Şedinţa Camerei Deputaţilor din 11 aprilie 2018

			Şedinţa a început la ora 8,32. Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Bună dimineaţa, dragi colegi. Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 11 aprilie 2018, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi.
			Voi începe cu Grupul parlamentar al PSD. Domnul Dumitru Gherman, dacă se află în sală? Vă rog. Declaraţiile nu vor depăşi 3 minute.
			Domnul Dumitru Gherman: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Prin această declaraţie politică doresc să exprim câteva puncte de vedere cu privire la necesitatea şi oportunitatea declanşării procesului de reindustrializare a României, în baza dezideratelor economice formulate în Programul de guvernare al PSD. Începând din 1990 s-a lansat în spaţiul public românesc o lozincă conform căreia "statul este cel mai prost gospodar, cel mai prost administrator şi trebuie să dispară din economie". A fost lansată, de asemenea, şi celebra, dar toxica expresie "industria românească - morman de fiare vechi". Referitor la primul exemplu, nu s-a recunoscut decât foarte târziu realitatea că, de fapt, nu statul, ci guvernele timpului, administratorii, directorii firmelor de stat şi alte grupuri de interese, inclusiv bancare, au prăduit şi au falimentat sute, chiar mii de firme româneşti, foarte multe dintre acestea performante, inclusiv pe plan internaţional. În cazul celui de al doilea exemplu, da, este adevărat. După aproape 30 de ani, industria românească, fiind transformată după privatizare în fier vechi, nu mai există. Autorul acestei nefericite metafore a ajuns, după multe peregrinări, în sfârşit, la un partid istoric de dreapta. Ce ar fi spus oare despre actualul lor coleg, fostul prim-ministru Petre Roman, strămoşii liberalilor de azi, care au lansat în istorie cunoscutul concept de dezvoltare economică intitulat " prin noi înşine"? Cu regret spun că reprezentanţii de azi ai dreptei româneşti au aplicat în economie politica "porţilor deschise", iar românii au văzut ce înseamnă această politică. Revenind la problematica reindustrializării, afirm că ar trebui ţinut cont, în primul rând, de profesionalizarea şi intelectualizarea actului de conducere a întregii economii. Nu oricine are aptitudini pentru a conduce, iar cine are trebuie cuprins într-un program de formare, modern structurat, un program postuniversitar de pregătire a forţei de muncă atât pentru domeniul public, cât şi pentru cel privat. Pe termen mediu şi lung ar necesita iniţierea unui program naţional pentru dezvoltarea economică durabilă a României. În sectoarele industriale, unde am avut şi încă mai avem tradiţie şi experienţă, ar putea fi reînfiinţate firme româneşti cu capital public sau parteneriat public-privat. Trebuie regândit conceptul de sistem energetic naţional. Viitorul este al surselor de energie regenerabilă. Dezvoltarea bazei energetice a ţării, prin programe naţionale de construcţii de hidrocentrale şi microcentrale, înseamnă de fapt energie curată şi ieftină. Doar 45% din potenţialul apelor din România este utilizat. Se asigură astfel 30% din energia electrică necesară a României. Se poate ajunge prin amenajări hidroenergetice la o putere instalată de 60-70% din necesarul de energie a ţării. România are potenţial în a mai construi hidrocentrale pe Dunăre, împreună cu Bulgaria. În loc să construim poduri cu bulgarii, mai bine am construi centrale electrice care servesc şi ca poduri. Mineritul ar trebui revigorat în România. În timp ce în multe state, începând cu Germania, se reia producţia de cărbune, România şi-a închis sistematic minele, apelând la importuri. Numai prin redeschiderea minei de la Borozel, Borod, din judeţul Bihor, pe lângă crearea de noi locuri de muncă, s-ar putea elimina importul de cărbune pe o perioadă de cel puţin 20 de ani.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Aţi depăşit cele 3 minute, vă apropiaţi de 4. Vă rog să încheiaţi. Mulţumesc.
			Domnul Dumitru Gherman: Dincolo de barierele politice, de tot ce ne desparte, avem obligaţia, ca români, să facem din România un stat mai bogat şi mai puternic în cadrul Uniunii Europene, începând cu acest an, anul Centenarului Marii Uniri. Dumitru Gherman, deputat al PSD de Bihor. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul deputat Corneliu Olar.
			Domnul Corneliu Olar: Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, "Cum poţi creşte un copil cu 18 euro?" O ţară care nu are grijă suficientă de copiii ei să nu spere vreodată că va avea un viitor luminos. În România se discută despre orice, despre pensii, despre salarii, însă numai despre copii şi despre viitorul lor nu există vreo preocupare serioasă. Cei mai mulţi politicieni fac citire din statistici şi recunosc neputincioşi că, în România anului 2018, încă mai avem un procent de 20% de copii care nu ajung niciodată la şcoală, în special în mediul rural, şi încă mai avem 1 din 5 copii care merge seara, la somn, cu burtica goală, înfometat. Ne-am săturat cu toţii de vorbărie goală, care nu ţine loc nici de şcoli moderne, nici de grădiniţe şi nici de copii bine îngrijiţi. Ce guvern ar putea fi credibil dacă ar spune că are grijă de copii, atâta vreme cât alocaţia de stat este de 3 ani de zile aceeaşi, adică 84 de lei sau 18 euro? Ce să facă o familie cu aceşti bani? Nici pentru o pereche de ghetuţe din piele nu ajung sau pentru un ghiozdănel cu tot ceea ce îi trebuie unui elev de şcoală. Vă aduc aminte că, în anul 2015, alocaţia de stat s-a dublat, de la 42 de lei la 84 de lei, graţie unui amendament propus de colegii din Partidul Naţional Liberal. Altfel, şi astăzi am fi vorbit tot despre o alocaţie de 9 euro pentru fiecare copil, pentru că PSD s-a opus constant oricăror propuneri de indexare anuală a alocaţiei de stat pentru copii. Stimaţi colegi, Eu am înţeles perfect că Guvernele domnului Dragnea nu se preocupă în niciun fel de soarta a peste 3 milioane de copii români, condamnaţi să înveţe în şcoli cu pereţii fărâmaţi, să se îngrijească în spitalele româneşti şi să beneficieze de cea mai mică alocaţie de stat din Uniunea Europeană, deşi cei mai mulţi sunt foarte săraci. Copiii românilor nu votează! Ei nu contează deloc pentru PSD, pentru că nu există riscul să nu voteze cu PSD sau împotriva PSD-ului! Dacă ar fi votat, cu siguranţă s-ar fi găsit şi pentru ei măcar promisiuni, dacă nu bani mai mulţi la alocaţie. În gândirea actualilor guvernanţi contează doar cine votează, şi aceia vor avea parte de eventuale promisiuni de mai bine. Atenţie, doar promisiuni, căci până acum PSD-ALDE au eşuat în tot ceea ce au promis! Vă mulţumesc. Corneliu Olar, deputat de Alba.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul deputat Mihai Cătălin Botez? Nu este în sală. Doamna Cristina Iurişniţi? Este în sală? Aţi trecut la PSD, să înţeleg. (I se adresează domnului deputat Mihai-Cătălin Botez.) Vă rog.
			Domnul Mihai-Cătălin Botez: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se referă la subiectul ieftinirii medicamentelor. Aş vrea să încep prin a vă expune câteva date. Începând cu iulie 2015, prin Ordinul de ministru nr. 810/2015 pentru aprobarea preţurilor maximale ale medicamentelor, o serie de medicamente au început să devină inexistente pentru pacienţii români. Agenţia Naţională a Medicamentului a primit notificare de discontinuitate pentru 535 de medicamente, iar dintre acestea 379 au motive comerciale. Adică producătorii au notificat statul că nu le vor oferi spre vânzare în România sau vor oferi în cantităţi limitate, pentru că nu mai este profitabil să le vândă; Ieftinirea medicamentelor ar fi trebuit să continue şi în martie, şi în iunie 2017, şi în ianuarie 2018, dar a fost amânată de fiecare dată şi nici până în acest moment nu s-a continuat procesul de plafonare. De ce Guvernul amână plafonarea dacă are încredere că este o măsură benefică? Nu vreau sa iau apărarea farmaciilor, vreau doar să apăr un principiu, acela al pieţei libere, care se aplică pentru toate ramurile economiei. Chiar dacă nu sunt specialist în domeniul farmaceutic, sunt economist şi pot observa unde poate duce o măsură contrară legilor economiei de piaţă. La fel se putea vedea şi în planul de guvernare, că majorarea salariilor şi a pensiilor va duce negreşit la o creştere a inflaţiei şi a dobânzilor. Când PSD va lua decizia să revenim la economia planificată, să ne anunţe şi pe noi, să ştim cum să interpretăm măsurile pe care le ia, dar atât timp cât avem o economie de piaţă, reacţia industriei farmaceutice era una de aşteptat. Avem nevoie de măsuri care să eficientizeze cheltuielile din domeniul sănătăţii, avem nevoie de măsuri care să uşureze viaţa pacienţilor, şi de preţuri accesibile, dar toate aceste măsuri se pot lua în urma unor consultări şi a unor dezbateri cu toate părţile implicate. Limitarea exportului de medicamente, cu utilizarea pârghiilor legale existente; instituirea unui organ noncoercitiv care să asigure transparenţa decizională a companiilor şi, eventual, să poarte negocieri referitoare la preţurile medicamentelor; scoaterea în afara legii a condiţionării pe care o realizează depozitele în raport cu unităţile farmaceutice, în cazul în care acestea doresc să achiziţioneze produse deficitare. Am enumerat câteva măsuri care ar putea ajuta cu adevărat pacienţii, fără să distorsioneze piaţa medicamentelor, dar care necesită totuşi efort, adică nişte persoane capabile şi muncitoare, care să-şi dorească să servească interesul public, nu pe cel de partid. Fac un apel la Ministerul Sănătăţii să reconsidere modul de abordare al subiectului preţurilor medicamentelor, astfel încât pacienţii români să nu mai aibă de suferit. Vă mulţumesc. Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul deputat Marton Arpad, vă rog.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamnă vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Astăzi e ziua poeziei maghiare, căci pe 11 aprilie 1905 s-a născut poetul József Attila, cel care scria: "Mama-i cumană, tata-i jumătate secui, jumătate român ori de tot." "Árpád şi Zalán, Werbőczi şi Doja turci, tătari, slovaci, români se zbuciumă în sufletu-mi c-un blând viitor deja dator trecutului". "Luptele duse de strămoşi, în fine, amintirea le preface-n pace lin, să punem ordine-n lucrurile comune e treaba noastră; şi nici nu-i puţin". Da, stimaţi colegi, trebuie să punem ordine în lucrurile comune. De exemplu, acum 70 de ani, pe 13 aprilie 1948, a fost desfiinţat învăţământul confesional. Dar despre asta, săptămâna viitoare. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Din partea ALDE, domnul Constantin Avram? Sau domnul Mihai Niţă? Nu sunt. Domnul Corneliu Bichineţ? Domnul Ionuţ Simionica? Domnul Emil-Marius Paşcan? Din partea PMP se află cineva în sală? Din partea minorităţilor, domnul Daniel Vasile, vă rog.
			Domnul Daniel Vasile: Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte de şedinţă, Doamnelor, domnilor deputaţi, "8 aprilie, Ziua internaţională a romilor" Pe 8 aprilie, romii din întreaga lume sărbătoresc ziua internaţională a romilor. În anul 1971, în data de 8 aprilie, are loc, la Londra, primul Congres Internaţional al Romilor, congres prezidat de actorul de origine romă Will Brainer. În cadrul Congresului Internaţional de la Londra a fost adoptat steagul internaţional al romilor, imnul internaţional al romilor şi s-au pus bazele Uniunii Internaţionale a Romilor. În anul 2006, Parlamentul României, la iniţiativa domnului deputat Nicolae Păun, reprezentantul minorităţii rome în Parlamentul României, adoptă Legea nr. 66 din 2006, prin care data de 8 aprilie este recunoscută ca zi internaţională de sărbătoare a minorităţii rome. Prima atestare documentară a romilor pe teritoriul Ţărilor Române datează din 3 octombrie 1385 şi se referă la sclavia romilor. Sclavia romilor, în fostele Principate Române, marchează 5 secole de sclavie, iar procesul de emancipare se finalizează în anul 1856, la 20 februarie. În perioada interbelică ia naştere mişcarea de reprezentare civică şi politică a romilor, prin înfiinţarea, în martie 1933, a Asociaţiei Generale a Romilor din România. Primele forme de asociere ale romilor au fost curmate violent de regimul antonescian şi de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, prin deportarea romilor în Transnistria, în vederea exterminării. Astfel, ia naştere o nouă pagină neagră în istoria poporului rom, perioada celui de-al Doilea Război Mondial - Samudaripenul/Holocaustul romilor. România antonesciană şi legionară, potrivit Raportului Comisiei Internaţionale privind Studierea Holocaustului în România, a deportat în Transnistria, în vederea exterminării, 25.000 de romi, dintre care peste 11.000 au murit. În timpul dictaturii comuniste, romii au fost subiect al politicilor de asimilare şi sedentarizare forţată, iar orice formă de asociere a fost reprimată. În această perioadă, identitatea rom/ţigan reprezenta un stigmat, iar afirmarea identităţii etnice reprezenta un act de curaj. După Revoluţia din Decembrie, odată cu răsturnarea regimului comunist, romii au fost recunoscuţi ca minoritate naţională. Acest lucru a presupus câştigarea unor drepturi civile şi politice, însă deteriorarea situaţiei economice şi sociale a romilor a continuat. Deşi romii din România au fost şi sunt interesaţi să evolueze către o societate multietnică, mai tolerantă, printr-o bună convieţuire, care să le permită şi ridicarea standardului de viaţă, în ultimii 27 de ani nu a existat suficientă voinţă politică pentru ca romii să fie integraţi cu adevărat în societate. Ziua de 8 aprilie trebuie să devină un simbol al convieţuirii paşnice şi al toleranţei şi un prilej pentru a marca importanţa dialogului interetnic. De asemenea, reprezintă un moment important pentru a condamna manifestările de orice natură cu caracter rasist, discriminatoriu la adresa romilor. În istoria romilor, ziua de 8 aprilie reprezintă un moment de celebrare, de sărbătoare, însă adevăratul motiv de sărbătoare, celebrare, îl reprezintă puterea de supravieţuire a acestui popor. Închei prin a vă spune cine sunt romii. Un popor demn, un popor de supravieţuitori. Te aven bahtale, Romale! But barsa angle! - La mulţi ani tuturor romilor! Mulţumesc, doamnă preşedinte.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
			Din partea neafiliaţilor, nu avem niciun coleg. Domnul Cătălin Nechifor, vă rog.
			Domnul Cătălin-Ioan Nechifor: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Bună dimineaţa! Asistăm în ultimii ani la o mişcare tectonică a electoratului, o migrare din zona partidelor consacrate, a celor clasice, principalele perdante fiind partidele consacrate, şi de stânga, şi de dreapta, indiferent de ţara în care se întâmplă să fie alegeri. Aşa s-a petrecut şi cu Partito Democratico, în Italia, al fostului premier Mateo Renzi, care în urmă cu câteva săptămâni a obţinut cel mai mic scor istoric la alegeri generale, iar, pe de altă parte, Mişcarea "Cinque Stelle" a obţinut un scor fantastic, măturând şi cu stânga şi cu dreapta, plusând cu o abordare de campanie populistă şi antisistem. Ce se întâmplă în fapt e destul de greu de explicat, dar putem intui câteva scenarii. Pe de o parte, lumea s-a cam săturat de partidele clasice. Pe de altă parte, într-o Europă profund afectată şi de migraţia din 2015-2016, avem o lipsă de politici publice care să convingă omul de rând că sunt soluţii şi pentru el şi că în viitor va fi mai bine. Sigur că metodele sunt diferite, de la mişcarea "En Marche", în Franţa, la extrema dreaptă din Germania, care, iată, începe să devină principalul opozant naţional, la situaţia specială, deosebită, din Austria, la modelul PiS din Polonia. Ei bine, după succesul politic al dreptei populiste din Italia, a venit şi rândul Ungariei. Duminică, partidul premierului Viktor Orban, Fidesz, a câştigat 49% din sufragii, în timp ce pe locul 2 a fost plasat, cu 19%, partidul de extremă dreapta Jobbik. Socialiştii de la MSZP şi DK, al fostului premier Gyurcsany, au obţinut doar 12%, respectiv 5%, nici măcar cât extremiştii de dreapta. Am citit câteva opinii în presa internaţională, pentru că la noi subiectul a fost tratat mai degrabă la "şi altele", chiar dacă Ungaria este un partener important şi un vecin care contează. Totuşi, vina electoratului nu poate fi luată în calcul, şi pentru acest lucru Europa va trebui să găsească soluţii. Despre situaţia din România, iarăşi se poate vorbi foarte mult. E limpede că asupra partidelor clasice, PSD şi PNL, există o presiune pe care chiar dacă nu o vedem, o vom simţi şi efectele vor fi vizibile anul viitor, la alegeri. În acest sens e de urmărit în ce măsură în viitoarea configuraţie a Parlamentului European îşi vor face mai mult simţită prezenţa partidele de extremă, antisistem şi antieuropene şi în ce măsură blocurile consacrate de dreapta - PPE şi de stânga - S&D vor putea contrabalansa iniţiativele care vor putea pune în pericol însăşi esenţa Uniunii Europene şi a modului în care a fost creată această entitate. Iarăşi, e de urmărit şi cel mai recent proiect al preşedintelui francez, Emanuel Macron, care propune nu mai puţin decât crearea unui grup politic european care să reunească partide din 7 state membre şi care să se constituie ca o formă organizată şi contrapondere la grupurile existente. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va întâmpla sau nu şi, în egală măsură, este interesant de urmărit dacă vreo formaţiune politică din România va decide să facă parte dintre membrii fondatori ai acestei noi structuri. Şi dacă acest lucru se va întâmpla, cu siguranţă, va putea deveni un policy maker al noii Europe. Nechifor Cătălin, deputat al PSD de Suceava. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul deputat Florin Roman, vă rog.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică de astăzi se intitulează: "Doamnă Olguţa, vă mai amintiţi când le garantaţi românilor că nu va scădea niciun salariu?!". Doamnelor şi domnilor colegi din majoritatea guvernamentală, în timp ce dumneavoastră "o ardeţi" cu statul paralel şi vă luptaţi zi de zi cu statul paralel, atât mutarea contribuţiilor integrale de la angajator la angajat, cât şi noua Lege a salarizării au produs, până în prezent, o serie de efecte negative, distorsiuni, scăderi salariale şi de venituri, nu numai în sistemul bugetar, ci şi în cel privat. Dar înainte de a vă preciza la ce vreau să mă refer astăzi, nu pot totuşi să nu vă reamintesc şi faptul că mult iubiţii şi stimaţii miniştri şi importanţi reprezentanţi ai Guvernului PSDragnea susţineau, cu mâna pe inimă, cu totul altceva, până să fie prinşi efectiv cu minciuna. Astfel, doamna Olguţa Vasilescu - încă aflată în funcţia de ministru al muncii, deşi a minţit o ţară întreagă, în mod repetat - susţinea candid, în 30 iulie 2017: "Eu pot să garantez că niciun salariu din România nu va scădea în momentul în care vom schimba sistemul de contribuţii. Este în Programul de guvernare, şi cine a citit Programul de guvernare a văzut, încă de acum şase luni, că asta se va întâmpla". Un alt coleg de-al dumneavoastră, Florian Bodog, ministrul care a adus moartea în România, garanta salariaţilor din sistemul public de sănătate, în 29 septembrie 2017, că nu vor exista niciun fel de scăderi salariale: "Îi asigur pe toţi specialiştii din sănătate că, aşa cum am spus în Programul de guvernare, nu vor exista scăderi salariale, ci doar creşteri". "În situaţia în care se va constata că există categorii profesionale care au de pierdut ca urmare a aplicării Legii salarizării unice, vom lua măsuri". Ce se întâmplă în realitate? În judeţul Alba, din care provin, "cadoul" de Paşte al majorităţii PSD-ALDE a fost scăderea veniturilor pentru 298 de salariaţi de la Spitalul Judeţean Alba, ca urmare a plafonării sporurilor la 30%. Astfel, dacă salariul unei infirmiere de la Unitatea de Primiri Urgenţe a spitalului mai sus menţionat era de 4.389 de lei în luna februarie, după majorare, acesta cuprinzând salariul de bază plus sporuri, în luna martie, fluturaşul pentru aceeaşi infirmieră, gradaţia V, adică cu cea mai mare vechime, indica un salariu de 3.581 de lei, în realitate fiind vorba de o scădere cu 808 lei. Cel mai mult pierd cei cu salarii mici, adică, în multe cazuri, chiar cei care lucrează în secţii considerate a fi de mare risc, dar şi personalul administrativ. De asemenea, o altă anomalie generată de această Lege a salarizării, la nivel naţional, este faptul că un medic ATI de la un spital judeţean a ajuns să fie mai prost plătit decât omologul său de la un spital orăşenesc, de unde, de regulă, le sunt trimişi pacienţi, pe bandă rulantă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Este foarte limpede azi că noua Lege a salarizării, care de fapt trebuia să creeze un echilibru între toate categoriile de salariaţi şi să elimine inechităţile, nu face în realitate decât să instaleze haosul general şi să adâncească mai mult inechităţile. Eu nu vreau doar să semnalez aceste probleme constatate în judeţul Alba, care, cu siguranţă, se întâmplă, aşa cum am mai spus, şi la nivel naţional, ci, în urma întâlnirii cu reprezentanţii conducerii administrative, dar şi ai sindicatului de la Spitalul Judeţean Alba, în calitate de parlamentar al PNL, solicit lămuriri din partea celor doi miniştri de resort - din partea ministrului sănătăţii şi din partea ministrului muncii. Pentru că tot mai multă lume, din fericire, se convinge că nu mai poate să îndrăznească să creadă în minciunile propagandei PSD-ALDE. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Florin-Claudiu Roman, deputat al PNL de Alba.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Doamna Cristina Iurişniţi? Vă rog.
			Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi: Mulţumesc, doamnă preşedinte. "Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar preşcolarilor şi şcolarilor rămâne inaplicabil" Lipsa de interes şi profesionalism a decidenţilor politici rămâne principala cauză a ineficienţei aplicării legislaţiei în vigoare. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92 din 2017 - PL-x 53/2018 privind acordarea unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat nu va putea să îşi producă efectele juridice, în conformitate cu aşteptările societăţii civile, în lipsa unei finanţări imediate, corelate cu anul şcolar următor, 2018-2019. Această carenţă legislativă este cauzată de neconcordanţa dintre lunile anului şcolar şi cele ale anului calendaristic, financiar, în contextul în care planificarea bugetară pentru acest proiect se realizează abia în decembrie 2018, în timp ce efectele juridice ale legii ar trebui să înceapă în luna septembrie, concomitent cu debutul anului şcolar următor. Astfel, 4 luni de zile nu vor fi cuprinse în exerciţiul bugetar, fapt care va atrage după sine ineficacitatea acestei ordonanţe. Ceea ce poate fi şi mai grav este eventuala repetare a situaţiei din anul şcolar 2017-2018, când timp de 4 luni elevii care ar fi trebuit să beneficieze de masă caldă sau de suport alimentar, reglementate prin acest proiect-pilot, au încetat a mai fi beneficiarii Programului naţional "Cornul şi laptele". În acest fel, pe lângă faptul că preşcolarii şi elevii noştri nu au beneficiat de masa caldă promisă de Guvern şi nici de alte alimente din partea statului, efectele aşteptate de guvernanţi sunt exact opuse - creşterea abandonului şcolar, nerespectarea drepturilor elevilor şi lipsa unei promovări a unui stil de viaţă sănătos. Am propus, în Comisia pentru învăţământ, un amendament care prevedea exact acest lucru - renunţarea la sintagma "an şcolar" şi prevederea în textul de lege a sintagmei "an calendaristic". Nu a fost acceptat acest amendament şi încă o dată s-a demonstrat că acest lucru va duce din nou la un blocaj, pentru că banii vor fi returnaţi şi elevii noştri, copiii noştri, nu vor avea acces la suportul alimentar decât două luni, pentru că pe 15 iunie se termină cursurile şcolii. Remarcăm încă o dată că drepturile copiilor nu sunt respectate în România. Mulţumesc. Cristina Iurişniţi, deputat, Circumscripţia electorală nr. 6.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Doamna deputat Csép Andrea.
			Doamna Csép Éva-Andrea: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Creşterea unei generaţii responsabile şi active în dezvoltarea societăţii". Nu există instituţie care să influenţeze mai mult progresul unei societăţi decât şcoala. Şcoala, împreună cu toţi factorii implicaţi, trebuie să pregătească tinerii pentru a-i face capabili să proceseze permanent informaţii şi să le aplice, la nevoie, participând activ la dezvoltarea societăţii umane. Trebuie să fim sinceri. Sunt foarte mulţi copii care trăiesc în familii destrămate, mame care îşi cresc singure copiii, familii ale căror membri sunt plecaţi în străinătate. Copii nesupravegheaţi şi neinformaţi corespunzător asupra pericolelor realităţii actuale devin victime ale diferitelor forme de abuzuri. Societatea noastră este în continuă dezvoltare, iar vremurile pe care le trăiesc copiii noştri sunt pentru mulţi părinţi motiv de îngrijorare. Este înspăimântătoare avalanşa de informaţii la care sunt expuşi, prin intermediul tehnologiei. Acestea influenţează starea afectivă şi emoţională a copilului şi îi poate distorsiona acestuia realitatea, percepţia faţă de lumea înconjurătoare, faţă de sine însuşi şi faţă de relaţiile de familie. Copiii pot crede că ceea ce văd este potrivit pentru ei şi mintea lor le integrează ca pe o realitate, în viaţa lor de zi cu zi. În urma celor prezentate mai sus, este necesar un număr cât mai mare de profesori consilieri, logopezi şi mediatori. Însă atrag atenţia că aceste categorii de profesori îşi desfăşoară activitatea într-un număr restrâns, fiind suprasolicitaţi şi uneori nevoiţi să se deplaseze între mai multe unităţi şcolare, chiar şi între localităţi. Ministerul Educaţiei Naţionale aprobă anual, prin ordin, numărul maximum de posturi care îi revin fiecărui inspectorat şcolar judeţean, iar aceştia din urmă au obligaţia să le distribuie pe unităţi de învăţământ, inclusiv la nivelul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională. La nivel naţional avem o deficienţă mare de posturi de profesori, consilieri, logopezi şi mediatori, deoarece nu se aprobă suplimentarea posturilor existente, în ciuda faptului că este mare nevoie de ei. Astfel, potrivit Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Centrelor Judeţene şi a municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, aprobat prin Ordinul nr. 5.555/2011, unui psiholog îi sunt arondaţi 800 de elevi sau 400 de copii preşcolari, iar un logoped trebuie să se ocupe de aproape 500 de copii. Stimaţi colegi, Acest regulament trebuie schimbat de urgenţă, trebuie adaptat la realitatea actuală. Nu putem să rămânem indiferenţi, când vorbim despre soarta copiilor noştri, indiferent dacă provin din mediul rural sau chiar din mediul urban, indiferent dacă au cerinţe educaţionale speciale. Noi, ca politicieni, avem obligaţia de a asigura accesibilizarea acestor servicii pentru toţi cei îndreptăţiţi. Astfel, vă îndemn să încurajaţi centrele judeţene de resurse de asistenţă educaţională din judeţele dumneavoastră să trimită propuneri de modificare a regulamentului Ministerului Educaţiei Naţionale şi astfel să reuşim elaborarea unui regulament unitar, pregătit să răspundă cerinţelor actuale. Vă mulţumesc. Csép Éva-Andrea, deputat al UDMR, Circumscripţia nr. 28 Mureş.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Doamna deputat Rodica Paraschiv. Vă rog.
			Doamna Rodica Paraschiv: Bună dimineaţa! Stimată doamnă preşedinte, Dragi colegi, Declaraţia mea politică se referă la onoare, devotament şi patriotism. Aderarea României la Uniunea Europeană a deschis, în mod evident, o nouă perspectivă şi pentru românii de peste Prut. România, ca orice stat naţional, are obligaţii faţă de românii de pretutindeni. După ce a pătruns în marea familie europeană a naţiunilor, statul român a acţionat european, în spiritul epocii drepturilor omului, cu grijă pentru fiecare român de acum şi de mâine, cu răspunderea faţă de misiunea unică de a oferi întregului spaţiu românesc rostul istoric iniţial. Articolul 7 din Constituţia României prevede că "Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt". Sprijinul nostru pe această direcţie este, deci, nu doar o opţiune, ci şi o obligaţie. Dezvoltarea economică şi socială a României a făcut ţara mult mai atractivă şi a accelerat procesul redobândirii cetăţeniei române de către etnicii români din jurul României, în special din Republica Moldova. Simplu spus, românii din jurul frontierelor actuale au realizat, treptat, că România devine o ţară care poate fi iubită şi pentru prezentul ei, nu doar pentru trecutul şi, eventual, viitorul acesteia. Mi s-a reconfirmat acest lucru după ce am participat, în luna martie, la evenimentele dedicate Centenarului Unirii Basarabiei cu România. Dincolo de presiunea enormă pentru redobândirea cetăţeniei româneşti, la Ambasada României din Chişinău şi la cele trei consulate din republică, tot mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova solicită reunirea cu România, ceea ce spune multe referitor la atitudinea faţă de România pe termen scurt, mediu şi lung. Desigur că, după cum mi-au semnalat tinerii Asociaţiei "Glasul Sufletului", prin reprezentantul lor Alexandru Topolenco, mai există destui cetăţeni din Republica Moldova care au redobândit cetăţenia română şi dreptul de a circula liber în statele Uniunii Europene, dar denigrează cu orice prilej România. În acest sens, tinerii basarabeni mi-au solicitat prezentarea în plen a demersului lor de modificare a legislaţiei, astfel încât acestor persoane să le fie retrasă cetăţenia română. În conformitate cu prevederile Legii nr. 21 din 1 martie 1991, art. 25 alin. (1) litera a): "Cetăţenia română se poate retrage persoanei care, aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave, prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României". Într-adevăr, nu putem crea un precedent din a retrage cetăţenia unor etnici români care sunt insignifianţi ca număr şi care nu au învăţat să respecte încă statul de care aparţin. Pentru mine cel mai important a fost, însă, patriotismul şi grija tinerilor români din Republica Moldova. În timp ce există şi la noi demnitari care denigrează, alături de alţi cetăţeni răuvoitori, imaginea României, tinerii din Republica Moldova se luptă pentru a apăra ţara şi demnitatea naţională. La aceasta trebuie adăugat şi faptul, deloc neglijabil, că românii din Republica Moldova nu-şi mai redobândesc cetăţenia română doar pentru a pleca la muncă în Occident. Demersul lor nu justifică o lege care să-i pedepsească într-un fel sau altul pe cei care nu-şi respectă ţara, dar ar trebui să fie pentru toţi locuitorii României un exemplu de patriotism şi devotament, chiar dacă propunerea nu este compatibilă într-o ţară europeană, democrată, în care drepturile omului sunt reale, şi nu doar un lux teoretic. Rodica Paraschiv, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 31 Prahova.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Daniel Olteanu? Vă rog.
			Domnul Daniel Olteanu: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Constat, în Anul Centenarului, că unul dintre cele mai eficiente exemple în ceea ce priveşte atenţia acordată monumentelor de patrimoniu din ţară ne este oferit de Ungaria, nu de instituţii ale statului român. Această concluzie vine după ce clădirea fostului Hotel Dacia, din Satu Mare, a fost achiziţionată nu doar de către o companie maghiară, aşa cum a apărut informaţia publică, ci de către una dintre cele mai importante entităţi de management al activelor din Ungaria, o entitate deţinută chiar de statul maghiar. Obiectivul declarat al acestei entităţi a statului maghiar, Magyar Nemzeti Vagyonkezelő Zrt., în traducere corectă, sper eu, Corporaţia Naţională de Management al Activelor, este de a conserva şi dezvolta, în beneficiul Ungariei, active tangibile şi intangibile ale patrimoniului naţional, de la peste 450 de companii şi până la monumente de patrimoniu şi opere de artă. Un astfel de element de patrimoniu naţional maghiar a fost considerat şi imobilul Hotelului Dacia din Satu Mare, căruia noul proprietar, statul maghiar, vrea să-i redea strălucirea de altă dată, pe lângă prima sa denumire, Pannonia. Putem fi trişti pentru faptul că România a refuzat să-şi exercite dreptul de preempţiune, iar Ungaria nu a ezitat să ne demonstreze, din nou, că patrimoniul naţional nu este o piatră de moară, ci o investiţie pentru viitorul naţiunii. Putem fi bucuroşi, în acelaşi timp, pentru faptul că o clădire-monument de pe teritoriul României, aflată în degradare, refuzată de statul român, va fi reabilitată şi introdusă în spaţiul cultural european. În Anul Centenarului, remarc faptul că România refuză să-şi susţină identitatea altfel decât cu vorbe, şi mă gândesc acum la monumentele de patrimoniu din judeţul Vaslui, aflate în stare de degradare, pe care nici Ungaria nu le vrea. Fosta Bancă a Tutovei şi Casa Atanasiu din Bârlad sunt doar două dintre acestea. Ar fi ruşinos să apelăm, pentru salvarea acestora şi a multor altora, la Ministerul Dezvoltării Naţionale din Ungaria. Trebuie să acceptăm, însă, că vecinii noştri sunt un exemplu de determinare, seriozitate şi voinţă şi, cel mai important, alocă fonduri nu doar pentru patrimoniul de pe teritoriul Ungariei, ci şi pentru monumentele din afara ţării. În acest context, cred eu, este o datorie sfântă a Guvernului să demareze de urgenţă o evaluare a monumentelor naţionale de patrimoniu aflate în degradare şi oferite statului român spre vânzare şi, în lipsa unor soluţii proprii, să se inspire pur şi simplu din exemplul Ungariei, pentru a le salva. Monumentele de patrimoniu din judeţul Vaslui, din întreaga Moldovă, din întreaga ţară, aşteaptă ieşirea din ruină. Vă mulţumesc. Daniel Olteanu, deputat de Vaslui.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Din partea USR nu avem colegi. Din partea ALDE se află cineva în sală? Nu. Din partea PMP? Nu. Domnul Zisopol nu este. Neafiliaţi... Ok. Domnul Vasile Cîtea? Nu se află în sală. Doamna Aida Căruceru.
			Doamna Aida-Cristina Căruceru: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Imaginaţi-vă o zonă din România unde iarna este aprigă şi zăpada cade în straturi groase. Aici este o comună cu două sate despărţite de un curs de apă, în care într-unul este şcoala la care trebuie să ajungă toţi copiii din comună. Din cauză că nu este pod peste apă, micuţii trebuie să ocolească kilometri întregi, în ger şi viscol. Primarul vrea să construiască podul, are şi banii necesari, dar se judecă de mulţi ani cu firma care a pierdut licitaţia şi care a contestat procedura. Podul nu se construieşte şi copiii se chinuiesc şi iarna pe ger, şi vara pe caniculă, şi primăvara, şi toamna prin noroaie. Nu este scenariu, este ceea ce se întâmplă în fiecare zi în România rurală, acolo unde firme contestatare de profesie blochează toate proiectele şi investiţiile. Asociaţia Comunelor din România a atras atenţia asupra acestui fenomen, arătând că aceste contestaţii fac ca proiectele care trebuiau să fie finalizate într-un an sau doi, să ajungă să se prelungească 4 sau chiar 5 ani, din cauza contestaţiilor. Actuala procedură pentru achiziţiile publice pune în pericol comunităţile rurale care au nevoie urgentă de investiţii, pentru că are tot felul de portiţe prin care competitori de rea-credinţă ajung să abuzeze de dreptul lor la contestaţie. Poate vă întrebaţi de ce ar face cineva aşa ceva. Din câteva motive: pentru că vor să moară capra vecinului şi nu vor ca banii să ajungă la firme concurente; pentru că au fost obişnuite în trecut la bani publici de către anumite partide politice şi acum nu vor să accepte că lucrurile nu se mai întâmplă, în 2018, sub guvernarea PSD, ca în 2010, sub guvernarea Boc-PDL; pentru că o firmă mare, cu mulţi bani şi avocaţi deştepţi, poate să amâne, până la alegeri, toate proiectele unui primar de comună şi poate chiar să-l schimbe, dacă instigă şi asmute locuitorii împotriva primarului. Soluţia este simplă: noul pachet de legi privind achiziţiile publice, care a fost deja anunţat de către preşedintele Partidului Social Democrat, şi care urmează să fie gata în curând. Aceste noi legi vor permite ieşirea din blocajul actual, vor conţine proceduri simplificate pentru autorităţi şi condiţii pentru contestatari, astfel încât reaua- credinţă să nu mai oprească investiţii de miliarde de euro. Îmi exprim speranţa că Parlamentul va adopta cu rapiditate aceste noi legi care vor aduce o viaţă mai bună pentru români şi care vor stimula economia, generând şi locuri de muncă. Vă mulţumesc. Aida Căruceru, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Doamna Florica Cherecheş.
			Doamna Florica Cherecheş: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cruciada împotriva ONG-urilor continuă". Pentru că nu înţelege rolul pe care îl au ONG-urile, acela de a răspunde unor nevoi concrete din societate, şi pentru că foamea după bani a Guvernului PSD-ALDE este aşa de mare încât caută permanent noi surse, indiferent de consecinţe, Guvernul continuă să lovească în cei care-şi ajută semenii. În urmă cu un an, aflam de intenţia Guvernului de a elimina posibilitatea direcţionării celor 2% din impozitul pe venit, iar apoi, în urma presiunilor venite de la organizaţii şi cetăţeni, s-a renunţat la această intenţie, dar s-a complicat procedura, obligând contribuabilii să se deplaseze personal cu Declaraţia 230 la organul fiscal. Alte presiuni şi discuţii în spaţiul public au determinat alte modificări, astfel încât s-a dispus şi o alternativă de colectare şi depunere a declaraţiilor de către un reprezentant al beneficiarului. Luna trecută, ministrul Teodorovici a anunţat posibilitatea creşterii procentului, de la 2%, la 3,5% pentru ONG-uri medicale sau sociale, ceea ce a declanşat nemulţumire şi acuzaţii de discriminare. ONG-urile care-şi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei, culturii, mediului sau al sportului, nu pot fi considerate mai puţin utile societăţii, domnule Teodorovici! Buimăceala continuă, prin lansarea a tot felul de ipoteze sau chiar ordonanţe negândite temeinic din punctul de vedere al consecinţelor, o specialitate a acestui Guvern. O astfel de ordonanţă, recent adoptată, prevede ca direcţionarea a 2% din impozit să fie valabilă doi ani, dacă opţiunea este transmisă în scris. Zilele trecute, citind răspunsul la întrebarea pusă pe tema mecanismului de direcţionare a 2% din impozitul pe venit, am fost stupefiată să constat că lucrurile se complică şi mai mult, deşi răspunsul susţinea contrariul, în introducere. Ministrul îmi scria că: "În contextul identificării de soluţii de simplificare a procedurilor administrative şi de debirocratizare care să vină în sprijinul cetăţeanului, Ministerul Finanţelor acceptă depunerea de către beneficiari a mai multor formulare de Declaraţii 230, în anumite condiţii, detaliate în răspuns". În acelaşi timp, introduce două noi etape care sporesc hăţişul birocraţiei, complică procedura şi vor avea ca efect reducerea considerabilă a banilor efectiv încasaţi de ONG-uri. Citez din nou: "După primirea cererilor, în format hârtie, înainte de direcţionarea sumei cuvenite entităţii nonprofit, organul fiscal va notifica contribuabilul." Apoi, "În termen de 30 de zile de la data comunicării notificării, contribuabilul va aduce la cunoştinţa organului fiscal, în scris, faptul că şi-a exercitat sau nu opţiunea pentru entitatea nonprofit." Este incredibil la ce tertipuri recurge Guvernul, pentru a încasa de fapt aceşti bani, în condiţiile în care ONG-urile au făcut eforturi uriaşe în ultimii ani, pentru a informa şi a educa publicul larg în vederea utilizării acestui instrument, o sursă importantă de venit pentru ele. În acelaşi timp, modificările la Codul fiscal în ceea ce priveşte salarizarea, au împovărat suplimentar ONG-urile, ducând la închiderea unor servicii sociale sau la concedierea unor angajaţi cu experienţă. Îi cer ministrului Teodorovici să conştientizeze importanţa pentru societate a ONG-urilor şi să revină asupra ultimelor decizii, simplificând cu adevărat procedura de depunere a Declaraţiei 230 şi neintroducând alte piedici care să descurajeze contribuabilii să-şi exercite acest drept. Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Doamna Alexandra-Corina Bogaciu. Vă rog.
			Doamna Alexandra-Corina Bogaciu: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Încep astăzi o serie de declaraţii politice, prin care o să atrag atenţia asupra situaţiei reale a femeilor din România în anul 2018, care se confruntă, din păcate, cu probleme importante. Primul pas pentru rezolvarea acestora este să recunoaştem că, în ciuda eforturilor, avem în continuare o problemă cu discriminarea. Nu o spun eu, o spune Organizaţia Naţiunilor Unite şi o spun zeci de mii de românce care se confruntă cu aceste situaţii neplăcute, zi de zi Guvernul PSD a făcut paşi importanţi pentru combaterea discriminării. Majoritatea PSD din Parlament se implică în mod activ. Eforturi s-au făcut constant, din 2016 încoace, iar rezultatele încep să se vadă. Dar mai avem destule lucruri de făcut în ceea ce priveşte protecţia femeilor împotriva violenţei, educaţiei sexuale în şcoli, accesului la educaţie şi la locuri de muncă, în ceea ce priveşte promovarea femeilor pe baza meritelor, şi protejarea lor împotriva hărţuirii sexuale. România stă din ce în ce mai bine la egalitatea de drepturi dintre femei şi bărbaţi. Forumul Economic Mondial arată că suntem pe locul 58, din 144, dar în faţa noastră sunt ţări precum Bulgaria - locul 18, sau Republica Moldova - locul 20, deci e clar că mai avem mult de lucru. Atunci când o femeie este discriminată doar pentru că este femeie, nu este doar problema ei şi a celui care o discriminează. Nu este nici măcar doar o problemă politică. Devine o problemă socială. Voi continua să prezint, în fiecare săptămână, câte o problemă concretă cu care se confruntă femeile din România anului 2018, voi prezenta eforturile autorităţilor şi voi arăta şi ideile mele, referitoare la soluţii. Doar împreună putem să facem viaţa mai bună pentru femeile din România, care aşteaptă de la noi măsuri ferme şi concrete. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Corina Bogaciu, Ilfov.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc frumos.
			Domnul Daniel Gheorghe.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Hristos a Înviat! Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Mai vindem mult pământul la străini?!". În ultima perioadă am observat cum tot mai multă lume se sesizează cu privire la problema înstrăinării terenurilor agricole către entităţi din afara României şi noi, parlamentarii PNL, am depus o iniţiativă legislativă care vizează crearea unui filtru în ceea ce înseamnă vânzarea terenurilor către străini. Bineînţeles, aşa cum ne aşteptam, am avut neplăcuta surpriză să vedem cum la Comisia juridică ne-a fost respinsă această iniţiativă legislativă, iar ea acum se găseşte undeva în capătul listei de respingeri, pe care o avem aici noi, la Camera Deputaţilor. Vânzarea terenurilor către străini reprezintă o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale. Toate ţările din jurul nostru, dar şi ţări europene - Germania, Franţa, Austria, ţări mai vechi în cadrul Uniunii Europene decât România - au luat, de-a lungul anilor, măsuri prin care-şi protejează terenurile arabile. Terenul agricol reprezintă cea mai mare avere pe care o are o naţiune. Iar România, o ţară care poate hrăni până la 80 de milioane de cetăţeni, nu-şi poate permite să înstrăineze într-o asemenea măsură terenul agricol, nu-şi poate permite să transforme terenul său arabil în marfă speculativă pentru grupuri de interese transnaţionale care vizează anumite tranzacţionări de active pe pieţe financiare internaţionale, nu poate transforma terenul agricol din România într-o joacă între tot felul de şeici, emiri, beduini şi aşa mai departe, de prin Golful Persic. Nu se poate vulnerabiliza România în raport cu anumite entităţi estice - să le spunem Rusia, China şi aşa mai departe -, prin vânzarea masivă a ceea ce înseamnă terenul arabil al ţării. Nu întâmplător, am văzut că recent "se coace", aşa, o mare tranzacţie în Insula Mare a Brăilei, unde a venit un fond de investiţii de prin Emiratele Arabe Unite, care doreşte să preia Insula Mare a Brăilei. În secolul XXI ne aşteaptă o criză alimentară, nu ştiu ce o să facem atunci, probabil vom cumpăra la suprapreţ din import bunurile noastre toate şi, din păcate, am observat cum acest discurs cu privire la apărarea terenului românesc rămâne doar o gargară ieftină pentru domnul Dragnea şi liderii PSD, care practică un dublu limbaj. Pe de o parte, se opun vânzării terenurilor către străini, iar pe altă parte, închid ochii şi încurajează aceste tranzacţii, pe care unii specialişti în agricultură le estimează să fi ajuns la 40% din suprafaţa arabilă a României. Eu cred că ar trebui să fim mai oneşti, eu cred că Ministerul Agriculturii are obligaţia să modifice legislaţia de urgenţă în ceea ce înseamnă vânzarea terenurilor agricole din România şi să lăsăm toate abordările politicianiste şi să numai încercăm să construim din această temă o chestiune populistă. Pentru că nu este o chestiune populistă, este o chestiune de siguranţă naţională, este o chestiune de securitate a României şi chiar a Europei. Aşadar, haideţi să apărăm pământul României şi să nu-l mai înstrăinăm cu atâta uşurinţă şi să facem ceva, nu doar să vorbim şi să nu ştim ce vorbim şi apoi să uităm şi să apărăm interesele străine, aşa cum ne-a arătat PSD că face, în ultima perioadă. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc frumos.
			Domnul Vasile Cocoş se află în sală? Nu. Doamna Mirela Furtună nu se află în sală. Domnul Ioan Dîrzu? Nu. Domnul Florinel Stancu. Vă rog.
			Domnul Florinel Stancu: Bună dimineaţa! Stimată doamnă preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii reprezintă o prioritate a Programului de guvernare 2017-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1 din 4 ianuarie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului. Până în prezent, coaliţia de guvernare a demarat Programul "Start-Up Nation", dedicat antreprenorilor la început de drum şi a reuşit să selecteze şi să încheie contracte de sprijin cu 8.500 de antreprenori. Dacă 2017 a decurs mai greu, anul 2018 va fi cu adevărat esenţial pentru dezvoltarea tinerilor antreprenori, iar finanţarea lor va fi asigurată în totalitate. Astăzi vreau să remarc o nouă iniţiativă a coaliţiei de guvernare, care îşi propune să atingă obiectivul de susţinere a accesului IMM-urilor la finanţare, în special acordarea de facilităţi de garantare de către stat pentru creditele acordate întreprinderilor mici şi mijlocii de către instituţiile de credit. O iniţiativă pe care o găsesc foarte utilă, necesară, lansată într-un context potrivit. Cred asta, deoarece 99,7% dintre companiile din România sunt întreprinderi mici şi mijlocii care contribuie la produsul intern brut al ţării cu 60%, iar pentru a continua creşterea economică trebuie să sprijinim acolo de unde ne vin cei mai mulţi bani la bugetul de stat. Aşadar, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM Invest România, va da un impuls economiei româneşti. Unul foarte pozitiv, dacă ţinem cont de rezultatele studiului "Carta albă a IMM-urilor - 2016", efectuat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, prezentat şi în expunerea de motive a Executivului, în care se realizează o radiografie a mediului economic actual, iar principalele concluzii demonstrează că 44,86% din organizaţii vizează menţinerea afacerii la stadiul de la momentul investigării, iar 40,62% din IMM-uri urmăresc o extindere moderată a afacerii, din care numai 22,63% din întreprinderi îşi finanţează activitatea prin credite bancare. Asistăm la o îngheţare a IMM-urilor, iar ele trebuie sprijinite, astfel încât să se îndrepte cu încredere către bănci, pentru a accesa credite de dezvoltare. Toate aceste acţiuni demonstrează că noi încercăm să menţinem activitatea şi creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi să menţinem şi creăm noi locuri de muncă pentru populaţie, cu respectarea legislaţiei europene privind ajutorul de stat. Mizăm pe un număr de potenţiali beneficiari mare, un sprijin pentru antreprenorii români, deoarece luăm în calcul că românii deţin majoritatea IMM-urilor în ţara noastră. Vă mulţumesc. Florinel Stancu, deputat al PSD, Dolj.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
			Domnul Sorin Moldovan, vă rog.
			Domnul Sorin-Dan Moldovan: Mulţumesc. Stimaţi colegi, În luna septembrie a anului 2014, Bucureştiul a primit cu onoare dreptul de a găzdui 4 meciuri la turneul final european Euro 2020. Nu trebuie să menţionez impactul pe care o astfel de competiţie o are asupra imaginii şi veniturilor unui oraş. Finala Europa League, organizată la Bucureşti în 2012, ne-a arătat cât de mult am avut de câştigat din disputarea unui singur meci. În luna iulie a anului 2020 avem ocazia de a găzdui 4 meciuri de o importanţă asemănătoare cu cel din 2012. Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal din perioada respectivă se arăta încrezător în şansele Bucureştiului şi ale României, de a găzdui un eveniment de o asemenea importanţă, primind asigurări şi garanţii că toate cerinţele celor de la UEFA vor fi îndeplinite de Guvernul PSD de atunci, dar şi de primarul municipiului Bucureşti de la acea vreme, domnul Sorin Oprescu. Printre obiectivele pe care Bucureştiul şi România le aveau de îndeplinit până la startul competiţiei se numărau: legarea Aeroportului Internaţional Henri Coandă de Bucureşti cu o linie de metrou; finalizarea autostrăzii A3 şi modernizarea a 4 stadioane pentru şedinţele de antrenament. Anii au trecut, guvernele şi primarii s-au schimbat, însă situaţia a rămas la fel. Deşi astăzi România este condusă tot de un Guvern PSD, ca şi acum 4 ani, iar Bucureştiul are astăzi 7 primari de la PSD, lucrurile nu par să înainteze într-un ritm care să ducă la respectarea angajamentelor pe care ţara noastră le-a luat în momentul în care a primit organizarea acestui eveniment sportiv. De curând, domnul Gică Popescu a fost numit în poziţia de consilier guvernamental responsabil de organizarea Euro 2020 în România. Domnul Popescu a declarat, în presă, întrebat de situaţia stadionului Dinamo, următoarele: "La Dinamo, lucrurile sunt întârziate. Se va face, dar nu va fi gata pentru Euro 2020. Asta nu ne împiedică să ne organizăm. Nu e obligatorie construcţia niciunui stadion, dar vrem să punem la punct infrastructura sportivă". Domnul Ion Gavrilă, directorul general al Companiei Naţionale "CFR S.A.", într-o altă declaraţie de presă: "Ne-am propus ca în anul 2019 să modernizăm acea haltă de lângă aeroport, iar de acolo o să putem să facem o şosea pentru microbuze şi un terminal în aeroport. Am încercat să facem şi varianta a doua, dar 90%, că nu se poate face până la Campionatul European". Autostrada A3 nu va fi finalizată la timp. Legătura aeroportului de oraş, printr-o linie de cale ferată, nu se va realiza, iar din cele 4 stadioane doar 3 sunt teoretic în grafic. Este clar că nu vom reuşi să ne îndeplinim angajamentele pe care ni le-am luat acum 4 ani. Singurul responsabil şi singurul care se face vinovat pentru pierderea organizării Campionatului European de Fotbal Euro 2020 va fi doar Partidul Social Democrat. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Ştefan Muşoiu se află în sală? Nu. Doamna Alina Teiş, vă rog.
			Doamna Alina Teiş: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "România, în topul celor mai mari producători agricoli". Ştim foarte bine că sectorul agricol reprezintă o linie de prioritate pentru PSD, prin programele de ajutorare şi prin respectarea angajamentelor pe care ni le-am asumat vizavi de fermieri. În Programul de guvernare există un întreg capitol dedicat agriculturii, pentru că ne dorim să oferim şanse egale agricultorilor români faţă de cei europeni, pentru că suntem conştienţi de potenţialul acestui domeniu de a produce hrană sănătoasă pentru români. În contextul provocărilor care stau în faţa statelor membre ale Uniunii Europene, care trebuie să îşi concentreze eforturile pe promovarea unor politici macroeconomice orientate spre stabilitate şi reforme care să favorizeze creşterea economică, România stabileşte obiective ale construcţiei bugetare pentru anul 2018 şi orizontul 2019-2021: stimularea, continuarea, consolidarea şi menţinerea unei creşteri economice inteligente, sustenabile şi incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv şi unei societăţi echilibrate, pentru a mări încrederea investitorilor în economia românească; măsuri adoptate de Guvern privind stimularea consumului prin adoptarea unor măsuri salariale, sociale, pentru asigurarea protecţiei sociale şi securităţii sociale pentru persoane vârstnice, pensionari şi categoriile cele mai vulnerabile; dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management al datoriei publice; îmbunătăţirea, aplicarea şi consolidarea guvernanţei bugetare, creşterea transparenţei bugetare şi eficientizarea cheltuielilor publice. România este prezentă în clasamentul celor mai mari 20 de producători mondiali cu şase tipuri de culturi agricole, indică ultima analiză realizată de Institutul Naţional de Statistică, pe această temă. Cea mai bună performanţă a fost raportată, de departe, la floarea-soarelui, unde România este, conform datelor aferente culturii agricole din 2016, pe poziţia a cincea. Cu o producţie totală de puţin peste două milioane de tone şi un randament de 1.955 kg/ha, fermierii români care au mizat pe această cultură au realizat 4,29% din producţia mondială. În 2015, atunci când s-a realizat anterioara analiză, cu date aferente anului agricol 2013, România era tot pe poziţia a cincea, dar cu o pondere şi mai mare în totalul producţiei mondiale, de 4,81%. Este firesc, până la urmă, ca opoziţia să critice Guvernul. Tocmai de aceea este datoria noastră, a social-democraţilor, să subliniem încă o dată, dincolo de prognoze sau date statistice, ceea ce contează cu adevărat - creşterea nivelului de trai al românilor. Acum, Guvernul a venit cu măsuri reparatorii, de dreptate socială, ajutându-i pe cei aflaţi în dificultate. Toate aceste date statistice şi cifre oficiale demonstrează, fără echivoc, faptul că guvernarea PSD-ALDE îşi onorează angajamentele cu care s-a prezentat în faţa românilor. Vă mulţumesc. Alina Teiş, deputat al PSD Mehedinţi.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu. Nu mai sunt colegi care să susţină declaraţiile politice, însă vreau să dau citire acelora care le-au depus în scris. Şi avem următorii colegi: Costel Lupaşcu, Anişoara Radu, Camelia Gavrilă, Silviu Nicu Macovei, Viorel Ştefan, Ciprian-Constantin Şerban, Neculai Iftimie, Roxana Mînzatu, Mihaela Huncă, Răzvan-Ilie Rotaru, Tamara-Dorina Ciofu, Cristina Burciu, Nicolae Georgescu, Marius-Constantin Budăi, Raluca Turcan, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Dănuţ Bica, Claudiu-Vasile Răcuci, Viorica Cherecheş, Dumitru Mihalescul, Sorin-Ioan Bumb, Găvrilă Ghilea, Dumitru Oprea, Ionuţ-Marian Stroe, George Şişcu, Constantin Şovăială, Emil-Marius Paşcan, Petru Movilă, Robert Turcescu, Constantin Codreanu, Adrian-Mihăiţă Todoran şi Eugen Tomac. Vă mulţumesc. Închidem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi.
			(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Domnul Marius-Constantin Budăi: "PSD va continua majorările de salarii în rândul tuturor angajaţilor din România, într-un ritm mai accelerat decât cel din Uniunea Europeană, pentru a reduce decalajul actual" Voi avea o intervenţie scurtă care are mai degrabă scopul de a clarifica confuziile din rândurile opoziţiei privind creşterile de salarii din România. Am văzut că există o stare foarte tulbure în abordările opoziţiei, care uneori are chiar poziţii contradictorii în această chestiune. Am văzut că uneori opoziţia critică Guvernul spunând că a majorat prea mult salariile, iar din cauza aceasta avem o inflaţie mai mare. Alteori însă, opoziţia spune că salariile au crescut prea puţin din cauza transferului contribuţiilor de la angajator la salariaţi. Este, deci, nevoie de o clarificare. Au crescut sau nu salariile românilor după primul an de guvernare al PSD? Răspunsul nu îl voi da pe baza unor opinii sau interpretări personale, sau ale Guvernului susţinut de partidul din care fac parte. Informaţiile, care sunt în măsură să clarifice această întrebare, vin chiar de la Eurostat, o instituţie cât se poate de independentă faţă de dezbaterile politice din România. Iar Eurostatul vine cu cifre, nu cu păreri sau opinii. Aşadar, potrivit acestei prestigioase instituţii europene, în 2017, România a avut cea mai accelerată creştere a cheltuielilor cu forţa de muncă din Uniunea Europeană. Faţă de 2016, anul trecut aceste cheltuieli au crescut cu 17,1%, cu mult faţă de creşterea medie europeană de doar 2,3%. Aşadar, salariile au crescut anul trecut, şi chiar au crescut cu o cotă semnificativă. Faptul că media creşterii din România a fost de peste 7 ori mai mare decât creşterea medie a cheltuielilor cu forţa de muncă din Uniunea Europeană, este iarăşi o veste bună, pentru că acest lucru înseamnă că se reduce decalajul uriaş dintre salariile din România şi cele din Uniunea Europeană. Iar dacă vor fi colegi din Opoziţie care se vor grăbi să spună că aceste creşteri au fost mult prea mari şi că nu pot fi susţinute de economie, eu le voi răspunde că, dimpotrivă, creşterile sunt încă prea mici, comparativ cu decalajul dintre veniturile salariale din România şi cele din Uniunea Europeană. Iar datele vin tot de la Eurostat. Dacă media europeană a costului orar cu forţa de muncă este de 26,8 euro, în România acest cost mediu este doar de 6,3 euro pe oră, adică de peste 4 ori mai mic decât în Uniunea Europeană. Aici se află cauza principală pentru care tinerii noştri pleacă din ţară. Când pentru aceeaşi muncă poţi câştiga de patru ori mai mult undeva în Europa, este greu să mai găseşti motive pentru a rămâne în ţară, unde nivelul de trai este mult prea scăzut pentru marea majoritate a populaţiei. Aşadar, trebuie să continuăm ceea ce am început, trebuie să continuăm majorările de salarii într-un ritm mult mai accelerat decât cel din Uniunea Europeană. Doar în acest fel vom reuşi să reducem decalajele dintre veniturile românilor şi cele ale europenilor. Chiar dacă PNL a cerut, nu demult, desfiinţarea salariului minim pe economie, eu cred că, dimpotrivă, acest instrument trebuie menţinut şi trebuie să existe anual majorări treptate astfel încât să determine o creştere a salariilor în rândul tuturor angajaţilor din România. Să nu vă fie frică de faptul că vor pleca investitorii. De la începutul acestui program de guvernare, în pofida creşterilor repetate ale salariului minim, investitorii sunt mai mulţi decât erau la finalul guvernării tehnocrate. Au plecat doar cei care îşi bazau afacerile pe exploatarea dură a salariaţilor români pe salarii de mizerie. În schimb au venit cei care vor performanţă, cei care vor să utilizeze inteligenţa şi buna pregătire a românilor în special în industria IT şi industria auto. Eu cred că Guvernul şi investitorii au un obiectiv comun când vorbim de păstrarea tinerilor bine pregătiţi în ţară, iar aşa cum am arătat aici, principala metodă prin care putem realiza acest lucru este să aducem salariile din România la un nivel mai apropiat faţă de media europeană.
			Doamna Cristina Burciu: "Reunirea Basarabiei cu România, de la dorinţă la realitate!" Reunit zilele trecute într-o şedinţă solemnă, Parlamentul României a adoptat "Declaraţia pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România", document cu valoare comemorativă, la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu România. Legislativul român şi-a exprimat astfel intenţiile considerabile de a sprijini eforturile cetăţenilor din cele două state de a se reuni din nou într-o singură ţară. "Parlamentul României consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române şi subliniem că acest act depinde de voinţa acestora, şi declară că România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora", se arată în documentul adoptat de cele două Camere reunite ale Parlamentului de la Bucureşti, în prezenţa unei delegaţii a Parlamentului şi a Guvernului Republicii Moldova. Dincolo de omagiul adus de parlamentarii români înaintaşilor politici care au contribuit la făurirea unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918, consider că realizarea dezideratului de a-i reuni pentru totdeauna pe toţi românii într-o singură patrie trebuie să fie bazat pe dorinţa cetăţenilor celor două ţări. În această idee, am remarcat cu uimire abţinerea de la votul "Declaraţiei Parlamentului României pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România" a 19 colegi parlamentari. Sunt convinsă că majoritatea absolută a românilor susţin unirea cu Republica Moldova, însă nu cred că aceeaşi deschidere o au şi cetăţenii de peste Prut. Eforturile financiare şi diplomatice ale României destinate ţării surori nu sunt, din păcate, suficiente pentru succesul deplin al acestei năzuinţe. Pentru reuşita acestui demers înălţător şi perfect justificat, cel puţin din punct de vedere istoric, avem nevoie de o deschidere majoritară a cetăţenilor din ţara soră! Din păcate însă, ultimele sondaje de opinie efectuate în Republica Moldova arată că mai mult de jumătate dintre moldoveni se pronunţă pentru apropierea de Rusia, 54%, faţă de doar 22% care îşi doresc unirea cu România! În concluzie, este nevoie de o conştiinţă naţională şi unionistă decisivă a fraţilor noştri moldoveni, într-un procent covârşitor, care să determine autorităţile de la Chişinău să ia decizia politică de a se alătura definitiv României.
			Doamna Tamara-Dorina Ciofu: "Aşteptăm ca şi celelalte partide politice să adopte principiul parităţii dintre femei şi bărbaţi în structurile de conducere" Decizia Congresului PSD de a alege un număr egal de bărbaţi şi femei în funcţiile de conducere ale partidului ar trebui să fie urmată de gesturi asemănătoare din partea celorlalte formaţiuni politice din România. Când sunt întrebate, toate partidele spun că susţin egalitatea de şanse, în politică, între femei şi bărbaţi. Când vine însă vorba de fapte, se pare că doar PSD face lucruri concrete în această privinţă. Avem de departe cele mai multe femei în Parlament, în consiliile locale şi judeţene, în primării, iar, în urmă cu o lună, Congresul PSD a votat un număr egal de femei şi bărbaţi în funcţia de vicepreşedinte. Deci am demonstrat că se poate. Eu cred că şi celelalte partide politice ar trebui să adopte principiul parităţii de gen în structurile de conducere, dacă vor să mai fie credibile în această privinţă. În mod firesc femeile care vor să se implice în politică ar trebui să aibă ca primă opţiune Partidul Social Democrat, întrucât în acest partid se vor bucura de respect şi vor fi sprijinite pentru a-şi promova ideile şi principiile politice. Eu cred că acum orice femeie care vrea să intre în politică se va gândi în primul rând la PSD, pentru că aici are garanţia că îşi poate exprima ideile şi că vocea ei va fi ascultată. PSD se exprimă deja prin vocea multor doamne respectabile, cum e doamna prim-ministru Viorica Dăncilă sau doamna primar general Gabriela Firea. Deci le invit pe toate femeile interesate de politică să vină în PSD, pentru că aici se vor putea alătura unui grup puternic de femei social-democrate. Este rolul şi datoria noastră, ca prin felul în care ne manifestăm, prin felul în care muncim, prin conduita noastră etică şi politică, să arătăm că implicarea femeilor în politică este un lucru bun, iar atunci alegătorii vor căpăta mai multă încredere în candidaţii femei şi le vor vota în funcţii publice. Consider că prin exemplul nostru, prin activitatea noastră putem induce multor altor femei aspiraţia de a intra şi de a face politică, şi le putem asigura şansa de a-şi croi drumul în acest domeniu care multă vreme a fost stăpânit de bărbaţi.
			Domnul Constantin Avram: Am să aduc astăzi în atenţia opiniei publice o temă de larg interes, dezbătută în diverse ocazii de întreaga clasă politică, dar şi de reprezentanţii societăţii civile. Este vorba de nevoia tot mai acută de reformare a sistemului electoral din România, mai ales în organizarea alegerilor locale din 2020. Cred acest lucru pentru că de-a lungul timpului, din 2008 încoace, atât alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin în alegerile locale, dar şi alegerea deputaţilor şi senatorilor în colegii electorale prin vot uninominal s-au dovedit lipsite de eficienţă şi au permis instaurarea lipsei de reprezentativitate în alegerea primarilor, dar şi a deputaţilor şi senatorilor. Astfel, s-a creat cadrul legal, prin impunerea Guvernului Boc, ca un primar, ales într-un singur tur de scrutin, să câştige mandatul cu 15-20% din totalul voturilor celor înscrişi pe listele electorale, iar deputaţii şi senatorii să acceadă în Parlamentul României de pe locul 2 sau chiar 3 în colegiul în care au candidat. Eu sunt convins că aceste două exemple se constituie a fi abateri grave de la un sistem electoral democratic, pentru că democraţia are ca principal atribut reprezentativitatea, dar şi prezenţa la vot a majorităţii cetăţenilor ce fac parte dintr-o comunitate locală! Iată de ce, în opinia mea, corecţia legilor electorale ar trebui să cuprindă cel puţin trei principii de bază, după cum urmează: scăderea pragului electoral de la 5% la 3%; micşorarea numărului de semnături necesare depunerii candidaturilor la 0,5% din totalul cetăţenilor cu drept de vot; alegerea primarilor în două tururi de scrutin, sau dacă se va recurge în continuare la alegerea primarilor într-un singur tur, al doilea clasat în procesul electoral să fie declarat viceprimar al localităţii. Aceste trei principii, cuprinse în noua lege electorală privitoare la alegerea noilor administraţii publice locale, ar corecta, pe fond, actualul sistem electoral devenit perimat şi ar consolida, în egală măsură, caracterul democratic al viitoarelor alegeri locale. Ar mai fi două principii care ar contribui la însănătoşirea sistemului electoral românesc: votul obligatoriu şi limitarea numărului de mandate consecutive la 3, dar ar putea să apară restricţii de natură constituţională. Iar dacă nu vom reuşi acest lucru, actuala clasă politică va trebui să-şi asume riscul major al reprezentării politice unice, precum şi posibilitatea întăririi poziţiei aşa-zişilor baroni locali în comunităţile locale româneşti. De aici rămâne doar un pas spre apariţia partidului unic. Asta vrea poporul român!? Eu cred că nu.
			Domnul Constantin Şovăială: "În România se fură până şi la marcajele rutiere!" Marcajele rutiere în loc să fie trasate pe o lăţime de 15 cm, aşa cum prevede legislaţia internaţională, noi facem liniile continue mai înguste. Lipsa nu se vede cu ochiul liber şi oricum nimeni nu verifică. Totuşi, nerespectarea acestui standard internaţional de siguranţa rutieră a dus la o creştere a numărului de accidente. Cei din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere aruncă vina pe firmele cu care tot ei au semnat contracte. Două mii de oameni mor anual în accidente rutiere, iar alţi nouă mii sunt grav răniţi şi rămân mutilaţi pe viaţă. O statistică neagră care poziţionează România pe locul doi în Europa, după numărul nenorocirilor de pe şosea. Multe dintre aceste tragedii se produc din cauza lipsei marcajelor şi a parapeţilor de protecţie. Riscul de accidente rutiere în România este de 200%! Practic, nicăieri, în Europa, şoferii nu merg în beznă totală ca la noi, orbecăind pe străzi. Fără să vadă marginile drumului, curbele periculoase sau trecerile de pietoni. Pe un sfert din distanţa de la Bucureşti la Fundulea, marcajele au o luminozitate de 3 ori mai mică. Asta implică, pe timp de noapte, un risc de trei ori mai mare pentru producerea de accidente. În urma unor analize cu aparate speciale s-a înregistrat maximum 60 de lucşi faţă de minimum 150 de lucşi cât ar fi trebuit să fie - conform caietului de sarcini impus de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Categoric se impune refacerea marcajelor ce nu respectă standardele internaţionale. Marcajele, mai ales pe timpul nopţii sau pe timp de ploaie sau ceaţă, nu-şi fac treaba. Ce este cel mai grav este faptul că CNAIR confirmă că lucrările privind marcajele sunt realizate prost şi arătă cu degetul către firmele care se ocupă de asta. Sunt mulţi oameni care au avut de suferit de pe urma drumurilor prost marcate, a parapeţilor deterioraţi ori a lipsei totale a acestora. Astfel, avem nevoie urgent de construirea de parapeţi şi reabilitarea celor existenţi în toată ţara. Avem cazuri în care parapeţii metalici s-au desprins din structură şi au ucis oameni sau au produs leziuni fizice grave. Aceştia au dat în judecată Compania Naţională de Drumuri şi au obţinut în instanţă despăgubiri record. De fiecare dată, anchetele stabilesc că vinovaţi pentru toate cazurile de acest gen sunt cei de la CNAIR. Probleme similare sunt şi în oraşe, nu numai pe autostrăzi şi drumuri naţionale. Reprezentanţii ONG-urilor, împreună cu experţii autorizaţi au verificat, anul trecut, mai multe marcaje din Bucureşti. Niciunul nu respecta standardul rutier! România cheltuieşte anual un miliard de lei pentru marcajele rutiere. Banii ar ajunge pentru o sută de mii de kilometri de benzi trasate, la preţul mediu de pe piaţă. Asta înseamnă că am putea revopsi într-un an toate marcajele din ţară, iar dacă lucrările ar fi şi de calitate, numărul accidentelor de circulaţie ar putea scădea considerabil.
			Domnul Dragoş Gabriel Zisopol: "Elevii olimpici ai României, savanţii de mâine" Între două sărbători sacre, elevii olimpici ai României au adus primăvara în sufletul nostru, prin bucuria de a se întrece la olimpiadele naţionale, făcând astfel ca şirul acestora, început în Grecia antică, să reprezinte un drum în lumina cunoaşterii, adevărului, frumosului, artelor şi a literaturii. Sunt mândru de voi, dragi elevi eminenţi ai acestei ţări, care străjuiţi renumele şcolii noastre în România şi în Europa unită, după modelul antichităţii greco-latine. Pentru că vă apreciez inteligenţa şi sârguinţa, cu câţiva ani în urmă, am propus de la tribuna Parlamentului - şi am transformat apoi în lege, împreună cu alţi colegi - ca răsplata pentru laurii olimpici să vă fie susţinută şi prin bursa Meritul Olimpic. De la aceeaşi tribună, am propus şi i-am convins pe colegii mei că meritaţi să aveţi un loc garantat la facultate, dacă aţi urcat pe podiumul olimpiadelor naţionale şi internaţionale. Meritaţi respectul şi recunoaşterea societăţii tocmai pentru că a deveni olimpic pentru voi a însemnat a munci fără zăbavă, a lupta cu greutatea unor biblioteci întregi şi a vă sacrifica timpul liber pentru a cuceri podiumul. Disciplinele la care voi faceţi performanţă sunt cele care dau coerenţă culturii umaniste şi fundamentează studierea ştiinţelor, deoarece antichitatea greco-romană a dat umanităţii personalităţi care au modelat cunoaşterea complexă a lumii, prin savanţi care au pus bazele filosofiei, matematicii, fizicii, artelor, literaturii. Trebuie să-i amintim pe Platon, Aristotel, Pitagora, Socrate, alături de un lung şir de oameni de ştiinţă şi cultură care şi-au legat numele de evoluţia cunoaşterii umanităţii. Aceştia sunt marii clasici ai omenirii, la care ne raportăm ca la nişte repere ce fixează coordonatele arhetipului universal. Cu atât mai mult, pasiunea pe care o aveţi pentru limbile clasice reprezintă o garanţie că vocaţia intelectuală vă este proprie şi că vă poziţionaţi, cu adevărat, în elita generaţiei voastre. Modelul antichităţii greco-latine este cel pe care Uniunea Europeană l-a preluat, reconfigurându-l în istoria recentă a bătrânului continent. Sunt convins că limbile clasice v-au structurat gândirea şi v-au oferit o perspectivă clară asupra traseului vostru profesional pe care îl veţi desăvârşi academic, prin studiile universitare. Vă felicit pentru rezultatele de excepţie şi vă doresc împliniri spirituale şi strălucire olimpică pentru a continua să reprezentaţi cu onoare şcoala românească în context european, alături de colegii voştri care fac performanţă la olimpiada naţională şi internaţională de neogreacă.
			Domnul Dumitru Mihalescul: "Bucovina este capitala turismului românesc!" Turismul românesc a avut şi are încă enorm de oferit tuturor celor care doresc să petreacă momente de linişte, de odihnă şi de reculegere, mai ales cu ocazia Sfintelor Sărbători creştine. Puţine ţări din lume se pot lăuda că dispun de o bogăţie atât de mare a ofertei turistice, aşa cum are România: mare şi litoral, râuri, fluviu şi deltă, dealuri, coline şi munţi acoperiţi de păduri sălbatice. Chiar şi cel mai pretenţios turist occidental nu va putea spune că în România nu poate găsi tot ceea ce îşi doreşte. Pe lângă bogăţia naturii şi a formelor de relief, România oferă tuturor turiştilor, români sau străini, una dintre cele mai consistente pagini din istoria tumultuoasă a acestui colţ din Europa de Sud-Est, atât din punctul de vedere al cetăţilor de scaun, aşezărilor domneşti şi al izvoarelor istorice, dar mai ales din punctul de vedere al rădăcinilor răsăritene ale creştinismului european: mănăstiri fără egal în lume, chilii şi biserici creştine construite înainte ca alte popoare să se constituie ca naţiuni. Mă bucură nespus de mult faptul că, într-o viaţă tot mai învolburată, tot mai grea şi cu tot mai puţin timp liber, românii au început să acorde o atenţie mai mare turismului ecumenic şi evanghelic şi nu au uitat să cinstească Învierea Domnului. De departe cel mai mare câştig este acela că în această perioadă foarte mulţi tineri şi adolescenţi au venit în Bucovina pentru a sărbători învierea Domnului Isus Hristos. Este de apreciat că tinerii vin din nou în Casa Domnului şi că ştiu să aprecieze sacrificiul făcut de fiul lui Dumnezeu pentru noi, toţi, şi, mai ales, că sunt conştienţi că morala şi valorile creştine le pot asigura un viitor luminos şi drept. Am spus şi repet faptul că mă bucură reîntoarcerea românilor la Dumnezeu, mai ales pentru faptul că a veni din Oltenia, Muntenia, Dobrogea sau chiar din Ardeal până în Bucovina nu este o misiune tocmai uşoară. Apreciez enorm faptul că românii nu s-au temut de infrastructura deficitară, de drumurile proaste şi căile ferate învechite şi au venit în număr atât de mare, chiar dacă au fost nevoiţi să parcurgă sute de kilometri şi să aştepte ore în şir până să ajungă în ţinutul Bucovinei. Este cert faptul că Bucovina a devenit de mult timp capitala turismului din România şi capitala turismului economic pentru o bună parte din creştinătatea europeană. Acest lucru este ştiut de aproape toţi românii, chiar şi de către turiştii străini, însă pare să nu fie cunoscut de niciunul dintre miniştri sau guvernele care au condus soarta ţării noastre, mai ales în ultimii ani de creştere economică. Turismul pentru Bucovina este sursa principală a economiei locale, într-o regiune în care nici investiţiile publice, nici investiţiile private mari şi nici investitorii străini nu au ajuns, aşa cum speram imediat după aderarea la Uniunea Europeană! De aceea, orice antreprenor care vrea să crească serviciile de turism, să ofere condiţii mai bune şi la preţuri accesibile, trebuie încurajat cu toată forţa de statul român. De asemenea, turismul ecumenic bucovinean nu trebuie să fie numai o prioritate locală sau naţională, ci chiar o preocupare internaţională, pentru că salba nepreţuită de mănăstiri din Bucovina este, în cea mai mare parte, o componentă de bază a Patrimoniului Internaţional construit al UNESCO. Politicienii ar trebui să se îngrijească de această moştenire şi să fie atenţi la ceea ce îşi doresc tot mai mult românii. Într-o lume în care valorile creştine par ameninţate din toate părţile şi cu toate mijloacele, românii vor să se întoarcă la Dumnezeu. Trebuie şi merită să încercăm să-i sprijinim!
			Domnul Dumitru Oprea: "Accesul egal la servicii de sănătate, pură teorie" Cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii, ministrul Sorina Pintea ne-a oferit un mesaj plin de înţelepciune. Ne-a vorbit despre faptul că întreaga populaţie a României are dreptul la servicii medicale, indiferent de statutul economic sau social, de vârstă sau de rezidenţă. În 2018, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atras atenţia că jumătate din populaţia planetei nu are acces la asigurare medicală şi cere tuturor statelor să adopte sistemul universal de asigurări de sănătate. România se numără printre ţările care asigură, în teorie, tuturor cetăţenilor săi servicii medicale în sistemul public de sănătate. În realitate, lucrurile sunt diferite - în cele mai multe cazuri spitalele sunt o ruină, duc lipsă de medici, iar investiţiile în infrastructura de sănătate continuă să fie o Fata Morgana. Nu este săptămână în care liderii PSD-ALDE să nu ne anunţe despre o nouă ctitorie spitalicească. De la spitalele regionale de urgenţă, pentru care există deja în cont banii din fondurile europene, şi până la celebrul "spital republican", care are ca termen de execuţie "maxim 20 de ani". Indiferent de localitatea vizitată de liderul PSD, Liviu Dragnea, apare şi promisiunea construirii unui nou spital. Din nefericire, vânzarea de iluzii ne va costa scump, iar costul se va număra în victime omeneşti. Cazul Colectiv, când s-a încercat muşamalizarea problemelor grave din sistemul de sănătate al capitalei, este ilustrativ în privinţa capacităţii de a trata bolnavii în situaţia unei catastrofe, pentru că nu avem asigurat tratamentul adecvat nici măcar pentru situaţiile obişnuite. Anual, bugetul Ministerului Sănătăţii este tot mai mare, iar banii par că sunt înghiţiţi într-o Groapă a Marianelor. Spitale noi nu se construiesc, iar condiţiile din cele existente nu se îmbunătăţesc. În acest timp, românii cu venituri medii şi mari fug de sistemul public şi apelează tot mai mult la serviciile din afara ţării sau la cele private. Nu toţi românii au însă şansa unor venituri decente care să le permită accesul la astfel de servicii medicale. Ca urmare, majoritatea populaţiei continuă să îndure problemele unui sistem sanitar public, pentru serviciile căruia, de cele mai multe ori, trebuie să se deplaseze pe distanţe mari pentru a beneficia de un consult de specialitate, cu programări prealabile, care presupun, deseori, luni întregi de aşteptare. Aşa încât, nici nu poate fi vorba de acces egal la servicii medicale de calitate în România, aşa cum ne transmite doamna Sorina Pintea. Iată de ce, dacă sistemul public de sănătate nu va fi reformat, se va ajunge în situaţia în care, deşi cetăţenii au asigurarea universală, în realitate vor beneficia de consultaţii şi tratament numai persoanele care îşi pot permite să plătească servicii medicale private. Iar aceasta este tot o formă de faliment a statului român.
			Doamna Mirela Furtună: "Protecţia vieţii private şi a datelor personale înseamnă şi protecţia copiilor noştri" Scandalul Cambridge Analytica a scos în evidenţă faptul că datele noastre personale pot fi folosite ilegal, imoral, pot fi stocate şi utilizate pentru a atinge scopuri politice mai mari, precum campania de susţinere a Brexit-ului sau alegerile prezidenţiale americane, sau mai mici, precum candidaturi individuale. Pare puţin ciudat când o astfel de afirmaţie este făcută de un politician, însă nu este deloc. Pentru că, de exemplu, pe mine mă interesează, şi cred că pe toţi colegii mei, impactul politic şi integritatea procesului electoral indiferent de felul acestuia. Dar vreau să scot în evidenţă faptul că protecţia datelor înseamnă şi protecţia copiilor noştri. Fondatorul companiei Facebook a fost audiat ieri de Congresul american, în contextul scandalului Cambridge Analytica, companie britanică de consultanţă politică acuzată că a folosit în mod ilegal datele a zeci de milioane de utilizatori Facebook. Noi informaţii arată că 112.343 de români au avut datele compromise. Poate nu ne-ar fi interesat prea mult dacă această cifră nu ar fi apărut. În acest context, este de interes acest subiect pentru România, pentru Parlament, pentru opinia publică sau pentru alte instituţii ale statului român? Cred că nu încape în discuţie că implicaţiile, pe care acest scandal le-a scos în evidenţă, sunt de mare interes şi că trebuie să fim conştienţi că atunci când oferim date personale acestea pot fi utilizate abuziv. Dar la fel de bine trebuie să ne asigurăm că acestea sunt protejate. În noile societăţi digitale protecţia vieţii private şi a datelor cu caracter personal trebuie să fie o prioritate. Nu sunt o specialistă în IT şi nici nu am valenţe de acest tip, însă sunt mamă şi cred că atât noi, dar mai ales copiii noştri trebuie instruiţi, printr-un proces public de educare, cu privire la riscurile pe care le implică platformele sociale, timpul petrecut acolo, conţinutul accesat sau postat şi alte elemente de acest tip. În niciun caz nu cred că trebuie pornită o cruciadă împotriva acestora. Ba din contră, au un impact pozitiv asupra comunicării politice, a mesajelor noastre către români, pentru socializare şi comunicare personală. Înregistrarea pe o platformă socială este benevolă, dar garanţia protecţiei datelor trebuie să existe. Dezbaterile despre protecţia vieţii private şi a datelor personale, şi mai ales ale copiilor noştri, nu trebuie să aibă loc doar în cercuri restrânse, doar între specialişti, ci ele trebuie să fie şi publice, tocmai ca prin mesajele transmise să tragem diverse semnale de alarmă sau publicul să fie educat cu privire la riscuri. În era digitală datele noastre personale nu sunt, totuşi, un bun public şi nimeni nu trebuie să le manipuleze în niciun fel.
			Domnul Găvrilă Ghilea: "Vinovaţi pentru delictul major al iubirii de ţară" Am comemorat, în urmă cu câteva zile, la umbra Troiţei Martirilor din localitatea bihoreană Lunca, 99 de ani de la o zi pe veci îndoliată pentru românii de pe aceste meleaguri atât de des trecute prin glonţ şi sabie în decursul trecutului lor milenar. E o minune Dumnezeiască faptul că apele Crişului Negru, ce se rostogolesc dinspre munte spre vale, nu sunt şi acum înroşite de sângele românilor patrioţi pe care îl spală de secole. Nedreapta istorie a făcut ca, după euforia actului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la înfăptuirea căreia au contribuit şi cei mai destoinici fii ai săi, Ţara Beiuşului să rămână vremelnic sub cizmă străină. O eroare administrativă mult prea scump plătită, care a făcut posibilă transformarea acestui teritoriu într-un veritabil poligon de exterminare a celor care s-au pus în fruntea luptătorilor pentru unire. Ne întrebăm şi astăzi cum a fost posibil ca, sub privirile indiferente ale unei Europe care negocia tratate de pace, o gaşcă de ocupaţie, formată din secui fără căpătâi, cu minţile rătăcite, să curme vieţile a zeci de români bihoreni, ţărani şi intelectuali deopotrivă, din Beiuş, Cărpinet, Câmpani, Criştior, Finiş, Lunca, Sighiştel, Vaşcău, declaraţi vinovaţi şi executaţi pe loc pentru delictul major al iubirii de ţară şi vina supremă a dorinţei de libertate. Printre aceşti martiri ai neamului românesc s-au aflat şi marii avocaţi patrioţi ai Ţării Beiuşului, dr. Ioan Ciordaş şi dr. Nicolae Bolcaş - a căror memorie am evocat-o recent -, ridicaţi de la casele lor în puterea nopţii de Vinerea Mare a anului 1919 şi aduşi sub escortă în Lunca, pe malul Vărzarului, unde au fost schingiuiţi, mutilaţi, batjocoriţi şi asasinaţi. Au revenit în "glia rece, de lângă biserica din deal" a Beiuşului lor drag, eliberat cu doar câteva zile mai devreme de trupele române, aşa cum consemna eminentul dascăl al Liceului "Samuil Vulcan", prof. dr. Constantin Pavel, "în amurgul unei sumbre seri de primăvară, la 25 aprilie 1919, în două coşciuge de metal, petrecuţi de lacrimile satelor şi de jeluirea clopotelor". La 99 de ani de la acele cumplite evenimente, alături de toţi românii patrioţi de la poalele Apusenilor, ne-am plecat din nou frunţile în memoria martirilor acestor meleaguri şi ai neamului românesc, aducându-le un prinos de recunoştinţă în semn că jertfa lor nu va fi vreodată uitată. Martirii îşi dorm somnul de veci în pământul sfânt al Ţării Beiuşului, a cărei libertate au iubit-o atât de mult, iar noi trebuie să dăm dovadă de putere, credinţă şi unitate pentru a le păstra neîntinate nobilele lor idealuri.
			Domnul George Şişcu: Anul 2017 s-a încheiat cu numai 15,4 kilometri noi de autostradă inauguraţi, deşi de-a lungul anilor reprezentanţii Ministerului Transporturilor au promis că zeci de kilometri de autostradă vor fi daţi în folosinţă. Să ne aducem aminte de declaraţiile guvernanţilor de-a lungul timpului. Dan Şova, fost ministru al transporturilor, declara în anul 2014: "Anul acesta vor fi inauguraţi încă circa 100 de kilometri şi începând de anul viitor vom avea o medie de 250 de kilometri pe an". În 2015, Ioan Rus, tot fost ministru al transporturilor, spunea: "De făcut în următorii ani 725 de kilometri de autostradă, 184 de kilometri de autostradă fazată, 1.800 de kilometri de drumuri expres". Sorin Buse, fost ministru al transporturilor, spunea apoi, în 2016, că aproximativ 160 de kilometri vor fi finalizaţi în 2017. Nici Răzvan Cuc, fost ministru al transporturilor, nu s-a lăsat mai prejos şi declara în 2017 că-şi asumă darea în folosinţă a 90 de kilometri de autostradă. Mai nou, actualul prim-ministru, doamna Viorica Dăncilă, a declarat finalizarea, în următorii ani, a 350 de kilometri de autostradă. Dacă toate declaraţiile de mai sus ar fi fost respectate, am fi ajuns ca în anul 2018 să avem mii de kilometri de autostradă, însă, din păcate, ţara noastră are în acest moment doar 750 kilometri funcţionali, motiv pentru care am fost declaraţi ruşinea Europei la infrastructură rutieră. Astfel, deşi suntem al doilea mare stat din Europa Centrală şi de Est, am rămas codaşi printre ţările din regiune din punct de vedere al numărului de kilometri de autostradă raportat la populaţie şi la suprafaţă. Asta deoarece, conform statisticilor, în Bulgaria erau în funcţiune, în septembrie 2016, 786 km de şosele de mare capacitate, în Polonia erau în funcţiune, în ianuarie 2017, 3.274 km. de şosele de mare capacitate, în Cehia, în 2015, erau finalizaţi 1.445 de kilometri de astfel de şosele, iar în Ungaria, în acelaşi an, existau 1.527 de kilometri. La noi, în schimb, an de an, politicienii au promis sute de kilometri de drumuri sau autostrăzi care să brăzdeze ţara, iar la final de mandat au căutat vinovaţii. Este cert că lipsa autostrăzilor ne duce într-o situaţie critică din punct de vedere al dezvoltării economice, ne condamnă la izolare, reduce fluxurile de investiţii străine în ţară şi, implicit, crearea de locuri de muncă şi împiedică dezvoltarea durabilă a regiunilor noastre. Vrem fapte, nu vorbe. Vrem ca regiunile ţării să nu se mai dezvolte diferit din cauza lipsei de infrastructură, vrem să nu mai avem sute de accidente rutiere soldate cu sute de morţi anual din cauza lipsei de implicare a autorităţilor publice.
			Doamna Mihaela Huncă: "Obiectivul PSD s-a schimbat. De la obiectivul «mai multe locuri de muncă» am trecut la obiectivul «mai multe locuri de muncă bine plătite»" Relansarea economică realizată de guvernarea PSD-ALDE generează locuri de muncă în economie. Obiectivul PSD s-a schimbat. De la obiectivul "mai multe locuri de muncă" am trecut la obiectivul "mai multe locuri de muncă bine plătite" În ianuarie 2018, numărul salariaţilor a ajuns la 4,888 de milioane de persoane. Este recordul ultimilor 20 ani, merit evident al guvernării PSD-ALDE. Companiile au făcut peste 37.000 de noi angajări în prima lună din an, cele mai multe în industria prelucrătoare, în servicii administrative, în comerţ şi în IT&C. Institutul Naţional de Statistică arată că efectivul de salariaţi din economie a ajuns în luna ianuarie a acestui an la 4,888 milioane de persoane, în creştere cu 37.600 de salariaţi, faţă de luna decembrie a anului trecut. Astfel, se face dovada că salariul minim crescut, la 1.900 de lei brut lunar, în niciun caz nu este un semnal negativ, aşa cum speculau reprezentanţii opoziţiei, ci mai degrabă reprezintă un motiv pentru angajatori şi investitori să caute forţă de muncă calificată. Numărul record de angajaţi ne arată că decizia PSD de a majora salariul minim a fost corectă şi a transferat creşterea economică în buzunarul cetăţenilor. Cheltuielile cu salarizarea în anul 2017 au crescut cu 12 miliarde de lei, faţă de 2016 şi cu alte 11 miliarde de lei în 2018, faţă de anul 2017, în condiţiile în care au fost efectuate majorări cuprinse între 10% şi 100% pentru diferite categorii de bugetari. Aşadar, cheltuielile totale cu salarizarea în sistemul bugetar, în anul 2016, au fost de 58 de miliarde de lei, iar în anul 2017 au crescut la 70 de miliarde de lei, pentru ca în anul 2018, în buget, să fie prevăzute 81 de miliarde de lei. Din analiza acestor cifre se poate constata că veniturile tuturor categoriilor sociale s-au majorat de la preluarea guvernării de către coaliţia PSD-ALDE. Toate statisticile arată că veniturile nete au crescut în toate sectoarele. De altfel, guvernarea PSD-ALDE, prin rezultatele de excepţie privind creşterea economică şi menţinerea echilibrelor macroeconomice, asigură un climat propice dezvoltării afacerilor şi oferă garanţii puternice investitorilor străini. Un exemplu recent este cel al investiţiei de importanţă naţională pe care Bosh se pregăteşte s-o facă la Simeria şi care înseamnă alocarea a 110 milioane de euro, într-o fabrică de maşini de spălat, care va aduce înfiinţarea a cel puţin 700 de noi locuri de muncă. Cifrele nu mint! România are cel mai ridicat randament al muncii din Uniunea Europeană. Deci creşterea salariilor a fost justificată. România are cel mai ridicat randament al muncii din Uniunea Europeană: 232%, calculat ca raport între productivitatea obţinută şi salariile plătite. Există deci toate argumentele şi justificările economice pentru ca forţa de muncă să fie plătită mai bine, fapt care se produce asumat şi sistematic odată cu venirea PSD-ALDE la guvernare.
			Domnul Ioan Balan: "Avem nevoie urgent de un pact pentru investiţii în Moldova!" De ani de zile susţin cu toată puterea că singura cale pentru a pune Moldova pe linia de dezvoltare şi modernizare, pe care ne-o dorim cu toţii, se află în impulsionarea investiţiilor generatoare de locuri de muncă bine plătite. Moldova este cea care a pierdut din cauza subdezvoltării, din cauza sărăciei şi a lipsei locurilor de muncă bine plătite, cei mai mulţi tineri români şi-au croit speranţa muncind în străinătate. Când vorbesc despre investiţii, mă refer la toate cele trei categorii care ar putea să scoată Moldova din zona ruşinoasă a celei mai slab dezvoltate regiuni din Uniunea Europeană. În primul rând, investiţiile publice trebuie să treacă de la etapa declaraţiilor, a mâzgălelilor pe harta ţării, la cea a faptelor, la cea a şantierelor pe care să se lucreze 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Spun acest lucru deoarece, deşi Moldova este în topul priorităţilor MasterPlanului investiţiilor pentru transporturi, până acum niciun şantier nou nu s-a demarat efectiv. Niciun membru al Guvernului nu mai poate invoca astăzi lipsa banilor, pentru că de dimineaţa şi până seara miniştrii ne spun că economia duduie, că bani la buget sunt suficienţi, iar fondurile europene abia aşteaptă să fie utilizate. Aşadar, proiectele există, priorităţile sunt definite, banii există şi ei, iar ceea ce mai lipseşte este doar voinţa politică. Cu responsabilitatea cuvenită pentru poporul român, se pot demara imediat proiectele pentru modernizarea drumurilor şi căilor ferate din Moldova, pentru traversarea Carpaţilor de la Est la Vest, prin mult aşteptatele drumuri rapide care să lege provinciile istorice ale aceluiaşi neam. Investiţiile publice reale sunt cele care creează efectele de antrenare şi pentru industrie, adică exact pentru acel domeniu extrem de slab dezvoltat în Moldova În al doilea rând, investitorii străini se uită cu mare interes faţă de oportunităţile pe care le are Moldova pentru orice sector industrial. Mână de lucru bine calificată avem, resurse locale avem din plin, iar de o administraţie locală dispusă să sprijine stabilirea în regiune a unor fabrici moderne nu ducem deloc lipsă. Aşadar, cum avem în structura Guvernului nu mai puţin de trei miniştri şi un viceprim-ministru care ar trebui să se ocupe de problemele economiei şi ale mediului de afaceri, mi-aş dori ca până la vară să-i auzim că se laudă cu succese reale legate de amplasarea unor investitori strategici în Regiunea de Nord-Est a României. În trecut, au fost miniştri care au promis că au ajuns la înţelegeri cu mari producători de autoturisme, cu mai producători industriali şi că fabrici şi uzine vor răsări în Moldova. Miniştrii au plecat, iar nicio investiţie străină notabilă nu s-a dezvoltat în Moldova, deoarece aproape toţi investitorii străini au reclamat că la Bucureşti nu au găsit parteneri de discuţii pentru a lua decizia de a se stabili în Moldova pe termen lung. Nu în cele din urmă, nu trebuie să uităm că astăzi, în Moldova, mii de agenţi economici moldoveni se luptă din greu să îşi menţină afacerile pe linia de plutire, să ofere locuri de muncă pentru moldoveni şi să îşi plătească obligaţiile fiscale înainte de termenele legale. Ei reprezintă capitalul autohton românesc, investiţiile private româneşti, pentru care Guvernul a promis în sutele de pagini ale Programului de guvernare numai lapte şi miere, spunând că vor implementa măsuri pentru a-i sprijini să reziste provocărilor pieţei şi să se dezvolte pentru a deveni competitivi. Au trecut mai bine de 15 luni de guvernare, iar pentru antreprenorii români oneşti nu s-a făcut nimic. Am convingerea că şi la nivelul parlamentarilor moldoveni din coaliţia PSD-ALDE există dorinţa de a materializa un pact pentru investiţii în cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană. Constatând că principala piedică pentru a scoate Moldova din subdezvoltare o reprezintă lipsa de voinţă politică, am decis să lansez un apel public către toţi deputaţii, senatorii şi aleşii locali din arcul guvernamental pentru a susţine proiectele urgente de investiţii necesare Moldovei, de la Milcov şi până în Nord, la Siret. Atunci când oamenii politici au ştiut să treacă peste orgolii politice şi şi-au pus toată energia în sprijinul unor proiecte mari, au reuşit să scrie istoria. La peste zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană avem obligaţia de elimina discrepanţele de dezvoltare din interiorul ţării, cât mai rapid. Toţi românii au dreptul la un nivel de trai decent, fie că se numesc munteni, ardeleni, olteni, dobrogeni, bănăţeni, moldoveni sau bucovineni.
			Domnul Ionuţ-Marian Stroe: "Educaţia este cheia în lupta pe termen lung cu dezinformarea" Dezinformarea şi felul cum se propagă aceasta pe reţelele sociale este un subiect care preocupă din ce în ce mai multe state. Germania a adoptat deja, din 2017, o lege care încearcă să stăvilească răspândirea de conţinut ilegal (ştiri false, discurs instigator la ură, pornografie infantilă, propagandă nazistă, glorificarea terorismului etc.) pe marile platforme sociale, iar alte ţări i-au urmat destul de repede exemplul. Dezbaterea publică din jurul acestui subiect este polarizată pe două linii: pe de o parte este preocuparea pentru dreptul la liberă exprimare, de cealaltă parte este îngrijorarea privind securitatea alegerilor în faţa valului de ştiri false. Scandalul recent privind folosirea fără permisiune a datelor personale de Cambridge Analytica pentru a plasa ştiri false croite special pentru a exploata vulnerabilităţile şi înclinaţiile a peste 80 de milioane de utilizatori Facebook, exact în timpul campaniei electorale, a ilustrat foarte clar felul cum dezinformarea şi manipularea pot influenţa o decizie atât de importantă precum alegerea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, decizie care într-un fel sau altul afectează întreaga omenire. Pe de altă parte, o lege care dă autorităţilor puterea de a şterge conţinutul postat de utilizatori stârneşte în mod firesc anumite temeri, pentru că poate fi folosită de un guvern cu înclinaţii autoritare pentru a bloca orice posibilitate a opoziţiei şi a societăţii civile de a-şi face auzită părerea şi de a ridica teme importante pentru societatea respectivă. Pe termen lung, educaţia publicului larg este cea care poate să garanteze că societatea în ansamblul său este mai bine pregătită pentru a face faţă campaniilor de dezinformare. Nu mai este de ajuns să ne învăţăm copiii să citească, trebuie să îi ajutăm să înţeleagă ceea ce citesc şi să le educăm în special spiritul critic. Abilităţile de a găsi informaţiile relevante în oceanul de surse media, dar şi de a le interpreta, a le analiza şi verifica - abilităţi denumite generic "media literacy" - sunt esenţiale pentru a avea un corp civic educat şi pregătit să facă faţă provocărilor democraţiei în era digitală. Întreaga concepţie a sistemului de educaţie din România trebuie să se adapteze la aceste nevoi, pentru a supravieţui ca naţiune în viitor.
			Domnul Costel Lupaşcu: "Importanţa stagiilor de practică pentru tineri în sistemul administrativ’’ În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, astăzi voi vorbi despre ceea ce eu cred că reprezintă un lucru esenţial pentru dezvoltarea sistemului administrativ din România, de aceea voi vorbi despre importanţa stagiilor de practică pentru tineri în sistemul administrativ. Implicarea tinerilor cu potenţial în activităţile guvernamentale la nivel central şi local reprezintă o practică desăvârşită deja în statele civilizate. Astfel, programele de internship sunt o metodă recunoscută prin intermediul cărora organizaţiile publice şi private oferă tinerilor oportunitatea de a experimenta lucrul în mediu organizat, de a se familiariza cu metodele de lucru şi de a pune în aplicare cunoştinţele deprinse în urma studiilor absolvite. Programele de internship desfăşurate în entităţile publice vin în completarea pregătirii academice a tinerilor cu potenţial, generând oportunitatea formării viitorilor lideri. Programele de practică din administraţia publică pot avea drept misiune familiarizarea tinerilor cu administraţia publică de la nivel local şi central, în ideea unei potenţiale cariere în sistemul administrativ. Principalele obiective ce trebuiesc urmărite în cadrul programelor de internship ar trebui să fie: (1) oferirea unei experienţe directe şi unice pentru tineri, prin implicarea acestora în cadrul activităţilor întreprinse la nivelul instituţiilor statului, dar şi la nivelul direcţiilor şi departamentelor din subordinea instituţiilor; (2) dobândirea de experienţă şi cunoştinţe practice, precum şi facilitarea înţelegerii de aceştia a administraţiei publice; (3) cultivarea spiritului civic al tinerilor cu potenţial, pentru motivarea acestora în a se desăvârşi profesional în România. Stagiile de internship reprezintă, în primul rând, un beneficiu pentru tineri, deoarece aceştia pot beneficia de o inserţie pe piaţa muncii conformă cu dorinţele şi aşteptările acestora, dar şi cu obiectivele politicilor publice în materie de ocupare a forţei de muncă, adoptate de organismele publice cu atribuţii în domeniu. Cred că aceste programe de practică ar trebuie să fie tot mai prezente, deoarece instituţiile beneficiază de entuziasmul şi inovaţia stagiarilor, în timp ce aceştia din urmă câştigă timpuriu în cariera lor experienţa activităţii din sectorul public. De aceea, în calitatea mea de deputat al Parlamentului României, voi depune toate eforturile necesare pentru susţinerea acestor stagii de practică ce vor conduce, implicit, şi la dezvoltarea principiilor unei societăţi echilibrate, în care fiecare tânăr să îşi poate exprima liber opinia, oferindu-i-se şansa de a contribui în mod activ şi continuu la bunul mers al comunităţii,
			Doamna Roxana Mînzatu: "Junii Braşovului - tradiţii urbane unice în România şi Europa" Cei ce ne vom afla în Braşov duminică, 15 aprilie 2018, vom fi martorii unei tradiţii urbane singulare în peisajul cultural românesc şi european: coborârea Junilor călare din vechiul cartier românesc Şchei în cetatea medievală a Braşovului. "Ziua de călări" sau "Coborârea în Cetate", cum mai este cunoscută defilarea călare a celor şapte cete de juni prin Şchei, dar şi pe străzile cetăţii Braşovului, are loc tradiţional în prima duminică după Paşti, duminica Tomii. Junii Tineri, urmaţi de Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanţi, Braşovecheni, Roşiori şi Albiori se întâlnesc în faţa Bisericii Sfântul Nicolae, parcurg traseul ceremonial şi apoi urcă la Pietrele lui Solomon. În traseul lor pe străzile oraşului, Junii salută mulţimea cu "Hristos a înviat!", iar cei de pe margine răspund în cor "Adevărat a înviat!". Peste 100 de bărbaţi, membri ai comunităţii, formează coloana Junilor. Fiecare grup are în frunte şarja sau ierarhia grupului, pe model militar: vătaful, urmat de stegar, încadrat de cei doi armaşi. Costumele fiecărui grup sunt specifice, spectaculoase, majoritatea fiind vechi moşteniri de familie. Caii Junilor sunt şi ei împodobiţi festiv, cu ciucuri şi panglici multicolore. Prima menţiune documentară referitoare la Juni datează din anul 1728 şi se află într-un hrisov din arhiva Primei Şcoli Româneşti din Şchei. "(...) obiceiul acesta al junilor ne aminteşte de istoria meleagurilor, pentru că ei şi-au primit caracteristici pe fiecare treaptă a istoriei. Ca dovadă nu avem doar juni tineri, care nu este un pleonasm, înseamnă necăsătoriţi, avem juni bătrâni, adică cei căsătoriţi, avem roşiori, dorobanţi şi curcani, care luptă pentru independenţă. În amintirea evenimentelor din 1877, când noi eram în Ardeal şi nu aveam voie să luptăm pentru independenţă, luam costume de roşiori, dorobanţi şi de curcani. Patru dintre cele şapte grupuri de juni poartă pe cap modelul căciulii lui Mihai Viteazul, trei poartă costume din 1877 şi astfel ei asamblează nişte valori ale istoriei prin felul lor de a se comporta", spune profesorul Vasile Oltean în cartea dedicate Junilor şcheieni. Calendarul activităţii junilor este bogat. Prima ieşire a Junilor este de Bunăvestire, pe 25 martie, când Junii Tineri ies cu surla în Piaţa Prundului, unde fac un popas şi "trag din surlă", după care urcă pe Coasta Prundului, unde îi aşteaptă alţi juni din alte grupuri, unde se aruncă buzduganul şi apoi colindă pe la troiţele din zonă. De Florii se face parastasul junilor care au trecut la cele veşnice şi, potrivit pr. prof. dr. Vasile Oltean, "catastifele cu nume sunt impresionant de mari în memoria acestor juni care îşi respectă înaintaşii". Urmează apoi manifestările junilor care au loc în fiecare zi din Săptămâna Luminată, culminând cu Parada Junilor din Duminica Tomii. Luni ies după ouă roşii la fete, având în frunte un ceteraş, după ce fac o horă şi aruncă buzduganul în Piaţa Prundului. Marţi se duc pe Coasta Prundului cu plăcinte, orice trecător prin zonă primind câte o plăcintă. Apoi petrec la Crucea de pe Coasta Prundului, o cruce istorică pastorală. De altfel, în Şcheii Braşovului sunt 64 de cruci sau troiţe, cele mai multe fiind ale junilor, şi fiecare grup are în grijă câteva troiţe. Joi are loc aruncarea în ţol, în Piaţa Prundului. Costumele Junilor, dansurile, ritualurile acestora de peste an, împreună cu istoricul celor peste 60 de cruci sau troiţe răspândite, dar şi meşteşugul sau gastronomia specifică Şcheiului spun povestea devenirii românilor pe aceste meleaguri. Jocurile strămoşeşti sunt o mândrie a Braşovului, pentru că acest obicei s-a păstrat în mediul urban şi nu există un alt oraş care să aibă hora sau jocul strămoşesc organizate nu de un ansamblu, ci de membrii comunităţii. Braşovul a păstrat, spre deosebire de oricare alt oraş mare din România, un vechi port tradiţional urban şi un costum naţional unic prin intermediul Junilor din Şchei. Nu există un alt port tradiţional în Braşov decât hainele româneşti ale Junilor Tineri, Bătrâni, Curcani, Dorobanţi şi Brasovecheni şi nu există un alt port naţional în Braşov decât costumul Junilor Naţionali Albi, al Roşiorilor şi al Tinerilor din Cacova, aşa cum afirmă şi istoricul Alexandru Stănescu. În 2018, anul european al patrimoniului cultural şi anul Centenarului Marii Uniri, este important să ne apropiem cu toţii de aceste tradiţii, să le înţelegem istoricul, sensul, dar şi să ne bucurăm de ceea ce ne oferă ca identitate şi originalitate. Pentru generaţiile mai tinere, lecţiile de istorie şi geografie locală pot reprezenta o alternativă atractivă.
			Domnul Neculai Iftimie: "Un proiect de lege care va crea confuzii şi va produce perturbări în domeniul suplimentelor alimentare" Proiectul de Lege privind suplimentele alimentare, elaborat de Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională Antidoping, aflat în dezbatere la Camera Deputaţilor, în cazul în care va fi adoptat, va crea confuzii şi va produce perturbări sectorului în care este deja reglementat, şi care funcţionează de 12 ani în condiţii normale, conform Legii nr.491/2003 a plantelor medicinale şi aromatice şi a Regulamentului CE nr.178/2002. O clasificare a suplimentelor alimentare în trei categorii distincte, aşa cum prevede proiectul, care să fie încadrată sub trei autorităţi diferite, este incorectă şi imposibil de realizat, deoarece marea majoritate a suplimentelor alimentare sunt amestecuri de nutrienţi de origine vegetală cu nutrienţi de origine animală şi vitamine minerale. Prin acest proiect de lege se modifică încadrarea produselor în alte categorii decât cele recunoscute la nivel european. Se schimbă autoritatea notificatoare pentru suplimentele alimentare care conţin combinaţii. Acum autoritatea notificatoare este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care, conform legislaţiei în vigoare, este autoritatea competentă în domeniul plantelor medicinale. Prin schimbarea autorităţii notificatoare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este eliminat, iar autoritatea notificatoare devine Ministerul Sănătăţii. În concluzie, proiectul de lege a suplimentelor alimentare are scopul de a stabili reguli speciale pentru produsele din import în defavoarea industriei autohtone. Scopul proiectului de lege este în aparenţă pentru implementarea măsurilor antidoping, în realitate însă este scoaterea de sub autoritatea Ministerului Agriculturii notificarea, supravegherea şi controlul pe piaţă a suplimentelor alimentare. Proiectul de lege în forma iniţiatorilor nu îmbunătăţeşte sistemul de funcţionare a pieţei. Efectul acestuia este de bulversare şi disipare a competenţelor şi răspunderii autorităţilor actuale. Complică sistemul de notificare şi schimbă destinaţia de utilizare a suplimentelor alimentare aşa cum sunt concepute pentru menţinerea stării de sănătate şi funcţionare a organismului. Consider că proiectul de lege trebuie reformulat, regândit pentru a nu schimba cadrul actual de funcţionare prin care Ministerul Agriculturii este autoritatea competentă în domeniu. Sistemul actual reglementat în România prin Legea nr.491/2003 este asemănător cu sistemul din Germania, Spania şi Franţa, ca urmare a aplicării Regulamentului CE nr.1924/2006. Proiectul de lege creează, de asemenea, disfuncţionalităţi privind aplicarea legislaţiei naţionale a alimentelor şi va avea grave repercusiuni asupra controlului în domeniu. Având în vedere cele prezentate, trebuie susţinută respingerea, de Camera Deputaţilor, a proiectului de Lege privind suplimentele alimentare.
			Domnul Nicolae Georgescu: "O nouă perspectivă de abordare a competenţelor-cheie în contextul inovaţiilor tehnologice şi digitale" Într-o lume din ce în ce mai globalizată, persoanele au nevoie de o gamă largă de abilităţi pentru a se adapta şi a prospera într-un mediu aflat în rapidă schimbare. La nivel european, se analizează factorii care vor influenţa evoluţia Europei în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societăţii şi asupra ocupării forţei de muncă, până la îndoielile apărute cu privire la globalizare, la ameninţările la adresa securităţii şi la ascensiunea populismului. În ultimii ani, societăţile şi economiile europene au suferit schimbări de natură demografică, ceea ce a atras după sine şi schimbări ale pieţei forţei de muncă, iar inovaţiile tehnologice şi digitale au dat naştere unor situaţii fără precedent. Toate acestea au dus la crearea unor locuri de muncă care nu existau acum zece ani, dar şi la posibilitatea aproape certă de a se crea noi forme de relaţii de muncă în viitor. De aceea, în Declaraţia de la Roma, din 25 martie 2017, liderii celor 27 de state membre, Consiliul European, Parlamentul European şi Comisia Europeană se angajează să colaboreze în direcţia unei uniuni "în care tinerii primesc cea mai bună educaţie şi formare şi în care pot studia şi găsi locuri de muncă pe întregul continent". Pentru aceasta este necesară o regândire profundă a sistemelor de educaţie, a competenţelor-cheie şi a modului de abordare a învăţării pe tot parcursul vieţii. Sistemele de educaţie şi formare profesională trebuie să se adapteze la noua realitate. Se analizează dacă însuşirea unui set fix de competenţe sau cunoştinţe de către tineri este sau nu suficientă. Se consideră că tinerii trebuie să acumuleze rezilienţă, un set vast de competenţe şi o capacitatea mărită de a se adapta la schimbări. În acelaşi timp, progresul tehnologic rapid şi schimbările aferente ale profilurilor profesionale şi ale cerinţelor acestora fac ca pentru procesul de învăţare, de-a lungul vieţii, să fie necesară o nouă abordare şi o colaborare strânsă între industrie, educaţie, formare şi mediile de învăţare. Dezvoltarea insuficientă a competenţelor necesare pentru a fi inclus în societate şi pe piaţa forţei de muncă duce la creşterea riscului de şomaj, sărăcie şi excluziune socială, ceea ce, la nivel general, este un obstacol în creşterea economică durabilă şi favorabilă incluziunii, pe lângă scăderea competitivităţii industriei şi a capacităţilor de inovare. Cu toate că în sistemele de învăţământ europene conceptul de competenţe-cheie a câştigat importanţă, cele mai multe ţări europene înregistrând progrese semnificative în încorporarea competenţelor-cheie în curricula naţională şi în alte documente directoare, cele opt domenii de competenţe definite de Comisia Europeană în anul 2006 - comunicarea în limba maternă; comunicarea în limbi străine; competenţe în matematică şi competenţe elementare în ştiinţe şi tehnologie; competenţe digitale şi de utilizare a noilor tehnologii (TIC); competenţa de a învăţa să înveţi; competenţe de relaţionare interpersonală şi competenţe civice; spirit de iniţiativă şi antreprenoriat; conştiinţa şi expresia culturală - au devenit insuficiente. În ultimii ani, studiile şi rapoartele efectuate la nivel european şi mondial au arătat performanţele scăzute ale elevilor la citire, matematică şi ştiinţe. O altă provocare importantă se referă la necesitatea de a sprijini în continuare integrarea competenţelor transversale, cum ar fi TIC, antreprenoriatul şi educaţia civică în procesul de predare şi învăţare. Un al treilea domeniu de acţiune este de a încuraja mai mulţi tineri să urmeze o carieră în sfera matematicii, ştiinţei şi tehnologiei având în vedere că este necesar un număr mare de absolvenţi în aceste domenii vitale pentru inovare şi creştere. În acest context, se poate vorbi despre competenţe specifice secolului XXI, care să stimuleze învăţarea deschisă şi flexibilă, şi despre a prioritiza investiţiile în educaţie şi formare profesională. Competenţe precum creativitatea, gândirea critică, luarea iniţiativei şi soluţionarea problemelor joacă un rol din ce în ce mai important în confruntarea cu complexitatea şi schimbările societăţii în continuă mişcare de astăzi. Europa trece prin momente dificile, însă a fost întotdeauna capabilă să se adapteze. Şi de această dată trebuie să reacţioneze eficient la noile realităţi şi să transforme provocările în oportunităţi. Pe măsură ce statele membre depun eforturi pentru a depăşi efectele crizei economice şi financiare, importanţa competenţelor pentru creştere şi prosperitate a fost reafirmată. Dezvoltarea competenţelor-cheie este un proces complex, care a necesitat introducerea sau adaptarea politicilor naţionale şi a legislaţiei în domeniu pentru îmbunătăţirea calităţii învăţământului şi pentru a asigura faptul că învăţarea şi predarea continuă să reflecte nevoile indivizilor şi ale societăţii. România, ca stat membru al Uniunii Europene, a întreprins şi face în continuare toate eforturile necesare pentru a se asigura că educaţia oferită în şcoli permite elevilor şi tinerilor să înveţe mai multe, să se adapteze mai uşor, să îşi găsească un loc de muncă şi să aibă şansa la progresul profesional.
			Domnul Nicolae Giugea: "Acest program, vă spun foarte sincer, nu a făcut bine României!" Săptămâna trecută, Institutul Naţional de Statistică al României ne informa că în anul 2017 creşterea economică nu a fost tocmai de 7%, ci de 6,9% din PIB. Ca profesor şi cercetător ştiu bine faptul că în domeniul ştiinţific există corecţii, însă nu am putut să nu observ că ceea ce nu a revizuit INS este structura bolnavă a acestei creşteri economice, generată în procent de 6,4% de consum; 1,1% de formare de capital, preponderent în sectorul militar; de 0,2% de diminuarea stocurilor şi un aport negativ substanţial de -0,8%, care priveşte exporturile nete ale României. Ştiu că pe unii îi plictiseşte analiza în detaliu, însă ştim cu toţii că detaliile sunt cele care ne formează cea mai clară imagine asupra unei tendinţe economice sau sociale. Aşadar, economia este susţinută conjunctural de importurile masive şi de excesul de consum stimulat prin politici fiscal-bugetare imprudente. Chiar dacă vorbim despre creştere economică bazată pe consum, trebuie să spunem că în ciuda creşterii volumului total al consumului, bunăstarea cetăţenilor nu a crescut, ci a scăzut. Sănătoasă sau nesănătoasă, creşterea economică a existat în anul 2017, însă ceea ce sincer nu reuşesc să înţeleg este modul în care ea a dispărut fără urmă sau modul ineficient în care a fost utilizată în interesul românilor şi al ţării. Veniturile populaţiei au o putere de cumpărare mai mică astăzi decât înainte de preluarea puterii de către PSD-ALDE, pentru că preţurile aleargă mult mai repede decât creşterea veniturilor. Nici un proiect nou de investiţii nu s-a demarat în anul 2017 şi nici în primele 3 luni ale acestui an. Aşadar, salarii reale mai mari nu s-au dat, pensiile nu s-au majorat cum spune legea, iar de construit nu s-a construit nimic. Aşadar, cred că mai avem dreptul să întrebăm unde s-a pierdut această creştere economică atât de mare. Săptămâna trecută, la invitaţia PNL, doamna prim-ministru a fost lăsată să vină în Parlament şi să aducă mai multe clarificări asupra văgăunii spre care se îndreaptă economia naţională. Nu a reuşit să răspundă, din păcate, la sumedenia de îngrijorări pe care le-am formulat şi noi, dar şi sutele de mii de agenţi economici din ţară. Marea reuşită a acestei dezbateri iniţiate de PNL s-a produs atunci când, ridicând pentru un singur moment privirea din foile de discurs scrise de alţii, a avut un exces de sinceritate şi a afirmat clar şi răspicat, despre Programul de guvernare al PSD-ALDE, că "acest program care vă spun foarte sincer că nu a făcut bine României!". Mulţumim doamnă prim-ministru Dăncilă pentru faptul că aţi confirmat ceea ce noi spunem de mai bine de un an, iar toţi românii au constatat pe propria piele, şi anume că Programul de guvernare Dragnea-Tăriceanu-Vâlcov-Florin Georgescu a fost cea mai mare înşelătorie din istoria postdecembristă a României şi a făcut numai rău românilor. Mai mult decât atât, nu ştiu câţi ani vor fi necesari ca un Guvern responsabil să repare ceea ce au stricat cele 3 Guverne Dragnea: haos generalizat în sistemul de salarizare publică; desfiinţarea contractelor de muncă cu timp parţial în sectorul privat; recentralizarea sistemului de educaţie; subfinanţarea cronică a administraţiilor publice locale; atentatul economic la pensiile a peste 7 milioane de angajaţi, cărora le-aţi naţionalizat deja 20% din pensia viitoare; blocarea tuturor proiectelor de infrastructură; dezangajarea previzibilă a multor miliarde de euro din fondurile europene nerambursabile; politizarea celor mai importante instituţii ale statului român; şubrezirea profitabilităţii economice a celor mai importante companii de stat, care de la profituri, înregistrate în anul 2016, au ajuns deja la pierderi de sute de milioane în 2017. Nu întâmplător am spus că pe undeva încă nu ştim pe unde creşterea economică a fost pierdută, pentru că Guvernul plăteşte astăzi pensii şi salarii din împrumuturi scumpe, nu din veniturile suplimentare pe care ar fi trebuit să le aducă o creştere economică atât de mare. Am trecut deja de plafonul de 300 de miliarde de lei datorie publică, şi anul acesta Guvernul ne va împrumuta cu încă 28 de miliarde de lei. România a ajuns în "epoca de aur" a PSD-ALDE să se împrumute cu peste 1,9 milioane de euro pe oră! Mai mult decât atât, informaţiile care ies din tot mai multe instituţii publice converg în sensul în care Guvernul nu mai are bani pentru pensii şi salarii până la sfârşit de an, motiv pentru care vor confisca şi o parte din pensiile viitoare ale celor care urmează să iasă la pensie peste câţiva ani. Cum poţi să convingi pe cineva că economia duduie, când Guvernul taie de la pensii, taie de la salariile nete, taie de la investiţii şi se împrumută ca în perioada de criză?
			Domnul Claudiu-Vasile Răcuci: "Cum a defectat PSD o instituţie constituţională!" La articolele 58-60 din Constituţia României, Adunarea Constituantă care a elaborat Legea fundamentală postdecembristă a prevăzut înfiinţarea unei instituţii esenţiale pentru democraţiile moderne - Avocatul Poporului. Rolul fundamental al Avocatului Poporului este acela de a-şi exercita atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, fiind, astfel, un alt gardian constituţional al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români. Din păcate însă, nu putem să nu constatăm că după venirea la guvernare, principala preocupare a liderilor PSD şi ALDE a fost aceea de a deturna instituţii fundamentale de la scopul şi rolul lor constituţional. Cum au reuşit? Prin numirea în funcţiile de conducere ale unor asemenea instituţii a unor personaje obediente, supuse deciziei politice şi dispreţuitoare la adresa principiilor universale ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Am decis ca astăzi să vă dau exemplul domnului Victor Ciorbea, personaj sinistru care a compromis cu totul o instituţie atât de valoroasă, cum este cea a Avocatului Poporului. Domnul Ciorbea este cel care a tolerat şi girează actele normative neconstituţionale emise de Guvern, prin intermediul ordonanţelor simple sau de urgenţă. Puţini sunt cei care cunosc faptul că, potrivit Constituţiei, doar Avocatul Poporului deţine prerogativa de a sesiza Curtea Constituţională a României cu privire la aspecte de neconstituţionalitate cuprinse în ordonanţele Guvernului! Chiar dacă domnul Ciorbea cunoaşte foarte bine importanţa acestei prerogative, nu a utilizat-o şi nici nu are în intenţie să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. Ca să nu existe dubii că domnul Ciorbea nu-şi îndeplineşte rolul constituţional, o să dau numai câteva exemple de acte normative profund neconstituţionale, despre care Avocatul Poporului ştie că încalcă Legea fundamentală, dar nu vrea să-l supere nici pe domnul Dragnea şi nici pe domnul Tăriceanu. De exemplu, în vara anului trecut, Guvernul a emis O.U.G. nr.60/2017 prin care a afectat grav drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Tot în vara trecută Guvernul a emis O.G. nr.4/2017 prin care practic au fost desfiinţate contractele cu timp parţial din sectorul privat. Ştiind că Avocatul Poporului nu va mişca un deget faţă de actele normative neconstituţionale, Guvernul a emis O.U.G. nr. 79/2017 prin care salariile a sute de mii de angajaţi au fost tăiate de o falsă revoluţie fiscală, dar şi O.U.G. nr. 82/2017 prin care pensiile din Pilonul 2 au fost tăiate cu 20%. Ca să nu aibă motive să se scuze că nu a fost înştiinţat de neconstituţionalitatea acestor acte normative, PNL l-a ajutat pe Avocatul Poporului sesizându-i, de fiecare dată, aspectele de neconstituţionalitate ale acestor legi, care au afectat drepturi fundamentale, la muncă, la pensie, la o viaţă decentă, pentru milioane de români. Ca nu cumva să-i treacă prin cap să-şi exercite funcţiile de apărător al drepturilor şi libertăţilor fundamentale, coaliţia de guvernare PSD-ALDE l-a mituit pe domnul Ciorbea, legal, cu pensie specială, indemnizaţii şi drepturi financiare suplimentare, tocmai ca să nu simtă viaţa grea pe care o trăiesc milioane de români. Este extrem de trist că o instituţie atât de importantă, Avocatul Poporului, nu mai este astăzi decât Avocatul PSD! Vă avertizez că la fel se vor comporta toate instituţiile publice în care PSD şi ALDE şi-au numit la conducere colegi de partid, obedienţi, slab pregătiţi şi care răspund numai în faţa liderilor de partid.
			Doamna Raluca Turcan: "«Revoluţia fiscală» a prăduit primăriile de banii de investiţii, inclusiv administraţiile conduse de primarii PSD" Cine preţuieşte România, cine vrea să o dezvolte e obligat să facă dreptate primarilor şi comunităţilor - să le dea înapoi banii pentru dezvoltare. La Boiţa, Sibiu, primărie condusă de PSD, locuitorilor comunei le-au fost luaţi cu japca din buget 1,4 milioane de lei. La Tălmaciu, oraş administrat tot de primar PSD, tălmăcenilor le-au fost tăiate 2,3 milioane de lei. La Sadu, primăria a pierdut pe pixul Guvernului, pentru că poate, 1,4 milioane de lei. Tăierea acestor bani din bugetele locale, politizarea justiţiei, creşterea preţurilor la alimente, creşterea preţurilor la combustibil, la facturile de gaz şi energie, haosul fiscal nu au fost prezentate în campania electorală de către PSD-ALDE. Sper ca românii, la prima întâlnire electorală, şi nu numai, să le dea o lecţie guvernanţilor pentru tot răul pe care ni-l livrează de când au preluat decizia politică în România.
			Domnul Răzvan-Ilie Rotaru: "O nouă lege a achiziţiilor publice reprezintă o condiţie esenţială pentru relansarea investiţiilor în infrastructură" Una dintre priorităţile legislative pentru acest an este adoptarea unei noi legi a achiziţiilor publice, care reprezintă o condiţie de bază pentru accelerarea ritmului de implementare a investiţiilor publice. Nu vom avea şosele, autostrăzi, şcoli sau spitale într-un termen rezonabil dacă nu simplificăm la sânge sistemul achiziţiilor publice din Românie. Eu vă spun în cunoştinţă de cauză că nu banii sunt cauza principală a blocajelor din proiectele publice, problema principală este legislaţia stufoasă a achiziţiilor publice, care, pe de o parte, prelungeşte nepermis de mult derularea unui proiect public, iar pe de altă parte lasă loc de interpretări, iar funcţionarii se tem să mai semneze hârtiile din instituţiile publice. Realizarea noii legislaţii în domeniul achiziţiilor trebuie să aibă la bază modelul german, care prevede inclusiv înfiinţarea unor tribunale speciale pentru achiziţii publice, prin care termenele de soluţionare a contestaţiilor vor fi restrânse foarte mult, comparativ cele din prezent. Cel mai mult timp se pierde până în faza de atribuire a contractului pentru realizarea unei investiţii publice. După cum ştiţi, aproape toate proiectele importante sunt contestate, iar termenele de soluţionare sunt foarte lungi, pentru că instanţele sunt sufocate. Trebuie să înţelegem că, în tot acest timp, România pierde bani şi trebuie să venim cu o soluţie viabilă, cum ar fi tribunalele pentru achiziţii publice după modelul celor din Germania. Totodată, vreau să vă spun că dacă coaliţia PSD-ALDE nu ar fi luat anul trecut acele măsuri pentru limitarea exportării profiturilor realizate în România de către băncile multinaţionale, încasările la buget ar fi fost mai mici cu 192 milioane de euro. Cu această sumă se pot construi sau se pot moderniza spitale, şcoli şi drumuri mai multe în România pentru români. Propaganda opoziţiei că Guvernul pune pe fugă băncile s-a dovedit falsă şi de această dată. Nu doar că băncile nu au plecat, dar au şi raportat un profit mult mai mare faţă de anul trecut. Profitul suplimentar foarte mare înregistrat de bănci arată că decizia Guvernului, de a limita exportarea către firmele mamă a profiturilor realizate în România, a fost corectă. Din taxele suplimentare colectate la buget se pot face investiţii în infrastructura locală.
			Domnul Sorin-Ioan Bumb: "PSD pune bogăţia Apusenilor în mâna unui pericol pentru siguranţa naţională" Despre ingineriile financiare puse la cale de PSD pentru a stoarce Cupru Min Abrud am mai vorbit de la tribuna Parlamentului. Nu mi-aş fi imaginat însă niciodată că inconştienţa şi corupţia PSD pot merge până acolo, încât să pună avuţia munţilor Apuseni în mâna unui individ calificat de statul român drept "pericol pentru siguranţa naţională". Conducerea specializată în PR a Cupru Min a făcut ceea ce ştie cel mai bine - a asigurat companiei o vizibilitate excelentă. Numai că e vorba de o vizibilitate negativă, într-un context dezastruos, târând firma într-un scandal monstru, cu reverberaţii internaţionale. Bineînţeles că specialiştii în perdele de fum ai PSD încearcă acum să dreagă busuiocul, prezentând acest eşec lamentabil ca pe o mare victorie. Ni se spune că s-a obţinut cel mai mare preţ din istorie, dar nu se spune şi că cererea de cupru de pe piaţa mondială este mai mare ca niciodată. Sau poate că nu ştiu asta nici PSD-iştii, şi preţul e aşa mare doar pentru că include comisioanele. La fel cum nu se spune că firma chineză nu transportă concentratul de cupru de la Abrud direct în China, ci întâi îl prelucrează la vecinii noştri bulgari. Indiferent ce ar spune comunicatele triumfaliste ale PSD, faptele sunt clare ca lumina zilei - PSD a organizat o licitaţie prin care un cetăţean străin, catalogat drept pericol pentru România, a ajuns să cumpere 100% din producţia de cupru din munţii Apuseni, implicând statul român în afaceri cu personaje periculoase. Rămâne fără răspuns doar întrebarea cum a ajuns un astfel de individ să se plimbe, ca prin propria sufragerie, prin incinta unei societăţi catalogate drept obiectiv strategic, unde se află informaţii protejate prin legea privind secretul de stat? Preţul cuprului românesc ar fi mult mai mare dacă acesta ar fi prelucrat, şi nu vândut direct sub formă de minereu. În loc să investească într-o capacitate modernă de prelucrare a minereului de cupru, în zona Apusenilor, care să genereze locuri de muncă şi creştere economică, aşa cum au bulgarii, PSD se mulţumeşte să vândă la export materia primă a României. Este exact acelaşi model de afaceri pe care îl preferă şi dictatorii din ţările bananiere, producătoare de diamante însângerate, pentru că permite îmbogăţirea rapidă a celor care vând. PSD nu e interesat de şomajul din Apuseni, de plecarea tinerilor din sate, sau de faptul că moţii au ajuns să tremure de frig cu pădurea lângă ei pentru că lemnul este exploatat doar de marile combinate străine. PSD nu e interesat nici măcar de soarta Cupru Min şi profitul obţinut din acest contract. În loc să meargă în investiţii, va ajunge tot în ajutoarele sociale din judeţele fruntaşe la vot. Solicit public Ministerului Economiei şi prim-ministrului să înceteze jaful în Apuseni şi să înceapă demersurile pentru construirea în zonă a unei uzine care să asigure prelucrarea minereului de cupru.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "O şansă pentru toate femeile din România" Programul naţional pentru sănătatea femeii a devenit realitate şi la Iaşi. E o şansă unică pentru toate doamnele şi domnişoarele din România. Doar la Iaşi vor beneficia gratuit peste 230.000. Sunt zilnic mii de drame ce ar putea fi prevenite. Absenţa educaţiei pentru sănătate şi lipsa banilor sunt principalele cauze. E bine de ştiut că: Prin acest program toate femeile din România vor beneficia de informare şi acces la toate consultaţiile şi investigaţiile necesare pentru prevenirea, diagnosticul şi tratamentul precoce a celor mai frecvente tipuri de cancer. Testul este gratuit, indiferent dacă sunt sau nu asigurate. Testarea este nedureroasă. Este foarte importantă testarea periodică pentru depistarea leziunilor care pot duce la cancer sau chiar a cancerului în stadii de debut. Dacă rezultatul este pozitiv, pacientele vor fi îndrumate pentru investigaţii suplimentare. Dacă rezultatul este negativ, vor fi reprogramate pentru o nouă testare după cinci ani. Testarea poate preveni până la 80% din cazurile de îmbolnăvire. Mulţumesc tuturor celor ce au susţinut de-a lungul timpului, susţin şi vor susţine acest program. Au fost deja alocaţi pentru prima etapă 47 milioane de euro. Proiectul meu de suflet s-a concretizat. Cele 3 tipuri de cancer sunt diagnosticate târziu, atunci când şansele de vindecare sunt reduse, pentru că există două bariere: educaţia pentru sănătate (52% dintre românce nu cunosc ce programe sunt disponibile pentru prevenţia şi depistarea în stadiu incipient, iar 63% dintre medicii ginecologi susţin că nivelul scăzut de educaţie al pacientelor este principala provocare cu care se confruntă în diagnosticarea acestor tipuri de cancer.) accesibilitatea (mai exact gratuitatea şi disponibilitatea) la programele naţionale de screening pentru cancerul de sân şi cancerul de col uterin. Programul pe care l-am iniţiat vizează două obiective majore: Introducerea orelor de educaţie pentru sănătate (proiectul meu este la Senat), inclusiv a celor de sănătate a reproducerii, pentru dobândirea unor cunoştinţe şi deprinderi legate de anatomie, fiziologie, metode de autoexaminare, examene periodice, simptome de alarmă. Acces gratuit pentru toate femeile din România la toate consultaţiile şi investigaţiilor medicale necesare depistării precoce a acestor trei tipuri de cancer. Mai precis: a) 47 de milioane de euro sunt destinaţi pentru Programul naţional de depistare a cancerului de col, din care 5 milioane de euro pentru elaborarea metodologiei de prevenţie, diagnostic şi tratament precoce al cancerului de col uterin (HPV/ Babeş Papanicolau). b) 10,5 milioane de euro sunt destinaţi pentru susţinerea efectivă a programelor de prevenţie, diagnostic şi tratament precoce, la Iaşi şi întreaga Moldovă.
			Doamna Viorica Cherecheş: "Indiferenţa, adusă la rang de artă în Guvern" La fiecare deplasare în teritoriu, la fiecare întâlnire cu maramureşenii, mi se pune inevitabil întrebarea: Face ceva Guvernul pentru noi? A trecut mai bine de un an de când am fost aleşi să-i reprezentăm pe români în Parlament şi am venit la Bucureşti cu gânduri bune, cu dorinţa sinceră de a face mai mult şi mai bine pentru cei care ne-au învestit cu încrederea lor. Parlamentul nu este doar un loc de muncă unde ajungi în fiecare zi, unde votezi sau nu şi de unde pleci la final de lună cu un salariu generos. Nu, domnilor colegi, Parlamentul este locul de unde ar trebui să înceapă schimbarea, locul de unde putem să transmitem semnale în teritoriu că s-a schimbat ceva în cei aproape 30 de ani de democraţie. Săptămânal îmi sunt aduse la cunoştinţă de maramureşeni problemele cu care se confruntă, şi eu le semnalez prin întrebări şi interpelări pertinente adresate celor în drept să dea răspunsuri. Nu cred însă că am trăit o dezamăgire mai mare ca cea pe care o am la fiecare răspuns primit. Pe lângă faptul că aceste răspunsuri întârzie nepermis de mult, sunt greşite şi superficial întocmite. Actualul Guvern şi consilierii care se ocupă de redactarea acestor răspunsuri au ridicat indiferenţa la rang de artă. Este inadmisibil ca la o întrebare despre vaccinurile antigripale, care ar fi salvat peste 100 de vieţi, să se răspundă cu mult după termenul legal şi în mod greşit prin înşirarea unor paragrafe preluate copy-paste din lege, dar care nu au niciun înţeles şi nicio relevanţă pentru întrebarea adresată. În ceasul al 12-lea, domnilor guvernanţi, treziţi-vă şi faceţi-vă treaba sau înconjuraţi-vă de oameni competenţi care să facă acest lucru. Peste ani, ce vor citi despre voi strănepoţii voştri în cărţile de istorie?
			Domnul Constantin Codreanu: "Aplicarea, în România, a unor standarde şi recomandări europene în materie de relaţii ale statului de origine cu cetăţenii săi, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate" România, ca stat înrudit al minorităţilor sale de peste hotare, vorbitoare ale celor patru dialecte istorice ale limbii române comune - dacoromân, meglenoromân, aromân şi istroromân - şi-a asumat, încă din momentul Unirii Principatelor, un şir de obligaţii de solidaritate culturală şi identitară cu aceşti conaţionali. Potrivit Recomandării APCE nr. 1410 (1999) - legăturile dintre europenii care locuiesc în străinătate şi ţara lor de origine (Liens entre les Européens vivant ŕ l'étranger et leur pays d'origine / Links between Europeans living abroad and their countries of origin) -, toate statele membre ale Consiliului Europei, printre care şi România, au fost invitate să ţină cont de fenomenul expatrierii, de avantajele şi sfidările sale în politicile lor privind emigraţia, în special în vederea adoptării de măsuri de sprijin în domeniile cultural, educaţional, politic şi social, bazate mai degrabă pe criteriul cetăţeniei decât pe cel al teritorialităţii; să procedeze, dacă doresc, la un recensământ al cetăţenilor stabiliţi peste hotare, ţinând cont de situaţiile variabile şi complexe în care se află expatriaţii permanenţi sau temporari; să stabilească, la nivel naţional, o analiză descriptivă aprofundată şi sistematică a respectivelor situaţii ale expatriaţilor în vederea coordonării la nivel european a politicilor în materie de relaţii cu cetăţenii lor din străinătate şi a armonizării modurilor de reprezentare instituţională şi politică a expatriaţilor. De exemplu crearea unui adevărat statut al expatriatului cu instrumentele juridice potrivite. Să ţină cont de interesele expatriaţilor săi în elaborarea politicilor şi în practicile naţionale în materie de circulaţie a persoanelor, dispoziţii în materie de viză pentru ei înşişi şi pentru familiile lor, precum şi formalităţi de frontieră; dobândire a cetăţeniei ţării gazdă ca a doua cetăţenie; dreptul de vot in loco în ţara de origine; dreptul de vot al imigranţilor în ambasadele şi consulatele ţării gazdă; dreptul de vot al expatriaţilor la alegerile municipale din ţara gazdă; dreptul garantat al expatriaţilor de a vota şi de a fi aleşi în instanţele europene; să elaboreze cadrul juridic specific pentru protecţia euromigranţilor săi, în special în noile democraţii din Europa centrală şi de est; să promoveze ideea ca mass-media publică să producă emisiuni specifice pentru expatriaţii lor. Prin Recomandarea nr. 1410 (1999), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a apreciat că este în interesul statelor să se asigure că cetăţenii lor continuă să-şi exercite cetăţenia de o manieră activă, pentru ca aceasta să nu devină o cetăţenie pasivă, adică una esenţialmente afectivă, şi că aceşti cetăţeni pot juca un rol important de releu în ţara gazdă, lucrând pentru ameliorarea relaţiilor politice, culturale, economice şi sociale dintre ţara de origine şi ţara gazdă. În legătură cu cele arătate mai sus, am interpelat Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, cerându-i să ne comunice: Dacă Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) consideră oportun ca România, ca stat membru al Consiliului Europei, să procedeze la organizarea unui recensământ al cetăţenilor români stabiliţi peste hotare, ţinând cont de situaţiile variabile şi complexe în care se află aceşti membri ai diasporei permanente sau ai celei de mobilitate; Dacă MRP consideră necesar să stabilească, la nivel naţional, o analiză descriptivă aprofundată şi sistematică, neclasificată, a situaţilor românilor de peste hotare, alta decât cea clasificată din anexa la Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017 - 2020; Dacă MRP consideră necesar să propună Guvernului României modificarea şi completarea cadrului legislativ în vederea asigurării dreptului de vot in loco, în ţara de origine a românilor expatriaţi. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să indicaţi pe scurt care ar fi, în viziunea MRP, conceptul unor asemenea modificări şi completări; Dacă MRP consideră necesar să propună Guvernului României modificarea şi completarea cadrului legislativ în vederea reprezentării proporţionale a cetăţenilor români de peste hotare în Camera Deputaţilor şi Senatul României, conform normelor de reprezentare generale. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să indicaţi pe scurt care ar fi, în viziunea MRP, conceptul unor asemenea modificări şi completări.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: "Autonomia aşa-zisului Ţinut Secuiesc se dezbate legislativ în Parlamentul României" Pentru a treia oară, începând din 2004, este înaintată spre dezbatere Parlamentului României Propunerea legislativă privind "Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc", avându-l ca iniţiator pe un deputat reprezentând UDMR. Este un proiect legislativ vădit neconstituţional, care nu poate fi aprobat vreodată de Parlament, însă reprezintă un document important care evidenţiază, fără putinţă de tăgadă, în ce constă, de fapt, proiecţia politică privind autonomia pe criterii etnice şi teritoriale, înscrisă în programul tuturor partidelor care reprezintă minoritatea maghiară din România. Despre aceasta, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat public că "autonomia este cheia rezolvării problemei păstrării identităţii etnice, a culturii şi limbii maghiare pe pământul natal". În această privinţă, în spaţiul public, limbajul politicienilor maghiari este dublu, iar maghiarii de rând sunt manipulaţi prin amestecul intenţionat al termenilor autonomie, autodeterminare, autoguvernare şi independenţă. Ceea ce evită să spună aceşti politicieni, care subminează consecvent statul român, este că autonomia locală funcţionează în temeiul legislaţiei actuale a României, şi toate localităţile unde există etnici maghiari au consilieri locali proporţional cu ponderea acestei minorităţi etnice, ba chiar deţin majoritatea absolută în foarte multe localităţi din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, dar se regăsesc în proporţii semnificative şi în Bihor, Satu Mare, Sălaj ş.a. Maghiarii au reprezentanţi legitimi, pe baza ponderilor respective, şi în consiliile judeţene, iar în două judeţe, Harghita şi Covasna, chiar le domină confortabil. Mai mult, în localităţile în care etnicii maghiari compun mai mult de 20% din populaţie, limba maghiară poate fi folosită în administraţia publică şi adresarea autorităţilor locale, în timp ce le este asigurată şi educaţie de stat (în cazul căreia se izolează programatic) sau indicatoare rutiere bilingve. Cât despre cultura maghiarilor, religie sau limbă, nu le fură sau asimilează cotropitor nimeni, este o falsă problemă de sorginte politică, subiectul având un caracter exclusiv propagandistic. Revenind la propunerea legislativă, care vizează autonomia aşa-zisului Ţinut Secuiesc, trebuie subliniat că vorbim de un proiect retrograd, o întoarcere în timp către perioada medievală sau o revenire la perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, când dominaţia sovietică, bolşevică, a trasat artificial, în mod dramatic, graniţe în interiorul naţiunilor, cu scopul de a le fragmenta, şubrezi, aservi şi domina. Budapesta a fost cea dintâi care a anihilat autonomia secuilor, în 1876, când Guvernul de la Budapesta a realizat reforma administrativă şi reorganizarea teritorială a Transilvaniei, unită cu Ungaria în 1867. Atunci a fost dizolvată legislativ autonomia secuilor. Vechile scaune secuieşti au dispărut la fel ca şi scaunele săseşti, despre care politicienii maghiari afirmau la vremea respectivă că sunt resturi ale epocii medievale care nu pot exista într-un stat modern. Nu au existat împotriviri ale secuilor la reorganizarea scaunelor în comitate şi la dispariţia, astfel, a ceea ce a mai rămas din vechea autonomie secuiască medievală. Pentru secui, uniformizarea administrativă din 1876 a fost o integrare în sistemul administrativ din Ungaria, o acţiune fără conotaţii politice la acea vreme. Prin alegerea membrilor comunităţii secuieşti în structurile locale administrative s-a asigurat participarea lor la actul de administrare, dar aceasta nu mai are nimic de-a face cu autonomia medievală, pentru că instituţiile locale erau un instrument modern de administraţie a statului. Practic, în momentul unirii Transilvaniei cu România, în 1918, nu mai exista nicio urmă a autonomiei secuilor, dispărută de-a lungul secolelor în toate cele trei caracteristici ale sale: scutirea de taxe prin impozitarea secuilor, participarea la război prin organizarea regimentelor de graniţă şi autoguvernarea prin reforma administrativă. Asistăm, pe cale de consecinţă, astăzi, la o propunere legislativă ciudată, retrogradă şi inacceptabilă, înscrisă ca portdrapel în programele partidelor politice care reprezintă minoritatea maghiară din România. Consiliul legislativ demontează punct cu punct, articol cu articol această aberaţie asupra căreia se revine legislativ din 2004 încoace. Iată, selectiv, doar câteva dintre cele mai importante argumente. Din punct de vedere al dreptului Uniunii Europene, se impune a se preciza că problematica organizării administrative a teritoriului statului, implicit, a înfiinţării unor regiuni autonome, de genul celei propuse de iniţiatorii acestui demers legislativ, nu cade sub incidenţa dreptului Uniunii Europene, competenţa de reglementare aparţinând exclusiv autorităţilor naţionale ale statelor membre. Trebuie însă menţionat că organismele europene nu promovează crearea unor entităţi infrastatale, de genul regiunilor autonome, asimetrice, neuniforme ori pur şi simplu singulare, constituite exclusiv pe criterii etnice. Propunerea legislativă excedează nu numai dispoziţiilor Convenţiei europene, ci şi spiritului şi literei ansamblului reglementărilor internaţionale la care România este parte, statuând o discriminare pozitivă, în defavoarea cetăţenilor majorităţii, adică a românilor. A se acorda drepturi speciale şi sporite, de autoadministrare a unor entităţi administrativ-teritoriale, nerecunoscute de Constituţia statului, organizate exclusiv pe criterii etnice, pe baza ponderii unei minorităţi naţionale, înseamnă a admite încălcarea principiului egalităţii dintre cetăţenii aceluiaşi stat, indiferent de apartenenţa lor la o majoritate sau la una dintre minorităţi, contravenind flagrant normelor dreptului internaţional în materie, dar şi prevederilor constituţionale. Din punct de vedere al dreptului intern, propunerea legislativă contravine flagrant ordinii constituţionale a statului român. Astfel, ea instituie unităţi administrativ-teritoriale noi, distincte de unităţile administrativ-teritoriale consacrate de Constituţie, atât prin modul de organizare, cât şi prin prerogativele speciale care se doresc a fi atribuite autorităţilor publice constituite în cadrul acestora. Semnalăm că proiectul nu ţine seama de dispoziţiile din chiar debutul Legii fundamentale a statului, potrivit cărora România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil (art. l, alin.(l)). Referitor la organizarea administrativ-teritorială, potrivit art. 3 alin. (3) din Constituţie, teritoriul statului român este organizat în comune, oraşe şi judeţe. Rezultă, deci, că acestea sunt singurele unităţi administrativ-teritoriale recunoscute de Legea fundamentală a ţării. Organizarea lor nu are la bază criterii de naţionalitate, de origine etnică ori religioasă, întrucât România este, conform art.4 alin.(2) din Constituţie, patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială. Potrivit propunerii legislative, dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase este înlocuit cu un drept la "identitate naţională" de natură politică, simultan cu înlăturarea de pe teritoriul "Ţinutului Secuiesc" a dreptului la identitate naţională a populaţiei majoritare în statul român. În acest fel, propunerea legislativă contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 6 alin. (2) privind dreptul la identitate, potrivit cărora "Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români". Mai mult, organizarea administrativ-teritorială a acestei regiuni autonome este una proprie (Ţinut, Scaune) în cadrul sistemului general uniform al descentralizării administrative a statului. Sunt consacrate instituţii politico-administrative specifice, cum ar fi "preşedintele", cu o competenţă într-o evidentă similitudine cu Preşedintele României, "Consiliul de Autoadministrare" - un adevărat Parlament local, "Comisia de Autoadministrare" cu competenţe similare unui Guvern, precum şi "Consiliul Scaunal", "Comisia Scaunală", "Preşedintele Scaunului", altele decât cele prevăzute de Constituţie. Referindu-se la regiune, ţinuturi şi scaune, structuri neconsacrate constituţional şi la organe proprii, altele decât cele consfinţite de Constituţie, propunerea legislativă depăşeşte limitele organizării statale recunoscute de Legea fundamentală, reprezentând, aşa cum am arătat, o gravă încălcare a dispoziţiilor şi principiilor constituţionale sus-menţionate. Că autonomia este greşit înţeleasă şi că sub pretextul acesteia se doreşte existenţa unui teritoriu rupt de statul naţional, unitar şi indivizibil, o denotă şi intenţia, expres exprimată prin proiect, de a avea instituţii şi societăţi comerciale proprii, camere de comerţ, poliţie proprie, protecţie socială şi asigurări sociale proprii şi o structură administrativă internă proprie. Or, în cadrul statului român, asemenea posibilităţi nu sunt îngăduite de Constituţie. Autonomia poate fi numai administrativă şi financiară şi ea nu poate avea la bază criterii etnice, lingvistice sau teritoriale (regionale). Depăşind graniţele constituţionale, limba maternă în Ţinutul Secuiesc se doreşte a avea "acelaşi statut ca şi limba oficială a statului" (art.10 alin.(l)), care, potrivit art. 13 din Constituţie, este limba română. Propunerea legislativă prevede la art. ll alin.(3) "folosirea liberă a simbolurilor naţiunii maghiare", referindu-se la "stabilirea simbolurilor Ţinutului Secuiesc". Prin aceste norme însă se încalcă prevederile art.12 din Constituţie care, reglementând simbolurile naţionale, se referă la drapelul României, la Ziua Naţională a României, la imnul naţional al României şi la stema şi sigiliul statului român, precum şi reglementările cu privire la folosirea acestora. În mod evident, propunerea legislativă contravine, în ansamblul său, normelor şi principiilor constituţionale, ordinii juridice interne, legislaţiei Uniunii Europene şi dreptului internaţional. Este un proiect neconstituţional inacceptabil, care vizează de fapt dizolvarea şi federalizarea statului român. Această direcţie asumată programatic este, prin urmare, proiecţia politică pe care UDMR şi toate celelalte formaţiuni politice, reprezentând minoritatea maghiară, susţinute din Ungaria, o pregătesc României la o sută de ani de la Marea Unire. Instituţiile statului român sunt datoare să reacţioneze şi să contracareze astfel de acţiuni etnocentriste, cu caracter revizionist, separatist, subminatoare la adresa Constituţiei şi a ţării noastre.
			Domnul Robert-Nicolae Turcescu: "Cambridge Analytica sau cum au fost furate datele personale a peste 110.000 de români" În cursul zilei de ieri, presa românească a dezvăluit faptul că peste 110.000 de români au fost afectaţi de scandalul Cambridge Analytica, datele lor personale fiind colectate ilegal şi ulterior fiind folosite de firma de consultanţă britanică. Totul a pornit după ce 78 de români şi-au instalat aplicaţia "This is your digital life", cea care colecta datele personale şi le oferea apoi Cambridge Analytica. Odată cu instalarea acestei aplicaţii, datele tuturor persoanelor din lista de prieteni a celor 78 de români au fost compromise. Vorbim despre o aplicaţie care, în primă fază, părea un joc nevinovat, dar prin intermediul căreia au fost sustrase date personale ale utilizatorilor, fără acordul scris al acestora. Mai mult, toate aceste date au fost folosite pentru a targeta o campanie de publicitate plătită să influenţeze alegerile prezidenţiale din Statele Unite, atunci când Donald Trump a câştigat. Având în vedere cifrele îngrijorătoare ale românilor afectaţi, consider că statul român ar trebui să ia măsuri în urma acestui scandal. Concret, solicit Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Ministerului de Interne să demareze de urgenţă o campanie de informare publică în toate mediile şi prin toate mijloacele posibile, prin care românii să fie informaţi cu privire la protecţia datelor personale în mediul online. Oamenii trebuie să cunoască limita dintre simple aplicaţii lipsite de risc şi capcanele online menite să le sustragă datele cu caracter personal. Mai mult, consider că românilor cărora le-au fost compromise datele personale trebuie să li se ofere sprijin pentru a primi explicaţii clare, referitoare la ce se întâmplă acum cu datele lor, mai ales având în vedere că un fost angajat al Cambridge Analytica a dezvăluit faptul că datele furate ar putea fi încă stocate în Rusia. Statul român are obligaţia de a-şi proteja cetăţenii, inclusiv în astfel de situaţii. E timpul să nu mai asistăm nepăsători în faţa acestui mare scandal şi să ne implicăm cu toţii pentru a-i proteja pe români în faţa capcanelor care au ca scop sustragerea de date cu caracter personal. Primul pas l-am propus mai sus - informarea şi educarea de urgenţă a populaţiei cu privire la acest subiect.
			Domnul Ilie Dan Barna: "Interminabilul surghiun al sirienilor - un flagel pe care trebuie să îl oprim" Utilizarea de arme chimice ar trebui să ţină exclusiv de domeniul trecutului, la fel ca şi îndreptarea armelor împotriva propriilor cetăţeni. Acestea reprezintă însă normalitatea crudă pentru Siria ultimilor ani. Începând din 2013, Siria este un câmp de luptă între oamenii lui Bashar al-Assad şi sirieni, între forţe rebele şi sirieni, între organizaţii teroriste şi paramilitare şi sirieni. Avem de-a face nu doar cu un stat eşuat astăzi în Siria, ci şi cu un tărâm al măcelului, în care sute de mii de civili au murit şi mor, în continuare, sub ochii întregii comunităţi internaţionale. Departe de a fi un caz singular, Siria reprezintă astăzi unul dintre statele blocate încă într-o logică a Războiului Rece, a sferelor de influenţă apărate dincolo de orice limită. Ca şi în alte cazuri din istoria recentă, opoziţia Rusiei blochează posibile soluţii fără a veni cu alternative reale. Şi în cazul recentului atac, efectuat cel mai probabil cu arme chimice din regiunea Ghouta de Est, soluţia încercată de comunitatea internaţională o reprezintă, ca şi în trecut, înfiinţarea unui mecanism de anchetă la nivelul ONU, soluţie care se loveşte însă de vetoul vehement al Federaţiei Ruse. Susţinerea pe care o acordă astăzi Federaţia Rusă regimului Bashar al-Assad, dar mai ales sprijinul acordat în bombardamentele efectuate de forţele guvernamentale siriene asupra spaţiilor controlate de facţiunile rebele nu fac decât să multiplice efectele şi victimele unui război care durează deja de prea mult timp. În plus, fie că vorbim de acţiuni ale altor state din regiune, de sprijinul acordat de Statele Unite rebelilor moderaţi, ori chiar de bombardamente ale Statelor Unite, singurii paşi în orice direcţie au fost, în cele din urmă, îndreptaţi tot împotriva cetăţenilor sirieni. Este revoltător să asişti, în deceniul al doilea al secolului XXI, la un conflict civil care se prelungeşte sub ochii noştri şi care pare uneori că nu poate fi oprit de teama anumitor state de a nu marca un câştig pentru rivali. Dincolo de numărul mare al victimelor, copleşitor în ceea ce priveşte populaţia civilă, conflictul din Siria a provocat şi un exod al sirienilor care au căutat refugiu fie în regiune, fie înspre Europa. Criza migraţionistă, care a tulburat Europa în ultimii ani, se datorează în cea mai mare proporţie acestui conflict îndelungat şi sângeros pentru care pare că nu se doreşte găsirea unei soluţii. Existenţa ISIS în ecuaţie, pentru mai mulţi, ani nu a fost decât un alt flagel provocat sau cel puţin alimentat de condiţiile existente în Siria măcinată de conflictul dintre Assad şi propriii cetăţeni. A fost, fără doar şi poate, o perdea de fum perfectă pentru Assad şi pentru aliaţii săi principali, Rusia şi Iran, însă nici chiar în acest caz nu am asistat la un efort rapid şi concertat al comunităţii internaţionale, în mare măsură din acelaşi motiv pentru care nici astăzi nu asistăm la aşa ceva - opoziţia prelungită şi repetată a Rusiei în Organizaţia Naţiunilor Unite. Avem nevoie de o soluţie identificată şi pusă în aplicare la nivelul comunităţii internaţionale, nu de acţiuni individuale. E necesară o rezolvare care să acopere nu doar stingerea conflictului, dar şi eliminarea cauzelor care au stat la baza acestuia şi care au eliminat potenţiale soluţii, inclusiv în ceea ce priveşte erorile venite din implicările altor state. Nu vom putea merge niciodată înainte în plan internaţional, atât timp cât dialogul şi cooperarea sunt excluse de către Vladimir Putin şi aliaţii săi, la fel cum nu va putea exista o soluţie, cât timp Bashar al-Assad - dovedit deja şi în trecut ca vinovat de atac cu arme chimice asupra sirienilor -, rămâne în funcţie. Dacă Federaţia Rusă îşi continuă politica exclusiv de înfiinţare de bastioane în alte state, ori de întărire a celor existente, în Europa de Est sau în Orientul Mijlociu, fără a se ţine cont de mijloacele utilizate, istoria zilelor noastre va deveni una scrisă cu încălcări de drept internaţional, cu manipulări masive şi cu forme diverse de război împotriva cetăţenilor. Perioada pe care o traversăm astăzi devine tot mai întunecată şi nesigură şi apasă tot mai mult asupra zilei de mâine, mai ales în contextul în care liderii de astăzi nu înţeleg cât de mult cântăresc deciziile lor pentru viitor. Abordări iresponsabile şi deviaţii majore către dictatură, aşa cum vedem nu doar în Orientul Mijlociu, dar şi în Rusia, Turcia sau chiar Ungaria, nu fac decât să complice un context regional şi internaţional deja complicat şi să readucă în actualitate practici şi evenimente specifice altor epoci. În aceste condiţii, politica externă a România continuă să băltească în umbra PSD-ALDE, al căror Guvern nu este capabil să prioritizeze dosare de care va depinde pacea şi securitatea în regiune. Este şi pentru noi timpul să acţionăm, mai ales că avem, încă, o ambasadă la Damasc! Istoria se scrie indiferent dacă suntem sau nu în ea, însă dacă nu suntem prezenţi pe plan internaţional şi dacă nu ştim să ne pregătim alături de aliaţii noştri, ne aşteaptă vremuri tare grele.
			După pauză
			(În continuare, lucrările au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi. Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 125. Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite. Am rămas la punctul 10 de pe ordinea de zi. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2018 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; este PL-x 97; are un caracter ordinar. Ne aflăm în procedură de urgenţă. Raportul este fără amendamente. Are cuvântul reprezentantul Guvernului.
			Domnul Florin Horaţiu Iura (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice): Bună ziua! Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin prezentul proiect de act normativ...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să vă şi prezentaţi.
			Domnul Florin Horaţiu Iura: Bună ziua! Sunt Florin Iura, secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice, şi o să vă prezint acest proiect. Prin prezentul proiect de act normativ se reglementează pentru anul 2018 prorogarea termenului de depunere a Declaraţiei privind venitul asupra căruia se datorează contribuţia de asigurări sociale şi cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, până la data de 15 aprilie 2018. Guvernul susţine forma raportului comisiei. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu. Din partea comisiei, prezentarea raportului, vă rog.
			Domnul Sorin Lazăr: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2018 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare prorogarea termenelor de depunere a declaraţiilor privind veniturile asupra cărora se datorează CAS şi CASS, de la 31 ianuarie la 15 aprilie 2018. La lucrările Comisiei pentru buget şi-au înregistrat prezenţa un număr de 23 de deputaţi, din totalul de 25 de membri. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2018 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în forma adoptată de Senat. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Dacă la dezbateri generale reprezentanţii grupurilor doresc să intervină? Domnul deputat Neagu Nicolae, vă rog.
			Domnul Nicolae Neagu: Bună dimineaţa! Hristos a înviat! Doamnă preşedinte, Grupul Partidului Naţional Liberal nu poate să fie de acord cu această propunere legislativă, cu această ordonanţă, din motive extrem de tehnice. Prorogarea termenului - pentru că în esenţă discutăm de acea minunată Declaraţie 600, pe venituri, prin modificarea Codului fiscal, în special la art. 112 din Legea nr. 227. Şi eu numai vă reamintesc că la începutul anului, când a existat o dezbatere publică şi poziţionare publică pe acest formular, atât premierul dumneavoastră, doamna Dăncilă, cât şi ministrul de finanţe actual, domnul Teodorovici, spuneau că, în definitiv, această declaraţie ar trebui anulată, să se vină cu o declaraţie unică pentru a se consemna veniturile care ar trebui plătite, şi, în special, pe cele două considerente, la CAS şi CASS. Au dat o ordonanţă, din nefericire, grăbită, au revenit, spunându-ne că există o declaraţie, în acest moment, unică, în care să se consemneze veniturile care urmează a fi impozitate prin modificarea Codului fiscal, a Legii nr. 227. Iar prorogarea termenului pe data de 15 aprilie va suprapune ceea ce este în acest moment în vigoare, adică Declaraţia nr. 600, cât şi cea unică. O parte din cetăţenii României, de bună-credinţă, au virat deja veniturile înregistrate, conform acestei declaraţii. Şi ar fi trebuit ca suma respectivă să fie întoarsă către cei care le-au depus, urmând a fi recalculată, conform declaraţiei unice. Prorogarea termenului nu clarifică în definitiv această situaţie ambiguă din punctul de vedere al veniturilor declarate, conform modificărilor aduse Legii nr. 227. Vă reamintesc, de asemenea, că noi am solicitat, în Comisia pentru buget, să fie prinse la pachet atât Ordonanţa nr. 2, cât şi Ordonanţa nr. 79, cât şi Ordonanţa nr. 82, încât să existe un cadru unitar clarificator din punctul de vedere al acestor modificări aduse Legii nr. 227. E adevărat că provenienţa vine din cealaltă chestiune, referitoare la Legea salarizării unitare, Legea nr. 153. Şi de acolo tot mecanismul derivat, prin modificările aduse succesiv, 136 de modificări succesive aduse Legii nr. 227. Acesta este motivul pentru care credem că ar fi trebuit această ordonanţă anulată. Deci ar fi fost corect ca ea să fie o lege de neaprobare a Ordonanţei nr. 2. Pentru că timpul din ianuarie şi până în prezent era suficient de mare încât să se vină cu o reglementare corectă din punctul de vedere al veniturilor înregistrate, cu cele două baze - CAS şi CASS -, pentru contribuabilii din România. Deci nu putem susţine şi nu vom vota această Lege de aprobare a Ordonanţei nr. 2.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt. (Domnul deputat Marius-Constantin Budăi solicită să ia cuvântul pe procedură.) OK. Vă rog.
			Domnul Marius-Constantin Budăi: Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Declaraţiile se încadrează, în continuare, la ceea ce spuneam şi o să spun tot timpul, la acele declaraţii apocaliptice. Sigur că atunci când implementezi această reformă fiscală atât de vastă sunt lucruri care trebuie uşor reglementate, uşor, ştiu eu, reglate pe parcurs. Această ordonanţă nu face altceva decât să proroge un termen. Noi am avut dezbateri în comisie, eu credeam că am lămurit problema. Mulţumesc frumos.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Nu mai sunt alte intervenţii. Proiectul de lege nu are amendamente. Va merge la votul final. Procedură. Dacă e procedură, vă rog.
			Domnul Dan Vîlceanu: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Pe ordinea de zi există trecută, sub rezerva primirii raportului, Ordonanţa nr. 82. Vă aduceţi aminte de Ordonanţa nr. 82, este vorba de acea ordonanţă prin care dumneavoastră nu le-aţi mai dat pensionarilor indexarea pensiilor de la 1 ianuarie, ci aţi micşorat contribuţia la Pilonul II, de la 5,1% la 3,75%. Acum, termenul de raport a fost depăşit. Ea poate fi dezbătută de plen şi să intre la votul final. Dacă mai ţineţi cât de cât la ce aţi promis în campanie - pentru că n-aţi promis în campanie că nu veţi respecta Legea pensiilor şi n-aţi promis în campanie că veţi micşora contribuţia la Pilonul II -, dacă n-aţi minţit cinic oamenii, atunci putem dezbate Ordonanţa nr. 82. Pe regulament, se poate. Şi ea să intre la votul final, să o respingem. Astfel încât oamenii să-şi primească indexarea de la 1 ianuarie şi contribuţia la Pilonul II de pensii să nu mai scadă de la 5,1% la 3,75%. Mulţumesc. Şi vă solicit, doamnă preşedinte, să supuneţi votului. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Având termenul depăşit, trebuie să facem o solicitare Biroului permanent. Trebuie s-o adresaţi Biroului permanent. Iar Comitetul liderilor să o introducă pe ordinea de zi. (Vociferări.) Nu, ea este introdusă nefiind primit raportul, nu pentru că a fost termenul depăşit. Ea e introdusă la punctul 6, într-adevăr, pe ordinea de zi, dar pentru că nu am primit raportul. Vă rog.
			Doamna Raluca Turcan: Doamnă preşedinte de şedinţă, Există această solicitare făcută oficial către Biroul permanent, cu invocarea articolului de Regulament, că termenul de dezbatere pentru acest proiect de lege a fost cu mult depăşit, cu câteva luni de zile. În acelaşi timp, am invocat şi un regim de urgenţă, pentru că vorbim de o ordonanţă care se referă, pe de o parte, la indexarea pensiilor a milioane de pensionari, iar, pe de altă parte, la contribuţia pentru Pilonul II de pensii, pe care sunt vizaţi, de asemenea, 4 milioane de români. Aşadar, măcar din respect faţă de aceste persoane vizate direct de o ordonanţă de urgenţă cu un scop îndoielnic, cel puţin, dacă nu înşelător şi distructiv, vă solicităm să supuneţi votului dezbaterea acestei ordonanţe, fără raport. Aşa cum aţi procedat de nenumărate ori atunci când aţi invocat diferite urgenţe, cu toate că ele nu existau. Din punct de vedere regulamentar, aveţi toate documentele la dosar pentru ca această ordonanţă să fie dezbătută fără raport. Şi există şi argumentele umane, pentru destinele a milioane de români care sunt vizaţi de această ordonanţă. V-aş mai spune că dacă această ordonanţă continuă să producă efecte, contribuţia la Pilonul II de pensii este în scădere. Şi deja foarte mulţi români au constatat că le-a scăzut această contribuţie, ceea ce înseamnă, pentru oamenii care acum sunt în forţa muncii şi în deplinătatea puterii de muncă, pensii mai mici cu cel puţin 20%-30%, atunci când se vor pensiona. Vă rugăm, aşadar, să supuneţi votului.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Stimaţi colegi, Avem următoarea situaţie. La Biroul permanent - eu neavând niciun dosar în faţă şi nicio mapă cu solicitările pe care dumneavoastră pretindeţi că le-aţi depus, şi, cu siguranţă, le-aţi depus. Noi am avut un Birou permanent în care am inclus pe ordinea de zi, cu votul dumneavoastră, acest proiect de lege, la punctul 6, sub rezerva primirii raportului. Astăzi avem o situaţie în care dumneavoastră constataţi că termenul a fost depăşit. Ca atare, potrivit regulamentului, acest lucru îl putem face în şedinţa, eventual, de astăzi, a Biroului permanent, numai după ce Comitetul liderilor se întruneşte şi poate să introducă, să includă pe ordinea de zi, dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit. Deci aceasta este procedura regulamentară normală. Aflându-ne în această situaţie, vă rog frumos să încercăm să respectăm Regulamentul, pentru că explicaţiile mele bănuiesc că au fost suficient de convingătoare, şi lăsaţi-mă să merg mai departe. (Domnul deputat Dan Vîlceanu solicită să ia cuvântul pe procedură.) Vă rog.
			Domnul Dan Vîlceanu: Mulţumesc. Doamnă preşedinte, Cu tot respectul, plenul este suveran. Noi nu vă cerem altceva decât să supuneţi votului ca această ordonanţă să fie dezbătută. Dacă veţi respinge, foarte bine, revenim la ce spuneţi dumneavoastră. Dar nu puteţi să ne spuneţi că nu a fost discutată în Biroul permanent, din moment ce ea e pe ordinea de zi. Şi, de asemenea, ştiţi foarte bine şi dumneavoastră, conform regulamentului, plenul este suveran. Atât, vă cerem, supuneţi la vot.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Plenul este suveran, dar, în acelaşi timp, avem două situaţii diferite. Şi daţi-mi voie să vă mai explic încă o dată. Prima situaţie - în care noi am introdus la Biroul permanent, ca urmare a deciziei Comitetului liderilor, acest proiect de lege, sub rezerva primirii raportului. Acum este o situaţie nouă, da? Avem un termen depăşit. Haideţi să respectăm regulamentul. Şi astăzi o să o introducem pe ordinea de zi. Solicitarea dumneavoastră o introducem pe ordinea de zi la Biroul permanent, pentru că avem un termen, într-adevăr, depăşit. Deci e o altă situaţie. Dumneavoastră nu aţi depus o solicitare pentru un termen depăşit, la Biroul permanent.
			Doamna Raluca Turcan: Cu tot respectul, doamnă preşedinte de şedinţă, şi preţuirea pentru că aveţi răbdare şi ne permiteţi să intervenim pe acest subiect atât de important. Aş dori să vă citesc art. 38 lit. c): "poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit". "Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare", şi această discuţie a existat şi a fost validată de Biroul permanent. Aşadar, vă invoc, negru pe alb, textul de Regulament prin care plenul este suveran să includă pe ordinea de zi un proiect de lege de aprobare, sau de respingere, sperăm noi, şi o să milităm cu toată forţa şi convingerea să respingem această ordonanţă, care vizează deopotrivă 5 milioane de pensionari şi 4 milioane de români aflaţi în câmpul muncii. Nu este o mare filosofie. Nu vă cerem să votaţi că negrul este alb. Vă solicităm doar să aplicaţi un text de Regulament pentru ca astăzi plenul Camerei Deputaţilor să se pronunţe pe o ordonanţă cu impact direct asupra a milioane de români care s-au uitat chiar cu încredere şi speranţă spre această guvernare. E o rugăminte regulamentară, legală şi decentă. Vă rugăm doar să supuneţi votului.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Bun. Nu vreau să intru în polemici regulamentare aici. E vorba de Comitetul liderilor, nu de liderii de grup. E vorba de organismul, să zicem, entitatea dumneavoastră, care este formată din liderii de grup. Deci e vorba de Comitetul liderilor. Motiv pentru care rog liderii de grup să se apropie, să vină până la prezidiu. Mulţumesc. (Consultări la prezidiu.) Domnul deputat Daniel Suciu. Vă rog frumos.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Am căzut de acord că n-am căzut de acord! De atâtea ori am auzit că în Parlament trebuie să dezbatem proiecte de lege nu pe repede-nainte şi nici într-un caz să ajungem, pentru că aceasta ne solicită opoziţia, să discutăm despre proiecte de lege înainte de a fi dezbătute în comisie. Suntem într-o situaţie specială. Avem un proiect de lege, nu avem raport pe el, colegii noştri de la Partidul Naţional Liberal ne solicită să sărim peste această etapă, să-l discutăm direct în plen, iar PSD nu este de acord cu această procedură. În condiţiile actuale, ceea ce solicită liderul de grup al Partidului Naţional Liberal, noi vom vota împotrivă, adică aşteptăm raportul Comisiei pentru muncă. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul Varujan Pambuccian. Vă rog.
			Domnul Varujan Pambuccian: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Este o ordonanţă mult prea importantă pentru a lăsa lucrurile aşa, la o luptă la baionetă între putere şi opoziţie. Sigur că ambele tabere pot veni cu argumente, sigur că ambele tabere pot avea dreptate în ochii propriilor votanţi, numai că, până la urmă, oricum ai da-o, fără să fie discutată în comisie, unde este blocată de una dintre tabere - haideţi să spunem adevărul -, nu poate să fie discutată serios în plen, acolo unde ar vrea cealaltă tabără să fie discutată. În consecinţă, noi nu vom vota, în situaţia aceasta, pentru că nu vrem să transformăm o chestiune care până la urmă ţine de administrarea unor pensii ale unor oameni absolut concreţi, într-o luptă între două tabere. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Domnul deputat Năsui Claudiu.
			Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Vă reamintesc că, conform Regulamentului, dacă există cazul în care o comisie îşi doreşte să blocheze o lege, plenul, fiind suveran, poate să treacă peste această comisie şi să o voteze chiar şi fără raport. În cazul acestei legi, avem o tergiversare, credem noi, intenţionată, şi o încălcare a termenului de depunere a raportului, care era, conform datelor de pe site-ul Camerei Deputaţilor, conform deciziei Biroului permanent, de 6 februarie. Deci suntem pe 11 aprilie şi de pe 6 februarie raportul la această lege nu a fost dat. În condiţiile acestea, şi având în vedere importanţa acestei ordonanţe, considerăm că ar trebui ca ea să poată să vină la plen şi sperăm noi să fie respinsă aşa cum ar trebui. Pentru că este o ordonanţă prin care s-a ciuntit un drept de-al românilor, anume un drept al românilor la pensia din Pilonul II. Ştiţi foarte bine că o parte din sumele pe care românii le plătesc, ca şi CAS, se duceau în contribuţia la Pilonul II, prin care sistemul de pensii poate deveni sustenabil, pot în sfârşit românii să contribuie undeva, să economisească banii şi să-i acceseze la 65 de ani. Suma aceea care se ducea către pensie a fost ciuntită prin acest OUG, din motive de presiune bugetară, nevoie de bani, nu mai intrăm în discuţia aceasta. Cert este că termenul de depunere a raportului este depăşit, deci este regulamentar acum să putem vota asupra acestei legi şi asupra acestei ordonanţe şi sper eu să o respingem. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Doamna Turcan.
			Doamna Raluca Turcan: Resping categoric ideea de tabără, atunci când vorbim de contribuţii la pensii şi contribuţii la pilonul de pensii. Două zile i-au fost necesare comisiei speciale să treacă raportul pe legile justiţiei. Două zile! Această ordonanţă zace la comisia de specialitate, cu termen depăşit din 6 februarie. Astăzi suntem, cred că în 10 aprilie, dacă stăm să ne gândim bine, sau 11! Aşadar, dragi colegi, oameni buni, vorbim de două lucruri extrem de importante. O dată, 5 milioane de pensionari ar trebui să beneficieze de aplicarea unei legi. Şi anume, pensia să fie indexată în funcţie de rata inflaţiei şi de nivelul venitului mediu. În baza acestei legi, dacă s-ar aplica, pensiile lor ar ajunge să fie cu 20%-30% mai mari la finalul anului. Dumneavoastră, din păcate, le daţi doar un procent infim, în funcţie de ...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Cu respect, doamnă Turcan, vă atrag atenţia că nu suntem la declaraţii politice şi că sunt intervenţii pe procedură!
			Doamna Raluca Turcan: Nu, vreau doar să vă explic! Doamnă preşedinte, Atât vă rog...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Doamnă Turcan, sunt intervenţii pe procedură!
			Doamna Raluca Turcan: Vreau doar să vă explic de ce nu ţine argumentul de a nu respecta raportul şi procedurile...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Doamnă Turcan, vă rog frumos!
			Doamna Raluca Turcan: ... parlamentare, atunci când este vorba de români. Când este vorba de Liviu Dragnea, lucrurile se mişcă mult mai repede!
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Sunt intervenţii pe procedură, doamnă Turcan!
			Doamna Raluca Turcan: Când este vorba de cei din afară, lucrurile se blochează în Parlamentul României! Există o explicaţie raţională pentru acest lucru?
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Doamnă Turcan!
			Doamna Raluca Turcan: O explicaţie! Vă rugăm frumos, de la acest microfon...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Doamnă Turcan, sunt declaraţii politice!
			Doamna Raluca Turcan: ...daţi-ne o explicaţie raţională, pentru care procedurile parlamentare nu se respectă!
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Cu tot respectul faţă de dumneavoastră şi faţă de colegii dumneavoastră, doamnă! Chiar sunt declaraţii politice! Rezumaţi-vă la a interveni pe procedură! Haideţi să începem să ne respectăm! Bun. Supun votului - plenul fiind suveran -, propunerea PNL, de a discuta acest proiect de lege, fără raport, cu termen depăşit. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 46 de voturi pentru, 73 de voturi împotrivă, 13 abţineri şi 3 colegi fără opţiune, propunerea nu a întrunit majoritatea voturilor. Mergem mai departe. Am avut punctul 10. Intrăm la "Primă Cameră sesizată". Punctul 11 de pe ordinea de zi.
			11, Propunerea legislativă pentru completarea art. 98 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală. Este Pl-x 577/2017. Are caracter organic. Avem iniţiator. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Din partea comisiilor sesizate în fond? Domnul preşedinte, prezentarea raportului comun. Vă rog.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 98 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 98 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, în sensul stabilirii unui termen de 30 de zile pentru îndeplinirea procedurii de avizare a proiectelor de hotărâre. De asemenea, se propune ca în lipsa elaborării avizelor de către comisiile de specialitate vizate de acest termen, acestea să se considere favorabile. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 98 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, întrucât textele propuse pentru art. 98 alin. (2) şi (4) conţin soluţii deja reglementate de art. 44 din actul normativ de bază, creându-se astfel un paralelism legislativ. În ceea ce priveşte alin. (3), textul propus nu se integrează tematic în cuprinsul acestui articol. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Dacă-mi daţi voie să intervin şi la dezbateri generale?
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: La dezbateri generale. Vă rog.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Doamnelor şi domnilor colegi, Vedeţi, acest proiect vine chiar după un subiect care a iscat această discuţie în cadrul plenului nostru, de această dată la nivelul administraţiei publice locale, unde se întâmplă ca, acolo unde avem atitudini abuzive, să se refuze, pur şi simplu, în termen de 30 de zile, elaborarea punctului de vedere al comisiilor de specialitate. În lipsa acestor avize din partea comisiilor de specialitate, proiectele de hotărâre nu pot fi discutate în plenul consiliului local sau în plenul consiliului judeţean, după o speţă care seamănă foarte bine cu ceea ce s-a întâmplat acum câteva minute aici, în Parlament. Acest proiect de lege, iniţiat de colegii de la PMP, dacă nu mă înşel, de domnul Movilă, vine tocmai să reglementeze astfel de situaţii şi să nu apară discuţii şi în cadrul consiliilor locale şi a celor judeţene, de genul celor iscate acum câteva minute, aici, în Parlament, când un raport este pus la dospit şi, practic, sub diferite artificii, el nu vine la o discuţie serioasă, chiar dacă afectează milioane de români. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Domnul Paşcan Marius. Vă rog.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Stimaţi colegi, Sigur că am parcurs atent argumentaţia Guvernului, care ne explică savant şi doct care este circuitul prin care aceste proiecte de hotărâre de consiliu local sau judeţean sunt avizate de către compartimentele de specialitate, diverse compartimente şi diverşi funcţionari. Acest lucru se întâmplă, fără probleme, în cazul proiectelor iniţiate de către entităţile executive, respectiv primar sau preşedintele consiliului judeţean. Dar aproape că nu se întâmplă niciodată atunci când aceste proiecte sunt iniţiate de către consilierii locali sau judeţeni, alţii decât cei care compun majoritatea în consiliile respective. Şi atunci, pe diverse pretexte, argumentaţii, motivaţii negative, nu sunt acordate aceste avize, chiar la indicaţiile preţioase ale unor primari sau preşedinţi de consilii judeţene. De aceea, am promovat acest proiect şi această propunere legislativă, pentru a depăşi astfel de situaţii. Adică, acele compartimente de specialitate să fie obligate ca în termen de 30 de zile, indiferent cine iniţiază respectiva propunere de hotărâre de consiliu local sau judeţean, să primească un aviz, fie pozitiv, fie negativ, nu cum se întâmplă astăzi. Îmi pare rău că nu s-a avizat în Comisia pentru administraţie publică acest proiect legislativ, întrucât el este unul bun şi vine să completeze prevederile actuale ale legislaţie care, din pricinile menţionate, adeseori generează blocaje în propunerile respective de hotărâri. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Domnul Seidler Cristian. Vă rog.
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Stimaţi colegi, Aşa cum noi avem iniţiativă legislativă, în calitatea noastră de parlamentari, aşa consilierii locali şi consilierii judeţeni au dreptul de a propune hotărâri de consiliu local şi de consiliu judeţean. Un drept golit de orice conţinut, atâta timp cât asemenea propuneri nu ajung pe ordinea de zi. Nu ajung pe ordinea de zi nici măcar să fie respinse, darămite adoptate! Cu alte cuvinte, atunci când există un drept de iniţiativă legislativă la nivel local, la nivel judeţean, dar el nu se poate valorifica, pentru că o majoritate politică hotărăşte nici măcar dezbaterea unor asemenea hotărâri, a unor asemenea proiecte de hotărâre, se cheamă că puterea politică, oricare ar fi ea, de orice culoare ar fi, bagă pumnul în gura oricui, chiar şi a propriilor membri. Atenţie! Chiar şi a propriilor membri! În acelaşi timp, aşa cum bine spunea antevorbitorul, primarul are dreptul de iniţiativă şi pune automat pe ordinea de zi tot ceea ce doreşte dânsul. Se ajunge în situaţia în care, în materie legislativă locală, Executivul are putere superioară Legislativului. Este o anormalitate pe care acest proiect de lege ar reglementa-o, în sensul normalităţii. Desigur, veţi refuza acest lucru, pentru că vă bănuiesc, cu întemeiere, de faptul că vă este frică de posibilitatea ca un consilier local să iasă din linia impusă de partid şi să facă ceea ce trebuie să facă, să facă lucrurile pentru care cetăţenii îl trimit acolo, şi anume, să iniţieze proiecte de hotărâre de consiliu local şi consilii judeţene, ceea ce nu reprezintă decât normalitatea legislativă. O veţi refuza, aşa cum aţi refuzat de foarte multe ori normalitatea democratică! (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Nemaifiind alte intervenţii, propunerea legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final. Punctul 12 de pe ordinea de zi.
			12, Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc; Pl-x 5/2018. Are caracter organic. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Vă rog.
			Domnul Kulcsár-Terza József-György: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Secuii au luptat pentru apărarea creştinismului de partea lui Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare, fiind recunoscuţi de aceştia. Acele persoane şi instituţii care susţin că Ţinutul Secuiesc nu există, sunt conduse din umbră sau sunt conduse de ură faţă de maghiari şi secui. Acestor persoane şi instituţii le transmit să pună mâna pe carte şi să-şi înveţe istoria proprie. Comunitatea maghiară din România nu cere mai mult decât ceea ce li se cuvine tuturor naţiunilor europene. Europa sprijină autonomia. Este cel mai important mesaj transmis de comunitatea europeană, după evenimentele din Catalonia. Nu dorim modificarea graniţelor. Noi dorim doar autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, în interiorul statului român. Aceasta aşteptăm de 100 de ani în România, aşa cum a fost promis, prin Proclamaţia de la Alba Iulia, din care citez: "Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său, şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării, în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc". În Europa funcţionează mai multe autonomii teritoriale. De exemplu, în Italia, Finlanda sau Belgia. Autonomia teritorială nu încalcă Constituţia României. Şi în Constituţia Italiei este prevăzut "stat unitar şi indivizibil, suveran şi independent", având în acelaşi timp regiuni autonome. Autonomia teritorială este pentru un teritoriu, nu pentru un grup etnic. Am auzit săptămânile trecute, în Parlamentul României, că se doreşte unirea României cu Republica Moldova. Dacă acest lucru s-ar realiza, atunci pe teritoriul ţării unite ar exista o autonomie teritorială, cea a Găgăuziei. Întreb eu: dacă se poate pentru găgăuzi, de ce nu s-ar putea pentru secui? Sau aţi desfiinţa autonomia teritorială a Găgăuziei? România are o datorie de 100 de ani faţă de noi, pe care sper că, azi, printr-un vot favorabil, acest proiect de lege o va rezolva. Dacă Proclamaţia de la Alba Iulia nu este respectată, noi, maghiarii, dar nici românii, în acest an, nu avem ce sărbători. Stimaţi colegi, Vreau să fiu înţeles clar: noi, secuii, dorim libertate în interiorul graniţelor României! Mulţumesc frumos.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Doamna deputat Fădor Angelica. Întâi raportul comisiei, vă rog. Îmi cer scuze! Mulţumesc.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, prin adresa Pl-x 5/2018 din 5 martie 2018, cu dezbaterea în fond a Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român. Sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, pentru care este prevăzută şi o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice şi instituţii proprii la toate nivelurile, conferirea unor competenţe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc şi a simbolurilor naţiunii maghiare. Se propune ca autonomia regională să fie exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta. Ca autorităţi ale Ţinutului Secuiesc sunt definite: autorităţile regiunii autonome, autorităţile scaunelor - Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală, Preşedintele Scaunului - şi autorităţile locale - Consiliul Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi Primarul. Iniţiativa legislativă vizează, practic, crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar român. Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 20 martie 2018. Din analiza iniţiativei legislative s-a constatat, din punct de vedere al dreptului intern, că propunerea legislativă contravine flagrant ordinii constituţionale a statului român. Astfel, ea instituie unităţi administrativ-teritoriale noi, distincte de unităţile administrativ-teritoriale consacrate de Constituţie, atât prin modul de organizare, cât şi prin prerogativele speciale care se doresc a fi atribuite autorităţilor publice constituite în cadrul acestora. Semnalăm că proiectul nu ţine seama de dispoziţiile din chiar debutul Legii fundamentale a statului, art. 1 alin. (1), potrivit căruia: "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil". Statul unitar constituie o singură formaţiune statală, este el însuşi, şi numai el, subiect de drept internaţional, presupune o unică ordine juridică bazată pe o singură Constituţie şi un singur sistem de organizare, prin care se exercită cele trei puteri fundamentale - legislativă, executivă şi judecătorească -, populaţia sa având o singură cetăţenie. Legiuitorul a stabilit că România este nu doar un stat unitar, ci şi indivizibil, în sensul că el nu poate fi segmentat, nu poate face obiectul unei divizări, totale sau parţiale, cu regimuri juridice diferite. În ceea ce priveşte suveranitatea naţională, Constituţia arată la art. 2 că aceasta: "aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu". Or, "Supremaţia puterii", exprimată prin dreptul statului român de a decide, fără niciun fel de limitare din partea altor "puteri", în toate problemele ce ţin de guvernarea statului, este practic înlăturată în cea mai mare parte în ceea ce este numit "Ţinut Secuiesc". Referitor la organizarea administrativ-teritorială, potrivit art. 3 alin. (3) din Constituţie, teritoriul statului român este organizat "în comune, oraşe şi judeţe". Rezultă, deci, că acestea sunt singurele unităţi administrativ-teritoriale recunoscute de Legea fundamentală a ţării. Organizarea lor nu are la bază criterii de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială. Or, determinarea geografică a acestei regiuni autonome se realizează exclusiv pe baze etnice, regrupând părţi ale teritoriului de stat în care populaţia majoritară este formată din cetăţeni români de naţionalitate maghiară, respectiv judeţele Harghita, Covasna şi parte din judeţul Mureş. Mai mult, organizarea administrativ-teritorială a acestei regiuni autonome este una proprie - Ţinut, Scaune - în cadrul sistemului general uniform al descentralizării administrative a statului. Aşa cum am spus, sunt consacrate instituţii politico-administrative specifice, cum sunt un "preşedinte", cu o componenţă într-o evidentă similitudine cu Preşedintele României, "Consiliul de Autoadministrare" - un adevărat Parlament local, ...
			Domnul Vasile-Daniel Suciu (din sală): Mai pe scurt!
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Acesta este raportul, Daniel! Dacă respectăm Regulamentul, trebuie să-l citesc. Nu este nicio plăcere să vorbesc de Ţinutul Secuiesc! ... "Comisia de Autoadministrare" - cu competenţe similare unui Guvern, precum şi "Consiliul Scaunal", "Comisia Scaunală", "Preşedintele Scaunului", altele decât cele prevăzute de Constituţie. Şi ca să încerc să reduc, pentru că este un raport destul de amplu... Referindu-se la regiuni, ţinuturi şi scaune, structuri neconsacrate constituţional, ca şi la organe proprii, altele decât cele consfinţite de Constituţie, propunerea legislativă depăşeşte limitele organizării statale recunoscute de Legea fundamentală, reprezentând o gravă încălcare a dispoziţiilor şi principiilor constituţionale sus-menţionate. Din cele prezentate mai sus, rezultă că propunerea legislativă contravine, în ansamblul său, normelor şi principiilor constituţionale, ordinii juridice interne, legislaţiei Uniunii Europene şi dreptului internaţional. În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi - 21 de voturi pentru şi două voturi împotrivă -, respingerea Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. La dezbateri generale, doamna Fădor Angelica.
			Doamna Angelica Fădor: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota, cum este şi firesc, de altfel, împotriva Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, care vizează, practic, crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional, unitar român. Este inadmisibil, dragi colegi, ca în chiar Anul Centenarului Marii Uniri, 149 de localităţi româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi o parte din Mureş să fie propuse pentru a avea o guvernare paralelă, în cadrul statului român. În propunerea legislativă sunt redate clar limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, este prevăzută o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice şi instituţii specifice la toate nivelurile, folosirea limbii maghiare, ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc şi, în acelaşi timp, sunt folosite simbolurile naţiunii maghiare. Revenirea cu această propunere legislativă în Parlament este cu atât mai gravă cu cât ea a fost respinsă de două ori consecutiv, în anii 2004 şi 2005, respinsă fiind, de altfel, şi iniţiativa legislativă cetăţenească din 2016, care avea un conţinut identic cu prezenta propunere legislativă. A acorda drepturi speciale şi sporite de autodeterminare unor entităţi administrativ-teritoriale nerecunoscute de Constituţia României, organizate exclusiv pe criterii etnice, înseamnă a admite, în fapt, încălcarea principiului egalităţii între cetăţenii aceluiaşi stat. Propunerea legislativă, de altfel, în ansamblul ei, încalcă normele şi principiile constituţionale, ordinea juridică internă, legislaţia Uniunii Europene şi dreptul internaţional. Totodată, stimaţi colegi de la UDMR, vă atragem atenţia că propunerea dumneavoastră legislativă nu ţine seama de dispoziţiile din chiar debutul Legii fundamentale a statului, care la art. 1 alin. (1) prevede clar că: "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil" şi vă asigurăm că astfel va şi rămâne. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Domnul Korodi Attila.
			Domnul Korodi Attila: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Din păcate, autonomia a devenit o sintagmă cu diferite conotaţii negative în România, chiar dacă în art. 120 din Constituţia României acest termen este prezent: "Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice". Este vorba de principiile europene care se regăsesc în tendinţele internaţionale ale administraţiei publice moderne. Este vorba despre filosofia organizării administraţiei publice într-un mod eficient, în folosul cetăţenilor, cu atenţie sporită acordată nevoilor comunităţilor locale. Autonomia, ca principiu şi ca mod de organizare a administraţiei publice, se regăseşte de facto în mai multe state membre ale Uniunii Europene. Unele autonomii regionale sunt adevărate poveşti de succes, precum este şi situaţia Tirolului de Sud, cea mai bogată regiune a Italiei. Regiunile autonome, în toată Europa, au creat o dinamică aparte progresului economic al societăţilor, în general, dar şi la nivel regional. Regiunile autonome au devenit, în majoritatea cazurilor, adevărate motoare, din punct de vedere economic, cultural, ştiinţific, pentru ţările care au încurajat crearea acestora. A vorbi despre autonomie reprezintă dorinţa implementării unui model european, dorinţa de a apropia administraţia publică cât mai mult de cetăţean, într-un mod adecvat, desigur, nevoilor sale. Autonomia nu înseamnă să cesionezi. Autonomia nu înseamnă un atac la integritatea României. Autonomia înseamnă mesajul unei comunităţi care îşi manifestă dorinţa organizării administraţiei publice într-un anumit fel. UDMR şi-a asumat public principiile descentralizării şi ale autonomiei, încă din anul 1992, odată cu aprobarea Rezoluţiei de la Cluj. De 26 de ani tot vorbim despre acest concept. De 26 de ani susţinem aceleaşi valori. De 26 de ani încercăm să promovăm o dezbatere largă, transparentă şi aplicată asupra principiului autonomiei. Pe parcursul acestor ani am prezentat mai multe variante ale aplicării acestui principiu, chiar şi aici, în Parlament, pentru a iniţia dezbateri, pentru a clarifica toate aspectele acestui subiect. Vom continua să depunem astfel de iniţiative şi în viitor, pentru că noi ţinem la acest principiu şi suntem convinşi că va veni un moment, în istoria modernă a României, când se va putea discuta civilizat şi eficient despre o nevoie reală a unei comunităţi din România. Nu putem considera membrii comunităţii etnice ca furnizori de valoare adăugată a societăţii româneşti, raportat numai la individ. Membrii comunităţilor etnice împreună creează acele valori incontestabile ale României, pe care le vedem în pieţele centrale ale oraşelor noastre, pe uliţele satelor României, în biblioteci, în teatre, în biserici, în şcoli. Iar administraţia publică trebuie să servească cetăţenii, şi nu invers. De aceea, orice solicitare legitimă, venită din partea oricărei comunităţi, trebuie tratată cu seriozitate, fără patimă şi fără exagerări emoţionale şi naţionaliste. Autonomia, ca cerinţă legitimă a comunităţii maghiare din România, trebuie analizată, discutată şi dezbătută într-un cadru larg, pentru a găsi soluţii optime pentru toate părţile implicate. Trebuie să atragem atenţia şi asupra...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: O să vă rog să încheiaţi.
			Domnul Korodi Attila: ... promisiunilor incluse în Rezoluţia de la Alba Iulia, din 1918. Majoritatea română are datoria morală să îndeplinească promisiunile făcute atunci şi să accepte cerinţele formulate de minoritatea maghiară. Toate acestea trebuie să se bazeze pe dialog, la finalul căruia trebuie să avem un nou cadru de colaborare între majoritate şi minoritate. România, din păcate, are anumite carenţe în a răspunde la cerinţele comunităţilor minorităţilor. Observăm, şi noi, şi experţii internaţionali care monitorizează România, că există o serie de tratate internaţionale ratificate de România, ale căror prevederi nu sunt puse în practică sau sunt numai parţial implementate. Şi observăm, totodată, împreună cu organismele internaţionale, că, din momentul aderării la Uniunea Europeană, România nu a mai făcut progrese vizibile...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: O să vă rog să încheiaţi, domnule deputat.
			Domnul Korodi Attila: ... în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor naţionale. Vă reamintesc că Legea statutului minorităţilor aşteaptă o dezbatere serioasă... (Voci suprapuse.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnule deputat... (Voci suprapuse.)
			Domnul Korodi Attila: ... în Parlamentul României....(Voci suprapuse.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: ... s-au depăşit cele trei minute regulamentare... (Voci suprapuse.)
			Domnul Korodi Attila: ... încă din 2005. (Voci suprapuse.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi.
			Domnul Korodi Attila: Acest decalaj a fost remarcat inclusiv în Raportul Comisiei de Experţi a Consiliului Europei pentru aplicarea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor, publicat anul acesta, iar respectarea parţială a utilizării limbilor minorităţilor naţionale în administraţia publică, chiar de către Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei, Raportul cu privire la aplicarea în România a Cartei limbilor minoritare sau regionale, de săptămâna trecută. Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, începând cu anul 1993, o serie de recomandări şi rezoluţii care subliniază utilitatea şi eficienţa adoptării unor măsuri de protecţie colectivă... (Voci suprapuse.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Aţi depăşit de mult cele trei minute regulamentare, vă rog să vă apropiaţi de sfârşit... (Voci suprapuse.)
			Domnul Korodi Attila: ... a drepturilor minorităţilor naţionale, plecând de la folosirea limbilor regionale până la crearea unor sisteme instituţionale şi regiuni cu diferite forme de autonomie. Doamnelor şi domnilor, În consecinţă, ceea ce aveţi astăzi în faţa dumneavoastră nu este o noutate, nu este un subiect nemaiîntâlnit în Europa, nu este un principiu inventat, ci este exprimarea dorinţei...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Domnul Korodi Attila: ... unei comunităţi din România.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Domnul Korodi Attila: Doamnă preşedinte, Un lucru foarte important.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: 6 minute aveţi deja... (Voci suprapuse.)
			Domnul Korodi Attila: Indiferent dacă proiectul domnului deputat Kulcsár este bun sau rău, dacă este destul de incluziv sau nu, trebuie să se găsească răspunsul prin afirmarea răspunderii de a se dialoga pe acest subiect - de a se contracara orice iniţiativă care pune în prim-plan drepturile colective pentru minorităţile etnice. Mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Da. Şi eu vă mulţumesc. V-aţi epuizat cele şase minute, aş putea spune, chiar. Potrivit regulamentului, câte doi reprezentanţi, fiind procedură obişnuită. La dezbateri generale, din partea PNL, domnul Gheorghe Andrei Daniel, vă rog.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Hristos a înviat! În primul rând, s-au expus aici toate argumentele constituţionale şi legale pentru care constituirea pe criterii etnice a unei enclave în inima României, intitulată "Ţinutul Secuiesc", nu este în conformitate cu drepturile pe care în mod legal şi în baza Declaraţiei de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, România le acordă. România are un regim de respectare a drepturilor minorităţilor destul de larg, un regim permisiv şi un regim european şi considerat printre cele mai moderne din lume, la această dată. La Alba Iulia s-a vorbit de educaţie în limba maternă, s-a vorbit de administraţie în limba maternă, s-a vorbit de reprezentare politică, s-a vorbit de biserici şi culte care să respecte drepturile minorităţilor şi pe care să le reprezinte. Toate aceste lucruri s-au întâmplat. S-au întâmplat la 1918, la 1923, s-au întâmplat prin Constituţia din 1991. Acum, acest aşa-zis "Ţinut Secuiesc", pe care domnul coleg de la UDMR îl propune, ar avea cu totul şi cu totul alte efecte în practică. Ar duce la segregarea unei întregi regiuni în inima României, ar duce la o enclavizare pe criterii etnice care ar avea două efecte. În primul rând, sărăcirea acestei zone, care este una dintre cele mai sărace zone din România, şi maghiarizarea forţată a populaţiei româneşti, care în aproximativ un sfert din localităţile propuse pentru această regiune, a aşa-numitului "Ţinut Secuiesc" reprezintă minimum jumătate din populaţie. Aşadar, ar duce la tensiuni interetnice pe care noi nu le dorim şi care nu fac parte din subiect. Sunt două judeţe cu populaţie majoritar maghiară, Harghita şi Covasna, unde sunt respectate toate drepturile minorităţilor, aşa cum sunt ele prevăzute în legea românească. S-au făcut şi o serie de referiri istorice. Eu când văd harta propusă pentru Ţinutul Secuiesc, îmi pare rău, dar îmi aduc aminte mai degrabă de Regiunea Autonomă Maghiară, înfiinţată de Stalin, după al Doilea Război Mondial. Mergând mai departe în istorie, vreau să apreciez aportul secuilor alături de noi, românii, la lupta antiotomană, în vremea lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. Este un fapt absolut real şi recunoscut. Dar în acelaşi timp îmi aduc aminte de Unio Trium Nationum, prin care românii erau excluşi şi se creau trei naţiuni privilegiate - maghiari, saşi, secui -, iar românii erau consideraţi doar naţionalitate tolerată, deşi era cea mai veche şi populaţia majoritară a Transilvaniei. Aşadar, aceste scaune secuieşti aparţin unei realităţi vetuste, unei realităţi medievale, unei realităţi care nu mai are nimic în comun cu coordonatele europene. Acum, în istorie, ştiţi cum e, putem să ne întoarcem până la Câmpiile Catalunice, la 451, când străromânul Aetius, născut pe malul Dunării, îl învingea în luptă pe Attila, hunul, şi apăra civilizaţia europeană. Credem că toate aceste recursuri la istorie au rostul lor, dar într-o anumită măsură. De asemenea, domnilor colegi, cred că ar fi foarte important, decât să veniţi cu astfel de proiecte... (Voci suprapuse.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: ... care nu au nimic în comun cu realităţile interetnice şi care de fapt agită situaţia de acolo şi destabilizează viaţa bună pe care o duc românii şi maghiarii în Transilvania, să mai lăsaţi politica pavoazării cu steaguri, în afara legii - că au fost atâtea războaie ale steagurilor, acolo, în zonă - şi să vă preocupaţi mai atent, prin reprezentanţii dumneavoastră, de aici, din Parlament, şi prin aleşii dumneavoastră locali, de dezvoltarea judeţelor Harghita, Covasna şi a celorlalte localităţi în care dumneavoastră aveţi majoritate. Faceţi drumuri, autostrăzi... (Voci suprapuse.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi, că aţi depăşit...
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: ... faceţi spitale... (Voci suprapuse.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: ... minutele regulamentare...
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Mai lăsaţi războiul steagurilor şi mai lăsaţi o simbolistică vetustă!
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog...
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Aşadar, "nu" pentru Ţinutul Secuiesc, din partea noastră, a Partidului Naţional Liberal. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: O să fiu nevoită să întrerup microfonul, dacă se vor mai depăşi cele trei minute regulamentare. Domnul deputat Suciu Vasile.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Iniţiatorul acestui proiect legislativ, domnul Kulcsár, dacă nu mă înşel, spunea că românii şi maghiarii, în acest an, nu ar avea ce să sărbătorească. Şi vreau să fac o menţiune foarte simplă. România este formată şi din români, şi din maghiari, şi din cele 18 minorităţi recunoscute... 19, cu reprezentare parlamentară. A face întotdeauna această distincţie - români, maghiari -, eu fiind ardelean, şi lăsând la o parte ceilalţi români de etnii diferite, cred că este o greşeală. Cred că este o greşeală şi să discutăm despre un proiect de lege în termeni patriotarzi, pătimaşi. Astfel încât o să vă spun cât de simplu, cât de sec se poate că Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu va vota acest proiect de lege. (Aplauze.) Recunoaştem contribuţia istorică. Cu referinţe istorice putem merge, vorba colegului meu, cât de înapoi, în istorie, am dori. Dar cred că astăzi putem să respingem un proiect de lege fără să afectăm, prin discursuri, prin luări de cuvânt de la tribuna Parlamentului, o relaţie normală între majoritate şi minoritate, fie ea parlamentară sau etnică. Aşadar, stimaţi colegi de la UDMR, aveţi toată preţuirea, toată colaborarea noastră, a celor de la Partidul Social Democrat, dar răspunsul nostru, astăzi, pe acest proiect de lege, este "nu". Şi mi-aş dori, în acest an, al Centenarului, ca luările de cuvânt, ca poziţionările noastre, inclusiv de la această tribună, să nu fie nici pătimaşe şi să nu fie de natură a adânci şi mai tare unele falii create artificial şi întreţinute chiar şi politicianist. Vă mulţumesc. Iar - o mai spun încă o dată - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota împotriva acestui proiect de lege. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Domnul Paşcan Emil-Marius, vă rog.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Partidul Mişcarea Populară nu are cum să-i preţuiască pe aceşti colegi de la UDMR, câtă vreme, în mod evident, subminează statul român, din interior. Eu vă întreb, parlamentari ai UDMR, cum înţelegeţi să juraţi pe Constituţia României că apăraţi Constituţia şi legile ţării, şi promovaţi astfel de proiecte subminatoare, care doresc a enclaviza o parte a Transilvaniei, a o rupe de România, a crea un stat în stat? Prin felul în care vă manifestaţi, practic, veniţi să clarificaţi opiniile, intoxicările propagandistice ale liderilor dumneavoastră, care vorbesc în mod oarecum fumigen despre autodeterminare, nevoia de a autoguverna, despre prezervarea identităţii culturale, religioase, când, de fapt, nu doriţi altceva decât să creaţi un stat în stat, în care cei discriminaţi dintâi sunt cetăţenii majoritari ai acestei ţări, de care pur şi simplu vă bateţi joc ori de câte ori aveţi prilejul să fâlfâiţi steagul aşa-zisului "Ţinut Secuiesc" sau drapelul Ungariei, în detrimentul... şi cu cinism sfidând însemnele absolut sfinte ale statului român din care faceţi parte. Ei bine, pentru că tot vorbiţi de istorie, vă rog să o faceţi într-un mod onest. Adică să spuneţi că scaunele, şi cele secuieşti, şi cele săseşti, au fost desfiinţate de către Budapesta, în 1876, când Transilvania făcea parte din Ungaria. Atunci au fost desfiinţate. Şi n-a existat niciun fel de protest din partea secuilor, şi a saşilor în această privinţă. Aceasta este realitatea. Iar în 1918, când România s-a unit, nu a existat niciun scaun, nici săsesc, nici secuiesc. V-aţi trezit astăzi, într-un mod retrograd, agresând România într-un an Centenar, omagial, prin acest proiect care întoarce ţara sau s-ar dori să o întoarcă în perioada medievală despre care aţi făcut vorbire. Sau în perioada dominaţiei bolşevice, sovietice, când o parte din Transilvania, tot aşa, a fost ruptă de Stalin, devenind o regiune autonomă experimentală. Dacă acestea vă sunt valorile şi aşa înţelegeţi să respectaţi şi să preţuiţi statul român, jurământ pe care l-aţi depus în faţa acestei ţări, daţi-mi voie să nu vă preţuiesc. Nu am cum. Nu faceţi altceva decât în mod artificial să tensionaţi relaţiile între românii simpli, maghiarii simpli şi celelalte etnii din Transilvania. În loc să vă preocupe dezvoltarea economică a judeţelor Mureş, Harghita, Covasna, pentru care aţi făcut parte din guvernări...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: ... şi nu aţi făcut niciun fel de lobby, doar pentru rupturi, falii etnice, aceste lucruri să ştiţi că mai devreme sau mai târziu se vor întoarce împotriva dumneavoastră.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Pentru că nici maghiarii, nici românii nu mai sunt proşti să cadă în plasa acestei propagande...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc frumos.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: ... care nu are nimic de-a face cu viitorul, pe care îl dorim cu toţii luminos, al acestei ţări. Nu ne putem transforma nici în... (Voci suprapuse.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc, domnule deputat.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: ... Tirolul de Sud, nici în Catalonia, nici în alte zone în care, iată, în mod conflictualist, s-au condus... (I se întrerupe microfonul.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Vă mulţumesc frumos. Vă mulţumesc frumos, domnule deputat. Haideţi să respectăm regulamentul! (Vociferări.) Vă mulţumesc. Domnul deputat Benga Tudor. (Vociferări.) Vă mulţumesc.
			Domnul Tudor-Vlad Benga: Mulţumesc, doamnă preşedinte. S-a vorbit deja foarte mult pe subiectul acesta. Ce e însă interesant este că, de fapt, în ceea ce priveşte aspiraţiile comunităţii maghiare, lăsând la o parte reprezentanţii comunităţii, adică UDMR, până acum, în această legislatură, partidul pe care îl reprezint, USR, a avut de fapt un istoric de vot foarte consistent, de sprijin al aspiraţiilor legitime ale comunităţii maghiare. Am votat împreună cu colegii mei un proiect profund viciat tehnic, legat de Liceul Romano-Catolic de la Târgu Mureş. Sunt singurul reprezentant non-UDMR care a votat un alt proiect şi mai viciat tehnic, legat de scăderea pragului de utilizare a limbii materne, de la 20% la 10%. Şi cred că putem spune, fără urmă de echivoc, că noi chiar am arătat cu fapte că susţinem aceste aspiraţii. Acesta e un aspect. Doi la mână. USR este cu siguranţă partidul care susţine, a susţinut şi va susţine toate libertăţile şi drepturile fundamentale pentru tot felul de minorităţi. Pentru că în asta credem. Credem în libertate individuală. Credem că aceasta este direcţia în care România trebuie să se ducă. Acum, eu sunt ardelean şi mă bucur, au fost numeroşi vorbitori ardeleni pe acest subiect. Eu am învăţat un lucru, atât de la strămoşii mei, români ardeleni, cât şi de la vecinii mei saşi, maghiari etc. - cuvântul dat e sfânt. Şi, din punctul acesta de vedere, eu sunt foarte preocupat ca noi să ne respectăm orice promisiune pe care am fi făcut-o, cu atât mai mult cu cât se ridică problema unor promisiuni nerespectate. Însă şi eu am stat şi am citit nenumărate documente, şi am stat şi eu, m-am uitat la istorie. Şi problema este că nu găsesc nicăieri vreun drept fundamental stipulat pe care astăzi comunitatea maghiară să nu-l aibă. Sau alte comunităţi. Şi cu siguranţă putem discuta despre extinderea drepturilor şi libertăţilor fundamentale pentru varii categorii din ţara aceasta. Dar nicăieri nu s-a promis autonomia, aşa cum vin astăzi colegii de la UDMR şi o cer. Şi ce se întâmplă? Aici vreau eu, de fapt, să ducem discuţia reală. Pentru că s-a susţinut că este vorba de autonomie teritorială, şi nu de autonomie etnică, dar de fapt ceea ce se întâmplă cu acest proiect este fix împachetarea autonomiei etnice într-o altă formă. Şi cred că e important să discutăm despre lucrul acesta, pentru că atâta vreme cât coaliţia majoritară PSD, susţinută inclusiv de UDMR, va construi stadioane la Craiova şi drumuri de 800 de metri în loc de un kilometru, prin Teleorman...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi, aţi depăşit cele trei minute regulamentare... (Voci suprapuse.)
			Domnul Tudor-Vlad Benga: ... şi câtă vreme va neglija Ardealul, şi Banatul, şi Moldova, şi tot soiul de alte părţi ale României, va veni un moment în care oamenii - atât ardelenii, cât şi românii, şi maghiarii, şi saşii, şi romii, şi de toate naţiile - vor veni şi vor zice: "Fraţilor, dar poate e timpul ca taxele noastre să stea şi să fie cheltuite acolo, la noi, în Ardeal, unde ştim noi să ne gospodărim". Şi poate e timpul să discutăm, de fapt, despre descentralizare, despre regionalizare...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi.
			Domnul Tudor-Vlad Benga: ... despre cum punem puterea de decizie în mâna oamenilor.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc, domnule deputat.
			Domnul Tudor-Vlad Benga: Putem discuta... O clipă, că sunt 6 minute. O clipă. Acum, nu există...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: De unde 6 minute, domnule deputat?
			Domnul Tudor-Vlad Benga: Atâtea aţi dat şi altor grupuri parlamentare, doamnă preşedinte. Mulţumesc frumos.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: N-am stat atâta, şi v-am avertizat că o să vă întrerup microfonul.
			Domnul Tudor-Vlad Benga: Acum, mai am un punct, permiteţi-mi... (Voci suprapuse.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog frumos...
			Domnul Tudor-Vlad Benga: Mai am un punct, permiteţi-mi. (I se întrerupe microfonul.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: V-am rugat frumos să încheiaţi, da? Vă rog frumos. Mulţumesc. (Vociferări.) Nu aveţi 6 minute, aveţi 3 minute, potrivit regulamentului. (Vociferări.) Vă rog să încheiaţi.
			Domnul Tudor-Vlad Benga: O să închei.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog. Vă rog să încheiaţi. (Vociferări.)
			Domnul Tudor-Vlad Benga: Deci... (Vociferări.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: "Doamnă" strigaţi la piaţă...
			Domnul Tudor-Vlad Benga: Acum...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: ... nu în Parlamentul României. Vă mulţumesc.
			Domnul Tudor-Vlad Benga: ... eu îmi doresc, ca ardelean, să trăiesc, aşa cum am trăit toată viaţa mea, cât mai aproape de vecinii mei maghiari, de vecinii mei saşi, de toată lumea. Dar cred că soluţia pentru noi, toţi, este să trăim cât mai mult împreună, şi nu separat. Şi problema este, la final, că, de fapt, UDMR-ul este ipocrit şi politicianist, şi ceea ce încearcă să facă este să ridice ziduri şi garduri. Şi, mai devreme, un coleg de la UDMR s-a plâns despre faptul că stă o lege în Parlament de 10 ani de zile, dar amendamentele UDMR la legile justiţiei au trecut în două zile. Dragi colegi de la UDMR, poate este timpul să vă preocupaţi de-adevăratelea de prosperitatea şi bunul trai al concetăţenilor dumneavoastră, în loc să faceţi trocuri mizerabile cu PSD-ul şi să dinamitaţi justiţia şi alte instituţii critice ale naţiei. (Voci suprapuse.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.
			Domnul Tudor-Vlad Benga: Mulţumesc frumos. Grupul parlamentar al USR va vota pentru respingerea acestui proiect de lege. (Aplauze. Voci suprapuse.) Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Haideţi, deja să ştiţi că aţi depăşit limbajul decent şi civilizat care este impus în Parlamentul României. Depăşiţi orice limbaj, depăşiţi orice limită a decenţei şi a bunului-simţ. Domnule Olar, vreţi pe procedură, să înţeleg? Vă rog.
			Domnul Corneliu Olar: Probleme de ordin personal, nu? Conform art. 151. Stimaţi colegi, Invidiez oarecum colegii de la UDMR - nu înseamnă că am ceva cu dânşii - pentru că au avut curaj să ceară o autonomie pe un ţinut. Oare noi, o ţară, ştiţi cu toţii, Ţara Moţilor, Ţara Moţilor, care are şi capitală de suflet la Alba Iulia, avem şi ambasada Ţării Moţilor, la Baloteşti, dar n-am avut nici gând nici curaj... (Voci suprapuse.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Probleme de ordin personal, domnule deputat.
			Domnul Corneliu Olar: ... şi niciodată nu vom cere autonomie. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: OK. Domnul deputat Varujan Pambuccian.
			Domnul Varujan Pambuccian: Vă mulţumesc. Vreau de la bun început să spun că voi vorbi în numele celor 19 minorităţi reprezentate în grupul nostru parlamentar, nu în numele general al minorităţilor. Şi să vă spun că din punctul nostru de vedere este în ordine cu ce... nu că e în ordine, e foarte bine tot ce s-a spus la Alba Iulia. Nu s-a aplicat tot ce s-a spus la Alba Iulia. Noi de acolo, de altfel, ne şi revendicăm ca noţiune de minoritate naţională. Dar la Alba Iulia nu s-a vorbit de acest gen de autonomie, care nu este una de ordin cultural, nu este una care să ţină de învăţământ, nu este una care să ţină de judecarea în limba proprie, ci este una politică. Dacă vorbim de formule politice, de descentralizare - da, putem face lucrul acesta vorbind despre formule uniforme, la nivelul întregii ţări, structuri care să fie alese, care să poată să aibă anumite atribuţii. Şi despre lucrul acesta s-a mai vorbit atunci când s-a vorbit despre regionalizare. Pe de altă parte, aici s-a spus că nu este în ordine cu drepturile colective. Eu cred că este în ordine să vorbim despre comunităţi de orice fel, că este în ordine - acolo unde este cazul - să legiferăm, că este în ordine ca ele să-şi poată folosi simbolurile pe care le consideră importante pentru sine şi că dacă toate lucrurile acestea s-ar întâmpla în mod natural, am constata că tot ceea ce s-a spus la Alba Iulia este suficient ca toată lumea să fie mulţumită. Dacă toate lucrurile acestea nu ar fi folosite - câteodată ca sperietori, câteodată ca lucruri înflăcărătoare - de o tabără sau de alta, şi lăsate aşa cum şi-ar dori oamenii normali să le trăiască, lucrurile acestea ar îmbogăţi România, ne-ar face să trăim normal unul cu celălalt şi nu ar mai fi subiect de discuţie interminabilă. Am avea şi Legea minorităţilor, pe care o ţinem blocată de atâta vreme, exact din motivul acesta, dar pentru aceasta, în loc să discutăm în plen, ca să ne facem fiecare mica noastră campanie electorală, legată de problema minorităţilor, astăzi, mâine legată de altă problemă, şi dacă le-am discuta mai întâi între noi foarte aplecat, foarte raţional, am încheia un subiect pe care înaintaşii noştri au ştiut să-l definească perfect, în câteva rânduri, în Proclamaţia de la Alba Iulia şi pe care politicianismul celor din parlamentele care s-au succedat n-au ştiut să-l pună în operă în Constituţia din 1923,...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc, domnule deputat.
			Domnul Varujan Pambuccian: ...aşa cum ar fi trebuit. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Tudose Mihai. Vă rog.
			Domnul Mihai Tudose: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Mulţumesc, stimaţi colegi. N-am s-o iau de la Burebista, nici de la Decebal, nici de la Attila Hunul. Am să vă supun atenţiei o declaraţie pe care am auzit-o acum 30 de minute, care a mai fost lansată în spaţiul public acum câteva luni, despre faptul că "Domnule, noi nu cerem lucruri deosebite. Că este vorba despre autonomie, că este vorba despre secesiune... Şi, în fapt, şi dacă nu se întâmplă, nu facem altceva decât să vă propunem un dialog amiabil pe această temă. Că avem ceva, dar dorim mai mult. Dar dacă nu obţinem, nu este o problemă! Doar dorim să discutăm cu sinceritate, şi amiabil, şi fără patimă pe tema aceasta". Nu cred că aţi reacţiona foarte frumos, stimaţi colegi de la UDMR, dacă, începând de mâine sau de astăzi, o mulţime de colegi de-ai dumneavoastră, din Parlament, ar avea nişte propuneri de discuţii amiabile pe restrângerea unor drepturi pe care le aveţi deja! Nu le-am dori, Dumnezeule, dar să discutăm despre chestia aceea, amiabil, fără patimă! Fiindcă pe teme de genul acesta, amiabile, am ajuns să facem un referendum, să vedem dacă un copil, de 8 martie îi ia lui maică-sa un ruj sau o spumă de bărbierit! Tot aşa, amiabil! (Aplauze.) Este jenant ceea ce faceţi, stimaţi colegi, şi este jenant, şi din punctul nostru de vedere, că acceptăm dialogul pe această temă cu dumneavoastră! (Vociferări.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Domnul deputat Simionca Ionuţ. Vă rog.
			Domnul Ionuţ Simionca: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, A trebuit să intervin, pentru că i-aţi tăiat microfonul colegului meu, domnul Paşcan. Ce vreau să vă spun este o chestie mai sinceră. Noi, în Ardeal, românii, convieţuim de sute de ani cu maghiarii şi cu toate etniile şi convieţuim în pace. Aceste proiecte legislative pe care anumiţi colegi parlamentari - cu tot respectul - le aduc în faţa noastră, nu fac decât să învrăjbească cetăţenii şi să-i pună unul împotriva celuilalt şi să aducă avantaje unor politicieni oportunişti. Eu am făcut facultatea la Cluj, am avut doi colegi de cameră din Covasna. Când au venit la facultate abia vorbeau româna, dar i-am înţeles, i-am acceptat, ne-am împrietenit şi încă ţinem legătura. Domnilor, haideţi să nu mai fim atât de oportunişti sau populişti! Trăim în România! Trebuie să ne respectăm pământul nostru sfânt şi graniţele noastre! Trebuie să respectăm graiul nostru românesc şi drapelul, mai ales în anul 2018, când sărbătorim Centenarul! Atât trebuie să facem noi pentru ţara noastră! Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Şi ultima intervenţie, domnul Biro Zsolt-Istvan. Vă rog.
			Domnul Biro Zsolt-Istvan: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Astăzi s-a vorbit mult, dar, din păcate, foarte puţin despre subiect. Noi solicităm un dialog sincer cu comunitatea majoritară şi sper că, până la urma urmei, o să ajungem la acest dialog sincer. Şi încă o propoziţie, dacă-mi permiteţi? Aş repeta ceea ce a spus colegul meu, iniţiatorul proiectului de lege, care a spus: "Vreau să fiu înţeles clar. Noi, secuii, dorim libertate în interiorul graniţelor României!". Mulţumesc frumos.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Şi ultimul vorbitor, domnul deputat Varujan Pambucian.
			Domnul Varujan Pambuccian: Pentru că am colegi foarte riguroşi şi mi-au spus: "Domnule, n-ai spus cum o să votăm!". O să votăm împotrivă. O să votăm împotriva acestui proiect. Am spus. Ne-am liniştit cu toţii. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. Am încheiat dezbaterile generale. Propunerea legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final de la ora 12,00. Încheiem şedinţa. Pauză până la ora 12,00.
			După pauză
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Dragi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală şi să vă pregătiţi cartelele de vot. O să facem un vot de control. Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot. Vot de control. Vot, vă rog. detalii prezenţă
			Reluăm votul de control. Vot, vă rog. detalii prezenţă
			219.
			Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor. 1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Vă rog, votaţi. detalii vot
			Cu 225 de voturi pentru şi doi colegi care nu au nicio opţiune, proiectul a fost adoptat.
			Legi ordinare. Adoptări. 2. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (3) al art. 20 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României. Este lege ordinară, iar Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vă rog, votaţi. detalii vot
			Proiectul a fost adoptat cu 228 de voturi pentru şi un coleg care nu are opţiune.
			Punctul 3, unde suntem Cameră decizională. 3. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, reexaminată la cererea Preşedintelui României. Este lege ordinară. Comisia juridică propune adoptarea legii în forma adoptată de Senat. Vă rog, votaţi. detalii vot
			A fost adoptată cu 158 de voturi pentru, 68 de voturi împotrivă, doi colegi care nu au opţiune.
			4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative. Este lege ordinară. Comisia juridică şi cea pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege. Vă rog, votaţi. detalii vot
			Proiectul de lege a fost adoptat cu 145 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 78 de abţineri, doi colegi care nu au nicio opţiune. Explicarea votului, domnul deputat Paşcan Emil-Marius. Vă rog.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Partidul Mişcarea Populară a votat împotriva acestui proiect. Noi considerăm că doar o modificare de formă a acestei importante instituţii care ar trebui să vegheze şi să contribuie decisiv la realizarea infrastructurii, a marilor proiecte, autostrăzi, centuri etc., în România, această, practic, modificare de formă nu are nicio legătură cu fondul. Astăzi, din păcate, noi admitem... şi aici vă cer sprijinul - se cuvine să înăsprim legislaţia, pentru că licitaţiile făcute pentru aceste mari proiecte sunt, de regulă, câştigate de firme din afara României. Ele mai apoi dau în subantrepriză majoritatea lucrărilor, comisionând, practic, aceste lucrări, pe care le fac tot felul de firme mici, cu câştiguri mici şi sigur că nu sunt duse la bun sfârşit. Astăzi, dacă schimbăm doar o denumire, C.N.I.R., sau cum i-om fi zicând, şi punem acelaşi şef care în bună măsură şi-a adus aportul la o autostradă care se prăbuşeşte în România, când nu înţelegem să modificăm legislaţia şi avem proiecte care în aplicarea lor - sigur, aceste proiecte sunt făcute de firmele agreate de casă, din jurul acestor instituţii -, dar în aplicarea lor constatăm că nu pot fi realizate. Se refac studiile - am avut şi la Mureş o astfel de situaţie, de centură. La refacerea studiului, faţă de proiectul iniţial - s-a demonstrat - costurile cresc cu 57%, s-a blocat, nu răspunde nimeni, se execută o garanţie insignifiantă de lucrări din partea proiectantului şi ajungem în situaţii fără de ieşire, adică avem măsura vădită a realităţilor româneşti actuale. Aici, stimaţi colegi, noi avem un astfel de proiect în lucru, de înăsprire a legislaţiei, şi să nu mai permitem să se dea în subantrepriză decât maximum 20% din lucrări, faţă de cele câştigate în licitaţie. Vă solicităm sprijin să ne aducem cu toţii aportul pentru a înăspri legislaţia pentru a sancţiona până la măsuri de natură penală proiectanţi care şi-au făcut o profesie din a câştiga licitaţii şi care fac proiecte de pe scara avionului sau din birouri, fără măcar să testeze terenul, să facă studiile geologice şi cele care se impun. De aceea ajungem la astfel de situaţii, de autostrăzi prăbuşite...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc frumos, domnule deputat.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: ... alunecări de teren şi blocare de proiecte. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul deputat Drulă Cătălin.
			Domnul Cătălin Drulă: Această ordonanţă trebuia să fie baza unei reforme în domeniul drumurilor. Această reformă a fost ciuntită în Parlament, prin eliminarea unor prevederi-cheie din ordonanţă, precum acel consiliu de transparenţă, dar această reformă a fost complet distrusă, în practică. Denumirea la cârma noii companii a domnului Narcis Neaga, supranumit "groparul infrastructurii româneşti", omul care este responsabil de eşecul concesiunii Comarnic-Braşov, de trei ori, omul care este responsabil de faptul că autostrada Bucureşti-Ploieşti, începută în 2007, proiect pe care l-a gestionat personal, nu este terminată nici astăzi, omul care este responsabil că nu avem spaţii de servicii, benzinării normale pe autostrăzile din România, în afară de Bucureşti-Constanţa, omul care este responsabil de dezastrul din drumurile naţionale din anii 2013-2015, precum şi varianta de ocolire Târgu Mureş, de care amintea colegul nostru. Pentru toate aceste "merite", acest om a fost numit în fruntea noii companii, ceea ce înseamnă că această idee de reformă, practic, a fost distrusă, şi PSD a semnat, prin această numire, dezastrul infrastructurii rutiere româneşti. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Domnul deputat Sorin Bota.
			Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota: Mulţumesc, doamnă preşedinte. După cum aţi putut observa, Grupurile PSD şi ALDE au susţinut înfiinţarea acestei companii, ca o companie care să modifice modul de funcţionare al modului în care s-au construit autostrăzile şi drumurile naţionale în România. Sigur, culmea ipocriziei, am trăit s-o vedem şi astăzi, când cei care au iniţiat acest proiect de lege, tehnocraţii, astăzi reprezentaţi de USR, nu au votat acest proiect de lege. Noi votăm şi am votat înfiinţarea unei instituţii, şi nici într-un caz numirea sau nu a persoanelor care vor lucra în această instituţie. Într-o altă etapă se poate discuta despre acest subiect, dar astăzi vrem să facem o reformă în acest domeniu. PNL şi celelalte partide din opoziţie bineînţeles că s-au abţinut, pentru că ei nu vor să facă această reformă, şi vorbim azi de reformarea acestei instituţii. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu.
			5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2017 pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local. Este lege ordinară. Comisia pentru administraţie şi cea pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege. Vă rog, votaţi. detalii vot
			Proiectul a fost adoptat cu 239 de voturi pentru şi 3 colegi care nu au nicio opţiune.
			6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2017 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale. Este lege ordinară. Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. detalii vot
			Proiectul a fost adoptat cu 243 de voturi pentru şi atât.
			7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2018 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Este lege ordinară, iar Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege. Vă rog, votaţi. detalii vot
			Proiectul a fost adoptat cu 167 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă, 27 de abţineri.
			Legi organice. Respingeri. 8. Propunerea legislativă pentru completarea art. 98 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală. Este lege organică. Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică propun respingerea propunerii legislative. Vă rog, votaţi. detalii vot
			Propunerea legislativă a fost respinsă cu 204 voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Numărul 9 şi ultimul punct... (Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.) Explicarea votului, domnul deputat Seidler Cristian. Vă rog.
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Stimaţi colegi de la celelalte partide, Vă provoc să veniţi să vă explicaţi votul şi să ne spuneţi nouă, şi mai ales cetăţenilor care ne privesc, celor care aleg consilierii locali şi judeţeni, prin votul lor, cum propunerile lor ar putea ajunge pe ordinea de zi, unde pot fi adoptate sau respinse. Repet. Cum ar putea ajunge pe ordinea de zi, din moment ce aţi respins această propunere legislativă, care reglementa exact această situaţie - posibilitatea de a ajunge pe ordinea de zi a propunerilor de hotărâri de consilii locale şi judeţene, iniţiate de consilierii votaţi de alegători?! Vă rog. Vă provoc - PSD, ALDE, UDMR! Haideţi, vă rog, explicaţi! Explicaţi cum respectaţi democraţia şi votul popular! (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Domnul deputat Paşcan Marius.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Stimaţi colegi, Iniţiatorii, colegii din Partidul Mişcarea Populară, tocmai că au identificat această situaţie practică. Acest blocaj care se manifestă în administraţiile publice locale, anume când un proiect de hotărâre, fie de consiliu local, fie de consiliu judeţean, nu primeşte niciun fel de aviz din partea serviciilor de specialitate, el este blocat. Nu poate ajunge pe ordinea de zi a şedinţelor. Nu poate fi nici aprobat, nici respins! Este pur şi simplu blocat! De aceea l-am propus, acordând un termen rezonabil, de 30 de zile, în care serviciile de specialitate sunt obligate să se pronunţe într-un fel sau altul asupra sa, tocmai pentru a acorda un aviz - pozitiv, negativ -, dar a permite să intre în discuţia plenului, respectiv să fie inclus pe ordinea de zi. Faptul că aţi blocat acest proiect, rămâne cum am stabilit, adică nicicum! Nu deblocăm această situaţie concretă care se manifestă în administraţiile publice locale. Este, practic, un blocaj democratic. Tot împreună va trebui să găsim o soluţie pentru a depăşi acest moment şi această soluţie cât se poate de concretă. De aceea, eu nu cred... tocmai că ar trebui să fiţi generoşi, şi cei care cunoaşteţi administraţie să vă manifestaţi în cunoştinţă de cauză, nu putem să asistăm la aceste blocaje, ca atunci când proiecte care nu convin primarului, preşedintelui consiliului judeţean, să nu ajungă pe ordinea de zi, pentru că, la dispoziţia lor nu se admit, nu se permit, nu se acordă avizele necesare pentru a compune proiectul legal şi a intra pe ordinea de zi. Va trebui să deblocăm împreună această situaţie, în continuare, să găsim o soluţie. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Roman Claudiu.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, O să încerc să nu pic în partea habarnismului şi nici a celor care vor o suprareglementare. Proiectul, ca idee, este foarte bun, atât timp cât respectă şi condiţiile legale. Este foarte clar că atunci când consilierii - fie locali, fie judeţeni - iau hotărâri, este bine să aibă în spate avizul comisiilor de specialitate, iar atunci când aceşti oameni nu-şi fac treaba, legea prevede foarte clar sancţiunile existente în astfel de situaţii. Proiectul colegilor de la PMP poate fi îmbunătăţit, este un proiect bun, este un proiect care vine în sprijinul consilierilor locali şi judeţeni, evită situaţii de genul celei care a fost astăzi în Parlament, când, prin abuz, se pune un raport la dospit, dar este bine, atunci când discutăm despre lucrurile acestea, să vorbim serios. Şi mă opresc aici, pentru că astăzi tocmai a decedat un coleg din administraţie, dar o să le spun colegilor mai multe începând de săptămâna viitoare, care vorbesc despre acest lucru. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu.
			Şi punctul 9, şi ultimul. 9. Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc. Este lege organică. Comisia pentru administraţie publică propune respingerea propunerii legislative. Vă rog, votaţi. detalii vot
			Propunerea legislativă a fost respinsă cu 218 voturi pentru, 20 de voturi împotrivă. Am epuizat şedinţa de vot final. Doamnelor şi domnilor deputaţi, vă informez... (Domnul deputat Emil-Marius Paşcan solicită să ia cuvântul.) Explicarea votului. Domnul deputat Paşcan.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Un pic de răbdare, stimaţi colegi. Evident, am votat împotriva acestei propuneri legislative. Vreau doar să vădesc o realitate, anume că prin consilierii locali, prin preşedinţii de consilii judeţene, care sunt tot din partea UDMR, din 1990 încoace, în Harghita şi Covasna, se manifestă principiile autonomiei locale, ale descentralizării, ele sunt funcţionale, sigur, se pot îmbunătăţi şi este datoria noastră, a tuturor. Dar de aici până la a crea entităţi separate, stat în stat, în cadrul României, este un lucru inacceptabil! Noi ne dorim cetăţeni uniţi, nedivizaţi etnic, o Românie unită, şi Partidul Mişcarea Populară va susţine acest lucru, în continuare, mai ales în acest an cu o semnificaţie deosebită legată de Centenarul Marii Uniri. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul deputat Benga Tudor.
			Domnul Tudor-Vlad Benga: Mulţumesc. Aşa cum am spus-o deja de mai multe ori, comunitatea maghiară va avea în noi, USR, tot timpul un interlocutor pentru tot ceea ce înseamnă extinderea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, însă nu aveam cum să votăm pentru un proiect care maschează o autonomie etnică într-o formă de autonomie teritorială. Deci, aşa cum am votat şi până acum pentru alte lucruri legate de drepturile fundamentale ale maghiarilor, vom continua să dialogăm pe subiect. Dincolo de aceasta, aş vrea să le recomand colegilor de la UDMR să îşi folosească influenţa legislativă pe care o au pentru a obţine, eventual, de exemplu, legătura rutieră dintre Ardeal şi Muntenia, pentru că înţeleg că a descoperit şi domnul preşedinte Dragnea, după 28 de ani, din care majoritatea PSD a fost la guvernare, că se circulă extrem de prost pe drumul acela naţional. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul deputat Márton Árpád.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamnă vicepreşedinte, Stimaţi colegi, Grupul nostru parlamentar, după cum aţi observat, în integralitatea lui, a votat împotriva respingerii acestei iniţiative legislative. Am votat împotrivă pentru că - le spun celor care au avut nişte discursuri de la acest microfon - autonomia teritorială nu este în contradicţie nici cu statul unitar, nici cu reglementările Uniunii Europene, din contră, merge exact pe linia aceasta. Şi colegului nostru, care a vorbit despre diferite ţări din această ţară mare, adică o idee de regionalizare a ţării, vă propunem să depuneţi acele iniţiative de autonomie pentru acele ţări existente în această ţară, şi noi o vom vota. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 11 aprilie 2018, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului: 1. Legea pentru modificarea alin. (3) al art. 20 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României; procedură de drept comun. 2. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României; procedură de drept comun. 3. Legea pentru modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative; procedură de urgenţă. Termenul pentru sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun şi de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă, de la data depunerii, astăzi, 11 aprilie 2018. Încheiem şedinţa de astăzi de dezbateri şi vot final. Vă doresc o săptămână bună! Birou permanent.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 12,27.