Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 mai 2018

			Şedinţa a început la ora 16,05. Lucrările au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaţilor.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Bună ziua, stimaţi colegi. Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă. Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Vă anunţ că şi-au înregistrat prezenţa 194 de colegi. În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor, din zilele de luni, 14 mai, şi miercuri, 16 mai; programul de lucru pentru perioada 14-19 mai; lista rapoartelor depuse în perioada 9-14 mai de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. Dacă sunt intervenţii înainte de începerea ordinii de zi? Domnul Stelian Ion, am înţeles. Vă rog.
			Domnul Stelian-Cristian Ion: O chestiune legată de procedură. Pe ordinea de zi a şedinţei trecute se regăseau 3 proiecte de lege care vizau Legile justiţiei, altele decât cele asupra cărora am discutat şi au fost atâtea dezbateri şi tensiuni publice. În decembrie 2017, în jur de 40 de parlamentari ai PSD au depus alte proiecte de modificări ale Legilor justiţiei. Din păcate, Biroul permanent nu a avut grijă de această chestiune şi a trimis aceste proiecte - este vorba despre 3 proiecte - Pl-x 595, Pl-x 596 şi Pl-x 598 din 2017 -, a trimis proiectele Comisiei juridice, în condiţiile în care dumneavoastră, puterea, aţi înfiinţat această Comisie specială care viza Legile justiţiei, şi care ar fi avut competenţă să le discute şi să le respingă sau să le aprobe. Ideea este că ele nu au fost discutate, nu au fost trimise unde ar fi trebuit, Comisia juridică nu s-a ocupat absolut deloc de aceste proiecte şi au trecut tacit de Camera Deputaţilor nişte prevederi foarte, foarte grave. Noi le considerăm grave. Acelea prin care, spre exemplu, este oprită posibilitatea procurorului să formuleze o cale de atac împotriva sentinţei, hotărârii judecătoreşti date în primă instanţă la Înalta Curte, doar inculpatul având o astfel de posibilitate. Considerăm grave prevederile referitoare la numirea judecătorilor, conducătorilor instanţei supreme, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorilor de rang înalt, astfel încât aceştia să fie numiţi de Senat, nu de Preşedintele României. Iată că sunt chestiuni atât de grave, puse pe sub uşă, fără nicio dezbatere şi trecute de Camera Deputaţilor. I-aş ruga pe colegii care sunt membri în comisia permanentă şi, de asemenea, pe preşedintele Comisiei juridice, să aibă foarte mare atenţie cu privire la aceste chestiuni şi să respecte Regulamentul. Mulţumesc frumos.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Szabó Ödön.
			Domnul Szabó Ödön: Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, O propunere de retrimitere la comisie a unei iniţiative pe care am discutat-o - poziţia 48, Pl-x 87/2018 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.). Propun să o aducem pe punctul 2 şi să o retrimitem pentru două săptămâni comisiei. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Vot. detalii vot
			128 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu optează. Vot pentru retrimitere, două săptămâni, la comisie. Vot. detalii vot
			133 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă. Aprobată.
			La punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă solicitarea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, de prelungire a termenului constituţional de dezbatere şi vot final de la 45 la 60 de zile pentru Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, precum şi pentru modificarea art. 16 alin. (3) din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Vă rog, vot.
			172 de voturi pentru, două abţineri, un coleg care nu optează. Adoptată.
			În continuare. Potrivit art. 205 din Regulament şi programului de lucru, în şedinţa de astăzi, între orele 16,00 şi 17,00, în cadrul "Orei Guvernului", avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema "Starea Sistemului Energetic Naţional - Raportul ministrului energiei". Din partea Guvernului este prezent domnul Anton Anton, ministrul energiei. Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri: reprezentantul grupului care a solicitat dezbaterea - 5 minute pentru prezentarea temei; reprezentantul Guvernului - 5 minute pentru a răspunde; reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - încă 3 minute pentru lămuriri suplimentare; celelalte grupuri parlamentare - câte 3 minute fiecare, pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are 5 minute pentru a-şi prezenta punctul de vedere; deputaţi neafiliaţi - un minut şi, la final, 5 minute, domnul ministru prezent aici. Dau cuvântul doamnei deputat Cristina Prună, pentru prezentarea temei dezbaterii politice de astăzi. Vă rog, 5 minute, doamnă deputat.
			Doamna Cristina-Mădălina Prună: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate domnule ministru Anton Anton, Vă mulţumim că aţi venit în Parlament, la invitaţia USR. România se confruntă cu numeroase probleme, de la starea finanţelor publice la detestabilele modificări ale Legilor justiţiei. Nu am vrea, în acest climat, să treacă neobservate probleme grave ale unui sector de o importanţă strategică pentru România, Sectorul Energetic Naţional, probleme despre care dumneavoastră, domnule ministru, fie nu aţi spus nimic, fie aţi făcut nişte declaraţii pe care le-aş numi, în mod politicos, extravagante. Sunt 4 probleme pe care le ignoraţi, punând în pericol securitatea energetică a României şi viitorul acestei ţări. Prima problemă - Legea offshore. România riscă să piardă zeci de miliarde de investiţii în Marea Neagră, pentru că ţineţi blocată, în Comisia pentru industrii şi servicii, această lege. Faceţi ceva, domnule ministru, să deblocaţi această lege din Comisia pentru industrii şi servicii, deoarece chiar Guvernul dumneavoastră a trimis această lege Parlamentului! Ştim că există interese diverse, care şi-ar dori ca această lege să nu treacă şi să nu se facă exploatările de gaze în Marea Neagră. Şi mai ştim că aceste interese şi-ar dori să rămână monopol în Europa în exportul de gaze. Sperăm că nu aţi vândut interesul României pe termen lung, pentru nişte interese politice meschine, de moment. Arătaţi că vă pasă de România, de tinerii din această ţară, care pleacă pe capete! Ar fi cazul să ne punem şi câteva întrebări. Vrem ca România să fie furnizor de securitate energetică în România? Vrem să relansăm industria? Sau vrem să rămânem, noi, ca ţară, o biată ţară de tranzit, deşi avem resurse importante de gaze în Marea Neagră? Ce vrem de fapt de la noi, ca popor, doamnelor şi domnilor deputaţi? Transmiteţi din nou un mesaj prost investitorilor cu capital străin. Fugiţi de răspundere şi daţi senzaţia oamenilor că au loc discuţii ascunse, în spatele unor uşi închise. Haideţi să dăm startul unui schimb de idei, real şi transparent, necesar pentru a ne da seama cât de importantă este Marea Neagră pentru viitorul resurselor energetice ale României! A doua problemă - decapitalizarea companiilor de stat şi lipsa crasă de investiţii în aceste companii. Incompetenţa Guvernului PSD-ALDE a irosit creşterea economică şi v-a făcut să jupuiţi fiecare leuţ din aceste companii de stat din energie, care sunt printre singurele profitabile. Şi sunt profitabile nu pentru că aveţi un management inteligent, să-i spunem, ci pentru că aceste companii exploatează nişte monopoluri. Nuclearelectrica a raportat avarii în luna martie şi a fost sistată producţia de energie. De ce aţi ales să luaţi banii tocmai de la această companie? De ce nu vă daţi seama că puneţi în pericol practic reactoarele de la Cernavodă? Şi, domnule ministru, ce aveţi de gând cu investiţiile în Reactoarele 3 şi 4? Vă mai întâlniţi dumneavoastră cu investitorii prin lifturi? Sau i-aţi chemat, în sfârşit, la dumneavoastră în birou, să aveţi nişte discuţii reale despre această problematică? Dar la Hidroelectrica? Şi-a revenit cu greu după experienţa cu "băieţii deştepţi" din energie, doar ca să dea peste nişte "băieţi deştepţi" din ministerul pe care tocmai dumneavoastră îl conduceţi, domnule ministru. Ce aveţi de gând cu Hidroelectrica? Vreţi să o mai listaţi la Bursă sau aşteptaţi în continuare "să mai pună nişte carne pe ea", aşa cum v-aţi exprimat dumneavoastră, lunile trecute? Romgaz este una dintre companiile cele mai importante din România, din perspectiva pieţei gazelor. Aşteptăm de la această companie să crească, în anii care urmează. Înţelegeţi că răul pe care îl faceţi astăzi o să aibă impact, în anii care urmează, asupra noastră, a tuturor? A treia problemă. Şi aici aş vrea chiar să fiţi atenţi, pentru că este vorba de situaţia mineritului. Domnule ministru, aţi declarat, în timpul audierilor din luna ianuarie, că veţi relansa mineritul românesc şi că veţi menţine producţia de huilă. Aţi spus că veţi veni cu un plan şi cu o strategie pe termen lung, pentru a nu pune în pericol sistemul energetic naţional. Când aveţi de gând să ne prezentaţi un astfel de plan? Şi nu mă refer la planul de închideri mine, ci mă refer la planul acela, de care vorbeaţi dumneavoastră, pentru a relansa industria cărbunelui. Aveţi aşa ceva, domnule Anton Anton? Între timp, mor oameni în mine. Vrem să aflăm care sunt cauzele accidentelor mortale din Valea Jiului, care au avut loc...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog să concluzionaţi.
			Doamna Cristina-Mădălina Prună: ... anul trecut. Puteţi să ne spuneţi ce s-a întâmplat? Sau aşteptaţi şi dumneavoastră rezultatele unei comisii fantomă? 5 mineri au murit în Valea Jiului, din cauza condiţiilor inumane în care se lucrează în aceste mine, care n-au mai văzut investiţii din anii 1980. 5 mineri, domnule ministru! A patra problemă. Aş vrea să ne lămuriţi cu strategia energetică. Care este stadiul ei, dacă aţi continuat demersurile în această direcţie, dacă o să avem, în sfârşit, o strategie energetică a României. Şi, în final, domnule ministru, aş vrea să vă întreb dacă vă asumaţi situaţia în care vă găsiţi şi aveţi de gând să faceţi ceva pentru Sistemul Energetic Naţional sau trebuie să aşteptăm finalul mandatului dumneavoastră, care poate să fie chiar la finalul celor 6 luni, nu e aşa, şi să putem să purtăm un dialog cu cineva care chiar îşi doreşte să facă ceva? Vă mulţumesc. Şi sper să nu răspundeţi pe lângă subiect. (Aplauze.)
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Vă rog, domnule ministru.
			Domnul Anton Anton (ministrul energiei): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă mulţumesc, în primul rând, pentru invitaţia de a participa, în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea privind starea Sistemului Energetic Naţional, dezbatere, după părerea mea, extrem de utilă, mai ales în momentul acesta, al reaşezării politicilor energetice la nivel mondial şi european. România este parte a procesului de creare şi dezvoltare a Uniunii Energetice, alături de celelalte state europene, şi îşi propune să fie: a) un pol regional de securitate energetică şi nu doar o piaţă de desfacere; b) un nod al rutelor de transport care uneşte Uniunea Europeană de spaţiul învecinat; şi c) un producător eficient şi competitiv de energie şi gaze în Europa. De la ce plecăm? De la un mix energetic care este de departe diferenţiator puternic al României în Europa. Avem o ţară plină de resurse. România este printre puţinele ţări din rândul statelor europene care pot vorbi de diversitatea resurselor. Cu aceste resurse şi cu capacităţile de producţie pe care le avem astăzi la dispoziţie ne asigurăm întregul consum de energie electrică şi, în plus, reuşim să exportăm energie în regiune. Vă dau un exemplu. În iarna aceasta, maximul de consum a fost de 9.000 MW şi noi am produs, în momentul acela, 11.000 MW, România păstrându-şi rolul de exportator net, chiar şi în condiţiile de cerere de iarnă grea, ceea ce înseamnă că România este un pol de siguranţă energetică. Azi avem toate condiţiile pentru a deveni exportator. Avem rezerve importante descoperite în ultimii ani - Marea Neagră, Caragele. Din punct de vedere geografic, România ocupă o zonă a Uniunii Europene prin care ar putea să se desfăşoare multe rute de transport. Şi, în acest sens, am promovat Proiectul BRUA şi traseul acestei magistrale ne avantajează. Trebuie să facem eforturi pentru ca această conductă nu doar să treacă prin România, ci să genereze profit pentru România. Dragi colegi, Sistemul energetic românesc, astăzi, este capabil să asigure, după cum am spus, securitate energetică pentru noi, populaţia ţării, pentru consumatorii noştri industriali, dar şi pentru statele din regiune. Nu avem voie să fim timizi. Avem resurse şi trebuie să avem curaj. Viziunea strategiei energetice în curs de finalizare este de a creşte sectorul energetic în termeni de sustenabilitate, iar creşterea sectorului energetic înseamnă construirea de noi capacităţi, modernizarea capacităţilor existente în ceea ce priveşte producţia, transportul şi distribuţia energiei, cu alte cuvinte, investiţii. În acest sens, haideţi să plecăm de la nişte cifre. În anul 2016, Hidroelectrica era în insolvenţă; Complexul Energetic Oltenia înregistra pierderi de circa 1,9 miliarde de lei; Complexul Energetic Hunedoara era tot în insolvenţă; ELCEN era tot în insolvenţă şi ciclul nuclear integrat era blocat de Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, era într-o situaţie critică. Şi acum să ne uităm la cum au evoluat lucrurile. Complexul Energetic Oltenia a înregistrat pentru prima oară un profit, anul trecut, de când funcţionează ea - circa 200 de milioane de lei; Hidroelectrica a avut un profit de 1,6 miliarde; Nuclearelectrica - de 340 de milioane; ELCEN, deşi este în continuare în insolvenţă, a avut un profit de 45 de milioane. Şi mai sunt încă situaţii pe care nu am reuşit să le rezolvăm de tot, la care lucrăm, şi anume la CEH şi la CNU. Cât despre investiţii, Complexul Oltenia a investit în 2017 cea mai mare sumă de la înfiinţarea sa, jumătate de miliard. Pentru 2018, compania şi-a propus investiţii de 800 de milioane. Romgaz a investit, în 2017, 800 de milioane, aproape dublu faţă de 2016, iar pentru 2018 a programat dublu, 1,6 miliarde de lei, din care 400 de milioane au fost deja investite. La Nuclearelectrica, investiţiile propuse în acest an se ridică la 254 de milioane, dublu faţă de 131 de milioane, în 2016. Hidroelectrica a investit 45 de milioane de euro, iar în 2017 - 65 de milioane de euro. Pentru 2018, compania a bugetat investiţii de 110 milioane de euro. Dincolo de aceste cifre, suntem în plin proces de construire a cadrului normativ pentru implementarea unor soluţii care să ne permită să stocăm electricitate şi anume, Tarniţa-Lăpuşteşti. Gândiţi-vă la faptul că energiile regenerabile au schimbat profund faţa sistemului românesc. Avem 4.500 MW instalaţi în energie verde şi de care uneori nu putem să beneficiem, pentru că avem acest handicap, nu avem unde să le acumulăm. În final, reafirm faptul că sistemul energetic românesc este solid şi viabil, chiar dacă are vulnerabilităţile sale, şi acest lucru este confirmat de Indicele global de performanţă energetică a Forumului Economic Mondial, România fiind clasată pe poziţia 24 din 127 de ţări, după o analiză de 18 indicatori care acoperă 3 domenii cheie: creşterea economică şi dezvoltarea, impactul asupra mediului şi accesul la energie şi securitate. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Vă rog, dacă...? Doamna Prună, 3 minute, lămuriri suplimentare.
			Doamna Cristina-Mădălina Prună: Vă mulţumesc, domnule ministru. Constatat cu tristeţe că aţi răspuns exact pe lângă subiect. Am venit aici şi v-am cerut să ne aduceţi lămuriri suplimentare pe 4 elemente vitale. Aţi spus ceva despre Strategia energetică, dar încă nu ştim exact când o să o avem şi noi pe masa comisiei, în Parlament. Ne-aţi spus ce vă propuneţi. Eu v-am întrebat ce aţi făcut efectiv. Da, într-adevăr, avem resurse descoperite în ultimii ani. Dar v-am întrebat punctual, ce facem cu resursele din Marea Neagră? V-am spus că există o lege care este blocată în Parlament, în Comisia pentru industrii şi servicii, lege care va permite exploatarea acestor resurse şi investiţii cu capital străin în România. Aţi vorbit, într-adevăr, despre BRUA. Care este stadiul acestei conducte, ştiţi cumva? Într-adevăr, companiile din energie au făcut profit, acesta este un lucru cert. Însă ce a făcut statul cu acest profit? Ce a făcut statul şi cum a obligat statul aceste companii să vireze profiturile sub formă de dividende, nu aţi spus absolut deloc. Până la 90% din profituri au fost virate la bugetul de stat, tocmai pentru a acoperi găurile pe care guvernarea PSD-ALDE le-a lăsat la bugetul de stat. Şi un lucru mai puţin ştiut este că aceste companii s-au dus apoi pe piaţă, să se îndatoreze. Şi ce s-a întâmplat atunci când a crescut cererea de bani pe piaţă? A crescut dobânda, adică ROBOR. Şi românii au simţit în buzunarele lor acest lucru, pentru că le-au crescut ratele la bănci. Aş dori să vă referiţi la aceste 4 subiecte pe care le-am pus astăzi pe masă - Legea offshore, situaţia mineritului românesc - nu v-am auzit deloc spunând despre acest lucru, despre minerii care au murit în Valea Jiului, 5 la număr, la sfârşitul anului trecut. V-am întrebat despre lipsa de investiţii în companiile de stat. Aţi spus investiţii previzionate, dar spuneţi-ne exact, ce investiţii s-au făcut până acum? Aştept mai multe lămuriri, domnule ministru. Şi aştept să vă referiţi la aceste puncte şi să vorbiţi mai la subiect. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Începem dezbaterile. Cu reprezentanţii grupurilor - 3 minute. 5 minute - PNL, cel mai mare grup din opoziţie. Domnul Popescu? Cu rugămintea să fiţi atenţi, că mai este şi domnul Bode.
			Domnul Virgil-Daniel Popescu (din sală): ... cu rugămintea să ne permiteţi să ne exprimăm...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Permit în limita timpului aprobat de Biroul permanent.
			Domnul Virgil-Daniel Popescu: Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor colegi, Mi-am adus aminte, domnule ministru, de audierea dumneavoastră în comisii, la învestirea în funcţia de ministru. Ne-aţi spus atunci că vă veţi ocupa de Strategia energetică. Sincer să fiu, în afară de ultima declaraţie a dumneavoastră, n-am văzut nimic. Doar că ce a fost făcut până acum de vechiul Guvern nu a fost bine şi că dumneavoastră veţi face. Poate, totuşi, în intervenţia finală, ne veţi spune ce faceţi cu Strategia energetică. Ne-aţi mai spus atunci, domnule ministru, că este bine că avem resurse energetice şi că este bine să le conservăm. Evitaţi, inclusiv astăzi, de la tribuna Parlamentului, să vă exprimaţi referitor la cea mai mare investiţie strategică din Marea Neagră, referitor la gazele din Marea Neagră, domnule ministru. La comisie stă Legea offshore, domnule ministru. Şi ne-aţi trimis o adresă prin care practic mitraliaţi proiectul de lege propus de vechiul Guvern, şi iniţiat de colegul dumneavoastră, domnul ministru Toma Petcu, prin care spuneţi că anumite articole sunt neconstituţionale. Oare nu mai vreţi exploatările din Marea Neagră, domnule ministru? Doriţi altceva? Doriţi dependenţă de gazul rusesc, domnule ministru? Aş dori şi solicit, în numele Grupului PNL, să exprimaţi punctul de vedere, al dumneavoastră, al Ministerului Energiei, vizavi de aceste investiţii strategice din Marea Neagră. Apoi, domnule ministru, nu v-am auzit deloc luând cuvântul şi exprimându-vă vizavi de Ordonanţa nr. 64. Este o procedură de infringement în pending la Comisia Europeană şi dumneavoastră nu spuneţi nimic. Ea este în continuare la Comisia pentru industrii, întoarsă de două ori, de Grupul PNL, din plen, şi până acum nu s-a mai întâmplat nimic. Domnule ministru, ministerul nu se poate conduce în tăcere. Tot aştept, aştept, aştept, să aveţi o opinie. Cred că este momentul să ieşiţi şi să spuneţi ce vreţi să faceţi în Ministerul Energiei şi să lăsaţi politizările din companiile din subordine. Pentru că vă dau un exemplu - Oil Terminal. Are un profit pe 3 luni cât două indemnizaţii de consiliu de administraţie, adică 17.000 de lei, domnule ministru. Atât a făcut pe primele 3 luni profit Oil Terminal. Şi acolo era un domn - am mai atras atenţia, într-o moţiune simplă pe care Biroul permanent nu a acceptat-o - era un domn care era în grupul de table de la Constanţa, domnule ministru. Încetaţi odată cu politizarea companiilor, domnule ministru, şi ieşiţi şi spuneţi ce doriţi să faceţi! Pentru că mi-aduc aminte de o ultimă declaraţie, în final, a dumneavoastră, prin care spuneaţi că v-aţi întâlnit în lift cu investitorii de la Cernavodă. Domnule ministru, vă spun că, dacă astăzi eraţi în Parlamentul României, aveaţi şansa să vă întâlniţi în lift cu investitorii strategici de la Marea Neagră şi poate reuşeaţi să aveţi o poziţie publică. Mulţumesc, domnule ministru.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnule Bode, doriţi acum? Vă rog, vă rog.
			Domnul Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule ministru, Stimaţi colegi, Vreau să subliniez încă de la începutul intervenţiei mele modul iresponsabil în care PSD, dar mai ales ALDE, prin miniştrii susţinuţi la conducerea Ministerului Energiei, au gestionat acest sector vital, strategic pentru dezvoltarea economică a României, precum şi pentru poziţionarea României în regiune, ţinând cont de sursele şi de resursele energetice pe care România le are la dispoziţie. În mandatul catastrofal, domnul Toma Petcu, aflat în fruntea Ministerului Energiei - şi argumentez cu câteva exemple, sunt multe - prin declaraţii iresponsabile, a aruncat în aer preţul energiei electrice, la începutul anului trecut. Sub mandatul lui, industria uraniului din România a fost adusă în pragul falimentului. Investiţiile din sectorul energetic au atins un prag minim istoric. Companiile din sectorul energetic au fost înţesate cu sinecuri de partid, multe devenind feude ale PSD-ALDE şi secătuite de resurse financiare, prin obligarea acestora de a vira la bugetul de stat 90% din contravaloarea dividendelor, inclusiv rezervele acestora. Şi, sigur, exemplele ar putea continua. După acest dezastru, actualul ministru al energiei, domnul Anton Anton, ne-a promis, la începutul de mandatului, că va finaliza strategia energetică în anul 2018, lăsând la o parte că a preluat un document bine articulat, căruia îi lipsea doar avizul de mediu. Dincolo de importanţa acestui document strategic pentru România, ceea ce ar însemna, în primul şi în primul rând, predictibilitate, din păcate, domnul ministru aruncă în derizoriu acest demers, acesta declarând într-un interviu că: "... în urma unui pariu pe care l-am pus cu o domnişoară drăguţă, va trebui să stea în cap, dacă Strategia energetică a României va fi gata în 2018...". Domnilor de la PSD-ALDE, dumneavoastră nu înţelegeţi că trebuie să guvernaţi, nu să puneţi oamenii să stea în cap?! (Aplauze.) La sfârşitul anului 2017, Partidul Naţional Liberal a iniţiat o moţiune simplă împotriva ministrului energiei de atunci, intitulată "România în beznă. PSD şi ALDE fură curent!". Actuala majoritate, în mod abuziv ne-a refuzat dreptul de a dezbate această moţiune simplă. Domnule ministru Anton Anton, Pentru a înţelege cu adevărat dificultăţile cu care se confruntă sistemul energetic naţional, vă recomand să citiţi textul acestei moţiuni, pe care vi-l pun acum la dispoziţie. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Vă rog, doamna Prună, trei minute. Doamna Prună, vorbiţi din partea grupului? Sunteţi înscrisă din partea grupului la dezbateri - trei minute.
			Doamna Cristina-Mădălina Prună: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În realitate, nici nu ştiu ce să mai adaug, pentru sunt total dezamăgită de răspunsul domnului ministru Anton Anton şi aş vrea să insist în continuare pe ideea de a-i cere dumnealui răspunsuri clare pe cele patru problematici care au fost enunţate de aici, de la tribună. O să le repet din nou, poate de data aceasta le notaţi, domnule Anton, să ne daţi răspunsuri clare - Legea offshore, decapitalizarea companiilor de stat şi lipsa de investiţii şi cum vedeţi dumneavoastră că aceste companii pot să-şi ducă la îndeplinire investiţiile, dacă le puneţi să se îndatoreze în mod constant de pe piaţă, în loc să le lăsaţi profiturile, pe care chiar dumneavoastră aţi recunoscut că le fac aceste companii. În al treilea rând, situaţia mineritului românesc şi ceea ce aţi spus dumneavoastră la audieri că se va întâmpla, că veţi veni cu un plan pentru relansarea mineritului. Vreau să văd acel plan, dacă există, cum v-aţi gândit dumneavoastră să-l faceţi şi mai ales care au fost rezultatele Comisiei de anchetă, în urma decesului celor cinci mineri din Valea Jiului şi aş vrea să nu treceţi pe lângă subiect şi să ne spuneţi acest lucru de la tribună, pentru că este vorba de moartea a cinci oameni. Şi, nu în ultimul rând, aş vrea să ne spuneţi care sunt termenele pentru Strategia energetică? Exact aşa cum a spus şi colegul de la PNL, aţi avut un document finalizat, la sfârşitul anului 2016, pe care puteaţi să-l luaţi şi eventual să-l mai amendaţi, dacă credeaţi de cuviinţă, să ni-l aduceţi aici, la Parlament, să-l votăm. Nu aţi făcut acest lucru! Şi n-aţi făcut acest lucru nici în anul 2017, predecesorul dumneavoastră nu a făcut acest lucru, nu l-aţi făcut nici în ultimele cinci luni, de când aţi preluat mandatul. Vrem să vedem o Strategie energetică coerentă a României. Aţi spus că România este furnizor de securitate energetică, dar nu are o strategie şi poate suntem furnizori de securitate energetică acum, dar ce se va întâmpla în 5 ani, în 10 ani, mai ales că blocaţi investiţiile în Marea Neagră. Vă rog să răspundeţi la obiect, încă o dată, şi vă rog să nu mai veniţi să citiţi de pe foile pe care nu ştiu cine vi le-a pregătit, aici, la tribună! Vă rog să răspundeţi la obiect. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Iancu, Grupul PSD.
			Domnul Iulian Iancu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, Stimaţi colegi, Avem şansa să purtăm o discuţie, în sfârşit serioasă, care să evite culorile politice şi să abordeze o temă care se dovedeşte a fi cea mai mare provocare a zilelor noastre şi care s-a transformat în a determina schimbarea radicală a trendului spre care se îndreaptă întreaga omenire. Energia este domeniul care dă soluţie deopotrivă securităţii schimbărilor climatice şi inegalităţii sociale. Avem şansa să punem în discuţie cel mai important domeniu, care vizează zeci de mii de locuri de muncă şi miliarde de euro care se îndreaptă anual dinspre acest domeniu spre bugetul de stat, dar care vizează în aceeaşi măsură inegalitatea socială şi securitatea acestei ţări. Ce facem noi astăzi? Reducem nivelul discuţiilor şi îl colorăm, ratând şansa unei abordări pe o temă atât de serioasă şi atât de importantă pentru România. Şi am să vă dau câteva exemple. Vorbim şi, din păcate, dintre noi, vorbesc oameni care nu pot să facă cu adevărat distincţie între megawatt-oră şi kilowatt-oră, între calorie şi gigacalorie, între entalpie şi putere calorifică. Sunt lucruri elementare; nu le punem în discuţie, pentru că asumăm că se cunosc. Dar în momentul în care, pe teme importante, cum ar fi, să zicem, Proiectul BRUA, pentru care am auzit de la acest microfon intervenţii, critici din partea unor oameni care, la momentul în care eu am promovat proiectul, ei s-au opus aprobării lui. În momentul în care discutam cu adevărat şansa interconectării infrastructurilor şi posibilitatea de a ne crea alternativă la gazele din Rusia, dinspre sudul Europei şi gazele din Azerbaidjan, dumnealor, la vremea respectivă, au întârziat cu şase luni dezbaterea din Parlament. Când am vorbit despre importanţa amânării liberalizării procesului la gazele naturale, care are implicaţii directe asupra energiei electrice, asupra competitivităţii economiei româneşti şi asupra suportabilităţii consumatorului, dumnealor au dat o ordonanţă şi au modificat termenul cu patru ani şi efectele s-au produs de la 1 aprilie şi au ieşit primii şi au spus: "Vedeţi? Cresc preţurile!". Dacă suntem demagogi, dacă suntem snobi, dacă suntem epigoni, cum credeţi că o să putem să dăm soluţii acestor probleme, care ne vizează pe toţi?! Vedem că este pusă sub semnul întrebării economia naţională, competitivitatea economiei şi noi ţipăm că, da, trebuie să fim principalii exportatori de materie primă energetică din regiune, când, de fapt, materia primă energetică trebuie să se multiplice în fabrici de îngrăşământ, în fabrici de sticlă, material de construcţie, industrie metalurgică, locuri de muncă, să sprijine industria românească şi să ajutăm în diminuarea impactului asupra competitivităţii economice a României şi gradului de suportabilitate la cetăţean?! În loc să privesc lucrurile sub această formă şi aşa să mă bat în susţinerea Ordonanţei nr. 64, în transparentizare, în nediscriminare, în concurenţă loială, nu să liniarizez totul şi să spun că suntem sub infringement. Despre ce infringement vorbiţi?! Îl invocaţi fără să fie real!
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Concluzionaţi!
			Domnul Iulian Iancu: Îl invocaţi când s-a vorbit despre eliminarea barierei fizice şi care consta în Proiectul BRUA, nu în transparentizarea tranzacţionării! Invocaţi, de asemenea, că Legea privind offshore-ul este împiedicată şi stă de atâtea zile! Ea este discutată, pentru că elementele care sunt puse în discuţie vizează viitorul României pentru 40 de ani şi fiecare dintre noi ar trebui să fie parte a acestui proces, nu în mod snob şi demagog să venim aici şi să ne transformăm în instrumentele unora! Nu puteţi să puneţi barieră fricii şi să vă transformaţi, să aveţi verticalitate? Aţi avut prilejul să fiţi verticali. Ce aţi făcut? Aţi fost primii care aţi susţinut să ni se facă dosare penale şi mie mi-aţi susţinut să mi se facă dosar penal! Am fost aruncat în dosarul lui Greblă, că am îndrăznit să mă opun, în acel moment, liberalizării, cu 5 ani mai repede şi am dat raport în acest sens şi am introdus în Ordonanţa nr. 7, impozitarea! Dacă creşte administrativ preţul, trebuie să-l şi impozitezi, să rămână bugetul de stat cu ceva. M-am trezit aruncat în dosarul lui Greblă! Un an de zile eram cel mai mare penal, alături de Orban şi de Liviu Dragnea!
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Concluzionaţi, domnule deputat!
			Domnul Iulian Iancu: Acum, când s-a achitat dosarul, ce mai spuneţi?! Dar vă transformaţi, vă menţineţi în continuare statutul de trădător şi de slugă! Încercaţi să învingeţi această frică, deveniţi patrioţi şi susţineţi această ţară şi proiectele ei în energie! (Aplauze.)
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Bende Sándor.
			Domnul Bende Sándor: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimate domnule ministru, Stimate colege şi stimaţi colegi, Accesul la energie electrică şi la cel puţin o sursă de încălzire a locuinţei, pentru absolut fiecare cetăţean al României, ar putea face parte din drepturile fundamentale, dacă este să interpretăm în aceiaşi termeni prevederile alin. (1) al art. 47 din Constituţie, referitor la nivelul de trai - "statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent". Şi ce ar trebui să facă statul? Programul de guvernare din ianuarie 2017 prevede, la Capitolul "Politici în domeniul energiei", înfiinţarea de sisteme noi de distribuţie de gaze şi de energie electrică în localităţile în care dispun de alimentare cu astfel de utilităţi, suma estimată pentru astfel de intervenţii fiind stabilită la 50 de milioane de euro anual. În Programul de guvernare, revizuit în ianuarie 2018, fiind revizuit şi acest obiectiv, suma dispare, la fel şi energia electrică rămâne în mod expres, doar că în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare a Reţelelor de Distribuţie de Gaze Naturale populaţia şi agenţii economici să fie conectaţi cu noutatea descentralizării deciziei şi competenţei, concesionării de la minister la autorităţile publice locale. De asemenea, în contextul asigurării securităţii energetice naţionale, se afirmă faptul că autorităţilor publice locale le revine un rol-cheie în procesul de tranziţie la sectorul energetic, precum şi cele redresante a politicilor energetice la nivel naţional. Şi, totuşi, când se pune problema punerii în practică a acestor obiective, apar controversele. Uniunea Europeană deja pune problema altfel. Dezbaterile la nivelul decizional se axează pe noţiuni, cum ar fi: descentralizarea pieţei energiei, transformarea consumatorului în producător, astfel încât acesta să nu mai devină autonom din punct de vedere al asigurării consumului propriu şi introduce în sistem energie, devenind producător-vânzător. În acest peisaj de interconexiune, dezbaterile din ţară sunt anacronice, defazate tehnologic. Vorbim despre cârpirea reţelelor construite în anii '60, '70, cât şi conceptual. De ce pare mereu că despre ce vrea Europa şi vorbeşte, noi aflăm după un cincinal şi implementăm după un deceniu...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Concluziile, domnule deputat!
			Domnul Bende Sándor: ...când societatea şi aşteptările ei, tehnologia şi peisajul economic s-au transformat iarăşi total?! Poate ar fi cazul să ne redresăm reţelele naţionale, să regândim modul în care acestea, în urma unei cooperări pe baze sănătoase, ajung să hrănească economia şi să dezvolte comunităţile în contextul mai larg al pieţei unice europene. Ca variantă, am putea să luăm în calcul înfiinţarea de reţele regionale şi locale, ca blocuri de bază a construcţiei sistemului naţional. Scopul primordial este să asigurăm, cu prosperitate, implicit respectarea art. 47 din Constituţie, ceea ce înseamnă proiectarea şi implementarea unei pieţe în care toţi actorii joacă după aceleaşi reguli, de transparenţă, echitate şi competenţă. Poate astfel va putea fi mulţumit şi consumatorul, atât cel casnic, cât şi cel industrial.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Petru Movilă.
			Domnul Petru Movilă: Stimate domnule preşedinte, Stimate domnule ministru, Stimaţi colegi, Conform datelor Ministerului Energiei, România dispune de 20.000 de megawaţi capacitate instalată funcţională, însă doar jumătate poate fi utilizată în mod real şi imediat. Ţara noastră are un mix echilibrat de energie, cu cărbune, apă, nuclear, termocentrale pe gaz plus regenerabil, eolian şi fotovoltaic. Pe 26 februarie 2018, Sistemul Energetic Naţional a picat recorduri postrevoluţionare. S-a înregistrat cea mai mare producţie de energie electrică - 11.336 megawaţi-oră, cea mai mare producţie de energie eoliană din istorie - 2.717 megawaţi-oră şi al doilea cel mai mare consum de energie - 9.802 de megawaţi. Practic, aproape toate moriştile de vând din România se învârteau şi produceau energie în acelaşi timp. De asemenea, România a exportat masiv energie - o medie orară zilnică de peste 1.500 megawaţi. Cu toate acestea, preţul mediu al energiei electrice tranzacţionate pe piaţă, pentru ziua următoare, PZU, pentru data de 27 februarie, a fost de 206 lei pe megawaţi-oră, cu 25% mai mare peste nivelul mediu consumat în ziua de 26 februarie sau cu 68% peste preţul mediu, la care s-a tranzacţionat energia electrică pentru data de duminică, 25 februarie, ultima zi înainte de începerea valului de frig. Vă rog, domnule ministru, să ne explicaţi, aşa cum un profesor explică elevilor, ce se întâmplă cu facturile românilor la gaz şi la energie, de ce plătim lună de lună facturi umflate şi, mai important, cine dă oamenilor banii înapoi? Aici fac referire, cu precădere, la raportul Consiliului Concurenţei, care a demonstrat negru pe alb că de ani de zile s-au plătit facturi exagerate, păgubindu-i pe români. Documentul, pe care sunt convins că l-aţi citit, mai precizează şi faptul că în următoarea perioadă preţurile facturilor ar trebui să scadă, întrucât ANRE şi Consiliul Concurenţei şi-au propus să recupereze prejudiciul creat clienţilor acestor companii. Înainte de a-mi răspunde, vă readuc în atenţie faptul că principala concluzie a raportului a fost că mai multe companii din energie s-au înţeles între ele, cauzând prejudicii grave consumatorilor. În condiţiile unui consum record de electricitate, producătorii au picat unul după altul. Doresc să ne mai precizaţi dacă, din informaţiile dumneavoastră, şi în celelalte state ale Uniunii Europene furnizorii de utilităţi au ca practică obligarea persoanelor fizice şi juridice de a investi în extinderea reţelelor de electricitate şi gaz, pentru ca mai apoi aceştia să fie siliţi să le treacă în patrimoniul privat al companiilor private. Cum ne explicăm, domnule ministru, aceste paradoxuri din sistemul naţional de energie? Pe de altă parte, vă reamintesc că v-aţi asumat realizarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2018-2020, iar construcţia conductei BRUA - Bulgaria-România-Ungaria-Austria - menită să interconecteze statele din regiunea din vestul Europei, este un proiect strategic pentru ţara noastră. Evoluţia acestuia, însă, ridică, în ultima perioadă, numeroase semne de întrebare. În spaţiul public au fost exprimate îngrijorări legate de faptul că, fără Austria, în proiectul de transport de gaze, companiile care se aşteaptă să exporte gazul din Marea Neagră, inclusiv ExxonMobilul din SUA sau OMV Austria, ar putea fi blocate la exporturile regionale. În schimb, compania rusească Gazprom ar putea să folosească infrastructura existentă pentru a vinde gazul rusesc în regiune...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Concluzionaţi, domnule deputat!
			Domnul Petru Movilă: ...în condiţiile în care Rusia se află în curs de construire a conductei Nord Stream, care va traversa Marea Neagră. PMP solicită aceste clarificări pentru membrii Parlamentului României, dar şi pentru toţi cetăţenii români care ne privesc şi aşteaptă soluţii de la dumneavoastră. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Gerea.
			Domnul Andrei Dominic Gerea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, Stimaţi colegi, Oscilez între a da o replică, aşa cum ar merita, de fapt, această acţiune a USR, încă o acţiune ipocrită, demagogică, sau o replică mai plină, mai fundamentată, dar mi-e teamă că cei de la USR n-ar putea înţelege acest lucru. Nu ştiu, o să încerc să fac, aşa, o combinaţie. Legat de Legea offshore, se solicită un răspuns din partea ministrului, este tras ministrul la răspundere, deşi legea este într-o comisie parlamentară. Măcar şi din acest punct de vedere ne dăm seama că nu prea se înţelege care este mecanismul parlamentar, cum trec legile prin Parlament. Sigur, au trecut aproape doi ani de când parlamentarii USR sunt în Parlament; nu este prima oară când ne arată că nu înţeleg prea bine cum merg treburile pe aici. În schimb, se vorbeşte, aşa, cu multă emfază, se prezintă mistificat realitatea şi este şi îmbrăcată într-o haină a apocalipsei, afirmându-se sus şi tare că noi nu vrem, cei din guvernarea aceasta, PSD-ALDE, ca România să fie furnizor de securitate în regiune. Păi, haideţi să ne hotărâm! Acum câteva luni, tot reprezentanţi ai poporului tânăr şi liber spuneau că noi vrem să vindem gazele din Marea Neagră Ungariei şi acesta era un mare necaz şi dovada vânzării de ţară. Eu nu ştiu ce s-a dorit să se facă cu acele gaze din Marea Neagră. Sigur, cu toţii ne dorim ca aceste gaze să fie folosite în primul rând de industria românească, de consumatorii români, dar acesta este scopul pentru care s-au concesionat suprafeţe acolo, pentru că s-au făcut explorări şi se va trece la exploatare, ca România să beneficieze de resursele pe care le are şi să le comercializeze. Dacă Domniile Lor nu înţeleg de ce şi cum se întâmplă acolo, este iarăşi altă problemă. Din păcate, ea este adusă aşa şi prezentată ca fiind o problemă a guvernării, nu a puterilor de înţelegere. Se vorbeşte despre decapitalizarea companiilor de stat. Vă dau eu răspunsul, dacă nu aţi fost mulţumiţi de ce v-a spus domnul ministru. O parte vi s-a spus, s-au băgat foarte mulţi bani în investiţii, companiile şi-au văzut de treabă. Dar, acum, vedeţi, cam cât ar trebui să vă explicăm, să înţelegeţi că accidente în sistem se întâmplă? Că la Nuclear Electrica, periodic sunt avarii, se opresc reactoarele, se repară, se merge mai departe. Nu este, să spunem aşa, vina sau vreun apanaj al vreunei guvernări, când se întâmplă acolo accidente. Sunt probleme tehnice care, iată, să ştiţi, nu au deloc culoare politică. Vorbiţi despre Hidroelectrica. Sunteţi deranjaţi că domnul ministru, ca orice alt reprezentant al acestei guvernări care ţine cu această ţară, v-a spus că ne mai gândim când vom lista Hidroelectrica, dar, în orice caz, mai dorim puţină "cărniţă" pe ea. Nu ştiu dacă aţi înţeles foarte bine ce înseamnă acest lucru! Încerc să vă explic, aşa, poate înţelegeţi. Vedeţi, înainte de a vinde ceva, trebuie să ne gândim cam câţi bani putem lua pe acel ceva, iar dacă dumneavoastră vreţi să înlocuiţi băieţii deştepţi din România cu băieţii deştepţi din afară, care să pună mâna pe un bun extraordinar al energiei româneşti, al statului român, pe nimic, noi nu suntem de acord. Dacă USR vrea să vândă proprietăţi ale statului român pe degeaba, noi vrem să punem "cărniţă" pe ele, înţelegeţi? Şi atunci când facem vreo listare, să înţelegem şi de ce o facem şi pe ce bani o facem! Vorbiţi de minerit. Păi, înainte să vorbiţi despre minerit, dragi colegi...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog să concluzionaţi!
			Domnul Andrei Dominic Gerea: Mai am un pic, domnule preşedinte, sigur că da! Înainte să vorbiţi despre minerit, ar trebui să înţelegeţi, în primul rând, diferenţele dintre mineritul de subteran şi mineritul de suprafaţă. Ştiţi, când se taie brăduţii aceia de care eraţi îngrijoraţi. În cazul mineritului de subteran, nu se taie brăduţi. Când ajungem la mineritul de afară, se taie brăduţi, pentru că trebuie decopertate nişte suprafeţe. Numai că acele suprafeţe, domnilor, - întrebaţi-l pe domnul Cioloş, că vă este tare drag - sunt, multe dintre ele, acoperite, suprapuse aşa cu nişte arii de protecţie, rezervaţii naturale. Nu ştiu cum se face, dar, în mandatul domnului Cioloş, aceste arii protejate au crescut. Aproape un sfert din suprafaţa României este arie protejată şi, ce să vezi, aproape majoritatea peste...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
			Domnul Andrei Dominic Gerea: ... zăcămintele acestei ţări. Deci haideţi să aflaţi mai multe despre cum se face mineritul şi după aceea să veniţi la microfon! În rest, eu vă sfătuiesc, sincer, aveţi grijă, dacă schimbaţi vreun bec, cum băgaţi telefonul la încărcat, să nu vă curentaţi, pentru că am impresia că vă creează mari probleme inclusiv acest lucru.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Doamna Prună?
			Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală): Drept la replică.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Nu aveţi drept la replică aici! Doar dacă vreţi în timpul de dezbatere? În timpul de dezbatere - 23 de secunde. Vă rog.
			Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală): A spus nişte lucruri grave!
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Au fost afirmaţii uşor belicoase din toate părţile, dar aceasta nu generează un drept la replică, nu v-a jignit nimeni!
			Doamna Cristina-Mădălina Prună: Vă mulţumesc pentru înţelegere, domnule preşedinte de şedinţă. Domnul Gerea a venit aici, la tribună...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vedeţi...
			Doamna Cristina-Mădălina Prună: ...şi a făcut nişte afirmaţii...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamnă deputat, Vedeţi dumneavoastră de ce n-are ursul coadă?! Replica este să nu creaţi un alt drept la replică! Aţi făcut direct un atac la persoană! Dezbateţi serios problema! Din momentul acesta, 25 de secunde! Vă rog.
			Doamna Cristina-Mădălina Prună: Este o lipsă de decenţă ca unii colegi să vină aici, la tribuna Parlamentului, şi să spună nişte lucruri neadevărate. Am ridicat patru probleme de aici, de la tribună. Am cerut domnului ministru să răspundă la aceste probleme, lucru pe care nu l-a făcut. Şi acum vine un ministru din umbră sau viitor ministru al energiei să ne spună aici, de la tribună, nişte verzi şi uscate, cum îşi imaginează el că USR nu înţelege cum funcţionează energia şi Sistemul Energetic Naţional. Dar dumneavoastră, domnule Gerea, că tot aţi fost ministrul energiei, pentru o perioadă scurtă într-adevăr, aţi înţeles?! Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă mulţumesc. Domnule ministru, vă rog.
			Domnul Andrei Dominic Gerea: Domnule preşedinte, Mulţumesc. Cât pot de repede... În timpul mandatului meu, stimată doamnă, să ştiţi că am reuşit să introduc Proiectul BRUA pe lista priorităţilor Comisiei Europene şi am obţinut inclusiv finanţarea pentru acest proiect.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
			Domnul Andrei Dominic Gerea: Şi doi. Întrebaţi-l pe domnul Soros, apropo, şi pe domnul Cioloş - aoleo! - n-am vrut să zic Soros, am vrut să zic domnul Cioloş, apropo de banii contribuabililor, cum se face că în timpul guvernării Cioloş, zisă "Zero", a fost singurul an din ultimii cinci ani când au scăzut încasările la buget?
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul ministru, vă rog, aveţi ultimul cuvânt. Cinci minute. Domnule Roman, veniţi puţin până la prezidiu, vă rog respectuos!
			Domnul Anton Anton: Vă mulţumesc frumos. Vreau să vă spun că am ascultat cu atenţie şi cred că am avut un câştig în urma acestor dezbateri. Am primit cu deschidere remarcile dumneavoastră, chiar dacă unele au fost mai degrabă motivate politic şi mai puţin orientate spre soluţii concrete pentru problemele sistemului naţional. Acum încerc să vă răspund la întrebări, pentru că le-am sintetizat. Despre Legea offshore nu vă mai spun nimic, pentru că a spus colegul meu Gerea corect ceea ce a spus. Tot aşa, cum discut despre O.G. nr. 64, este în Parlament. Dumneavoastră sunteţi parlamentari. Vă rog frumos, faceţi-o mai repede! Deci rugămintea mea este... interesul meu şi ministerul sprijină extraordinar de mult, prin toate mijloacele. Mi se pare o urâtă dezinformare să vii să spui că s-a trimis o adresă care desfiinţează Legea offshore. Astea-s poveşti! Cred că am fost suficient de clar cu investiţiile şi am dat cifre suficient de... E adevărat, le-am spus mai repede, dar suficient de clare, care să arate că investiţiile companiilor naţionale sunt pe drumul cel bun şi că sunt din ce în ce mai mari, aproape duble, în fiecare an. Cred că atunci când am spus că strategia energetică va fi gata în 2018 am spus responsabil acest lucru. 2018 nu este nici la jumătate. Deci am tot timpul pentru a termina strategia energetică. Şi strategia energetică este în lucru. Şi vreau să vă asigur că acea strategie pe care am găsit-o nu a fost aruncată la coş. Este utilizată. Şi este utilizată chiar ca un schelet important pe baza căruia se construieşte noua strategie. Au fost câteva elemente care au fost uşor eronate şi pe care le-am dres cu ajutorul tuturor companiilor din ţară şi al tuturor specialiştilor care au vrut să lucreze la strategie şi care vor să lucreze. Cred, domnule deputat, că prosumerii au o problemă în România. Într-adevăr, avem o problemă - nu ştim cum să introducem energia electrică pe care o producem în sistemul naţional. Şi lucrăm la ea foarte intens, împreună cu Ministerul de Finanţe, pentru că problema este mai repede financiară şi mai puţin tehnică. Şi, în fine, vreau să vă spun că BRUA este o conducă foarte importantă, dar care înseamnă Bulgaria - România - Ungaria - Austria. România, partea ei de proiect, a început-o. Şi dacă n-aţi sesizat că s-a început această acţiune şi că au început săpăturile şi aşezarea conductelor, îmi pare rău, a început această acţiune. Deci BRUA este în termen. România îşi va îndeplini promisiunile în termen, pentru că România are un interes extraordinar în această conductă, care este, va fi şi va constitui o parte importantă a scheletului major al sistemului de transport al gazelor naturale în România. Am fost acuzat că am citit. Îmi pare rău, sunt profesor universitar şi mi-e ruşine să îi încurc pe interlocutori. M-am pregătit. Şi m-am pregătit să vorbesc exact timpul alocat, 5 minute. Dacă aţi observat, am vorbit exact 5 minute. Şi vreau să vă spun că îmi pare rău de doamna Prună că a fost lăsată de colegii ei singură să se bată cu acest... să intervină de 3 ori. Eu m-aş fi aşteptat ca şi alţi colegi de la USR să vină şi să intervină în acest subiect extrem de important pe care îl avem de discutat cu toţii. Cam acestea sunt răspunsurile mele la întrebările dumneavoastră. Şi rămân deschis la orice fel de discuţii aplicate pe tema sistemului naţional de energie. Cred că nu este suficient de bună conlucrarea... adică nu că nu e suficient, mi-aş dori ca această conlucrare între Parlament şi Guvern să fie mai intensă, mai bună. Noi avem discuţii şi suntem prezenţi permanent la comisie, dar cred că poate nişte discuţii mai ample n-ar fi stricat şi ar fi clarificat lucrurile, fără să fie nevoie să venim şi să... mă rog, să ne fundamentăm vorbele, o parte, pe neadevăruri. Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Am încheiat aici dezbaterile politice. Vă invit, în continuare, stimaţi colegi, să participaţi cu entuziasm la primirea de răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului, după o pauză de un minut, de reculegere.
			După o scurtă pauză
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale.
			Vă rog, domnul Paşcan, dacă doriţi să repetaţi, un minut. Ministerul Justiţiei.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am readresat o interpelare Ministerului Justiţiei, în numele Serviciului de Probaţiune Mureş. Întrucât sediul în care funcţionează acest serviciu în momentul de faţă, parte a instituţiei Curţii de Apel din Târgu Mureş, urmează să intre în reabilitare, este în situaţia în care acest serviciu urmează a fi evacuat. Problema este veche. De 2 ani de zile, Serviciul de Probaţiune Mureş face schimb de adrese, în privinţa acestei situaţii, cu Ministerul Justiţiei. Nu s-a rezolvat nici până azi. Am revenit, arătând că s-au epuizat etapele invocate în răspunsul anterior al Ministerului Justiţiei, privind găsirea unui sediu, cu titlu de comodat, care să fie pus la dispoziţie gratuit pentru acest serviciu. Şi, în consecinţă, aştept răspuns, pentru că etapele eu le consider epuizate. Cele privind acordarea, din partea unei alte instituţii, a unui sediu, cu titlu gratuit, pentru Serviciul de Probaţiune Mureş. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă mulţumesc. (Rumoare.) Stimaţi colegi, şi de la PSD, şi de la PNL, Suntem într-o şedinţă de plen, chiar dacă sunt interpelări şi răspunsuri. Vă rog, domnule ministru. Vă rog, aveţi 3 minute la dispoziţie pentru răspuns.
			Domnul Tudorel Toader (ministrul justiţiei): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am mai răspuns la interpelarea domnului deputat. Am mai răspuns în scris. În bună parte reluăm astăzi ceea ce Domnia Sa considerăm că ştie. Sigur că Sistemul de Probaţiune este într-o restructurare. Şi avem în vedere, la nivel naţional, asigurarea spaţiilor necesare pentru sedii, spaţii funcţionale, moderne; avem în vedere consilierii de probaţiune; avem în vedere logistica necesară. Ştiţi că sediul instanţei se află pe lista CNI. Urmează o investiţie prin această structură, să construiască sediul modern, funcţional pentru instanţele de judecată. Procedura legală, cum dumneavoastră, domnule deputat, spuneaţi, cuprinde două etape. Prima etapă, aceea de epuizare a rezervelor de spaţii care pot fi atribuite cu titlu gratuit, în vederea funcţionării Probaţiunii la Târgu Mureş. Cea de-a doua etapă este cea de închiriere. Vreau să vă asigur, şi pe această cale, din nou, faptul că nu s-a epuizat prima procedură, aceea de identificare a unui spaţiu care să fie atribuit cu titlu gratuit Serviciului de Probaţiune. Vă dau ca exemplu spaţiul care este disponibil şi care poate fi folosit cu titlu gratuit de Serviciul de Probaţiune din Târgu Mureş - unitatea şcolară care în prezent... o unitate şcolară care în prezent, în acest moment, nu este utilizată. Vreau să vă spun că în proiectul de buget - pentru a trece la etapa a doua, sigur, trebuie consumată prima etapă -, dar în proiectul de buget s-a prevăzut suma de bani necesară pentru trecerea la a doua etapă, în măsura în care prima va fi epuizată şi problema nu va fi rezolvată. Avem prinse sumele de bani, în buget, pentru asigurarea închirierii plăţii chiriei, pentru 10 servicii de probaţiune din ţară. Prin urmare, domnule deputat, vă rugăm, noi, la rândul nostru, ca dincolo de corespondenţa oficială purtată, dincolo de tot sprijinul pe care vi-l vom acorda, să identificaţi acele unităţi, spaţii care pot fi folosite gratuit. În momentul în care nu se poate realiza obiectivul prin acest demers, trecem la faza a doua, cea de-a doua soluţie, şi anume închirierea. Repet, noi vă putem indica spaţii ce pot fi folosite cu titlu gratuit. Sigur, n-am să spun că este preferabil ca dumneavoastră să le identificaţi. Cei care cunoaşteţi cel mai bine spaţiile, locaţiile, amplasamentul, funcţionalitatea acestora, în acord cu specificul serviciilor de probaţiune. Cert este - şi cu asta închei - faptul că avem un proces amplu de reformă a întregului sistem de probaţiune, repet, dincolo de logistică, a consilierilor de probaţiune şi a personalului auxiliar. Noi ştim un lucru, că memorandumul acela, pe care l-am depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în vederea realizării obiectivelor, obligaţiilor, până la urmă, pilot, din decizie, au un capitol separat, special pentru realizarea, rezolvarea problemelor din serviciile de probaţiune, la nivel naţional şi la nivel teritorial. Vă mulţumesc. Mulţumesc, domnule preşedinte.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă mulţumesc, domnule ministru. Domnule Paşcan, eu sunt obligat, regulamentar, să vă dau cuvântul încă un minut, dar am o rugăminte la dumneavoastră. Aveţi 5 astăzi. Şi mă adresez şi altor colegi, care, tot la fel, au câte 3-4. Ţinând cont că programul de lucru e până la ora 18,00, din respect pentru toată lumea, ca să putem să lucrăm astăzi în programul aprobat deja, dacă puteţi să le sistematizaţi puţin pe unele dintre ele. Da? Vă rog, un minut.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Vă mulţumesc. Domnule ministru, Nota bene. Sunteţi primul ministru care vine şi răspunde în mod direct la o interpelare. Deci nu pot decât să apreciez acest lucru. Vă informez însă că, din păcate, şi chiar vă rog, probabil nu aveţi timp, dar desemnaţi pe cineva din cadrul ministerului, de încredere, să viziteze actualele spaţii în care funcţionează Serviciul de Probaţiune Mureş. Veţi vedea angajaţi care ar trebui să consilieze puşcăriabili - anumite persoane cu probleme penale, care trebuie reintegrate social - stând la un birou două persoane, într-un spaţiu foarte mic, foarte strâmt. I-am şi întrebat dacă nu au probleme de respiraţie. Ei bine, eu cred că ar trebui, dincolo de acest schimb de corespondenţă, chiar să se facă ceva la modul concret, întrucât schimbul de adrese dintre consiliul local - Primăria Târgu Mureş, legat de spaţiile de care faceţi vorbire, se derulează consecvent. Ultima adresă este din decembrie, anul trecut, în care primăria declară că nu poate pune la dispoziţie vreun spaţiu. Prin urmare, nu rămâne decât situaţia de a se închiria un spaţiu în altă parte. Prin urmare, s-ar putea arde nişte etape procedurale de care faceţi vorbire. Nu vrea nimeni să nu se respecte legea, dar, în condiţiile actuale, vă asigur că, într-un fel sau altul, serviciul va funcţiona în stradă cât de curând. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc şi eu. Mai doriţi? Vă rog, un minut.
			Domnul Tudorel Toader: Domnule deputat, Interesul şi voinţa sunt comune, şi ale dumneavoastră şi ale noastre. În plus, noi avem chiar obligaţia rezolvării acestor probleme, pentru că volumul de muncă pentru serviciile de probaţiune se amplifică, trecând peste importanţa acestui serviciu. Vă asigur că eu, personal, voi veni la Târgu Mureş şi vom identifica împreună calea, soluţia de urmat. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Continuăm. Domnul Paşcan, Ministerul de Interne.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Foarte pe scurt. Am adresat o interpelare Ministerului de Interne, arătând că normativele privitoare la actualul Cod rutier sunt, uneori, ieşite din comun, întrucât, de pildă, în timpul zilei, un agent care opreşte un autoturism şi acestuia nu-i funcţionează lumina, becul, pentru fază scurtă, poate reţine certificatul de înmatriculare a respectivului autovehicul. Mai apoi, ca să-l redobândească, proprietarul trebuie neapărat să se programeze la Registrul Auto Român. Ştiţi exact ce aglomeraţie este la această instituţie. Şi, sigur, după ce face acea verificare, uneori venind de la 60 de kilometri până unde are sediul acest Registru Auto Român, ajunge mai apoi să planifice să-şi recupereze - pentru, repet, un singur bec ars - certificatul de înmatriculare, de la instituţia poliţiei din municipiul reşedinţă de judeţ. Şi am cerut o simplificare a acestui Cod rutier, pentru că nu este firesc să se întâmple aşa. Şi eu cred că orice serviciu de inspecţie tehnică autorizat de R.A.R. poate efectua acea verificare şi să dea avizul pentru ca autoturismul respectiv să poată reintra în circulaţie şi să redobândească proprietarul acestuia certificatul de înmatriculare. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Răspuns, Ministerul de Interne, doamna secretar de stat Bîrlibescu.
			Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul): Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Referitor la obiectul interpelării dumneavoastră, menţionăm că în ceea ce priveşte posibilitatea schimbării unor reglementări în domeniul circulaţiei pe drumurile publice, vă informăm faptul că în dezbaterea Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor se află Propunerea legislativă privind Codul rutier; este vorba de Pl-x 428 din 2016. Astfel, cum ştiţi şi dumneavoastră, în perioada dezbaterii proiectului de act normativ în discuţie, vor fi analizate toate amendamentele formulate cu ocazia acestei dezbateri pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2002, inclusiv aspectele la care faceţi referire în conţinutul interpelării, urmând a fi incluse toate reglementările naţionale şi europene privind circulaţia rutieră, precum şi propunerile avansate de alte organisme şi entităţi profesionale şi sindicale. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
			Domnul Popescu Pavel. Tot doamna Bîrlibescu, răspunsul. Vă rog.
			Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu: Mulţumesc. În legătură cu interpelarea dumneavoastră, precizăm următoarele. O să încerc să fac un rezumat, urmând ca răspunsul scris să vi-l oferim, având în vedere timpul scurt pe care îl am la dispoziţie. Din informaţiile puse la dispoziţie de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, rezultă că începând din anul 2016 şi până în prezent, în zona oraşului Timişoara au fost depistaţi mai mulţi migranţi ilegali, după cum urmează: în anul 2016 - 582, în anul 2017 - 1.766, iar în primele 3 luni ale anului 2018 au fost depistaţi 211 migranţi ilegali. În momentul detectării de către autorităţile române, aceştia solicită acordarea unei forme de protecţie pe teritoriul României, care se acordă sau nu, de la caz la caz, în urma unei analize riguroase. Referitor la întâlnirea de lucru cu partenerii din Germania, legată de problemele de frontieră, menţionăm că aceasta a fost planificată iniţial în perioada 27-28 aprilie 2018, însă, la solicitarea părţii germane, întrevederea a fost amânată pentru o dată ulterioară, care va fi stabilită de comun acord, de procurorul de caz din cadrul DIICOT şi ofiţerul de legătură german din cadrul Ambasadei Republicii Federale Germania la Bucureşti. Scopul acestei întâlniri este discutarea unor aspecte operative legate de cazurile de călăuzire, la aceste activităţi urmând să participe procurori şi investigatori din Germania şi România. În legătură cu situaţia adusă la cunoştinţă de partea germană autorităţilor române, cu privire la aspectele la care faceţi referire în interpelare, precizăm faptul că aceasta a vizat informaţiile apărute în presa germană, pe marginea problematicii în discuţie, precum şi interesul conducerii prezidiului Poliţiei Federale Germane, de cooperare cu partea română, pe linia combaterii migraţiei ilegale pe ruta România - Germania. Totodată, în ceea ce priveşte situaţia migranţilor ilegali, din perspectiva eforturilor care se fac pentru ca ţara noastră să fie primită în Spaţiul Schengen, precizăm faptul că aportul Ministerului Afacerilor Interne, la atingerea obiectivului de aderare a României la spaţiul Schengen, s-a concretizat în coordonarea cu succes a procesului de evaluare Schengen, început în vara anului 2007. Concluziile Consiliului European, cu privire la finalizarea procesului de evaluare a stadiului de pregătire a României şi Bulgariei pentru aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului comunitar Schengen, adoptată la data de 9 iunie 2011 - am confirmat oficial îndeplinirea condiţiilor de aderare. După avizarea de către Parlamentul European a proiectului deciziei, la data de 8 iunie 2011, procesul a intrat în etapa de amânare a deciziei politice, în care dosarul a fost transferat în zona unei abordări fără legătură cu cerinţele în domeniul Schengen. În acest context - şi o să închei cu această precizare - precizăm faptul că finalizarea procesului de adoptare...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Concluzionaţi, doamnă secretar de stat, că oricum nu vă ascultă. Vorbeşte la telefon, nu e atent.
			Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu: ... a deciziei mai sus menţionate nu are legătură cu evenimentele recente de la Timişoara, legate de migraţia ilegală şi cazurile de facilitare. Mulţumesc. (Voci suprapuse.)
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă mulţumesc.
			Domnul Andrei Gheorghe nu este în sală. Domnule Lovin, aveţi 3. Credeţi că puteţi să vă alegeţi una din ele? Care? Vă rog, la microfon. Vă invit la microfon. Şi reamintiţi tema, una din 3, care doriţi dumneavoastră. Şi, după aceea, fac eu ordine aici. Vă mai las să vă mai gândiţi 5 minute şi merg mai departe? Da. Domnul Dohotaru? Nu este. Domnul Lupescu, un minut, reamintiţi tema.
			Domnul Dumitru Lupescu (din sală): Am cerut răspunsul verbal.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Poftim? Şi nu mai veniţi la microfon?
			Domnul Dumitru Lupescu (din sală): Ba da, dacă trebuie...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Dacă nu doriţi să reamintiţi tema, îi dau cuvântul domnului secretar de stat. OK, vă rog, domnul Mergeani. Da, luaţi loc în prima bancă, aici, dacă, eu ştiu, mai vreţi să interveniţi, după aceea. Vă rog, domnul Mergeani, Ministerul Muncii.
			Domnul Nicea Mergeani (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale): Stimate domnule deputat, Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1464B/2018 având ca obiect "Cu ce v-au greşit militarii, doamnă Lia Olguţa Vasilescu?", vă comunicăm următoarele. Începând cu data de 1 ianuarie 2016, pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special au devenit pensii militare de stat şi au ieşit din cadrul sistemului unitar de pensii publice, fiind incluse în sistemul pensiilor militare de stat. Potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, gestionarea sistemului pensiilor militare se află în responsabilitatea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale gestionează exclusiv sistemul public de pensii. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, respectiv Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu se află pe agenda de lucru a Parlamentului, urmând ca reprezentanţii forului legislativ suprem să decidă. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Mai aveţi? Vă rog, lămuriri suplimentare, domnul Lupescu.
			Domnul Dumitru Lupescu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Aş vrea să îl rog pe reprezentantul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale să ia act, da, că i-au fost adresate 20 de întrebări. Răspunsul este conţinut la întrebarea nr. 2 pe care am pus-o eu. Şi anume, este răspunsul dat de Ministerul Muncii generalului Gropan, la data de 11 aprilie 2017, prin care se spune că Ministerul Muncii nu are competenţă în domeniul pensiilor militare. Celelalte probleme pe care le-am întrebat nu au primit niciun fel de răspuns prin adresa pe care aţi făcut-o. Solicit în continuare darea răspunsului la întrebările noastre. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnule deputat, vă rog, aici, împreună cu domnul secretar de stat, să lămuriţi problema aceasta până se termină şedinţa.
			Domnule Lovin, v-aţi decis?
			Domnul Dumitru Lovin (din sală): Da, da.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog.
			Domnul Dumitru Lovin: Mulţumesc, domnule preşedinte.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Tema?
			Domnul Dumitru Lovin: Interpelare adresată domnului prim-viceprim-ministru Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale. În 2016, reprezentanţii Primăriei Râmnicu Vâlcea anunţau că au predat Companiei Naţionale de Investiţii C.N.I.-S.A. amplasamentul de lângă Parcul Zăvoi, în vederea construirii unui bazin de înot, până la finele anului 2018. Comunitatea de la Râmnicu Vâlcea a primit cu multă bucurie această veste, cu atât mai mult cu cât pentru acest oraş, în lipsa unor investiţii serioase pe platforma petrochimică şi a unei autostrăzi care să îi aducă mai aproape de Occident, şansele de dezvoltare sunt limitate. Turismul, atracţiile şi obiectivele care încurajează o viaţă activă sunt, totuşi, câteva dintre acestea. Numai că, la începutul anului 2017, executivul local de la Râmnicu Vâlcea a anunţat că firma care a câştigat licitaţia privind execuţia bazinului de înot de lângă Stadionul Municipal ar fi renunţat la contract, după ce şi-au făcut calcule şi ar fi ajuns la concluzia că nu ar fi o lucrare profitabilă. Din informaţiile pe care le avem ar fi urmat a doua licitaţie la C.N.I. Dar de atunci a trecut încă un an şi nimeni nu pare să ştie care este situaţia exactă la ora actuală. În aceste condiţii, mă adresez dumneavoastră, solicitându-vă ca să-mi transmiteţi în ce stadiu se află acest proiect derulat prin C.N.I.; ce presupune această investiţie; ce valoare are şi când estimaţi că va putea fi valorificată de comunitatea de la Râmnicu Vâlcea. În concluzie, domnule prim-viceprim-ministru, vă rog să vă precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care dispuneţi, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc. Cu deosebit respect.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Îl rog pe domnul Angel Gheorghiu... este aici? La microfon. Domnul Ivan, de la Ministerul Economiei, şi domnul Mergeani, de la Ministerul Muncii, răspundeţi în scris domnului Lovin, da? Vă rog.
			Domnul Angel Gheorghiu (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice): Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule deputat, Ca urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1536B din 2018, referitoare la obiectivul de investiţii "Bazin de înot didactic, localitatea Râmnicu Vâlcea, Splaiul Independenţei nr. 14, judeţul Vâlcea", precizăm următoarele. În anul 2010 a fost semnat contractul de proiectare şi execuţie lucrări pentru obiectivul menţionat. În urma finalizării procedurii de achiziţie publică, demarate în anul 2009, prin publicarea anunţului 89.682 din 29 octombrie 2009, ulterior contractării lucrărilor, investiţia a fost sistată din cauza lipsei fondurilor. Dată fiind perioada scursă de la contractarea lucrărilor, actualizarea proiectului-pilot şi ulterior adoptarea noului proiect-pilot la amplasamentul propus, antreprenorul a solicitat revizuirea şi actualizarea contractului. În urma negocierilor, cele două părţi implicate, Compania naţională de investiţii, în speţă, şi respectiv antreprenorul, nu au ajuns la un consens şi, astfel, la această dată se propune rezilierea contractului de proiectare şi execuţie. În paralel, prin Hotărârea nr. 405 din 31 octombrie 2017, Consiliul local al municipiului Râmnicu Vâlcea a aprobat preluarea de la Compania Naţională de Investiţii a terenului pe care ar fi trebuit să se realizeze obiectivul de investiţii, dat fiind faptul că se doreşte accesarea finanţării, prin Programul Operaţional Regional, pentru amenajarea unui parc. Menţionăm că valoarea investiţiei pentru realizarea bazinului de înot didactic era de 4.251.262 de lei, prevăzut cu cinci culoare, regim de înălţime P+1 şi avea o suprafaţă construită de 840 de metri pătraţi. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice îşi exprimă şi pe această cale totala deschidere şi interesul faţă de solicitările formulate de membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
			Domnul Toma. Reamintiţi tema? (Vociferări.) Vă rog. Păi, numai una este! Întotdeauna! Dacă nu este, vă răspund eu. Vă rog.
			Domnul Ilie Toma: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am adresat o interpelare ministrului sănătăţii, pe tema vaccinurilor, una dintre cele mai discutate teme. În ultima vreme, în judeţul Hunedoara, la cabinetul meu parlamentar s-au prezentat diverse asociaţii ale părinţilor, ale diverselor organizaţii, ONG-uri de sănătate, şi au pus întrebările pe care eu le-am adresat mai departe ministrului sănătăţii. De ce este necesară această vaccinare? Cât este de necesară? Câte vaccinuri din acestea sunt într-adevăr? De ce trebuie să fie obligatorie? Şi eu întotdeauna am pus suflet la ceea ce au întrebat şi chiar sunt alături de dânşii. Aş fi foarte curios dacă toate aceste vaccinuri sunt necesare şi vă rog a se găsi, ştiu eu, o nouă lege a tuturor vaccinurilor, a nu fi obligatorii decât prin consimţământ. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Vă rog, domnule Dumitrescu.
			Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii): Bună ziua! Vă mulţumesc, domnule preşedinte. O să încerc să dau un răspuns cât mai scurt, pentru a da şi posibilitatea colegilor... Vă mulţumesc. Referitor la întrebarea dumneavoastră, Ministerul Sănătăţii a elaborat şi a propus spre aprobare Parlamentului României Proiectul de Lege privind vaccinarea, care stabileşte cadrul legal pentru realizarea activităţilor din sistemul de sănătate, cuprinzând aici mai multe paliere. Proiectul de lege propus de minister şi transmis Parlamentului României conţine majoritatea propunerilor şi în acest moment se află în dezbatere la comisiile din Senatul României şi în Camera Deputaţilor, având posibilitatea de a propune amendamentele pe care le consideraţi necesare în cadrul comisiilor, urmând ca Ministerul Sănătăţii să fie consultat asupra tuturor amendamentelor depuse. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
			Domnul Nicolae Andrei. Tema? Domnule Dumitrescu - răspuns. Domnule Dumitrescu, răspunsul pentru domnul... Staţi să vă aducă aminte tema!
			Domnul Andrei Nicolae: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea, adresată ministrului sănătăţii, este legată de stadiul implementării Strategiei Naţionale de Control al TBC. Care sunt noile cazuri apărute în 2017 şi care este stadiul acestei strategii?
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Dumitrescu.
			Domnul Dan Dumitrescu: La fel, o să am rugămintea să mi se permită să-i înmânez răspunsul întreg şi să fac acum un rezumat. România continuă să aibă o povară mare de boli infecţioase, în special tuberculoză. Deşi rata de notificare a cazurilor noi şi a recidivelor raportate a scăzut substanţial în ultimul deceniu, aceasta este încă cea mai mare din cele 31 de ţări din Uniunea Europeană, ajungând la 2.876 de cazuri de TBC de reprocesare, raportate în 2016. Răspunsul naţional la tuberculoza din România se bazează pe un cadru strategic legal, incluzând Strategia naţională pentru sănătate 2014-2020, Strategia Naţională pentru controlul tuberculozei 2015-2020 şi Programul Naţional de TB. Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" va implementa în perioada următoare trei proiecte finanţate de granturi europene, din fonduri norvegiene şi POCU, în valoare totală de aproximativ 28 de milioane de euro, destinate acoperirii nevoilor, din fonduri internaţionale. În concluzie, România depinde în continuare de finanţarea donatorilor şi, prin urmare, rolul grantului de tranziţie este consolidarea capacităţii de planificare şi coordonare a Ministerului Sănătăţii pentru îmbunătăţirea planificării şi a utilizării eficiente a resurselor interne. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
			Domnul Dohotaru? Nu este. Domnul Codreanu? Nu este. Domnule Paşcan, aveţi trei. V-aţi gândit? Da? Cea cu Ministerul Afacerilor Externe, da? Domnul Gabriel Wienzer vă va răspunde verbal, iar domnii Ion-Ardeal Ieremia şi domnul Butuza vă vor da scris acum, de faţă cu mine. Vă rog.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Am adresat o interpelare ministrului afacerilor externe şi ministrului delegat pentru afaceri europene, arătând că este o gafă impardonabilă ca protecţia drepturilor minorităţilor naţionale să fie transferată Consiliului Uniunii Europene. În acest context, am sesizat că domnul Victor Negrescu, ministru delegat pentru afaceri europene, a trimis Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, un proiect de document privind tematicile prioritare ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Acesta se referă la protecţia minorităţilor naţionale, invocându-se ca pretext faptul că legislaţia Uniunii Europene ar fi defazată în comparaţie cu cea a Consiliului Europei. În realitate, România dezavuează ideea de acordare de competenţe Uniunii Europene, în problematica minorităţilor naţionale. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul Wienzer.
			Domnul Cristian-Gabriel Wienzer (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe): Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule deputat, Mulţumindu-vă pentru interesul pe care îl acordaţi procesului de pregătire a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, vă asigurăm de întreaga noastră responsabilitate de dialog şi voi încerca să vă prezint pe scurt răspunsul ministerului nostru, suplimentar celui scris, pe care deja am convingerea fermă că l-aţi primit. Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru afaceri europene, a derulat un amplu dialog cu ministerele de linie şi cu instituţiile subordonate, precum şi cu alte instituţii cu atribuţii în domeniul afacerilor europene. Mă refer aici la Parlamentul României, la Administraţia Prezidenţială, membrii români ai Parlamentului European, ai Comitetului Economic şi Social European şi ai Comitetului Regiunilor, în vederea identificării acelor tematici de interes care pot contribui la elaborarea Programului de lucru al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Temele astfel identificate, într-o primă fază, au fost ulterior supuse dezbaterii cu actorii sociali, prin "Forumul de consultare publică, comunicare şi dezbateri în vederea pregătirii şi exercitării Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene". Pe baza acestui amplu proces de consultare şi a unor exerciţii succesive de sinteză a fost elaborată structura strategică a Proiectului de program de lucru al viitoarei preşedinţii, cu evidenţierea a patru dimensiuni principale de acţiune. Mă refer în primul rând la Europa convergenţei - creştere, coeziune, competitivitate şi conectivitate; Europa siguranţei; Europa, actor global şi Europa valorilor comune. Astfel, documentul "Tematicile de interes ale Preşedinţiei României la Consiliul UE", care a fost recent transmis, din nou, Parlamentului României, pentru o nouă serie de consultări, este alcătuit exclusiv din propunerile partenerilor de dialog. Ne aflăm acum într-o etapă ulterioară, în care propunerile sunt analizate, evaluându-se pertinenţa lor la nivel european şi din punctul de vedere al consensului naţional, pentru a fi menţinute într-o versiune actualizată a documentului. Şi vă informăm, în acest context, că tema menţionată de dumneavoastră nu a fost menţinută în această formă actualizată a documentului. Mulţumesc foarte mult.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: OK. Mulţumesc. Am terminat. Să aveţi o zi frumoasă!
			Şedinţa s-a încheiat la ora 17,42.