Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 martie 2018

			Şedinţa a început la ora 8,31. Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Deschidem prima parte a şedinţei noastre de astăzi cu prezentarea declaraţiilor politice. Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi. Ordinea va fi alternativă.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Ştefan-Ovidiu Popa. Vă rog.
			Domnul Ştefan-Ovidiu Popa: Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi are ca temă transportul de masă lemnoasă şi sancţionarea acestuia în cazul cetăţeanului de bună-credinţă. Stimate colege, Stimaţi colegi, Prevenirea şi combaterea delictelor silvice sunt o prioritate naţională. Prin urmare, acţiunile autorităţilor competente în acest sens trebuie să fie ferme şi în conformitate cu legea. Potrivit prevederilor legale din cuprinsul Legii nr. 134/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, mijloacele de transport cu care se transportă materialele lemnoase fără provenienţă legală se confiscă, indiferent de volumul/valoarea materialului lemnos. Totodată, mijloacele de transport cu care s-a realizat transportul materialelor lemnoase care nu au provenienţă legală, conform normelor referitoare la provenienţă, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, se confiscă. În judeţul Vâlcea, dar şi la nivel naţional, cetăţenii s-au confruntat adesea cu situaţii în care, deşi în cazul recoltării materialului lemnos pentru consumul propriu există alte reguli decât cele aplicabile operatorilor economici, transportând materia lemnoasă de pe terenurile proprii, au întâmpinat probleme în a-şi duce lemnul de foc acasă. De asemenea, au existat situaţii în care proprietari de teren arabil, nu teren aflat în fond forestier, oameni de la ţară, nu au putut să îşi ducă lemnul de foc acasă, chiar dacă legea permite tăierea masei lemnoase aflată pe teren arabil, însă nu există posibilitatea de a o transporta dacă nu este marcată şi nu există aviz de transport. Stimaţi colegi, situaţiile de acest gen ar trebui să reprezinte o prioritate pentru noi, toţi, şi sper să găsim împreună soluţiile legislative oportune, pentru a veni în sprijinul cetăţeanului de bună-credinţă. Vă mulţumesc. Ştefan-Ovidiu Popa, deputat al PSD Vâlcea.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
			Domnul deputat Laurenţiu Leoreanu? Vă rog.
			Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, "Delincvenţa juvenilă, o problemă majoră a societăţii româneşti". Delincvenţa juvenilă este una dintre cele mai mari probleme sociale cu care se confruntă România la ora actuală, dar care nu beneficiază de atenţia pe care această realitate o impune. Explicaţia este simplă - un minor care comite o infracţiune, fie ea chiar şi una nesemnificativă, poate deveni un infractor şi un pericol pentru societate, ca adult. După cum ştiţi, Codul penal s-a modificat acum câţiva ani pentru ca minorii care comit o infracţiune să beneficieze de mai multă atenţie din partea statului şi să se poată reabilita. Dar, ca de obicei, în practică întâmpinăm probleme. România are la ora actuală doar două centre educative - la Buziaş şi Târgu-Ocna, respectiv două centre de detenţie - Brăila-Tichileşti şi Craiova. Realitatea este că programele de reabilitare nu pot fi puse în aplicare în mod corespunzător pentru că acestea sunt supraaglomerate şi înghesuite. Prin urmare, nu se poate acorda atenţia necesară minorilor aflaţi în centrele de detenţie, pentru că personalul efectiv nu poate face faţă. Şi în prezent, dar şi pe vremea când eram primar al municipiului Roman, atât cetăţenii, dar şi poliţiştii îmi spuneau că delincvenţa juvenilă este o mare, mare problemă. Cu alte cuvinte, chiar dacă minorii efectuau infracţiuni repetate, lipsa unor centre educative şi de detenţie îi trimitea pe aceştia din nou în stradă, unde efectuau noi infracţiuni şi deveneau un pericol pentru societate. Trebuie subliniat că, la ora actuală, cazurile de delincvenţă juvenilă din ultimii ani s-au înmulţit simţitor, iar gradul de recidivă este semnificativ. Potrivit unei statistici realizate de Cristi Dănileţ, fost membru CSM, în perioada 2011-2015, în România au fost condamnaţi 15.000 de minori. Zilnic sunt trimişi în judecată şapte minori pentru comiterea infracţiunilor de furt şi tâlhărie, unul pentru lovire sau vătămare corporală simplă sau gravă. La fiecare trei zile un minor este adus în faţa judecătorului pentru că a comis un viol sau a omorât o persoană. Mai mult, potrivit celor mai recente date, gradul de recidivă în rândul minorilor este de peste 40%, dar sunt unele zone unde acesta atinge chiar 70%. De aceea, am decis să iniţiez o propunere legislativă care să rezolve această problemă şi care stabileşte instituirea unui centru educativ pentru minori şi a unui centru de detenţie pentru minori în fiecare din cele 8 Regiuni de Dezvoltare ale României. Acestea urmează să funcţioneze în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, instituţie care va stabili capacitatea centrelor educative şi de detenţie. De asemenea, în colaborare cu administraţiile publice locale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor va stabili locaţia centrelor educative şi a centrelor de detenţie, iar, ulterior, primăriile vor atribui în proprietatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu titlu gratuit, terenul sau spaţiul necesar pentru construcţia acestora. Fondurile necesare înfiinţării centrelor educative pentru minori şi centrelor de detenţie pentru minori vor proveni din bugetul de stat, bugetele consiliilor judeţene aflate în acea zonă, precum şi din surse private de finanţare. Ştiu ce o să se spună, că nu sunt bani, aşa cum se spune despre orice lucru constructiv pe care îl putem face pentru România. Numai că aici vorbim despre viaţa unor minori, a unor copii care pot fi recuperaţi de societate dacă le acordăm atenţia necesară. Dacă nu luăm cât mai repede măsurile necesare, atunci riscăm să fim responsabili pentru transformarea acestor copii în adulţi care comit infracţiuni grave. Sper ca proiectul de lege să beneficieze de atenţia şi susţinerea tuturor partidelor politice. Îl lansez, pe această cale, în dezbatere publică. Deputat al PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			De la USR, domnul Nicolae Popescu? Domnul Barna? Domnul Dobrovie? Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi? Nimeni. Domnul Márton Árpád, UDMR, vă rog.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamnă vicepreşedinte, Stimaţi colegi, Acum 170 de ani, în 1848, întreaga Europă a fost cuprinsă de mişcări revoluţionare. Pe 12 ianuarie a izbucnit insurecţia de la Palermo, în urma căreia regele a fost obligat să dea o constituţie. În data de 22 februarie a izbucnit revoluţia la Paris. Ludovic Filip de Orléans este înlăturat şi se proclamă republica. În data de 24 februarie, Nicolae Bălcescu, într-o scrisoare adresată din Paris prietenului său, Vasile Alecsandri, scria: "Minunata Revoluţie ce te căiesc amarnic că nu ai văzut-o cu ochii va schimba faţa lumei". Pe 13 martie încep mişcările la Viena. Pe data de 14 martie vestea ajunge la Budapesta, şi tineretul revoluţionar se pregăteşte de adoptarea unei rezoluţii, respectiv începerea unor manifestări, în ziua următoare. În data de 15 martie, la cafeneaua Pilvax, se decide ca cele 12 puncte elaborate de Irinyi József să fie tipărite şi mulţimea se îndreaptă spre Buda pentru eliberarea deţinuţilor politici. Astfel izbucneşte revoluţia din Ungaria. Revoluţia a cuprins şi spaţiul românesc, cu excepţia Basarabiei şi Dobrogei. Mişcările au avut trei tipuri de revendicări: sociale, libertatea presei şi eliberarea naţională. Tocmai din cauza aspiraţiilor naţionale, câteodată aparent contradictorii, puterile dictatoriale au reuşit să învrăjbească revoluţionarii popoarelor, astfel asigurându-şi supremaţia. Prea târziu, doar în vara anului 1849, revoluţionarii români şi maghiari reuşesc să găsească vocea comună. Şi astăzi, la 170 de ani de la izbucnirea ei, în memoria unora, din păcate, înseamnă doar confruntări dintre cele două popoare şi se uită ceea ce le-a unit: aspiraţia pentru dreptate, o presă liberă, egalitate între oameni. Puţini ştiu, de exemplu, că cel care a formulat cele 12 puncte, Irinyi József, are rădăcini româneşti. Fratele său, János, este inventatorul chibritului şi sora sa, Viktoria, a fost mama lui Iosif Vulcan, cel care l-a lansat în lumea literară pe Mihai Eminescu. Oare la 170 de ani de la izbucnirea revoluţiei, n-ar fi mai bine să vorbim despre ceea ce ne-a unit decât despre ce ne-a despărţit?
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Grupul parlamentar ALDE, domnul Constantin Avram sau domnul Mihai Niţă? Nu sunt. Domnul Bichineţ, vă rog.
			Domnul Corneliu Bichineţ: Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Foarte bună declaraţia colegului nostru de la UDMR. Într-adevăr, e bine să ne adune mai multe şi să nu ne separe nimic. Eu, fără să-mi dau seama, pe furiş, aşa, datorită calităţilor intrinseci de care a dat dovadă doamna Dăncilă, cred că am făcut o pasiune pentru Domnia Sa, dacă vin a treia săptămână aici să prezint o declaraţie politică în care doamna prim-ministru să fie personaj principal. Doamnă, în cazul dumneavoastră, cred că este o problemă de destin - ferm, implacabil, de care nu vă puteţi feri. Ştiţi cum este, destinul îl poţi prevesti, dar nu îl poţi modifica. Şi iată că natura se pare că a plouat cu atâtea daruri deasupra capului dumneavoastră, încât vă veţi putea găsi cu mare greutate vocaţia. Aşa, pe neaşteptate, aţi devenit prim-ministru, prin graţie divină şi cu puţin sprijin masculin, terestru. Duminica trecută, ca un făcut, vi s-a mai întâmplat ceva. Aţi ajuns al doilea om în PSD, sunteţi preşedinte executiv. Vă doresc succes! Dar tristeţea mea vine din faptul că celebrul Codrin Ştefănescu a rămas fără nicio funcţie, ceea ce este cât se poate de rău. Va găsi Domnia Sa un partid pe care să încerce să-l strice, aşa cum a făcut cu România Mare. Doamnă prim-ministru, Vedeţi că în perioada aceasta aveţi posibilitatea să vă afirmaţi. Pentru că dincolo de Prut, 106 comune, oraşe, municipii, prin hotărâri de consilii locale, au dorit şi doresc unirea cu România. Mergeţi, poate vă face domnul Liviu Dragnea cunoştinţă, la Cotroceni. O să-l întâlniţi acolo pe domnul Klaus Iohannis, sobru, serios, care în trei ani de mandat, în dorinţa de a face din România "ţara lucrului bine făcut", a făcut un pas. Şi cred că în următorii doi va mai face unul, sper, în timpul vieţii mele. Şi să încercaţi ca de aici, din România, să determinaţi o mişcare frumoasă, elegantă, încât, pe cale firească, paşnică, basarabenii să intre în matca firească, a României, o ţară extraordinară. De asemenea, doamnă prim-ministru, având în vedere că ţara a devenit o deltă - nu-i vina dumneavoastră -, încercaţi, luna viitoare, după ce se retrag apele, să împăduriţi. Şi vă voi ierta de toate păcatele tinereţii. În treacăt, v-aş ruga să mai mergeţi pe la Videle. Nu de alta, dar dacă păţeşte domnul Liviu Dragnea ceva, să nu rămâneţi profesor suplinitor, să vă păstreze cineva orele, acolo, la liceul de unde aţi pornit şi unde o să vă întoarceţi, sper, cât de curând. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
			Domnul Slavoliub, vă rog.
			Domnul Slavoliub Adnagi: Doamnă preşedinte, Stimaţi membri ai Parlamentului României, În calitate de deputat al minorităţii sârbe în Parlamentul României, pot doar să exprim mulţumirea conaţionalilor mei care trăiesc în România, mulţumire datorată faptului că România şi Serbia continuă relaţiile diplomatice stabilite încă din 1879 şi că niciodată în istorie, România şi Serbia, nu s-au aflat pe poziţii beligerante, ci, dimpotrivă, de multe ori au înfruntat împreună provocările la care au fost supuse. Întâlnirile avute pe data de 8 martie a.c. de preşedintele Serbiei, domnul Aleksandar Vučić, cu preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, cu preşedintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, cu prim-ministrul României, doamna Viorica Dăncilă, şi, nu în ultimul rând, cu preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Liviu Dragnea, dovedesc încă o dată că România şi Serbia au relaţii diplomatice sănătoase, la cel mai înalt nivel, şi relaţii de colaborare solide pe plan economic şi social. Îmi exprim convingerea că aceste premise vor duce la dezvoltarea relaţiilor stabilite între cele două state şi la rezolvarea pragmatică şi corectă a problematicii aflate în discuţie. Deputat al minorităţii sârbe, Slavoliub Adnagi.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Doamna Bîzgan. Doamna Oana Bîzgan, vă rog.
			Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral: Mulţumesc. Dragi colege, Dragi colegi, 4% dintre mamele care au născut în România, în 2015, nu şi-au încheiat încă adolescenţa. Procentul este cu peste 200% mai mare decât media europeană a mamelor cu vârste sub 19 ani. Mai mult. 700 de copii s-au născut în anul 2015 din mame cu vârste între 10 şi 14 ani. Să dai naştere unui copil atunci când tu însăţi eşti un copil este un eveniment traumatizant şi stigmatizant, cu consecinţe pe termen lung. În cazul mamelor minore, sarcina afectează nu doar sănătatea şi integritatea fizică, psihologică şi emoţională, ci are implicaţii profunde asupra accesului la educaţie şi formare profesională, asupra oportunităţilor ulterioare de dezvoltare economică, socială şi personală. Să fii mamă la 10, 15 sau 18 ani este rareori o consecinţă a unei alegeri informate conştient. Frecvent, sarcina intervine ca urmare a unui abuz sexual. Zilnic, în România au loc cinci cazuri de viol, inclusiv asupra minorelor. Nu putem permite ca mii de fete şi copiii lor nou-născuţi să piardă startul în viaţă şi, mai ales, nu putem permite ca abuzatorii lor să rămână nepedepsiţi. Am depus recent o propunere legislativă privind înfiinţarea unui registru naţional automatizat care va uşura autorităţilor identificarea şi monitorizarea autorilor de contravenţii şi infracţiuni sexuale sau de hărţuire comise inclusiv asupra minorilor. Ţinând cont de rata de recidivă de peste 70%, este necesar un astfel de instrument ca să putem preveni noi cazuri de infracţiuni sexuale. Exemplele sunt multiple. În noiembrie 2017, un deţinut eliberat condiţionat a comis un nou viol, la doar trei zile de la eliberare, asupra unui băieţel. Mai recent, în 1 martie 2018, un bărbat eliberat din închisoare cu numai cinci luni în urmă a agresat sexual o fetiţă de 13 ani, în Bucureşti, în ciuda interdicţiei de a se afla în Capitală. Trebuie să acţionăm acum cu soluţii integrate şi eforturi susţinute de prevenţie. Este nevoie să facem o prioritate din educaţia pentru sănătate în rândul fetelor şi al băieţilor de vârstă şcolară. Este nevoie să asigurăm sprijin şi asistenţă reale pentru victimele agresiunilor sexuale. Este nevoie să monitorizăm eficient agresorii pentru a preveni noi abuzuri. De aceea, dragi colege, dragi colegi, vă mulţumesc pentru sprijinul transpartinic acordat înfiinţării acestui Registru şi vă rog să-l susţineţi şi în plen cu votul dumneavoastră. Oana Bîzgan, deputat independent. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Adrian Todor? Vă rog.
			Domnul Adrian Todor: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Aradul a devenit paradisul contractelor fără licitaţie". În ultima perioadă, s-a discutat intens în spaţiul public despre necesitatea modificării Legii achiziţiilor publice, inclusiv la întâlnirea doamnei premier, Viorica Dăncilă, cu Asociaţia primarilor de municipii. Cu siguranţă este nevoie de această modificare, pentru că de multe ori proiectele administraţiei publice locale, ale ministerelor sunt blocate din cauza unor prevederi legislative. Inclusiv absorbţia fondurilor europene este afectată grav de unele bariere legislative, care ar trebui urgent eliminate, aşa cum solicită şi primarii. Numai că actuala lege are şi alte lacune. Permite acordarea unor contracte de lucrări sau servicii publice prin proceduri profund corupte, care ocolesc sistemul naţional de licitaţii publice, numit SEAP. Şi vă dau exemplul Aradului, unde administraţia locală, condusă de liberalul Gheorghe Falcă, un protejat al sistemului, alocă lucrări sau servicii de milioane de euro fără licitaţii publice. Gheorghe Falcă a dat cu dedicaţie serviciul de salubrizare şi deszăpezire, în valoare de 15 milioane de lei, invocând procedura de urgenţă, fără a trece prin SEAP. Bineînţeles, domnul primar Gheorghe Falcă nu a păţit nimic, ştiind că este protejatul sistemului şi vedem cum şi în ziua de astăzi dosarele Domniei Sale zac în sertarele procurorilor, chiar şi ale procurorilor DNA. La fel se atribuie în Arad şi lucrările majore, care sunt realizate cu credite - credite BERD -, iar licitaţia, din cauza vidului legislativ, nu mai trece prin filtrul SEAP, câştigătorul fiind decis de bancă şi de o comisie a Primăriei Arad. Având la dispoziţie un sistem care poate stabili cine este câştigătorul licitaţiei, primarul Falcă a ales în ultimii ani împrumuturile, în locul fondurilor europene. Drept urmare, Aradul este printre municipiile cu cele mai mari datorii la bănci şi cu cele mai puţine absorbţii ale fondurilor europene. Fac apel, pe această cale, la doamna premier Viorica Dăncilă, ca la momentul modificării legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice să aibă în vedere şi închiderea acestor portiţe, prin care unii primari au posibilitatea de a acorda contracte de milioane de euro, ocolind Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Adrian Todor, deputat de Arad.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Daniel Olteanu? Vă rog.
			Domnul Daniel Olteanu: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Suntem cu toţii de acord că este nevoie de mai mulţi bani la buget, dar atrag atenţia că nu se va obţine asta prin sufocarea întreprinzătorilor cu controale şi sancţiuni. În locul stimulării conformării voluntare, pe finalul anului trecut, s-a decis premierea angajaţilor ANAF cu 15% din sumele încasate ca urmare a unor acţiuni de forţă. Mai precis, e vorba de o parte din sumele stabilite prin acte administrativ-fiscale, procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală, care au la bază sesizări ale ANAF, rămase definitive în sistemul căilor de atac. Sunt patru categorii de sume, nu le detaliez, pentru că nu e timp, ele se află în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116 din 2017 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii nr. 263 din 2010, publicată în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2017. Vreau să vă spun că dacă ar fi existat în 2017, aceste premieri ar fi fost de aproximativ 40 de milioane de euro, iar pe ultimii trei ani s-ar fi ridicat la peste 166 de milioane de euro, şi asta conform unui răspuns oficial pe care l-am primit chiar de la ANAF. Foarte grav mi se pare faptul că pentru una din categoriile care ar urma să facă obiectul premierilor nici măcar ANAF nu ştie câţi bani a adus aceasta bugetului de stat. Şi mă refer aici la "sumele confiscate prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală care au la baza sesizări ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, stinse prin încasare, valorificare sau executare silită". Deci, fond de premiere de 15% dintr-o sumă pe care nu o cunoaştem. Am deja pe birou un memoriu al unor angajaţi dintr-o altă instituţie de control, care cer, pe scurt, tratament similar. Vreau să vă gândiţi foarte serios ce s-ar întâmpla în momentul în care angajaţii din Poliţie, ITM, Casa de Asigurări, Garda de Mediu, Protecţia Consumatorilor, DSV, DSP şi aşa mai departe vor solicita să fie premiaţi, pe acelaşi model, cu un procent din sumele recuperate. Pot fi de acord cu stimulente date tuturor acestor angajaţi din instituţiile de control, în momentul în care aduc încasări suplimentare la buget, ca urmare a conformării voluntare, nu a amenzilor. Nu acesta este obiectivul unui stat, să trimită zeci de controale, anual, unui întreprinzător, ci să-l sprijine pe acel întreprinzător în desfăşurarea activităţii. ANAF nu există, în primul rând, pentru a da amenzi, ci pentru a simplifica procesul de colectare a taxelor şi impozitelor, pentru a creşte conformarea voluntară. Cunosc o situaţie în care un contribuabil a câştigat un proces cu ANAF pentru o sumă de câteva sute de lei, iar ANAF i-a transmis că nu-i va restitui nimic, pentru că a contestat doar modalitatea de executare. Evident, acest contribuabil a abandonat lupta, iar pentru greşeala ANAF nu va răspunde nimeni. Ce facem, ne jucăm de-a şoarecele şi pisica cu contribuabilii, speculând orice pentru a le mai da o amendă, pentru a le mai pune o poprire, pentru a ne face fondul de premiere de 15%? Închei, invitându-vă să faceţi un exerciţiu de imaginaţie, cred eu, elocvent. 40 de milioane de euro în 2017, şi peste 166 de milioane de euro în ultimii trei ani, cât ar reprezenta premierile în ANAF, înseamnă sume mult mai mari decât cele investite în infrastructura din Moldova în toată această perioadă, prin proiecte ale Ministerului Transporturilor. Dacă ANAF primeşte premieri de 15%, Moldova nu primeşte nici 1% din ceea ce i se cuvine. Mulţumesc. Daniel Olteanu, deputat de Vaslui.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			De la USR? Domnul Popescu? Domnul Dobrovie? Vă rog, domnul Dobrovie.
			Domnul Matei-Adrian Dobrovie: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "România poate susţine aderarea Serbiei la Uniunea Europeană cu o singură condiţie - respectarea drepturilor etnicilor români din Valea Timocului şi din Voivodina". Doamnelor şi domnilor deputaţi, În contextul vizitei în România a preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, autorităţile de la Bucureşti ar fi trebuit să transmită un mesaj ferm partenerilor sârbi. România va susţine aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar doar în momentul în care autorităţile de la Belgrad vor respecta drepturile etnicilor români din Valea Timocului şi din Voivodina. Din păcate, în momentul de faţă statul sârb şi-a încălcat angajamentul de a respecta drepturile etnicilor români, chiar dacă a semnat, încă din 2012, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind minorităţile naţionale. De o importanţă aparte pentru etnicii români din Serbia, prevederile Protocolului se referă la angajamentele asumate de România şi Serbia în vederea protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Este vorba, în primul rând, de respectarea dreptului la reprezentarea parlamentară a minorităţilor, asigurarea dreptului la educaţie în limba maternă, acces la serviciu religios şi acces la presă. În mod expres, prin intermediul Protocolului, Serbia s-a angajat ca, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, care includ, evident, şi protecţia minorităţilor naţionale. Doamnelor şi domnilor, Cooperarea dintre cele două părţi ar trebui să urmărească asigurarea posibilităţii de utilizare a limbii române în mod curent în Timoc, precum şi îndreptarea deficienţelor înregistrate în ceea ce priveşte accesul la mijloacele de informare mass-media în Timoc, Serbia de Est. În plus, angajarea în administraţie, asigurarea accesului la serviciu religios, împreună cu problematica proprietăţilor reprezintă aspecte care nu pot fi omise de părţi în vederea garantării depline a drepturilor şi identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. De asemenea, în discuţiile cu omologii sârbi, autorităţile de la Bucureşti trebuie să accentueze importanţa principiului reciprocităţii, dat fiind că România este un exemplu la nivel european în materie de protecţie a minorităţilor naţionale. De asemenea, se acordă reprezentare în Parlament minorităţii sârbe în România, dreptul la educaţie în limba maternă, la serviciu religios şi acces la mass-media. Totodată, statul sârb trebuie să renunţe la divizarea artificială între români şi vlahi. România trebuie să sprijine Serbia în procesul de aderare doar dacă aceste drepturi ale etnicilor români sunt respectate pe tot teritoriul Serbiei. Preşedintele Vučić a anunţat numirea unui copreşedinte al Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind minorităţile naţionale. Un copreşedinte din partea Serbiei. Am insistat pe această măsură, pe deblocarea acestei comisii, în cadrul vizitei parlamentare făcute în Serbia, în februarie 2017. Această comisie are un rol fundamental. Ea trebuie să devină funcţională - până acum, din păcate, nu s-a întrunit decât de două ori. Ea trebuie să evalueze progresele înregistrate în urma semnării Protocolului din 1 martie 2012, prin care, după cum spuneam, Serbia, în calitate de stat candidat la Uniunea Europeană, se angajează să acorde minorităţii române de pe întreg teritoriul ei dreptul la educaţie în limba maternă, acces la mass-media şi serviciu religios, şi reprezentare în Parlament. Vă mulţumesc. Matei Dobrovie, deputat de Bucureşti, Circumscripţia nr. 42.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Din partea UDMR, domnul Benedek Zacharie? Vă rog.
			Domnul Benedek Zacharie: Bună dimineaţa! Stimate colege, Stimaţi colegi, Sintagmele-cheie ale intervenţiei mele de astăzi sunt: condiţiile de desfăşurare a traficului rutier, politica de cârpire a drumurilor şi siguranţa circulaţiei. Odată cu topirea zăpezii, drumurile naţionale DN 1 şi DN 7, pe tronsoanele Bucureşti - Braşov - Sibiu, respectiv Piteşti - Râmnicu Vâlcea - Sibiu şi autostrada A1 Bucureşti - Piteşti, rute deosebit de circulate, au devenit un real pericol pentru participanţii la trafic, obligând şoferii la un slalom deosebit de periculos printre gropi, gropi potenţial fatale. Din nou se demonstrează faptul că cei de la CNAIR ar trebui să renunţe la lucrările de plombare pe secţiuni întinse de drum, având în vedere că efectele, indiferent de modalitatea de execuţie, dispar după sezonul rece. Pentru astfel de lucrări garanţia de bună execuţie este de un an de zile, dar, în realitate, nicio astfel de plombă nu poate rezista 12 luni. M-ar interesa să aflăm de la conducerea CNAIR ce firme au executat în anul 2017 astfel de lucrări pe DN 1 Bucureşti - Braşov - Sibiu, pe DN 7 Piteşti - Râmnicu Vâlcea - Sibiu sau pe autostrada A1 Bucureşti - Piteşti, deoarece, nu-i aşa, plombările sunt încă în garanţie, iar firmele executante răspund de calitatea lucrărilor. Aşadar, sunt convins că la nivelul CNAIR se pot lua măsuri raţionale de a considera astfel de plombări ca lucrări punctuale, soluţii de maximă urgenţă şi cu un termen ce nu depăşeşte o jumătate de an, urmând să se intervină ulterior cu soluţia înlocuirii stratului de uzură pe toată suprafaţa afectată. O astfel de soluţie, deşi la prima vedere pare mai scumpă, pe termen mediu şi lung, îşi demonstrează atât eficienţa pentru participanţii la trafic, cât şi economicitatea în privinţa utilizării banului public. Mai am o observaţie. Pe aceleaşi tronsoane, la care m-am referit deja, conducerea CNAIR ar trebui să prezinte rapoartele auditorilor pentru siguranţa circulaţiei, întocmite pe aceste lucrări şi pentru această perioadă, respectiv măsurile luate de inspectorii de siguranţa circulaţiei în privinţa parapeţilor direcţionali, pe lungimi importante, aceştia lipsind cu desăvârşire, iar în multe locuri fiind îndoiţi, ruginiţi, rupţi. Pe scurt, aceste elemente ale drumurilor neputând să asigure participanţilor la trafic siguranţa în circulaţie. În legătură cu aceşti parapeţi, am şi o întrebare concretă. Ce face CNAIR cu banii obţinuţi de la şoferi sau asiguratori cu titlu de prejudiciu pentru deformarea, distrugerea acestor elemente? În concluzie, întrebarea "De ce nu avem autostrăzi noi?" a devenit o replică dintr-o piesă de teatru absurd. Aşadar, întrebarea corectă ar fi: de ce nu avem grijă, nu întreţinem şi nu reparăm eficient drumurile pe care le avem şi pe care deocamdată le putem utiliza? Benedek Zacharie, deputat al UDMR.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Doamna Maricela Cobuz, vă rog.
			Doamna Maricela Cobuz: Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "Îndemn la participarea la viaţa politică pentru femeile din România". În cadrul Congresului Extraordinar al Partidului Social Democrat, din data de 10 martie, la Bucureşti, premierul României, în calitate de preşedinte al Organizaţiei Femeilor Social Democrate din România, a transmis un îndemn tuturor femeilor, de a se implica în viaţa politică. Partidul Social Democrat a oferit întotdeauna şanse egale între femei şi bărbaţi. În prezent, în structurile de conducere există o paritate de gen. Partidul Social Democrat a promovat intens numirea şi alegerea în funcţiile publice ale femeilor, astfel numărul acestora a crescut considerabil faţă de anul 2012. Prezenţa femeilor în funcţiile politice şi administrative a demonstrat astăzi că PSD a respectat egalitatea de şanse, comparativ cu alte partide politice care doar au clamat egalitatea de şanse, dar nu au făcut nimic în privinţa aceasta. Este o dovadă reală că partidul nostru a respectat prevederile europene şi este o dovadă reală de reformă a Partidului Social Democrat, de la ultimul Congres. Parlamentul României este reprezentat astăzi de 53 de femei, un sfert din numărul parlamentarilor social democraţi. De asemenea, s-a dublat numărul femeilor care au câştigat alegerile pentru funcţia de primar şi s-a triplat numărul acestora în consiliile locale şi judeţene. Ca deputat şi femeie implicată în viaţa politică, susţin temeinic îndemnul spre acest tip de activitate. Femeile social democrate au fost promovate pe criteriul competenţei, li s-a acordat şansa de a evolua în partid şi de a reprezenta cu onoare PSD în funcţiile publice. Vă mulţumesc. Deputat al PSD Suceava, dr. Maricela Cobuz.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Din greşeală, am sărit peste Grupul parlamentar al PMP. Domnul Constantin Codreanu, vă rog.
			Domnul Constantin Codreanu: Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică de astăzi este o invitaţie. O invitaţie la un eveniment care va marca inevitabil acest An al Centenarului, în care marcăm cei 100 de ani de la Marea Unire. Pe 25 martie 2018, la Chişinău, în capitala celui de-al doilea stat românesc, zeci de mii de persoane vor ieşi în stradă. Vor ieşi în stradă pentru a marca, pe de o parte, cei 100 de ani de la momentul istoric în care Sfatul Ţării de la Chişinău a votat ca Basarabia să revină la patria-mamă, România, iar, pe de altă parte, să ceară reîntregirea. Să ceară un lucru absolut firesc, pentru că naţiunea română rămâne în continuare singura care suportă şi trăieşte, din păcate, consecinţele unui Pact criminal semnat de Ribbentrop şi Molotov. Pe 25 martie îmi doresc ca reprezentanţi ai Parlamentului României, ai Guvernului României şi ai Preşedinţiei Române să fie prezenţi la acest eveniment care, dincolo de orice, îşi doreşte să dea semnale foarte clare, către Bucureşti, către Washington, către Bruxelles şi chiar către Moscova, că românii din Republica Moldova, românii din România, românii din diaspora îşi doresc reunirea. De la această tribună, acum trei săptămâni, vă spuneam şi salutam gestul curajos al aleşilor locali din Republica Moldova, care au votat şi au semnat declaraţii de reunire cu ţara. Erau atunci 16. Astăzi, numărul acestor declaraţii a crescut la 112. Şi numărul lor este în creştere continuă. Dincolo de consiliile locale, de consiliile raionale sau de consiliile municipale, am ajuns să avem declaraţii de reunire inclusiv din partea uniunilor de creaţie, inclusiv din partea multor altor organizaţii profesionale, inclusiv din diaspora comună a celor două state româneşti, care susţin acest demers important, deşi simbolic, de afirmare a unui obiectiv de ţară. Anul trecut, vă aduceţi prea bine aminte, sper, că am votat în Parlamentul României ca ziua de 27 martie să fie declarată zi de sărbătoare naţională pe teritoriul României. Nu am făcut-o dintr-un impuls festivist sau din dorinţa de a mai avea o sărbătoare naţională. Nu. Era, bineînţeles, o motivaţie foarte clară, ca naţiunea română să conştientizeze importanţa acestui act. Tocmai de aceea este foarte important ca pe 25 martie, ziua în care inima românismului va bate la Chişinău, să fim prezenţi în stradă, să fim prezenţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale, pentru ca împreună să ne asumăm acest obiectiv de ţară. Acest, de fapt, proiect de ţară, care este al treilea proiect de ţară al României, după integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană. Şi să continuăm ceea ce unii încearcă să facă pe palierul asociativ, să combinăm aceste eforturi şi să ne asumăm acest obiectiv de ţară. Vă mulţumesc. Deputat Constantin Codreanu, Circumscripţia electorală nr. 43, diaspora, PMP.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Doamna Antoneta Ioniţă, vă rog.
			Doamna Antoneta Ioniţă: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Falsele probleme ale politicii". După evenimentul desfăşurat de Partidul Social Democrat, la sfârşitul săptămânii trecute, paginile de Facebook au fost inundate de ştiri zeflemitoare referitoare la iubita domnului Dragnea. Că a stat în primul rând, că e mai tânără decât fiul lui Dragnea sau că se aud clopotele de nuntă între doi miri pe care îi desparte o diferenţă de 30 de ani. Departe de mine gândul de a deveni un apărător al liderului social democrat, dar astfel de subiecte nu ar trebui să preocupe opinia publică. Nu este treaba noastră să judecăm relaţiile oamenilor politici, nici dacă diferenţa e de 30 de ani, ca în cazul domnului Dragnea, nici de 26 de ani, ca în cazul domnului Tăriceanu. Cred cu tărie în dreptul fiecărui cetăţean de a-şi căuta iubirea, indiferent de vârsta sa. E o atitudine meschină să condamni o astfel de relaţie în cazul în care bărbatul e mai în vârstă, dar să relatezi cu admiraţie povestea cuplului Macron, spre exemplu, preşedintele Franţei având cu 25 de ani mai puţin decât soţia sa. E o dovadă clară că avem capacitatea de a judeca superficial, de a nu vedea pădurea din cauza copacilor. Altele au fost problemele pe care Congresul Social Democrat le-a scos la suprafaţă: lipsa de soluţii la criza generată de guvernarea actualei Coaliţii; încercarea de a mima solidaritatea într-un partid ai cărui membri nici măcar nu s-au mai obosit să rămână în sală, să afle rezultatele votului dat pentru alegerea structurilor de conducere; demagogia unui lider care, prefăcându-se că nu vede dezastrul economic şi social spre ca ne îndreptăm, vorbeşte despre proiecte realizabile în 2040. 4.000 de social democraţi, unii dintre ei fiind persoane demne de toată lauda, aplaudau la comandă discursul şefului de la Teleorman, aclamând mesajele aşa-zis mobilizatoare, demne de o "Epocă de Aur". Oameni cu expertiză în domeniul lor de activitate se aliniau directivelor trasate de întâiul condamnat fără executare al României. Am văzut un episod politic trist, o trimitere într-o altă epocă, o proiecţie a ceea ce nu mi-aş dori să devină România. Asta ne aşteaptă dacă nu ne vom concentra pe adevăratele valori europene, dacă vom continua să judecăm fapte şi oameni, pornind de la argumentele pe care le putem întâlni mai degrabă la chivuţele din pieţele de zarzavaturi. Nu mă interesează iubita domnului Dragnea decât în măsura în care România de mâine ar trebui să fie o ţară cu valori europene, deschisă în egală măsură atât pentru această tânără domnişoară, cât şi pentru copiii noştri. Deputat al PNL de Brăila, Antoneta Ioniţă.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Doamna Cristina Iurişniţi, vă rog.
			Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Revin cu un semnal de alarmă. "Educaţia pentru sănătate sexuală în şcoli este o necesitate sau o opţiune?" În ultimii 28 de ani, lipsa unor politici educaţionale de fond şi incapacitatea conturării unor programe axate pe nevoile actuale ale copiilor şi tinerilor noştri, în privinţa educaţiei pentru sănătate sexuală şi reproductivă, fac ca România să se numere printre puţinele state europene care nu au implementat în curriculum obligatoriu educaţia pentru sănătate, în contradicţie cu ţări precum Franţa, Belgia, Suedia, Portugalia, Polonia, Danemarca, Germania, Cipru, Slovacia, care au conştientizat încă din anii ’70 importanţa prioritizării şi implementării acestei materii în sistemele lor de educaţie. Spre exemplu, în Germania, educaţia pentru sănătate este văzută ca un instrument eficient pentru a evita sarcinile nedorite. Educaţia pentru sănătate în şcoli este obligatorie şi nu există clauze pentru a permite părinţilor să îşi retragă copiii de la lecţii. Şcolile sunt obligate să informeze despre conţinutul materiei, unde elevii învaţă despre contraceptive şi proceduri biologice, dar şi despre emoţii şi aspectele unei relaţii. Conform statisticilor OMS, suntem pe primul loc în Europa la numărul de sarcini accidentale la adolescentele de 15 ani, iar rata morbidităţii este îngrijorătoare. Ne dorim copii informaţi şi sănătoşi, care să aibă acces la informaţii din surse sigure. Educaţia pentru sănătate sexuală şi reproducere vine în sprijinul direct al tinerilor şi indirect al societăţii, promovând principii şi valori educaţionale, cu scopul de a dezvolta încă din şcoală cunoştinţe referitoare la sănătate, reproducere, comportament alimentar şi norme de igienă, cultivarea responsabilităţii şi a prevenţiei, valori care stau la baza unui sistem educaţional relevant, centrat pe interesele elevilor. Care este situaţia actuală? Acum câţiva ani, instituţiile statului împreună cu organizaţii mondiale, ONG-uri, reprezentanţi ai societăţii civile şi-au asumat redactarea şi implementarea unor direcţii strategice, însă MEN, actualmente, este cuprins de amnezie şi uită că a semnat Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 şi, odată cu ea, revizuirea şi actualizarea actelor normative privind igiena şcolară şi actualizarea programei de educaţie pentru sănătate. La fel a căzut în adâncă uitare şi Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi a Educaţiei pentru Sănătate, elaborat de Administraţia Prezidenţială, UNICEF România, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Sănătăţii, care îşi propune să traseze axele directoare pentru implementarea în intervalul 2017-2018 a "Educaţiei pentru sănătate" în şcoli, cu nişte obiective importante: reactualizarea programei şi îmbunătăţirea cadrului legislativ. Dacă statul doarme şi se complace în dezinteres şi pasivitate, societatea civilă, în schimb, reacţionează. În luna octombrie a anului 2017 a fost lansată o petiţie naţională, pe platforma "campaniamea.de-clic.ro", prin care se solicită Parlamentului României, dar şi ministerelor avizate să garanteze accesul tuturor elevilor la educaţie sexuală. Societatea civilă îşi motivează petiţia prin dorinţa de "a dezvolta tinerilor capacitatea de a face alegeri în mod conştient cu privire la relaţii, sexualitate, sănătate fizică şi emoţională. Aceste alegeri au la bază respectul şi protejarea propriei sănătăţi, cât şi a celorlalţi". Deci, dragi colegi, educaţia sexuală pentru sănătate sexuală nu înseamnă că este vorba despre a face sex, nici vorbă. În acest context, solicităm MEN să introducă în planurile-cadru la nivel liceal, în curricula privind consilierea şi dezvoltarea personală, a educaţiei pentru sănătate sexuală şi pentru reproducere, în scopul de a acoperi vidul actual existent în educaţia pentru prevenţie. Reducerea comportamentelor cu risc la nivelul adolescenţilor trebuie să devină...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Aţi depăşit cele trei minute regulamentare...
			Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi: ... obiectiv prioritar pentru MEN în ceea ce priveşte educaţia şi sănătatea liceenilor noştri. Mulţumesc. Cristina Iurişniţi, Circumscripţia electorală nr. 6, Bistriţa- Năsăud. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul Marius Paşcan, vă rog. De la ALDE, domnii Constantin Avram şi Mihai Niţă au depus în scris.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează: "Politicienii maghiarimii vădesc teama de propriul electorat dezamăgit şi provoacă himere revizioniste". Am ajuns să asistăm, cu obidă, revoltă şi furie, dar şi cu un ciudat sentiment de neputinţă din partea autorităţilor statului, la continuarea batjocurii la adresa însemnelor oficiale ale României. De curând au fost ponegrite aceste simboluri naţionale oficiale la nivelul Ambasadei României de la Budapesta, s-a continuat prin manifestările antistatale, revizioniste şi separatiste de la Târgu Mureş şi, iată, astăzi, asistăm în mod grav, din nou, la sfidarea românilor, la încălcarea legislaţiei în vigoare, prin pavoazarea festivă şi fastuoasă a oraşului Sfântu Gheorghe exclusiv cu drapelul Ungariei. Le transmit politicienilor maghiarimii şi, în mod special, primarilor şi aleşilor locali că sunt datori să respecte statul român din care fac parte integrantă. Nu semănaţi vânt, dacă nu vreţi să culegeţi furtună! Le solicit imperativ autorităţilor competente ale statului să susţină cu fermitate demersurile prefecţilor, în mod special din Mureş, Harghita şi Covasna, de apărare şi asigurare a legalităţii în privinţa arborării Drapelului Naţional al României cu prilejul unor manifestări publice, conform Legii nr. 75 din 1994. Mă întreb, dacă la vreme de pace unora de prin instituţiile publice le tremură genunchii când trebuie să apere Constituţia şi să aplice legile ţării, cum ar fi procedat cei în cauză în situaţia străbunilor noştri, care au făurit şi apărat, implicit, în războaie naţiunea română?! Aceste acţiuni provocatoare de incitare la ură şi separatism etnic trebuie respinse deopotrivă de maghiari şi de români. Cu siguranţă, tocmai spaimele politicienilor maghiarimii că îşi pierd influenţa şi nu mai au argumente valide pentru a fi susţinuţi de propriul electorat dezamăgit generează aceste acţiuni de instigare etnic separatiste inadmisibile. Maghiarii şi românii de rând au aceleaşi probleme care sunt prioritar economice şi privesc deprecierea nivelului de trai şi nesiguranţa zilei de mâine. În acest timp, din păcate, cei care defilează prin politică, instigându-i la revizionism, coabitează invariabil foarte bine cu guvernările prin Bucureşti şi prosperă. Consider că împreună, români, maghiari, alături de toate celelalte etnii, suntem mai bogaţi cultural şi spiritual. De aceea, vă îndemn pe toţi maghiarii din România să nu vă ascultaţi liderii politici care vă îndeamnă la separatism ori să-i desconsideraţi şi să-i priviţi cu superioritate pe români, determinându-vă practic să vă izolaţi etnic. Este în defavoarea noastră, a tuturor. Am trăit împreună de secole şi o putem face în bună pace, în continuare, respectându-ne reciproc! Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Doamna Victoria Longher? Vă rog.
			Doamna Victoria Longher: Bună ziua, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Pe 6 martie a.c., la invitaţia Cancelariei Preşedintelui Republicii Polone, am participat, împreună cu un grup de 20 de tineri, membri ai ansamblului de cântece şi dansuri poloneze "Sołonczanka", şi delegaţia oficială a Uniunii Polonezilor din România, la Bilanţul celei de-a II-a ediţii a Activităţilor de Sprijinire a Polonezilor din Est sub patronatul Cuplului Prezidenţial. Alături de delegaţia polonezilor din România au participat şi delegaţii din Ucraina şi Republica Moldova. Fiecare a prezentat programe artistice specifice zonei de unde provine şi, de asemenea, filmuleţe de prezentare cu activităţile pe care le desfăşoară. Tot atunci, în timpul ceremoniei festive, membrii ansamblului "Sołonczanka" au prezentat un dans tradiţional specific polonezilor din Bucovina, stârnind admiraţia cuplului prezidenţial pentru faptul că au păstrat cu sfinţenie cultura moştenită. Preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, a declarat: "Aş dori ca polonezii din întreaga lume să trăiască un secol de independenţă. Copiii ies pe scenă şi vorbesc frumos în poloneză, cântă în poloneză, prezintă dansuri care fac parte din marea noastră tradiţie. Vă mulţumesc foarte mult pentru asta! Dorim să le mulţumim tuturor profesorilor polonezi, tuturor organizatorilor vieţii culturale poloneze, tuturor celor care conduc casele polone. Mulţumim tuturor preoţilor polonezi care lucrează în aceste zone şi care, prin intermediul slujirii lor pastorale, întăresc acest spirit, pe de o parte, credinţa, tradiţia şi cultura poloneză, dar, mai presus de toate, susţin, de cele mai multe ori, spiritul polonez. Vă încurajăm din toată inima să continuaţi să faceţi acest lucru, astfel putând duce mai departe acest spirit generaţiilor următoare". "«Merită să te ajuţi!» este o expresie a recunoştinţei noastre faţă de toţi cei care se ocupă de dezvoltarea educaţiei comunităţii poloneze în străinătate. Toate aceste eforturi sunt extrem de importante pentru că întăresc simţul identităţii naţionale poloneze între generaţiile care s-au născut în afara Poloniei", a subliniat prima doamnă, Agata Kornhauser-Duda. "Aceasta este o mărturie atât de frumoasă, faptul că noi, polonezii, ne-am risipit peste tot în lume şi, indiferent de locul în care trăim, suntem o singură familie, pentru că noi purtăm Polonia în inimile noastre ", a subliniat prima doamnă, Agata Kornhauser-Duda. Vă mulţumesc. Longher Victoria, deputat al Uniunii Polonezilor din România.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Daniel Constantin, ALDE? Nu este. Domnul Vasile Cocoş? Vă rog.
			Domnul Vasile Cocoş: Bună dimineaţa, doamnă preşedinte. Bună dimineaţa, stimaţi colegi şi colege. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Proiectul pentru România, lansat la Congresul extraordinar al PSD din 10 martie 2018, în anul Centenarului României". La Congresul Extraordinar al PSD, din 10 martie 2018, de la Bucureşti, s-a votat pentru continuarea reformelor de echipa condusă de liderul naţional al PSD, Liviu Dragnea. În cadrul congresului, la propunerea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, cei prezenţi au votat, în unanimitate, pentru începerea dezbaterilor pentru cinci convenţii naţionale: Convenţia naţională pentru adoptarea monedei euro până în anul 2024; Convenţia naţională pentru preşedinţia Consiliului U.E.; Convenţia naţională pentru cultură; Convenţia naţională pentru egalitatea de gen "România paritară" şi Convenţia naţională România 2040. La începerea dezbaterilor, pentru cele cinci convenţii naţionale, vor fi invitaţi să participe Preşedinţia României, Banca Naţională a României, Academia Română, partidele politice, mediul universitar, sindicatele, patronatele şi societatea civilă. În cadrul congresului, la propunerea premierului Viorica Dăncilă, cei prezenţi au votat, în unanimitate, cele 100 de măsuri pentru România în anul Centenarului. Printre principalele măsuri aş vrea să menţionez câteva care vizează Programul de guvernare al Alianţei PSD-ALDE: Înfiinţarea tribunalelor de achiziţii publice după modelul german cu termene reduse de rezolvare a contestaţiilor şi termenul de atribuire; Adoptarea Legii finanţelor publice locale; Adoptarea Legii turismului; Modificarea unor legi, cum ar fi: Legea redevenţelor, Legea minelor, Legea lobby-ului şi Legea violenţei domestice; Intrarea în vigoare a noilor Legi ale justiţiei; Intrarea în vigoare a Codului administrativ; Înfiinţarea unui departament de achiziţii centralizate, implementarea noului sistem de achiziţii publice; Introducerea unui formular unic, a facturii electronice; Înfiinţarea filtrului 2 în vamă; Introducerea indicatorilor de performanţă în administraţia locală şi evaluarea anuală; Adoptarea unei noi Legi a adopţiilor; Modificarea Codului muncii; Asigurarea salariului minim diferenţiat pe categorii de studii şi corelarea zilelor libere cu cele la nivel european şi alte foarte multe măsuri. Personal, şi eu am votat cu toată încrederea, deoarece apreciez că priorităţile politice, economice şi sociale, anunţate pentru perioada următoare de Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă, în Congresul extraordinar al PSD, sunt îndrăzneţe şi necesare pentru viitorul României. Vă mulţumesc. Deputat Vasile Cocoş, Colegiul nr. 40, Vâlcea.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Cristian Buican. Este? Nu. Domnul Daniel Gheorghe. Vă rog.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Declaraţia mea politică vizează vânzarea terenurilor către străini, un proces pe care trebuie să-l oprim, dacă nu, măcar să-l temperăm. Nu demult, Partidul Naţional Liberal, printr-un număr de deputaţi, a depus o iniţiativă legislativă care vizează înfiinţarea unui filtru în chestiunea vânzării terenurilor către cetăţenii străini, şi, de asemenea, propunerea noastră legislativă doreşte să dea un drept de liberă şansă, în raport cu competitorii străini, întreprinzătorilor români din agricultură şi, totodată, să descurajeze acele interese speculative care pot profita de preţul mic al terenului agricol. Liberalizarea deplină a vânzării terenurilor către străini, o măsură radicală luată de guvernarea PSD, în 2014, este un act destul de riscant pe care l-a făcut România şi care nu a dus decât la situaţii bizare, în care terenul României devine capital speculativ, ori în care suprafeţe de teren arabil din România intră în mod masiv în posesia unor entităţi străine, atât din Uniunea Europeană, cât şi din afara Uniunii Europene - şi mă refer aici la zona arabă, mă refer la Rusia, la China şi la alte regiuni. Iniţiativa noastră nu a fost bine primită de Guvern, deşi, la mod declarativ, atât celebrul domn ministru Petre Daea, cât şi preşedintele PSD, domnul Dragnea, s-au exprimat împotriva vânzării terenurilor către străini, ba chiar vreau să spun că în punctul de vedere exprimat de Guvernul României, un punct de vedere total categoric împotriva acestei legi, nu doar că se formulează o serie de obiecţii, unele întemeiate, ci suntem acuzaţi că, iată, discriminăm. Dar, oare, întreaga Europă discriminează? Pentru că astfel de condiţii există în legislaţia din Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Germania, Austria, Italia, Franţa, aproape din întreaga Europă. Noi doar, pur şi simplu, dorim să dăm o şansă capitalului autohton, ceea ce actuala guvernare, cel puţin până acum, a dovedit că nu doreşte. Aş dori doar să vă citesc, în încheiere, cum argumentează Guvernul acest punct de vedere de respingere. Iată: "Dobândirea, în condiţiile restricţiei dreptului de proprietate, prin cultivarea terenului, în asociere cu persoane fizice ori juridice cu capital românesc, de către companiile străine, chestiuni cu privire la respectarea condiţiilor de agromediu şi a protecţiei muncii, dincolo de caracterul lor incert şi predictibil" - noi am fost foarte clari, nu am fost nici incerţi, nici predictibili - "conduc la schimbarea dreptului de proprietate asupra terenului şi reprezintă măsuri de restrângere a exercitării de drepturi şi libertăţi". Nici pe departe aşa ceva! Iată, potrivit art. 65 din Tratatul Uniunii Europene: "Statele membre pot aplica restricţii în ceea ce priveşte libera circulaţie a capitalului, dacă acestea urmăresc un interes legitim, compatibil cu acesta, sau dacă este justificat un motiv imperativ de interes general". Aşadar, noi nu discriminăm pe nimeni, noi doar vrem să susţinem şi să apărăm capitalul românesc. Nu există un interes general, interesul strategic de a asigura securitatea alimentară a României în secolul al XXI-lea! Să terminăm cu prostiile şi să nu mai echivalăm termeni totali diferiţi!
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Vă mulţumesc şi eu.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Doamna Cosma Lavinia. Vă rog.
			Doamna Lavinia-Corina Cosma: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Vreau să fac un apel, astăzi, la dumneavoastră, pentru a fi de acord ca, împreună, din Parlamentul României, să salvăm vieţi. Da, noi, aici, în Parlamentul României putem face aceasta! Potrivit Registrului Naţional de Transplant, sunt 4.660 de persoane care aşteaptă o şansă la viaţă. Această şansă la viaţă se numeşte transplant. Este greu să-ţi imaginezi ce înseamnă să lupţi ca să trăieşti, dacă nu treci prin aceasta. E vorba de viaţă şi de moarte. Unii aşteaptă chiar şi zeci de ani, alţii pur şi simplu mor. Imaginaţi-vă cum este să trăieşti zi de zi, aşteptând să sune telefonul şi să fii chemat să faci teste de compatibilitate. Să faci testele, apoi să aştepţi rezultatele, sperând că tu vei fi beneficiarul organului pentru transplant. Şi fiecare dintre cei chemaţi pentru aceste teste se roagă să fie compatibili. Toţi aceşti oameni îşi pun speranţa în Dumnezeu şi în semenii lor. Da, noi suntem semenii lor şi putem vota aici, în Parlament, o propunere legislativă prin care şansele acestor oameni, de a beneficia de transplant, la timp, pot creşte simţitor. România este printre puţinele ţări din Europa care nu are introdus acordul prezumat. Ce înseamnă acest acord prezumat? Înseamnă că, dacă o persoană nu şi-a exprimat în cursul vieţii dezacordul cu privire la donarea de organe pentru transplant, atunci aceste organe pot fi prelevate, fără a se mai solicita acordul familiei sau o notificare dată în prealabil de la pacient. Din păcate, în ultima perioadă, numărul de operaţii de transplant a scăzut. Motive sunt multe, problemele, la fel de multe. Întreaga activitate de transplant trebuie regândită. Coordonatorii de transplant trebuie să fie motivaţi să-şi facă treaba. Un pacient, pentru a intra pe lista de aşteptare, are nevoie de o serie de investigaţii. Aceste investigaţii le pot face prin intermediul medicului de familie, care dă pacientului, aşa cum ştim, bilete de trimitere. Însă, când pacientul merge să-şi facă aceste investigaţii, i se spune, de foarte multe ori, că nu sunt fonduri, că trebuie să plătească şi, în foarte multe cazuri, din lipsa banilor, pacienţii renunţă. Toate aceste analize este necesar să fie decontate din programul de transplant. Aceasta este soluţia. A început o curăţenie în sistemul medical în ceea ce priveşte activitatea de transplant, însă avem nevoie de o strategie şi repede, pentru că, între timp, mor oameni. Vă rog să votaţi pentru introducerea acordului prezumat. Poate reprezenta un pas uriaş în creşterea numărului de bolnavi salvaţi. Putem, în mod direct, salva viaţa unor oameni, chiar de aici, din Parlamentul României. Da, putem face aceasta împreună! Vă mulţumesc. Lavinia Cosma, deputat al USR de Mureş.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Giuregi-Slobodan? Este? Nu. În scris. Doamna Podaşcă. Vă rog frumos. Au mai depus în scris, de la PMP, următorii colegi: Eugen Tomac, Doru Coliu, Adrian Todoran, Cornel Sămărtinean, Adrian Mocanu, Nicoleta Bozianu şi Movilă Petru. Vă rog.
			Doamna Gabriela-Maria Podaşcă: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Statisticile arată că 30% dintre persoanele fizice care au realizat venituri din salarii sau alte surse direcţionează 2% din impozitul pe venit organizaţiilor neguvernamentale, sumele primite din această sursă reprezentând un cuantum semnificativ în bugetele asociaţiilor, folosit la implementarea proiectelor pe care acestea le derulează. Numărul celor care aleg să sprijine o cauză socială în acest mod este totuşi extrem de mic, iar dezideratul pe termen lung este, bineînţeles, ca fiecare contribuabil să se folosească de această facilitate şi să vină în sprijinul mai multor categorii vulnerabile. Până în 2017, reprezentanţii ONG-ului depuneau formularul 230 la ANAF, pe bază de borderou, împreună cu un tabel nominal cu cei care împuterniceau ONG-ul să depună formularul, în numele lor. Odată cu propunerea vehiculată în spaţiul public, de modificare a procedurii de depunere a formularului, prin înaintarea acestuia, personal, de către contribuabil, mulţi reprezentanţi ai ONG-urilor şi-au exprimat îngrijorarea că ar putea rămâne fără finanţare. Şi pe bună dreptate. Lipsa timpului şi cozile interminabile de la ghişee descurajează orice contribuabil de bună-credinţă, dornic să sprijine, prin intermediul unui ONG, activităţi cu caracter social, umanitar sau sportiv. De aceea, mă bucură şi salut iniţiativa Ministerului Finanţelor Publice şi a ministrului Eugen Teodorovici, care, într-un timp scurt şi în urma consultării cu reprezentanţi ai societăţii civile, au identificat o soluţie privind procedura depunerii formularului 230 - "Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii". Astfel, se are în vedere depunerea formularelor 230 la ANAF şi pe bază de borderou, împreună cu un tabel nominal, exact cum se proceda şi în anii trecuţi. Trebuie precizat că măsura este una tranzitorie, până la generalizarea depunerii tuturor formularelor, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin intermediul Spaţiului Public Virtual, un obiectiv strategic al Ministerului Finanţelor Publice. Este un pas înainte spre normalitate şi spre găsirea de răspunsuri la provocările cu care se confruntă multe ONG-uri, mai ales din punct de vedere financiar. Până la urmă, rolul nostru, al decidenţilor, este de a veni în sprijinul celor care vor să aducă plusvaloare cetăţenilor şi societăţii în ansamblu, dar şi de a construi acele mecanisme care să înlăture procedurile dificile şi birocratice din calea celor care vor să facă ceva bine. Este important de amintit că, în contextul acestor discuţii, un subiect conex a apărut în spaţiul public, şi anume creşterea cotei din impozitul pe venit datorat, de la 2% până la 3,5%, pe care contribuabilii o pot direcţiona. Această măsură mă face să fiu optimistă în ceea ce priveşte încurajarea şi sprijinirea mediului asociativ din România, încercând să se identifice constant mecanisme care să vină în sprijinul proiectelor şi beneficiarilor acestora. În încheiere, vreau să asigur organizaţiile neguvernamentale de întregul meu suport în susţinerea de modificări legislative care să le sprijine activitatea şi mai ales de dorinţa de a demara împreună cât mai multe proiecte care să vină în sprijinul cetăţenilor, inclusiv a celor din categoriile vulnerabile. Gabriela-Maria Podaşcă, deputat al Partidului Social Democrat, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Florin Roman. Vă rog.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia politică de astăzi este intitulată "PSD este foarte ocupat cu schimbarea guvernelor, a miniştrilor şi cu luptele de partid, dar Centenarul nu poate să mai aştepte încă 100 de ani!". Doamnă preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, În afară de acuze, scuze şi demiteri legate de cei responsabili din Guvernele PSDragnea pentru Centenar, deşi suntem deja în luna martie a anului Centenarului, actuala putere nu a făcut nimic concret, până în prezent, pentru celebrarea, aşa cum se cuvine, a acestui deosebit de important eveniment pentru toţi românii. Şi când spun că nu s-a făcut nimic, mă refer la cele 2.048 de proiecte, selectate de către Departamentul Centenar, care, în loc să se concretizeze, acestea s-au tot plimbat dintr-un sertar în altul, de la Grindeanu la Tudose şi zac acum, undeva, într-un sertar al doamnei Dăncilă, fiind invocate doar aşa, de complezenţă, pe la congresele PCR - pardon, PSD! Mai mult decât atât, mai marii PSD au susţinut la ultimul lor Congres faptul că văd Centenarul şi proiectele legate de acesta într-o altă viziune şi au citit cu mare emfază, de pe scena Sălii Palatului, cum stau lucrurile cu această nouă viziune referitoare la celebrarea Centenarului Marii Uniri. Dar concret, domnilor, când aveţi de gând să demaraţi ceva legat de acesta?! Măcar un proiect, două, trei, de anvergură să fi fost începute, că de concretizat, nici vorbă! Eu, personal, în calitate de deputat de Alba, am făcut mai multe presiuni şi demersuri în acest sens, pentru realizarea Monumentului Unirii de la Alba Iulia, care s-a concretizat într-o lege adoptată de către Parlament şi promulgată de către Preşedintele României. Dar Guvernul PSDragnea nu a fost în stare nici măcar să semneze, timp de trei luni, contractul pentru finanţarea acestui monument. Deci iarăşi promisiuni şi nu fapte, domnilor colegi ai puterii! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Programul "Acces", etapa a II-a, prin care trebuiau selectate noile proiecte dedicate Centenarului, a fost retras de pe site-ul Ministerului Culturii de către noul ministru! Deci ce să mai înţelegem, oare, ce raţiune mai poate avea un asemenea demers?! Timpul nu aşteaptă pe nimeni! Nici măcar pe domnul Dragnea! Deja este foarte limpede faptul că pentru toate guvernele sale, Centenarul nu reprezintă altceva decât marcarea unui eveniment oarecare, pe data de 1 Decembrie 2018. Din păcate, stimaţi guvernanţi, nu sunteţi în stare să faceţi diferenţa dintre ziua de 1 Decembrie şi Anul Centenarului Marii Uniri, în care trebuie făcute toate pregătirile! Dacă Centenarul Marii Uniri ar fi însemnat cu adevărat un moment unic, de mare sărbătoare pentru istoria noastră şi pentru domnii Dragnea şi Tăriceanu şi partidele lor, acesta ar fi trebuit să fie pregătit din vreme cum se cuvine, cu cel puţin un an înainte, luându-se în serios fiecare proiect selectat în acest sens, finanţat şi implementat, astfel încât, pe 1 Decembrie, toţi românii să se poată bucura de fiecare proiect realizat pentru Centenar. Chiar şi liderii UDMR, care încalcă legea, arborând la Sfântu Gheorghe doar steaguri maghiare, nu şi româneşti! Dragi lideri UDMR, ori puneţi şi tricolorul, ori le daţi jos pe ale voastre! Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Alba, Florin Roman.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Sorinel Vrăjitoru.
			Domnul Sorinel-Marian Vrăjitoru: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Scriu această declaraţie politică, în câteva rânduri, cu gândul la călărăşenii care au trăit în ultimii 30 de ani, şi nu numai, între două mari combinate: Combinatul Siderurgic şi Combinatul de Celuloză şi Hârtie, aflate de o parte şi de alta a oraşului Călăraşi. Sunt unităţi industriale care au dat de lucru călărăşenilor, au ţinut economic oraşul multă vreme, dar au făcut şi mult rău, prin poluarea excesivă, aşa-numita poluare remanentă. Prinşi la mijloc între zonele industriale, oamenii au suportat poluarea şi au inhalat aer toxic zeci de ani. De curând, de la 1 iulie 2017, a fost extinsă lista oraşelor în care locuitorii se pot pensiona mai devreme, fără a pierde bani, printr-un amendament la Legea pensiilor. Este vorba despre o completare care există deja în Legea nr. 263/2010 referitoare la cei care pot beneficia de o reducere de doi ani pentru obţinerea pensiei anticipate parţiale. Astfel, pe lângă Baia Mare, Copşa Mică, Târgu Mureş şi Zlatna, beneficiază acum de pensionare anticipată, fără a pierde drepturi băneşti, şi locuitorii din Slatina, Turnu Măgurele şi Râmnicu Vâlcea. De ce nu şi cei din Călăraşi? Stimaţi colegi, Călărăşenii au şi ei acest drept! Vă propun să îndreptăm inechitatea printr-un amendament la Legea pensiilor, în care să includem şi Călăraşi pe lista oraşelor unde locuitorii pot beneficia de reducerea cu doi ani a vârstei standard de pensionare, fără să fie afectaţi de penalizarea stabilită pentru pensia anticipată. Mulţumesc. Deputat al PSD Călăraşi, Vrăjitoru Sorin.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul Sorin Bumb. Următorii colegi au mai depus în scris: Costel Alexe, Marius Bodea, Găvrilă Ghilea, Pavel Popescu, Dumitru Mihalescul, Dumitru Oprea, Vasile-Florin Stamatian, Viorica Cherecheş, Vasile Varga, George Şişcu, Corneliu Cozmanciuc, Constantin Şovăială, Bogdan Huţucă, Cezar Preda, Ionuţ Stroe, Mihai Culeafă, Raluca Turcan, Ioan Balan, Dănuţ Bica, Nicolae Giugea, Corneliu Olar şi Claudiu Răcuci. Mulţumesc. Vă rog.
			Domnul Sorin-Ioan Bumb: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Sistemul sanitar va intra în comă din cauza PSD". Am fost cu toţii martorii recentelor declaraţii guvernamentale privind creşterea spectaculoasă a salariilor medicilor, declaraţii triumfaliste prin care se anunţau salarii ce merg până la peste 4.000 de euro pe lună pentru medicii din sistemul public, începând cu data de 1 martie. Sursa de finanţare a spitalelor din România o constituie deconturile făcute de Casa de Sănătate pentru cazurile rezolvate. Cum nu s-a anunţat nicio schimbare a acestui mod de finanţare, rezultă că, în mod logic, banii sunt alocaţi spitalelor după aceleaşi criterii, în condiţiile în care salariile medicilor cresc cu 40% până la 170%. Şi aşa se naşte întrebarea fundamentală: de unde bani pentru creşterile de salarii, mai ales că impactul estimat la nivel naţional este de circa un miliard de euro? Cel mai probabil, banii vor fi luaţi din fondurile necesare pentru investiţii, dotări şi medicamente. Astfel, calitatea actului medical va scădea semnificativ şi vom avea nişte medici bine plătiţi, în nişte spitale nerenovate, neîncălzite, fără aparatură şi fără medicamente. La fel ca şi în cazul Legii medicamentelor ieftine, efectul va fi negativ şi va fi suportat de bolnavi. Şi atunci PSD a adoptat o tactică populistă, stabilind, prin lege, preţul anumitor medicamente. Efectul a fost că acestea au dispărut de pe piaţă, iar bolnavii au fost cei care au avut de suferit, fie plătind pentru înlocuitoare mai scumpe, fie rămânând fără tratament. Modul pueril şi populist în care PSD abordează problema sănătăţii se vede şi din centrarea exclusivă pe salariile medicilor, care generează noi discriminări şi conflicte în spitale, excluzând din aceste majorări întregi categorii de personal necesare actului medical. Ce nu înţelege PSD este că, spre exemplu, un chirurg nu poate opera fără asistentele care îl ajută în operaţie, fără tehnicienii care îi sterilizează bisturiul şi îi reglează aparatul de anestezie, fără biologii, chimiştii şi laboranţii care analizează probele de sânge, fără farmacistul care eliberează medicamentele necesare în operaţie sau fără personalul care curăţă sala de operaţie. Simplificarea excesivă a problemelor sistemului sanitar şi reducerea lor doar la salarii, este încă o dovadă a imaturităţii în gândire a unor miniştri care s-au şi grăbit să anunţe că medicii nu mai pleacă din ţară. Este drept că una din cauzele exodului medicilor o constituie salariile mult prea mici, dar PSD ar trebui să vadă tot complexul de factori şi să se întrebe dacă medicii nu pleacă cumva şi pentru că s-au săturat să lucreze fără dotare şi aparatură, pentru că s-au săturat să le fie îngrădită cariera de un sistem fanariot, pentru că e mai uşor şi mai sigur să faci naveta de la Cluj la Paris decât de la Cluj la Aiud, ...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi!
			Domnul Sorin-Ioan Bumb: ...pentru că după ce lucrezi 12 ore în spital, trebuie să mai pierzi câteva zile stând la coadă la ANAF ca să depui diverse formulare, sau pentru că atunci când îţi soseşte un caz în urgenţă trebuie să pierzi mai mult timp cu completarea de hârtii decât cu evaluarea pacientului. Iată, deci, că ceea ce face Guvernul PSD acum este doar un joc de imagine prost gândit, o măsură populistă şi pompieristică, din care vor avea de pierdut atât pacienţii, cât şi medicii. Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Ioan Dîrzu este? Domnul Vasile Cîtea? Doamna Anişoara Radu? Au mai depus în scris următorii colegi: Mirela Furtună, Constantin Zamfira, Alexandru Presură, Neculai Iftimie, Florinel Stancu, Mihaela Huncă, Răzvan Rotaru, Elvira Şarapatin, Nicolae Radu, Tamara Ciofu, Mihai Weber, Mihăiţă Găină, Natalia Intotero, Radu-Adrian Pau, Daniela Oteşanu, Silviu Nicu Macovei, Vasile Axinte, Dănuţ Păle, Camelia Gavrilă, Costel Lupaşcu. Mulţumesc. Vă rog.
			Doamna Anişoara Radu: Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Declaraţia mea de astăzi se bazează pe priorităţile coaliţiei de guvernare în privinţa salarizării personalului plătit din fonduri publice. Stimaţi colegi, Acum o lună susţineam în plenul Camerei Deputaţilor o declaraţie politică în care explicam care sunt principiile Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice. Astfel, principalele aspecte pe care le subliniam atunci erau că legea prevede un raport între salariul minim şi salariul maxim în sectorul bugetar, de 1 la 12, că există un cuantum al sporurilor ce nu trebuie să depăşească 30% pe ordonator principal de credite şi că eventualele erori ale legii vor fi corectate rapid de Guvern, prin ordonanţe de urgenţă şi, evident, prin legea votată de plenul Camerei Deputaţilor. Cuantumul sporurilor se calculează la nivelul ordonatorului principal de credite, aşa încât un salariat care lucrează în anumite condiţii periculoase poate primi un spor şi de 100% la salariu, important este ca, la nivelul instituţiei, sporurile să nu depăşească 30% din anvelopa salarială aprobată. De asemenea, în cazul medicilor, acest cuantum nu se calculează la nivelul fiecărei clinici sau fiecărui spital, ci se calculează la nivelul Ministerului Sănătăţii. A fost introdusă această prevedere în Legea nr. 153/2017, tocmai pentru ca în anumite cazuri, cum sunt spitalele de boli infecţioase, să se poată acorda sporurile întregului personal, ţinând cont de condiţiile în care lucrează. În declaraţia politică de astăzi, aş dori să menţionez câteva aspecte referitoare la filosofia coaliţiei de guvernare cu privire la salarizarea personalului plătit din fonduri publice. După cum cunoaşteţi, în campania electorală din 2016, PSD a susţinut că va prioritiza sănătatea şi educaţia. Indiferent de ceea ce se încearcă a se acredita în spaţiul public, prin Legea salarizării, medicii şi profesorii au obţinut salarii conforme cu rolul pe care îl joacă în societate. Spuneam că raportul dintre salariul minim şi salariul maxim în sectorul bugetar trebuie să fie de 1 la 12, iar cel mai mare salariu ar trebui să fie cel al Preşedintelui României. De asemenea, creşterile salariale în sectorul public se vor face treptat, până în anul 2022. Însă pentru medici, de la 1 martie 2018, PSD-ALDE au considerat că este necesar ca aceştia să ajungă direct la salariul la care ar fi avut dreptul în 2022. Astfel, salariile medicilor, în acest moment, sunt cele mai mari din sectorul bugetar, mult mai mari şi decât cel al Preşedintelui României.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Aţi depăşit cele trei minute regulamentare! Vă rog!
			Doamna Anişoara Radu: În plus, în cazul profesorilor, au fost acordate majorări salariale consistente încă de la începutul anului 2017, când prin Legea nr. 250/2016 au fost majorate salariile acestora cu 15%. De asemenea, de la 1 martie 2018, salariile profesorilor au crescut cu încă 20%. Tot în spaţiul public am auzit vorbindu-se că este incorect ca personalul medical să treacă direct pe grila de salarizare din 2022, iar celelalte categorii să aibă creşteri treptate ale salariului.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi! Aţi depăşit cele trei minute regulamentare!
			Doamna Anişoara Radu: Trebuie să menţionăm, pe de o parte, că era necesară o majorare consistentă a salariilor personalului medical, ţinând cont de deficitul de medici pe care îl avem în ţară şi de migraţia acestora către alte state, iar, pe de altă parte, că până în 2022 personalul medical nu va mai beneficia de majorări salariale. În acest moment, venitul unui medic poate ajunge şi la 4.000 de euro net, ceea ce reprezintă un venit mai mult decât decent. Vă mulţumesc. Deputat Anişoara Radu, Circumscripţia electorală nr. 38 Tulcea. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Doamna Florica Cherecheş? Nu. Domnul Vasile Gudu? Vă rog.
			Domnul Vasile Gudu: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi este intitulată "România în anul Centenarului marca PSD-ALDE". Cum arată România în anul Centenarului? Oamenii plătesc asigurări şi mor în spitale; jumătate dintre absolvenţii de liceu sunt analfabeţi funcţionali; 2.500 de şcoli au grupurile sanitare în curte, fără apă şi canalizare; nicio autostradă nu leagă o provincie istorică de alta; un număr îngrijorător de părinţi plecaţi din ţară şi copii abandonaţi. Aude şi vede cineva în ce context aniversăm, doar la nivel declarativ, 100 de ani de la Marea Unire? Aparent, doamna premier, care vorbeşte, în primele sale două discursuri, despre Centenar ca despre un proiect de ţară. Mai bine zis, citeşte ortoepic de pe nişte foi scrise corect gramatical, dar, în acelaşi timp, uită că provine din unul dintre cele mai sărace judeţe ale ţării. Stimată doamnă premier, Proiect de ţară nu înseamnă că un eveniment se desfăşoară în toată ţara, pe banii celor din fiecare comunitate locală! Dorim ca în anul Centenar să prezentăm tot ce avem mai bun! Care noi?! În ce se materializează dorinţa? Unitatea trebuie să fie cuvântul cheie în Anul Centenarului! Pe cuvântul Domniei Voastre? Cum daţi dovadă de unitate? Prin lupte interne PSD şi schimbări repetate la nivel guvernamental, care au dus la blocarea finanţărilor pentru proiectele dedicate Centenarului? Suntem în faţa unui eveniment care ar trebui sărbătorit cu decenţă şi mare mândrie. Ce se prefigurează? O celebrare plină de scandaluri, acuzaţii, festivităţi serbezi şi concerte gălăgioase pe străzi, în parcuri sau pieţe. Şi, dacă se poate, făcut totul la nivelul local european şi pe banii strânşi în urma unor chete, ale unor oameni ai locului, un fel de zi a localităţii respective. Nimic mai mult, nimic mai însemnat! Şi totul adunat şi trâmbiţat! Este deja prea târziu pentru proiecte şi investiţii cu notorietate şi prestanţă, dar niciodată nu este prea puţin pentru controverse politice şi critici! Anunţat ca o mare sărbătoare a unităţii naţionale, anul Centenarului se transformă, încet-încet, într-un festival al incompetenţei. Suntem aproape de jumătatea lunii martie şi Guvernul României nu a reuşit nici măcar să definitiveze o listă de proiecte pe care le va finanţa. Mai mult decât atât, aşa cum bine ştiţi, noul ministru al culturii l-a demis pe secretarul de stat care conducea Departamentul Identitate Naţională, aşa că procedura de validare a proiectelor se reia de la zero. La noi, ca la nimeni! Această sărbătoare de mare însemnătate şi mândrie naţională este luată în derâdere de către decidenţii acestei ţări. Oameni buni şi de bună-credinţă, nu vă lăsaţi păcăliţi de demagogia celor care clamează că fac bine acestei ţări, dar nu înţeleg ce înseamnă dragostea de ţară şi dăruirea înaintaşilor, care au pierdut noţiunea respectului şi îşi văd de viaţa lor, ca şi cum ar trăi izolaţi de noi, ceilalţi! O să ne unim forţele şi vom da Unirii ce i se cuvinte după 100 de ani! Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Tulcea, Vasile Gudu.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Închidem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi.
			(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Domnul Adrian Mocanu: PSD şi ALDE sunt incapabili să guverneze România. La Buzău, situaţia este şi mai gravă: USL trăieşte! Se numesc pe funcţii oameni fără nicio pregătire în domeniu. De exemplu, asociatul lui Romanescu de la PNL este numit peste noapte la ITM Buzău. Mai rău, în Buzău nu există deconcentrate... totul este politizat. Să ne ferească Dumnezeu de aşa ceva, nu am avut până acum o astfel de situaţie! Cetăţenii sunt revoltaţi pe aceste grupuri care nu îşi văd decât propriul interes. Am văzut scene penibile la Congresul extraordinar al PSD - un căţel de la Buzău se credea dulău şi s-a băgat în cadru ca să fie luat în seamă. Românii trebuie să vadă clar situaţia României şi a celor care ne guvernează, pentru a nu se lăsa înşelaţi pe viitor!
			Domnul Constantin Avram: Recenta iniţiativă legislativă a senatorului liberal Daniel Zamfir, aceea care face referire la plafonarea dobânzilor practicate de băncile comerciale şi de instituţiile financiare nebancare, IFN-urile, care operează pe piaţa creditelor din România, este un demers mult aşteptat de cei care apelează la contractul de credit pentru finanţarea unor proiecte personale. Analiza atentă a evoluţiei dobânzilor bancare în Uniunea Europeană, arată clar că dobânzile practicate de băncile comerciale din România sunt de 6 ori mai mari pentru creditele de consum şi de 3-4 ori mai mari pentru creditele ipotecare, faţă de media dobânzilor practicate în Uniunea Europeană. Unii specialişti în domeniul financiar pun această situaţie numai pe seama politicii BNR. Eu, nefiind un bun cunoscător al acestor detalii, de altfel ca toţi românii care apelează la credite bancare, nu pot exprima un punct de vedere calificat pe acest subiect, dar un lucru este cert - aceste politici bancare au pus "pe butuci" mediul de afaceri românesc, au distrus multe familii şi uneori chiar vieţi. Dar, în cazul IFN-urilor, după afirmaţiile domnului senator, situaţia este mult mai gravă, în sensul că, în unele situaţii, dobânzile practicate au ajuns la cote inimaginabile de 6-7.000%! De ce şi cum s-a ajuns în această situaţie, este greu de formulat un răspuns clar şi coerent, pe înţelesul oamenilor, chiar de vocile autorizate în domeniu. De aceea, cred cu tărie că această iniţiativă îmbracă cel puţin caracterul unei oportunităţi morale. Dar, în opinia mea, această iniţiativă rezolvă problemele oamenilor, numai parţial. De ce?!...: pentru că nu face nicio referire la accesoriile care însoţesc creditul neachitat, adică penalităţile, majorările, etc., care ating cote ce depăşesc creditul contractat, în ciuda faptului că băncile comerciale au cel puţin 3 niveluri de garantare la îndemână: contractul de ipotecă; contractul de fidejusor; documente bancare analizate în nume personal. Ce facem însă cu accesoriile - majorările, penalităţile de întârziere etc. - la creditele neachitate, dacă acestea cresc în fiecare zi necontrolat, până la sufocarea firmelor mici şi mijlocii sau a persoanelor fizice aflate în această situaţie? Se impune, deci, ca şi nivelul accesoriilor la credite să fie plafonat, motiv pentru care, imediat după ce iniţiativa va deveni lege, voi proceda la modificarea şi la completarea ei, în sensul plafonării accesoriilor la credite până la nivelul creditului contractat. Am putea crede, chiar am putea invidia acest gen de afaceri, care generează profituri uriaşe pe riscurile exclusive ale altora. Altfel spus, sunt bune afacerile pe spatele românilor!
			Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: "Ce aveţi de gând cu economia României, domnilor guvernanţi ai PSD-ALDE?!" Inflaţia a crescut din ce în ce mai mult, de la o lună la alta, atingând în februarie un nivel record al ultimilor 5 ani. Astfel, datele statistice oficiale prezentate recent publicităţii, indică faptul că rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna februarie la 4,72%, adică la cel mai înalt nivel din iunie 2013, când a fost 5,37% - şi până în prezent. Mai mult, deşi România a avut parte de o creştere economică foarte mare în anul 2017, beneficiile acesteia nu se reflectă nici în economie şi nici în buzunarele românilor. Nu se reflectă în economie, deoarece România se confruntă cu numeroase probleme cauzate de deciziile proaste, bulversante şi cu efecte negative în lanţ, luate de Guvernele PSD-ALDE, printre acestea evidenţiindu-se: tăierea investiţiilor; absorbţia zero a fondurilor europene şi pierderea a sute de milioane pe diferite programe europene; atacarea în mod sistematic a mediului privat, prin numeroasele modificări legislative din domeniul fiscal; încasările din ce în ce mai slabe ale veniturilor bugetului de stat, în contrapondere cu creşterea din ce în ce mai nesustenabilă a cheltuielilor; deficitele tot mai mari; împrumuturile de stat tot mai consistente etc. Maniera în care s-a menţinut un deficit sub 3% în execuţia anului 2017, prin sacrificarea investiţiilor şi blocarea plăţilor la finele anului, afectează creşterea economică pe termen mediu. În plus, creşterea economică suplimentară de care beneficiază România nu se reflectă în creşterea veniturilor fiscale. Mai mult decât atât, investiţiile în anul 2018 sunt afectate şi de scăderea surselor de finanţare a UAT-urilor, ca urmare a scăderii sumelor defalcate din impozitul pe venit, consecinţă a scăderii impozitului pe venit de la 16 la 10%, şi din TVA, ca urmare a confiscării excedentelor bugetare. Un alt factor care blochează investiţiile în România anului 2018 este absorbţia greoaie a fondurilor europene, consecinţă a prevederilor excesive şi aberante din ghidurile de implementare. În concluzie, România are nevoie urgent de o reorientare a politicilor economice dinspre consum spre investiţii. Este limpede că toate deciziile de modificări ale legislaţiei din domeniul fiscal, luate de Guvernele domnului Dragnea, nu au reuşit altceva decât să arunce în haos o ţară întreagă şi să şteargă orice urmă de predictibilitate şi stabilitate, condiţii absolut necesare pentru orice întreprinzător care are sau care mai vrea să facă afaceri în România. În aceste condiţii, dacă Guvernele PSD-ALDE taie sistematic toate investiţiile publice şi mai iau şi astfel de decizii catastrofale, cum credeţi, domnilor colegi parlamentari ai puterii, că România mai poate atrage investiţii majore ale mediului privat?! De asemenea, creşterea economică nu se reflectă deloc în buzunarele românilor, deoarece salariile au scăzut în mare parte, în loc să crească cu 25%, aşa cum au promis PSD şi ALDE, şi nici pensiile nu au fost indexate conform legii, începând cu 1 ianuarie. Deci puterea de cumpărare a românilor se evaporă pe zi ce trece, în timp ce inflaţia tot creşte, iar acest lucru înseamnă că românii plătesc în fiecare lună, din ce în ce mai mult pentru tot ce au nevoie pentru traiul de zi cu zi. De ce se întâmplă aceste lucruri paradoxale?! Adică, cum este posibil să avem cea mai mare creştere economică din Europa şi să rămânem doar cu praful de pe tobă şi în economie şi în buzunare?! Este foarte simplu de explicat. România are nevoie stringentă de o ajustare a traiectoriei politicilor economice şi fiscale, care să o transforme din nou într-o ţară atractivă din punct de vedere investiţional, cu o economie stabilă şi cu o legislaţie predictibilă. Dar, pentru implementarea unor politici sigure şi sănătoase, avem nevoie şi de o guvernare... mai puţin mincinoasă şi mult mai serioasă!
			Domnul Marius-Constantin Budăi: "Modificarea legislaţiei pentru accelerarea investiţiilor publice" Anul 2017 a fost anul creşterii de venituri pentru români. Acţiunea guvernamentală s-a concentrat pe această direcţie strategică. A fost elaborată şi adoptată Legea salarizării unitare din sectorul bugetar, au fost majorate pensiile şi salariile, a fost majorat salariul minim, pensiile au fost scutite de CASS, iar cele sub 2.000 lei au fost scutite de impozit, salariile artiştilor au crescut cu 50%, bursele studenţilor au crescut şi ele, iar astfel de măsuri au fost luate pentru toate categoriile sociale. Era nevoie de un astfel de set de măsuri, pentru că puterea de cumpărare a românilor era cu mult sub media europeană. La finalul anului 2016, nivelul puterii de cumpărare din România era la 58% din media Uniunii Europene. Acum, după infuzia majorărilor de venituri din 2017, am ajuns la 62%, şi avem toate şansele ca până la finalul mandatului să ajungem la 70%. Deci nu vorbim de populism, ci de o necesitate. În acelaşi timp, este la fel de important să susţinem economia cu investiţii publice. Nu nivelul consumului este cauza acestui imperativ. În România ponderea consumului în economie este la un nivel comparabil cu media Uniunii Europene. Sunt state precum Marea Britanie, Franţa, Italia sau Portugalia, unde consumul are o pondere mult mai ridicată. Este însă nevoie de investiţii pentru dezvoltarea României şi pentru valorificarea creşterii economice record pe care a obţinut-o ţara noastră. Avem mai mulţi bani la buget, care trebuie alocaţi în domenii care ne pot aduce plus valoare. O autostradă nu este doar un drum, ci o sursă de dezvoltare pe tot traseul ei, la fel cum un râu este o sursă de viaţă pe tot parcursul său. Dar vreau să vă spun un adevăr pe care trebuie să îl admitem cu toţii. Nu banii sunt problema investiţiilor din România. Avem bani la buget, dar avem şi fonduri europene. Dacă mâine am avea lucrările executate pentru proiectele majore de infrastructură, am putea face plata imediat. Problema este legislaţia extrem de stufoasă, cu termene mult prea lungi, cu prevederi neclare care lasă loc de multe interpretări. Contestarea licitaţiilor publice a devenit sport naţional, care ţine România pe loc şi o împiedică să se dezvolte. Acest lucru nu mai poate continua. Trebuie deci să modificăm rapid legile esenţiale pentru deblocarea investiţiilor şi mă gândesc aici în primul rând la Legea achiziţiilor publice şi la Legea parteneriatului public-privat. Nu trebuie să inventăm apa caldă. Este suficient să ne uităm în jurul nostru, să vedem unde merg bine lucrurile în acest domeniu şi să preluăm modelul ca atare, desigur, punându-l în acord cu prevederile Constituţiei României. În ceea ce priveşte legea achiziţiilor publice, vedem un exemplu de bună practică în Germania. Este suficient să preluăm acel proiect şi să schimbăm numele "Germania" cu "România". Apoi, avem un bun exemplu în Slovacia, în ceea ce priveşte legislaţia parteneriatului public-privat şi care se potriveşte sistemului legislativ din România. Este suficient să preluăm aceste modele pentru adoptarea lor rapidă, fără a mai trece prin perioadele de validare impuse de Comisia Europeană sau de EUROSTAT. Dacă astfel de legi sunt permise şi funcţionează deja în alte state din Uniunea Europeană, înseamnă că sunt valide în raport cu principiile, cu recomandările şi cu directivele Uniunii Europene. Noi, parlamentarii, avem datoria să adoptăm rapid această legislaţie, pentru a debloca realizarea investiţiilor din România. Dacă anul trecut a fost anul creşterii de venituri, cred că anul acesta poate fi anul investiţiilor.
			Doamna Camelia Gavrilă: "Studiul limbilor străine, premisă a educaţiei moderne, condiţie a multiculturalismului european" Declaraţia mea de astăzi atrage atenţia asupra necesităţii şi semnificaţiilor majore ale studiului limbilor străine în cadrul învăţământului preuniversitar, acesta fiind unul dintre atuurile incontestabile care determină o integrare în societăţi multiculturale, o inserţie rapidă a tinerilor pe piaţa muncii, la un nivel superior de salarizare. Studierea limbilor străine este, de asemenea, o premisă pentru consolidarea toleranţei, ca atitudine, în relaţie cu diversitatea, formă a comunicării eficiente şi a acceptării diversităţii culturale. Din punct de vedere social, cultural şi mai ales economic, România de astăzi se dezvoltă într-un context multilingvistic, într-o Europă care recunoaşte şi pune în valoare cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii, printre care şi limba română. România nu poate şi nu trebuie să se izoleze în spaţiul ei de cultură şi de civilizaţie, sub falsul pretext al apărării integrităţii naţionale, ignorând beneficiile care decurg din cunoaşterea limbilor de circulaţie internaţională, din comunicarea cu ceilalţi, din schimbul de idei, din accesul la cărţi, lectură, cunoaştere, valori, fie că vorbim de tânăra generaţie sau de generaţia adultă. Limba străină nu este doar un simplu instrument de comunicare, ci înseamnă şi cultură, cunoaşterea unei alte civilizaţii, acces la literatură şi la informaţie, ceea ce oferă tinerilor termene de comparaţie şi posibilitatea de a-şi perfecţiona multiple competenţe. Mai mult decât atât, cunoaşterea limbilor străine reprezintă, în mod cert, un avantaj în competiţia pentru un loc de muncă. În acest context, doresc să subliniez importanţa studiului limbilor străine în şcoală, atunci când tinerii pot acumula cunoştinţe cu uşurinţă, în mod gradat, dar şi gratuit, întrucât învăţarea temeinică a unei limbi străine necesită timp şi lectură, profesori buni, exerciţii practice. Declaraţia de astăzi trage un semnal de alarmă în privinţa demersului actual şi de reformare a Planurilor-cadru pentru liceu, care vizează, în unele variante, diminuarea numărului de ore alocate săptămânal limbii moderne 2, L2, propunere care ignoră contextul european actual şi care reduce şansele tinerilor de inserţie pe piaţa muncii. Toţi tinerii trebuie să aibă şansa de a-şi dezvolta întregul spectru de competenţe-cheie. Acestea includ abilitatea de a citi şi de a scrie, competenţe în domeniul limbilor străine, competenţe în matematică, în domeniul ştiinţelor, competenţe digitale şi de programare, precum şi competenţe civice şi sociale, dar şi competenţe antreprenoriale şi transversale, cum ar fi creativitatea şi gândirea critică. Politicile europene privind predarea şi învăţarea limbilor moderne sunt ferme, iar România trebuie să se alinieze acestor afirmaţii: "Comisia Europeană promovează învăţarea limbilor străine şi diversitatea lingvistică în întreaga Europă, în vederea îmbunătăţirii competenţelor lingvistice de bază. Comisia colaborează cu Guvernele naţionale pentru a realiza un obiectiv ambiţios, pentru ca cetăţenii să poată comunica în alte două limbi, pe lângă limba lor maternă. Acest obiectiv a fost convenit încă din 2002 de şefii de stat şi de Guvern din UE." - http://ec.europa.eu/education/policy/multilingualism_ro Totodată, se precizează faptul că, la nivelul Uniunii, "Comisia Europeană colaborează cu statele membre, pentru a consolida competenţe-cheie, adică acele cunoştinţe, aptitudini şi comportamente care îi vor ajuta pe cursanţi să se dezvolte pe plan personal şi, mai târziu, să îşi găsească un loc de muncă şi să participe la viaţa societăţii. Printre aceste competenţe-cheie se numără competenţele "clasice" - comunicarea în limba maternă, cunoaşterea de limbi străine, competenţe informatice, de citire şi de înţelegere, cunoştinţe de matematică şi ştiinţe de bază, precum şi competenţe "orizontale", cum ar fi capacitatea de a învăţa, responsabilitatea socială şi civică, spirit întreprinzător şi capacitate de iniţiativă, cunoştinţe de cultură şi creativitate - http://ec.europa.eu/education/policy/school/competences_ro. În statisticile europene, România se situează pe locul patru, cu o pondere de 95,2% din numărul de elevi ai ciclului secundar, care învaţă cel puţin două limbi străine, după ţări precum Luxemburg - 100%, Finlanda - 98,4%, şi Italia - 95,8%, fiind aproape la egalitate cu Estonia - 95%. La polul opus, sunt clasate Bulgaria - 16,5%, Irlanda - 12,7%, Austria - 8,8% şi Ungaria - 6%. http://www.euractiv.ro/we-develop/romania-ocupa-locul-patru-in-uniunea-europeana-la-studiul-limbilor-straine-6863. Mai puţin de jumătate dintre elevi învăţau în 2015 o limbă străină în Portugalia - 35,4%, în Belgia - 36,7%, în Olanda - 42,9% şi în Slovenia - 49,8%, dar aproape toţi copiii din învăţământul primar din Cipru, Luxemburg, Malta şi Austria - toate cu 100%, Croaţia - 99,9%, Spania - 99,4%, Franţa - 99,2%, Italia - 98,6%, România - 98,3% şi Polonia - 97,6% studiau o limbă străină. La nivelul Uniunii Europene, acest procent se situează la 84,3%, media Uniunii Europene. În România, engleza este cea mai studiată limbă străină, de 82,7% dintre elevii din învăţământul primar, urmată de franceză, 15,2%. Limba franceză este a doua cea mai populară limbă străină studiată la nivel secundar în şapte state membre ale Uniunii Europene, cele mai mari procentaje fiind înregistrate în Luxemburg - 83,5%, Grecia - 15,8% şi România - 15,2%. Situaţia nu era la fel de favorabilă în anul 2010, atunci când se vorbea despre capacitatea adulţilor din România de a comunica într-o limbă străină la categoria de vârstă între 25 şi 64 de ani. EUROSTAT arăta la acel moment că ţara noastră are cel mai mic număr de adulţi care cunosc o limbă străină, ceea ce însemna doar 4,9%, faţă de 15,9%, media europeană. Progresele care s-au înregistrat în ţara noastră în domeniul limbilor străine, prin organizarea claselor intensive, prin semnarea unor acorduri interguvernamentale pentru crearea claselor bilingve în limbile engleză, franceză, italiană, spaniolă sau germană nu trebuie anulate prin reducerea numărului de ore alocate în şcoală studiului limbilor străine. Locul privilegiat pe care îl ocupă România în cele mai recente statistici trebuie păstrat, dat fiind şi talentul nativ pe care îl avem în privinţa pronunţiei şi a facilităţii în învăţare. În anul celebrării Centenarului Marii Uniri, în care România este recunoscută ca stat întreg unitar, trebuie să înţelegem că vom reuşi să ne păstrăm şi să promovăm identitatea naţională din perspectivă culturală, istorică, artistică, numai dacă tinerii noştri vor avea capacitatea de a comunica fluent, cu uşurinţă, de a înţelege pe deplin conceptele de globalizare, multilingvism sau multiculturalitate, valori la care aderă şi ţara noastră. Tocmai pentru că educaţia este unul dintre factorii care vor determina tot mai mult viitorul societăţilor şi economiilor, un summit pe tema educaţiei este planificat la nivel european pentru anul 2018, iar temele asociate comunicării, deschiderilor culturale, lingvistice, cognitive ale tinerilor, oportunitatea liberei circulaţii a tinerilor pentru studiu, pentru muncă sau pentru cunoaştere, formarea profesională a adulţilor etc. sunt relevante pentru orice dezbatere sau conferinţă în domeniu.
			Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu: "Congresul PSD, cel mai bun argument pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Apel către colegii din opoziţie: Veniţi alături de noi, pentru ca România să nu se transforme într-un PSD mai mare". Congresul PSD de duminica trecută a arătat că actualul partid de guvernământ nu se schimbă. Am văzut aceleaşi metehne de partid-stat, care are ca obiectiv doar eternizarea la putere cu orice preţ, prin orice mijloace. PSD şi Liviu Dragnea ne-au anunţat, fără echivoc, că sunt dispuşi să facă orice pentru a deţine toată puterea, atât la nivel central, cât şi la nivel local. Faptul că PSD a ales, duminică, să meargă pe linia unei mini-dictaturi interne a domnului Dragnea, este o problemă care îi priveşte, mai ales pe liderii şi pe membrii acestui partid. Faptul că PSD intenţionează să extindă acest model la nivelul întregii ţări este o chestiune care ne priveşte pe toţi. Dintr-o mini-dictatură PSD, românii nu au decât de pierdut. Instabilitatea politică generată de setea de putere a domnului Dragnea, lipsa cronică de soluţii pentru mediul privat, minciunile şi pomenile electorale dovedite într-un an şi jumătate de guvernare sunt argumente suficiente că opoziţia trebuie să acţioneze rapid şi unitar, pentru a împiedica planul anunţat în mod festivist la Congresul PSD. Un prim pas pe care îl putem face împreună, membrii partidelor de opoziţie, este să facem tot ceea ce depinde de noi, pentru a pune presiune pe guvernanţi să modifice Legea alegerilor locale, în sensul revenirii la alegerea în două tururi a primarilor. Iar presiune eficientă nu putem pune fără sprijinul românilor. Tocmai de aceea, noi, Partidul Mişcarea Populară, iniţiem o campanie naţională de strângere de semnături pentru susţinerea acestei iniţiative, menite să redea legitimitatea democratică primarilor şi să oprească planul de acaparare totală a puterii politice din România, al lui Liviu Dragnea şi al partidului pe care şi l-a subordonat. Lansez, de aceea, un apel public colegilor din opoziţie, indiferent de partidul din care fac parte, să se alăture demersului nostru. Dacă nu ne unim forţele în acest proiect, riscăm ca Liviu Dragnea să transforme România într-un PSD mai mare.
			Domnul Cezar-Florin Preda: "Nu mai politizaţi fotbalul românesc!" Federaţia Română de Fotbal se pregăteşte pentru organizarea de alegeri, în cadrul cărora va fi desemnat noul preşedinte al fotbalului românesc. Fotbalul este o disciplină sportivă cu un mare impact social şi emoţional, care s-a aflat, la un moment dat, în România, la un nivel extrem de înalt al performanţei sportive. Din această poziţie înaltă a adus mari servicii României, făcând să curgă un lung şir de laude şi aprecieri. Din păcate, ne aflăm astăzi, în anul 2018, la un nivel extrem de scăzut al performanţelor. Fotbalul românesc nu mai este unul de calitate. Consider că toate acestea sunt determinate de intervenţia agresivă şi nemijlocită a conducerii PSD care, în martie 2014, a susţinut în fruntea Federaţiei Române de Fotbal pe Răzvan Burleanu, un om pe care, la momentul anului 2014, îl recomanda legătura apropiată cu tandemul Ponta-Dragnea. Astfel, şi fotbalul românesc a venit în slujba PSD. După acelaşi tipar foarte bine perfecţionat, recent, "echipa PSD" a ordonat doamnei Gabriela Szabo să-l susţină pe Alexandru Dedu în fruntea Federaţiei Române de Handbal, în dauna Narcisei Lecuşeanu, proaspăt aleasă în board-ul Federaţiei Internaţionale de Handbal. Fac această declaraţie politică, din dorinţa de a trage un semnal de alarmă, deoarece PSD se pregăteşte să aplice aceeaşi metodă şi pentru alegerile care vor avea loc luna viitoare, adică, susţinerea politrucului Răzvan Burleanu, în dauna marelui sportiv Ionuţ Lupescu, un om cu o solidă reputaţie profesională, dovedită prin funcţiile de conducere la nivelul UEFA. Stimaţi conducători ai PSD, vă rog pe această cale să nu mai viciaţi spaţiul fotbalului românesc şi mai ales să nu interveniţi la alegerile din 14 aprilie 2018, pentru că, dacă veţi macula imaginea domnului Ionuţ Lupescu, veţi lovi de fapt în imaginea României.
			Doamna Tamara-Dorina Ciofu: "Copiii şi adolescenţii cu dizabilităţi" În România, sunt înregistrate 700.736 persoane cu dizabilităţi, adică un raport de 3,71 persoane la 100 de locuitori. Dintre aceştia, 61.043 - 8,8% - sunt copii sub 18 ani, iar 639.693 sunt adulţi - 91,2%. Persoanele cu dizabilităţi sunt dezavantajate pe piaţa muncii şi nu beneficiază de sprijin adecvat pentru antreprenoriat sau alte facilităţi, astfel încât să fie integrate în propriile comunităţi. Mai mult, aceste persoane se confruntă cu accesul limitat la serviciile de sănătate, de educaţie şi de asistenţă socială, care nu sunt adaptate corespunzător nevoilor lor speciale sau posibilităţilor lor materiale. În ceea ce priveşte participarea la educaţie, legislaţia naţională a fost recent revizuită, astfel încât să reflecte principiul educaţiei incluzive. Ca principiu general valabil în cazul tuturor copiilor, dreptul la educaţie şi la incluziune este prevăzut în mai multe legi. Principala caracteristică a acestui drept este obligaţia de a adapta sistemul de învăţământ la nevoile speciale ale copilului. Potrivit studiului UNICEF privind fenomenul copiilor în afara sistemului de educaţie, majoritatea minorilor cu dizabilităţi din grupa de vârstă 7-14 ani, care nu urmează o şcoală, au un handicap accentuat, în timp ce în grupa de vârstă 3-6 ani, chiar şi copiii cu handicap uşor şi mediu se află în afara sistemului de educaţie. Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi, 31% dintre persoanele cu dizabilităţi angajate în muncă au terminat liceul, 21% au terminat o facultate, 23% aveau studii gimnaziale, iar 16 % terminaseră o şcoală profesională. Toate analizele realizate în ţara noastră arată că nivelul scăzut de educaţie este în directă corelaţie cu gradul de handicap. Având în vedere aceste date, consider că este important să eliminăm cât mai mulţi dintre factorii care îngreunează sau nu încurajează integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii din România. Principalul factor care influenţează ocuparea persoanelor cu dizabilităţi este educaţia. Nu există diferenţe între persoanele cu dizabilităţi şi populaţia generală în ceea ce priveşte tipul de angajator: 61% din persoanele cu dizabilităţi sunt angajate în sectorul privat, 31% în sectorul public ş doar 1% lucrează în unităţi protejate. Nivelul de educaţie al persoanelor cu dizabilităţi influenţează în mod considerabil şansele acestora de a-şi găsi un loc de muncă. Deşi, în România, numărul persoanelor cu dizabilităţi care au un loc de muncă a crescut constant începând cu 2003, de la aproape 9.600 de persoane la peste 40.000 în 2016, mai sunt încă multe de făcut în acest domeniu. Apreciez că trebuie adoptată o viziune care să depăşească nivelul de instituţionalizare şi de excludere a persoanelor cu dizabilităţi din orice formă de muncă la dezvoltarea de forme alternative, prin care aceşti cetăţeni să devină activi, din punct de vedere social şi economic. În urma intervenţiilor legislative pe care le-am realizat pentru copiii cu dizabilităţi, toţi elevii din România, începând de la clasa pregătitoare şi până la gimnaziu, sunt testaţi începând din 2017, în fiecare an, în vederea depistării riscului de dezvoltare a perturbărilor de limbaj şi de exprimare. În cazul identificării unor probleme specifice dislexiei şi disgrafiei, dificultăţi de vorbire, probleme de citire, sau probleme specifice discalculiei, afectarea percepţiei de însuşire a abilităţilor matematice, li se asigură suport psihopedagogic de specialitate. Am făcut demersuri încă din legislatura trecută şi am reuşit ca, începând cu anul şcolar 2017-2018, elevii cu cerinţe educaţionale speciale să beneficieze de utilizarea echipamentelor şi softurilor asistive în susţinerea examenelor de orice tip şi nivel. Cu toate acestea, avem nevoie de realizarea mai multor programe pentru persoanele cu dizabilităţi, diferenţiate pe tipuri de handicap, pe vârste şi pe regiuni ale ţării, de crearea unor centre locale de reinserţie profesională a persoanelor cu dizabilităţi, pentru orientare în funcţie de aptitudini şi de calificări, şi de o consultare periodică a organizaţiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilităţi.
			Domnul Constantin Şovăială: "Stop violenţei asupra copiilor noştri!" Spunem că România este un stat dezvoltat cu oameni open mind, dar din ultimele statistici ne dăm seama că trăim numai iluzii. Cum este posibil ca în România 9 din 10 părinţi să îşi bată copiii, iar unul din doi părinţi să creadă că lovirea copilului este pentru binele lui?! Asta nu înseamnă educaţie! Bătaia nu este ruptă din Rai şi nici nu ajută copilul să se dezvolte! Comunicarea, dialogul părinte - copil ar trebui să primeze în această situaţie. Din păcate, este realitatea cruntă dezvăluită de un studiu realizat la nivel naţional. Peste jumătate dintre adulţi consideră că violenţa este ceva normal, care îi ajută pe cei mici să se dezvolte. Adevărul este la polul opus, deoarece pedeapsa fizică doar îi transformă în viitori agresori. Cu toate acestea, Guvernul nu ia măsurile care se impun şi îi lasă pe unii copii să trăiască în teroare. Mai ales în mediul rural acest obicei este des întâlnit, zilnic copiii fiind loviţi de părinţi care consumă alcool. Violenţa în familie nu este benefică şi duce la traume pe viitor, iar cei agresaţi pot deveni agresori. Guvernul ar trebui să se implice pentru a implementa politici publice care să prevină astfel de incidente. Cifrele unui studiu recent arată că 76% dintre părinţii violenţi au fost terorizaţi la rândul lor. Ce îi face pe părinţi să fie agresivi? Jumătate dintre ei cred că bătaia îi ajută pe copii. Alţii spun că cei mici nu sunt ascultători, nu depun eforturi sau că nu îşi înţeleg părinţii atunci când aceştia vin obosiţi de la serviciu. Ceilalţi părinţi au declarat că îi bat pe cei mici din convingeri religioase sau pur şi simplu fără motiv. Aproape jumătate dintre copiii loviţi nu au împlinit nici măcar 5 ani. Unde este Protecţia Copilului? În astfel de cazuri, nu pedepsirea părintelui este soluţia, ci consilierea acestora. Părinţii au nevoie de terapie, de dezvoltarea abilitaţilor parentale. Această terapie ar trebui oferită gratis de stat. Din păcate, astfel de programe nu există încă în România. Soluţii se găsesc la problemele cu care se confruntă România, doar că trebuie şi aplicate cât mai repede de guvernarea PSD. Ciudat este faptul că românii consideră violenţa asupra copilului ca fiind a treia problemă socială din România, după sărăcia extremă şi calitatea educaţiei, dar totuşi majoritatea o folosesc. Noi toţi, ca societate, avem nevoie de o schimbare care trebuie să înceapă cu copiii noştri. Este necesară o conştientizare publică cu privire la violenţa asupra copilului! Mă bucur că la nivel global s-a creat Parteneriatul Global pentru Eliminarea Violenţei asupra Copilului, sub umbrela Organizaţiei Naţiunilor Unite, iar din Parteneriatul Global fac parte Guverne, ONG-uri, agenţii ale ONU, universităţi şi agenţi economici din întreaga lume. Din acest parteneriat face parte şi România, doar că momentan nu au fost implementate politici publice orientate spre rezolvarea acestei probleme.
			Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean: "Stimularea înfiinţării IMM-urilor în România" În România, sectorul IMM-urilor ar trebui să aibă un rol esenţial ca furnizor de oportunităţi de angajare, fiind un element cheie pentru dezvoltarea comunităţilor locale şi regionale pentru economia românească. Acest sector asigură peste 60% din totalul locurilor de muncă, ceea ce duce la o cifră de afaceri de aproximativ 650 de miliarde de lei, mai mult de 50% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor din ţară. Realitatea ne arată că mediul de afaceri din România se confruntă cu o serie de probleme, a căror rezolvare nu mai poate fi amânată: insuficienţa programelor de trening; a celor de networking; a workshop-urilor dedicate tinerilor antreprenori; lipsa clusterelor, pentru a accelera antreprenoriatul în vederea dezvoltării grupurilor de afaceri; insuficienţa sprijinului acordat activităţii incubatoarelor şi acceleratoarelor de afaceri antreprenoriale, pentru formarea unei legături între viitorii antreprenori, organisme de finanţare şi agenţii care să sprijine antreprenoriatul românesc. Educaţia antreprenorială din România se află în prezent la un nivel sub aşteptări, insuficient dezvoltată, atât pentru a avea o populaţie educată din punct de vedere antreprenorial, cât şi pentru a forma din punct de vedere profesional viitorii oameni de afaceri. Programele şcolare româneşti nu vin în sprijinul dezvoltării spiritului antreprenorial, iar cheltuielile realizate de statul român în acest domeniu sunt insuficiente şi, prin urmare, nu conduc la rezultate satisfăcătoare. Conform Studiului Global Entrepreneurship Monitor, realizat de Banca Mondială, în România doar 29% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 18-64 ani identifică oportunităţi de afaceri, în timp ce mai puţin de jumătate, şi anume, 46%, consideră că dispun de abilităţi şi cunoştinţe necesare pentru a demara propria afacere. Astfel, se impune reformarea cât mai rapidă a sistemului de învăţământ în acest domeniu, atât prin dezvoltarea de programe specifice antreprenoriatului, cât şi prin susţinerea de cursuri de specialitate de către personal calificat şi implicat în mediul de afaceri. Principalele probleme cu care se confruntă antreprenorii români sunt legate de nivelul ridicat de fiscalitate, de legislaţia complicată, de absenţa infrastructurii, de lipsa forţei de muncă, de taxele şi impozitele ridicate, de piaţa de desfacere. În acest sens, 58% dintre companiile din România consideră că statul menţine numeroase reglementări inutile şi costisitoare. La problemele enumerate se mai adaugă o lungă listă de piedici pe care administraţiile publice locale le pun în calea dezvoltării mediului de afaceri. De aceea, 87% dintre companii doresc să interacţioneze cu un singur organ de control. În aceste condiţii, profituri în creştere au fost menţionate de firmele cu cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro. Ponderea cea mai mare a celor care au resimţit creşterea costurilor directe, forţa de muncă şi materiale, este dată de companiile din domeniul producţiei, faţă de companiile din comerţ sau transporturi. Dintre măsurile legislative aferente acestui domeniu, reducerea CAS a fost percepută ca benefică de companiile cu cifra de afaceri sub un milion de euro. Firmele cu cifra de afaceri de peste un milion de euro consideră că măsura respectivă nu a avut niciun efect asupra activităţii lor. În ultimii ani, "concepţia economică" a guvernărilor de stânga s-a axat pe tăierea finanţărilor de la acele programe care generează locuri de muncă, care stimulează investiţiile, care dau o şansă tinerilor antreprenori şi care conduc la formarea unei clase de mijloc solide şi atât de necesară în societatea românească. Pentru a putea supravieţui, sectorul IMM-urilor are nevoie de măsuri concrete de finanţare, pentru că, din păcate, cel mai puţin creditabil client bancar este întreprinderea mică şi mijlocie. Creşterea volumului de investiţii, precum şi încurajarea accesului IMM-urilor pe piaţa unică şi pe terţe pieţe poate duce la reducerea decalajelor de competitivitate, pe care IMM-urile din România le înregistrează faţă de cele din Uniunea Europeană, precum şi la alinierea companiilor româneşti la standardele comunitare. Având în vedere faptul că susţinerea dezvoltării economice a ţării pe termen lung trebuie privită şi prin prisma încurajării şi sprijinirii activităţilor IMM-urilor, consider că stimularea înfiinţării IMM-urilor în România constituie o modalitate de promovare a spiritului antreprenorial şi, prin urmare, de dezvoltare a economiei la nivel naţional.
			Domnul Corneliu Olar: "Autorităţile române au şi ele dublu standard!" A trecut mai bine de un an de când mai multe state europene au acuzat faptul că unii agenţi economici comercializează produse alimentare de o calitate inferioară, mai ales în ţări ca România, Bulgaria, Ungaria sau Polonia. Dublul standard, despre care s-a vorbit, se referă la calitatea diferită a materiilor prime utilizate de producători, în funcţie de piaţa pe care vând produsele: produse mai bune la ei, produse inferioare la noi. Majoritatea statelor din regiune, cu excepţia României, nu au lăsat lucrurile aşa, ci au demarat anchete şi au cerut explicaţii de la mai marii care conduc Uniunea Europeană. Este motivul pentru care s-au făcut investigaţii, s-au aplicat sancţiuni şi chiar se vorbeşte despre măsuri concrete care să elimine aceste practici din statele mai slab dezvoltate. Vă întrebaţi oare de ce România a tăcut şi tace în continuare pe această temă, deşi consumatorul român este cel mai sărac din Uniunea Europeană şi cumpără, de obicei, produsele alimentare cele mai ieftine. Vă întrebaţi oare dacă mai avem ministru la agricultură sau nu. Vă întrebaţi, pe bună dreptate, cu ce se ocupă şi s-a ocupat autoritatea guvernamentală abilitată să controleze şi să sancţioneze astfel de practici. Mă refer la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară, care se află sub autoritatea doamnei prim-ministru Dăncilă! Dacă nu ştiţi, în România, chiar autorităţile sunt cele care au un dublu standard. Da! Dacă nu ştiţi cumva cu ce se ocupă ANSVSA, atunci vă spun eu. ANSVSA închide abatoare româneşti unul după altul, închide mici făbricuţe de producţie a produselor alimentare deţinute de români şi suspendă activitatea unor comercianţi de produse româneşti, chiar dacă aceştia îndeplinesc condiţiile legale. În schimb, ANSVSA nu are timp să cerceteze calitatea produselor care vin din import şi nici să verifice activitatea unor producători sau comercianţi străini. Atâta vreme cât ANSVSA are un dublu standard când controlează producătorii şi comercianţii din România, consumatorii români vor cumpăra în continuare produse de calitate îndoielnică, dar scumpe, pentru că cele româneşti dispar, chiar dacă sunt mai bune şi mai ieftine.
			Domnul Costel Alexe: "Demagogia condamnă România" Sâmbătă, la Sala Palatului, într-un spectacol care l-ar fi făcut invidios până şi pe Nicolae Ceauşescu, s-a desfăşurat Congresul Naţional al Partidului Social Democrat, un eveniment lipsit de sclipirea "vremurilor de odinioară", dar care a păstrat simbolistica comunistă şi toate ingredientele autoritarismului: cultul liderului, docilitatea membrilor, demagogie şi superficialitate! După trei prim-miniştri schimbaţi în doar un an de guvernare, după o devalorizare istorică a monedei naţionale şi un haos în sistemul fiscal, iată că Liviu Dragnea a ieşit la scenă deschisă să mai coafeze realitatea, să vândă noi iluzii, să estompeze din declinul de imagine înregistrat în percepţia publică. Anul de graţie 2040 se anunţă unul fabulos, căci este termenul scadent pentru ca laptele şi mierea să curgă pe plaiuri mioritice. Ceea ce evită să menţioneze liderul suprem este că România duce o politică izolaţionistă în plan extern, iar toţi investitorii care până mai ieri considerau ţara noastră o piaţă atractivă, un teren fertil pentru afacerile lor, cu oameni calificaţi şi cu o politică fiscală stabilă şi predictibilă, astăzi îşi refac socotelile şi preferă state mai scumpe, dar stabile fiscal. Efectele unui politici iraţionale - "noi împotriva tuturor"- se vor reflecta în bugetele anilor viitori, în incapacitatea statului român de a plăti arieratele, salariile şi pensiile. Românii trebuie să ştie realitatea necosmetizată, mascată de aplauzele celor 5.000 de aplaudaci social-democraţi! Avem cele mai mici investiţii guvernamentale din ultimii ani, suntem înglodaţi în datorii - doar în ianuarie 2018 Guvernul PSDragnea a împrumutat două miliarde (!) de euro pe 12 şi 20 de ani - suntem foarte aproape de a pierde 150 de milioane de euro, finanţare europeană nerambursabilă pentru cele trei spitale regionale, iar peste hârtiile cu autostrăzi desenate frumos se aşază praful, căci lucrurile în teren nu avansează! Disperat după capital electoral şi imagine publică, Liviu Dragnea îmbrăţişează ideile naţionaliste, dar ascunde şi de această dată adevărul, căci toată ţopăiala fiscală, toate măsurile antieconomice luate de Guvernele PSDragnea nu au făcut decât să mărească decalajele între regiuni şi din păcate cei mai loviţi sunt mereu cei mai săraci! Pe fondul instabilităţii fiscale şi al lipsei investiţiilor în infrastrucutra rutieră şi feroviară, regiunea de Nord-Est nu va atrage niciodată investitori străini, ci, în cel mai fericit caz, va stagna. Ne-am săturat să figurăm la "veşti proaste", ne-am săturat să primim firimiturile Guvernelor PSD, stând cu mâna întinsă pentru un drept garantat de Constituţia României. Suntem în colaps, dar cu toate acestea ni se vinde că vom finaliza cincinalul în 4 ani. Românii trebuie să ştie că demagogia are un nume, Liviu Dragnea, şi un instrument, Partidul Social Democrat!
			Domnul Cristian Buican: "Emigraţia, principala problemă a României" Astăzi voi prezenta câteva date, extrem de îngrijorătoare, de care nimeni nu vorbeşte, dar care conturează cea mai stringentă problemă a României, plecarea cetăţenilor activi din ţară. Din păcate, în ciuda gravităţii fenomenului emigraţiei, decidenţii PSD-ALDE ocolesc acest subiect, din motive care probabil ţin de incompetenţa acestora, în vederea rezolvării acestei probleme. Conform unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite, România se află pe locul doi în lume, după Siria, ţară aflată în război civil, la fenomenul emigraţiei. Conform ONU, în perioada 2007-2017, 3,4 milioane de români au plecat din ţară, adică 17% din populaţia României. Dacă aceste cifre nu vă îngrijorează, vă pot spune că la fiecare 6 minute un român părăseşte România. De la revoluţie şi până azi, am pierdut în medie 85.000 de locuitori pe an, adică un oraş de mărime medie din România, în fiecare an, negreşit. Din păcate, analiza detaliată a fenomenului emigraţiei în România dezvăluie adevăruri dureroase şi triste. De exemplu, conform INS, în anul 2016, peste 210.000 români au plecat din ţară pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, iar din aceştia peste jumătate sunt tineri între 20 şi 39 de ani. Dacă ne uităm şi la nivelul de pregătire al celor care pleacă, ne piere şi orice urmă de speranţă. Din păcate, toate aceste date statistice descriu o dramă naţională - viitorul acestei ţări fuge de această ţară! În tot acest timp, actualii guvernanţi, colegii noştri de la PSD şi ALDE, propun proiecte şi programe care nu numai că nu stopează plecarea românilor din ţară, ba chiar o încurajează. Astfel, două publicaţii prestigioase, Liberation şi Forbes, ne-au dedicat ample analize privind emigraţia la finele anului trecut. Conform acestor analize, instabilitatea legislativă, corupţia şi calitatea îndoielnică a serviciilor publice reprezintă principalele trei motive pentru care românii aleg să plece din ţară. Dacă ne gândim la anul 2017, putem observa cu uşurinţă cum modelul de comportament guvernamental implementat de PSD-ALDE coincide cu principalele trei motive pentru care românii părăsesc ţara. Din păcate, nu există niciun semn încurajator privind schimbarea modelului de management guvernamental, într-un sens în care să sperăm la stoparea acestui fenomen de emigraţie accentuată. Din păcate, nu există soluţii magice la problema emigraţiei. Se vede acest lucru din eşecul tuturor programelor guvernamentale destinate celor care doresc să se întoarcă în ţară. Până nu vom avea predictibilitate legislativă şi servicii publice de calitate, comparative cu cele din vest, românii nu vor veni acasă, iar acest lucru se poate face prin reforme profunde în educaţie, în sănătate şi în administraţie. Până nu vom avea infrastructură de transport europeană, niciun român nu se va gândi serios să se întoarcă acasă. Cei care locuiesc deja în state din vestul Europei au standarde înalte în privinţa moralităţii în politică sau a pregătirii profesionale a celor propuşi în funcţiile publice. Românii care au plecat deja afară şi-au dat seama că guvernanţi de la PSD şi ALDE au comportamente contrare aşteptărilor şi năzuinţelor lor. Dacă nu vom lua măsuri urgente, dacă nu vom creşte calitatea serviciilor publice, dacă nu vom reforma administraţia, dacă veţi continua asaltul asupra justiţiei şi dacă nu vom europeniza politica şi modalitatea de cheltuire a banului public, nu vom putea niciodată să câştigăm această luptă cu plecarea cetăţenilor din România!
			Domnul Ilie Dan Barna: "Guvernarea României, între congrese cu fast şi incompetenţă" Într-o luare de poziţie de săptămâna trecută, am atras atenţia asupra unui document de lucru, emis de Comisia Europeană la 7 martie a.c., privind Raportul de ţară pentru România, care conţine o serie de avertismente şi semnale îngrijorătoare pentru situaţia în care ne aflăm astăzi, sub efectele guvernării PSD-ALDE. Dincolo de faptul că România are creştere economică, alte aspecte pozitive nu prea sunt. În primul rând, este de remarcat că şi Comisia Europeană certifică ceea ce mulţi analişti au avertizat că se întâmplă. Avem o creştere economică bazată pe consum, care nu poate fi sub nicio formă sustenabilă, în condiţiile în care suntem deficitari la capitole precum reformele structurale, consolidarea fiscală şi, poate cel mai important aspect, investiţiile. În plus, deficitul bugetar devine la rândul său unul îngrijorător, iar inflaţia a atins în luna februarie a.c. 4,72%, nivel record pentru ultimii ani. Toate aceste efecte se raportează, însă, la anul 2017, la efectele pe care politicile dezastruoase ale Guvernelor PSD-ALDE le-au adus asupra economiei României. Îngrijorările semnalate, pe bună dreptate, de Comisie, pot fi multiplicate de efectele "revoluţiei fiscale" şi a noilor măsuri pe care Guvernul Dragnea 3 se pregăteşte deja să le ia într-o manieră la fel de haotică şi neprofesionistă. Este foarte probabil ca abia în următoarele astfel de poziţionări din partea Comisiei Europene să regăsim cu adevărat o statistică centralizată a "bombelor" economice pe care această guvernare ni le aduce în fiecare zi şi poate atunci o să explice Liviu Dragnea şi gruparea de incompetenţi şi de corupţi în fruntea cărora se află ce s-a întâmplat în acest an cu bugetele locale, spre exemplu. De ce s-au tăiat fondurile pentru investiţii în bugetele primăriilor, dragi conducători? Şi când aveţi de gând să şi viraţi bugetele pe anul curent la nivelul întregii ţări? Dacă românilor nu le puteţi răspunde, le veţi putea oferi o explicaţie măcar partenerilor noştri din Uniunea Europeană sau aşteptăm întâi sancţiuni la adresa României, care să vă argumenteze ulterior poziţia naţionalistă şi dictatura imposturii pe care o instalaţi? În plus, atacurile repetate asupra justiţiei din România, poate cu atât mai mult în contextul incompetenţei dovedite şi a poziţionării evidente de partea penalilor, a ministrului Tudorel Toader, nu au fost şi nu pot fi trecute cu vederea. Raportul Comisiei Europene atrage un şi mai serios semnal de alarmă asupra derapajelor în justiţie promovate de PSD-ALDE şi asupra modului în care aceste măsuri distructive afectează considerabil România şi credibilitatea noastră, în context european şi internaţional, ca să nu mai vorbesc de predictibilitatea pentru mediul de afaceri. În toate aceste condiţii şi cu astfel de semnalmente privitoare la efectele măsurilor pe care le iau PSD-ALDE, care este atitudinea guvernanţilor noştri? Premierul Vasilica-Viorica Dăncilă are întâlniri peste întâlniri cu ambasadori ai Uniunii Europene, în care se arată foarte vitează pe temele ridicării MCV şi a intrării României în spaţiul Schengen, într-o demonstraţie aproape cotidiană de ignoranţă şi defazare. Cum ar putea spera cei de la PSD-ALDE că aceste două obiective strategice pentru România mai pot fi atinse, în condiţiile mostrei de guvernare coruptă şi îndreptată împotriva parcursului democratic, european şi euro-atlantic al României, pe care o livrează şi pe care nu au ezitat să o livreze chiar şi în perioada vizitei lui Frans Timmermans în urmă cu două săptămâni? România de astăzi este condusă conform exemplului foarte elocvent pe care Liviu Dragnea ni l-a servit la Congresul PSD din 10 martie. Exerciţiul de imagine al liderului PSD a fost cel care defineşte şi politica Guvernului doamnei Dăncilă, singurele referiri la măsuri ori direcţii de guvernare în cadrul acestui congres având forma unor încercări ale doamnei Dăncilă de a "striga catalogul" în propriul Guvern, fără a încerca măcar să explice sau să detalieze măsurile avute în vedere, pe care, de altfel, le tot auzim din 2016 fără vreo demonstraţie efectivă. Lozinci "cât cuprinde", scandări demne de congresele Partidului Comunist Român şi minciuni "cât casa" referitoare la măsurile luate de PSD-ALDE şi la efectele lor - asta este tot ce primim în aceste zile. Simulacrul de congres la care am asistat a scos la iveală nu doar modul în care Liviu Dragnea îşi distruge propriul partid, înlăturând prin regie orice urmă de opoziţie din interior, dar şi nivelul exarcerbat al incompetenţei şi lipsei de responsabilitate a celor aflaţi la putere. Singurele preocupări ale actualilor guvernanţi, toţi actori ai lui Liviu Dragnea, sunt legate de propria putere, de încălecarea totală a justiţiei şi a întregii societăţi româneşti şi de coagularea unui cult al personalităţii pentru Liviu Dragnea. În spatele unor reuşite închipuite, a aceloraşi promisiuni repetitive şi a unei noi mostre de discurs îndreptat împotriva propriului stat, a propriei societăţi şi a instituţiilor statului român, Liviu Dragnea a livrat o nouă mascaradă politică, pe care numai dumnealui şi cercul său de acoliţi o mai poate crede şi care seamănă din ce în ce mai mult cu o încercare veritabilă de dictatură personală. Atât pot şi atât fac astăzi cei aflaţi la guvernare. Închei prin a reitera mesajul USR de sâmbătă, când am văzut cu toţii cum opoziţia firească şi exercitarea dreptului de a protesta al cetăţenilor români a fost înăbuşit, din nou, printr-o politică a "pumnului în gură", la acelaşi minunat congres al PSD: Nu vă lăsăm să întoarceţi România în comunism!
			Domnul Daniel Constantin: Instituţia principală a unei democraţii, Parlamentul, joacă un rol fundamental într-o societate. Sunt însă momente în care votul majoritar exprimat de reprezentanţii cetăţenilor are nu doar o importanţă istorică imensă, ci şi una semnificativă în plan simbolic, capabilă să ofere peste generaţii un model de voinţă politică bună! Actul prin care, la 14 martie 1881, Principatul României a fost înălţat la rang de regat, a reprezentat atunci nu doar un moment de sărbătoare al întregii naţiuni, ci şi un gest de extremă responsabilitate, atitudine patriotică şi fermitate în acţiunea politică favorabilă demnităţii şi suveranităţii poporului român. Ziua de 14 martie reprezintă acel moment pe care îl putem identifica drept oportun pentru reînţelegerea importanţei pe care o au reprezentanţii ţării trimişi în Parlament pentru a configura pozitiv prezentul şi viitorul ţării prin legislaţia pe care o adoptă. Asistăm astăzi la atitudini care nu par să vizeze binele comun, ci interesul personal, îngust şi egoist, de cele mai multe ori iresponsabil, privitor la efectele pe care unele decizii le pot crea în societate. Vidul de iniţiativă în favoarea cetăţenilor poate duce la efecte extrem de negative pe termen lung, iar proasta dirijare de la nivelul vârfului ierarhiei politice poate duce România înapoi în istorie. Este extrem de important să ne aducem aminte şi să reactualizăm momente precum cel de la 14 martie 1881, pentru a înţelege oportunităţile pe care o ţară le poate avea, dacă factorul responsabil la nivel decizional optează pentru acele tipuri de măsuri care sunt în interesele cetăţenilor. Forţa pe care Regatul României a dobândit-o odată cu momentul de la 1881 a fost incomparabilă după acel moment, lucru resimţit la toate nivelele societăţii. Forţa economică a crescut exponenţial, iar puterea de negociere cu partenerii politici externi a dobândit o cu totul altă anvergură. Iar astfel de schimbări nu pot avea loc decât cu oameni care au înţeles că rolul pe care îl au, având calitatea de demnitari ai statului, este crucial pentru viitorul a milioane de cetăţeni pe care îi reprezintă. Ne putem pune întrebarea la ce fel de moment asistăm astăzi, comparat cu cel de la 14 martie 1881; dacă instituţia Legislativului mai poate avea rolul şi impactul pe care l-a obţinut cu acea ocazie, graţie unor mari oameni de stat. Răspunsul este "da", însă doar cu condiţia ca toţi cei care astăzi reprezintă o piedică şi o piatră de moară pentru evoluţia normală şi firească a României să fie în cele din urmă sancţionaţi, în urma atitudinii discreţionare şi imorale pe care încearcă să o instaureze la toate nivelele societăţii. România are nevoie de altceva, de o politică altfel, de o politică matură şi modernă. România trebuie să scape de trecut, chiar dacă zilnic asistăm la scene care ne vorbesc despre vremurile de cea mai tristă amintire.
			Doamna Ionela Viorela Dobrică: Declaraţia mea politică de astăzi priveşte un subiect care pe noi, femeile, ne interesează şi ne afectează în mod direct - "Discrepanţa între salarii în funcţie de gen. Dar cred că dispariţia acestei discrepanţe ar constitui un fapt pozitiv pentru toţi românii". Săptămâna trecută, EUROSTAT, Oficiul de Statistică al Uniunii Europene, a publicat un raport în legătură cu diferenţele dintre salariile femeilor şi bărbaţilor, cu privire la datele aferente anului 2016. Conform acestuia, media europeană arată că femeile au câştigat cu 16 procente mai puţin decât bărbaţii. Totuşi, în România, această diferenţă a fost de doar 5,2%, ceea ce ne plasează pe ultimul loc în topul decalajului din statele membre ale Uniunii Europene. Iar aceasta este una dintre situaţiile în care a fi pe ultimul loc în top este un lucru bun. Dacă privim la statisticile din 2011, când în România se înregistra o diferenţă de 9,6 procente, raportul de acum denotă faptul că în ţara noastră a plăti o persoană la justa sa valoare, indiferent de gen, este o tendinţă ascendentă. Am afirmat la începutul acestei declaraţii că dispariţia decalajului ar fi pozitivă pentru toţi, femei şi bărbaţi. Practic, eliminarea diferenţei care acum este în avantajul domnilor ar însemna venituri crescute într-o gospodărie. Pentru femei, ar duce la independenţă financiară şi la creşterea respectului de sine, ştiind că munca ta este apreciată în funcţie de calitatea acesteia, nu de cifra de la începutul codului numeric personal. Să nu trecem cu vederea totuşi că datele din acest raport se referă la anul 2016. Acum, 14 martie 2018, ne aflăm într-o perioadă în care au intrat deja în vigoare o serie de acte normative care au crescut veniturile a multor categorii de persoane. Deşi acest lucru nu are ca efect în mod obligatoriu reducerea diferenţei dintre femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte salariile, are ca efect creşterea globală a veniturilor românilor. Şi sunt convinsă că, dacă menţinem aceeaşi preocupare pentru crearea unui cadru legislativ în care egalitatea de şanse, tratamentul corect al tuturor cetăţenilor şi plata muncii la un nivel decent primează, raportul cu datele colectate de Uniunea Europeană pentru 2018 va fi unul mult mai favorabil, atât din punctul de vedere al cuantumului salariilor, cât şi al decalajului financiar dintre femei şi bărbaţi.
			Domnul Doru-Petrişor Coliu: "Românii de niciunde, dar totuşi români!" Prin declaraţia politică de astăzi vreau să aduc în atenţia dumneavoastră problematica legată de comunitatea "volohilor" din Transcarpatia, satul Poroşcovo, Ucraina, o comunitate cu peste 2.000 de români, plină cu familii sărace şi marginalizate atât de autorităţile ucrainene, cât şi de cele româneşti, o comunitate care vorbeşte o limbă română arhaică, cei mai mulţi fiind mulţumiţi să trăiască în condiţii mizere şi fără siguranţa zilei de mâine. Cu haine rupte, case sărăcăcioase, desculţi, analfabeţi, totuşi ei înregistrează cea mai mare creştere demografică a natalităţii dintre toate comunităţile de români de pe glob şi pentru acest lucru merită să-i încurajăm. Dacă ei nu au drept de vot şi nu ne pot ajuta să câştigăm într-un scrutin electoral, haideţi, totuşi, să nu-i uităm şi să le fim aproape! Au nevoie de cărţi în limba română, au nevoie să înveţe să scrie şi să citească, au nevoie să le deschidem o clasă cu predare în limba română cu un cadru didactic plătit din banii statului român, pentru ca şi cei de acolo să se bucure de aceleaşi drepturi ca românii din ţară şi anume, dreptul la educaţie. Cred că împreună putem să-i ajutăm să ducă o viaţă mai bună, pentru că aceşti copii merită un trai decent şi lipsit de griji, merită să aibă copilărie, nu să crească alţi copii de la o vârstă fragedă şi să ajungă să nu cunoască cine sunt la 80 de ani. Au nevoie de un punct medical, pentru că mulţi, atunci când se îmbolnăvesc, nu au unde merge şi mor acasă de la un tratament necorespunzător. Ei sunt ai noştri, micuţii aceia nu visează la tablete sau la telefoane, ei visează la jucării, la cărţi, la haine şi la mâncare, iar România le poate acorda asta sub forma ajutoarelor sau aducându-i să-şi vadă ţară. Consider că este de datoria mea, în calitate de deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43 diaspora, să nu-i las ai nimănui, să-mi pese de fraţii noştri care nu au şansa unui trai decent, care au dreptul să ştie ce înseamnă ţara şi care au dreptul să fie ajutaţi şi susţinuţi, chiar dacă nu au drept de vot.
			Domnul Dumitru Mihalescul: "Nu trebuie să ne scape şi această creştere economică printre degete!" România a intrat într-un nou ciclu de creştere economică, încă din anul 2011. Atunci, cele care ne-au scos din fundătura crizei economice au fost investiţiile publice, pentru care s-au alocat până la 7% din PIB. Ştiu bine că puţină lume îşi mai aminteşte că în anul 2011 se dădeau în folosinţă trei tronsoane de autostradă, respectiv Medgidia-Constanţa, Arad-Timişoara şi Şoseaua de centură a Sibiului. De la acel moment, pare că Guvernul nu mai este capabil nici măcar să repare gropile din asfalt, darămite să construiască drumuri noi. Ceea ce este cu totul de neînţeles este faptul că acele tronsoane de autostradă finalizate, dar şi altele inaugurate în anii următori s-au demarat şi s-au construit în perioadă de criză, or, după ce România a scăpat de criză, nu a mai reuşit să construiască nimic. De ce? Pentru că, anual, Guvernele care au urmat la conducerea ţării au sacrificat de la un an la altul tocmai banii pentru investiţii, ajungând ca în anul 2017 să avem cele mai slabe investiţii publice din ultimii 12 ani, pentru care s-au cheltuit numai 3,2% din PIB, adică mai puţin de jumătate decât se aloca în criză economică. Mai mult decât atât, 80% din investiţiile făcute anul trecut au fost făcute de primării şi de consilii judeţene, din bugetele proprii, şi numai 20% au fost făcute de Guvern. Înţelegeţi pe ce pantă negativă ne aflăm? Nu putem să nu constatăm că istoria se repetă. Şi în perioada de creştere economică dintre anii 2001-2004, România, deşi avea o economie care "duduia", nu a investit nimic în modernizarea infrastructurii primare. Şi atunci, ca şi acum, s-au risipit bani mulţi pe proiecte mai mult sau mai puţin utile, care, într-un final au fost cu totul abandonate. Este grav că nu învăţăm din greşelile trecutului! O vorbă înţeleaptă din popor spune că bunul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie. Un bun Guvern ar trebui să construiască atunci când dispune de resurse, când se află într-un context economic favorabil, pentru că atunci când se vor aduna norii negri, bani pentru investiţii mari nu se vor mai găsi. Este evident că de modul în care se realizează aceste investiţii depinde în mod esenţial şi sănătatea economiei private. O investiţie publică are efecte de antrenare în economie şi reprezintă un stimul de dezvoltare şi pentru agenţii economici mari, dar şi pentru cei mici şi mijlocii, cărora le cresc comenzile şi care găsesc în acest lucru un motiv în plus să crească producţia. Am susţinut constant că România are nevoie astăzi, mai mult ca niciodată, de lucrări serioase de modernizare, care vor aduce cu ele investiţii private serioase, locuri de muncă mai multe, mai bine plătite şi prosperitatea aşteptată de români îşi va găsi şi ea locul. Investitorii se uită atent la România. Vor să investească, vor să construiască fabrici, vor să ofere locuri de muncă românilor, pe salarii occidentale. Cu toate acestea, constatăm cu toţii că producători mari care curtează ţara noastră ezită din cauza lipsei infrastructurii, din cauza birocraţiei excesive şi a "atenţiilor" pe care trebuie să le plătească, dar şi din cauza instabilităţii legislaţiei fiscale. Am toată convingerea că, în viitorul apropiat, PNL va răspunde exact acestor probleme, iar mediul de afaceri din România va putea să evolueze sănătos, să se consolideze şi să ţină piept concurenţei puternice venite din Vest. Bani pentru autostrăzi şi căi ferate avem destui în vistieria Uniunii Europene. Nu trebuie decât să-i luăm şi să punem şantierele la treabă, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. În era computerelor, a reţelelor şi a Internetului, orice agent economic ar trebui să completeze maximum două, trei formulare pe an şi să plătească, de la propriul birou, obligaţiile fiscale statului. Adio cozi, adio umilinţe, adio atenţii oferite funcţionarilor! Despre legislaţie, nu cred că este cineva care nu ştie că orice agent economic care vrea să respecte legea este luat prin surprindere de sutele de modificări operate de Guvern prin ordonanţe de urgenţă. Pentru aceasta, legislaţia trebuie simplificată şi trebuie să fie stabilă, dacă se poate să rămână nemodificată pentru cel puţin 4-5 ani la rând. Toate aceste lucruri pe care trebuie să le facă PNL nu sunt lucruri imposibile şi nici simple promisiuni. Ele trebuie să fie obligaţia oricărui Guvern responsabil condus de PNL, care trebuie să repare o ţară pustiită de o coaliţie de guvernare profund incompetentă, formată din PSD şi ALDE.
			Domnul Dumitru Oprea: "PSD a lăsat de izbelişte guvernarea" După cum a demonstrat actuala guvernare, este tot mai evident faptul că, în România, stânga politică a fost golită de orice conţinut. În goana după modificarea Legilor justiţiei, pentru a proteja membrii de partid cu dosare, PSD a abandonat categoriile sociale cele mai vulnerabile, a lovit, prin măsuri economice haotice, în puterea de cumpărare a celor aflaţi în prag de sărăcie. Inflaţia creşte în ritm galopant, la fel preţurile la alimente şi servicii de bază, în vreme ce coaliţia PSD-ALDE se împăunează cu o creştere economică record, creştere pe care niciun român sărac sau din clasa de mijloc nu o resimte în buzunarele sale. În România, circa 40% din populaţie este supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială. Din acest procent, 1,7 milioane sunt copii. PSD se foloseşte de resurse uriaşe pentru a lupta împotriva justiţiei şi apărarea celor care au comis fărădelegi. În schimb, despre implementarea Pachetului Naţional Antisărăcie nu se mai ştie nimic. Planurile privind eliminarea zonelor de sărăcie au rămas pe hârtie, deoarece priorităţile Executivului sunt cu totul altele. Are de căutat noi surse de împrumut, îndatorând ţara pentru a onora cheltuielile curente, nu pentru a clădi poduri şi a da în folosinţă autostrăzi sau căi ferate rapide. Astfel, populaţia expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială se va trezi, după neagra perioadă a guvernării PSD-ALDE, ca fiind "nefericita posesoare" a unei poveri care îi periclitează inclusiv şansa unui viitor mai bun. Niciodată în istoria sa, PSD, odată ajuns la putere, nu a lăsat la voia întâmplării guvernarea. Acum, însă, are în frunte un lider al cărui singur scop este să-şi consolideze un regim personal în partid şi, pe cât posibil, în raport cu întreaga ţară. Iată cum, dintr-o mare formaţiune de stânga, cu pretenţii de onorabilitate, PSD a ajuns un proscris al Uniunii Europene, un membru renegat de propria familie politică europeană, şi totul nu de dragul poporului, ci de dragul unui singur om, Liviu Dragnea! Nu putem privi cu detaşare guvernarea haotică, lipsită de sens, pe care liderul PSD a impus-o. Semnele problemelor economice create de această guvernare încep să se simtă din ce în ce mai mult, aşa încât ne putem aştepta la tot mai rău. După cum am mai spus în nenumărate rânduri, decontul final va ajunge în casa fiecărui român, nu doar la membrii şi la votanţii PSD-ALDE, iar măsurile de revenire după dezastrul lăsat ne-ar putea costa prea mult şi nemeritat, doar pentru că Dragnea vrea să îşi satisfacă moftul de dictator.
			Domnul Eugen Tomac: Am urmărit cu atenţie, săptămâna trecută, discuţiile din cadrul vizitei la Bucureşti a preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić. Recunosc, am fost dezamăgit de superficialitatea cu care liderii României, respectiv, preşedintele Klaus Werner Iohannis, premierul Vasilica-Viorica Dăncilă şi şeful Camerei Deputaţilor, Nicolae-Liviu Dragnea, au abordat această întâlnire. Mă aşteptam ca, în afară de subiectele tradiţionale, legate de relaţiile economice şi diplomatice, să văd, măcar din partea unuia dintre ei, o poziţionare hotărâtă în ceea ce priveşte respectarea - a se citi nerespectarea - de către Serbia a drepturilor comunităţii româneşti din statul vecin. Românii din Valea Timocului sunt în continuare prigoniţi, fiind lipsiţi de drepturi elementare: învăţământ în limba română pentru toţi copiii şi tinerii care vorbesc această limbă, recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul Serbiei, nu doar în Voivodina, emisiuni în limba română la posturile de radio şi televiziune din regiune. Acum exact 6 ani, în martie 2012, la Bruxelles, România şi Serbia au semnat un Protocol bilateral privind protecţia minorităţilor naţionale. Atunci, România a condiţionat votul său pentru parcursul european al Serbiei tocmai de respectarea prevederilor acestui document. Din păcate, angajamentele asumate sunt şi astăzi încălcate cu brutalitate, iar autorităţile de la Bucureşti tac. Autorităţile de la Belgrad continuă să aplice standard dublu românilor, aceştia fiind respectaţi în Voivodina şi umiliţi în Valea Timocului. Dovadă este chiar declaraţia de săptămâna trecută a preşedintelui sârb, după întrevederea cu preşedintele Iohannis. Acesta a făcut referire din nou doar la românii din Voivodina. "În ceea ce priveşte situaţia comunităţii române din Serbia, noi ne vom strădui să întreprindem lucruri importante (...), va fi vorba despre buna satisfacţie a necesităţilor şi a drepturilor românilor din Voivodina, precum este vorba şi despre situaţia comunităţii sârbe din România", a spus Vučić. Iohannis s-a făcut că nu aude sau, mai grav, nici măcar nu a sesizat vreo neregulă. Avem în Valea Timocului un număr important de români care luptă zilnic pentru a-şi păstra identitatea, pentru a vorbi şi a se ruga în limba română. Sunt români la fel ca noi, dar pe care statul român îi trădează în fiecare zi în care închide ochii la încălcările flagrante ale drepturilor acestora. România ar trebui să informeze de urgenţă statele Uniunii Europene cu privire la nerespectarea de către Serbia a unui document oficial. Este datoria noastră să ne apărăm românii de lângă noi!
			Doamna Florica Cherecheş: "Luna martie, luna în care trebuie să ne gândim la drepturile femeilor de pretutindeni" La 8 martie este sărbătorită Ziua internaţională a femeii, prilej cu care sunt organizate diverse manifestări dedicate acestei zile cu o încărcătură istorică, dar şi socio-culturală deosebită. Nu există o origine clară, unanim acceptată, a Zilei internaţionale a femeii. Unii o leagă de revolta câtorva mii de muncitoare de la fabricile de textile din New York, în anul 1857, în timp ce alţii susţin că această zi a apărut ca urmare a mişcărilor de stradă organizate în 1917, în Rusia ţaristă, la Petrograd, de femeile de la Uzinele Putilov, eveniment care a marcat începutul Revoluţiei Bolşevice. Toate aceste teorii au însă un punct comun - Ziua internaţională a femeii s-a născut din curajul unor luptătoare de a spune NU discriminării şi abuzurilor. Recunoscută oficial de Organizaţia Naţiunilor Unite abia în 1977, ziua de 8 martie este şi astăzi una de celebrare a drepturilor femeilor şi a păcii internaţionale, marcând schimbările pe care femeile le-au generat în societate, în căutarea demnităţii, a egalităţii de şanse şi a valorilor democratice. Din păcate, chiar şi în 2018 mai există ţări în care femeia este privită ca o fiinţă inferioară, care nu se poate bucura nici măcar de drepturile fundamentale ale omului. În urmă cu doar câteva luni, am văzut cu toţii imagini de la mişcările de stradă care au avut loc în Iran, fiind organizate preponderent de femei şi de tineri nemulţumiţi de corupţie, de sărăcie, dar şi de abuzurile săvârşite de reprezentanţii unui regim fundamentalist. În timp ce femeile din ţările democratice sărbătoreau, Poliţia din capitala Iranului a arestat 29 de femei care au fost acuzate că au fost "păcălite" să se alăture protestelor de stradă faţă de o lege care face ca purtarea hijabului să fie obligatorie. Femeile din toată ţara au protestat faţă de lege, şi-au dat jos hijaburile şi le-au înfăşurat pe beţe pentru ca apoi să le fluture. Deşi femeile din Iran se luptă împotriva hijabului de aproape patru decenii, noul val de proteste a acaparat mai multă atenţie şi a provocat o dezbatere fără precedent în ceea ce priveşte libertăţile individuale. În majoritatea statelor democratice, mii de iranieni care trăiesc în exil au format Consiliul Naţional al Rezistenţei Iraniene, o organizaţie care militează pentru instaurarea unui regim democratic în Iran şi care promovează respectarea drepturilor omului. Această situaţie este întâlnită în numeroase ţări conduse de regimuri totalitare. Ceea ce pentru o femeie din Uniunea Europeană sau dintr-un alt stat democratic reprezintă o stare de normalitate, pentru femeile din Iran, Siria şi alte state este doar un vis. Luna martie, considerată de mulţi dintre noi ca luna femeilor, este o perioadă în care trebuie să ne îndreptăm gândurile şi către semenii noştri aflaţi în suferinţă, care duc o viaţă marcată de încercări şi de privări de libertate, indiferent de locul în care s-ar afla. Este datoria noastră să contribuim la consolidarea valorilor democratice în lume, dar mai ales să ne asigurăm că drepturile omului sunt respectate, acestea reprezentând premise esenţiale pentru dezvoltarea unei societăţi!
			Domnul Mihăiţă Găină: "Am realizat o creştere de 60% a pensiei minime" Coaliţia PSD-ALDE continuă să confirme faptul că îşi respectă promisiunile luate faţă de pensionari în campania electorală din toamna lui 2016. Am demonstrat că le acordăm tuturor categoriilor sociale o deosebită atenţie, dar, din respectul pe care-l datorăm seniorilor, respectiv bunicilor şi părinţilor noştri, ne focusăm atenţia asupra nevoilor lor, mai ales că vârsta înaintată este însoţită şi de o serie de suferinţe. În campania electorală, PSD a promis creşterea punctului de pensie în fiecare an. Şi am realizat acest obiectiv important. De asemenea, am promis creşterea pensiei minime. Şi acest angajament a fost îndeplinit şi va continua să reprezinte o prioritate pentru noi, cei din coaliţia PSD-ALDE. În momentul în care am preluat guvernarea, în ianuarie 2017, pensia minimă era de 400 de lei. În cel mai scurt timp, începând cu 1 martie 2017, aceasta a crescut la 520 de lei, respectiv cu 30%. Ţin să subliniez că, începând cu 1 iulie 2018, pensia minimă va creşte la 640 de lei. Cu alte cuvinte, în doar un an şi jumătate de guvernare PSD-ALDE am reuşit să stabilim o măsură fără precedent, respectiv o creştere de 60% a pensiei minime. Nici celelalte categorii de pensii nu au fost şi nici nu vor fi scoase din schema majorărilor. Ba din contră, şi pentru acestea se vor opera creşteri succesive ale punctului de pensie. Vă reamintesc că în decembrie 2016 punctul de pensie era 871,7 lei. Acesta a crescut la 917,5 lei în ianuarie 2017, iar în iulie 2017 a ajuns la 1.000 de lei. Punctul de pensie urmează să ajungă la 1.100 de lei în luna iulie a acestui an. În plus, creşterile succesive ale punctului de pensie au fost dublate de măsuri fiscale, care le-au adus mai mulţi bani pensionarilor. Pe deasupra, persoanele vârstnice beneficiază de eliminarea sau de limitarea unor impozite. În sprijinul afirmaţiilor mele, ţin să amintesc faptul că Guvernul PSD-ALDE a adoptat încă din luna februarie a anului trecut eliminarea obligativităţii plăţii CASS pentru toţi pensionarii, adică un procent de 5,5%, şi tot din acel moment a fost eliminat şi impozitul pe venit pentru pensiile sub 2.000 de lei. Nu în ultimul rând, pentru pensiile al căror cuantum depăşeşte 2.000 de lei, din luna ianuarie a scăzut şi impozitul de la 16% la 10%. Pe lângă aceste măsuri, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care toate persoanele care beneficiază de pensii mai mici de 900 de lei, indiferent dacă mai au şi alte surse de venit, primesc medicamente compensate în procent de 90%. Toate aceste măsuri au dus la creşterea nivelului de trai al pensionarilor şi au demonstrat că PSD a respectat şi chiar a depăşit promisiunile electorale făcute acestei categorii a populaţiei.
			Doamna Bianca-Miruna Gavriliţă: "Salvarea are nevoie de salvare" De câţiva ani buni, Serviciul de Ambulanţă Timiş se zbate în sărăcie. Pe hârtie sunt 75 de autosanitare, dar în realitate peste 25% dintre ele sunt în permanenţă în atelierele de reparaţii şi asta pentru că cele mai multe ambulanţe au fost cumpărate în anii 2007-2008. Multe dintre autosanitare au sute de mii de kilometri la bord, cea mai veche se apropie de un milion de kilometri, şi aceasta în condiţiile în care actuala legislaţie spune că după 8 ani o maşină trebuie scoasă din serviciul de urgenţă. Dar, dacă acest lucru s-ar întâmpla, există riscul ca pacienţii să moară înainte ca ambulanţa să ajungă la ei. Vechimea maşinilor şi numărul mare de solicitări fac ca în permanenţă în service-urile de reparaţii să fie cel puţin 20 de ambulanţe. Pentru multe dintre ele nu există însă bani de reparaţii. Numărul redus al autospecialelor de intervenţie aflate în trafic duce însă şi la situaţii în care, dacă nu ar fi ajutorul venit din partea SMURD, pacienţii ar fi nevoiţi să aştepte ore întregi până la sosirea unui echipaj. Mai mult, anul trecut medicii şi asistenţii de pe salvare din Timiş au avut peste 150.000 de solicitări. Fiecare ambulanţă are câte 4-5 şoferi care lucrează pe ea şi face câteva sute de kilometri doar într-o zi. Situaţia este şi mai gravă la staţiile de ambulanţă din judeţ, la Sânnicolau Mare, Deta sau Făget. În cea mai fericită situaţie, sunt două ambulanţe în fiecare staţie, asta dacă una dintre ele nu este în service, la reparaţii. Norocul, dacă putem spune aşa, sunt echipele SMURD care intervin inclusiv la cazuri ce ţin doar de serviciul de ambulanţă, dacă este nevoie. Pentru ca Serviciul de ambulanţă Timiş să iasă din acest impas, ar fi nevoie de alocarea de fonduri pentru achiziţia a cel puţin 10 autospeciale sanitare. Iar pentru a le repara pe cele aflate în service, pentru ca numărul maşinilor din service-urile unde se repară autospeciale este uneori chiar mai mare decât cel al maşinilor din trafic, sunt necesare fonduri, bani care ar trebui alocaţi de Ministerul Sănătăţii. De aceea, solicit conducerii ministerului să aibă în vedere situaţia de la Timiş şi să salveze Salvarea din Timiş.
			Domnul Găvrilă Ghilea: "Euro-optimismul românilor sceptici, dar bine informaţi" Conform datelor diseminate prin intermediul Raportului naţional pentru România, Subsidiar studiului Eurobarometru Standard 88, realizat sub auspiciile Comisiei Europene, încrederea cetăţenilor români în instituţiile naţionale a scăzut dramatic în ultimii ani, doar puţin peste 20% dintre aceştia mai având aşteptări pozitive de la Guvern. Scepticismul marii majorităţi a populaţiei este alimentat şi de faptul că 35% dintre români sunt de părere că declinul economiei naţionale va continua să se accentueze şi în perioada următoare, contrar aparenţelor sugerate de coaliţia de guvernare care, recent, şi-a reinventat al treilea Guvern de după alegeri. Datele Eurobarometrului citat au reţinut un trend descurajant premonitoriu mai mare privind evoluţia pe termen scurt şi mediu a propriilor economii doar în rapoartele naţionale pentru Grecia, Croaţia şi Marea Britanie, unde între 48% şi 39% dintre cetăţeni îşi manifestau neîncrederea în efectul politicilor de redresare şi relansare promovate de propriile guverne. Cu toate acestea, unul din doi cetăţeni români ai aceluiaşi eşantion de respondenţi apreciază că evoluţia economică a Uniunii Europene este mai degrabă bună şi foarte bună. Datele raportului relevă în acest sens că direcţia bună spre care se îndreaptă Uniunea Europeana este percepută de 47% dintre români, cu mult peste media europeană a aşteptărilor optimiste, care abia dacă atinge 30%. Cât priveşte direcţia spre care se îndreaptă ţara lor, 64% dintre participanţii români la interviu au apreciat ca fiind o direcţie greşită, în vreme ce la nivel european media expectanţelor era cantonată la 49%. În altă ordine de idei, nu întâmplător, două treimi dintre românii intervievaţi şi-au manifestat optimismul în legătură cu viitorul construcţiei Uniunii Europene, în condiţiile în care media europeană a încrederii în acest edificiu nu depăşea 57%. De asemenea, românii se situează peste media statelor Uniunii Europene şi în ceea ce priveşte optimismul cu privire la rolul şi la activitatea principalelor instituţii comunitare, 56% dintre aceştia manifestându-şi încrederea în Parlamentul European, faţă de o medie europeană de doar 45%, în timp ce 50% dintre români apreciază activitatea Comisiei Europene, faţă de o medie europeană de numai 42%. În condiţiile în care reprezentativitatea naţională a eşantionului de peste 1.000 de respondenţi citaţi de raport nu poate fi pusă la îndoială, interviurile fiind realizate în toamna anului trecut de institutul TNS CSOP, răspunsurile cuantificate la chestionarele aplicate faţă în faţă îi descalifică în primul rând pe guvernanţii care s-au prăbuşit în topul încrederii românilor, trăgând după ei nu doar partidele pe care le reprezintă, dar şi economia ţării pe care trebuiau să o administreze, precum şi speranţele milioanelor de cetăţeni pentru care patria nu va mai fi locul în care s-au născut ci doar ţara în care le va fi mai bine.
			Domnul George Şişcu: Practic nu există nicio săptămână în care Parlamentul să nu ia în discuţie câte o inepţie legislativă promovată de PSD. Dacă acum două săptămâni am dezbătut mult controversata O.U.G. nr. 91/2017, prin care s-a încercat cârpirea neajunsurilor la Legea salarizării, săptămâna acesta se va lua în discuţie O.U.G. nr. 90/2017, ordonanţă mamut, care vizează măsuri de austeritate fiscală, precum, tăierea de 10% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile; compensarea muncii suplimentare doar cu timp liber corespunzător, fără plata orelor suplimentare; neacordarea tichetelor cadou, a premiilor sau a indemnizaţiei de hrană şi de vacanţă; neacordarea indemnizaţiei la ieşirea la pensie, la retragerea, la încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă; suspendarea ocupării posturilor vacante din instituţiile şi autorităţile publice. Urmează apoi să luam în discuţie O.U.G. nr. 82/2017, act normativ prin care PSD-ALDE taie cota de contribuţie la fondul de pensii administrate privat, de la 5,1% la 3,75%, în condiţiile în care la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, s-a intenţionat ca, în termen de 9 ani de la începerea activităţii de colectare, cota de contribuţie la fondul de pensii să se majoreze la 6%. Guvernul încalcă astfel drepturi constituţionale, dreptul la pensie şi dreptul la proprietate, prin diminuarea contribuţiei la Pilonul II, motiv pentru care PNL a solicitat Avocatului Poporului să atace actul normativ la CCR. Şi nu doar angajaţii sunt afectaţi de cuprinsul O.U.G. nr. 82, deoarece o altă măsură cu impact negativ o reprezintă amânarea majorării punctului de pensie pentru data de 1 iulie 2018, în loc de 1 ianuarie 2018. Este primul an în care actualizarea nu se mai produce la începutul anului, pensionarii fiind cei afectaţi în această situaţie. Nici mamele nu scapă, deoarece prin schimbarea modului de calcul se vor diminua şi indemnizaţiile acestora. Măsura va avea ca efect accentuarea scăderii natalităţii, care oricum este deja pe un trend negativ în România. PNL nu poate susţine aceste măsuri care afectează veniturile actuale şi viitoare ale românilor! Constatăm că cinismul PSD nu are limite. Este un furt din buzunarele angajaţilor, ale pensionarilor, ale mamelor, pentru acoperirea promisiunilor făcute în campania electorală. Pe această cale, somăm PSD, să ia în considerare amendamentele noastre care vizează mărirea punctului de pensie de la 1 ianuarie 2018 - 1.100 de lei, contribuţia la Pilonul II să fie de 6% începând cu 1 ianuarie 2018, eliminarea plafonului la indemnizaţia pentru mame şi corelarea pragului minim cu salariul minim pe economie, eliminarea prorogării intrării în vigoare a venitului minim de incluziune şi aplicarea sa cu 1 aprilie 2018. Discuţiile din Camera Deputaţilor în privinţa lor sunt decisive, iar PNL se va lupta până la capăt în cadrul dezbaterilor din comisii şi din plenul Camerei Deputaţilor, pentru a stopa adoptarea acestor ordonanţe în forma iniţială, deoarece acestea vor afecta milioane de români.
			Doamna Mihaela Huncă: "PSD încurajează egalitatea de şanse dintre bărbaţi şi femei, atât în politică, cât şi în dezvoltarea economică şi socială a României" Cred că ne aflăm în faţa unui moment marcant pentru societatea românească, un moment în care putem afirma că s-au depăşit anumite prejudecăţi şi stereotipuri de gen, care pentru multă vreme au afectat prezenţa femeilor în funcţii publice, precum şi slaba reprezentare a acestora în anumite domenii de activitate, dominate de bărbaţi până în urmă cu câţiva ani. PSD este singurul partid din România care a promovat cele mai multe femei în politică la toate nivelurile, începând de la administraţia publică locală şi până la Guvern, Parlament şi Uniunea Europeană. Toate aceste femei au dovedit că pot reprezenta cetăţenii cu cinste, demnitate şi competenţă: doamna Vasilica-Viorica Dăncilă, prima femeie premier din România, doamna Corina Creţu, primul comisar european femeie care vine din ţara noastră, dar şi cele mai multe femei reprezentate într-un guvern politic, respectiv 8 miniştri, în afara prim-ministrului. Trebuie să constat cu satisfacţie că toate persoanele la care m-am referit au fost nominalizate de Partidul Social Democrat, care a dovedit în cel mai concret mod cu putinţă că este principalul partid din România care promovează egalitatea de şanse, nu doar în politică, ci şi în funcţiile de conducere din stat. Nu am făcut o analiză a listelor de candidaţi ai celorlalte partide politice. Dar în ceea ce priveşte listele PSD, la ultimele alegeri parlamentare, a fost pentru prima oară când numărul femeilor a reprezentat 40% din total. Acum, în urma ultimului Congres al PSD, avem paritate femei-bărbaţi şi la nivelul funcţiilor de conducere a partidului. Nu am cerut şi nici nu voi cere vreodată să fiu susţinută pentru că sunt femeie, ci vreau să fiu apreciată pentru ideile şi principiile pe care le promovez. Nu cer şi nu mi-aş dori în niciun caz să ocup o anumită funcţie sau demnitate, doar pentru că sunt femeie. Îmi doresc însă să am şanse egale cu orice bărbat de a ocupa o funcţie politică, dacă am pregătirea şi competenţele necesare pentru a ocupa acea funcţie. Vreau să atrag atenţia că şi datele EUROSTAT arată că munca femeilor din România este cea mai apreciată, comparativ cu celelalte ţări din Uniunea Europeană. În România nu există, pe piaţa muncii, discriminare de gen. Munca femeilor este apreciată, iar salariile femeilor, atât la stat, cât şi în mediul privat sunt aproape egale cu cele ale bărbaţilor. România este un exemplu european. În România, nu se poate vorbi de discriminare salarială între femei şi bărbaţi, aşa cum este în alte ţări ale Europei. În Germania, de exemplu, diferenţele salariale sunt, în medie, de 21,5% în favoarea bărbaţilor. Din acest punct de vedere, România dovedeşte că are un mediu economic echilibrat, care favorizează egalitatea de şanse. Toate măsurile din Programul de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE încurajează egalitatea de şanse dintre bărbaţi şi femei. În acest context, decizia PSD, de a promova şi de a implica substanţial femeile în activitatea şi în decizia politică, reprezintă recunoaşterea firească a rolului pe care acestea o au în dezvoltarea economică şi socială a României.
			Domnul Neculai Iftimie: "Accesarea fondurilor europene, prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale" Agricultorii români au posibilitatea să acceseze fonduri europene nerambursabile în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Pentru a lua bani europeni, agricultorii trebuie să respecte o serie de condiţii minime obligatorii. Accesarea fondurilor europene, pe lângă oportunităţile oferite, presupune şi o serie de provocări birocratice cu care beneficiarii se confruntă în procesul de accesare şi de implementare a proiectelor de finanţare. Acestea pot deveni ameninţări la adresa beneficiarilor, dacă nu sunt corect identificate, pregătite şi gestionate. Emiterea avizelor de autorităţile competente, pentru lucrările de investiţii cu fonduri europene, emiterea studiului de impact asupra mediului şi a acordului de mediu pentru proiectele finanţate din fonduri europene, respectiv, 6 luni pentru studiu şi 3 luni pentru acord, au influenţat negativ absorbţia fondurilor europene din sectorul agricol şi nu numai. Neîncadrarea în termen sau depăşirea acestuia, solicitat de la autorităţile de mediu, a determinat ca beneficiarii să nu se încadreze în termenul plăţilor, ducând la rezilierea contractelor, abandonarea multor proiecte de către beneficiari şi crearea unor pierderi anterioare accesării fondurilor europene. Pentru a grăbi procesul de absorbţie şi pentru o funcţionalitate cât mai bună, cu atractivitate maximă pentru fermieri, este nevoie ca perioadele de emitere a avizelor, a studiului de impact şi a acordului de mediu să fie prescurtate sau să se încadreze în marje rezonabile. Nerealizarea procentului de absorbţie a fondurilor europene şi reticenţa din ce în ce mai mare a fermierilor de a mai dezvolta proiecte pe fonduri europene duc la diminuarea competitivităţii sectorului românesc, determinată şi de prelungirea perioadei de emitere a avizului, a studiului de impact şi a acordului de mediu. În aceste condiţii, Ministerul Mediului trebuie să ia măsuri urgente pentru a fluidiza eliberarea acestor acte strict necesare în procesul de absorbţie a fondurilor europene pentru investiţii.
			Doamna Natalia-Elena Intotero: "Partidul nostru are o mare responsabilitate, să asigure stabilitate şi coerenţă" Congresul PSD din 10 martie a demonstrat maturitate, unitate şi încredere, iar alegerea a nouă femei în funcţii de conducere spune multe despre evoluţia noastră. Faptul că la 100 de ani de la devenirea noastră ca stat modern, o femeie a fost învestită premier, o funcţie de înaltă responsabilitate şi demnitate publică, spune multe şi despre evoluţia noastră ca naţiune. Desigur, meritele nominalizării unei femei în funcţia de prim-ministru sunt ale PSD, un partid care, iată, a susţinut şi susţine femeile pe diverse paliere de răspundere şi care a înţeles că implicarea noastră, a femeilor, înseamnă un plus de echilibru, mai multă creativitate, onestitate şi o atitudine nonconflictuală, orientată spre găsirea de soluţii. Anul 2018 este anul în care sărbătorim Unirea. Trebuie să transformăm 2018 într-un an al unităţii PSD. Sunt convinsă că toţi suntem de acord cu o realitate incontestabilă - există mult mai multe elemente care ne unesc faţă de cele doar câteva care ne dezbină. Rolul nostru, al femeilor din PSD, dincolo de răspunderea publică şi de obligaţii, este să generăm echilibru. De aceea, mesajul meu simplu şi clar este - uniţi suntem puternici. Pentru că tot am amintit de mesaje, iată, PSD este la guvernare, după ce în 2016 a câştigat alegerile cu un mesaj simplu, "mai mulţi români în clasa de mijloc". La mai bine de un an de la acest moment, în plin Centenar, "mai mulţi români în clasa de mijloc" nu mai este un slogan, este o realitate. Măsurile pe care PSD le-a implementat, în ciuda tuturor etapelor dificile, au oferit românilor mai mulţi bani în buzunare, iar României o economie puternică şi stabilă. Partidul nostru are o mare responsabilitate, să asigure stabilitate şi coerenţă, pentru a avea mâine România pe care ne-o dorim cu toţii azi. Guvernul României, din care am onoarea să fac parte, trebuie să aibă susţinerea voastră, a tuturor, astfel încât Programul cu care am venit în faţa românilor să fie implementat. Din noua calitate, aceea de ministru al Românilor de Pretutindeni, vă spun cu sinceritate că există o dorinţă mare a românilor noştri plecaţi să fie mai aproape de ţară. Trebuie să le oferim mijloacele potrivite pentru a transforma această dorinţă în realitate. Şi nu sunt puţine măsurile cu care Guvernul vine înspre oameni - grila salarizării unice, măsuri fiscale, creşteri salariale pentru medici, programe de încurajare a tinerilor, Start-up diaspora. Mai sunt foarte multe de făcut, dar am convingerea că suntem pe drumul cel bun. Trebuie să convingem 10 milioane de români de peste graniţă că România nu i-a uitat şi astfel să-i ajutăm să nu uite România. Trebuie să le oferim românilor de peste hotare şansa să înţeleagă şi să cultive elementele identităţii noastre culturale şi spirituale, să respecte tradiţiile romaneşti şi să devină adevăraţii ambasadori ai poporului român în ţările în care trăiesc. Trebuie să-i sprijinim în procesul de integrare în comunităţile în care trăiesc, în care muncesc sau în care studiază, dar să-i şi păstrăm conectaţi la realităţile româneşti. Trebuie să găsim căile prin care aceşti români să continue să fie implicaţi în dezvoltarea societăţii romaneşti! Voi repeta acest mesaj până când, prin implicarea noastră a tuturor, el va deveni realitate. Doar împreună putem reuşi!
			Domnul Ioan Balan: "A greşi este omeneşte, a persevera în greşeală ..." Aş vrea să fac apel la una dintre zicalele înţelepte pe care le-a folosit săptămâna trecută preşedintele Comisiei pentru muncă, atunci când s-a dezbătut în Parlament o lege extrem de importantă, care ar fi trebuit să corecteze inechităţile profunde din salarizarea publică. A nu se uita faptul că toate nemulţumirile angajaţilor au fost create numai din încăpăţânarea liderilor PSD-ALDE de a nu asculta şi alte păreri. Domnia Sa spunea, cu un ton de superioritate şi în limba latină, "errare humanum est, perseverare diabolicum", adică să greşeşti este omeneşte, însă dacă perseverezi în greşeală, acest lucru este de-a dreptul diabolic. Nu ştiam atunci cui i s-a adresat liderul PSD, însă ulterior am înţeles cât se poate de clar că liderul PSD se privise în oglindă şi vorbea chiar despre Domnia Sa şi despre colegii din majoritatea parlamentară. Aş vrea să fiu mult mai explicit. Atunci când au început să se plătească salariile în sectorul public, în baza noii Legi a salarizării şi a prostiei denumită "revoluţie fiscală", a fost pentru prima dată când am auzit miniştri şi parlamentari ai PSD-ALDE care au recunoscut, cu subiect şi predicat, că Legea salarizării este o lege cu multe erori, cu multe inechităţi, care a generat nemulţumiri profunde în societatea românească. Am mai auzit de la aceiaşi miniştri şi parlamentari ai PSD-ALDE promisiuni şi angajamente potrivit cărora aceştia vor face tot ceea ce le stă în putere să corecteze erorile din lege. Mi-am zis în sinea mea că prin faptul că şi-au recunoscut greşeala şi vor să o îndrepte, acest lucru nu poate decât să fie apreciat. Şi mai bine ar fi fost dacă Legea salarizării, atunci când a fost adoptată, în luna iunie a anului trecut, ar fi fost votată fără niciun fel de dezbateri, fără consultarea sindicatelor, fără acceptarea de amendamente. Atunci, cei din PSD şi ALDE au crezut că ei deţin adevărul suprem şi nu trebuie să aplece urechea la ceea ce spune întreaga societate. Săptămâna trecută, atunci când parlamentarii majorităţii PSD-ALDE au avut ocazia să corecteze erorile din Legea salarizării, au demonstrat încă o dată că au minţit şi că nu au avut niciodată în intenţie să corecteze injusteţile din Legea salarizării. Au promis încă o dată că vor face dreptate, au generat speranţe uriaşe pentru sute de mii de angajaţi şi i-au mai păcălit pentru a nu ştiu câta oară. În primul rând, nu aş vrea să trecem foarte uşor peste atitudinea PSD-ALDE cu privire la dezbaterea legii de corectare a Legii strâmbe a salarizării. Cum poţi să dezbaţi serios, aplicat, o lege de o asemenea importanţă, în numai câteva zeci de minute? Parcă pentru a fugi de ochii opiniei publice şi ai reprezentanţilor mass-media, liderii Camerei Deputaţilor au înghesuit această lege pe ordinea de zi şi i-au acordat un timp de dezbatere de 10 minute. Mai mult decât atât, în cele câteva minute în care s-a dezbătut Legea de modificare a salarizării, parlamentarii au împiedicat opoziţia să-şi susţină propunerile de corectare a legii. Nu a contat deloc faptul că noi, cei din PNL, propusesem amendamente cu privire la cea mai înjosită categorie profesională din sectorul public, dascălii. Nu a contat faptul că acestora li s-au promis majorări salariale de la 1 iulie 2017, de la 1 ianuarie 2018 şi nici în luna martie nu vor avea venituri reale, bani în mână, mult mai mulţi decât anul trecut. Nu a contat faptul că printr-o eroare, dascălii au fost aruncaţi la coada salarizării din sectorul public, fiind mai prost plătiţi decât profesii cu studii medii sau chiar personal fără calificare. Nu a contat că mii de profesori abandonează anual şcoală, pentru că, deşi iubesc elevii, din leafa de mizerie nu-şi pot achita nici măcar facturile la timp. Pentru PSD şi ALDE nu a contat nici faptul că dascălii, după ce că sunt cei mai prost plătiţi bugetari, primesc lefurile şi cu o nepermisă întârziere. Nu a contat nici faptul că de săptămâni de zile sindicatele din educaţie stau la uşile miniştrilor să spună necazurile din educaţie şi nici măcar nu sunt băgaţi în seamă. Pentru această coaliţie de partide, PSD şi ALDE, chiar nu contează adevăratele probleme din societatea românească! Toată lumea ar fi apreciat dacă parlamentarii din PSD-ALDE şi-ar fi recunoscut greşelile din Legea salarizării şi ar fi încercat, împreună cu parlamentarii opoziţiei, cu reprezentanţii sindicatelor, cu reprezentaţii societăţii civile, să discute, să dezbată şi să corecteze toate erorile, căci sunt încă foarte multe. Din păcate, nici măcar nu au intenţionat să facă acest lucru, iar rezultatul este unul dezastruos pentru tot sistemul public de salarizare - majorările salariale pentru medici nu sunt pentru toţi medicii; dascălii au rămas în continuare cei mai săraci angajaţi; funcţionarii sau poliţiştii sunt discriminaţi între ei, deşi fac aceeaşi muncă.
			Domnul Ionuţ-Marian Stroe: "România are absenţă nemotivată la negocierea asupra Directivei muncitorilor delegaţi" La începutul acestei luni, în urma celui de-al şaptelea trialog asupra revizuirii Directivei Muncitorilor Detaşaţi, reprezentanţii Comisiei Europene, ai Consiliului Uniunii Europene şi ai Parlamentului European au anunţat că s-a ajuns la un acord de principiu asupra măsurilor care urmează a fi incluse. În vreme ce declaraţia oficială s-a grăbit să scoată în evidenţă principiul "acelaşi salariu pentru aceeaşi muncă în acelaşi loc", înţelegerea pare că include prevederi mai drastice chiar decât varianta cea mai recent publicată, şi anume, aceea a Consiliului, Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori, EPSCO, din octombrie 2017. De exemplu, perioada maximă pentru detaşare rămâne la 12 luni, cu posibilitatea de extindere la 18 luni, doar în urma unei "notificări motivate". În realitate, acesta riscă să devină un instrument discreţionar în mâna guvernelor naţionale, care capătă astfel o pârghie pentru a închide un contract şi a interveni abuziv, consider eu, într-o relaţie de muncă. Mai mult decât atât, perioada maximă pentru transpunerea Directivei în legislaţia naţională s-a redus la jumătate, de la patru la doi ani, şi prevederile sale vor intra în vigoare chiar dacă unele state nu au reuşit să treacă respectiva lege prin filtrul parlamentar. Dat fiind impactul foarte mare asupra muncitorilor români care lucrează legal în străinătate, dar şi asupra agenţiilor care angajează muncitori temporari, ar fi fost de dorit ca Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale să fie mult mai activ în negocieri şi să aducă subiectul în prim-planul dezbaterilor naţionale. Însă, aşa cum remarcam şi în octombrie 2017, partea română nu a părut deloc interesată de interesele românilor şi a cedat pe numeroase puncte de negociere. Este regretabil că pe un asemenea subiect de interes naţional Guvernul României este absent nemotivat!
			Domnul Kulcsár-Terza József-György: "Petiţie de Ziua libertăţii secuieşti" Vă aduc la cunoştinţă petiţia de Ziua libertăţii secuieşti, din data de 10 martie 2018, de la Târgu Mureş. "Azi, 10 martie 2017, noi, secuii adunaţi în mai multe localităţi din Ţinutul Secuiesc, şi cei care se solidarizează cu noi în ţară şi în străinătate, urmând calea legii şi a democraţiei, declarăm din nou în unanimitate: solicităm autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc! Mesajul Zilei libertăţii secuieşti - aceasta nu este doar ziua comemorării martirilor, dar şi cea a revendicărilor privind drepturile noastre legitime. Procesul de reorganizare administrativ-teritorială a României, planificată, dar nefinalizată de ani de zile, ne îngrijorează profund. Înglobarea Ţinutului Secuiesc împreună cu alte teritorii într-o regiune administrativă sau împărţirea sa în alte regiuni contravine voinţei comunităţii şi obligaţiilor internaţionale asumate de România, aceasta în condiţiile în care tocmai reorganizarea administrativ-teritorială ar putea constitui cadrul democratic propice reformelor profunde, care ar duce la autoguvernarea Ţinutului Secuiesc în cadrul statului Român. Ne îngrijorează şi faptul că dialogul cerut cu insistenţă pentru înfăptuirea autonomiei Ţinutului Secuiesc nu a început încă, dimpotrivă, comunitatea maghiară din secuime este nevoită să suporte o serie de atacuri la adresa simbolurilor şi instituţiilor sale. Ne îngrijorează în mod deosebit faptul că Ţinutul Secuiesc este marginalizat din punct de vedere economic în actuala regiune de care aparţine, cea ce demonstrează că actuala organizare regională a României este în defavoarea dezvoltării Ţinutului Secuiesc. Afirmăm din nou: autonomia Ţinutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială şi suveranitatea României, nu aduce atingere intereselor cetăţenilor de naţionalitate română şi de alte naţionalităţi din Ţinutul Secuiesc şi nu contravine Constituţiei ţării. Autonomia Ţinutului Secuiesc reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtone a ţinutului istoric, de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de drept public, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii. Acest lucru este şi în interesul României. Regiunea autonomă dispune de organe de conducere democratic alese, situate între stat şi colectivitate, exercită competenţele autoadministrării, respectiv dispune de anumite competenţe publice delegate de stat. Toate acestea se pot realiza numai prin dialog, prin voinţa liber exprimată a comunităţii locale, cu respectarea principiilor democratice şi prin cooperarea solidară şi constructivă a cetăţenilor. În spiritul acestora: Solicităm ca în cursul planificatei reorganizări administrativ-teritoriale să se creeze regiunea administrativă şi de dezvoltare de sine stătătoare, cu competenţe specifice, denumită Ţinutul Secuiesc, în conformitate cu Proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc! Cerem, ca în cursul reorganizării administrative Guvernul şi Parlamentul să respecte angajamentele internaţionale asumate de România. Protestăm din cauza atacului împotriva unor instituţii de învăţământ, a hărţuirii unor autorităţi locale din Ţinutul Secuiesc, a limitării folosirii limbii materne, a persecutării simbolurilor naţionale. Ne solidarizăm cu protestele declanşate în întreaga ţară privind apărarea statului de drept. Solicităm ca Guvernul să înceapă tratative despre statutul Ţinutului Secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc şi autorităţile locale din regiune! Solicităm egalitate deplină şi efectivă pentru toţi locuitorii Ţinutului Secuiesc! Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc, libertate pentru Poporul Secuiesc!"
			Domnul Marius Bodea: "«Poştaşul» din fruntea Consiliului Judeţean Iaşi se umple de ridicol" Domnul Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, se laudă de dimineaţă până seară că aduce sute de milioane de euro în judeţul Iaşi de la Guvern şi că zeci de comune semnează contracte de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, PNDL, datorită lui. Pentru corecta informare a cetăţenilor şi a opiniei publice, trebuie spus adevărul - preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi nu are absolut niciun merit în accesarea acestor fonduri de către primari, prin PNDL. Fondurile sunt obţinute prin meritul exclusiv al primarilor care au făcut toate documentaţiile, au scris proiectele cap-coadă şi s-au încadrat în criteriile de finanţare ale acestui program. Procedural, Consiliul Judeţean Iaşi nu are absolut nicio legătură cu aceste proiecte. Într-un mod ridicol, mai nou, domnul Maricel Popa s-a transformat în "poştaş". Concret, contractele de finanţare sunt transportate de la Guvern la Iaşi prin serviciul poştei speciale utilizate de Consiliul Judeţean sau prin aducerea acestora în servieta proprie a Domniei Sale. Primarii ieşeni sunt ulterior chemaţi la sediul Consiliului Judeţean pentru a semna contractele de finanţare încheiate cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, însă în prezenţa obligatorie a domnului Maricel Popa şi a fotografilor săi, deşi meritul său în accesarea fondurilor este egal cu zero! Acest fals festivism umileşte în realitate primarii ieşeni, care au bătut singuri, de zeci de ori, drumul spre Bucureşti, şi care, fără niciun ajutor extern, au reuşit să câştige proiecte pentru comunele pe care le conduc. Este revoltător că într-un judeţ, în realitate umilit de Guvernul PSD-ist, cu ocazia alocărilor de fonduri pentru investiţii majore, preşedintele Consiliului Judeţean, şef al PSD Iaşi, umblă cu astfel de abordări imature, îşi umple timpul cu astfel de regii proaste, în loc să se ia la trântă, spre exemplu, cu colegul său, ministrul transporturilor, pentru ca cele două obiective majore locale, autostrada şi şoseaua de centură, să primească finanţare. Am ferma convingere că Domnia Sa va rămâne în istoria judeţului Iaşi ca cel mai slab preşedinte de consiliu judeţean, fără niciun proiect personal iniţiat în mandatul său, un încurcă-lume care se fotografiază artistic pe mormanul de proiecte începute de predecesorul său.
			Domnul Mihai Culeafă: "Falsul patriotism, ca politică de partid şi de stat" De la tribuna recentului Congres încheiat al PSD, preşedintele partidului de guvernământ a ţinut să lanseze următorul avertisment: "Atacul asupra propriei ţări este o insultă la adresa tuturor românilor şi trebuie să înceteze! [...] Vom proteja suveranitatea României prin legi explicite." La fel ca multe alte aspecte legate de desfăşurarea Congresului PSD la Sala Palatului, această declaraţie pare desprinsă din paginile cele mai negre ale istoriei României, când Partidul Comunist Român îi asuprea pe români cu pumnul de fier al represiunii. În mintea întunecată a comuniştilor, partidul, poporul şi ţara erau unul şi acelaşi lucru şi, pe cale de consecinţă, orice formă de critică era automat o dovadă a lipsei de patriotism. Văd o tendinţă de alunecare a PSD spre aceleaşi năravuri, de a considera că o critică la adresa Guvernului sau partidului de guvernământ este o defăimare a României. Dimpotrivă, tovarăşe Liviu Dragnea, a critica ceea ce crezi că este în neregulă în ţara noastră nu este numai un drept câştigat cu sacrificiul martirilor din 1989, ci este, după părerea mea, chiar o îndatorire a oricărui cetăţean, este raţiunea de a fi a presei, a organizaţiilor nonguvernamentale, a opoziţiei. Atunci când societatea în ansamblul său critică deciziile şi iniţiativele arcului guvernamental în domeniul economiei, al fiscalităţii şi nu în ultimul rând al justiţiei, nu confundaţi asta cu o critică la adresa României! Este, dimpotrivă, un act firesc de civism. Ne pasă de ţara în care trăim, ne pasă de moştenirea pe care o lăsăm generaţiei următoare şi suntem îngrijoraţi de alunecarea spre autoritarism pe care o vedem la partidul de guvernământ. Este clar că Liviu Dragnea îşi dă seama de falimentul politicilor PSD şi singura metodă prin care poate spera că va continua să acapareze puterea este să pună pumnul în gură oricui îndrăzneşte să pronunţe un cuvânt critic. Falsul patriotism devine politică de partid şi de stat. Dar societatea românească este mai matură de atât şi nu va tolera o întoarcere la epoca celei mai întunecate dictaturi!
			Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: "Regiunea Moldovei, tot mai săracă şi tot la coada României şi a Europei" Cu tristeţe trebuie să dau citire unor statistici care mă mâhnesc, ca om, dar mai ales ca deputat din zona Moldovei. Potrivit ultimelor date oficiale cu privire la regiunile Uniunii Europene, furnizate de EUROSTAT, se arată că în România există un fenomen particular, de dezvoltare neunitară. Regiunile "bogate" au devenit şi mai bogate, iar cele care erau foarte sărace sunt şi mai sărace, în ultimii doi ani. Şi aici este vorba despre regiunea Moldovei. În ciuda strigătelor din ce în ce mai disperate că zona Moldovei este săracă, pare că celor care au putere de decizie nu le pasă deloc şi îi lasă pe cetăţenii de acolo să dispere, să se afunde tot mai mult în sărăcie. Ţara noastră figurează cu trei regiuni de dezvoltare în topul celor mai sărace regiuni ale Uniunii Europene, iar decalajele între zonele mai bogate şi cele mai sărace ale ţării s-au majorat constant. Datele EUROSTAT arată că regiunea Nord-Est este cea mai săracă zonă din România şi cea de-a cincea cea mai săracă regiune a Uniunii Europene, reprezentând doar 36% din media UE în ceea ce priveşte dezvoltarea în 2016, comparativ cu 139% pentru regiunea Bucureşti, 60% pentru regiunea Centru, sudul Transilvaniei, 51% pentru Nord-Vest, nordul Transilvaniei, 50% pentru regiunea Sud-Est, 46% pentru Sud-Muntenia şi 42% pentru regiunea Sud-Vest-Oltenia. Moldova a fost şi, din păcate, este lăsată la coadă, iar cetăţenii care trăiesc acolo, dacă dăm curs statisticilor şi lipsei măsurilor, sunt consideraţi cetăţeni de "mâna a doua". Nu se mai poate aşa. Moldova merită mai mult!
			Domnul Ştefan Muşoiu: "Uniunea Europeană riscă să piardă lupta împotriva poluării" Uniunea Europeană şi-a propus, în urmă cu peste cinci ani, un plan ambiţios pentru rezolvarea principalelor probleme de mediu, până în 2020. Din păcate, nu doar în ţara noastră se înregistrează restanţe privind implementarea soluţiilor, ci şi la nivelul întregii Uniuni. În ciuda eforturilor depuse până acum de toate ţările membre, se înregistrează, în continuare, probleme grave în domeniul combaterii poluării, al îmbunătăţirii calităţii aerului, al protejării capitalului natural şi al biodiversităţii sau gestionarea deşeurilor şi aceasta din cauză că legislaţia europeană de mediu este slab implementată. Tocmai din acest motiv, este necesar ca atât instituţiile europene, cât şi statele membre să acţioneze prioritar pentru a preveni degradarea mediului şi pentru a reduce efectele grave care pot influenţa foarte mult starea de sănătate a cetăţenilor Uniunii Europene. Reducerea emisiilor de carbon continuă să fie una dintre principalele dificultăţi cu care se confruntă sectorul transporturilor. Însă nu doar aceasta este o ţintă greu de atins. Paşi mici s-au înregistrat la nivel global şi în domeniul producţiei agricole cu impact redus asupra mediului şi al reciclării deşeurilor, procese atât de necesare pentru îmbunătăţirea sănătăţii oamenilor şi a mediului. Progrese insuficiente ale Uniunii Europene s-au realizat şi în domeniul reducerii risipei alimentare. Dintre toate aceste observaţii trebuie să tragem concluzia că în lipsa impunerii măsurilor coercitive, eforturile conjugate sau cele individuale au o importanţă la fel de mare. La fel ca majoritatea dumneavoastră, mă declar de acord că trebuie simplificate procedurile de accesare a fondurilor europene de mediu, în special a celor necesare pentru protejarea biodiversităţii şi construirea de infrastructură verde, însă este nevoie şi de o mai bună aplicare a legislaţiei privind calitatea aerului şi de intensificare a tuturor demersurilor în acest sens. În caz contrar, Uniunea Europeană va contabiliza doar rezultate deosebit de slabe şi nu-şi va putea îndeplini propriile angajamente cuprinse în cel de-al 7-lea Program de Acţiune pentru Mediu, destinat perioadei 2013-2020.
			Domnul Nicolae Georgescu: "România în anul Centenarului Marii Uniri - model de succes în promovarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale" România are o lungă istorie a convieţuirii multietnice şi multiculturale, deoarece pe teritoriul ei trăiesc de mai multe secole numeroase minorităţi etnice. Problematica minorităţilor naţionale în România a ocupat un loc important pe agenda publică în special după Primul Război Mondial, odată cu destrămarea imperiilor multinaţionale. La acel moment, autorităţile române au luat măsuri pentru a crea cadrul legal care să asigure deplina egalitate a cetăţenilor, indiferent de originea etnică. Punctul culminant avea să fie Constituţia din martie 1923, care asigura toate libertăţile consfinţite de lege pentru toţi cetăţenii români, "indiferent de originea etnică, de limbă sau de religie". Pornind de la Legea fundamentală, statul român a asigurat în perioada interbelică un cadru legislativ destul de coerent, ceea ce a permis dezvoltarea activităţii politice, culturale şi economice a minorităţilor. Noua situaţie politică din februarie 1938 nu a adus modificări în privinţa statutului minorităţilor, menţinând dispoziţiile constituţionale din 1923, potrivit cărora toţi cetăţenii statului român erau egali înaintea legii. Având în vedere contextul relaţiilor internaţionale, regimul de monarhie autoritară a adus o politică care a îmbinat concesiile cu fermitatea. În august 1938 a fost publicat şi un Statut al Minorităţilor, care însuma reglementările privind situaţia acestora în cadrul statului român. În pofida dezvoltării unui cadru constituţional democratic favorabil minorităţilor naţionale, în România, ca şi în spaţiul central şi sud-est european, s-au dezvoltat curentele şi organizaţiile antisemite. La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, sarcina ocrotirii drepturilor omului şi a creării normelor juridice pentru îndeplinirea acestui scop a fost încredinţată Organizaţii Naţiunilor Unite. În acest context, după o scurtă perioadă de tranziţie marcată de speranţa revenirii la normalitatea democrată, în România s-a instaurat un regim totalitar, care, cel puţin la nivel propagandistic, a promovat o ideologie internaţionalistă, opusă exceselor naţionaliste interbelice, dar, în fapt, va desfiinţa treptat drepturile şi libertăţile individuale. Regimul de dictatură comunistă a înlocuit sintagma "minorităţile etnice/naţionale" cu "naţionalităţi conlocuitoare", în aparenţă o formulare democratică, deoarece enunţa o egalitate deplină indiferent de originea etnică. În practică, statutul minorităţilor nu era unul bazat pe asumarea diferenţei. Mentalitatea asimilaţionistă, bazată pe principiile naţional-comuniste, avea să afecteze în sens negativ viaţa comunitară a minorităţilor naţionale. Anul 1989 aduce în istoria contemporană a românilor înlăturarea comunismului, a terorii şi a discriminărilor de orice fel. Noua Românie democratică, împreună cu minorităţile sale pe care le consideră cetăţeni demni ai unei patrii comune, a hotărât eliminarea oricăror discriminări şi persecuţii, oferind tuturor cetăţenilor săi şanse şi drepturi egale. România este singura ţară din Europa care asigură tuturor minorităţilor naţionale dreptul de a fi reprezentate în Parlament. Dreptul la reprezentare în Parlament a fost consfinţit în art. 59 alin. (2) al Constituţiei adoptate în 1991: "organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie". Acest drept este menţinut şi prin art. 62 alin. (2) din Constituţia din 2003. Întreaga legislaţie românească în materia minorităţilor naţionale, precum şi structurile create în baza acesteia urmăresc armonizarea legislaţiei româneşti cu dispoziţiile reglementărilor internaţionale în vigoare. În prezent, România are un cadru legislativ şi instituţional coerent şi modern în ceea ce priveşte minorităţilor naţionale, dialogul autorităţi-organizaţii ale minorităţilor naţionale se realizează în bune condiţii, astfel încât, în situaţiile punctuale unde se produc încălcări ale legii, se poate interveni eficient pentru rezolvarea situaţiei. Totodată, în România nu există o discriminare instituţionalizată pe criterii etnice, rarele excepţii punctuale fiind soluţionate de instituţiile abilitate. Toate aceste aspecte au fost constatate şi de Comisia Europeană care, în raportul de ţară despre România, arată că ţara noastră îndeplineşte criteriile de la Copenhaga din 1993 în ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Europeană. În Programul de guvernare 2017-2020, PSD şi ALDE au prevăzut o serie de măsuri pentru minorităţile naţionale în ceea ce priveşte învăţământul, apărarea şi promovarea activă a drepturilor, inclusiv prin promovarea modelului românesc de succes, internaţional recunoscut, de integrare a minorităţilor naţionale. Guvernul României asigură dreptul de a-şi păstra şi dezvolta liber exprimarea identităţii etnice pentru toţi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, astfel încât să se poată manifesta pe deplin în viaţa publică, în administraţie şi în justiţie, în sfera culturii, limbii, religiei, educaţiei, vieţii publice, în conformitate cu Constituţia României, cu angajamentele României în procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum şi cu documentele europene şi internaţionale în materie. Protecţia minorităţilor în Uniunea Europeană face mai mult obiectul politicii la nivelul statelor membre, fiecare având practici, instrumente, organe şi legislaţie proprie privind minorităţile. Există mari diferenţe în rândul statelor membre în ceea ce priveşte disponibilitatea acestora de a recunoaşte minorităţile, de a le proteja drepturile şi de a le garanta participarea politică. Spre exemplu, Convenţia-Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, adoptată la 10 noiembrie 1994, în vigoare din 1998, a fost ratificată de 35 de state, din cele 45 membre ale Consiliului Europei. Grecia a semnat-o, dar nu a ratificat-o niciodată. Franţa, Turcia, Andorra au refuzat să semneze Convenţia. De-a lungul timpului, Franţa s-a caracterizat printr-un număr destul de considerabil de străini pe teritoriul său, de aceea fiind considerată un stat deschis tuturor străinilor. Însă minorităţile naţionale nu au reuşit niciodată să fie asimilate poporului francez, Franţa fiind recunoscută ca o ţară care nu recunoaşte drepturile minorităţilor. În momentul ratificării Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, Franţa a precizat că nu îi sunt aplicabile prevederile art. 27 - în statele în care există minorităţi etnice, religioase sau lingvistice, persoanele aparţinând acestor minorităţi nu pot fi lipsite de dreptul de a avea, în comun cu ceilalţi membri ai grupului lor, propria lor viaţă culturală, de a profesa şi de a practica propria lor religie sau de a folosi propria lor limbă. În martie 2008, în Raportul ONU în ceea ce priveşte chestiunile relative asupra minorităţilor din Franţa, se precizează că Franţa "nu recunoaşte noţiunea de drepturi ale minorităţilor, iar recunoaşterea oficială a grupurilor minoritare sau a drepturilor colective sunt considerate ca fiind incompatibile cu Constituţia şi cu principiile Republicii care promovează drepturile individuale, egalitatea şi libertatea". Sistemul legislativ nu promovează drepturile şi libertăţile minorităţilor, motiv pentru care Franţa a fost sancţionată de Uniunea Europeană pentru faptul că nu respectă drepturile minorităţilor. Conform Constituţiei Germaniei, "fiecare persoană are dreptul la libera dezvoltare a personalităţii sale, atât timp cât nu încalcă drepturile altora sau nu contravine ordinii constituţionale sau bunelor moravuri" şi "orice persoană are dreptul la viaţă şi la integritate fizică. Libertatea persoanei este inviolabilă." Totodată, se stabileşte că "nicio persoană nu poate fi favorizată sau defavorizată pe motive de sex, filiaţie, rasă, limbă, ţară şi origine, credinţă sau opinii politice ori religioase. Nicio persoană nu poate fi defavorizată din cauza invalidităţii." Cu toate acestea, nu se poate vorbi, în activităţile de zi cu zi, că drepturile minorităţilor sunt respectate. De aceea, se consideră că, dacă în acest moment ar trebui să adere la Uniunea Europeană, Franţa şi Germania nu ar îndeplini condiţiile prevăzute în acest domeniu. În anul Centenarului Marii Uniri, activitatea politică şi socială, educaţia şi actele de cultură trebuie să rămână şi să se dezvolte sub egida unităţii, a toleranţei, a deschiderii, a acceptării diferenţelor şi a respectului pentru celălalt. Este firesc ca şi minorităţile naţionale să celebreze acest eveniment unic alături de toţi cetăţenii, să susţină şi să promoveze România, valorile şi tradiţiile româneşti. Valorificarea bunelor relaţii dintre majoritate şi minorităţile naţionale trebuie să se reflecte şi în activităţile pe care fiecare dintre cele 18 minorităţi naţionale recunoscute în România le desfăşoară în general, şi în particular în acest an. Este momentul să ne unim eforturile pentru împlinirea năzuinţelor celor care acum 100 de ani au înfăptuit Marea Unire, o Românie modernă şi puternică, o Românie a tuturor. Centenarul Marii Uniri este un prilej de a identifica fragmentele de istorie ale acestui secol de existenţă comună, de preţuire şi de recunoaştere a importanţei identităţii naţionale, a tradiţiilor, a limbii române.
			Domnul Nicolae Giugea: "Inechităţile din domeniul salarizării se adâncesc şi mai tare" Majoritatea parlamentară PSD-ALDE a ratat, încă o dată, şansa imensă de a corecta inechităţile pe care ea însăşi le-a creat prin Legea injustă a salarizării. Săptămâna trecută, când parlamentarii majorităţii au refuzat să dezbată gravele erori, gravele umilinţe din salarizarea publică, au votat noi modificări ale legii, fără să le pese, care nu rezolvă nicio problemă, ci, dimpotrivă, creează şi mai multe frustrări şi nemulţumiri în societate. Dispreţul total faţă de cele mai importante categorii de salariaţi din România s-a văzut în atitudinea şi în disponibilitatea de a dezbate acest proiect legislativ. Au acordat dezbaterilor un timp 10 minute. Da, doar în 10 minute au dorit să se dezbată cum va fi plătită munca a sute de mii de angajaţi din România. Sloganul săptămânii trecute a fost: "Cresc doar salariile din sănătate, să nu mai plece medicii din ţară!" Cu această promisiune s-au lăudat, deopotrivă, miniştri şi parlamentari ai PSD şi ai ALDE. Au uitat, însă, să spună că doar pentru jumătate dintre medici vor creşte salariile, nu pentru toţi! Păi, ceea ce PSD uită să spună sau a minţit prin omisiune este faptul că din cei aproximativ 40.000 de medici din România, peste 11.000 sunt medici de familie şi peste 10.000 sunt medici în cabinetele din ambulatoriile de specialitate, care nu vor beneficia de majorările de salarii aprobate miercuri. Şi, trebuie să spunem că lista medicilor pe care majorarea salarială i-a ocolit este şi mai mare. Farmaciştii, biologii şi biochimiştii şi alte categorii de specialişti, absolvenţi ai facultăţii de medicină, se vor uita lung după măririle salariale. Din păcate, însă, înţeleg că pentru unii medici majorarea a fost chiar tăiere, veniturile scăzând de la 1 ianuarie 2018. Aşadar, minciuna potrivit căreia nu vor mai pleca medicii din ţară doar pentru că le-a crescut Dragnea salariile s-a şi fisurat. Apoi, ceea ce nu vor şti niciodată cei din PSD şi ALDE este că medicii pleacă din ţară şi pentru că nu-şi pot face meseria într-un mod decent. Nu au aparatură, nu au instrumentar, nu au medicamente, nu au aproape nimic, uneori nici tencuială pe zidurile din spitale! Medicii au jurat că vor ajuta pacientul, dar în România sunt legaţi de mâini, pentru că nu au nimic din ceea ce le-ar trebui în vederea înfăptuirii unui act medical corespunzător. După dezbaterile de săptămâna trecută asupra salarizării personalului din sectorul public, am rămas cu un gust foarte amar, nu numai legat de înşelăciunea rezolvării problemei medicilor, dar, mai ales, după ce am constatat cât de mare este dispreţul actualei majorităţi parlamentare PSD-ALDE faţă de şcoala românească şi faţă de principalii ei servanţi - dascălii. Cu un cinism greu de imaginat, mai mulţi parlamentari chiar au luat în batjocură importanţa socială a muncii dascălilor, spunând că ar trebui să fie mulţumiţi că nu le-au fost încă închise şcolile, iar dacă nu le convine salariul, să plece la muncă în străinătate. Niciodată sistemul de învăţământ din România nu a fost atât de puternic dispreţuit. Păcăliţi cu majorări salariale de la 1 iulie 2017, apoi cu nu ştiu ce creşteri de la 1 ianuarie 2018, cea mai mare parte a dascălilor din România a ajuns să aibă salarii comparabile cu posturi ocupate de personal necalificat. Întâmplător sau nu, cea care a gestionat acest proces a fost doamna Olguţa Vasilescu, personaj cu totul absent atunci când s-a dezbătut proiectul de corectare a Legii salarizării. Mă simt dator să vă aduc doar două extrase din Legea salarizării: "eliminarea inechităţilor", "creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul din educaţie" şi, nu în cele din urmă, "în sectorul bugetar, raportul dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază este de 1 la 12." Aşadar, într-o lege în care raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu este de 1 la 12, dascălii au fost încadraţi cu următorii coeficienţi - şi vă dau numai două exemple: pentru un profesor debutant un coeficient de 1,6, iar pentru un profesor la apogeu de carieră, cu grad didactic I şi vechime de peste 25 de ani, un coeficient de maximum 2,21! Oricine poate constata că dascălii chiar sunt cei mai prost plătiţi bugetari din România, deşi de ei depinde viitorul României. Oricine poate constata că minciuna guvernelor succesive ale domnului Dragnea nu a adus pentru şcoala românească nimic bun: sute de şcoli se vor închide, sute de clase se vor comasa, manuale noi încă nu s-au tipărit, iar dispreţul faţă de dascăli, prin salarii de mizerie, continuă.
			Domnul Mihai Niţă: "Pământul oferă suficient pentru a acoperi nevoile omului, dar nu şi lăcomia lui" În ultimele trei decenii, statul român a pierdut tot mai mult controlul asupra resurselor naturale pe care România le avea din abundenţă. Din păcate, noii proprietari nu sunt români, iar profitul obţinut de aceştia, din exploatarea bogăţiilor noastre naturale, se scurge, în continuare, în conturi din străinătate. Este o realitate frecvent mediatizată de presa autohtonă şi de mediile online. Pierderile înregistrate, astfel, de economia naţională sunt incomensurabile şi condamnabile. Dar nu numai economia are de suferit din cauza exploatării sălbatice a resurselor noastre naturale, ci şi mediul înconjurător, sărăcit de frumuseţea şi puritatea pe care le admirau cândva atât românii, cât şi turiştii străini aflaţi în căutarea unui mediu curat, sănătos, mirific. Fauna şi flora care înfrumuseţau pământul străbun al Daciei se află deja într-o suferinţă iremediabilă. Nu este o problemă de naţionalism, ci una de echitate. Pericolul de neimaginat care s-a abătut asupra teritoriului românesc a fost semnalat, în repetate rânduri, chiar de Prinţul Charles de Wales al Marii Britanii, un mare admirator al peisajului românesc şi al tradiţiilor milenare ale românilor. În acest timp, amatorii de chilipiruri din alte ţări continuă să profite de nesăbuinţa noastră, defrişând codrii seculari, pângărind pământul şi apele, însuşindu-şi resursele energetice, prospectând alte potenţiale surse de câştig facil. Statul român trebuie să stopeze distrugerea la care sunt supuse cu îndârjire valoroasele noastre resurse naţionale, să fie preocupat pentru conservarea averii de patrimoniu, pentru care înaintaşii noştri şi-au sacrificat adesea vieţile. Un minimum de respect pentru memoria lor devine obligatoriu. Este o măsură imperativă, pe care şi alianţa politică aflată la guvernare şi-a asumat-o. Este vorba, în ultimă instanţă, de salvarea României de la un dezastru aflat în curs, cu o agresivitate fără precedent. Sunt necesare măsuri ferme pentru recăpătarea demnităţii naţionale a românilor, măsuri care nu se îndreaptă împotriva nimănui, dar care trebuie să fie aplicate în folosul compatrioţilor noştri, pe care-i reprezentăm în Parlament. Iată ce afirma, în această privinţă, celebrul actor american Robert Redford: "Cred că mediul înconjurător ar trebui inclus în chestiunile care ţin de securitatea naţională. Apărarea resurselor noastre este la fel de importantă ca şi apărarea graniţelor. În caz contrar, ce ar mai rămâne de apărat?" Merită preluată această pildă care, după cum se vede, îi preocupă şi pe reprezentanţii altor naţiuni, pe mapamond. Nu trebuie să ne considerăm vinovaţi în faţa nimănui, dacă ne servim ţara cu credinţă. Este, implicit, o chestiune de conştiinţă naţională. După 1989, într-un mod contrictiv şi reprobabil, România a fost transformată dintr-o ţară producătoare în ţară consumatoare, de-abia anul trecut fiind primul an în care cuantumul producţiei industriale l-a depăşit pe cel al consumului, conform datelor publicate de INS. Printre drepturile consumatorului, există prevăzut, la nivel mondial, şi dreptul la un mediu înconjurător nepoluat. Din păcate, în calitate de consumatori, consumăm şi din drepturile urmaşilor. Suntem consumatori înrăiţi ai produselor şi ai serviciilor de calitate îndoielnică, care ne otrăvesc trupul şi mintea, satisfăcând, concomitent, interesele şi lăcomia unora. "Pământul oferă suficient pentru a acoperi nevoile omului, dar nu şi lăcomia lui" - aşa glăsuia marele gânditor Mahatma Gandhi. Trebuie să punem capăt satisfacerii lăcomiei unor indivizi sau grupuri de interese care s-au ingerat oneros în treburile noastre economice, asta cât mai grabnic, şi nu numai cu prilejul unor evenimente oficiale.
			Doamna Daniela Oteşanu: "Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene" Declaraţia mea politică de astăzi se referă la importanţa acţiunilor premergătoare şi la preluarea preşedinţiei, de către România, a Consiliului Uniunii Europene, eveniment care reprezintă prioritatea zero a întregii clase politice din România. La 1 ianuarie 2019, ţara noastră va prelua această funcţie pentru o perioadă de 6 luni, fapt care necesită o pregătire riguroasă şi profesionistă pentru fiecare detaliu din calendarul de preluare al preşedinţiei. La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, vom fi în centrul procesului decizional european şi vom putea contribui la consolidarea şi la dezvoltarea Proiectului european. Acest lucru înseamnă o mai mare vizibilitate pe plan extern şi beneficii în multe planuri, dar mai ales în procesul de absorbţie a fondurilor europene atât de necesare în domeniul investiţional, în domeniul economic şi, de ce nu, chiar în domeniul social. Vor fi oportunităţi pe care nu le putem rata, este momentul suprem în care România îşi poate demonstra calităţile de partener important în spaţiul comunitar. Din momentul în care România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, va avea mai multe atribuţii în activitatea zilnică, în cadrul Uniunii Europene. Preşedinţia are ca responsabilitate legislaţia UE, asigurarea continuităţii proceselor legislative şi cooperarea dintre statele membre. Pentru a se asigura un cadru general coerent de desfăşurare a activităţii Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă neîntreruptă de 18 luni, statele membre care deţin preşedinţia lucrează împreună în grupuri de trei, denumite triouri, sistem introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. România face parte din trioul de preşedinţii, care mai include Croaţia şi Finlanda. Va trebui să acţionăm pe câteva direcţii importante: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului; reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE; cooperarea cu Preşedintele Consiliului European şi cu Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate. Din punctul de vedere al evenimentelor care se petrec în interiorul Uniunii Europene, nu va fi o perioadă tocmai uşoară, pentru că în perioada preşedinţiei României va avea loc Brexit-ul, se vor desfăşura alegerile pentru Parlamentul European şi pentru conducerea Comisiei Europene, se va stabili bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2020-2024. Unitatea de Pregătire a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, departament creat special în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, departament coordonat de ministrul delegat pentru afaceri europene, domnul Victor Negrescu, şi Consiliul Naţional de Pregătire şi Exercitare a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, aflat sub conducerea doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă, vor asigura îndeplinirea programului de pregătire şi de preluare şi vor face din perioada în care vom deţine preşedinţia Consiliului UE, o perioadă de succes pentru România şi români.
			Domnul Dănuţ Păle: Declaraţia politică pe care o prezint astăzi priveşte un subiect pe cât de comun şi de multe ori trecut cu vederea, pe atât de important în economia românească, creşterea păsărilor şi a suinelor, mai precis, despre crescătorii din aceste două sectoare. Lae 19 decembrie 2017, au fost adoptate cu o majoritate covârşitoare Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol şi Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, cu o majoritate la fel de confortabilă. Acel moment a constituit un semnal pozitiv, prin care Parlamentul României practic afirma că înţelege importanţa economică pe care o au creşterea păsărilor şi suinelor, dar şi nevoia de revitalizare a sectorului zootehnic. Prin intermediul acordării ajutoarelor de stat prevăzute de cele două proiecte şi creşterea numărului de capete din ferme, se va ajunge treptat la diminuarea dependenţei de importuri şi la echilibrarea balanţei comerciale. De asemenea, ambele categorii de animale sunt mari consumatoare de cereale sau oleaginoase, ceea ce va determina creşterea procentului de valorificare superioară a materiilor prime. În plus, cei care accesează aceste ajutoare pe care le va acorda statul vor trebui să îndeplinească, în cazul primirii fondurilor, condiţia de a continua desfăşurarea activităţii de reproducţie în sectorul suinelor şi de reproducţie sau de creştere în cel avicol pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiţiei, prevedere care asigură responsabilizarea celor care aplică pentru schema de ajutor. Intrarea în vigoare şi producerea de efecte cât mai curând a acestor două legi vor reprezenta o repornire a motorului zootehniei. Vor duce la creşterea siguranţei şi securităţii alimentare, prin o mai mare disponibilitate de produse autohtone şi prin asigurarea produselor în stare proaspătă pentru industria alimentară, la asigurarea locurilor de muncă, prin menţinerea activităţilor productive şi la încurajarea asocierii producătorilor din aceste sectoare. În acest moment, cele două proiecte se află în procedură de reexaminare în Camera Deputaţilor, după ce au fost din nou adoptate de Senat. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a votat favorabil raportul pentru acestea şi sunt convins că plenul Camerei va arăta aceeaşi susţinere din luna decembrie 2017.
			Domnul Pavel Popescu: "28 de ani de la Proclamaţia de la Timişoara - un prilej de reflecţie" Se împlinesc 28 ani de când, de la balconul Operei, în faţa a 15.000 de oameni, s-a citit Proclamaţia de la Timişoara, un document cu viziune, prin care se subliniau sacrificiile care s-au făcut ca România să aibă un altfel de viitor. Prin cele 13 puncte ale Proclamaţiei de la Timişoara, se exprima speranţa nestrămutată de mai bine şi dorinţa reîntoarcerii la valorile autentice ale democraţiei şi ale civilizaţiei europene. Vorbim de un document cu valori de dreapta, care erau văzute şi atunci ca soluţii pentru dezvoltare. Proclamaţia de la Timişoara ar trebui să fie şi pentru noi astăzi, mai ales în anul Centenarului, un moment de reflecţie, o şansă de a privi spre trecut, pentru a nu repeta greşelile. În acest document extrem de important se declara tranşant că la Revoluţia de la Timişoara s-a militat pentru abolirea unui sistem totalitar şi falimentar. Pentru acest scop au luptat oameni de toate vârstele, de etnii diferite, care şi-au dorit pluralism, o democraţie autentică şi abandonarea ideilor şi propagandei comuniste. Tot în Proclamaţia de la Timişoara s-a subliniat faptul că sacrificiile făcute la Revoluţie nu trebuie să fie exploatate de cei care îşi doresc o ascensiune rapidă, lucru care ar trebui să fie valabil şi astăzi. S-a militat pentru investiţii urgente în sănătate, în educaţie şi în infrastructură, domenii esenţiale în care statul nostru urma să se dezvolte. Din păcate, cele trei suferă enorm şi astăzi. Însă unul dintre cele mai importante puncte a fost punctul 8: "Propunem ca Legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de Securitate. Prezenţa lor în viaţa politică a ţării este principala sursă a tensiunilor şi a suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situaţiei şi reconcilierea naţională, absenţa lor din viaţa publică este absolut necesară. Cerem, de asemenea, ca în Legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foştilor activişti comunişti, candidatura la funcţia de preşedinte al ţării. Preşedintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărţirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Ştim cu toţii în ce măsură era condiţionată viaţa individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuinţe, de carnetul roşu şi ce consecinţe grave atrăgea predarea lui. Activiştii au fost însă acei oameni care şi-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist şi a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanţiile morale pe care trebuie să le ofere un preşedinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei funcţii, după modelul multor ţări civilizate ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Preşedinte al României ar putea candida şi personalităţi marcante ale vieţii culturale şi ştiinţifice, fără o experienţă politică deosebită. Tot în acest context, propunem ca prima legislatură să fie de numai doi ani, timp necesar întăririi instituţiilor democratice şi clarificării poziţiei ideologice a fiecăruia dintre multele partide apărute. De-abia atunci am putea face o alegere în cunoştinţă de cauză, cu cărţile pe faţă". După 28 de ani, deşi s-au schimbat multe lucruri, în continuare cred că ar trebui să reflectăm la Proclamaţia de la Timişoara, pentru că, dacă vom fi sinceri cu noi, ne vom da seama că avem datoria de a reclădi această ţară. Să ne debarasăm de preconcepţiile noastre, să ne debarasăm de populismele ieftine, să scăpăm de obiceiul de a spune lucruri doar pentru a fi spuse, deşi nu avem intenţia să le ducem la îndeplinire. Vă provoc, stimaţi colegi, să ne oprim din a mai profita de încrederea cetăţenilor, încredere care ne-a fost acordată cu bună-credinţă, doar pentru că ne place să fim numiţi parlamentari sau politicieni. În numele celor care s-au sacrificat pentru noi, să ne propunem să ducem România mai departe, prin fapte, nu doar prin vorbe.
			Domnul Claudiu-Vasile Răcuci: "Nu vă fie teamă, PSD nu-şi va aservi justiţia!" Existenţa unei justiţii independente, înfăptuită cu bună-credinţă, în numele şi în interesul legii, este o condiţie esenţială nu numai pentru înfăptuirea dreptăţii, nu numai pentru respectarea legii, ci şi pentru realizarea obiectivelor economice şi sociale - o piaţă concurenţială funcţională, un mediu de afaceri care acţionează corect şi care are stimul să se consolideze, o societate în care să se consolildeze meritocraţia, iar bunăstarea să fie nu doar un cuvânt frumos şi o speranţă, ci o realitate pe care poporul român o aşteaptă de sute de ani. Ştiu, nu este greu de înţeles de ce, partidele care conduc astăzi România, PSD şi ALDE, şi-au fixat drept principal obiectiv de guvernare punerea în genunchi a justiţiei din ţara noastră. Pentru cine a uitat, vă aduc aminte că nu a trecut nici măcar o lună de când au preluat puterea în România şi, la ceas de noapte, au început asaltul asupra justiţiei, prin Ordonanţa nr. 13. Atunci, numai furia populară şi acţiunile PNL din Parlament i-au întors din drum. Apoi, în următoarele 14 luni, şi-au concentrat tot efortul şi toate resursele ca să rupă mâinile justiţiei, fie prin dezincriminarea unor fapte de corupţie, fie prin reducerea competenţelor magistraţilor sau prin ameninţări directe la curajul acestora. Dacă în ultimul timp PSD şi ALDE ne-au obişnuit cu biciuitul justiţiei, fie noaptea, fie pe tăcute, pentru a păcăli vigilenţa opoziţiei sau a presei, acum, cele două partide, conduse de doi oameni cu probleme în justiţie, au trecut în altă etapă. Am fost cu toţii martorii Congresului din 10 martie 2018, când unei părţi a presei i s-a pus pumnul în gură, cetăţenilor care protestau în stradă li s-au adus ameninţări cu represiunile poliţieneşti, iar membri obedienţi ai PSD au votat unanim rezoluţii de schilodire a justiţiei sau de asalt la serviciile publice care ne furnizează siguranţa naţională, absolut necesară. Aceia care l-au crezut pe Liviu Dragnea că îi va salva de puşcărie dacă au furat, dacă au sifonat banul public, să ştiţi că au fost tare rău înşelaţi. Liviu Dragnea este cel mai priceput la înşelat, dovada venind din faptul că i-a înşelat nu numai pe proprii colegi de partid, ci şi o ţară întreagă care a îndrăznit să spere la o viaţă mai bună. Vreau să vă asigur că, oricât de mult şi-au calculat liderii PSD şi ALDE termenele propriilor dosare trimise în judecată, oricât de mult au calculat şi au fixat termene parlamentare privind adoptarea Legilor antijustiţie, planul lor diabolic nu va ţine. PNL a demonstrat că, utilizând pârghiile constituţionale, le-a întors deja din drum 3 legi neconstituţionale şi multe alte mizerii legislative prin care şi-au dorit să împartă ţara de o manieră feudală. Aşadar, PSD-ALDE să nu îndrăznească să mai încerce să-şi subordoneze justiţia, căci PNL nu le va da nicio şansă de reuşită.
			Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu: Declaraţia mea politică priveşte necesitatea asigurării calităţii în sistemul de sănătate. Marţi, 13 martie 2018, în Sala Avram Iancu din Parlamentul României, a avut loc o şedinţă comună a Comisiilor pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor şi Senat. În cadrul acesteia, a fost susţinută o dezbatere privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 185/2017 la care, aşa cum a precizat preşedintele Colegiului Medicilor din România, au participat pentru prima dată reprezentanţi ai tuturor instituţiilor colegiale, membri ai Legislativului şi ai autorităţilor din domeniul sănătăţii. Tema dezbaterii a fost oportunitatea includerii sub incidenţa Legii nr. 185/2017 a cabinetelor de medicină de familie, de stomatologie şi a altor unităţi sanitare din ambulatoriu. Cei prezenţi au avut ocazia să îşi exprime opinia în legătură cu motivele pentru care susţin sau nu prevederile legii privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate. Din aceste discuţii s-au desprins două mari idei: una legată de fond, cealaltă de formă. Toţi cei prezenţi sunt de acord că îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale oferite pacienţilor în România, că sistematizarea şi posibilitatea de a cuantifica prin standarde această calitate este necesară. Dar nu sunt de acord cu aderarea la această procedură de acreditare. Trebuie ca autorităţile abilitate să elaboreze şi să publice pentru consultare şi dezbatere aceste standarde, să propună tarife fundamentate pe studii şi criterii justificate asupra cărora să se discute, să se găsească soluţii pentru evitarea suprapunerilor birocratice sau a proceselor. În ceea ce priveşte dezbaterea efectivă, toţi reprezentanţii instituţiilor au căzut de acord asupra faptului că dezbaterea la care am asistat este un exemplu de bune practici în procesul de soluţionare a problemelor din sistemul de sănătate. Din observaţiile personale, esenţiale sunt două lucruri, ambele fiind aplicabile în orice domeniu, nu doar în sănătate - comunicarea şi colaborarea între instituţii, între Legislativ şi Executiv, comunicarea constructivă între noi toţi, indiferent de apartenenţa politică şi de menţinerea interesului cetăţeanului, ca prioritate în toate acţiunile pe care le efectuăm în exercitarea funcţiei de reprezentant al acestora. Având în vedere faptul că Legea nr. 185/2007 este un act complex, cu multe implicaţii, sper ca în continuare interesul tuturor celor care au putere de decizie şi a celor afectaţi de prevederile legii privind controlul calităţii în sănătate să rămână la fel de viu, să comunice în continuare prin propuneri, prin puncte de vedere transmise, prin note de fundamentare şi prin dezbateri, iar la final să putem oferi cetăţenilor un sistem de sănătate în care să aibă încredere. De aceea, alături de mai mulţi colegi, am iniţiat o propunere legislativă prin care solicităm exceptarea formelor de exercitare a profesiei de medic care prestează servicii de medicină de familie şi medicină dentară de la aplicarea Legii nr. 185/2017, act pe care sper că îl veţi susţine cât mai mulţi dintre dumneavoastră.
			Doamna Raluca Turcan: "PNL poate oferi o alternativă credibilă la haosul şi incompetenţa unei guvernări în derivă" Grupul Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor a depus, din septembrie 2017 până în prezent, zeci de iniţiative legislative şi sute de amendamente. 1. În domeniul administraţiei publice, PNL şi-a propus să vină în sprijinul autorităţilor locale, pentru a repara acolo unde Guvernele PSD-ALDE au stricat. PSD s-a remarcat prin cele mai grele lovituri date administraţiei publice locale, văduvindu-le de resurse semnificative şi afectându-le grav buna funcţionare. Prin astfel de măsuri nu au lovit doar în primari, ci mai ales în comunităţile locale pe care le condamnă la izolare şi la subdezvoltare. Am venit cu propuneri de compensare a efectelor negative ale aşa-zisei revoluţii fiscale, marca Vâlcov, care au lovit din plin administraţiile locale. În acest sens, noi, cei din PNL, am urmărit să completăm golurile din bugetele locale. Am propus, astfel, ca impozitul pe venit să rămână integral la nivelul autorităţilor locale, dar şi ca un procent de 80% din fiecare redevenţă cuvenită bugetului de stat să fie transferat autorităţii locale pe al cărui teritoriu administrativ se desfăşoară exploatarea pentru care s-a încasat redevenţă. Pe de altă parte, am identificat măsuri prin care să contribuim la îmbunătăţirea actului administrativ şi la creşterea gradului de reprezentativitate a aleşilor locali, prin revenirea la scrutinul în două tururi. Birocraţia excesivă a anchilozat administraţia din România, iar cetăţeanul de cele mai multe ori este umilit în relaţia cu instituţiile statului. Prin Legea antibirocraţie, PNL vine şi corectează tocmai aceste neajunsuri şi pune cetăţeanul în prim-planul preocupărilor. Dorim o reaşezare firească a acestor roluri, în sensul în care administraţia este în slujba cetăţeanului şi nu invers. 2. În domeniul economic şi al fiscalităţii, PNL a iniţiat atât propuneri legislative, cât şi o serie de amendamente, prin care oferim soluţii viabile şi în acord cu aşteptările oamenilor şi ale mediului privat. În acest sens, cele mai importante propuneri ale PNL se referă la acordarea celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu, o măsură care vine în sprijinul întreprinzătorilor privaţi, cărora le dă posibilitatea de a-şi fideliza şi a-şi stimula angajaţii prin acordarea acestor prime, cheltuieli care vor fi deductibile din impozitul pe profit. De asemenea, prin modificarea Codului fiscal, PNL susţine agenţii economici prin propunerea de deducere a cheltuielilor salariale ocazionate de plata zilelor declarate prin lege ca sărbători legale. Am propus modificarea Legii societăţilor comerciale, pentru a stopa lipsa de transparenţă în acţionariatul firmelor, prin interzicerea acţiunilor la purtător. Ştim că am provocat mare deranj în PSD cu acest proiect, dar mai ales domnului Dragnea, care va avea o mare problemă la completarea viitoarelor sale declaraţii de avere şi de interese. Pe partea de amendamente, volumul de muncă a fost extrem de susţinut. Printre cele mai importante sunt cele referitoare la: eliminarea supraaccizei la carburanţi şi revenirea acestora la nivelul de la data de 1 august 2017; eliminarea Split TVA; prorogarea cu 2 ani a măsurii transferului contribuţiilor de la angajator la angajat, pentru a asigura o creştere reală a salariilor din mediul bugetar cu 25% şi pentru a evita diminuarea salariilor în mediul privat, precum şi repartizarea 100% a impozitului pe venit autorităţilor locale. Parlamentarii PNL s-au luptat cu toate instrumentele constituţionale de care dispun pentru a înlătura efectele economice negative generate de suita de ordonanţe de urgenţă care au bulversat Codul fiscal: O.G. nr. 4/2017 privind suprataxarea muncii part-time; O.U.G. nr. 25/2017, prin care s-a reintrodus supraacciza; O.U.G. nr. 79/2017, prin care s-a introdus transferul contribuţiilor sociale, impozitul pe cifra de afaceri pentru două treimi dintre agenţii economici, care a luat o sursă importantă de finanţare a ONG-urilor şi care a introdus aberanta Declaraţie 600; O.U.G nr. 82/2017, prin care s-au diminuat contribuţiile la Pilonul II de pensii de la 6% la 3,75%; O.U.G. nr. 3/2018, prin care s-au creat grave discriminări între sectorul privat şi sectorul public, dar şi între anumite categorii de angajaţi. Atâta vreme cât Avocatul Poporului nu a reacţionat la niciuna dintre sesizările PNL privind neconstituţionalitatea prevederilor cuprinse în aceste ordonanţe, PNL a propus deja amendamente de respingere a ordonanţelor şi le va contesta la Curtea Constituţională. 3. În domeniul muncii şi al protecţiei sociale, PNL a identificat discrepanţe şi discriminări majore în actul de guvernare al actualei puteri. Politicile PSD cu privire la salarii şi la pensii au produs mari dezechilibre în cele două sisteme, afectând cele mai multe categorii sociale. Ne-am luptat pentru a corecta toate aceste inechităţi şi am propus: creşterea punctului de pensie de la 1 ianuarie 2018 în loc de 1 iulie 2018, majorarea contribuţiei la Pilonul II de pensii administrate privat, la 6%, şi stoparea furtului din veniturile viitorilor pensionari, precum şi eliminarea plafonului la indemnizaţia pentru mame. Am condiţionat, printr-o iniţiativă legislativă, acordarea dreptului la ajutorul social persoanelor care beneficiază de acest drept, cu obligaţia de a nu mai refuza un loc de muncă sau de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională. Cea mai mare catastrofă pentru foarte mulţi români a reprezentat-o Legea salarizării, lege care în loc să echilibreze sistemul public de salarizare, mai mult l-a aruncat în haos şi a creat mari nemulţumiri pentru categorii întregi de personal. Parlamentarii PNL au depus sute de amendamente atunci când această lege a fost adoptată în Parlament. Totodată, pentru a corecta inechităţile din Legea salarizării, PNL a depus zeci de amendamente la Ordonanţa nr. 91/2017, care ar fi trebuit să corecteze gravele erori din salarizarea publică. 4. În domeniul educaţiei, PNL a susţinut amendamente la Legea bugetului de stat pentru creşterea numărului de şcoli reabilitate în vederea obţinerii tuturor autorizaţiilor de funcţionare, construcţia de creşe, grădiniţe şi şcoli, acolo unde ele lipsesc. Am militat pentru generalizarea Programului "Şcoală după Şcoală" şi a Programului de alimentaţie sănătoasă în şcoli. Am solicitat punerea în practică şi alocarea de resurse pentru masteratul didactic. Am votat pentru triplarea locurilor în învăţământul dual. Am susţinut amendamente pentru a sprijini învăţământul profesional şi pentru a încuraja parteneriatele de tip public-privat. Am reuşit aprobarea decontării navetei elevilor între localităţi, o măsură care reduce abandonul şcolar şi care creşte gradul de accesabilitate a elevilor cu posibilităţi reduse la actul educaţional! Partidul Naţional Liberal s-a constituit în Parlament într-o contrapondere activă la majoritatea PSD-ALDE-UDMR, o opoziţie consistentă, pe temele majore. Oamenii şi-au putut da seama, văzând determinarea şi seriozitatea acţiunilor noastre, că doar PNL poate oferi o alternativă credibilă la haosul şi la incompetenţa unei guvernări în derivă.
			Domnul Răzvan-Ilie Rotaru: "Creşterea economică generată de măsurile coaliţiei de guvernare PSD-ALDE s-a dus direct şi s-a simţit în buzunarele românilor" România are în continuare cea mai mică masă salarială din Uniunea Europeană. Datele EUROSTAT arată că angajatorii români au plătit în 2017 salarii de 67 de miliarde de euro, reprezentând 37% din PIB. Masa salarială a crescut cu 10 miliarde de euro anul trecut, dar ca pondere în PIB este abia la nivelul din 2010. Toate măsurile adoptate în baza Programului de guvernare au fost profesionist planificate şi aplicate, în temeiul cunoaşterii profunde a realităţii şi a mecanismelor economice. Românii aveau nevoie de majorarea salariului minim, de majorările prevăzute de noua Lege a salarizării unitare, de reducerea impozitului pe salariu, pentru a recupera decalajul faţă de celelalte ţări ale Uniunii Europene şi pentru a fi oprit exodul forţei de muncă. Datele EUROSTAT confirmă creşterea economică importantă a României, care a condus la majorarea PIB-ului cu peste 20 de miliarde de euro, fapt care a permis şi a determinat şi creşterea masei salariale cu 10 miliarde de euro. Altfel spus, creşterea economică s-a dus direct şi s-a simţit în buzunarele românilor. Procesul creşterii veniturilor salariale va continua în mod accentuat şi în acest an. De la 1 ianuarie, salariul minim brut a crescut la 1.900 de lei, iar la 1 martie au fost operate majorări semnificative pentru salariile din învăţământ şi din sănătate. Programul de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE vizează, prin politica de creştere a veniturilor românilor, inclusiv recuperarea decalajului faţă de salariile din cele mai importante state europene. Un document fundamental în acest sens este Legea salarizării unice, care prevede creşterea salariului minim după un calendar bine stabilit, care va trebui respectat şi după 2020, indiferent cine va fi la guvernare. Faptul că România are în continuare una dintre cele mai mici mase salariale din rândul statelor Uniunii Europene infirmă o temă predilectă de propagandă a opoziţiei, potrivit căreia investitorii vor ocoli sau vor pleca din România din cauza creşterilor salariale. Dovadă stau atât cifrele care arată că, în 2017, companiile străine au avut unele dintre cele mai mari profituri, cât şi realitatea că numărul companiilor străine nou înfiinţate a fost mai mare cu 16%, în ianuarie 2018, faţă de aceeaşi lună din 2017. În plus, atâta vreme cât salariile rămân mici, economia nu se poate ridica, iar un alt efect este plecarea oamenilor din ţară. Majorarea salariilor asigură îndeplinirea a două mari obiective din Programul de guvernare, creşterea numărului de români din clasa de mijloc şi revenirea lângă familie şi copii, a celor plecaţi la muncă în străinătate.
			Domnul Silviu Nicu Macovei: "Basarabia trebuie să fie în centrul proiectului de ţară!" Preşedintele Klaus Werner Iohannis îşi asumă de doi ani încontinuu schiţarea unui proiect de ţară, fiindcă acest demers al Preşedinţiei nu s-a concretizat nici până acum. Încă de anul trecut am solicitat Guvernului României, printr-o declaraţie politică, să îşi asume identificarea principiilor generale ale unui proiect de ţară, nu doar din perspectiva pregătirii preluării de ţara noastră a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, dar şi pentru definirea traseului României în următoarele decenii. Iată că PSD, principalul partid de guvernământ, în alianţă cu ALDE, şi-a asumat printr-o rezoluţie, unanim salutată, responsabilitatea de a pune relaţiile cu Republica Moldova în fruntea priorităţilor proiectului de ţară în anul Centenarului. Voinţa politică de unire trebuie să se manifeste mai întâi ca strângere a legăturilor. Republica Moldova trebuie să se apropie de valorile şi de principiile Uniunii Europene, iar noi putem împărtăşi din experienţa noastră de aderare. Mai mult, într-o Europă cu adevărat unită şi cu membri cu drepturi egale, Republica Moldova va fi unită nu doar cu România, ci şi cu ţările occidentale pe care le avem ca model de dezvoltare şi de civilizaţie. Suntem încrezători că, într-un orizont nu foarte îndepărtat, Republica Moldova va fi alături de România în familia europeană. Un alt obiectiv major va fi amplificarea cooperării economico-sociale cu Republica Moldova. Vom intensifica sprijinul direct prin proiecte de investiţii în domeniul energiei, al transporturilor şi al infrastructurii, şi anume finalizarea Gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău, investiţii în liniile electrice şi poduri. În acelaşi timp, vor fi derulate şi proiecte în domeniul social, cum ar fi extinderea SMURD pe tot teritoriul Republicii Moldova, în domeniul sănătăţii, al educaţiei, al culturii, dar şi al formării elitelor, prin bursele de studii. Eforturile de apropiere ale administraţiei centrale de la Bucureşti sunt dublate de cele ale aleşilor locali din Republica Moldova şi ale celor din România. La sfârşitul săptămânii trecute, la Iaşi, s-a înfiinţat Liga Aleşilor Locali Unionişti, ca structură care îşi asumă deschis reunirea Basarabiei cu România. Sunt zeci de localităţi din Republica Moldova care şi-au exprimat această dorinţă fermă. Vocea acestora nu poate fi ignorată politic şi ea trebuie să fie motorul intensificării sprijinului României pentru ţara vecină. De aceea, ca membru al Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova cred în contribuţia României la strângerea legăturilor, la schimburile comerciale, culturale, educaţionale cu românii de peste Prut. De aceea, salut această iniţiativă a primarilor din ambele părţi ale unei graniţe care trebuie să fie tot mai subţire! În anul Centenarului, cred că este de datoria fiecărui român de a fi mai aproape de concetăţenii şi de conaţionalii săi şi de a nu ezita nicio clipă în a face toate eforturile pentru ca toţi românii să îşi găsească locul acasă, în România!
			Domnul Giureci-Slobodan Ghera: "Anul European al Patrimoniului Cultural" Anul 2018 este un an important pentru noi, românii, este anul în care sărbătorim istoria, dar şi cultura. Este anul Centenarului, când se împlinesc o sută de ani de la Marea Unire. Dar este şi Anul European al Patrimoniului Cultural. Sunt două evenimente de anvergură şi momente numai bune pentru a conştientiza eforturile pe care le avem de făcut pentru o Românie care să fie tot mai dezvoltată din punct de vedere cultural, o Românie educată în care să ştim să ne apreciem creatorii adevăraţi, operele lor artistice, dar şi tezaurul moştenit. Anul European al Patrimoniului Cultural a fost instituit prin Decizia Uniunii Europene şi a fost lansat la 6 decembrie 2017 la Milano, în deschiderea Forumului Cultural European. Mai mult decât atât, Uniunea a alocat pentru acest proiect 8 milioane de euro. Însă nu este doar un simplu proiect, este o oportunitate de a cunoaşte şi de a înţelege rolul patrimoniului cultural, atât al României, cât şi al Europei, şi de a ne face pe toţi să simţim că facem parte dintr-un spaţiu european comun. În fiecare ţară din toată Europa, atât la nivel naţional, regional, cât şi local, acţiunea va contribui la educarea şi la informarea publicului, obiectiv la care Institutul Naţional al Patrimoniului din România deja munceşte, şi prin care vrea să ne apreciem mai mult tot ceea ce ţine de patrimoniul nostru, oraşe, peisaje, literatură, artă, obiecte, meşteşuguri moştenite de la străbuni, poveşti, reţete tradiţionale sau filme româneşti, adică tot ceea ce ne defineşte ca neam. Anul European al Patrimoniului Cultural va aduce în faţa românilor mii de evenimente şi le va arăta că patrimoniul este la îndemâna oricui, că n-ai neapărat nevoie de bani să mergi la o piesă de teatru sau să vizitezi un muzeu. Tocmai de aceea, multe dintre evenimentele acestui proiect vor fi gratuite. Vorbim de multe acţiuni culturale, unde cei prezenţi vor intra în contact cu artişti şi opere de valoare, dar şi de un aşa-numit turism cultural, prin care turiştii vor ajunge în multe regiuni doar pentru a vizita anumite obiective. Trebuie să avem în vedere şi faptul că patrimoniul cultural generează creştere economică şi creează locuri de muncă, ba chiar este elementul central al schimburilor dintre Europa şi restul lumii. 7,8 milioane de locuri de muncă din Uniunea Europeană sunt legate în mod indirect de patrimoniu şi peste 300.000 de persoane sunt angajate în sectorul patrimoniului cultural în Uniunea Europeană. Aşadar, în acest proiect nu este vorba doar de România, ci mai ales de relaţia pe care şi-o dezvoltă cu toate celelalte state europene. Ţara noastră primeşte acum şansa de a-şi etala valorile culturale, pe următorii 5 ani, iar iniţiativele asumate de Guvernul României sunt multe. Vorbim de Festivalul Internaţional de Artă Europalia, de Sezonul România-Franţa, de Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în 2019, dar şi de Programul Timişoara - Capitală Europeană a Culturii 2020.
			Domnul Florinel Stancu: "Proiectul de Lege nr. 241/2017 înlesneşte realizarea unor proiecte publice de infrastructură" În ultima perioadă, un număr important de autorităţi ale administraţiei publice locale au solicitat găsirea unei soluţii legale, pentru a putea demonstra că deţin terenuri aflate în domeniul public al statului, respectiv Administraţia Naţională "Apele Române", în vederea realizării unor proiecte publice de infrastructură pe ape sau în legătură cu apele, în cele mai multe cazuri poduri, din fonduri europene. Avem cazul podului suspendat de la Brăila, pentru care s-a semnat un contract. Urmează ca firmele câştigătoare să înceapă proiectarea şi execuţia lucrării. Mi se pare normal ca măcar noi, statul, adică cei mai interesaţi de realizarea la termen a lucrării, să nu tergiversăm lucrurile cu asemenea lacune legislative, începerea şi finalizarea lui. La ora actuală, în ţara noastră, există o mulţime de proiecte mult mai mici, blocate din cauza lipsei unei proceduri clare în acest sens. Pentru aceasta, un grup de 35 de deputaţi şi doi senatori, printre care mă număr şi eu, am purtat discuţii, am analizat actualele reglementări în domeniu şi ne-am propus să punem capăt problemei. Cum soluţia concesionării putea declanşa un număr de cereri pentru orice tip de folosinţă publice sau private, iar după asta să creeze mari probleme în ceea ce priveşte managementul apelor, am recurs, alături de colegii din Camera Deputaţilor şi din Senat, la elaborarea unui proiect de lege prin care să se transfere acele bunuri din domeniul public al statului în domeniul public local, pentru realizarea proiectelor de infrastructură publică. Proiectul de Lege nr. 241/2017 privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" în domeniul public al unor unităţi administrative-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale sau consiliilor judeţene ale acestora va anula întârzierile de până acum. Primarii au calea deschisă pentru a implementa proiecte de infrastructură, începând de la pâraie până la râuri, din fonduri europene, pentru binele cetăţenilor.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "De ce este nevoie de educaţie pentru sănătate?" Accidentul vascular cerebral este o boală care poate fi prevenită. Toţi ar trebui să ştim asta, poate la viitoarele ore de educaţie pentru sănătate predate chiar la şcoală, aşa cum prevede proiectul meu de lege. Cum îl poţi preveni, 7 lucruri esenţiale care vă pot salva viaţa: Renunţaţi la fumat! Dormiţi suficient! Mâncaţi sănătos! Faceţi mişcare! Control medical periodic. Trataţi corect diabetul, bolile de inimă şi depresia! Atenţie la excesul de alcool! Atenţie! AVC face prea multe victime în România. 60. 000 de români sunt diagnosticaţi anual cu AVC. Doar unul din trei pacienţi ajung să se recupereze complet. Diagnosticul şi tratamentul făcut în timp util influenţează major şansele de supravieţuire şi de recuperare ulterioară. Primele simptome. Cum îl recunoaşteţi şi ce trebuie să faceţi? Formula FAST poate salva viaţa celui de lângă tine. F (face=faţă) - Rugaţi pacientul să zâmbească; Semne alarmante: faţa nu este simetrică sau gura este căzută într-o parte. A (arms=braţe) - Rugaţi pacientul să-şi ridice simultan braţele. Semn alarmant: unul dintre ele rămâne mai jos. S (speech=vorbire): Rugaţi pacientul să rostească o propoziţie scurtă. Semne alarmante: dizartie, dificultăţi în vorbire sau afazic, nu îşi găseşte cuvintele. T (time=timp): Rapiditatea intervenţiei este esenţială. Sunaţi imediat la 112 sau transportaţi pacientul de urgenţă la spital. Toţi ar trebui să ştim asta. Trebuie învăţată în toate şcolile din România, împreună cu multe alte noţiuni de prim-ajutor la orele obligatorii de educaţie pentru sănătate. Asta prevede Legea Ciuhodaru, care poate salva mii de vieţi, dar aşteaptă de prea mult timp să fie adoptată. Până când parlamentarii vor adopta proiectul meu de lege, reţineţi ! Apare la vârste din ce în ce mai mici, chiar sub 30 de ani. Nu mai este apanajul vârstelor înaintate. Este a doua cauză de mortalitate, după bolile cardiovasculare. Semnele sau simptomele apar de regulă rapid - senzaţie de slăbiciune, amorţeli sau furnicături la nivelul feţei sau al membrelor; Probleme de vorbire sau de înţelegere a cuvintelor; tulburări de echilibru; confuzie; tulburări de comportament; pareze sau paralizie; tulburări de comportament - şi pot merge până la comă şi stop cardiorespirator. Accidentul vascular cerebral trebuie tratat medicamentos sau chirurgical cât mai rapid, în câteva ore, pentru a preveni atacurile ulterioare cu potenţial mortal şi leziunile permanente asupra creierului. Cele mai multe persoane care suferă un accident vascular cerebral nu recunosc simptomele şi nu ştiu ce trebuie să facă în astfel de situaţii. 70% dintre pacienţi nu au ştiut ce li s-a întâmplat şi mai puţin de 30% dintre ei s-au adresat unui medic în primele 24 de ore pentru a primi tratament adecvat. Printre factorii de risc, se numără suprasolicitarea, stresul, bolile metabolice, cardiovasculare, obezitatea, sedentarismul şi fumatul. Atenţie! Pentru a fi cu adevărat eficiente noţiunile de prim-ajutor trebuie cunoscute, învăţate, repetate, exersate, precum alfabetul sau tabla înmulţirii.
			Domnul Vasile Cîtea: "Un spital de copii, la standarde europene" Vedem tot mai des în România imaginea unui sistem sanitar parcă nedemn pentru anul 2018. Medicii ne pleacă din ţară, iar spitalele duc lipsă de medicamente ori de aparatură performantă. Şi, în tot acest timp, pacienţii se luptă uneori cu boala, alteori cu indiferenţa. În acest peisaj, parcă dezolant, se mai întâmplă şi lucruri bune. Unul dintre ele - reabilitarea şi modernizarea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sfânta Maria" din Iaşi. Totul a început timid, sub forma unui proiect. Şi multora nici nu le-a trecut prin gând că unitatea medicală care deserveşte toată regiunea Moldovei şi care n-a mai fost reabilitată de când a fost inaugurată, adică din 1970, va primi o nouă şansă. Proiectul a fost deja aprobat, iar valoarea investiţiilor este uriaşă, 27 de milioane de euro, bani veniţi atât din fonduri europene, cât şi de la Consiliul Judeţean, şi cu care trei corpuri ale clădirii vor fi renovate, de la intervenţii la instalaţiile electrice, termice, sanitare şi până la nivel arhitectural, dar şi echipamente medicale de ultimă generaţie şi chiar un hotel pentru însoţitori. În plus, se va construi şi un nou Ambulatoriu. Până în urmă cu câţiva ani, Ambulatoriul era la 50 de metri faţă de clădirea spitalului, la parterul unui bloc. Între timp, acolo au mai rămas doar două cabinete, iar Ambulatoriul este acum, teoretic, tot spitalul. Sunt veşti bune pentru pacienţii care calcă pragul Spitalului de Copii "Sfânta Maria" din Iaşi, şi care nu sunt deloc puţini. În regiunea Nord-Est a ţării, există aproximativ 800.000 de copii, iar anual, la Spitalul din Iaşi, sunt trataţi în jur de 50.000 de copii. Durata de implementare a proiectului este de 56 de luni, adică până în anul 2021. Licitaţiile ar trebui să se încheie în cel mai scurt timp, iar contractul de execuţie să fie semnat. Aşa că, din vară, cel mai probabil vor fi demarate şi lucrările. Este un proiect în care cred şi pe care îl susţin, mai ales că reprezintă un pas înainte spre acel sistem de sănătate pe care ni-l dorim cu toţii, cu spitale noi, curate, dotate şi în care pacienţii să se simtă, mai presus de toate, în siguranţă.
			Domnul Vasile-Florin Stamatian: "România, codaşă la absorbţia fondurilor europene!" România a reuşit să aducă în ţară numai 400 milioane de euro din cele aproape 33 de miliarde de euro care ne-au fost alocate de Uniunea Europeană, pentru perioada 2014-2020 şi asta nu numai din cauza faptului că lipsesc proiectele, ci şi din vina autorităţilor. Rezultatul acestei incapacităţi guvernamentale nu este altul decât că România este oficial codaşa Uniunii Europene la acest capitol. Şi Guvernul României, prin vocea doamnei Dăncilă, recunoaşte că gradul de absorbţie nu este satisfăcător, existând riscul de a pierde sume uriaşe pe două mari programe operaţionale, POR, dezvoltare regională, şi POCU, capital uman. Anul 2017 a fost cel mai prost an din ultimii cinci ani, la absorbţia fondurilor europene. Abia la jumătatea anului, autorităţile de management prin care se fac rambursările de la bugetul UE, au fost acreditate, iar Guvernele PSD-ALDE, care s-au perindat, au avut cu totul alte priorităţi - jocuri politice, remanieri după remanieri, demiterea prim-ministrului prin moţiune de cenzură. Promisiunile la acest capitol au rămas doar în Programul de guvernare, birocraţia excesivă la realizarea proiectelor a rămas aceeaşi, lipsa autostrăzilor, slaba infrastructură în educaţie şi sănătate sunt numai câteva dintre problemele pe care această guvernare le ignoră. Este nevoie urgentă de soluţii concrete pentru debirocratizarea modalităţilor de accesare a fondurilor nerambursabile, având în vedere că acest lucru creează o tot mai mare neatractivitate în rândul potenţialilor beneficiari. Nu este greu de priceput că avem nevoie urgentă şi de o creştere accelerată a absorbţiei de fonduri europene nerambursabile, atât în investiţiile publice, cât şi în cele private, iar în acest sens Comisia Europeană a cerut, la începutul anului, să se facă eforturi, pentru a nu se pierde aceşti bani atât de necesari pentru investiţii în infrastructură. Infrastructura are un rol nu numai economic, ci şi unul social şi politic, numai aşa România va putea reduce marile decalaje dintre regiunile ţării. Oare de ce acest Guvern nu reuşeşte să-şi ţină promisiunile privind creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene? Oare am uitat că România a obţinut cu greu ca nivelul fondurilor pentru bugetul pe 2014-2020 să nu fie scăzut? Nu în ultimul rând, vicepreşedintele Comisiei Europene a confirmat la începutul anului că s-a discutat condiţionarea fondurilor europene către statele membre de independenţa justiţiei şi a statului de drept, după anul 2020, iar România are nevoie de aceste sume. Este singura noastră şansă spre dezvoltare, spre o viaţă mai bună.
			Domnul Vasile Varga: "Rata anuală a inflaţiei, o ghilotină care taie orice speranţă" Un dicton latin spune că epistula non erubescit, adică hârtia nu roşeşte, suportă orice. Dar cifrele anunţate zilele trecute de Institutul Naţional de Statistică ar trebui să-i facă pe guvernanţii actuali să roşească de ruşine în faţa unor astfel de rezultate. Rata anuală a indicelui preţurilor de consum a cunoscut o creştere galopantă de la 0,2%, în februarie 2017, la 4,7% în februarie 2018, apropiindu-se de valoarea maximă din iunie 2013, de 5,3%. Nu puteţi invoca faptul că Parlamentul nu vă sprijină, aveţi o majoritate mai mult decât confortabilă care să vă ajute să luaţi măsurile potrivite pentru întreaga populaţie a României! Nu puteţi nici măcar să invocaţi greaua moştenire! La "butoane" au fost tot colegii dumneavoastră, iar Programul de guvernare era tot al dumneavoastră, acum doar îl puneţi în aplicare cu mici ajustări. Degeaba, pe ici pe colo, salariile au fost majorate, indicele inflaţiei cade ca o ghilotină şi taie orice elan de optimism. De altfel, diferite categorii socio-profesionale constată, cu neplăcută surprindere, că trâmbiţatele creşteri salariale se dovedesc a fi, de fapt, nişte scăderi în toată regula! Dacă erau reale aceste creşteri ale veniturilor angajaţilor, de ce sindicatele ar mai ameninţa Guvernul cu greve şi cu manifestaţii? Tot din analiza INS, dar şi din viaţa de zi cu zi, constatăm că unele alimente de bază şi unele servicii se vor transforma în alimente şi servicii de lux. Nu mai vorbesc despre deprecierea monedei naţionale, Leul, în faţa celorlalte valute. Investitorii, oricare ar fi ei, de altfel, nu prea mai au curaj să rişte într-un sistem fiscal atât de impredictibil. Creşterea economică a României, ca stat membru al Uniunii Europene, atât de mult clamată, este anulată, cu alte cuvinte, de rata inflaţiei galopante. Consumul este principalul motor al acestei creşteri şi nu producţia internă, aşa cum ar fi normal. Cifrele nu ţin loc nici de hrană, nici de căldură sau de rechizite şcolare, nici de haine şi de medicamente sau de alte necesităţi pur normale într-o societate care se pretinde dezvoltată!
			Doamna Viorica Cherecheş: "Pacienţii mor, promisiunile continuă, imunoglobulina lipseşte din spitale!" O decizie fără precedent în România - criza imunoglobulinei a determinat Ministerul Sănătăţii să declanşeze mecanismul de protecţie civilă, solicitând ajutor Uniunii Europene. Activarea acestui mecanism are drept consecinţă transformarea negativă a imaginii României, o ţară care a produs medicamente şi a gestionat timp de zeci de ani "criza" din sistemul sanitar, iar cum a ajuns să întindă mâna după ajutor. Fostul ministru al sănătăţii s-a dovedit a fi incapabil să gestioneze această criză şi să asigure tratamentul, chiar dacă se ştia de lipsa imunoglobulinei încă din iulie-august 2017, negând existenţa problemelor în sistemul de sănătate. Recunoaşterea oficială, de Ministerul Sănătăţii, a problemei rămase nerezolvate de aproape un an, pune într-o umbră nedorită întreaga activitate medicală din ţară, faţă de organismele internaţionale. Ministerul Sănătăţii nu poate să recurgă la astfel de situaţii excepţionale de fiecare dată când unii manageri de spitale nu ştiu sau nu reuşesc să-şi gestioneze şi să-şi evalueze eficient necesarul de produse medicale. Trebuie să se spună stop populismului! Trebuie să se găsească soluţii pe termen lung, o colaborare eficientă şi rezonabilă între factorii de decizie de pe piaţa medicamentului, fără constrângeri şi fără promisiuni fără acoperire. În fiecare an s-au făcut promisiuni de revizuire a listei medicamentelor compensate şi gratuite, dar s-au făcut doar adăugiri de formă, nu de conţinut, şi totul în defavoarea bolnavului. Ca medic, nu pot să-mi explic de ce pacienţii români apelează la tratamente în străinătate decontate de Casa Naţională de Asigurări, în condiţiile în care avem medici de înaltă ţinută profesională, respectaţi şi apreciaţi de comunitatea medicală internaţională. Cumpărăm aparatură de înaltă performanţă, importăm medicamente de ultimă generaţie, dar nu se ţine seama de competenţe şi de pregătirea profesională, ci doar de criteriul politic. Până când în spitale şi în sistemul sanitar performanţa va fi numai pe criterii politice, nu profesionale, Ministerul Sănătăţii nu va reuşi să pună în practică strategiile şi programele de sănătate pe care le are în acest moment doar pe hârtie. Dreptul pacienţilor la viaţă, drept garantat de Constituţia României, este călcat în picioare. Ce poate fi mai dureros decât să nu ai acces la un sistem de sănătate modern, să constaţi că după atăţia ani de guvernare, sistemul sanitar este grav bolnav! Guvernanţii recunosc acest lucru, dar nu iau măsuri decât atunci când situaţia devine critică şi apelează la mecanisme europene. Sistemul de sănătate românesc arată bine doar pe hârtie, realitatea însă este îngrijorătoare, iar strategia în domeniul sănătăţii lipseşte sau este doar în dosare, în sertarele Ministerului Sănătăţii. Trăiesc cu speranţa că, în ultimul ceas, sănătatea românilor să devină o prioritate şi pacienţii să beneficieze de un act medical de calitate.
			Domnul Mihai Weber: "Sprijinirea capitalului autohton, o măsură firească care contribuie la dezvoltarea României" Programul de guvernare al Partidului Social Democrat prevede alocarea procentului de 2% din PIB, angajament ce a fost luat de România la Summitul NATO. Suma alocată constituie premiza dotării forţelor armate cu echipamente de luptă moderne şi interoperabile, în vederea misiunilor stabilite şi a angajamentelor asumate faţă de NATO, UE şi partenerii strategici, conform documentelor din domeniul planificării apărării şi a Programului de guvernare. În calitate de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, din cadrul Camerei Deputaţilor, consider că alocarea a 2% pentru apărare este o măsură bună, ce sprijină în mod evident antreprenoriatul şi dezvoltarea economică a ţării. Aşa cum a afirmat şi domnul preşedinte Liviu Dragnea, Partidul Social Democrat nu doreşte ca aceşti 2% să plece din România, drept pentru care este necesar ca echipamentele militare să fie produse în România, în urma acestui proces fiind realizat un câştig de ordinul milioanelor de euro. În opinia mea, capitalul autohton joacă rolul unui factor important într-o dezvoltare economică stabilă, capabilă să asigure locuri de muncă şi prosperitate pe termen lung. Conform datelor PIAROM - Patronatul Investitorilor Autohtoni -, profitabilitatea mai ridicată pe care o realizează companiile cu capitalul autohton demonstrează că antreprenorii români sunt creativi, buni plătitori de taxe şi impozite şi merită respectul societăţii pentru eforturile pe care le fac, riscurile pe care şi le asumă, de cele mai multe ori împreună cu angajaţii lor. În urma acestei analize, nu ne rămâne decât să concluzionăm că, atât realizarea uniformelor militarilor români, cât şi anumite sisteme de armament, ar putea fi prelucrate direct în România, în acest fel contribuind, cu siguranţă, la stimularea mediului economic, aşa cum procedează toate guvernele ţărilor membre ale Uniunii Europene.
			Domnul Constantin-Cătălin Zamfira: Salut votul dat acum o săptămână, în plenul Camerei Deputaţilor, prin care s-au adoptat modificările Ordonanţei de urgenţă nr. 91, prin care se ajustează Legea salarizării unitare. Sunt mulţumit pentru că anumite categorii decisive de salariaţi, precum medicii, asistentele, sau ambulanţierii vor intra de la 1 martie pe grila salarială din 2022. De asemenea, s-a reglementat şi limita la orele suplimentare pentru poliţişti, sau sporul de intervenţie în cazul jandarmilor. Prin aceste modificări legislative, despre care am discutat atât de aplicat şi la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, în calitate de membru al comisiei, orele suplimentare efectuate de poliţişti vor fi plătite cu 75% din solda lor de bază, în condiţiile în care se încadrează într-o limită de 3%, iar jandarmii vor avea indemnizaţie de 10% pentru intervenţii. Tot în Comisia pentru muncă şi protecţie socială s-au votat şi o serie de măriri ale grilelor de salarizare pe anumite domenii. S-a luat această decizie, în aşa fel încât unii salariaţi să nu aibă întârzieri în urma măririi cu 25% de la 1 ianuarie, din grilă, şi să piardă la salariu. S-a reglat acest lucru, prin măriri salariale cuprinse între 10 şi 15%. S-a eliminat din lege sintagma "unităţi sanitare publice", pentru a se aplica măririle de la 1 martie pentru tot personalul medical, inclusiv asistentele şi medicii din şcoli, din centrele de expertiză, de la casele de pensii. Nici şoferii de pe Ambulanţă nu au fost uitaţi, ei fiind esenţiali în intervenţii de salvare a oamenilor. În pofida opoziţiei clare, care a declarat că această lege ar fi doar o simplă "cârpeală a Legii salarizării neunitare" aici, în Camera Deputaţilor, votul a fost unul clar şi just - 175 de voturi pentru, 83 de voturi împotrivă şi 14 abţineri. Aşa se face că, în Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2017, cea care modifică Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, au fost incluse mai multe amendamente care corectează disfuncţionalităţi şi neclarităţi care provocau confuzie în aceste domenii. Aceste drepturi suplimentare pentru aceste categorii de salariaţi au fost votate tocmai pentru că noi, PSD, putem să recunoaştem eforturile zilnice ale acestora. Sper ca legea să fie promulgată de Preşedintele ţării cât mai repede.
			Doamna Alina Teiş: "Lucrurile începute trebuie terminate!" Inundaţiile din zilele trecute ne-au adus, din nou, în atenţie, aşa cum spunea şi domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, "unele lucruri începute şi neterminate". Un astfel de lucru "început şi neterminat", legat de perioada inundaţiilor din judeţul Mehedinţi, din anul 2014, îl reprezintă şi lucrarea "Punerea în siguranţă a barajului Dumbrava - Rocşoreni, judeţul Mehedinţi", care făcea parte dintr-un complex obiectiv de investiţii de "Amenajare complexă a râului Jiu". Această lucrare, având ca beneficiar de investiţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu, era necesară pentru că există riscul structural ce poate fi provocat, prin cedarea barajului în zona deja degradată a descărcătorului de ape mari sau a altei zone a barajului, şi inundarea localităţilor Albuleşti, Valea Marcului, Piria, Iordăcheşti, Valea lui Pătru şi Scăeşti din judeţele Mehedinţi şi Dolj. Din aceste considerente, impactul lucrărilor este unul pozitiv, prin reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei, cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri, accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii, favorizând dezvoltarea generală a zonei, creşterea încrederii în rândul populaţiei şi a agenţilor economici din zonă, în legătură cu mai buna protecţie a bunurilor. Este adevărat, de când a fost preluat obiectivul de la autorităţile locale, Secţia de Gospodărire a Apelor Mehedinţi a încercat, cu eforturi deosebite, să întreţină siguranţa funcţionării barajului. Dar, la limitele minime, fără a fi previzionate consecinţele în ceea ce priveşte gestionarea unor fenomene extreme şi de risc la inundaţii de către Administraţia Bazinală de Apă Jiu, cu scopul reducerii, pe cât este posibil, a consecinţelor negative. Ca deputat de Mehedinţi, am responsabilitatea să atrag atenţia că există riscul unor consecinţe deosebite în caz de inundaţii în zona barajului Dumbrava - Rocşoreni, judeţul Mehedinţi şi, de aceea, este urgent să terminăm lucrările şi proiectele începute aici pentru reducerea impactului inundaţiilor, prin evitarea posibilelor victime din rândul populaţiei şi colectivităţilor de animale, expuse riscului de inundaţii.
			Doamna Elvira Şarapatin: "Creşterea perioadei de suspendare a carnetului de conducere auto pentru şoferii care au fost sancţionaţi pentru consumul de alcool la volan şi care au recidivat" În România, procentajul deceselor din accidente de circulaţie, produse ca urmare a consumului de alcool, este de 17,6%, ceea ce plasează ţara noastră pe locul 29, dintr-un total de 168 de state care au făcut publice astfel de statistici. În Europa, România ocupă locul 9, în ceea ce priveşte acest indicator. Conform raportului anual al Uniunii Europene privind siguranţa rutieră pe drumurile din statele europene, prezentat la Bruxelles în luna martie 2015, România ocupa locul doi din Uniunea Europeană, cu 94 de persoane care îşi pierd viaţa într-un accident rutier la un milion de locuitori, una din cauzele principale privind această statistică negativă fiind consumul de alcool la volan. De asemenea, datele publicate de Ministerul Afacerilor Interne arată că între anii 2010-2014 au avut loc 12.200 de accidente rutiere cauzate de consumul de alcool la volan, care s-au soldat cu decesul a 631 de persoane. În ceea ce priveşte numărul de conducători auto care au fost sancţionaţi de cel puţin două ori pentru consum de băuturi alcoolice şi au produs ulterior accidente de circulaţie soldate cu victime, de asemenea se înregistrează o creştere, de la 1.100 de persoane, în 2010, la 1.550, în 2014. În acelaşi timp, datele publicate de Consiliul Superior al Magistraturii, constată o creştere permanentă a dosarelor aflate pe rolul instanţelor deschise pentru şoferi depistaţi la volan cu îmbibaţie de alcool. Uniunea Europeană are în vedere înjumătăţirea deceselor provocate de accidentele auto, până în 2020; de la 30.300 de vieţi pierdute în 2011, la doar 15.500, în 2020. Aceasta este ţinta pe care Uniunea Europeană o are în vedere pentru finalul acestui deceniu. Mai mult, Europa vrea să se apropie cât mai mult de zero decese în accidente rutiere, până în 2050. Conform statisticilor Poliţiei Rutiere din România, trei sferturi dintre şoferii români nu-şi plătesc amenzile. În Franţa, se colectează 93% dintre amenzile acordate şoferilor care încalcă legea, iar acest lucru aduce 580 de milioane de euro pe an la bugetul de stat. În România, procentul este de doar 26%. Având în vedere toate aspectele prezentate cu privire la această problemă, consider că cel mai indicat este să se introducă măsuri graduale privind perioada de suspendare a carnetului de conducere pentru şoferii depistaţi că au consumat alcool înainte de a se urca la volan, decât creşterea cuantumului punctelor de amendă. În urma modificării Ordonanţei de urgenţă nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulaţia pe drumurile publice, prin creşterea graduală a perioadei de suspendare a permisului de conducere pentru şoferii care au fost surprinşi în mod repetat că au consumat alcool la volan, se va reduce numărul de accidente provocate de aceştia. În acelaşi timp, prin introducerea acestor măsuri se va genera o presiune socială de autoeducare a celor care obişnuiesc să conducă sub influenţa băuturilor alcoolice. Având în vedere argumentele prezentate anterior, vă solicit să susţineţi iniţiativa legislativă pe care o voi propune, cu privire la introducerea unor reglementări mai stricte pentru conducătorii auto care consumă alcool înainte de a se urca la volan, astfel încât să se reducă numărul de persoane decedate şi al celor răniţi grav.
			Domnul Radu-Adrian Pau: "Congresul Extraordinar al Partidului Social Democrat, un semn de respect pentru români, în anul Centenarului!" Congresul Extraordinar al Partidului Social Democrat, desfăşurat sâmbătă la Bucureşti, a atins cel puţin trei obiective primordiale pentru viaţa politică internă. În primul rând, PSD a dovedit respect şi consideraţie pentru români, fiind singura formaţiune politică din ţară care a organizat un Congres Extraordinar în Anul Centenarului, sub genericul "România Reunită". A fost un semn de unitate, atât pentru partid, cât şi pentru membrii şi simpatizanţii noştri, şi în general pentru toţi românii care îşi doresc să contribuie la dezvoltarea ţării. În al doilea rând, alegerea celor opt vicepreşedinţi femei, pe cele opt regiuni de dezvoltare, constituie o altă premieră absolută în politica românească postdecembristă. Avem prima femeie prim-ministru, avem prima femeie ministru al afacerilor interne, avem prima femeie primar general al Capitalei. Mai mult, PSD a realizat un alt obiectiv neatins până acum în viaţa noastră politică, prin această paritate dintre bărbaţi şi femei în funcţia de vicepreşedinte al partidului. În acest context, invitaţia adresată româncelor de către premierul Viorica Dăncilă, de a intra în politică şi a se alătura social-democraţilor, este un semn că, în acest moment, doar PSD oferă oportunităţi egale tuturor celor care vor să se implice. Este evident că promovarea în PSD se face pe criteriul competenţei, iar partidul promovează şanse egale pentru toţi, fără niciun fel de privilegii. Nu în ultimul rând, reafirmarea sprijinului unanim al delegaţilor prezenţi la Congres, din toată ţara, pentru continuitatea în funcţie a lui Liviu Dragnea, a fost o dovadă că munca domnului preşedinte este apreciată, iar guvernarea PSD este o reuşită pentru români.
			Domnul Costel Lupaşcu: "Dezvoltarea colaborării regionale, prin execuţia autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi" În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, voi vorbi despre modernizarea şi dezvoltarea transportului, pentru că aceasta reprezintă o adevărată prioritate a Guvernului Dăncilă. Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ şi semnificativ asupra stării economice şi sociale a ţării, este absenţa unei reţele satisfăcătoare de transport rutier rapid. România are în acest moment puţin peste 500 de kilometri de autostradă în operare şi aproximativ 250 de kilometri de autostradă în construcţie. Proiectul de modernizare şi dezvoltare a transportului rutier trebuie abordat plecând de la principiul asigurării siguranţei, de aceea consider că România trebuie să se alăture în acest domeniu infrastructurii europene, ţinând cont de nevoile românilor. Trebuie ţinut cont de faptul că dezvoltarea economică a României poate fi sustenabilă doar prin dezvoltarea infrastructurii de transport. În Anul Centenarului Marii Uniri, trebuie să ne gândim la un lucru esenţial pentru noi toţi, de aceea trebuie să ţinem cont de coeziunea şi conectivitatea regională, prin reducerea decalajelor dintre regiuni. În prezent, legătura dintre Moldova şi Transilvania se desfăşoară pe traseele DN 15B - DN 15 şi DN 15 - DN 12C - DN 13B, care fac faţă cu greu fluxului sporit de trafic. În acest context, autostrada Târgu Mureş-laşi - A8 -, denumită şi Autostrada Est-Vest, devine o alternativă atractivă pentru traficul internaţional. Această autostradă trebuie construită pe traseul Ungheni - Iaşi - Târgu Frumos - Paşcani -Târgu Neamţ -Poiana Largului - Ditrău - Târgu Mureş, unde va fi creată o legătură cu Autostrada A3. Pe termen mediu şi lung, autostrada va facilita traficul internaţional de tranzit, care se va desfăşura între coridoarele PAN Europene IV şi IX, aceasta urmând să realizeze o legătură rapidă şi sigură între Autostrada Transilvania A3 şi coridorul IX PAN European - Bucureşti - Focşani - Albiţa -, înlesnindu-se traficul auto pe direcţia est-vest, între Transilvania şi Moldova. Autostrada va avea o lungime de 310 km, iar prin execuţia ei, pentru locuitorii Regiunii Nord-Est se poate aduce o schimbare semnificativă, atât din punct de vedere social, cât şi economic, prin investiţiile ce pot fi atrase în regiune. Acest drum poate fi o nouă rută comercială majoră în nord-estul României, de la Iaşi la Târgu Mureş şi de aici, mai departe, spre vestul ţării şi al Europei, o rută prin care Regiunea Nord-Est poate deveni un nod comercial important. În calitatea mea de deputat al Parlamentului României, voi continua să depun toate eforturile necesare pentru susţinerea demarării lucrărilor la autostrada Târgu Mureş-Iaşi, iar prin execuţia acestui obiectiv vom pune bazele asigurării infrastructurii şi serviciilor, ca suport al activităţii economice şi sociale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.
			Domnul Ioan Dîrzu: "România are în continuare cea mai mică masă salarială din Uniunea Europeană" Datele EUROSTAT că angajatorii români au plătit în 2017 salarii de 67 de miliarde de euro, reprezentând 37% din PIB. Masa salarială a crescut cu 10 miliarde de euro anul trecut, dar ca pondere în PIB este abia la nivelul din 2010. Toate măsurile adoptate în baza Programului de guvernare au fost profesionist planificate şi aplicate, în temeiul cunoaşterii profunde a realităţii şi mecanismelor economice. Românii aveau nevoie de majorarea salariului minim, de majorările prevăzute de noua Lege a salarizării unitare, de reducerea impozitului pe salariu, pentru a recupera decalajul faţă de celelalte ţări ale Uniunii Europene şi pentru a fi oprit exodul forţei de muncă. Datele EUROSTAT confirmă creşterea economică impresionantă a României, care a condus la majorarea PIB-ului cu peste 20 de miliarde de euro, fapt care a permis/determinat şi creşterea masei salariale cu 10 miliarde de euro. Altfel spus, creşterea economică s-a dus direct şi s-a simţit în buzunarele românilor. Procesul creşterii veniturilor salariale va continua în mod accentuat şi în acest an, chiar dacă unii privaţi sunt enervaţi de faptul că, la stat, încep să fie salarii mai mari, salarii pe care ei nu vor să le acorde angajaţilor din mediul privat. De la 1 ianuarie, salariul minim brut a crescut la 1.900 de lei, iar la 1 martie au fost operate majorări semnificative pentru salariile din învăţământ şi din sănătate. Programul de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE vizează, prin politica de creştere a veniturilor românilor, inclusiv recuperarea decalajului faţă de salariile din U.E. Un document fundamental în acest sens este Legea salarizării unice, care prevede creşterea salariului minim, după un calendar bine stabilit, care va trebui respectat şi după 2020, indiferent cine va fi la guvernare. Am stat 29 de ani în minciuna perpetuă în care ni se spunea că e normal să avem salarii mai mici decât restul europenilor. Traian Băsescu, în 2011, chiar îi invita pe medici să plece din ţară, dacă nu le convin salariile. Astfel de comportament politic trebuie blocat din faşă, comportament moştenit acum de PNL (PDL). Faptul că România are în continuare una dintre cele mai mici mase salariale din rândul statelor Uniunii Europene, infirmă o temă predilectă de propagandă a opoziţiei de dreapta, potrivit căreia investitorii vor ocoli sau vor pleca din România, din cauza creşterilor salariale. Dovadă stau atât cifrele care arată că, în 2017, companiile străine au avut unele dintre cele mai mari profituri, cât şi realitatea că numărul companiilor străine nou înfiinţate a fost mai mare cu 16%, în ianuarie 2018, faţă de ianuarie 2017. În plus, atâta vreme cât salariile rămân mici, economia nu se poate ridica, iar un alt efect este plecarea tinerilor din ţară. Majorarea salariilor asigură îndeplinirea a trei mari obiective din Programul de guvernare; creşterea numărului de români din clasa de mijloc, păstrarea tinerilor valoroşi în România şi revenirea lângă familie şi copii a celor plecaţi la muncă în străinătate.
			Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran: "Economie şi comerţ a la PSD" A devenit de-a dreptul stresant şlagărul cotidian interpretat pe toate canalele şi - era să zic, de toate canaliile, dar mă abţin - pe toate ecranele, cu Programul de guvernare în sus, Programul de guvernare în jos, de a-i crede că nu mai este mult şi abandonează până şi sfinţii părinţi Biblia, preluând în loc propovăduirea sfântului program vâlcovisto-dragneean. Cu ce se aleg românii din toată sporovăiala asta, a început să se vadă, adică venim la vorba veche din popor: "Vorbă multă, sărăcia omului". Dacă o luăm pe puncte, de la harababura fiscală, leapşa pe ouate cu trecerea asigurărilor de la Ana la Caiafa, majorări salariale verbale şi alte dandanale, până la mai gravele omisiuni privind redevenţele îngheţate, prin contracte expirate şi "uitate", peste tot un chiu şi un vai. Dacă stai să-i asculţi pe gureşii lor propagandişti, mai mai să te laşi convins că au totuşi un domeniu, agricultura, care, de bine de rău, merge mai bine, graţie bunului Dumnezeu care ne-a dat ploi şi ne-a ferit de vreo secetă pustiitoare, că de irigaţii nu s-a apucat nimeni. Dar nici aici bucuria bunului român, care sunt şi care ar vrea să-i fie ţării lui bine, indiferent pe mâna cui o dă electoratul la un moment dat, nu ţine mult. Fiindcă afli, cu surprindere, cu nespusă nedumerire şi tristeţe că degeaba producem noi 8 milioane de tone de grâu anual, fiind al treilea producător de cereale din UE, că exportăm jumătate din cantitate la un preţ de nimic de 50 de bani kilogramul. Şi asta încă nu ar fi prea grav, dacă nu am importa anual circa 1 milion de tone de pâine congelată. Şi nu numai pâine, ci şi alte produse de patiserie, ba chiar şi aluat congelat, cu un preţ de trei ori mai mare decât grâul exportat. Nicăieri nu vezi scris pe vreo firmă că brutăria, patiseria, covrigăria, etc., lucrează cu aluat congelat sau decongelează pâine şi chifle, gata făcute în străinătate. Dacă te uiţi mai atent, poţi observa că unităţile de profil nu lucrează cu făină, nu au magazii de saci, nu au utilaje de frământat, ci doar frigidere pentru aluat. În fiecare zi intră în România zeci de tiruri cu aluat congelat, dar vămile noastre nu mai au scannere şi nu prea vămuim nimic. Ar trebui să ne spună ANAF şi Direcţia Generală a Vămilor cam cu cât este păgubit statul român la un import de produse alimentare în valoare de peste 10 miliarde de euro anual? Cam astfel de lucruri ar trebui să-i preocupe pe "alde PSD" care ne tot turie grozăviile minunatului lor Program de guvernare. Păi, dacă aveţi un program şi vă proptiţi pe picioarele de dinapoi să staţi cocoţaţi acolo, atunci guvernaţi, domnilor! Să se vadă o activitate economică şi comercială de oameni zdraveni la cap, nu aşa, că după cum mergeţi acum, în capul unora pare a fi numai cocă. Dar şi aceea din import!
			(În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Bună dimineaţa, stimate colege şi stimaţi colegi! Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 157. Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite. Vom avea dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi până la 11,30; va urma o pauză, iar la ora 12,00 - vot final; apoi, şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. Dacă pe procedură sunt intervenţii? Vă rog, domnule Ştirbu.
			Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Dragi colegi, Am luat cuvântul, dorind să vă aduc la cunoştinţă un aspect extrem de neplăcut din punctul meu de vedere, în calitatea de preşedinte al comisiei, şi din punctul de vedere al majorităţii, dacă nu al tuturor membrilor Comisiei pentru cultură din camera Deputaţilor. În baza art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, miniştrii au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie. Repet, art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor! În urma discuţiilor pe care, personal, le-am avut cu colegii mei din Comisia pentru cultură, indiferent de culoarea politică a acestora, acum aproximativ o lună, am luat decizia să-l invităm la dezbaterile Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, pe ministrul culturii şi identităţii naţionale, domnul George Vladimir Ivaşcu. Ca atare, în calitatea mea de preşedinte al acestei comisii, i-am adresat Domniei Sale, pe data de 6 februarie anul curent, o invitaţie, în care îl rugam să hotărască data, la începutul acestei luni, când poate să vină în faţa membrilor comisiei, să discutăm despre stadiul pregătirilor sărbătorilor, şi subliniez, sărbătorilor legate de Centenarul Marii Uniri. Pe data de 14 februarie am revenit cu o adresă, în care îi solicitam să aleagă între ziua de 6 martie şi ziua de 14 martie. Nu am primit niciun răspuns. Pe data de 27 februarie am revenit cu o altă invitaţie, în care îl rugam ca, marţi, 13 martie, la orele prânzului, să vină în faţa comisiei. Nu am primit niciun răspuns. Ultima invitaţie de acest fel a fost făcută luni, la ora 11,20. Conform art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Guvernul trebuie înştiinţat, prin preşedintele comisiei, cu cel puţin 24 de ore înainte, cu privire la data, ora şi locul desfăşurării şedinţelor comisiei. Eu, personal, cu o zi înainte, am fost sunat de un secretar de stat, care mi-a confirmat că domnul ministru va veni. Dragi prieteni, Dragi colegi, Nu a venit domnul ministru, a trimis un secretar de stat, care ne-a spus că a aflat cu un sfert de oră înainte că domnul ministru nu va veni. Nu m-am putut pune în locul colegilor din arcul guvernamental care, şi Domniile Lor, au fost informaţi, aşa cum am fost şi eu, la începutul şedinţei comisiei. Dragi prieteni, Suntem la sfârşitul primului trimestru din anul Centenar. Am schimbat deja trei miniştri la instituţia care se ocupă cu aniversarea Centenarului sau cu pregătirile pentru aniversarea Centenarului marii Uniri. Actualul ministru al culturii a luat decizia să anuleze hotărârea fostului ministru şi anume, aceea de a valida cele 2.048 de proiecte depuse de autorităţile locale din România şi de alte organisme nonguvernamentale, luând decizia ca în perioada imediat următoare, prin pixul Domniei Sale să hotărască care sunt proiectele viabile pentru aniversarea Centenarului. Repet, suntem la sfârşitul primului trimestru, anul 2018. Eu, personal, nu pun acest lucru decât pe seama unei lipse de capacitate managerială ieşită din comun. Nu vreau să duc tot acest lucru în zona lipsei de bună-credinţă. Încă bănuiesc că este un bun român. Vă spun pe această cale că ieri, la şedinţa comisiei, reprezentantul USR, domnul Iulian Bulai, reprezentantul PMP, domnul Marius Paşcan, reprezentanţii partidului de guvernământ, Partidul Social Democrat - toţi, absolut toţi au avut acelaşi discurs la adresa acestui domn. În cadrul comisiei - şi cu aceasta închei, şi vă mulţumesc încă o dată, doamnă preşedinte, pentru posibilitatea aceasta - l-am avut invitat şi pe vicepreşedintele Comisiei Centenar, domnul Florin Roman, care a venit şi a adus un mesaj din partea autorităţilor din Alba Iulia, vizavi de tot ceea ce ar trebui să se întâmple la 1 decembrie 2018. Ca atare, dragi colegi, pe această cale, solicit reprezentanţilor Partidului Social Democrat să ia în calcul retragerea sprijinului politic sau demiterea acestui domn. În situaţia în care nu se va întâmpla acest lucru, eu personal voi cere grupului politic căruia îi aparţin ca, în perioada imediat următoare, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor să depună o moţiune simplă la adresa acestui ministru. Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Domnul Bulai Iulian, pe procedură, da?
			Domnul Iulian Bulai: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Dragi parlamentari, Este o mare lipsă de onoare să fii invitat de patru ori de Comisia pentru cultură şi să nu te prezinţi. Este o mare lipsă de responsabilitate ca Strategia Marii Uniri să fie prezentată abia în luna martie. Este o mare lipsă de viziune politică să anulezi peste noapte peste 2.000 de proiecte dedicate Centenarului. Este o mare lipsă de curaj să nu dai explicaţii în faţa Comisiei Centenarului, mai ales după ce admiţi că Departamentul Centenar este condus haotic şi fără performanţă. Este o mare greşeală că încă nu s-a semnat actul, contractul pentru Monumentul de la Alba Iulia. În loc de monument, vom avea acolo, la 1 decembrie 2018, o groapă. Aşa vrem să facem noi în anul Centenar? Domnule Ivaşcu, dacă nu vă este drag să veniţi la Parlament, sper ca măcar la televizor să vă uitaţi şi să înţelegeţi că trebuie să răspundeţi mai multor întrebări adresate de comisiile abilitate. De data aceasta noi nu mai avem răbdare! Grupul USR, împreună cu PNL şi PMP vor redacta şi vor susţine moţiunea simplă împotrivă domnului ministru al culturii. Nu am fi dorit să ajungem aici, dar să absentezi de 6 ori într-o singură lună, este prea mult. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul Paşcan Marius. Vă rog.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Distinşi colegi, Este o situaţie pe care vă rog să o judecaţi moral, cu sufletul, spiritual, şi nu politicianist, indiferent din ce partid faceţi parte. Astăzi aveam convocată o nouă şedinţă a Comisiei parlamentare comune pentru celebrarea Centenarului şi ni s-a transmis deja un SMS prin care suntem informaţi că domnul ministru Vladimir Ivaşcu nu poate participa, evident, din nou, nemotivat, şi ne aflăm, iată, în luna martie, când sunt invalidate, de fapt, toate proiectele cu caracter de infrastructură, asumate şi promovate la nivelul localităţilor, chiar asumate în Comisia interministerială, pentru acest eveniment important al României. Cu alte cuvinte, pentru cei care nu cunoaşteţi ce înseamnă proceduri de achiziţii publice, vă spun că durează nişte luni angajarea licitaţiilor, apoi ofertele, sunt perioade de contestaţii care se pot întinde pe mai multe luni. Cum vom putea să promovăm aceste manifestări? Ele sunt din start invalidate. Mai mult decât atât, eu înţeleg, într-un fel sau altul, această canibalizare internă a PSD, dar nu sfâşiaţi şi Centenarul României cu această ocazie, pentru că asta se întâmplă astăzi. Să fim în luna martie, să dăm startul competiţiei proiectelor centenare la care s-au înscris o mulţime de administraţii publice locale din ţară, de asemenea asociaţii neguvernamentale, să le confirmi, să se facă o listă de proiecte, să se stabilească sumele pentru ele, iar acum acestea să rămână în aer! Mai mult decât atât, exista acea adresă pe site-ul Ministerului Culturii privind proiectele centenare, stabilirea criteriilor, nişte termene - este blocată şi acea adresă! Suntem întrebaţi din teritoriu - proiectele care au fost declarate câştigătoare şi asumate de minister mai sunt valabile - şi nu avem răspunsuri. Ne facem de mândră minune, oameni buni! Este inacceptabil! Probabil că domnul ministru este un actor, dar de data aceasta este un actor grăbit prin Ministerul Culturii, ceea ce este inacceptabil. Sigur că ne raliem la orice tip de moţiune... dacă nu vom înţelege că acest eveniment este transpartinic, este al românilor - şi se cuvine să ne manifestăm şi moral, şi spiritual, şi solidar, şi politic ca atare - atunci suntem pierduţi. Ne facem de râs! Dacă noi ne terfelim propriile manifestări, absolut superbe, de graţie, ale României, ale naţiunii române, ce respect să aşteptăm din partea altcuiva! Vă mulţumesc pentru atenţie!
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Domnul Florin Roman a solicitat o intervenţie scurtă, pe procedură.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Iau cuvântul în calitate de vicepreşedinte al Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru celebrarea Centenarului şi vreau să vorbesc sub semnul unirii, şi nu al dezbinării, la modul serios, pentru că unii doar o invocă, dar, atunci când este vorba despre fapte, este mult mai complicat. Stimaţi colegi, Trebuie să înţelegem cu toţii că şi cei care în urmă cu 100 de ani au făcut Marea Unire aveau opinii politice diferite. Au găsit însă puterea să realizeze "România Dodoloaţă". Astăzi, noi încercăm, atât Comisia comună a Centenarului, cât şi Comisia pentru cultură să ne întâlnim cu un ministru, iar ministrul culturii fuge şi dispare din spaţiul public, într-un moment extrem de important. Vreau ca domnul Ivaşcu să înţeleagă, şi membrii Guvernului - Comisia interministerială care trebuia să se întâlnească în luna ianuarie s-a întâlnit în luna martie - că vorbim de două momente diferite: una este ziua de 1 decembrie 2018, când vom sărbători, cu toţii, sper, 100 de ani de la Marea Unire, şi alta este anul Centenarului, anul în care trebuie să pregătim cele două mii şi ceva de proiecte care între timp s-au evaporat, pentru că domnul ministru vrea o nouă reevaluare. Acest om nu a fost o zi în administraţia publică. Nu pricepe că toate aceste proiecte trebuie să urmeze proceduri de licitaţie, care pot dura luni de zile. Acest om este incapabil să înţeleagă că, dacă mai stăm mult să le gândească, nu va putea face nimic, pentru că încalcă legea. Treziţi-l pe domnul Ivaşcu! Treziţi-i pe cei de la minister! Stimaţi colegi, Mă uit în partea stângă a sălii, pentru că sunteţi oameni care înţelegeţi anumite chestiuni - spuneţi-i acestui om că au trecut trei luni de când am votat în Parlament bugetul şi Legea monumentului, şi în trei luni nu au fost în stare să semneze contractul de execuţie a Monumentului Unirii. Ei, şi domnul Romaşcanu, şi domnul Ivaşcu sunt preocupaţi de a-şi da peste gard ce au angajat şi ce au vămuit unul şi altul la Ministerul Culturii. Râde lumea, oameni buni! Dar râde de acest Guvern. Pentru că eu vă spun la modul foarte serios, stimaţi colegi, la 1 decembrie 2018, dacă Ministerul Culturii nu-şi va respecta angajamentul, nu va respecta Legea bugetului, nu va respecta Legea Monumentului Marii Uniri, la Alba Iulia vom pune o hologramă 3D, deasupra unei gropi şi vom spune "Aici ar fi trebuit să fie Monumentul promis de adormitul întru Domnul şi adormitul ministru al culturii." Treziţi-l la realitate pe acest actor. Spuneţi-i că viaţa reală este alta. Scoateţi-l din Ministerul Culturii, să-l vedem şi noi la faţă! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Domnul Suciu Vasile-Daniel.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. N-aş fi intervenit, dar dacă nu observam că procedura se transformă în declaraţii politice, poate mai era cum mai era. Domnule Roman, adormit întru Domnul înseamnă mort şi nu vă permit ca de la acest microfon să folosiţi asemenea cuvinte. Am fost foarte atent la acest aspect! (Aplauze.) Înţeleg şi respect foarte mult procedurile parlamentare şi este regretabil că un ministru nu a participat la şedinţa unei comisii parlamentare, dar pentru că am experienţa a încă unui mandat, vreau să vă spun că la Comisia pentru mediu, de exemplu, am aşteptat 5 luni pentru ca un ministru să vină să ne dea explicaţii. Aceste lucruri sunt valabile şi din dreapta, dar şi din stânga. Domnul preşedinte al Comisiei pentru cultură ne spunea să ne asumăm noi, cei de la Partidul Social Democrat, retragerea sprijinului politic. Nu, nu o vom face! Politic, tocmai ne-aţi anunţat că veţi depune o moţiune simplă pe acest subiect. Vă doresc foarte mult succes şi să fiţi convinşi că Centenarul nu este numai al Partidului Naţional Liberal sau al Partidului Social Democrat! Vă mulţumesc şi să ştiţi că orice discuţie politizată despre Centenar nu face altceva decât să adâncească şi mai mult această dispută politicianistă. Şi nu, nu s-au anulat 2.000 de proiecte, vor rămâne în evaluare, pentru a da un caracter unitar, nu doar pentru Alba Iulia, pentru PNL sau pentru PSD. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: (Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.) Drept la replică.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Stimate coleg, Cu tot respectul, vă spun că nu aţi fost atent! Când am folosit acea expresie, m-am referit la defunctul dumneavoastră Guvern, pe care dumneavoastră l-aţi îngropat. Şi sper că aţi înţeles foarte bine! În calitate de deputat ardelean, mă aşteptam de la dumneavoastră să veniţi, să înţelegeţi că este o situaţie de urgenţă, ca lider de grup... şi aceasta era rugămintea, să-l luaţi pe acest ministru care sfidează Comisia pentru cultură, Comisia pentru celebrarea Centenarului, plenul, pe toată lumea - probabil că omul nu ştie ce să vorbească! Daţi-i măcar o foaie şi să vină să ne spună... Cum puteţi afirma aşa ceva. Eu am fost la Comisia pentru celebrarea Centenarului. A venit domnul Cotârleţ, pe care tocmai l-aţi schimbat, şi ne-a spus membrilor comisiei două lucruri - că acele proiecte sunt deja aprobate de Guvern şi trebuie doar să primească avizul Comisiei Interministeriale. Asta a spus secretarul dumneavoastră de stat. Iar al doilea lucru, domnule Suciu - şi vă spun lucrurile acestea ca să ştiţi ce se întâmplă în comisii - au retras de pe site condiţiile de participare la Programul ACCES, prin care se finanţau acţiunile pentru ONG-uri, pentru societatea civilă, pe Centenar. Cu tot respectul, sunteţi un om tânăr, nu vreau să vă spun mai multe, dar, când mai veniţi la microfon, interesaţi-vă ce se întâmplă în comisii. Şi, dacă doriţi cu adevărat să faceţi ceva pentru Centenar, faceţi, nu vorbiţi! (Aplauze. Rumoare.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Stimaţi colegi, Haideţi să nu transformăm Regulamentul şi procedurile în declaraţii politice, care, de altfel, au avut loc în această dimineaţă, la ora 8,30, motiv pentru care doar dacă mai sunt intervenţii, strict pe procedură, cu invocarea articolului, atunci vă rog frumos să o faceţi. Dacă nu, vă rog frumos, cu îngăduinţa dumneavoastră şi din respect faţă de ceilalţi colegi, să trecem la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi. (Domnul deputat Ştefan-Alexandru Băişanu solicită să ia cuvântul.) Pe procedură, vă rog. Două vorbe vrea să ne spună domnul coleg.
			Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu: Dacă este pe procedură, să fie şi pentru ALDE, aşa cum a fost şi pentru PSD. Stimaţi colegi, Evident că există o serie de sincope pe care ni le dorim rezolvate. Am mare încredere în noul ministru al culturii, pe care unii dintre colegii noştri - nu voi da nume, pentru că mă voi trezi iar cu drept la replică - şi voi spune, pentru cei care îl caută pe ministru şi îşi doresc să-l fi văzut vreodată, le dau un sfat - era mai bine dacă până la vârsta asta mergeau la teatru. L-ar fi văzut jucând. (Vociferări.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Intrăm în ordinea de zi. 8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje - PL-x 48/2018; are caracter ordinar; este în procedură de urgenţă; avem 10 amendamente admise. Din partea Guvernului, vă rog frumos, aveţi cuvântul. Vă rog să vă şi prezentaţi. Mulţumesc.
			Domnul Laurenţiu Adrian Neculaescu (secretar de stat, Ministerul Mediului): Mulţumesc, doamnă preşedinte. Laurenţiu Neculaescu este numele meu - secretar de stat, Ministerul Mediului. Stimaţi parlamentari, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 şi vizează transpunerea Directivei Europene 720/2015 a Parlamentului European şi a Consiliului, din 29 aprilie 2015, de modificare a Directivei 62/94 în ceea ce priveşte reducerea consumului de pungi de transport din plastic subţire. Începând cu dat de 1 iulie 2018, se interzice introducerea pe piaţa naţională a pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner, şi, începând cu 1 ianuarie 2019, se interzice comercializarea pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner. De asemenea, Proiectul de lege reglementează responsabilitatea operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională pungi de transport din plastic biodegradabile şi compostabile, de a eticheta aceste ambalaje, obligaţia operatorilor economici care comercializează produse ambalate în ambalaje primare reutilizabile de a primi ambalajele reutilizabile la schimb sau de a le rambursa, la solicitarea consumatorului, valoarea depozitului, responsabilitatea operatorilor economici care întorc pe piaţa naţională ambalaje de desfacere, inclusiv pungi de transport din plastic pentru deşeurile generate de respectivele ambalaje. Guvernul susţine proiectul de lege, cu amendamente. Mulţumesc, doamnă preşedinte.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu. Din partea comisiei, pentru prezentarea raportului? Vă rog.
			Domnul Ion Cupă: În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, transmis cu adresa PL-x 48 din 26 februarie 2018 şi înregistrat la Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic cu nr. 4c-27/90 din 27 februarie 2018. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 şi vizează transpunerea Directivei UE 2015/720 a Parlamentului European şi a Consiliului, din 29 aprilie 2015, de modificare a Directivei 94/62/CE în ceea ce priveşte reducerea consumului de pungi de transport din plastic subţire. Prin prezentul proiect se interzice, începând cu data de 1 iulie 2018, introducerea pe piaţa naţională a pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner. De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2019, se interzice comercializarea pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în data de 19 februarie 2018. La întocmirea prezentului raport, Comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 808 din 3 octombrie 2017. În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. La finalul legii, dintr-o eroare materială, lipseşte menţiunea cu privire la transpunerea Directivei UE 2015/720 a Parlamentului European şi a Consiliului, din 29 aprilie 2015. Vă mulţumesc mult.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Dezbateri generale? Dacă din partea grupurilor doreşte cineva? Da, domnul deputat Korodi Attila. Vă rog.
			Domnul Korodi Attila: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Proiectul de lege este binevenit. Este binevenit pentru că închide o perioadă destul de lungă, de 10 ani, în care statul român, prin două decizii, a încercat să limiteze accesul liber la pungi cu mâner de plastic, de folie subţire, în magazine. Când vorbim de managementul deşeurilor - şi România se confruntă cu o situaţie de criză în domeniul managementului deşeurilor - sunt două direcţii care trebuie abordate: o dată trebuie abordată partea de reciclare, valorificare a deşeurilor, şi partea cealaltă, de limitare a accesului, de scădere a consumului şi de utilizare a acestor tipuri de ambalaje. Este o criză nu numai europeană, dar şi mondială, din cauza utilizării foliei subţiri, ca şi ambalaj, de aceea Parlamentul, dacă decide astăzi favorabil, va da o nouă şansă ca în România, cu un sistem destul de slab de management al deşeurilor, totuşi să limităm intrarea pe piaţă şi, până la urmă, transformarea în deşeuri directe, a acestor ambalaje de tip sacoşă cu mâner, de folie subţire. Totuşi, vreau să trag un semnal de alarmă, acela că, pe termen scurt, nu cred că România va avea soluţii destule pentru a se conforma la normativele Directivei Europene, dacă ne focalizăm numai şi numai pe sistemele de management ale deşeurilor, pentru că, din mai multe motive, de implementare a proiectelor judeţene, are sincope şi nu aduce eficienţă. De aceea, este nevoie de o gândire mai profundă asupra modalităţii prin care vom putea limita ambalarea produselor alimentare şi nealimentare, de scădere a acestor tipuri de ambalaje, pentru că altfel ne vom trezi că nu mai atingem ţintele care au fost stabilite de Comisia Europeană, în colaborare cu România, dar efectiv nu vom putea face faţă, cu avalanşa de deşeuri care provin mai ales din aglomeraţiile urbane mari şi din zonele rurale cu acces greu la infrastructura rutieră. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu. Din partea PNL, domnul Varga Aurel.
			Domnul Glad-Aurel Varga: Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect este binevenit, pentru că, după cum bine ştiţi, poluarea prin deşeuri din ambalaje este una alarmantă, iar proiectul are în vedere reducerea, în primul rând, a deşeurilor, prin ambalaje subţiri. În fapt, noi transpunem o directivă europeană care trebuia transpusă până în noiembrie 2016; este binevenită şi acum. Trebuie să înţelegem faptul că, prin Studiul Jaspers, s-a arătat că ecotaxa la pungi nu s-a înfăptuit şi nu a diminuat cantităţile de ambalaje. PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege şi, bineînţeles, trebuie să vă anunţăm, în fapt, că, în această perioadă, în comisiile parlamentare, sunt foarte multe proiecte care vizează reglementare, în primul rând în zona legislaţiei de mediu. Trebuie să ne aplecăm pe această zonă, pentru că ne dorim un mediu sănătos pentru cetăţenii României. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Din partea PMP, domnul Bichineţ.
			Domnul Corneliu Bichineţ: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Să nu-şi imagineze cineva că eu, vreodată, voi mai folosi vreun cuvânt, vreo noţiune, vreo categorie, fără să-i precizez conţinutul şi sfera, genul proxim, diferenţa specifică, încât nimeni din sala aceasta, care n-a spus decât "Jur", în patru ani sau opt ani, să vină să poată să mă mai amendeze. De aceea, citez din - că voi cita - n-am înţeles atunci să citez din domnul "Portocală", că autorii mei preferaţi sunt Aristotel, Socrate şi alţii. Citez din domnul Árpád, colegul nostru de la UDMR, care dimineaţă, când majoritatea dintre dumneavoastră aveaţi o altă preocupare, a ţinut o declaraţie politică foarte bună, gândindu-se la Anul Centenarului şi la ziua de mâine, de altfel. Eu sunt foarte atent la nuanţe. Aţi vorbit de acel ministru al culturii care joacă bine teatru. E foarte frumos din partea Domniei Sale, însă nu cred că a fost adus la minister pentru prestaţia lui scenică, ci are de rezolvat nişte probleme. Şi dacă Centenarul nu-l putem organiza cum trebuie, prietenii noştri din Ungaria sunt pregătiţi să ne ajute! De asemenea, în legătură cu legea aceasta - fiind vicepreşedinte la Comisia pentru mediu - absolut toţi colegii am fost de acord că acea directivă întârziată cu un an şi jumătate, a Comisiei Europene, trebuie introdusă. Cu greu acceptăm că trăim într-o ţară sărăcită, însă nu trebuie să acceptăm absolut deloc să trăim într-o ţară murdară! Unde te duci, pungi aruncate, PET-uri şi, odată cu venirea puhoaielor, pentru că ţara s-a transformat într-o veritabilă deltă, au ieşit la suprafaţă toate mizeriile - în primul rând cele materiale, şi acum şi cele umane. PMP va susţine acest proiect de lege, care nu face altceva decât să îmbunătăţească Legea nr. 249/2015. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Din partea PSD, domnul Popa Florin. Vă rog.
			Domnul Florin Popa: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Proiectul de act normativ, dezbătut în Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, vizează, aşa cum s-a menţionat, transpunerea celor două directive europene, în ceea ce priveşte reducerea consumului de ambalaje de transport, pungi subţiri. Termenul de conformare pentru România, stabilit de organismele europene, depăşit din 2016, face ca România să fie pasibilă de impunerea unor sancţiuni financiare, motiv pentru care Grupul parlamentar al PSD susţine, cu tărie, modificarea şi completarea Legii nr. 249 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Din partea USR, domnul Zainea Cornel. Vă rog.
			Domnul Cornel Zainea: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Citeam azi dimineaţă, în timp ce eram blocat în trafic - mulţumesc, doamnă Firea! - un articol care spunea că oceanele sunt poluate cu cantităţi masive de microparticule de plastic. Deşi este vorba de o transpunerea de directivă şi nu au existat obiecţii în cadrul dezbaterilor, cred că este foarte important să tragem un semnal de alarmă cu privire la importanţa problemei pungilor de plastic. Nu vorbim doar de cele 100.000 de vietăţi marine care mor anual din această cauză. Aş vrea să fac, mai degrabă, apel la procesul acesta de a acumula plastic şi cât de greu putem scăpa de el. Sunt studii care au estimat cantitatea totală de plastic produsă şi existentă la ora actuală ca fiind de 8,3 miliarde de tone. Dintre acestea, undeva la 6,3 miliarde de tone, sunt cantităţi care au ajuns ori la gropile de gunoi, ori se află, într-o formă sau alta, în natură, predominant în partea acvatică, în mări şi oceane. Este foarte important de spus că durează sute de ani pentru a descompune acest plastic, în mod natural, iar compuşii care rezultă în urma descompunerii sunt toxici - şi aici aş putea aminti de dioxine. Dacă ne referim la reciclarea plasticului, PET-urile pot să atingă rate foarte apropiate de 100%, însă pungile sunt un domeniu aparte şi cu specific. Rata de reciclare a pungilor şi eficienţa acestei rate este undeva sub 1%. De ce aceasta? Pentru că, în general, pungile ajung la reciclare contaminate şi nu pot fi reciclate. Prin urmare, USR susţine orice demers ce contribuie la reducerea cantităţii de plastic şi reducerea impactului asupra mediului şi încurajăm Executivul să ia măsuri active în acest sens, şi nu doar să transpună directive, pentru că putem face lucruri suplimentare pentru a reduce acest plastic şi comportamentul aferent în ţara noastră. USR va vota pentru. Mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Domnul Dohotaru Adrian-Octavian, deputat neafiliat. Intervenţia nu poate depăşi un minut. Vă rog.
			Domnul Adrian-Octavian Dohotaru: Bună ziua! Vă mulţumesc. Vin dintr-un oraş unde nu avem o groapă de gunoaie, ci un munte de gunoaie; erau vreo şase etaje, într-o vreme, de gunoaie acolo. Eu v-aş propune să mergem mai departe, aşa cum a făcut, de pildă, Franţa. Franţa a propus şi interzicerea tuturor ambalajelor de unică folosinţă din retail şi din alte zone, deci am putea merge mai departe. O altă iniţiativă care era propusă mai demult, e de a avea nişte automate la supermaketuri şi la mall-uri, tocmai pentru a reduce risipa de plastic care există în momentul de faţă, în România. Este o propunere de colaborare, transpartinică, de a veni cu astfel de propuneri, nu să aşteptăm nişte directive europene. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Şi ultimul vorbitor, domnul Zisopol Dragoş Gabriel.
			Domnul Dragoş Gabriel Zisopol: Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Sigur că aceasta este o problemă fundamentală, este o problemă legată de poluarea antropică, într-un context foarte important al dezvoltării durabile. Este o problemă foarte importantă, pentru că, dacă-mi daţi voie, am să vă dau citire în cât timp se descompun lucrurile aruncate: două săptămâni, în cazul cotoarelor de mere; o lună, pentru cazul prosoapelor de hârtie, pungi din hârtie, şerveţele; şase săptămâni, pentru cutiile din carton subţire, pungi din hârtie mai groasă; două-trei luni - carton; şase luni - haine şi ţesături din bumbac; un an - îmbrăcăminte şi ţesături din lână; doi ani - placaje din lemn; până la cinci ani - îmbrăcăminte şi ţesături grele; între 10 şi 20 de ani - subliniez - pungile din plastic. Un lucru foarte important! În acest context, vreau să vă spun că este un început, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor susţine, prin votul lor, propunerea legislativă, şi sperăm să fie un început, în sensul în care ne vom ocupa nu numai de această categorie, care este o categorie inferioară, în ceea ce priveşte poluarea, este vorba de masele plastice la nivel general, pe care trebuie să le avem în vedere, inclusiv din ce categorie fac parte acestea - termorigide sau termoplaste. Vă mulţumesc pentru amabilitate.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu. Rog reprezentantul comisiei să propună timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.
			Domnul Ion Cupă: Propunem două minute.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Două minute. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 99 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, 3 abţineri, cele două minute au fost aprobate. Trecem la dezbaterea pe articole. Vă reamintesc că sunt 10 amendamente. Dacă la marginal 1 sunt obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 2. Obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 3. Obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 4. Obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 5. Obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 6. Obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 7. Obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 8. Obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 9. Obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 10. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. Proiectul de lege rămâne la votul final.
			Următorul proiect. 9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura; PL-x 132/2017; are caracter ordinar. Se află tot în procedură de urgenţă. Avem 43 de amendamente admise şi 3 amendamente respinse. Are cuvântul reprezentantul Guvernului. Vă rog să vă prezentaţi. Mulţumesc.
			Domnul Claudiu Sorin Roşu Mareş (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale): Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Sorin Roşu Mareş, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată, cu modificări şi completări ulterioare, urmărindu-se reglementarea unor aspecte referitoare la asigurarea concordanţei cu terminologia de specialitate din Regulamentele Uniunii Europene, precum şi clarificarea regimului juridic al unor terenuri preluate de la Administraţia Domeniilor Statului, aflate în domeniul public sau privat al statului. Măsurile reglementate contribuie la exploatarea durabilă a potenţialului de pescuit, în conformitate cu noua politică comună în domeniul pescuitului, implementarea acestei politici şi întărirea rolului administrativ al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, îmbunătăţirea reglementărilor privind accesul la resursele acvatice vii, la reducerea presiunii financiare exercitate asupra pescarilor şi la sprijinirea organizaţiilor de producători din sectorul de pescuit, administrarea de către ANPA a lacurilor de acumulare care au drept de folosinţă unică piscicultura. Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016, în forma prezentată în raportul comun al celor două comisii. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Prezentarea raportului, domnul preşedinte al Comisiei pentru agricultură. Vă rog.
			Domnul Alexandru Stănescu: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere, pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016. La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, urmărindu-se reglementarea unor aspecte referitoare la asigurarea concordanţei cu terminologia de specialitate din Regulamentele Uniunii Europene, precum şi clarificarea regimului juridic al unor terenuri preluate de la Administraţia Domeniilor Statului, aflate în domeniul public sau privat al statului. În urma examinării proiectului de lege, a punctelor de vedere transmise de Consiliul Legislativ şi comisia avizatoare, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr. 1, şi amendamentele respinse, redate în Anexa nr.2, care fac parte integrantă din prezentul raport. Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Dacă-mi permiteţi, doamnă preşedinte, solicităm Departamentului Legislativ să facă următoarele corecturi ce privesc erori materiale cuprinse în raport. La articolul unic se va scrie: "Articolul I". La pct. 19 al legii, "Ordonanţa de urgenţă nr. 85/2016" se va înlocui cu: "Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008". La pct. 21 al legii, art. IV devine art. III. Mulţumesc mult.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să-mi daţi şi mie modificările că sunt şi ...
			Domnul Alexandru Stănescu: Cinci minute - timp de dezbatere.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Avem o ordine, totuşi. Daţi-mi şi mie modificările, să le pot urmări, pe de o parte... Şi acum intrăm în dezbateri generale, după care o să propuneţi şi timpul. La dezbateri generale. Din partea PSD, domnul Simion Lucian-Eduard. Vă rog.
			Domnul Lucian-Eduard Simion: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Într-adevăr, acest proiect de lege reglementează modalitatea de utilizare a zonei de amenajări piscicole, mai ales în cadrul lacurilor de acumulare, şi nu numai, creează premisele pentru ca acestea să poată fi utilizate pe un tarif corespunzător, în sensul în care, printr-un ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Ministerului Pădurilor şi Apelor, se va lua în considerare şi potenţialul piscicol al acestor lacuri. În afară de acest lucru, reuşim să reglementăm şi posibilitatea ca să avem o situaţie juridică a terenurilor de sub amenajările piscicole foarte clară, pentru că este o problemă pe care au reclamat-o cei care folosesc aceste amenajări, în sensul neeligibilităţii în proiectele cu finanţare europeană, pe zona de piscicultură. Să nu uităm că, în această perioadă, avem, prin Programul de pescuit şi acvacultură, o direcţie foarte generoasă, o sumă foarte generoasă, aproape 50% din acest program, alocată pentru zona de acvacultură. Însă, cum 50% din amenajările piscicole funcţionează în zona de lacuri de acumulare, în zona de lacuri îndiguite, unde au existat probleme din punct de vedere al statutului juridic şi al reglementărilor de tarif de concesiune în această zonă, au creat numeroase probleme operatorilor. Sunt binevenite aceste reglementări şi cred că vor uşura activitatea operatorilor în piscicultură. PSD va vota acest proiect de lege, care este strict necesar, pentru ca să reuşim să mai creştem puţin cantitatea de peşte, de producţie de peşte, din zona interioară din România. Odată am fost numărul I în Europa, în 1988, când 80.000 de tone de peşte pe an scoteam din zona interioară. În momentul de faţă, scoatem doar 10.000 de tone. Trebuie să facem ceva pentru acest sector şi să creştem această producţie. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. Din partea USR, domnul Prisnel Adrian-Claudiu. Vă rog.
			Domnul Adrian-Claudiu Prisnel: Bună ziua! Doamnă preşedinte, Dragi colegi, Această lege a ieşit destul de chinuită din Comisia pentru agricultură, a deranjat multe ape, dar, într-un final, necesitatea de a face ceva pentru susţinerea activităţii de acvacultură a primat. Cu toate acestea, există un amendament admis, cu care Grupul USR nu este de acord, prin care se stimulează cultura de cereale, în detrimentul activităţii de acvacultură. Vom detalia la dezbaterea pe articole această situaţie, unde vă vom cere şi votul. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Domnul deputat Gheorghe Tinel. Vă rog.
			Domnul Tinel Gheorghe: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Am mai spus-o de la acest microfon, există o vorbă: "Cine face şi desface, toată ziua are ce face!". Suntem la 17 ani, în 2001 apărea Legea nr. 268, a Agenţiei Domeniilor Statului, prin care structura respectivă primea în competenţă inclusiv privatizarea activelor din piscicultură. Iată că venim, în 2018, preluăm competenţa pe privatizare de la Agenţia Domeniilor Statului şi o aducem la Agenţia Naţională de Piscicultură şi Acvacultură, o structură creată exclusiv pentru partea de reglementare, strategii, politici şi control a activităţii de piscicultură şi acvacultură. Am întrebat şi eu, pe bună dreptate, bănuiesc, ca şi dumneavoastră, care e raţiunea pentru care acum, la aproape sfârşitul perioadei de privatizare - pentru că ar fi trebuit să închidem această procedură - trecem activele din domeniul public al statului, şi privat, de la ADS la ANPA şi îi dăm o competenţă nouă Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, ştiind faptul că structura respectivă este poate repetenta absorbţiei fondurilor europene. Şi răspunsul l-am găsit în textul de lege. Cred că se referă la cele 40.000 de hectare din Delta Dunării. Şi aici colegul de la USR a sesizat bine, o nouă definiţie care apare în panoplia pisciculturii - agropiscicultura. Nu e nici agricultură, nu e nici piscicultură. Şi întreb şi eu, care este rostul? Obţinerea subvenţiilor de la APIA? Bănuiesc că acesta este rostul. Să-i dai posibilitatea, celui care are o concesiune, să şi cultive acolo, să şi... îi dai voie şi la animale. N-am auzit până acum ca într-o amenajare piscicolă să poţi intra cu animalele, să foloseşti suprafaţa respectivă. Or, noi definim aici sau introducem termenul de agropiscicultură. Întrebare la care ministerul şi colegii mei ar trebui să răspundă, să spună foarte clar. Şi al doilea răspuns pe care l-am găsit tot în textul de lege se referă la cele 31.000 de hectare - domeniu public şi privat al statului - care trec de la Agenţia Domeniilor Statului la ANPA. Şi bănuiesc că sunt mai uşor de gestionat politic. Păi, nu rezolvă nimic, stimaţi colegi. Ordonanţa respectivă nu rezolvă nimic. Partea de competenţă pe partea de piscicultură nu o rezolvăm cu Mediul. Lacurile de acumulare cu activitate principală piscicultura rămân în competenţa Ministerului Mediului. Aici am avut o serie de dezbateri foarte intense cu reprezentanţii celor două ministere, Ministerul Mediului şi Ministerul Apelor. Acestea şi-au impus punctul de vedere şi au rămas concesionarii, depozitarii întregului contract de concesiune pe partea aceasta. Şi atunci ANPA ce preia? Ce are până acum. A, cele 31.000 de hectare. Rezolvaţi problema aceasta? Nu. Creşteţi absorbţia fondurilor europene? Nu. ANPA este o structură - şi o repet - o structură repetentă la absorbţia fondurilor europene şi o încărcaţi, în momentul de faţă, cu o competenţă căreia nu-i va face faţă. N-are nici structură de personal şi n-are nici pregătirea necesară, în momentul de faţă, să facă faţă noilor provocări. Partidul Naţional Liberal se va abţine la vot pe acest proiect de act normativ, pentru că nu rezolvă problema acvaculturii şi pisciculturii în România. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu. Din partea PMP, domnul deputat Bichineţ.
			Domnul Corneliu Bichineţ: Acest proiect de lege, stimată doamnă preşedinte, a suscitat dezbateri destul de puternice şi la Comisia pentru agricultură şi la Comisia pentru mediu. Am susţinut unele amendamente, cu altele nu am fost de acord. Însă ridic şi eu o problemă aici. E bine ca mii de hectare să rămână cu ciulini, cu papură, cu trestie şi să nu fie cultivate? Aceasta e întrebarea mea. Partidul Mişcarea Populară mi-a sugerat că e bine să mă abţin la vot. Şi aşa voi face. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu. Preşedintele Comisiei pentru agricultură ne-a propus ca timp de dezbatere 5 minute. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 95 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, 5 minute au fost aprobate. Trecem la dezbaterea pe articole. Vă reamintesc că avem 43 de amendamente admise şi 3 amendamente respinse. Rog colegii, încă o dată, să urmărească marginalul, nr. crt. din raportul comisiei şi să intervină acolo unde vor să susţină amendamentele respinse. Da? Deci o să merg pe raportul comisiei, să nu mai avem... Bun. (Discuţii la prezidiu.) La marginal 1. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. La marginal 2. O să vă rog să votaţi, cu acele corecturi anunţate de preşedintele Comisiei pentru agricultură. La articolul unic practic se va scrie art. I. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 99 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă, 3 abţineri, a fost adoptat. De la marginal 3 la marginal 10. Obiecţii? Da.
			Domnul Adrian-Claudiu Prisnel: Dragi colegi, Doamnă preşedinte de şedinţă, Vă supun atenţiei, în anexa de amendamente admise, pct. 9 marginal. Amendament pe care vă propun să-l respingem. Amendamentul defineşte exploatarea agropiscicolă, un termen de tip struţocămilă, care, odată adoptat, va dinamita scopul întregii legi, aşa cum a fost el prezentat în expunerea de motive şi în Comisia pentru agricultură. Scopul este acela de susţinere a acvaculturii. Acest amendament propus de domnul deputat Simion are efectul de a pune societatea piscicolă în situaţia de a alege între a face agricultură - o activitate cu valoare adăugată mică, dar şi cu riscuri mici - şi piscicultură - o activitate cu potenţial economic mult mai mare, de care România are nevoie. Pentru că terenul peste care a fost luciu de apă şi activitate piscicolă anterioară este bogat în material organic, dacă mai punem la socoteală şi subvenţia pe suprafaţă, alegerea nu este foarte grea şi nu este în favoarea acvaculturii. Vă rog să înţelegeţi cum funcţionează economia. Să nu lăsăm efortul de negociere depus pentru a crea o lege pentru susţinerea acvaculturii să se transforme într-o lege care are doar acest titlu şi de fapt susţine interesele celor care vor să facă agricultură în Delta Dunării. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu. Supun votului propunerea colegului nostru, de la marginal 9, de eliminare a unui amendament admis. Vot, vă rog. detalii vot
			A fost respinsă, cu 60 de voturi pentru, 101 voturi împotrivă şi o abţinere. Supun votului dumneavoastră textul din raportul comisiei. Vot, vă rog. detalii vot
			Adoptat, cu 104 voturi pentru, 59 de voturi împotrivă şi o abţinere. Mergem mai departe. De la marginal 11 la marginal 20. Dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat. Da. Domnul deputat? Nu. (Domnul deputat Ionuţ Simionca solicită să ia cuvântul.) Pe...? Pe celălalt punct? Care?
			Domnul Ionuţ Simionca: Înainte, la articolul 1... da, da, da...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: La marginal 10?
			Domnul Ionuţ Simionca: Da. Voiam să intervin, doamnă preşedinte, la amendamentul pe care l-am votat. Noi am votat împotrivă şi dumneavoastră l-aţi susţinut. Acest amendament acum dă şansa...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog frumos... staţi, staţi, staţi... Am trecut de el. (Vociferări.) Bun, dar am trecut de el, îmi cer scuze. Eram deja într-o altă etapă a procedurii. Deci... de la capăt. Dacă de la marginal 11 la 20 sunt obiecţii? Domnul deputat Tinel, vă rog.
			Domnul Tinel Gheorghe: Doamnă preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, La marginal 13, la art. I pct. 8, după lit. e1) se introduce o literă nouă şi se precizează că: "terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi terenurile aferente acestora din domeniul public sau privat al statului vor fi atribuite direct spre concesionare investitorilor care au cumpărat acţiuni sau active ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinaţie agricolă, cu obligativitatea menţinerii obiectului de activitate al exploatării piscicole pe perioada concesionării." Mi se atribuie acest amendament. Şi - pentru stenogramă, şi rog să se consemneze - nu sunt autorul textului, aşa cum apare el în raport. Textul propus de mine în Comisia pentru agricultură făcea precizarea că "perioada de menţinere a activităţii piscicole ar trebuie să fie de minimum 49 de ani." Pentru că vorbim de domeniul public al statului, nu vorbim de o concesiune de doi ani de zile, după care să faci ce vrei acolo cu domeniul public al statului. Or, faptul că s-a modificat textul nu mi-l asum şi rog să se consemneze acest lucru.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Dumneavoastră ce propuneţi? Să introduceţi un nou amendament în timpul acestei proceduri, lucru care este practic imposibil, suntem ţinuţi de Regulament. Deci prezentarea de noi amendamente nu este admisă.
			Domnul Tinel Gheorghe: Doamnă preşedinte, Eu am ieşit la tribuna Parlamentului să fac o precizare absolut obligatorie. Faţă de ceea ce eu am susţinut în plenul Comisiei pentru agricultură şi ce s-a aprobat în plenul Comisiei pentru agricultură. Dumneavoastră sunteţi obligată să luaţi act de acest lucru. Şi să se precizeze că nu-mi asum paternitatea textului care apare în raport.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Bun. Susţineţi că nu sunteţi autorul acestui amendament. Probabil este o eroare a comisiei. Am luat act de acest lucru. Mai departe. De la marginal 21 la marginal 30. Dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat. De la marginal 31 la marginal 39. Dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat. La marginal 40 avem erorile materiale şi corelarea lingvistică propusă de preşedintele Comisiei pentru agricultură, la modul la care la pct. 19 al legii, "Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016" se va înlocui cu "Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008." Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 109 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 54 de abţineri, a fost adoptat. La marginal 41. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. La marginal 42, eroarea materială - constatată, din nou, de preşedintele Comisiei pentru agricultură - pe care o supun votului dumneavoastră. Art. 4 devine art. II. Aceasta fiind, supun votului. Vot, vă rog. detalii vot
			Adoptat, cu 107 voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 52 de abţineri. Marginal 43. Dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat. Proiectul de lege rămâne la votul final.
			E punctul 10 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 111 din Legea educaţiei naţionale; Pl-x 441/2017; este lege organică. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Din partea... comisiei sesizate... Din partea Guvernului? Vă rog frumos.
			Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale): Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Iniţiativa legislativă se referă la acordarea de facilităţi unor categorii de elevi şi studenţi la transportul pe CFR, respectiv cu metroul. Pentru unele categorii se propune gratuitate, pentru alte categorii, reducerea cu 75% a tarifelor la metrou. Aş vrea să spun că iniţiativa legislativă operează asupra art. 111 din Legea educaţiei naţionale, făcând menţiunea că sediul facilităţilor acordate pentru elevi şi studenţi se găseşte în lege la art. 84 şi 205. Ca urmare, adoptarea unei astfel de iniţiative ar conduce la suprareglementări şi chiar reglementări contradictorii în cuprinsul acestei legi. Mai mult, vreau să spun că în propunerea legislativă nu se respectă prevederile Legii nr. 69/2010 referitoare la răspunderea fiscal-bugetară şi nici ale Legii nr. 500/2002, Legea finanţelor publice. Este motivul pentru care Guvernul susţine raportul comisiei, de respingere a acestei propuneri legislative. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Din partea Comisiei sesizate în fond? Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, prezentarea raportului. Vă rog.
			Doamna Theodora Şotcan: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 111 din Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul acordării unor facilităţi elevilor din învăţământul obligatoriu profesional, inclusiv posticeal, acreditat, autorizat, precum şi studenţilor români/străini care frecventează o formă de învăţământ acreditat, la transportul feroviar intern şi la transportul cu metroul. Face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaţilor fiind primă Cameră sesizată. În urma dezbaterii, în şedinţa din 20 februarie 2018, comisia a propus, cu 12 voturi pentru şi 7 abţineri, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: textul propus de iniţiatori are un conţinut redundant în ceea ce priveşte enumerarea categoriilor de beneficiari - elevi, studenţi; prin excluderea de la facilităţile acordate prin lege a categoriei studenţilor înmatriculaţi la o formă de învăţământ cu frecvenţă redusă sau la distanţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate în România se încalcă principiul nediscriminării; măsurile propuse de iniţiatori nu sunt corelate cu dispoziţiile aflate în vigoare, conducând la o dublă reglementare sau la o reglementare contradictorie; pentru respectarea principiului vizând unicitatea reglementării în materie, conform prevederilor art. 14 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este necesar ca aspectele de noutate din cuprinsul iniţiativei legislative să fie formulate ca intervenţii normative asupra art. 84 şi art. 205 din Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare; este necesar ca la fundamentarea propunerii legislative să se ţină cont de corelarea cu alte politici ale statului privind sprijinirea elevilor, având în vedere cu precădere asigurarea transportului şcolar cu microbuze; iniţiatorii, de asemenea, nu au indicat sursa de finanţare necesară implementării soluţiilor legislative. Raportul comisiei este un raport de respingere. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu. Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu avem niciun vorbitor înscris. Propunerea legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.
			Şi cred că mai avem timp de încă o propunere legislativă. 11. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 486/2017; procedură de urgenţă; caracter organic. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Din partea Comisiei sesizate în fond, Comisia pentru învăţământ, prezentarea raportului, vă rog.
			Doamna Theodora Şotcan: Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii posibilităţii decontării navetei pentru elevii care nu sunt şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, din bugetul local, nu din cel al Ministerului Educaţiei Naţionale, cum este prevăzut în prezent. Totodată, se doreşte abrogarea alin. (31) - (34) ale art. 84 din lege, prin care sunt stabilite următoarele: elevilor de nivel liceal care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu la filiera/profilul/specializarea solicitată li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaţiei; tariful maxim per kilometru aferent abonamentului de transport rutier şi metodologia de calcul a acestuia se stabilesc şi se actualizează prin hotărâre a Guvernului; obligativitatea operatorului de transport rutier de a emite abonamente pentru transportul elevilor pe rutele operate. Această propunere legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. În urma dezbaterii, în şedinţele din 6 şi respectiv 20 februarie 2018, comisia a propus, cu 15 voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: textul propus de iniţiatori pentru art. 84 aparţinând Legii educaţiei limitează numărul elevilor care ar beneficia de facilitatea privind decontarea cheltuielilor de transport şi limitarea acestora la cei care "nu sunt şcolarizaţi în localitatea de domiciliu", contrar celor precizate în expunerea de motive; prin abrogarea art. 84 alin. (31) din lege se elimină posibilitatea decontării cheltuielilor de transport din bugetul Ministerului Educaţiei, pentru elevii de învăţământ liceal care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu la filiera/profilul/specializarea dorită; abrogarea art. 84 alin. (32) şi (33) din lege ar duce la imposibilitatea decontării integrale a navetei elevilor, din cauza preţurilor mari practicate de o bună parte a transportatorilor, până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2016, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 197/2017. În prezent, tariful maxim per kilometru aferent abonamentului de transport rutier pentru elevi şi metodologia de calcul a acestuia se stabilesc şi se actualizează prin hotărâre a Guvernului. Totodată, s-ar elimina obligativitatea operatorului de transport rutier de a emite abonamente pentru transportul elevilor pe rutele operate; iniţiativa legislativă influenţează financiar bugetele locale, cele judeţene, precum şi bugetul Ministerului Transportului, astfel încât bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale este degrevat de la plata navetei elevilor. Cu toate acestea, iniţiatorii nu au indicat sursa de finanţare necesară implementării soluţiilor. Acestea au fost motivele pentru care comisia a respins acest proiect legislativ.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Cu acordul dumneavoastră, aş vrea să le urăm bun-venit copiilor din clasa a VII-a de la Şcoala gimnazială "Pia Brătianu". Domnul Iulian Iancu cred că este mentorul lor. (Aplauze.) Bun. Mai departe. La dezbateri generale, doamna Gavrilă Camelia? Domnul Moldovan Sorin-Dan. Eu aici am cererile într-o anumită ordine. Acum, hotărâţi-vă.
			Doamna Camelia Gavrilă: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Câteva consideraţii legate de aceste două, de fapt, iniţiative. E foarte importantă problema transportului şcolar. Ideea de a susţine accesul legal la educaţie, şansele elevilor pentru deplasare în localitate sau între localităţi. Noi subliniem faptul că există un cumul de prevederi legislative care se orientează spre această problemă. Pe de o parte, facilităţile acordate pe transportul local, mai ales în zona urbană. De asemenea, transportul cu microbuze este extrem de important şi presupune costuri pe care bugetele le susţin. Deci şi la nivel de comunităţi rurale, transportul acesta cu microbuze asigură posibilitatea de acces a elevilor spre şcoli mai bune, mai dezvoltate, mai dotate şi ţine de filosofia educaţională a reţelei şcolare actuale. În privinţa prevederilor din iniţiativa de faţă, trebuie subliniate anumite inadvertenţe, anumite contradicţii legislative. Deşi spiritul este bun şi încearcă susţinerea diferitelor categorii, pe de altă parte, contradicţiile acelea ar face imposibilă aplicarea şi ar crea fie paralelisme, fie contradicţii. Încă o chestiune legată de un lucru pe care l-am discutat în comisie şi la care am avut puncte de vedere comune. Legat de a asigura decontul navetei elevilor care nu au, la nivel liceal, posibilitatea, în localitatea de domiciliu, să urmeze traseul, filiera, profilul dorit. Şi, de asemenea, am avizat acest lucru. Deci sunt multe documente pe traseu, pe fluxul legislativ, încât considerăm că şi abordarea legislativă, dar şi abordarea guvernamentală, ambele conduc spre o calitate sporită a educaţiei şi o preocupare pe zona transportului elevilor. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul deputat Bichineţ Corneliu, vă rog.
			Domnul Corneliu Bichineţ: Prezenţa elevilor în sală, aici, trebuie să fie o sărbătoare şi pentru noi, cei care am fost profesori sau rămânem profesori, cei care am trecut, în activitatea noastră profesională, prin şcoală. Stimată doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Majoritatea PSD-ALDE are posibilitatea să respingă orice iniţiativă parlamentară - de la USR, de la PNL, de la PMP şi câteodată de la UDMR - e clar, aici nu discutăm. V-aş sugera totuşi ca ideile bune pornite de la colegii din opoziţie să fie preluate. Nu toţi vrem să dărâmăm Guvernul, săptămâna cealaltă. Mai târziu. Sau să-l lăsăm să cadă singur. Stimată doamnă Gavrilă, Dumneavoastră sunteţi om al şcolii, profesor, fost inspector general şi probabil viitor ministru, săptămâna cealaltă sau... (Râsete.) Nu deveniţi inchizitor aici! Nu stigmatizaţi ceea ce propun colegii noştri! Pentru că, în şcoala românească, orice gratuitate presupune o normalitate. Nu vă faceţi că nu ştiţi că în lumea rurală copiii sunt săraci. N-au posibilitate să-şi plătească transportul. Uneori n-au cu ce să vină la şcolile din centrul comunei sau la liceele din oraş, pentru că nu în toate zonele sunt microbuze şcolare, ştiţi foarte bine lucrul acesta. Şi atunci o să-i dăm dreptate domnului Leoreanu care, dimineaţă, la declaraţii politice, m-a derutat pur şi simplu. Propunea ministerului să se facă 8 şcoli de corecţie şi 7 puşcării pentru adolescenţi şi preadolescenţi. Şi omul, am crezut la început că..., dar cunoaşte realitatea, că a fost primar al unui mare oraş. În şcolile româneşti este violenţă. În şcolile româneşti nu se face carte corespunzător. Mulţi copii abandonează de la clasa a VI-a, şi cu atât rămân, şi este foarte rău. De aceea, mărul, banana, transportul gratuit, manualele gratuite, totul... Este bine ca cei mai mulţi copii să meargă la şcoală, să înveţe carte şi să rămână în şcoală. Eu le-am spus tuturor că nu-i rău să înveţe carte, dar mulţi nu m-au ascultat. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul Moldovan Sorin, PNL.
			Domnul Sorin-Dan Moldovan: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Doamnă preşedinte Gavrilă, Vreau să vă aduc aminte că forma de gratuitate care există acum se datorează Partidului Naţional Liberal. Iniţiativa legislativă iniţiată de parlamentarii PSD nu conţine elemente descriptive şi susţinute, expunerea de motive fiind lacunară, în special în cazul efectuării transferului cheltuielilor de la nivel naţional la cel local, fapt pentru care inclusiv Partidul Social Democrat a votat pentru un raport de respingere, în cadrul comisiei. Iniţiativa legislativă nu prezintă un studiu în ceea ce priveşte finanţarea, având impact asupra bugetelor locale. Considerăm că încărcarea inutilă a bugetului local, prin suplimentarea de fonduri care deja sunt acoperite la nivel naţional corespunzător, este inoportună şi inutilă. De ce vreţi să sufocăm iar primăriile, bugetele primăriilor? De asemenea, având în vedere instabilitatea şi lipsa predictibilităţii fiscale din România, astfel de iniţiative care vizează sau au impact asupra bugetelor locale nu au cum să producă efecte pozitive. De aceea, Grupul parlamentar al PNL se opune propunerilor şi modificărilor formulate prin iniţiativa legislativă şi, în consecinţă, va vota raportul de respingere. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Şi ultimul vorbitor, doamna Iurişniţi Cristina, USR.
			Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Într-adevăr, prezenţa acestor copii în sală poate ar trebui să ne dea mai mult de gândit, pentru că ei vor fi viitorii liceeni care, dacă vor fi şcolarizaţi în altă localitate faţă de cea de domiciliu, nu vor avea decontarea navetei. Din nou, Ministerul, Guvernul, Parlamentul nu gândesc până la capăt, ci doar cu jumătăţi de măsură, pentru această problemă care ar necesita mult mai multă atenţie din partea tuturor, mai ales din partea Ministerului, inclusiv a Ministerului Educaţiei, a Ministerului Transporturilor. Ar trebui să se pună de acord şi să hotărască odată ce se întâmplă, pentru că pâinea şi cuţitul sunt acolo. Pentru aceasta, USR se va abţine de la a vota această lege. Deci vom vota abţinere, pentru că vrem să încurajăm egalitatea de şanse. Vrem să încurajăm posibilitatea ca elevii să aibă acces la educaţie de calitate în mediul urban, dacă nu posibilitatea în localitatea lor de domiciliu. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu. Niciun alt vorbitor înscris. Propunerea legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final. Închidem aici sesiunea dedicată dezbaterii proiectelor înscrise pe ordinea de zi. La ora 12,00, vă reamintesc, vot final. Mulţumesc.
			După pauză
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: O să vă rog să luaţi loc şi să efectuăm şi un vot de control. Să vă pregătiţi cartelele de vot. Vot, vă rog. detalii prezenţă
			Reluăm votul de control. Mulţi dintre dumneavoastră eraţi în picioare, alţii intră de-abia acum. Vă rog frumos să vă ocupaţi locul în bancă. Reluăm votul de control. Vot, vă rog. Haideţi! detalii prezenţă
			Da, este o diferenţă. Bun.
			Legi ordinare. Adoptări. Punctul 1. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri; este lege ordinară; procedură de urgenţă. Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege. Vă rog, vot. detalii vot
			Cu 155 de voturi pentru, 33 de voturi contra şi 57 de abţineri, proiectul a fost adoptat. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de... Explicarea votului, vă rog. De la PNL, domnul Bumb Sorin. Maximum două minute, vă rog.
			Domnul Sorin-Ioan Bumb: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Grupul PNL s-a abţinut la acest vot, pentru că a fost dat pe repede înainte. S-a supus votului luni, fără avizul Comisiei pentru industrii. Şi sunt câteva probleme pe care aş fi vrut să le rezolvăm la comisie, dar, din păcate, nu s-a putut. Una dintre aceste probleme este aceea că în această lege nu sunt cuprinşi zilierii care lucrează în agricultură. S-a ţinut cont doar de cei care lucrează în sistemul hotelier. Iar în agricultură sunt foarte multe probleme. Una din aceste probleme este că cei care sunt persoane fizice şi doresc să ţină un registru de evidenţă şi să lucreze cu zilieri nu pot. A doua problemă - PFA-urile. Deci pot să ţină în registru evidenţa persoanelor cu care vor să lucreze, dar, dacă este o zi ploioasă, în acea zi sunt obligaţi să-i plătească. Şi ar trebui să găsim rezolvare la aceste probleme, pentru că sunt foarte mulţi oameni în agricultură, ştim că munca este prost plătită. Şi aceste reglementări ar trebui să le rezolvăm în comisii, nu să venim după o săptămână, două cu modificări ale legii, pentru că legea este incompletă. De aceea, Grupul PNL s-a abţinut la acest vot. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Continuăm.
			Punctul 2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73 din 2017 pentru completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, precum şi pentru modificarea art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 129 din 2000 privind formarea profesională a adulţilor; procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Comisia pentru muncă şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. detalii vot
			Unanimitate, 258 de voturi. Proiectul a fost adoptat.
			Punctul 3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului- cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, România UE cofinanţare pentru transport 2014-2020, semnat la Luxemburg la 18 iulie 2017; lege ordinară; procedură de urgenţă. Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu unanimitate, 261 de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.
			Punctul 4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; lege ordinară; procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Comisia pentru mediu propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 255 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu are nicio opţiune, proiectul a fost adoptat.
			Punctul 5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85 din 2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23 din 2008 privind pescuitul şi acvacultura; procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 162 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, 84 de abţineri, proiectul a fost adoptat.
			Legi organice. Adoptări. Punctul 6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53 din 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53 din 2003 - Codul muncii; procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Comisia pentru muncă propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea OUG nr. 53 din 2017. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 177 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă, 6 abţineri, un coleg care nu are nicio opţiune, proiectul de lege a fost adoptat. Explicarea votului, domnul Ignat Miron. Este primul înscris la cuvânt.
			Domnul Miron Ignat: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Eu mi-am exprimat dorinţa de a explica votul la Legea precedentă, privind pescuitul şi acvacultura, dar, din grabă, s-a trecut. Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a votat favorabil pentru acest proiect de lege, deoarece el reglementează foarte multe probleme cu care se confruntă populaţia din Delta Dunării şi din Lunca Dunării, privind pescuitul şi acvacultura. Mulţumesc tuturor colegilor care au votat şi care au susţinut acest proiect de lege.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Dacă s-a întâmplat asta, vă cer scuze, dar eu nu am văzut numele dumneavoastră afişat pe acest display. Domnul Popescu Pavel, de la PNL. Vă rog.
			Domnul Pavel Popescu: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Îmi aduc aminte că în această comisie, Comisia pentru muncă, Grupul PNL a luptat foarte mult împotriva acestei legi. Şi argumentul este unul simplu. Când facem legi în această ţară, pentru categorii de angajaţi şi pentru angajatori, ar trebui să ne gândim de foarte, foarte multe ori dacă le putem nenoroci vieţile prin amenzi în cuantum de 10.000 de lei. Imaginaţi-vă următoarea situaţie. Pe un şantier sunt doi angajaţi, unul, "la negru" şi unul angajat cu forme legale. Şi doamna ministru ne-a spus, la Comisia pentru muncă, că această lege este destinată pentru a eradica "munca la negru". De ce am aplica o amendă de 10.000 de lei angajatului cu forme legale, doar pentru faptul că nu are contractul în ziua respectivă la el sau nu îl are pe un suport electronic? Şi, mai mult, de ce am folosi argumentul că un angajat "la negru" ar putea fi deconspirat prin faptul că nu are contractul la el? Oricine poate avea un contract de muncă fals. Şi argumentele aduse în comisie au fost extrem de stupide. Dar mai mult decât argumente sunt aceste amenzi criminale - 10.000 RON. Imaginaţi-vă, toţi cei care aveţi angajaţi, că veţi plăti amenzi de 10.000 RON. Şi mai mult de atât. Aţi făcut o Lege a prevenirii. Dacă vă uitaţi pe acea Lege a prevenirii, nu există o normă care să spună că aceste abateri ar putea fi iertate, pentru cele 6 luni. Dacă tot facem legi, dacă tot faceţi legi, mă scuzaţi, prin care ucideţi mediul de afaceri şi nenorociţi angajaţii, de ce nu introduceţi norme în Legea prevenirii? Datoria noastră este să îi sancţionăm pe oameni? Să îi luăm salariul pe un an întreg unui angajat? Sau este să-l lăsăm să...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Aţi depăşit cele două minute regulamentare. Vă rog să încheiaţi.
			Domnul Pavel Popescu: ... îşi desfăşoare munca în condiţii normale, în condiţii fără stres? Pentru că toţi angajaţii sunt acum stresaţi că vor veni şi vor trebui să aibă contractele la ei. Stimaţi colegi, haideţi să gândim când facem legi. Şi singura metodă prin care puteţi repara această lege este să introduceţi în Legea prevenirii, pe care aţi adoptat-o în 17 ianuarie, o normă care să spună clar că angajaţii care sunt angajaţi cu forme legale să poată fi iertaţi pentru prima abatere, în cazul în care nu au contractul de muncă. Partidul Naţional Liberal nu poate vota şi a votat împotriva acestei legi. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul Seidler Cristian, USR.
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Dragi antreprenori români, porniţi copiatoarele sau număraţi banii, 10.000 de lei pentru fiecare contract de muncă care lipseşte, în copie, de la fiecare punct de lucru. Mulţumiţi-le pentru aceasta PSD-ului şi ALDE. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Legi organice. Respingeri. Punctul 7. Propunerea legislativă privind modificarea Art. 2, alin (1) şi Art. 3 din Legea nr. 186 din 2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii şi a Art. 2 alin. (1) şi Art. 5 alin. (3) din Anexa: Contract de asigurare socială; procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Comisia pentru muncă propune respingerea propunerii legislative. Vă rog, votaţi. detalii vot
			Cu 168 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă, 31 de abţineri şi un coleg care nu are opţiune, propunerea legislativă a fost respinsă.
			Punctul 8. Propunerea legislativă pentru completarea art. 111 din Legea educaţiei naţionale. Comisia pentru învăţământ propune respingerea propunerii legislative. Vă rog, votaţi. detalii vot
			Cu 174 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, 72 de abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.
			Punctul 9. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1 din 2011; procedură de urgenţă am avut. Comisia pentru învăţământ propune respingerea propunerii legislative. Vă rog, votaţi. detalii vot
			Cu 221 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 31 de abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă. Închidem aici şedinţa noastră de astăzi. Vă doresc o zi bună! Mulţumesc. Biroul permanent...
			Şedinţa s-a încheiat la ora 12,16.