...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Domnul Eugen Neaţă: ... propun înfiinţarea, în cadrul ministerului, a unor departamente pe tipuri de armă. Reorganizarea propusă va atinge concomitent...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Vă rog să vă apropiaţi de concluzii. Mulţumesc tare mult.
			Domnul Eugen Neaţă: ... şi anumite sectoare birocratice din cadrul inspectoratelor judeţene. În urma acestei reorganizări, resursele umane rezultate din desfiinţarea verigilor centrale şi teritoriale neoperative vor fi redistribuite în zona stradală. Cu toate că organizarea statală este diferită de la stat la stat...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Domnule deputat, mulţumim tare mult. Citiţi concluziile, vă rog frumos, ca să nu vă opresc microfonul.
			Domnul Eugen Neaţă: Sunt la concluzii. Cu toate că organizarea statală este diferită de la stat la stat, abordarea problematicii privind prevenirea şi combaterea criminalităţii în ţările europene este efectuată în mod asemănător acestor propuneri. Cele mai sigure state din lume au o asemenea organizare. Iată motive în plus, pentru care consider că o amplă reformă a sistemului naţional de ordine şi siguranţă publică... (Voci suprapuse.)
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Domnule deputat, vă rog frumos să vă opriţi, ca să nu vă opresc eu microfonul. Vă rog să încheiaţi. Mulţumesc.
			Domnul Eugen Neaţă: ... este necesar şi oportun a se efectua în România. Deputat Eugen Neaţă, PSD Vâlcea.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul doamnei deputat Florica Cherecheş.
			Doamna Florica Cherecheş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Foamea Guvernului după bani face victime şi în rândul ONG-urilor". Aşa-zisa "revoluţie fiscală" a făcut multe victime şi în rândul ONG-urilor, unele aflându-se în situaţia în care nu-şi vor mai putea continua activitatea, în condiţiile în care subvenţiile de la stat sunt din ce în ce mai mici şi posibilităţile de implicare oferite persoanelor fizice sau firmelor sunt mult diminuate sau dispar pur şi simplu. După ce, iniţial, interzicea acest lucru, Ministerul Finanţelor a anunţat că Formularele 230, prin care persoanele fizice pot direcţiona până la 2% din impozitul anual către ONG-uri, vor putea fi depuse şi de angajatori. E bine că s-a revenit la acest lucru şi statul nu obligă contributorii să se ducă să-şi depună individual declaraţiile. Din păcate, deşi organizaţiile neguvernamentale care asigură servicii sociale oferă ceea ce statul nu poate sau nu vrea să dea, sprijinul de la stat este extrem de redus. O altă eroare a fost adoptarea Ordonanţei nr. 60, care modifică Legea nr. 448/2006, astfel încât firmele cu peste 50 de salariaţi care nu au 4% din personal angajat din rândul persoanelor cu dizabilităţi plătesc dublu la stat, respectiv salariul minim brut pe economie înmulţit cu numărul de persoane pe care trebuia să le angajeze, fără a li se oferi alternativa achiziţionării de produse de la atelierele protejate. Măsurile legate de plata contribuţiilor, respectiv plata acestora pentru angajaţii part-time la nivelul salariului minim şi transferul contribuţiilor către angajat au afectat, de asemenea, situaţia financiară precară a ONG-urilor, care fac cu greu faţă acestor modificări. O altă măsură care afectează grav sustenabilitatea financiară a ONG-urilor este legată de sponsorizările deductibile ale firmelor. Numărul microîntreprinderilor care vor putea face astfel de sponsorizări s-a redus semnificativ după ce Codul fiscal a redefinit aceste firme ca fiind acele companii care au cifra de afaceri de până la un milion de euro, excluzând astfel aproximativ 80% din firmele care obişnuiau să facă sponsorizări. Este de neînţeles că Guvernul persistă în a lua măsuri care afectează grav capacitatea ONG-urilor de a oferi servicii sociale pe care statul nu le oferă sau le oferă în mod ineficient. Un studiu recent arată că statul are nevoie de 6 lei pentru a ajunge la acelaşi rezultat obţinut de un ONG cu o cheltuială de doar un leu. Cu toate acestea, măsurile fiscale luate împotriva ONG-urilor şi reducerea semnificativă a subvenţiilor pe care acestea le obţin de la bugetul central sau local, le afectează grav activitatea. Vă cer, stimaţi guvernanţi şi dragi colegi, să ne aplecăm cu toată responsabilitatea asupra legilor menţionate mai sus şi să încercăm să corectăm măsurile luate în mod intempestiv, fără studii de impact şi fără a oferi alternative celor care se dedică cu mult profesionalism rezolvării problemelor sociale sau socio-medicale ale semenilor noştri. Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, doamnă deputat. Şi la mulţi ani, şi dumneavoastră!
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau în continuare cuvântul domnului deputat Ioan Dîrzu.
			Domnul Ioan Dîrzu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Ţinând cont că mâine este o zi importantă pentru toate femeile din România, daţi-mi voie să le spun şi eu: la mulţi ani, cu sănătate şi bucurii! Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Dictatura funcţionarilor publici". Moştenirea administraţiei de stat din regimul comunist este mai vie ca niciodată în administraţia publică centrală de astăzi. Criticile doamnei primar Firea faţă de lipsa de cooperare a unor ministere sunt întemeiate. Ele nu se referă la inactivitatea miniştrilor, ci la capacitatea de rezistenţă la schimbare a funcţionarilor publici. Funcţionarii publici din ministere au prea multă putere. Putere care, de prea multe ori, subjugă autoritatea demnitarului. Am ajuns în situaţii nefericite în care funcţionarii publici decid ce autostrăzi se fac, ce medicamente se subvenţionează sau câţi bani se dau pentru construcţia de şcoli şi licee. Am ajuns în situaţii absurde în care funcţionarii publici decid ce avize se dau autorităţilor administraţiei publice locale, avize care de multe ori întârzie lucrări importante pentru comunităţile locale. Foarte multe dintre dosarele penale pe abuz în serviciu, ale unor aleşi locali, sunt rezultatul unei activităţi defectuoase a funcţionarilor publici care, de multe ori, din dorinţa de a se răzbuna, instigă la săvârşirea de infracţiuni prin falsificarea de înscrisuri, prezentarea unor neadevăruri, inducerea în eroare a alesului sau simpla abstinenţă în a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu. În altă ordine de idei, descentralizarea competenţelor şi serviciilor publice întârzie nepermis din cauză că unii funcţionari se tem să nu-şi piardă funcţiile din ministere şi să nu fie transferaţi în teritoriu. România stagnează din punctul de vedere al reformei administrative, din cauza unor oameni lipsiţi de viziune, lacomi, care uită că sunt în slujba cetăţeanului. Codul administrativ trebuie să înăsprească tragerea la răspundere disciplinară a funcţionarului public şi să ofere demnitarului mai multă autoritatea în ceea ce înseamnă destituirea din funcţia publică a funcţionarului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, boicotează implementarea Programului de guvernare. Fac un apel public către toate forţele politice parlamentare să-şi dea mâna în vederea adoptării unui Cod administrativ care să întărească autoritatea demnitarului, atât la nivelul administraţiei centrale, cât mai ales la nivelul administraţiei locale. România a avut experienţa nefericită de a fi condusă de tehnocraţi, oameni fără responsabilitate politică şi viziune, foşti funcţionari, iar efectele catastrofale ale guvernării s-au resimţit în economie şi societate. Astăzi este menirea noastră, a Parlamentului, să redefinim rolul politicului în actul guvernării şi al administraţiei publice. Politicile publice trebuie să fie voinţa omului politic ales, nu a unui funcţionar public, numit. În 10 martie va avea loc Congresul extraordinar al Partidului Social Democrat, congres la care sper să adoptăm o rezoluţie prin care să ne asumăm reformarea administraţiei publice prin descentralizare, întărirea funcţiei de demnitate publică şi creşterea autorităţii asupra funcţionarilor publici. România nu este o tehnocraţie, ci o democraţie. România trebuie condusă de oameni politici, nu de tehnocraţi care nu au nicio responsabilitate faţă de cetăţeni. Sunt convins că PSD va înţelege să schimbe optica managementului aplicat de miniştri în ministere, o optică ce trebuie să privească o activitate de coordonare, monitorizare, evaluare a funcţionarilor publici mai serioasă şi riguroasă. Nu ne permitem sacrificarea unui întreg...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Domnul Ioan Dîrzu: ... program de guvernare şi a visurilor oamenilor, pentru interesele particulare şi setea de control despotic al funcţionarilor publici. Parlamentar de Alba, deputatul Ioan Dîrzu. Mulţumesc, domnule preşedinte.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Daniel Olteanu.
			Domnul Daniel Olteanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Domnule ministru al transporturilor, Lucian Şova, am prezentat de-a lungul timpului, în Parlament şi în spaţiul public în general, nenumărate argumente pentru a susţine investiţiile Ministerului Transporturilor în Moldova. Sunt încercări aproape disperate, ca şi ale altor colegi, de a vă face să înţelegeţi că o Moldovă depopulată şi rămasă în secolul trecut, din punctul de vedere al infrastructurii, este un adevărat atentat la siguranţa naţională. M-am obişnuit, de un an şi jumătate, în Parlament, ca niciun ministru al transporturilor să nu respecte ceea ce promite şi ca toate amendamentele la Legea bugetului să fie respinse pe repede înainte, fără remuşcări. Nu am crezut însă - nici în cele mai negre coşmaruri - că politica de abandonare a Moldovei e una programată, aşa cum fusesem avertizat nu o dată. Am luat foarte în serios declaraţiile ministrului transporturilor de la audieri, atunci când domnul Şova a spus că ne-am obişnuit ca bugetul ministerului să fie folosit ca un buffer pentru bugetul de stat, să fie spaţiul pentru tăieri la rectificări. Cu alte cuvinte, sunt bugetate proiecte imposibil de executat, iar cele în execuţie au o parte de evoluţie lentă, dar nu din vina ministerului. Toată această construcţie a domnului ministru este însă răsturnată de un document al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri - CNAIR - document ulterior declaraţiilor. În februarie, după votarea bugetului, CNAIR şochează şi transmite că pentru o investiţie în execuţie, DN 18, care leagă Moldova de Transilvania, Bucovina de Maramureş, bugetul este insuficient şi - citez din documentul CNAIR, datat februarie 2018: "Lot 1 Moisei - Borşa, buget insuficient; Lot 2 Borşa - Şesuri, buget insuficient; Lot 3 Şesuri - Cârlibaba, buget insuficient; Lot 4 Cârlibaba - Iacobeni, buget insuficient efectuării plăţilor către antreprenor". Domnule ministru, aveţi dovada faptului că vorbim de o politică guvernamentală programată, de abandonare a Moldovei. Înţeleg că nu se doresc mari investiţii în infrastructura Moldovei. Înţeleg că Bucureştiul doreşte să existe mereu un vinovat de serviciu, cum ar fi judeţul Vaslui, pe care să-l arate cu degetul. Dar această sfidare, ca nici pentru proiectele în execuţie să nu se aloce fonduri - culmea, proiecte executate de firme româneşti - este inimaginabilă. Cu atât mai mult, domnule ministru, cu cât sunteţi moldovean. Mai vreau să atrag atenţia asupra unui alte capcane care ne este întinsă prin Programul de guvernare. M-aş fi aşteptat, din partea unui Guvern în majoritate social democrat, să existe o atenţie mai mare pentru echitate, pentru distribuirea echilibrată şi echitabilă a resurselor. M-aş fi aşteptat ca peste patru milioane de moldoveni să nu privească umiliţi la alocările pe care le primesc două milioane de bucureşteni. Şi mi-aş fi dorit ca cei peste 400.000 de vasluieni să nu aibă parte, în domeniul investiţiilor în infrastructură, de alocări procentuale care încep cu zero. Din această perspectivă, nu sunt deloc entuziasmat de obiectivul prezentat în Programul de guvernare, la pagina 26, conform căruia în anul 2020, peste un milion de cetăţeni ar urma să aibă salariul brut de minimum 1.000 de euro, asta însemnând că vor face parte din clasa de mijloc. Dincolo de acest tip de ambiţie sau poate fantezie, pe mine, ca vasluian, ca moldovean, acest obiectiv mă pune pe gânduri. Pentru că Programul de guvernare nu spune şi unde anume vor fi aceste salarii, care va fi distribuţia lor pe regiuni, pe judeţe. Mi-e teamă că proporţional va fi ca la autostrăzi - dacă privim de sus, da, avem 700 de kilometri; dacă apropiem oglinda, vedem că Moldova are zero, iar judeţe precum Vaslui sau Botoşani sunt condamnate. Din acest punct de vedere, stimaţi colegi, mă pune pe gânduri obiectivul cu un milion de cetăţeni cu salariu de peste 1.000 de euro, pentru că, dacă vom avea parte de aceeaşi abordare ca în guvernările anterioare, abia 1% din aceste salarii vor fi probabil în Moldova. Iar Bucureştiul şi regiunile bogate vor avea 80% din cetăţenii cu venituri mari. Tot ceea ce se întâmplă acum la nivelul infrastructurii, cu şantiere mari, deschise exclusiv în Bucureşti şi în Transilvania, mă face să cred că moldovenii care vor salarii mari, cei care vor acei 1.000 de euro în 2020, trebuie să-şi părăsească în continuare locurile natale. Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Daniel Olteanu.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna Cristina-Elena Dinu. Nu este. Domnul Ştefan Muşoiu. Vă rog, domnule deputat, vă ascultăm cu mare interes.
			Domnul Ştefan Muşoiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează: "România prezidează un nou grup de lucru al Consiliului Uniunii Europene". Stimaţi colegi, România se implică activ în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, prin prezidarea unui nou grup de lucru al Consiliului Uniunii Europene. Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă "Transformarea lumii în care trăim" a fost adoptată la Summit-ul ONU privind dezvoltarea durabilă, încă din 2015, la New York. Aceasta include un set de obiective globale de dezvoltare durabilă care au înlocuit ţintele de dezvoltare ale mileniului, de la 1 ianuarie 2016. Agenda 2030 oferă un răspuns provocărilor de la nivel global, abordând într-o manieră cuprinzătoare problema eradicării sărăciei, cât şi dimensiunile economice, sociale şi de mediu ale dezvoltării durabile. Cele 17 noi obiective de dezvoltare durabilă, împreună cu cele 169 de targeturi aferente vizează domeniile-cheie, precum: sărăcia, drepturile omului, securitatea alimentară, sănătatea, consumul şi producţia sustenabilă, creşterea economică, ocuparea forţei de muncă, infrastructura, gestionarea durabilă a resurselor naturale, schimbările climatice şi egalitatea de gen. Consiliul a solicitat ca până la jumătatea anului 2018 să se vină cu o strategie de punere în aplicare a tuturor politicilor şi a măsurilor concrete şi cu date fixe de implementare. De asemenea, grupul de lucru ar trebui să identifice, lunile viitoare, lacunele în privinţa cărora Uniunea Europeană trebuie să facă mai multe eforturi până în 2030, în domeniile de politică, legislaţie, structuri de guvernanţă pentru coerenţă orizontală şi punere în aplicare. Uniunea Europeană face apel la alte state membre ale ONU şi la toate părţile interesate, inclusiv societatea civilă şi sectorul privat, să contribuie la punerea în aplicare a Agendei 2030. Din aceste motive trebuie să salutăm faptul că România s-a angajat să depună mai multe eforturi de promovare a Agendei 2030 faţă de alte state, prin asumarea conducerii unui nou grup de lucru al Consiliului Uniunii Europene, dar şi să atragă participarea cât mai multor cetăţeni comunitari şi să sensibilizeze şi alte naţiuni prin intermediul programelor politice propuse. Vă mulţumesc. Deputat Ştefan Muşoiu, de Ialomiţa.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Vasile Gudu.
			Domnul Vasile Gudu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o: "Înapoi în viitor - anul de graţie 2022". Nici primăvara nu mai este ce a fost. Avem atâtea promisiuni de la noul Guvern şi vechiul ministru al muncii, încât, în aşteptarea soarelui, ne-am trezit cu ger şi zăpadă. De Mărţisor, iată cu ce se lăuda ministrul muncii: de la 1 martie salariile profesorilor şi medicilor vor fi cele din anul 2022, astfel încât cel care va fi ministru la acea dată poate să stea liniştit, iar respectivii bugetari să se bucure de un film SF prost. Cel mai capabil ministru al muncii ne spune că s-au majorat salariile la nivelul anului 2022, ca să nu mai fie sporuri prea mari, pentru ca mai apoi să ne spună că se negociază regulamentul de sporuri, cu fiecare minister în parte. Am înţeles tot - mărim salariile ca să nu mai fie sporuri, dar negociem şi regulamentul de sporuri. Este clar, ce nu înţelegeţi? Este "revoluţie fiscală" şi, dacă este "revoluţie", rezultatul nu se cunoaşte. Ceea ce cunoaştem este că o mare Coaliţie de guvernare, din păcate, PSD-ALDE, a început o "revoluţie fiscală" care a bulversat întregul sistem bugetar de pensii şi salarii, ceea ce a dus România pe noi culmi de civilizaţie şi bunăstare, un nou model de creştere economică mondială care a făcut saltul în timp. Deja marile economii mondiale vor să "patenteze" acest model de creştere economică şi bunăstare a populaţiei, dar, din păcate, guvernanţii noştri nu vor să se raporteze la salariile "mici" din acele ţări. Aşadar şi prin urmare, dragi angajaţi din sănătate şi învăţământ, după cum aţi constatat în primele luni ale acestui an, anul 2022 nu va fi unul prea fericit pentru dumneavoastră dacă va rămâne acelaşi Guvern la conducerea ţării. Cred că este mai bine să ne întoarcem înapoi în viitor. Numai aşa vi se va arăta respectul cuvenit pentru activitatea pe care o desfăşuraţi. Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Tulcea, Vasile Gudu.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Florinel Stancu.
			Domnul Florinel Stancu: Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Judeţul Dolj este cunoscut pentru solurile nisipoase din sud, chiar dacă nu a fost dintotdeauna aşa. Autostrăzile A1 şi A2 s-au confruntat săptămânile trecute cu noi troiene de zăpadă viscolită de pe câmp pe carosabil, chiar dacă acest fenomen poate fi parţial prevenit. În fiecare vară seceta scade producţia agricolă în anumite zone din ţară fără ca ţăranii să poată să facă ceva. Toate aceste probleme pot fi stabilizate şi rezolvate dacă mărim suprafeţele de perdele forestiere de protecţie. Din păcate, miniştrii care s-au ocupat de păduri, până în anul 2016, au ignorat acest capitol. Eu cred că au greşit foarte mult faţă de ţară şi faţă de cetăţeni. Ca măsuri adoptate - Parlamentul a dat o lege care reglementează plantarea, existenţa şi protecţia perdelelor forestiere; Guvernele au dat ordonanţe în acest sens. În realitate, suprafeţele au rămas tot mici şi nesemnificative. Abia în timpul mandatelor doamnei Adriana Petcu şi doamnei Doina Pană s-au văzut acţiuni concrete în acest sens. Apreciez foarte mult efortul pe care l-au depus, dar vreau să vă spun că suprafeţele de perdele forestiere de protecţie pe care le-au creat nu sunt suficiente pentru situaţia în care se află România. Avem nevoie de coerenţă, de continuitate, de o concentrare mai mare pe acest capitol. Personal, am cerut Ministerului Apelor şi Pădurilor să treacă această problemă pe lista de priorităţi. Anul trecut, Comisia tehnico-economică a Ministerului Apelor şi Pădurilor a avizat şase studii de fezabilitate privind înfiinţarea perdelelor forestiere. În judeţele Buzău, Brăila, Vrancea şi Dolj se plantează în continuare. Direcţia Silvică Dolj, prin Ocoalele Silvice Dăbuleni şi Sadova, administrează 1.410 hectare de perdele forestiere. Le solicit public să continue extinderea lor. A venit timpul să înţelegem că perdelele forestiere trebuie să fie un obiectiv primordial pentru oricine ocupă funcţia de ministru al apelor şi pădurilor. Eu cu asta aş începe orice program în acest minister. Sunt rentabile pe termen lung, recomandate pentru o agricultură mai bună, frumoase şi importante pentru ţară şi mediul înconjurător. Iar bani pentru asta sunt suficienţi. Vă mulţumesc. Florinel Stancu, deputat al PSD Dolj.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul domnului deputat Florin Roman.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Doamnelor şi domnilor colegi, Declaraţia politică se numeşte: "Îndrăzneşte să mai crezi cum te minte PSD!". Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Noua Lege unitară a pensiilor ar fi trebuit să fie gata la 1 iulie 2017, dacă ne uităm la promisiunile pe care ni le-au făcut toate Guvernele PSD-ALDE de până acum. Dar această lege a fost amânată, iniţial, pentru 1 octombrie 2017, apoi, la începutul lunii decembrie a anului trecut, ministrul muncii, doamna Lia Olguţa Vasilescu, anunţa că Legea pensiilor ar fi trebuit să iasă după apariţia Codului fiscal, însă acesta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2018. Mai mult decât atât, chiar domnul Dragnea, preşedintele PSD, anunţa în septembrie 2017, faptul că "Legea pensiilor este finalizată practic ca şi document. În perioada următoare se face evaluarea financiară", subliniind că: "sunt şanse ca noua lege să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018" şi precizând că este vorba de 5 milioane de dosare de pensii care trebuie recalculate. Am ajuns în martie 2018, de Mărţişor, iar Guvernele PSD-ALDE nu numai că nu au respectat termenele îndelung trâmbiţate, referitoare la recalcularea pensiilor, dar nici nu au indexat punctul de pensie, de la 1 ianuarie 2018, aşa cum prevede legea, astfel încât punctul de pensie să crească de la începutul anului, şi nu de la mijlocul anului. Luând în considerare faptul că prorogarea de către Guvernul PSD-ALDE a fost de 6 luni, raportându-ne la diferenţa punctului de pensie, pe care ar fi trebuit să o primească fiecare pensionar în plus, constatăm că acestuia i se fură practic din buzunar minimum suma de 840 de lei, în acest an. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acelaşi lucru este, din păcate, valabil şi în cazul pensiei minime, a cărei creştere a fost prorogată tot cu 6 luni, fapt pentru care un pensionar cu pensia minimă pierde 720 de lei, în acest an. Aş vrea ca doamna ministru Olguţa Vasilescu să-mi răspundă clar, cât îi mai minte pe pensionari asupra faptului că le va mai creşte pensiile, când, de fapt, ele scad?! De asemenea, vreau să mai îmi răspundă, doamna ministru Olguţa Vasilescu, şi care dintre termenele înaintate de către dumneaei şi de către şeful dumneaei de partid au fost respectate în cazul noii Legi a pensiilor, ţinând cont de faptul că suntem deja în martie 2018? Deputat al PNL de Alba, Florin Roman.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Mirela Furtună. Şi îi spun şi Domniei Sale la mulţi ani!
			Doamna Mirela Furtună: "România sprijină cu burse individuale de studiu etnicii români din Ucraina" Azi, mai mult ca niciodată, în anul Centenarului, statul român trebuie să consolideze legăturile cu românii care trăiesc în afara graniţelor ţării. În contextul mai larg al problemei păstrării identităţii românilor de pretutindeni, o situaţie specială este, bineînţeles, cea a etnicilor români din Ucraina. După ce Kievul a adoptat o nouă Lege a învăţământului, la sfârşitul anului trecut, care prin intermediul art. 7 restrângea exercitarea dreptului la educaţie în limba maternă pentru elevii din ciclurile gimnazial şi liceal pentru comunitatea românească din statul vecin, această decizie politică a fost un adevărat şoc. Desigur, mobilizarea politică şi diplomatică românească, dar şi a numeroaselor asociaţii ale etnicilor români de pe teritoriul ucrainean, prin proteste către autorităţile din Kiev, precum şi presiunile internaţionale şi ale Comisiei de la Veneţia, au dus la amânarea implementării art. 7 până în 2023. În acest context, este obligaţia Parlamentului României să sprijine românii din Ucraina, prin intermediul adoptării unei legi de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 85/2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum şi pentru acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina. Practic, Parlamentul va da undă verde. Acest lucru s-a întâmplat deja în Comisia pentru politică externă, cu un aviz pozitiv ordonanţei de urgenţă care va crea cadrul legal pentru acordarea unor burse individuale de studiu în limba română pe teritoriul ucrainean, venind, astfel, în întâmpinarea eforturilor etnicilor români de a prezerva identitatea naţională, în condiţiile nu foarte fericite din statul vecin. Proiectul de lege îşi urmează, astfel, parcursul legislativ, urmând ca în scurt timp să fie adoptat în plenul legislativului. Sprijinul pentru românii din afara graniţelor, în speţă românii din Ucraina, este, totuşi, un imperativ constituţional, politic, naţional, diplomatic, pe care nu avem cum să-l abandonăm niciodată, iar acordarea burselor, un obiectiv clar al Programului de guvernare al Cabinetului Dăncilă. Vă mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, doamnă deputat. Înainte de încheierea şedinţei, daţi-mi voie să dau citire listei celor care au depus în scris declaraţiile politice. Din partea Grupului parlamentar al PSD: Ionela Viorela Dobrică, Tudor Ciuhodaru, Vasile Cîtea, Anişoara Radu, Nicolae Iftimie, Mihăiţă Găină, Mihaela Huncă, Ileana-Cristina Dumitrache, Costel Lupaşcu, Florin Popa, Răzvan-Ilie Rotaru, Tamara-Dorina Ciofu, Marius-Constantin Budăi, Cristina Burciu, Angel Tîlvăr, Maricela Cobuz, Radu-Adrian Pau, Natalia-Elena Intotero, Laurenţiu Nistor, Camelia Gavrilă, Nicolae Georgescu, Macovei Silviu. Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus în scris: Cristian Buican, Sorin-Ioan Bumb, Găvrilă Ghilea, Aurel-Robert Boroianu, Bogdan-Iulian Huţucă, Nicolae Neagu, Raluca Turcan, Robert Sighiartău, Corneliu Cozmanciuc, Constantin Şovăială, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Dănuţ Bica, Claudiu-Vasile Răcuci, Vasile-Florin Stamatian, Viorica Cherecheş, Glad-Aurel Varga, Dumitru Oprea, Victor-Paul Dobre, Dumitru Mihalescul, Ionuţ-Marian Stroe, Marius Bode, Costel Alexe, George Şişcu. Din partea Grupului parlamentar ALDE: Mihai Niţă, Constantin Avram. Din partea Grupului parlamentar al PMP: Cornel Sămărtinean, Eugen Tomac, Petru Movilă, Adrian Mocanu, Nicolae-Cătălina Bozianu, Adrian-Mihăiţă Todoran. Doamnelor şi domnilor, Înainte de a încheia şedinţa de astăzi, daţi-mi voie să urez tuturor doamnelor şi domnişoarelor la mulţi ani, să vă doresc o zi excepţională. Declar, astfel, închisă, prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 7 martie 2018, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. O zi bună vă doresc!
			(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Domnul Angel Tîlvăr: "Ziua Naţiunilor Unite pentru drepturile femeilor şi pacea internaţională" Începând cu anul 1975, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, ziua de 8 martie a fost dedicată drepturilor femeilor şi păcii internaţionale. Această dată are o semnificaţie aparte încă din anul 1903, atunci când, în Statele Unite ale Americii, a fost declanşată prima mişcare a Ligii Uniunii Sindicale a femeilor. La acea vreme, ele militau pentru obţinerea dreptului de vot, un prim pas spre egalitatea în drepturi şi punct de pornire al următoarelor manifestaţii care aveau scopul de a garanta drepturi salariale şi condiţii de muncă echitabile pentru femei. Mult mai târziu, prin Rezoluţia 32/142 din 1977 a Adunării Generale a ONU, statele lumii au recunoscut egalitatea de şanse şi contribuţia femeilor în viaţa socială şi au condamnat orice formă de discriminare de gen. La nivel global, această zi importantă îşi propune să atragă atenţia asupra obstacolelor cu care de confruntă şi asupra abuzurilor la care sunt supuse un număr alarmant de femei din întreaga lume. Aspiraţia femeilor către emancipare, egalitate şi respect rămâne un subiect de maxim interes al agendei publice, sociale şi politice, la nivel internaţional, un subiect asupra căruia trebuie să ne aplecăm cu implicare şi consecvenţă. Desigur, progresele înregistrate sunt enorme şi avem astăzi nenumărate femei care se fac remarcate prin profesionalism şi performanţă în domenii până nu demult considerate a fi destinate exclusiv bărbaţilor. De 8 martie, alături de floarea destinată celor care ne sunt mame, soţii, fiice ori colege, avem obligaţia de a adăuga recunoştinţa şi profundul nostru respect pentru femeile din lumea întreagă.
			Domnul Ioan Balan: "«Revoluţia fiscală» a lovit exact în cei care aveau nevoie de ajutor" Au trecut deja două luni de la implementarea reglementărilor absurde ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017, denumită pompos "revoluţie fiscală" şi încă nu identificăm vreun câştigător al acestor măsuri. Dimpotrivă, nu cred că este vreo categorie socială din România care să nu acuze faptul că "revoluţia fiscală" a făcut numai rău, iar binele încă se lasă aşteptat. Este pentru prima dată când un Guvern reuşeşte, prin măsuri evident greşite, să realizeze un consens între sindicatele şi patronatele din ţară. Nu-mi aduc aminte să mai fi reuşit vreun guvern această contraperformanţă. Angajaţii au pierdut consistent din venituri, în special cei peste 3,8 milioane de angajaţi din sectorul privat. Angajatorii au scos mai mulţi bani din buzunar, pentru a plăti birocraţia suplimentară decisă de Guvern. Din păcate, sunt puţini cei care au privit cu atenţie ultimele date furnizate de Registrul Comerţului din România, pentru că informaţiile de la începutul anului reprezintă indicii clare că Guvernele lui Dragnea au destabilizat puternic economia privată. Astfel, numărul de firme noi care se înscriu în Registrul Comerţului a ajuns la nivelul înregistrat imediat după criza economică. Şi, de parcă nu ar fi îndeajuns, numărul firmelor care se radiază, care intră în insolvenţă sau se suspendă s-a dublat în numai o lună! O fi venit deja criza şi noi nu am aflat? Nu, criza încă nu a venit, însă instabilitatea politică, economică şi fiscală instalată în România de 3 Guverne PSD-ALDE au lovit cu putere în agenţii economici români, în cei care nu aveau nevoie de lovituri de la Guvern, ci aveau nevoie de sprijin pentru a se consolida. Să nu cumva să ne mai plângem că vin străinii şi ne vând mâncare, ne vând haine şi alte produse din coşul zilnic de consum! Agenţii economici străini sunt sprijiniţi de Guvernele lor naţionale, în vreme ce agentul economic român este lovit chiar de Guvernul său, pe toate căile: destabilizat fiscal, intoxicat birocratic, supracontrolat de zeci de autorităţi de control, deşi este cinstit şi îşi plăteşte datoriile la timp. Mai mult, Guvernul, preponderent prin ministrul muncii, îi ameninţă aproape săptămânal pe agenţii economici sau îi face de-a dreptul "hoţi". Ordonanţa toxică nr. 79/2017 va intra în istoria neagră a României nu numai pentru efectele negative pe care le-a adus asupra angajaţilor şi angajatorilor, dar şi asupra finanţării adecvate a administraţiilor publice locale. Puţini ştiu că, prin această ordonanţă, administraţiile publice locale din România au pierdut, dintr-un foc, aproape 6 miliarde de lei, din impozitul pe venit colectat la bugetul de stat. Guvernul a cântat extrem de fals melodia finanţării minimale a administraţiei publice, spunând că administraţiile publice locale vor avea asigurat un buget minim de funcţionare. Adică, în plină creştere economică, administraţiile locale să fie mulţumite dacă au bani să plătească salariile angajaţilor şi facturile la utilităţi. Despre investiţii, nici nu poate fi vorba. România trebuie să arate ca un Teleorman mai mare, fără investiţii publice şi private consistente, fără utilităţi, fără modernizare şi fără locuri de muncă bine plătite. Vreau să vă spun că Guvernul cu numărul 3, condus de doamna Dăncilă, nu este cu nimic diferit de precedentele două Guverne PSD-ALDE. Promite şi minte populaţia cu aceeaşi neruşinare. Dacă Grindeanu promitea profesorilor salarii uriaşe de la 1 iulie şi nu s-a ţinut de cuvânt, iar Tudose a promis salarii mai mari cu 25%, majorare care a însemnat, în final, chiar şi tăieri de salarii, doamna Dăncilă vine acum cu marea minciună a alocării în integralitate, adică 100% a impozitului pe venit către administraţiile publice locale. Mă cunoaşteţi foarte bine şi ştiţi că nu fac acuzaţii fără fundament. Însă de data aceasta minciuna este în formă scrisă. Mai concret, în data de 22 februarie 2018, doamna prim-ministru Dăncilă a promis, în faţa aleşilor locali şi a camerelor de televiziune, că prioritatea Domniei Sale este alocarea a 100% din impozitul pe venit, către autorităţile locale. Reţineţi, joi, 22 februarie 2018! La mai puţin de 24 de ore, vineri, 23 februarie 2018, aceeaşi doamnă Dăncilă semna, ca prim-ministru, un punct de vedere negativ asupra proiectului legislativ al PNL, de alocare a 100% din impozitul pe venit, către administraţiile locale. Aşadar, toţi cei care au sperat că declaraţiile doamnei Dăncilă făcute în 22 februarie 2018 se vor pune în practică, au fost minţiţi cu neruşinare! Vă asigur că oricâte guverne va mai schimba Liviu Dragnea, deja românii ştiu că nu mai pot avea încredere în ceea spun. S-au încurcat în minciuni şi nu mai ştiu pe unde să scoată cămaşa. Cert este că mult lăudata "revoluţie fiscală" a lovit exact în cei pe care ar fi trebuit să-i ajute.
			Domnul Dănuţ Bica: "Eşecul investiţiilor în turism îi determină pe români să-şi petreacă vacanţele peste hotare" Actuala coaliţie de guvernare poate fi acuzată de incompetenţă şi rea-credinţă, pentru că a abandonat cu totul marile proiecte de investiţii în infrastructură, iar investiţiile mai mici, care ar fi trebuit să impulsioneze dezvoltarea turismului, au rămas la stadiul de proiect şi nu vor fi realizate nici în viitorul apropiat. Parlamentarii din majoritatea PSD-ALDE ar trebui să le reamintească liderilor lor, care conduc astăzi România, că nu mai sunt în campanie electorală. Vremea promisiunilor a trecut. De 14 luni, PSD şi ALDE deţin puterea şi ar fi trebuit deja să demonstreze că nu au minţit atunci când au promis modernizarea ţării. Din păcate, cele trei Guverne PSD-ALDE au eşuat lamentabil nu numai în materializarea intenţiei de majorare a salariilor şi a pensiilor, ci şi în realizarea unei minime investiţii în domeniul infrastructurii, care să genereze o dezvoltare economică sănătoasă a României. Tocmai de aceea, mult trâmbiţata creştere economică record realizată de ţara noastră în anul 2017, susţinută în cea mai mare parte de consum, nu se simte deloc şi în buzunarele românilor. De la autostrăzi, drumuri rapide şi căi ferate noi chiar ne-am luat gândul, căci nu se mişcă nimic în domeniu, nici măcar la nivel de organizare a licitaţiilor, iar până când vom vedea şantierele deschise, va mai curge multă apă pe Dunăre. Dacă în ceea ce priveşte implementarea marilor proiecte de infrastructură actualii guvernanţi fie nu se pricep, fie nu sunt interesaţi să le demareze, ne-am fi aşteptat cu toţii ca măcar investiţii mai mici să se realizeze în România. Acestea nu ar fi costat foarte mult, iar unele dintre ele ar fi putut fi deja finalizate. În această categorie intră, fără îndoială, şi investiţiile care contribuie la dezvoltarea turismului: infrastructura de acces în staţiunile turistice şi la obiectivele cu impact turistic semnificativ - mănăstiri, monumente, parcuri naturale etc. - reţelele de utilităţi publice în zonele turistice existente şi în cele ce urmează a fi dezvoltate, din punct de vedere turistic, pârtiile de schi, telecabinele, reabilitarea unor infrastructuri balneare şi multe altele. Deşi o vorbă românească din bătrâni spune că speranţa moare ultima, în domeniul despre care discutăm, aceasta s-a stins odată cu intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 558 din 4 august 2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism, Masterplanul investiţiilor în turism, şi a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiţii în turism. Prin adoptarea acestui act normativ, ne aşteptam la impunerea unor decizii profesioniste, nu doar la o modificare a Hotărârii Guvernului nr. 120/2010, emisă pe vremea premierului Emil Boc. Măcar în acea perioadă s-a mai realizat câte ceva în domeniul turismului. Acum nu se construieşte absolut nimic. Studiind acest Masterplan, constatăm că Guvernul nici măcar nu-şi propune să finanţeze investiţii serioase în turismul din România. În acest sens, vă dau exemplul judeţului Argeş, pentru care a fost prevăzut un singur obiectiv de investiţii, "Schi în România, Albeştii de Muscel", deşi judeţul nostru are un potenţial turistic uriaş, situându-se pe unul dintre primele locuri din ţară în domeniu. Şi oricum nu ne facem iluzii, deoarece, chiar dacă Guvernul a decis să finanţeze un singur obiectiv de investiţii în turismul din Argeş, nici măcar realizarea aceluia nu va demara prea curând, dacă avem în vedere că bani alocaţi în acest scop nu există în bugetul pentru 2018. Şi la capitolul utilizării fondurilor europene nerambursabile pentru realizarea investiţiilor din turism rezultatul a fost acelaşi la nivelul anului 2017, eşec total. Românii nu au nicio vină pentru că aleg să-şi petreacă concediile în străinătate şi nici turiştii străini nu pot fi acuzaţi pentru că ocolesc ţara noastră, deoarece turismul din România a devenit neatractiv, serviciile specifice fiind mai scumpe decât în străinătate şi inferioare din punct de vedere calitativ, chiar şi în comparaţie cu cele furnizate în ţările vecine. Începând din anul 2007, Guvernele României au căpătat obiceiul de a compara situaţia din ţara noastră cu cea din Bulgaria, pentru a demonstra că nu suntem ultimii din Uniunea Europeană într-un domeniu sau altul. Dacă Guvernul PSD-ALDE va face acest exerciţiu şi acum, va constata că în ceea ce priveşte serviciile turistice ne poziţionăm clar în dezavantaj. Popularitatea Bulgariei ca destinaţie turistică sporeşte constant, iar numărul turiştilor străini care vizitează ţara şi veniturile obţinute din turism cresc în fiecare an. O mare parte din această creştere se realizează chiar prin contribuţia turiştilor români, pentru care a devenit mai atractiv şi mai rentabil să-şi petreacă vacanţele în ţara vecină decât la noi. Nu românii sunt vinovaţi pentru că aleg servicii turistice mai bune şi mai ieftine, aşa cum insinua fostul ministru român al turismului, ci Guvernul României, pentru că a amânat la nesfârşit realizarea unor investiţii esenţiale în acest domeniu. Sunt obiective de investiţii în turism demarate prin anii 2010-2011 care nici astăzi nu sunt recepţionate, pentru că nu au fost repartizaţi banii necesari pentru finalizarea lor. Nici turiştii străini nu pot fi condamnaţi pentru că nu pun România pe harta călătoriilor lor, deoarece numărul locurilor de cazare din ţară a scăzut în ultimii ani, condiţiile nu s-au îmbunătăţit, activităţi de divertisment nu le sunt oferite, iar preţurile sunt mai mari decât în multe staţiuni exclusiviste din lume. Am înţeles foarte bine că Guvernele PSD-ALDE nici nu vor şi nici nu pot să facă investiţii care să impulsioneze turismul, sectorul economic cu cea mai rapidă creştere a valorii adăugate. În anul 2017, dintre cele 14 măsuri promise pentru turism în Programul de guvernare, una singură a fost îndeplinită integral şi altele două parţial. Execuţia bugetară slabă pune în pericol funcţionarea turismului, face imposibilă promovarea eficientă a produsului turistic românesc şi anulează dezvoltarea sustenabilă a turismului, prin sufocarea investiţiilor, cu precădere la nivelul autorităţilor locale. Iar dacă Guvernul este neputincios, de ce mai pune şi piedici în calea agenţilor economici care doresc să aducă bani în ţară şi să investească în infrastructura turistică? Sunt nenumăraţi antreprenori care ar face minuni în România, dacă ar fi lăsaţi, dacă Guvernul nu s-ar manifesta ca principalul inamic al iniţiativelor lor. Nici nu mai intră în discuţie cum s-ar dezvolta turismul românesc, dacă Guvernul l-ar mai şi sprijini. Din păcate, miliarde de euro din fondurile europene rămân neabsorbite din vina Guvernului. Alte miliarde de euro, care ar putea veni din investiţii străine directe, sunt ţinute la graniţă din cauza birocraţiei excesive şi a incompetenţei miniştrilor care s-au perindat prin Guvernele domnului Dragnea. Şi toate acestea au determinat poziţionarea României pe unul dintre ultimele locuri la nivel european şi mondial în domeniul turismului în anul 2017, cu o contribuţie directă în PIB a acestui sector, de numai 1,3%. Dacă situaţia ar fi aşa neagră numai în turism, poate că nu aş fi atât de critic la adresa Guvernelor PSD-ALDE. Din păcate, au trecut deja 14 luni de guvernare, pe care le resimţim cât 14 ani, iar starea turismului este caracteristică pentru toate domeniile în care România ar fi trebuit să realizeze progrese în ultimii doi ani: educaţie, sănătate, industrie, energie, transporturi, agricultură. Aceasta este modernizarea pe care o poate oferi PSD şi ALDE românilor.
			Domnul Nicolae Giugea: "Ministrul care şi-a trădat propria generaţie" Nu este pentru prima dată când guvernanţii PSD-ALDE reconfirmă înţelepciunea deosebită a pildei "cozii de topor". Cei care doar ei înşişi se autodefinesc drept social-democraţi, pentru că în realitate nu sunt nici pe departe acest lucru, au lovit fără milă, prin măsurile adoptate în ultimele 14 luni, exact în interesele şi în drepturile celor pe care ar fi trebuit să-i protejeze: în salariaţi, prin diminuarea salariilor, ca urmare a transferului de contribuţii; în pensionari, prin creşterea stimulată a preţurilor de consum şi prins scăderea puternică a puterii de cumpărare; în elevi, prin comasarea unor unităţi de învăţământ şi prin înghesuirea lor, cu zecile, într-o singură sală de clasă; în şomeri, prin cel mai slab ritm de realizare a investiţiilor publice; în capitalul de stat, prin jupuirea acestuia de toate resursele şi de tot profitul, acumulate în ultimii ani. Din păcate, însă, povestea "cozii de topor" nu este nici pe departe încheiată. Aşa cum creanga de copac s-a întors în pădure şi a plecat la pământ, cel dintâi, exact copacul care o crescuse, aşa se comportă şi PSD-ALDE şi unii miniştri susţinuţi de aceste partide. De pildă, de peste două luni, angajaţii din România, din privat sau de la stat, au fost puşi în faţa faptului împlinit. Salariile lor au scăzut simţitor, iar acest lucru doare tare rău pentru ei şi pentru familiile lor. Urmează, în scurt timp, ca România să fie cobaiul unui alt experiment sinistru, nedezbătut încă public, care se va numi Legea pensiilor. Este de aşteptat să genereze noi şi noi inechităţi între oameni care au muncit la fel, dar care vor avea pensii diferite. Mulţi dintre dumneavoastră aţi intuit foarte bine la ceea ce mă refer atunci când vorbesc despre coada de topor. Da, este vorba despre actualul ministru al muncii, doamna Olguţa Vasilescu, care a aplicat deja mai multe lovituri şi se pregăteşte să pună la pământ Pilonul II de pensii, adică acel sistem de pensii de care urmează să beneficieze chiar angajaţii, încă tineri, de vârsta Domniei Sale. Oare ce vor spune colegii săi de clasă, din şcoală, din liceu sau facultate, dacă o vor privi pe doamna Vasilescu şi vor constata că tocmai lor le taie dreptul la o bătrâneţe liniştită? Nu este doamna Vasilescu cel mai bun exemplu al cozii de topor care loveşte chiar în generaţia din care face parte? O mare uşurare pentru România a fost îndepărtarea din Guvern a domnului Mişa. A făcut atâtea prostii într-un timp atât de scurt, încât nu ştiu de câţi deştepţi va fi nevoie să se îndrepte măsurile greşite. Acelaşi domn Mişa este cel care a lansat în piaţă, în vederea testării reacţiilor opiniei publice, posibilitatea naţionalizării Pilonului II de pensii. Eu ştiu foarte bine ceea ce a însemnat naţionalizarea în România şi cât încă mai plătesc românii pentru bunurile confiscate de comunişti. Domnul Mişa este prea tânăr să-l putem acuza că are mentalitate comunistă. La fel şi doamna Vasilescu. Şi totuşi, de ce fac aceste prostii? Din păcate, însă, doamna Vasilescu se joacă de-a dreptul cu focul. Ştim cu toţii că i-a minţit pe pensionari că le va creşte pensiile, deşi Domnia Sa nu a fost capabilă nici măcar să majoreze punctul de pensie de la 1 ianuarie 2018, aşa cum scrie Legea. Acum, încurcată cu totul în propriile minciuni, caută soluţii de salvare, iar ideea de a confisca, de a naţionaliza pensiile celor peste 7 milioane de tineri, pare că nu-i mai dă linişte. Să sperăm că Liviu Dragnea nu va achiesa la viziunea simplistă şi periculoasă a ministrului muncii, de a confisca pensiile viitoare, pentru a le plăti pe cele din prezent. Nu ştiu alţii cum sunt, însă eu, ca părinte, nu aş fi niciodată de acord să se ia din drepturile copilului meu şi să mi se dea mie! Vreau să cred şi vreau să sper că şi doamna Vasilescu va ajunge la un moment dat să gândească aşa şi va înceta să mai atenteze la economiile pentru bătrâneţe, făcute în ultimii zece ani, de milioane de tineri, iar numărul acestora, creşte de la un an la altul. Ştiţi ce este cel mai trist? Pe pagina electronică a Camerei Deputaţilor, în CV-ul doamnei Vasilescu, figurează faptul că Domnia Sa a avut publicaţii ştiinţifice cu privire la opera lui Vilfredo Pareto, gigant al economiei şi socilogiei mondiale. Nu am citit acea sau acele publicaţii, însă, dacă Domnia Sa l-ar fi citit într-adevăr pe Vilfredo Pareto, ar fi aflat că, în sectorul public, optimul social nu se realizează aşa cum face Domnia Sa, adică luând de la unii şi dând altora, mulţumind pe unii şi nemulţumind pe alţii. Optimul social al lui Pareto înseamnă că orice creştere de bunăstare socială pentru un individ să nu însemne o pierde de bunăstare pentru niciun alt individ. La modul în care acţionează, tind să cred că doamna Vasilescu ori a citit printre rânduri, ori a citit opera în limba originală în care aceasta a fost scrisă şi nu a înţeles-o, ori chiar ştie ce prostie face şi acţionează conştientă împotriva acestui principiu de creştere a bunăstării sociale.
			Domnul Claudiu-Vasile Răcuci: "România, ţara care nu investeşte nimic în viitorul său!" Cea mai bună, cea mai valoroasă şi cea mai eficientă investiţie pe care o poate face un stat este de departe investiţia în educaţie. Investiţia în educaţie nu doar că asigură un viitor luminos şi liniştit, dar şi unul prosper. Nu sunt eu primul care a constatat faptul că un leu investit astăzi în educaţie înseamnă foarte mulţi lei în buzunarul statului în viitor, pentru că omul educat îşi găseşte un loc de muncă mult mai uşor, nu are nevoie de asistenţa socială a statului şi, mai mult decât atât, generează valoare adăugată pe tot parcursul vieţii sale. Îmi este ruşine să constat faptul că, până şi în bezna oribilă a comunismului, în România se construiau şcoli, grădiniţe, iar copiii mergeau aproape toţi la şcoală. Infrastructura şcolară ajunsese şi în mijlocul câmpiei, şi în mijlocul pădurilor şi chiar şi la poalele munţilor. Cum Dumnezeu să nu-şi piardă românii încrederea în regimul democratic şi în economia de piaţă, atâta vreme cât în ultimii 28 de ani s-au închis şcoli pe bandă rulantă, nu s-au făcut deloc investiţii, doi din zece copii nu mai ajung deloc la şcoală, 4 din 10 copii nu ajung să finalizeze studiile obligatorii, ci le abandonează pe parcurs, iar aproape unul din doi dascăli a părăsit învăţământul din cauza lefurilor de mizerie şi fac acum munca de jos prin statele europene Şi, de parcă nu ar fi tot acest peisaj complet, aflăm cu stupoare că tot mai mulţi tineri români nu mai au încredere în ţara lor. Nu vor să mai înveţe aici, nu vor să mai muncească aici, nu vor să mai aibă un viitor construit în România, motiv pentru care numărul celor care părăsesc ţara nu s-a diminuat nici măcar în anul în care Guvernul se lăuda că este tigrul Europei la creştere economică. Am ales să mă opresc astăzi asupra unei minciuni mizerabile, cu care liderii PSD-ALDE, în frunte cu propagandistul-şef Liviu Dragnea, i-au minţit pe dascăli, şi anume, majorările semnificative de salarii, atunci când vor veni ei la guvernare. Au venit la guvernare din anul 2016, dar salariile uriaşe promise nu au venit şi nu vor veni niciodată. Nu au venit până acum, pentru că Dragnea şi Vâlcov nu au avut tăria să recunoască faptul că i-au minţit pe oameni. Salarii mari nu vor veni nici în viitorul apropiat sau mai îndepărtat, pentru că PSD şi ALDE i-au umilit pe dascăli prin grila de salarizare impusă în Legea salarizării. Sub salariile dascălilor nu mai rămân decât muncitorii necalificaţi! Da, aceasta este diferenţa între ceea ce au promis şi ceea ce au oferit în realitate. Iniţial am crezut că salarizarea atât de umilitoare pentru dascăli este rodul vreunei scăpări a doamnei Olguţa Vasilescu. Este şi motivul pentru care am lucrat câteva zile şi am propus amendamente la o ordonanţă care ar fi trebuit să mai îndrepte din nedreptăţile Legii salarizării. Aş fi aşteptat ca parlamentarii PSD şi ALDE să recunoască faptul că au greşit, să voteze pentru creşteri salariale consistente pentru dascăli şi să îşi certe ministrul pentru punerea în pericol a evaluărilor naţionale şi chiar a examenului de bacalaureat. Văzând cum s-au comportat toţi cei care conduc astăzi destinele României, am înţeles faptul că umilirea dascălilor nu a fost nicidecum o scăpare, ci atitudinea lor faţă de viitorul României. Acum şi astăzi îi înţeleg pe tinerii care pleacă din ţară. Într-o Românie condusă de PSD mai bine de 22 de ani, din cei 28 de ani care au trecut de la Revoluţie, ţara şi populaţia sunt tot mai departe de visul european, pentru că lupul PSD nu şi-a schimbat nici părul şi nici năravul.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Salvatorii din sistemul de urgenţă se vor putea pensiona la cerere, la 55 de ani" Încă un medic din sistemul de urgenţă moare. Un anestezist de doar 38 de ani a murit în gardă. Probabil l-a răpus o tulburare paroxistică de ritm, infarct sau AVC, pe fondul epuizării. Este doar unul, dintr-un lung şir. Am depus un proiect de lege prin care ATI, UPU, Salvarea şi SMURD, toţi cei care efectuează activitate medicală de urgenţă în condiţii grele şi extrem de dificile să se poată pensiona doar dacă vor, la 55 de ani, fără penalizare, similar altor meserii cu muncă grea. Vor beneficia de această pensie de serviciu toţi cei ce îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: a) au vârsta minimă de 55 de ani; b) au o vechime de cel puţin 20 de ani în activitatea medicală. Tot personalul care desfăşoară activităţi medicale în sistemul de urgenţă poate fi menţinut în serviciu până la împlinirea vârstei standard de pensionare, la cerere, dacă starea de sănătate fizică şi psihică, evaluată şi certificată anual de medicul de medicina muncii, permite rezolvarea în foarte bune condiţii a tuturor atribuţiilor. Argumentele pentru acest demers legislativ: Activitatea medicală din aceste domenii are acelaşi specific. Este vorba de muncă grea, suprasolicitare, stres, riscuri similare. Acest tip de muncă dificilă este recunoscut deja prin sporurile acordate în toate aceste activităţi care deservesc urgenţe. Reglementările trebuie să cuprindă toate aceste tipuri de servicii de urgenţă, pentru a nu crea discriminări. Vârsta de 55 de ani este pentru a realiza acelaşi statut cu alte domenii medicale în care activitatea este considerată dificilă, precum radiologia. În unele dintre aceste domenii rata mortalităţii depăşeşte chiar 15-30%. Doar ca reper, rata mortalităţii în rândul militarilor trimişi în zonele de conflict din Irak şi Afganistan este de sub 1%. Uzura fizică şi psihică sunt majore în aceste domenii şi pot crea probleme inclusiv pentru modul de reacţie în rezolvarea cazurilor. Prin proiectul pe care l-am depus, viaţa tuturor salvatorilor din sistemul de urgenţă va fi protejată. Sper să susţineţi acest demers şi, la fel ca toţi cei care spun că le pasă de sistemul de urgenţă, să votaţi acest proiect de lege.
			Domnul Vasile Cîtea: "Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut trebuie urgent amendată!" Prin Legea nr. 229/2016 s-a reglementat organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi înfiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România. Din păcate, din cauza lipsei normelor de aplicare ale Legii, dar şi din cauza presiunilor care provin de la reprezentanţii Colegiului, prin propunerile pe care acest colegiu le formulează, s-a instituit un adevărat monopol în materie, monopol discriminatoriu care afectează dreptul la libera muncă, precum şi alte drepturi fundamentale, dar şi dreptul de asociere, drepturi reglementate atât de Constituţia României, cât şi de actele normative în materie europeană. Aşadar, de la 1 decembrie 2021, conform prevederilor legale în materie care emit şi efecte juridice la zi, Colegiul Fizioterapeuţilor va elibera autorizaţiile de liberă practică, dar nu şi Direcţiile de Sănătate Publică, perioada de până la acel moment fiind considerată o perioadă de tranziţie pentru care se propune ca tratament legislativ măsuri compensatorii pentru următoarele categorii: persoanele care au obţinut titlul înaintea apariţiei actului normativ precizat şi care nu au adunat 10 ani de practică în materie; persoanele posesoare ale unui titlu în baza art. 11 din Legea nr. 229/2016; studenţii înscrişi începând cu anul universitar 2017-2018, pentru care s-a găsit soluţia compensării integrale în cei 3 ani de desfăşurare a cursurilor universitare. Compensarea nu înseamnă altceva decât completarea cunoştinţelor necesare exercitării profesiei de fizioterapeut, fapt pentru care Colegiul Fizioterapeuţilor urmează să iniţieze acorduri de colaborare cu instituţii de învăţământ superior care au program de licenţă acreditat. Nu ar fi, în speţă, nicio problemă dacă aceste modificări legislative, ca orice lege civilă, ar avea efecte doar pentru viitor, nu şi pentru trecut însă, aşa cum par a fi susţinute modificările prezentate, acestea retroactivează cu singura excepţie, a celor care pot demonstra că au împlinit, în baza titlului iniţial, 10 ani de experienţă în domeniu, fapt care este vădit neconstituţional. Pe lângă acest aspect de neconstituţionalitate, se instituie, în materie, un adevărat monopol al Colegiului Fizioterapeuţilor. În aceeaşi ordine de idei, înţelegem raţiunea pentru cei care au liberă practică de a face parte, obligatoriu, din Colegiul Fizioterapeuţilor, însă actul normativ menţionat nu hotărăşte şi asupra organizării şi funcţionării Federaţiei Române a Asociaţiilor de Fizioterapie ori, din coroborarea mai multor articole ale legii rezultă că de fapt fizioterapeuţii ar trebui să facă parte şi din această federaţie, pentru a putea avea rol activ în amendarea dispoziţiilor legale, ceea ce, din punctul nostru de vedere, încalcă grav dreptul constituţional şi european al liberei asocieri, deţinătorii de licenţe de liberă practică având, în baza legii române şi europene, dreptul de a se constitui în asociaţii şi federaţii şi nu obligaţia de a se constitui într-o anume federaţie. Nu în ultimul rând, considerăm că, în cauză, este un vid legislativ, atât timp cât de la promulgarea acestei dispoziţii legale Direcţiile de sănătate publică nu mai pot emite avize de liberă practică, însă nici Colegiul Fizioterapeuţilor nu le poate încă emite, din cauza lipsei normelor de aplicare ale legii deja menţionate, ceea ce înseamnă că, în speţă, în acest moment, nu se pot emite avize de liberă practică, procedural vorbind, deşi eventualii candidaţi ar fi eligibili din punctul de vedere al îndeplinirii condiţiilor de fond. Or, acest lucru înseamnă, din punctul nostru de vedere, încălcarea dreptului la muncă, dreptul la muncă fiind de asemenea un principiu constituţional şi european deopotrivă. Având în vedere toate acestea, dar şi sesizările primite la Cabinetul parlamentar, cu privire la posibilele încălcări ale Legii fundamentale din România în această speţă, îmi iau angajamentul ca în cel mai scurt timp să iniţiez o propunere de modificare şi completare legislativă care să repună lucrurile pe făgaşul lor normal, în baza principiului legalităţii.
			Domnul Silviu Nicu Macovei: "Judeţul Iaşi are nevoie să i se întoarcă fiii acasă!" Săptămâna trecută mă adresam dumneavoastră în privinţa tragediei demografice care afectează România! Privind cu atenţie cifrele publicate în ultimul raport al ONU privind migraţia, şi dacă excludem Siria care este în plin război civil, ţara noastră este pe primul loc în lume la numărul de cetăţeni proprii care îşi părăsesc voluntar teritoriul. Peste 2,5 milioane de cetăţeni români cu domiciliul permanent în România sunt plecaţi din ţară pentru mai mult de un an. Am adus, de asemenea, în atenţia Parlamentului faptul că cea mai greu lovită de această migraţie masivă este regiunea Nord-Est, mai concret fiind vorba despre aproape 18% dintre toţi românii plecaţi în străinătate. Fiind deputat ales în circumscripţia Iaşi, constat cu foarte multă îngrijorare că judeţul Iaşi este printre cele mai afectate de acest fenomen al migraţiei populaţiei, în special persoane active cu vârste între 25 şi 49 de ani. Dintre cei peste 2,5 milioane de români plecaţi în afară, aproape 200.000 sunt ieşeni, aproape jumătate dintre cei 456.000 de români din regiunea Nord-Est care au plecat în străinătate. Dacă ar fi să citez un spirit amar de glumă, noi, ieşenii, suntem cei mai bogaţi dintre cei mai săraci ai Uniunii Europene. De aceea, Iaşiul a fost lovit cel mai crunt de plecarea forţei de muncă calificată. Mai mult, raportul demografic între rural şi urban arată că pentru fiecare ţăran plecat sunt 2,6 orăşeni care au părăsit ţara. Iar dacă avem în vedere faptul că în mediul rural este mai des întâlnită migraţia sezonieră, situaţia în urban, nu doar în municipiul Iaşi, dar şi în urbanul mediu - Târgu Frumos, Hârlău, Paşcani - este foarte gravă din perspectiva forţei de muncă specializate. Guvernul PSD este practic singurul guvern din ultimii ani care a luat măsuri concrete pentru a reduce fenomenul plecării profesioniştilor din România. Doar în domeniul medical avem 16.000 de medici care au plecat în străinătate. Decizia radicală de a mări brusc salariile medicilor la nivelul unui trai decent şi demn pe măsura pregătirii profesionale este una curajoasă şi care îşi va arăta imediat efectele pozitive. Acordându-le medicilor remuneraţia potrivită meritelor, vom reduce exodul de personal medical spre ţările vestice. În aceiaşi direcţie, lansarea programelor de start-up, destinate românilor din diaspora care doresc să se întoarcă în ţară, cu finanţare de până la 40.000 euro, este una dintre măsurile gândite şi puse în practică pentru a reduce fenomenul migraţiei masive şi pentru reîntoarcerea românilor capabili de muncă. Vă îndemn să susţineţi intensificarea acestor măsuri guvernamentale şi, în paralel, să solicităm intensificarea marilor investiţii ale statului în regiunile cele mai afectate de migraţia economică, precum este Iaşiul şi întreaga regiune Nord-Est!
			Domnul Vasile-Florin Stamatian: "Criza forţei de muncă se va amplifica în România!" Sub guvernarea dezastruoasă a coaliţiei PSD-ALDE, pe lângă alte multe probleme cu care ne confruntăm, iată că mai apare încă una, criza forţei de muncă. Avem creştere economică, un indicator la care ţara noastră se bate de la egal la egal cu China, o creştere economică realizată doar prin consum, nu prin investiţii şi noi locuri de muncă, nu prin atragere de fonduri europene, nu prin creşterea nivelului de trai. Am obosit să auzim trimestrial de creşterea economică sub guvernarea PSD, o creştere pe care românul nu o resimte deloc, el continuă să plătească mai mult pe alimente, combustibil, gaze, curent, rate şi medicamente. Dezintegrarea socială este cea mai gravă criză generată de această guvernare, migraţia masivă şi prăbuşirea demografică continuă să genereze o lipsă acută de personal calificat şi se pare că nu faceţi nimic în acest sens şi nu sunteţi conştienţi că într-un viitor nu prea îndepărtat aceste probleme rămase nerezolvate vor lovi în sistemul de pensii şi de asigurări sociale. Din cauza măsurilor proaste luate de dumneavoastră, domnilor guvernanţi, românii continuă să plece din ţară, iar deficitul de specialişti de pe piaţa forţei de muncă continuă să crească. În acest an, această criză se va amplifica, iar firmele vor fi nevoite să ducă un adevărat război pentru angajaţi, mai ales pentru cei specializaţi în anumite meserii. În România, se poate constata că există serioase probleme de adecvare ale şcolii româneşti la noile realităţi ale pieţei muncii. Realitatea arată că şcoala românească nu a avut încă capacitatea de a răspunde prompt noilor cerinţe ale pieţei muncii şi mulţi tineri absolvenţi îşi găsesc din ce în ce mai greu un loc de muncă, de cele mai multe ori părăsind ţara. Nu trebuie să fii un mare analist, ca să îţi dai seama că în acest an decalajul dintre cererea de forţă de muncă specializată şi ofertă se va accentua, nu trebuie să fii specialist să îţi dai seama că mâna de lucru va deveni mai scumpă pentru firme, pentru investitorii străini şi aceasta din cauza schimbărilor legislative din ultima perioadă. În acest sens, toţi specialiştii au avertizat că această problemă nu se va rezolva nici în următorii ani, iar domeniile cele mai afectate sunt industria constructoare de maşini, IT-ul, construcţiile, retailul şi centrele de servicii. De ce nu sunteţi în stare să accesaţi fonduri europene şi să diminuaţi birocraţia existentă, de ce nu vreţi să ajutaţi stimularea mediului de afaceri, ci, dimpotrivă, încercaţi să îngropaţi mediul privat? De ce nu aveţi strategii care să ducă la crearea de noi locuri de muncă, deci la scăderea şomajului, la creştere economică durabilă şi sănătoasă, de care România are atâta nevoie? Răspunsul se pare că îl cunoaştem cu toţii. Raţiunile pur politice luate de guvernarea dumneavoastră în favoarea propriului electorat, numai pentru păstrarea puterii, nu vor face altceva decât să împingă România nu numai într-o criză a forţei de muncă, ci într-o criză economică prin care românii nu mai vor să treacă.
			Domnul Sorin-Ioan Bumb: "PSD amanetează viitorul comunităţilor locale" Ultima găselniţă financiară a PSD, prin care Guvernul le permite primăriilor să folosească banii de dezvoltare pentru a plăti salarii şi să se împrumute de la stat pentru a realiza proiecte pentru comunitate, este un nou exemplu al colapsului bugetar în care România a fost aruncată în urma revoluţiei fiscale eşuate. Nu doar că este un model care penalizează primarii performanţi, care au avut grijă, ca orice bun gospodar, să pună bani deoparte pentru investiţii, dar perpetuează un model fanariot al dependenţei faţă de tătucul de partid, care nu are nimic de-a face cu o administraţie europeană. Iată cum banii de investiţii se duc în consum, iar comunităţile locale vor rămâne iarăşi cu noroiul de pe străzi, cu fântânile de pe uliţe şi cu toaletele din fundul curţii, pentru că banii necesari infrastructurii vor fi folosiţi pentru plata salariilor pe care PSD le-a mărit artificial, fără ca economia reală să suporte aceste majorări. Primarii sunt transformaţi şi ei în nişte simpli contabili, care nu vor mai putea decât să plătească salarii şi ajutoare sociale. În plus, PSD amanetează şi viitorul comunităţilor locale, nu doar că le fură prezentul. Primarii care mai îndrăznesc să se gândească la proiecte de dezvoltare sau cei care au deja proiecte în derulare şi au nevoie de fonduri pentru a le derula, vor putea să se împrumute la stat. Aici intervine însă o altă mare problemă. Sumele acordate de stat, cu titlu de împrumut, provin din privatizări, adică din vânzarea a ceea ce mai rămăsese de preţ prin economia românească. În loc să folosească banii din privatizări pentru proiectele mari de infrastructură care ar fi susţinut economia şi ar fi generat noi venituri la buget, compensând astfel activele vândute, statul le va folosi pentru a finanţa investiţii la nivel local, fără impact macro-economic. Şi uite aşa rămânem şi cu banii daţi şi cu activele profitabile vândute, pentru că alchimiştii PSD au crezut că pot inventa un perpetuum mobile financiar care i-ar fi surprins şi pe cei din comitetul de acordare a Premiului Nobel pentru economie.
			Domnul Aurel-Robert Boroianu: "Minciuna Guvernelor PSD-ALDE, în privinţa creşterilor salariale, are picioare scurte!" În urmă cu două săptămâni, PNL a chemat-o pe doamna Olguţa Vasilescu, ministrul muncii, să dea explicaţii în Parlament, în cadrul dezbaterii Moţiunii simple cu privire la harababura creată în mai toate domeniile de activitate, prin noua Lege-cadru a salarizării, cât şi prin mutarea integrală a contribuţiilor de la angajator la angajat. În cadrul dezbaterii Moţiunii simple adresate ministrului muncii, s-a dovedit că doamna Lia Olguţa Vasilescu a minţit în faţa plenului Camerei Deputaţilor, spunându-ne că Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice este una bună, deoarece la puţin timp după promovarea acesteia, a adoptat şi O.U.G. nr. 91/2017, care încearcă, de fapt, să cârpească o mică parte din haosul generat de Legea salarizării şi semnalat de numeroase categorii profesionale. Din păcate, deşi au auzit timp de mai bine de un an cum li se vor dubla salariile începând de la 1 ianuarie 2018, bugetarii au simţit pe propria piele că majorarea a însemnat de fapt o scădere, iar dublarea a însemnat cel mult o infimă creştere de maximum 3-4 procente pentru o parte dintre aceştia. Mai mult decât atât, chiar şi angajaţii din mediul privat s-au trezit în luna februarie fie cu salarii mai mici, ca urmare a "revoluţiei fiscale" marca PSDragnea, şi a artificiului mutării contribuţiilor de la angajator la angajat, fie că au fost nevoiţi să aducă bani de acasă, pentru că erau angajaţi part-time. S-ar mai fi dezbătut acum în Parlament O.U.G. nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, dacă cea din urmă era o lege bună, aşa cum susţine doamna ministru Vasilescu?! PNL propune corectarea nedreptăţilor făcute de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, prin adoptarea celor două acte normative şi anume, Legea-cadru nr. 153/2017 şi O.U.G. nr. 91/2017, printr-o serie de amendamente depuse la O.U.G. nr. 91/2017, amendamente care vizează următoarele modificări: acordarea indemnizaţiei privind sporul de doctorat în mod unitar; aplicarea sporurilor pentru personalul din sănătate şi din domeniul asistenţei sociale, de la momentul publicării prin HG a Regulamentului de acordare elaborat de Ministerul Sănătăţii, şi nu de la 1 martie 2018; introducerea posibilităţii cumulării în cazuri de posturi vacante şi temporar vacante şi pentru personalul didactic auxiliar, nu numai pentru cel aferent funcţiilor de predare; introducerea prevederii ca, începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul didactic şi nedidactic din unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, inclusiv unităţile conexe şi inspectoratele şcolare, să se majoreze cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018; majorarea salariului de bază pentru personalul din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, întrucât salariile angajaţilor au scăzut de la 1 ianuarie 2018 etc. Cred că este fără echivoc faptul că Legea salarizării s-a dovedit a fi încă un eşec de marcă al actualei coaliţii PSD-ALDE, iar doamna Olguţa Vasilescu se face vinovată de nerespectarea promisiunilor din Programul de guvernare şi, mai grav, de o dezechilibrare a politicilor salariale!
			Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: "PNL consideră că O.U.G. nr. 82/2017 reprezintă un furt al Guvernelor PSDragnea din pensia angajaţilor de azi!" În Comisia pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, zace în sertar, încă de la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, o altă ordonanţă de urgenţă a Guvernului, controversată, marca PSDragnea, şi anume, O.U.G. nr. 82/2017, prin care actuala putere taie cota de contribuţie la fondul de pensii administrate privat, de la 5,1% la 3,75%. Mai mult decât atât, trebuie să precizez şi faptul că acest lucru se întâmplă în condiţiile în care, la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, s-a intenţionat ca, în termen de 9 ani de la începerea activităţii de colectare, cota de contribuţie la fondul de pensii să se majoreze la 6%. Din momentul intrării în vigoare a acestei ordonanţe care încalcă drepturile constituţionale ale românilor la pensie şi la proprietate, prin diminuarea forţată a contribuţiei la Pilonul II - şi se pare că există în cadrul ultimului Guvern PSDragnea şi intenţia de confiscare a fondurilor acumulate până în prezent -, PNL a făcut mai multe demersuri, pentru a opri acest jaf al puterii. În acest sens, întâi am solicitat Avocatului Poporului să atace actul normativ la Curtea Constituţională, lucru care, din păcate, nu s-a întâmplat, deoarece domnul Ciorbea înţelege că prin funcţia de Avocat al Poporului pe care o deţine, trebuie să apere exclusiv interesele PSD-ALDE şi nu pe cele ale românilor şi, evident, pe cele ale salariaţilor care au contribuit, timp de 10 ani, la fondurile de pensii private, respectând o lege în vigoare, şi care se trezesc acum că li s-a amanetat viitorul, pentru că "PSD poate"! Apoi, PNL a depus mai multe amendamente de modificare a acestei ordonanţe incalificabile, prin care, nu numai că s-a diminuat procentul contribuţiilor la fondurile de pensii administrate privat, ci s-a mai amânat, pentru prima dată în ultimii ani, şi majorarea punctului de pensie pentru data de 1 iulie 2018, majorare prevăzută la 1 ianuarie 2018. O altă modificare controversată a acestei ordonanţe este şi schimbarea modului de calcul a indemnizaţiei pentru mame, prin raportarea acesteia la ISR, indicele social de referinţă), şi nu la salariul minim brut. Ţinând cont de toate aceste efecte negative pe care le produce O.U.G. nr. 82/2017, PNL propune următoarele amendamentele: mărirea punctului de pensie de la 1 ianuarie 2018 - 1.100 de lei; contribuţia la Pilonul II să fie de 6% începând cu 1 ianuarie 2018; eliminarea plafonului la indemnizaţia pentru mame şi corelarea pragului minim cu salariul minim pe economie, eliminarea prorogării intrării în vigoare a venitului minim de incluziune şi aplicarea sa cu 1 aprilie 2018. PNL va lupta până la capăt în Camera decizională pentru susţinerea amendamentelor mai sus menţionate, atât în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, cât şi ulterior, în plen, pentru respingerea acestei ordonanţe de urgenţă, dacă amendamentele PNL vor fi respinse. Iar dacă parlamentarii PSD-ALDE nu înţeleg că această ordonanţă, în forma adoptată de Guvern, este din nou una anticonstituţională, care afectează în mod nepermis siguranţa veniturilor viitoare ale românilor activi în prezent pe piaţa muncii, confiscându-le o parte bună din contribuţia la Pilonul II de pensii, PNL va continua demersurile sale împotriva acestui act normativ, prin atacarea lui la Curtea Constituţională!
			Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean: "Criza economiei româneşti, o certitudine a guvernării PSD-ALDE" Guvernul PSD-ALDE nu pare deloc îngrijorat de degradarea continuă a mediului economic şi social din România, pe fondul scăderii dramatice a investiţiilor şi al diminuării semnificative a puterii de cumpărare a cetăţenilor. Managementul "performant" al acestei guvernări se reflectă, în schimb, în alocarea banilor publici, cu dedicaţie, consiliilor judeţene, consiliilor locale şi primăriilor fidele, clientele de partid. De un an ne demonstrează, zilnic, că economia de piaţă este un concept paralel pentru ei. Au o singură soluţie, mai multă intervenţie a statului în economie. Intervin brutal în relaţiile private dintre antreprenori, dintre antreprenori şi angajaţi sau dintre antreprenori şi consumatori. Guvernarea PSD-ALDE nu se lasă până nu ne arată în fiecare zi cât sunt de nepregătiţi profesional. Mai nou, ne arată că şi politica monetară este o noţiune străină pentru ei, deşi de 28 de ani votează rapoarte anuale ale Băncii Naţionale prezentate în Parlamentul României. Implementarea a doar 5% din Programul lor de guvernare a afectat grav economia României cu efecte pe termen mediu şi lung. Populismul costă scump, iar noi suntem prea săraci să plătim preţul acestei guvernări. Datele statistice ne arată că acesta este Guvernul care a reuşit să urce România 16 locuri în topul sărăciei în doar 12 luni. La un an de la preluarea guvernării, coaliţia PSD-ALDE a dus rata inflaţiei de la 0,5% la 4,3%. În acest ritm, până la sfârşitul anului 2018, rata inflaţiei ar putea ajunge la 10%. Toţi indicatorii ne demonstrează faptul că România este într-o criză economică, că avem o economie fragilă, inflaţie, deficit comercial, deficit bugetar, datorie publică, procentul din venituri fiscale folosit pentru cheltuieli neproductive, procentul din PIB cheltuit pentru investiţii, privat plus public. Astăzi, România aleargă cu viteza din ce în ce mai mare către etatism veritabil. Drumul pe care ne duce această guvernare este un drum către servitute. Este un drum către o economie cu inflaţie galopantă, dobânzi mari, falimente ale companiilor mici şi mijlocii, şomaj, aparat public supradimensionat. Iar pentru a putea menţine acest aparat supradimensionat, guvernanţii vor suprareglementa economia, vor creşte taxe, impozite, accize, amenzi şi vor face tot posibilul pentru a stoarce şi ultimul leu de la sectorul privat. Strategia economică a acestui guvern este caracterizată de lipsa de expertiză în înţelegerea problemelor şi nevoilor economiei reale, de o politică fiscală haotică, incoerentă, lipsită de orice minimă predictibilitate, ostilă mediului de afaceri şi economiei în general. Aplicarea în continuare a politicii de supraimpozitare şi tăiere a investiţiilor va împinge România, cu siguranţă, spre un dezastru economic şi bugetar cu consecinţe grave asupra mediului de afaceri şi asupra nivelului de trai al românilor. Actuala coaliţie aflată la guvernare nu are un plan de acţiune concret pentru redresarea economiei şi pentru crearea de locuri de muncă. Fără un plan economic coerent şi cu politici fiscale greşite, coaliţia PSD-ALDE duce România în sărăcie. Românii nu vor să mai plece din România. Românii nu vor să trăiască şi în următorii ani în cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. Coaliţia PSD-ALDE trebuie să plece de la guvernare, pentru că, la 29 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, românii nu vor să se întoarcă în comunism.
			Doamna Viorica Cherecheş: "Se ne preţuim seniorii şi să valorificăm experienţa lor!" O înţeleaptă vorbă din bătrâni îi îndeamnă pe cei care nu au bătrâni să-şi cumpere. Noi avem seniori, dar nu ştim să-i preţuim, nu ştim să-i punem în valoare, nu ştim să ne folosim de experienţa lor de viaţă, de cunoştinţele acumulate de-a lungul anilor de muncă, pe care fiecare dintre ei îi are în spate. Fiecare senior, indiferent de vârstă, are ceva de oferit şi ar trebui să valorificăm la maximum acest potenţial. Ei sunt cei care au construit societatea de astăzi, ei sunt cei care au muncit şi s-au sacrificat pentru tot ce avem noi astăzi. Bogăţia umană şi spirituală a seniorilor, resursele de experienţă şi de chibzuinţă pot fi luate ca model de fiecare dintre noi. Fiecare dintre noi asistă periodic la evenimente publice în cadrul cărora sunt omagiaţi eroii. Este inadmisibil şi aberant să asistăm la o zi a veteranilor de război şi să nu le permitem veteranilor, celor care mai trăiesc, să ia cuvântul sau să depună o coroană de flori la monumentele închinate colegilor lor care au pierit pe câmpul de luptă. S-a schimbat Legea protocolului şi nu mai pot să ia cuvântul pentru a le spune generaţiilor mai tinere cum au trăit şi cum au luptat, pentru ca România să fie o ţară liberă. Străinii îşi fac fotografii cu bătrânii noştri care poartă cu mândrie straiele populare. În aceste fotografii nu li se văd însă palmele crăpate de munca depusă. Mulţi dintre ei au pensii de doar câţiva lei şi care nu le ajunge nici pentru pâine şi medicamente, ce să mai vorbim despre facturi. În acest moment nu avem prea multe programe pentru seniori. Ocazional, li se dă câte un pachet cu alimente venit de la Uniunea Europeană, bătaie de joc după o viaţă întreagă de muncă. Trebuie să ne preţuim bătrânii, să le arătăm respectul pe care îl merită, să nu ne fie ruşine cu ei, pentru că lor le datorăm în mare măsură ceea ce suntem azi şi ceea ce avem!
			Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: "Justiţia din România nu ar trebui politizată" Atât anul 2017, cât şi anul 2018 au avut o temă constantă de dezbatere, deopotrivă politică şi publică şi anume, justiţia. Am asistat cu toţii la procese susţinute de eforturi asidue, nu pentru reformarea corectă a sistemului de justiţie din România, ci mai degrabă la ciuntirea legislaţiei în domeniu. Un stat puternic este un stat în care legea este lege pentru toată lumea, iar România are nevoie de o justiţie corectă, nu de justiţiari. Este nevoie de dezbateri cumpătate, fundamentate pe experienţă şi pe raţiune, care să transceadă momentele de oportunism şi inflexiune politică în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului de justiţie. Consider că deciziile luate pripit pot influenţa direcţia politică a României, pe plan intern şi extern. Suntem şi trebuie să rămânem stat membru al Uniunii Europene, cu drepturi depline, cu aceleaşi avantaje ca fiecare din statele membre. Ţara noastră a fost adusă în lumina reflectoarelor, la nivel internaţional, printr-o serie de demersuri ale coaliţiei de guvernare, contrare principiilor democratice, cum ar fi întărirea statului de drept şi justiţia independentă. O.U.G. nr. 13, redefinirea sau dezincriminarea infracţiunilor specifice funcţiilor publice, soluţiile legislative controversate au înlocuit subiecte de interes major pentru România, din punct de vedere juridic, cum ar fi, de pildă, ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare de Comisia Europeană. Toate demersurile coaliţiei de guvernare în domeniul justiţiei nu au fost specificate în Programul de guvernare. Orice intervenţie pe Legile justiţiei trebuie să fie dominată de profesionalism, predictibilitate, durabilitate şi să fie fundamentată pe apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale fiecăruia dintre noi. Ultimul episod, legat de revocarea procurorului-şef al DNA, solicitată de ministrul justiţiei, a avut clar rolul de a politiza subiectul, în încercarea de a acoperi problemele reale cu care se confruntă România. Raportul prezentat de ministrul justiţiei, într-o formă cel puţin discutabilă, pare a fi unul făcut cu mult timp în urmă, fără să cuprindă elemente de actualitate. Un motiv poate fi lipsa fondurilor pentru plata salariilor, criză care va izbucni mai devreme sau mai târziu. Sau poate un alt motiv ar putea fi pregătirea Congresului PSD şi, astfel, să se poată arăta unei tabere, că i se oferă ceea ce îşi doreşte. Este o mişcare greşită din punct de vedere politic şi va avea repercusiuni. Consider că preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, prin atribuţiile constituţionale, vorbeşte cu adevărat de o separaţie a puterilor în stat şi de echilibru. Aceste mesaje trebuie susţinute. Trebuie să fim susţinătorii unei democraţii reale şi corecte, deoarece nu este de dorit ca prin aceste demersuri să se adâncească clivajul existent deja în societate!
			Domnul Găvrilă Ghilea: "Suntem campioni detaşaţi la instabilitate legislativă" Înfiinţată la începutul anilor ’80, Agenţia Grayling a devenit una dintre cele mai redutabile companii de cercetare de piaţă din lume, pe segmentul de relaţii publice, având subsidiare pe toate cele cinci continente. Rapoartele agenţiei, pe care le elaborează periodic, analizează, cuantifică şi ierarhizează teme majore ale agendei publice, care sunt interpretate în context local şi extrapolate la nivel regional, iar concluziile pe care acestea le generează reprezintă o minuţioasă radiografie a domeniilor studiate. Prezenţă constantă şi în România, încă de la sfârşitul anilor ’90, Agenţia Grayling a dat publicităţii recent Raportul AcTrend 2017, în care, pentru al patrulea an consecutiv, ţara noastră este situată pe primul loc în clasamentul modificărilor legislative din şase foste state comuniste ale Europei Centrale şi de Est. Astfel, analizând un pachet legislativ format din peste 1.000 de acte normative adoptate pe parcursul unui singur an în cele şase ţări, raportorii Agenţiei au concluzionat că România şi-a asumat modificarea a numai puţin de 280 dintre acestea, urmată de Polonia, cu 220 de legi adoptate în acelaşi interval, respectiv de Ungaria, cu 200 de legi modificate. Edificator pentru climatul de instabilitate legislativă care domneşte în România este şi faptul că, din totalul celor 280 de legi adoptate în intervalul de referinţă, aproape 45% au afectat direct companiile, 50 dintre acestea vizând mediul de afaceri, prin modificările pe care le-au impus Codului fiscal ori domeniilor concurenţei şi achiziţiilor publice. Să amintim doar recenta dezbatere naţională iscată în jurul transferului cotelor de contribuţii sociale de la angajator la angajat şi întreaga peticeală legislativă ulterioară, necesară pentru a susţine această operaţiune. Însă nu doar mediul de afaceri a fost bulversat de malaxorul modificărilor legislative, de aceeaşi atenţie, demnă de o cauză mai bună, bucurându-se şi alte domenii precum educaţia, cultura, justiţia ori administraţia, care au făcut obiectul a mai mult de jumătate din pachetul de acte normative adoptat. Bunăoară, modificarea pachetului de legi în domeniul justiţiei, care a început cu stângul, în urmă cu un an, prin adoptarea pripită a celebrei Ordonanţe nr. 13, nu s-a încheiat nici astăzi, deşi efectele sale nocive pentru statul de drept au început deja să-şi facă simţită prezenţa. În acelaşi raport, ţara noastră se mai evidenţiază şi din punct de vedere al numărului de legi adoptate prin procedură extraordinară, în această situaţie fiind aproape jumătate din consistentul pachet legislativ studiat, dar şi prin faptul că trei din patru legi au fost iniţiate de Guvern, Parlamentul fiind transformat într-o simplă anexă a Executivului. Pe de altă parte, chiar dacă parlamentarii români sunt clasaţi printre cei mai productivi din regiune, iniţiativele legislative pe care aceştia le susţin şi le promovează nu ajung decât în mică măsură să fie promulgate ca acte normative. Această stare nefirească de lucruri va mai dura până când vom înţelege că, potrivit Constituţiei, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, iar Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată.
			Domnul Ionuţ-Marian Stroe: "Sprijinul pentru cuplurile afectate de infertilitate trebuie să fie stabil şi predictibil" Infertilitatea este o boală care afectează, în Europa, între 11% şi 26% din cupluri, conform datelor făcute publice de Societatea Europeană pentru Reproducere Asistată şi Embriologie, ESHRE. Conform calculelor făcute de specialişti, la momentul actual, 1.500 de cupluri la un milion de locuitori ar avea nevoie de tehnicile de reproducere asistată medical, pentru a putea concepe un copil. Nici în România situaţia nu este mai bună. Estimările arată că în ţara noastră un cuplu din şase se confruntă cu problema infertilităţii. Acest aspect medical se suprapune cu alţi factori sociali şi economici şi face ca rata de creştere demografică în ţara noastră să fie una negativă. Aceste tendinţe demografice sunt deosebit de îngrijorătoare. Conform calculelor făcute publice de Institutul Naţional de Statistică, există posibilitatea reală ca până în anul 2050 să mai rămână doar 15 milioane de cetăţeni români. Este, aşadar, o chestiune de interes vital pentru ţara noastră să sprijine familiile care îşi doresc copii. Din anul 2011, în România există un subprogram pentru fertilizarea in vitro, prin care o parte din costurile acestei proceduri deosebit de costisitoare sunt suportate de stat. Programul, iniţiat în urma unei campanii susţinute a societăţii civile, este util, însă are multe limitări. Spre deosebire de alte ţări europene, cadrul rambursărilor nu este unul stabil şi predictibil. Nivelul finanţării variază de la an de an şi poate chiar lipsi cu totul, aşa cum s-a întâmplat în anii 2012-2013. Mai mult decât atât, condiţiile de eligibilitate sunt draconice, iar analizele medicale pe care cuplurile trebuie să le facă pentru a putea avea acces la subprogram nu sunt decontate, ceea ce face ca în final cuantumul finanţării să fie redus şi mai mult. Din aceste cauze, multe cupluri care ar avea nevoie de sprijin se găsesc în imposibilitatea de a accesa subprogramul. Într-o chestiune atât de importantă cum este viitorul nostru ca naţiune, nu ne permitem şovăieli şi ezitări. Cadrul prin care statul sprijină cuplurile infertile trebuie să fie mai flexibil, dar în acelaşi timp mai clar şi mai predictibil.
			Domnul Nicolae Neagu: "Comisia Europeană nu acceptă «paşi înapoi» în ceea ce priveşte statul de drept!" Evenimentele cauzate de amestecul brusc al politicului în justiţie, în ultimele două luni, îngrijorează oficialităţile europene. La sfârşitul lunii ianuarie, situaţia sistemului judiciar din România a fost dezbătută o oră şi jumătate în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, a Parlamentului European. Comisarul european pe justiţie, Věra Jourová, avertiza autorităţile române că în problematica reformelor în justiţie trebuie consultată Comisia de la Veneţia. Guvernarea PSD - ALDE ignoră asta! Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, declara în urmă cu o lună: "Dacă Legile justiţiei vor rămâne aşa cum au ieşit din Parlament, fără a ţine cont de deciziile CCR, discuţiile despre MCV, mecanismul de cooperare şi verificare, şi discuţiile despre Schengen se vor pune în alţi termeni...". Din nou, PSD-ALDE ignoră! Grupul de State împotriva corupţiei, GRECO, a decis pentru prima dată să lanseze o anchetă proprie şi va publica un raport pe tema Legilor justiţiei adoptate de majoritatea parlamentară PSD- ALDE, în luna martie. Ministrul justiţiei, Tudorel Toader, personaj politic 100% al Guvernului PSD-ALDE, înţelege însă să ceară revocarea procurorului- şef al DNA din funcţie. Nu contează că raportul făcut de dânsul nu este asumat de o echipă de specialişti de la Ministerul Justiţiei. Nu contează faptul că cei 135 de procurori ai DNA spun că cererea de revocare este bazată pe neadevăruri şi supoziţii! Nu contează scrisoarea deschisă a peste 1.000 de magistraţi care semnalează neîncrederea indusă prin această cerere de revocare, în judecători şi în procurori! Contează doar că, având girul celor doi lideri ai PSD-ALDE, Dragnea şi Tăriceanu, îşi permit să ignore toate avertismentele oficialilor europeni! CSM respinge revocarea procurorului-şef al DNA. Din cei 7 membri ai secţiei de procurori, doar ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a fost pentru aviz pozitiv, restul de 6 membri au dat aviz negativ. Înţelege însă ministrul să-şi retragă cererea şi să-şi dea demisia? Franz Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, din grupul politic al socialiştilor de altfel, vine săptămâna trecută la Bucureşti şi dă un mesaj clar celor mai importanţi decidenţi politici - Klaus Werner Iohannis, preşedintele României, Vasilica-Viorica Dăncilă - prim-ministrul României, şi celor doi preşedinţi ai Parlamentului, Nicolae-Liviu Dragnea şi Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu - faptul că MCV nu se va încheia decât atunci când toate lucrurile care sunt în cadrul MCV vor fi respectate de România. "Alergaţi, alergaţi, dar aveţi grijă să alergaţi spre finish" - spune al doilea om al Comisiei Europene, exprimând percepţia involuţiei României în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, garantul statului de drept, al statului democratic european. Preşedintele ţării este la capătul procedurii şi răspunderea îi aparţine. Dar, până la exprimarea preşedintelui, mă aştept ca în ceasul al douăsprezecelea, PSD-ALDE să înţeleagă că nu ne permitem, astăzi, la 100 de ani de la Marea Unire, ca România să fie marginalizată sau, şi mai grav, sancţionată politic de forurile europene cu posibile repercusiuni economice şi financiare. PSD a câştigat alegerile, însă nu justiţia! Activarea art. 7 din Tratatul UE poate duce la suspendarea dreptului de vot în Consiliul European, Polonia fiind deocamdată singurul stat împotriva căruia s-a declanşat această procedură, din cauza amestecului politic în justiţie. Şi România nu este Polonia! România nu are astăzi nici autostrăzi, nici spitale moderne, nici apă, canal în toate locuinţele sau în toate şcolile de la ţară, nici toate drumurile locale nu sunt asfaltate sau măcar pietruite. Modernizarea României este dependentă de Bruxelles, de fondurile europene. Bine ar fi să nu amestecăm politica şi justiţia şi normal ar fi prin lege, să nu permitem persoanelor condamnate definitiv să acceadă într-o funcţie de demnitate publică! Demnitarul trebuie să înţeleagă că demnitatea sa este cea care îl legitimează în funcţia de demnitate publică! Altfel, de ceea ce ne este frică, nu scăpăm!
			Doamna Ileana Cristina Dumitrache: "Pregătirea pentru viaţă presupune şi o minimă educaţie sexuală, încă din şcoală" Nu mai este un secret pentru nimeni că în prezent ne confruntăm cu un fenomen îngrijorător în societatea românească şi anume, creşterea numărului de sarcini la tinerele femei aflate încă la vârste foarte fragede. Conform datelor statistice, un nivel scăzut al calităţii vieţii, sărăcia, şomajul, dar şi lipsa unei minime educaţii sexuale sunt principalele cauze care determină apariţia sarcinii la adolescente. La nivel european, România ocupă primul loc în cazul femeilor însărcinate sub 20 de ani. O educaţie sexuală adresată tinerilor a devenit o problemă la nivel global, indiferent de gradul de dezvoltare economică a ţării, şi reprezintă o măsură esenţială pentru a reduce numărul de sarcini la adolescente, pe lângă oferirea de servicii de sănătate a reproducerii performante. În România, numărul total al fetelor care devin mame de la vârste fragede este de aproximativ 30.000 pe an. Poate părea puţin faţă de ceea ce se întâmplă peste ocean, însă, în procente, cifra de la noi este de fapt mai mare decât cea din SUA - 43 la mie, cea mai ridicată pondere din toată Uniunea Europeană. În Europa, alegerea de a deveni mamă se face tot mai târziu. Cifrele Eurostat, Institutul de Statistică al Uniunii Europene, arată că vârsta medie a femeilor care au dat pentru prima dată naştere unui copil, anul trecut, era în jurul a 30 de ani. La noi, sunt multe mame de 13, 14, 15 ani, fete care, deşi nu sunt maturizate în adevăratul sens al cuvântului, biologic pot să aibă copii. De aici, şi creşterea abandonului şcolar sau a pruncuciderii. Consfinţirea, de Constituţie, a libertăţii de a alege sau a dreptului parental reprezintă concepte care nu contravin valorilor fundamentale ale societăţii noastre, precum familia şi dreptul la educaţie. Din contră, dreptul la educaţie ar trebui să asigure şi educaţia sexuală pentru tineri încă din şcoală. România ar trebui să adopte o strategie naţională privind sănătatea şi drepturile sexuale şi ale reproducerii şi să introducă în mod obligatoriu în şcoli un program cuprinzător de educaţie sexuală, pentru a reduce numărul de sarcini la adolescente. Comitetul ONU a subliniat că România a rămas în urma celorlalte state membre în ceea ce priveşte promovarea sănătăţii şi drepturilor sexuale şi reproductive ale adolescenţilor şi femeilor. Medicii sunt de părere că fenomenul este în creştere şi este probabil legat de evoluţia societăţii în general, consecinţa tuturor problemelor noastre sociale. Aceştia susţin că pericolul la care sunt supuse adolescentele însărcinate este dublu. Tinerele pot fi traumatizate din cauza sarcinii şi a schimbărilor hormonale prin care trec şi, în acelaşi timp, îşi riscă viaţa, pentru că sarcinile precoce prezintă deseori complicaţii. De asemenea, medicii subliniază importanţa educării tinerilor cu privire la riscurile începerii premature a vieţii sexuale, precum şi legat de metodele de contracepţie pe care le pot folosi. Educaţia precară în ceea ce priveşte problemele sexuale şi prevenirea sarcinilor, lipsa informării, dar şi proasta comunicare dintre părinţi şi copii nu fac altceva decât să crească numărul mamelor minore, al avorturilor, al copiilor abandonaţi sau, mai grav, ucişi din faşă.
			Domnul Stelian-Cristian Ion: "Ce aveţi de gând cu Şantierul Naval Mangalia?" Declaraţia mea de astăzi se referă la Şantierul Naval Mangalia, cel mai important obiectiv economic din sudul judeţului Constanţa. Şantierul Naval din Mangalia are ca obiect principal de activitate construcţia, conversia şi reparaţia de nave. Având în prezent circa 1.700 de angajaţi, Şantierul Naval Mangalia este în acelaşi timp şi cel mai mare contribuitor la bugetul local al Municipiului Mangalia. Practic, soarta acestui municipiu depinde de soarta Şantierului Naval Mangalia. Acţionari la Şantierul Naval Mangalia sunt grupul Daewoo - Daewoo Mangalia Heavy Industries - cu 51% din acţiuni şi statul român, prin Şantierul Naval 2 Mai, cu 49%. În ultimii ani, rezultatele economice tot mai slabe l-au determinat pe acţionarul coreean să ia în calcul vânzarea pachetului său de acţiuni. Evident, statul român a fost invitat să îşi exercite dreptul de preempţiune decurgând din calitatea sa de coacţionar, însă acesta a refuzat. Ca urmare a acestui refuz, acţionarul coreean şi-a îndreptat atenţia spre alţi posibili cumpărători, iar în noiembrie 2017, după o perioadă de negocieri cu firma olandeză Damen şi după parcurgerea unei proceduri în urma căreia s-a obţinut şi avizul Consiliului Concurenţei pentru efectuarea transferului de acţiuni, stupoare!, premierul de atunci, Mihai Tudose, se trezeşte brusc din reverie, făcând public următoarea declaraţie: "Împreună cu ministrul economiei, care nici el nu comunică, şi el e ardelean, stă 16 ore la muncă, am încercat să răscumpărăm 51% din acţiunile Daewoo la Şantierul Mangalia. Am constatat că împreună cu alte ministere, gen finanţe şi justiţie, statul român nu mai ştie decât să vândă. Să redescoperim nişte deprinderi, cum poate statul român să cumpere nişte acţiuni, să avem şi noi un şantier naval, că avem Dunăre, Marea Neagră. Vă spun că vom avea un şantier naval al statului. Trebuie nişte fregate la armată, poate le facem noi. Să facem mentenanţa la noi. Poate mai facem şi noi o bărcuţă acolo, poate nu iese cea mai frumoasă din prima". Cu această declaraţie i s-a pus cruce tranzacţiei prin care se putea salva Şantierul Naval Mangalia. De unde, în urmă cu două luni, statul nu voia să audă de cumpărarea de acţiuni la Şantierul Naval Mangalia, deodată s-a sucit, exact când vânzarea acţiunilor trebuia să se perfecteze cu un privat. Rea-voinţă, incompetenţă, sau ambele? De atunci, în ciuda repetatelor şi disperatelor demersuri ale autorităţilor locale, ale sindicaliştilor, ale colegilor deputaţi şi senatori care au formulat numeroase interpelări şi declaraţii politice pe această temă, situaţia a rămas în continuare, la fel de neclară. Între timp, domnului Tudose i-a expirat mandatul semestrial de premier, iar doamna Dăncilă pare o umbră absentă instalată pentru un semestru în Palatul Victoria. Guvernul României, incompetent şi iresponsabil, nu este preocupat câtuşi de puţin de soarta a mii de angajaţi, de soarta unuia dintre cele mai importante municipii din Dobrogea, în general nu este preocupat decât de subminarea justiţiei şi de lansarea unei perdele de fum prin luarea unor măsuri economice şi fiscale pe cât de populiste şi nesustenabile, pe atât de aberante. Doamnă prim-ministru Vasilica-Viorica Dăncilă, hotărâţi-vă, ori exercitaţi dreptul de preempţiune, deşi ştiţi bine că nu putem construi fregate, deoarece nu deţinem tehnologia şi know-how-ul, ori daţi drumul frânei de mână pe care a tras-o predecesorul dumneavoastră şi permiteţi transferul acţiunilor către un agent economic privat care să salveze Şantierul Naval Mangalia de la dezastru! I-aţi adus la capătul răbdării pe toţi aceşti oameni care depind într-un fel sau altul de soarta Şantierului Naval, prin nehotărârea, lentoarea şi iresponsabilitatea dumneavoastră! Fiecare dintre variante, vânzarea de acţiuni către privat sau către stat, prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje, însă varianta cea mai periculoasă este trecerea timpului fără a lua nicio măsură. Din păcate, este exact ceea ce faceţi dumneavoastră. Cu cât perioada care trece este mai mare, cu atât aspectele negative cresc în intensitate. În ultimele zile a apărut chiar o a treia variantă, o companie italiană, dintre cele mai mari în acest domeniu din lume, care a trimis Guvernului o ofertă de management operaţional, anunţându-şi intenţia de a cumpăra pachetul de acţiuni. Deşi soluţii există, în halele de lucru nu se întâmplă nimic în prezent, iar pierderile se ridică la sute de milioane de lei pe an. Vă solicit, în final, deblocarea operaţiunii de transfer de acţiuni, pentru că altfel veţi fi complice la distrugerea celui mai important agent economic din sudul Dobrogei şi la aruncarea în sărăcie a Municipiului Mangalia!
			Domnul Adrian Mocanu: La începutul lunii martie, românii şi-au adus aminte cu durere de nenorocirea abătută asupra ţării noastre, în urmă cu 41 de ani, cutremurul din 4 martie 1977. Nu mulţi dintre noi cunoaştem detaliile celui mai devastator eveniment din ultimii 50 de ani, de aceea este bine să ni le reamintim. În mai puţin de un minut, 35.000 de locuinţe au fost puse la pământ sau avariate grav, aproape 1.000 de fabrici au fost afectate, 1.500 de persoane au murit şi alte 11.000 au fost rănite. Seismul de 7,2 grade pe scara Richter a produs daune care nu au dispărut nici astăzi: amintirile dureroase ale supravieţuitorilor, teama generalizată de un nou cutremur şi, poate cel mai grav, nepăsarea cruntă a autorităţilor responsabile în faţa obligaţiei de a reconsolida clădirile afectate. La peste 41 de ani de la marele cutremur, există sute de clădiri cu gradul 1 de risc seismic, declarate pericol public, şi alte câteva mii care prezintă vulnerabilităţi de rezistenţă pe care nimeni nu le-a băgat în seamă din 1977 încoace. Consider că statul român are obligaţia de a schimba ceva în acest sens, de a se implica responsabil în elaborarea rapidă a unui plan de reabilitare a tuturor clădirilor cu risc seismic, pentru a evita noi tragedii. Trag acest semnal de alarmă, în condiţiile în care specialiştii avertizează că un seism similar celui din 1977 ar provoca în România daune materiale de circa 6 miliarde de euro, în afara pierderilor de vieţi omeneşti.
			Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu: "Pledoarie de 8 martie, pentru mamele despărţite de copiii lor, din cauza incapacităţii guvernanţilor de a transforma România într-un loc mai bun de trăit" De Ziua femeii, ne-am obişnuit să ţinem declaraţii pline de festivism şi dulcegării la adresa femeilor. Mai nou, de când PSD şi-a descoperit vocaţia feministă, guvernanţii se laudă cu cote de gen, cu numărul mare de femei pe care - zic ei - vor să le promoveze în politică. Există însă o categorie de femei despre care guvernanţii nu vorbesc, o categorie de femei al căror număr se ridică la sute de mii, poate chiar la milioane. Sunt acele femei românce care nu au avut prea multe şanse într-o ţară prost guvernată şi care au ales calea străinătăţii pentru a-şi putea asigura un trai decent lor şi copiilor lor rămaşi acasă. Pentru aceste femei românce şi pentru copiii lor, guvernarea PSD, care se împăunează cu cote de gen, nu face nimic. Exodul femeilor românce este una dintre cauzele catastrofei demografice pe care o traversează România astăzi. Dar, în acelaşi timp, este cauza suferinţei a mii de copii despărţiţi de părinţii lor, crescuţi de bunici sau de rude, aşa cum pot. Avem o întreagă generaţie de copii care cresc departe de familiile lor, fără afecţiunea părintească, fără o educaţie corespunzătoare, dar cu povara unei ţări care nu le-a putut crea condiţii pentru a se forma normal. Acest fapt trebuie să înceteze şi este de datoria atât a guvernanţilor, cât şi a noastră, a femeilor implicate în politică, indiferent de partidul pe care-l reprezentăm, să acţionăm astfel încât mamele acestor copii să aibă cât mai multe şanse de reuşită acasă. Sau măcar să acţionăm astfel încât copiii celor care decid, totuşi, să plece, să aibă şansa unei creşteri şi a unei educaţii normale acasă. De asemenea, avem obligaţia de a ne implica în susţinerea unor politici care încurajează natalitatea şi familia. Avem nevoie de femei în politică, avem nevoie de femei-manager, dar, mai presus de orice, România are nevoie de mame. Iar mamele au nevoie de siguranţa unui trai decent în familiile lor. Cu prilejul zilei de 8 martie, cred că o pledoarie pentru aceste femei românce este mai importantă decât o pledoarie politicianistă de tip PSD, pentru creşterea prin ordin de partid a cantităţii de femei cu funcţii politice.
			Domnul Eugen Tomac: Vorbim zilnic despre evoluţie. În calitate de parlamentari, le promitem românilor dezvoltare şi un viitor mai bun. România promisiunilor futuristice uită însă esenţialul. România de astăzi nu este întreagă. Pentru România de azi, evoluţie înseamnă reîntoarcerea la realitatea de acum 100 de ani. Viitorul României de azi este refacerea trecutului lui 1918. Atunci, la 27 martie, Basarabia fost prima dintre provinciile româneşti care a decis unirea cu ţara-mamă, deschizând astfel drumul spre săvârşirea Marii Uniri. A trecut un secol de atunci. Suntem în anul Centenar, dar, din păcate, la Bucureşti, nimic nu anunţă desfăşurarea lui pe măsură. În loc să avem un calendar unitar de celebrare a Centenarului, vorbim sec despre un an care "trebuie sărbătorit". În schimb, românii de peste Prut, mai ieri prigoniţi şi acuzaţi pe nedrept de prea puţine sentimente româneşti, sunt astăzi cel mai frumos exemplu de patriotism şi respect pentru istorie şi pentru idealurile naţionale. La această oră, sunt deja cel puţin 60 de localităţi din Republica Moldova care au votat în consiliile locale unirea cu România. Săptămânal, numărul acestora creşte. Puţini mai sunt cei care nu cred în succesul acestui demers. Fiecare declaraţie de unire este un uriaş pas înainte spre a doua mare Unire. Procesul de reîntregire naţională a început şi este ireversibil. Chiar săptămâna trecută, am avut bucuria de a discuta cu un grup de primari unionişti din Republica Moldova. Entuziasmul şi încrederea lor în reuşita acestui proiect sunt de-a dreptul molipsitoare. Vă recomand să faceţi acelaşi lucru. Vă vor convinge negreşit! Anul 2018 nu este o povară. Anul 2018 este o responsabilitate, aceea de a consolida procesul de reîntregire naţională. Pentru apropierea reală dintre România şi Republica Moldova, este nevoie de proiecte concrete, este nevoie de resurse. Acestea există, trebuie doar să fie folosite cu cap şi direcţionate corect. Să batem la uşa Palatului Victoria, să batem la uşa Palatului Cotroceni, să fim vizionari, să fim responsabili, să fim conştienţi de adevăratul proiect de ţară, acela al reîntregirii României!
			Domnul Petru Movilă: De când PSD a înfiinţat ministerele sezoniere, stăm cu toţii şi ne uităm cum lucrurile merg din rău în mai rău. Din păcate, lucrurile se agravează acolo unde ne doare cel mai tare, la Ministerul Afacerilor Interne, în rândul celor care trebuie să asigure siguranţa românilor, şi la Ministerul sănătăţii, înfiinţat pentru a proteja viaţa tuturor. De departe, Carmen Dan este poate cel mai nepriceput ministru. De când a preluat funcţia, însăşi Poliţia Română se află în pericol. Protestele în rândul poliţiştilor sunt la ordinea zilei, salariile acestora sunt puse sub semnul întrebării, criza de personal în urma pensionărilor de anul trecut se adânceşte. Însă este bine că doamna ministru dă bine pe sticlă. De la televizor este simplu să spui că lucrurile merg bine şi să suceşti cifrele în aşa fel încât să fie în favoarea ta. Doamnă Dan, poliţiştii, Jandarmeria şi nu numai nu apară ţara şi viaţa românilor cu hârtii şi cifre. Ei nu-şi susţin familia cu şi din cifre, ci cu banii din salariile pe care le primesc lunar. Haosul creat de PSD în ceea ce priveşte politica salarizării a lovit crunt în rândul angajaţilor din subordinea instituţiilor ministerului dumneavoastră. Cum să te aştepţi să te protejeze un om care tocmai şi-a văzut salariul scăzând de la o lună la alta? Cum să-i ceri unui om să iasă zilnic în stradă când tu, în calitate de ministru, faci acuzaţii contradictorii, fără ca oamenii să mai înţeleagă ceva? În tot acest timp, violenţa în rândul populaţiei creşte de la zi la zi, zeci de abuzuri, în scări de bloc, în parcuri, în mijloacele de transport public şi chiar pe stradă, în văzul tuturor. În tot acest timp, constatăm că Jandarmeria a devenit serviciul privat de pază al membrilor Guvernului. DGPI şi SPP au dispărut din ecuaţie, pentru că aşa a dispus doamna pentru care domnul preşedinte Dragnea şi-a scurtcircuitat propriul Guvern. Referitor la ultimul subiect al temei de astăzi, cel al violenţei în familie, aici, în calitate de iniţiator al Proiectului de Lege privind combaterea violenţei în familie, cel care a introdus conceptul de ordin de restricţie şi ordin de protecţie, cred că cele mai recente modificări sunt necesare. Fundamentul legii iniţiate de mine a permis că astăzi să discutăm despre îmbunătăţirea unei legi care, de la momentul adoptării, din 2012 până în prezent, a protejat sute de victime ale violenţei în familie. Însă acest lucru nu este meritul celei care astăzi poate fi uşor catalogată drept cea mai mare catastrofă din MAI. Doamnă ministru, trăiţi într-o altă lume. Aţi reuşit să creaţi un haos într-unul din ministerele cele mai importante. Dacă lucrurile continuă în acelaşi trend, cred că atât poliţia, cât şi jandarmeria vor fi nevoite să-şi schimbe sloganul "Siguranţa voastră, prioritatea noastră!" în "Siguranţa voastră, nepăsarea noastră!"
			Domnul Marius-Constantin Budăi: "Anul trecut, puterea de cumpărare a salariaţilor de la stat şi din privat a crescut cu 12,7%." Începutul acestui an a fost marcat de publicarea Raportului BNR, în care au fost prezentate date privind evoluţia inflaţiei din România. Opoziţia s-a grăbit să spună că toate majorările de salarii de anul trecut sau de la începutul acestui an s-au topit în creşterile de preţuri. Ba mai mult, unii membri ai opoziţiei, mai zeloşi, au susţinut ideea că diferenţa dintre creşterea salariilor şi creşterea preţurilor ar fi fost negativă şi că puterea de cumpărare a românilor s-ar fi deteriorat. Cum astfel de afirmaţii hazardate încep să circule în spaţiul public, generând confuzie şi îngrijorare în spaţiul public, consider că se impune să fac câteva clarificări. În ultima perioadă, Banca Naţională a României a raportat trei cifre privind inflaţia. Prima cifră a fost de 1,1% şi s-a referit la inflaţia medie din 2017, care este confirmată şi de către Eurostat. A doua cifră a fost de 0,78% şi se referă la creşterea medie a preţurilor în luna ianuarie 2018, faţă de luna decembrie 2017. A treia cifră a fost de 4,3% şi reprezintă creşterea preţurilor în ianuarie 2018, faţă de aceeaşi lună de anul trecut. Aşadar sunt trei cifre, iar atunci când vorbim despre inflaţie trebuie să ştim la ce ne raportăm. Din perspectiva populaţiei, inflaţia de 4,3% a lunii ianuarie 2018, faţă de ianuarie 2017, este absolut irelevantă, pentru că nu reflectă în niciun fel impactul resimţit de cetăţeni. Dacă vrem să comparăm cu adevărat mere cu mere şi să nu le amestecăm cu perele sau cu alte fructe, trebuie să vedem care a fost evoluţia creşterilor de salarii pe întreg anul 2017 şi să o comparăm cu inflaţia medie a întregului an 2017. Deci, dacă luăm salariile bugetarilor, care au crescut în medie cu aproape 22% în 2017, şi comparăm cu inflaţia medie a anului trecut de 1,1%, atunci vom constata că a avut loc cu adevărat o creştere consistentă a puterii de cumpărare. Vreau însă să subliniez că salariile au crescut şi în mediul privat, în primul rând ca efect direct al majorării salariului minim pe economie, iar în al doilea rând ca efect indirect al competiţiei pentru forţa de muncă între stat şi privat, care s-a reflectat într-o majorare a salariilor, de către angajatorii privaţi care au vrut să îşi păstreze angajaţii tentaţi de salariile de la stat - mă refer în principal la personalul medical, unde agenţii privaţi au operat majorări importante de salarii pentru medici sau asistente. Per ansamblu, puterea medie de cumpărare a tuturor salariaţilor din România, deci cei de la stat şi cei din privat la un loc, a fost de 12,7%. Acest lucru s-a văzut într-o creştere a consumului, dar şi într-o creştere a depozitelor în bănci ale populaţiei. Deci oricât de mult încearcă opoziţia să obţină un beneficiu din această inflaţie, cifrele spun cu totul altceva. Nivelul de trai al românilor a crescut efectiv în această perioadă, evident că nu atât cât ne-am fi dorit. Salariile din România sunt încă mult mai mici în comparaţie cu cele din Uniunea Europeană, iar acest decalaj trebuie recuperat. Dar trebuie să admitem cu toţii că în această guvernare s-au făcut cele mai consistente majorări de pensii şi salarii, iar după cum am văzut acest lucru nu a afectat deloc economia, dimpotrivă, a stimulat-o şi a condus la acea creştere de 7%. Iar dacă tot am vorbit de inflaţie, aş vrea să mai demontez şi acel mit că principala cauză a creşterii preţurilor ar fi fost majorarea supraaccizei din a doua jumătate a anului trecut. Vreau să vă spun că BNR a constatat că influenţa acestui factor a fost de doar 0,3 puncte procentuale, ceea ce reprezintă o valoare infimă faţă de ceilalţi factori care au generat inflaţie şi care nu au nicio legătură cu acţiunea guvernamentală. Astfel, principalii factori inflaţionişti au fost creşterea preţului internaţional al petrolului, liberalizarea pieţei de energie conform angajamentelor asumate de România, inflaţia medie din Uniunea Europeană care a generat creşteri ale preţurilor importate din această piaţă şi crizele din Europa care au marcat producţia unor alimente de bază, respectiv unt, ouă, legume şi fructe. Deci, dacă vrem să fim corecţi, trebuie să spunem aceste lucruri care sunt confirmate în toate documentele oficiale ale BNR, Eurostat, Comisia Europeană ş.a.m.d.
			Doamna Cristina Burciu: "Anularea diferenţelor de salarii şi de pensii, între femei şi bărbaţi, un deziderat extrem de necesar în România" Organizaţia de Femei a Grupului European al Socialiştilor şi Democraţilor, PSE Woman, a lansat zilele trecute o campanie extrem de interesantă, referitoare la diferenţele de remunerare între femei şi bărbaţi. Tema abordată în acest an a fost cea a diferenţei dintre pensiile femeilor şi bărbaţilor din Uniunea Europeană, studiile relevând că în prezent bărbaţii primesc cu 39% mai mulţi bani la pensionare decât femeile. Lansând acest delicat subiect în dezbaterea europeană, femeile socialiste şi democrate din Europa îşi propun în mod direct şi concret soluţii privind eliminarea diferenţelor de pensii, precum şi a diferenţelor de remunerare între femei şi bărbaţi, după modelul islandez. Demersul PES Women este de a pune în aplicare recomandările Comisiei Europene referitoare la discrepanţele salariale şi de pensii între femei şi bărbaţi, nu doar prin intenţii declarative, ci prin acţiuni pragmatice, concrete, din partea Uniunii Europene şi a statelor membre. Combaterea remuneraţiilor inegale este un deziderat de maximă actualitate, în contextul în care diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi este actualmente de 16%, dar creşte în cazul pensiilor, la 39%. Acest decalaj are drept consecinţă creşterea gradului de inegalitate între femei şi bărbaţi, precum şi sporirea procentului sărăciei în rândul femeilor, o realitate inacceptabilă pentru Europa unită a anului 2018. În aceste condiţii, PES Women insistă pentru reducerea diferenţei de salarizare cu 2% pe an pe fiecare stat membru al UE, astfel încât această falie imensă să fie surmontată în cel mai scurt timp. În România, inegalitatea dintre sexe este o problemă sensibilă şi încă nerezolvată. Româncele câştigă salarii mult mai mici decât bărbaţii, uneori la acelaşi nivel de muncă şi pregătire, iar acest fenomen are un efect negativ asupra cuantumului pensiilor. În opinia mea, este de neacceptat ca o femeie să fie nevoită să efectueze ore suplimentare pentru a putea ajunge la salariul mediu al unui bărbat. Din păcate, diferenţa de remunerare dintre salariile femeilor şi cele ale bărbaţilor ar putea constitui un act de discriminare. Pentru rezolvarea acestei situaţii, se impune luarea unor decizii reparatorii. În aceste condiţii, susţin ideea ca femeile să fie avansate în funcţii de conducere, pentru eliminarea discriminării şi promovarea în luarea deciziilor. Axându-ne pe modelul islandez, consider că trebuie să punem şi în România accent pe eliminarea diferenţelor de pensii şi a celor de remunerare între femei şi bărbaţi. Avem nevoie de implementarea recomandărilor privitoare la asigurarea unor plăţi egale. Printre deciziile necesare, amintesc introducerea în cadrul legal naţional a definiţiilor "muncii egale" şi a "muncii de valoare egală", aplicarea unui sistem echitabil de evaluare a funcţiilor, stabilirea măsurilor de sporire a transparenţei în sistemul de salarizare, precum şi instituirea mandatului clar pentru instituţiile de egalitate în prevenirea discriminării în domeniul remunerării.
			Doamna Tamara-Dorina Ciofu: "La 1 martie 2018 s-au majorat salariile medicilor, aşa cum a fost prevăzut în Legea salarizării unitare." Împreună cu colegii mei de la PSD şi ALDE ne-am respectat promisiunea din campania electorală, de a majora substanţial salariile medicilor, astfel încât aceştia să nu mai plece din ţară şi să ofere servicii de calitate în sănătate. Salariile medicilor şi asistenţilor cresc până la nivelul maxim din grila de salarizare, prevăzut pentru anul 2022. Aceste salarii vor fi primite efectiv în mână la finalul lunii martie. Fluturaşii de salariu al medicilor pentru luna martie vor conţine o sumă consistent mai mare în urma majorărilor de salarii prevăzute în Legea salarizării unitare. Pentru medici, creşterile de salarii merg până la 122% pe net, adică mai mult decât dublu, bani în mână. Astfel, se ajunge practic anticipat la nivelul maxim prevăzut în grila de salarizare din 2022. Cu toate că mai este nevoie de investiţii în sistemul de sănătate, în special în ceea ce priveşte infrastructura spitalicească, aparatură medicală şi programele naţionale de prevenţie, ne-am îndeplinit angajamentul luat faţă de personalul medical. Datorită acestor majorări, numărul medicilor care şi-au depus dosarele la Colegiul Medicilor, pentru a pleca din ţară, a scăzut cu 70% faţă de anul 2016. În opinia mea, nu au de câştigat doar medicii. Consider că vor câştiga toţi cetăţenii acestei ţări care vor beneficia de servicii medicale mai bune. În acelaşi timp, vreau să vă anunţ că a scăzut şi şomajul. Astfel, unul dintre principalele angajamente ale PSD, şi anume locuri de muncă pentru români, se îndeplineşte. Aşadar, au fost înfiinţate 120.000 de noi locuri de muncă, iar numărul total al salariaţilor ajunsese la 4.850.400, în decembrie 2017. După primul an de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE, România are cel mai mic nivel al şomajului din ultimii 10 ani, respectiv 4,6%, la nivel naţional, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Esenţial este că tendinţa de scădere accentuată a şomajului se menţine. 2018 va fi un an de creştere economică consistentă, de cel puţin 5,5%, şi în continuare se vor înfiinţa noi locuri de muncă. În luna ianuarie au fost înfiinţate cu 80% mai multe firme noi decât anul trecut, în aceeaşi perioadă. Este evident acum că transferul contribuţiilor şi creşterea salariului minim la 1.900 de lei brut în niciun caz n-au determinat scăderi ale veniturilor, dimpotrivă, atât în mediul privat, cât şi la stat veniturile salariale au crescut în medie cu 12% şi totodată nici n-au produs micşorarea numărului de locuri de muncă.
			Domnul Răzvan-Ilie Rotaru: "Guvernul PSD-ALDE a luat primele măsuri pentru informatizarea şi debirocratizarea serviciilor oferite de administraţiile finanţelor publice" Reforma fiscală 2.0 a început şi, aşa cum am promis, Guvernul a făcut mult mai mult decât a rezolva problemele legate de Declaraţia 600. Astfel, a fost simplificată radical procedura, reformând din temelie sistemul de declarare şi plată a taxelor pentru veniturile independente. Priorităţi esenţiale sunt simplificarea, prin reducerea masivă a numărului de formulare, declaraţii şi plăţi, şi debirocratizarea, prin trecerea rapidă la operaţiuni efectuate integral online. Ce înseamnă procesul de simplificare? Contribuabilul va depune o singură declaraţie în loc de şapte. Se stabileşte un singur termen de plată, respectiv, până la data de 31 martie a anului următor celui în care se realizează veniturile, în loc de cinci termene de plată, cum sunt stabilite acum. Plăţile se fac la venitul estimat pentru anul curent şi nu la venitul realizat în anul precedent, pentru impozitul pe venit, CAS şi CASS. A fost eliminată obligaţia plăţilor anticipate, ceea ce conduce la eliminarea dobânzilor şi penalităţilor pentru neplata la aceste termene. Contribuabilul poate face plăţi oricând în cursul anului şi astfel îşi poate planifica şi utiliza eficient resursele financiare. Se acordă bonificaţii, se reduce suma de plată pentru plăţi făcute înainte de termenul limită. Cum s-a debirocratizat sistemul? Comunicarea şi transferurile de informaţii în modul online devin esenţiale în relaţia contribuabil - organ fiscal. Din 2019, obiectivul este eliminarea completă a formularelor pe hârtie. Contribuabilii îşi vor depune declaraţia şi vor face plăţile online, fără să se mai deplaseze la ghişeele ANAF. Noul sistem prevede mai multe modalităţi electronice de interacţiune între reprezentanţii administraţiilor finanţelor publice locale şi persoanele fizice şi cele juridice: SPV, - Spaţiul Privat Virtual, care foloseşte sistemul de identificare prin utilizator şi parolă; E-guvernare - semnătură electronică bazată pe certificat calificat. Completarea cu asistenţa ANAF şi a Primăriei, a formularului unic inteligent, şi transmiterea acestuia la administraţia financiară de pe calculatorul primăriei, fie prin SPV, fie prin e-guvernare; Se doreşte stimularea depunerii declaraţiei unice prin Spaţiul Privat Virtual, SPV, prin acordarea diferenţiată a bonificaţiilor la plată. Astfel, cei care depun declaraţia prin sistemul online vor beneficia de bonificaţii mai mari decât cei care depun declaraţia în format hârtie. Contribuabilul îşi stabileşte singur obligaţiile de plată, fără intervenţia organului fiscal. Contribuabilul poate rectifica declaraţia unică în funcţie de evoluţia activităţii desfăşurate pe parcursul anului. Încadrarea ca plătitor de CAS şi CASS se face în funcţie de venitul estimat pentru anul curent, independent de venitul realizat în anul precedent. Calitatea de asigurat se dobândeşte de la data depunerii declaraţiei şi nu de la data efectuării plăţii, aşa cum este în prezent. Persoanele cu venituri mici sau fără venituri sunt asigurate în sistemul de sănătate timp de 12 luni, dacă plătesc CASS la nivelul a şase salarii minime brute, faţă de nivelul a 12 salarii minime, la cât plătesc în prezent. Aşadar, se poate constata că în ceea ce priveşte relaţia dintre stat şi mediul de afaceri ne ţinem de cuvânt şi implementăm toate măsurile de simplificare, debirocratizare şi comunicare pe care le-am prevăzut în Programul de guvernare.
			Doamna Ionela Viorela Dobrică: "Ziua internaţională a femeii" Ziua femeii a fost marcată iniţial în Statele Unite ale Americii, pentru a onora greva din 1908 a muncitoarelor din New York, femei care lucrau în industria textilă şi care au protestat faţă de condiţiile de muncă. În timp, statele lumii au început să adopte ca sărbătoare 8 martie, pentru a contribui la susţinerea mişcării de emancipare a femeilor. Temele luate în discuţie în forurile internaţionale, în această zi, variază de la dreptul femeii la educaţie până la cel de a putea decide pentru sine în privinţa carierei, a căsătoriei sau a gestionării finanţelor proprii. Deşi s-au împlinit 110 de ani de la greva care a dat startul sărbătorii cunoscute drept Ziua internaţională a femeii, încă luptăm activ pentru egalitatea de şanse, pentru discriminarea pozitivă în cazul accesului femeilor în unele funcţii, pentru crearea de condiţii propice dezvoltării femeii, de cele mai multe ori fiind necesar un cadru legal care să oblige societatea să ia măsuri pentru protejarea acestora. Şi acesta este cel mai îngrijorător fapt, că trebuie să fie adoptate legi care să dispună ceea ce există în mod natural, drepturile femeii. În condiţiile în care toţi oamenii sunt egali şi se nasc cu aceleaşi drepturi şi obligaţii faţă de societate, nicio persoană nu ar trebui să fie nevoită să lupte pentru şansa de a fi egală în tratament cu o altă persoană. Există numeroase acte normative care reglementează un aspect sau altul al drepturilor pe care le au femeile. În acest moment, astfel de reglementări sunt necesare. Dar cel mai important lucru care ar face ca toate mişcările de câştigare a unor drepturi să devină goale de conţinut, este schimbarea mentalităţii, şi nu doar a bărbaţilor în privinţa femeilor, ci şi a femeilor în privinţa bărbaţilor şi chiar a reprezentantelor aceluiaşi gen. Când vom înţelege că o soţie este parte egală a unui mariaj, că o fiică trebuie să îşi aleagă propriul drum în viaţă, că un subaltern nu va fi niciodată eficient dacă simte că munca lui, aceeaşi cu a colegului, este desconsiderată pe criteriu de gen ori pentru că şansa de a avea un loc de muncă depinde de prestarea unor servicii de altă natură decât cea profesională, abia atunci vom putea sărbători cu adevărat femeia. Până la îndeplinirea, sper eu cât mai rapidă, a acestui deziderat, apreciez faptul că iniţiativele legislative din Parlamentul României în ceea ce priveşte egalitatea de şanse şi tratament sunt susţinute de reprezentanţi ai întregului spectru politic, de femei şi bărbaţi deopotrivă şi vă mulţumesc! De asemenea, pentru noi, femeile, faptul că această Zi internaţională a fost instituită în urma unei acţiuni a predecesoarelor noastre, de câştigare a unor drepturi, trebuie să fie un reper, trebuie să ne facă să fim conştiente că, dacă noi nu luăm atitudine pentru a schimba modul în care suntem tratate, niciun bărbat nu va face asta pentru noi. De aceea, vă încurajez să promovaţi instituirea unei stări de normalitate în ceea ce priveşte tratamentul femeilor, iar în anii care vor urma să putem sărbătorii graţia şi feminitatea, nu lupta pentru drepturi şi egalitate.
			Domnul Mihăiţă Găină: "Încă o formă de ajutor destinată preşcolarilor şi elevilor" Guvernarea PSD mai contabilizează un succes în privinţa descurajării abandonului şcolar, prin continuarea implementării unei măsuri cu rezultate favorabile - acordarea unui suport alimentar pentru preşcolari şi elevi. Executivul Dăncilă a aprobat normele de aplicare ale celui de-al doilea Program-pilot destinat celor 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat din fiecare judeţ în parte. Pe lângă reguli, s-au aprobat şi fondurile necesare finanţării programului. Bugetul destinat acestui ajutor acordat familiilor defavorizate social, dar ai căror copii doresc să-şi continue studiile, se cifrează la peste 30 de milioane de lei. Această sumă este destinată întregului an şcolar 2017-2018, finanţarea fiind asigurată de la bugetul de stat. Ţin să subliniez faptul că o atenţie deosebită a acordat Guvernul în privinţa criteriilor de selecţie a unităţilor de învăţământ, astfel încât fiecare judeţ să aibă cel puţin o grădiniţă sau o şcoală inclusă în proiect. Totodată, s-a mers şi pe ideea că doar unităţile educaţionale din medii geografice izolate sau greu accesibile, ori din zone cu grad ridicat de pauperitate să fie cuprinse în acest program. Nu în ultimul rând, a contat şi infrastructura necesară servirii mesei în cele 50 de şcoli, respectiv dacă există sau nu cantină şi chiar spaţii pentru depozitarea alimentelor. Potrivit deciziei Executivului, pachetul alimentar va fi asigurat elevilor şi preşcolarilor care participă la activităţile didactice, în limita a 7 lei pe zi pentru fiecare beneficiar, iar autorităţilor locale li s-a dat posibilitatea să suplimenteze finanţarea din venituri proprii. Şi autorităţile locale care nu sunt incluse în program pot stabili aplicarea acestuia în şcoli sau grădiniţe, în condiţiile susţinerii finanţării din venituri proprii. Şi pentru a preîntâmpina orice temere a părinţilor minorilor care nu au mai beneficiat de această înlesnire, vreau să dau asigurări că toate produsele alimentare vor respecta cerinţele de conformitate prevăzute în regulamentele europene. Mai mult, direcţiile judeţene de sănătate publică vor verifica respectarea normelor şi condiţiilor igienico-sanitare a alimentaţiei sănătoase, în distribuţia produselor alimentare. Prima etapă a Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolari şi elevi s-a aplicat în anul şcolar 2016-2017 şi a implicat tot 50 de unităţi şcolare.
			Doamna Camelia Gavrilă: "Educaţia actuală, dincolo de retorica politică" Dincolo de retorica politică, o moţiune pe tema educaţiei este un prilej important de a reflecta asupra unui domeniu esenţial în viaţa unei societăţi moderne şi responsabile, iar pentru noi, pentru parlamentarii PSD, este o posibilitate de a sublinia prioritatea pe care am acordat-o învăţământului în toate ipostazele acestuia, preuniversitar sau universitar, prin Programul de guvernare, prin strategii, măsuri, demersuri administrative sau legislative. De fapt, este vorba despre abordarea unei teme majore tratate cu seriozitate şi, poate, ar fi necesar un plus de decenţă, obiectivitate şi analiză transpartinică atunci când vorbim despre educaţie. Educaţia copiilor, şcoala, devenirea tinerilor sunt repere fundamentale pentru orice societate responsabilă. De aceea, repetabilitatea, clişeele politice, adevărurile trunchiate sau formulele imuabile sunt interzise. Continuăm proiecte, idei, dar trebuie să fim mereu creativi, deschişi, critici şi novatori prin ceea ce conturam în lumea educaţiei, ca profesori, ca directori sau ca inspectori care valorizează şi analizează fiecare etapă parcursă, dar şi în ipostaza de parlamentari, decidenţi în zona guvernamentală, politicieni care trebuie să îşi păstreze măsura şi obiectivitatea analizelor atunci când judecă politici educaţionale, aspecte ale învăţământului, depăşind subiectivitatea şi discursurile politice mărunte. Cu certitudine, sistemul educaţional are probleme şi dificultăţi legate de finanţare, de arhitectura curriculară, de conţinuturi şi de infrastructură precară. Semnalăm şi noi nevoia de dotare şi modernizare, de pregătire a elevilor pentru examenele naţionale sau inserţia absolvenţilor pe o piaţă a muncii dinamică, fluidă, deseori imprevizibilă. Şi colegii din PNL sau PDL ştiu despre aceste probleme, pentru că au guvernat peste 12 ani şi au fost parte a unui proces politic care ar fi trebuit să corecteze, să rezolve, să identifice soluţii. Moţiunea dezbătută recent a propus un colaj de probleme din sfera educaţiei, prezentate incorect, prin frânturi de adevăruri şi realităţi, împletite cu deformări, dificultăţi hiperbolizate, într-o tiradă de comentarii depreciative, îngroşate stilistic, precipitare de acuze nedrepte, fără temei şi suport argumentat. Argumentele noastre pentru o politică educaţională responsabilă, de sorginte social-democrată, vor fi expuse succint. 1. Elevul şi studentul - sensul, nucleul şi subiectul educaţiei Schimbările şi reconfigurările curriculare se orientează spre un curriculum modern, relevant şi esenţializat, realizând modificarea etapizată a programelor şcolare, reconfigurarea planurilor-cadru avizate deja pentru învăţământul primar şi gimnazial. La momentul actual, ne aflăm în etapa dezbaterilor şi a consultării publice asupra planurilor-cadru pentru liceu, proces transparent, de comunicare şi deschidere, demers de reformare a arhitecturii curriculare, opţiune pentru libertate sporită, acordată şcolilor în conceperea schemelor orare, a dozajului între disciplinele din trunchiul comun - elementele de curriculum diferenţiat şi zona opţionalelor/ curriculum la decizia şcolii. Problema manualelor şi Proiectul Legii manualului, dincolo de controverse şi polemici, decupează în acest context unele soluţii necesare, ale momentului, fiind o încercare logică şi responsabilă de a instaura o ordine în dezordinea generală. Am asistat de ani de zile la întârzieri, la absenţa manualelor, am văzut lupta editurilor, licitaţii contestate, dificultăţi la nivelul şcolilor în organizarea procesului didactic. Nu voi susţine sub nicio formă ideea de manual unic, pentru că sunt pedagog de formaţie umanistă, sunt alături de opiniile care cer diversitate, alternative, trasee şi abordări didactice adaptate colectivelor de elevi. Cred că avem nevoie de manuale cu nivele diferite de complexitate, în corelaţie cu programele şcolare. S-a observat clar că Ministerul Educaţiei Naţionale va promova competiţia între autori, selecţia a trei variante de manual, care pot fi o bază rezonabilă de opţiune pentru fiecare profesor. Deci spulberăm o legendă şi un capăt de acuzare rostit insistent, cu virulenţă, speculând în zona propunerii legislative respective. Alături de auxiliarele evaluate şi avizate, de o platformă viabilă pentru resurse educaţionale deschise, cu resurse bibliografice, cu oportunităţi ale documentării din spaţiul virtual, considerăm că se conturează premisele unui demers didactic eficient şi modern. Trebuie să avem manuale în faţa elevilor, la început de an şcolar. Acestea reprezintă suport pentru învăţare, un reper necesar pentru profesorii debutanţi, un punct de plecare în actul didactic iniţial, de la care pot porni apoi construcţii spre performanţă, abordări creative, inovare didactică şi ştiinţifică. 2. Infrastructura şcolară Este ştiut că sunt încă şcoli care aşteaptă reabilitarea, avizele sanitare sau de securitate contra incendiilor. Un program de guvernare atât de complex şi de ambiţios implică etape, evaluări şi corecţii, analize şi împliniri succesive. Prin PNDL 2, prioritare sunt grădiniţele, şcolile, creşele, abordând, de altfel, sistemic toate comunităţile locale, mai ales zona învăţământului rural. Cele 2.500 de creşe, de grădiniţe şi de şcoli se află deja pe agenda Guvernului în diferite etape. Unele sunt abordate alături de reţele de drumuri, apă-canal, reabilitare de dispensare, alocarea de finanţări bugetare, cât şi cele 30 de miliarde credite angajament pentru perioada 2017-2020. Se adaugă şi obiectivele care vor fi reabilitate, consolidate, prin finanţări din programele europene, cât şi proiectele coordonate de Ministerul Educaţiei Naţionale, finalizate sau în curs de execuţie. Apreciem ca importante realizarea unei complexe baze de date cu situaţia clădirilor din sistem şi elaborarea Strategiei privind modernizarea infrastructurii educaţionale, abordări pragmatice pentru intervenţiile şi alocările ulterioare de fonduri. 3. Programe sociale/ medii defavorizate/ riscuri şi vulnerabilităţi Într-o enumerare succintă a programelor sociale derulate în sistem, remarcăm preocuparea constantă a Guvernului PSD-ALDE privind asigurarea accesului la educaţie, principiul egalităţii de şanse prin susţinerea copiilor, a elevilor pentru un traseu favorabil prin anii de şcoală: rechizite şcolare, bani de liceu, Euro 200, bursa profesională, decontarea transportului, Programul-pilot de acordare a unei mese calde, acordarea de burse, Programul pentru şcoli ale României în perioada 2017-2023, corelat cu demersurile şi politicile europene în domeniu, care include programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli şi Programul Laptele şi cornul. Primele patru programe menţionate, finanţate din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, însumează 240,72 milioane lei, celelalte programe fiind finanţate din bugetele locale. Unele se adresează doar elevilor defavorizaţi, altele cuprind toţii elevii din sistemul de învăţământ preuniversitar. Apreciem existenţa, la nivelul ministerului, a unor abordări europene ale diversităţii problemelor educaţionale importante sau cu risc sporit, prin cele patru strategii referitoare la părăsirea timpurie a şcolii, învăţământul terţiar, învăţământul profesional şi tehnic şi formarea continuă, învăţarea pe tot parcursul vieţii, fiind în curs de finalizare cea de-a cincea strategie sectorială - Strategia privind modernizarea infrastructurii educaţionale. Strategiile menţionate sunt complementare şi cuprind măsuri şi acţiuni care vor asigura accesul egal şi participarea la educaţie, relevanţa competenţelor dobândite precum şi eficienţa şi performanţa sistemului. 4. Sub zodia performanţei În mod simetric faţă de temele anterioare, o preocupare similară de susţinere şi de finanţare se îndreaptă şi spre zona excelenţei, prin măsuri şi demersuri care vizează performanţă şcolară, susţinerea centrelor de excelenţă, încurajarea proiectelor europene, accesul la Programele Erasmus+, pregătirea pentru olimpiade şi concursuri şcolare. Oportunităţile din sfera educaţiei nonformale, a palatelor şi cluburilor copiilor sunt orientate spre a valorifica aptitudinile şi vocaţiile elevilor, forma de pregătire a tinerilor pentru o societate a cunoaşterii şi pentru lumea competiţională a secolului XXI. 5. Profesorii - vectori ai schimbării, mentori şi modele Partidul Social Democrat acordă cadrelor didactice respectul, preţuirea autentică pentru o activitate dificilă de vocaţie, dar şi de studiu şi uzură psihică. Începând cu anul 2013, PSD a început să refacă ceea ce guvernarea anterioară a distrus, reaşezând salarii, plătind diferenţe, respectând hotărâri judecătoreşti, corectând pensii, dar şi legislaţia aferentă. Măririle salariale din anul 2017, continuarea consecventă a procesului şi în acest an, 20% majorări salariale din martie, vouchere de vacanţă, sporul de stres neuropsihic etc., dar şi creşterea salarială constantă în anii următori - toate sunt argumente ale unei politici salariale responsabile. Cu siguranţă, nu este suficient şi probabil analize ulterioare vor deschide şi alte paliere de abordare. Formarea continuă a cadrelor didactice este o necesitate logică într-o societate a cunoaşterii, a progresului tehnologic, a diversităţii culturale. Există, în acest sens, un cumul de oportunităţi şi de modalităţi de formare profesională, care propun peste 600 de programe de formare continuă pentru profesorii din învăţământul preuniversitar şi universitar, incluse în Registrul naţional al programelor de formare profesională continuă acreditate: prin casele corpului didactic, prin universităţi, furnizori de formare, programe europene. Să adăugăm şi forme de pregătire continuă prin examenele de definitivare în învăţământ şi prin susţinerea gradelor didactice, forme complexe de studiu şi evoluţie în cariera didactică. Pentru formarea continuă a cadrelor didactice, în vederea creşterii calităţii educaţiei, Ministerul Educaţiei Naţionale implementează Proiectul "Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi", CRED, cu un buget de 196,5 milioane de lei, finanţat din fonduri europene, POCU. Prin intermediul activităţilor incluse în CRED, se urmăreşte creşterea relevanţei educaţiei în şcolile aflate în zone cu populaţie vulnerabilă, ţinta fiind reducerea ratei de părăsire timpurie a învăţământului, prin implementarea de proiecte inovative, axate pe dezvoltarea competenţelor-cheie, în contexte de învăţare curriculare şi extracurriculare, stimulative şi motivaţionale. În cadrul proiectului se va realiza abilitarea curriculară a 55.000 de cadre didactice, în vederea unei abordări metodologice centrate pe competenţe-cheie, în acord cu noul curriculum. În acelaşi timp, se urmăreşte formarea profesorilor în contextul adaptării activităţilor de învăţare la nevoile specifice ale fiecărui elev, în special ale celor aflaţi în risc de abandon şcolar. De asemenea, vor fi elaborate ghiduri metodologice pentru toate disciplinele prevăzute în noile Planuri-cadru pentru învăţământul primar şi gimnazial, respectiv 7.200 de resurse educaţionale deschise, RED, pentru toate disciplinele. Acestea vor fi accesibile elevilor şi cadrelor didactice atât în centrele de resurse educaţionale deschise, cât şi pe o platformă online de e-learning. Credem că educaţia este un proces complex la care participă familia, şcoala, autorităţile locale, comunitatea. Comunicarea şi parteneriatul autentic sunt absolut necesare şi reprezintă o condiţie fundamentală a succesului în educaţie. Şcoala aparţine comunităţii, care trebuie să o asume cu toate responsabilităţile implicate. Filozofia noastră de politică educaţională consideră şcoala parte componentă a cetăţii, a lumii, ea trebuie să ofere modele viabile, să formeze calităţi precum spiritul critic, deschidere spre studiu, capacitate de sinteză, competenţe de comparare şi de analiză, creativitate, abilitate de a lucra în echipă, comunicarea eficientă, ancorare în viaţa comunităţii. "Educaţia este ceea ce supravieţuieşte după ce tot ce a fost învăţat a fost uitat" - B.F. Skinner - implicând necesitatea depăşirii învăţării mecanice, interiorizarea informaţiilor şi resemantizarea acestora pentru alte contexte de viaţă, de cunoaştere. Reluăm, poate, un nou mit al "eternei reîntoarceri" spre şcoală, spre studiu, spre educaţie. Educaţia trebuie să fie un proces de durată, un principiu existenţial, luând forma educaţiei permanente, a curiozităţii intelectuale, a spiritului interogativ. Programul de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE urmăreşte coerent şi aplicat compatibilizarea exigenţelor şcolii româneşti cu principiile şi valorile europene: libertatea şi responsabilitatea individului; formarea tinerilor printr-o educaţie adecvată; abordarea holistică a fiinţei umane/dezvoltarea socială, pregătirea competentă pentru profesie şi pentru piaţa muncii, dar şi dezvoltarea personală; înţelegerea şi acceptarea diversităţii culturale; cetăţenie activă, conduită civică. În concluzie, moţiunea de faţă este de fapt un exerciţiu politic firesc în arhitectura demersurilor parlamentare, un inventar de probleme sau pseudoprobleme din spaţiul educaţiei, un demers critic în mare parte fără temei, fără argumente viabile. Este important însă să reflectăm obiectiv şi cu bună-credinţă la problemele domeniului, dar şi la corolarul de măsuri luate de guvernarea PSD-ALDE la nivel local şi naţional, guvernamental şi parlamentar, pentru a susţine strategiile şi setul de măsuri destinate politicilor educaţionale. Se ştie totuşi că printre paradoxurile lumii politice intră uneori şi critica nejustificată, chiar în raport cu reuşite şi deziderate publice, onorate prin demersurile parlamentare şi guvernamentale.
			Domnul Nicolae Georgescu: "Disciplina «Istorie», în Centenarul Marii Uniri" Idealul educaţional al învăţământului românesc, care decurge din cel social, presupune formarea integrală şi armonioasă a unei personalităţi creative şi autonome a elevului. Formarea unei personalităţi armonioase presupune ca elevul să primească o educaţie intelectuală, estetică, fizică, tehnologică, profesională, moral-civică şi religioasă, iar această educaţie o primeşte în şcoală. În acest context, Ministerul Educaţiei Naţionale, MEN, şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, ISE, au lansat în dezbatere publică, pe 29 decembrie 2017, trei variante privind Planurile-cadru pentru învăţământul liceal, filiera teoretică. Cele trei variante de plan-cadru, puse în dezbatere, acoperă ciclul inferior şi cel superior al liceului, filiera teoretică, fiind construite pornind de la competenţele aşteptate de la elevi la finalul claselor a X-a şi a XII-a, aşa cum sunt definite de profilul absolventului. Prima variantă este cea mai apropiată de actualele Planuri-cadru de învăţământ aflate în vigoare, dar echilibrează alocările la nivel de arii/discipline. A doua variantă propune modificări mai ample faţă de actualele Planuri-cadru de învăţământ, prin alocarea unui număr de ore diferit pe arii/discipline. A treia variantă acordă o mai mare putere de decizie şcolilor în definirea parcursului educaţional al elevilor, fiind indicat un număr minim-maxim de ore în cazul disciplinelor din Curriculum-ul diferenţiat/Curriculum la decizia şcolii (CD/CDS). De mai bine de două decenii, importanţa acordată disciplinei "Istorie" în procesul de educaţie s-a diminuat, ca urmare a reducerii succesive a numărului de ore săptămânale alocate ciclului gimnazial şi liceal. În toate cele trei variante a Planurilor-cadru de învăţământ pentru disciplina Istorie, se alocă, în cazul cel mai fericit, maximum trei ore pe săptămână, la profilul umanist, o oră fiind inclusă în trunchiul comun şi restul în CD. Disciplina "Istorie" este o disciplină cu un grad ridicat de abstractizare, care corespunde mai puţin particularităţilor de dezvoltare ale elevilor aflaţi la începutul ciclului gimnazial, când caracterul concret al gândirii este încă destul de accentuat, motiv pentru care ar trebui ca în cadrul liceului să i se acorde acesteia o pondere mai mare. Un număr mai mare de ore acordat disciplinei "Istorie" ar permite cu adevărat abordarea integrată a istoriei în sensul integrării istoriei locale, naţionale, regionale, europene şi universale. Istoria ocupă un loc de frunte în ansamblul disciplinelor cu impact instructiv şi educativ, pentru că permite reconstituirea trecutului şi explicarea acestuia, având multiple valenţe educative şi formative. Istoria este aceea care, alături de Litere şi Arte, reprezintă un element de bază în construcţia şi în consolidarea reperelor identitare, implicit a celor europene. Ea oferă totodată o perspectivă mai mult decât necesară vizavi de conservarea şi dezvoltarea educaţiei culturale/umaniste. Comunicarea interculturală este o garanţie a progresului social. Ignorarea trecutului istoric creează posibilitatea unor erori cu efecte geopolitice şi culturale incalculabile, în special în rândul elitelor. Cunoaşterea istoriei naţionale, europene şi universale asigură consolidarea şi unitatea corpusurilor sociale, manifestarea conştiinţei civice şi a ataşamentelor faţă de comunităţi. De aceea, creşterea numărului de ore de Istorie, ar oferi posibilitatea unor abordări multi, inter sau transdisciplinare, pentru a realiza o învăţare integrată, respectiv pentru a asigura legăturile necesare între cunoştinţele asimilate, indiferent de disciplină sau de aria curriculară căreia îi aparţine aceasta. Analizând aceste Planuri-cadru, Societatea de Ştiinţe Istorice din România a transmis un punct de vedere în care preciza - "Cunoaşterea istoriei are un rol decisiv în formarea modului în care oamenii înţeleg lumea în care trăiesc şi acţionează apoi, pentru a modela viitorul. Progresul lumii moderne a fost în mare măsură legat de creşterea însemnătăţii educaţiei şcolare cu privire la trecutul istoric şi de capacitatea acesteia de a asigura un set comun de cunoştinţe şi valori care au modelat apoi acţiunea socială." În anul Centenarului Marii Uniri, toţi cetăţenii României ar trebui să asimileze valorile care stau la baza formării identităţii naţionale şi a atitudinilor civice, abordând coerent şi în profunzime disciplina şcolară Istorie. Centenarul înseamnă educaţie. Este o educaţie plurivocă, valenţele evenimentului implicând cinstirea memoriei înaintaşilor, recuperarea şi conservarea patrimoniului istoric, întărirea fundamentelor coeziunii naţionale şi sociale, educarea tinerei generaţii într-un spirit al cooperării şi păcii. Istoria este un imens laborator de unde putem extrage informaţii, cauze, consecinţe, ca dovezi ale dezvoltării speciei umane pe toate palierele, în toată complexitatea sa. Studiind istoria, învăţăm să analizăm şi să contemplăm funcţionarea lumii umane. În acest an, plin de trăiri şi emoţii, istoria este cea care ne oferă şansa şi motivul unei sărbători. Este momentul în care orice profesor de istorie are prilejul să arate elevilor de ce este importantă studierea şi cunoaşterea istoriei, cum a ajuns România la ceea ce este astăzi. Istoria este aceea care formează identitatea naţională, conştiinţa istorică, oferă modele şi repere, promovează valori esenţiale şi asigură educaţia democratică a cetăţenilor. Este puţin lucru? Naţiunea şi democraţia depind de modul cum este învăţată istoria în şcoală, disciplina fiind una cu un înalt caracter formativ. Când războiul şi incertitudinea sunt o realitate în această epocă a turbulenţelor, nu ne putem permite ignorarea educaţiei istorice, cultivarea incompletă a tinerelor generaţii, prin trunchierea sistematică a trecutului, aşa cum se întâmplă în prezent. Atitudinea de marginalizare a istoriei, de blamare a trecutului prin demitizare, au efecte distructive pe toate planurile. Prin orele de istorie, se pot redeştepta patriotismului şi conştiinţa naţională. România nu va fi nici mândră, nici puternică, dacă tineretul ei nu este educat în spiritul unor valori autentice, al loialităţii faţă de ţară. Spre exemplu, în Occident, în momentul evocării şi celebrării unor momente istorice importante, orele de istorie au fost utilizate pentru a marca un astfel de moment istoric, în sprijinul profesorilor venind o mulţime de proiecte de sprijin, mijloace didactice construite special cu această ocazie a Centenarului. Vizite de studiu, schimburi culturale, digitalizarea unor obiecte de familie din acea perioadă, grija faţă de monumentele eroilor - reprezintă alte câteva moduri de a marca, în plan educaţional, acest moment. În acest an, plin de emoţii şi de trăiri, cu o încărcătură istorică unică, Ministerul Educaţiei Naţionale ar trebui să se implice şi să înţeleagă importanţa disciplinei Istorie şi să o revalorizeze prin alocarea unui număr de două ore în trunchiul comun la filiera teoretică, profil uman şi real, clasele IX-XII, precum şi la toate clasele învăţământului liceal tehnologic şi vocaţional. Celebrarea Centenarului Marii Uniri trebuie să întărească legătura cu românii care se află în afara graniţelor ţării, să încurajeze manifestarea identităţii naţionale oriunde ne-am afla, iar în faţa comunităţii europene să fie un exemplu, pentru a determina modalitatea în care vom fi trataţi pe viitor de statele membre ale Uniunii Europene.
			Doamna Mihaela Huncă: "Coaliţia PSD-ALDE îşi respectă promisiunea faţă de personalul din învăţământ, prin majorarea treptată a salariilor şi acordarea voucherelor de vacanţă" De fiecare dată când PSD a fost la guvernare, a promovat şi a adoptat măsuri pentru susţinerea învăţământului. Realitatea ne arată în mod obiectiv cum a dus-o România şi ce s-a întâmplat în domeniul educaţiei în diversele guvernări care s-au succedat de la Revoluţie până în prezent. Cifrele nu fac politică, ne prezintă sec o statistică. Datele statistice şi creşterea economică resimţită de toţi cetăţenii, inclusiv de cei care lucrează în educaţie, reprezintă o garanţie că PSD a ştiut de fiecare dată cum să repare ce au greşit ceilalţi şi cum să aducă prosperitate în buzunarele românilor. Încă din perioada 2012-2015, PSD şi-a ţinut promisiunile faţă de profesori şi a majorat cu 25% salariile, a acordat stimulentele pentru dezvoltarea carierei şi fonduri pentru reabilitarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ. De asemenea, au fost restituite integral sumele reţinute pentru plata contribuţiilor sociale la asigurările de sănătate de către fostul PDL, care acum face parte din PNL. În 2016, parlamentarii social-democraţi au votat Legea pentru creşterea veniturilor profesorilor cu 15%, act normativ care a fost atacat la Curtea Constituţională de PNL şi de premierul din perioada respectivă, domnul Dacian Cioloş. Acum, cei care au contestat măririle de salarii din 2018 au uitat ce au făcut în 2016 şi critică decizia Guvernului PSD-ALDE, de majorare a salariilor pentru personalul din învăţământ, programul pentru renovarea unităţilor şcolare şi construcţia de noi creşe şi grădiniţe. Consider un gest de ipocrizie şi politicianism atitudinea colegilor de la PNL de astăzi. Însă cei care vor judeca aceste comportamente sunt românii care vor sancţiona la urne acest mesaj duplicitar al liberalilor care s-au opus creşterilor salariale pentru profesori în 2016. Începând cu 1 martie, au intrat în vigoare mai multe creşteri salariale pentru angajaţi, dar cea mai importantă este cea pentru medici şi pentru profesori, aşa cum a fost prevăzut în Legea salarizării unitare. Astfel, salariile profesorilor cresc în medie cu 20%. Aceste salarii vor fi primite efectiv în mână la finalul lunii martie. Orice cetăţean de bună-credinţă poate să observe că actuala coaliţie de guvernare PSD-ALDE îşi respectă promisiunea din campania electorală, de a majora substanţial salariile medicilor şi ale profesorilor, astfel încât aceştia să nu mai plece din ţară şi să ofere servicii de calitate în sănătate şi educaţie. Consider că nu au de câştigat doar medicii şi profesorii. Vor câştiga toţi cetăţenii acestei ţări care vor beneficia de servicii medicale mai bune, de educaţie de mai bună calitate pentru copiii lor. Totodată, prin Programul de guvernare pentru perioada 2017-2020, Guvernul României s-a angajat că toţi salariaţii din sistemul public vor beneficia de indemnizaţie de vacanţă sau primă de vacanţă, după caz, sub forma unui voucher de vacanţă egal cu valoarea salariului minim brut în plată în anul respectiv. Astfel, începând cu acest an, nu doar anumite categorii de salariaţi din sistemul bugetar primesc vocuhere de vacanţă, ci toţi angajaţii de la stat, inclusiv cadrele didactice. Prin această măsură îi cresc veniturile reale fiecărei persoane care lucrează în sistemul de învăţământ. Indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum şi operatorii economici, în perioada 1 iulie 2017-30 noiembrie 2018, acordă o indemnizaţie sau o primă de vacanţă, sub formă de vouchere, în cuantum egal cu contravaloarea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Voucherele de vacanţă vor fi emise pe suport electronic şi vor putea fi utilizate pentru achiziţionarea de servicii turistice în unităţile afiliate din ţara noastră. Astfel, va fi stimulată şi industria turistică naţională. Nu în ultimul rând, încă din prima lună de guvernare a coaliţiei PSD-ALDE, la începutul anului trecut, a fost dublat fondul de burse pentru studenţi şi s-au acordat acestora gratuitate pe transportul CFR pe toată perioada anului. Aşadar, cu toate că mai sunt încă multe probleme de rezolvat în domeniul educaţiei, atât în ceea ce priveşte nivelul veniturilor personalului din învăţământ, astfel încât să ne apropiem cât mai mult faţă de media europeană din acest segment, cât şi în privinţa infrastructurii şcolare, consider că s-au făcut paşi importanţi în dezvoltarea sustenabilă a sistemului educaţional preuniversitar şi universitar din România. Acest lucru dovedeşte că educaţia, alături de sănătate, reprezintă o prioritate atât a noastră, a parlamentarilor PSD şi ai ALDE, cât şi a colegilor noştri din administraţia publică centrală.
			Domnul Neculai Iftimie: "Ridicarea maşinilor, o problemă la nivel naţional" Ridicarea maşinilor a devenit o reală problemă la nivel naţional. Zilnic sunt ridicate mii de maşini, din cauza parcării neregulamentare, în condiţiile în care nu există suficiente locuri de parcare. În majoritatea cazurilor, şoferul este cel care a greşit. Există însă şi cazuri în care firmele de ridicări auto acţionează abuziv. Majoritatea abuzurilor comise împotriva şoferilor rămân necunoscute din diverse motive. Pe de o parte, se mizează pe faptul că unii şoferi nu cunosc legislaţia. Pe de altă parte, şoferii care realizează că s-a comis un abuz consideră că nu vor avea niciodată câştig de cauză în faţa celor care fac legea - firmele de ridicări auto, primării, servicii de poliţie rutieră - astfel încât ajung să plătească taxa de recuperare a maşinii fără să mai tragă un semnal de alarmă privind abuzul comis. Şi, nu în ultimul rând, sunt şoferi care ar vrea să-şi ceară drepturile în instanţă, însă, după ce au plătit o taxă de recuperare cât salariul mediu pe economie, nu mai au resurse financiare pentru a achita serviciile unui avocat pentru consultanţă şi reprezentare în instanţă. Ridicarea şi depozitarea maşinilor staţionate neregulamentar, de firme private, în nume propriu, este ilegală, raportat la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002. Solicitarea de sume de bani cu titlu de contravaloare a serviciilor de ridicare, de transport şi depozitare, de firmele private, este, de asemenea, ilegală. Art. 64 alin. (2) dispune, într-adevăr, că aceste cheltuieli trebuie suportate de către deţinătorul vehiculului. Dar, aşa cum am prezentat mai sus, ridicarea şi depozitarea se pot face exclusiv în numele autorităţii publice locale, dacă între firma care ridică şi depozitează vehiculul şi deţinătorul autovehiculului nu există raporturi contractuale privind prestarea de servicii de ridicare şi depozitare. Astfel nu există nici obligaţia de plată, atât timp cât nu există vreun contract între cele două părţi. Este adevărat că firmele care prestează astfel de servicii invocă regulamente adoptate de consiliile locale, care le-ar da dreptul să procedeze astfel. În momentul de faţă, în vigoare este Hotărârea Guvernului nr. 965/2016, care dispune în ceea ce priveşte procedura de ridicare a autovehiculelor. Prin urmare, ridicarea autovehiculelor trebuie să reprezinte o măsură excepţională, luată în cazul autovehiculelor parcate într-o asemenea manieră încât să constituie un obstacol pentru circulaţie, având în vedere că nu există suficiente locuri de parcare, nu există alternative de parcare, dar există locuri unde ai putea parca fără a stânjeni traficul. Ţinând cont de faptul că sunt mai mult decât evidente lipsa de preocupare în crearea de locuri de parcare şi de obţinere în mod ilegal şi abuziv, dar aparent legal şi cuvenit, de fonduri, prin jecmănirea propriilor cetăţeni, trebuie să dea de gândit unor autorităţi publice locale!
			Domnul Costel Lupaşcu: "Continuarea demersurilor pentru organizarea referendumului privind definirea familiei’’ În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, astăzi voi vorbi despre ceea ce eu cred o adevărată prioritate a acestei sesiuni parlamentare - referendumul pentru definirea familiei. În toamna anului 2015, Coaliţia pentru Familie a demarat perfect legitim şi constituţional procedurile de revizuire a Constituţiei României pentru modificarea art. 48 alin. (1) - Familia, pentru a înlocui termenul "soţi" cu exprimarea "bărbat şi femeie". Camera Deputaţilor a luat cunoştinţă de această iniţiativă, iar răspunsul politic firesc, obligatoriu, la o iniţiativă cetăţenească solicitată şi susţinută de peste 3.000.000 de semnături, a fost acela de a vota în data de 9 mai pentru proiectul propus. În acest sens, consider că este important de specificat, pentru a nu exista confuzii, că Proiectul de Lege priveşte doar modificarea art. 48 alin. (1) din Constituţia României. Forma actuală prevede: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor." S-a considerat că formularea "soţi" este un termen vag şi deschis interpretărilor, iar din acest motiv forma propusă prevede: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor." Senatorii au o misiune foarte importantă, dar sunt sigur că aceştia vor oferi un vot favorabil acestei iniţiative cetăţeneşti. Un vot favorabil înseamnă 91 de voturi pentru, iar următorul pas pe care trebuie să îl pregătim din timp este validarea populară prin referendum a modificării articolului corespunzător din Constituţia României. Coaliţia de guvernare PSD-ALDE a luat decizia politică fermă de a organiza referendumul pentru modificarea Constituţiei, pe tema definirii familiei. În acest sens poporul roman îşi va exprima voinţa suverană şi va avea posibilitatea de a fundamenta valorile în care crede şi să arate care este cu adevărat direcţia morală, spirituală şi socială a acestei naţiuni. Această modificare a Constituţiei, în sensul definirii familiei, ca fiind bazată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, nu este împotriva nimănui şi nu va avea ca rezultat ştirbirea vreunui drept fundamental. Aşadar, societatea românească are dreptul să îşi definească propriile valori, familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie fiind singura relaţie interumană care asigură mediul propice naşterii, creşterii şi educaţiei generaţiilor viitoare. Totodată, în calitatea mea de deputat, de soţ şi de părinte, voi continua să depun toate eforturile necesare pentru susţinerea acestui referendum, pentru susţinerea familiei întemeiată pe uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, dar şi pe susţinerea valorilor fundamentale în societatea românească.
			Domnul Radu-Adrian Pau: "Modernizarea satului românesc, o prioritate a Guvernului PSD" Unul dintre obiectivele Guvernului PSD, enunţat public de prim-ministrul, Vasilica-Viorica Dăncilă, este reducerea decalajelor existente în prezent, dintre mediul urban si mediul rural, cu cel puţin 15%, până în anul 2020. În acest fel, Executivul îşi asumă o misiune deloc uşoară, iar tendinţa de egalizare între nivelul de trai al românilor de la oraşe şi sate este o dovadă a transpunerii creşterii economice în calitatea vieţii oamenilor. Politicile strategice ale Guvernului Dăncilă se axează pe patru direcţii definitorii: creşterea investiţiilor pentru modernizarea infrastructurii, continuarea majorării veniturilor populaţiei, reformarea administraţiei şi reducerea birocraţiei. Până acum, în vederea reducerii decalajelor dintre zona urbană şi cea rurală, un pilon important aflat deja în derulare este Programul Naţional de Dezvoltare Locală, PNDL 2, peste 80% din finanţările alocate prin acest program adresându-se dezvoltării comunelor din România. Modernizarea satului românesc este, aşadar, în plină expansiune, o măsură concretă şi aplicată, dacă ne gândim la faptul că numai anul trecut prin PNDL 2 au fost finanţate peste 6.800 de obiective de investiţii, în valoare de aproximativ 30 de miliarde de lei, din care 5.431 de obiective în zona rurală, în valoare de aproximativ 20,6 miliarde de lei. Este lăudabil că guvernarea PSD este preocupată activ de aplicarea Programului propus populaţiei, iar măsurile luate în ultima vreme, îndeosebi creşterile salariale din sănătate şi din educaţie, îşi vor atinge cu siguranţă ţintele fixate - o viaţă mai bună pentru toţi şi oferirea condiţiilor optime pentru ca tinerii sa nu mai plece din România. Sunt convins că revitalizarea mediului rural românesc va fi un proiect dus la îndeplinire cu succes de Guvernul Viorica Dăncilă, iar accesarea PNDL 2, concomitent cu fondurile europene alocate pentru dezvoltarea rurală şi cu măsurile de creştere a autonomiei financiare a autorităţilor locale, vor transforma acest deziderat în realitate.
			Doamna Anişoara Radu: "Coaliţia PSD-ALDE îşi respectă promisiunile faţă de pensionari" Partidul din care fac parte, acordă o atenţie mai mare anumitor categorii sociale, cum sunt pensionarii. În campania electorală, PSD a promis creşterea punctului de pensie în fiecare an. De asemenea, a promis creşterea pensiei minime. În ultima perioadă, am tot fost acuzaţi că nu ne-am respectat aceste promisiuni şi nu am mărit pensia la nivelul la care am promis. Doresc să înlătur aceste acuzaţii nefondate şi să arăt cum au crescut pensiile de când coaliţia PSD-ALDE a preluat guvernarea acestei ţări. La momentul preluării guvernării, în ianuarie 2017, pensia minimă era de 400 de lei, de la 1 martie 2017 aceasta fiind crescută la 520 de lei prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, adică o creştere cu 30%, iar din 1 iulie 2018 pensia minimă va creşte la 640 de lei, practic avem o creştere de 60% a pensiei minime într-un an şi jumătate. În cazul pensiilor avem, pe de o parte, creşteri succesive ale punctului de pensie, iar pe de altă parte o serie de măsuri fiscale care au dus la creşterea pensiilor, prin eliminarea sau limitarea unor impozite. Astfel, în decembrie 2016 punctul de pensie era 871,7 lei, acesta a crescut la 917,5 lei în ianuarie 2017, iar în iulie 2017 a ajuns la 1.000 de lei. Punctul de pensie urmează să ajungă la 1.100 de lei în luna iulie din 2018. Aceste creşteri succesive ale punctului de pensie au fost dublate de măsuri fiscale care le-au adus mai mulţi bani pensionarilor. În acest sens, Guvernul PSD a adoptat încă din luna februarie a anului trecut eliminarea obligativităţii plăţii CASS pentru toţi pensionarii, adică un procent 5,5%, tot din luna februarie a fost eliminat impozitul pe venit pentru pensiile de sub 2.000 de lei. În plus faţă de aceste măsuri, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care toate persoanele care au pensii mai mici de 900 de lei, indiferent dacă mai au şi alte surse de venit, să primească medicamente compensate cu un procent de 90%. Nu în ultimul rând, pentru pensiile în cuantum de peste 2.000 de lei, din ianuarie 2018 a scăzut impozitul de la 16% la 10%. Toate aceste măsuri au dus la creşterea nivelului de trai al pensionarilor şi au demonstrat, în mod indubitabil, că PSD a respectat şi chiar a depăşit promisiunile electorale făcute pensionarilor.
			Doamna Valeria-Diana Schelean-Şomfelean: "O sută de femei care au crescut România" 2018 este un an special pentru România, este anul în care sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, 100 de ani în care ţara noastră s-a făcut cunoscută, definindu-şi locul ei în Europa şi în lume; 100 de ani în care românii au vorbit despre România, Europei şi lumii întregi; 100 de ani în care femei din România şi-au adus contribuţia la dezvoltarea lumii, ne-au făcut pe toţi să evoluăm, să depăşim bariere. Lumea este aşa cum este pentru că români, bărbaţi şi femei, au fost şi sunt primii în lume care au făcut sau fac un anumit lucru. Dar pentru că se apropie 8 martie, Ziua internaţională a femeii, folosesc acest prilej pentru a reaminti câteva nume ale unor femei care au fost primele în lume, în domeniile lor. Voi începe o înşiruire a numelor lor, într-o ordine aleatorie, pentru că măreţia nu poate fi pusă într-un top şi am să vă propun să o completaţi cu cel puţin un nume. În fiecare judeţ din România, găsim contribuţia unor femei măreţe şi cred că este un bun moment să vorbim despre ele. Să vorbim despre femeile care au construit localităţile noastre, care au construit România! Sarmiza Bilcescu - prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obţinut licenţa în drept la Universitatea din Paris şi prima femeie din lume cu un doctorat în drept. Sofia Ionescu-Ogrezeanu - prima femeie neurochirurg din lume. În anul V de facultate, în 1944, a făcut prima sa operaţie pe creier unui copil care fusese victima unui bombardament. Smaranda Brăescu - prima femeie paraşutist cu brevet din România, a fost prima aviatoare care a doborât, în 1931, recordul mondial pentru paraşutismul practicat de femei printr-un salt de la 6.000 de metri. Ea a fost şi primul pilot din Europa care a obţinut brevet în SUA. Eliza Leonida Zamfirescu - prima femeie inginer din lume. Ingineră şi inventatoare, şef al laboratoarelor Institutului Geologic al României, Membru al Asociaţiei Internaţionale a Femeilor Universitare. Ana Aslan - medic român specialist în gerontologie, academician din 1974. A inventat, în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu, produsul geriatric Aslavital, brevetat şi introdus în producţie industrială în 1980. Maria Cuţarida-Crătunescu - prima femeie deţinătoare a titlului de doctor în medicină din lume, prima femeie medic din România. Militantă feministă activă, a înfiinţat în 1897 Societatea maternă, iar în 1899 a organizat prima creşă din ţară. Aurora Gruescu - a fost prima femeie inginer silvicultor din lume şi prima româncă intrată în Guinness Book. Hariclea Darclée - prima soprană care a avut vreodată un rol principal într-un spectacol, scris special pentru ea - Tosca. Nadia Comăneci - prima gimnastă din lume care a reuşit să obţină nota 10. Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX şi una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile. Este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame. Elena Caragiani Stoenescu - Prima româncă aviator. S-a născut în 1887, a studiat la Aerial League School, dar i-a fost refuzată diploma de absolvire, pentru motivul că este femeie. Mai târziu, în 1914, a reuşit să îşi ia brevetul de pilot în Franţa. Elena Văcărescu - prima femeie româncă membru al Academiei Franceze, o persoană recunoscută pentru bogata sa activitate literară din Paris. Elena Ghica - prima alpinistă care a urcat pe Alpii Elveţieni. La vârsta de 10 ani vorbea deja 9 limbi străine, iar la 14 ani a tradus în germană "Iliada" lui Homer. Elisabeta Rizea - o femeie cu o forţă incredibilă, care a luptat împotriva regimului comunist, iar din această cauză a stat la închisoare timp de şase ani. După ce a fost eliberată, a continuat să lupte, iar ulterior a fost arestată şi încarcerată pentru 25 de ani. În 1964 a fost eliberată. Cecilia Cutescu-Storck - prima profesoară la o universitate de artă din Europa. Aceasta a fost pictor şi a avut o influenţă majoră asupra artelor în perioada interbelică. Mariea Crâşmaru - prima femeie care a făcut turul lumii pe jos. Astăzi, în vârstă de 66 de ani, Mariea este deţinătoarea recordului Guinness pentru cea mai lungă călătorie în jurul lumii fără întrerupere, pe jos - 3 ani şi 5 luni i-a luat să parcurgă 120 de ţări şi 7 continente, între 1997-2001. Şi lista poate continua cu cele care scriu istorie astăzi şi devin prima femeie din Europa sau din lume care... România este o ţară cu istorie bogată, pe care îşi poate construi viitorul. Trecutul nostru este plin de exemple, de modele, de oameni care au depăşit bariere, de oameni care s-au sacrificat, de oameni care au construit pentru noi. De aici, mai departe, misiunea noastră este aceea de a construi România copiilor, a nepoţilor şi a strănepoţilor noştri, iar aceasta este opera, deopotrivă, în mod egal,a bărbaţilor şi a femeilor!
			Domnul Dumitru Mihalescul: "Anticorupţia nu este o opţiune, dacă România nu vrea să trăiască în beznă!" Personal, chiar nu înţeleg cum de s-a ajuns în situaţia în care în România să se acrediteze ideea falsă cum că anticorupţia ar fi o opţiune. Cum că cineva ar putea să aleagă pentru lupta împotriva hoţiei sau împotriva acesteia. Nu, lupta împotriva corupţiei nu este o opţiune! Este o necesitate, un imperativ, dacă vrem ca această ţară să progreseze, dacă vrem ca această ţară să nu mai fie prăduită şi dacă vrem să asigurăm copiilor noştri un viitor mai bun. Cei care conduc astăzi România au făcut deja foarte mult rău ţării noastre şi românilor şi pare că nu au obosit să se lupte cu ceea ce funcţiona bine până să revină la guvernare. Reforma sistemului de salarizare a fost un eşec previzibil, ajungându-se la situaţia nepermisă ca astăzi angajaţii să se duşmănească între ei, pentru că fac aceeaşi muncă, dar au salarii diferite. Reforma fiscală, contestată de toată lumea, a vulnerabilizat şi mai tare capitalul autohton, astfel încât, astăzi, numărul firmelor care intră în insolvenţă sau care îşi suspendă activitatea este aproape dublu faţă de anul trecut. Da, mii de firme îşi închid porţile în condiţiile în care economia creşte! Niciun ministru PSD-ALDE nu a avut curajul să recunoască faptul că economia nu creşte sănătos. Investiţiile masive promise în infrastructură au rămas doar la stadiul hărţilor mâzgălite de miniştri care au promis mii de kilometri de autostrăzi, dar care astăzi au demonstrat că nici măcar să deszăpezească drumurile deja existente nu sunt în stare. Or, în toată această goană de a fărâma tot ceea ce mai funcţionează prin România, liderii PSD şi ALDE au pus gând rău şi singurei instituţii care a spus clar nu furtului şi nu corupţiei. Dacă ar depinde doar de mine, aş propune ca relele făcute de corupţie să fie făcute cunoscute românilor de la vârste fragede. Da! Din şcoală elevii ar trebui să înveţe o dată pentru totdeauna că o ţară coruptă le fură viitorul. Într-o ţară coruptă ei, copiii, nu pot spera la şcoli moderne, la spitale curate, la nişte locuri de muncă bine plătite, la o ţară modernă şi la respect pentru ei, ca cetăţeni. Spun toate acestea în contextul în care unii lideri din arcul actualei puteri vor să acrediteze ideea că cine fură din banii publici este şmecher, că lupta împotriva corupţiei nu se justifică şi că ar fi prea costisitoare. Toţi aceşti lideri iresponsabili au reuşit să creeze şi imaginea modelului de om prosper, îngrăşat peste noapte prin contracte cu statul, dezavantajoase pentru cel din urmă. Despre cum poate românul să ajungă la prosperitate prin muncă onestă nu o să auziţi niciodată de la cei care conduc astăzi România. Preocuparea principală a PSD şi ALDE este şi va fi şi în lunile următoare despre modul în care vor încerca, dar nu vor reuşi, să rupă mâinile şi picioarele celei mai importante instituţii anticorupţie. Nu vor reuşi, în primul rând, pentru că aproape toţi românii s-au săturat de cât de mult au fost furaţi. Dacă liderii PSD şi ALDE încă mai visează să întoarcă România în epoca baronilor şi controlului justiţiei, aş vrea să le dau o veste tristă - România nu se va mai întoarce niciodată în acea epocă. De asemenea, oricât de mult ar încerca tertipuri pentru a îngenunchea lupta anticorupţie, să ştie încă de pe acum că nu vor reuşi - avem un preşedinte care susţine cu tărie lupta împotriva corupţiei şi o populaţie care nu mai tolerează furtul din banii publici. Asta este, domnule Dragnea, domnule Tăriceanu! Ghinion!
			Domnul Constantin Avram: De regulă, o dată la 4 ani, poporul român este chemat la urne să-si exercite dreptul de vot şi în urma acestuia să-şi aleagă reprezentanţii în administraţia publică locală, consilieri locali şi judeţeni, primari, viceprimari, dar şi în Parlamentul României, care prin majoritatea formată generează o structură a conducerii centrale, adică Guvernul României. În afara acestor două scrutine electorale, poporul român mai este chemat la urne pentru alegerea Preşedintelui României, dar o dată la 5 ani, aşa cum prevede Constituţia României. Este foarte clar pentru toată lumea că în urma acestor alegeri, locale, parlamentare sau prezidenţiale, cei aleşi dobândesc o legitimitate electivă şi odată cu ea autoritatea exercitării unei funcţii publice, fundamentată exclusiv pe votul popular. Deci avem de-a face cu o autoritate aleasă, singura purtătoare a legitimităţii votului popular. Ca un element de echilibru în exercitarea acestei autorităţi, persoanele alese sunt sancţionate direct de poporul român, iar în anumite cazuri pot fi sancţionate civil, administrativ sau penal, potrivit răspunderii pe care o au, de instituţiile abilitate ale statului. Mai avem o categorie de persoane care în exercitarea unei funcţii publice, obţinută prin numire sau concurs, capătă o autoritate numită, dar sunt sancţionate de instituţii din acelaşi sistem. Vorbim în acest caz de magistraţii din sistemul judiciar - adică puterea judecătorească - care se sancţionează între ei, lăsând loc pentru abuzurile către simplii cetăţeni români sau a înţelegerilor între ei, în diferitele speţe judiciare. Diferenţa între autoritatea aleasă şi autoritatea numită ar trebui să o constituie imunitatea autorităţii alese care din nefericire se limitează numai la declaraţiile politice. Ştim cu toţii că singura autoritate aleasă care are imunitate totală este Preşedintele României, poate pentru că este ales prin vot uninominal şi nu pe liste cum sunt parlamentarii. Ar fi de înţeles acest lucru, dar tot nu este în regulă: adică din cele 3 puteri ale statului, numai puterea legislativă (Parlament) şi executivă (Guvern şi Preşedinte) pot fi sancţionate din afara lor, adică prin votul popular, iar puterea judecătorească se sancţionează singură... În acest caz nu se mai poate vorbi de echilibrul puterilor în stat şi se creează premisele periculoase pentru o democraţie reală, de apariţie din sânul puterii judecătoreşti a unor adevăraţi "Dumnezei pe pământ". Şi dacă e aşa, mă întreb cine ar putea să stopeze acest fenomen extrem de periculos pentru aşa-zisul stat de drept - adică a domniei legii. Vă spun eu - nimeni! Şi atunci izvorul abuzurilor din justiţie asupra cetăţenilor români îşi va tripla debitul. Eu cred că nu este în regulă aşa ceva, şi pentru asta marii specialişti în drept ai ţării, că avem destui, trebuie să găsească formule legislative care să definească clar raportul între autoritatea aleasă şi autoritatea numită! În caz contrar, nu am idee cine ar mai putea stopa dictatura justiţiei (nu a legilor...) în raport cu celelalte două puteri ale statului - legislativă şi executivă!
			Domnul Mihai Niţă: "8 martie, Ziua Internaţională a Femeii" În data de 8 martie, Ziua Internaţională a Femeii este sărbătorită în zeci de state din întreaga lume. Această zi importantă pentru istoria civilizaţiei umane are un istoric lung şi zbuciumat. În 1908, 15.000 de femei au mărşăluit în New York cerând un program de lucru mai scurt, salarii mai bune şi dreptul la vot, iar în 1909, conform unei declaraţii a Partidului Socialist din Statele Unite, Ziua Internaţionala a Femeii a fost stabilită pe 28 februarie. Un an mai târziu, în 1910, în urma unei Conferinţe a muncitoarelor din Copenhaga, unde au participat peste 100 de femei din 17 ţări, s-a hotărât ca Ziua Femeii să fie sărbătorită în aceeaşi zi peste tot în lume, data de 8 martie fiind aleasă în 1913. Printr-o rezoluţie, Adunarea Generală a ONU a adoptat Ziua Internaţională a Femeii în 1977, fiind sărbătorită pentru prima dată pe 8 martie, în 1975, ca Anul Internaţional al Femeii. 8 Martie este ziua în care femeia merită să primească flori sau alte cadouri în semn de respect şi mulţumire, sentimente sincere pe care şi noi, cei de faţă, le exprimăm faţă de colegele din Parlament, adresându-le urări călduroase de sănătate şi fericire. La mulţi ani tuturor colegelor, de ziua lor! Se foloseşte adesea, la adresa femeilor, clişeul eronat că ar reprezenta sexul slab. Mahatma Gandhi era de altă părere: "Femeia nu este sexul slab. E cel mai nobil dintre cele două, prin puterea sa de sacrificiu, de suferinţă în tăcere, de umilinţă, credinţă şi cunoaştere." Merită să luăm aminte la vorbele sale. În familie, femeia are un rol hotărâtor. Se află în postura de soţie, mamă, sau bunică. Sunt responsabilităţi care definesc viaţa familială. Aceasta solicită implicarea femeii în creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor, sarcina considerată ca cea mai grea şi cea mai încărcată de răspundere, de dăruire şi de sacrificiu. Politicianul american Brigham Young avea următoarea convingere: "Educi un bărbat, educi un bărbat. Educi o femeie, educi o întreagă generaţie." Sunt convins că avea dreptate. Geniala Iulia Haşdeu, fiica savantului şi scriitorului Bogdan Petriceicu Haşdeu, menţiona în scrierile sale că "O femeie are nevoie de geniu şi de o mare modestie pentru ca ceilalţi să-i tolereze inteligenţa." Celebra actriţă Marilyn Monroe supralicita, considerând că "Femeilor care caută să fie egale cu bărbaţii le lipseşte ambiţia." Că nu au nevoie de a fi considerate egale cu bărbaţii, pentru că sunt posesoarele propriilor valori evidente, o demonstrează şi o serie de femei celebre ale României, precum: Smaranda Brăescu - prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană şi mondială; Ana Aslan - medic român, specialist în gerontologie; Eliza Leonida Zamfirescu - ingineră şi inventatoare, prima femeie inginer din lume; Nadia Comăneci - prima gimnastă din lume care a reuşit să obţină nota 10, una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX şi una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile; Sofia Ionescu-Ogrezeanu - prima femeie neurochirurg din lume; Sarmiza Bilcescu - prima femeie din lume cu un doctorat în drept. Iar lista poate continua cu prisos. Un autor anonim spunea că "O femeie îşi poartă lacrimile asemeni bijuteriilor." Sensibilitatea şi nobleţea lor nu trebuie să fie confundate cu slăbiciunea. Femeile nu reprezintă sexul slab, ci sexul frumos, iar noi le mulţumim pentru că există.
			Domnul Cristian Buican: "PSD văduveşte România de fondurile europene" Declaraţia mea politică de astăzi se referă la riscul pe care îl are România să piardă în anul 2018 sute de milioane de euro din fondurile europene alocate ţării noastre pentru perioada 2014-2020. Acest risc a fost confirmat, în ultima perioadă, de mai mulţi oficiali guvernamentali şi europeni, majoritatea acestora fiind membrii PSD. Asta după ce în doi din ultimii trei ani de zile, reprezentanţii PSD au condus Ministerul Fondurilor Europene. Şi pentru ca lucrurile să fie clare, vreau să subliniez că actuala coaliţie majoritară PSD-ALDE poartă întreaga responsabilitate şi ar trebui să răspundă pentru asta. După dezastrul înregistrat în anul 2017 în privinţa fondurilor europene, reprezentanţii PSD din Guvern nu sunt în stare să prezinte un plan minimal de creştere accelerată a absorbţiei fondurilor europene. În afara înfiinţării unor noi "comitete şi comiţii" şi a unor promisiuni privind identificarea vinovaţilor, Guvernul PSD-ALDE nu a adoptat în ultimele două luni nicio măsură proactivă de reducere a riscului dezangajării acestor fonduri şi nici nu a iniţiat vreun act normativ care să elimine astfel de situaţii în anii ce vor urma. Când însăşi Comisarul European pentru Politici Regionale, doamna Corina Creţu, te avertizează în privinţa întârzierilor foarte mari privind depunerea documentaţiile spitalelor regionale de la Cluj, Craiova şi Iaşi, trebuie să iei măsuri urgente. Şi pentru ca ridicolul situaţiei să fie sublim, însăşi prim-ministrul României, doamna Viorica Dăncilă, vorbeşte de pierderea a 800 de milioane de euro din fondurile europene în anul 2018, fără adoptarea niciunei măsuri de remediere a acestui fapt. Consider că este de datoria mea, în calitate de deputat, ca în astfel de cazuri de indiferenţă şi incompetenţă crasă a guvernanţilor să trag acest semnal de alarmă. Este inadmisibil şi de prost-gust pentru cei de la PSD şi ALDE să încerce să caute vinovaţi, după ce în anul 2017 au avut Guvern şi majoritate în Parlament. Cu un astfel de comportament nu doar că jignesc inteligenţa românilor, dar văduvesc această ţară de fonduri importante pentru dezvoltarea ei. Fondurile europene reprezintă o resursă importantă aflată la dispoziţia noastră pentru dezvoltarea României şi este necesar, ca măcar în acest domeniu, să lăsam orgoliile deoparte şi să ne apucăm de treabă. Este clar că din cauza incompetenţei şi indiferenţei reprezentanţilor guvernamentali ai PSD-ALDE vom pierde, în acest an, aproape un miliard de euro din fondurile europene. Pe această cale, propun actualei majorităţi PSD-ALDE depolitizarea de urgenţă a structurilor administrative ce se ocupă de fonduri europene şi atragerea unor specialişti care pot şi ştiu ce trebuie făcut pentru accesarea acestor resurse.
			Doamna Raluca Turcan: "Protestele dascălilor sunt îndreptăţite!" Decizii greşite, care bulversează domenii întregi, sunt recunoscute şi corectate în Parlament chiar de cei care le-au luat. Aşa se întâmplă cu Legea salarizării care este atât de proastă, încât PSD-ALDE o corectează prin OUG 91. În educaţie, erorile făcute au umplut paharul, determinând sindicatele să boicoteze simularea la evaluarea naţională şi să ameninţe desfăşurarea examenului de bacalaureat. Aceste revendicări sunt pe deplin justificate şi pot fi rezolvate. PNL a identificat soluţii, le-a concretizat în amendamente, este nevoie doar de votul PSD-ALDE. În Comisia pentru Învăţământ le-au susţinut. PNL propune: Majorarea salarială de la 1 martie 2018 să cuprindă şi personalul auxiliar din educaţie - informaticieni, bibliotecari, femei de serviciu, portari etc Creşterea cu măcar un punct a coeficientului de salarizare pentru profesori şi personalul auxiliar. Cu această majorare, cu un punct a coeficienţilor, profesorii tot rămân în categoria celor mai slab plătiţi, însă gradual putem să-i ducem acolo unde trebuie să le fie locul, în prima parte a grilei salariale. Indemnizaţia de doctor să se acorde tuturor deţinătorilor care lucrează în învăţământ şi în domeniul bugetar, dacă aceştia lucrează în domeniul în care au obţinut titlul. Aşa cum arată acum legea, unii iau, alţii nu iau - rămâne la latitudinea exclusivă a ordonatorului şi a modului în care acesta interpretează o lege neclară. Personalul auxiliar să poată realiza cumul de funcţii. Sunt fracţiuni de normă pentru posturi de curăţenie sau pentru pază care nu se pot ocupa în actualul sistem de salarizare. Sporul de dirigenţie să se acorde cadrului didactic la nivelul salariului de bază, chiar dacă profesorul are norma fracţionată la mai multe unităţi de învăţământ. Solicitările dascălilor nu sunt deloc greu de îndeplinit. Este nevoie doar de competenţă şi voinţă din partea celor care au votul majoritar în Parlament.
			Domnul Glad-Aurel Varga: "Programele naţionale pentru sprijinirea IMM-urilor, un succes remarcabil doar pe hârtie" Un program naţional care să vină cu adevărat în sprijinul antreprenorilor ar putea fi una dintre măsurile sustenabile, ce poate avea ca scop diminuarea valului de emigraţie a tinerilor din România. După cum ştiţi, depopularea României continuă şi, la momentul actual, suntem pe locul doi la nivel mondial, în ceea ce priveşte emigraţia. Intrigat de numeroasele cazuri de comercializare a afacerilor ce au intrat în programul Start-Up Nation, am adresat o întrebare ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, legată de cauzele ce au generat această situaţie. Dar, surpriză - şi nu prea -, autoritatea publică centrală din domeniu consideră că fenomenul este echivalent cu "identificarea unor oportunităţi de afaceri", care "este o caracteristică a spiritului antreprenoriatului". Restul precizărilor din răspuns pălesc în faţa acestei explicaţii. Am aflat că "se va intensifica ritmicitatea consultărilor cu mediul de afaceri şi că se vor căuta soluţii de fluidizare a procedurilor pentru întreprinzătorii care văd în Programul "Start-Up Nation" şansa reală de a-şi îndeplini visul de a deveni antreprenori de succes, de a avea un nivel de trai ridicat şi o viaţă mai bună". La 30 ianuarie 2018, ar fi trebuit să fie aprobate de Guvern normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST România. Şi ghiciţi ce? Suntem în martie şi aceste norme sunt abia în proces de elaborare la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, conform unui alt răspuns pe care l-am primit. Şi astfel, caracterul de urgenţă al actului normativ iniţial nu justifică decât acţiunea populistă de bifare a unei măsuri din Programul de guvernare. Beneficiarii acestui program s-au confruntat, încă de la început, cu o serie de probleme. Astfel, cel mai elocvent exemplu este faptul că, imediat după semnarea primelor contracte de finanţare, cele trei bănci comerciale nu ştiau condiţiile în care puteau acorda antreprenorilor creditele punte necesare demarării proiectelor. O altă problemă care a generat mari întârzieri a fost cauzată de imposibilitatea Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii - FNGCIMM - de a verifica şi aproba un număr atât de mare de cereri de garantare a împrumuturilor bancare. Apoi, expirarea certificatului fiscal, în perioada în care dosarul se află pentru verificare la bancă sau la FNGCIMM, determină reluarea procedurii de evaluare de la capăt, unii antreprenori fiind nevoiţi să obţină, până în prezent, două sau mai multe certificate fiscale noi. Astfel, toate aceste probleme şi întârzieri au determinat mai mulţi antreprenori să îşi vândă proiectele aprobate pentru finanţare şi cu acordurile de finanţare încheiate, fără să fie interesaţi să le implementeze efectiv. Unii dintre aceştia au ales să îşi promoveze aceste anunţuri, prin intermediul unor platforme de anunţuri online, în speranţa că vor putea găsi persoane interesate să preia afacerea. Potrivit fostului ministru, Ilan Laufer, din cele 19.279 de dosare depuse, 10.000 au fost verificate, iar 1.469 de IMM-uri au fost respinse. Totodată, au fost încheiate 8.470 de contracte, iar la data de 19 ianuarie erau făcute 807 deconturi, mai puţin de 10% din numărul contractelor de finanţare încheiate. Cu toate acestea, o nouă sesiune a Programului "Start-Up Nation" este programată pentru acest an. Valoarea bugetului aprobat este de două miliarde de lei, ceea ce ar însemna finanţarea unui număr de 10.000 de firme, mai multe decât cele care au semnat acordurile de finanţare, în anul 2017. Un trai ridicat şi o viaţă mai bună pentru tinerii antreprenori din România nu pot fi atinse doar prin programe cu o incontenstabilă valoare intrinsecă. Ele trebuie însoţite de predictibilitate, de stabilitate economică sau, măcar, de consecvenţă pe termen mediu. Iar acest lucru lipseşte cu desăvârşire la guvernarea prin tatonare, pe care o practicaţi cu succes de trei Guverne încoace.
			Domnul Dumitru Oprea: "Ministrul Teodorovici, în epoca guvernării «Asta e!»" Cu o nonşalanţă aproape puerilă, ministrul finanţelor publice, Eugen Teodorovici, recunoaşte că declaraţia conform căreia "formularele online se depun la etajul II" nu era o simplă glumă pe seama Fiscului, ci o realitate. Domnul Teodorovici a şi explicat mecanismul: "se primeau online, se printau, se luau din nou la mână". Tot el spunea că nu i-a venit să creadă când a auzit această procedură, "dar asta e". "Asta e" pare să fie, de altfel, cea mai de preţ prevedere nescrisă a celebrului Program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE. Dacă domnul ministru ar fi făcut parte din prima colonie de pe Marte şi s-ar fi întors deunăzi pe Pământ, la Bucureşti, i-am fi înţeles mirarea. Însă el abia a revenit în fruntea Finanţelor, iar despre rezultatele mandatului anterior probabil spune tot "asta e". Totuşi, întrebarea celor mai mulţi contribuabili este dacă, în continuare, vor depune la ghişeu "n" formulare scrise de mână, ce vor fi înregistrate ulterior, tot de mână, de funcţionarii ANAF? Răspunsul oare va fi tot "asta e"?! De asemenea, contribuabilii întreabă dacă vor fi obligaţi să se prezinte periodic la ghişeele Fiscului, pentru recensământ, doar pentru că se încăpăţânează să obţină venituri şi din alte surse decât salariul? Să fie răspunsul tot "asta e"!? Mai are sau nu mediul economic dreptul la predictibilitate şi la respectarea legii, fără modificarea din temelii, peste noapte, a codului fiscal, ignorând cele 6 luni pentru intrarea în vigoare? Se pare că nu, pentru că răspunsul este tot "asta e"! Domnul Teodorovici crede că poate să împrumute, în numele românilor, sume uriaşe pentru a plăti cheltuielile curente şi pentru încadrarea în ţinta de deficit, sacrificând investiţiile? Se vede că da, din moment ce răspunsul este "asta e"! Iată cum Eugen Teodorovici şi-a pus singur eticheta pentru noul mandat la şefia Ministerului de Finanţe, de vreme ce la solicitările şefului de partid, de a duce, din punct de vedere financiar, ţara în gard, răspunsul lui este "asta e!". Astfel, se demonstrează, încă o dată, că în Guvernarea PSD-ALDE funcţia bate bunul-simţ!
			Domnul George Şişcu: În România guvernată de domnul Dragnea, tinerii nu au un loc de muncă, pensionarii trăiesc la limita subzistenţei, încercând să se descurce cu o pensie infimă, asistaţilor sociali nu li se dă nicio şansă, nevoile unui copil trebuie satisfăcute cu inadmisibila sumă de 84 de lei pe lună, şi cel mai grav, sunt înregistrate cote record la capitolul mortalitatea infantilă. Dintre toate statele europene, România este ţara cu cei mai mulţi nou-născuţi morţi în spitale. Tragedia se amplifică şi pentru că multe dintre mamele acestora mor odată cu ei, România numărându-se printre ţările cu cea mai mare mortalitate maternă. Conform raportului INS de anul trecut, ţara noastră este statul membru al Uniunii Europene cu cea mai mare mortalitate infantilă, de 7,6 decese la 1.000 de născuţi vii, de peste două ori mai mare faţă de media Uniunii Europene, de 3,6 la 1.000 de născuţi vii. Drept urmare, România este ţara europeană în care este cel mai rău să fii mamă sau nou-născut. Aici, un copil mai mic de un an moare la fiecare 5 ore, iar principala cauză a acestui flagel este prematuritatea. Deşi par simple cifre, grav este că, în spatele lor, se află nenumărate drame umane, care, cu voinţă şi dedicare, ar fi putut fi prevenite. Dacă s-ar aloca mai mulţi bani pentru îngrijirea nou-născuţilor prematuri din maternităţi şi secţiile de terapie intensivă neonatală din spitale, lucrurile ar sta cu totul altfel. În schimb, dumneavoastră stabiliţi bugete nerealiste care nu asigură echipamentele medicale necesare şi un personal suficient! Deşi în România se înregistrează o continuă scădere demografică, nu aţi avut niciun fel de politică în acest domeniu, nu aveţi un program susţinut prin care toate sarcinile să fie urmărite, să fie depistate riscurile şi nu aţi venit cu niciun program de informare a mamelor din comunităţile defavorizate, aşa cum era normal. Stimaţi guvernanţi, Unul dintre drepturile fundamentale ale unui copil este dreptul la viaţă, dar, pentru dumneavoastră, această categorie a încetat să mai fie o preocupare!
			Domnul Marius Bodea: În intervenţia mea de astăzi, doresc să aduc în discuţie Spitalul Regional de Urgenţă din Iaşi. Spitalul Regional de Urgenţă este unul dintre principalele obiective sociale din Moldova, cu impact asupra a minimum 5 milioane de oameni. Despre acest proiect se vorbeşte, deja, de peste 10 ani. Din păcate, după mai mulţi ani de bâjbâieli în privinţa amplasamentului, bâjbâieli generate de incoerenţa actualei conduceri a Primăriei Iaşi, s-a luat decizia ca viitorul spital regional să fie construit lângă Aeroportul Iaşi, într-o zonă fără acces rutier corespunzător. Acest lucru s-a întâmplat cu opoziţia specialiştilor din domeniul medical, cu opoziţia liberalilor din CL şi cu opoziţia de a analiza alte amplasamente mai bune. Suntem în situaţia revoltătoare în care un obiectiv de investiţii de interes regional, care ar urma să deservească 5.000 de locuitori din RNE, să fie pus în pericol tocmai pentru că cei din conducerea Primăriei Iaşi au ales un amplasament inadecvat. Această decizie a fost luată pentru că în zona Moara de Vânt, unde este amplasamentul Spitalului Regional de Urgenţă, există interese imobiliare clare ale primarului Chirica şi ale celor din anturajul său. Există discuţii oficiale privind riscul ca acest obiectiv de investiţii să nu mai fie finanţat de către Uniunea Europeană, pentru că amplasamentul din zona Moara de Vânt, votat în plenul Consiliului Local, nu respectă prevederile Planului de mobilitate urbană durabilă. În acest document strategic, amplasamentul prevăzut pentru construcţia spitalului regional de urgenţă era în altă zonă a oraşului, dar, din motive ce ţin de interesele private ale celor din Primărie, acest lucru s-a schimbat. Din păcate, această schimbare s-a realizat într-un mod cel puţin dubios, în condiţiile în care PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces-verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului. De 12 luni, de când a fost stabilit amplasamentul, singurele certitudini au fost maşinaţiunile imobiliare, cu terenurile, din zona amplasamentului. Singura certitudine a fost aceea că viceprimarul municipiului Iaşi a obţinut 1,4 hectare teren, pe baza Legii nr. 10, chiar în Moara de Vânt, lângă viitorul amplasament al Spitalului Regional de Urgenţă. Atrag atenţia că riscul pierderii finanţării pentru Spitalul Regional de Urgenţă este din cauza întârzierilor cu care autorităţile locale au avansat cu acest proiect. Pierderea finanţării este din cauza intereselor meschine, private, ale unor oameni care pun mai presus interesul personal decât interesul public.
			Domnul Constantin Şovăială: "Când vom vedea investiţii sustenabile în turism?!" Foarte multe comunităţi de la munte sau chiar de la deal îşi doresc să investească în pârtii, să construiască staţiuni, să atragă turişti, doar că autorităţile ori le pun piedici, ori nu le oferă consultanţa de specialitate pentru proiect. Cea mai mare problemă este că Executivul, în ultima perioadă, a făcut investiţii doar de dragul de a mai irosi nişte bani sau de a satisface orgoliile vreunui decident politic. La Jina, judeţul Sibiu, s-a deschis acum trei ani o pârtie, în care s-au investit aproape 12 milioane de lei - un teleschi, două tunuri de zăpadă performante şi un ratrack pentru bătut zăpada. Problema cea mare este că la Jina se depune zăpada doar în iernile foarte grele, iar acest lucru se întâmplă destul de rar, astfel încât pârtia înghite bani, în loc să fie rentabilă. Majoritatea oamenilor din zonă sunt nemulţumiţi - şi pe bună dreptate -, deoarece cu 12 milioane de lei se puteau face şcoli, drumuri, dispensare, grădiniţe etc. Totodată, în România, din 102 instalaţii de urcare, doar 19 sunt noi, iar restul second-hand. Chiar dacă în perioada 2009-2011 a existat un program de milioane de euro ce trebuiau investiţi în instalaţii de urcare şi acces pe pârtii, nu s-a finalizat nimic concret. O altă problemă avem la Vulcan, judeţul Hunedoara, unde telegondola de aici, lungă de 3.100 de metri, are probleme de funcţionare. O investiţie de şapte milioane de euro. Cele mai eficiente investiţii în turism le-au avut tot privaţii, iar cel mai bun exemplu este la staţiunea Straja, unde câţiva privaţi au beneficiat şi de fondurile guvernamentale şi au dezvoltat un domeniu schiabil cu mare potenţial. Sunt pârtii superbe pentru toate gradele de dificultate, cu un potenţial de 5.000 de turişti. Ar putea să vină români din toată ţara, doar că infrastructura rutieră lasă de dorit. Din păcate, şi în Straja, investiţia guvernamentală, care deşi a fost consistentă -, aproape 20 de milioane de euro -, a fost abandonată. La baza pârtiilor, atmosfera de bâlci balcanic este dezolantă, înghesuiala şi ignorarea regulilor de urbanism dau o imagine nemeritată locului. Din nefericire, sunt date prea uşor autorizaţiile de construcţii. În alte ţări, cei care investesc în infrastructura cu zăpadă artificială şi în gondole sunt ajutaţi de stat - dar nu şi la noi. Sunt investiţii foarte mari care se recuperează într-un timp îndelungat. După ce creezi infrastructura, vin şi banii din impozite. O parte dintre sutele de milioane de euro pe care îi cheltuie anual românii pe pârtiile din străinătate ar putea să rămână în ţară, dar pentru acest lucru proiectele trebuie finalizate. Sunt multe proiecte începute şi abandonate, iar acest obicei ar trebui să înceteze!
			Doamna Cristina-Elena Dinu: "Creşterile salariale pentru profesori şi medici, încă o promisiune îndeplinită de PSD" Dacă data de 1 martie nu ne-a adus primăvara, aşa cum ne-am fi aşteptat toţi, ea ne-a adus, totuşi, o veste mult mai bună pentru două sectoare socio-profesionale de importanţă vitală pentru un stat - învăţământ şi sănătate -, respectiv creşteri salariale importante, conform noii Legi a salarizării unitare. Astfel, salariile profesorilor cresc, în medie, cu 20%, iar cele ale medicilor şi asistenţilor cresc până la nivelul maxim din grila de salarizare, prevăzut pentru anul 2022, aceste salarii fiind primite efectiv în mână la finalul lunii martie. Exemplele în acest sens sunt grăitoare şi merită evidenţiate, pentru că un profesor din învăţământul preuniversitar, cu gradul I, care în 2016 avea un salariu de 3.436 de lei, are, de la 1 martie, 4.424 de lei. De asemenea, creşteri spectaculoase de salarii se vor regăsi şi la medici. Un medic primar, care, în 2016, avea 4.510 lei, de la 1 martie va primi 12.500 de lei. Nu voi continua cu alte exemple, pe care le puteţi găsi uşor în lege, dar voi sublinia altceva, şi anume, faptul că ele sunt importante, în măsura în care creează efectele scontate. Mulţi ne-au acuzat, şi în special opoziţia, că am acordat sume importante creşterilor salariale, în detrimentul investiţiilor. În primul rând, lor şi tuturor celor care gândesc aşa, le-aş răspunde că, întâi de toate, Guvernul a respectat programul pe care l-a prezentat românilor şi care cuprinde toate măsurile de dezvoltare a României în următorii ani. Aşa cum am anunţat, încă din perioada electorală, sănătatea şi învăţământul se află printre priorităţile noastre, iar o măsură de extremă urgenţă era stoparea exodului medicilor. Ar trebui să ne amintim, în fiecare zi, că închiderea spitalelor şi tăierile nejustificate de salarii au dus la plecarea din ţară, în doar câţiva ani, a peste 15.000 de medici, plecări care au dezechilibrat puternic sistemul de sănătate. De aceea, aceste creşteri salariale au rolul, pe lângă a răsplăti această nobilă meserie, de a-i readuce în ţară pe cei plecaţi şi de a-i determina pe proaspeţii absolvenţi să profeseze în unităţile medicale româneşti. Iar efectele se văd, deoarece, datorită acestor majorări, dar şi a altora, anterioare, numărul medicilor care şi-au depus dosarele la Colegiul Medicilor, în anul 2017, pentru a pleca din ţară, a scăzut cu 70%, faţă de anul 2016. În ceea ce priveşte cadrele didactice, la profesori creşterea salarială este în medie de 20% pe net. În cazul lor, diferenţa rămasă, până la nivelul din 2022, va creşte cu câte un sfert, în următorii patru ani. Acestea sunt promisiuni care s-au concretizat în legi, în venituri sporite în buzunarele oamenilor. Aşa cum sublinia şi premierul Viorica Dăncilă, este pentru prima dată când, după 1989, învăţământul şi sănătatea devin cu adevărat priorităţi naţionale, care se reflectă şi în nivelul de salarizare. Şi totuşi, cel mai important lucru este că, în urma acestor majorări salariale, vor avea de câştigat toţi cetăţenii acestei ţări care vor beneficia de servicii medicale mai bune şi de o educaţie de calitate pentru copiii lor.
			Domnul Florin Popa: "Nu arunca medicamentele expirate la gunoi!" Din păcate, în România, majoritatea medicamentelor inutilizabile din gospodării ajung la deponeele de gunoi menajer. Din cifrele publicate de statisticile Eurostat, se estimează că o cantitate de aproximativ 1.500 tone de medicamente ajung anual la gropile de gunoi, fapt care afectează ecosistemul şi sănătatea oamenilor. Medicamentele inutilizabile sunt încadrate în categoria deşeurilor periculoase şi trebuie eliminate, în condiţii foarte stricte, prin incinerare, urmându-se restricţiile legale - H.G. nr. 856/2002. Medicamentele inutilizabile sunt: cu termen de valabilitate expirat; neconsumate, în urma vindecării pacienţilor, schimbării tratamentului sau decesului; produse deteriorate pe perioada depozitării în locuinţă; medicamente retrase de la comercializare, la sugestia producătorului, aflate deja la pacienţi. Medicamentele expirate, cu ambalaje deteriorate sau medicamentele nefolosite, pe care nu le mai folosim, nu se aruncă la gunoi. Conform OMS nr. 119/2014, art. 38: - "Medicamentele expirate provenite de la populaţie vor fi depuse la farmacii sau puncte farmaceutice apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare. Farmaciile au obligaţia să le preia de la populaţie şi să le predea ulterior către operatori autorizaţi, pentru transport autorizat şi eliminare, în condiţii de maximă siguranţă". Problema este că populaţia nu cunoaşte legislaţia, iar o mare parte din medicamentele folosite în gospodărie ajung la gunoi. Deşi legislaţia prevede ca medicamentele expirate să fie depuse la farmacii, în momentul de faţă nu pare să fie aplicat acest articol de lege. Legislaţia nu precizează care este procedura exactă de preluare şi depozitare a medicamentelor provenite de la populaţie în interiorul farmaciei; acestea pot veni cu o încărcătură biologică suplimentară, precum germenii sau virusurile de la pacienţi. Din păcate, costurile pentru distrugerea medicamentelor expirate sunt ridicate, iar farmaciile trebuie să suporte aceste costuri din veniturile proprii. Este necesară iniţierea unui proiect privind implicarea tuturor generatorilor de deşeuri periculoase, respectiv, producători, distribuitori şi farmacii, care să suporte împreună costurile generate de distrugerea acestora. Legislaţia nu precizează care sunt sancţiunile în cazul persoanelor care nu respectă obligaţia de a preda medicamentele neutilizate la o farmacie. În România, nu se colectează selectiv medicamentele inutilizabile provenite de la populaţie, pentru că nu există o cultură publică în acest sens, iar instituţiile publice abilitate nu au comunicat eficient Hotărârea Ministerului Sănătăţii. Ce se întâmplă dacă aruncăm medicamentele la gunoi? În timp, intemperiile distrug ambalajul, iar substanţele chimice prezente în medicamente sunt spălate de apa de ploaie, ajungând în final în pânza freatică, existând riscul ca apa să fie consumată de populaţie direct din puţuri şi fântâni, fără a fi tratată în prealabil. De asemenea, apa şi solul sunt populate de vieţuitoare care, la rândul lor, sunt afectate. Această sursă de poluare constituie şi o faptă ilicită. Acestea sunt periculoase nu numai pentru mediu, ci există şi riscul să fie ingerate de copii sau bătrâni, fapt nu tocmai recomandat pentru sănătatea lor, întrucât pot da efecte adverse severe. Specialiştii recomandă, în general, păstrarea tuturor medicamentelor într-o singură cutie, depozitarea lor în spaţii greu accesibile copiilor, de exemplu, la înălţime, ideal sub cheie, şi sortarea acestora periodic, prin separarea celor expirate sau cu ambalajul deteriorat. De exemplu, în SUA, geologii au examinat 39 de cursuri de apă din 30 de state, iar 80% conţineau urme de substanţe din medicamente. Trebuie dat exemplul Franţei care, numai în 2016, a colectat circa 12.000 de tone de medicamente inutilizabile, circa 80% dintre francezi colectând şi predând farmaciilor medicamentele nefolosite. Mai mult, acestea sunt valorificate în scop energetic, asigurând iluminarea şi încălzirea pentru circa 7.000 de locuinţe. Toate acestea au fost posibile şi datorită unor campanii consistente de educare şi formare, scopul final fiind transformarea acestui gest, iniţial inconfortabil, într-un reflex. După ce medicamentele inutilizabile sunt duse la farmacii, acestea urmează următorul curs: Ambalarea în saci PE, poziţionaţi în containere securizate, din plastic rigid, cu un volum de 20 - 70 litri, marcate şi etichetate -"Medicamente expirate colectate de la populaţie" -, exceptând psihotrope şi stupefiante; Transportul cu maşini ADR; Eliminarea, doar prin incinerare ecologică, la temperaturi de minimum 850°C, în staţiile regionale, dotate cu sisteme de filtrare şi monitorizare a noxelor. Incinerarea este singura metodă permisă în Uniunea Europeană pentru eliminarea deşeurilor anatomopatologice, a substanţelor cu regim special - cititoxice/citostatice - şi a medicamentelor inutilizabile. Este nevoie de o strânsă colaborare între decidenţii politici, companiile specializate în eliminarea deşeurilor, prin incinerare, experţii de mediu, comunitatea medicală, companiile din lanţul farmaceutic şi societatea civilă. Trebuie să avem o campanie puternică de conştientizare a populaţiei; controale riguroase - pentru a se verifica în ce măsură legea este respectată; aplicarea de amenzi în cazul neregulilor. În condiţiile în care avem atâtea surse de poluare, adăugarea gestului inconştient şi comod de a arunca medicamentele la gunoi este o poluare inutilă şi evitabilă.
			Doamna Maricela Cobuz: "Ziua mondială a rinichiului, 8 martie 2018" Ziua mondială a rinichiului este sărbătorită în fiecare an, în a doua joi a lunii martie. Anul acesta, Ziua rinichiului este marcată în aceeaşi zi cu Ziua Internaţională a Femeii, motiv pentru care tema abordată este "Rinichiul şi Sănătatea femeii: Implicare. Preţuire. Putere." Cu acest prilej, Societatea Internaţională de Nefrologie atenţionează populaţia cu privire la bolile rinichilor, aducând la cunoştinţa publicului cele mai recente metode de tratament şi prevenţie. Bolile cronice de rinichi au devenit o problemă importantă de sănătate publică, acestea afectând, până în prezent, peste 195 de milioane de femei din întreaga lume. Astfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a situat boala cronică de rinichi pe locul 8 în topul cauzelor de deces, în rândul femeilor. Potrivit studiilor, femeile sunt mai predispuse de a dezvolta boala cronică de rinichi, în raport cu bărbaţii. Chiar şi aşa, numărul femeilor dializate este mult mai mic decât cel al bărbaţilor, principalul motiv fiind cel al progresiei mai lente a bolii cronice de rinichi, în rândul femeilor. Efectuarea transplantului renal întâmpină probleme, datorită diverselor aspecte de ordin social, cultural şi psihologic, motiv pentru care se impune existenţa unei legislaţii mai clare, în acest domeniu. În ceea ce priveşte România, potrivit specialiştilor, 1 din 10 români suferă de boala cronică de rinichi, iar în anul 2017, în registrele Agenţiei Naţionale de Transplant, au figurat 2.146 de pacienţi care au aşteptat un transplant de rinichi şi peste 9.000 de persoane dializate. Diabetul reprezintă, în momentul de faţă, principala cauză a bolii cronice de rinichi, la nivel mondial. Persoanele cu diabet prezintă un risc de aproximativ 12 ori mai mare pentru boala renală. Gradul de afectare a funcţiei renale a persoanelor diagnosticate cu diabet creşte progresiv, de la 7,3%, în momentul depistării bolii, până la 17,3%, după cinci ani, ajungând, după 15 ani, la 28%. Anul acesta, Ziua mondială a rinichiului este marcată pe data de 8 Martie, cu scopul de a accentua importanţa sănătăţii femeilor, în general, dar şi a sănătăţii rinichilor. Totodată, anul acesta se promovează accesul egal la educaţia pentru sănătate, la asistenţa medicală şi măsurile de prevenire a tuturor bolilor, fiind alocaţi mult mai mulţi bani pentru sănătate.
			Domnul Laurenţiu Nistor: "2018 - anul cu o creştere spectaculoasă a numărului de firme nou înfiinţate" Creşterea numărului de firme nou înfiinţate este un semn de sănătate economică şi de încredere în Programul de guvernare. În luna ianuarie a acestui an, numărul firmelor nou înfiinţate a crescut cu peste 80%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Această evoluţie remarcabilă completează firesc tendinţa anului trecut - 2017, care consemnează nu număr de firme nou înfiinţate mai mare cu 29%, decât în 2016. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului - ONRC - a anunţat un număr de peste 9.000 de firme nou înfiinţate, în ianuarie 2018, faţă de cele 3.914, din ianuarie 2017. Mai mult, mediul economic românesc actual este apreciat şi de capitalul extern, dovadă creşterea numărului de firme străine. De altfel, ONRC comunică un număr mai mare cu 16%, în ianuarie 2018, faţă de ianuarie 2017, a firmelor cu capital străin nou înfiinţate. Este evident că România inspiră încredere şi că politica economico-fiscală a actualei guvernări generează încredere pentru investitori. Investitorii vin acolo unde au încredere că lucrurile merg bine şi unde pot obţine profit. În paralel, majorările salariale aplicate deja de PSD nu afectează în niciun fel avantajul competitiv al României de a avea una dintre cele mai accesibile forţe de muncă din Europa. Dimpotrivă, politica de creştere a salariului minim trebuie continuată, astfel încât românii să se apropie de media salariilor din Uniunea Europeană. Politica PSD de a majora salariul minim nu are drept scop descurajarea investitorilor, din moment ce diferenţa faţă de media europeană este de peste 1.000 de euro, deci este loc consistent de creştere a salariului minim, fără nicio problemă. Guvernarea PSD îşi propune mai mulţi români în clasa de mijloc, iar acest lucru, după cum se vede, nu este doar un slogan.
			Doamna Natalia-Elena Intotero: "Guvernul României este preocupat de protejarea şi promovarea drepturilor românilor din Ucraina" În perioada 2-3 martie 2018, am efectuat prima vizită de lucru de la preluarea mandatului, în Ucraina. Comunitatea de români din Ucraina este o prioritate pentru Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. În demersurile noastre pentru protejarea şi promovarea drepturilor persoanelor care aparţin minorităţii române, punem accent pe menţinerea neafectată a dreptului la educaţie şi informare în limba română. De altfel, am solicitat preluarea, în totalitate, a recomandărilor formulate în Opinia Comisiei de la Veneţia, inclusiv cu privire la modificarea art. 7 din Legea educaţiei. Comisia de la Veneţia recomandă consultarea efectivă a reprezentanţilor minorităţii, în adoptarea de acte normative care vizează drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Totodată, am propus cooperarea cu autorităţile locale şi regionale, în vederea renovării şi amenajării Casei Memoriale "Aron Pumnul", dar şi intensificarea eforturilor pentru deschiderea Centrului de informare de la Solotvino, în perioada imediat următoare. În prima parte a vizitei, am avut întrevederi cu Oleksandr Fishchuk, guvernatorul regiunii Cernăuţi, Ivan Muntean, preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi şi Oleksei Kaspruk, primarul oraşului Cernăuţi, în cadrul cărora am punctat preocuparea constantă a Guvernului României, faţă de protejarea şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina. De asemenea, am avut întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Cernăuţi: lideri de societăţi şi asociaţii, reprezentanţi ai mass-media, profesori şi cadre didactice. De asemenea, am vizitat Şcoala Medie Ostriţa din comuna Mahala. Cea de-a doua parte a vizitei s-a derulat în Transcarpatia, unde am avut discuţii punctuale cu Gheorghe Uhali, primarul oraşului Solotvino, liderii comunităţii româneşti şi o întrevedere constructivă cu Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia. În scopul promovării şi protejării dreptului de a studia în limba maternă, am vizitat Şcoala de Limba Română de la Apşa de Jos şi Liceul "Mihai Eminescu" din Solotvino.
			Domnul Ilie Dan Barna: "Sinergia Mării Negre, o altă şansă pe care România o poate pierde, din cauza guvernării dezastruoase PSD-ALDE" În contextul actualelor provocări cu care Uniunea Europeană se confruntă şi care privesc, multe dintre acestea, şi spaţiul de vecinătate, una dintre cele mai dinamice zone din Europa şi chiar din lume, atât din perspectivă economică ori politică, cât mai ales în ce priveşte evoluţia relaţiilor de putere şi a ecuaţiilor de securitate, este cea a Mării Negre. Indiferent dacă ne raportăm la cadrul istoric, ori la ameninţările specifice ultimilor ani, Regiunea Mării Negre, sau Regiunea Extinsă a Mării Negre, dacă vrem să ne raportăm la un cadru mai larg, reprezintă un spaţiu de întretăiere culturală, precum şi o zonă cu mult potenţial, fie că ne raportăm la contextul structurilor euroatlantice, fie la cel al regiunii per ansamblu. Aflându-se la graniţa de Est, atât a Uniunii Europene, cât şi a Alianţei Nord-Atlantice, regiunea extinsă a Mării Negre acoperă unele dintre punctele nevralgice ale arhitecturii europene şi euroatlantice de securitate, iar parcursul ultimilor ani a evidenţiat o dinamică a evoluţiilor din regiune, pe care mulţi nu o mai credeau posibilă, în contextul evoluţiilor post-Război Rece. În egală măsură, avem de-a face cu una dintre regiunile cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare, fie că ne referim la sfera relaţiilor economice, cu sectorul energetic în prim plan, fie că ne raportăm la planul socio-cultural, adânc înrădăcinat în istorie, ori la cel al relaţiilor politice, interstatale. Din acest punct de vedere, regiunea Mării Negre reprezintă una dintre zonele în care Uniunea Europeană sau NATO au, în continuare, un potenţial ridicat de dezvoltare, sens în care cred că structurile euroatlantice au datoria de a nu abandona proiectele pe care le-au dezvoltat în regiune, ci din contră, trebuie să identifice, în continuare, modalităţi prin care acestea pot fi îmbunătăţite şi multiplicate. Printre proiectele care vizează întărirea şi diversificarea cooperării şi implicării Uniunii Europene în această regiune, se numără şi Sinergia Mării Negre, un proiect iniţiat de România şi Bulgaria pe care, însă, autorităţile noastre, pare că l-au uitat şi abandonat destul de repede. În contextul discuţiilor tot mai frecvente, la nivel european, în legătură cu importanţa strategiilor regionale, ori a obiectivului de realizare a unei mai bune şi aprofundate integrări a strategiilor macroregionale, în politicile Uniunii Europene, astfel de programe pot cunoaşte, pe viitor, un impuls notabil, iar statele implicate sau vizate de acestea ar putea avea mult de câştigat. În poziţionările pe care reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti le-au avut, pe parcursul ultimilor ani, s-a remarcat obiectivul consolidării poziţiei României, în plan regional, ca pol de putere şi stabilitate, ca şi cel al proiectelor regionale care pot afecta în mod pozitiv ţara noastră, aşa cum este, pe bună dreptate, Strategia Dunării. Dincolo de vorbe, însă, reprezentanţii Guvernului României nu au putut livra mai nimic în mod efectiv, iar guvernarea de astăzi, a PSD-ALDE, ne îndreaptă, pe zi ce trece, către o îndepărtare de valorile europene şi către o dispariţie din sfera relaţiilor internaţionale. Într-o linie similară, "Sinergia Mării Negre", un proiect "născut" de România şi Bulgaria pentru regiunea Mării Negre, care a fost temporar trecut oarecum în linia a doua, datorită priorităţii de care s-a bucurat Parteneriatul Estic, a fost, practic, abandonat de autorităţile de la Bucureşti şi este foarte probabil ca majoritatea guvernanţilor noştri de astăzi să nici nu fi auzit vreodată de acesta. Mai nou, însă, proiectul "Sinergiei la Marea Neagră" este evidenţiat de către oficialii europeni, care au subliniat în ultima perioadă importanţa sa pentru cooperarea la Marea Neagră şi pentru perspectivele pe care Uniunea la are în regiune, aşa cum a fost cazul ultimei reuniuni a Conferinţei Organelor Parlamentare, specializate în Afaceri Comunitare - COSAC -, desfăşurată la Sofia, la începutul acestui an. La nivel european, încep să capete din ce în ce mai multă importanţă proiectele care vizează această regiune, aşa cum este cazul programelor cu privire la monitorizarea mediului, ori Programul de cooperare transfrontalieră în Marea Neagră, care beneficiază de un buget semnificativ mai mare pentru actualul exerciţiu financiar, faţă de cel precedent. Desigur, există mult spaţiu pentru îmbunătăţiri şi actualizări în cadrul acestui proiect, pentru aducerea acestuia la o formă care să corespundă contextului actual, inclusiv cel de securitate, însă obiectivele pe care "Sinergia Mării Negre" le propune, în forma sa iniţială, demonstrează, în continuare, o reliefare fidelă a problemelor cu care se confruntă regiunea, în general. Personal, în calitate de membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre, cunosc cu atât mai mult potenţialul ridicat pe care această regiune îl are şi cadrul deosebit pe care îl oferă pentru dezvoltare, iar strategiile regionale ale Uniunii Europene şi implicit cele care vizează Regiunea Mării Negre, oferă unul dintre cadrele cele mai potrivite pentru identificarea de soluţii durabile pentru viitor. Consolidarea cooperării în regiune, într-o linie care să corespundă cu principiile şi valorile europene, dezvoltarea şi consolidarea democraţiei, a educaţiei, a bunei guvernări sau a mecanismelor de respectare şi apărare a drepturilor omului, ori gestionarea unor domenii sensibile, precum energia, politica de mediu şi migraţia, toate acestea reprezintă linii trasate în urmă cu 10 ani şi care necesită şi astăzi aceeaşi prioritizare. Nu pot să nu mă gândesc, în aceste condiţii, la faptul că România are o şansă să îşi consolideze profilul regional, cu atât mai mult în condiţiile apropiatei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene, pe care o vom deţine în 2019, iar strategiile macroregionale din care facem sau am putea face parte ar putea deveni parte din priorităţile pe care le putem susţine în acest context, dacă vom şti cum să fim profesionişti şi, în acelaşi timp, dedicaţi în profunzime obiectivelor integratoare ale Uniunii. În acest sens, dincolo de Strategia Dunării, avem la dispoziţie şi "Sinergia Mării Negre", care poate reprezenta nu doar un proiect pe care România l-a lansat, împreună cu Bulgaria şi Grecia, în primul an după dobândirea statutului de stat membru al Uniunii Europene, dar şi unul dintre acele demersuri pe care le avem la dispoziţie pentru a ne dezvolta pe noi înşine, ca stat şi ca societate, şi pentru a ne consolida profilul la nivel european, un profil pe care PSD şi ALDE îl degradează pe zi ce trece.
			- După o scurtă pauză -
			(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaţilor.)
			Domnul Florin Iordache: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Vă rog să luaţi loc, să putem începe şedinţa noastră de plen. Continuăm lucrările Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa un număr de 137 de deputaţi. Programul de lucru, astăzi: între 10,00 şi 11,30 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză până la ora 12,00; la ora 12,00 - vot final; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent. Continuăm. 3. La pct. 3 al ordinii de zi, avem o declaraţie cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii. Doamna preşedinte este plecată şi o prezintă domnul vicepreşedinte. Vă rog. Domnule deputat Bulai, vă rog să prezentaţi. Bine era dacă găseam o colegă care să prezinte, dar... Vă rog.
			Domnul Iulian Bulai: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt sigur că şi un apel din partea bărbaţilor este binevenit, cu ocazia acestei zile. Stimate colege, Stimaţi colegi, Vom sărbători în această săptămână 8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii. Dincolo de manifestările specifice oricărei astfel de ocazii, această dată este şi trebuie amintită ca etapă importantă în lupta pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Ziua Internaţională a Femeii a marcat simbolic lupta din toată lumea, după sute de ani de discriminare, pentru recunoaşterea drepturilor la educaţie, la programul celor opt ore de muncă, dreptul de a vota, egalitatea în faţa legii etc. Din 1975, când ONU a atestat-o ca atare, poate cel mai spectaculos mod de a serba această zi a avut loc în Iran, în 1982, când femeile şi-au dat la o parte întreaga zi vălul care le acoperea faţa, un risc enorm, asumat pentru a-şi cere dreptul la libertate şi egalitate. Dincolo de festivismul golit de fond, moştenit din comunism, 8 Martie trebuie să fie şi pentru România o zi în care dăm la o parte vălul care acoperă încă inegalitatea de şanse, discriminarea, stereotipurile. Ţara noastră este penultima în Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte egalitatea de şanse şi de gen. Suntem, în schimb, pe locul I la numărul de sarcini accidentale, pentru grupa de vârstă 13-15 ani, cu un număr de peste 9.200 de mame minore. Suntem, din nou, primii la mortalitate infantilă şi a mamei, la naştere. Avem unul dintre cele mai mari procente de mame care nu dau deloc pe la doctor în timpul sarcinii. Educaţia pentru sănătate lipseşte în şcoli, pentru că este lăsată la voia întâmplării. Tot din lipsa educaţiei, trei din 10 românce sunt abuzate verbal, fizic şi sexual încă de la vârsta de 15 ani. La fiecare 30 de secunde, o româncă este bătută de partener. La fiecare 5 zile, o româncă este ucisă. Festivităţile, florile şi cadourile nu schimbă deloc aceste aspecte. Pe termen scurt şi mediu ele pot fi corectate doar prin legi corecte, aplicate cu responsabilitate. Pe termen lung, soluţia este educaţia. Generaţiile viitoare trebuie să fie educate în spiritul respectării egalităţii de şanse şi de gen, fundament al unei dezvoltări durabile a României, ca stat democratic şi european. Cu toate acestea, reforma sistemului educaţional, din acest punct de vedere, întârzie. Programele şi planurile-cadru, manualele şcolare nu includ menţiuni despre egalitatea de şanse şi de gen, despre drepturile femeilor, despre stereotipuri şi discriminare, educaţie pentru sănătate sexuală, psihoemoţională, drepturi reproductive. Aceasta, cu toate că România este semnatara unor convenţii şi tratate internaţionale care pun accent pe educaţie, ca mijloc de combatere a discriminării şi a prevenirii violenţei asupra femeilor, cum ar fi Convenţia CEDAW şi cea de la Istanbul. Şcoala nu este adaptată realităţilor actuale, ci reflectă, mai degrabă, secolul trecut, cu clişee şi stereotipuri, ce nu fac decât să perpetueze o condiţie ingrată a fetelor din prezent, adică a femeilor din viitor, pe care le vom sărbători mâine, 8 martie. Resimţim aceste efecte educaţionale la nivelul societăţii, printr-o mică ocupare a femeilor pe piaţa muncii, rată mică de antreprenoriat feminin şi reprezentare la nivel decizional, risc mare, risc crescut de sărăcie şi excluziune socială. Inegalitatea de şanse are un cost enorm: peste 10 miliarde de euro anual, bani de care toţi românii, indiferent de sex, ar putea beneficia în infrastructură, sănătate şi educaţie. Stimate colege, Stimaţi colegi parlamentari, Vă reamintesc faptul că femeile constituie 52% din populaţia României. Parlamentul este instituţia care poate şi are datoria să le asigure egalitatea de drepturi şi de şanse, garantate constituţional, legal. Pentru a sărbători, în anii care vin, un 8 martie al societăţii educate şi responsabile, vă invit să lăsăm orgoliile şi interesele de partid la o parte, pentru a îmbunătăţi educaţia generaţiilor viitoare şi, implicit, condiţia femeilor pe care le reprezentăm aici. Un alt apel pe care îl facem de la această tribună este acela ca şi bărbaţii să-şi asume rolul de feminişti, nu doar femeile. Repet, şi bărbaţii să-şi asume rolul de feminişti. Avem nevoie, mai mult ca niciodată, de bărbaţi curajoşi, care să ţină şi care să susţină lupta de emancipare a femeilor. Şi acum, într-o notă personală, pentru că nu am mandat de la comisia pe care o reprezint, în lipsa preşedintei, în această zi, ţin să felicit partidul care a decis ca, în curând, conducerea să fie duală şi pe cote de gen. La mulţi ani şi o săptămână frumoasă, a egalităţii de şanse şi de gen pentru toate femeile din România, dar şi pentru bărbaţii din viaţa lor! Vă mulţumesc. Mulţumesc, domnule preşedinte.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc mult. Şi eu doresc, în numele colegilor mei, să adresăm pentru ziua de mâine tuturor doamnelor şi domnişoarelor un sincer la mulţi ani! Continuăm ordinea de zi, dacă nu mai sunt alte intervenţii.
			4. Proiectul de Hotărâre privind utilizarea temporară, cu titlu gratuit, a unor spaţii din imobilul Palatul Parlamentului, de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Dacă sunt comentarii? Nu. Trecem la dezbatere. Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat. La preambul? Observaţii? Nu. Adoptat. La articolele 1, 2, 3? Au fost finalizate. Rămâne la votul final.
			7. Proiectul de Lege privind constituirea şi menţinerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere; PL-x 364/2017; procedură de urgenţă. Guvernul? Domnul secretar de stat. Vă rog.
			Domnul Iulian-Gheorghe Tudorache (secretar de stat, Ministerul Energiei): Mulţumesc, domnule preşedinte. Ca urmare a cadrului legislativ existent, a necesităţii clarificării şi armonizării acesteia cu legislaţia Uniunii Europene, prevederile Legii nr. 360/2013 au fost supuse unui proces de revizuire, în urma căruia s-a ajuns la concluzia potrivit căreia, pentru transpunerea corectă a Directivei nr. 119/2009 este necesar a se abroga Legea nr. 360 şi a se emite un act normativ nou, cu putere de lege, respectiv proiectul de lege supus astăzi dezbaterii. Prin acest proiect de act normativ se propune: reglementarea perioadei în care se constituie şi se menţin stocurile minime şi perioada în care se poate delega obligaţia de stocare; se rezolvă neconformităţile, în raport de care România a fost somată de către Comisia Europeană, prin Scrisoarea nr. 13.449 din 2015, în privinţa transpunerii necorespunzătoare a Directivei nr. 119/2009; se clarifică regimul juridic al delegării obligaţiei de stocare; a fost lărgită sfera obligaţiilor titularilor obligaţiei de stocare; se asigură cadrul legal pentru înfiinţarea entităţii centrale de stocare din România. În contextul prevederilor Directivei nr. 119/2009, proiectul de lege reglementează dreptul titularilor obligaţiilor de stocare de a delega obligaţia de stocare, stabilită în sarcina lor, până la maximum 70% din cantitatea de ţiţei sau produse petroliere pentru care au această obligaţie. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Având în vedere cele expuse şi prezentate, Ministerul Energiei propune adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulţumim.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Din partea comisiei? Vă rog. Domnule vicepreşedinte, vă rog.
			Domnul Mihai Mohaci: Raport asupra Proiectului de Lege privind constituirea şi menţinerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere. Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind constituirea şi menţinerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere. Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 16 octombrie 2017. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru afaceri europene au avizat favorabil proiectul de lege. Acesta are ca obiect de reglementare stabilirea condiţiilor de constituire şi menţinere a unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere, în scopul garantării siguranţei în aprovizionare, în cazul situaţiilor de disfuncţionalitate majoră în aprovizionare, a situaţiilor de urgenţă deosebită sau a situaţiilor de criză. Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind constituirea şi menţinerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. La lucrările comisiei au participat, în calitate de invitaţi, din partea Ministerului Energiei: domnul Robert Tudorache, secretar de stat şi Liviu Stoican, şef serviciu. Dintr-o eroare materială, la reformularea definiţiei s-a omis menţionarea entităţii centrale - stocare -, ca parte a procesului de delegare, iar, drept urmare, pentru corectarea acestei erori materiale avem rugămintea să acceptaţi propunerea de reformulare a literei i), de la art. 2, după cum urmează: "i) delegarea obligaţiei de stocare - acordul dintre titularul obligaţiei de stocare şi un operator economic sau o entitate centrală de stocare, în baza căruia titularul obligaţiei de stocare transferă către acel operator economic sau către acea entitate centrală de stocare o parte din obligaţiile de constituire şi menţinere de stocuri minime, pe o perioadă limitată de timp, în contul şi la dispoziţia titularului obligaţiei de stocare". În speranţa că veţi acorda atenţie acestei situaţii, vă rugăm să votaţi acest proiect.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule coleg. Dezbateri generale? Din partea Grupului PNL, domnul deputat Ioan-Sorin Bumb.
			Domnul Sorin-Ioan Bumb: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, PL-x 364/2017 este Proiectul de Lege privind constituirea şi menţinerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere, şi acest proiect vine în completarea Legii nr. 360/2013, care trebuia să transpună în legislaţia română Directiva nr. 2009/119 a Comisiei Europene. Prin Scrisoarea de somare nr. 13.449 din 20 noiembrie 2015, Comisia Europeană a solicitat României transpunerea corectă a directivei, sub următoarele aspecte: 1. Interdicţia de a utiliza stocurile de petrol, ca şi garanţie reală; 2. Limite pentru drepturi de delegare; Şi 3. Lipsa unei proceduri şi a planurilor de urgenţă. Pentru a nu risca infringementul, s-a ţinut cont de scrisoarea de somare şi legea a fost pusă în concordanţă cu Directiva Europeană. De aceea, PNL va vota pentru. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Domnul Iulian Iancu, Grupul PSD.
			Domnul Iulian Iancu: Stimaţi colegi, Avem în dezbatere un act normativ care face parte dintr-o serie de acte care transpun un nou set de măsuri la nivelul Uniunii Europene, care sunt dedicate securităţii în aprovizionare cu materii prime energetice a Uniunii Europene. Suntem într-o situaţie absolut specială, pentru că, aşa cum vă este cunoscut, Uniunea Europeană depinde în procent de 59% de importul de materii prime energetice, dependenţă care creşte; la gaze a depăşit 67%, la ţiţei peste 84% şi la uraniu, 95%. De asemenea, cărbunele este importat astăzi în Uniunea Europeană, într-un procent de 61%. Din păcate, 39% din toate aceste materii prime energetice au o singură sursă, respectiv Rusia. Situaţiile extreme cu care ne confruntăm iarnă de iarnă şi dependenţa crescândă care s-a ridicat la nivelul a 1,11 miliarde de euro pe zi - este cea mai scumpă factură a energiei din lume, pe care o plăteşte consumatorul european - ne determină la un set de măsuri stricte privind stocarea şi asigurarea rezervelor de siguranţă, în vederea funcţionării în momentele de vârf de consum sau de criză. Actul normativ de astăzi oferă, totodată, posibilitatea României să-şi asigure, printr-un raport de minimum 90 de zile al importurilor - medie a ultimelor 90 de zile, cantităţi de import sau 61 de zile consum intern - posibilitatea ca România, cel puţin 50% din consumul ei, în vârfurile de consum şi criză, să-l aibă stocat pe teritoriul ţării noastre. Este un avantaj, pe de o parte, în afară de siguranţă şi stocare, şi de activitate economică, oferit acelor operatori care au disponibilitatea şi capacitatea de a asigura rezervoarele şi capacităţile de stocare. Prin urmare, vă propun să susţinem cu toţii acest act normativ. El este doar unul dintre documentele care vor veni în dezbaterea plenului nostru, privind securitatea şi siguranţa energetică a României.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu. Intrăm în dezbaterea raportului. Avem 55 de amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. La 2 marginal - "Dispoziţii generale"? Nu. De la 2 până la 20 dacă sunt intervenţii? Nu. De la 21 până la 40 dacă sunt intervenţii? Nu. De la 41 până la 55 dacă sunt intervenţii? Nu. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar. Următorul proiect.
			9. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe; PL-x 452/2017/2018. Guvernul, vă rog. Voci din sală: Aţi sărit punctul 8!
			Domnul Florin Iordache: Păi, numai puţin! Unde nu am rapoartele venite...
			Domnul Gheorghe Popa (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, prin care se transpune în legislaţia noastră Directiva nr. 2.014/26 a Uniunii Europene, s-a întors pe traseul parlamentar, şi comisiile reunite raportoare au dezbătut, respingând cererea de reexaminare. În aceste condiţii, vă rugăm să fiţi de acord cu raportul de adoptare a legii, în forma trimisă la promulgare. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Raportul Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Vă rog, doamnă vicepreşedinte. Raport comun.
			Doamna Beatrice Tudor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun privind Cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu Cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. În data de 12 ianuarie 2018, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, Preşedintele României a formulat Cererea de reexaminare a actului normativ trimis la promulgare. În esenţă, obiecţiile Preşedintelui României se referă la următoarele aspecte: definirea entităţilor de gestiune independente ca fiind persoane juridice cu scop lucrativ ar contraveni prevederilor Directivei, care stipulează că aceste entităţi nu au scop lucrativ; eliminarea a două criterii de negociere a metodologiei cuprinzând drepturile patrimoniale, precum şi restricţia prevăzută la art. 1311 alin. (2) din lege, conform căreia, pentru activitatea de radiodifuzare organismele de gestiune colectivă pot solicita numai renumeraţii procentuale, nu şi forfetare, ar contraveni prevederilor Directivei. Din această perspectivă, pentru evitarea sancţiunilor pecuniare care ar putea fi impuse pentru netranspunerea Directivei, se solicită Parlamentului derularea cu celeritate a procedurilor legislative, astfel încât legea de transpunere a Directivei nr. 2014/26/UE să fie adoptată şi publicată în Monitorul Oficial al României cât mai curând posibil, cel târziu în luna martie 2018. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a procedat la reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Referitor la observaţiile Preşedintelui României, în legătură cu definirea entităţilor de gestiune independente ca fiind persoane juridice cu scop lucrativ, fapt ce ar putea contraveni prevederilor Directivei, domnul Doru Păunescu, director general al Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, a menţionat faptul că Preşedintele României a examinat varianta în limba română a Directivei 2014/26/UE, aşa cum a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L84/27 din 20 martie 2014. Această traducere cuprinde o eroare la art. 3 lit. b), punctul ii), în sensul în care, prin adăugarea negaţiei, entităţile de gestiune independente nu ar avea sens lucrativ. Astfel, analiza Preşedintelui României s-a limitat numai la definiţia cuprinsă în art. 3 lit. b), fără a avea în vedere şi clarificările existente în Recitalul 15 din varianta publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi, respingerea obiecţiilor formulate de Preşedintele României în Cererea de reexaminare şi, în consecinţă, întocmirea unui raport prin care se propune adoptarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, în forma adoptată iniţial de Parlament. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Încep dezbaterile generale. Grupul USR, domnul Bulai.
			Domnul Iulian Bulai: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi parlamentari, Această lege a intrat în Parlament, pe fondul pericolului de a fi sancţionaţi. Comisia Europeană ne-a atenţionat în repetate rânduri că suntem în întârziere cu implementarea legislaţiei europene în acest domeniu. La sfârşitul anului trecut, România a fost reclamată de Comisia Europeană, la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, pentru că a întârziat cu mai bine de un an implementarea Directivei nr. 26 din 2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe. România risca să plătească o amendă de 42.000 de euro pe zi. Înţelegem graba cu care acest proiect a trecut prin comisiile Parlamentului, este un document foarte stufos şi tehnic. Implementarea normelor europene este absolut necesară. Din păcate, pe parcursul dezbaterilor, foarte multe dintre sugestiile actorilor direct implicaţi nu au fost ascultate în totalitate, multe din propunerile agreate în comisii nu s-au mai regăsit în varianta finală a legii. Ni s-a propus că acestea vor fi operate ulterior. Din acest motiv, Grupul USR a decis să se abţină la acest vot. Atragem astfel atenţia că această lege nu va rezolva toate aspectele conţinute în Directivă. Ieri, la comisie, a fost consens asupra insuficienţei acestei legi. USR a cerut un studiu comparativ privind legislaţia în ţările membre ale Uniunii Europene. Acesta este următorul pas în a rezolva carenţele prezentei legi. Această lege este extrem de importantă pentru industriile creative şi media din România. Trebuie să găsim un echilibru între drepturile creatorilor şi nevoile furnizorilor de produse culturale. USR este partidul modernizării europene a României, sprijinind unul dintre motoarele principale ale dezvoltării economice a Uniunii Europene, şi anume industriile creative. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. În continuare, din partea Grupului PSD, domnul deputat Gheorghe-Dinu Socotar.
			Domnul Gheorghe-Dinu Socotar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum au spus, aici, de la acest microfon, reprezentantul Guvernului, precum şi antevorbitorii mei, în esenţă, această propunere legislativă vine să transpună în legislaţia românească prevederile Directivei Europene 26/2014 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Legea, aşa cum aţi auzit, a fost aprobată de plenul Camerei Deputaţilor, aceasta fiind Cameră decizională, în decembrie, şi a fost retrimisă, printr-o cerere de reexaminare, de preşedintele României. Una dintre principalele prevederi ale Directivei care a fost transpusă în legislaţia românească este că pe această piaţă foarte importantă se aduce un nou actor, respectiv, entitatea de gestiune independentă. Şi prima critică sau prima sesizare a Cererii prezidenţiale de reexaminare se referea la statutul acestui actor. După cum aţi auzit aici, era vorba de o neînţelegere, cauzată de faptul că traducerea efectivă a textului Directivei, în limba română, are o eroare. Dacă prin Directivă se permite ca această entitate de gestiune independentă să fie "în scop lucrativ" - on a for-profit basis este expresia în limba engleză, în Directivă - în limba română s-a tradus "în scop nelucrativ", motiv pentru care Administraţia Prezidenţială s-a sesizat în acest sens. Şi noi, comisia, eram gata să dăm dreptate Administraţiei Prezidenţiale, până când O.R.D.A. ne-a clarificat că este vorba de o greşeală de traducere. Celălalt aspect important, sesizat de Administraţia Prezidenţială, este că se schimbă, faţă de situaţia care era acum, metodologia şi criteriile de stabilire a remuneraţiilor pe care utilizatorii acestor opere protejate le datorează organismelor de gestiune colectivă, respectiv, în esenţă, autorilor acestor opere. Din analiza pe care am făcut-o la nivelul comisiei, considerăm, într-adevăr, că aceste schimbări făcute în lege sunt atât în spiritul, cât şi în litera Directivei, chiar dacă s-au luat anumite decizii politice, în sensul echilibrării raportului dintre cele două entităţi care participă la aceste negocieri. Astăzi, spre exemplu, a fost eliminată suma forfetară pentru radiodifuzori, care a fost prilej în exprimarea multor critici şi, totodată, spre exemplu, pot să vă spun că Administraţia Prezidenţială a criticat faptul că noi am stabilit prin lege că remuneraţiile trebuie să fie rezonabile, în raport cu valoarea economică şi cu ponderea utilizării drepturilor în cauză. Este un text absolut copiat din Directivă, unde, într-adevăr, este precizat că, printre altele, trebuie să ţinem seama de acest criteriu. Dar la o analiză mai atentă, Directiva nu mai stabileşte niciun alt criteriu, decât pe acesta în mod expres, motiv pentru care am considerat că trebuie să fie principal şi trebuie să fie inclus în lege. Celelalte critici formulate în Cererea de reexaminare se referă la corelări care ar fi putut fi făcute dacă dădeam curs cererii, precum şi la eventuala nerespectare a principiului bicameralismului. Din punctul meu de vedere, în acest moment, când, datorită cererii de reexaminare, Legea a trecut prin Senat în aceeaşi formă şi a fost adoptată - şi propunem astăzi adoptarea în aceeaşi formă, în Camera Deputaţilor -, eu cred că această critică referitoare la nerespectarea principiului bicameralismului nu mai este fondată. De aceea, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a propus şi a adoptat prin vot raportul de respingere a Cererii de reexaminare formulată de preşedintele României şi de aprobare a Legii în forma în care a fost odată adoptată, în luna decembrie, anul trecut. Precizez, încă o dată, că suntem sub procedură de infringement şi aprobarea cât mai rapid a legii este o necesitate. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc pentru precizări, domnule deputat. În continuare, Grupul PNL. Domnul deputat Gigel Ştirbu.
			Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Astăzi suntem în situaţia de a da un vot asupra acestei cereri de reexaminare, pentru sau împotrivă, dintr-un singur motiv, şi anume acela că Guvernul, în ultimii 3 ani, nu a binevoit să se aplece mult mai mult asupra acestei normative europene, pentru implementarea ei în legislaţia românească. În ultimele două luni, Guvernul, într-un heirupism ieşit din comun, a venit în faţa dumneavoastră, în faţa Parlamentului României, spunându-ne că dacă nu implementăm cât mai repede această directivă europeană, suntem pasibili de infringement. Această directivă europeană, dragi colegi, trebuia s-o implementăm începând cu anul 2014! Bun. Dar nu despre asta vreau să vorbesc. Vreau să vă spun că această normativă europeană, odată implementată în legislaţia românească, nu elimină toate neplăcerile sau discordanţele din legislaţia românească în ceea ce priveşte drepturile de autor şi drepturile conexe. Principalul motiv pentru care beneficiarii acestor drepturi de autor şi drepturi conexe sunt nemulţumiţi, este lipsa de transparenţă de care dau dovadă aceste organisme de gestiune colectivă, aceste OGC-uri. Sunt nenumăraţi artişti, actori, muzicieni, compozitori, beneficiari de drepturi de autor şi drepturi conexe, care reclamă această lipsă de transparenţă acută a acestor OGC-uri. Ca atare, ieri, în cadrul Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor, de comun acord, toţi colegii, indiferent de culoarea politică, indiferent de partidul căruia îi aparţin, au luat decizia să iniţieze un proiect legislativ, prin care să oblige aceste OGC-uri să dea dovadă de o mai mare transparenţă, şi anume aceea de a publica sumele pe care le încasează lunar sau trimestrial, sumele care sunt virate beneficiarilor drepturilor de autor şi drepturilor conexe, şi modalitatea prin care aceste sume sunt plătite. Totodată, colegii din Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor au luat decizia de a iniţia un proiect legislativ prin care instituţia care va colecta aceste sume - nu mici, atenţie!, sunt sume foarte, foarte importante, în cuantum extrem de important -, aceste sume vor fi colectate, în urma acestui proiect legislativ al colegilor din Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor, de o instituţie a statului român. Sper din toată inima ca nimeni dintre cei care ieri şi-au oferit disponibilitatea de a semna o astfel de iniţiativă legislativă să nu se răzgândească. În speranţa că suntem aici pentru a elimina toate aceste neplăceri ale celor care ne-au trimis aici, vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR. Vă rog, domnule vicelider.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În primul rând, noi suntem consecvenţi, credem că România trebuie să se achite de toate obligaţiile de implementare a tuturor directivelor Uniunii Europene, din moment ce am devenit membri în această legislaţie, să zic aşa, comunitară. Ca atare, ar fi de preferat să nu mai avem astfel de situaţii pe care încercăm astăzi să le rezolvăm. Peste câteva zile, în data de 1 aprilie, se împlinesc şi termenele în care trebuia să implementăm Directiva privind prezumţia de nevinovăţie. Nici măcar legea nu am reuşit să o adoptăm, darămite normele subsecvente! Ca atare, în mod evident, vom vota pentru acest proiect de lege, vom vota pentru forma adoptată de Senat, pentru forma care a fost adoptată în Camera Deputaţilor, în cadrul primei dezbateri, care, printre altele, dincolo de implementarea legislaţiei Uniunii Europene, a încercat să corecteze câteva probleme arzătoare în domeniu şi vom susţine, probabil, să vedem cum va arăta textul, şi acea iniţiativă despre care a vorbit domnul preşedinte Ştirbu, pentru că această luptă pentru drepturile de autor şi sprijinirea acestor drepturi, pe undeva, are şi elemente care duc chiar către nişte terminologii pe care le-am putea numi hoţii, jaf la drumul mare sau alte asemenea. Aceste proceduri trebuie să fie din faşă oprite, ca atare, ar fi bine-venită o lege care să pună ordine în acest domeniu. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Mai sunt intervenţii? Nu mai sunt intervenţii. Rămâne la votul final, neavând amendamente.
			8. Proiectul de Lege privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială - PL-x 477/2017. Iniţiatorii? Nu. Domnul preşedinte al Comisiei pentru muncă, domnul Adrian Solomon. Vă rog să prezentaţi raportul.
			Domnul Adrian Solomon: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare exonerarea de la plata sumelor reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul din sectorul bugetar, ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza Legii-cadru nr. 284/2010, abrogată în prezent, pe care trebuie să le restituie, drept consecinţă a constatării unor prejudicii de către Curtea de Conturi a României sau alte instituţii cu atribuţii de control. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 14 noiembrie 2017. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă sunt intervenţii? Domnul Roman, Grupul PNL.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, care vine să facă dreptate în cazul unei categorii destul de numeroase. Este practic o amnistie fiscală pentru nişte angajaţi care nu au nicio vină în imputarea de către Curtea de Conturi a unor sume, în urma legislaţiei care a suferit modificări de la o lună la alta. Practic, am mai avut asemenea amnistie fiscală, la nivelul anului 2014, şi din acest punct de vedere nu avem elementul de noutate, dar este bine că reparăm o problemă pentru care angajaţii nu au nicio vină. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. În continuare, intervenţii, domnul Cristian-Gabriel Seidler, Grupul USR. Se pregăteşte domnul Szabó Ödön.
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Stimaţi colegi, Da, angajaţii nu au nicio vină, dar stat de drept înseamnă şi respectarea hotărârilor judecătoreşti definitive. Iar atunci când, în ciuda unei hotărâri judecătoreşti definitive, care soluţionează un litigiu de muncă, se continuă plata unor salarii la un nivel dincolo de cel reglementat legal, gândiţi-vă dumneavoastră cum s-ar putea numi acest comportament şi cum ar trebui tratat. Astăzi îi iertăm. Mă întreb, mâine ce încălcări ale legii, ce încălcări ale hotărârilor judecătoreşti definitive le iertăm, printr-o lege? Cu alte cuvinte, aşa cum ne spune de altfel în punctul său de vedere şi Consiliul Economic şi Social, Legislativul trece peste o hotărâre judecătorească definitivă, de fapt, peste mai multe. Este genul de activitate pe care nu suntem chemaţi, cred eu, s-o desfăşurăm aici.
			Domnul Florin Iordache: Domnul Szabó Ödön. Vă rog.
			Domnul Szabó Ödön: Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu cred că este o iniţiativă bună. A pornit ca un proiect punctual pentru Apele Române, şi în urma consensului creat pe baza propunerilor realizate de colegii mei din Senat, de domnul Derzsi Ákos, s-a realizat o trecere în revistă a întregului sistem, şi anume toate situaţiile similare. În acest mod, acea perioadă care s-a scurs de la precedenta lege de exonerare şi până la intrarea în vigoare a Legii salarizării unitare este acoperită, în momentul de faţă, prin această lege. Deci, practic, în momentul de faţă, pe baza noii Legi a salarizării unitare, nu mai este posibil, pentru că fiecare administraţie publică locală îşi creează propriul sistem de salarizare. În acest context, practic încheiem un capitol, prin adoptarea acestei legi. Vă mulţumesc pentru sprijinul pentru această iniţiativă! Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Da. Şi Grupul PMP, domnul Petru Movilă. Şi apoi, în încheiere, domnul preşedinte Solomon.
			Domnul Petru Movilă: Da. Şi noi, Partidul Mişcarea Populară, vom vota acest proiect de lege, însă putem avea anumite concluzii, pentru că de foarte multe ori s-a ajuns în această situaţie fie din cauza excesului de zel a reprezentanţilor Curţii de Conturi, fie din cauza ambiguităţilor din legislaţia românească, care au permis asemenea constatări, procese-verbale şi mai departe sancţiuni, care au dus la reţineri din venituri salariale sau chiar la recuperări ulterioare. Este o decizie bună, pe care noi o vom vota. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte Solomon, vă rog.
			Domnul Adrian Solomon: Stimaţi colegi, S-au spus aici, la tribună, câteva chestiuni care ar putea fi luate în seamă, doar că vreau să vă zic că acele hotărâri judecătoreşti se referă la nişte decizii ale Curţii de Conturi, care trebuiau să recupereze pentru stat, de la angajaţi, nişte sume. Statul vine şi exonerează angajaţii, pentru că îşi dă seama că nu angajaţii sunt de vină pentru aceste debite şi pentru aplicarea eronată a unor acte normative care, la un moment dat, au fost în vigoare în paralel, suprapunându-se de cele mai multe ori. Este vorba de contracte colective de muncă, este vorba de acorduri colective de muncă. Există decizii ale Înaltei Curţi, prin care contractul colectiv de muncă primează în faţa unei legi restrictive, din punctul de vedere al salarizării. De aceea, toţi aceşti salariaţi ai sistemului bugetar, dar şi din spaţiul cultelor religioase, care sunt de utilitate publică, sunt recunoscute de statul român, sunt autonome, dar se bucură de sprijinul statului, şi acele categorii de personal au fost vizate de controalele Curţii de Conturi şi s-au stabilit debite, pentru că un preot era încadrat pe o funcţie corespunzătoare studiilor superioare, dar în Legea nr. 284 nu se mai modificase cuantumul pe fiecare judeţ în parte sau pe fiecare eparhie în parte a preoţilor cu studii superioare sau cu studii medii şi aşa mai departe. Anul acesta, care a trecut, în Legea nr. 153, Legea salarizării, am introdus o cifră variabilă, pe care o vom stabili la fiecare început de an prin Legea bugetului, astfel încât să nu-i mai punem pe cei din eparhii sau pe celelalte culte religioase în situaţia de a salariza personalul altfel decât corect. Sunt sume mari, sunt sume mici, nu contează, dar este un principiu pe care l-am aplicat şi în Legea pensiilor. Când se calculează greşit o pensie, nu este de vină pensionarul, este de vină funcţionarul, care reprezintă până la urmă statul, iar statul îşi asumă exonerarea acestor sume. Prin urmare, nu este nimic ilegal, este ceva corect, normal, iar astăzi va trebui să aprobăm cu toţii, pentru a da celor care sunt cu Sabia lui Damocles deasupra capului, că vine executarea silită asupra lor, speranţa că vor avea în continuare un loc de muncă, aşa cum şi l-au dorit. În ceea ce priveşte păstrarea în continuare a salariilor eronate, am introdus un amendament, prin care obligăm toţi ordonatorii de credite să aplice deciziile Curţii de Conturi, doar că-i exonerăm de la plata debitului şi a accesoriilor pe toţi cei care erau în această situaţie.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Dacă mai sunt intervenţii? Nu mai sunt. Trecem la dezbaterea proiectului pe articole. La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat. 2 marginal? 3? 4? 5? Rămâne la votul final, caracter ordinar.
			6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice - PL-x 41/2018; caracter organic, procedură de urgenţă Guvernul? Vă rog, domnule secretar de stat.
			Domnul Adrian Vlad Chiotan (preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi): Mulţumesc, domnule preşedinte. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153 are ca obiectiv clarificarea mai multor aspecte identificate de autorităţile şi de instituţiile publice, cum ar fi: indemnizaţiile pentru funcţiile de demnitate publică alese la nivel local, acordarea indemnizaţiei de hrană în sistemul sanitar, drepturile salariale aferente activităţii prestate în linia de gardă, modalitatea de aplicare a sistemului de plata cu ora sau prin cumul şi alte aspecte relevante. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale susţine proiectul de lege în forma emisă de Guvern. Amendamentele făcute rămân la decizia Parlamentului. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Domnule preşedinte Solomon, vă rog prezentaţi raportul Comisiei pentru muncă. Să ne propuneţi şi timpul de dezbatere, domnule preşedinte!
			Domnul Adrian Solomon: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, urmărindu-se eliminarea neclarităţilor şi disfuncţionalităţilor identificate de instituţiile/autorităţile publice în procesul aplicării etapizate a legii. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 19 februarie 2018. Face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma finalizării dezbaterilor, comisia presupune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr.1, respectiv amendamentele respinse, redate în Anexa nr. 2. Anexele fac parte integrantă din prezentul raport. Şi pentru că la începutul dezbaterii noastre s-a vorbit foarte frumos despre ziua de mâine, Ziua Internaţională a Femeii, vreau să evidenţiez astăzi, în plen, două doamne, dedicate meseriei de consilier parlamentar, care toată noaptea au stat şi au scris acest raport, care conţine 92 de amendamente admise şi încă vreo 90 de amendamente respinse...
			Domnul Florin Iordache: 87...
			Domnul Adrian Solomon: Prin urmare, vreau să le evidenţiez pe Livia Vlădescu şi Sorina Szabo, care nu au nevoie nici de spor de noapte, nici de spor de condiţii vătămătoare, nici de ore suplimentare, nici de alte sporuri de fele de fel, ci au o foarte mare dedicare a timpului lor pentru a face legi bune. Au un mare spor la muncă, ceea ce le-ar trebui tuturor din această ţară, beneficiari ai Legii salarizării. Prin urmare, vă rog să le aplaudaţi pe cel două consiliere, care toată noaptea au muncit pentru acest raport. (Aplauze.) Timp de dezbatere, pentru că sunt mai multe amendamente, 10 minute, dacă se poate.
			Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc. Supun votului, stimaţi colegi, timpul propus de domnul preşedinte - 10 minute, timp de dezbatere. Să înceapă votul. detalii vot
			Mulţumesc. 107 voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 8 abţineri. Timpul de dezbatere a fost adoptat. Dezbateri generale? Nu sunt. A... vă rog. Păi, acum v-aţi înscris. Domnul Vîlceanu, Grupul PNL. Şi domnul Silviu Vexler. Vă rog.
			Domnul Dan Vîlceanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Iarăşi discutăm de Legea salarizării. Legea salarizării cred că a ocupat timpul dezbaterilor parlamentare, de la adoptarea ei, mai mult decât orice act normativ. Practic, în momentul adoptării şi dezbaterii Legii salarizării, sindicatele, opoziţia au atras atenţia asupra gravelor probleme pe care această lege le are. În urmă cu două săptămâni, la dezbaterea Moţiunii simple împotriva "ministrului minciunii", Lia Olguţa Vasilescu, de asemenea, am vorbit despre gravele probleme pe care această lege le are. Doamna Vasilescu, de la acest pupitru, încerca să ne convingă pe toţi că această lege este una bună, că n-are niciun fel de probleme, deşi adoptase în Guvern această ordonanţă, tocmai pentru că ştia şi dânsa că sunt probleme. Cât de mult poţi sfida Parlamentul României să vii şi să minţi de la acest pupitru, în halul acesta, să vii să spui că ai făcut o lege bună, tu dând deja o ordonanţă, pentru că ştiai că legea e proastă? Mai mult decât atât, românii aşteptau o lege corectă, o lege dreaptă a salarizării, care să pună pe principii corecte sistemul de salarizare din fonduri publice, şi au primit legea haosului. Avem persoane care ocupă o funcţie în cadrul unei instituţii, o funcţie de conducere, care câştigă mai puţin decât subalternii lor. Am ridicat această problemă acum, la dezbaterea acestei ordonanţe. Nu s-a vrut, nu s-a dorit rezolvarea acestor probleme. Există grave probleme în aproape toate domeniile de activitate. Medicii şi asistenţii - atât - sunt aduşi pe grila din 2022, dar restul personalului din instituţiile sanitare, nu. Şi au fost sindicatele la dezbateri, ieri. Au ridicat aceste probleme. Domnule, nu se poate ca o moaşă, da, care e supercalificată, să nu fie pe aceeaşi grilă cu asistenţii. Nici măcar nu au fost ascultaţi. De asemenea, biologi, chimişti - vor avea salarii mai mici decât asistenţii lor. Nu s-a dorit nici rezolvarea acestor probleme. Practic, pentru televizor, pentru a putea explica public - uite, am rezolvat problemele Legii salarizării - aţi adoptat această ordonanţă. De fapt, nu rezolvaţi nimic. Încercaţi să cârpiţi câteva lucruri, doar pentru a avea un motiv să spuneţi, uite, au fost probleme, dar le-am rezolvat. N-aţi rezolvat nimic prin această ordonanţă. Sunt câteva categorii de bugetari, acolo unde instituţia are foarte puţini angajaţi - 50-60 de persoane într-o instituţie. Şi acolo s-au făcut modificări. În rest, marile probleme - din învăţământ, din sănătate, din Ministerul de Interne - au rămas în continuare nerezolvate. Partidul Naţional Liberal a depus mai multe amendamente care au fost respinse în comisie, dar vor fi susţinute şi în plen. În funcţie de modul în care veţi consimţi şi dumneavoastră să rezolvăm aceste probleme, prin adoptarea acestor amendamente, vom putea decide dacă putem susţine această ordonanţă sau nu. Dar, în încheiere, vreau să vă spun un singur lucru, pe care mi l-au spus şi mie oamenii care m-au abordat în perioada aceasta, de dezbatere a ordonanţei. Mi-au spus aşa: "Domnule deputat, faceţi ceva! Faceţi ceva, pentru că nu e corect!". Asta vă spun şi eu, dumneavoastră. Doamnelor şi domnilor deputaţi, faceţi ceva, pentru că nu e corect ce se întâmplă! Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Domnul deputat Silviu Vexler, Grupul minorităţilor naţionale.
			Domnul Silviu Vexler: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Perfecţiunea nu cred că există şi nu cred că a fost inventată de nimeni, dar această ordonanţă a venit şi a corectat o serie de neclarităţi legislative, în primul rând, şi a adus o serie de beneficii pentru o bună seamă de categorii profesionale. Cele care se referă la personalul din sistemul sanitar au fost evidenţiate. Dar aş vrea, de asemenea, să salut şi faptul că pentru prima dată, după foarte mulţi ani, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România a primit o majorare salarială, fiind adus la un nivel corect. Doi. În afară de ceea ce a spus domnul preşedinte Solomon, trebuie să fac şi un comentariu, o observaţie personală. Cred că modul în care unii lideri de sindicat, dintre cei menţionaţi, s-au comportat ieri în comisie, modul agresiv, injuriile aduse membrilor comisiei, cu care poate au avut un conflict sau poate nu au avut un conflict, a fost o cruntă dezamăgire. Şi nu acesta este modul în care trebuie lucrat şi colaborat. În afară de colegele din comisie, salut, de asemenea, şi răbdarea afişată de domnul preşedinte Solomon, ieri, alături de colegi, pe care îi felicit. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Da. Mulţumesc. În continuare, domnul Cristian Seidler, vă rog, Grupul USR.
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Discutăm despre o Lege de modificare a Ordonanţei de modificare a Legii salarizării. Legea nu are nici acum un studiu de impact. Nici acum Ministerul Muncii nu a făcut publice informaţiile, datele, pe baza cărora a conceput această lege. Inclusiv, ieri, în comisie, am cerut asta de la Ministerul Muncii. Nu s-a întâmplat. "Nu le avem". Este o lege făcută pe genunchi. Dovada - suntem la a doua ei modificare. Peticim lucruri. Astăzi-dimineaţă, vreau să ştie toţi colegii, şi cei care nu fac parte din Comisia pentru muncă, am mai făcut două corecturi, în Comisia pentru muncă, la această lege. S-au uitat instituţii în afara acestei legi. Guvernul României, prin Ministerul Muncii, nu a fost în stare să pornească în redactarea acestei legi de la o hartă a tuturor instituţiilor din România. Guvernul României nu ştie câte instituţii publice există în România şi nu le-a inclus în Legea salarizării pe toate. Acesta este motivul pentru care această lege trebuie peticită, şi acesta este motivul pentru care această lege va mai trebui peticită. Aşa că dacă îmi permiteţi un sfat - regret că doamna ministru al muncii nu este astăzi în plen. Ar putea lansa deja o nouă ordonanţă de modificare a acestei legi, ca mai apoi, prin legea de aprobare, să o modificăm încă o dată şi încă o dată. Pentru că acesta este efectul unor măsuri negândite, care vin la pachet cu aşa-zisa "revoluţie fiscală", în realitate, o involuţie fiscală - peticim legi.
			Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc. (Domnul deputat Pavel Popescu solicită luarea cuvântului pe procedură.) E procedură de urgenţă. Nu. E procedură de urgenţă. Aţi... Vă rog... Aţi epuizat timpul, ca să ştiţi, Grupul PNL. Dar îmi precizaţi procedura, ca să vă dau cuvântul.
			Domnul Pavel Popescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Pe procedură, aşa cum spune art. 151. Vă mulţumesc. Dragi colegi, Vizavi de ce a zis colegul meu. PNL-ul a ridicat ieri problema, foarte serios, cu privire la impactul pe care această lege îl are şi la studiul de impact. Şi ştiu că există discuţii în comisie, ştiu că vin sute de oameni acolo, şi se perindă, şi...
			Domnul Florin Iordache: Procedură, domnule coleg.
			Domnul Pavel Popescu: ... vă înjură, şi ne înjură.
			Domnul Florin Iordache: Procedură!
			Domnul Pavel Popescu: Pe procedură vorbesc, domnule preşedinte.
			Domnul Florin Iordache: Care e procedura? Asta vă spun. V-aţi epuizat timpul, domnule coleg.
			Domnul Pavel Popescu: Domnule preşedinte, Procedura este problema mea, personală, pe care o am vizavi de această lege...
			Domnul Florin Iordache: Bine, la declaraţii, dimineaţă trebuia.
			Domnul Pavel Popescu: Nu e declaraţie politică, lăsaţi-mă să termin. Dragi colegi, eu vă întreb pe dumneavoastră, toţi cei care staţi în Comisia pentru muncă alături de noi. Nu avem maturitatea de a face legi în această... (I se întrerupe microfonul.)
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule coleg. Vă mulţumesc. Vă mulţumesc, domnule coleg. Vă mulţumesc. Dimineaţă, veniţi dimineaţă, vă treziţi, la 8,30, declaraţii politice. Domnul preşedinte Solomon. Vă mulţumesc. (Vociferări.) Domnule Solomon, v-am dat cuvântul. Haideţi, vă rog. (Domnul deputat Victor Paul Dobre solicită luarea de cuvânt pe procedură.) Domnul Solomon. I-am dat cuvântul domnului Solomon. Vă dau cuvântul pe procedură. Vă rog.
			Domnul Adrian Solomon: Da. Mulţumesc, domnule preşedinte. Este adevărat, este o lege de adoptare a unei ordonanţe care modifică, cum am spus şi în raport, Legea salarizării nr. 153. În vară, când am adoptat Legea nr. 153, n-aveam Ordonanţa nr. 79. De aici, punându-se în aplicare, în ianuarie, şi Legea nr. 153, şi Ordonanţa nr. 79, au apărut nişte situaţii care trebuiau reparate. "Errare humanum est, perseverare diabolicum". Prin urmare, orice lege făcută de noi, aici, este o lege făcută de oameni. Şi merită şi trebuie să fie îmbunătăţită ori de câte ori este nevoie. Numai Legile lui Moise erau de necontestat şi de neumblat la ele. Şi aşa au rămas. Şi vor rămâne, probabil, mulţi ani de-acum... sau secole, de-acum încolo. Dacă avem impresia că noi primim prin graţie divină vreo lege şi o transformăm prin votul nostru în lege aplicabilă, eu cred că ne înşelăm. Tot ceea ce comportă sistemul de salarizare din acest enorm sistem bugetar trebuie să fie unificat la un moment dat. De-a lungul vremii s-au făcut legi peste legi. Au dat fiecărei categorii sau unor categorii drepturi peste drepturi. Unii au venit, s-au asimilat cu ele; alţii s-au asimilat cu alţii; şi tot aşa, până când nimeni nu mai ştia cine şi cât primeşte salariu în această ţară. Iată, am început din ianuarie, sau poate chiar, pentru unele categorii, din iulie, anul trecut, să facem ordine. Şi până în septembrie, anul acesta, când fiecare entitate angajatoare din sistemul public va avea obligaţia de a transmite Ministerului Muncii, printr-un amendament pe care l-am făcut legii, şi pe care îl avem astăzi de votat, va transmite aceste date, vom avea un tablou complet a ceea ce se întâmplă în sistemul bugetar din punctul de vedere al salarizării. Poate că în septembrie va trebui să venim să mai reglăm câteva situaţii. Poate că nu este de înţeles pentru toată lumea de ce medicul şi asistentul primesc salariul complet din grila din 2022, de astăzi, şi alţii care lucrează cu ei nu primesc. Sunt categorii absolut vitale pentru sănătatea acestei naţiuni. Un medic dacă pleacă, dintr-o secţie, într-un post mai bine plătit, în străinătate, se desfiinţează secţia respectivă. Pleacă, pe lângă el, 10 asistente, nu ştiu câte paturi, şi rămân pacienţii fără asistenţă medicală. La fel şi asistentele. Dacă nu sunt destul de bine pregătite sau după ce îşi fac un stagiu de pregătire în spitalele noastre, pleacă gata formate în străinătate, iarăşi noi avem de suferit. Pentru că ne ducem şi ne ia în primire o asistentă de pe băncile şcolii, care ne schimbă branula sau ne pune altă grupă de sânge, şi toate lucrurile acestea. Deci trebuie să avem profesionişti în ceea ce priveşte actul medical, în contact direct cu pacientul. De aceea, aceste categorii vor fi privilegiate. Ne-am asumat încă dinainte de campania electorală de anul trecut această propunere. Românii au fost de acord. Să dăm medicilor salarii europene. Să nu mai aibă motivaţia aceasta când pleacă din ţară. Probabil că vor mai fi medici care vor pleca din ţară, dar nu din cauza salariilor. Şi lucrul acesta trebuie să-l facem. Şi l-am făcut cu bună-credinţă. De asemenea, nu cred că există categorii - chiar dacă liderii de sindicat vorbesc că nu se regăsesc în grila din 2022 de astăzi - care nu îşi vor face cu profesionalism meseria. Sunt convins că şi biochimiştii, şi psihologii, şi ceilalţi, care lucrează în spital, îşi vor face datoria cu profesionalism, pentru că, dincolo de salarizare, era şi harul pentru meseria respectivă, şi dragostea de a-ţi face meseria cu profesionalism, până la urmă. Avem semnale că, vezi, Doamne, în sistemul de învăţământ este o problemă. Păi, problema care ni s-a adus la cunoştinţă ieri era că un profesor, într-o şcoală, are 3 ore, şi acolo are şi dirigenţia, şi i se plăteşte sporul de dirigenţie pentru cele 3 ore, calculat. Dar ce fel de profesor e acela care are baza într-o şcoală cu 3 ore, când norma didactică este de 18 sau 16 pentru anumite categorii de vârstă?
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
			Domnul Adrian Solomon: Un profesor itinerant...
			Domnul Florin Iordache: Concluzionaţi, vă rog.
			Domnul Adrian Solomon: Am cerut responsabilitate şi colegilor noştri. Să nu vină cu excepţii sau cazuri super-particularizate, în a le introduce în lege, pentru că nu acolo e rezolvarea acestor legi...
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
			Domnul Adrian Solomon: ... la inspectoratele şcolare, acolo unde nu ar trebui să existe titulari pe 3 ore, în 5-6 şcoli. Este inadmisibil aşa ceva. Şi aici ar trebui să lucreze Ministerul Educaţiei.
			Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Procedură, vă rog. Domnul Dobre. Vreau să vă reamintesc, suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor - 5 minute. Timpul dumneavoastră, de la PNL, a fost epuizat. Procedură. Vă rog să-mi precizaţi şi procedura, domnule Dobre.
			Domnul Victor Paul Dobre: Domnule preşedinte, Voi vorbi numai pe procedură.
			Domnul Florin Iordache: Vă rog.
			Domnul Victor Paul Dobre: În primul rând, este neplăcut să discuţi în 5 minute despre Legea salarizării, despre corecţii în sistem, despre o serie întreagă de probleme. Doi. Este incorect ceea ce faceţi. Timpul de care beneficiază majoritatea parlamentară şi faptul că tăiaţi discursul colegilor din opoziţie. Iar despre domnul preşedinte Solomon. Îl privesc cu admiraţie. Când a început, în 2008, la Comisia pentru muncă, era istoric, după 10 ani, e mai mult teolog. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Procedură? Da. Mulţumesc. Care e procedura? Vă rog să şi precizaţi, vă rog, ca să nu fiu obligat să vă întrerup. Timpul dumneavoastră, repet, a fost epuizat.
			Domnul Pavel Popescu: Domnule preşedinte, Voiam doar să vă aduc aminte că Legile justiţiei nu au intrat încă pe ordinea de zi. Şi ar trebui să vă comportaţi ca atare.
			Domnul Florin Iordache: Da. Concret, care este procedura?
			Domnul Pavel Popescu: Procedura este...
			Domnul Florin Iordache: N-aţi înţeles nimic. Vă mulţumesc.
			Domnul Pavel Popescu: Procedura este foarte simplă. Să lăsaţi opoziţia să vorbească în acest Parlament. Şi exact cum spunea colegul nostru, aceasta este o lege care are impact asupra vieţii tuturor românilor.
			Domnul Florin Iordache: Domnule coleg...
			Domnul Pavel Popescu: Sunteţi conştient de acest lucru?
			Domnul Florin Iordache: ... care e procedura? Tot n-aţi înţeles.
			Domnul Pavel Popescu: Păi, vă repet. Procedura este că nu suntem pe Legile justiţiei.
			Domnul Florin Iordache: N-a înţeles nimic, da. Mulţumesc. Domnule, regulamentul e acelaşi şi pentru putere, şi pentru opoziţie. Timp egal. Îmi pare foarte rău, n-aţi înţeles nimic. Avem 92 de amendamente admise, timp de dezbatere - 10 minute, a fost aprobat de plen, şi 87 de amendamente respinse. Începem. La titlul legii. Dacă sunt intervenţii? Nu. De la poziţia 2 până la poziţia 10. Dacă sunt intervenţii? Nu. De la poziţia 11 până la poziţia 20. Dacă sunt intervenţii? Vă rog. Precizaţi. Vă rog, doamna Turcan. Şi apoi domnul Simionca. Vă rog. E o doamnă, mâine este 8 Martie. Vă rog, precizaţi şi poziţia.
			Doamna Raluca Turcan: Articolul, domnule preşedinte de şedinţă.
			Domnul Florin Iordache: Da, vă rog.
			Doamna Raluca Turcan: Art. 14. Partidul Naţional Liberal are un amendament pe care vă solicită să-l susţineţi, pentru că Legea salarizării, legea-cadru, definitorie pentru Partidul Social Democrat, urmărea să aducă echitate în sistemul de plată din sectorul bugetar. Din nefericire, există întregi categorii salariale pentru care inechitatea este cuvântul de ordine. Principiul pe care l-aţi clamat şi pentru care unii s-au uitat spre dumneavoastră, la momentul alegerilor, este pur şi simplu călcat în picioare. Vă dau exemplul angajaţilor care deţin titlul academic de doctor - doctor pe bune, nu doctor plagiat, doctor obţinut prin muncă, prin cercetare şi prin evaluări consistente. Din nefericire, prin legea pe care dumneavoastră o veţi supune astăzi votului există o diferenţiere de salarizare între cei care deţin titlul de doctor în sistemul public. Unora li se plăteşte, altora nu li se plăteşte. Ca atare, Partidul Naţional Liberal vă solicită ca această indemnizaţie să se acorde pentru funcţia de bază, cât şi pentru personalul care desfăşoară cumul de funcţii sau activităţi la plata cu ora.
			Domnul Florin Iordache: Da. Voi supune votului, stimaţi colegi, amendamentul, la poziţia 1, susţinut de doamna deputat Turcan. Să înceapă votul. detalii vot
			61 de voturi pentru, 113 voturi împotrivă, 5 abţineri. Amendamentul a fost respins. Acum supun art. 14 în formula propusă de către comisie. Să înceapă votul. detalii vot
			115 voturi pentru, 59 de voturi împotrivă, două abţineri. A fost adoptat. Domnul Simionca, următorul amendament pe care îl doriţi. Să precizaţi şi poziţia. De la amendamente respinse, da? Vă rog.
			Domnul Ionuţ Simionca: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu vreau să vă critic legea. Cu toţii ştim că e o lege care nu e foarte bună. Dar aş vrea să mă duc la un singur amendament, la art. 18 - ceea ce înseamnă "indemnizaţie de hrană". Această sintagmă trebuie schimbată cu "drepturi de hrană". De ce? Pentru că este susceptibilă la tratamentul fiscal şi poate fi încadrată la venituri salariale sub formă... Deci se poate impozita această indemnizaţie de hrană. Şi cred că un singur cuvânt nu ar trebui să facă diferenţa în veniturile românilor. Avem un amendament adus de colegul nostru, domnul deputat Cristian Seidler, care a reuşit în timp să-l depună, şi aş vrea să-l supunem votului.
			Domnul Florin Iordache: Da. Este vorba de art. 18 alin. (1), poziţia 5 marginal, la amendamente respinse. Da. Acesta, da. Să înceapă votul. detalii vot
			56 de voturi pentru, 115 voturi împotrivă, 4 abţineri. Amendamentul susţinut a fost respins. În aceste condiţii, supun... Domnule Vîlceanu, tot la 18 vreţi să interveniţi? Bun. La 20. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră art. 18 în varianta propusă de comisie. Să înceapă votul. detalii vot
			120 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă, 3 abţineri. A fost adoptat. Domnul Vîlceanu, vă rog. Nu, am mers în continuare. Dumneavoastră înţeleg, 20, nu? 20.
			Domnul Dan Vîlceanu: Da, domnule preşedinte. Este vorba de art. 38 alin. (3) lit. c). O să vă spun succint despre ce este vorba. Până la 1 martie, Ministerul Sănătăţii trebuia să vină cu un regulament de sporuri pentru sistemul sanitar. N-a venit cu acest regulament, n-a fost adoptat prin hotărâre de Guvern. Deci, practic, după 1 martie, personalul din sistemul sanitar nu mai poate primi sporurile. Şi, încercând să rezolvăm această problemă, am depus un amendament prin care data aceasta, de 1 martie, să fie scoasă din lege, pentru ca până la apariţia hotărârii de Guvern privind regulamentul de sporuri, oamenii să-şi poată primi sporurile. Din păcate, în comisie, aşa cum vedeţi, a fost respins. Haideţi să încercăm să rezolvăm problema aceasta, e şi problema Guvernului dumneavoastră, şi să-l votăm. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Da. Deci, domnule deputat, ca să poată urmări colegii. Este vorba de 20 marginal. Discutăm de art. 38 alin. (3) lit. c). Corect? Este amendamentul... Da, da, da, este amendamentul propus de dumneavoastră. Să înceapă votul, la amendamentul respins. detalii vot
			60 de voturi pentru, 123 de voturi împotrivă, o abţinere. A fost respins. Altă intervenţie? Domnul Roman. Da, la 38 alin. (3), formula propusă de comisie. Corect. Cine este pentru? detalii vot
			121 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, 5 abţineri. A fost adoptată formula propusă de comisie. Domnul Roman, vă rog. Să precizaţi şi amendamentul, şi marginal cât, la amendamente respinse, să poată urmări colegii.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Da. Marginal 24, art. 38 alin. (3), literă nouă. Ca să nu mănânc din timpul colegilor, a explicat suficient de bine şi de tare domnul Coarnă. Prin excepţie de la lit. a), începând cu 1 iulie 2018, salariile de bază ale personalului contractual din Ministerul Afacerilor Interne se stabilesc şi se acordă în procent de 85% din salariile de bază prevăzute în Capitolul II din Anexa 8. În situaţia în care salariile de bază acordate în acest procent sunt mai mici decât cele cuvenite potrivit prevederilor în vigoare pentru luna iulie 2018, se menţin în plată salariile de bază cuvenite potrivit prevederilor în vigoare pentru luna iulie 2018, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
			Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră art. 38 alin. (3) literă nouă, amendament aflat la poziţia 24. Să înceapă votul. detalii vot
			58 de voturi pentru, 128 de voturi împotrivă, 3 abţineri. A fost respins. Domnul Seidler. Păi, nu, este literă nouă. E... Nu am ce să supun... E literă nouă, e în plus faţă de raport. Domnul Seidler, vă rog. Să precizaţi şi care articol.
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Mulţumesc. E vorba de nr. crt. 60 de la amendamente respinse. E vorba de o modificare la Anexa nr. 2, Capitolul II, art. 5 alin. (2) şi se referă la gărzile efectuate de medici pentru completarea normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, stabilite prin regulamente specifice, reprezintă gărzi obligatorii. Cu alte cuvinte, programul normal de lucru al medicilor e tot de 40 de ore pe săptămână, ca pentru oricine altcineva, şi e de 35 de ore pe săptămână, conform normativelor particulare aplicabile medicilor. Or, prin forma iniţială, medicii ar fi fost obligaţi la 48 de ore de lucru pe săptămână. Accentuez - obligaţi. Ceea ce nu este normal, încalcă inclusiv Codul muncii.
			Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc. Deci, stimaţi colegi, la poziţia 60, amendamente respinse, este vorba de alin. (2) al Capitolului II, art. 5. Corect, da? Domnul deputat Tudor Pop şi domnul senator Adrian Wiener. Să înceapă votul. detalii vot
			67 de voturi pentru, 119 voturi împotrivă, 3 abţineri. Amendamentul a fost respins. Supun votului propunerea comisiei. Să înceapă votul. detalii vot
			126 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, 4 abţineri. Propunerea comisiei a fost adoptată. Alte intervenţii? Domnul Roman, vă rog. Păi, domnul Roman e înaintea dumneavoastră.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Da. Nr. crt. 38.
			Domnul Florin Iordache: La cât?
			Domnul Florin-Claudiu Roman: 38. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Da...
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Da. La Anexa nr. 2, Capitolul I, punctul 1, subpunctul 1.3. După punctul 1 de la Notă, se introduce un nou punct, pct. 11 cu următorul cuprins. 11. Medicii care ocupă funcţii de conducere în cadrul centrelor de transfuzie prevăzute în Anexa nr. 2 pct. 1 - pct. 1.2 beneficiază de salariul de bază corespunzător funcţiei de medic, precum şi o majorare a acestuia de 10%. Am discutat şi astăzi de dimineaţă, în cadrul comisiei. Deci dacă acest amendament nu trece, un director de centru de transfuzie de sânge va avea un salariu jumătate din cât are un subordonat, şi la nivelul veniturilor unui asistent din acel centru de sânge. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Bun. Supun votului, stimaţi colegi... la 38... este vorba de Anexa nr. 2, Capitolul I, pct. 1. Să înceapă votul. detalii vot
			66 de voturi pentru, 117 voturi împotrivă, două abţineri. Amendamentul a fost respins. Mă anunţă stafful tehnic, timpul de dezbatere a fost epuizat. Continuăm. De la poziţia 20 până la poziţia 40. Să înceapă votul. Mergem pe amendamentele admise. Cine este pentru? detalii vot
			121 de voturi pentru, 62 de voturi împotrivă, două abţineri. Adoptate. Vă rog. S-a epuizat timpul, doamnă deputat. Procedură, bănuiesc.
			Doamna Raluca Turcan: Procedură. Domnule preşedinte de şedinţă, Am impresia că suntem la "Legile justiţiei reloaded". Suntem la un simulacru de dezbatere parlamentară pe o lege care vizează milioane de oameni. Este inadmisibilă modalitatea în care dumneavoastră aţi condus astăzi, cum aţi stabilit timpul de şedinţă. Pentru că sunt amendamente care vizează venitul pentru ani de-acum înainte, pentru întregi categorii sociale. Nu se poate ca în sistemul de educaţie, de exemplu, personalul auxiliar să fie pur şi simplu şters cu buretele, pentru că dumneavoastră vă grăbiţi, domnule preşedinte de şedinţă. Pentru că dumneavoastră votaţi, cu un buton, aici, soarta a milioane de oameni, într-un cinism înfiorător. Ni se pare absolut firesc să vă luaţi raportul pe care l-a trimis acum 20 de minute Comisia pentru muncă, pe care l-am citit cu foarte mare atenţie, şi pentru care vă propunem să interveniţi, astfel încât această cârpeală la o lege proastă să aibă măcar premisa de a fi cât de cât acceptabilă. Este revoltător! Sfidaţi rolul de dezbatere al instituţiei fundamentale a democraţiei. Partidul Naţional Liberal pur şi simplu nu poate îngădui un astfel de comportament politic pe care dumneavoastră îl instituiţi. De aceea, Propunerea de Regulament pe care aţi făcut-o, prin care mimaţi dezbaterea în Parlamentul României, am atacat-o la Curtea Constituţională. Şi sper să avem câştig de cauză, pentru că este nefiresc să nu ne putem susţine amendamentele, să nu putem purta o dezbatere raţională, civilizată, pe nişte lucruri la care oamenii se uită cu speranţă, pentru că îi umiliţi pur şi simplu, prin deciziile statului român. Este ruşinos!
			Domnul Florin Iordache (de la tribună): Este ruşinos că din cauza vremii o parte dintre colegi nu se pot trezi la declaraţii politice. Este ruşinos pentru că avem un Regulament. Şi tot ceea ce fac eu, nu fac decât să respect Regulamentul. Până când Curtea Constituţională va declara anumite articole neconstituţionale, nu pot decât să respect Regulamentul. Avem un timp stabilit de comisie. Prin votul plenului am aprobat un timp de dezbatere. Ce vreţi acum? Să vă dau cuvântul. V-am lăsat. Am fost întru totul de acord cu dumneavoastră. Aţi avut, aţi criticat, aţi depus amendamente. Fiecare articol pe care l-am supus votului, dumneavoastră îl puteţi vota sau nu. De aici încolo... Avem un Regulament, că vă place, că nu vă place, că este constituţional sau nu, până când Curtea Constituţională, anumite articole din acest Regulament nu le va declara neconstituţionale, eu nu am ce să fac. Deci potrivit acestui Regulament, fiecare dintre dumneavoastră puteţi să luaţi cuvântul, să vă susţineţi amendamentele. Nu am făcut decât să vă dau cuvântul. În continuare, pentru că tot sunt aici, l-aş ruga pe liderul Grupului PSD să propună prelungirea dezbaterilor, până finalizăm această lege. (Revine la prezidiu.)
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. N-am să intru într-o polemică cu stimata colegă a noastră, mai ales că mâine este şi 8 martie, dar voiam să vă propun, întrucât... este şi normal... (Vociferări.) Am zis mâine sau poimâine... Este şi normal, întrucât n-am finalizat dezbaterile pe acest important proiect de lege, să fiţi de acord să supuneţi votului prelungirea programului de lucru, până îl vom finaliza. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Înainte de procedură, supun votului prelungirea programului până finalizăm dezbaterile pe acest proiect de lege. Să înceapă votul. detalii vot
			169 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 4 abţineri. Procedură, înţeleg. Domnul... Staţi puţin, să vedem. Domnul Popescu, înaintea dumneavoastră. Articole? Îmi pare rău, am terminat. Avem procedură. Dacă mai aveţi pe procedură? Vă rog, v-aţi înscris la cuvânt, domnul Bota. Pe procedură, vă rog.
			Domnul Marius-Sorin-Ovidiu Bota: Da. Mulţumesc. Îmi pare rău că trebuie să asistăm la declaraţii politice în afara timpului, exact cum aţi spus şi dumneavoastră - nu ştiam că pentru asta veţi interveni - şi să ni se spună tot timpul că este ruşinos că nu facem dezbateri. Ruşinos a fost când Guvernul Boc, pe care dumneavoastră l-aţi asimilat, în Partidul Naţional Liberal, şi-a asumat răspunderea pentru schimbarea codurilor neconstituţionale. Atunci n-a fost ruşinos nimic. Acest Guvern încă nu şi-a asumat răspunderea pe nicio lege importantă pe care şi-a propus s-o facă în reformarea statului şi funcţionarea Guvernului. Şi nu ne mai spuneţi nouă că este ruşinos. Probabil dumneavoastră vă ruşinaţi de rezultatul electoral pe care l-aţi obţinut şi vă supăraţi pe electorat că nu v-a votat? Aceasta este democraţia, atâtea voturi aveţi. Conform acestei democraţii, vă rog să vă respectaţi electoratul. Mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Florin Iordache: Procedură, vă rog.
			Domnul Pavel Popescu: Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, Vorbim aici de un timp de 10 minute pentru dezbaterea unei Legi a salarizării unitare. Dragi colegi, vorbim de un timp de 10 minute. Vorbim de categorii de angajaţi pe care noi îi reprezentăm aici şi cărora le susţinem amendamentele. Domnule preşedinte, Vă provoc o singură dată, cât mai suntem colegi în acest mandat, să vă eliberaţi de stresul acesta, să vă deconectaţi de la creierul-mamă şi să ne lăsaţi să ne susţinem amendamentele pentru cetăţenii care v-au votat pe dumneavoastră. Pentru că eu voiam să susţin un amendament... (Vociferări.)... al psihologilor, al biologilor, cei care v-au votat pe dumneavoastră şi cei care au venit ieri la comisie, la negocieri, pentru dumneavoastră, din Cluj, din Bacău, care astăzi protestează în ţară. Sunt categorii cu impact social minim. Şi ştiţi care este problema? Le vindeţi iluzii. Haideţi să nu ne amăgim, pentru că nu le dăm salariile mâine. Nu le daţi salariile mâine, aşa cum promiteţi medicilor. (Vociferări.) Scrie 2022, acolo. Nu suntem în stare măcar să discutăm iluzii?
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule coleg.
			Domnul Pavel Popescu: Licărul de speranţă pentru aceşti oameni? Vă rog frumos, domnule preşedinte, să supuneţi votului prelungirea dezbaterii pe amendamente. Discutăm pe calupuri. Sunt 4-5 amendamente care mai trebuie susţinute de colegii mei. Chiar în halul acesta am ajuns?
			Domnul Florin Iordache: Dacă un...
			Domnul Pavel Popescu: La o lege de o asemenea importanţă să nu putem să avem o dezbatere civilizată...
			Domnul Florin Iordache: Domnule coleg...
			Domnul Pavel Popescu: ...în Parlamentul României?
			Domnul Florin Iordache: Domnule coleg... În primul rând, rog pe cei care... Vă mulţumesc. Puteţi trece în bancă. Rog colegii care iau cuvântul, în primul rând, să citească Regulamentul înainte de a lua cuvântul. Doi. Dacă un lider sau un vicelider din partea Grupului PNL solicită prelungirea timpului, nu am nicio problemă să o supun votului. Dar, repet, timpul de dezbatere a fost stabilit în urma votului. Până nu se modifică Regulamentul... Eu nu am făcut decât să vă dau cuvântul, potrivit actualului Regulament. În continuare, domnul Petru Movilă. Şi... v-am văzut, domnule Băişanu. Domnul Petru Movilă şi apoi doamna Turcan. Tot pe procedură, înţeleg. Vă rog.
			Domnul Petru Movilă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Chiar total pe procedură, cu un amendament. Cam jumătate din PSD-ul de azi a fost în armata lui Boc. Aşa că... (Rumoare.) Vă mulţumesc. Aşa este şi vă mulţumesc. De-a lungul timpului, mulţi dintre dumneavoastră au fost în armata lui Boc şi a lui Băsescu. Al doilea lucru important. Traian Băsescu nu mai este premier din 2011, 2012. Poate vă amintiţi lucrul acesta... (Vociferări. Rumoare.). Stimaţi colegi, eu pot să mă uit în ochii dumneavoastră, pentru că nu am plimbat partidele de colo-colo. (Vociferări. Rumoare.) ... Însă revenind... revenind la ceea ce facem astăzi. Cred că este un lucru foarte grav că majoritatea care a fixat Regulamentul, o minune de regulament, care omoară orice practică normală, parlamentară, vine azi, tot prin votul majoritar, să omoare o idee absolut normală, aceea ca toţi cetăţenii României din sectorul bugetar să fie trataţi cu aceeaşi măsură şi toţi odată. Când această lege... (Vociferări.) a fost votată în Parlamentul României, Partidul Mişcarea Populară nu a votat-o şi a spus raţionamentul pentru care... Au fost instituţii care nu au fost incluse - şi nu mă refer doar la administraţia locală -, au fost categorii socio-profesionale...
			Domnul Florin Iordache: Reveniţi la procedură, domnule Movilă.
			Domnul Petru Movilă: Domnule preşedinte, Este argumentaţia. Imediat vă spun ce anume vă propunem. Din aceleaşi instituţii, unii angajaţi au primit drepturi, sporuri, unii nu au primit. Şi astăzi sunt întregi categorii socio-profesionale care îşi omoară timpul, energia, banii, să vină cu jalba la stăpânire, să arate că şi ei sunt români care au învăţat în România şi slujesc oamenii. De aceea, eu vă spun că soluţia corectă, pe care Partidul Mişcarea Populară v-o propune, este să retrimitem comisiei acest proiect de lege, pentru că nu avem niciun target ca această lege să apară în Monitorul Oficial la 1 aprilie şi dumneavoastră să ieşiţi să spuneţi că toţii românii sunt la fel în ţara aceasta.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Movilă: Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Înainte de a da cuvântul doamnei Turcan, tot pe procedură, supun votului retrimiterea la comisie. Să înceapă votul. detalii vot
			60 de voturi pentru, 124 de voturi împotrivă, o abţinere. Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi. A fost respinsă. Doamna Turcan şi apoi domnul Băişanu. Tot procedură, da?
			Doamna Raluca Turcan: Domnule preşedinte de şedinţă, Pe procedură. Unu. Dumneavoastră faceţi referire la un Regulament care a avut mai puţin de jumătate de voturi împotrivă. De asemenea, acel Regulament a fost contestat la Curtea Constituţională, şi mi se pare ca... măcar până când se pronunţă Curtea Constituţională, să mimaţi dezbaterea şi dorinţa de dialog în această instituţie. După aceea, o să puteţi să ne puneţi pumnul în gură cât veţi dori dumneavoastră. Doi. Timpul de dezbatere la care faceţi referire a avut mai puţin de jumătate voturi împotrivă. Aşadar, nu cu toţii, aici, în această sală, am fost de acord şi am îngăduit ca dezbaterea acestei legi să se facă pe repede înainte, exact aşa cum vă grăbeaţi dumneavoastră să treceţi Legile justiţiei. Trei. Ruşinos este, dragi colegi, ca în anul 2018, singurele contraargumente pe care dumneavoastră puteţi să le aduceţi pe o lege care vizează veniturile a milioane de oameni să fie nişte decizii luate în 2009. Este un semnal de neputinţă. La toate dezbaterile la care dumneavoastră participaţi nu ştiţi decât să spuneţi: tăieri de salarii, tăieri de pensii - care nici nu s-au realizat - şi alte lucruri care s-au făcut într-o perioadă de criză economică. Iar acum dumneavoastră lăsaţi oameni cu venituri mai mici decât aveau anul trecut, pe o creştere economică de 7%. (Vociferări.) Dumneavoastră realizaţi în ce ţară am ajuns să trăim? În 2018 să vă justificaţi neputinţa cu contraargumente legate de anul 2009? Este ruşinos.
			Domnul Florin Iordache: Da.
			Doamna Raluca Turcan: Ca atare, vă supun votului, domnule preşedinte de şedinţă, să acceptaţi dezbaterea, măcar pe câteva amendamente care vizează categorii sociale care au fost şterse cu buretele şi din Legea salarizării unitare, şi din legea care cârpeşte Legea salarizării neunitare. Măcar 3-4 amendamente acceptaţi, aici, în plenul Camerei Deputaţilor, să le dezbatem. Să venim şi noi cu justificările pe care le aşteaptă cei care ne-au solicitat...
			Domnul Florin Iordache: Doamnă Turcan...
			Doamna Raluca Turcan: ... să vă prezentăm aici, în plen...
			Domnul Florin Iordache: ... puteţi înţelege că avem un Regulament şi eu nu fac decât să îl respect? Dacă nu propuneţi nimic? Încă o dată vă spun. 3? 4?... 3, 4, 5, câte vreţi? Propuneţi şi... cât timp mărim timpul de dezbatere, vă rog.
			Doamna Raluca Turcan: Mulţumesc. Am propus.
			Domnul Florin Iordache: Avem un Regulament, doamnă, aici nu luăm, ca la piaţă, două amendamente, trei, patru, cinci...
			Doamna Raluca Turcan: Domnule preşedinte...
			Domnul Florin Iordache: Vă rog.
			Doamna Raluca Turcan: ... la piaţă sunteţi dumneavoastră...
			Domnul Florin Iordache: Păi, dacă nu propuneţi?
			Doamna Raluca Turcan: Eu vă solicit o dezbatere în interes public. (Vociferări. Rumoare.) Vreţi o dezbatere în interes public sau vreţi să bifaţi că v-aţi făcut că munciţi astăzi în Parlamentul României?
			Domnul Florin Iordache: Da.
			Doamna Raluca Turcan: Ca atare, vă supun votului câteva lucruri. Unu. Prelungirea timpului de dezbatere pe amendamente. Şi doi. Toate amendamentele respinse (Vociferări) să putem să ni le susţinem astăzi în plen şi să sperăm măcar că vă veţi uita spre miile de oameni pe care i-aţi umilit şi i-aţi sfidat, şi i-aţi minţit în faţă, cu un cinism teribil.
			Domnul Florin Iordache: Da. Bun. Voi supune votului dumneavoastră propunerea Grupului PNL, de a supune votului toate amendamentele şi a discuta toate amendamentele respinse. Să înceapă votul. detalii vot
			Mulţumesc. 67 de voturi pentru, 119 voturi împotrivă, 3 abţineri. Propunerea dumneavoastră a fost respinsă. Procedură. Da, domnul... Prelungirea a fost adoptată, doamnă, la propunerea domnului Suciu. Vă rog.
			Domnul Adrian Solomon: Cu tot respectul pentru colegii din opoziţie, cred că noi am votat prelungirea programului să dezbatem legea, nu să auzim declaraţiile politice ale unui lider care nici n-a urmărit amendamentele admise. Multe dintre cele pe care le-aţi spus de la tribună s-au rezolvat prin amendamente comune ale Partidului Naţional Liberal şi ale noastre, ale celor de la PSD, şi USR, şi aşa mai departe. Colegii din Comisia pentru muncă, vă rog frumos, arătaţi-i doamnei lider care sunt amendamentele admise, care rezolvare a fost adoptată, pentru că sunt o groază de amendamente - Administraţia Prezidenţială, SGG-ul, Consiliul Concurenţei şi multe altele, şi pe educaţie, care au fost depuse de Partidul Naţional Liberal şi au fost adoptate. Şi sunt finanţate. Dacă vrem acum să venim cu încă 100 de amendamente care nu au sursă de finanţare, nu au bugetare şi nu putem să le susţinem în acest an, dar vrem să facem noi o dezbatere de dragul dezbaterii, nu facem decât să prelungim rezolvarea unor probleme care s-au văzut în urma aplicării legii, de la 1 ianuarie. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Da. Domnul Băişanu şi apoi... Domnul Băişanu. Înţeleg că nu aveţi... (Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită dreptul la replică.) Sunteţi? Sunteţi pe listă. Vă dau cuvântul, fără problemă.
			Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu: Domnule preşedinte, Domnilor secretari de stat, Stimaţi colegi, Vreau să fac o declaraţie, aşa, aproape de 8 martie, spunându-le foştilor mei colegi din Partidul Naţional Liberal, că sunt nişte oameni extraordinari. Să le spun şi celor de la PSD, şi celor de la ALDE, şi celor de la USR, şi celor de la PMP, şi de la UDMR. Ne mai lipseşte un lucru, şi anume, respectul unora faţă de ceilalţi, şi invers. Am văzut invocaţi aici timpi foarte mici pentru dezbateri. Stimaţi colegi de la PNL, foşti colegi cu mine, nu cei veniţi din PNL, din cauza cărora am plecat eu de acolo (Vociferări.)... Vreau să... (Vociferări.) vreau să... (Vociferări.)... Aici e respectul... Vreau să vă spun că acest Parlament funcţionează în baza unor legi. Şi anume, mergeţi şi dezbateţi - nu aici, în plen, în faţa microfoanelor, pentru a arăta cât de eroi sunteţi dumneavoastră, din gură. Mergeţi în comisii, prezentaţi soluţii, veniţi cu argumente, pentru că acolo este reala dezbatere. Aici este dezbaterea politică prin care unii, care nu prea fac mai nimic la nivel de soluţii, încearcă să-şi găsească o imagine sau să prezinte o imagine extraordinară. Vă doresc din tot sufletul să aveţi înţelegerea unui fapt bine stabilit prin lege, adică modul normal de funcţionare în Parlament. Nu mai folosiţi acest microfon pentru a ajunge la televizor! Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Domnul Roman. Domnule Ungureanu, vă rog, apăsaţi. Vă văd. Domnul Roman...
			Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală): Am apăsat.
			Domnul Florin Iordache: Eu sunt de acord, dar nu apare. Domnul Roman, vă rog.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Domnule preşedinte, Pe procedură, drept la replică. Vreau să fac nişte precizări, pentru ca lucrurile să fie foarte, foarte clare. Ieri, în comisie, în cadrul dezbaterilor, de comun acord, domnule Solomon, de comun acord, am convenit ca astăzi, ca să putem intra în plen cu acest raport, să putem susţine acele amendamente în plen. Şi trebuie să recunoaşteţi că aceasta a fost o înţelegere normală pentru nişte parlamentari care vor să îşi desfăşoare activitatea în comisie şi nu de la microfon, cum dau alţii lecţii pe aici. Dar astăzi tocmai asta nu s-a întâmplat. Faptul că noi nu putem susţine nici măcar în plen aceste amendamente respinse. Şi aici trebuie să spunem foarte clar că ceea ce aţi prezentat dumneavoastră au fost adoptate ca amendamente ale comisiei, iar ceea ce a prezentat liderul de Grup al Partidului Naţional Liberal şi colegii din Partidul Naţional Liberal sunt amendamente respinse, pe care, repet, împreună am convenit, cu toţii... (Vociferări.) Păi, eu vă mulţumesc, dar vedeţi că nu le putem citi, din cauza timpului alocat. De aceea, rugămintea este, dacă vreţi să fim corecţi, să fim corecţi. Dacă nu, probabil trebuia să spuneţi oamenilor ceea ce aţi spus şi ieri, în comisie, că acum ne interesează medicii, că pe voi nu vă caută nimeni din afara ţării. Punct. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Da. Doamna Turcan, vă rog.
			Doamna Raluca Turcan: Toate intervenţiile de astăzi, din plen, ale colegilor din Partidul Naţional Liberal sunt ale unor colegi care au participat la dezbaterile din comisiile de specialitate, inclusiv comisiile pentru aviz, şi care au fost preocupaţi, au purtat dezbateri numeroase cu categoriile sociale vizate, pentru a încerca să găsim soluţii, să le facem dreptate. Aşadar, dacă vreţi să dezbatem, este la latitudinea dumneavoastră. Deja securea votului electronic a funcţionat. Însă s-a invocat aici un argument, acela al bugetării. Despre ce bugetare vorbim, dragi colegi, în condiţiile în care Legea actuală a salarizării a adus majoritatea administraţiilor publice în imposibilitatea de a asigura plata cheltuielilor, după primele nouă luni ale anului? Despre ce bugetare vorbim, când, dacă este să facem o prognoză pentru anul 2022, peste 50% dintre cheltuielile pe care dumneavoastră acum le prezentaţi aici, în Parlament, sunt neacoperite, dacă rămâneţi cu acelaşi nivel al investiţiilor? Haideţi să coborâm cu picioarele pe pământ în anul 2018! Şi, ca atare, vă propun totuşi să luaţi în considerare creşterea cu un punct a coeficientului de salarizare pentru cadrele didactice. Şi doi. Includeţi personalul auxiliar din învăţământ, nu-l ştergeţi cu buretele, pentru că această categorie nu este vizată de niciun amendament pe care dumneavoastră astăzi îl includeţi la legea care cârpeşte Legea salarizării neunitare. Să nu mai vorbim despre alte categorii sociale... Dar cele spuse aici, la acest microfon, reflectă dezbaterile pe care noi le-am avut cu oameni, în comisiile de specialitate. În Comisia pentru învăţământ, amendamentele pe care vi le-am prezentat au fost admise, au fost susţinute de reprezentantul Ministerului Educaţiei Naţionale. Despre ce guvernare vorbim? Despre o guvernare care îşi ignoră punctul de vedere al secretarilor de stat în comisiile de specialitate? Care îşi ignoră votul dat de colegii din majoritatea parlamentară în comisiile de specialitate? Aceasta va fi Legea salarizării, pe care dumneavoastră o cârpiţi astăzi prin această ordonanţă, prin votul pe care îl veţi da. Vă rog, încă o dată, reveniţi la realitatea lui 2018 şi nu-i mai minţiţi pe atâţia oameni care chiar aşteaptă să guvernaţi pentru ei!
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. În continuare, tot pe procedură, domnul Ungureanu.
			Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu: Eu am fost - sincer - convins că amendamentele din Comisia pentru sănătate vor trece şi în Comisia pentru muncă, pentru că a existat unanimitate. A existat dezbatere cu Federaţia SANITAS, cu biologii, cu chimiştii. Am înţeles ce era de neînţeles, pentru că oricum un buget foarte mic nu poate să satisfacă pe toată lumea şi am fost de acord cu toţii, membrii Comisiei pentru sănătate, ca măcar în chestiunea gărzilor, obligativitatea aceea de 48 de ore, care este împotriva unor prevederi din Codul muncii, şi, din bun-simţ, să fie tranşată în beneficiul medicilor. De aceea am votat pentru, alături de PSD. Ce s-a întâmplat în Comisia pentru muncă - apropo de ceea ce spunea domnul deputat Băişanu, de ceea ce spuneaţi dumneavoastră, domnule Iordache - am muncit în comisie. Am vorbit cu sindicatele. Oamenii ne-au văzut la lucru, pentru că eu transmit online aceste lucrări. Şi noi trebuie să venim din nou cu o explicaţie, pentru că bucuria pe care am făcut-o pentru anumite categorii, timp de 48 de ore, a fost desfiinţată astăzi. Ei, întrebarea mea este cum explicaţi voi, cei din majoritatea parlamentară, unor categorii sociale, că nu vă respectaţi colegii din comisiile de specialitate, respectiv colegii din Comisia pentru sănătate? Aceasta este marea întrebare, nu o altă întrebare. Cum explicaţi că aţi trecut peste votul colegilor din PSD, ALDE, UDMR, cu foarte mare uşurinţă? Asta am înţeles, domnule Solomon, şi alt comentariu este inutil.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Domnul Lovin, înţeleg. Pe procedură? Nu. Da. Nu mai sunt alte intervenţii. Continuăm. De la poziţia 21 la poziţia 40. Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei pentru muncă. Cine este pentru? Să înceapă votul. detalii vot
			126 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă, 5 abţineri. Adoptate. De la poziţia 41 la poziţia 60. Să înceapă votul. detalii vot
			127 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă, 4 abţineri. Adoptate. De la poziţia 61 până la poziţia 80. Să înceapă votul. detalii vot
			141 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă, 4 abţineri. Adoptate. De la poziţia 81 la poziţia 92 din raport. Să înceapă votul. detalii vot
			137 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivă, 5 abţineri. Finalizat. Rămâne la votul final; caracter organic; procedură de urgenţă. Pauză cinci minute. În cinci minute începem votul final.
			- După o scurtă pauză -
			Domnul Florin Iordache: Rog colegii să ia loc, să putem începe şedinţa de vot final. Începem cu un vot de control, da? Rog colegii să ia loc, să putem începe. Sunt observaţii din partea grupurilor? Nu. Domnul Băişanu nu are cartelă. Să înceapă votul de control. detalii prezenţă
			Sunt 206 colegi. Reluăm procedura de vot. Să înceapă votul. detalii prezenţă
			244 de colegi prezenţi; suntem în cvorum. Întreb liderii de grup dacă sunt observaţii sau intervenţii, în urma consultării listingului? Sunt intervenţii? Nu. Bun. Începem procedura de vot final.
			1. Proiectul de Hotărâre privind utilizarea temporară, cu titlu gratuit, a unor spaţii din imobilul Palatul Parlamentului, de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Să înceapă votul. detalii vot
			205 voturi pentru, un vot împotrivă, 52 de abţineri. Adoptat. Explicarea votului. Domnule Roman, vă rog.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Solicitarea MDRAP-ului este una îndreptăţită, întrucât ministerele care lucrează pe proiecte, în cazul MDRAP-ului, pe PNDL, cazul AFIR-ului şi a celorlalte instituţii naţionale care lucrează pe proiecte, efectiv sunt afundate în dosare. Cine a fost de curând la Ministerul Dezvoltării Regionale sau la AFIR vede că nu poate circula pe acele holuri, pentru că toate sunt efectiv ticsite de dosare. La ora actuală, nu mai depui un singur dosar, trebuie să depui şi dosarul original, şi încă alte două dosare în copie. Din acest motiv, practic toate căile de acces sunt blocate, iar de curând a avut loc şi un accident de muncă, pentru că unul dintre angajaţi, pur şi simplu, din cauza volumului mare de dosare depuse, s-a dezechilibrat şi a căzut, având o stare de sănătate destul de problematică. Nu rezolvăm problema, prin închirieri. Avem vreo patru legi ale arhivelor, de patru sau cinci ani blocate la comisii. Trebuie să rezolvăm de urgenţă această problemă a arhivelor, pentru că altfel vom ajunge să îngropăm toate ministerele în maculatură. Vă repet. Gândiţi-vă că, de exemplu, pe AFIR nu mai scanezi doar dosarul de bază, scanezi şi celelalte două copii la dosarul de bază. Gândiţi-vă foarte serios că, dacă nu vom avea Legea arhivelor, azi, mâine, Doamne fereşte, vom auzi că mor oameni, căzând pe scări sau pe căile de acces, în ministere, din cauza faptului că toate culoarele sunt blocate de maculatură. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii nu mai sunt. Mai departe.
			Legi ordinare. Adoptări. 2. Proiectul de Lege privind constituirea şi menţinerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere. Comisia pentru industrii propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			259 de voturi pentru, un coleg care nu şi-a exprimat votul. Adoptat.
			3. Proiectul de Lege privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială. Comisia pentru muncă propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			241 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Adoptat. Explicarea votului, domnul Roman, da? Vă rog.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Partidul Naţional Liberal a votat pentru adoptarea acestui proiect de lege şi vreau să fac o singură precizare faţă de ceea ce am avut în prima parte a dezbaterilor. Nu angajaţii sunt de vină, pentru că la un moment dat a existat o dublură legislativă pe diferite acte normative. Am auzit de la această tribună un coleg parlamentar care spunea că de vină sunt salariaţii. Nu, salariaţii nu au niciun fel de vină, pentru că a existat o legislaţie care s-a suprapus, iar o asemenea amnistie fiscală a existat şi la nivelul anului 2014, iar ea a venit să îndrepte nişte inechităţi care, repet, nu sunt imputabile, în niciun caz, angajaţilor. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii dacă sunt? Nu sunt. Mergem mai departe.
			Legi organice. Adoptări. 4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Comisia pentru muncă propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			175 de voturi pentru, 83 de voturi împotrivă, 14 abţineri. Adoptat. Explicarea votului, da? Doamnă Turcan, vă rog.
			Doamna Raluca Turcan: Partidul Naţional Liberal a votat împotriva acestei legi, menită să cârpească o altă lege, proastă, numită Legea salarizării neunitare. De ce am făcut lucrul acesta? Am plecat, în primul rând, de la o declaraţie de un cinism crunt, făcută în cadrul Comisiei pentru muncă, şi anume, că, prin această ordonanţă, îi rezolvăm pe medici, să nu ne plece din ţară, restul pot să plece, că nu ne interesează. (Vociferări.) Greşit şi cinic, domnilor colegi! Anual, din păcate, în ultimii ani, pleacă din România cam 200.000 de români. (Vociferări. Rumoare.) Românii noştri aleg să plece în străinătate, pentru că nu-şi mai văd şansele pentru o viaţă decentă în această ţară! (Gălăgie.) Cei mai mulţi, într-adevăr, sunt medici, însă avem, de asemenea, profesori, care, dacă nu pleacă, nu mai vor să profeseze în sistemul de educaţie. Avem meseriaşi buni care preferă - pentru că nu sunt investiţii în România - să se ducă să muncească şi să stea departe de familiile lor, în ţări străine. (Vociferări.) Dragi colegi, Legea salarizării unitare a adus, în primul rând, un sistem neunitar. Fanionul dumneavoastră în campania electorală a fost "Dreptate pentru toţi angajaţii din sistemul bugetar!". Unde este dreptatea şi echitatea, în condiţiile în care aceleaşi categorii sociale, în anumite sisteme, sunt mai bine plătiţi, decât altele, la vechime şi pregătire egală?! Profesorii, cei pe care i-aţi privit în faţă cu cinism, au ajuns să fie cea mai slab plătită categorie bugetară, în condiţiile în care, în alte instituţii ale statului, la un nivel de pregătire medie, sunt mai bine plătiţi decât ei! (Vociferări.) Profesori prost plătiţi şi slab plătiţi înseamnă pensionari mai slab plătiţi, pe care-i lăsaţi şi fără şansa de a avea un pilon de pensii alternativ, prin care să-şi completeze pensia infimă...
			Domnul Florin Iordache: Vă rog să concluzionaţi!
			Doamna Raluca Turcan: ...pe care o vor avea, prin bugetul de stat! Dragi colegi, Vreau să vă spun că noi ne-am fi dorit o dezbatere serioasă şi temeinică, în această comisie, (Gălăgie.) ne-am fi dorit să vorbim şi de capacitatea bugetară de a acoperi aceste cheltuieli până în anul 2022, nu aşa cum aţi făcut cu administraţiile publice locale, pe care le-aţi lăsat cu bani pentru acoperirea cheltuielilor doar pentru primele nouă luni ale anului. Ne-am fi dorit să putem să supunem votului anumite amendamente pentru oamenii din această ţară, care sperau să li se facă dreptate şi vreau să vă spun...
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, doamnă deputat!
			Doamna Raluca Turcan: Închei acum, domnule preşedinte.
			Domnul Florin Iordache: Vă rog.
			Doamna Raluca Turcan: Şi un om, dacă este discriminat, printr-o lege făcută de Parlamentul României, aveţi obligaţia să interveniţi şi să-i faceţi dreptate, pentru că aceasta înseamnă stat care îşi apără cetăţenii! Partidul Naţional Liberal respinge şi maniera în care aţi dezbătut şi votat această lege şi ceea ce aţi corectat în această lege, pentru că aţi privit doar un anumit segment, care merita, într-adevăr, dreptate, printr-o lege pe care v-aţi grăbit s-o faceţi pe picior! (Aplauze.)
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Domnul Cristian Seidler şi apoi domnul Băişanu.
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Dragi colegi, Legea salarizării a venit la pachet cu involuţia fiscală. Aceasta o ştim cu toţii, chiar dacă cei din majoritate respingeţi această idee, pentru că nu vă este convenabilă. Împreună, acest pachet legislativ a avut nevoie de peste zece acte normative de corectare, aceasta în condiţiile în care involuţia fiscală a intrat în vigoare la 1 ianuarie şi noi suntem abia la începutul lunii martie. Va mai fi nevoie să peticiţi legislaţia aceasta, pentru că, de exemplu, există o decizie definitivă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care spune că, în ciuda a ceea ce se afirmă de la nivel guvernamental, cum că sporul de continuitate ar fi plata nemuncii - spune Curtea de Justiţie a Uniunii Europene că respectivul timp este timp lucrat şi trebuie plătit ca atare. Din păcate, va mai fi, deci, nevoie să corectăm un pachet legislativ, prin care, de fapt, v-aţi acoperit minciuna electorală, de creştere a salariilor cu 25%, de la 1 iulie. Era doar o carte colorată cu poveşti şi nimic mai mult!
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Domnul Băişanu, Grupul ALDE.
			Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să vă citesc din DEX definiţia fariseului: "făţarnic, mincinos, perfid, prefăcut, şiret, viclean". Am citit, pentru că nu vreau să apară erori. Vreau să vă spun că astăzi s-a votat o lege, una care nu este perfectă, dar una care a necesitat foarte mult timp, foarte multă energie din partea acestui Guvern, şi a celor din PSD şi ALDE. Evident că această lege este perfectibilă şi sper să reuşim să facem lucrul acesta pe parcurs. Vreau să fac o comparaţie, în schimb, şi să vedem cine anume strigă de i se rupe cămaşa, că această lege nu este bună?! Am să vă spun eu: cei "datorită" cărora am plecat din Partidul Naţional Liberal, pentru că nu am vrut să stau alături de Flutur, de Boc, de Traian Băsescu (Aplauze.), care au tăiat pensiile şi salariile şi atunci nimeni nu mai zicea nimic. Zicea: "E minunat!". Acum spunem: "E rău, pentru că încercăm să facem mai bine!". Dar se pare că pentru unii din PNL, adică cei din fostul PDL, prea binele este duşmanul binelui şi vă folosiţi fenomenal de chestiunea aceasta. (Vociferări.) Dumneavoastră, care tot comentaţi din bancă, acolo, veniţi aici, pentru că microfonul acesta nu muşcă, nu v-am prea auzit, decât din spatele gardului, de acolo! Mergem mai departe. N-am putut sta în acelaşi partid cu oamenii aceia, pentru că ministrul sănătăţii de atunci încerca să închidă spitale, ceea ce era abominabil pentru cetăţenii bolnavi ai României! (Aplauze.) Ministrul învăţământului de atunci închidea şcoli! Gheorghe Flutur, printr-o preafrumoasă făcătură de gripă aviară, pentru care a dat cu apă şi săpun prin vămi, a distrus tot ce înseamnă producător de pui viu în România şi importăm acum din Uniunea Europeană! Despre aceasta este vorba, atunci când vorbesc de fariseism! Când sunteţi corecţi sau când aţi fost corecţi? Atunci când aţi băgat România în colaps, sau, acum, când strigaţi, cât se poate de tare, pentru că vedeţi că există, totuşi, un Guvern care vrea să facă bine. Poate nu îi iese 100%, dar 80%, cu siguranţă! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Florin Iordache: Grupul PMP, domnul Petru Movilă. Câte un singur vorbitor de grup. Citiţi întâi...
			Domnul Petru Movilă: Bună ziua! Chiar nu m-am gândit niciodată câţi farisei sunt plătiţi prin Legea unică a salarizării, stimate coleg, dar ar fi interesant să vedem acest lucru. Partidul Mişcarea Populară s-a abţinut, pentru că am spus foarte clar că Legea unică a salarizării trebuie corectată o singură dată, cu un singur act normativ, valabil pentru toţi angajaţii din sectorul bugetar. Şi ne menţinem acest punct de vedere, pentru că nu ne grăbea nimeni ca, astăzi, din nou, să avem români mai iubiţi de Parlament, de majoritatea PSD-ALDE şi de români care nu există - cei care vă fac analize de laborator, când mergeţi la spital, care dau certificate că suntem sănătoşi la cap şi aşa mai departe. Aceia nu există în Legea unică a salarizării şi este un lucru foarte grav. Noi am cerut retrimiterea la comisie şi nu a contat pentru dumneavoastră, pentru că abordarea noastră a fost cât se poate de tehnică, corectă şi colegială. Propunerile şi amendamentele nu au fost susţinute, pentru că va veni o altă lege şi noi n-am terminat, în 25 de ani, cu povestea că ideea este bună, dar va face Guvernul o altă lege. Şi de aceea suntem în această situaţie în care, din nefericire, singura decizie corectă este votul majoritar. În ceea ce priveşte aspectul politic, daţi-mi voie să vorbesc şi eu câteva cuvinte, dacă tot suntem la declaraţii... Da, poate PDL-ul lui Boc a greşit, poate PDL-ul... (Vociferări.) Prieteni, eram la guvernare împreună, PDL-ul cu PSD-ul, în 2009, când s-a decis închiderea spitalelor, iar voi, în 2012, aţi spus că veţi redeschide spitale... S-a redeschis unul singur, care este centru medico-social! Aţi luat voturi de la români, pentru că i-aţi minţit cu aceste lucruri! Luaţi-vă oglinzi, unii care vorbiţi şi nu ştiţi despre ce vorbiţi! Vă uitaţi istoria! V-am spus că jumătate din PSD aţi fost în PD şi în PDL! Amintiţi-vă şi acest lucru! Mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Mai departe.
			5. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, reexaminată la cererea Preşedintelui României. Comisia pentru cultură şi Comisia juridică propun adoptarea legii. Să înceapă votul. detalii vot
			237 de voturi pentru, 6 împotrivă, 29 de abţineri. Adoptată. Procedură. Îmi precizaţi articolul, pe procedură, să nu fiu obligat să vă tai microfonul!
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Domnule preşedinte, Doresc să fac o serie de clarificări, în nume personal. În primul rând, pensiile au fost tăiate, prin Ordonanţa nr. 91...
			Domnul Florin Iordache: Procedură, domnule coleg!
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: ...dată de actualul Guvern şi aş dori un foarte scurt drept la replică, dat fiind faptul că aici vedem că ne amintim, de prin 2009, când suntem în 2018! Aceasta arată că suntem... (I se întrerupe microfonul. Gălăgie.)
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. V-am rugat! V-am rugat, procedură! Haideţi să ne respectăm! Citim şi ne exprimăm! Mulţumesc.
			6. Moţiunea simplă iniţiată de 67 de deputaţi. Să înceapă votul. detalii vot
			93 de voturi pentru, 158 de voturi împotrivă, 14 abţineri. A fost respinsă.
			Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor, următoarele legi: 1. Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile şi imunităţile Autorităţii Internaţionale privind Spaţiile Submarine, adoptat la Kingston, la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003; procedură de drept comun; 2. Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul Comercial dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Columbia şi Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ţine seama de aderarea Ecuadorului; procedură de drept comun; 3. Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială; procedură de drept comun. Termen de sesizare - 5 zile de la data depunerii, astăzi. Vă mulţumesc. Declar şedinţa închisă. Invit colegii la şedinţa Biroului permanent. La revedere!
			Şedinţa s-a încheiat la ora 12,30.