Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 mai 2018

			Şedinţa a început la ora 8,30. Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 9 mai 2018, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi.
			Vom începe cu Grupul parlamentar al PSD. Doamna Carmen Holban. Vă rog.
			Doamna Georgeta-Carmen Holban: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Dragi colegi, Suntem din nou în faţa zilei de 9 mai, o zi cu o triplă semnificaţie pentru întreaga naţiune română modernă. Pe 9 mai 1877, românii şi-au proclamat independenţa statală, la capătul unui efort făcut de toată suflarea, de a scăpa de sub suzeranitatea otomană. Pe 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a citit Declaraţia de Independenţă. Opinia publică internaţională a fost favorabilă luptei poporului român. Independenţa însă nu ne-am cucerit-o în cancelariile altor state, ci pe front, cu jertfă de sânge. Tot pe 9 mai, dar în 1945, aliaţii din cel de-al Doilea Război Mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt pustiitoarei conflagraţii care a zguduit bătrânul continent european. Cinci ani mai târziu, pe 9 mai 1950, ministrul francez de externe, Robert Schuman, propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state, Uniunea Europeană alegând această dată pentru ziua sa aniversară. Dragi colegi, Moştenirea istorică a acestor trei date de 9 mai reprezintă un fir roşu în conştiinţa acestui popor român. Consider că datoria noastră este să vorbim în public despre aceste momente istorice. Ce îmi doresc, ca român, astăzi, 9 mai? Îmi doresc să ne amintim mai des că suntem un popor suveran şi independent şi să nutrim mai puternic sentimentele naţionale care au însufleţit un 9 mai 1877. Îmi doresc să ne amintim mai des că suntem un popor puternic, hotărât şi viteaz, aşa cum am demonstrat în războaie, nu în rol de cotropitori, ci de eliberatori, deşi istoria nu ne-a dat, adesea, ceea ce meritam. Îmi doresc să ne amintim mai des că suntem un popor român în context european şi că trebuie să avem aceleaşi obligaţii, dar mai ales aceleaşi drepturi ca toţi cetăţenii statelor membre. Dragi colegi, Vreau să subliniez, astăzi, 9 mai, faptul că eforturile Guvernului PSD-ALDE se îndreaptă spre a face din România un stat european din toate punctele de vedere, de la infrastructură, la justiţie, de la sănătate, la educaţie. Avem nevoie de Europa, tot la fel cum Europa are nevoie de noi. Independenţa câştigată în 1877 nu s-a pierdut ca urmare a aderării la structurile comunitare, ci dimpotrivă, aderarea trebuie să fie un garant al acestei independenţe. Din păcate, asistăm, tot mai des, la episoade ruşinoase pentru România, atacată şi jignită chiar de unii din cei pe care i-a trimis să o reprezinte în Europa şi care se chinuiesc să transmită europenilor o imagine falsă, distorsionată despre noi. Ca român, vreau ca aceste atacuri să înceteze, vreau ca românii să nu mai fie umiliţi chiar de ai lor, doar de dragul de a fi numiţi opoziţie. Din păcate, asistăm la transformarea imaginii României într-o imagine a terorii şi a nedreptăţii făcute chiar de cei care ar trebui să apere dreptatea şi drepturile românilor. O Românie cu înţelegeri ilegale între diferite servicii şi instituţii, împotriva intereselor personale ale individului. Ca român, vreau o justiţie independentă, care să-i facă pe români să se simtă liberi şi demni, precum cetăţenii celorlalte state membre, a căror libertate şi demnitate este inviolabilă. Îmi exprim aceste dorinţe, în această zi de triplă semnificaţie.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Aţi depăşit cele trei minute. Vă rog frumos să încheiaţi.
			Doamna Georgeta-Carmen Holban: Închei imediat. În anii 1877, 1945, 1950 s-au succedat, firesc, unii după alţii. Am trecut de la suzeranitate la independenţă, de la izolare, la integrare. Suntem obligaţi, ca români, să păstrăm în suflet toate semnificaţiile acestor date, pentru a avea conştiinţa...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Doamna Georgeta-Carmen Holban: ... istoriei trecute, iar pe solida ei bază să putem proiecta un viitor drept şi demn pentru fiecare român.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Nicolae Neagu, PNL. Nu este. Domnul Constantin Şovăială. Vă rog.
			Domnul Constantin Şovăială: Mulţumesc. Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi şi colege, Declaraţia mea politică poartă denumirea "Poşta Română nu este o prioritate pentru Guvernul Dăncilă!". Din păcate, de câţiva ani ne confruntăm cu probleme grave la Poşta Română, în detrimentul cetăţenilor, însă nimeni nu a intervenit. În primul rând, avem un deficit de personal la nivelul companiei de stat, deoarece salariul angajaţilor nu este pe măsura muncii lor. Iar aici nu mă refer la directori, consilieri, şefi de departament şi aşa mai departe, ci la simpli poştaşi care aleg companiile private sau să plece din sistem şi să se profesionalizeze în alt domeniu, unde ar câştiga mai mult. În al doilea rând, majoritatea clădirilor unde lucrează funcţionarii acestei companii arată într-un mod deplorabil. Asta, pentru simplul fapt că nu se fac investiţii, iar banii merg doar către plata salariilor. Trebuie să recunoaştem că cei de la PSD şi-au plantat majoritatea oamenilor de partid în firmele de stat, unde sunt plătiţi regeşte. Ce mă deranjează este faptul că aceştia nici nu au performat în domeniu şi nici nu prea dau pe la serviciu. În loc să îmbunătăţească serviciile Poştei Române, cei de la guvernare irosesc banii pe proiecte nesustenabile, care nu aduc plusvaloare societăţii şi nici vreun beneficiu financiar sau de altă natură. Clientela de partid nu se plăteşte din banii publici! Am vorbit cu mai mulţi primari din Sibiu, cu cetăţeni sibieni care sunt dezamăgiţi de felul cum arată clădirile Poştei Române şi de serviciile oferite acestora, care sunt deplorabile. Îmi dădeau exemplul clădirilor aparţinând fostului Romtelecom - aflat, pe vremuri, în subordinea Ministerului Comunicaţiilor - care sunt lăsate de izbelişte. Acestea ar trebui cumpărate, reabilitate şi date spre folosinţă Poştei Române. Totodată, au sesizat şi ei că există un deficit de personal, însă au observat o totală lipsă de implicare a conducerii Poştei Române privind această problemă. Avem probleme ce trebuie urgent rezolvate de Poşta Română, respectiv de Guvernul Dăncilă, în judeţul Sibiu. Ca exemple concrete vă pot oferi cazul celor de la UAT-urile Avrig, Dârlos, Alma, Arpaşu de Sus, Miercurea Sibiului. Primarii îşi doresc ca spaţiile aparţinând Poştei Române să treacă în subordinea UAT-urilor, pentru ca ei să se poată ocupa de buna funcţionare şi să nu mai depindă de Guvern. Un Guvern care nu îi bagă în seamă şi nu îl interesează că în ultimele luni au fost întârzieri la plata pensiilor, la trimiterea coletelor sau pentru alte servicii prestate de Poşta Română. Ne-am săturat de incompetenţa celor de la conducerea firmelor de stat, care nu sunt în stare să le administreze şi le duc pe apa sâmbetei, adică în faliment. În loc să avem profit, ne confruntăm cu pierderi, iar acest lucru trebuie să se schimbe. Economia României nu trebuie să aibă de suferit de pe urma acestor impostori care nu ştiu cum să prioritizeze folosirea banului public. Mulţumesc. Constantin Şovăială, deputat al PNL Sibiu.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
			Domnul Seres Dénes. Vă rog.
			Domnul Seres Dénes: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Cu declaraţia mea politică de azi doresc să trag un semnal de alarmă cu privire la pagubele imense cauzate de mistreţi în culturile de porumb proaspăt semănate. Poate sună banal, dar sute de fermieri sunt afectaţi de acest fenomen. Se pune în pericol producţia din acest an, nu numai producţia de porumb, ci şi de la celelalte culturi, însă situaţia cea mai gravă s-a notificat în cazul semănăturilor de porumb. Stimaţi colegi, este inacceptabil să se bată joc de munca fermierilor, a oamenilor simpli care speră să muncească pentru a-şi asigura subzistenţa. Ştim cu toţii că acest fenomen nu este o noutate, şi totuşi ani de zile nu s-a găsit o soluţie satisfăcătoare. Conform art. 2 din Legea vânătorii nr. 407 din 2006, fauna de interes cinegetic este resursă naturală, bun public, iar art. 1375 din Codul civil prevede că "Proprietarul unui animal sau cel care se serveşte de el răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub paza sa". Prin urmare, statul, prin autorităţile competente, va fi ţinut să răspundă pentru pagubele cauzate de fondul cinegetic. Iar în cazul fondurilor cinegetice date în administrare, pagubele trebuie să fie suportate de gestionarul acestora. Din păcate, reglementarea legală actuală este prea permisivă - prevede obligaţia de prevenire a pagubelor cauzate de speciile fondului cinegetic, atât pentru gestionarul fondului cinegetic, cât şi pentru proprietarii culturilor agricole, silvice sau ai animalelor domestice, ceea ce este absurd. Fermierii trebuie să suporte cheltuielile, deloc neglijabile, cu împrejmuirea terenurilor şi paza acestora. S-a dovedit în nenumărate rânduri că agricultorii nu pot să ia măsuri eficiente pentru a preveni astfel de pagube. De altfel, acesta este un nonsens, pentru că riscul potenţial se află pe partea gestionarilor fondului cinegetic. Astfel, doar aceştia pot şi trebuie să ia toate măsurile de prevenire şi de siguranţă. În acest sens, UDMR a susţinut mai multe amendamente prin care s-ar clarifica faptul că obligaţia de prevenire a oricărei pagube este atributul exclusiv al gestionarului fondului. Astfel s-ar simplifica şi procedura de despăgubire, iar cererile de despăgubire ale agricultorilor nu s-ar putea respinge pe motivul că aceştia nu au respectat toate obligaţiile privind prevenirea unor pagube. Însă amendamentele noastre au fost respinse. Astfel, deocamdată, agricultorii trebuie să se pregătească împotriva unor riscuri absolut imprevizibile. Pe de altă parte, trebuie reexaminată politica de specialitate privind populaţiile fondurilor cinegetice. Trebuie verificat dacă gestionarii îngrijesc fondul cinegetic în mod corespunzător, dacă se asigură hrană suplimentară. De asemenea, trebuie verificat dacă nu cumva suntem în situaţia suprapopulării fondurilor, caz în care trebuie modificate cotele de colectare, în aşa fel încât să se asigure echilibrul ecologic. În ultimul rând, dacă organele competente au luat toate măsurile necesare şi oportune, nu rămâne altă soluţie decât să uşurăm procedura de constatare a pagubelor şi cea a despăgubirii în sine, astfel încât cei păgubiţi să primească compensaţii în cel mai scurt timp şi printr-o procedură simplificată, cu termene precise. Aici trebuie să precizăm că, în nenumărate cazuri, deşi constatarea şi evaluarea pagubei s-au finalizat, respectiv stabilirea cuantumului despăgubirii s-a realizat, plata daunelor nu s-a efectuat nici în ziua de azi. De aceea, noi încurajăm mutarea competenţelor de la nivel central la nivel judeţean, la autorităţile publice descentralizate, de specialitate. În concluzie, urgentăm efectuarea unor verificări la nivelul gestionarilor fondurilor cinegetice, dacă aceştia respectă obligaţiile ce le revin. Pe de altă parte, cerem autorităţilor competente să reorganizeze procedura despăgubirilor, ţinând cont, în primul rând, de interesul fermierilor păgubiţi. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Corneliu Bichineţ?
			Domnul Corneliu Bichineţ: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Poate să-şi imagineze cineva că cea mai mare exploataţie agricolă din Europa, ce a adunat, în decursul a 20 de ani, 50.000 de hectare, în ferme moderne, la un loc - Comcereal Vaslui - poate fi distrusă în doi ani de zile? Poate să-şi imagineze cineva că cea mai mare exploataţie agricolă din Europa, Comcereal Vaslui, care a angajat 6.000 de specialişti în agricultură, poate fi distrusă în doi ani de zile? Îşi poate imagina cineva că cea mai mare exploataţie agricolă din Europa, care a strâns pământul de la 28.000 de ţărani bătrâni sau care nu puteau să-şi muncească pământul, şi a obţinut producţii-record, poate fi distrusă în doi ani de zile? Ei bine, aflaţi că totul este posibil. Şi cum s-a putut întâmpla acest lucru? Prin complicitatea câtorva oameni din fruntea ţării, din România, cu complicitatea câtorva fraţi de-ai noştri de peste Prut. Întrucât în judeţul Vaslui situaţia este tensionată, şi la cele şase birouri parlamentare, pe care le-am deschis în Bârlad, Vaslui, Huşi, Negreşti, Murgeni, vin mereu ţăranii, care nu şi-au mai primit arenda de trei ani de zile, să reclame acest fapt, şi pentru că în sală sunt puţini oameni şi vreau ca ceea ce prezint eu aici să aibă impact, voi întocmi un material sintetic, pe care îl voi prezenta săptămâna aceasta domnului Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, pe care îl ştiu preocupat de soarta agricolă a ţării, în care să relatez toate aceste nenorociri, pentru a se găsi o soluţie. Este culpabilizat românul, cum că n-ar fi cel mai harnic om de pe pământ. Eu vreau să vă spun că am 1.000 de argumente prin care să demonstrez că românul, cel puţin românul din zona rurală, este foarte, foarte harnic. Însă ce au descoperit o serie de semeni de-ai noştri, şi nu de puţină vreme, de mai multă vreme? Că se poate trăi şi fără muncă. Nu vorbesc de acele clanuri de cerşetori care, la a cincea, la a şaptea generaţie, împart Capitala şi marile oraşe, pentru supremaţie, şi care strâng averi frumuşele, mă refer la statisticile alarmante care oricum nu sunt exacte, ce demonstrează că 280.000 de semeni de-ai noştri nu vor efectiv să se ducă la muncă. Bursa locurilor de muncă este acum generoasă. Nu mai operează sintagma că nu este de muncă în România. Dacă pot lucra aici turci, vietnamezi, chinezi - în construcţii, în comerţ -, nu înţeleg cum de foarte mulţi semeni de-ai noştri au ales să paraziteze. Atunci când sunt întrebaţi de ce nu se încadrează, pot veni cu argumente de ordin medical. Majoritatea au gâlci, ameţesc, au diabet...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi.
			Domnul Corneliu Bichineţ: ... îi ia cu frisoane de câte ori trebuie să se trezească ca să plece la muncă. De aceea, adresez un îndemn primarilor. Să meargă cu cei care vor să muncească la bursa locurilor de muncă pe care o generează oficiile judeţene pentru plasarea forţei de muncă, iar cei care nu vor să muncească să-şi reamintească pe propria-i piele că, în ţara aceasta, aşa se gândea: nici muncă fără pâine, nici pâine fără...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Corneliu Bichineţ: ... muncă. Corneliu Bichineţ, PMP Vaslui. Să nu înţeleagă nimeni că eu aş fi contra ajutorului social.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Domnul Corneliu Bichineţ: Cei care nu pot, care sunt bolnavi, efectiv, care au anumite infirmităţi date de la Dumnezeu, trebuie ajutaţi.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.
			Domnul Corneliu Bichineţ: Şi eu vă mulţumesc frumos.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul Daniel Vasile? Vă rog.
			Domnul Daniel Vasile: Bună dimineaţa! Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Declaraţie politică intitulată: "Situaţia romilor în sistemul de sănătate publică din România. Accesul romilor la servicii publice de sănătate". În România, un procent destul de mare din populaţie trăieşte în stare de sărăcie extremă şi se confruntă cu excluziune socială. Mai ales cea din mediul rural. Există un număr mare de cetăţeni români care nu au acte de identitate, iar un număr mare de persoane vârstnice nu beneficiază de pensii. Aceştia nu au acces la serviciile de sănătate publică şi nu beneficiază de medicamente gratuite sau reduse. Studii şi analize recente demonstrează un decalaj semnificativ al indicatorilor de morbiditate şi mortalitate a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, faţă de populaţia generală din România. Şi explic acest decalaj prin condiţionarea socio-economică. Afirm că romii din România trebuie să aibă acces egal la drepturi, obligaţii şi oportunităţi, ca toţi ceilalţi cetăţeni ai ţării. Statul român trebuie să înţeleagă că educaţia, cultura, sănătatea reprezintă drepturi garantate pentru toţi cetăţenii ţării, şi nu privilegii. Un procent de aproximativ 70% din etnicii romi nu beneficiază de asistenţă medicală, iar 60% dintre bătrâni nu primesc medicamente gratuite. În acest context, 40% dintre femei nu au medic de familie şi nu merg la control periodic. 50% din copiii romi, cu vârstă cuprinsă între o lună şi 3 ani, nu beneficiază de medic pediatru. Speranţa de viaţă a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor este, în medie, cu 6 ani mai mică decât a restului populaţiei nerome din România. Doar 2,6% dintre romii din România depăşesc 65 de ani, comparativ cu 18% din populaţia generală. Constatăm o utilizare redusă a serviciilor de sănătate de către cetăţenii români aparţinând minorităţii rome. Astfel, 42% dintre romi declară că nu solicită asistenţă medicală atunci când au nevoie. Peste 80% dintre romii care nu apelează la serviciile de sănătate motivează acest comportament prin lipsa mijloacelor financiare şi a asigurărilor de sănătate. O intervenţie inovatoare, promovată de Ministerul Sănătăţii, este integrarea serviciilor de sănătate la nivel comunitar, asistenţa medicală comunitară. Accesul scăzut la serviciile de sănătate, educaţie şi protecţie socială, capacitatea şi cunoştinţele reduse asupra drepturilor de asigurat duc la excluziunea socială a unor întregi familii. În ceea ce priveşte angajarea mediatorilor sanitari, menţionez că numărul de aproximativ 400 de mediatori sanitari în toată ţara este prea mic, în comparaţie cu problemele de sănătate cu care se confruntă comunităţile de romi. Alături de ceilalţi susţinători ai programului de mediere sanitară, militez pentru îmbunătăţirea cadrului legal care să reglementeze funcţionarea şi sustenabilitatea programului de mediere sanitară şi asistenţă medicală comunitară. Ne dorim cu toţii un sistem de sănătate la standarde care să permită respectarea drepturilor pacienţilor, în principal, cât şi a cadrelor medicale, respectarea nevoilor şi valorilor pacienţilor. Un sistem accesibil la informaţii corecte şi complete, esenţial pentru ca pacienţii să ia decizii proprii legate de sănătatea lor, în timp util, iar cadrele medicale să poată interveni la timp pentru a asigura respectarea principiului dreptului la viaţă. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Daniel Vasile: Deputat, Daniel Vasile, reprezentantul minorităţii romilor din Parlament.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Doamna Oana Bîzgan. Vă rog.
			Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Dragi colege, Dragi colegi, 8 mai este Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, zi ce ne aminteşte de una dintre caracteristicile fundamentale ale societăţilor democratice. Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi înseamnă drepturi, responsabilităţi şi oportunităţi egale, indiferent de gen. Ca drept fundamental, egalitatea de gen este un principiu înscris şi garantat de statul român prin Constituţie - art. 16 alin. (3). De asemenea, ca sursă a creşterii economice, dezvoltării şi coeziunii, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi se regăseşte printre valorile promovate de Uniunea Europeană, a cărei zi o sărbătorim chiar astăzi. Unii pot fi tentaţi să nu acorde atenţia cuvenită acestui deziderat, punându-l pe ultimul loc pe agenda publică şi politică, dar realitatea este că inegalităţile actuale între femei şi bărbaţi costă România 1,6% din PIB. Aceşti bani ar putea fi redistribuiţi către domenii precum educaţie, sănătate, infrastructură, dacă ne-am coordona eforturile spre eliminarea discriminărilor bazate pe gen, existente în toate sectoarele. Mă refer la practici de tipul diferenţelor salariale pentru muncă de valoare egală - disparitatea salarială de gen era de 6,7%, în 2016, conform INS; slaba reprezentare a femeilor în poziţiile de decizie; segregarea educaţională şi ocupaţională şi altele. Conform ultimului index al egalităţii de gen, prezentat de institutul european de resort, în octombrie 2017, România încă se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, cu un scor de 52,4 puncte, faţă de media europeană - de 66,2. Vă amintesc, dragi colege, dragi colegi, că egalitatea de gen nu este doar o problemă a femeilor, aşa cum este greşit înţeleasă, de multe ori, ci vizează în mod egal atât femeile cât şi bărbaţii. De exemplu, nu putem îmbunătăţi accesul femeilor pe piaţa muncii, dacă participarea lor nu este dublată de politici care să stimuleze implicarea bărbaţilor în treburile casnice şi în creşterea şi educarea copiilor. Este de datoria noastră, ca reprezentanţi ai tuturor cetăţenilor în Parlamentul României, să folosim pârghiile şi instrumentele de care dispunem pentru combaterea tuturor discriminărilor bazate pe gen. Doar aşa, dragi colege, dragi colegi, vom putea construi o societate mai bună pentru generaţiile ce vin, o societate a egalităţii de şanse pentru toţi oamenii, indiferent de gen. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent, Bucureşti.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
			Domnul Adrian Todor? Vă rog.
			Domnul Adrian Todor: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Corupţia administraţiei PNL transformă Aradul într-o capitală europeană a gunoaielor". Municipiul Arad şi mai multe comune şi oraşe din judeţul Arad au fost transformate în adevărate gropi de gunoi, în urma implementării defectuoase a unui proiect european privind sistemul integrat de management al deşeurilor solide, în valoare de 112 milioane de lei. Din cauza incompetenţei şi corupţiei administraţiei PNL, care implementează acest proiect gestionat de Consiliul Judeţean Arad, prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Sistemul Integrat de Gestionare a Deşeurilor", zeci de mii de arădeni stau de două săptămâni cu gunoiul în faţa caselor, blocurilor, în curţile instituţiilor publice, şcolilor şi spitalelor. Firma RETIM, cea care a câştigat licitaţia, este tratată cu o îngăduinţă cel puţin suspectă de autorităţile Aradului, de conducerea ADI Deşeuri, de şefii liberali ai Consiliului Judeţean şi de conducerea liberală a Primăriei municipiului Arad, în timp ce o parte din judeţul nostru se află în pragul izbucnirii unei epidemii, fiind constituit, prin ordin de prefect, Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii. În urma unor anchete de presă, au ieşit la iveală gravele deficienţe în implementarea acestui proiect finanţat din fonduri europene, fiind semnalate o serie de nereguli care ne duc spre zona penalului, a corupţiei. Firma de salubritate RETIM, apropiată PNL, după cum bine se ştie, a contestat nivelul tarifelor propuse prin planul tarifar din proiectul european, dar a pierdut la Curtea de Apel Timişoara. Deşi ştia că nu se poate încadra în costuri, RETIM a participat la procedura de achiziţie, fiind singura firmă care a depus o ofertă. Ulterior, în contract au fost modificate tarifele, aceste modificări fiind votate inclusiv de Consiliul Local Municipal Arad, primarul Gheorghe Falcă forţând trecerea acestui proiect, cu majoritate simplă, după ce nu a reuşit, în două rânduri, să obţină cele două treimi prevăzute de lege. Un gest care arată disperarea cu care cei de la PNL încearcă să ducă la îndeplinire solicitările RETIM. De la semnarea contractului şi până în prezent, firma RETIM nu a respectat oferta tehnică, referitoare la dotarea cu utilaje şi resursa umană aferentă - un motiv suficient pentru rezilierea contractului. Drept urmare, neavând maşinile şi nici angajaţii de care ar fi fost nevoie pentru a gestiona situaţia deşeurilor în cele 25 de unităţi administrativ-teritoriale, cetăţenii au rămas cu gunoiul în faţa caselor, iar oraşele şi comunele au devenit adevărate focare de infecţie. Nici măcar vizita la Arad a doamnei ministru Graţiela Gavrilescu, care a verificat personal situaţia salubrităţii din municipiu şi judeţ, nu a avut darul de a sensibiliza firma RETIM sau autorităţile locale, situaţia rămânând la fel de gravă. Prin urmare, solicit conducerii Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice să ne precizeze dacă într-un caiet de sarcini încărcat în SEAP şi asumat de ofertanţi se mai pot efectua modificări după semnarea contractului. În acesta s-au modificat mai multe paragrafe din contract, inclusiv cele care se referă la majorarea tarifului, care nu putea fi făcută pe o perioadă de 36 luni. Solicit preşedintelui ANRSC un punct de vedere oficial cu privire la licenţa emisă de ANRS, fără ca operatorul de salubrizare RETIM să deţină autorizaţie de mediu, un document fără de care nu se poate obţine licenţa.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi.
			Domnul Adrian Todor: De asemenea, solicit Ministerului Sănătăţii să intervină de urgenţă, prin structurile sale centrale şi locale, pentru a preveni izbucnirea unei epidemii în judeţul Arad. Solicit Ministerului Fondurilor Europene să verifice de urgenţă modul în care este gestionat proiectul finanţat de Uniunea Europeană. Şi, de asemenea, solicit o verificare amănunţită din partea Departamentului pentru Lupta Antifraudă, având în vedere gravele modificări aduse contractului...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Adrian Todor: ... după câştigarea licitaţiei.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Adrian Todor: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Deputat Adrian Todor, de Arad.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Doamna Florica Cherecheş.
			Doamna Florica Cherecheş: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Meserii pentru tineri, viitor pentru ţară". În această săptămână, Ministerul Educaţiei Naţionale desfăşoară în câteva localităţi din ţară acţiuni de promovare a învăţământului profesional dual, dar nu înţelege că schimbarea mentalităţii şi a percepţiei publicului nu se face doar în câteva zile pe an, ci tot timpul anului. Ne-am obişnuit, în ultimii ani, ca ţara noastră să fie codaşă la diverse capitole ce ţin de educaţie - cei mai puţini absolvenţi de liceu din Uniunea Europeană, cei mai puţini absolvenţi de facultate din Uniunea Europeană. Suntem şi primii însă la capitole ce nu ne aduc deloc mândrie - abandon şcolar şi analfabetism funcţional. Observăm, de asemenea, un decalaj consistent, când comparăm rezultatele ciclurilor gimnaziale din mediul urban şi cel rural. Rata abandonului şcolar, conform raportului "Bunăstarea copilului din mediul rural", al World Vision România, ajunge la apogeu după finalizarea ciclului gimnazial - aproximativ 40%. Această cifră se datorează multor factori: distanţa liceelor faţă de multe comune, promovarea insuficientă a învăţământului profesional, lipsa internatelor şcolare cu costurile acoperite de stat, decontarea parţială a transportului, pregătirea precară a unor profesori din mediul rural, lipsurile materiale ale părinţilor. Mulţi dintre aceşti tineri aleg apoi să plece spre oraşe, căutând oportunităţi, fără a avea însă niciun fel de pregătire. Există însă alternative viabile şi realizabile pentru ca aceşti copii să-şi poată continua educaţia care să le asigure un viitor stabil. Învăţământul profesional dual reprezintă o soluţie pe care Ministerul Educaţiei Naţionale nu o promovează aproape deloc, ignorând astfel cererea pieţei muncii. Angajatorii din România nu se plâng de lipsa economiştilor, a inginerilor sau, în general, a absolvenţilor de studii superioare. Marea criză cu care se confruntă piaţa muncii din România este aceea a muncitorilor calificaţi, a tehnicienilor. E nevoie de sudori, instalatori, operatori maşini industriale, electricieni, constructori şi mulţi alţi meseriaşi, investitorii fiind nevoiţi să se orienteze spre alte ţări unde pot găsi forţă de muncă calificată. Învăţământul profesional dual presupune un parteneriat între şcolile profesionale şi companiile private, care oferă atât burse, cât şi efectuarea practicii la viitorul loc de muncă pentru toţi elevii înscrişi în acest sistem. E important ca şi autorităţile locale să se implice în acest proiect, aşa cum face Primăria Oradea, care a avut în urmă cu câţiva ani iniţiativa înfiinţării claselor de învăţământ profesional în sistem dual, iar, din toamnă, va achita cazarea în internat şi masa pentru elevii înscrişi în acest tip de învăţământ, proveniţi din mediul rural. După trei ani de zile de cursuri şi practică, aceşti absolvenţi sunt pregătiţi să intre direct în câmpul muncii. Pe această cale, cer încă o dată, ministrului educaţiei şi Guvernului României, creşterea semnificativă a numărului consilierilor şcolari pentru orientare profesională; promovarea permanentă, prin mijloace moderne şi atractive, a învăţământului profesional dual; creşterea cifrei de şcolarizare pentru acest tip de învăţământ; susţinerea acordării de facilităţi fiscale agenţilor economici parteneri; acoperirea costurilor de cazare şi masă pentru elevii din mediul rural, înscrişi în acest tip de învăţământ. Fără aceste măsuri concrete, totul e vorbărie goală. Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Domnul Marius Paşcan. Vă rog.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Bună dimineaţa, distinşi colegi. Doamnă preşedinte de şedinţă, Declaraţia mea politică se intitulează "O doamnă mult prea «excelentă»!". Am audiat-o, recent, în Comisiile reunite pentru cultură şi media ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, pe doamna Doinea Gradea, cu ocazia numirii sale în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune. Mi s-a părut bizar să constat că în CV-ul său se autoevalua pompos şi fără o minimală şi de bun-simţ modestie şi decenţă, invocându-şi repetitiv excelentele sale calităţi. Iată-le: "Excelente calităţi pentru lucru în echipă, excelentă cunoaştere a pieţei distribuitorilor, cunoaştere excelentă a mapingului comunităţilor româneşti din lume. Calităţi de leadership. Excelente calităţi în a aplana conflicte, în a rezolva conflicte de muncă între acţionari, management şi terţi. Excelentă cunoaştere a legislaţiei în domeniul media - în special Televiziune". I-am transmis atunci, în cadrul audierii "excelentei" doamne, că nu i-ar strica niţică ponderaţie şi modestie, întrucât atunci când te declari excelent la mai multe capitole profesionale, dai dovadă mai degrabă de autosuficienţă şi pare că nu mai vrei sau nu mai ai nimic de învăţat. Mi-a răspuns plină de sine că nu are de ce să fie modestă şi nu renunţă la superlativele prin care se autodefineşte. În consecinţă, am votat împotriva numirii sale în funcţia respectivă şi se dovedeşte acum că am procedat foarte bine. Între timp, tocmai aflarăm proba excelenţei din înregistrările pe care jurnalistul Dragoş Pătraru le-a difuzat în spaţiul public. Conform acestora, Doina Gradea, în calitatea sa de director general al TVR, numeşte o jurnalistă din subordine "cap de porc", pentru că "s-a apucat să pună de patru ori aceeaşi întrebare Gabrielei Firea în faţa tuturor". Totodată, directorul general al TVR, Doina Gradea, consideră că angajaţii postului public trebuie să fie recunoscători PSD, pentru că PSD le-a acordat un buget mare anul acesta şi lasă să se înţeleagă că libertatea editorială este negociabilă atunci când coaliţia majoritară aprobă finanţarea televiziunii publice. Aceeaşi "excelentă" Gradea spune că angajaţii ar trebui "tăiaţi", deoarece nu-şi văd interesul, sunt "hateri înnăscuţi", lovind în cei care sunt la putere şi care le dau bani. Este grav că puterea protejează o astfel de "excelenţă" şi face scut în jurul servilismului politic al acesteia. Televiziunea publică ar trebui să răspundă interesului public, nu celui politic, întrucât este "vocea celor fără de voce", este vocea "celor mulţi şi necăjiţi", este "câinele de pază al democraţiei". Aşa ar trebui să fie, însă guvernarea socialistă doreşte să subordoneze justiţia şi să controleze posturile publice de radio şi televiziune, utilizându-le ca mijloace de propagandă totalitară, dezinformare şi intoxicare publică. România pare să se reîntoarcă la vremea partidului-stat şi se pregăteşte să glorifice comunistoid, bolşevic, partidul şi pe cel mai iubit fiu al poporului. Inacceptabil, distinşi colegi. Vă mulţumesc pentru atenţie! Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Doamna Victoria Longher? Vă rog.
			Doamna Victoria Longher: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, În această sâmbătă am participat la manifestările organizate de Uniunea Polonezilor din România, care a sărbătorit, la Poiana Micului, Ziua diasporei poloneze, Ziua Drapelului Republicii Polone şi Ziua Constituţiei. Manifestările au început cu Sfânta Liturghie solemnă, care a fost oficiată în limba polonă, de preotul maior Adam Tur, din cadrul Contingentului Militar Polonez, care staţionează la Craiova, împreună cu preoţii din Vicanatul de Bucovina. A urmat, la Casa Polonă din localitate, un program artistic dedicat acestor sărbătorit, pregătit de ansamblurile reprezentative ale Uniunii - "Sołonczanka" şi "Mała Pojana". Sărbătoarea Constituţiei din 3 mai 1791 este sărbătoarea care aminteşte de ziua în care a fost votată prima Constituţie în Europa Modernă. În Polonia, ea este văzută drept o culminare a tot ceea ce a fost bun şi luminat în istoria ţării şi în cultura polonezilor. Aniversarea zilei de 3 mai este cea mai importantă sărbătoare laică a polonezilor, de la recâştigarea independenţei, din 1918. Important de precizat este faptul că anul 2018 este un an în care atât România, cât şi Polonia sărbătoresc Centenarul. Pentru România, anul 2018, an al Centenarului încheierii Primului Război Mondial, are semnificaţie cu totul specială, Marea Unire din 1918 fiind un eveniment care va rămâne una dintre cele mai memorabile pagini ale istoriei românilor. În contextul Centenarului recuceririi independenţei Poloniei, care a avut loc în noiembrie 1918, trebuie reamintit că după 123 de anexări, de împărţiri ale teritoriilor poloneze între Rusia, Prusia şi Austria, care le-au acaparat de trei ori şi au încercat să-i priveze pe polonezi nu doar de patria lor, ci şi de limba, tradiţiile şi cultura lor, Polonia a revenit pe harta Europei. La manifestări a fost prezentă o delegaţie de opt militari care fac parte din Contingentul Militar Polonez, afiliat Batalionului 26 Infanterie "Neagoe Basarab" din cadrul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est, condus de colonel Andrzej Kowalczyk, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Niţă, primarul comunei Mănăstirea Humorului, Constantin Moldovan, precum şi preşedinţi ai filialelor polonezilor din România şi din Bucovina. Vă mulţumesc. Deputat Victoria Longher, Uniunea Polonezilor din România.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
			Doamna Marilena Meiroşu? Vă rog.
			Doamna Marilena-Emilia Meiroşu: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea de astăzi se referă la semnificaţia acestei zile, 9 mai. Stimaţi colegi, Astăzi, 9 mai, sărbătorim Ziua Europei. Uităm totuşi să evocăm semnificaţiile mai adânci ale acestei date, importanţa ei pentru poporul român, derivată tocmai din istoria noastră, fără de care noi nu ne-am fi putut bucura de Ziua Europei unite. Pentru România, data de 9 mai are o triplă semnificaţie: citirea Declaraţiei de Independenţă, victoria armatelor aliate împotriva Germaniei naziste şi, pe cale de consecinţă, Ziua Europei. La 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu rostea aceste memorabile cuvinte în Parlamentul ţării: "Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare". Independenţa României a fost obţinută prin jertfe de sânge la Rahova, Vidin, Smârdan sau Plevna, şi parafată prin Tratatele de pace de la San Stefano şi Berlin, din anul 1878. A doua semnificaţie o reprezintă victoria armatelor aliate împotriva nazismului fascist german din al Doilea Război Mondial. Pacea semnată pe 9 mai 1945 a însemnat sfârşitul celei mai sângeroase conflagraţii din istoria omenirii, "când declanşatorul celui de-al Doilea Război Mondial, nazismul fascist german, cel mai odios duşman al civilizaţiei umane, a fost învins, zdrobit şi desfiinţat ca stat", aşa cum afirmă reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război. Şi există şi un al treilea motiv de bucurie pentru români. La 9 mai 1985, Consiliul European de la Milano a decis ca la data de 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei. S-a spus atunci, lucru valabil şi astăzi, că punctul de pornire al construcţiei Europei unite a fost Declaraţia din 9 mai 1950, prin care Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a propus ţărilor europene, inclusiv Germaniei, "să pună bazele concrete ale unei federaţii europene, indispensabile pentru menţinerea păcii". Aşadar, data de 9 mai reprezintă pentru români o zi extrem de importantă din toate aceste considerente care au marcat evoluţia ţării noastre timp de mai bine de un secol şi jumătate, mai ales că suntem în anul Centenarului şi avem datoria de a evoca memoria celor care au pus pietrele de temelie la existenţa şi modernizarea statului român unitar, independent şi indivizibil. Dacă în 1878 Marile Puteri au decis independenţa României, deşi dorobanţii, roşiorii, călăraşii au murit în Câmpiile Bulgariei pentru acest lucru, să nu uităm că tot atunci am pierdut cele trei judeţe - Cahul, Bolgrad şi Ismail - din sudul Basarabiei. Poate ar fi cazul să ne afirmăm mai puternic în politica externă, atât în plan european, cât şi mondial, pentru menţinerea integrităţii şi suveranităţii statului român. La mulţi ani, România! La mulţi ani, Europa! Şi să nu uităm cuvintele marelui istoric Nicolae Iorga: "Un popor care nu-şi cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii!". Vă mulţumesc. La mulţi ani, stimaţi colegi! Deputat al PSD Brăila, Emilia Meiroşu.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
			Domnul Sighiartău este? Domnul Buican? Domnul Olar.
			Domnul Corneliu Olar: Mulţumesc, doamnă preşedinte. "Primarul responsabil trebuie să poată accesa fonduri europene" După mai bine de zece ani de când am intrat în Uniunea Europeană, continuăm să aflăm, aproape în fiecare zi, unele cauze care au condus la o rată modestă de utilizare a fondurilor europene nerambursabile. Uneori s-a putut, dar nu s-a vrut, alteori s-a vrut, dar nu s-a putut. Din cei peste 3.000 de primari care administrează astăzi comunele şi oraşele României, mai bine de două treimi au vrut şi nu au putut să folosească fondurile europene pentru a dezvolta comunităţile pe care le conduc. Unii nu au putut să o facă pentru că nu au avut "mărunţişul" pe care trebuiau să-l pună pentru cofinanţare. Alţii au avut şi cofinanţarea, dar fie legea nu i-a lăsat, fie nu au avut personal calificat şi stimulat să lucreze în proiectele europene. Personal, am salutat modificările aduse în Camera Deputaţilor la Legea nr. 192/2010, care, până la aceste modificări, nu permitea accesarea fondurilor europene prin Programul Operaţional Regional. De ce? Pentru că era nevoie de trecerea unor drumuri forestiere şi a terenurilor aferente acestora, din domeniul public al statului şi din administrarea Romsilva, în domeniul public al UAT-urilor şi în administrarea consiliilor locale ale acestora. Orice funcţionar european s-ar cruci dacă ar vedea cum ne împiedicăm noi, românii, singuri, atunci când vine vorba despre accesarea banilor gratuiţi de la Uniunea Europeană. Să ştiţi că parlamentarii, când uită de culoarea lor politică, fac şi lucruri bune. Nu pot să nu mulţumesc colegilor care au votat amendamentul meu la Proiectul de modificare a Legii nr. 192/2010, prin care am propus ca sumele necesare pentru măsurătorile topografice să fie suportate de la bugetul de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice. Argumentele mele au fost simple, pentru că de ele se lovesc primarii, adică: nu trebuie să suporte UAT-ul măsurătorile la o proprietate care nu-i aparţine; apoi, şi dacă primarul ar fi vrut să o facă, ştiţi bine că Guvernul nu le-a mai lăsat primăriilor bani la buget nici pentru cheltuieli curente, dar apoi pentru alte cheltuieli de investiţii. Să dea Dumnezeu Guvernului mintea românului de pe urmă şi să îşi dea seama că banii europeni vor ajunge cel mai bine în dezvoltarea României, prin intermediul primăriilor. De aceea, primarilor gospodari, harnici, să li se dea o mână de ajutor să folosească fondurile europene, nu să li se pună piedici. Dacă primarii reuşesc, atunci reuşim cu toţii. Corneliu Olar, deputat al PNL de Alba. M-am încadrat?
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Da, perfect.
			De la PMP nu mai este nimeni. Au mai depus în scris, din partea Grupului PMP, domnii deputaţi: Sămărtinean, Codreanu, Mocanu, Tomac şi Coliu. Domnul Nicolae Petreţchi? Vă rog.
			Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimate colege şi stimaţi colegi, Tema declaraţiei politice: "Ziua Europei - între festivităţi şi realităţi". De ce oare sărbătorim Ziua Europei la aceeaşi dată cu Ziua Victoriei împotriva hitlerismului? Răspunsul stă chiar în această coincidenţă: la 9 mai 1945 s-a pus capăt celui mai mare prăpăd continental, se încheia un apogeu al urii şi distrugerii, creându-se speranţa de pace şi unitate. Războaie au cunoscut toate continentele, cu excepţia, deocamdată, a Antarcticii. Dar nicăieri pe planetă conflagraţiile nu au fost atât de pregnant determinate de alternativa unitate-dezbinare la scară continentală. În 1945 părea că dezbinarea nu-şi va mai arăta colţii, domnea încrederea în unitate. Pe această încredere s-a clădit Uniunea Europeană. Este oare acest edificiu solid şi indestructibil? Cred că în fiecare an sărbătorirea Zilei Europei nu ar trebui să strălucească numai prin festivităţi şi recepţii. Ar trebui să privim spre anul european încheiat şi să vedem cu luciditate şi responsabilitate care este trendul - spre unitate ori spre dezbinare? Ca deputat al ucrainenilor din România, declar sincer că nu am motive de linişte. Şi în ţara noastră de origine, şi în patria noastră de adopţie, dar şi pe continent se înmulţesc semnele dezbinării. Dacă nu le vom acorda atenţie, s-ar putea ca peste nu mulţi ani să nu mai avem ce sărbători. Vă mulţumesc. Deputat, Nicolae-Miroslav Petreţchi.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
			Domnul Laurenţiu Nistor. Vă rog.
			Domnul Laurenţiu Nistor: Bună ziua, stimaţi colegi. Bună ziua, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Guvernarea PSD - România, la bilanţ". De curând, Guvernul a făcut un bilanţ esenţial al primului trimestru al anului 2018, în faţa Comitetului Executiv Naţional. Un demers responsabil şi necesar pentru evaluarea aplicării Programului de Guvernare. Realitatea demonstrează că măsurile implementate de Guvernul PSD au efecte pozitive în economie, dar mai ales în buzunarele românilor. Ţara noastră are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Producţia industrială a României a avut cea mai spectaculoasă creştere din ultimii 15 ani. Niciodată, din 2003, industria nu a mai avut un ritm de creştere atât de pronunţat, iar Guvernul continuă să sprijine investiţiile ce pot genera o creştere economică. Astfel, în bugetul din 2018, pentru investiţii s-au alocat peste 37 de miliarde de lei, cu 11 miliarde de lei mai mult decât anul trecut. Creşterea economică record din 2017 a României s-a văzut şi s-a simţit efectiv în buzunarele românilor - salariaţi, pensionari, companii -, urmare a aplicării Programului de guvernare PSD-ALDE. În consecinţă, depozitele bancare ale populaţiei şi ale companiilor au crescut semnificativ, ceea ce înseamnă că mulţi români au intrat în clasa de mijloc, aşa cum am promis în campanie, iar astfel se îndeplineşte unul dintre obiectivele strategice ale PSD. Mai mult, a crescut cu peste 120.000 numărul locurilor de muncă. A crescut cu peste 185.000 numărul contractelor cu timp integral de muncă. Politica guvernării PSD, de a majora salariile din sănătate, a redus cu 70% numărul medicilor care vor să plece din ţară. Ştim cu toţii că exodul medicilor devenise o problemă gravă în România, pentru care era necesar să găsim soluţii imediate. Şi am găsit. Cu siguranţă, nu ne vom opri aici şi vom avea grijă în permanenţă ca acest sector extrem de important - sănătatea - să ne preocupe pe toţi şi în special Guvernul. Mi se pare extrem de important faptul că România are cel mai mic şomaj din ultimii 20 de ani, respectiv 4,6%, iar companiile autohtone sunt mai profitabile decât cele străine. Mai mult, în timpul guvernării PSD a scăzut drastic numărul beneficiarilor de ajutor social. Astfel, în martie 2018 s-a înregistrat cel mai mic număr de asistaţi social din ultimii 5 ani. Aşadar, atunci când vorbim pe cifre, atunci când instituţiile de profil confirmă aceste cifre, suntem, în mod evident, în faţa unei realităţi de necontestat. Guvernul PSD face lucruri bune pentru români şi aplică măsurile promise în campania electorală. Mai mulţi români în clasa de mijloc nu este un slogan, este o realitate. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Laurenţiu Nistor.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu.
			Domnul Sorin-Ioan Bumb? Vă rog.
			Domnul Sorin-Ioan Bumb: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Tripleta Dragnea-Dăncilă-Tudorel lasă România fără fonduri europene". Haosul creat de guvernările PSD a depăşit graniţele României şi a produs efecte până la Bruxelles, determinându-i pe oficialii europeni să gândească un nou mod de alocare a fondurilor europene. Acţiunile distructive şi iresponsabile ale PSD s-au ţinut lanţ, culminând în ultimii doi ani şi generând o situaţie fără precedent, cu reverberaţii la nivel european. Tot ce s-a clădit de la aderarea României la Uniunea Europeană, din 2007, a fost sistematic distrus de PSD. Au început cu dinamitarea statului de drept şi modificarea Legilor justiţiei, astfel încât infracţiunile comise de clica PSD-istă să fie graţiate sau să fie pedepsite cu sancţiuni modice, precum închisoarea în weekend. Au continuat cu dinamitarea economiei, prin acordarea de beneficii sociale nesustenabile, ce au dus la încălcarea tratatelor europene, ce impun un deficit bugetar de maxim 3 procente, tocmai pentru a asigura siguranţă şi predictibilitate economică în spaţiul Uniunii Europene. Au mers apoi şi mai departe, dinamitând chiar şi politica externă a U.E., prin anunţarea deciziei separate de a muta Ambasada României din Israel, de la Tel Aviv, la Ierusalim, doar ca să răsplătească astfel cercurile de interese ţesute în jurul lui "Daddy" de consilierii de imagine israelieni. La toate acestea se adaugă şi năzbâtiile cu fonduri europene ale numeroaselor guverne PSD anterioare, respectiv jaful fondurilor POSDRU, devalizarea fondurilor pentru infrastructură, îngropate în autostrăzi dărâmate şi căi ferate pe care se circulă ca în 1985, sau incapacitatea de a atrage fonduri pentru cercetare, dezvoltare şi noi tehnologii. Uniunea Europeană, sătulă să vadă că banii alocaţi de Bruxelles, în loc să genereze dezvoltare, au ajuns să adâncească inegalităţile, prin prisma modului iresponsabil în care PSD foloseşte aceşti bani, a anunţat deja că lucrează la un nou mecanism de alocare. Vor fi sancţionate exact derapajele de genul celor realizate de Dragnea, Dăncilă şi Tudorel. Soluţia pentru evitarea dezastrului total este plecarea neîntârziată a acestui Guvern iresponsabil. Numai aşa vom putea evita ca românii să rămână şi fără subvenţiile plătite de APIA sau fără fondurile de dezvoltare, prin care drumurile, apa şi canalizarea au ajuns în satele româneşti. Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Domnul Movilă a depus în scris. Domnul Claudiu Ilişanu? Vă rog.
			Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia politică pe care o prezint astăzi se referă la Campania "Luna plantării arborilor" 2018, care s-a încheiat în urmă cu trei săptămâni, campanie prin care, acum, în anul Centenarului, dovedim continuitate şi implicare în relansarea fondului forestier din ţara noastră. Campania "Luna plantării arborilor" nu reprezintă doar o acţiune de întinerire a fondului forestier, ci o dovadă că şi nouă - ca şi generaţiilor precedente - ne pasă. Şi noi ne dorim un mediu sănătos, care este cu siguranţă condiţionat de existenţa pădurilor. Încă din 1936, în ţara noastră se desfăşoară această campanie de plantare a arborilor, care a fost întreruptă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi reluată în 1964. Refacerea resurselor forestiere ale României se poate realiza doar prin continuitate în proiectele privind plantarea de arbori. Ştim cu toţii cât de importantă este pădurea pentru menţinerea echilibrului ecologic, pentru purificarea aerului şi absorbţia substanţelor poluante, pentru protejarea agriculturii şi pentru păstrarea unui sol lipsit de eroziune. O Românie a unui mediu sănătos, a progresului economic şi a unei vieţi mai bune înseamnă şi o preocupare permanentă pentru regenerarea resurselor naţionale. Acest lucru trebuie să îl facem în continuare, în special acum, în Anul Centenarului, când mândria pentru realizările înaintaşilor noştri trebuie să se unească cu grija pentru ţara noastră de mâine. Acest lucru l-am realizat şi anul acesta, pe cât se poate de bine, în numeroase zone ale ţării. O să mă limitez în a menţiona câteva aspecte legate de "Luna plantării arborilor" în judeţul Bacău. Ca şi anul trecut, judeţul Bacău s-a mobilizat foarte bine pentru "Luna plantarii arborilor". S-a plantat o suprafaţă de aproximativ 131 ha. Pentru că sădirea de arbori trebuie înţeleasă de cei din jur drept o acţiune de regenerare a resurselor şi stabilitate a mediului ecologic, s-au organizat acţiuni de conştientizare a cetăţenilor privind rolul important al pădurii şi al ecosistemelor forestiere. Şi pentru că plantarea de arbori trebuie să o predăm şi generaţiilor tinere, nu au lipsit iniţiativele pentru tineret şi concursurile şcolare organizate de Direcţia Judeţeană Silvică Bacău, cu expuneri tematice, fotografie şi desen. Dragi colegi, astfel de iniţiative trebuie felicitate şi duse mai departe. România are nevoie de o regenerare a resurselor sale, iar pădurile, prin puterea lor de viaţă şi de menţinere a echilibrului ecologic, sunt o investiţie într-un viitor sănătos al ţării noastre. Felicităm în acest sens Ministerul Apelor şi Pădurilor, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi Direcţiile Silvice Judeţene, pentru realizările din "Luna plantării arborilor" 2018. Şi suntem ferm convinşi că aceste iniţiative marcate deja de continuitate vor conduce la extinderea resurselor forestiere ale ţării noastre şi la durabilitatea ecosistemului natural. Mulţumesc. Claudiu Ilişanu, deputat de Bacău.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Ionuţ Stroe?
			Domnul Ionuţ-Marian Stroe: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Fumatul ucide. Fumatul ucide în toate formele sale. Este un fapt indubitabil astăzi, după ce dovezile au fost adunate în foarte multe studii medicale şi după ce, din păcate, mult prea mulţi oameni şi-au pierdut sănătatea şi chiar viaţa din pricina acestui viciu. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat recent un raport în care se estimează că, la nivel mondial, 7 milioane de oameni îşi pierd viaţa, an de an, din cauza consumului de tutun. Şi mai grav este faptul că aproape un milion de oameni pier anual din cauza fumatului pasiv. În faţa acestor cifre pe care evident că nu le mai poate combate, industria tutunului a decis să se adapteze. Noua găselniţă vine sub forma unui gadget, care promite minimizarea riscurilor asociate cu fumatul şi încearcă să reînvie ideea că fumatul este fermecător, aşa cum era în anii în care vedetele Hollywood-ului promovau intens reclama la ţigări. Industria tutunului, în momentele actuale, îşi joacă, din punctul meu de vedere, supravieţuirea. Numărul de fumători este în scădere la nivel mondial, iar în ţările dezvoltate economic, numărul acestora a ajuns la un minim istoric. De aceea, industria încearcă în aceste zile să recruteze noua generaţie de utilizatori captivi, de consumatori. Iar marketingul agresiv, pe care îl regăsim mai ales în zonele şi spaţiile comerciale, se îndreaptă în special către tineri, cărora li se vinde astăzi, iată, un gadget, un design, ba chiar li se promovează şi li se transmite ideea că folosesc o tehnologie sofisticată a viitorului. Haideţi totuşi să nu ne ascundem după deget şi să subliniem că tutunul este în sine un produs toxic, indiferent de forma în care este promovat sau oferit consumului. Iar efectele nicotinei asupra creierului - şi în special asupra creierului persoanelor tinere, al copiilor, al adolescenţilor - sunt foarte grave. Dacă adăugăm la aceasta şi faptul că aceste noi produse din tutun sunt pline de aditivi, putem înţelege uşor de ce promisiunea că noile ţigări nu fac la fel de rău ca acelea clasice este doar o iluzie. S-au pronunţat deja în acest sens autorităţile din Statele Unite ale Americii, s-au pronunţat autorităţile din Israel, care au refuzat să acrediteze aceste noi produse. E momentul şi trebuie ca şi noi, în România, să ne asigurăm că legislaţia ţine pasul cu cele mai recente evoluţii şi să închidem toate aceste portiţe exploatate la maximum de industria tutunului. Orice produs din tutun, indiferent de forma în care se consumă, trebuie să se supună aceluiaşi regim al legislaţiei în privinţa comercializării şi reclamei la tutun. În plus, cred că se impune şi în România implementarea în totalitate a Convenţiei-cadru privind controlul tutunului. Legislaţia trebuie să interzică total publicitatea, promovarea şi sponsorizarea în favoarea tutunului, inclusiv marketingul la punctul de vânzare, cum se întâmplă acum în spaţiile comerciale. Nu putem...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi.
			Domnul Ionuţ-Marian Stroe: ... permite înşelarea clienţilor, sub iluzia tehnologiei şi rapoartelor semi-ştiinţifice, care practic promovează aceeaşi veche otravă. Fumatul ucide în toate formele sale! Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu.
			Doamna Camelia Gavrilă? Vă rog.
			Doamna Camelia Gavrilă: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor, Declaraţia de astăzi, în contextul unei zile simbolice şi cu triplă semnificaţie, se numeşte "Valori şi permanenţe europene prin educaţie, cultură şi formare profesională". Evident că este o zi de reflecţie, în care ne gândim şi la Declaraţia de Independenţă a României, proclamată în 1877, şi la Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite, în cel de-al Doilea Război Mondial, dar şi la Ziua Europei, la momentul acela în care, prin Declaraţia lui Robert Schuman, s-a deschis istoria unui construct politic interesant, care a urmărit constant să respecte libertatea şi identitatea fiecărei naţiuni membre, să genereze bunăstare şi cooperare economică, jucând un rol major în perspectivă istorică şi în context internaţional. Deci zi cu triplă semnificaţie. Dar aş vrea să subliniez, în primul rând, importanţa dimensiunii europene a relaţiilor pe care România le-a stabilit în acest context, importanţa alianţei politice, economice şi culturale de largă respiraţie în care suntem parte, pornind de la ideea, chiar a fondatorilor, că pentru a rezista pe o piaţă economică şi politică internaţională trebuie ca ţările să găsească valori, principii comune, solidaritate - ţările Uniunii Europene, evident - şi printre aceste valori, educaţia reprezintă un element esenţial. Trecând în viteză în revistă lucruri importante care s-au petrecut la nivel educaţional, aş puncta Strategia Europa 2020, care accentuează maximizarea impactului cercetării şi inovării, ca elemente fundamentale pentru dezvoltarea economică, pentru transferul în inovarea cunoştinţelor; Planul de acţiune pentru educaţia digitală, în contextul în care nu poate fi concepută evoluţia, formarea profesională fără suportul digital, fără progresul tehnologic rapid; competenţele cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii; o regândire majoră a sistemelor de educaţie şi de învăţare, în acest sens mergând pe translarea dinspre cunoaştere, dinspre cognitiv spre formativ, spre competenţă. Aş adăuga Programele Erasmus, care au reprezentat o oportunitate pentru tineri, dar şi pentru adulţi, de a cunoaşte medii sociale, economice, educaţionale, de a învăţa, de a prelua elemente de bune practici. Pentru că de fapt pilonii filosofiei educaţionale a Uniunii Europene înseamnă cooperare, mobilitate şi inovare. Cu toate acestea, în Monitorul educaţiei şi formării 2017, realizat de Comisia Europeană, sunt punctate anumite aspecte. Şi trebuie să avem şi luciditatea critică şi obiectivitatea de a vedea că încă sunt inegalităţi, că încă incluziunea nu este suficient promovată, cheltuielile pentru educaţie sunt insuficiente, mecanismele de direcţionare a fondurilor către şcolile dezavantajate nu sunt totdeauna coerent realizate, procentul mare al elevilor cu o performanţă scăzută la evaluări internaţionale de tip PISA. Toate aceste aspecte sunt însă corectate treptat prin măsurile pe care Partidul Social Democrat, Guvernul actual le urmăresc cu o anumită consecvenţă: creşterea salariilor profesorilor, ca factor suplimentar de motivare şi performanţă a acestora, progrese importante în susţinerea învăţământului dual, fondurile de burse pentru studenţi, calitatea învăţământului preuniversitar şi academic, programe sociale de susţinere a tinerilor pentru evitarea abandonului şcolar...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi.
			Doamna Camelia Gavrilă: ... revizuiri de curriculum. Deci seturi de măsuri ample, coerente, care vizează toate segmentele, pentru a fi această complementaritate cu demersurile educaţionale la nivel european. Trebuie să păstrăm şi luciditatea şi analiza obiectivă de care spuneam, să urmărim aceste strategii şi să ne raportăm la valorile şi obiectivele europene, în sensul că modelul Uniunii Europene înseamnă un reper de progres social şi economic, de comunicare şi un generos spaţiu multicultural, deschis, echitabil, deplin favorabil pentru evoluţia ţărilor membre şi cu atât mai mult pentru tinerii de care suntem preocupaţi ca fiind element de viitor şi de siguranţă pentru evoluţia ţării...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: ... în context european. Mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul Vasile Gudu. Se află în sală? Nu. Depune în scris. Domnul Daniel Gheorghe. Vă rog. Vor mai depune în scris doamnele şi domnii: Găvrilă Ghilea, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Dănuţ Bica, Claudiu Răcuci, Vasile Stamatian...
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Imediat! Sunt colegii dumneavoastră, numai puţin. ...Dumitru Mihalescul, Florin Roman, Lucian Heiuş, Costel Alexe, Ionel Palăr, George Şişcu, Antoneta Ioniţă, Tudoriţa Lungu, Dumitru Oprea şi Aurel Boroianu. Vă mulţumesc. Vă rog.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Doamnă preşedinte, Vă mulţumesc. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Doamna prim-ministru Viorica Dăncilă refuză să răspundă la interpelări". În data de 27 februarie i-am transmis doamnei prim-ministru o interpelare în care solicit înfiinţarea de către Guvernul României a unui minister al reîntregirii, care să aibă în perspectivă proiectul reunificării, prin readucerea Republicii Moldova în componenţa României, pe o cale democratică şi legală, în perspectiva viitorilor ani. Evident că n-am primit niciun răspuns, deşi legea spune că aceste răspunsuri la interpelări se dau într-o lună, în 30 de zile. Au trecut mai mult de două luni. Nu doar atât. Pe data de 12 martie am depus o nouă interpelare, pe un alt subiect, tot adresată doamnei Viorica Dăncilă, privind regimul exploatărilor în offshore din perimetrele din Marea Neagră. Şi mă refer acolo la exploatarea gazelor de către o serie de companii străine. Au trecut tot două luni - iată, se împlinesc chiar acum - şi nu am primit, din nou, niciun răspuns de la doamna prim-ministru. Şi o să insist un pic asupra acestei interpelări, care cred că are o conotaţie foarte importantă asupra a ceea ce înseamnă politica energetică românească şi ce înseamnă dreptul suveran al României de a dispune de propriile sale resurse. Prin acest proiect de lege, iniţiat de Guvern, care aşteaptă acum la Comisia pentru industrii din Camera Deputaţilor şi a al cărui vot este iminent în Parlamentul României, de fapt se acordă o serie de concesii nemaiîntâlnite către companiile care urmează să exploateze aceste perimetre de gaz, respectiv nivelul redevenţelor va fi păstrat la cota aflată la momentul începerii derulării operaţiunilor. Aşadar, Guvernul pur şi simplu îşi autoimpune să nu crească nivelul redevenţelor în raport cu propriile sale necesităţi şi propria sa politică economică. Nu mai spunem că nivelul redevenţelor, care şi aşa este mic în România, având o medie de 7%, este calculat la un preţ de referinţă al gazului din 2012 - 45 de lei pe megawatt pe oră, în loc de 89 de lei pe megawatt/oră. De asemenea, în acest proiect se vorbeşte de un credit fiscal, credit fiscal care reprezintă o formă de garantare a unor investiţii ale unor companii străine, de către bugetul public, buget alimentat de contribuabilii români. Aşadar, avem un ajutor de stat, problemă care reprezintă un mare risc anticoncurenţial. Şi nu în ultimul rând, sunt exceptate aceste exploatări offshore de la punerea în aplicare a Ordonanţei nr. 7/2013 privind impozitarea supraprofiturilor rezultate din dereglementarea preţului la gaze pe aşa-numita piaţă liberalizată. Statul român pur şi simplu pierde gestiunea asupra unei resurse strategice, şi nu doar atât, sunt şi alte probleme care ţin de regimul proprietăţii în zona respectivă, probleme de urbanism şi de mediu care vor rezulta pe malul Mării Negre. Eu aş vrea ca doamna Dăncilă să-mi spună clar de ce cedează suveranitatea naţională către nişte companii străine, de ce renunţă la dreptul suveran al României de a gestiona, în comun acord, bineînţeles, cu toate tipurile de interese existente pe piaţa economică, propriile resurse. Aşadar, încă aştept un răspuns la aceste două interpelări. Din păcate, până acum nu am primit niciunul şi sincer să fiu mă tem că nu voi primi nici în continuare. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
			Domnul Costel Lupaşcu. Vă rog.
			Domnul Costel Lupaşcu: Mulţumesc, doamnă preşedinte. În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, astăzi voi vorbi despre ceea ce cred eu că reprezintă o prioritate, referendumul pentru redefinirea familiei. Familia este nucleul societăţii, deoarece în familie ne naştem, creştem, ne educăm şi petrecem cei mai frumoşi ani. Şi tot familia ne ajută să devenim mai apoi adulţi, să ne maturizăm şi să ne asumăm decizii. Pentru a veni în sprijinul acestui proces, în toamna anului 2015 Coaliţia pentru familie a demarat, perfect legitim şi constituţional, procedurile de revizuire a Constituţiei României pentru modificarea art. 48 alin. (1) - "Familia", pentru a înlocui termenul "soţi" cu sintagma "bărbat şi femeie". În acest sens, consider că este important de specificat, pentru a nu exista confuzii, că proiectul de lege priveşte doar modificarea art. 48 alin. (1) din Constituţia României, deoarece s-a considerat că formularea de "soţi" este un termen vag şi deschis interpretărilor, iar, din acest motiv, forma propusă prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor. Este ştiut faptul că, pentru a asigura un cadru stabil în formarea generaţiilor viitoare, familia trebuie să îndeplinească o serie de funcţii, dintre care aş vrea să amintesc funcţia biologică, deoarece familia este o realitate biologică, prin uniunea dintre un bărbat şi o femeie, precum şi prin procreaţie. Această funcţie asigură reproducerea populaţiei, care este una dintre cele mai importante condiţii de existenţă ale societăţii. Din toate timpurile, familia a avut un rol important şi în educaţia copiilor, de aceea punctul de plecare în opera de educare a copilului se află în familie. Viaţa în familie, atmosfera familială şi relaţiile dintre membrii familiei au influenţă directă şi hotărâtoare asupra formării copilului, astfel că familia determină personalitatea copilului. Pentru a se dezvolta emoţional echilibrat, un copil are nevoie şi de mamă, şi de tată. Părinţii apar în faţa copilului ca oameni ai căror autoritate şi prestigiu, în cele mai diferite domenii, sunt în afară de orice îndoială. Tocmai de aceea părinţii trebuie să constituie un exemplu de conduită pentru copii, având o responsabilitate majoră în procesul educativ. Deşi au trecut doi ani de la exprimarea voinţei celor 20% dintre românii cu drept de vot, referendumul nu a fost organizat. Aşadar, atâta timp cât cetăţenii ţării decid care sunt schimbările care ar trebui să se facă în acest sens, cred că ar trebui să le dăm curs. Coaliţia de guvernare PSD-ALDE a luat decizia politică fermă de a organiza referendumul pentru modificarea Constituţiei pe tema definirii familiei. Totodată, în calitatea mea de deputat, de soţ şi de părinte, voi continua să depun toate eforturile necesare pentru susţinerea acestui referendum, pentru susţinerea familiei întemeiate pe uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie şi pentru susţinerea valorilor fundamentale în societatea românească. De aceea, dragi colegi, vă invit să luăm atitudine faţă de această problemă şi să încercăm să-i găsim cât mai repede o rezolvare. Voi recomanda tuturor botoşănenilor şi tuturor românilor să voteze la referendum în favoarea acestei modificări de bun-simţ a Constituţiei. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Botoşani, Costel Lupaşcu.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.
			Domnul Zamfira. Domnul Zamfira?
			Domnul Constantin-Cătălin Zamfira: Bună dimineaţa, doamnă preşedinte. Bună dimineaţa, dragi colegi. Dragi colegi, Fie că ne referim la proiecte finanţate prin programe naţionale, fie că vorbim despre implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, una dintre cele mai mari probleme ale administraţiei publice o reprezintă achiziţiile publice. Chiar dacă procedura de licitaţie poate fi finalizată destul de repede, contestarea procedurii conduce de cele mai multe ori la întârzieri foarte mari în realizarea proiectelor respective sau la împiedicarea realizării acestora. Poate fi vorba despre perioade foarte lungi de timp în care autorităţile publice se află efectiv în imposibilitatea de desfăşurare a lucrărilor ce au fost deja finanţate, dar sunt suspendate, oprite în instanţă de firmele care au pierdut licitaţiile. Şi în judeţul Ilfov, de exemplu, foarte multe proiecte finanţate prin PNDL şi din fonduri europene sunt suspendate şi stagnează, datorita contestaţiilor din instanţe depuse de firmele care au pierdut licitaţiile de atribuire ale proiectelor respective. Aşa că, salut decizia Guvernului de promovare a unei noi legi a achiziţiilor publice, aşa cum a fost cerută de autorităţile publice în nenumărate rânduri. Noua lege este inspirată din legislaţia germană şi va simplifica procedurile de atribuire a investiţiilor respective. Aduc în vedere faptul că guvernarea PSD-ALDE a făcut o prioritate din investiţii pentru anul 2018 şi a alocat sume considerabile, cu peste 42% mai mari faţă de anul 2017. Anul acesta s-au bugetat investiţii de peste 4,2 % din PIB, în valoare de 38,5 de miliarde de lei. Dar orice investiţie iniţiată este zadarnică, urmare a practicii contestaţiilor uzitate de marea parte a celor ce pierd licitaţiile de atribuire respective. Consider că o nouă lege a achiziţiilor publice este de interes major în ţara noastră, în aşa fel încât să reuşim să ieşim din blocajul actual, şi licitaţiile să se desfăşoare ritmic, iar proiectele să nu mai fie tergiversate şi întârziate. Conform legislaţiei germane, vom înfiinţa tribunale ale achiziţiilor publice, în aşa fel încât contestaţiile privind orice proiect de interes public să fie soluţionate cât mai rapid. Totodată, înfiinţarea unei structuri unice, centralizate privind achiziţiile publice, în accepţiunea mea, este oportună doar pentru instituţiile centrale. Vă mulţumesc. Cătălin-Constantin Zamfira, deputat al PSD Ilfov.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Doamna Anişoara Radu. Au mai depus în scris: domnul Viorel Stan, domnul Vasile Cîtea, domnul Vasile Axinte, domnul Florinel Stancu, domnul Radu Pau, domnul Neculai Iftimie, domnul Aurel Căciulă, doamna Claudia Gilia, domnul Mihai Weber, doamna Alexandra Presură, doamna Natalia Intotero, domnul Cornel Itu, domnul Marius Budăi, doamna Mihaela Huncă, doamna Elvira Şarapatin, doamna Cristina Dinu, doamna Aida Căruceru, domnul Silviu Macovei, domnul Eugen Bejinariu, domnul Mihăiţă Găină, domnul Nicolae Georgescu şi doamna Cristina Burciu. Vă rog. Mulţumesc.
			Doamna Anişoara Radu: Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Declaraţia mea se numeşte "Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi". Stimaţi colegi, Săptămâna această marchează două evenimente importante, respectiv încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, prin semnarea Tratatului de Pace, la 9 mai 1945, şi sărbătorirea Zilei egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Instituirea zilei de 8 mai, drept zi a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, şi-a găsit expresia în legislaţia românească abia în anul 2015, deşi existau premise pentru ca ea să fi fost instituită mult mai devreme. La nivelul Uniunii Europene, sau mai bine spus al Comunităţilor Europene, încă din 1975 a fost adoptată Directiva 75/117/CEE cu privire la armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la aplicarea principiului salarizării egale între femei şi bărbaţi. Iniţiativa a fost succedată de instituirea unei Strategii a Uniunii Europene pentru promovarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi, prin Declaraţia Conferinţei de la Paris din 1999 "Femeile şi bărbaţii în structurile puterii". Strategia are drept scop promovarea democraţiei paritare, bazate pe egalitatea între sexe în toate domeniile şi la toate nivelurile decizionale. În România, sărbătorirea zilei de 8 mai trebuie să aibă ca principal obiectiv conştientizarea de către societate a importanţei egalităţii de gen, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere social. Promovarea perspectivei de gen în politicile de ocupare, salarizare, mobilitate şi migraţiune a forţei de muncă, combaterea oricărui tip de hărţuire şi o participare cât mai echilibrată la procesul de decizie, reprezintă puncte de interes pentru orice Guvern responsabil. Revenind, însă, la sărbătorirea zilei de 8 mai, vreau să menţionez că sunt un pic dezamăgită, din cauza necunoaşterii la nivelul societăţii a acestei zile. Consider că mass-media, principalul canal de diseminare a informaţiei, ar trebui să puncteze această sărbătoare prin mai multe informaţii şi mai multe evenimente. Consider că ziua de 8 mai trebuie să reprezinte un punct de conştientizare a necesităţii continuării reformelor legislative, dar şi psihologice, cu privire la promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Vă mulţumesc. Deputat Radu Anişoara, PSD, Circumscripţia electorală nr. 38 Tulcea.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu.
			Şi ultima declaraţie, domnul Răzvan Rotaru. Se află în sală? Domnul Gabriel Petrea se mai află în sală? Vă rog.
			Domnul Gabriel Petrea: Mulţumesc mult, doamnă preşedinte. Dragi colegi, Declaraţia politică de astăzi este intitulată "Importanţa susţinerii tinerilor din România." În contextul unei societăţi caracterizate de frecvente schimbări, în care tehnologizarea ameninţă existenţa unor meserii de viitor, investiţia în pregătirea şi în formarea tinerilor reprezintă o soluţie viabilă pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor. Deşi în România trăiesc mai mult de 6 milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 34 de ani, proiecţiile Eurostat arată că se aşteaptă o descreştere abruptă, până în 2060, a ponderii populaţiei tinere din populaţia totală. România este printre ţările afectate în mare măsură de acest trend, din 2015 căzând sub media UE-27, diferenţa accentuându-se ulterior până în 2060. Factorii care conduc la scăderea populaţiei tinere din România sunt multipli şi pot apărea sub forma nivelului de trai sau a imigraţiei. Pentru susţinerea şi pregătirea tinerilor pentru viitor şi pentru construirea unei comunităţi locale solide şi durabile, obiectivul principal care trebuie asumat de instituţiile publice trebuie cristalizat sub forma susţinerii participării active a tinerilor la viaţa economică, socială, educaţională, culturală şi politică a ţării. În plus, efortul instituţiilor publice trebuie concentrat în sensul asigurării şanselor egale de acces la educaţie, ocupare şi condiţii de viaţă decente, cu o atenţie particulară către adolescenţii şi tinerii care, din diferite motive, ar putea avea mai puţine oportunităţi. Pornind de la aceste provocări, redau mai jos principalele teme de interes pentru tineri. Veniturile. Salariul este de departe cel mai important criteriu în selectarea unui loc de muncă, urmat de siguranţa locului de muncă. Iar în ceea ce priveşte veniturile, inegalitatea în rândul tinerilor este cât se poate de reală. Veniturile tinerilor angajaţi diferă substanţial, tinerii din oraşe câştigând mai mult decât cei de la sat, tinerii din Bucureşti cel mai mult şi cei din Moldova cel mai puţin, iar bărbaţii obţin venituri mai mari decât femeile. Locuirea. Aproape trei sferturi dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 14-29 de ani şi mai bine de jumătate dintre tinerii cu vârsta de peste 18 ani încă locuiesc cu părinţii. Acest lucru a dus la creşterea vârstei de căsătorie la peste 30 de ani şi la decizia multor cupluri de a amâna conceperea unui copil până după 30 de ani, consecinţele fiind rata relativ ridicată a divorţurilor între tineri, natalitate scăzută, spor demografic negativ şi o societate îmbătrânită. Egalitatea de şanse. Tinerii din mediul rural şi cei din regiunile sărace au şanse mai scăzute să termine şcolile postliceale sau să urmeze studii universitare. Decalajele de dezvoltare şi bunăstare dintre regiuni se adâncesc, iar consecinţa este suportată de întreaga societate. În plus, faţă de toate acestea, se adaugă şi ostracizarea socială atât a tinerilor săraci, cât şi a tinerilor din mediul rural sau din regiunile slab dezvoltate, creându-se o spirală a neîncrederii şi a potenţialului irosit. Competenţele digitale. Deşi are extrem de mulţi tineri talentaţi în IT şi în software, România are şi recordul european negativ în ceea ce priveşte numărul tinerilor care pot îndeplini multiple activităţi legate de computer. Doar 24% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 16-29 ani au îndeplinit 3 sau 4 activităţi legate de computer. Aceasta înseamnă că există decalaje foarte mari în alfabetizarea digitală şi înseamnă practic deconectarea tinerilor care se află la baza ierarhiei de oportunităţi de muncă. Educaţia. Doar un tânăr din trei se declara, în urmă cu doar trei ani, mulţumit de sistemul de învăţământ din România, iar tendinţa este ca gradul de satisfacţie să crească pentru cei mai tineri şi să scadă pe măsură ce avansează în vârstă. Din totalul tinerilor români care lucrează, mai puţin de jumătate consideră că nivelul studiilor corespunde cerinţelor de la serviciu, iar unul din cinci spune că studiile absolvite corespund doar foarte puţin sau deloc sarcinilor pe care le au de îndeplinit la locul de muncă. Antreprenoriatul. Circa doi din zece tineri cu vârste între 18 şi 24 de ani îşi doresc să devină antreprenori în următorul an, însă văd ca principale obstacole birocraţia, fiscalitatea şi accesul la finanţare. Emigrarea. Poate cel mai grav, trei tineri din zece spun că în zece ani se văd ca persoane realizate în altă ţară decât România şi patru din zece susţin că ar vrea să emigreze, fie şi numai temporar, pentru studii sau muncă. Împreună trebuie să milităm pentru ca toate aceste deziderate ale tinerilor să fie îndeplinite. Dacă ne dorim o ţară în care tinerii să rămână, iar cei care sunt plecaţi să se întoarcă, dacă ne dorim o Românie a tinerilor, atunci toate provocările pe care le-am enumerat mai sus trebuie să fie printre preocupările noastre şi să îşi găsească rezolvare. Vă invit, stimaţi colegi, să lucrăm împreună pentru a construi România tinerilor! Cu deosebit respect, Gabriel Petrea, deputat al PSD, Bucureşti.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc frumos. Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi.
			(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Domnul Daniel Constantin: Ziua Regalităţii reprezintă un reper istoric fundamental, fără de care demnitatea statalităţii şi suveranităţii statului român nu ar avea forţa simbolică pe care o recunoaştem astăzi. Un popor demn este doar cel care îşi asumă, îşi afirmă şi îşi apără, prin acţiune politică şi curaj militar, identitatea, istoria şi tradiţia unei limbi comune, dezvoltate în cadrul unei culturi cu vechime şi tradiţie. Este ceea ce s-a obţinut cu ocazia Războiului de Independenţă, purtat cu devotament şi asumare deplină de armata română condusă de Maiestatea Sa Regele Carol I. Regalitatea a strâns într-o singură inimă zestrea şi năzuinţele românilor de sute de ani. Pentru orice român care îşi cunoaşte istoria, data de 10 mai rămâne o zi de profundă valoare şi semnificaţie. Este ziua asumării depline a statutului nostru ca popor civilizat, modern şi independent, în rândul naţiunilor europene dezvoltate, şi momentul majoratului nostru ca naţiune. Astăzi, în an Centenarului, depinde doar de noi ce urmează să facem cu aceste valori, plătite scump de înaintaşii noştri. Îndemn pe fiecare român onest să fie asemenea lor, Pro România!
			Domnul Dumitru Oprea: "ALDE de Bucureşti versus ALDE de Bruxelles" Uneori, branduri celebre sunt copiate, fără mare succes, cu scopul obţinerii unor foloase materiale. Intenţia, de multe ori, este păcălirea consumatorilor, astfel încât, din raţiuni de preţ, să aleagă copia în locul originalului. Brandul-pirat iese pe piaţă cu preţuri de dumping, dar produsele se dovedesc a fi de o calitate inferioară celui de referinţă. O astfel de intenţie regăsim în politica românească. Este vorba de un brand politic, respectiv ALDE, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, partid condus acum de preşedintele Senatului, Călin- Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu. Numele partidului vine de la originalul de pe scena politică europeană, ALDE - Alliance of Liberals and Democrats for Europe. ALDE este un membru respectat şi respectabil în cadrul familiilor politice europene, iar carisma liderului acestuia, fostul premier belgian Guy Verhofstadt, este recunoscută în multe ţări din Europa, nu doar la Bruxelles sau la Strasbourg. Din păcate, asemănările dintre partidul european ALDE şi ALDE din România, aliat de nădejde al PSD la guvernare, se opresc aici. Guy Verhofstadt este un avocat critic fervent al Uniunii Europene şi un pamfletar necruţător în raport cu liderii politici cu tendinţe autoritariste, de tip Viktor Orbán, apologet al democraţiei iliberale. Pe de altă parte, Călin Popescu-Tăriceanu este, după toate declaraţiile, un mare fan al democraţiei iliberale şi, alături de Liviu Dragnea, al slăbirii independenţei justiţiei. Guy Verhofstadt militează pentru o Europă Federală, în vreme ce Călin Popescu-Tăriceanu, alături de partenerul său, Liviu Dragnea, fac apologia unei Românii aparent independente, căreia "să nu i se dicteze nimic de la Bruxelles", şi cu o retorică împotriva capitalului străin din economie. Cu excepţia faptului că amândoi au deţinut funcţia de premier, nicio altă asemănare nu mai poate fi găsită între cei doi lideri politici. Verhofstadt este un cunoscut politician, apărător al democraţiei statului de drept, iar Tăriceanu este un fost lider democrat trecut acum la religia PSD-ismului. ALDE România, ca membru al familiei politice europene ALDE, trebuie să fie un actor tare curios la Bruxelles, un fel de sosie nereuşită, asemenea PSD, care face parte din familia progresist socialistă europeană. Este de mirare că, până la această oră, liderii ALDE de la Bruxelles nu au cerut despăgubiri Alianţei Liberalilor şi Democraţilor din România pentru folosirea fără drept a mărcii, pe scurt, pentru piraterie politică.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Lipsa educaţiei pentru sănătate face noi victime" Înţepătura de albină poate fi mortală. Sunt deja şapte victime în doar o săptămână. Ultima este o fetiţă de 14 ani, care a ajuns în stare gravă la urgenţe, iar doi bărbaţi nu au mai putut fi salvaţi după ce au fost înţepaţi de zeci de albine. 10 lucruri care vă pot salva viaţa: Albina nu atacă dacă nu este agresată. Albinele devin agitate şi pot ataca atunci când intră în contact cu mirosurile neplăcute sau culorile vii. Albinele nu tolerează mirosul de transpiraţie şi alcool, dar sunt atrase de parfumurile florale. Este suficient să fie agitate câteva albine care atacă un om sau un animal, că imediat toate se alătură grupului şi înţeapă. În urma înţepăturii, albina lasă acul în ţesuturi la locul înţepăturii. Viespea poate înţepa de mai multe ori în mai multe locuri şi nu lasă ac. Veninul, cam 0,3 mg/insectă, este toxic - melitina şi fosfolipaza A - şi poate provoca reacţii alergice. Dacă aţi fost înţepat, pot apărea imediat 3 tipuri de reacţii: a) nicio reacţie - la prima înţepătură, sunt necesare minimum două contacte ale organismului cu veninul pentru declanşarea reacţiei alergice sau este un organism "imunizat" prin expunere repetată, aşa cum se întâmplă la apicultori; b) reacţie inflamatorie uşoară/moderată - locală, strict în jurul înţepăturii, sau locoregională, la distanţă de locul înţepăturii, dar doar până la articulaţia situată deasupra sau dedesubtul locului respectiv, cu durată de maximum câteva zile; c) reacţie sistemică - Edem Quincke sau şoc anafilactic, cu apariţie extrem de rapidă, la câteva minute după înţepătură şi cu evoluţie potenţial letală. Pentru tratamentul reacţiilor uşoare sau moderate este suficient toaletă locală la locul înţepăturii şi aplicarea de gheaţă local, eventual unguente cu antiinflamatorii. Se pot administra antihistaminice. Rareori este necesară corticoterapia. În reacţiile severe, adrenalina este regina şi dozele mari de corticosteroizi. O fiolă de adreanalină administrată sublingual poate fi soluţia salvatoare. Reţineţi! Nu purtaţi culori atractive pentru albine, gama galben-potocaliu. Nu folosiţi produse cosmetice cu miros extrem de puternic, în special cu esenţe dulci, fructate şi vanilate. Nu consumaţi în aer liber alimente şi sucuri dulci, alcool sau legume şi fructe. Dacă sunteţi alergic mai ales la înţepătura de albină şi viespe trebuie să aveţi la dumneavoastră, mai ales în sezonul cald, adrenalina autoinjectabilă. Dumneavoastră şi anturajul învăţaţi să folosiţi adrenalina autoinjectabilă.
			Domnul Florinel Stancu: "Măsurile Guvernului şi anumiţi factori din piaţă au dus la scăderea şomajului în România" De 1 mai, ziua când în aproape toată lumea a fost sărbătorită Ziua internaţională a muncii, Ziarul Financiar titra despre un record istoric al ultimilor 20 de ani, un record pozitiv de data aceasta - "Numărul salariaţilor a crescut cu 108.000 persoane între februarie 2017 şi februarie 2018 şi va trece sigur de 5 milioane de persoane în 2018". Potrivit altui studiu în domeniu, profitabilitatea firmelor de recrutare, în 2017, a atins nivelul de 255 de milioane de lei. Cele mai multe angajări au fost făcute în comerţ, în sănătate şi în domeniul asistenţei sociale, în domeniul IT, în hoteluri şi restaurante, dar şi în industria prelucrătoare. "Efectivul de salariaţi din economie a ajuns la cel mai înalt nivel din 1998 încoace, în ciuda faptului că între timp au plecat în străinătate peste 3 milioane de români", după cum scrie, din nou, în analiza publicaţiei financiare independente, care nu poate fi acuzată de părtinire politică. Existenţa unor asemenea ştiri ne bucură şi ne oferă prilejul să le spunem românilor că actuala guvernare înlesneşte crearea locurilor de muncă şi nu pune piedici economiei, aşa cum ne tot acuză opozanţii noştri politici şi nepolitici. Piaţa economică românească continuă să fie atractivă pentru cei care vor să investească şi să obţină profit, în special pentru investitorii din afara ţării. Mie nu-mi place să le spun investitori străini. Nu sunt străini de ţara noastră, odată ce aleg să investească aici. După cum spuneam mai devreme, piaţa economică din ţara noastră continuă să fie atractivă în pofida faptului că "dintre statele europene, România a înregistrat cea mai mare creştere procentuală a salariului minim în ultimii 10 ani, de 195%.", după cum arată o analiză emisă de Agerpres. Într-adevăr, nivelul salarial rămâne în continuare mult mai mic decât cel din ţările occidentale. Numai că noi am avut curajul să lansăm un trend de creştere a salariilor din sectorul bugetar şi să impulsionăm piaţa în ansamblu. Consumul a crescut şi ca urmare a majorărilor salariale din timpul Guvernelor PSD-ALDE. Nu cred că mai poate nega cineva apariţia noilor locuri de muncă şi majorările salariale efectuate în ultimii ani de guvernare. Dincolo de aceste rezultate importante, nu putem ignora provocările care ne stau în faţă. De aceea, ne vom asigura că adoptăm politici în privinţa adaptării sistemului de educaţie la provocările din piaţa muncii. Încercăm să promovăm creşterea natalităţii prin măsuri stimulative. Luăm în considerare recomandarea de a dezvolta un program de sprijin fiscal şi financiar pentru firmele care angajează forţă de muncă tânără, abia ieşită de pe băncile şcolii. Până în prezent, am adoptat următoarele măsuri: o serie de legi care introduc noi tipuri de contracte de muncă de exemplu, teleworking, net-jobs etc.; reducerea costurilor administrative pentru angajatori; adoptarea legislaţiei în vederea înfiinţării şi organizării Agenţiilor de mediere între cererea şi oferta de muncă zilieră din mediul rural; adoptarea de măsuri pentru stimularea participării pe piaţa muncii a persoanelor apte de muncă aflate în risc de excluziune socială; promovarea transformării internshipurilor în contracte de muncă permanente, contracte pe perioadă nedeterminată. Toate măsurile noastre sunt destinate cetăţenilor. Aşa am reuşit să reducem şomajul, să punem pe creştere veniturile românilor, să construim o economie solidă, în creştere şi ea.
			Domnul Dumitru Mihalescul: "În România, povara fiscală descurajează munca" Trebuie să vă reamintesc faptul că alianţa de guvernare PSD-ALDE a promis în alegeri că va încuraja munca angajaţilor români, prin scăderea poverii fiscale aplicate asupra salariilor. În anul 2016, povara fiscală, care includea contribuţii sociale, contribuţii de sănătate şi alte contribuţii atât în sarcina angajatului, cât şi a angajatorului, la care se adăuga impozitul, se ridica la circa 43% din cheltuiala salarială. În anul 2017, Guvernul a adoptat ordonanţa marii scamatorii fiscale, O.U.G. nr. 79/2017, prin care s-a realizat transferul de contribuţii, de la angajator la angajat, afirmându-se în mod mincinos că povara fiscală a scăzut. Nimic mai fals! După toate înşelăciunile electorale, uite majorarea de salariu, nu e majorarea, uite scăderea de impozite, nu mai e scăderea de impozite, povara fiscală aplicată asupra muncii a rămas tot în jurul procentului de 43%. Aşadar, nu s-a schimbat absolut nimic, dimpotrivă, pentru sute de mii de angajaţi, în loc să crească, salariul a scăzut de la 1 ianuarie 2018. Cu acest procent uriaş de impozitare a muncii, care este unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, nu este de mirare faptul că zeci de mii de locuri de muncă rămân veşnic neocupate pe la agenţiile de ocupare a forţei de muncă. În aceste condiţii, este şi normal ca angajatul să-şi facă un calcul raţional şi să se întrebe: "Eu muncesc o lună de zile, iar statul ia jumătate din munca mea. Eu ştiu ce fac cu jumătatea de salariu pe care o primesc în mână, dar oare ce face statul cu jumătatea pe care mi-o ia din salariu?" Oare aceste întrebări nu sunt extrem de justificate, atâta vreme cât, de aproape doi ani, în România statul român nu construieşte absolut nimic din banii colectaţi din buzunarele românilor? Analişti şi experţi în politici economice tot spun, dar spun degeaba, că o povară fiscală atât de mare împinge sute de mii de angajaţi să lucreze pe salariul minim, lucru dovedit deja în statisticile Ministerului Muncii. De asemenea, impozitarea excesivă a muncii înseamnă tot mai multă muncă la negru sau la gri, adică oameni care muncesc sau ar vrea să muncească, dar condiţiile fiscale împovărătoare îi ţin departe de o relaţie corectă cu piaţa muncii. Nu în cele din urmă, impozitarea excesivă a muncii îndeamnă la nemuncă. Ce este mai profitabil, oare? Să mergi la muncă 8 ore pe zi sau poate, şi mai bine, ca la sfârşitul lunii Guvernul să-ţi ia jumătate din munca depusă sau să completezi un dosar de asistenţă socială şi să aştepţi să vină mandatul poştal cu mila de la Guvern? Partidul Naţional Liberal s-a angajat să reducă povara fiscală asupra muncii. Pe cale de consecinţă, noi am acţionat şi am propus modificări ale legislaţiei fiscale, în acest sens. Din păcate, până acum, toate proiectele noastre legislative depuse la Parlament au fost respinse chiar de majoritatea parlamentară PSD-ALDE, adică tocmai de cei care i-au păcălit pe români în toamna anului 2016 că le vor diminua impozitele pe muncă. În acest context, diminuarea poverii fiscale care apasă pe salariaţi va trebui să fie prioritatea viitorului Guvern condus de PNL. Este singura modalitate prin care vom demonstra prin fapte că respectăm şi încurajăm munca salariaţilor români. Numai aşa vom înlătura riscul ca angajatul să nu îşi poată acoperi cheltuielile minimale ale familiei din rodul muncii sale, adică din salariu, deşi munceşte, deşi este plătit.
			Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean: "România, în actualul context european" România celebrează pe data de 9 mai Ziua Europei, aniversare dedicată unităţii europene. În fiecare an, în această zi, se sărbătoresc pacea şi unitatea în Europa, pentru a marca istorica Declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe, Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Declaraţia "Schuman" a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană. Anul acesta se împlinesc 61 de ani de la începerea construcţiei europene şi anume, 61 de ani de la făurirea ei, 61 de ani de prosperitate şi libertate pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene. Principiile şi valorile Uniunii Europene - solidaritate, prosperitate, sustenabilitate - reprezintă pilonii funcţionării Uniunii Europene pentru o Europă socială şi puternică la nivel global. Soluţiile identificate şi asumate de liderii europeni în ultima perioadă au fost rezultatul consensului şi a înţelegerii că doar o Europă puternică este o asigurare de viaţă pentru toate statele membre. Pentru România s-au împlinit 11 ani de când a devenit stat membru al Uniunii Europene, 11 ani în care am dovedit că suntem un partener credibil şi loial proiectului european. Am fost deschişi acestui parteneriat, convinşi fiind că doar într-o Europă unită putem asigura o mai mare bunăstare cetăţenilor români. Pentru România, consolidarea pe mai departe a integrării europene rămâne un obiectiv strategic. România pledează pentru întărirea coerenţei acţiunii în cadrul Uniunii Europene, pentru o abordare solidară şi incluzivă la nivel european, bazată pe definirea şi pe urmărirea unor obiective concrete, în concordanţă cu interesele cetăţenilor europeni. În ultimii ani, ne-am situat printre promotorii cei mai activi ai continuării şi consolidării procesului de integrare europeană. Angajarea fermă şi contribuţia la eforturile vizând identificarea de soluţii la provocările cu care Uniunea Europeană se confruntă sunt recunoscute ca atare de partenerii noştri şi reprezintă confirmări ale rolului pe care România îl are astăzi în familia europeană. Începând cu componenta financiară, aderarea României la Uniunea Europeană ne-a adus beneficii majore, în principal prin posibilitatea accesării fondurilor europene. Din 2005 şi până în prezent, României i-au fost alocate preponderent bani europeni pentru dezvoltarea rurală şi plăţi directe în agricultură. Uniunea Europeană gestionează direct aproximativ 24% din fondurile europene, ceea ce reprezintă 35 de miliarde de euro anual, sumele fiind distribuite sub formă de granturi şi contracte europene, pe bază de competiţie europeană între aplicanţii din toate statele membre, pe baza calităţii proiectelor primite. Consider că fondurile europene trebuie să constituie gura de oxigen pentru ţara noastră. În acest sens, trebuie să punem accent pe proiecte şi pe investiţii reale care să susţină producţia internă şi care să ducă la atingerea nivelului de performanţă al celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Accesarea fondurilor europene, utilizând mecanismele naţionale, este şansa dezvoltării României prin investiţii consistente în toate sectoarele importante. Constatăm că superbirocratizarea, hăţişul legislativ în procedurile de accesare a fondurilor europene, precum şi schimbarea regulilor în timpul jocului sunt câteva dintre cauzele care au determinat ca până acum să nu fim performanţi în acest domeniu. România are menirea ca până în anul 2020 să absoarbă cât mai multe fonduri europene din actualul exerciţiu financiar, astfel încât să beneficieze de o dezvoltare reală, iar cetăţenii să aibă parte de bunăstare, la fel ca şi în ţările din vestul Europei. Doar cu ajutorul fondurilor europene putem deveni mai competitivi în Europa şi mai frecventabili, inclusiv pentru investitorii străini. Ca provocări viitoare, exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene reprezintă oportunitatea pentru România de a contribui activ la consolidarea construcţiei europene şi de a-şi prezenta o viziune puternică cu privire la evoluţia Uniunii Europene şi la modalităţile de a răspunde provocărilor de la acel moment. Vom reafirma cu fermitate angajamentul european, având posibilitatea în acelaşi timp să ne mărim puterea de influenţă asupra deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene, devenind astfel parte din nucleul decizional.​ Un alt avantaj al deţinerii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene derivă din influenţa pe care o are statul membru de la conducerea Consiliului UE şi din parteneriatele construite sau consolidate pe durata mandatului cu celelalte state membre. Astfel, în situaţia în care România nu ar fi inclusă în spaţiul Schengen până în anul 2019, am avea oportunitatea de a iniţia aceste discuţii în cadrul Consiliului Uniunii Europene, discuţii finalizate, bineînţeles, cu extinderea spaţiului Schengen şi includerea României în această zonă. România trebuie să aibă o prezenţă mai activă la dezvoltarea Politicii Comune de Securitate şi Apărare a Uniunii Europene. De aceea, România trebuie să continue procesul de revizuire strategică a apărării, cu rol determinant asupra planificării şi generării capabilităţilor de apărare naţionale şi multinaţionale. Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte zona euro, România trebuie să parcurgă etape esenţiale în vederea atingerii unei mase critice de convergenţă reală, structurală şi instituţională. Cele două pre-condiţii, esenţiale pentru aderarea la zona euro, sunt cele referitoare la realizarea unei mase critice de convergenţă reală, ex-ante, şi la îndeplinirea unor condiţii de ordin structural, dar şi de reformare a mecanismelor de intrare în zona euro. Totuşi, deşi România îndeplineşte criteriile nominale de la Maastricht, decalajul substanţial economic şi social dintre noi şi celelalte state membre din zona euro reprezintă o barieră majoră în adoptarea monedei unice. În viitorul apropiat trebuie să ne impunem mai mult pe plan european, dacă dorim într-adevăr să avem un cuvânt de spus la masa deciziilor, din perspectiva deţinerii, în prima jumătate a anului 2019, a Preşedinţiei Uniunii Europene. Atunci, mai mult ca oricând, trebuie să demonstrăm că suntem în stare să coordonăm şi să gestionăm problematicile întregii Europe, că avem viziune, soluţii coerente şi concrete şi că avem capacitatea de a fi un real mediator, un mediator de înalt nivel european.
			Domnul Silviu Nicu Macovei: "Alegerile din Franţa arată o tendinţă europeană pe care trebuie să o urmeze şi România!" Mă alătur şi eu vocilor care salută călduros rezultatul alegerilor prezidenţiale din Franţa şi îmi manifest alături de Domniile Voastre optimismul faţă de încrederea pe care cetăţenii întregii Europe Unite, rând pe rând, o arată proiectului comunitar! Să ne amintim cum în mass-media se vorbea - şi încă se mai vorbeşte! - de un eşec al Uniunii Europene, de ascensiunea fulminantă a curentelor naţionaliste, izolaţioniste şi eurosceptice; ne aducem aminte cum criza refugiaţilor era considerată ca un cântec de lebădă pentru un proiect comun european pentru care România a făcut şi încă face eforturi şi sacrificii. Totuşi, un ideal de pace, bunăstare şi prosperitate comune, aşa cum este Uniunea Europeană, pare să-şi fi găsit forţa de a renaşte tocmai din această criză prin care trecem. În aceste zile, Franţa a ales să spună nu euroscepticismului şi naţionalismului demagogic fără substanţă. Dar nu este un caz izolat sau un noroc al ruletei politice. Rezultatul alegerilor prezidenţiale din Austria, alegerile generale din Olanda sunt doar două precedente electorale care arată că cetăţenii europeni îşi doresc stabilitate în cadrul unei Uniuni puternice. Mai mult, această tendinţă a fost confirmată şi de cercetările statistice eurobarometru, care înregistrează o creştere a încrederii cetăţenilor europeni în Uniunea Europeană. Cu atât mai mult cu cât la 9 mai sărbătorim Ziua Europei, românii trebuie să aibă încredere în potenţialul de dezvoltare pe care Uniunea Europeană ne poate ajuta să îl îndeplinim. România a făcut eforturi enorme pentru a avea şansa de a fi membru deplin al unui club exclusivist şi invidiat, aşa cum este Uniunea Europeană. Însă membru deplin şi egal în drepturi înseamnă un loc la masa unei comunităţi europene cu o singură viteză şi cu un singur obiectiv, şanse egale de dezvoltare pentru toţi membrii! De aceea, salut încă o dată victoria discursului proeuropean la alegerile prezidenţiale din Franţa, salut respectuos Ziua Europei şi militez pentru o Europă Unită, cu drepturi egale pentru toţi membrii săi!
			Domnul Vasile-Florin Stamatian: "De ce este România codaşa Europei?" România rămâne codaşa Europei atunci când este vorba despre kilometrii de autostradă şi nici perspectivele nu sunt foarte bune, iar despre calitatea infrastructurii nici nu se poate vorbi. România rămâne codaşa Europei la sumele mici alocate pe cap de locuitor, la capitolele educaţie şi sănătate. România este codaşă la absorbţia fondurilor europene, dar şi la digitalizarea în administraţia fiscală. România este ţara unde salariul minim al românilor este cel mai mic din Uniunea Europeană. Si lista poate continua! De ce suntem săraci? De ce nu avem bani şi suntem codaşa Europei la aproape toate capitolele? Suntem săracii Europei, dar avem resurse energetice şi capacităţi de producţie şi totuşi plătim mai mult decât locuitorii altor ţări mai bogate. Iar dincolo de statistică, mergând pe jos, prin România, prin oraşele mai mari sau mai mici, dar mai ales prin satele româneşti, sărăcia nu te sperie, ci te îngrozeşte de-a dreptul! Gradul de sărăcie în România a ajuns la aproape 50%! În ceea ce priveşte regiunile cu cele mai mari rate de persoane aflate în sărăcie se află Nord-Estul, Sud-Vestul Olteniei, Sud-Estul şi Muntenia de Sud, iar zonele urbane afectate de sărăcie includ, în primul rând, oraşele mici. Acestea se confruntă cu absenţa locurilor de muncă, cu îmbătrânirea populaţiei, depopularea acestor localităţi, oraşele monoindustriale devenind, în mare măsură, fără nicio industrie în prezent! Eurostatul ne-a informat că România aproape şi-a dublat PIB-ul pe cap de locuitor în ultimii 15 ani, cu o creştere de 91%, de peste 5 ori mai mare decât creşterea UE. Dar, nu în ultimul rând, estimările guvernanţilor pentru viitor sunt optimiste. Si atunci mă întreb? De ce mulţi români nu simt nimic din această prosperitate şi o duc din ce în ce mai rău? Suntem săraci într-o ţară bogată. România este ţara cu cea mai prosperă economie a Europei, dar are milioane de săraci, iar sărăcia rămâne principala problemă a noastră, cei mai bogaţi 20% dintre români câştigă de opt ori mai mult decât cei mai săraci 20%. De ce aceste niveluri de inegalitate? De ce aceste mari dezechilibre între regiunile ţării? Cine este vinovat de aceste lucruri? Cui să-i mulţumim pentru aceste situaţii, din care se pare că acest popor nu va ieşi curând. Cred că răspunsul îl cunoaştem cu toţii. Acestei guvernări, care se pare că este legată la ochi şi nu vede adevăratele realităţi ale României. Această ţară trebuie salvată! Nu mai vrem să trăim într-o ţară fără viitor!
			Domnul Dănuţ Bica: "Răzbunarea ministrului educaţiei naţionale pe universităţile prestigioase, act de cinism cu efecte dezastruoase pe termen lung" Dacă doamna Ecaterina Andronescu a reuşit să-şi asocieze numele cu acţiunea de distrugere a învăţământului profesional din România, domnul Valentin Popa se pare că doreşte cu tot dinadinsul să intre în istoria neagră a sistemului naţional de educaţie, şubrezind bazele învăţământului universitar de stat realizat în cadrul celor mai prestigioase universităţi din ţară. Analizând modul în care Ministerul Educaţiei Naţionale a repartizat locurile finanţate de la buget pentru studiile de licenţă, masterat şi doctorat, aferente anului universitar 2018-2019, se poate constata că marile universităţi din România vor fi clar afectate, în beneficiul unităţilor mici de învăţământ superior. Se pare că nu mai este un secret faptul că domnul Valentin Popa a ţinut astfel să se răzbune pe rectorii universităţilor care au protestat atunci când Domnia Sa a fost numit în funcţia de ministru. Acesta nu a luat în calcul nici măcar potenţialul conflict de interese la care se expune, din cauza faptului că este rectorul suspendat al unei universităţi care a primit suplimentar locuri bugetate. Decizia domnului ministru va provoca pierderi, pe termen mediu şi lung, nu doar învăţământului superior românesc, nu doar tinerilor şi părinţilor care investesc în aceştia, ci întregii ţări. În plus, se ştie că în România numărul celor care urmează cursurile unei universităţi este în continuă scădere. Contrar afirmaţiilor repetate, potrivit cărora am avea prea mulţi absolvenţi de studii universitare, conform unui studiu elaborat recent de Eurostat, Biroul de statistică al Uniunii Europene, doar 25,6% dintre românii cu vârste între 30 şi 34 de ani au studii superioare, fapt care plasează România pe ultimul loc între statele membre. Studiul respectiv arată că în fruntea clasamentului ţărilor membre care au cea mai înaltă rată de absolvire se situează Lituania - 58,7%, Luxemburg - 54,6%, Cipru - 53,4% şi Irlanda - 52,9%, iar la polul opus, cu cele mai mici rate de absolvire, se află România - 25,6%, Italia - 26,2%, Croaţia - 29,5% şi Malta - 29,8%. Media europeană este de 39,1%. Mai mult decât atât, conform obiectivului fixat prin Strategia de dezvoltare a Uniunii Europene, ţinta este ca cel puţin 40% dintre cetăţenii europeni cu vârste între 30 şi 40 de ani să fie în anul 2020 absolvenţi ai unei facultăţi acreditate. Din păcate, ţinta României pentru acelaşi an este de numai 26,7%. Iar în loc să se concentreze pe realizarea acestui obiectiv, Guvernele domnului Dragnea acţionează doar în sens contrar intereselor învăţământului românesc: comasează clase, închid şcoli, blochează dezvoltarea învăţământului profesional şi lasă fără finanţare cele mai prestigioase universităţi din România. Toate acestea se petrec după ce anul trecut Guvernul mai aplicase o lovitură universităţilor de stat, majorând salariile profesorilor, fără a le aloca de la bugetul de stat şi banii suplimentari necesari şi cerându-le în schimb să se descurce din resursele proprii. Aşadar, dacă universităţile private din România au fost împiedicate făţiş să se dezvolte după modelul performant al celor din Statele Unite şi Vestul Europei, progresul celor finanţate de stat este sugrumat prin controlul politic al finanţării acestora. Ştim cu toţii că cerinţele actuale ale pieţei muncii sunt cu totul diferite faţă de cele de acum 10 sau 20 de ani, astăzi aproape toate sectoarele economiei reale având nevoie de angajaţi cu înaltă calificare, a căror instruire trebuie realizată în şcolile şi în universităţile româneşti. Este îmbucurător că universităţile cu profil politehnic, care prin anii ’90 au intrat într-un con de umbră, din motivaţia falsă că am fi avut prea mulţi ingineri în ţară, renasc astăzi prin parteneriatele directe încheiate cu mediul de afaceri, în primul rând cu marile corporaţii multinaţionale. La Bucureşti, Cluj, Piteşti, Timişoara sau Iaşi, mediul de afaceri ne confirmă fără echivoc că industria românească, pentru a putea ţine pasul cu nivelul tehnologic extrem de performant specific secolului XXI, are nevoie de personal cu înaltă calificare, care, la rândul său, are dreptul la o salarizare superioară. Se pare că toată lumea a înţeles acest lucru, mai puţin Guvernele conduse de domnul Dragnea! De altfel, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană şi în alt studiu realizat de Eurostat. Doar 19,2% din populaţia ocupată a ţării este absolventă de studii superioare, media europeană fiind de 33%. Mai grav este faptul că tot mai mulţi tineri consideră absolvirea unei facultăţi ca fiind inutilă şi aleg să nu mai urmeze cursurile universitare. Mirajul câştigării rapide a unor salarii rezonabile, obţinute ca urmare a ocupării unor locuri de muncă disponibile în străinătate, îi îndepărtează definitiv de studiile universitare. Alt fenomen specific perioadei actuale este acela al migraţiei tinerilor români din familii înstărite spre universităţi mai mult sau mai puţin prestigioase din străinătate. În numai câţiva ani, numărul românilor care studiază în afara ţării s-a triplat, ajungând în 2016 la 36.000. Nu ar fi rău dacă aceştia s-ar întoarce acasă după finalizarea studiilor, însă mai puţin de 10% dintre ei revin să muncească în România. Pe de altă parte, deşi nu prea se vorbeşte despre acest aspect, învăţământul superior românesc a pierdut sistematic nu numai studenţi, ci şi un număr semnificativ dintre profesorii săi de mare prestigiu, care au cedat tentaţiei de a muncii şi de a fi recompensaţi pe măsură, în cadrul marilor universităţi occidentale. Cert este faptul că învăţământul universitar din România se află într-un moment de cumpănă, neavând şansa să se redreseze, atâta vreme cât ţara va fi condusă de coaliţia PSD-ALDE, de prim-miniştri slabi şi incoerenţi şi de miniştri ai educaţiei agramaţi, nominalizaţi parcă cu scopul de a-i jigni pe toţi dascălii autentici. Cu astfel de personaje, învăţământul autohton, inclusiv cel superior, va rămâne un alt câmp de luptă politică, în care principala armă utilizată va fi cea a asigurării finanţării activităţii. Liderilor PSD-ALDE nu le ajunge că au subordonat toate instituţiile statului, ei dorind acum să controleze politic şi şcoala românească!
			Domnul Claudiu-Vasile Răcuci: "Sărbătoare legală, pe banii cui?" Nu este nici prima dată şi se pare că nu va fi nici ultima dată când Parlamentul adoptă decizii, care mai de care mai populiste, şi legiferează într-o totală opoziţie cu nevoile economiei reale şi ale societăţii. Am atras atenţia asupra faptului că, în perioada anilor 2000-2004, era la modă ca Parlamentul să transforme uliţe şi cătune în unităţi administrativ-teritoriale, care astăzi nu au bani nici pentru a acoperi cheltuielile curente ale primăriei şi ale comunităţilor locale. După aderarea României la Uniunea Europeană, Parlamentul României a trecut în alt stadiu şi a fost lovit de grija pentru lucrătorul român, care munceşte prea mult şi care are prea puţine sărbători legale. S-a declanşat, astfel, competiţia celor care proclamă sărbătoare legală după sărbătoare legală, legiferând ca zile nelucrătoare fie evenimente istorice, fie sărbători creştine. Am ajuns, până astăzi, căci mâine nu se ştie, ca numărul zilelor libere declarate ca sărbători legale să totalizeze nu mai puţin de 15 zile. Această numărătoare nu prinde în calcul şi cadourile pe care Guvernul le face atunci când ziua de sărbătoare legală cade într-o zi de joi sau de marţi, făcând punte cu alte şi alte zile libere. Astfel, mai mult de o lună lucrătoare dintr-un an nu se mai lucrează sau, dacă se munceşte, atunci se face cu costuri suplimentare pentru angajatori, care sunt obligaţi să acorde sporuri suplimentare de 100% la salariul de bază pentru angajaţii care vin la lucru într-o zi nelucrătoare declarată sărbătoare legală. Deciziile populiste ale Parlamentului nu sunt plătite de Parlament sau de parlamentari, ci de mediul de afaceri. I-a întrebat cineva pe agenţii economici dacă sunt de acord să plătească peste o lună pe an un angajat care nu vine la muncă, pentru că Parlamentul a decis să stea acasă şi să se bucure de sărbători legale nenumărate? Ca deputat la primul mandat, în desele contacte, dezbateri şi consultări pe care le am cu reprezentaţii mediului de afaceri, nu vă ascund că mi s-a reproşat, pe bună dreptate, că Parlamentul creşte costurile antreprenorilor români, fără să ţină cont şi de părerea lor. Recunosc faptul că toate criticile antreprenorilor sunt justificate, deoarece economia privată nu poate plăti factori de producţie care nu îşi aduc aportul la circuitul economic. Faţă de această situaţie, care pare să înregistreze tot mai multe derapaje, am lansat o iniţiativă legislativă în sprijinul mediului de afaceri. Soluţia este simplă. Statul decide zile libere, statul să le plătească! Am propus, astfel, ca pentru costurile suplimentare prilejuite de sărbătorile legale pentru care antreprenorii plătesc suplimentar, să fie acordate compensaţii financiare de la bugetul de stat, printr-un mecanism fiscal foarte simplu. Vreau să cred că dumneavoastră înţelegeţi importanţa adoptării acestui act normativ, îl veţi susţine şi îl veţi vota. Mai vreau să cred că după ce propunerea mea va deveni lege, toate acele iniţiative care au fost lansate pentru a legifera alte şi alte zile nelucrătoare vor fi tratate cu maximă seriozitate şi responsabilitate financiară faţă de resursele financiare ale statului român şi ale agenţilor economici.
			Domnul Ioan Balan: "9 mai pentru români - independenţă, pace şi prosperitate!" "Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă ... Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt." Acest citat reprezintă numai un mic extras din istorica declaraţie care a schimbat soarta vechiului continent european. Este vorba despre Declaraţia lui Robert Schuman, rostită la 9 mai 1950, care a adus marii familii europene pacea, înţelegerea, colaborarea şi prosperitatea economică, fiind, de fapt, începutul concret al marelui proiect european, Comunitatea europeană a cărbunelui şi oţelului. Faptul că declaraţia lui Robert Schuman a fost rostită chiar în data de 9 mai nu este deloc un lucru întâmplător, căci data de 9 mai 1945 va rămâne în istoria Europei drept ziua în se obţinea capitularea Germaniei naziste, în cel de-al Doilea Război Mondial. Se punea astfel capăt unui război nemilos şi nedrept, care condusese la pierderea a peste 70 de milioane de vieţi omeneşti şi la distrugeri materiale care cu greu au fost reconstruite. Pentru Europa şi pentru omenirea întreagă, ziua de 9 mai înseamnă pace, înseamnă înlăturarea vechilor animozităţi dintre Franţa şi Germania şi începutul celui mai îndrăzneţ proiect de unificare din istoria mondială, care astăzi grupează 28 de state în aceeaşi familie, în Uniunea Europeană. Noi, românii, care prin istoria poporului nostru am fost tot timpul parte a Europei, am demonstrat pe deplin că suntem puternic ataşaţi valorilor şi principiilor europene. Chiar dacă, vremelnic, comunismul ne-a separat de Europa, după 1989 am demonstrat pe deplin că suntem parte a marii familii europene. Pentru români şi România, ziua de 9 mai are şi o a treia semnificaţie istorică, pe care nu trebuie să o uităm, indiferent cât de puternice ar fi preocupările noastre cotidiene! La data de 9 mai 1877, ţara noastră şi-a îndeplinit cel mai de preţ obiectiv, câştigarea independenţei de stat. Fără o independenţă reală a ţării noastre, nu ne-am putut bucura pe deplin nici de Unirea Principatelor Române, la 1859, sub Alexandru Ioan Cuza, nici de ideea strălucită a Brătienilor de a aduce la conducerea ţării pe principele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen şi nici de înscrierea, pentru prima dată, a denumirii de România, în Constituţia de la 1866. Abia la 9 mai 1877, prin declaraţia sa istorică, Mihail Kogălniceanu avea să dea vestea cea mare în forul legislativ al ţării: "În stare de război, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi, o naţiune de sine stătătoare. Aşadar, domnilor deputaţi, n-am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa reprezentanţei naţionale că noi suntem o naţiune liberă, independentă!" Ne bucurăm astăzi de independenţa ţării noastre, de pacea pe continentul european şi de statutul de membru al Uniunii Europene, deoarece înaintaşii noştri au pus ţara şi poporul român mai presus de toate. Este vremea în care noi, cei de astăzi, va trebui să ne ridicăm la înălţimea realizărilor trecute şi a evenimentelor viitoare. Ştiţi foarte bine că în scurt timp România va juca un rol deosebit de important la nivelul Uniunii Europene, prin preluarea, de la 1 ianuarie 2019, a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Tot anul viitor, la Sibiu, va avea loc unul dintre cele mai importante summit-uri ale Uniunii Europene, în contextul în care Marea Britanie va părăsi Uniunea. Urmează, aşadar, evenimente deosebit de importante, în care românii şi conducătorii lor trebuie să demonstreze responsabilitate şi angajament total la valorile europene. Vreau să cred că şi cei care deţin astăzi puterea, adică PSD şi ALDE, se vor trezi în ceasul al doisprezecelea şi se vor ridica la înălţimea aşteptărilor românilor care i-au votat. Trebuie să fim conştienţi că România s-a impus în regiune ca un factor de stabilitate şi un reper pentru naţiunile balcanice şi pentru cele de la Marea Neagră care vor să intre în mare familie europeană. Vreau să cred că ne vom ridica la înălţimea tuturor aşteptărilor, în special ale partenerilor europeni şi euro-atlantici. Pentru că alături de imnul nostru naţional, "Deşteaptă-te române", astăzi intonăm şi imnul Uniunii Europene, vă rog să-mi permiteţi să închei cu numai câteva versuri din acesta: "Slavă ţie stea curată/Voie bună pe Pământ/Sol din Rai cu Soare Sfânt/Vraja ta aduce iară/Pe popor lângă popor/ Toţi pe lume, fraţi noi suntem."
			Domnul Nicolae Giugea: "Cât plătesc românii pentru că nu suntem în spaţiul Schengen" Pentru cei mai mulţi cetăţeni români, apartenenţa ţării noastre la clubul select al statelor membre care formează spaţiul Schengen este încă o chestiune abstractă, ale cărei implicaţii practice încă nu sunt cunoscute pe deplin. Din păcate, însă, nici măcar politicienii responsabili de aderarea ţării noastre nu cunosc avantajele, crezând că acest lucru presupune doar înlăturarea controlului actelor de identitate la frontieră. Pentru economia României, faptul că de mai bine de şapte ani nu reuşim să convingem partenerii europeni că merităm să participăm la această politică europeană comună, înseamnă costuri economice foarte mari. Aş dori să vă dau un singur exemplu, care cred că vorbeşte de la sine. De pildă, la Craiova, Fabrica de autoturisme Ford se străduieşte ca prin ciclurile de producţie să realizeze autoturisme cât mai eficient, într-un timp de producţie cât mai scurt, pentru a reduce costurile. Şi chiar reuşeşte acest lucru! Însă după ce produsele părăsesc poarta fabricii, abia atunci începe marea durere de cap! În primul rând, după ani şi ani de planuri şi masterplanuri, Craiova încă nu este legată de un coridor de transport rapid pentru mărfuri, astfel că producătorul american de automobile îşi transportă produsele finite pe calea ferată. Nu are sens să mai aduc aminte faptul că, dacă în statele vecine viteza de deplasare a mărfurilor pe calea ferată este de 75-80 de Km pe oră, în România viteza pe calea ferată scade de la un an la altul, fiind în prezent de circa 15 Km pe oră. După ce mărfurile ajung la frontiera de stat în circa o zi după ce au părăsit poarta fabricii, acestea se lovesc de o nouă provocare şi anume, de faptul că România nu este în spaţiul Schengen, iar controlul mărfurilor durează la frontieră încă o zi. Am dat exemplul Fabricii Ford de la Craiova, însă cred că înţelegeţi faptul că toţi agenţii economici din România care şi-au orientat producţiile către exporturi se lovesc de aceleaşi veşnice probleme: o infrastructură de transporturi care, în loc să-i avantajeze, le creşte costurile şi mai mult, precum şi controalele la frontieră, care, în lunga tradiţie românească, se întind pe kilometri întregi şi zeci de ore de aşteptare. Nu cred că miniştrii din Guvernele domnului Dragnea au capacitatea de a înţelege cum funcţionează economia reală şi cum se formează costurile pentru agenţii economici. Nici nu ar avea cum, atâta vreme cât Domniile Lor au lucrat toată viaţa la stat, pe salarii importante şi au acumulat averi importante. Dacă ar înţelege, atunci ar face ceva în acest sens, pentru că cele două piedici - infrastructura şi neapartenenţa la spaţiul Schengen - scumpesc produsele româneşti şi cu peste 25%. Vă aduc aminte că, în anul 2011, România era pregătită pe deplin pentru a intra în spaţiul Schengen, mai întâi pe cale aeriană şi, ulterior, pe cale terestră. Guvernul de atunci a făcut investiţii uriaşe, într-un context economic deloc favorabil, tocmai pentru a asigura toate condiţiile de securitate, specifice unui stat de frontieră al Uniunii Europene. Vă mai aduc aminte că şi autorităţile europene au recunoscut în mod oficial că România era pregătită tehnic, cel puţin la fel de bine ca celelalte state care sunt în acest spaţiu de libertate economică. Condiţionalitatea impusă în anul 2012 a fost una politică şi nu tehnică, fiind avertizaţi că, deşi corespundem tehnic, mai avem de lucrat la susţinerea luptei anticorupţie şi la respectarea principiilor statului de drept. Aşadar, condiţiile impuse de unele Guverne din Europa, chiar dacă ne nemulţumesc pe noi, românii, trebuie să recunoaştem că nu sunt condiţii absurde! Nu ne cer decât să susţinem în continuare o justiţie independentă, o direcţie de parchet care să nu mai permită marii corupţii să îşi facă de cap în România şi un sistem instituţional în care supremaţia Constituţiei şi a legilor nu este o chestiune opţională, ci un angajament ferm al tuturor celor care conduc astăzi România şi la Bucureşti şi la nivelul administraţiei locale. Prim-ministrul de facto al României, domnul Liviu Dragnea, s-a arătat deranjat de condiţiile impuse de autorităţile europene, spunând că România este umilită pentru faptul că i se refuză intrarea în Schengen pentru motive aşa de puţin importante. Îmi permit să-l contrazic pe Liviu Dragnea, spunând că cei care se luptă să legalizeze furtul şi corupţia în România, cei care calcă în picioare Constituţia şi legile ţării, aceia sunt de fapt cei care umilesc România şi pe români. Nu-i sună oare cunoscut domnului Dragnea cine sunt cei care fac toate aceste lucruri de prin anul 2012 încoace şi par că nu obosesc să se lupte cu sistemul de drept din România? Săptămâna trecută, autorităţile europene au decis că vor lega accesul la banii europeni de calitatea statului de drept din statele membre! Vizate sunt, în principal, ţări ca România, Bulgaria sau Ungaria. În condiţiile în care oficialii europeni au extins aceste condiţionalităţi şi pentru fondurile europene, cred că înţelegem cu toţii că, atâta vreme cât ţara este condusă de PSD-ALDE, România nu are nicio şansă să intre în spaţiul libertăţii economice, Schengen. Aşadar, agenţii economici români vor continua să suporte costuri uriaşe, doar pentru că Guvernul ţării nu este capabil să construiască nimic în România şi singura sa preocupare este cum să scape corupţii de puşcărie.
			Doamna Alexandra Presură: "A douăsprezecea aniversare în Europa unită, un moment de bilanţ pozitiv pentru România" Pe lângă Ziua Europei, sărbătorită şi de România începând din 2007, în urma aderării la Uniunea Europeană, 9 mai este ziua unei triple sărbători pentru naţiunea română. Este data la care, în 1877, a fost proclamată independenţa de stat a României, în 1945 s-a consemnat victoria coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, iar din 2007 aniversăm şi Ziua Europei. Ziua Uniunii Europene marchează Declaraţia istorică din 9 mai 1950 a ministrului francez de externe, Robert Schuman, care a propus un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru a se elimina pentru totdeauna rivalităţile istorice dintre cele două ţări. Declaraţia "Schuman" a constituit ulterior startul construcţiei Europei Unite de astăzi, procesele de integrare economice fiind dublate de acţiunile de coeziune politică a statelor membre. Începând cu 1 ianuarie 2007, România s-a alăturat acestei construcţii a Uniunii Europene, astfel încât astăzi, în Anul Centenarului, sărbătorim pentru a douăsprezecea oară Ziua Europei, ca membri cu drepturi depline ai spaţiului european. Ziua Europei Unite reprezintă, pe lângă data naşterii acestui proiect european de anvergură, o zi a solidarităţii, a întregii comunităţi a cetăţenilor din statele Uniunii Europene, o zi a păcii şi a unităţii prin diversitate. Aniversarea Zilei Europei din acest an găseşte România într-o poziţie strategică la frontiera de est a Uniunii Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice, ţara noastră fiind un pilon important al stabilităţii în regiune. De asemenea, în ultimii ani am reuşit să devenim competitivi pe piaţa concurenţială a Uniunii Europene, ne-am adaptat cerinţelor de calitate şi seriozitate promovate în Europa şi suntem în trendul european de profesionalism în multe domenii ale economiei naţionale - mă refer îndeosebi la IMM-uri şi agricultură. Nu în ultimul rând, prezenţa României în Europa a început în ultima perioadă să fie resimţită şi în creşterea nivelului de trai al românilor. Poate singurul inconvenient al nostru în această zi aniversară este faptul că încă nu am fost acceptaţi în spaţiul Schengen, însă sunt convinsă că momentul nu se va mai lăsa foarte mult aşteptat! Dincolo de semnificaţii şi de momentele festive, consider că aniversarea Zilei Europei a României, în interiorul Uniunii Europene, trebuie să fie şi un moment de reflexie pentru întreaga clasă politică. Doar sintagma că aparţinem Uniunii Europene nu este suficientă pentru a fi cu adevărat europeni! La ceas aniversar, cred că trebuie să ne propunem să ajungem la nivelul cetăţenilor din celelalte state dezvoltate ale Europei, mai ales că avem un potenţial uman şi geografic invidiat în toată lumea. La mulţi ani, Europa! La mulţi ani, România!
			Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş: "9 mai şi Declaraţia «Schuman»" Declaraţia rostită la 9 mai 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, a rămas înscrisă în istoria construcţiei europene drept "Declaraţia Schuman". Textul prevedea crearea unei Comunităţi a cărbunelui şi oţelului, ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, CECO, înfiinţată de Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxembourg, a fost prima dintr-o serie de instituţii europene supranaţionale care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi. În 1950, naţiunile Europei făceau încă eforturi pentru a înlătura consecinţele dezastruoase ale celui de-al Doilea Război Mondial, care încetase cu 5 ani în urmă. Ţările Europei erau determinate să caute modalităţi de a evita un alt război. Au ajuns la concluzia că prin punerea în comun a producţiei de cărbune şi oţel, conform Declaraţiei, un eventual război între Franţa şi Germania, rivali istorici, "ar fi nu numai de neconceput, ci şi imposibil din punct de vedere material". De bună seamă, reunirea intereselor economice a contribuit la creşterea standardelor de viaţă şi la crearea unei Europe mai unite. Posibilitatea de a adera la CECO le-a fost oferită şi altor ţări. Citez - "Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice. Asumându-şi, timp de mai bine de 20 de ani, rolul de campioană a unei Europe unite, Franţa şi-a pus dintotdeauna eforturile în slujba păcii. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie. Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt. Alăturarea naţiunilor europene implică eliminarea opoziţiei seculare dintre Franţa şi Germania. Orice acţiune întreprinsă trebuie să aibă în vedere în primul rând aceste două ţări. Guvernul francez propune ca producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise şi altor state europene. Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federaţii europene şi va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor. Solidaritatea de producţie astfel stabilită va demonstra că orice război între Franţa şi Germania devine nu numai inimaginabil, ci şi imposibil din punct de vedere material. Înfiinţarea acestei unităţi de producţie puternice, deschisă tuturor ţărilor care doresc să colaboreze, va pune bazele reale ale unificării economice, angajându-se să le furnizeze tuturor ţărilor membre elementele principale ale producţiei industriale, în condiţii egale (...). În acest mod, se va realiza, simplu şi rapid, acea fuziune a intereselor care este indispensabilă pentru crearea unui sistem economic comun; aceasta ar putea fi piatra de temelie a unei comunităţi mai largi şi mai complexe, reunind ţări aflate multă vreme în conflicte sângeroase. Prin punerea în comun a producţiei de bază şi prin instituirea unei Înalte Autorităţi, ale cărei decizii vor reuni Franţa, Germania şi alte state membre, această propunere va conduce la stabilirea primelor baze concrete ale unei federaţii europene, indispensabilă pentru menţinerea păcii (...). Sarcina pe care o va avea de îndeplinit Înalta Autoritate comună va fi de a asigura, în cel mai scurt timp posibil, modernizarea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii acesteia; furnizarea în condiţii egale a cărbunelui şi oţelului pentru pieţele din Franţa şi Germania, precum şi pentru pieţele din alte ţări membre; dezvoltarea în comun a exporturilor către alte state; egalizarea şi îmbunătăţirea nivelului de trai al muncitorilor din aceste ramuri industriale. Pentru a îndeplini aceste obiective, pornind de la condiţiile de producţie diferite din statele membre, propunem să se instituie o serie de măsuri cu caracter tranzitoriu, cum ar fi aplicarea unui plan de producţie şi investiţii, stabilirea unui mecanism compensatoriu pentru egalizarea preţurilor şi crearea unui fond de restructurare care să faciliteze raţionalizarea producţiei. Circulaţia cărbunelui şi a oţelului între statele membre va fi imediat scutită de toate taxele vamale (...). Se vor crea treptat condiţii care vor permite o distribuţie cât mai raţională a producţiei, la cel mai înalt nivel de productivitate. Spre deosebire de cartelurile internaţionale, care au tendinţa de a impune practici restrictive asupra distribuţiei şi exploatării pieţelor naţionale şi de a menţine profituri mari, această organizaţie va asigura fuziunea pieţelor şi extinderea producţiei (...). Înalta Autoritate comună care se ocupă de administrarea întregului sistem va fi alcătuită din personalităţi independente numite de Guverne, respectându-se principiul reprezentării egale. Guvernele vor alege de comun acord un preşedinte. Deciziile Autorităţii se vor aplica în Franţa, în Germania şi în celelalte ţări membre. În cazul în care deciziile autorităţii vor fi contestate, se vor lua măsuri de la caz la caz."
			Domnul Aurel-Robert Boroianu: "PNL a atacat la CCR Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar" Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor a depus recent o sesizare la Curtea Constituţională a României, referitoare la Legea pentru aprobarea O.U.G. nr. 70/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, lege care a fost adoptată în data de 25 aprilie a.c. de Parlament. Prin acest demers parlamentar, PNL atrage atenţia asupra faptului că, prin modificările şi completările aduse Legii nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar propuse de actuala majoritate parlamentară, PSD-ALDE, puterea nu face altceva decât să instituie aberaţia ca oricine să poată comercializa şi utiliza produse medicale veterinare şi produse biologice, vaccinuri, cu sau fără prescripţie. Cu alte cuvinte, România devine un real sat fără câini în această privinţă, prin permiterea acestui tip de comerţ la liber cu produsele medicale veterinare şi cu cele biologice, atentându-se practic la sănătatea publică şi la siguranţa alimentară. Mai precis, atât sănătatea animalelor, cât şi cea a cetăţenilor şi, în special, siguranţa alimentară sunt lăsate la îndemâna oricui vrea să se ocupe de comercializarea produselor medicale veterinare şi biologice şi, în mod particular, la mâna firmelor de casă ale PSD-ALDE care au interese directe legate de aceste liberalizări. Mai mult decât atât, prin această ordonanţă de urgenţă, medicii veterinari au ajuns să fie bătaia de joc a actualei puteri care le îngrădeşte drepturile şi le confiscă atribuţiile. Cum este posibil ca medicilor veterinari care lucrează la stat să li se interzică să mai facă parte din Colegiul Medicilor Veterinari?! Atât medicii de orice specialitate, cât şi arhitecţii sau alte categorii profesionale fac parte din diferite asociaţii, chiar dacă lucrează în sistemul public sau în zona privată, Constituţia stipulând în mod expres la art. 40 alin. (1) că "cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în asociaţii patronale, în sindicate şi în alte forme de asociere." În plus, conform art. 9 din Constituţie, "Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor." Din aceste considerente, precum şi din multe alte motive pertinente pe care le-am precizat în sesizarea de neconstituţionalitate referitoare la O.U.G. nr. 70/2017 înaintate Curţii Constituţionale a României, PNL speră că se va face dreptate şi consideră că o profesie atât de respectabilă, cum este cea de medic veterinar, nu poate rămâne victima unor aberaţii legislative nemaîntâlnite, inventate de PSD-ALDE, strict pentru puşculiţa de partid, iar siguranţa alimentară - şi cea a animalelor -, nu pot, sub nicio formă, să ajungă doar o altă marfă de comercializat, în funcţie de nişte interese obscure!
			Domnul Florin-Claudiu Roman: "Oraşul Zlatna, condamnat la subdezvoltare, din cauza enormităţilor guvernamentale marca PSDragnea" Aş vrea să mă refer azi la impasul incredibil în care se regăseşte administraţia oraşului Zlatna şi pentru care are de suferit întreaga comunitate din Zlatna, iar acest impas este cauzat de o greşeală impardonabilă şi nerectificată încă a Guvernului României. Astfel, deşi Obiectivul de investiţii "Reabilitare şi modernizare drumuri locale Zlatna: DC 173 Feneş - Bucium" cu o valoare de 12.294.247 lei cu TVA, 2.792.941 euro, este inclus în Programul Naţional de Dezvoltare Locală, aprobat prin O.U.G. nr. 28/2013 cu completările şi modificările ulterioare, pentru acesta fiind încheiat şi Contractul de finanţare înregistrat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice sub nr. 3420 din 28 mai 2014, iar la Unitatea Administrativ Teritorială - oraş Zlatna sub nr. 6576 din 29 mai 2014 - proiectul fiind finanţat şi decontat parţial în anul 2014 -, totuşi finanţarea acestuia a fost ulterior sistată şi nu a mai fost reluată din cauza unei reclamaţii nefondate a directorului Direcţiei Silvice Alba, fără ca cineva să ţină cont de faptul că regimul juridic al acestui drum este deja reglementat prin trei Hotărâri ale Guvernului României şi prin Legea nr. 213/1998, care, în Anexa III, prevede că drumurile comunale aparţin domeniului public al UAT. Mai mult decât atât, acest lucru se întâmplă în condiţiile în care există Note de fundamentare ale Hotărârilor Guvernului României, care încadrează drumul mai sus menţionat în categoria drumurilor comunale, iar clasificarea respectivă s-a făcut cu avizul tuturor instituţiilor implicate, care au obligaţia să-şi actualizeze inventarele după adoptarea hotărârilor de Guvern. Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor Publice este cel care nu a respectat această normă şi ca urmare nu a radiat numărul de inventar din evidenţele sale, adâncind confuzia creată de reprezentanţii RNP care susţin că drumul respectiv este unul forestier. Iar acest lucru se întâmplă în condiţiile în care, potrivit prevederilor O.G. nr. 43/1997, drumul respectiv a fost clasificat în mod corect în "drum comunal", prin mai multe acte normative în vigoare, cum sunt: H.G. nr. 540/2000, H.G. nr. 782/2014, H.G. nr. 974/2002. Atrag atenţia că nefinanţarea în continuare a acestui obiectiv de investiţii din oraşul Zlatna conduce la pierderea a 16 milioane de euro, adică nici mai mult, nici mai puţin decât la aruncarea pe apa sâmbetei a unei sume considerabile din cauza Guvernului României şi a Ministerului Finanţelor Publice! Ţinând cont de cele mai sus menţionate, i-am solicitat domnului Orlando Teodorovici, ministrul actual al finanţelor publice, să corecteze de urgenţă această greşeală a Ministerului aflat în prezent în coordonarea sa şi să clarifice instituţional situaţia DC 173 Feneş - Bucium, pentru a putea debloca continuarea finanţării acestui obiectiv deosebit de important pentru localnicii din Zlatna. Dacă domnul Teodorovici nu va face nimic concret în acest sens, adică dacă nu va lua imediat toate măsurile necesare pentru a repara nedreptatea care li s-a făcut până în prezent localnicilor din Zlatna, pentru a evita astfel pierderea celor 16 milioane de euro, îl avertizez, şi pe această cale, că dumnealui este cel care riscă să-i condamne pe aceştia la sărăcie şi subdezvoltare pentru o lungă perioadă de timp!
			Domnul Găvrilă Ghilea: "Bătrâneţe, vremuri grele..." Informaţiile diseminate recent de Institutul Naţional de Statistică relevă un adevăr îngrijorător: procesul de îmbătrânire demografică se accentuează pe an ce trece, la finele lui 2017 populaţia în vârstă de peste 65 de ani depăşind deja cu 350.000 persoane populaţia tânără, de până la 14 ani. În cifre concrete, potrivit sursei citate, în România trăiau în intervalul de raportare menţionat 3,614 milioane persoane cu vârsta de peste 65 de ani faţă de numai 3,264 milioane persoane cu vârsta sub 14 ani. Comparativ cu începutul anului trecut, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, prin scăderea numărului persoanelor cu vârsta de până la 14 ani şi prin creşterea ponderii persoanelor vârstnice, de peste 65 de ani. Practic, dacă la 1 ianuarie 2017 indicele de îmbătrânire demografică era de 108 persoane vârstnice la 100 de persoane cu vârste tinere, la începutul acestui an ponderea persoanelor de peste 65 de ani a depăşit 110 raportat la un eşantion de 100 de tineri. Cu o situaţie similară se confruntă şi majoritatea statelor europene, în cele din vestul continentului apreciindu-se chiar că fenomenul tinde să atingă stadii critice care pot genera prăbuşirea sistemelor de pensii şi de asigurări de sănătate. Nu întâmplător, pentru a preveni asemenea scenarii apocaliptice, Guvernele ţărilor occidentale implementează constant politici coerente de creştere a ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de peste 50 de ani şi de ajustare a vârstelor de pensionare, atât la femei, cât şi la bărbaţi. De asemenea, persoanelor pensionate le sunt eliminate toate interdicţiile de a munci, acestea fiind stimulate să desfăşoare activităţi lucrative cu program flexibil pentru menţinerea în sistemul contributiv şi pentru consolidarea venitului din pensie şi printr-o componentă salarială. Din aceste puncte de vedere, în România trebuie luate măsuri urgente, prognozele demografice anticipând o creştere explozivă a populaţiei vârstnice în următoarele decenii, la orizontul anului 2050 peste o treime din totalul populaţiei urmând să aibă vârsta de peste 60 de ani. În acest context, preocuparea Guvernului nu ar trebui să vizeze naţionalizarea sau facultativitatea contribuţiilor la pilonul II de pensii, ci creşterea sănătoasă a randamentului economiei naţionale, pentru atenuarea impactului social a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei şi implicit a forţei de muncă.
			Doamna Antoneta Ioniţă: "Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, PIAS, un eşec total" Mă aflu în faţa dumneavoastră pentru a vă semnala o altă disfuncţionalitate - a câta, oare? - întâlnită în cadrul sistemului medical românesc. PIAS, pentru cei care nu ştiu, este Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, prin care se verifică calitatea de asigurat, se raportează deconturile serviciilor de sănătate şi, de asemenea, asiguratul îşi poate accesa dosarul electronic de sănătate. Este vorba despre baze de date foarte mari cu informaţii medicale, cuprinzând şi sumele de bani decontate de stat pentru servicii de sănătate. Începând cu data de 1 mai 2018, firma Siveco România, care asigura mentenanţa Sistemului Unic Integrat, SIUI, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, şi-a încheiat contractul. În calitate de medic, vă pot spune că am simţit pe pielea mea problema lipsei de mentenanţă. În ultima lună, sistemul a funcţionat cu sincope, fapt ce a dus la întârzieri în consultaţiile acordate de medici, la imposibilitatea întocmirii documentelor necesare pacienţilor. Noi, medicii, suntem puşi să petrecem mai mult timp în faţa unui calculator, în loc să examinăm bolnavul. Pacientul, care îşi plăteşte conştiincios asigurarea de sănătate, nu înţelege cum este posibil ca într-o ţară care beneficiază de cel mai rapid internet din lume, un sistem care a costat 184 de milioane de euro să funcţioneze atât de prost. Bolnavul îşi pierde răbdarea când vede că România, o ţară cu informaticieni de succes, nu poate pune la punct un sistem informatic care să uşureze munca medicilor în folosul pacienţilor. Aceste probleme funcţionale apar în condiţiile în care peste două milioane de carduri de sănătate nu au fost activate până acum. Iar gestionarii sistemului medical, aceşti oameni care se află vremelnic în importante funcţii de conducere, în loc să investească în bunul mers al platformei, pun problema schimbării cardurilor de sănătate care vor expira, bulversând şi mai tare pacientul. Nu este posibil ca un sistem care este nefuncţional şi pentru care nimeni nu-şi asumă nicio responsabilitate să înghită bani cu nemiluita, iar răspunderea să fie lăsată tot în grija medicilor! De când a fost implementat acest sistem, ni s-a spus să avem răbdare, dar până când? Întrucât cei care au de suferit sunt deopotrivă medicii, pacienţii şi farmaciştii, vă rog respectuos, doamnă ministru al sănătăţii, să luaţi urgent măsurile necesare care se impun pentru remedierea acestui sistem care ar trebui să uşureze munca celor din sistemul sanitar, astfel încât aceştia să îşi poată desfăşura activitatea medicală în condiţii normale.
			Doamna Eliza-Mădălina Ştefănescu: "Măsuri concrete privind reducerea abandonului şcolar" Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de Cameră decizională, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2017 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat. Noua lege, votată graţie majorităţii parlamentare a PSD, presupune implementarea Programului de acordare, cu titlu gratuit, preşcolarilor şi elevilor din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, a unui suport alimentar constând într-un pachet alimentar sau o masă caldă pe zi, în limita unei valori zilnice de 7 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. Programul se va desfăşura până la sfârşitul anului şcolar actual, în perioada desfăşurării activităţii didactice. Cele 50 de unităţi de învăţământ selectate pentru acest Program-pilot sunt situate în medii geografice izolate/ greu accesibile - deltă, munte, câmpie, zonă depopulată/ zonă greu accesibilă din cauza condiţiilor naturale, în medii sociale defavorizate, adică în comunităţi cu grad mare de vulnerabilitate - populaţie romă, copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi supuşi unor forme disimulate de abandon parental, copii supuşi unor forme de abuz parental prin muncă, abandonul şcolii, cutume şi mentalităţi culturale restrictive, în defavoarea minorului etc., precum şi în medii economice cu grad ridicat de paupertate. Din rapoartele realizate în urma monitorizării modului de implementare a programului-pilot, în anul şcolar trecut rezultă că în şcolile unde a fost realizată această facilitate s-a observat o îmbunătăţire a frecvenţei elevilor la cursuri, în unele unităţi de învăţământ aceasta cunoscând o creştere de peste 42,7% faţă de anii precedenţi. Legea votată de Parlament este extrem de benefică pentru viitorul României, în contextul eforturilor Guvernului de a reduce rata de părăsire timpurie a şcolii şi, implicit a abandonului şcolar şi a analfabetismului, obiectiv asumat şi în faţa instituţiilor Uniunii Europene. În etapa a doua a programului s-a decis includerea a cel puţin o unitate de învăţământ din fiecare judeţ, în Dolj fiind selectat Liceul Teoretic "Adrian Păunescu" Bârca.
			Domnul Pavel Popescu: "PSD-ALDE fură din ce în ce mai mulţi bani din buzunarele românilor cinstiţi" Indiferent de partidul din care facem parte, cred că nu are cum să nu ne fie ruşine când suntem abordaţi de alegători, care mai au puţin şi se pun pe plâns, pentru că trăiesc la limită, pentru că pe zi ce trece constată că scot din ce în ce mai mulţi bani din buzunar pentru traiul de zi cu zi. Ultima situaţie gravă pentru sute de mii de români se traduce în scumpirea ratelor la bancă. Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,68%, cel mai mare nivel din octombrie 2014, potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României. Mi s-au plâns din ce în ce mai mulţi români că în ultimele 3 luni le-au crescut ratele şi cu 300 de lei pe lună. Vi se pare acceptabil aşa ceva? Majorarea ratelor vine în contextul în care în perioada guvernării PSD-ALDE s-au scumpit alimentele şi serviciile. Românii sunt din ce în ce mai săraci, disperaţi că li se fură banii munciţi cu trudă. Din păcate, creşterea indicelui ROBOR va lovi şi mediul privat, loveşte tocmai în companiile cu capital românesc, care se finanţează în lei. Guvernarea iresponsabilă girată de cei de la PSD-ALDE îi afectează pe cei pe care pretind că îi apără. Adevărul însă este următorul - companiile sunt supuse unei duble presiuni pe piaţa forţei de muncă, ceea ce le afectează profitabilitatea. Stimaţi colegi parlamentari de la PSD-ALDE, poate veţi conştientiza că este timpul să deveniţi responsabili, pentru că ceea ce faceţi acum înseamnă sfidarea celor care v-au acordat votul de încredere pentru a le face viaţa mai bună.
			Doamna Alina Teiş: "9 mai, o zi cu triplă semnificaţie pentru istoria şi evoluţia României" Fie că vorbim despre Independenţa statului român, fie că vorbim despre victoria Naţiunilor Unite sau Ziua Europei, trebuie să le mulţumim celor care şi-au dat în trecut măsura curajului lor, însă, în mod obligatoriu, trebuie să ne îndreptăm atenţia spre viitor, spre cei care vor veni după noi. În evoluţia multimilenară a poporului român, evenimentele de la 9 mai 1877 şi 9 mai 1945, precum şi Ziua Europei se înscriu ca momente glorioase ale luptei românilor pentru libertate, unitate şi independenţă. Sărbătorirea zilei de 9 mai este pentru poporul nostru un prilej de îndreptare a gândurilor pline de recunoştinţă către generaţiile de luptători şi eroi pentru dreptate socială, libertate, unitate şi independenţă. Apărarea independenţei şi a libertăţii patriei a reprezentat dintotdeauna o valoare supremă pentru poporul nostru. Pentru aceasta, înaintaşii noştri au purtat grele bătălii începând din epoca veche, continuând cu epoca medie, modernă şi contemporană, împotriva năvălitorilor străini, a regatelor şi imperiilor vremii. În urmă cu 141 de ani, pe 9 mai 1877, Adunarea Deputaţilor a proclamat Independenţa de stat a României, deschizând astfel drumul spre recunoaşterea internaţională a dreptului naţiunii române de a-şi decide singură soarta. Intrată în război, în primăvara lui 1877, Armata română a triumfat pe câmpul de luptă, cucerind pe rând redutele otomane de la Plevna, Griviţa, Smârdan şi Vidin. Independenţa României a fost câştigată cu jertfa a peste 10.000 de ostaşi. Moment de cotitură în istoria poporului român, proclamarea independenţei, consacrată pe câmpurile de bătălie şi apoi recunoscută pe plan internaţional, a deschis perspective favorabile dezvoltării în ritm susţinut a societăţii româneşti. Cucerirea independenţei a pregătit condiţiile pentru reîntregirea ţării, prin marele act istoric al Marii Uniri din anul 1918. Mai bine de o jumătate de secol mai târziu, la 9 mai 1945, românii au trăit bucuria capitulării celui de-al treilea Reich. Semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei a avut loc la cartierul general sovietic din Berlin. Astfel a luat sfârşit cel de-al Doilea Război Mondial. Marea victorie asupra fascismului, din mai 1945, a găsit armata română în prima linie, alături de celelalte forţe ale coaliţiei antihitleriste. Prin mobilizarea întregului său potenţial material şi uman, prin jertfele date pe câmpurile de luptă, poporul român şi-a înscris numele la loc de cinste, în cronica războiului, el aducându-şi o contribuţie de preţ la salvarea civilizaţiei umane, grav ameninţate de puterea nazistă. Omagierea ostaşilor care şi-au dat viaţa pentru înfrângerea fascismului trezeşte cele mai alese sentimente în rândurile oştirii şi a populaţiei civile, care iartă, dar nu uită jertfele bunicilor şi părinţilor noştri pentru apărarea pământului strămoşesc. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, o seamă de personalităţi ale vieţii politice europene au fost preocupate de crearea unor instituţii pentru apărarea păcii şi pentru prevenirea unor noi războaie. În anul 1950, din iniţiativa lui Jean Monnet şi a lui Robert Schuman, ministrul afacerilor externe al Franţei, s-au pus bazele colaborării cu Cancelarul Germaniei, în spiritul înţelegerii şi al bunei colaborări între Franţa şi Germania, şi cu celelalte popoare europene. România a aderat la principiile Uniunii Europene în anul 1995, iar la 25 aprilie 2005 statele membre i-au confirmat adeziunea, fiind primită, împreună cu Bulgaria, în ianuarie 2007, în Uniunea Europeană, numărul statelor Uniunii Europene crescând astfel la 27. La mulţi ani, România! La mulţi ani, Europa!
			Doamna Claudia Gilia: "3 mai, Ziua mondială a libertăţii presei" Presa liberă şi independentă este o primă condiţie pentru a avea o societate durabilă şi democratică. În urmă cu câţiva ani, în timpul dezvoltării reţelelor sociale, a blogurilor şi a platformelor de transmisie video în timp real, foarte mulţi analişti s-au grăbit să anunţe "dispariţia" presei tradiţionale. Zilele trecute, am văzut care este pericolul acestor reţele sociale - crearea aşa-ziselor bule sociale şi promovarea de fake news. Pericolul constă în simplul fapt că se încalcă prima lecţie pe care o învaţă un student la jurnalism - informaţia este concepută, direcţionată şi distribuită în funcţie de bulele sociale, într-un mod incomplet şi părtaş. Pe scurt, informaţiile de pe astfel de platforme nu răspund la cele cinci întrebări de aur ale jurnalismului: cine? ce? când? unde? de ce? cum? Nici prima lecţie predată la un curs de politologie nu este respectată. Se încalcă dreptul cetăţenilor de a beneficia de aceeaşi informaţie. În momentul în care presa a fost numită a patra putere în stat, ea îndeplinea o funcţie foarte precisă şi anume, oferea informaţii de calitate, în mod egal, pentru fiecare cetăţean. Or, aceste bule sociale, create de reţelele sociale, oferă informaţii diferite, în funcţie de profilul celui care caută informaţia. Nu toţi cetăţenii pot regăsi aceeaşi informaţie. Tocmai din acest punct de vedere, astăzi, mai mult decât oricând, ziua de 3 mai trebuie sărbătorită ca Ziua mondială a libertăţii presei, aşa cum a decis Adunarea Generală a ONU, încă din anul 1991. UNESCO a tras şi ea un semnal de alarmă în ultimii ani şi a arătat cât de importante sunt accesul la informaţie şi asigurarea libertăţilor fundamentale ale presei. Accentul a fost pus pe libertatea de informare şi dezvoltare durabilă a societăţii, adică o ţară cu o presă independentă şi puternică este o ţară care se poate dezvolta într-un mod durabil. Cred că ţara noastră are foarte multe instituţii de presă puternice, cu jurnalişti foarte bine pregătiţi, care ţin la meseria lor şi reuşesc să facă performanţă, indiferent de greutăţile prin care a trecut presa la nivel internaţional sau naţional. Fiecare cetăţean este liber să aleagă postul TV la care doreşte să se uite sau ziarul pe care vrea să-l răsfoiască. În calitate de deputat, sunt deschisă la propunerile venite din partea instituţiilor media pentru a le veni în ajutor. Se pot gândi politici publice în vederea sprijinirii libertăţii presei prin mecanisme, cum ar fi: Formarea tinerilor jurnalişti; Scutiri de taxe pe profitul reinvestit în formarea angajaţilor sau în dezvoltarea economică a instituţiilor media; Scăderea costurilor de producţie pentru presa scrisă sau audio-video etc. Mă bucur că, indiferent de timpurile grele din punct de vedere financiar sau al dezvoltării reţelelor sociale, România are jurnalişti care ţin la etica profesională şi care transmit mai departe valorile care au readus România în Europa şi în cele mai prestigioase instituţii media internaţionale. La mulţi ani, tuturor jurnaliştilor care preţuiesc această meserie liberă şi foarte frumoasă! La mulţi ani, jurnaliştilor din comunităţile mici care îşi îndeplinesc rolul de câine de pază al democraţiei! Datorită lor, membrii comunităţilor locale sunt informaţi, implicaţi şi mai activi în viaţa Cetăţii.
			Doamna Aida-Cristina Căruceru: "Ziua Europei, prilej de reflecţie pentru mahalagiii liberali din opoziţie" Astăzi este o zi cu importanţă dublă pentru România - 9 mai este Ziua Europei, dar şi Ziua Independenţei României. Ambele reprezintă un prilej de sărbătoare, dar şi prilej de reflecţie, un moment bun să ne gândim ce înseamnă să fim cu adevărat europeni, cum putem să ne folosim de drepturile şi de libertăţile noastre şi cum ar trebui să ne raportăm la cei din jur, în special dacă sunt femei. Adevărul este că România arată din ce în ce mai mult ca o ţară europeană, cel puţin în anumite aspecte. La fel de adevărat este că acest fapt îi deranjează pe foarte mulţi, în special pe cei din opoziţie, care şi-ar dori, probabil, să nu facem deloc progrese, doar ca să aibă ei ce critica. Iată un fapt de necontestat. România este prima ţară din Uniunea Europeană care are cel mai mare număr de femei în Guvern şi în Parlament, datorită eforturilor susţinute ale Partidului Social Democrat. Iată un alt fapt de necontestat. În România, principalul partid de opoziţie, condus de Ludovic Orban, se face vinovat de cele mai grave derapaje de limbaj la adresa femeilor care deţin funcţii de demnitate publică. Cea mai recentă mostră de violenţă verbală şi de limbaj politic denigrator şi ofensator s-a produs chiar la sfârşitul săptămânii trecute, când Orban de România a ţinut să arunce cu noroi şi injurii în doamnele Gabriela Firea, Viorica Dăncilă şi Carmen Dan. Să fii european înseamnă să fii civilizat, înseamnă să respecţi femeile şi să respecţi demnităţile publice, pentru că înţelegi să separi funcţia de persoană. Şi mai înseamnă să nu ridici niciodată piatra, nici măcar verbal, împotriva unei femei. Poate că nu ar fi rău dacă distinşii lideri ai opoziţiei s-ar gândi, măcar astăzi, la cât de ipocrit se prezintă în faţa alegătorilor, pretinzând că sunt europeni, în timp ce folosesc un limbaj care i-ar face şi pe mahalagii să roşească.
			Domnul Marius-Constantin Budăi: "Despre stabilitatea economică a României" De această dată aş dori să prezint în Parlamentul României un mesaj din partea Comisiei Europene cu privire la economia românească. Mesajul oficialilor europeni este că în 2018 vom avea o creştere economică robustă. Este expresia oficialilor europeni, care mai remarcă un lucru important referitor la evoluţiile economice din România. În cursul acestui an, ponderea investiţiilor în formarea PIB va ajunge la cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, respectiv la 7,4%, comparativ cu anul 2016, dinainte de venirea la guvernare a PSD, când România a înregistrat un deficit de -2% la contribuţia investiţiilor în formarea PIB. Ştiu că s-a tot vorbit că anul trecut am crescut pe consum, că am ajuns la un nivel de neimaginat cu consumul în economie. În realitate, state mari, precum Marea Britanie, Italia, Franţa, Spania au avut o pondere a consumului mai mare decât România în anul precedent. România a fost în jurul mediei europene. Noi am avut 77-78% pondere a consumului în formarea PIB, media Uniunii a fost în jur de 76-77% din PIB. Dar nu mă voi referi aici doar la anul precedent. Concluzia Comisiei Europene, că în 2018 vom avea o creştere economică robustă, se bazează pe mai multe argumente. Unul dintre ele este perspectiva de creştere pe termen lung a României, care se reflectă în PIB-ul potenţial, un alt indicator la care Uniunea Europeană se uită cu mare atenţie. România este şi aici pe locuri fruntaşe. Pentru România, PIB-ul potenţial este evaluat la 4,3%, cu mult peste valorile înregistrate de alte state recunoscute din prisma performanţei economice, cum ar fi Germania cu 1,9% sau Austria cu 2%, Marea Britanie cu 1,6%, în timp ce media europeană este de 1,1%. Un alt indicator este datoria guvernamentală despre care am mai vorbit de la tribuna Parlamentului. Anul trecut, am încheiat la cel mai mic nivel din ultimii 7 ani, 35%, fiind ţara cu a cincea cea mai mică datorie publică din Uniunea Europeană. Dar vă anunţ că, în primul trimestru, datoria publică s-a redus şi mai mult, ajungând la 34,2%. Nu în ultimul rând, am văzut că s-a făcut mare caz despre nivelul încasărilor la buget. În primele 4 luni am încasat cu un miliard de lei peste ţinta propusă în buget. Avem o creştere de 12% a încasărilor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce în termeni nominali înseamnă un plus de 8 miliarde lei cu care putem susţine creşterea investiţiilor publice care, în acelaşi interval, a crescut de trei ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Colegii din opoziţie pot continua cu alarmele false despre economie. Când spui mereu că vine cutremurul şi nu se întâmplă nimic, ajungi să devii neserios, iar lumea vede acest lucru. Dar este chiar mult prea mult să spui că o creştere este scădere, că mai mulţi bani înseamnă mai puţin bani sau că un miliard de lei nu înseamnă nimic. Eu v-am prezentat aceste date oficiale, de la Comisia Europeană. Dumneavoastră le puteţi interpreta cum doriţi. Dar vă reamintesc concluzia oficialilor europeni - "creşterea economică va continua să fie robustă în 2018".
			Doamna Cristina Burciu: "Ziua Europei, o zi a dinamizării spiritului european al fiecărui român" România sărbătoreşte astăzi, pentru a douăsprezecea oară, Ziua Europei, o zi de sărbătoare, dar şi de responsabilitate deopotrivă! Progresele reuşite de ţara noastră, după momentul crucial al integrării în Uniunea Europeană, sunt incontestabile şi remarcate de marea majoritate a românilor, al căror optimism pro-european nu a cunoscut niciun regres. 9 mai este o dată la care ne raportăm acum cu mândrie, dar prezenţa noastră în marea familie europeană cred că ne obligă pe fiecare în parte la mai mult. Mă refer la spiritul european de care trebuie să dăm dovadă în fiecare zi, deoarece Europa înseamnă diversitate, unitate, toleranţă, responsabilitate, profesionalism. Cu alte cuvinte, cred că fiecare român este dator să contribuie la maximum, prin fapte şi prin atitudine, la realizarea idealului de cetăţean european spre care tindem, cel puţin atunci când ne comparăm cu ceilalţi europeni, şi ne dorim o ţară ca afară. ​ Desigur, trecerea de la comunism la libertate şi apoi la valorile democratice europene nu a fost deloc uşoară pentru poporul nostru, obişnuit mai degrabă cu sintagma "capul plecat sabia nu-l taie", decât cu principiile de dezvoltare, construcţie, iniţiativă, modernizare. Ziua Europei, din punctul de vedere al României europene, trebuie să ne încurajeze pe fiecare dintre noi să contribuim la finalizarea construcţiei statului modern, de drept şi democratic. Deoarece, fără să minimalizăm progresele uriaşe înregistrate de România în cei 12 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, mai avem de rezolvat anumite aspecte, disfuncţionalităţi legate de ponderea populaţiei sărace, a abandonului şcolar, a revitalizării clasei de mijloc, a dinamizării participării civice la viaţa comunităţii, dezvoltarea infrastructurii etc. ​ În Anul Centenarului, la 100 de ani de la primul mare deziderat al românilor, statul naţional, unitar, suveran, România, sărbătoreşte Ziua Europei în condiţii de real progres. ​Justiţia socială, întărirea instituţiilor publice, investiţiile în educaţie şi sănătate sunt şi trebuie să fie principalele noastre preocupări pentru a duce la finalizare proiectul României moderne, europene şi democratice. Nu în ultimul rând, avem nevoie de poziţii ferme şi demne atât în cadrul instituţiilor Uniunii Europene, cât şi în Alianţa Atlanticului de Nord, a cărei parte, de asemenea, suntem, deoarece trebuie să ne deprindem, atât noi, cât şi celelalte state, că suntem un partener egal şi cu aceleaşi drepturi ca şi ţările mai avansate. Naţionalismul extremist, construit şi indus ani de zile în rândul conştiinţei colective, trebuie transpus într-un patriotism veritabil şi credibil pentru întreg poporul român, dar mai ales pentru partenerii externi, în contextul relaţiilor internaţionale ale veacului în care trăim.
			Domnul Aurel Căciulă: În fiecare an, la 1 mai, se sărbătoreşte, începând din 1889, în peste 80 de ţări, Ziua internaţională a muncii. Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat, în anul 1889, 1 mai - Ziua internaţională a muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, care au manifestat pentru reducerea normei orare zilnice de lucru la 8 ore. În anul 1872, aproximativ 100.000 de lucrători din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore . La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite ale Americii, cea mai mare demonstraţie având loc la Chicago, unde au mărşăluit 90.000 de demonstranţi, din care aproximativ 40.000 se aflau în grevă. Toţi au pledat pentru ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului. Trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago, numărul greviştilor se ridicase la peste 65.000, iar 4 protestatari au fost împuşcaţi şi foarte mulţi au fost răniţi în urma unor incidente violente cu poliţia. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă. În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de mişcarea socialistă, în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autorităţile organizau, în toate oraşele, mitinguri şi manifestaţii uriaşe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ţinute festive, scandau lozinci şi purtau pancarte uriaşe, cu lozinci propagandistice, în care erau preamăriţi, mai ales în primii ani de după război, promotorii ideilor socialiste Marx şi Engels, Stalin, iar mai târziu, după 1970, a început cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu. Şi astăzi sunt destui nostalgici care spun că 1 mai muncitoresc de altădată avea mai mult farmec, mai multă poezie. Alţii, cei mai mulţi, au alte opinii. "Pregătirile pentru demonstraţia de 1 Mai începeau cu două săptămâni înainte. Fiecare întreprindere, şcoală, gărzile muncitoreşti, tineretul din detaşamentele de pregătire a patriei, mai târziu «şoimii», ne adunam pe stadion, în fiecare după amiază şi timp de două ore mărşăluiam şi strigam lozinci. Secretarul de partid, preşedintele sindicatului răspundeau cu capul de prezenţă şi de recuzită. Nimeni nu putea să lipsească, cine îndrăznea, risca locul de muncă. Demonstraţia începea la ora 10,00, însă ne duceau la locul repartizat de la ora 7,00. Totul dura câteva minute, după care, la ieşire, mergeam la maşini să predăm recuzita". Ne amintim din perioada comunistă, defilările şi manifestările dedicate zilei muncii pe stadionul oraşului, apoi spectacolele de la terasa Căpcăunu de la Moţoc, urmate de petrecerile câmpeneşti. După 1990, importanţa propagandistică a zilei a fost minimalizată, iar oamenii se bucură de acest eveniment sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte. Dar 1 mai nu a fost numai sărbătoarea comuniştilor, a muncitorilor. Ea are o veche tradiţie la români, sub denumirea "Armindeni". "Armindenul", este un simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele. În tradiţia populară, acestei zile i se mai spune şi "ziua pelinului" sau "ziua beţivilor" şi semnifică începutul verii. Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoşi, prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin. În ziua de Arminden se organizează petreceri cu lăutari, în afara localităţilor, la pădure, iar mai nou în parcuri, cu vin roşu, pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli. La întoarcerea în sat, bărbaţii îşi pun liliac sau flori de pelin la pălării. În prezent, în cele mai multe state, ziua de 1 mai este zi liberă şi este numită Ziua muncii sau a muncitorilor.
			Doamna Tamara-Dorina Ciofu: "Susţin definirea familiei ca fiind întemeiată pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie" Am constatat că preşedintele României respinge modificarea Constituţiei în favoarea familiei tradiţionale formată dintr-un bărbat şi o femeie. În pofida opoziţiei domnului Klaus Iohannis, poporul român va decide care sunt valorile fundamentale ale societăţii româneşti. Dânsul amestecă principiul toleranţei cu principiul familiei. De aceea, s-a declarat adept convins al combaterii discriminării de orice fel şi partizan al toleranţei. În opinia mea, ca parlamentar, consider absolut întemeiată propunerea de modificare a Constituţiei, pe care 3 milioane de români au cerut-o şi Camera Deputaţilor a adoptat-o: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". Acum, Constituţia, la art. 48 alin. (1), prevede că "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi". Practic, iniţiativa cetăţenească propune înlocuirea sintagmei "între soţi" cu "între un bărbat şi o femeie". Pentru orice om cu bun- simţ această schimbare este perfect normală şi de acceptat. Definirea familiei nu înseamnă interzicerea opţiunilor sexuale. De aceea, o definiţie a familiei nu poate fi judecată din perspectiva toleranţei sau intoleranţei faţă de opţiunile sexuale. Deci logica în care tratează domnul preşedinte Iohannis definirea familiei, aducând în discuţie principiul toleranţei faţă de diversitate, este profund greşită. Definirea familiei în sensul propus nici nu determină, nici nu favorizează vreun fel de discriminare, lucru care ar trebui să fie evident, mai ales pentru preşedintele României, ales de români preponderent creştin-ortodocşi. Organizarea referendumului la iniţiativa a 3 milioane de români este obligatorie pentru parlamentarii tuturor partidelor, pentru că aceştia îşi exercită mandatele în numele acestor cetăţeni. De aceea, îi voi îndemna pe alegătorii din judeţul Botoşani pe care îi reprezint în Parlamentul României să voteze la referendum pentru definirea familiei ca fiind întemeiată pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, astfel încât să perpetuăm menţinerea şi dezvoltarea unei societăţi normale, bazate pe principii sănătoase şi în care să primeze creşterea natalităţii şi educarea copiilor într-o familie modernă, echilibrată, orientată spre valorile tradiţionale ale poporului român.
			Doamna Cristina-Elena Dinu: "9 mai, o zi de triplă sărbătoare pentru poporul român" Subiectul declaraţiei mele se referă la triplul eveniment pe care poporul român îl sărbătoreşte pe data de 9 mai: Ziua Independenţei, proclamată în 1877, victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, la 9 mai 1945, dar şi Ziua Europei, desemnată astfel de Consiliul European de la Milano în anul 1985. Proclamarea Independenţei statale, la 9 mai 1877, a venit ca o încununare a visului secular al românilor, a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani de a scăpa de suzeranitatatea otomană şi a fost consfinţită şi apărată pe câmpul de luptă. Ziua de 9 mai 1945 este cea în care aliaţii din cel de-al Doilea Război Mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european. 9 mai, Ziua Europei, este un moment de sărbătoare pentru Uniunea Europeană în ansamblu, pentru statele membre şi pentru cetăţenii acestora. Uniunea Europeană reprezintă cel mai amplu şi ambiţios proiect al secolului XXI. România a devenit stat membru al Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007, după ce Tratatul de Aderare, care fusese semnat pe 25 aprilie 2005, a fost ratificat de toate statele membre. Aderarea la UE a fost o dorinţă a României încă din 1995, când a depus cererea de aderare, negocierile derulându-se între anii 2000-2004. A fi membru al Uniunii Europene înseamnă pentru români o serie de drepturi, dar şi asumarea unor obligaţii. Aderarea României la UE ne-a oferit posibilitatea de a călători liber în spaţiul european şi de a beneficia de avantajele pieţei libere. Mai mult, ne-am bucurat de îmbunătăţirea oportunităţilor de afaceri şi a posibilităţilor de studiu şi muncă în afara graniţelor ţării. Uniunea Europeană este o comunitate de valori comune şi, cel mai important, o încercare de a construi un viitor mai bun pentru toţi cetăţenii comunitari. Românii au multe motive să fie mândri de ţara lor şi faptul că sunt europeni trebuie să devină o stare de spirit. Din punct de vedere economic, România a dovedit că poate depăşi impasul financiar şi este printre puţinele ţări din Europa care s-a bucurat de creştere economică. Documentele FMI prognozează că ţara noastră va avea a doua creştere economică din Uniunea Europeană, aceasta după ce, tot în timpul guvernărilor PSD, România a fost ţara cu cea mai mare creştere economică din Europa. De asemenea, ţara noastră s-a bucurat în ultimii ani şi de cea mai mare producţie industrială din UE. România poate fi considerată un exemplu în Uniunea Europeană şi în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă cultivată, clasându-se pe primele locuri din anul 2012. Sunt realităţi care arată potenţialul României de a fi un membru activ al comunităţii europene. Avem datoria să ne apreciem şi să ne apărăm statutul nostru de cetăţeni europeni, pentru că România aparţine Europei, indiferent câte "viteze" ar avea ea. Cu speranţa într-un viitor comun mai bun, urez tuturor românilor şi celorlalţi cetăţeni europeni un călduros la mulţi ani!
			Domnul Mihăiţă Găină: "Salariile şi pensiile nu sunt în pericol!" Am tot auzit, în ultima vreme, de la majoritatea colegilor din opoziţie, că majorarea salariilor şi a pensiilor pe care PSD a realizat-o cu succes va băga ţara în faliment. Trebuie să vă mărturisesc că această afirmaţie gravă i-a îngrijorat pe o parte dintre apropiaţii mei. La fel şi pe mine, pentru că ştiu că această acuzaţie nu are suport real şi, cu toate acestea, este perpetuată la nesfârşit, astfel încât să atragă oprobriul cât mai multor români, majoritatea lor beneficiari ai majorărilor salariale şi a pensiilor, faţă de PSD. Dragi români şi stimaţi colegi, această tematică este doar încă o alegaţie gratuită, pentru că ANAF a depăşit programul de încasări. ANAF a colectat cu un miliard de lei peste obiectivul stabilit de alianţa de guvernare pentru primele patru luni ale anului. Mai exact, în primele patru luni ale anului în curs, ANAF a colectat cu 8 miliarde de lei în plus faţă de anul trecut, respectiv 76,5 miliarde de lei, faţă de 68 de miliarde în 2017. În procente, această nouă realizare înseamnă 12% în plus. Trebuie să subliniez că, pe lângă alegaţiile de-a dreptul fantasmagorice ale opoziţiei, performanţa reală înregistrată de ANAF contrazice şi prognozele pesimiste care susţin că România nu se va încadra în ţinta de deficit. Creşterea sumelor colectate reflectă cel mai clar relansarea economiei în favoarea investitorilor autohtoni şi străini, cât şi faptul că ţara noastră este un partener de încredere privind plasarea de capitaluri în toate domeniile de activitate. Aşadar, cifrele oficiale demonstrează lipsa totală de temei a acuzelor de tipul "bugetul n-are bani, sunt în pericol salariile şi pensiile, PSD creşte impozitele"!
			Doamna Mihaela Huncă: "Crearea unei viziuni de ţară pentru educaţie, pe termen lung" Având în vedere că astăzi se celebrează Ziua Europei, precum şi faptul că au trecut 11 ani de când ţara noastră este membră a Uniunii Europene, consider că a avem nevoie de coerenţă, flexibilitate şi viziune pe termen lung în ceea ce priveşte legislaţia şi măsurile din domeniul educaţiei. În acest sens, se impune crearea unei viziuni de ţară pentru învăţământul românesc, care să urmărească, pe de o parte, corelarea serviciilor educaţionale din structura naţională cu programele propuse de statele Uniunii Europene, iar pe de altă parte să stabilească conexiuni şi legături directe cu schimbările permenente care au loc pe piaţa muncii, la nivel local şi european. De aceea, cred că procesul educativ trebuie conceput astfel încât elevii să preţuiască atât propria moştenire naţională, dar să şi primească contribuţiile celorlalte state din Uniunea Europeană, pregătind profesorii şi elevii să înţeleagă valoarea diversităţii caracterelor şi a independenţei de spirit. Deschiderea relaţiilor sociale în contextul european actual determină şcoala să perceapă elevul ca pe un individ cu drepturi, care trebuie protejat în virtutea vulnerabilităţii sale. În acest fel, colaborarea între cadrele didactice de diferite specialităţi permite un parteneriat real, bazat pe feedback permanent între şcoală şi comunitatea locală, care are drept scop promovarea unei educaţii bazate pe cunoaştere şi adevăr, şi care conduce la creşterea încrederii elevilor şi părinţilor în faţa educativă a şcolii. Interesul pentru sistemul de învăţământ trebuie să fie o preocupare majoră a societăţii şi a noastră, ca decidenţi politici. Trebuie să ne punem toţi la aceeaşi masă - specialişti, profesori, elevi, studenţi, părinţi - să conturăm o direcţie clară pentru promovarea şcolii româneşti şi să avem în vedere inclusiv integrarea normelor europene din domeniu, în cultura noastră educaţională. În această perioadă, odată cu avântul industriei IT din ţara noastră, a vieţii sociale tehnologizate şi a dinamicii de pe piaţa muncii avem şansa să generăm schimbări majore şi benefice pentru învăţământ şi pentru economia românească. În opinia mea, toate programele şi proiectele din domeniul educaţiei trebuie să se refere la pregătirea elevului pentru a învăţa pe tot parcursul vieţii, dar şi la formarea cadrelor didactice. De aceea, este important ca toate şcolile să promoveze un portret model al elevului, pe lângă conţinuturi, obiective şi cadre cheie la fiecare materie şi pe lângă activităţile extraşcolare pe care le propune copiilor. Apreciez ca fiind esenţial, în acest moment, pentru educaţia din România, ceea ce afirma Ioan Slavici în lucrarea "Educaţia Raţională" şi anume "menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătură, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa". Cu toate că în ultimii ani s-au făcut progrese pentru apropierea elevilor de şcoală, consider că este important să lucrăm cât mai mult pentru motivarea şi implicarea elevilor în întreg procesul şcolar. Totodată, cred că trebuie să acordăm o atenţie deosebită şi modului de pregătire a viitorilor profesori. Dezvoltarea profesională şi personală a elevilor, precum şi creşterea permanentă a calităţii în educaţie prin formarea cadrelor didactice în acord cu schimbările din mediul socio-cultural naţional şi european sunt elemente care trebuie introduse obligatoriu în proiectul de creare a unei viziuni de ţară pentru educaţie pe termen lung.
			Domnul Neculai Iftimie: "Capacitatea de revigorare a cercetării şi ştiinţei româneşti" Pe tot globul, dar şi în România există multe şi variate curente politice. Ştiinţa este una şi aceeaşi, are, cu alte cuvinte, caracter universal şi este fără culoare politică. Indiferent de partidele aflate la putere, ţările dezvoltate au ajuns sus de tot numai prin ştiinţă, cercetare, tehnică avansată prin aplicarea unei politici ştiinţifice. În ţările dezvoltate, cercetarea şi ştiinţa rămân pe primul loc, sunt remunerate pe măsură şi nu se confundă cu planul legislativ şi cu politica. În aceste cazuri, cercetarea şi ştiinţa acţionează precis şi fără limite şi numai în favoarea progresului şi a dezvoltării. Acestea sunt sectoarele unde ar trebui să pătrundă cel mai puţin alte curente, iar tendinţele şi orientările politice trebuie să le aibă ca model. Cercetarea sau ştiinţa, sau invers, au ridicat întotdeauna economiile distruse ale multor state. Acestea ar putea să ne plaseze şi pe noi la standarde înalte de dezvoltare. Dacă se reuşeşte să se folosească cu echilibru şi judecată aceşti "doi consilieri" verificaţi, cercetarea şi ştiinţa, România ar reuşi să reducă încă perioada de tranziţie şi să o facă mai puţin dureroasă pentru populaţie. Structura cercetării agricole româneşti se poate compara, încă, în toate domeniile ei, cu cea a ţărilor cu agricultură modernă, ceea ce ne-ar putea aduce rapid un ritm înalt de refacere şi dezvoltare. Este fără nicio logică să cumpărăm inteligenţă şi soluţii pe care noi le deţinem şi care sunt cuprinse în zecile de mii de cercetări făcute cu trudă de-a lungul anilor. Fireşte avem ce prelua şi eventual avem ce cumpăra din ştiinţa de vârf, dar este bine să chibzuim atent şi să cheltuim doar bani care aduc bani. Se cunosc acţiunile noastre în cercetarea din agricultură în hibridare, bioinginerie, tehnologie, producere de sămânţă, crearea de rase de animale, de produse de combatere a dăunătorilor, bolilor, soluţii ecologice pentru folosirea raţională a resurselor naturale etc., care sunt folosite şi astăzi de agricultorii noştri pentru obţinerea de producţii record. În faţa tradiţiei şi realizărilor obţinute în agricultură, sunt bine-cunoscute acţiunile concertate din ultimul an agricol ale actualei conduceri a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, îndreptate spre organizarea şi dezafectarea de datorii a sectorului de cercetare. Pot afirma că atitudinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este determinată de interesele şi destinul cercetării. O asemenea atitudine şi asemenea acţiuni sunt profund benefice cercetării agricole şi fără precedent în ultimii 26 de ani. Este de apreciat că actuala conducere a agriculturii româneşti a reuşit să menţină elita ştiinţelor agricole româneşti şi să ajute la pătrunderea în ogorul ţării, alături de fermieri. Încheind aceste câteva consideraţii asupra unei probleme cruciale din viaţa ţării, sper ca cercetarea românească să fie tratată în spirit reformator, în vederea revigorării neamului românesc.
			Doamna Natalia-Elena Intotero: "Ziua de 9 mai, în anul Centenar" Ziua de 9 mai marchează evenimente istorice care au influenţat parcursul istoric al României moderne. Pe 9 mai 1877, ministrul de externe al României de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Parlamentul ţării: "Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare" şi Guvernul va face tot ce va fi cu putinţă ca starea noastră de stat independent să fie recunoscută de Europa". Tot pe 9 mai, dar în 1945, după ani de conflicte sângeroase, aliaţii din cel de-al Doilea Război Mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste. Al treilea eveniment istoric marcat la 9 mai punctează istorica Declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe, Robert Schuman: "Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice.... Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie." Astăzi, România este un stat respectat care şi-a câştigat independenţa şi suveranitatea prin luptă, plătind scump cu vieţi de români, dar şi prin diplomaţie, prin vocile iluştrilor politicieni care au construit şi au consolidat relaţiile internaţionale. România are resursele necesare pentru a se dezvolta, pentru a oferi cetăţenilor ei de pretutindeni stabilitate, siguranţă şi securitate. Ziua de 9 mai nu înseamnă numai data de naştere a proiectului european, ci şi o zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a solidarităţii, o zi a comunităţii din care fac parte toţi cetăţenii Uniunii Europene. Europa Unită s-a construit de-a lungul anilor ca o unitate în diversitate. De aceea, România trebuie să se bucure în continuare de aceleaşi drepturi pe care le au cetăţenii oricărui stat membru al Uniunii Europene. Ziua de 9 mai în Anul Centenarului ne aminteşte de marea sărbătoare a unităţii românilor din toate zările lumii. Noi, cei care suntem contemporani cu această marea sărbătoare a celor 100 de ani împliniţi de la Marea Unire, trebuie să ne considerăm binecuvântaţi. În egală măsură, însă, trebuie să ne considerăm responsabili şi să acţionăm ca atare, pentru viitorul României şi al tuturor celor care poartă cu mândrie numele de român.
			Domnul Ştefan Muşoiu: "Economia românească se dezvoltă sustenabil, graţie PSD" Cifrele economice descriu o realitate care contrazice mesajele apocaliptice ale opoziţiei şi chiar demonstrează faptul că economia se dezvoltă în mod sustenabil. Toţi parametrii esenţiali înregistraţi la finalul trimestrului I confirmă creşterile de profit în domeniul industriei, un şomaj redus şi o datorie guvernamentală printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Mai concret, pe înţelesul tuturor românilor, veniturile centralizate ale bugetului de stat au crescut cu 11,5%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, imediat după ce PSD a revenit la guvernare. Şi pentru că am menţionat cuvântul "creşteri", ţin să-mi nuanţez spusele, amintindu-vă că s-au înregistrat progrese considerabile în privinţa absorbţiei fondurilor europene de +43,7%. În perioada ianuarie-martie a anului curent, în România, au intrat efectiv 4,2 miliarde de lei sau aproximativ 900 de milioade de euro, bani plătiţi din bugetul Uniunii Europene. Tot în registrul creşterilor pe care le-am menţionat încă de la începutul pledoariei mele trebuie să trecem şi producţia industrială, care s-a bucurat de cea mai mare mărire, respectiv cu 7% în primele două luni din 2018. Dezvoltarea continuă în această ramură de activitate a plasat ţara noastră anul acesta pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o pondere de +14,2%, înregistrată de la debutul lui 2018 şi până în prezent. Şi exporturile au fost mai mari cu 11,6% şi au ajuns la valoarea de 11 miliarde de euro, în primele 3 luni ale anului. De asemenea, investiţiile au crescut cu 288% în trimestrul I, cu până la 4,9 miliarde de lei, de la 1,7 miliarde de euro cât au fost anul trecut. Pe fondul acestei creşteri economice, înlesnită de PSD, pentru toţi românii, puterea reală de cumpărare a crescut cu 5% în primele trei luni ale anului. Şi aceasta în condiţiile în care şomajul a ajuns la cel mai redus nivel de la Revoluţie încoace, de doar 3,94%, potrivit datelor centralizate de la Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă de la nivelul întregii ţări. În plus, numărul salariaţilor a ajuns la un nivel record, peste 6,3 milioane de români ale căror contracte au fost înregistrate, oficial, în Revisal. În afară de aceste rezultate concrete pe care vi le-am dat în privinţa reducerii şomajului, vreau să vă mai aduc la cunoştinţă că şi datoria externă guvernamentală, care constituie o altă tematică mereu dezbătută de români, este în scădere. Aceasta s-a diminuat la 34,2% din PIB, România fiind în topul primelor 5 state ale Uniunii cu cea mai mică datorie guvernamentală.
			Domnul Radu-Adrian Pau: "Suveranitatea României nu se negociază!" În calitate de primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor a respins Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, într-o proporţie covârşitoare - 218 de voturi împotrivă şi 20 de voturi pentru. Actul normativ îşi propunea autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român. Autonomia Ţinutului Secuiesc prevedea o organizare administrativă proprie, cu autorităţi distincte faţă de cele româneşti, cu guvernare şi însemne proprii, şi, evident, cu folosirea exclusivă a limbii minorităţii maghiare, precum şi alte asemenea bazaconii ale unei entităţi statale paralele cu prevederile constituţionale ale României. Pentru ca fiecare dintre noi să înţeleagă funcţionarea şi regulile statului român, şi în special iniţiatorii acestei aberaţii legislative, amintesc primele trei articole din legea fundamentală: "Art. 1 - Statul român (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. (2) Forma de guvernământ a statului român este republica. (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. (4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale. (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. Art. 2 - Suveranitatea (1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (2) Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. Art. 3 - Teritoriul (1) Teritoriul României este inalienabil. (2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional. (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii. (4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine." Discursurile antiromâneşti şi antistatale, materializate acum în mod grotesc prin această propunere legislativă, dovedesc că singura preocupare a liderilor UDMR este obţinerea de drepturi şi privilegii, autonomia teritorială etnică şi culturală, federalizarea României şi implicit crearea unui stat în stat. Prin comportamentul iresponsabil din punct de vedere politic, prin propaganda antiromânească şi antistatală, fruntaşii UDMR demonstrează că sunt singurii cetăţeni antieuropeni din România europeană. Consider că fiecare român are datoria de a nu permite nimănui să atenteze la interesul naţional, la suveranitatea şi integritatea teritorială. Milioane de români, dar şi de maghiari condamnă şi resping categoric astfel de acţiuni iredentiste şi şovine, precum autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc sau federalizarea Transilvaniei, susţinute cu obstinaţie nedemocratică de lideri ai Uniunii. În fapt, prin asemenea declaraţii ameninţătoare, precum cea de a scoate termenul "naţional" din Constituţie, UDMR continuă manifestările ostile la adresa României, prin incitarea populaţiei majoritare faţă de cea minoritară. Cred că ar fi nevoie şi de autosesizarea Parchetului General în cazul acestor declaraţii, iar cei care şi le asumă să fie anchetaţi penal pentru incitarea populaţiei maghiare, pentru repetatele declaraţii de destabilizare a statului naţional unitar român şi pentru intenţiile clare de federalizare şi enclavizare a României. România este un exemplu recunoscut în Uniunea Europeană în materie de respectare a drepturilor minorităţilor naţionale, iar asemenea atitudini nefericite şi nefondate nu fac altceva decât să incite la vrajbă şi ură. Consider că este momentul ca şi colegii noştri din UDMR să înţeleagă în sfârşit aceste realităţi şi să nu strice nejustificat relaţiile de bună comuniune dintre populaţia majoritară română şi etnicii maghiari. În calitate de parlamentar, de român şi de locuitor al oraşului martir Timişoara, mă pronunţ categoric împotriva acestor manifestări secesioniste, extremiste şi total iresponsabile venite din partea colegilor din UDMR. Suntem în Anul Centenarului, anul în care fiecare dintre noi, inclusiv prietenii noştri din rândul minorităţilor naţionale, ar trebui să onoreze aşa cum se cuvine împlinirea a 100 de ani de existenţă a ţării noastre. Reamintesc tuturor românilor, indiferent de naţionalitate, de religie sau de apartenenţă politică, că art. 1 alin. (1) din Constituţia României prevede că "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil". Această sintagmă nu se negociază şi orice încercări de modificare constituie un afront la adresa întregii naţii române!
			Domnul Răzvan-Ilie Rotaru: "Respect pentru români, în Europa!" De-a lungul anilor, Uniunea Europeană a fost descrisă ca o putere civilă, o putere instituţională şi, mai recent, drept o putere normativă în relaţiile internaţionale. Uniunea Europeană, din care facem şi noi parte de 11 ani, are a treia populaţie ca mărime de pe glob, 500 de milioane de locuitori, după China şi India, totalizând cea mai mare parte a comerţului mondial şi generând un sfert din avuţia mondială. Uniunea Europeană a formulat o nouă generaţie de răspunsuri multilaterale la alte ameninţări transfrontaliere, precum pandemiile, terorismul, lipsurile de infrastructură, problemele de sănătate şi mediu. Adaptarea instituţională şi atitudinală a statelor membre la aceste probleme poate fi ezitantă, lentă, puţin solidară şi fragmentată, aşa cum s-a constatat în cazul crizei refugiaţilor, dar rolul Uniunii Europene trebuie extins la nivelul securităţii şi siguranţei populaţiei fiecărei ţări membre. Având în vedere aceste aspecte, cred că a venit timpul ca România să aibă ambiţia de a deveni un jucător demn de luat în seamă în arena Uniunii Europene. De aceea, consider că tineretul trebuie să fie considerat ca forţă pozitivă în construirea Europei, şi nu ca o problemă de administrat în nume propriu. Tinerilor trebuie să le fie oferite mijloacele necesare să îşi exprime ideile şi să le confrunte cu cele similare ale celorlalţi participanţi la societatea civilă. Prin angajarea în activităţi sociale deschise tuturor, fără niciun fel de discriminare, apreciez că tinerii pot să contribuie la edificarea unei societăţi mai solidare, prin care să-şi asume din plin calitatea de cetăţeni. O eficientă participare la decizia publică trebuie să combine eforturile tinerilor cu cele ale generaţiei mature şi ale autorităţilor. Ideal ar fi ca acestea să fie articulate în cadrul unei strategii de acţiune, în domeniul tineretului. Ascultarea părerilor tineretului, instituirea unor forumuri la nivel naţional pentru iniţiativele locale, încurajarea statelor membre să coopereze cât se poate mai eficient, lansarea unor acţiuni concrete în cadrul programelor europene deja existente şi o mai adecvată reflectare a dimensiunii tineretului în ansamblul politicilor publice - iată ce trebuie să facem pentru crearea condiţiilor propice în vederea unei participări depline a tinerilor în viaţa societăţilor democratice, deschise şi solidare la nivel european. Pentru noi, românii, identitatea de cetăţean european este încă nouă, dar asta nu înseamnă că suntem mai puţin europeni decât ceilalţi. Vreau să atrag atenţia tuturor tinerilor din România asupra faptului că cetăţenii români sunt şi cetăţeni europeni, egali în drepturi şi libertăţi cu cetăţenii spanioli, italieni, nemţi sau englezi. Avem suficiente motive să fim mândri de ţara noastră şi să fim mândri că suntem români. Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă una dintre cele mai mari reuşite ale României după 1989. La mulţi ani, România! La mulţi ani, Uniunea Europeană!
			Doamna Elvira Şarapatin: "România, tablou de bord la finalul primului trimestru al anului 2018, în guvernarea PSD-ALDE" Toţi parametrii esenţiali înregistraţi la finalul trimestrului I indică faptul că economia se dezvoltă în mod sustenabil, pe baza creşterii industriei, cu un şomaj redus şi cu o datorie guvernamentală printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Cifrele economice descriu o realitate care contrazice mesajele apocaliptice ale opoziţiei. Aşadar, vreau să vă comunic starea economiei în acest moment prin prezentarea câtorva informaţii esenţiale după primul trimestru al anului 2018. Veniturile totale ale bugetului au crescut cu 11,5 % faţă de anul trecut. Cele mai mari creşteri provin din creşterea absorbţiei fondurilor europene, +43,7%. În perioada ianuarie-martie 2018, în România, au intrat efectiv 4,2 miliarde de lei, aproximativ 900 de milioane de euro, plăţi de la Uniunea Europeană. Totodată, au crescut încasările de la impozitele pe venit, profitul şi câştigurile din capital, cu 52%. Creşterea contribuţiilor de asigurări a fost de 31,1%. În acelaşi timp, cheltuielile totale sunt mai mari cu 22% faţă de anul trecut, rezultat firesc al creşterilor de salarii, dar şi al investiţiilor. Deficitul bugetar este de 0,18% din PIB, după primele 3 luni ale anului. Ţinta de deficit este 3% la finalul anului. De asemenea, producţia industrială a crescut cu 7% în primele două luni ale acestui an. În 2018, România a avut cea mai mare creştere a producţiei industriale din Uniunea Europeană, până în acest moment, de +14,2%. Exporturile au fost mai mari cu 11,6% şi au ajuns la 11 miliarde de euro, în primele 3 luni ale anului, iar investiţiile au crescut cu 288% în trimestrul I, până la 4,9 miliarde de lei, de la 1,7 miliarde de euro, anul trecut. În această perioadă a avut loc o creştere cu 44% a absorbţiei fondurilor europene. În trimestrul I al anului 2018 au intrat în România 4,2 miliarde de euro. Datoria externă guvernamentală a scăzut la 34,2% din PIB, România fiind în clasamentul primelor cinci state din Uniunea Europeană cu cea mai mică datorie de stat. Puterea reală de cumpărare a crescut cu 5% în primele trei luni ale anului, iar şomajul a ajuns la cel mai redus nivel de la Revoluţie - 3,94%. Numărul salariaţilor a ajuns la un nivel crescut, peste 6,3 milioane înregistraţi oficial în Revisal. Aşadar, toate măsurile gândite şi aplicate de guvernarea PSD-ALDE s-au dovedit a fi un succes demonstrat clar prin datele execuţiei bugetare la finalul primului trimestru al acestui an.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: "Să nu uităm de cazul Cameliei Smicală. România trebuie să depună eforturi, în continuare, pentru a susţine cauza românilor din afara graniţelor ţării!" Cazul Cameliei Smicală, medicul originar din Piatra Neamţ care trăieşte în Finlanda, este unul bine-cunoscut în spaţiul public, de aproape 3 ani. Din cauza violenţei domestice la care a fost supusă, Camelia Smicală a divorţat de soţul său de origine finlandeză, pentru ca mai târziu cei doi copii minori Mihai şi Maria Smicală Jalaskoski, rezultaţi din această căsnicie, să fie preluaţi de autorităţile sociale finlandeze. După eforturi repetate, medicul Camelia Smicală şi-a primit copiii acasă în anul 2016, însă doar pentru câteva luni. Societatea civilă din România a fost solidară cu acest caz, făcându-l cunoscut în mediul online şi susţinând cauza acestui medic român prin diverse mesaje şi acţiuni de protest. Pe plan politic, cauza Cameliei Smicală a fost susţinută în Parlamentul României şi în Parlamentul European, de ambasadorul român la Helsinki, de instituţia Avocatul Poporului din România, precum şi de alte autorităţi publice. Pentru ca drama doamnei Camelia Smicală şi a copiilor săi să înceteze, autorităţile române responsabile cu politica externă trebuie să-şi unească eforturile în continuare pentru această cauză. Căutând o viaţă mai bună, numeroşi cetăţeni români au ales să îşi ducă viaţa pe meleaguri străine. Statul român, ca stat responsabil, trebuie să-şi dovedească abilităţile politice externe, prin susţinerea cauzei cetăţenilor săi pe baza dialogurilor bilaterale. Camelia Smicală probabil că nu reprezintă un caz singular, însă cazul său trebuie rezolvat cu celeritate, pentru ca cei doi copii minori ai săi, care au atât cetăţenie română, cât şi finlandeză, să revină la mama lor, cea mai în măsură să le ofere dragostea părintească şi formarea de care au nevoie. Aşadar, să fim solidari pentru rezolvarea problemei Cameliei Smicală. Protecţia drepturilor cetăţenilor este unul dintre obiectivele principale ale coaliţiei. Fac apel, pe această cale, la profesionalism, la maturitate şi la competenţă în rezolvarea acestui caz. Cazul Cameliei Smicală este un imperativ social al României. Apărarea acestei cauze se poate face prin iniţierea de grupuri de consultare româno-finlandeze, respectiv prin reluarea sau aprofundarea unui dialog competent cu autorităţile sociale din Finlanda, pentru a i se da posibilitatea unei mame să fie din nou împreună cu copiii săi, un lucru firesc şi absolut normal.
			Domnul Mihai Weber: "Proiectul european este o prioritate pentru Partidul Social Democrat" Ziua de 9 mai este o zi cu mare semnificaţie pentru România, fiind marcate trei evenimente care au schimbat istoria şi evoluţia nu doar a poporului român, ci a întregii lumi. Ziua Europei, Ziua Independenţei, proclamată în 1877, şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial sunt motive de sărbătoare pentru ţara noastră în această zi, atât în calitate de stat membru al Uniunii Europene, cât şi în calitate de contributor direct la victoria împotriva fascismului şi la instaurarea păcii în lume. Contribuţia militară a României, adusă în cadrul coaliţiei antihitleriste, a avut importante beneficii strategice, grăbind victoria asupra armatei naziste, o contribuţie recunoscută ca atare de personalităţi politice şi militare din ţările aliate. Iată de ce jertfa înaintaşilor noştri pentru dreptate socială, umanitate, libertate şi independenţă, precum şi principiul unei Europe unite, care a stat la baza Declaraţiei "Schuman", ne obligă pe toţi să lăsăm deoparte ura, intoleranţa, extremismul, xenofobia şi interesele de grup şi să rămânem uniţi, ca popor european, în jurul valorilor comune. România se pregăteşte să preia, la începutul anului 2019, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, iar PSD crede într-o Europă unită în diversitate, într-un viitor european al României. Întreg Programul de guvernare al Partidului Social Democrat este conceput astfel încât să contribuie la continuarea proiectului european, la transformarea societăţii noastre în beneficiul cetăţenilor săi. Pentru a ajunge însă la acest deziderat, nu uitaţi, stimaţi colegi, că democraţia are nevoie de raţiune şi dialog, de oameni politici responsabili, care să pună mai presus de orice interesul naţional.
			Doamna Tudoriţa Lungu: "Românii nu mai au încredere în instituţiile statului!" Românilor le-aţi face bine dacă n-aţi mai ascunde sub un maldăr de probleme închipuite şi declaraţii periculoase adevărata sursă a răului. Nu discuţiile de la Bruxelles despre România dăunează ţării, ci chiar dezastrul guvernării de care avem parte de un an şi jumătate. Adevărata defăimare la vârful actualei puteri are loc, o defăimare a valorilor democratice şi un afront perpetuu la adresa bunăstării românilor. Este dureros să văd cum v-aţi bătut joc şi vă bateţi în continuare joc de această ţară şi de instituţiile ei, pentru a vă justifica demersul malefic pentru care v-aţi dorit cu atâta ardoare puterea. Şi pentru ce? Pentru că n-aveţi demnitatea să înfruntaţi consecinţele propriilor acţiuni. Pentru că aţi parcurs viaţa politică fără responsabilitatea pe care funcţiile v-au cerut-o, la fel cum ne şi conduceţi acum. Guvernarea iresponsabilă şi încercarea neîntreruptă de a acapara întreaga putere au făcut ca încrederea în stat a românilor să se prăbuşească. Într-un sondaj de la finalul anului trecut, găsim la coada clasamentului Parlamentul - 20%, Guvernul - 24% şi Justiţia - 24%. În primele două aveţi majoritate. Pe ultima vă străduiţi s-o îngenuncheaţi şi s-o subordonaţi aceloraşi interese, din cauza cărora ne-au bătut obrazul, de nenumărate ori, atât Statele Unite ale Americii, cât şi partenerii noştri din Uniunea Europeană. Încrederea românilor în justiţie a scăzut cu 11 procente, de la 35% în 2016, ajungând la un nivel inadmisibil pentru un stat cu pretenţii de dezvoltare în spirit democratic şi de aliniere la valorile europene. Cauza o ştiţi prea bine, dar este grav că nu vă pasă. Un atac neîncetat la justiţie, nefondat, după cum ne-a arătat exemplul recent, cel al încercării de revocare din funcţie a doamnei Kovesi, accesul facil la putere al politicienilor cu probleme penale şi încercarea de a subordona procurorii politicului pentru ca domnul Dragnea şi câţiva colegi ai săi să scape de dosare! Cu adevărat periculos este că nici în alte domenii în care deţineţi controlul nu faceţi nimic pentru a spori încrederea românilor. Este frapantă lipsa de atitudine a miniştrilor PSD care s-au perindat pe la Sănătate în chestiunea vaccinării. Acoperirea vaccinală în România se situează sub recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, de 95%. Pentru unele vaccinuri, este chiar de 75% la rapel. Încrederea părinţilor în sistemul sanitar joacă un rol decisiv în această problemă. Asigurarea tuturor dozelor de vaccin necesare, de asemenea. Cum pot românii avea încredere în Sănătate, când văd o avalanşă de medici buni plecând din ţară din cauza veniturilor mult prea mici?! Şi cum pot rămâne medicii, când văd batjocura la care i-aţi supus, promiţându-le majorări salariale care pentru mulţi vor fi tăieri?! Este clar că aţi înscris ţara pe o cale care se îndepărtează cu paşi repezi de stabilitate, de normalitate, iar idealul de prosperitate la care visăm este tot mai greu de atins. Dar până când?
			Domnul Constantin Codreanu: "Minorităţile înrudite din statele balcanice, meglenoromâne şi aromâne, pot conta pe sprijinul cultural al statului înrudit România" Acum exact 113 ani, în seara zilei de 9 mai 1905, dând curs cererilor hotărâte şi demersurilor energice ale României, sultanul Abdul Hamid al II-lea emitea la Constantinopol un Decret imperial, numit turceşte Iradea, prin care românii din Imperiul Otoman, care cuprindea atunci o bună parte a Peninsulei balcanice, erau recunoscuţi oficial drept a şaptesprezecea naţiune, distinctă de naţiunea elenă ortodoxă. A doua zi, pe 10 mai 1905, Iradeaua sultanală a fost adusă la cunoştinţa publicului. Astfel, românii de viţă meglenoromână şi aromână căpătau drepturi depline pe planul administraţiei locale, precum şi pe plan şcolar şi bisericesc. Intervenţiile energice ale României pentru recunoaşterea oficială a elementului etnic românesc din cuprinsul Imperiului Otoman au durat mai mult de patru ani, datorându-se ambasadorului României la Constantinopol, Alexandru Emanoil Lahovary, şi colaboratorului său Gheorghe Derussi. În semn de mulţumire pentru gestul sultanului Abdul Hamid al II-lea de recunoaştere a naţionalităţii române din Imperiul Otoman, Regele României a dispus construirea unei mari Moschei în Constanţa, pentru necesităţile minorităţii turco-tătare din ţara noastră. Această moschee, cunoscută ca Moscheea Carol I şi ridicată în Piaţa Ovidiu din marele nostru port la Marea Neagră, a fost inaugurată la 31 mai 1913. De-a lungul multor decenii, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea, România a susţinut şcolile şi bisericile confraţilor aromâni şi meglenoromâni, atât în dialectele aromân şi meglenoromân, cât şi în dacoromâna literară. Instalarea comunismului în ţară a întrerupt acest proces benefic, astfel încât meglenoromânii din Grecia şi din Republica Macedonia, ca şi aromânii din Grecia, Albania, Republica Macedonia şi Bulgaria, rămaşi fără sprijinul cultural pe plan şcolar, bisericesc şi mediatic, au intrat într-un profund proces de aculturaţie şi erodare etnică. Revenind în actualitate, doresc să subliniez că problematica aromână şi meglenoromână a fost constant şi va fi în continuare în centrul atenţiei mele, ca parlamentar român ales în circumscripţia pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate şi ca preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării. În acest sens, constat cu regret că am fost singurul parlamentar român care a prezentat mai multe declaraţii politice, de la tribuna Camerei Deputaţilor, privind problemele aromânilor, meglenoromânilor şi istroromânilor. De asemenea, am salutat de la această înaltă tribună recunoaşterea oficială a aromânilor ca minoritate naţională în Albania, la 13 octombrie 2017, cu numele lor propriu, cel de aromâni, nu de vlahi, ca în Republica Macedonia. Decizia Parlamentului albanez ne-a amintit de Iradeaua sultanului Abdul Hamid al II-lea, pentru că ea le rezervă aromânilor, ca minoritate naţională înrudită, să beneficieze, pe lângă sprijinul statului albanez de reşedinţă, şi de sprijinul cultural al statului înrudit, România. În afara acestor declaraţii politice, am stabilit contacte cu unele asociaţii ale conaţionalilor aromâni din Balcani, am abordat unele chestiuni în dialogul cu Patriarhia Română, i-am interpelat oficial în problematica aromână pe unii factori din administraţia centrală de stat, am primit la Parlament vizite ale persoanelor aparţinând minorităţii aromâne înrudite din Albania, am iniţiat un proiect de lege privind scutirea de impozitul pe imobil a organizaţiilor neguvernamentale de utilitate publică preocupate de problematica românilor din comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani, cum ar fi bunăoară Societatea de Cultură Macedo-Română, înfiinţată în anul 1880 prin Înalt Decret Domnesc, căreia i s-a recunoscut existenţa neîntreruptă în anul 1990, fiind declarată asociaţie de utilitate publică prin Hotărârea Guvernului nr. 473 din 7 mai 2008. Doresc să-i asigur pe fraţii noştri meglenoromâni şi aromâni din Balcani că aveţi în persoana mea, şi vor avea în continuare, un susţinător sincer şi fără rezerve, un colaborator fidel pentru identificarea şi punerea în practică a soluţiilor corecte pentru problematica aromână şi meglenoromână. Totodată, am calificat în permanenţă drept contraproductive şi distructive tendinţele unor concetăţeni de a contrapunere artificial comunitatea dialectală istorică aromână celei meglenoromâne sau celei dacoromâne. România a fost, este şi va fi singurul stat naţional înrudit cultural şi lingvistic cu minorităţile istroromâne, meglenoromâne şi aromâne din ţările balcanice. Noţiunile europene de stat înrudit, kin state, şi minoritate înrudită, kin minority, se aplică României şi acestor comunităţi minoritare din Balcani. O parte a aromânilor şi meglenoromânilor s-a stabilit în Ţara-mamă, România, ca români, nu ca străini. De aceea, nu putem vorbi în România despre minorităţi etnice ale meglenoromânilor sau aromânilor. Avem de-a face cu două grupuri dialectale istorice româneşti, nu de etnii distincte. Doar cei care doresc ca meglenoromânii şi aromânii din statele balcanice să fie lipsiţi de sprijinul cultural al statului înrudit şi să rămână victime ale unor politici asimilaţioniste flutură flamura străină a minoritarismului aromân sau meglenoromân în România. De fapt, demersurile minoritariste sunt îndreptate contra aromânilor şi meglenoromânilor din Balcani. Consider că în anul curent 2018 trebuie să ne concentrăm atenţia şi eforturile, conjugat, Parlamentul şi Guvernul, asupra rezolvării următoarelor chestiuni: Adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii Codului fiscal, în sensul scutirii de la plata impozitului pe imobil a clădirilor aflate în proprietatea organizaţiilor cu statut de utilitate publică, care militează pentru păstrarea identităţii culturale a comunităţilor istorice româneşti înrudite din afara graniţelor ţării, precum şi clădirile închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie publică, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; Înfiinţarea Institutului Cultural Român de la Tirana, cu filiale la Corcea şi Saranda; Înfiinţarea Institutului Cultural Român la Atena; Acordarea de burse identitare copiilor aromâni instruiţi în Şcoala aromână de la Diviaca, Albania şi a celor care frecventează grădiniţa din această localitate, precum şi acordarea unui sprijin financiar învăţătorilor, profesorilor şi educatorilor din aceste instituţii. În acest sens, solicităm Guvernului României modificarea actelor normative, astfel încât acestea să prevadă posibilitatea acordării unor asemenea burse tuturor elevilor şi profesorilor din şcolile româneşti din jurul graniţelor şi din Balcani; Adoptarea de Academia Română a unei decizii privind ortografia dialectelor istorice aromân, meglenoromân şi istroromân ale limbii române comune, pe baza alfabetului limbii române moderne; Luarea, prin lege, sub protecţia statului român, a dialectelor istorice, istroromân, meglenoromân şi aromân ale limbii române comune; Înfiinţarea unei redacţii în dialectul aromân, care să abordeze problematica aromânilor din Balcani, la postul public TVR Internaţional; Discutarea cu Patriarhia Română a posibilităţilor de a desemna la nivelul Bisericii Ortodoxe Române un responsabil pe problemele comunităţilor ortodoxe române de dialect aromân; de a tipări o ediţie sinodală a Bibliei ortodoxe în dialectul istoric aromân al limbii române comune şi a altor cărţi de cult, inclusiv cărţi de rugăciuni pentru uzul privat al credincioşilor din ţară şi din Balcani, în dialectul aromân, cu folosirea ortografiei tradiţionale româneşti; Completarea şi modificarea cadrului legislativ în vigoare, astfel încât cele două comunităţi dialectale istorice, meglenoromână şi aromână, din România, să poată beneficia de reprezentare parlamentară, după modelul aplicat grupurilor etnice minoritare. În acest sens, Societatea de Cultură Macedo-Română, ca entitate istorică recunoscută de statul român, ar putea reprezenta în Camera Deputaţilor interesele comunităţilor dialectale istorice aromână şi meglenoromână din ţară; Introducerea în manualele şcolare de limbă română a informaţiilor despre dialectele istorice româneşti din Balcani - aromân, meglenoromân şi istroromân -, după modelul şi metoda practicată până la instalarea comunismului în România. Meglenoromânii, aromânii, istroromânii şi dacoromânii reprezintă o singură familie etnică şi culturală. Unitatea noastră etnică, în diversitatea ei locală sau dialectală, este un bun de nepreţuit. În calitatea noastră de membri ai celui mai înalt for politic al României, ca stat înrudit, suntem obligaţi să manifestăm o solidaritate exemplară faţă de românii extrafrontalieri de viţă aromână, meglenoromână sau istroromână aflaţi în dificultate. Fraţii noştri români din Balcani pot miza pe sprijinul nostru.
			Domnul Doru-Petrişor Coliu: "Lumea paralelă a doamnei Viorica Dăncilă" Am ascultat, ca mulţi dintre dumneavoastră, interviul acordat de prim-ministrul României, doamna Vasilica-Viorica Dăncilă, jurnalistului Victor Ciutacu de la postul de televiziune România TV. Prima reacţie a fost să mă ciupesc crezând ca dorm. A doua reacţie a fost să mă uit după camerele ascunse crezând că este o farsă. Ei bine nu, nu era o farsă! Doamna Dăncilă declara cu patos, fără sa clipească, că românii din diaspora sunt rupţi de realităţile României, că aceştia încă nu au aflat că salariile din România au crescut la nivelul celor din Occident. Aceeaşi doamnă Dăncilă declara că românii din diaspora s-ar întoarce acasă, dacă ar afla cum stau cu adevărat lucrurile în "ţara de basm condusă de PSD". Doamnă Dăncilă, dumneavoastră afirmaţi că românii din diaspora nu se întorc acasă, deoarece nu au aflat cât au crescut salariile sub bagheta magică a doamnei Olguţa Vasilescu. Am şi eu o întrebare. Cei care pleacă zilnic din România, de ce o fac? Sunt într-o stare de lehamite după traiul de basm de acasă şi merg sa dea de greu în Occident? Şi-au făcut economii din salariile mari şi merg să le investească în Occident, pentru a le ridica nivelul de trai şi sărăntocilor de acolo? Doamnă Dăncilă, trebuie să constat că, după ce şeful dumneavoastră de partid a descoperit statul paralel, dumneavoastră aţi descoperit România paralelă, România salariilor mari, România traiului de basm..... Doamnă Dăncilă, nu românii din diaspora sunt rupţi de realităţile României, ci dumneavoastră şi Guvernul dumneavoastră. Faptul că vorbiţi în aceşti termeni despre ei este o jignire şi demonstrează faptul că ori trăiţi într-o lume paralelă, ori nu mai deosebiţi realitatea de poveştile din Programul PSD. În numele celor peste 5 milioane de români plecaţi din ţară din cauza politicilor dezastruoase aplicate de politicienii români, vă solicit să vă prezentaţi scuzele de rigoare şi să reveniţi în România actuală, cea a salariilor mizerabile, cea a prezentului fără viitor, cea a generaţiilor pierdute şi alungate din ţara pe care se presupune că o conduceţi, deşi se pare ca sunteţi complet paralelă cu realităţile României. Cât despre programele destinate românilor din diaspora, programe aflate sub controlul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, trebuie să recunosc că faceţi eforturi! Eforturi - pentru a caza camarila de partid a PSD-ALDE în toate centrele comunitare care urmează a fi create pentru românii din diaspora. Apropo, pe aceştia de ce nu îi ţineţi acasă, dacă tot au crescut salariile în România?
			Domnul Adrian Mocanu: "Îngrijorări privind gradul de digitalizare a instituţiilor publice din România" Instituţiile publice din România eşuează în privinţa dezvoltării unui cadru digital adresat cetăţenilor săi. Conform raportului efectuat de Comisia Europeană la finalul anului 2017, ţara noastră se situează pe locul 28 în topul ţărilor digitalizate, în ciuda unor aspecte pozitive precum viteza de internet sau preţul serviciilor în acest domeniu. Astfel, pare că resursele din domeniul IT nu se translatează către sectorul de servicii publice. În acest sens, apar situaţii nedorite, uşor de evitat într-o ţară ca România cu un potenţial digital enorm. Absenţa unui sistem centralizat de colectare a datelor, dar şi lipsa interconectării între instituţiile publice îi determină doar pe 3% dintre utilizatorii de internet din ţara noastră să îşi achite taxele în mediul online. Chiar dacă s-au făcut progrese anuale în chestiuni ce ţin de prestarea serviciilor publice în mediul online, atât prin dezvoltarea unor platforme dedicate acestui scop, cât şi prin apariţia unor formulare care pot fi completate în prealabil pentru a uşura legătura dintre cetăţean şi instituţiile publice, gradul de digitalizare rămâne semnificativ redus faţă de majoritatea statelor Uniunii Europene. Decalajele profund semnificative dintre noi şi restul ţărilor Uniunii Europene se constată prin cozile de la ghişee, indiferenţa funcţionarilor publici şi dependenţa contribuabililor faţă de acest sistem vicios. Din nefericire, implementarea unui sistem digital s-a realizat în mod arbitrar doar în anumite instituţii din ţară. În prezent, cel mai mare impediment al cetăţeanului constă în lipsa de corelaţie dintre instituţii, fapt care generează ambiguităţi şi neînţelegeri. Contradicţiile se remarcă, spre exemplu, în situaţii în care cetăţeanul îşi plăteşte amenda în alt oraş decât cel în care este domiciliat. Interconectarea aproape inexistentă conduce la deruta interinstituţională şi generează confuzie atât în rândul funcţionarilor publici, cât şi în rândul contribuabililor. Digitalizarea ar putea produce efecte pozitive chiar şi în plan economic. Un studiu al ONU a plasat România pe locul 75 din 193 de economii analizate în întreaga lume în ceea ce priveşte guvernarea economică digitală. În acest sens, dincolo de consecinţele favorabile directe rezultate în urma eficientizării acestui proces economic, generarea unui mediu propice pentru investiţii ar putea atrage mai mulţi investitori străini pe teritoriul ţării noastre. Conform companiei de audit PwC, soluţiile există, dar trebuie să se şi dorească implementarea lor. Astfel, în sectorul economic, PwC propune conectarea caselor de marcat la serverele ANAF. În chestiunea digitalizării serviciilor publice, reconstrucţia unui sistem public centralizat reprezintă primul pas important. În acest sens, depunerea online a tuturor declaraţiilor de avere şi implementarea unor sisteme electronice de control al TVA pot fi principalele soluţii în vederea dezvoltării gradului de digitalizare a României.
			Domnul Petru Movilă: "Spitalele regionale de urgenţă, o poveste fără sfârşit" În calitate de deputat de Iaşi, vreau să readuc în atenţie faptul că PSD a intrat la guvernare din 2012 şi nici până în prezent nu s-a pus o cărămidă la niciunul dintre cele trei spitale regionale de urgenţă. Din păcate pentru România, dar mai ales pentru ieşeni, nici până la acest moment reprezentanţii Guvernului nu au reuşit să transmită documentaţia necesară Comisiei Europene. Am primit săptămâna trecută o scrisoare de la doamna comisar european Corina Creţu, pe acest subiect. Pot doar să vă precizez că, în răspunsurile sale, doamna întăreşte ideea promovată în spaţiul public - autorităţile publice locale şi centrale nu-şi fac treaba. Din păcate, din cauza indolenţei PSD, ne aflăm în situaţia tristă în care suntem cu sabia deasupra capului şi din minut în minut mă aştept să auzim că finanţarea pentru aceste spitale a fost pierdută. Pe lângă acest subiect de interes maxim pentru mine, Guvernul PSD mai trebuie să rezolve trei probleme importante ale sistemului de sănătate: Legea salarizării, Legea sănătăţii şi achiziţia de ambulanţe. Deşi temele precizate au fost promisiuni de campanii, trecând două rânduri de alegeri locale şi parlamentare, nici până la acest moment PSD nu a reuşit să clarifice vreunul dintre cele trei subiecte de maximum interes pentru români. Pentru situaţia în care ne aflăm astăzi, trebuie să plece acasă tot Guvernul PSD şi nu doar un singur ministru. Suntem trecuţi de momentul în care cu demiterea unui singur ministru se mai poate îmbunătăţi ceva. Acest Guvern este un dezastru ambulant, un cabinet care se face zilnic de râs şi care, mai grav, face România de râs la nivelul partenerilor internaţionali.
			Domnul Eugen Tomac: "9 mai, Ziua victoriei, Ziua Europei" Este ziua de 9 mai! La Moscova, se sărbătoreşte Ziua Victoriei, la Bucureşti - Ziua Europei. La Moscova, Putin îşi plimbă tancurile prin Piaţa Roşie, strigând "Pobeda", Victorie, la Bucureşti, ne plimbăm pe străzile împânzite de steagurile Uniunii Europene. La Moscova, propaganda de tip sovietic este în continuare în floare, la Bucureşti, ne raportăm, totuşi, la valorile şi principiile europene. Între timp, peste Prut, la Chişinău, Orhei, Bălţi sau Cahul, unii strigă "Pobeda", alţii flutură cu mândrie steagul albastru cu stele, sperând la un viitor în rândul civilizaţiei europene. În Republica Moldova, bătălia între Est şi Vest este şi astăzi la fel de actuală. Propaganda şi manipularea rusească sunt în continuare puternice. Presa este folosită în scopuri meschine. Oamenii politici joacă la două capete, fără a lua în calcul, măcar ocazional, interesele şi nevoile cetăţenilor. În această situaţie, singura care poate înclina balanţa spre bine este România. Implicarea noastră peste Prut este esenţială. Românii de acolo au nevoie de sprijinul nostru, românii de acolo au nevoie să ştie că România va lupta pentru a-i aduce mai aproape de Europa. Altfel, la anul, cei care vor mărşălui prin oraşe de Ziua Victoriei vor fi majoritari. Pe 20 mai, la Chişinău, au loc alegeri locale, un scrutin de o importanţă deosebită pentru direcţia viitoare a capitalei celui de-al doilea stat românesc. Avem în cursa pentru Chişinău un coleg de-al nostru, pe domnul Constantin Codreanu, preşedintele comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării. El reprezintă România în Republica Moldova, el reprezintă aspiraţiile europene a cetăţenilor din Chişinău. Avem datoria să fim alături de românii din Republica Moldova. Avem datoria să luptăm pentru ca şi la Chişinău, de 9 mai, să avem doar steaguri ale Uniunii Europene, iar în loc de: "Ura, pobeda!" să se strige: "La mulţi ani, Europa Unită!".
			Domnul Ionel Palăr: Stimată doamnă Sorina Pintea, ministru al sănătăţii, În urma vizitei de lucru cu un puternic iz electoral, pe care aţi efectuat-o săptămâna trecută în municipiul Bacău, prin care încercaţi să vă acoperiţi colegii de partid de incompetenţa cu care au gestionat problema Spitalului Municipal Bacău, vă atrag atenţia că sănătatea, doamnă ministru, nu este o aventură pentru comunitatea pe care o reprezint. Vă reamintesc, doamnă ministru, că Spitalul Municipal Bacău a fost iniţiativa administraţiei locale liberale şi s-a realizat majoritar din banii băcăuanilor şi este, până la acest moment, singurul spital public nou construit în România în ultimii 29 de ani. Este revoltător şi lipsit de responsabilitate să vorbiţi despre acest obiectiv, la care PSD nu a bătut nici măcar un cui şi pentru care nu a făcut până acum niciun demers, ca despre o aventură. Da, pentru cei care au gândit această investiţie şi au făcut tot posibilul ca ea să fie realizată, a fost o bătălie, un act de curaj şi de viziune, nicidecum o aventură, aşa cum consideraţi dumneavoastră. Este trist şi total inadecvat, doamnă ministru, că încercaţi să politizaţi finalizarea spitalului, că vreţi să transformaţi acest obiectiv într-o armă electorală. Îmi place să cred că, ştiţi sau nu, de doi ani de când municipiul Bacău a fost preluat de PSD, Spitalul Municipal a fost complet abandonat, deşi investiţia era realizată în proporţie de peste 80%. Sunt doi ani în care nevoile băcăuanilor pentru un sistem sanitar modern şi eficient au fost sfidate, în care incompetenţa, nepriceperea şi interesele de partid au stat deasupra oricărui interes al comunităţii. Îmi place să cred că măcar acum, în ultimul ceas, şi după această vizită istorică în Bacău, veţi face toate demersurile necesare pentru ca băcăuanii să aibă în sfârşit spitalul de care au nevoie. Nu este vina dumneavoastră că primarul de Bacău, Cosmin Necula, şi-a recunoscut incapacitatea de a gestiona acest proiect şi l-a predat Consiliului Judeţean Bacău. Doresc să vă atrag, însă, atenţia, că este necesară o analiză serioasă a soluţiei finale. Eu şi colegii mei liberali considerăm că o asociere între cele două entităţi medicale, Spitalul Municipal şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, ar fi mult mai potrivită decât un transfer de proprietate către Consiliul Judeţean, în condiţiile în care Spitalul Municipal a fost construit cu banii băcăuanilor, locuitori ai municipiului. Doamnă ministru, după doi ani în care praful s-a aşezat peste această investiţie, mă îngrijorează că vorbim iarăşi despre alte decizii, despre alte hotărâri, propuneri şi protocoale. Mă tem că toate acestea au doar darul de a amâna din nou finalizarea investiţiei, astfel încât panglica să fie tăiată tocmai în anul electoral 2020 şi să aducă puncte în beneficiul colegilor dumneavoastră de partid, dar în detrimentul băcăuanilor care au contribuit la construcţia lui şi care se văd nevoiţi să mai aştepte, inutil, alţi doi ani. Doamnă ministru Sorina Pintea, În al doisprezecelea ceas, am încă speranţa că, înainte de orice vremelnică funcţie publică şi politică, veţi acţiona ca un om responsabil şi veţi urgenta finalizarea lucrărilor la Spitalul Municipal Bacău, pentru pacienţii care au nevoie de această unitate medicală, pentru cei care bat drumurile la Bucureşti, Iaşi sau Târgu Mureş, în condiţiile în care anumite specializări medicale prevăzute în proiectul iniţial nu le găsesc încă la ei acasă. Sper că veţi înţelege că sănătatea oamenilor nu are culoare politică, că nu contează cine taie panglica inaugurală şi că o astfel de investiţie nu este şi nu trebuie să fie o aventură.
			Domnul Costel Alexe: "Autostrada Moldovei este un drept, nu o favoare!" Vă solicit din nou sprijinul pentru proiectul de căpătâi al moldovenilor, autostrada Iaşi-Târgu Mureş. Pe 19 mai va avea loc protestul organizat de asociaţiile civice "Împreună pentru A8" şi "Moldova vrea autostradă", un demers al societăţii civile, care îşi propune să forţeze Guvernul, Ministerul Transporturilor şi CNAIR/CNIR să pună în practică MasterPlanul General de Transport al României. Cu alte cuvinte, oamenii ies în stradă pentru a determina instituţiile statului să îşi facă treaba, să îşi respecte angajamentele luate. În primul rând, aşa cum am făcut-o peste tot unde am avut ocazia, salut iniţiativele societăţii civile, mă bucură faptul că după subiecte referitoare la mediu, după subiecte privind justiţia şi infrastructura, reuşeşte să coaguleze interesele unei comunităţi în formă participativă. Spun asta pentru că demersul politic trebuie dublat, trebuie susţinut, trebuie completat de un demers social. Puterea politică are tendinţa de a fi obtuză, subiectivă şi vă spun sincer, este frustrant să vezi cum o minoritate politică, Partidul Naţional Liberal, îşi doreşte un proiect acceptat ca fiind necesar de toată lumea, dar care este efectiv picat la vot de majoritatea PSD-ALDE pentru simplul fapt că aşa vor şi pot ei! În fiecare an, în decembrie, şi la arhivele Parlamentului se poate verifica informaţia, reprezentanţii Partidului Naţional Liberal forţează introducerea finanţării autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş în bugetul de stat. Aşa s-a întâmplat în 2013, în 2014, 2015, 2017, indiferent că era Ponta prim-ministru, Tudose sau Cioloş. Lucrurile nu avansează, pentru că parlamentarii coaliţiei majoritare nu sunt lăsaţi să susţină acest proiect. Pentru mulţi este o temă de campanie, pentru mulţi este o temă de discurs public, dar când sunt puşi în faţa faptului împlinit, interesele partidului primează în faţa intereselor celor care i-au trimis în Parlament. 4 milioane de români, rezidenţi în judeţele Moldovei, sunt puşi pe lista de aşteptare de 60 de parlamentari ai coaliţiei PSD-ALDE. De ce? Pentru că PSD nu consideră prioritară aceasta investiţie. De aceea, disputa politică trebuie dublată, susţinută de orice demers cetăţenesc. Am anunţat public şi o fac şi acum. Reprezentanţii PNL, de la parlamentari până la primari, consilieri şi simpli membri susţin orice demers pentru reuşita acestui proiect. Noi, liberalii, înţelegem rolul vital pe care autostrada îl are în dezvoltarea economică a regiunii Moldovei. Fără autostradă jucăm într-o ligă mult prea mică. Suntem condamnaţi să ne uităm peste gard la cei mari care se scaldă în prosperitate. Gardul nostru sunt Carpaţii şi acum, în preajma Centenarului, prin eforturi conjugate, putem face o gaură în acest gard, dacă vom înţelege să fim solidari la nivel regional şi nu vasali şi obedienţi. Iaşiul merită mai mult. Trebuie să le arătăm tuturor că Moldova contează, că autostrada este dreptul nostru şi nicidecum nu este o favoare pe care ne-o fac unii de prin Teleorman!
			Domnul George Şişcu: Deficitul public al României este singurul din toată Uniunea Europeană care nu se situează sub pragul de 3% din PIB în 2018 - aşa arată datele publicate de Comisia Europeană. Anul acesta este pentru prima dată din 1999 când toate statele zonei euro au reuşit să scadă acest deficit sub pragul admis, mai puţin ţara noastră. Anunţul Comisiei Europene reprezintă un semnal de alarmă pentru actualul Guvern, arătând totodată direcţia greşită în care merge România. Este din ce în ce mai clar pentru toată lumea, mai puţin pentru actualul Guvern, că incertitudinea privind acţiunile acestuia afectează creşterea economică. Cu un deficit public de 3,4% din PIB, în 2018, suntem din nou în coada listei. Vă aduc aminte că Guvernul PSD-ALDE şi-a asumat respectarea ţintei de 3% din PIB pentru acest an, conform Tratatului de la Maastricht. În caz contrar, România riscă să intre în procedura de deficit excesiv. Mai mult, datele Ministerului Finanţelor Publice pentru primele două luni din acest an arată şi un deficit bugetat cu aproape 5,9 miliarde de lei, mai mare decât în perioada similară a lui 2017. Prima problemă? Veniturile nu au crescut suficient încât să susţină viteza cu care statul a reuşit să cheltuiască peste cinci procente din produsul intern brut al ţării. Veniturile au crescut cu peste 21%, însă cheltuielile au avut un avans de peste 38%. Doar pentru salarii şi pentru asistenţa socială, de unde se plătesc inclusiv pensiile, statul a alocat aproape 29 de miliarde de lei. Cumulat, înseamnă puţin peste 3% din PIB. Politicile populiste, iresponsabile şi incompetente ale guvernărilor PSD-ALDE ne-au adus în situaţia confirmată din plin de cifre oficiale, ca viaţa să se scumpească, puterea de cumpărare să scadă, iar creşterile salariale de pe hârtie să se dovedească o cacealma. Marea minciună pe care liderii PSD-ALDE le-au livrat-o românilor, pentru a ajunge la guvernare - creşterea nivelului de trai - iese la iveală în toată mizeria ei. Valul de scumpiri s-a accentuat în ultima parte a anului trecut. Moneda naţională s-a depreciat, ratele românilor datori la bănci au crescut simţitor. Ca atare, perspectivele de evoluţie ale economiei româneşti, sub guvernarea PSD-ALDE, care habar nu are de economie şi habar nu are de administraţie, riscă să ne conducă la o criză economică care este provocată artificial de proasta guvernare a acestora şi, exact cum se vede încă din luna ianuarie a acestui an, riscă să afecteze nivelul de viaţă al românilor.
			Domnul Cristian Buican: "PSD îi sărăceşte pe români" Am venit astăzi în faţa dumneavoastră pentru a le spune parlamentarilor puterii că politicile guvernamentale fiscale din ultimele 15 luni, de când PSD-ALDE se află la guvernare, sărăcesc populaţia României. Acest lucru trebuie spus clar, răspicat şi fără urmă de îndoială. Din cauza politicilor fiscale ale Guvernului, inflaţia este la 5%, cel mai mare nivel din ultimii 6 ani, iar Indicele Robor, cel care influenţează dobânda creditelor luate de români, a ajuns ieri la 2,68%, cel mai mare nivel din ultimii 4 ani. Chiar dacă nu sunt vreun mare specialist economic şi fiscal, afirm cu toată responsabilitatea că politicile Guvernului PSD-ALDE au dus la aceste valori îngrijorătoare ale inflaţiei şi ale Roborului. Nici nu trebuie să ai doctorat în economie când vezi în propriul buzunar că rata la bancă a crescut, preţurile au luat-o razna sau că utilităţile au explodat. Orice cetăţean cu minime cunoştinţe economice vede cum, din cauza măsurilor luate de PSD-ALDE, viaţa sa este mai scumpă şi banii nu îi mai ajung. În urma discuţiilor purtate cu cetăţenii judeţului Vâlcea, am constatat cum creşterea Robor a condus la majorarea ratei la un apartament cu aproximativ 200 de lei lunar, iar rata inflaţiei de 5% a crescut valoarea cumpărăturilor lunare - mâncare, utilităţi, combustibil - ale unei familii, formate din doi adulţi şi un copil, cu minimum 200 de lei lunar. Adică, o familie cu copil, care are un credit pentru un apartament, plăteşte în fiecare lună cu 100 de euro mai mult decât acum 15 luni. Ştiu că poate pentru parlamentarii puterii 100 de euro lunar nu reprezintă o avere, însă pentru o familie în care ambii părinţi câştigă venitul minim pe economie, această sumă reprezintă 1/5 din totalul veniturilor familiei respective. Foarte mult! Culmea ipocriziei este încercarea disperată a conducerii PSD de a pasa responsabilitatea creşterii alarmante a inflaţiei şi a Roborului la BNR, multinaţionale sau bănci. Nimic mai fals! De exemplu, aproximativ 3% din inflaţia din România este cauzată de creşterea preţurilor reglementate - gaze, electricitate - şi a reintroducerii supraaccizei la carburanţi. ANRE, organismul care se ocupă de stabilirea preţurilor reglementate la gaze şi electricitate este condus de un fost deputat PSD, iar supraacciza la carburant a fost reintrodusă de Guvernul PSD. Iată cum se dovedeşte foarte simplu şi uşor că PSD este singurul responsabil pentru peste jumătate din inflaţia din România. Din păcate, ipocrizia, manipularea şi minciuna au ajuns politică de stat în România. Stimaţi colegi de la PSD şi ALDE, Puterea de cumpărare a românilor a scăzut în ultimele 15 luni, de când vă aflaţi la guvernare. Nu vă mai luaţi după cartonaşele colorate care vă sunt prezentate de la partid şi staţi de vorbă cu românii care au credite, cu cei care trăiesc cu salarii minime şi vedeţi cu cât le-aţi scumpit viaţa. Şi, după ce vă cereţi scuze, veniţi în Parlament să dăm împreună jos acest Guvern incompetent!
			Domnul Nicolae Georgescu: "15 mai, Ziua internaţională a familiei" Ziua internaţională a familiei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în 20 septembrie 1993, ca eveniment cu dată fixă, pe 15 mai a fiecărui an, şi reflectă importanţa pe care comunitatea internaţională o acordă familiilor. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susţinută şi de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial şi Ziua familiei, în România. Începând cu anul 1996, în fiecare an, Secretarul General al ONU alege un motto special pentru acest eveniment. Pentru anul 2018, tema aleasă este "Familii şi societăţi incluzive". Ziua internaţională a familiei marchează importanţa pe care comunitatea internaţională o acordă familiilor, fiind în acelaşi timp o oportunitate pentru a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă familiile la nivel mondial. Evoluţia societăţii umane arată că familia biologic constituită este locul cel mai potrivit unde viaţa ia naştere şi se perpetuează, este mediul în care se formează personalitatea umană. Tot în familie se realizează unitatea de gândire, trăire şi simţire pentru generaţiile care se succed. De aceea, familia contribuie decisiv la structura genetică comună şi la conştiinţa apartenenţei de neam, din care rezultă afinitatea şi comuniunea etnică. Familia înseamnă dragoste, respect reciproc, respectarea şi susţinerea dreptului fiecăruia dintre membrii săi la evoluţie, libertate, copilărie şi educaţie sănătoase, întrajutorare, convieţuire şi suport, dar şi transmiterea peste generaţii a tradiţiilor culturale. Este necesar ca fiecare dintre noi să conştientizăm importanţa tuturor membrilor unei familii, indiferent că suntem bunici sau părinţi, fraţi, copii, precum şi importanţa educaţiei din cadrul familiei pentru viitorul copiilor. Trebuie să apreciem, să încurajăm şi să preţuim unicitatea fiecărui membru al familiei, subliniind mereu faptul că fiecare este special în felul său propriu! Privite lucrurile prin prisma evoluţiei individuale, se poate spune că familia este o adevărată şcoală a emoţiilor, pentru că orice senzaţie pe care copilul o încearcă este urmată de o reacţie emotivă. Important este ca aceste reacţii emotive să fie din categoria celor pozitive şi să se suprapună nevoilor educaţionale ale copilului în creştere şi dezvoltare. Este important să oferim familiei rolul şi valoarea pe care o are, să ne bucurăm împreună şi să îi ajutăm cum putem pe cei ce au dificultăţi în viaţa lor de familie. Familia asigură stabilitatea şi dezvoltarea umană, are un rol important în motivarea individului, în realizările şi împlinirile sale. Familia zilelor noastre este supusă unor încercări de relativizare a rostului şi rolului ei în viaţa socială, prin definiri ambigue şi interpretabile. Fără a-şi diminua importanţa ca instituţie socială, familia nu mai reprezintă o instituţie conservatoare, ci una tot mai adaptată transformărilor de la nivelul societăţii, democratică şi deschisă. Familia este tot mai integrată în dinamica societăţii, tot mai mult condiţionată de schimbările economice şi sociale, influenţând, la rândul ei, evoluţia de ansamblu. Cauzele specifice ţării noastre pentru apariţia problemelor familiale sunt, în principal, sărăcia şi lipsa educaţiei, urmată de sarcinile gospodăreşti şi comportamentul copiilor. De multe ori, necunoaşterea propriilor drepturi, necunoaşterea unor norme după care trebuie să se desfăşoare viaţa de familie, frica, neîncrederea în instituţiile care asigură ajutor, lipsa informaţiilor în ceea ce priveşte existenţa acestor instituţii şi tipul de servicii pe care le oferă duc la persistenţa problemelor ani de zile. În România, cele mai frecvente probleme cu care se confruntă o familie sunt violenţa asupra femeii sau, rar, asupra bărbatului, abuzul sexual asupra unuia dintre parteneri, violenţa asupra copiilor, abuzul prin neglijenţă, abuzul emoţional şi sexual asupra copilului. O familie armonioasă are un mod de viaţă echilibrat datorită deschiderii şi dorinţei membrilor ei de a-şi îndeplini în mod complet rolurile în cadrul familiei. O familie puternică este produsul unei relaţii bazate pe încredere, respect şi iubire între soţ şi soţie, părinţi şi copii, părinţi şi bunici, bunici şi copii. Milenii de-a rândul, familia a reprezentat totul, a fost izvorul uman al istoriei, a fost primul nucleu al civilizaţiei, a însemnat stabilitate în timp şi speranţă pentru viitor. Din păcate, în istoria şi în civilizaţia modernă se observă o anumită tendinţă de slăbire a relaţiilor familiale şi o diminuare a rolului familiei în societate. Tocmai de aceea problema familia trebuie privită mai serios decât până în acum.
			Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc: "8 mai, Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi" 8 mai este ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Acest principiu constituie o valoare fundamentală a social-democraţiei. În România, egalitatea de şanse a tuturor cetăţenilor constituie un drept fundamental prevăzut în Constituţie. În anul 2000, s-a adoptat Legea privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, care a fost urmată de înfiinţarea instituţiilor necesare, la nivel guvernamental, precum şi în Parlament, prin crearea comisiilor de specialitate. Masurile legislative adoptate în domeniul muncii, educaţiei, sănătăţii, culturii, informării, participă la decizie şi în orice alt domeniu în care femeile sunt prezente. Cadrul juridic favorabil a fost întregit şi de unele politici publice, prin care s-au creat condiţii de promovare şi de realizare a femeii în cariera profesională şi mai puţin în cea politică. Ca urmare, s-au realizat paşi importanţi, însă dificultăţile apar în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei. Domeniile vulnerabile sunt: Gradul de ocupare a femeilor este mult mai mic decât al bărbaţilor. Drept urmare, diferenţele de salarii sunt mari, de l3%. Reprezentarea politică a femeilor este foarte mică în raport cu cea a bărbaţilor. Prezenţa femeilor în Parlament este foarte scăzută, la fel şi în administraţia publică locală. Femeile se confruntă cu mentalităţi care le dezavantajează, mai ales din partea bărbaţilor, dar şi la nivelul societăţii. Doresc să subliniez paşii importanţi făcuţi de PSD în acest sens, care reprezintă un reper important pentru politica românească privind abordarea egalităţii de gen. PSD, în urma alegerilor din 2016, are cel mai mare număr de femei primar, viceprimar şi consilieri judeţeni şi locali. Primarul general al capitalei este membru al partidului nostru. A crescut numărul femeilor parlamentar, în total 54. De asemenea, numărul femeilor în Guvern este 9, iar prim-ministru este pentru prima dată în istorie o femeie, Viorica Dăncilă. În conducerea partidului au fost promovate 9 femei, la egalitate cu bărbaţii, iar acest curs pozitiv are loc şi în organizaţiile teritoriale. Consider că egalitatea de şanse trebuie să rămână o constantă a fiecărui partid politic şi totodată este necesar să se adopte soluţii şi poziţii mai categorice, de influenţare şi determinare a bărbaţilor, care să accepte în mod real promovarea femeilor.
			Domnul Eugen Bejinariu: "Noi drepturi pentru cetăţenii români şi noi obligaţii ale societăţilor comerciale" Declaraţia mea politică de astăzi se referă la Regulamentul General Privind Protecţia Datelor persoanelor fizice, Regulament European, numit pe scurt GDPR, care a fost adoptat în urmă cu doi ani şi care va intra în vigoare ca lege obligatorie în toate statele europene, deci şi în România, începând cu data de 25 mai 2018. În esenţă, menirea acestei legi este aceea de a conferi drepturi suplimentare cetăţenilor europeni cu privire la protecţia vieţii private, respectiv cu privire la acordul în care sunt preluate, stocate şi utilizate datele lor personale de companiile private şi de organizaţiile care intră în contact cu date personale. Regulamentul GDPR oferă drepturi noi cetăţenilor români, printre care dreptul de a şti cine şi în ce fel utilizează datele lor personale - nume, prenume, CNP, telefon, adresă, voce etc., - dreptul de a se opune utilizării acestor date în diferite scopuri, printre care şi cele de marketing ale unor societăţi comerciale, dreptul de a îşi transfera datele stocate de la un operator la altul, dreptul de a afla cine este responsabil cu protecţia informaţiilor personale şi drepturi legate de sporirea protecţiei privind datele minorilor. Totodată, Regulamentul GDPR impune o serie de obligaţii foarte precise companiilor de orice fel care au în obiectul de activitate sau ocazional stochează, prelucrează sau gestionează date personale. Nerespectarea prevederilor acestui regulament atrage măsuri extrem de severe împotriva companiilor care încalcă legea, respectiv aplicarea unor amenzi cu valori semnificative, raportate la cifra de afaceri a respectivei companii. În ultimele luni, atât la nivel european, cât şi în România, comunitatea de afaceri lucrează susţinut pentru ajustarea regulilor lor operaţionale, astfel încât să se asigure ca acestea respectă prevederile Regulamentului GDPR. S-au înfiinţat obligativitatea unor funcţii si roluri noi, companiile sunt obligate să îşi angajeze un anume specialist a cărui ocupaţie va fi aceea de a se asigura că se respectă normele Regulamentului GDPR, s-au înfiinţat firme de audit specializat privind gestionarea informaţiilor cu caracter personal, s-au prevăzut standarde şi certificări obligatorii. Se organizează reuniuni, seminarii, dezbateri şi trainiguri obligatorii în toate companiile. Mediul de afaceri parcurge o revoluţie tăcută în legătură cu obligativitatea de a implementa urgent prevederile Regulamentului GDPR. În mediul politic însă se vorbeşte foarte puţin sau deloc despre această măsură, în mass-media subiectul apare doar periferic, astfel încât cetăţenii romani ştiu puţin sau deloc despre aceste noi drepturi privind datele lor personale, despre faptul că noţiunea de viaţă privată va fi mai atent protejată de lege. Pentru ca mediul politic şi cetăţenii să nu rămână în urmă, modul în care evoluează normele de interacţiune socială şi drepturile omului reprezintă obligaţia fiecăruia dintre noi să informeze alegătorii privind aceste noi drepturi de care beneficiază în calitate de cetăţeni europeni.
			Domnul Ioan Dîrzu: "Introducerea contractelor cost-volum în sistemul de sănătate" Guvernul a aprobat săptămâna trecută o ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează O.U.G. nr. 77/2001 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. Guvernul PSD a luat cele mai importante măsuri pentru eficientizarea sistemului de sănătate din România. Contractele orientate pe numărul de pacienţi trataţi şi pe rezultatele terapeutice obţinute asigură o utilizare mai eficientă a banului public, astfel încât mai mulţi români să poată beneficia de servicii de sănătate de calitate. Noua ordonanţă de urgenţă asigură accesul pacienţilor cu afecţiuni grave, oncologice, boli rare, hepatită C, boli cardiovasculare, scleroză multiplă, la toate medicamentele necesare pentru un tratament adecvat, nu la un singur medicament, aşa cum era până în prezent. Această noutate este un răspuns la multiplele întrebări pe care le-am adresat ministrului sănătăţii cu privire la situaţia subvenţionării unor tratamente multiple şi simultane pentru boli grave. Contractele cost-volum reprezintă contribuţia trimestrială. Se calculează pe baza unor procente fixe, aplicate în funcţie de numărul de pacienţi trataţi efectiv, atât în cazul în care există un singur medicament, cât şi pentru mai multe medicamente pentru o indicaţie terapeutică. Contractele cost-volum-rezultat înseamnă costul care se stabileşte în funcţie de pacienţii trataţi cu succes pentru toate medicamentele substituibile pe aceeaşi indicaţie terapeutică, indiferent de preţul de comercializare al medicamentelor. Pacienţii nu vor trebui să achite o contribuţie personală. Diferenţa dintre preţul comercial şi efectiv pe pacient va fi suportată de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă. Introducerea contractelor cost-volum şi cost-volum-rezultat asigură, cu aceleaşi costuri, accesul mai multor pacienţi la tratamentul de care au nevoie. Este o promisiune electorală îndeplinită şi un pas ferm către servicii medicale de mai bună calitate.
			Domnul Cornel Itu: "9 mai, Ziua Europei, a independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial" Pentru România, ziua de 9 mai are triplă semnificaţie: Ziua Europei, Ziua Independenţei, proclamată în 1877, şi Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial din anul 1945. Ziua de 9 mai 1877 a fost un moment crucial în istoria poporului român, reprezentând declararea independenţei României faţă de Imperiul Otoman de către Mihail Kogălniceanu. Declaraţia unirii a declanşat Războiul de Independenţă, în urma căruia, prin Conferinţa de pace de la Berlin din 1878, s-a decis ca Rusia să recunoască României independenţa, să cedeze teritoriile Dobrogei şi Deltei Dunării, inclusiv portul Constanţa, şi mica Insulă a Şerpilor. În schimb, Rusia prelua judeţele din sudul Basarabiei. A doua semnificaţie a zilei de 9 mai este legată de sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite. Acest moment a reprezentat finalul celor peste 2.000 de zile, în care 50 de milioane de oameni şi-au pierdut viaţa în lupte care păreau nesfârşite. Totodată, 9 mai este sărbătorită ca Ziua Europei, pentru a marca istorica Declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. A fost baza construcţiei unei Europe unite, devenită astăzi Uniunea Europeană. Astfel, ziua de 9 mai reprezintă pentru poporul român amintirea unui moment crucial în câştigarea independenţei, finalitatea luptelor date în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar şi sărbătoarea unui parteneriat la nivel european, prin care consolidăm pacea şi ordinea politică, economică şi socială alături de alte state.
			Domnul Vasile Gudu: "Semnificaţiile zilei de 9 mai" La data de 9 mai 1877, Legislativul ţării se întrunea şi Mihail Kogălniceanu proclama independenţa României, un vis românesc materializat. 68 de ani mai târziu, tot pe data de 9 mai, la Berlin avea loc semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei. Al Doilea Război Mondial lua sfârşit. La 9 mai 1950, ministrul de externe al Franţei, Robert Schuman, a propus crearea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, care a devenit fundaţia pentru Comunitatea Economică Europeană, redenumită ulterior Comunitatea Europeană şi în final Uniunea Europeană, prin Tratatul de la Maastricht. Semnificaţiile zilei de 9 mai pot fi completate cu: 1979 - Nadia Comăneci câştiga, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut; 1990 - 68 de oameni au făcut greva foamei în Piaţa Universităţii pentru susţinerea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara; 1994 - România a obţinut statutul de partener asociat al Uniunii Europei Occidentale. Iată câteva motive, deosebit de importante pentru istoria şi mândria României, pentru ca astăzi, 9 mai 2018, să fim conştienţi, mai mult ca în fiecare zi, de responsabilităţile pe care le avem. Suntem cetăţenii unei Europe cu mai puţine frontiere şi cu mai multe oportunităţi de dezvoltare faţă de anul 1985, când cele zece state membre care formau la acea dată Comunitatea Europeană, au hotărât ca ziua de 9 mai să devină Ziua Europei. Noi, românii, încă din 1877, suntem o reală sursă de bogăţie pentru diversitatea culturilor, obiceiurilor, credinţelor şi limbilor, şi suntem datori să ne unim eforturile pentru prosperitate. Oare facem asta? Suntem conştienţi de resposabilitatea pe care o avem faţă de înaintaşii noştri? Dar faţă de cetăţenii acestei ţări? Suntem demni de tot ceea au făptuit, înfăptuit şi făptuiesc toţi cei care fac cinste acestei ţări? Nu putem clama binele doar citând devize şi doar la ceas aniversar. Este nevoie de muncă, sacrificii şi demnitate pentru a merita statutul de european. Vă invit să reflectăm fiecare asupra semnificaţiei zilei de astăzi şi să ne unim forţele pentru a avea rezultate şi performanţe care să conducă la bunăstarea reală a fiecărui cetăţean care crede într-o Europă unită!
			Domnul Nicolae Neagu: Previziunile PNL, faţă de aberaţiile politicilor fiscal-bugetare ale PSD-ALDE adoptate în anul 2017, precum şi a politicii salaríale bugetare cât se poate de neunitară şi inechitabilă, din nefericire, s-au adeverit! Rata inflaţiei a urcat la 5%, iar Roborul a ajuns la 2,5%. Creşterea salarială bugetară, de altfel cea care în multe sectoare de activitate - vezi doar marile nemulţumiri din sănătate - a ajuns să fie o diminuare a veniturilor nete, a fost înghiţită de inflaţie. În plus, ne împrumutăm mai scump prin creşterea indicelui Robor, indicele care are strânsă legătură cu indicele de consum şi foamea guvernanţilor de a plăti salariile bugetate. Ceea ce ne îngrijorează este lipsa de reacţie a Guvernului şi a Ministerului Finanţelor Publice, care pare incapabil să gestioneze predictibil, corect şi eficient problema, aruncând vina pe BNR. Realitatea însă este dată de cifrele oficiale ale analizei date de Institutul Naţional de Statistică. Peste jumătate din rata anuală a inflaţiei a fost rezultatul scumpirilor pe segmentul de mărfuri şi servicii din coşul de consum al populaţiei: energia electrică, combustibilii, gazele naturale şi eterna scumpire discretă, dar persistentă a serviciilor de apă, canal şi salubritate. Şi toate, absolut toate, puternic influenţate de impozitarea indirectă, prin intermediul accizelor aplicate! Supraacizarea carburanţilor din toamna anului trecut, TVA-split, trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, creşterile salariale bugetare dezechilibrate şi nesustenabile, diminuarea investiţiilor directe din sectoarele energetice, lipsa investiţiilor directe în infrastructura de transport şi pierderea a peste un miliard de euro fonduri europene de coeziune nu pot fi aruncate în curtea BNR. Ele sunt toate acţiuni directe ale Guvernelor Dragnea-Tăriceanu, ca urmare a politicii economice greşite, orientată pe consum. Când în economie nu se văd marile investiţii publice, administraţiilor locale şi judeţene le sunt diminuate fondurile de investiţii, inflaţia înghite creşterea salarială, coşul de consum se subţiază şi nu eşti capabil să atragi fonduri europene, înseamnă că nu cunoşti, sau nu poţi, sau, mai rău, nu vrei să guvernezi şi pleci! Laşi pe alţii care ştiu, pot şi vor să guverneze predictibil şi eficient România şi pe români! Dar asta se întâmplă dacă ai demnitate! Aude Guvernul PSD - ALDE toate aceste lucruri? Dar domnii Dragnea şi Tăriceanu?
			După pauză
			(În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Bună dimineaţa, din nou! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 139. Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite. De la ora 10,00-11,30 avem dezbateri; de la 11,30-12,00 - pauză; la ora 12,00 - vot final; apoi, şedinţa Biroului permanent. Continuăm cu punctul 5. Procedură? Vreţi să interveniţi pe procedură, domnule Suciu? Domnul Korodi Attila, pe procedură. Vă rog.
			Domnul Korodi Attila: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Doamnă preşedinte, pentru ordinea de zi propun ca de la punctul 30, PL-x 181/2017 (Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011), să fie adus în faţă, la punctul 9. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu. Proiectul de la punctul 30 - la punctul 9. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 90 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi o abţinere, PL-x 181/2017 a fost mutat pe poziţia 9. Pe procedură mai sunt intervenţii? Domnule Suciu, vă rog.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Tot pe procedură, vă solicit ca de la Capitolul III, Capitolul "Reexaminări", Proiectul de la poziţia 29, să fiţi de acord, prin supunerea la vot, cu mutarea pe poziţia 7. Iar Proiectul de la poziţia 33, la fel, să fie mutat pe poziţia 8. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vot, vă rog, pentru mutarea proiectului de la poziţia 29 pe poziţia 7. Şi pentru pentru mutarea proiectului de la poziţia 33 pe poziţia 8. Două voturi, vă rog. detalii vot
			Cu 99 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, o abţinere şi un coleg fără opţiune, proiectul de pe poziţia 29, PL-x 359/2016 (Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.718 din 8 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.998 din 15 decembrie 2017), a fost mutat pe poziţia 7. Şi, următorul vot, proiectul de la poziţia 33, PL-x 36/2018 (Proiectul de Lege privind participarea României la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de Investiţii), pentru mutarea pe poziţia 8. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 106 voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi o abţinere, PL-x 36/2018 a fost mutat pe poziţia 8.
			Bun. Dacă nu mai sunt alte intervenţii pe procedură, continuăm cu punctul 5. Şi aici vă adresez rugămintea, având în vedere că avem două rapoarte care sunt separate - este vorba de Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art.11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Repet, ţinând cont că avem două rapoarte care sunt diferite şi avem nevoie, evident, de un raport comun al celor două comisii, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru tehnologia informaţiei, este nevoie ca, începând de acum, până la 10,30 bănuiesc că aveţi suficient timp să vă întruniţi, cele două comisii, pentru a vă pune de acord şi a scoate, într-adevăr, un raport comun. Pe procedură, vă rog.
			Domnul Cătălin Drulă: Stimaţi colegi, Ne aflăm într-o situaţie atipică, chiar şi pentru Parlamentul României. Cumva, suntem convocaţi de plen să mergem să dezbatem în comisie, acum. Ce s-a întâmplat? La Comisia pentru tehnologia informaţiei a fost respinsă prevederea din Ordonanţa de urgenţă dată de Guvernul Grindeanu, anul trecut, prin care numirile la ANCOM se fac de... între Guvern şi Parlament şi practic prin raportul dat de Comisia pentru tehnologia informaţiei se revine la "propunerea de către prim-ministru", "numirea de către preşedinte", o modalitate mai echitabilă, pentru care ne trebuie mai multă negociere politică, pentru o poziţie care trebuie să fie independentă. Comisia pentru administraţie a decis altceva. Este normal să avem un raport... să rezolvăm această divergenţă, dar nu înţelegem graba extremă. Luni a intrat în Biroul permanent, s-a dat termen pentru amendamente până marţi, iar astăzi, miercuri, este termenul pentru raport. Am programat o şedinţă atipică, la ora 9,00, dimineaţa, să rezolvăm problema. A ieşit în acest fel, în care Comisia pentru tehnologia informaţiei a avut altă opinie decât Comisia pentru administraţie publică. Totuşi, avem plen acum. Putem programa şedinţa Comisiei la ora 13,00. Mi se pare foarte bizar să fim convocaţi de plen... ne trimite... ne dă temă, să mergem acum să dăm acum un raport comun. Care este graba? Asta întreb! Adică, este undeva vreo urgenţă? Intrăm în infringement? Ce se întâmplă dacă facem săptămâna viitoare acest lucru?
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Pe procedură, domnul Seidler.
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Vă citesc art. 52 alin. (1) al Regulamentului nostru, care ne spune - "Convocarea şedinţelor comisiei se face cu cel puţin 24 de ore înainte, de preşedintele acesteia sau, în lipsa lui, de un vicepreşedinte care îl înlocuieşte". Nu suntem în această situaţie. În plus, art. 53 alin. (1) spune că "Şedinţele comisiilor parlamentare pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale plenului Camerei Deputaţilor..." - suntem în această situaţie - "... pe baza aprobării date de Biroul permanent..." - deci nu de plen - "... la solicitarea preşedintelui de comisie...". Cu alte cuvinte, atât timp cât nu avem o solicitare a preşedintelui de comisie, chiar dacă, prin absurd, ne-am substitui Biroului permanent, noi, plenul, nu putem să aprobăm aşa ceva. Încălcăm, deci, cel puţin două articole din Regulament, ceea ce nu este posibil. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. Domnul Iordache.
			Domnul Florin Iordache: Citim acum numai ce ne convine din Regulament. Aşa cum ştiţi, plenul este suveran. Noi vom supune votului propunerea pe care dumneavoastră aţi făcut-o, şi plenul va hotărî, fiindcă nu putem intra în plen, aşa cum s-a hotărât în Biroul permanent de luni, aşa cum aveţi pe ordinea de zi, stimaţi colegi, două rapoarte. Pe mine nu mă interesează cum este raportul de la o comisie sau de la alta. Dar cele două rapoarte, pentru că au puncte de vedere diferite, trebuie să se reunească, potrivit Regulamentului, şi să avem un punct de vedere unitar. Că numeşte preşedintele, că numeşte Parlamentul, nu asta contează. Dar nu putem veni - atât timp cât avem pe ordinea de zi acest proiect pe care trebuie să-l rezolvăm - cu două puncte de vedere, separate. Deci, doamnă preşedinte, vă rog să supuneţi plenului propunerea ca, în paralel cu plenul, cele două comisii să ne prezinte un raport unitar. Cum arată raportul, nu asta contează, dar cele două comisii trebuie să vină cu un raport unitar, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru tehnologia informaţiei.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Voi supune votului imediat. O ultimă intervenţie, domnul Pavel Popescu, pe procedură.
			Domnul Pavel Popescu: Dragi colegi, Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Eu v-aş propune să ne calmăm, să respirăm. Haideţi să nu ne smulgem aşa din bancă, la secundă, să fugim la comisie. Am trecut un raport diferit la Comisia pentru IT, printr-un vot democratic. Dacă colegii dumneavoastră nu s-au trezit de dimineaţă, să vină să-şi apere amendamentele, ne pare foarte rău. De fapt, cred că am ajuns într-un punct în care am găsit un echilibru, în sfârşit, pe acea ordonanţă. Preşedintele, deocamdată, în comisia noastră, reintră în procesul de numire a preşedintelui ANCOM. Şi, până la următoarea şedinţă, haideţi să respirăm liniştiţi şi să ne urăm la mulţi ani tuturor, pentru că este Ziua Europei.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Voci din sală: N-aţi înţeles nimic!
			Domnul Pavel Popescu: N-aţi înţeles nimic! (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Şi sper, într-adevăr, o ultimă intervenţie, domnul Victor Paul Dobre.
			Domnul Victor Paul Dobre: O să-i aduc aminte colegului Florin Iordache că a pomenit nişte cuvinte de tristă amintire. Plenul este suveran. Eram tot acolo. Eram împreună. Vă aduceţi aminte... cu plenul suveran, câte prostii am făcut! Da? Deci, dacă călcăm în picioare Regulamentul şi venim în plen şi trimitem de aici comisii să lucreze, când vor muşchii noştri, pentru că avem majoritate, s-a terminat funcţionarea normală, firească a Parlamentului. Două comisii, analizând acelaşi proiect de lege, au emis două opinii separate. Aşa au considerat. A fost o dezbatere. Nu a forţat nimeni pe nimeni. Există divergenţe, există proceduri prin care cele două comisii convin şi fac o şedinţă comună şi le corectează. Dar maniera aceasta, de a ne trimite de aici, pentru că aşa ne-am gândit noi aseară sau azi dimineaţă, este în afara Regulamentului, a cutumelor, ale oricăror reguli diplomatice. Este o ruşine pentru Parlament! (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Vă rog să vă pregătiţi pentru vot. Supun votului propunerea de întrunire a celor două comisii - Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru IT - întocmire raport comun, Sala Mihai Viteazul. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 84 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, cele două comisii... rog colegii să meargă la Sala "Mihai Viteazul", pentru întocmirea raportului comun.
			Mai departe. 6. Propunerea legislativă de modificare a Legii concurenţei nr. 21 din 30 aprilie 1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare - Pl-x 582/2017; are caracter organic; avem 31 de amendamente admise. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul Sitterli? Vă rog.
			Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli: Bună ziua, doamnă preşedinte de şedinţă. Onorate doamne deputat, Onoraţi domni deputaţi, Astăzi avem în faţa dumneavoastră, spre dezbatere, un proiect de lege privitor la modificarea Legii concurenţei. Acest text de lege nu este textul pe care iniţiatorii l-au semnat. Este un alt text de lege, un text de lege falsificat, un text de lege care conţine menţiuni şi corecturi olografe făcute de persoane care nu au calitatea de iniţiator. Acest text de lege a fost înaintat de Senat, Camerei Deputaţilor, pentru a se lucra pe el. Nu este textul pe care eu, în calitate de iniţiator, l-am semnat. Şi am să vă spun un singur lucru. În Parlamentul României nu se pot dezbate proiecte de lege falsificate, proiecte de lege care conţin alte menţiuni pe care iniţiatorii le-au făcut. Astfel, nu are importanţă câte texte de lege au fost modificate, important este că textul de lege, pe care îl avem noi astăzi şi care este afişat pe site-ul Camerei Deputaţilor, este un text fals. Este un text care a fost falsificat şi nu este susţinut, prin semnătură, de niciunul dintre iniţiatori. Astfel, la art. 15 alin. (4), la punctul e), textul iniţial, care se află la Senat în momentul de faţă, prevede că "Preşedintele Consiliului Concurenţei trebuie să dea dovadă de înaltă competenţă profesională în domeniul concurenţei sau ajutorului de stat." Acest text de lege, printr-o gravă alterare a scriiturii, a fost modificat şi s-au schimbat condiţiile, astfel că, în momentul de faţă, textul proiectului de lege pe care noi îl avem spre dezbatere este şi are un conţinut, respectiv, "... să aibă experienţă profesională de minimum 3 ani în domeniul concurenţei sau ajutorului de stat...". Iată că astfel au fost înlăturate cuvintele "să dea dovadă de înaltă competenţă" şi au fost înlocuite cu "... să aibă experienţa..." şi adăugate cuvintele "...minimum 3 ani...". În ceea ce priveşte lit. f), care arată că acest membru trebuie să beneficieze de o bună reputaţie, a fost înlăturat din textul original. Deci, în momentul de faţă, avem un proiect de lege care nu are nicio semnătură în spate, iar textul original a fost şi este în posesia Senatului. Nu a fost transmis Camerei Deputaţilor. În consecinţă, având în vedere falsurile grosolane care s-au produs, nu ştim în care proces, deşi am sesizat comisiile, să sesizeze organele de cercetare penală privind falsul referitor la alterarea scriiturii textului şi proiectului de lege, nu s-au făcut aceste lucruri şi s-a lucrat în continuare pe acest text de lege care nu are în spate niciun susţinător, niciun iniţiator.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli: În consecinţă, Vă solicit, doamnă preşedinte, să scoateţi de pe ordinea de zi, să trimiteţi Biroului permanent, pentru că toate comisiile au lucrat pe acest text de lege, şi în faţa noastră este acest text de lege, pe site-ul Camerei Deputaţilor încă există. Şi cred că, în momentul de faţă, trebuie lămurit unde a apărut falsul şi să spunem Senatului să ne transmită textul original, şi nu alt text care a fost falsificat. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Eu vă mulţumesc. Toate aceste argumente să ştiţi că au fost discutate în Biroul permanent. Decizia a fost luată acolo, să rămână pe ordinea de zi. Pentru prezentarea raportului comun, vă rog frumos.
			Domnul Costel Neculai Dunava: Mulţumesc, doamnă preşedinte. (Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe solicită să ia cuvântul.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: V-aţi înscris? Procedură.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Ţinând cont de cele dezvăluite de colegul nostru, mai devreme, aici, care formează o situaţie deosebit de gravă cu privire la acest act normativ care contravine tuturor regulilor şi tuturor legilor care prevăd parcurgerea de către un proiect sau de o propunere legislativă a Camerei Deputaţilor şi Senatului, spre adoptare, cred că singura soluţie pentru a nu ajunge într-o situaţie, iarăşi, în care Parlamentul să fie târât într-o mocirlă şi într-un scandal şi iarăşi să asistăm la tot felul de acuzaţii asupra Legislativului, este retrimiterea la comisie a acestui document. Noi, Grupul parlamentar al PNL, solicităm retrimiterea prezentei legi la comisie şi rediscutarea ei. Nu putem să dezbatem o lege asupra căreia planează asemenea acuzaţii şi asemenea semne de întrebare. Şi vă rugăm să daţi un vot pentru retrimitere.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Termen?
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Am spus, două săptămâni.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vot, vă rog, retrimitere la comisie, două săptămâni. detalii vot
			Cu 49 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă şi o abţinere propunerea de retrimitere a fost respinsă. Procedură. Domnul Victor Paul Dobre.
			Domnul Victor Paul Dobre: Doamnă preşedinte de şedinţă, Grupul PNL solicită pauză de consultări, dumneavoastră cu liderii grupurilor.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Pauză de consultări. Două minute. (Consultări.)
			După o scurtă pauză
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Continuăm lucrările. Pe procedură, vă rog. Domnul deputat Movilă.
			Domnul Petru Movilă: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Ca urmare a consultării liderilor de grup cu preşedintele de şedinţă, vă solicit retrimiterea la comisie. Termen - o săptămână.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 111 voturi pentru, proiectul a fost retrimis la comisie, termen - o săptămână.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Continuăm cu punctul 7. Avem reexaminarea, de pe poziţia 29; caracter organic; avem două amendamente admise. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334 din 2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 718 din 8 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 998 din 15 decembrie 2017; este PL-x 359/2016/2018. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Din partea comisiilor sesizate în fond, prezentarea raportului? Vă rog.
			Domnul Costel Neculai Dunava: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Camera Deputaţilor a hotărât trimiterea, la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale. Comisia a procedat la analizarea propunerii legislative, în vederea punerii în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 718/2017 şi a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport de adoptare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu un amendament admis redat în anexă. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu. Dezbateri generale, domnul Ion Stelian-Cristian, vă rog.
			Domnul Stelian-Cristian Ion: Ne aflăm în faţa unei reexaminări, după pronunţarea unei decizii a Curţii Constituţionale, prin care proiectul s-a declarat neconstituţional în ansamblul său. Ofer două motive pentru respingerea acestui proiect. USR va vota împotriva acestui proiect. Şi vă reamintesc că Senatul a pus Decizia Curţii Constituţionale nr. 718/2017 în acord cu legea, respingând-o. Ce s-a întâmplat la Comisia juridică a fost ceva inedit, în sensul că, deşi decizia Curţii Constituţionale spune foarte clar că atunci când legea este declarată neconstituţională în ansamblul său, ar trebui reluat întregul parcurs legislativ, pentru un nou proiect, cu o nouă expunere de motive, cu o nouă procedură, în realitate, s-a mers pe vechiul proiect, care pleca de la modificarea unui singur articol din Legea finanţării partidelor politice. Pe acest singur articol, pe acest proiect, s-a venit cu foarte multe amendamente şi s-a deturnat pur şi simplu proiectul iniţial de la scopul său. Aşa încât, pasul normal ar fi fost încetarea procesului legislativ pe acest proiect. Vă solicit respingerea lui. În plus, eu înţeleg că partidelor nu le este foarte comod atunci când vine controlul de la AEP. Şi este vorba de toate partidele politice. Trebuie ţinută o evidenţă foarte clară, amenzile sunt mari. Acest control este neplăcut, dar este necesar, pentru că trebuie să învăţăm toţi să ne ţinem actele în regulă şi să nu facem greşeli. Ca atare, modificarea legii, în sensul de a elimina pur şi simplu măsura confiscării, de a transforma AEP într-un organ mai mult consultativ preventiv decât unul sancţionator, acestea sunt măsuri nepotrivite. Şi ar trebui să nu le acceptăm, pentru că ne sabotăm singuri. N-ar trebui ca partidele politice să-şi vadă, prin votul în Parlament, propriul interes, ci să vadă interesul general, care presupune ca toate partidele politice să respecte legislaţia în materie de finanţare a partidelor politice. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. (Aplauze.) Trecem la dezbaterea legii. Avem două amendamente admise. Dacă la nr. crt. 1 sunt obiecţii? Nu. Adoptat. La nr. crt. 2 sunt obiecţii? Nu. Adoptat. Legea rămâne la votul final.
			8. Proiectul de Lege privind participarea României la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de Investiţii; PL-x 36/2018. Avem raport fără amendamente; caracter ordinar. Reprezentantul Guvernului? Vă rog.
			Domnul Florin Horaţiu Iura (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice): Bună ziua. Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prezentul proiect de act normativ are în vedere participarea României la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de Investiţii - BIL - cu suma de 4 milioane de euro, în anul 2018. Această participare a României la majorarea capitalului vărsat are loc în contextul capitalizării generale a băncii de către acţionari şi presupune creşterea valorii cotei ţării noastre în capital vărsat, de la 18,45 milioane de euro la 22,45 milioane de euro şi în termeni procentuali, de la 5,90% la 7,17%. Principalele efecte pozitive ale participării României la majorarea capitalului vărsat sunt: creşterea puterii de vot a României în cadrul băncii; influenţarea în mod pozitiv a ratingurilor acordate băncii, prin demonstrarea creşterii sprijinului ţării noastre faţă de bancă, dar şi creşterea reprezentării României în structurile de conducere. Contribuţia propusă nu influenţează deficitul bugetului general consolidat al României, conform Eurostat, singura influenţă directă este asupra deficitului bugetului de stat în termeni de fluxuri de numerar, majorând necesarul de finanţare al acestui deficit. Susţinem acest proiect de lege. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Din partea Comisiei pentru buget, prezentarea raportului. Domnule preşedinte Budăi, vă rog.
			Domnul Marius-Constantin Budăi: Mulţumesc frumos. Raport asupra Proiectului de Lege privind participarea României la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de Investiţii. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare majorarea capitalului deţinut de România, în calitate de membru la Banca Internaţională de Investiţii, cu suma de 4 milioane de euro, ca urmare a deciziei Consiliului de Administraţie al Băncii Internaţionale de Investiţii, de creştere a capitalului subscris vărsat la bancă, cu 100 de milioane de euro. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare, plenului Camerei Deputaţilor, Proiectul de Lege privind participarea României la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de Investiţii, în forma adoptată de Senat. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc frumos.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: La dezbateri generale, domnul Neagu Nicolae doreşte să intervină?
			Domnul Nicolae Neagu: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Noi am fi vrut şi am discutat la Comisia pentru buget, finanţe - noi, Grupul Partidului Naţional Liberal, fiind membri în Comisia pentru buget, finanţe - mai multe date referitoare la această bancă. Adică trebuie să vedem oportunităţile: ce câştigă România, majorând capitalul subscris, în ce constă faptul că suntem acolo mai bine reprezentaţi în Consiliul de Administraţie şi care este istoricul acestei bănci. Pentru că această bancă, numită "de investiţii", are un istoric de care ar cam trebui să ne îndepărtăm în acest moment. Sediul central nu dă bine, zic eu, în contextul în care România accelerează procesele de integrare, solicitând azi-mâine participare inclusiv în zona Schengen. Nu am primit aceste explicaţii. Nici nu ştim în acest moment, de exemplu, după perioada 1990 până în prezent, cât se regăsesc din participările româneşti investiţii în economia românească, dincolo, că ar da bine în rating. Motiv pentru care, neavând aceste explicaţii, Grupul Partidului Naţional Liberal nu poate susţine acest proiect de lege.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Domnul Dobrovie Adrian?
			Domnul Matei-Adrian Dobrovie: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Este încă o iniţiativă care ne arată că PSD are alte idei de orientare strategică a României, decât noi, cei care ne dorim apropierea de Vest, de nucleul dur al Uniunii Europene şi de Statele Unite. Nu avem niciun beneficiu din participarea la acest format, la această bancă dubioasă care are sediul la Moscova şi este condusă de un rus care apare în investigaţia Panama Papers. Nu avem niciun câştig din creşterea ponderii de vot, mai ales că această creştere nu va duce decât la predominanţa Rusiei în acest organism. Nu avem niciun interes să participăm la un format în care suntem într-o companie selectă - Vietnam, Rusia, Mongolia şi aşa mai departe. Nu ne aduce absolut niciun avantaj. Nu a ştiut să explice nici Comisia pentru buget, finanţe care sunt avantajele participării la această bancă. Nu facem decât să mai dăm nişte bani aiurea, pentru nişte orientări pe care nu ni le dorim. Dacă colegii de la PSD îşi doresc o apropiere de Rusia sau, oricum, de zona estică, noi nu ne dorim acest lucru. Şi USR va vota categoric împotriva acestui proiect care nu are nicio fundamentare, în primul rând, financiar-economică, ce anume câştigă România, concret. Nu vedem niciun beneficiu, în afară de această mărire a drepturilor de vot care, practic, nu înseamnă nimic, într-un organism, iar, repet, dubios, care îşi are undeva originea, în anii ’60, o perioadă de tristă amintire, de care nu vrem să ne amintim. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. Nu mai sunt alte intervenţii. Proiectul nu are amendamente şi merge la votul final.
			Punctul 9. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1 din 2011; este PL-x 181/2017; are un caracter organic; suntem în procedură de urgenţă. Avem 14 amendamente admise. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Reprezentantul comisiei, doamnă preşedinte, prezentarea raportului?
			Doamna Camelia Gavrilă: Mulţumesc, doamnă preşedinte. PL-x 181/2017. Raport asupra cererii de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1 din 2011. În baza prevederilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru învăţământ a primit spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cererea de reexaminare a legii. Legea are ca obiect modificarea art. 21 din Legea educaţiei naţionale, cu modificări şi completări ulterioare, în sensul reorganizării şi funcţionării liceelor cu profil agricol, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale. Totodată, se stabileşte că unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţile naţionale pot fi înfiinţate de autorităţi ale administraţiei publice locale sau judeţene, cultele recunoscute de lege, persoane juridice de drept privat, Ministerul Educaţiei Naţionale, Parlamentul României. Legea face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. În cererea de reexaminare înaintată şi analizată în comisie se precizează că noile reglementări impun o reanalizare de către Parlament, atât sub aspectul corelării cu actualele prevederi şi principii cuprinse în Legea educaţiei, cât şi sub aspectul efectelor ce se preconizează în aplicarea legii cu modificările respective. Astfel, la art. I pct. 2 din Legea supusă reexaminării este introdusă o nouă secţiune referitoare la învăţământul agricol preuniversitar, care cuprinde reglementări specifice procesului educaţional aferent acestui domeniu de activitate. Se creează astfel o potenţială situaţie de discriminare în raport cu alte domenii de activitate - de exemplu: turism, comerţ, medical, IT -, ce poate genera ulterior dezechilibre între acestea. La art. 433 alin. (2) se prevede că finanţarea liceelor agricole se realizează din venituri de la bugetul de stat - prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale şi prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - şi din venituri proprii prin parteneriate publice private. Faţă de această nouă prevedere, devine cel puţin neclară corelarea acestei dispoziţii atât cu prevederile Legii educaţiei, referitoare la finanţarea învăţământului liceal, cât şi cu alte prevederi ale Legii-cadru a descentralizării. Este vorba despre Legea nr. 195 din 2006. În acest sens, preşedintele României semnalează că, potrivit art. 101 alin. (2) şi 104 alin. (2) din Legea educaţiei, statul asigură finanţarea de bază pentru învăţământul liceal din bugetele locale, prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată. De asemenea, sunt alte referiri care impun şi sugerează derogări nejustificate. Comisia a analizat. În amendamente se observă corelaţiile, corecţiile, eliminări de chestiuni care sunt interpretabile, precizări clare, ce înseamnă investiţii în domeniul liceelor agricole, care sunt competenţele Ministerului Agriculturii. Nu se mai pune problema unei subordonări sau coordonări a liceelor agricole, în raport cu Ministerul Agriculturii. De asemenea, se arată clar că tot ce înseamnă finanţare, fie de la Ministerul Educaţiei, fie de la Ministerul Agriculturii, se derulează prin bugetele locale, deci respectăm şi prevederile Legii descentralizării. Deci toate aceste detalii le găsiţi în amendamente. În urma dezbaterii din şedinţele din 27 martie şi 24 aprilie 2018, Comisia, cu 12 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă, a propus aprobarea cererii de reexaminare a legii şi adoptarea legii cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Propuneţi şi timpul afectat dezbaterii pe articole, vă rog.
			Doamna Camelia Gavrilă: Aş propune 5 minute.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: 5 minute. Vă rog, vot, 5 minute. detalii vot
			128 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere - 5 minute, timpul afectat dezbaterii. La dezbateri generale, doamna Cherecheş Florica. Vă rog.
			Doamna Florica Cherecheş: Nu ştiu cum poate Comisia pentru învăţământ, din care fac şi eu parte, să propună aprobarea cererii preşedintelui, de reexaminare, şi în acelaşi timp, adoptarea legii cu amendamente. Pentru că aceste lucruri se bat cap în cap. Preşedintele României a întors această lege, deoarece liceele agricole urmau să fie finanţate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Agriculturii. Conform legilor în vigoare, statul asigură finanţarea de bază pentru învăţământul liceal, din bugetele locale, prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată. Or, derogarea creată de prezentul proiect de lege ar crea o discriminare în raport cu alte instituţii de învăţământ. Devine neclară corelarea acestei dispoziţii cu prevederile generale ale Legii educaţiei naţionale, referitoare la finanţarea de bază a învăţământului liceal, şi cu cele ale Legii-cadru a descentralizării. Preşedintele României a menţionat faptul că statul asigură finanţarea de bază, pentru învăţământul liceal, din bugetele locale, prin sumele defalcate din TVA. Şi, de asemenea, competenţa decizională privind învăţământul preuniversitar de stat este una partajată între autorităţile publice locale şi cele ale administraţiei publice centrale. Deci deciziile trebuie să fie luate de actorii direct implicaţi în proces. Faţă de prevederile menţionate, doar liceele agricole ar urma să fie finanţate direct prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, ceea ce constituie o derogare nejustificată inclusiv de la Legea-cadru a descentralizării. Din această cauză, nu putem să fim de acord cu acest proiect de lege, pentru că ar însemna ca Ministerul Agriculturii să fie şi el implicat în finanţare. Poate şi acum Ministerul Agriculturii să finanţeze liceele agricole, dacă doreşte acest lucru, dar nu o face. Nu este nevoie de o lege specială pentru asta. Mai vreau să menţionez un lucru. În acest proiect de lege, în cursul dezbaterii cererii de reexaminare, s-au introdus, în cadrul comisiei, amendamente cu privire la o prevedere care nu era supusă reexaminării, de preşedinte, şi anume, partea care prevede înfiinţarea liceului de la Târgu Mureş, prin lege dată de Parlament. Practic, această prevedere şi acest amendament exced cererii de reexaminare. Având în vedere toate aceste considerente, Partidul Naţional Liberal va vota împotriva legii cu amendamentele pe care le-a admis Comisia pentru învăţământ. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Domnul Paşcan Emil? Vă rog.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Distinşi colegi, Sigur că şi această lege, ca şi una precedentă, de fapt propunerea legislativă, este la fel. Iniţiatorii pornesc într-o astfel de propunere, de a stimula cumva învăţământul agricol şi, mai apoi, pe parcurs, iniţiativa este total denaturată şi dusă într-o direcţie, din punctul meu de vedere, şi al Partidului Mişcarea Populară, cât se poate de periculoasă. Respectiv, după ce Curtea Constituţională a declarat, prin decizia sa, ca neconstituţională Legea de înfiinţare a Liceului Romano-Catolic de la Târgu Mureş, iată, printr-un amendament al unui coleg deputat de la UDMR, se reîncearcă un astfel de amendament, prin care unităţile de învăţământ pot fi înfiinţate şi prin hotărâre a Consiliului Local, a Consiliului Judeţean, prin iniţiativă a cultelor, a persoanelor juridice de drept privat şi de asemenea, a ministrului educaţiei. Deci este o derogare, după părerea mea, absolut periculoasă, de la prevederile actuale ale Legii educaţiei. Ba, mai mult, acest amendament care a fost iniţiat de UDMR, de acelaşi deputat, este acum completat, şi mai periculos, stimaţi colegi. Ia să vedeţi ce zice colegul deputat Ödön: "În condiţiile în care drepturile constituţionale garantate de art. 32 alin. (3) din Constituţia României, republicată, persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, de a învăţa în limba lor maternă şi de a putea fi instruite în această limbă, nu se realizează în unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale înfiinţate conform lit. a) şi lit. d), pe baza solicitărilor, deşi există cereri ale părinţilor sau tutorilor legali ori ale organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României" - adică a UDMR - "atunci exercitarea acestor drepturi se va asigura prin lege, înfiinţându-se unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale cuprinzând toate grupele, clasele de nivel preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi postliceal solicitate". Adică ce a declarat Curtea neconstituţional, acum se reîncearcă a se propune, în această formulă, ca tot prin lege să fie înfiinţate aceste licee. Este periculos şi din alt punct de vedere, stimaţi colegi. Pentru faptul că nu se ştie cine, o entitate absolut fantomatică ar recunoaşte că drepturi constituţionale în ceea ce priveşte educaţia nu sunt respectate în România. Am admite noi asta, oameni buni, câtă vreme Uniunea Europeană ne consideră model în promovarea drepturilor şi în zona educaţiei pentru minorităţi?
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Deci să admitem noi, prin lege, că încălcăm aceste drepturi şi că nu asigurăm învăţământ în limba minorităţilor? Este foarte grav.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: De aceea...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: ... evident, Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva acestui proiect. Şi vă îndemn s-o faceţi, câtă vreme suntem cu toţii responsabili şi nu vrem să ne facem de râs, să ne dăm cu stângul în dreptul sau să ne tăiem craca de sub picioare, pe acest domeniu. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Doamna deputat Iurişniţi Cristina? Vă rog.
			Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi: Mulţumesc, doamnă preşedinte de comisie. O voce din sală: De şedinţă.
			Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi: Mulţumesc, stimate coleg de la Bistriţa. Prin urmare, după toate aceste intervenţii, putem să tragem o concluzie. Avem şi plusuri, avem şi minusuri la această ordonanţă. Plusul ar fi încurajarea învăţământului agricol. Este foarte important ca Ministerul Agriculturii să se implice. Dacă putea să o facă înainte, măcar acum va fi obligat de un cadru legislativ. Şi nu are decât să se ocupe, mai îndeaproape, şi mai cu atenţie, şi cu responsabilitate, de acest tip de învăţământ care trebuie revalorizat. Pe de altă parte, învăţământul minorităţilor trebuie şi el acceptat. Dar nu în Parlament putem înfiinţa şcoli. Ele sunt de ordinul deciziilor la nivelul autorităţilor locale şi judeţene. Deci, pentru toate aceste motive, Uniunea Salvaţi România se va abţine de la vot. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Doamna Gavrilă Camelia? Vă rog.
			Doamna Camelia Gavrilă: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Am revenit pentru că, deşi eu am făcut o paranteză şi am completat simpla lectură a raportului, prin câteva precizări asupra demersurilor făcute de Comisia pentru învăţământ, deşi am arătat foarte clar că amendamentele încearcă să pună în acord opinia preşedintelui şi intenţia de a relansa şi de a susţine învăţământul tehnologic, un ideal pe care îl asumă toate partidele, indiferent de poziţionarea acestora, sigur, în critica făcută de opoziţie s-a revenit pe această temă. Da, amendamente s-au făcut, în acord cu litera legii, cu procedurile. Amendamentele preiau recomandările şi opiniile preşedintelui, le pun în acord şi s-a reglat ceea ce a fost semnalat în documentul transmis Parlamentului. Trebuie observat cu multă atenţie - pentru cei care citesc şi amendamentele - că la art. 311 se precizează clar că toate alocările care vin dinspre Ministerul Educaţiei Naţionale şi dinspre Ministerul Agriculturii trec prin bugetele locale. Deci Legea descentralizării se respectă. Apoi, investiţiile sunt detaliate. Posibila influenţă sau coordonarea Ministerului Agriculturii, care şi-ar fi dorit ca investitorul în domeniu să aibă o anumită formă de analiză de monitorizare a fost reconsiderată. S-a pus problema unei suplimentări în consiliile de administraţie, fără a schimba, însă, statutul, ierarhia liceelor agricole. Deci cu foarte multă bună-credinţă s-a corelat şi s-a corectat ceea ce era de corectat, încât considerăm, şi din perspectiva noastră de profesori sau de manageri de educaţie şi, evident, de parlamentari, că la acest moment corecţiile sunt făcute şi recomandările prezidenţiale sunt asumate şi integrate în proiectul respectiv. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Domnul Korodi Attila. Vă rog.
			Domnul Korodi Attila: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Este foarte important ca această lege, revenind în Parlament, să poată să fie adoptată, din două motive. În primul rând, este important ca liceele agricole care au nevoie de investiţii masive în infrastructură, de echipamente, să aibă finanţarea adecvată şi aceasta nu poate să vină de la autorităţile locale, pentru că autorităţile locale, de obicei, în aceste centre sunt comunităţi rurale fără fonduri suficiente. Al doilea lucru care a fost astăzi enunţat. Stimaţi colegi, Da, Parlamentul poate să revină, să întărească un element al acestui proiect de lege care a fost dezbătut dintr-un alt motiv, pe alt proiect de lege, de Curtea Constituţională. Curtea Constituţională, cu cinci la patru la votul judecătorilor, a disputat problematica dacă se poate interveni punctual în sistemul educaţional de înfiinţare de şcoli sau se poate interveni general. Acest proiect de lege subliniază valabilitatea generală şi este important să facem lucrul acesta, tocmai pentru că, Consiliul Europei, chiar în februarie, într-un raport cu privire la România, cere expres să se rezolve, de exemplu, situaţia Liceului Teologic Catolic din Târgu Mureş. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Din partea neafiliaţilor, un minut. Domnul Borza.
			Domnul Remus-Adrian Borza: Acum, doamnă preşedinte, dacă o să vă spun că o să votăm - grupul neafiliaţilor - poate îmi daţi două minute?! Dragi colegi, Am spus ceea ce aveam de spus, foarte sintetic; mă mir cum de mi-a ieşit! Noi susţinem un astfel de demers legislativ. Să nu uităm sau să ne aducem aminte că în perioada interbelică România era o ţară eminamente agrară. Are şi astăzi un potenţial agricol extraordinar, din păcate nevalorificat. Din 9,4 milioane de hectare, vreo 3 milioane de hectare sunt pârloagă, iar din cele 6 milioane de hectare, aproximativ, lucrate, mai bine de jumătate - pământul ţării pentru care bunii şi străbunii noştri şi-au dat viaţa - a ajuns în mâinile străinilor. Sigur, din păcate, agricultură de performanţă nu se poate face cu calul din bătătură şi cu bătrânii noştri de la ţară, la 70-80 de ani. Avem nevoie, în primul rând, şi de un învăţământ, atât liceal, profesional, cât şi universitar, în domeniul agricol. Nu putem să ne facem toţi avocaţi, jurişti, economişti şi, mai nou, doctori. Cineva mai trebuie să lucreze şi pământul ţării, cineva mai trebuie să lucreze şi la şaibă. Înainte de '89 aveam vreo 300 de licee agricole. În ultimii ani de zile nu ştiu dacă mai avem vreo 30 de licee agricole. Aceasta se întâmplă şi cu învăţământul profesional, care aproape că a dispărut, prin anii 2000-2010. Deci iată că este o iniţiativă foarte bună, avem nevoie de cadre bine pregătite în domeniul agricol...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Domnul Remus-Adrian Borza: ... că până la urmă siguranţa alimentară este un concept strategic. Războaiele secolului XXI se duc pe resurse, dar implicit resurse alimentare...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc.
			Domnul Remus-Adrian Borza: ... şi acestea trebuie să ni le asigurăm, evident, prin nişte profesionişti desăvârşiţi. Acestea fiind spuse, noi susţinem un astfel de demers şi un astfel de proiect. Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. (Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.) Suntem în procedură de urgenţă. Vreţi pe procedură? Procedură, domnul Roman.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, În urma dezbaterilor care au avut loc pe acest proiect de lege, observăm foarte clar că există divergenţe majore şi există opinii că ne îndreptăm din nou spre o chestiune de neconstituţionalitate. Ca atare, vă solicit, în numele Grupului PNL, retrimiterea acestui proiect la comisie, să-l discutăm mult mai serios. Termen - două săptămâni. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog. Vot pentru propunerea colegului nostru, de retrimitere la comisie două săptămâni. detalii vot
			Cu 57 de voturi pentru, 94 de voturi împotrivă, un coleg fără opţiune, propunerea nu a trecut. Mergem mai departe la dezbaterea legii. Avem 14 amendamente admise. Dacă de la nr. marginal 1 la 10 sunt obiecţii? Dacă nu, adoptate. Dacă de la marginal 11 la marginal 14 sunt obiecţii? Nu. Adoptate. Legea rămâne la votul final.
			12. Continuăm cu Propunerea legislativă privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/EC care se referă la Regulamentul general privind protecţia datelor. Este Pl-x 167/2018; are caracter organic. Avem 16 amendamente admise şi 7 amendamente respinse. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Din partea comisiei sesizate în fond, prezentarea raportului. Vă rog.
			Doamna Alina-Elena Tănăsescu: Mulţumesc. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu acest proiect legislativ. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă, cu observaţii şi propuneri. Consiliul Economic şi Social, de asemenea, a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu propuneri de modificare şi cu observaţii. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a avizat favorabil propunerea legislativă. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat, de asemenea, pe 25 aprilie 2018, această iniţiativă legislativă. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare asigurarea cadrului naţional de aplicare a anumitor prevederi ale Regulamentului 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016. Principalele intervenţii legislative vizează stabilirea condiţiilor de prelucrare a anumitor categorii de date sau în anumite scopuri, regimul contravenţional aplicabil acestora, inclusiv restricţii, în privinţa prelucrării datelor genetice, biometrice, a datelor privind sănătatea, în scopul realizării unui proces decizional automatizat sau crearea de profiluri, raportat la riscurile implicate de utilizarea acestor date în scopurile menţionate. În urma examinării propunerii legislative, deputaţii comisiei prezenţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului un raport de adoptare a propunerii legislative, cu amendamentele admise din Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse din Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. La dezbateri generale? Domnul Márton Árpád. Vă rog.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamnă vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Suntem la dezbaterea unui proiect de lege care, de fapt, conţine nişte derogări de la Regulamentul european, care este direct aplicabil. Este adevărat, nişte derogări care, prin textul acestui regulament, este permis să se facă de statele membre, dacă se doreşte să se facă. Printre altele, chiar este o obligativitate a statelor membre ca să arate în legea naţională care este numărul de identificare a persoanelor din ţara respectivă, conform legislaţiei interne. Această prevedere are o formulare clară la singular, deci un număr de identificare sau, evident, în lipsa acestora, altora care au un astfel de caracter. România şi-a propus să identifice cinci, în loc de unul: codul numeric personal, numerele de la actele de identitate, respectiv paşaportul, numărul permisului de conducere şi al asigurărilor de sănătate. Din punctul nostru de vedere, aceste ultime două numere nu sunt necesare, din contră, sunt periculoase. Periculoase, pentru că în art. 4, tot - este adevărat - conform elementelor permisive din Regulament, România îşi propune ca la aceste date - citez din textul adoptat în comisie - "Prelucrarea unui număr de identificare naţional, inclusiv prin colectarea sau dezvăluirea documentelor ce îl conţin" - de exemplu, numărul de asigurare de sănătate, adică tot ce este pe hârtie legat de activitatea sanitară a unei persoane, de la medicamentaţie până la situaţia de sănătate - "poate să ajungă în mâna unui terţ interesat". Vă dau un singur exemplu: angajatorul, care este interesat dacă, de exemplu, o doamnă care doreşte să se angajeze nu este cumva într-o situaţie în care peste nouă luni să nu mai activeze în acea instituţie sau activitate comercială... dar până la nişte infracţiuni - trafic de organe - devenind publice anumite elemente sau nişte acţiuni de reclamă, când ştim cine sunt persoanele, creăm nişte profiluri care au probleme cardiace, de exemplu, şi îi bombardezi tot timpul cu o reclamă la un medicament. Ca atare, această nominalizare a acestor numere de identificare, corelat cu art. 4 care ne trimite la art. 6 alin. (1) lin. f) din Regulament, este periculos pentru noi, inacceptabil şi, încă o dată spun, regulamentul oricum intră în vigoare. Ceea ce era de făcut în legătură cu aceasta, am făcut-o printr-o altă lege. Aici votăm doar derogări de la prevederile regulamentului, de care noi credem că nu avem nevoie.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Domnul Pavel Popescu. Vă rog.
			Domnul Pavel Popescu: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Trebuie să vă mărturisesc, dragi colegi, că este o imensă plăcere să stau alături de colegul meu de la UDMR în comisiile de specialitate, când discutăm legi tehnice pe IT. Şi aş vrea să-i spun colegului meu că toate acele date cu caracter personal, care includ informaţii din sfera asigurărilor de sănătate, asigurărilor sociale şi a permisului de conducere, de exemplu, sunt absolut necesare. Şi de ce, domnule coleg? Pentru că în România nu există interoperabilitate. În România nu există conceptul de digitalizare. În România avem instituţii a căror baze de date, în aceeaşi instituţie, nu sunt conectate. Aşa că dumneavoastră vă puteţi duce la o instituţie şi nu o să vă găsiţi buletinul, dar o să vă găsească codul de la permis. Acesta este motivul pentru care aceste date trebuie să existe acolo. Per ansamblu, legea a fost iniţiată într-o formă extrem de negativă, ca să o numesc aşa, şi vă spun că Partidul Naţional Liberal, timp de două săptămâni, a luptat pe toate fronturile să salveze mediul privat, pentru că dacă acele amendamente intrau în vigoare - şi mă refer la amendamentele care interziceau procesarea datelor cu caracter personal, date de sănătate şi biometrice, chiar şi cu consimţământul cetăţeanului -, această lege ar fi devenit o tragedie pentru tot mediul privat. Adică toate industriile erau blocate. Şi când spun "toate", toate! Vreau să le mulţumesc colegilor, chiar şi de la guvernare, care au înţeles importanţa schimbării celor două amendamente, dar, deşi vom vota pentru această lege, aş ruga autorităţile publice care vor aplica amenzi să ţină cont de inechitatea produsă între tot ce a însemnat ministere şi mediul privat. Adică, atunci când vă veţi duce să daţi o amendă, în cazul unei entităţi private, nu o daţi de 24 de milioane de euro, daţi-o tot de 100.000 de lei sau de 10.000 de lei, cum o daţi într-o companie aflată în subordinea unui minister. Pentru că mediul privat în ţara aceasta, companiile din ţara aceasta, lucrează din greu, plătesc oameni din greu, plătesc taxe la stat şi, aşa cum mai merge economia aceasta, în ziua de astăzi, merge datorită lor. Aşa că, apelul meu la dumneavoastră este ca pe această lege inechităţile să fie cât mai mici. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Domnul Drulă Cătălin. Vă rog.
			Domnul Cătălin Drulă: Stimaţi colegi, Aceasta nu este o lege de implementare a regulamentului de protecţie a datelor, a GDPR-ului, pentru că este un regulament şi el nu trebuie implementat. Este în vigoare. Fac această precizare pentru că am auzit această confuzie în spaţiul public, ca şi cum ar fi fost nevoie de această lege. Ea nu este necesară. Regulamentul este de aplicare, ca atare prezintă garanţii suficiente pentru protecţia datelor personale. Această lege vine să introducă restricţii suplimentare care, din păcate, vor afecta cercetarea şi inovaţia în România. Spre exemplu, în domeniul medical. Este adevărat, regulamentul lasă la latitudinea statelor membre, fără să le oblige, introducerea unor restricţii suplimentare faţă de cele prevăzute în regulament. Văd că la Comisia juridică s-au mai corectat din aberaţiile acestei legi. Una dintre ele era aceea că devenea interzis să-ţi deschizi telefonul cu amprentă. Procesul decizional automatizat, bazat pe date biometrice era ilegal chiar şi cu consimţământul persoanei. Modul de elaborare a acestei legi este extrem de problematic şi simptomatic pentru cum funcţionează majoritatea actuală. Iniţiatorii legii sunt doamna ministru Carmen Dan, domnul senator Şerban Nicolae, dar aceşti iniţiatori nu au venit la comisii să-şi susţină legea; legea este, în mod evident, servită. Este o lege, probabil, din ce se aude, - că aşa trebuie să lucrăm, pe ce se aude - elaborată la Autoritatea pentru Protecţia Datelor şi asumată de doi parlamentari care n-au nicio treabă cu ea. Mai mult decât atât, fiind o lege iniţiată de doi parlamentari, s-a cerut punctul de vedere al Guvernului, că doar nu este o lege iniţiată de Guvern, punct de vedere care a nu a fost emis de Guvern. A trebuit să decidem în lipsa acestui punct de vedere, ba chiar ministrul comunicaţiilor n-avea nicio idee despre această lege, deşi domeniul IT-ului este destul de influenţat de această lege. În final, vreau să menţionez şi discrepanţele dintre amenzile care se aplică mediului privat - cele prevăzute în Regulament - de 20 de milioane de euro şi cele prevăzute în această lege pentru autorităţile publice care sunt de 100 de ori mai mici. Este imoral. Cineva ne spunea: "Cum să amendăm o autoritate publică, că practic mutăm bani de la buget la buget?!" Adică, este o mentalitate în care mediul privat merită orice nenorocire i se întâmplă, mai ales dacă are şi un pic de iz multinaţional. Este parte din seria de măsuri antieconomice. După cum vă spuneam, se va ajunge la blocarea inovaţiei şi a cercetării pe acest domeniu. USR nu va vota această lege în forma în care a ajuns în plen. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Vă reamintesc că avem şi şapte amendamente respinse, motiv pentru care vă rog să le urmăriţi şi, în măsura în care doriţi să le susţineţi, să o faceţi, urmărind, de asemenea, marginalul pe care eu am să-l citesc. Avem Anexa nr. 1. La marginal 1 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. La marginal 2 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. La marginal 3 dacă sunt obiecţii? La marginal 3, domnul Árpád. Vă rog.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamnă vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Puteţi observa că marginalul 3 are trei pagini şi eu am un amendament respins, nr. 1 la amendamente respinse din raport, care, la lit. b) al alin. (1) al art. 2 propune, de fapt, eliminarea din definirea numărului de identificare naţional al textului: "al permisului de conducere, numărul de asigurare socială de sănătate". Argumentaţia aţi auzit-o în dezbaterea generală. Ca atare, este o propunere de eliminare din textul legii a acestor numere, din definiţia numărului de identificare naţional care şi în regulament este la singular, şi aici este la singular. Mai are o problemă de sintagmă, cum ar fi "două puncte", înseamnă că poate să mai apară şi altceva. Ca atare, aceasta este propunerea noastră. Dacă nu vreţi să ajungem în doi-trei ani într-o situaţie foarte periculoasă în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei şi a cetăţenilor, vă rog să votaţi pentru eliminarea acestor două numere.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Supun votului amendamentul respins al domnului deputat Márton Árpád. Vot, vă rog. detalii vot
			16 voturi pentru, 130 de voturi împotrivă, două abţineri şi un coleg fără opţiune. Supun votului dumneavoastră forma iniţială, din raportul comisiei. Vot, vă rog. detalii vot
			Adoptat, cu 129 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi 4 abţineri. Mergem mai departe, la marginal 4. Dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat. Marginal 5. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 6. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 7. Obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 8. Obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 9. Obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 10. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. 11? Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. 12? Obiecţii? Nu. Adoptat. 13? Obiecţii? Nu. Adoptat. Şi 14? Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. Avem şi anexa. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptată. Propunerea legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.
			Pe procedură, domnul Suciu. Vă rog.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulţumesc. Întrucât a ajuns raportul de la poziţia 5 de pe ordinea de zi, vă solicit să prelungim programul de lucru până la finalizarea şi a acestui punct. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog, vot pentru propunerea colegului nostru - prelungirea programului. detalii vot
			Cu 102 voturi pentru şi 56 de voturi împotrivă, programul de lucru a fost prelungit. Continuăm cu punctul.... (Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.) Explicarea votului.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Ieri am avut acest raport pe agenda Comisiei pentru administraţie publică. Am avut, practic, trei articole modificate, unul abrogat, pentru a le pune în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale. În spirit de colegialitate, am transmis raportul mai departe Comisiei de IT în timp real...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnule Roman, n-am intrat în proiect!
			Domnul Florin-Claudiu Roman: ...acolo a existat un nou amendament care nu a ajuns la Comisia pentru administraţie publică....
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnule Roman?!
			Domnul Florin-Claudiu Roman: În calitate de preşedinte al comisiei, nu am solicitat astăzi Biroului permanent să ne reunim în şedinţă comună în paralel cu plenul.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnule Roman, sunteţi în paralel cu regulamentul, vă rog să încheiaţi.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Domnul Iordache ne-a explicat că plenul este suveran, însă vă reamintesc, stimaţi colegi, că atunci când am discutat de chestiuni cu adevărat importante pentru români, când am vorbit de mutarea contribuţiilor, când am solicitat pe ordinea de zi Ordonanţa pentru Pilonul II de pensii, tot dumneavoastră... (I se întrerupe microfonul.) Prin urmare, constat, din păcate...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnule Roman...
			Domnul Florin-Claudiu Roman: ... că aţi învăţat de la Băsescu...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnule Roman...
			Domnul Florin-Claudiu Roman: ... să învăţaţi...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnule Roman...
			Domnul Florin-Claudiu Roman: ... să interpretaţi regulamentul cum doriţi dumneavoastră. Asta este. Să vă spălaţi pe cap cu el! Mulţumesc. (Vociferări.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: O încheiere care nu vă face cinste absolut deloc, ca de altfel multe alte cuvinte jignitoare pe care le tot aud din partea dumneavoastră. Bun.
			Ne întoarcem la punctul 5; procedură de urgenţă. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii; este PL-x 183/2017. Avem 7 amendamente admise şi două respinse; caracter organic. Reprezentantul Guvernului? Vă rog, doamna secretar de stat.
			Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul): Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, în sensul prevederii ca preşedintele şi cei 2 vicepreşedinţi ai ANCOM să fie numiţi, la propunerea Guvernului, de Parlament, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Având în vedere că a trecut printr-un control de constituţionalitate şi acum este în proces de reexaminare la Parlament şi având în vedere raportul elaborat de Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru tehnologia informaţiei, susţinem raportul comun, în forma celor două comisii. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. Pentru prezentarea raportului? Domnul preşedinte Drulă, vă rog.
			Domnul Cătălin Drulă: Da. Reamintesc că am ajuns să elaborăm acest raport în urma acelui simulacru de procedură de mai devreme. Singurul motiv pentru care am participat este din respect pentru instituţia Parlamentului, nedorind să răspund unui abuz cu un abuz. Nu exista niciun motiv pentru această urgenţă. Voi prezenta raportul, după care vă voi ruga, doamnă preşedinte, să-mi permiteţi să prezint şi poziţia grupului. Aşadar, este vorba de cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei nr. 33/2017, cu care au fost sesizate, spre reexaminare, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru tehnologia informaţiei, ca urmare a cererii Preşedintelui României. Preşedintele României a formulat această cerere de reexaminare în data de 4 mai 2018. În conformitate cu prevederile art. 61-63 din Regulament, cele două comisii au examinat în şedinţe separate acest proiect de lege. În şedinţa din 8 mai, ieri, Comisia pentru administraţie; Comisia pentru tehnologia informaţiei, în această dimineaţă. A existat o divergenţă. Suntem primă Cameră sesizată. Şi raportul comun este de admitere parţială a cererii de reexaminare trimisă de Preşedintele României, cu amendamente admise şi respinse. Dacă îmi permiteţi să trec la intervenţia Grupului?
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Procedură de urgenţă, un singur reprezentant, vă rog. Din partea USR, domnul Drulă.
			Domnul Cătălin Drulă: Stimaţi colegi, Am revenit foarte rapid cu acest proiect de lege. În această dimineaţă, Comisia pentru tehnologia informaţiei a dezbătut propunerea opoziţiei de a se reveni la forma iniţială din lege, anume că premierul propune şi Preşedintele numeşte preşedintele ANCOM. A fost o victorie frumoasă, a opoziţiei, în Comisia pentru tehnologia informaţiei - USR, PNL şi minorităţile naţionale, reprezentanţii minorităţilor naţionale, care, în urma dezbaterilor şi argumentelor care s-au adus, au considerat că această formă este mai potrivită pentru a asigura independenţa conducerii acestei instituţii. În momentul în care premierul propune şi Parlamentul numeşte este "noi centrăm, noi dăm cu capul". Adică rezultatele nu sunt unele de independenţă. Şi asta nu e doar o afirmaţie, ci este practica pe care am văzut-o. Ca urmare a adoptării acestei ordonanţe, întâi a fost numit acel domn Diţă, care aproape a distrus instituţia, şi pe care majoritatea parlamentară însăşi nu mai ştia cum să-l demită, după care a ajuns preşedinte acum domnul Grindeanu, un independent politic, fost premier PSD acum câteva luni. (Vociferări.) Penultimul. Bun. Comisia pentru administraţie publică a avut altă opinie sau cel puţin nu a redresat acest... în raport acest aspect din cererea de reexaminare făcută de Preşedintele României. Prin urmare, am avut o divergenţă. Este o situaţie care se întâlneşte des în Parlamentul României. Era normal să avem o şedinţă a celor două comisii, în comun. Nu înţelegem urgenţa. Acest proiect de lege a intrat în Biroul permanent luni, s-a dat termen de amendamente ieri, pe 8 mai, şi termen de raport, astăzi, pe 9 mai. Care e urgenţa? Ordonanţa e în vigoare din aprilie 2017. Pare încă o "servită" în Parlament. L-am văzut pe colegul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor... pe domnul Florin Iordache. De ce trebuie să executăm o comandă, când, la fel de bine, putea fi adoptată săptămâna viitoare? Unde arde? E în vigoare din aprilie 2017 această lege. Încă o dată subliniez că este reprobabilă atitudinea majorităţii. Plenul nu e suveran peste Regulament, ci în limitele date de Regulament. Nu putem să spunem că plenul votează ceva, nu contează ce scrie în Regulament. Colegii mei din USR, la fel ca şi ceilalţi reprezentanţi ai opoziţiei, nu au participat la comisie. Încă o dată menţionez că eu am făcut-o din respect pentru această instituţie, pentru a nu răspunde unui abuz şi a-mi îndeplini atribuţiile funcţiei. A fost un vot de 26 la 1. Am stat singur acolo, la prezidiu, în faţa tancului. E o idee proastă să subordonăm politic această instituţie care ar trebui...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Domnul Cătălin Drulă: ... să fie independentă.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Domnul Cătălin Drulă: Mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul Pavel Popescu, vă rog.
			Domnul Pavel Popescu: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Dragi colegi, Uitaţi, am aici un raport pe care nu găsiţi semnătura mea şi, implicit, a Partidului Naţional Liberal, pentru că Partidul Naţional Liberal se disociază de oricine a luat parte la acapararea din nou a acestei instituţii. Şi nu am luat parte la această comisie pentru că ceea ce faceţi dumneavoastră, dragilor, ştiţi cum e, având atâta putere, în fiecare zi, insistaţi să staţi cu cizma pe gâtul opoziţiei. Dacă oricum puteaţi să treceţi legea aceasta, de ce vreţi să o faceţi aşa, la secundă? Chiar nu mai există democraţie? Chiar nu mai ţineţi cont de cutume? Nu mai ţineţi cont de reguli, de regulamente? Chiar aşa, veniţi să ne luaţi cu forţa din bănci, să ne trimiteţi în comisii, în săli, pentru că aşa vrea domnul X, domnul Y, ca să nu mai dau nume, să vă dau drept la replică? Dragilor, vă rog din suflet, schimbaţi-vă comportamentul, de dragul democraţiei. Pentru că ce aţi făcut cu instituţia aceasta pe care aţi pus-o, ca şi pe celelalte instituţii, la butonieră, veţi face mereu cu restul instituţiilor care au mai rămas libere. Sau cu restul oamenilor care au mai rămas liberi în ţara aceasta. Chiar în halul acesta am ajuns, să ne batem joc de tot ce înseamnă România? Şi mai mult de atât. Nu vă gândiţi în fiecare zi că... clădirea în care suntem are sau ar trebui să aibă o altă imagine în faţa poporului? Pentru că imaginea pe care o are astăzi a fost periclitată şi mai mult, din cauza lipsei de democraţie şi din cauza a ceea ce aţi făcut. Eu refuz şi Partidul Naţional Liberal refuză să fie luat cu arcanul din bancă şi trimis la comisii, că aşa vrea PSD. Treziţi-vă de dimineaţă, veniţi şi o să aveţi şi dumneavoastră satisfacţia unor victorii mici în comisii. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Domnul Socotar Gheorghe, vă rog.
			Domnul Gheorghe-Dinu Socotar: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Sigur că procedurile parlamentare sunt importante. Dar cred că, înainte de toate, noi trebuie să legiferăm pe fondul temelor supuse Parlamentului. Cuiul lui Pepelea al acestei Ordonanţe nr. 33/2017 era faptul că s-a considerat oportună schimbarea procedurii de numire a conducerii Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Comunicaţii - ANCOM - prin ajustarea acestei proceduri la sensul şi la litera legii. Legea de înfiinţare şi de funcţionare a Autorităţii, aşa cum era stabilită în anul 2009, emite la prima teză că Autoritatea se înfiinţează sub control parlamentar. Vă întreb, dragi colegi, cum se poate exercita acest control parlamentar, dacă din start, în procedura de numire a conducerii, a preşedintelui şi a celor doi vicepreşedinţi, Parlamentul nu are niciun rol? Pentru că atunci era statuat cum că prim-ministrul propune şi respectiv, onor domnul Preşedinte validează sau nu validează această propunere. Pe de altă parte, această formulă a dus la un blocaj, astfel că anul trecut, în martie-aprilie, aproape nu mai era un om care să semneze, în numele Autorităţii, acte banale - state de plată şi aşa mai departe. Evident că s-a simţit nevoia punerii de acord a procedurilor de numire şi de revocare a conducerii ANCOM cu ceea ce de fapt este spiritul acelei legi de înfiinţare. Sigur că s-a profitat de ocazie şi, pe lângă acel articol unic al ordonanţei, s-au statuat probleme de salarizare a conducerii, pentru a fi în armonie cu schema de salarizare a personalului instituţiei, nişte proceduri de revocare, cum am amintit, a acestei conduceri. Domnul preşedinte a atacat la Curtea Constituţională aceste prevederi ale ordonanţei, fără succes, şi a trimis o cerere de reexaminare. Vreau să vă informez, dragi colegi, că parţial, astăzi, prin ceea ce vă propunem spre aprobare, dăm satisfacţie cererii de reexaminare a domnului preşedinte. Pentru că introducem o majoritate calificată în procedura de numire şi de revocare a conducerii ANCOM şi totodată am renunţat la o prevedere conform căreia o eventuală respingere a raportului anual de activitate a instituţiei ducea la demiterea automată a conducerii. Pe de altă parte, avem în vedere momentul când am aprobat şi această situaţie, la poziţia instituţiei europene, exprimată în scris, pe această speţă. Deci revenim astăzi şi spunem că de fapt punem lucrurile pe un făgaş normal, prin aprobarea acestei ordonanţe şi transformarea ei în lege. Şi pentru a avea un element de comparaţie. Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii are, să zicem, un mod similar de funcţionare, un statut similar cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie, cu ASF, cu Consiliul Concurenţei. Toate sunt sub control parlamentar şi la toate cele enumerate de mine numirea conducerilor se face de Parlament. Era doar o excepţie la ANCOM, că era făcută de Preşedinte. Întreb, stimaţii mei colegi din opoziţie, de ce n-au considerat ei că acolo trebuie să se facă acel echilibru de puteri pe care l-au invocat aici? La toate celelalte autorităţi, repet, sub control parlamentar. Bineînţeles că nu s-a întâmplat acolo. Şi cred că acum, de astăzi, nu se va întâmpla nici la Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. Domnule Drulă, propuneţi un timp afectat dezbaterii? Spuneţi-mi, cât?
			Domnul Cătălin Drulă (din sală): 10 minute.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: 5 minute, timp afectat dezbaterii. (Vociferări.) Veniţi la microfon şi spuneţi "10 minute", vă rog frumos.
			Domnul Cătălin Drulă: Da. 10 minute propun. (Vociferări.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vot, vă rog. detalii vot
			92 de voturi împotrivă, 56 de voturi pentru, o abţinere. Domnule Drulă, vă rog, faceţi o propunere totuşi rezonabilă. Propunerea a fost respinsă. Haideţi, să nu...
			Domnul Cătălin Drulă: 7 minute şi jumătate.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Sunteţi în Parlamentul României, domnule Drulă. Domnul Suciu, vă rog. Am crezut că vreţi să interveniţi. Pe procedură, OK.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Dacă tot ne vorbim şi ne vorbiţi de respect, de parlamentarism, totuşi, nu vreţi să intraţi în spiritul acesta, al colaborării, şi să nu mai faceţi propuneri la mişto? Vă mulţumesc. (Vociferări. Rumoare.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vot, vă rog. Vot, vă rog. Suntem în procedură de vot, domnule Drulă. Vot, vă rog. Colegii mă aud? Vot. O voce din sală: Vot pe ce, doamnă?
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Pe propunerea domnului Drulă, cu 7 minute şi jumătate, domnule. detalii vot
			121 de voturi împotrivă, 26 de voturi pentru, 7 abţineri. Propunerea... a fost respinsă.
			Domnul Cătălin Drulă: Da. Nu înţeleg de ce vă opuneţi unei dezbateri. Dumneavoastră aţi vrut această propunere pe ordinea de zi. Ne luptăm acum pe 30 de secunde, pe... Vă propun 6 minute şi jumătate, poftim! (Aplauze. Discuţii în sală. Vociferări.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: E absolut stânjenitor ce se întâmplă aici. În egală măsură, să ştiţi. Stânjeneala provine şi dintr-o parte şi din cealaltă. (Vociferări.) Nu, nu vă mai... Vă rog frumos, încă un vot. E ridicol de-a dreptul ceea ce se întâmplă. Încă un vot, pentru cele 6 minute şi jumătate, propuse de colegul Drulă, de la USR. detalii vot
			123 de voturi împotrivă, 24 de voturi pentru, 4 abţineri. Propunerea a căzut. Domnule Călin, vreţi să faceţi o propunere, în calitate de vicepreşedinte de comisie?
			Domnul Ion Călin: Sigur, doamnă preşedinte. Eu propun un timp de 5 minute pentru dezbatere.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc, domnule Călin. Supun votului propunerea 5 minute, timp afectat dezbaterii. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 126 de voturi pentru, 25 împotrivă şi 7 abţineri, propunerea a fost adoptată. Mergem mai departe, la dezbaterea pe articole. Am pierdut un timp preţios cu astfel de propuneri. Dezbaterea pe articole. Vă reamintesc că avem 7 admise şi două respinse. Vă rog să fiţi atenţi şi să urmăriţi marginalul, pentru cei care vor să susţină amendamentele respinse. Dacă la marginal 1 sunt obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 2. Sunt obiecţii? Nu. Obiecţii? La 1? Domnul Seidler. La marginal 1, da? 1. Nu, uitaţi-vă la admise. Dacă aveţi obiecţii la marginal 1 care se referă la titlul legii, este... Bun. Dacă aveţi... Uitaţi-vă la amendamentele admise, da? La cele respinse, la ce marginal? La marginal 1, la titlul legii? Poftim? La marginal 1, în raport, domnule Seidler este titlul legii.
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală): La amendamente respinse, marginal 1.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Eu vorbesc de amendamente admise. Potrivit cutumei, urmărim amendamentele admise, vedem dacă avem obiecţii. Şi urmăriţi şi în paralel, aşa cum v-am rugat de fiecare dată, amendamentele respinse. (Vociferări.) Nu s-a schimbat deloc. De când ţin eu şedinţele, exact asta am făcut de fiecare dată. Repet. Încă o dată. La marginal 1 aveţi obiecţii? E vorba de titlul legii. Nu. Adoptat. Marginal 2. E un articol unic. Aveţi obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 3. Aveţi obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 4. Aveţi obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 5. Aveţi obiecţii? (Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.) La 5? Amendament respins, susţineţi?
			Domnul Pavel Popescu: Noi propunem eliminarea alin. (5) şi revenirea la forma iniţială a legii. Astfel încât nu Parlamentul să decidă.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Se află la amendamente respinse, domnule deputat?
			Domnul Pavel Popescu: Da, este la amendamente respinse.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Da. Unde la amendamente respinse? Vreau să-l văd şi eu aici. Spuneţi-mi, unde la amendamente respinse? Ca să ştiu şi eu, să urmăresc.
			Domnul Pavel Popescu: Alin. (1).
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Eram la admise. La respinse avem două amendamente. Unul este al domnului deputat Cristian Seidler. Şi celălalt, al domnului deputat Cristian Seidler.
			Domnul Pavel Popescu: Doamnă preşedinte, Aţi vorbit de amendamente admise. Şi, la amendamentele admise, noi am propus eliminarea punctului 5.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Bun. Deci e amendament admis.
			Domnul Pavel Popescu: Da. (Voci suprapuse.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Când vorbiţi, vorbiţi... (Voci suprapuse.)
			Domnul Pavel Popescu: Cer supunerea la vot a amendamentului de la pct. 5.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Care e amendament admis.
			Domnul Pavel Popescu: Care este amendament admis, da. (Discuţii în sală.) Conform Regulamentului...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Da, da, da. Regulamentul îl ştiu.
			Domnul Pavel Popescu: ... putem supune din nou votului acel pct. 5.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Şi amendamentele admise, da. E ordinea... cu precădere admise, respinse şi celelalte. Deci... bun. La pct. 5, la marginal 5, da? E vorba despre un amendament admis. (Discuţii în sală.)
			Domnul Pavel Popescu: Doamnă preşedinte, Deci...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: La art. 11, da?
			Domnul Pavel Popescu: ... când a venit colegul meu de la USR, i-aţi spus că începem cu amendamente admise, şi nu respinse. Eu am venit aici cu punctul 5, când am ajuns la punctul 5. Şi cer supunerea la vot a punctului 5 de la amendamente admise.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Am înţeles. Dar trebuie să precizez încă o dată, aşa cum am făcut-o şi în alte şedinţe. Nu mergem, cel puţin eu, de când conduc aceste şedinţe, am onoarea să conduc aceste şedinţe, avem amendamente admise şi urmăriţi şi amendamentele respinse. (Vociferări.)
			Domnul Pavel Popescu: Şi noi cerem eliminarea acestui...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Hotărâţi-vă, că doamna Turcan spune că cereţi eliminarea...
			Domnul Pavel Popescu: Dar asta am cerut...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: ... dumneavoastră spuneţi altceva. Dar hotărâţi-vă, că nu înţeleg, serios. (Vociferări.) Unul cere eliminarea, în condiţiile în care nu aveţi propunere de eliminare la amendamente. (Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)
			Doamna Raluca Turcan: Deci părerea mea este că vă faceţi că nu înţelegeţi, ca să trageţi de timp. Nu este nicio mare minunăţie care se întâmplă acum în plen. Practic, dumneavoastră aţi supus votului amendamentele admise. Şi la punctul 5, amendament admis, noi cerem să se voteze acest amendament admis. Şi vom vota împotrivă. Nu este nicio filosofie. Cel mai probabil vă este teamă că se va întâmpla cum aţi păţit azi dimineaţă în comisie, când, pentru că minoritatea a fost într-un număr mai mare la comisie, am reuşit să impunem prin vot schimbarea unei proceduri prin care dumneavoastră v-aţi anexat ANCOM. Şi vrem, în continuare, în Parlament, în plen, să încercăm să vă oprim să vă subordonaţi Agenţia Naţională pentru Comunicaţii, adică o piaţă de 4 miliarde de euro. Nu este nicio filosofie. Vă rugăm să supuneţi votului acest articol admis, astfel încât noi să putem să votăm împotrivă.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Supun votului dumneavoastră articolul admis... Voci din sală: Amendamentul...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: ... amendamentul admis de la marginal 5. Este art. 11 - conducerea ANCOM, da? Este admis. Vot, vă rog. detalii vot
			101 voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, 4 abţineri, un coleg care nu are opţiune. Adoptat. La marginal 6, dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. (Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.) La marginal 6? Doamna Turcan.
			Doamna Raluca Turcan: Şi acest alineat o să vă cerem să-l supuneţi votului, astfel încât să putem să votăm împotrivă şi să încercăm să-l respingem. Pentru că aş vrea doar în câteva secunde să vă explic toată strategia prin care această instituţie se pune la butoniera majorităţii de la Guvernare. Practic, în momentul în care aţi preluat puterea, prin votul a milioane de oameni, printre primele instituţii vizate a fost ANCOM, cu o piaţă considerabilă, mulţi bănuţi - 4 miliarde de euro. Pentru incompetenţă, aţi ajuns să vă demiteţi propriul premier, votat de majoritate, pe domnul Grindeanu. Însă pentru că Domnia Sa încă vă crea probleme, atunci a trebuit să-i găsiţi o sinecură. Şi cum să-i găsiţi sinecură domnului Grindeanu? Dându-i o funcţie foarte importantă. Şi atunci, aţi luat ANCOM-ul de la Preşedintele României şi l-aţi dus la Guvern, iar Guvernul Tudose l-a propus pe domnul Grindeanu în fruntea acestei instituţii care gestionează 4 miliarde de euro. Aşadar, cred că este ruşinos. Şi pentru că este ruşinos, încercăm să aducem această instituţie din nou în nişte parametri, astfel încât preşedintele - care este deasupra partidelor politice şi a unor jocuri mizerabile, pentru a pune mâna pe o piaţă financiară de 4 miliarde de euro... Vă solicităm să renunţaţi la această procedură, prin care majoritatea parlamentară, acum, prin această lege, nu mai lasă la Guvern, duce la Parlament, la Parlament se votează pe nişte criterii inexistente, iar demiterea nici măcar nu se mai face în baza unui raport de activitate, ci exact când nu vă mai convine pe cine aţi pus în fruntea acestei instituţii. Apelul nostru este să vă reveniţi, dacă se poate, şi lăsaţi instituţiile statului să funcţioneze în baza legii! Opriţi această modalitate de acţiune politică, prin care schimbaţi legea, schimbaţi instituţii...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc frumos.
			Doamna Raluca Turcan: ...vă puneţi oamenii, după care vă faceţi că nu mai vedeţi şi nu vă mai interesează ...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Doamna Raluca Turcan: ...ce se întâmplă în România! Vă rog să supuneţi votului.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la marginal 6. detalii vot
			109 voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, 5 abţineri. Adoptat. La marginal 7 dacă sunt obiecţii? Doamna Iurişniţi? Nu. Nu sunt obiecţii. Adoptat. La marginal 7? (Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.) Dar, înscrieţi-vă, doamnă deputat! Ce să fac, să mă uit când ridicaţi mâna prin sală?! Păi, haideţi, vă rog! Vă rog.
			Doamna Raluca Turcan: Propunem eliminarea acestui amendament care, de fapt, presupune să rămână nemodificat textul ordonanţei, prin care stabiliţi salariul preşedintelui ANCOM la nivelul a cinci salarii medii la nivelul instituţiei aferente lunii ianuarie a fiecărui an, iar salariul vicepreşedinţilor ANCOM se stabileşte la nivelul a patru salarii medii la nivelul instituţiei, aferente lunii ianuarie a fiecărui an. Aşadar, propunem eliminarea amendamentului care presupune să rămână nemodificat textul iniţial, prin care daţi nişte bănuţi consistenţi acestor oameni pe care îi...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Daţi-mi voie...
			Doamna Raluca Turcan: ...puneţi strict pe criterii politice.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: A expirat timpul de dezbatere. Vă rog frumos. Supun votului dumneavoastră amendamentul admis, poziţia 7. Vot, vă rog. detalii vot
			116 voturi pentru, 59 de voturi împotrivă, 6 abţineri. Adoptat. Procedură, domnul Seidler. Vă rog,
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Mulţumesc. Pentru că, după cum aţi menţionat, a expirat timpul de dezbatere, dar pentru că există totuşi două amendamente respinse, pe care sunt sigur că...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Suntem în afara procedurii, dacă vreţi să le susţineţi!
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: ...aveţi disponibilitatea, vreau să vă propun...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnule Seidler...
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: ...prelungirea timpului de dezbateri, dacă-mi permiteţi, cu două minute, pentru a putea susţine cele două amendamente respinse. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vot, vă rog. Prelungirea dezbaterilor cu două minute. detalii vot
			106 voturi împotrivă, 67 de voturi pentru, 3 abţineri, doi colegi care probabil sunt fără opţiune. Propunerea a fost respinsă. Am terminat cu cele şapte amendamente. Legea rămâne la votul final, care va avea loc în zece minute. Vă rog. Mulţumesc.
			După pauză
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Stimaţi colegi, Începem votul final. Vă rog să vă pregătiţi cartelele pentru un vot de control. Vă rog să luaţi loc în bancă. Vot de control o să facem imediat. Vot, vă rog. detalii prezenţă
			Vă rog să vă ocupaţi locurile în bancă. Repetăm votul de control. Vot, vă rog. detalii prezenţă
			Vă mulţumesc. Începem votul final.
			I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor 1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind transparenţa şi previzibilitatea condiţiilor de muncă în Uniunea Europeană. Vot, vă rog. detalii vot
			Adoptat. 247 de voturi pentru, un coleg fără opţiune.
			2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Evaluarea intermediară a Programului Orizont 2020: maximizarea impactului cercetării şi inovării din UE. Vot, vă rog. detalii vot
			252 de voturi pentru. Adoptat.
			II. Legi ordinare. Adoptări 3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum şi pentru acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina; lege ordinară. Comisiile propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. detalii vot
			252 de voturi pentru. Adoptat.
			4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2016 privind reglementarea unor măsuri în vederea conformării statului la unele obligaţii de mediu din sarcina operatorilor economici din industria extractivă, aflaţi sub autoritatea Ministerului Economiei. Este lege ordinară. Comisia pentru industrii propune adoptarea. Vot, vă rog. detalii vot
			255 de voturi pentru, o abţinere şi un vot împotrivă. Adoptat.
			5. Proiectul de Lege privind participarea României la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de Investiţii. Este lege ordinară. Comisia pentru buget propune adoptarea. Vot, vă rog. detalii vot
			Adoptat. 168 de voturi pentru, 88 de voturi împotrivă, 3 abţineri.
			III. Legi organice. Adoptări 6. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere şi a lucrărilor de corectare a torenţilor din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora; lege organică. Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. detalii vot
			Vreau să văd şi eu rezultatul votului, vă rog. Rezultatul votului? Trebuie să repetăm votul, pentru că nu mi se afişează. Eu am scos cartela, încercând să votez pe cealaltă consolă. (Vociferări.) Bun. Dar atunci daţi-mi şi mie, cei de la tehnic, posibilitatea să votez şi eu. Deci 184 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă şi 52 de abţineri. Adoptat. Colegii de la tehnic, aş vrea să votez şi eu, dacă se poate? Mulţumesc.
			7. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 718 din 8 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 998 din 15 decembrie 2017. Comisia juridică propune adoptarea legii, cu un amendament. Este lege organică. Vot, vă rog. detalii vot
			Adoptată. 165 de voturi pentru, 90 de voturi împotrivă, 5 abţineri. Explicarea votului, domnul Petru Movilă.
			Domnul Petru Movilă: Doamnă preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Având în vedere că în Camera Deputaţilor majoritatea parlamentară continuă să insiste în susţinerea unei propuneri legislative, deformată complet şi deturnată de la scopul ei iniţial, ba mai mult, declarată neconstituţională în ansamblul ei, vă anunţăm că deputaţii Partidului Mişcarea Populară au votat împotriva adoptării sale şi vor susţine reluarea demersurilor la CCR. Majoritatea parlamentară trebuie să înţeleagă că modificările legislative, modificările legilor se fac cu respectarea legislaţiei în vigoare, a Constituţiei, inclusiv a deciziilor CCR, nu doar printr-un vot majoritar politic. Aceasta este încă o dovadă clară a faptului şi a modului în care majoritatea PSD-ALDE a înţeles ca în mandatul 2016-2020 să legifereze, opoziţia redactând cele mai multe sesizări de neconstituţionalitate admise de CCR, ceea ce subliniază un dispreţ clar al majorităţii PSD-ALDE, faţă de respectarea legii. De asemenea, reamintim şi Legile justiţiei, modificările fiscale, iar situaţia probabil se va repeta şi în cazul Codului administrativ aflat în proces legislativ. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. Domnul Andronache Gabriel, explicarea votului.
			Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Doar câteva cuvinte, ca să înţelegeţi ce s-a votat astăzi. Şi anume, au fost eliminate articolele care se refereau la confiscarea sumelor cheltuite peste plafoanele prevăzute de lege. De ce? Pentru ca cei care sunt obişnuiţi să cheltuiască peste limitele legale să o poată face fără nicio problemă şi să scape doar cu o amendă. În mod evident, chestiunea aceasta nu este o chestiune normală şi corectă. Pe cale de consecinţă, Partidul Naţional Liberal a votat împotrivă. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul Ion Stelian-Cristian.
			Domnul Stelian-Cristian Ion: S-a votat o lege în favoarea politicienilor, pentru că, nu-i aşa, nu ne place să vină în control AEP. Nu este în regulă să votăm legi pentru noi, să ne fie nouă comod. Chiar dacă nu ne convine, trebuie să ne supunem acestor legi. S-a spus în Comisia juridică, de preşedinte - mă bucur că este în sală domnul Eugen Nicolicea - că noi putem propune şi putem vota - noi, puterea - ce legi dorim, pentru că voi, opoziţia, oricum le contestaţi la Curtea Constituţională, există un filtru şi practic nici nu ne mai punem problema de neconstituţionalitate vreodată. Dacă aceasta este maniera în care discutăm şi în care se votează legile în Parlament, ştiind clar că sunt neconstituţionale, ştiind foarte clar că există aceste probleme şi bazându-ne pe faptul că opoziţia poate nu va strânge numărul de semnături şi nu va putea contesta la Curtea Constituţională, este foarte trist. Este un Parlament trist, un Parlament care abuzează de puterea sa, prin faptul că în mod conştient votează legi neconstituţionale.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Domnul Drăghici.
			Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici: Cât fariseism la tribuna acestui Parlament! Neconstituţională, în ansamblul ei, legea a fost, pentru că nu s-a respectat principiul bicameralismului. Nicio altă neconstituţionalitate nu a fost semnalată pe textul acestei legi. Mai mult decât atât, cei care au avut rambursări de 99% mai mult, chiar, la campaniile electorale, au fost cei care astăzi au votat această lege, adică PSD şi ALDE. Toţi ceilalţi care ne dau nouă lecţii, să ţinem contabilitatea cum trebuie, în finanţele partidului, sunt cei care au primit la jumătate rambursarea şi cei care au de explicat în spaţiul public cum au spălat nişte bani din străinătate. (Aplauze. Vociferări.) De aceea spun că este foarte mult fariseism la această tribună! Vă rugăm, până una alta, nu ne daţi nouă lecţii cine sunt penalii şi cei care spală banii din afară, pentru a fi astăzi, pe nedrept şi ilegal în Parlament! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Continuăm cu punctul 8. 8. Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, reexaminată la cererea Preşedintelui României. Comisia pentru învăţământ propune adoptarea legii, cu amendamente. Vot, vă rog. detalii vot
			165 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivă, 22 de abţineri. Adoptată. Explicarea votului, domnul Paşcan. Vă rog.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Stimaţi colegi, Această propunere legislativă este din ciclul: "Unde dai şi unde crapă!". Este un proiect legat de dezvoltarea învăţământului agricol, în care colegii de la UDMR au strecurat o "şopârlă", după ce Legea privind înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic de la Târgu Mureş a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională. Au găsit această modalitate, prin care au creat un amendament, absolut discriminatoriu, pozitiv pentru minorităţi şi care îi discriminează pe majoritarii cetăţeni ai acestei ţări, românii, prin care orice consiliu local, judeţean, cult religios sau entitate privată poate să înfiinţeze o unitate de învăţământ. Ba mai mult decât atât, nu se ştie ce entitate poate constata că România nu îndeplineşte anumite prevederi constituţionale în privinţa învăţământului şi a educaţiei în limbile minorităţilor. Şi atunci, se înfiinţează, aşa, de oricine, o unitate de învăţământ, în cazul nostru doar pentru maghiari, fiindcă aceasta se doreşte. Este absolut neconstituţional. Eu vă invit, stimaţi colegi, cei care sunteţi responsabili, să vă raliaţi demersului PMP, fiindcă vom sesiza Curtea Constituţională, din nou, fiind vorba, mascat, de acelaşi subiect despre care se vorbea în Legea de înfiinţare a Liceului Teologic Romano-Catolic şi eu cred că suntem datori să reacţionăm responsabil în această ţară, unde domnul Liviu Dragnea, din păcate, bate palma cu Victor Orban şi înfiinţează unităţi de învăţământ la Târgu Mureş şi unde vicepremierul Ungariei pledează deschis şi îndeamnă la autonomie etnic-teritorială, ba mai mult, vorbeşte şi de autonomie personală pentru maghiari. Vom ajunge, probabil, să inventăm şi un nou văl sau ceva, cumva, cetăţenii maghiari şi în mod personal să fie cât mai autonomi şi când merg pe stradă; o bulă, ceva, cu care să fie înconjuraţi şi prezervaţi. Eu vă propun de pe acum să vă pregătiţi, să ne stabiliţi şi paşapoarte de intrare în Ardeal, pentru că aceasta se va întâmpla, aceasta este direcţia pe care o agreaţi şi care vine,...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: ...printr-un dicton şi fonduri masive din afara României. Este absolut inacceptabil şi revoltător!
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Vom ataca la Curtea Constituţională. Sper să vă raliaţi acestui demers. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul Gheorghe Daniel. Vă rog.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Dat fiind faptul că avem din nou o propunere legislativă, în care se vine în întâmpinarea unor cazuri pur particulare şi încercăm din nou, exact cum a fost în cazul liceului de la Târgu Mureş, să substituim autorităţi administrative sau autorităţi executive, prin decizii luate aici, în Legislativ, ţinând cont că acest caracter al legii, caracterul iniţial - am pornit de la liceele agricole şi am ajuns într-o zonă în care creăm o breşă neconstituţională, de înfiinţare a tot felul de unităţi de învăţământ care nu corespund legii - încalcă şi principiul bicameralismului şi avem de-a face cu o viciere de substanţă a textului şi a acestei iniţiative legislative, Partidul Naţional Liberal, care a votat împotriva acestei propuneri, va lua în calcul foarte serios depunerea unei contestaţii, unei sesizări la Curtea Constituţională. Luăm în calcul această sesizare, dat fiind faptul că nu putem să mai tolerăm astfel de abuzuri şi veţi vedea că rezultatul va fi similar cu cel din cazul liceului de la Târgu Mureş. Haideţi să nu mai legiferăm pentru cazuri particulare, pentru interese personale şi pentru fel de fel de mize ascunse şi obscure care se ascund în spatele unei legi aparent decente! Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. Domnul Vass Levente. Vă rog.
			Domnul Vass Levente: Domnule Marius Paşcan, Un asemenea discurs nu ar trebui să se audă în Parlamentul României! De nenumărate ori am fost împreună, şi cu dumneavoastră, şi cu deputaţi de la PSD, şi cu primarul PNL, şi cu consilierii PNL, şi toată lumea în Târgu Mureş a spus foarte clar: doreşte să se înfiinţeze şcoala catolică; avem suportul lor. Este foarte interesant. Când suntem acasă, când oamenii ne ascultă, atunci discursul este într-un fel. Când veniţi aici, vorbiţi altceva! Domnule Marius Paşcan, Eram acolo când aţi spus că n-aveţi nimic cu şcoala catolică, dar să se rezolve legal. Uite, este o posibilitate legală! Consilierii PNL, în Consiliul local, zic că nu este treaba lor, acasă, să rezolve această problemă, aşteaptă rezolvarea de la Parlament, aşteaptă rezolvarea de la Ministerul Educaţiei şi iată, cum auzim aici, liderii PNL vorbesc aiurea. Haideţi să fim juşti şi să fim oameni! În Târgu Mureş, ca preşedinte UDMR Târgu Mureş, avem o problemă - n-avem voie să lăsăm ca oamenii simpli să se bată între ei. Trebuie să punem punct acestei probleme şi să rezolvăm la nivelul ministerului, la nivel parlamentar sau oriunde doriţi dumneavoastră. Vă mulţumesc pentru votul acordat şi sper că putem să păşim pe o cale paşnică şi corectă. Mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. Domnul Stanciu-Viziteu. Vă rog.
			Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Mulţumesc. Grupul USR a votat abţinere la acest proiect, pentru că este o problemă de educaţie aici, se pare, şi m-aş referi în special la afirmaţiile colegului nostru Drăghici, dinainte, care a jignit un grup întreg. În general, domnule Drăghici, să ştiţi că statul de drept - avem prezumţia de nevinovăţie - vă reamintesc că Uniunea Salvaţi România (Vociferări.) a câştigat procesul împotriva AEP, fiind singurul partid care a apelat la o nouă formă de finanţare şi, aşa cum noi nu vă spunem dumneavoastră că sunteţi condamnat penal, deşi sunteţi inculpat, cu o propunere de sentinţă de şapte ani, aşa v-am rugat şi noi să ne respectaţi şi să avem aici o discuţie civilizată. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Domnule Paşcan, doriţi drept la replică, probabil? Vă rog.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Stimaţi colegi, Afirm în faţa dumneavoastră, în mod explicit şi inechivoc: susţin învăţământul confesional în limba minorităţilor. Ceea ce nu înţeleg şi nici nu pot accepta vreodată este această discriminare care se face pentru minorităţi, discriminatorie pentru cetăţenii majoritari ai acestei ţări, adică Legea educaţiei este una pentru toţi cetăţenii şi alta pentru minoritatea maghiară. Acest lucru este inacceptabil. Astăzi, Liceul Teologic Romano-Catolic se poate înfiinţa la Târgu Mureş, pe baza prevederilor actuale nemodificate ale Legii educaţiei naţionale. Nu există niciun impediment, doar că unii vor doar privilegii şi să fie mai altfel decât restul cetăţenilor români din această ţară. Acest lucru este deranjant şi am să reacţionez întotdeauna, când unii sunt mai egali decât alţii, ca în fabula cu câinele şi căţelul. Mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Continuăm cu punctul 9. 9. Propunerea legislativă privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general privind protecţia datelor); lege organică. Comisia juridică propune adoptarea. Vot, vă rog. detalii vot
			Adoptată. 205 voturi pentru, 51 de voturi împotrivă, 5 abţineri, un coleg fără opţiune. Domnul Pavel Popescu, explicarea votului.
			Domnul Pavel Popescu: Da, cei care "miaună" prin sală nu cred că ştiu ce înseamnă date cu caracter personal. Partidul Naţional Liberal cred că a fost singurul partid care a luptat în comisiile de specialitate, în ultimele două săptămâni, pentru abrogarea a două amendamente ale acestei legi, în forma iniţială, amendamente care ar fi putut să blocheze tot ceea ce înseamnă industrie on-line, asigurări de viaţă, asigurări de sănătate, spitale private. Singurul lucru care este în această lege negativ este inechitatea între privat şi public, între companiile subordonate ministerelor care acţionează într-o piaţă liberă, versus companiile private. Pe viitor, cetăţenii români vor putea fi protejaţi de acest regulament, dar nu şi companiile private, prin această inechitate. Dar, datele fiind protejate, noi am votat pentru.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			10. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, reexaminată la cererea Preşedintelui României. Cele două comisii propun adoptarea legii cu amendamente. Vot, vă rog. detalii vot
			Adoptată. 165 de voturi pentru, 89 de voturi împotrivă şi 5 abţineri. Şi punctul 11, avem moţiunea... (Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.) Explicarea votului, doamna Turcan Raluca. (Vociferări.) Este prima înscrisă, domnule Seidler!
			Doamna Raluca Turcan: Ce s-a votat astăzi şi a trecut la un vot? O cerere de reexaminare a Preşedintelui României, ignorată total. De asemenea, o lege care a fost dezbătută şi votată, printr-o procedură abuzivă, prin care aţi ignorat momentele de dezbatere în comisiile de specialitate, analiza temeinică a raportului comisiei de specialitate şi, de asemenea, timpul alocat în plen pentru dezbaterea acestei legi. Mai mult decât atât, a existat o grabă uriaşă pentru a da votul pe această lege, în condiţiile în care, pentru că plenul este suveran, Partidul Naţional Liberal v-a solicitat să dezbateţi şi să votaţi Ordonanţa nr. 82, prin care se micşorează contribuţia la Pilonul II de pensie şi afectaţi pensiile viitoare pentru 7 milioane de români. Nu v-a interesat! V-am solicitat, pentru că plenul este suveran, să dezbatem Ordonanţa nr. 79, care a produs inechitate şi a aruncat România în haos economic. Nu v-a interesat! V-am propus să dezbatem în regim de urgenţă o lege care poate să aducă investiţii străine de 25 de miliarde de euro, din offshore, pentru că acolo se pot face investiţii care aşteaptă doar OK-ul dumneavoastră în plenul Parlamentului. Nu v-a interesat! V-a interesat, însă, ANCOM? De ce? Pentru salariu, pentru sinecuri. Şi sinecură pentru cine?! Pentru o persoană care a fost prim-ministru al României, schimbat de majoritatea dumneavoastră pentru incompetenţă! Primul caz prin care o majoritate parlamentară şi-a dat jos prim-ministrul şi acestuia i-aţi dat sinecură, i-aţi dat o echipă, îl ţineţi în mâna Parlamentului, pentru că aţi schimbat procedura de demitere şi aveţi câteva ...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi.
			Doamna Raluca Turcan: ...locuri călduţe pentru acoliţii dumneavoastră. Partidul Naţional Liberal a votat împotrivă şi vă solicită, imperios, dacă puteţi ţine cont şi dacă vă interesează...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi, doamnă deputat!
			Doamna Raluca Turcan: ... să ajungeţi la un moment dat şi la legile care îi vizează pe milioane de români, pentru că nu v-au dat votul pentru a anexa rând pe rând fiecare instituţie a statului român. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Domnul Seidler.
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Stimaţi colegi, Dacă vă aduceţi aminte, în prima zi a parlamentarismului, în această formulă, am primit cu toţii o cărţulie roşie pe care scria "Regulament de funcţionare al Camerei Deputaţilor". Vă îndemn astăzi să daţi această hârtie la reciclat. Nu mai are niciun rost! În locul acestui regulament putem instaura cinci cuvinte simple - "control parlamentar" şi "plenul este suveran". Aşa reuşiţi să impuneţi cenzurarea timpului de dezbatere, ceea ce înseamnă cenzurarea democraţiei, ceea ce - vă traduc - înseamnă dictatură parlamentară. În acelaşi mod puteţi să impuneţi înţelegeri şi neînţelegeri dintre Grindeanu şi Dragnea, despre care Dragnea - vă aduc aminte, dacă mai era nevoie - că este condamnat penal definitiv şi, cu toate acestea, ocupă o funcţie de demnitate publică. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul Socotar Gheorghe.
			Domnul Gheorghe-Dinu Socotar: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Nu înţeleg de ce colegii noştri din opoziţie nu au fost la fel de revoltaţi când s-au făcut modificări la legile de funcţionare a ASF, a ANRE, a Consiliului Concurenţei, toate sub control parlamentar, instituţii la care în procedura de numire a şefilor respectivelor instituţii domnul preşedinte nu era implicat în niciun fel. Nu vi se pare normal că abia acum intrăm pe un făgaş al legii şi al spiritului legii care spune că ANCOM este o autoritate sub control parlamentar şi conducerea acestei autorităţi este, în procesul de numire a conducerii acestei autorităţi, Parlamentul are un rol important şi la numire, şi eventual într-o procedură excepţională de demitere. Vizavi de acele sinecuri, trebuie să vă precizez că toate acele instituţii la care am făcut referire - nu ştiu dacă este din fericire sau din păcate - au salarii mari, mult mai mari decât restul compartimentelor bugetare şi atunci mi se pare normal ca şi respectivii conducători ai unităţilor să aibă un salariu pe măsură. Tocmai unul dintre principiile legii care a fost adoptat aici, respectiv salarizarea sistemului bugetar, care nu este valabilă şi în cazul ANCOM, ca principiu, stabileşte că cei care sunt la conducerea instituţiei respective trebuie să aibă salariile cele mai mari. Aceasta s-a făcut şi în cazul ANCOM, fără să existe vreo discrepanţă între salariul preşedintelui şi al vicepreşedintelui şi respectiv al persoanelor care imediat le urmează în funcţie, respectiv directorii din acea instituţie. Deci, cred că, prin ce am făcut astăzi, am adus lucrurile la normalitate şi de aceea nu înţeleg supărarea colegilor din opoziţie. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Domnul Petru Movilă.
			Domnul Petru Movilă: Este indiscutabilă corelarea între majoritatea parlamentară şi Guvern. Ce nu înţeleg, dacă instituţia este sub control parlamentar, de ce nu o comisie permanentă a Camerei Deputaţilor, în cazul de faţă Comisia pentru industrii şi servicii, de exemplu, de ce nu colectează CV-urile, face analiza la comisie şi candidaţii respectivi sunt validaţi de către plenul Parlamentului, pentru că este o instituţie sub control parlamentar? De ce este nevoie să mi-i propună Guvernul? Pentru că sunt alte moduri mai elegante, să spunem, în care vedem clar sau putem vedea aceste lucruri, nu ca în cazul de faţă, în care vedem clar că Guvernul "călăreşte" Parlamentul - scuzaţi-mi expresia - şi nu Parlamentul decide. Avem şi multe alte instituţii care sunt în subordinea Parlamentului şi singurul lucru pe care îl face Parlamentul este să "spele", este să-i compenseze sau să-i recompenseze pe cei pe care Guvernul şi-i doreşte, ca răsplată pentru activitatea politică. Aşa că, pe viitor, poate vă gândiţi, măcar asumaţi-vă curajos decizia votului parlamentar - majoritatea PSD-ALDE - asumaţi-vă în comisiile de specialitate validarea candidaţilor şi nu mai veniţi pe uşa din dos cu propuneri din diverse alte locuri. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
			Şi ultimul punct. 11. Moţiunea simplă iniţiată de 66 de deputaţi. Vot, vă rog. detalii vot
			Moţiunea a fost respinsă. 164 de voturi împotrivă (Aplauze.), 86 de voturi pentru, 6 abţineri şi 3 colegi fără opţiune. Explicarea votului, domnul Roman Florin. Vă rog.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Mulţumesc colegilor din majoritatea parlamentară care părăsesc sala; acesta este interesul pentru sănătate. Din cea mai mare promisiune pe care dumneavoastră aţi făcut-o sectorului de sănătate - "cresc salariile din sănătate" -, această promisiune s-a transformat în "scad salariile din sănătate pentru opt categorii profesionale". M-am uitat, doamnă ministru, pe ceea ce aţi anunţat după întâlnirea de aseară cu sindicatele. Vă mulţumesc că aţi preluat o parte dintre propunerile PNL, dar, din păcate, nu le-aţi preluat pe toate şi atunci aţi ajuns doar la o cârpeală. Trebuie să le spuneţi oamenilor că de o lună şi 11 zile nu găsiţi soluţii la problemele lor, că aceasta le-a afectat veniturile pe două luni, trebuie să le spuneţi că de abia din iunie veniţi să faceţi acea regularizare care, repet, înseamnă o cârpeală. N-aţi rezolvat problema diferenţierii competenţelor între spitale, n-aţi rezolvat încă foarte multe probleme, aţi modificat a treia oară legea, aţi spus de nenumărate ori că nu modificaţi Legea salarizării, că nu modificaţi Regulamentul de sporuri şi tocmai asta aţi făcut! V-am cerut la comisie, prin amendamente, să recunoaşteţi echitatea salariilor moaşelor cu ale asistenţilor, v-am solicitat să nu uitaţi de personalul TESA! Mă bucur că soluţiile pe care vi le-am propus sunt preluate de dumneavoastră şi înseamnă că mai este un licăr de speranţă! Doamnă ministru, Dacă veţi continua de această manieră, vă invităm în continuare să colaboraţi cu Partidul Naţional Liberal. Vedeţi că soluţiile noastre vă "pansează rănile" din sănătate! (Aplauze.) Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Domnul Ungureanu. Vă rog.
			Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu: Stimaţi colegi, Din nou, pe scaunul acela din stânga ar fi trebuit să stea cu totul şi cu totul alte persoane; mă refer în principal la doamna Lia Olguţa Vasilescu. Tot haosul vine de la muncă şi de la o bolnavă construcţie instituţională. Avem aici în faţă - vă arăt - amendamente de la Comisia pentru sănătate din luna februarie, care aduceau ceva "plombe" în sistemul sanitar - atenţie! - cu unanimitatea tuturor colegilor din comisie. Iar domnul Solomon a avut tupeul, în plen, să-mi răspundă, atunci când l-am întrebat de ce a trecut peste votul colegilor, inclusiv din PSD, din comisia de specialitate, şi au făcut harcea-parcea propunerea sindicatelor - mi-a spus cu tupeu: "Pentru că putem!". Lucrurile se puteau îndrepta din luna februarie, cu toate categoriile nemulţumite, dacă vă ascultaţi proprii colegi de partid de care vă bateţi joc, lucru care este inadmisibil. Ce este din nou inadmisibil? Este că problemele nu sunt nici pe departe rezolvate! Iar dacă parlamentarii de la putere ar coborî în stradă şi ar vorbi cu infirmierele, ar vorbi cu biologii, ar vorbi cu biochimiştii, ar vorbi cu multe categorii care sunt din nou în afara unei rezolvări decente, veţi vedea că aţi introdus dihonia în sistemul sanitar şi ea nu se opreşte, chiar dacă aţi avut înţelegeri bolnave, inclusiv cu sindicatele care, încă o dată, i-au trădat pe unii dintre cei care plătesc cotizaţiile...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Vă rog să încheiaţi!
			Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu: ...lună de lună. Aşa că, din păcate, n-aţi adus dezbinare şi, dimpotrivă, ce spun eu va fi profetic - de fiecare dată când vor fi probleme cu salarizarea, îl veţi sacrifica pe ministrul sănătăţii, care are mai puţin spate...
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc, domnule deputat.
			Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu: ...politic, decât are Olguţa Vasilescu. (Aplauze.)
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Domnul Bichineţ Corneliu, ultimul vorbitor. Vă rog.
			Domnul Corneliu Bichineţ: Stimată doamnă preşedinte, Stimată doamnă ministru, Iată, pare că sunteţi sufocată, doamnă, de admiratori, în urma prezentării acestei moţiuni simple. În loc să ascultaţi cuvântul opoziţiei, îl ascultaţi pe domnul Ciuhodaru, care probabil vă spune ceva despre medicină. Aş vrea, doamnă ministru, să ocupaţi locul care vă este rezervat aici, ca reprezentant al Guvernului, şi să luaţi seama că noi v-am înconjurat cu respect, pentru că în trei luni un om nu poate face minuni, oricât de bine intenţionat este el. Nu vă culpabilizez cu nimic, însă vă cer, ca parlamentar al Vasluiului, un lucru - v-am lăsat şi un memoriu la minister - redeschiderea Spitalului din oraşul Negreşti-Vaslui, un spital care deservea 50.000 de locuitori. În rest, toate problemele care au fost discutate aici, probabil că vă vor da posibilitatea să vă înconjuraţi de specialişti buni şi să le rezolvaţi. Vă mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. Domnul Buicu Florin. Vă rog.
			Domnul Corneliu-Florin Buicu: Doamnelor şi domnilor parlamentari, Le mulţumesc celor care au votat împotriva acestei moţiuni. Cei 66 de semnatari ai moţiunii, din partea partidului care are ce are cu "decreţeii" şi al cărui preşedinte de partid îi învaţă să dea cu parul, au depus o moţiune pe sănătate, împotriva doamnei Sorina Pintea, moţiune politicianistă şi ipocrită. Nu spunem că în sănătate toate lucrurile sunt rezolvate. Nu spunem că nu sunt probleme în sănătate. Dar această moţiune dovedeşte doar politicianism şi ipocrizie. Mulţumesc.
			Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Încheiem şedinţa de vot final aici. Vă doresc o săptămână bună! Birou permanent în cinci minute.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 12,56.