Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 mai 2018

			Şedinţa a început la ora 8,30. Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Bună dimineaţa! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 23 mai 2018, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.
			În continuare, dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului deputat Costel Lupaşcu.
			Domnul Costel Lupaşcu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei mele politice este: "Reluarea lucrărilor de consolidare şi restaurare a Teatrului «Mihai Eminescu» din Botoşani". Stimaţi colegi, În calitatea mea de deputat al Partidului de guvernământ, astăzi vă voi vorbi despre importanţa reluării lucrărilor de consolidare şi restaurare a Teatrului "Mihai Eminescu" din Botoşani, ceea ce eu cred că este o adevărată prioritate a Guvernului Dăncilă. Teatrul "Mihai Eminescu" din Botoşani are o vechime de 104 ani, fiind o bijuterie arhitectonică a Botoşaniului de la începutul secolului XX. Teatrul este un simbol şi un reper cultural al judeţului Botoşani, fiind unul dintre cele mai vechi monumente istorice din zona Moldovei. În anul 2009, Consiliul Local al Municipiului Botoşani a depus, în baza Programului Operaţional Regional 2007-2013, Proiectul "Restaurarea şi consolidarea Teatrului «Mihai Eminescu», Botoşani, imobil de patrimoniu", bugetul proiectului fiind de 5 milioane de euro, avizat de ADR Nord-Est. Pe parcursul efectuării lucrărilor, au fost descoperite deficienţe majore în structura de rezistenţă a clădirii, iar în urma unor expertize tehnice s-a dovedit faptul că este pusă în pericol siguranţa actorilor şi a spectatorilor. De aceea, proiectul a fost declarat nefuncţional. Acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că la realizarea proiectului iniţial, depus, pentru finanţare, de primarul Municipiului Botoşani din acea perioadă, nu au fost incluse şi lucrări la partea de consolidare a fundaţiei clădirii. De aceea, lucrările s-au oprit, iar proiectul european nu a putut continua. La începutul acestei sesiuni parlamentare, am tras un semnal de alarmă cu privire la situaţia structurii de rezistenţă a Teatrului "Mihai Eminescu", care este în stare avansată de degradare, iar în acest sens se impun măsuri de urgenţă pentru remedierea situaţiei. Starea de degradare constantă este cauzată, în mare parte, de factorii de mediu - temperaturi, umiditate, cicluri repetate îngheţ-dezgheţ, iar această stare de degradare se va accentua. Clădirea monument a teatrului necesită lucrări de consolidare, având în vedere posibilitatea mai mult decât inerentă de degradare a lucrărilor executate până la această dată şi a clădirii, în ansamblul ei. În urma discuţiilor pe care parlamentarii PSD Botoşani le-au avut cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi cu specialiştii din minister, a fost identificată cea mai bună soluţie pentru reluarea lucrărilor la Teatrul "Mihai Eminescu". În acest sens, ministerul, prin Compania Naţională de Investiţii, va asigura finanţarea pentru realizarea structurii de rezistenţă a Teatrului "Mihai Eminescu", într-o primă etapă, iar în a doua etapă se vor face lucrările de restaurare a clădirii. În calitatea mea de deputat al Parlamentului României, dar şi de botoşănean, voi continua să depun toate eforturile necesare pentru susţinerea şi urgentarea finanţării acestui proiect. Deputat al PSD, Costel Lupaşcu, Circumscripţia electorală nr. 7, Botoşani. Mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul domnului deputat Corneliu Olar.
			Domnul Corneliu Olar: "PSD-ALDE dă cu tifla banilor gratuiţi, dar vrea să ia banii de la cei 7 milioane de români!" Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Săptămâna trecută, colegii mei din PNL au făcut public textul unei scrisori adresate de comisarul european Corina Creţu - colega dumneavoastră din PSD - în care se scrie, negru pe alb, cât de incompetente au fost şi sunt Guvernele domnului Dragnea. Ca să fim mai precişi, miliarde de euro nerambursabili, adică bani pe care nu-i mai dăm înapoi, stau în vistieria Uniunii Europene, nefolosiţi, pentru că Guvernul de la Bucureşti nu este în stare să îi ia. Miliarde de euro care s-ar putea duce în construcţia de autostrăzi, în repararea drumurilor naţionale sunt pe cale să fie pierduţi. Din miliardele de euro care ar trebui să sprijine zonele defavorizate economic din Munţii Apuseni, din Delta Dunării şi din alte zone sărace ale României, nu s-a luat un sfanţ! Miliardele de euro care ar trebui să meargă în calificarea tinerilor, în reconversia profesională a şomerilor nu sunt de interes pentru PSD şi ALDE. Dintre toţi cei care au guvernat astăzi România, doar domnul Mihai Tudose a avut un moment de sinceritate şi a spus că banii europeni nu se aduc în România, pentru că din ei nu se fură sau se fură mai puţin. Este bine că domnul Tudose ne-a lămurit şi pe noi care este cauza principală a acestui eşec. Stimaţi colegi, Când au venit la guvernare, cei din PSD declarau că sunt "mândri că sunt români". Văd că au renunţat la acest slogan şi, în loc să ia banii gratuiţi de la Uniunea Europeană, PSD-ALDE vrea să-i mai păcălească o dată pe români. I-a păcălit deja cu salariile triple şi cu preţurile mai mici, i-a păcălit şi cu şcolile noi, spitalele regionale şi sutele de kilometri de autostrăzi. Acum vor să-i înşele şi cu pensiile. Domnul Dragnea, care nu duce grija pensiei, vrea să prăduiască şi cele 42 de miliarde de lei, agonisite de 7 milioane de români, la Pilonul II de pensii. De ce, domnule Dragnea, pensionarul român să rămână pe veci la mila Guvernului? Vă este teamă că un cetăţean independent financiar nu va mai vota cu PSD? Şi să zicem că veţi cheltui şi banii din Pilonul II, pentru că aţi făcut economia praf! Anul viitor ce veţi mai prădui? Cum veţi mai umple găurile din buget? A se consemna că termenul "gaură bugetară" nu-mi aparţine, ci a fost brevetat chiar de domnul Dragnea, a doua zi după ce a preluat guvernarea. Stimaţi colegi, Guvernul PSD-ALDE a terminat banii de salarii, pe cei de pensii, pe cei de investiţii nu i-a văzut nimeni, iar banii din Pilonul II au fost deja afectaţi şi vor fi capturaţi anul acesta. Nu-mi sunt dragi bancherii, însă nu pot să nu recunosc scenariul pe care toate băncile îl fac pentru a doua parte a acestui an şi pentru anul următor, adică să ne aşteptăm la taxe mai mari. Nu ştiu dacă vor majora, din nou, preţul la benzină şi la mâncare, însă cert este că nimic bun nu se vede la orizont. Mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Mihai- Cătălin Botez. Poftiţi, domnule deputat.
			Domnul Mihai-Cătălin Botez: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se referă la o situaţie gravă care afectează mii de pacienţi şi anume, lipsa donării de sânge. Cifrele ne arată că doar 2% din potenţialii donatori ajung să şi facă această acţiune, aceştia fiind prea puţini pentru a suplini necesarul de sânge. Acum câteva săptămâni am fost, alături de colegii mei de la USR Vaslui, să donez. Cunoscut fiind faptul că, chiar şi cu stimulentele oferite pentru această activitate, interesul pentru a dona sânge este scăzut. Totuşi, donarea de sânge este un act care merită încurajat de statul român, prin orice mijloace. Iar apropierea fizică de localităţile în care locuiesc cetăţenii poate determina interesul lor de a dona sau nu sânge, la un moment dat. În judeţul Vaslui există un singur centru de transfuzie, la Bârlad, ceea ce face ca partea de nord a judeţului, unde jumătate din populaţie trăieşte, să nu aibă posibilitatea imediată de a face acest act altruist. Am decis să mă adresez Ministerului Sănătăţii, pentru a afla cum pot sprijini centrele mobile de transfuzie sangvină şi cum pot susţine deschiderea unui nou centru în Municipiul Vaslui, astfel încât şi partea de nord a judeţului să aibă acces facil la un astfel de centru. Din păcate, nu am aflat răspunsul la întrebările pe care le aveam. Ca de obicei, răspunsuri evazive. Mai mult, ministerul îi jigneşte direct pe cetăţenii Vasluiului şi spune că distanţa de 54 de kilometri este una uşor de parcurs, de la Vaslui la Bârlad. Doamnelor şi domnilor de la Ministerul Sănătăţii, oricât de altruişti ar fi oamenii, vor fi greu motivaţi să plătească aproximativ 25 de lei, drumul dus-întors de la Vaslui la Bârlad, şi să facă şi două ore dus-întors, pentru a dona sânge. Facilităţile pentru a dona trebuie aduse cât mai aproape de cetăţeni, eventual, centre mobile, care să vină fix în localităţile în care locuiesc. O altă particularitate este infrastructura inexistentă în acest moment în centrele de pe teritoriul României. Spre exemplu, Centrul de Transfuzii din Bârlad are nevoie de o centrală termică, în acest moment încălzirea făcându-se pe bază de lemne. Sunt convins că şi alte centre au probleme, din punctul de vedere al dotărilor. Trebuie să venim cu soluţii. Autorităţile centrale trebuie să lucreze cu autorităţile locale în vederea promovării evenimentelor de donare de sânge, în special cu primăriile din oraşele mici şi comune, pentru a putea trimite centre de colectare mobilă. Trebuie să-i stimulăm pe oameni, să facem campanii de informare, să construim noi centre fixe în localităţi şi să-i informăm pe oameni de beneficiile donării de sânge, atât asupra altor persoane, poate chiar persoane dragi lor, dar şi pentru ei, donarea de sânge fiind un act benefic, inclusiv pentru donator. Nu uitaţi, dragi colegi, fiecare donare de sânge poate salva trei vieţi. Şi vă invit să faceţi acest lucru cât mai curând! Vă mulţumesc. Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul Mihai Niţă. Nu este. Domnul Constantin Avram? Nu este. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, doamna Petronela-Mihaela Csokany. Nu este. Domnul Giureci-Slobodan Ghera? Nu este. Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Robert Turcescu. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Robert-Nicolae Turcescu: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Multe sunt lucrurile despre care discutăm în aceste zile şi multe lucruri grave se întâmplă în România, dar zi de zi observ în ţara noastră un fenomen deosebit de grav. Este vorba despre lipsa forţei de muncă. Nu se mai găsesc croitori, cizmari, instalatori, electricieni pricepuţi, zugravi. La mare şi la munte, patronii duc lipsă de angajaţi în plin sezon. N-au suficienţi ospătari sau suficiente cameriste, nu pentru că nu îşi doresc să facă angajări, ci pentru simplul motiv că nu mai au pe cine angaja. Dar sunt mereu singurii arătaţi cu degetul pentru lipsa de satisfacţie a turiştilor în ceea ce priveşte serviciile oferite. Bursa locurilor de muncă organizată lunar în fiecare judeţ este un spectacol trist, dezolant. Firmele vin cu sute de oferte de locuri de muncă pentru toate categoriile, dar patronii pleacă mereu dezamăgiţi, pentru că nu găsesc forţa de muncă necesară. Şi nu vorbim aici doar despre oameni calificaţi într-un anumit domeniu, ci chiar şi de muncitori necalificaţi sau de posturi pentru care nu este nevoie de o pregătire anume. Mulţi dintre participanţi vin doar pentru a face act de prezenţă şi pleacă apoi cu o adeverinţă în mână care dovedeşte faptul că au fost la târgul de job-uri, doar ca să nu-şi piardă ajutorul social sau ajutorul de şomaj. În schimb, zi de zi sute de români aleg calea străinătăţii. Pleacă spre alte ţări, spre locuri de muncă pentru care sunt supracalificaţi, dar pentru care sunt mult mai bine plătiţi decât în ţară. România a devenit o ţară a dezamăgiţilor şi a resemnaţilor. Prima categorie ia drumul străinătăţii şi nu se mai întoarce decât în vacanţă, a doua categorie se mulţumeşte cu puţin şi stă la mila ajutorului social. Între timp, ţara se scufundă. Avem o ţară depopulată, cu prea mulţi pensionari faţă de numărul angajaţilor, cu prea multe ajutoare sociale faţă de salariile pentru care se plătesc taxe, impozite, asigurări de sănătate. Este vremea să facem ceva, să ne ţinem românii acasă şi să îi încurajăm pe puţinii rămaşi să muncească. Este vremea să oprim încurajarea lenei şi a nemuncii şi să le oferim oamenilor soluţii viabile pentru un trai decent, aici, în ţara lor. Vă mulţumesc. Robert Turcescu, Circumscripţia nr. 14, Constanţa.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea parlamentarilor neafiliaţi, doamna Oana Bîzgan? Nu este. Domnul Adrian Dohotaru? Nu este. Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Laura-Mihaela Moagher? Nu este. Domnul Petru-Sorin Marica? Nu este. Domnul Laurenţiu Nistor? Nu este. Domnul Florinel Stancu? Poftiţi, domnule deputat.
			Domnul Florinel Stancu: Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, La solicitarea Grupului parlamentar al USR, săptămâna trecută, în plenul Camerei Deputaţilor, au avut loc dezbateri politice cu tema "Starea sistemului energetic naţional - raport al ministrului energiei", la care domnul Anton Anton, ministrul energiei, a luat parte. Colegii din opoziţie, mai exact cei de la USR, au spus, citez - "Guvernul PSD-ALDE a irosit creşterea economică şi a jupuit fiecare leuţ din companiile de stat din energie, care sunt singurele profitabile". Apoi au acuzat faptul că aceste companii exploatează nişte monopoluri şi că este o lipsă crasă de investiţii. La fel, am auzit acuzaţii că ar exista un interes din partea noastră să blocăm exploatările de gaze din Marea Neagră. Toate aceste afirmaţii sunt neadevărate. Dragi colegi din opoziţie, vă rugăm frumos să fiţi mai responsabili şi să nu-i mai dezinformaţi pe cetăţenii acestei ţări. Dumneavoastră sunteţi cei care transmiteţi mesaje proaste investitorilor cu capital străin, nu noi. Până acum asta aţi făcut - aţi criticat economia naţională şi orice s-a făcut în această ţară. Aţi optat pentru exportul resurselor acestei ţări, în speţă, gazele naturale, cu orice preţ, la orice preţ, fără a ţine cont de faptul că putem exploata acest zăcământ, în primul rând, în favoarea României. Noi ne dorim, de exemplu, ca românii să se încălzească cu gaze din Marea Neagră. Pentru aceasta, săptămâna trecută, am adoptat Proiectul de Lege nr. 58/2018 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, unde am adăugat şi alimentarea cu gaze naturale la definiţia serviciilor comunitare de utilităţi. Prin amendamentele adoptate, birocraţia proceselor de extindere de reţele este simplificată, iar autorităţile locale vor avea un rol important în procesul de extindere a reţelei de gaze. În ceea ce priveşte acuzaţiile legate de lipsa investiţiilor în sistemul naţional energetic, vreau să vă aduc câteva exemple care vor combate acuzaţiile pe care le-aţi rostit de la această tribună. Vreau să ştiţi că Romgaz va investi aproximativ 400 de milioane de euro, până în 2025, în modernizarea depozitelor de gaze. Transgaz se implică în proiectul conductei Tuzla-Podişor, iar în scurt timp proiectul va fi demarat. Un alt proiect extrem de important este cel în care Transgaz va construi Gazoductul Ungheni-Chişinău, iar gazele care vor fi extrase din platoul continental românesc al Mării Negre ar putea ajunge în Republica Moldova, ţară dependentă de gazele ruseşti. În domeniul energiei electrice, vă aduc la cunoştinţă că Transelectrica a inaugurat, săptămâna trecută, o linie electrică aeriană de 400 kV, de interconexiune între Reşiţa şi Pančevo din Serbia. Investiţia depăşeşte suma de 81...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Domnule deputat, să vă apropiaţi de concluzii.
			Domnul Florinel Stancu: Imediat. Exemplele pot continua. Investiţiile în sistemul energetic naţional au loc. Sumele alocate vor creşte în fiecare an. Sper ca aceste argumente să vă convingă să renunţaţi la acuzaţii şi să vă gândiţi mai mult la România. Mulţumesc. Florinel Stancu, deputat al PSD Dolj.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim foarte mult.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Laurenţiu Leoreanu. Vă mulţumesc.
			Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declaraţia mea politică se intitulează: "Statul român nu mai are bani pentru a plăti salariile cadrelor didactice!" În timp ce auzim de la domnul Liviu Dragnea şi de la doamna Viorica Dăncilă cum duduie economia României şi cum totul merge strună la noi în ţară, cadrele didactice şi directorii de şcoli sunt îngrijoraţi că nu îşi vor primi integral salariile şi că statul le achită parţial, doar cât se poate, contribuţiile sociale. Ceea ce vă spun acum nu este un simplu discurs politic. Spre deosebire de mulţi dintre cei aflaţi la guvernare, noi, cei din PNL, stăm de vorbă cu oamenii şi ştim exact care este realitatea. Zilele trecute am stat de vorbă cu directori de şcoli şi cadre didactice din mediul preuniversitar din judeţul Neamţ, care mi-au atras atenţia asupra faptului că sistemul de învăţământ este în pragul unui colaps. Ei se tem că Ministerul Educaţiei nu mai are bani pentru salarii, în condiţiile în care directorii de şcoli au fost chemaţi la inspectoratele şcolare pentru a găsi soluţii prin care să strângă cureaua. Ce li s-a sugerat? Să reanalizeze structura de personal, să comaseze clase, chiar să recurgă la disponibilizări. Ba chiar am aflat că, în luna martie, contribuţiile cu asigurările de sănătate, pensii sau şomaj aferente personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic au fost achitate parţial, doar în proporţie de 70%. Şi, mai grav, în luna aprilie nivelul acestora nu atinge nici măcar 50%! Directorilor de şcoli le este teamă că li se vor bloca conturile, iar unii dintre ei deja au primit de la ANAF somaţii că înregistrează penalităţi. În aceste condiţii, le este teamă să semneze statele de plată, pentru că astfel devin complicii unui sistem care este la un pas de a încălca legea. Profesorii sunt şi ei îngrijoraţi că nu li se plătesc contribuţiile şi nu vor avea cum să meargă la medic, dacă au nevoie, sau vor avea o pensie mai mică. În plus, se întreabă dacă, odată cu transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, nu vor fi şi ei responsabili de neplata contribuţiilor prin acceptarea salariilor nete şi prin asumarea tacită a plăţii parţiale a contribuţiilor. Este inacceptabil că avem, acum, în anul 2018, astfel de discuţii şi nu ştim dacă avem bani chiar şi pentru achitarea salariilor profesorilor. Ceea ce v-am relatat nu se întâmplă doar la nivelul judeţului Neamţ, ci în toată ţara. Am câteva întrebări la care sper să răspundă în cât mai scurt timp atât Ministerul Educaţiei Naţionale, dar şi Ministerul Finanţelor Publice. Domnule Valentin Popa, domnule Eugen Teodorovici, cum explicaţi cadrelor didactice achitarea parţială a contribuţiilor sociale ale cadrelor didactice? Când vor fi ele achitate integral? Domnule Valentin Popa, este adevărat că ministerul pe care îl conduceţi a propus inspectoratelor şcolare ca directorii de şcoli să reanalizeze structura de personal, să facă disponibilizări sau să comaseze clase pentru a se încadra în buget? Şi, domnule ministru Eugen Teodorovici, are oare Ministerul Finanţelor Publice capacitatea de a achita drepturile salariale tuturor cadrelor didactice, dar şi personalului didactic auxiliar şi nedidactic? Sper ca doamna Viorica Dăncilă să trateze cu seriozitate acest subiect şi să lase deoparte răfuielile cu preşedintele Iohannis, chiar dacă aceasta pare singura preocupare a Guvernului PSD. Am fost profesor timp de 25 de ani, ştiu cât de dedicaţi sunt majoritatea profesorilor din România, ce probleme au şi cum încearcă să le ascundă atunci când vin la catedră, în faţa elevilor. Haideţi să îi tratăm cu respectul pe care îl merită, pe toţi slujitorii învăţământului românesc! Deputat al PNL de Neamţ, Circumscripţia nr. 29, Laurenţiu-Dan Leoreanu. Mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu.
			Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: "Moldova vrea autostradă!" Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În calitatea mea de deputat ales în judeţul Bacău, mă solidarizez cu şoferii care au participat, sâmbătă, 19 mai 2018, la cea mai importantă mişcare de protest realizată de moldoveni, după mişcarea studenţilor din Iaşi, din 1987. Pentru prima dată după 31 de ani, sucevenii, ieşenii, băcăuanii sau vasluienii s-au solidarizat într-un protest cu o miză importantă decât orgoliile locale ieftine şi păguboase, de genul celor generate de traseul autostrăzii A8. Îl întreb direct pe concitadinul meu, domnul Lucian Şova, ministrul transporturilor, dacă i-a făcut plăcere să i se claxoneze în poartă? Fizic, nu s-a întâmplat asta, însă o mare parte dintre protestatari au trecut prin centrul Municipiului Bacău. Nu ca o provocare, ci pentru simplul fapt că Bacăul nu are şosea de centură. La aproape 29 de ani de la Revoluţie, în Moldova nu s-a construit vreun metru de autostradă. În aceste condiţii, n-ai cum să nu te solidarizezi cu toţi moldovenii, care suferă cea mai cruntă izolare economică, prin lipsa totală de investiţii în infrastructură. Precizez aici că întreţinerea drumurilor judeţene de către baronii PSD şi cârpirea străzilor nu reprezintă investiţii în infrastructură. Mă nemulţumeşte totuşi, în schimb, tăcerea nepermisă a băcăuanului, a moldoveanului din fruntea Ministerului Transporturilor. Dacă nu a avut forţa să iasă în faţa protestatarilor sau măcar la una dintre televiziunile mai prietene, înseamnă că este extrem de grav, înseamnă că nu are ce să ne spună. Dacă în 1987 studenţii ieşeni scandau: "Vrem apă să ne spălăm şi lumină să învăţăm!", acum, noi, moldovenii scandăm: "Moldova vrea autostradă, ca să ne dezvoltăm!". Nu vrem altceva decât condiţii egale, ca aceia din Braşov, Constanţa sau Cluj. Am ajuns atât de izolaţi, încât orgoliile locale reprezintă adevărate obstacole în dezvoltarea regiunii. După cum bine ştiţi, Moldova este controlată aproape în totalitate de PSD. Ici-colo, sunt mici insule de supravieţuitori ai partidelor de opoziţie. În aceste condiţii, singura explicaţie logică pentru politicile falimentare economic aplicate regiunii, de PSD, este că se vrea ca Moldova să fie subdezvoltată, dependentă de subvenţiile de la centru, cu o administraţie obedientă şi dependentă de banii de la bugetul de stat, cu un electorat fără speranţă şi chiar terorizat de puterea absolută a baronilor roşii.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PMP, însuşi domnul Corneliu Bichineţ. Poftiţi, domnule deputat.
			Domnul Corneliu Bichineţ: O să încep în maniera lui Ion Creangă. Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, de câte ori vin la acest pupitru şi îl văd pe domnul Ben-Oni Ardelean la conducere, simt că PNL, un partid cu un trecut măreţ şi cu un prezent alambicat, va avea viitor. Nu sunteţi sursa mea de inspiraţie. Nu mă mai inspiră de multă vreme nici Alina Gorghiu, nici Raluca Turcan, nu mă inspiră nici chiar Andreea Cosma, nici celebra Chichirău. Pentru mine, muză în această perioadă este domnul ministru Iordache, care, săptămâna trecută, în urma dialogului pe care l-am înfiripat aici, m-a determinat ca printr-o declaraţie politică să ajung la 350.000 de vizualizări şi să primesc semnale chiar din partea unor deţinuţi, cel mai frumos fiind din partea unui deţinut - am permisiunea să-i dau numele - Matei Nelu, pe care l-am sfătuit să stea liniştit acolo, să nu cumva să beneficieze de o eliberare condiţionată, că afară este foarte rău. Este rău şi în puşcărie, dar afară este rău, tare de tot. De asemenea, a venit la Bârlad, acolo de unde domnul Mihai Botez a semnalat o chestiune foarte bună - şi vă felicit, domnule deputat. A venit la audienţă, cine credeţi? Mama celebrului Pardalian Gălbează, care mi-a dat să citesc scrisoarea fiului său, scrisă caligrafic, cu semne de punctuaţie, ceea ce denotă că omul s-a şcolit acolo în cei 8 ani de... nu 8 ani, 8 ture de detenţie şi poate deveni un prozator celebru. Printre altele, femeia a cerut un ajutor material. I l-am acordat. Să faceţi şi dumneavoastră treaba aceasta, când vin oamenii la audienţă! Şi vă spicuiesc din scrisoare. "Dragă mamă, Ştiu ce e în sufletul matale - că aşa vorbesc moldovenii, cu "matale" -, e greu să aibă o mamă un fecior la puşcărie, d’apăi trei, cât ai matale, acum!" Mergând mai departe. În ţara aceasta, explozii se întâmplă şi pe linie politică. Cioloş, fost prim-ministru, a făcut un partid, România Î. În limbajul doamnei Dăncilă, "România Î" înseamnă "România Împreună". Nu ştiu cât va capta domnul Cioloş din electorat, pentru că, atunci când a avut posibilitatea să fie productiv, ca prim-ministru, nu prea a fost. Gheorghe Funar, fost primar al Clujului, a captat, cred, filonul naţionalist al PRM şi a făcut Partidul România Noastră. Le doresc succes, amândurora! Dar, ce să vezi, iată cum trece timpul. Cel pe care Adrian Năstase îl alinta "micul Titulescu", domnul Victor Ponta, fost prim-ministru - statisticile arată, un prim-ministru bun -, şi-a făcut, şi Domnia Sa, partid - Pro România. Şi îi dau un sfat, de la înălţimea acestei tribune. Să facă o voltă şi, dacă vrea să aibă un succes mai mare decât şi-l poate imagina, să dea mâna cu Traian Băsescu. Acestea sunt paradoxurile în politica românească. Acum, în faţă, domnul Victor Ponta are trei obstacole, ca în poveşti. Omul de pe locul 3, care ţinteşte peste capul omului de pe locul 2, spre poziţia numărul 1 în stat, un fel de frate de cruce al Domniei Sale, Liviu Dragnea, nu se dă deoparte. Nici cel de pe locul 2, care ţinteşte şi el locul 1, nici el nu se dă deoparte. Iar, ca un sfinx, domnul preşedinte Iohannis, un pic mai înalt decât ei, nici el nu se dă deoparte. Asta e frumos în politica românească! Corneliu Bichineţ, PMP Vaslui. Şi aceasta se cheamă declaraţie politică. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule Bichineţ.
			Din partea parlamentarilor neafiliaţi, doamna Oana Bîzgan.
			Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral: Dragi colege, Dragi colegi, România se confruntă cu o rată inacceptabilă de risc de sărăcie şi excluziune socială. Sărăcia afectează inclusiv persoanele active pe piaţa muncii, în special femeile şi tinerii. Una din cinci persoane în vârstă de până la 25 de ani este în şomaj şi prezintă un risc accentuat de sărăcie. În acelaşi timp, 1 din 10 tineri care lucrează continuă să trăiască în sărăcie. Tinerii depind adesea de locuri de muncă temporare şi prost plătite, ceea ce îi expune exploatării, le scade încrederea în sine şi le înrăutăţeşte condiţiile de viaţă. Întrebaţi unde îşi văd viitorul, 1 din 2 tineri români spun că în următorii 5 ani au de gând să plece din ţară. Trebuie să facem mai mult pentru ei. În ţara noastră, peste 15% dintre tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani se încadrează în aşa-numita categorie NEET, adică persoane care nu sunt încadrate în piaţa muncii şi nu sunt înscrise nici în programe educaţionale, nici în alte programe de formare profesională. În plus, ne confruntăm cu o rată alarmantă de părăsire timpurie a şcolii, care potenţează riscul de sărăcie şi excluziune socială în rândul tinerilor. Studiile europene arată că foarte mulţi dintre ei se simt descurajaţi în plan economic. Politicile de activare pe piaţa muncii şi de încurajare a antreprenoriatului în rândul tinerilor sunt absolut necesare. Tinerii noştri trebuie sprijiniţi să se dezvolte, indiferent de mediul din care provin sau de dezavantajele pe care le au de înfruntat - sărăcie, discriminare pe bază de gen, vârstă, apartenenţă etnică sau grad de dizabilitate. Am depus o serie de proiecte ai căror beneficiari direcţi sunt copiii şi tinerii, inclusiv cei care în faţa legii sau a autorităţilor rămân invizibili, în lipsa unui CNP şi a documentelor de identitate. Şi ei trebuie să beneficieze de drepturile fundamentale la educaţie şi îngrijire medicală. Vreau ca toţi copiii şi tinerii din România să-şi atingă potenţialul deplin şi să-şi vadă visele împlinite aici, în România. Trebuie să ne îndreptăm eforturile înspre a crea o dezvoltare durabilă sub aspect social, economic, politic, care să ne asigure stabilitatea şi prosperitatea, deja de astăzi şi, bineînţeles, pentru viitor. Voi continua demersurile pentru reducerea inechităţilor şi contez pe sprijinul dumneavoastră, dragi colege şi dragi colegi, în a asigura un viitor în care cu toţii ne vom asuma rolul de a construi România pe care ne-o dorim. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, doamnă deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Ioan Dîrzu.
			Domnul Ioan Dîrzu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Trebuie să spunem stop abuzurilor de contestaţii la achiziţiile publice". România va face un pas major în deblocarea investiţiilor. Se modifică radical Legea achiziţiilor publice, prin care vor fi înlăturate cele mai mari bariere care au frânat până acum dezvoltarea României. Este a doua mare intervenţie a Guvernului în deblocarea investiţiilor, după ce a modificat Legea parteneriatului public-privat, asigurând totodată instrumentele prin care să nu se poată înstrăina şi delapida proprietatea publică. În această săptămână se va aproba unul dintre cele mai importante acte normative din acest an, o măsură aşteptată cu mare interes de autorităţile locale, de investitori şi de cetăţeni, în general, care îşi doresc investiţii în dezvoltarea României. Se modifică Legea achiziţiilor publice şi vor fi înlăturate trei bariere majore care blocau investiţiile în România: se înlătură bariera abuzului de contestaţii, prin introducerea unei cauţiuni la depunerea contestaţiei; se înlătură bariera care ţinea pe loc un proiect contestat până la pronunţarea definitivă şi irevocabilă. Contractul se va putea semna imediat după verdictul primei instanţe; se înlătură bariera controlului ex-ante, prin simplificarea drastică a acestei proceduri care se desfăşoară înainte de atribuirea proiectului. În plus, se simplifică achiziţiile directe, după modelul Comisiei Europene, prioritatea aplicării directe a dreptului european fiind valabilă şi pentru noi, românii. Totodată se va înfiinţa Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate, prin care se vor cumpăra produsele necesare pentru toate autorităţile publice. Se obţin două avantaje majore: 1. Se termină harababura cu diferenţele dintre preţurile de achiziţie pentru aceleaşi produse, cumpărate în locuri diferite. Şi va scădea preţul de achiziţie, pentru că se va negocia un volum mare de produse, deci vom face economii importante la buget. Cea mai importantă va fi scăderea preţului de achiziţie la medicamentele necesare unităţilor medicale din România. Din economiile făcute vom putea cumpăra mai multe medicamente şi de o calitate mult mai bună. Tot în acest sistem centralizat se vor mai achiziţiona carburanţi, autovehicule, echipamente IT şi birotică-papetărie. Vom opri jaful din administraţia publică în procedura de achiziţii. Mulţumesc. Deputat de Alba, Ioan Dîrzu.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Florica Cherecheş.
			Doamna Florica Cherecheş: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Asaltul asupra Pilonului II - între eroare şi oroare!". Ne-am obişnuit să auzim despre erori de comunicare în cadrul PSD, sau, mai nou, documente postate din greşeală pe site-ul oficial al Guvernului, de parcă oricine ar putea posta pe acest site oficial. Din păcate însă nu e vorba de erori, ci de tentative ale PSD de a ne testa vigilenţa, de a vedea cum reacţionează cele patru milioane de persoane direct afectate. Asaltul asupra Pilonului II de pensii a pornit anul trecut, printr-o serie de "erori de comunicare". Însuşi ministrul finanţelor anunţa în vara anului trecut desfiinţarea Pilonului II, ca apoi, în urma unei reacţii puternice a Partidului Naţional Liberal şi a societăţii civile, să se renunţe la această tentativă, fiind etichetată drept eroare de comunicare. Pilonul II de pensii este o miză mult prea importantă pentru coaliţia de guvernare, iar dacă desfiinţarea directă a Pilonului II nu este posibilă, reducerea contribuţiei de la 5,1% la 3,75% a fost o măsură eficientă de a face rost de 1 miliard de euro şi a-i direcţiona spre bugetul de stat. Acest lucru, în contextul în care România şi-a asumat, prin Programul de Aderare la Uniunea Europeană, o creştere la 6% a contribuţiei pentru Pilonul II de pensii, până în 2016. Deoarece nici această măsură nu satisface setea de bani a coaliţiei de guvernare, s-a trecut la o strategie în mai mulţi paşi. Primul îl reprezintă suspendarea contribuţiei la Pilonul II, în perioada iulie-decembrie a anului curent, intenţie cuprinsă în proiectul de hotărâre publicat pe site. Acest Guvern şi-a demonstrat incapacitatea de administrare a banilor publici, risipind sume enorme, fără a face investiţii în infrastructură, educaţie sau sănătate. Iar acum, când banii încep să se termine, când împrumuturile sunt deja uriaşe, atenţia se îndreaptă spre banii privaţi, economisiţi de contribuabili în Pilonul II, suma vizată fiind de 9 miliarde de euro. Ne vom confrunta în anii ce urmează cu o situaţie extrem de dificilă, când o mare parte a populaţiei active se va pensiona şi numărul pensionarilor, raportat la cel al salariaţilor, va fi de 3 la 1. În această situaţie, banii economisiţi în Pilonul II, considerat unul dintre cele mai eficiente sisteme din Europa, reprezintă singura soluţie pentru generaţiile viitoare. Stimaţi colegi ai coaliţiei de guvernare, aveţi şi dumneavoastră copii şi nepoţi şi cred că vă doriţi ca aceştia să crească şi să locuiască în România. Discutăm acum despre securitatea financiară a copiilor noştri, lăsând la o parte orice apartenenţe politice. Trebuie să înţelegeţi şi să acceptaţi că aceşti bani aparţin în întregime contribuabililor şi familiilor acestora şi vor continua să le aparţină, nu aveţi niciun drept să vă atingeţi de ei! Acest aspect nu este negociabil! Şi, da, aceşti bani sunt privaţi, nu reprezintă un act de bunăvoinţă a statului român. Noi vom continua lupta pentru apărarea proprietăţii private şi susţinerea acestui sistem privat, complementar, de pensie, şi vom cere creşterea contribuţiei spre Pilonul II la 6%, aşa cum a fost prevăzută la înfiinţarea acestuia. Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc.
			Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Sergiu Cosmin Vlad.
			Domnul Sergiu Cosmin Vlad: Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, Doresc să aduc în atenţia dumneavoastră o situaţie semnalată de cetăţeni ai municipiului Arad, care se manifestă încă din anul 2010 şi care este cauzată de funcţionarea defectuoasă a staţiei de epurare a apelor uzate din subordinea Companiei de Apă Arad. Deşi modernizată, această facilitate constituie în prezent o sursă de deranj pentru o bună parte a locuitorilor municipiului. În perioada primăvară-toamnă a fiecărui an, dinspre staţia de epurare, în zona cartierelor Pârneava, Alfa, Confecţii şi, parţial, Centru, din municipiul Arad, pătrunde un puternic miros de excremente. Populaţia din zonele amintite este supusă unui disconfort ridicat, care face aproape imposibilă orice activitate în aer liber, inclusiv aerisirea spaţiilor de locuit. Menţionez că aceste zone sunt rezidenţiale, tot aici aflându-se şi Aeroportul Arad, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, Penitenciarul Arad şi campusul Universităţii de Vest "Vasile Goldiş", clinici private şi de stat, precum şi numeroase şcoli şi grădiniţe. Doresc să întreb cum este posibil ca în anul 2018, într-un oraş din Uniunea Europeană, normele de mediu să fie călcate grosolan în picioare, iar autorităţile să ignore complet cetăţenii? Pe de o parte, avem administraţia locală, incapabilă să asigure servicii publice de calitate, iar, pe de altă parte, avem Ministerul Mediului, incapabil să constrângă prestatorul serviciului să respecte procesul tehnologic şi normele privind poluarea. Nu eu aştept măsuri care să conducă la eradicarea mirosurilor de hazna din oraşul Arad, le aşteaptă zeci de mii de cetăţeni pe care îi reprezint. Sergiu Vlad, deputat al USR de Arad.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Petru Movilă.
			Domnul Petru Movilă: Bună ziua, stimaţi colegi. Declaraţia politică se numeşte "PSD-ALDE pe autostrada ruşinii". Faptul că regiunea Moldovei, care reprezintă principalul bazin electoral al PSD, este uitată de ani la rând la capitolul investiţii nu mai reprezintă o noutate pentru nimeni, nu mai miră pe nimeni. Sâmbătă, 19 mai 2018, PSD-ALDE a pus din nou pumnul în gură societăţii civile, încercând prin tertipuri mişeleşti să facă nevăzut şi neauzit marşul motorizat pentru Autostrada Iaşi - Târgu Mureş, organizat civilizat de două asociaţii civice din Iaşi. Ceea ce s-a întâmplat este inadmisibil, stimaţi colegi. Participanţii la miting - intelectuali, oameni de afaceri, oameni simpli, muncitori, oameni cu spirit civic - au fost primiţi cu pâine şi sare de bucureşteni, iar de doamna primar Firea, cu jandarmii şi poliţia. Doamna primar, originară din regiunea Moldovei, din Bacău, mai exact, a ţinut în mod expres să-i umilească pe aceşti oameni, transmiţându-le în ultimul moment faptul că nu au primit autorizaţia pentru acest marş în Capitală. Cât despre doamna ministru Carmen Dan, consider că o demisie rapidă ar scuti nevoia de explicaţii referitoare la modul şi motivul pentru care poliţia a şicanat şi abuzat acest marş. Stimate domnule preşedinte Dragnea, v-aţi temut, alături de colegii dumneavoastră din PSD, ca acest marş să nu devină vocal, să nu capete importanţa cuvenită pe agenda publică şi aţi încercat prin toate mecanismele avute la îndemână să le puneţi pumnul în gură în cel mai grotesc mod posibil. Astăzi, în Anul Centenarului, când ar trebui să vorbim despre unitatea neamului, despre echitate, regăsim o ţară mai divizată ca oricând, cu o zonă mai săracă ca alta. Este o ruşine, domnule preşedinte al PSD şi colegi din PSD, faptul că nu sunteţi în stare măcar să aduceţi în discuţie subiectul autostrăzii Ungheni - Iaşi - Târgu Mureş, nu sunteţi capabili măcar să vă aşezaţi la masă şi să discutaţi despre acest proiect, astăzi, când toată puterea vă aparţine! Este, din nou, o ruşine şi faptul că Uniunea Europeană vă trage din ce în ce mai des de mânecă referitor la proiectul autostrăzii, vă anunţă că sunt bani, vă invită să-i accesaţi, dar dumneavoastră nu sunteţi capabili de acest lucru, asumându-vă astfel riscul de a pierde această şansă de a realiza proiectul autostrăzii pe bani europeni nerambursabili. O ruşine la fel de mare este modul în care conducerea PSD Iaşi se face că munceşte, că aduce bani pentru Iaşi, dar marile proiecte nu există. Şi mă refer la preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, la primarul Iaşiului, parlamentari PSD, miniştri, membri din Cabinetul doamnei prim-ministru "He He". În final, stimate domnule preşedinte Dragnea, vă transmit, dumneavoastră şi colegilor dumneavoastră de partid şi de guvernare, să vă fie ruşine pentru pumnul pus din nou în gură ieşenilor şi moldovenilor care au participat cu bună-credinţă şi din proprie iniţiativă la marşul pentru autostrada Ungheni - Iaşi - Târgu Mureş. Nu a fost un marş politic, ci unul cetăţenesc, civic, dacă înţelegeţi termenul. Ruşine, PSD! Ruşine, ALDE!
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau cuvântul domnului deputat, domnului preşedinte Laurenţiu Nistor.
			Domnul Laurenţiu Nistor: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PSD o susţine necondiţionat pe Viorica Dăncilă, premier legitim al României". În ultima perioadă am asistat cu toţii la încercările PNL, precum şi ale preşedintelui Klaus Iohannis, de a înlătura un guvern legitim ales. Viorica Dăncilă are dreptul să rămână premier, fiindcă milioane de români i-au dat acest drept şi legitimitatea de a-i reprezenta. Şi o face foarte bine. Aşa cum arată toate datele, România este pe drumul cel bun. Avem o creştere economică sustenabilă - peste 500.000 de români au ieşit din riscul de sărăcie, potrivit ultimelor date ale Eurostat. De altfel, chiar săptămâna trecută, Guvernul a anunţat că îşi propune să atragă investiţii de peste un miliard de euro, iar schema lansată este doar o parte din pachetul de stimulare a investiţiilor în România. Potrivit datelor Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, portofoliul InvestRomânia cuprinde 84 de proiecte - investiţii străine, aflate în diferite stadii de implementare, cu un număr total de locuri de muncă create de peste 15.000. Valoarea investiţiilor străine directe, pe primele trei luni ale anului 2018, a crescut cu 21,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017. Aşadar, investitorii străini au încredere în potenţialul economic al ţării noastre. În acest context, opoziţia, în frunte cu Ludovic Orban şi preşedintele României, face plângeri penale şi cere demisia premierului. Fără nicio legătură cu realitatea. Acuzaţiile de înaltă trădare, uzurparea funcţiei publice, divulgarea de informaţii nepublice şi prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte preşedintelui României, în scopul ascunderii săvârşirii unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, demonstrează neseriozitatea unui demers care poate arunca ţara în haos. Am speranţa că procurorii nu vor da curs acestei cacealmale politice şi nu vor răsturna ordinea democratică şi constituţională din România. Organizaţia Judeţeană a PSD Hunedoara îşi reafirmă sprijinul necondiţionat pentru premierul Viorica Dăncilă şi pentru Guvernul legitim pe care îl conduce. Laurenţiu Nistor, deputat de Hunedoara.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Sorin-Ioan Bumb. Poftiţi, domnule deputat.
			Domnul Sorin-Ioan Bumb: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "Subvenţiile europene pentru agricultura românească, împuţinate de incompetenţa PSD". Campania de depunere a cererilor unice de plată pentru subvenţiile plătite de APIA, din această primăvară, se încheie cu apelul demagogic al ministrului agriculturii, lansat către fermieri cu două zile înainte de termenul final de a depune cererile de plată şi cu ameninţarea aceluiaşi ministru că după expirarea termenului sudează uşile. Situaţia ar fi hilară dacă nu ar fi de o gravitate deosebită şi dacă nu ar fi îmbrăcată în haina cinismului şi demagogiei politice. Practic, domnul ministru pasează cartoful încins în braţele fermierilor, când, de fapt, toate problemele sunt la Ministerul Agriculturii. Lansând acest apel către fermieri, domnul ministru încearcă să inducă ideea că ei sunt de vină pentru rata scăzută a accesării subvenţiilor agricole, nu sistemul prost conceput şi prost întreţinut, care în fiecare zi ridică noi probleme. Nu procedura complicată de completare a cererilor de finanţare, nu sistemul informatic al APIA, aflat în pragul colapsului, nu cadastrul inexistent al terenurilor agricole sunt de vină pentru greutăţile în depunerea cererilor de plată şi nici Ministerul Agriculturii, care nu face absolut nimic pentru a remedia aceste situaţii. Ci fermierii, care nu merg să depună cererile. Sau, cel puţin, asta vrea domnul ministru să dea de înţeles. După ce recent comisarul european Corina Creţu a aruncat nucleara în curtea Guvernului, arătând că România se află deja cu un picior în groapă, în privinţa accesării banilor europeni pentru infrastructură, subvenţiile pentru agricultură au rămas cam singurii bani europeni care vor mai intra în această ţară. Iar faptul că un comisar european provenit din PSD dă cu bomba în propriul Guvern nu este decât dovada gravitaţii situaţiei economice în care România se află. Probabil speriat de perspectiva remanierii - că a cam venit vara şi, odată cu ea, şi termenul de expirare al acestui Guvern - şi aflat sub povara aducerii de fonduri europene în ţară, domnul ministru al agriculturii caută o soluţie salvatoare. A găsit, din păcate, una de tip Radio Erevan, bazată pe demagogie şi politicianism ieftin. Cred, totuşi, că ministrul agriculturii nu ar trebui să-şi facă probleme prea mari că va fi schimbat şi să se ocupe mai serios de rezolvarea problemelor de la APIA. A dovedit deja, prin Programul "Alege oaia", că este un ministru foarte "performant": după nici şase luni de la startul acestui program, toată România mânca deja miei. Desigur, Sărbătoarea Paştelui a fost o pură coincidenţă. Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau cuvântul domnului Emil Paşcan.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică se intitulează: "Cultura şi cercetarea ştiinţifică sunt desconsiderate şi umilite". Nu trece o săptămână fără să mai aflăm de încă o aberaţie din aşa-zisa reformă salarială unitară, promovată de guvernarea PSD-ALDE. O acţiune guvernamentală programatică, insuficient fundamentată, pripită şi grăbită, care a busculat sistemul salarial, generând grave dezechilibre în economia României. Primesc consecvent la biroul parlamentar sesizări din partea unor categorii profesionale discriminate salarial, angajaţi care caută şi solicită să li se facă dreptate. În acest sens, mi s-au adresat recent cercetători angajaţi ai Academiei Române, cu privire la veniturile acestora. Legea salarizării unitare, aşa cum a fost prezentată publicului, adică demagogic, propagandistic şi electoral, se dorea a fi un demers legislativ menit să reducă discrepanţele salariale şi sociale, indiferent de domeniile de activitate. În realitate, disproporţiile salariale dintre vârful şi baza piramidei de salarizare s-au accentuat la nivelul multor instituţii, dar şi de la o instituţie publică la alta. În prezent, în institutele de cercetare ale Academiei Române, un asistent cercetare, cu titlul de doctor, câştigă 1.463 lei, iar un cercetător ştiinţific încasează lunar 1.637 lei. Prin comparaţie, şoferii din unele instituţii publice au ajuns să aibă lefuri între 2.000 şi 4.000 de lei, la fel şi o femeie de serviciu, pe când un referent din administraţia publică locală, adică prima treaptă a salarizării funcţionarilor publici, primeşte un salariu situat între 3.000 şi 4.500 de lei. Precizez, pentru a nu se interpreta eronat, că susţin ca fiecare categorie socio-profesională să fie remunerată meritoriu şi să aibă asigurat un nivel de trai decent şi demn. Însă discrepanţele salariale generate în sistemul public sunt revoltătoare, prin raportare la studii, nivel de pregătire, funcţie, competenţă şi responsabilitate. Într-o situaţie similară, discriminatorie şi umilitoare din punct de vedere al retribuţiei, se află şi angajaţii din cadrul direcţiilor judeţene pentru cultură, care ajung să aibă salarii mai mici chiar decât ale colegilor din instituţiile pentru cultură pe care le coordonează ierarhic. Şi să nu uităm că aceşti specialişti se află în prima linie în privinţa protejării patrimoniului cultural naţional. În absenţa unei salarizări corespunzătoare, specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în respectivele instituţii îşi caută alte locuri de muncă şi vor părăsi sistemul care-i nedreptăţeşte. Finalmente, devine din ce în ce mai dificilă atragerea şi menţinerea în sistem a personalului supracalificat şi cu vocaţie pentru cultură şi cercetare. Pierderea acestor specialişti reprezintă un pericol chiar pentru viitorul intelectual al României. Cum aceşti specialişti nu se pretează la promovarea unor manifestări publice de protest şi nici nu reprezintă o forţă numeric semnificativă, sunt desconsideraţi şi abandonaţi de o guvernare care, deşi ne aflăm într-un an cu semnificaţii culturale şi istorice centenare, pare că nu are nicio preocupare semnificativă pentru susţinerea culturii şi a cercetării ştiinţifice din România. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul, domnului deputat Petru-Sorin Marica. Poftiţi, domnule deputat.
			Domnul Petru-Sorin Marica: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Codul administrativ nu poate fi prilej de confruntare politică". Anul acesta, în anul Centenarului, vom adopta şi va intra în vigoare Codul administrativ. Este o prioritate absolută a Programului de guvernare cu care actualul Guvern a fost învestit în Parlament. Proiectul Codului administrativ este un document amplu, care strânge la un loc toate prevederile din domeniul administraţiei publice, într-un text de lege unic. Se doreşte ca toată legislaţia referitoare la funcţionarea administraţiei publice centrale şi locale să fie simplificată şi reunită într-un singur Cod administrativ, un cod european care să stimuleze modernizarea şi dezvoltarea României şi care să răspundă nevoilor reale ale cetăţenilor, în relaţia cu statul. Partidul Social Democrat şi-a propus ca prin acest cod să realizeze în primul rând debirocratizarea şi informatizarea instituţiilor. Dorim, de asemenea, să delimităm clar răspunderea legală de ceea ce înseamnă oportunitatea luării unei decizii. Codul va conţine şi Statutul funcţionarului public, unul din scopuri fiind acela de a da posibilitatea departajării funcţionarilor performanţi de restul funcţionarilor. Vor fi definite foarte clar atât drepturile, cât şi obligaţiile acestora, nivelul de răspundere, dar şi beneficiile unei cariere bazate pe performanţă. Obiectivul final este profesionalizarea actului public, în aşa fel încât funcţionarul public să fie respectat de către stat, dar şi de către cei cu care intră în contact, iar principalul criteriu pe baza căruia acest respect să fie generat să rămână competenţa. Ştiu că s-au adunat deja multe propuneri de modificare, de îmbunătăţire, de clarificare şi de corelare în ceea ce priveşte prevederile şi pentru a obţine o lege bună trebuie să existe multă prudenţă în redactarea finală a textului legii. Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Codului administrativ a stabilit deja un calendar concret, cu termene foarte strânse. Nu va fi deloc uşor. Volumul de muncă este imens. Trebuie analizat integral cadrul normativ actual. Trebuie elaborate proiecte, centralizate şi examinate iniţiativele aflate în proces legislativ şi care vizează domeniul administrativ. Trebuie purtat un dialog cât mai larg cu toate instituţiile şi asociaţiile care au ceva de spus în domeniul administraţiei - asociaţii ale prefecţilor, primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene. Din câte cunosc, acest dialog a şi început, proiectul de Cod administrativ fiind deja analizat şi dezbătut în Asociaţia Municipiilor din România, în Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, în alte structuri asociative. S-a încheiat perioada de depunere a amendamentelor. Acestea au fost deja centralizate şi sunt dezbătute în prezent în şedinţele comisiei în ritm susţinut, termenul pentru finalizarea acestei etape şi depunere a raportului fiind la începutul lunii iunie. Este prilejul cel mai bun pentru ca să trecem peste doctrine de partid şi, dincolo de orice culoare politică, să ne concentrăm împreună eforturile pentru a da o lege coerentă, care să asigure o funcţionare eficientă a administraţiei centrale şi locale. Aici confruntarea politică nu îşi are vreun rost. Problemele comunităţilor locale sunt ale cetăţenilor şi este necesar ca ele să fie soluţionate cu cât mai puţină birocraţie, într-un timp cât mai scurt. Am convingerea fermă că ne dorim cu toţii, în calitate de reprezentanţi aleşi în cel mai înalt for legislativ al ţării, ca din ce în ce mai mulţi români să beneficieze de lucruri simple, cum ar fi: racordarea la servicii de apă curentă, racordarea la sistemele de canalizare, mai multe drumuri modernizate, de cadastrarea gratuită a proprietăţilor. Şi am amintit doar câteva dintre necesităţile curente ale membrilor unei comunităţi. Adoptarea Codului administrativ ar putea oferi un cadru legal modern şi european şi sunt deplin convins că ar fi un catalizator autentic al unei dezvoltări locale durabile în România. Deputat Petru-Sorin Marica. Mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică vizează un subiect de actualitate şi un subiect, îmi permit să spun, de importanţă naţională, deşi pare unul local: "Bucureşti, un oraş total blocat". Deşi regiunea Bucureşti-Ilfov produce peste 30% din produsul intern brut al României, din păcate, infrastructura rămâne mult rămasă în urmă. Problemele de infrastructură, de logistică şi de reţele de transport, existente în zona Bucureşti-Ilfov, necesită clar o intervenţie a Guvernului. Personal mi se pare că nu se mai poate! De la Aeroportul Otopeni până în centrul Bucureştiului faci frecvent o oră şi jumătate! Aceste lucruri, care ţin de incapacitatea acestui oraş şi a judeţului Ilfov, din jurul său, de a respira normal, pot deveni inclusiv o problemă de siguranţă naţională, dat fiind obiectivele importante care sunt în capitală şi în jurul capitalei. Cred că în mod clar administraţia publică locală a Bucureştiului nu este capabilă să gestioneze această problemă. Administraţia publică a Bucureştiului are alte priorităţi, din categoria "bibelou de porţelan pus pe televizor". Mi se pare evident că doar o intervenţie coordonată de la nivel guvernamental central, cu susţinerea Primăriei Generale a Bucureştiului şi a Consiliului Judeţean Ilfov, poate rezolva acest fapt. Şi vă dau câteva exemple. Se spunea că Primăria Capitalei ar dori să preia Centura Bucureştiului şi metroul. Mi se par nişte decizii total hazardate, din perspectiva faptului că Primăria Bucureştiului nu este capabilă să gestioneze traficul de pe câteva artere centrale. Sunt "dopuri" de circulaţie pe care le vedem şi dimineaţa, şi seara, mai nou le vedem şi după-amiază ori la prânz. Aşadar, ar fi total aberant ca o primărie, incapabilă să-şi gestioneze traficul din interiorul său, să primească două obiective de importanţă naţională, cum sunt metroul şi Centura Bucureştiului; Centura Bucureştiului care, deşi produce miliarde de euro anual, care ajung la bugetul public, este lăsată total de izbelişte, este amânată şi răsamânată. Ba chiar, la un moment dat, un ministru al transporturilor spunea că prin anul 2030 va fi gata Centura Bucureştiului. Uitaţi-vă ce se întâmplă în sudul Bucureştiului sau în vestul Bucureştiului, în fiecare zi, în fiecare dimineaţă! Este un trafic infernal! Aşa ceva nu ţine de o capitală europeană, ţine de un risc total de eşec al acestui oraş şi al judeţului din jurul său. De asemenea, ar trebui de urgenţă dată în folosinţă linia de metrou dintre centrul Bucureştiului şi Drumul Taberei. De asemenea, ar trebui ca CFR să urgenteze realizarea liniei de cale ferată dintre Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, o linie neglijată de incompetenţa celor din CNAIR şi CFR. Şi totodată ar trebui ca linia de metrou dintre Bucureşti şi Aeroportul Otopeni să fie realizată, să nu mai fie amânată la infinit, pentru că au unii nişte interese pe la Bruxelles să nu se facă linia de metrou pe DN1, să se facă nu ştiu unde, prin câmp. Aceste lucruri nu mai suportă amânare şi cred că este nevoie de o intervenţie coordonată, în vederea rezolvării rapide a acestor probleme de trafic care sugrumă Bucureştiul şi care pot deveni o problemă majoră, atât de economie naţională, de siguranţă şi ordine publică. Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov. Vă mulţumesc.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Giureci-Slobodan Ghera.
			Domnul Giureci-Slobodan Ghera: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Vizita premierului Croaţiei în România". Săptămâna trecută ne-am bucurat de o vizită importantă. Mă refer aici la vizita prim-ministrului Republicii Croaţia, Andrej Plenković. Acesta a fost întâmpinat cu onoruri militare la Guvern, după care a avut o întrevedere cu premierul Viorica Dăncilă. S-a discutat, la Palatul Victoria, despre cooperarea dintre cele două ţări la nivelul politico-diplomatic, precum şi despre intensificarea cooperării economice şi la nivel sectorial. De asemenea, s-a ajuns la concluzia că între cele două state există un potenţial de cooperare foarte bun în domenii precum: educaţie, afaceri interne, minorităţi, apărare, industrie de apărare şi agricultură. Tot în cadrul sosirii sale în ţara noastră, premierul Croaţiei s-a întâlnit şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, dar şi cu preşedintele României, Klaus Werner Iohannis. Prezenţa premierului Croaţiei vine să amintească de nivelul bun al relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări, dar şi de dinamica dialogului româno-croat la toate nivelurile. Trebuie să menţionăm faptul că, în prezenţa celor doi premieri, român şi croat, miniştrii apărării din cele două ţări au semnat "Declaraţia de Intenţie între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind consolidarea cooperării bilaterale în domeniile apărării şi securităţii", declaraţie care, cu siguranţă, va contribui la o mai bună apărare a celor două state. În urma întrevederilor din ţara noastră, Andrej Plenković a vorbit despre creşterea schimburilor comerciale între România şi Croaţia, care au ajuns la 310 milioane de euro, dar şi despre un important element al relaţiilor bilaterale - minoritatea croată din România -, una dintre cele mai vechi minorităţi pe care Croaţia o are în afara graniţelor şi care păstrează, de mai bine de 600 de ani, cultura identităţii naţionale. La finalul vizitei, premierul croat i-a lansat o invitaţie Vioricăi Dăncilă să viziteze Croaţia cât mai curând posibil. Reprezint minoritatea croată, aşa că această vizită nu poate decât să mă bucure şi să-mi dea încredere că relaţiile dintre cele două state vor fi din ce în ce mai bune, relaţii care au o istorie relativ scurtă, dar marcată de o evoluţie pozitivă, nu doar pe linie parlamentară, ci şi comercială, economică, dar mai ales interumană. Vă mulţumesc. Deputat al Uniunii Croaţilor din România, Ghera Giureci-Slobodan.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Tudor Ciuhodaru. Nu este. Domnul Ştefan Muşoiu. Poftiţi, domnule deputat.
			Domnul Ştefan Muşoiu: Mulţumesc, domnule preşedinte Declaraţia mea politică se intitulează "PSD are soluţii pentru menţinerea creşterii economice". Dragi colegi, Englezii au un proverb, potrivit căruia "Roma nu a fost întemeiată într-o zi". Şi PSD are soluţii pentru menţinerea creşterii economice, majoritatea lor puse în practică deja cu suficient succes şi confirmate de Eurostat şi INS, însă trebuie să avem în vedere şi factorul timp, atunci când vorbim despre rezultate imediate. Deşi englezii nu oferă şi argumentele care să le susţină raţionamentul logic, PSD vine cu explicaţiile necesare privind sporirea rezultatelor pozitive ale politicilor sale în timp, dar şi despre impedimentele pe care trebuie să le înlăture. Creşterea economiei uşor redusă, de la 6,9%, cât a fost calculată drept medie a anului trecut, la 4% în primul trimestru al acestui an, este un fenomen normal, justificat de trei mari categorii de motive obiective. Guvernarea tehnocrată nu a lăsat în urma sa decât proiecte de investiţii lipsite de maturitate şi anvergură. Mult lăudatul Cabinet condus de fostul premier Dacian Cioloş a instrumentat, prin seria de măsuri luate în graba mandatului cu termen de valabilitate prestabilit, şi o mare parte din blocaje procedurale sau birocratice ale căror efecte le resimţim azi şi pe care noi, cei de la PSD, trebuie să le corijăm just, dar şi într-un răstimp foarte scurt, astfel încât să nu afectăm viteza evoluţiei economice. În ciuda acestei presiuni, am reuşit să adoptăm Legea parteneriatului public-privat şi să modificăm Legea achiziţiilor publice, în aşa fel încât să aducem un plus de transparenţă acestor proceduri, dar şi să punem capăt oricăror forme de abuz care să blocheze definitivarea tuturor proiectelor, de la cele strategice, până la cele de utilitate locală. La aceste neajunsuri, moştenite de la tehnocraţi, se adaugă şi creditarea bancară precară a economiei reale, aspect care poate fi contabilizat, în dezavantajul tuturor firmelor româneşti. Numai că şi aici am identificat o soluţie salvatoare şi am şi implementat-o. Am mizat pe introducerea/aplicarea schemelor de ajutor de stat pentru investiţii şi crearea de noi locuri de muncă, strategie care s-a dovedit şi ea un nou succes, la fel ca şi deblocarea/pornirea proiectelor de mari investiţii publice, respectiv FSDI, PNDL I şi PNDL II. Pe lângă aceste două inconveniente majore, trebuie să observăm şi să avem în vedere, indiferent că suntem sociologi sau nu, şi neîncrederea generată şi întreţinută de fake news-urile alarmiste, panicarde, cu care spaţiul public este bombardat constant. Efectul negativ al ştirilor false privind aşa-zisul mers al economiei se manifestă direct asupra comportamentului populaţiei, companiilor, investitorilor străini, agenţiilor de rating şi aşa mai departe. Vă mulţumesc. Ştefan Muşoiu, deputat al PSD, Ialomiţa.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, domnule deputat.
			Din partea PSD, domnul Răzvan-Ilie Rotaru. Nu este. Doamna deputat Beatrice Tudor? Nu este. Doamna deputat Anişoara Radu? Nu este. Doamna deputat Alina Teiş. Poftiţi, doamnă deputat. (Se adresează doamnei deputat Elvira Şarapatin.) Dacă vreţi, aveţi timp s-o citiţi, doamnă deputat, după aceea. Da? (Se adresează doamnei deputat Alina Teiş.) Poftiţi.
			Doamna Elvira Şarapatin: Bună ziua, stimaţi colegi. Declaraţia politică se intitulează "Preşedintele Klaus Iohannis doreşte îndepărtarea Coaliţiei PSD-ALDE de la guvernare, pentru a genera instabilitate şi a instaura nedemocratic propriul Executiv". Stimate colege şi stimaţi colegi, Domnul preşedinte Iohannis a readus scandalul în conducerea României. La fel ca predecesorul său, îi critică pe adversari exact de cele mai grave lucruri de care se face el însuşi vinovat: ineficienţă la guvernare, situaţia din perioada guvernării conduse de domnul Cioloş, conflicte inutile şi gafe mari în politica externă. Toate declaraţiile din ultima perioadă ale preşedintelui Iohannis au fost marcate de ipocrizie de sus până jos, contrazicându-se aproape de fiecare dată. A criticat Guvernul pentru absorbţia fondurilor europene, deşi Coaliţia PSD-ALDE a recuperat întârzierile uriaşe din perioada Executivului reprezentat de Dacian Cioloş, iar astăzi, după doar un an şi un sfert, România are absorbţie 16%, depăşind multe state din Europa, cum ar fi Germania sau Italia. A cerut să fie informat despre acţiunile Guvernului în plan diplomatic, dar a refuzat să se consulte cu Guvernul şi Parlamentul înainte de evenimentele internaţionale. Îşi ia angajamente în numele României, care apoi trebuie puse în practică de Parlament şi Guvern. Deşi cere să fie informat, el însuşi nu a informat niciodată Guvernul şi Parlamentul în privinţa întâlnirilor cu oficialii străini. A criticat abordările de tip antagonist privind raportarea României la SUA, versus raportarea României la Uniunea Europeană, deşi el a fost cel care i-a acuzat de antieuropenism pe cei care au susţinut poziţiile SUA. Nu există niciun motiv şi nicio justificare care să reprezinte temei legal pentru cercetarea penală a premierului în procedura iniţierii şi discutării memorandumului privind mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Legea a fost respectată, premierul şi Guvernul au acţionat conform prerogativelor legitime şi legale pe care le au, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare. La nivel declarativ, domnul preşedinte susţine că este obligatorie colaborarea instituţională între Guvern şi Preşedinţie, dar, în acelaşi timp, critică dur Guvernul, de pe poziţii politice partizane, inclusiv în aspectele în care Executivul a obţinut succese: creşterea economică, mărirea veniturilor românilor, majorarea veniturilor la buget şi a investiţiilor directe. Insinuează că Guvernul a gafat în relaţia cu Uniunea Europeană, deşi chiar preşedintele a comis o gafă de proporţii, ce a făcut înconjurul lumii, când a vorbit de aşa-zisele "înţelegeri secrete cu nişte evrei". La nivel declarativ, preşedintele spune că este nevoie de o voce unită a României în proiectele majore, dar, în fapt, atacă brutal Guvernul şi creează nenumărate conflicte care afectează imaginea ţării. Asistăm la repetarea unui mod de operare care a fost aplicat în 2015, când a fost demis premierul Victor Ponta. Atunci, în 2015, Klaus Iohannis a cerut repetat, de cinci ori, demisia premierului. Acum, în 2018, preşedintele României a cerut de trei ori sau probabil de patru ori demisia premierului. Atunci, în 2015, a fost iniţiat un demers pentru începerea urmăririi penale a premierului. Acum, în 2018, "unealta" Ludovic Orban face plângere penală împotriva premierului în funcţie. Atunci, în 2015, la scurt timp după începerea acţiunii penale împotriva premierului, a trebuit să moară oameni pentru ca Guvernul să fie schimbat. Astăzi, în 2018, scenariul se repetă, punct cu punct.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Puteţi să vă apropiaţi de concluzie, doamnă deputat?
			Doamna Elvira Şarapatin: Acum, ca şi în 2015, procurorii sunt chemaţi să tranşeze dispute politice. Acum, ca şi în 2015, se doreşte înlocuirea profund ilegală, antidemocratică a unei guvernări PSD performante, care aduce ţării creştere economică şi românilor bunăstare. Acum, ca şi în 2015, preşedintele Iohannis este iniţiatorul şi beneficiarul. Preşedintele a dorit şi doreşte ca, prin mijloace care afectează grav statul de drept, să dea jos un guvern ales, care face performanţă pentru România şi care a mărit veniturile românilor. Preşedintele a dorit şi doreşte să pună în loc Guvernul său, care să blocheze mărirea salariilor şi a pensiilor şi să perpetueze abuzurile din justiţie. Vă mulţumesc. Deputat de Gorj, Elvira Şarapatin.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, doamnă deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Nicu Niţă. Domnul Ciprian-Constantin Şerban. Nu este. Doamna Anişoara Radu.
			Doamna Anişoara Radu: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Susţinerea IMM-urilor, prioritate a Guvernului PSD". Stimaţi colegi, Orice economie din lume, pentru a se dezvolta în mod sustenabil are la bază dezvoltarea mediului de afaceri. În acest sens, Guvernul României şi Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat promovează o serie de programe naţionale multianuale de microindustrializare, special create pentru susţinerea IMM-urilor înfiinţate înainte de anul 2017. Paradigma economică care stă în spatele susţinerii şi promovării întreprinderilor mici şi mijlocii este că acestea sunt inovative şi aduc plusvaloarea economică, aspect ce duce la crearea de mai multe locuri de muncă. Stimularea investiţiilor reprezintă pilonul esenţial al creşterii economice pentru 2018 şi se găseşte cu prioritate în zona IMM-urilor. În acest an, PSD alocă două miliarde de lei pentru Start-Up Nation II şi va asigura finanţare pentru 10.000 de proiecte de afaceri. Pentru promovarea acestui domeniu economic, Guvernul PSD a bugetat pentru anul 2018 şi alte programe de finanţare. Pentru "Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă" au fost alocate credite bugetare în valoare de 50.000 de mii de lei. Programul UNCTAD/EMPETREC - România pentru sprijinirea dezvoltării IMM-urilor are buget alocat de 504 de mii de lei. Programul naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul IMM-urilor are credit bugetar de 1.000 de mii de lei. Programul naţional multianual de microindustrializare are un credit bugetar în valoare de 75.000 de mii de lei. Aşa cum lesne se poate observa, Guvernul PSD vine în sprijinul IMM-urilor, care reprezintă cei mai mari contributori la bugetul consolidat, prin finanţarea acestor programe, pe lângă celelalte măsuri fiscale adoptate, astfel încât sustenabilitatea lor să crească. Apreciez că accesarea de fonduri pentru dezvoltarea acestui sector trebuie realizată, în primul rând, prin atragerea de fonduri cu componente nerambursabile, şi mai puţin prin accesarea de credite bancare, care sunt foarte costisitoare şi pentru care trebuie depuse garanţii exorbitante, care, evident, blochează antreprenorul din primul an de la înfiinţare. Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Vă rog să vă apropiaţi de concluzii, doamnă deputat. Mulţumesc.
			Doamna Anişoara Radu: Mai am un pic, domnule preşedinte. Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a mai comunicat faptul că agenţiile teritoriale pentru IMM-uri, atragere de investiţii şi promovarea exportului, reprezentanţii ministerului în teritoriu, au printre atribuţii îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare, prin acordarea de sprijin financiar şi asistenţă pentru dezvoltarea sistemelor moderne; asigurarea fundamentelor informaţionale necesare în vederea elaborării de proiecte viabile de către întreprinzători; acordarea...
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Doamnă deputat, concluziile, vă rog. Aţi depăşit...
			Doamna Anişoara Radu: Imediat.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: ... mult timpul, sunteţi la 4 minute.
			Doamna Anişoara Radu: Imediat, domnule... În calitate de deputat al PSD de Tulcea, vreau să subliniez că sunt deschisă pentru un dialog structurat cu IMM-urile, pentru consolidarea sustenabilităţii şi pentru crearea de noi locuri de muncă. Vă mulţumesc. Deputat, Anişoara Radu, Tulcea.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Domnul deputat Niţă.
			Domnul Nicu Niţă: Bună ziua, domnule preşedinte. Mulţumesc. Stimaţi colegi, Declaraţia mea de astăzi este intitulată: "Fructele de pădure şi plantele medicinale". Parlamentul României, cu sprijinul majorităţii PSD, a aprobat Proiectul de lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure şi plantelor medicinale în zona montană. Interesul pentru fructele de pădure şi plantele medicinale este în creştere, fiind renumite pentru efectele benefice asupra sănătăţii, iar exploatarea lor reprezintă o oportunitate pentru multe comunităţi rurale, oportunitate care poate aduce venituri suplimentare fermierilor montani. Colectarea fructelor, a plantelor medicinale se face în general de voluntari, de regulă, membri ai comunităţilor locale. În cele mai multe cazuri, este vorba de persoane fără venituri, fără un loc de muncă stabil. Înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a plantelor medicinale are ca obiectiv valorificarea superioară a produselor montane, limitarea declinului sectorului de producţie primară, în scopul asigurării consumului intern, menţinerii şi creării de noi locuri de muncă. Deputat, Niţă Nicu, de Brăila. Mulţumesc, domnule preşedinte.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc, domnule deputat. Foarte scurt şi concis.
			Din partea Grupului PSD, doamna Teiş. Vă rog, doamnă deputat.
			Doamna Alina Teiş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este: "Împreună îndrăznim să credem în România". Stimaţi colegi, Intervenţia de astăzi este despre reuşite. Dar şi despre recunoaştere. Recunoaşterea meritelor unui Guvern care, în ciuda polemicilor apărute, a reuşit să treacă peste critici şi să facă lucrurile să se mişte, pentru ca nouă, celor care trăim în ţara aceasta, să ne fie bine. La ce anume mă refer? În primul rând, la produsul intern brut al României. După primul an de guvernare, PSD-ALDE ridică ţara noastră înaintea Greciei. Şi acest lucru pentru că, în 2017, produsul intern brut a fost de 187,8 miliarde de euro. În timp ce, pentru anul trecut, Grecia a avut un PIB de 177,7 miliarde de euro. Mai sus de noi în clasament se află Cehia şi Portugalia. Însă, conform Programului de guvernare, acestea vor fi depăşite, până în anul 2020. Dacă e să vorbim despre locul ocupat de ţara noastră în economia Uniunii Europene, există şi aici un progres. România se află pe locul 16, arată datele comunicate de Eurostat. Iar clasamentul s-ar putea schimba în viitorul apropiat, când - spun eu - ţara noastră va fi destul de bine pregătită din punct de vedere economic şi va depăşi Cehia şi Portugalia, situându-se pe locul 13. Pe lângă creşterea produsului intern brut, mai avem şi altă veste bună cu care ne mândrim. Avem cea mai scăzută rată de şomaj de după Revoluţie. Astfel că, luna martie devine cea de-a doua lună consecutivă în care şomajul a ajuns la cel mai scăzut nivel din anii 1990 şi până în prezent. Rata şomajului la nivel naţional, calculată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, s-a situat la 3,81%, la sfârşitul lunii martie, în scădere cu 0,13 puncte procentuale faţă de luna anterioară şi sub valoarea înregistrată la finele aceleiaşi luni a anului 2017, cu 0,76 de puncte procentuale. Date care arată că actualul Guvern chiar îşi doreşte să ţină tinerii în ţară şi să le ofere locuri de muncă, aici, alături de familiile lor. Şi nu doar că îşi doreşte, ci face tot posibilul pentru a se realiza acest lucru. Aşadar, România urcă în clasamentul ţărilor dezvoltate din Uniunea Europeană. Şi, odată cu acest lucru, sunt sigură că vor apărea din ce în ce mai multe lucruri bune în viaţa românilor. Iar acest lucru nu poate decât să ne bucure şi să ne ofere încrederea că Guvernul PSD-ALDE îşi va respecta, în continuare, promisiunile făcute. Vă mulţumesc. Deputat al PSD Mehedinţi, Alina Teiş.
			Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna Cristina-Elena Dinu. Nu este. Doamna Camelia Gavrilă? (Discuţii în sală.) Mulţumesc. Domnul Viorel Chiriac? Nu este. Dacă cineva dintre cei care nu au fost strigaţi şi vor să susţină mai sunt în sală? Mulţumesc. Bun. Aşadar, declar închisă şedinţa pentru declaraţii politice şi intervenţii din data de 23 mai 2018. Şi vă doresc o zi excepţională! Mulţumesc tare mult. Dau citire deputaţilor care au depus în scris declaraţiile politice. Din partea Grupului PSD: domnul Tudor Ciuhodaru, domnul Răzvan-Ilie Rotaru, doamna Beatrice Tudor, domnul Ciprian-Constantin Şerban, doamna Cristina-Elena Dinu, doamna Camelia Gavrilă, domnul Viorel Chiriac, domnul Radu-Adrian Pau, doamna Aida-Cristina Căruceru, domnul Neculai Iftimie, domnul Angel Tîlvăr, domnul Nicolae Velcea, domnul Claudiu Ilişanu, domnul Mihai Weber, doamna Tamara Ciofu, domnul Marius Budăi, doamna Tudoriţa-Rodica Boboc, domnul Cornel Itu, doamna Cristina Burciu, doamna Eliza Ştefănescu, domnul Gabriel Petrea, domnul Mihăiţă Găină, domnul Nicolae Georgescu, domnul Alexandru Rotaru, doamna Mirela Furtună, domnul Cîtea Vasile. Din partea Grupului parlamentar al PNL: doamna Raluca Turcan, domnul Găvrilă Ghilea, domnul Nicolae Neagu, domnul Florin-Claudiu Roman, domnul Constantin Şovăială, domnul Vasile Varga, doamna Viorica Cherecheş, domnul Bogdan-Iulian Huţucă, domnul Aurel-Robert Boroianu, domnul Ioan Balan, domnul Nicolae Giugea, domnul Dănuţ Bica, domnul Claudiu Răcuci, domnul Vasile Stamatian, domnul George Şişcu, domnul Dumitru Oprea, doamna Tudoriţa Lungu, domnul Costel Alexe. Din partea Grupului parlamentar ALDE: domnul Mihai Niţă, domnul Constantin Avram. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale: doamna Petronela Csokany. Din partea Grupului parlamentar al PMP: domnul Constantin Codreanu, doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu, domnul Adrian-Mihăiţă Todoran, domnul Eugen Tomac. Din partea parlamentarilor neafiliaţi: domnul Adrian Dohotaru. Încheiem aici şedinţa. O zi frumoasă!
			(Următoarele declaraţii politice i intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Atenţie! Aceste două medicamente pot fi periculoase. Sunt retrase acum şi din România" Ce trebuie să ştiţi când luaţi Panadol Artro 665 mg şi Doreta 75 mg cu eliberare prelungită: 1. Riscul de supradozaj este foarte ridicat. 2. Ambele conţin paracetamol - 665 mg pe comprimat, respectiv 650 mg pe tabletă. 3. Tratamentul de urgenţă impune golirea conţinutului gastric prin provocarea vărsăturilor, dacă pacientul este conştient, sau prin lavaj gastric; transfer imediat într-o clinică specializată. 4. Supradozajul înseamnă mai mult de 150 mg paracetamol pe kg/corp la copii sau 10 g paracetamol pe kg/corp la adulţi. 5. Supradozajul prezintă o importanţă deosebită în cazul copiilor. În primele 24 de ore, simptomele supradozajului cu paracetamol sunt paloare, greaţă, vărsături, anorexie şi durere abdominală. 6. Afectarea hepatică este majoră, până la insuficienţă hepatică. 7. Disfuncţia hepatică se poate manifesta în decurs de 12 până la 48 ore după ingestie. 8. Poate duce la deces. 9. Chiar în lipsa leziunilor hepatice severe, se poate dezvolta o insuficienţă renală acută cu necroză tubulară acută. Au fost raportate aritmii cardiace şi pancreatită. 10. N-acetilcisteina este antidotul recomandat în supradozaj sau suspiciune. 11. Trebuie administrat pe cale orală sau intravenoasă, cât mai rapid posibil, de preferat în primele 8 ore după supradozaj. Scurtă istorie: 12. Decizia de suspendare a autorizaţiei de punere pe piaţă a fost luată în 19 februarie 2018 de Comisia Europeană. 13. Motivele invocate ţin de dificultăţile privind gestionarea supradozajului.
			Domnul Ioan Balan: "Banii din Pilonul II sunt pensia ta! Apără-ţi dreptul!" Partidul Naţional Liberal a demarat recent o campanie naţională de informare şi de apărare a drepturilor fundamentale pentru peste 7 milioane de români, care au economisit mulţi bani la Pilonul II de pensii. Să ştiţi că nu am fi demarat o astfel de acţiune, dacă Guvernul Dragnea nu ar fi pus gând rău economiilor pe care le-au făcut românii, dacă Guvernul nu ar fi demonstrat că vrea să confişte banii strânşi în ultimii 10 ani, de milioane de români, pentru a avea o pensie decentă atunci când se retrag din câmpul muncii, la pensie. Stimaţi colegi care susţineţi Guvernul Dragnea-Dăncilă, chiar nu vă este ruşine atunci când vă duceţi acasă şi îi priviţi în ochi pe cetăţeni? Atunci când i-aţi minţit pe români, în anul 2016, că le veţi aduce lapte şi miere, măriri de salarii şi de pensii, de ce nu le-aţi spus că le veţi confisca viitorul lor şi copiilor lor? În niciun Program de guvernare din ultimele 3 aprobate de Parlament, nu aţi spus românilor că vreţi să le furaţi economiile făcute în ultimii 10 ani. Dimpotrivă, liderii voştri au negat cu vehemenţă că nu se va întâmpla acest lucru. Olguţa Vasilescu spunea, cu mai puţin de un an în urmă, că: "...există o lege cu Pilonul II de pensii, noi ar trebui să alocăm 6% pentru Pilonul II de pensii... se va întâmpla acest lucru de anul viitor". Observaţi că de la promisiunea de creştere la 6%, românilor li s-au tăiat contribuţiile la 3,75%, luându-le până la 20% din pensia viitoare. Semnalele sunt tot mai clare că, de la 1 iulie 2018, vor să desfiinţeze cu totul contribuţiile la sistemul de pensii. De la doamna Vasilescu nu avem prea multe aşteptări, pentru că, şi atunci când s-a ocupat de salarii, dublarea lefurilor a însemnat scăderea veniturilor angajaţilor. Liviu Dragnea, prim-ministrul de facto al României, i-a certat pe cei care au îndrăznit să spună că PSD-ALDE este pe cale să fure economiile a 7 milioane de români, că "este o prostie!" şi "nimeni nu are pusă în pericol pensia, nu se naţionalizează Pilonul II". Să înţelegem că Dragnea nu ştie ce-i fac subalternii sau chiar el este cel care excelează în minciună şi îi obligă şi pe miniştri să facă la fel? Cine oare poate să aibă încredere în Guvernul vostru, atâta vreme cât una spuneţi şi alta faceţi?! Aţi dat garanţii că nu vă atingeţi de banii de pensie ai românilor şi, deja, prin nerespectarea graficului de creştere a contribuţiilor la pensiile administrate privat, s-a ajuns la o acumulare mai mică cu 12,9% în conturile românilor. Altfel spus, deja s-a luat peste 1,1 miliarde de euro din banii care trebuiau să meargă în pensiile din Pilonul II. După diminuarea contribuţiilor, de la 1 ianuarie 2018, s-a mai diminuat, încă o dată, valoarea banilor care trebuia să meargă în conturile românilor. Toate acestea s-au întâmplat în vreme ce Guvernul spune că avem creştere economică! Iresponsabilitatea PSD-ALDE faţă de viitorul acestei ţări este maximă. În România, populaţia scade de la o zi la alta. Tinerii sunt mai puţini, copiii se nasc tot mai rar, iar numărul angajaţilor este tot mai mic. Sistemul actual de pensii este deja în colaps, are deficite de peste 10 miliarde, deşi numărul de pensionari este aproape egal cu numărul de angajaţi. Din ce se vor plăti pensiile peste 9-10 ani, atunci când raportul va fi de un angajat la 2-3 pensionari? Cum va putea un angajat să susţină pensia pentru 2-3 pensionari? PSD-ALDE este pe cale să dărâme orice s-a construit corect în ultimii ani. Toată această degringoladă este determinată de faptul că, oricâte guverne va mai schimba Dragnea, ţara tot la fel de prost va fi guvernată. Uitaţi-vă la cum a evoluat economia în anul 2018! Suntem deja în riscul de a intra în recesiune, după ce creşterea economică a fost de 0,3% la sfârşitul anului 2017, iar în anul 2018 economia s-a oprit din creştere. Bugetul este plin de găuri, iar Guvernul PSD-ALDE nu are bani pentru a majora cuantumul pensiilor, de la 1 iulie 2018. Domnule Dragnea, să ştiţi că pensionarii sunt furioşi, pentru că le-aţi confiscat jumătate din majorarea la care aveau dreptul, potrivit legii, de la 1 ianuarie 2018. I-aţi dus de nas că le veţi majora doar pentru jumătate de an şi nu pentru un an întreg, iar acum constataţi că nu aveţi bani la buget pentru a da acest drept pensionarilor. Să ştiţi că îi veţi înfuria şi mai tare pe români, dacă veţi merge mai departe cu planul diabolic de a fura din banii din Pilonul II. Niciun pensionar nu vă va ierta că aţi confiscat banii copiilor şi nepoţilor, pentru a le da bunicilor! Partidul Naţional Liberal se angajează să întreprindă orice demers pentru a apăra drepturile celor peste 7 milioane de români care au bani strânşi la Pilonul II de pensii. Sunt banii lor, sunt economiile lor, sunt proprietatea lor privată. Sunt bani care, la rândul lor produc alţi bani, adică randamente. Banii din Pilonul II de pensii sunt bani siguri, sunt bani cerţi, strânşi în conturi individuale. Pensionarul din Pilonul II nu va mai sta cu mâna întinsă la mila Guvernului, dacă acesta va binevoi sau nu să-i majoreze pensia. Tocmai acest lucru enervează la culme PSD-ALDE, ideea că pensionarul nu va mai fi captiv, dependent de pixul de la Guvern. Românii trebuie să îşi apere drepturile în faţa celor care vor să le confişte, iar PNL va fi alături de fiecare cetăţean.
			Domnul Nicolae Giugea: "Va rămâne Dragnea singurul producător român de mititei?" Miercurea trecută, Institutul Naţional de Statistică a prezentat nişte cifre care au scăpat până şi vigilenţei deosebite a presei din România. Poate că unele informaţii par a fi mai puţin importante decât altele, însă INS ne-a spus că la data de 1 decembrie 2017 efectivele de bovine, de porcine şi de păsări au scăzut puternic faţă de 1 decembrie 2016. Bun! O să spuneţi că nu este grav, că nu ar trebui să ne îngrijorăm, căci ne salvează importurile. Oare chiar aşa este? Să vă dau numai câteva exemple. Faţă de anul anterior, 2016, numărul de porci a scăzut într-un singur an cu 302.000, numărul de bovine a scăzut cu aproape 39.000 şi numărul de păsări ouătoare adulte a scăzut cu 2,5 milioane de capete. Dacă urmărim aceste cifre, înţelegem de ce preţul de consum pentru ouă a crescut enorm în ultima perioadă, de ce preţul plătit de populaţie pentru unt şi brânzeturi a crescut şi de ce carnea de porc a devenit un lux. Analizând această evoluţie, oricine poate constata că numai în anii ’90 zootehnia românească a mai trecut printr-un declin atât de abrupt. Mai mult, toate acestea se întâmplă în contextul în care Guvernul a promovat tot felul de programe, cu titluri pompoase, care nu par că ar avea vreun efect favorabil asupra crescătorilor de animale din România. Au trecut mai mult de zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană şi crescătorii români de animale nu au fost sprijiniţi în mod real să devină competitivi şi să poată face faţă concurenţei foarte puternice care vine din Uniunea Europeană. Guvernele şi miniştrii s-au lăudat că au acordat subvenţii per capita, însă toate politicile guvernamentale s-au oprit aici. Investiţiile reale au lipsit cu desăvârşire, iar politicile menite să asigure o concurenţă reală pe piaţa locală nu au interesat pe nimeni. Cum să fii competitiv, dacă materiile prime din agricultura românească sunt printre cele mai scumpe, iar atunci când crescătorul român de animale vrea să-şi vândă produsele pe piaţa locală, se loveşte de tot felul de piedici: taxa de raft la supermarket, discounturi obligatorii pe care crescătorii trebuie să le facă pentru marile reţele de magazine, închideri pe bandă rulantă a sistemelor de abatorizare, sub pretexte care mai de care mai absurde? De la domnul Daea nu am vreo speranţă că Domnia Sa ar putea să înţeleagă problemele crescătorilor români de animale, dar să mai poată furniza şi soluţii rapide la criza pe care acest sector o traversează! O să vă surprind, însă, speranţa mea se îndreaptă spre un crescător de porci de succes, care a beneficiat cu vârf şi îndesat de tot felul de ajutoare financiare venite de la Uniunea Europeană şi care nu pare a fi afectat de vreo problemă. Cum cine? Domnul Dragnea! Domnul Liviu Dragnea nu pare să fie afectat nici de slaba atragere a fondurilor europene, pentru că la fermele Domniei Sale fondurile merg şnur. Fermele domnului Dragnea nu par să fie afectate nici de concurenţa europeană, nici de problema nutreţurilor şi a materiilor prime, nici de cea a valorificării produselor finite. Aşadar, este un fermier de succes, sprijinit de Guvern prin toate pârghiile. În acest context, să sperăm că domnul Liviu Dragnea se va preocupa în mod real de situaţia deosebit de gravă pe care o traversează crescătorii de animale. Poate operaţionalizează, de îndată, toate promisiunile uriaşe făcute în Programul de guvernare. Numai aşa ne poate demonstra că nu şi-a propus să rămână singurul producător de mititei româneşti, realizaţi din carnea produsă de fermele sale.
			Domnul Claudiu-Vasile Răcuci: "Apăraţi-vă proprietatea! Apăraţi-vă dreptul la pensie!" Economia merge foarte prost! În primul trimestru al anului 2018 PIB a stagnat, iar în ultimul trimestru al anului 2017 economia a crescut insesizabil, cu doar 0,3%. Bugetul de stat stă foarte prost! Veniturile sunt mai mici cu peste 3 miliarde de lei numai după primul trimestru al anului, iar cheltuielile de investiţii au fost tăiate cu peste 6 miliarde de lei. În învăţământ, salariile fie s-au plătit cu întârziere, fie doar o parte, ori nu s-au plătit contribuţiile sociale ale angajaţilor. De ce? Bugetul nu are bani, deşi, chipurile, avem cea mai mare creştere economică din UE. Unde o fi creşterea economică, căci nu o vede nimeni? Bugetul este atât de secătuit de resurse, că, de aproape 2 ani, PSD-ALDE nu a construit nimic în România. Dimpotrivă, ne împrumutăm miliarde de lei în fiecare lună. Cine o să plătească împrumuturile pe care le face PSD şi ALDE? Dragnea? Tăriceanu? Nn, copiii noştri! De la 1 iulie 2018, Liviu Dragnea şi Olguţa Vasilescu au promis că majorează punctul de pensie. Guvernul Dăncilă a încălcat legea, deoarece majorarea pensiilor trebuia făcută de la 1 ianuarie 2018, nu de la 1 iulie 2018. În incompetenţa şi demagogia lor arhicunoscută, au reuşit să confişte şi jumătate din creşterea la care aveau dreptul pensionarii, potrivit legii. Guvernul Dragnea 3 are o problemă uriaşă. Nu are bani să majoreze pensiile de la 1 iulie 2018. Soluţia mizerabilă la care se gândesc cei din PSD-ALDE este aceea de a fura din banii strânşi pentru pensiile viitoare, adică să desfiinţeze Pilonul II, să poată să mărească, măcar în anul 2018, pensiile. Anul viitor ce vor mai face? Ce vor mai naţionaliza dacă rămân la guvernare, deşi nu prea cred? La anul de unde mai iau bani pentru pensii şi salarii? Anul viitor ce mai desfiinţează? După cum foarte bine ne-a obişnuit, PSD şi ALDE merg ghidaţi de logica - după ei potopul! Cetăţenii trebuie să ştie că Guvernele Dragnea nu dau doi bani pe dreptul lor de proprietate privată, căci, altfel, nu s-ar fi gândit să confişte banii acumulaţi la Pilonul II de pensie. Banii din Pilonul II sunt proprietate privată. Dragnea şi Tăriceanu se simt ameninţaţi de faptul că pensionarii din Pilonul II nu vor mai fi dependenţi de minciunile lor. Niciun pensionar din Pilonul II nu mai stă la mâna Guvernului să vadă dacă şi cât îi mai dă la pensie. Cât a contribuit în 20-30 de ani, la care se adaugă randamentele care pot să facă acea sumă şi de 4-5 ori mai mare, atâta va lua. Pe Pilonul I, toţi pensionarii sunt dependenţi de mila Guvernului, de parcă Dragnea şi Tăriceanu ar da pensii din buzunarul lor. În plus, Doamne fereşte, dacă pensionarului i se întâmplă ceva rău după ce a ieşit la pensie, niciun leu din banii strânşi la Pilonul II nu se pierde, ci beneficiază de ei urmaşii lui. Pe Pilonul I, dacă ţi se întâmplă ceva, nu mai contează că ai plătit contribuţii 30 de ani. Banii se pierd. Dragnea şi Tăriceanu spun nişte prostii uriaşe, atunci când afirmă că Pilonul I dă randamente. Oricine ştie cum funcţionează sistemul de pensii de stat actual. Ceea ce ţi se opreşte astăzi din salariu pleacă tot astăzi către plata pensiei părinţilor noştri. Unde creează randamente Pilonul I? În tolba poştaşului? Pilonul II are randamente, şi nu mici, ci cele mai mari din UE, deoarece banii sunt duşi direct în investiţii. De exemplu, 10 lei care au fost viraţi în anul 2008 la Pilonul II au devenit astăzi 2,5 lei. Pilonul II aproape că a triplat banii economisiţi. Banii strânşi la Pilonul II nu se strâng într-o căciulă. Ei sunt imediat investiţi în economie. PNL va apăra proprietatea fiecărui cetăţean român care şi-a dus economiile în Pilonul II de pensie. PNL va utiliza toate instrumentele constituţionale pentru a împiedica naţionalizarea unor resurse private!
			Domnul Dănuţ Bica: "Minciuna nu ţine loc de competenţă. Guvernele PSD-ALDE au condus România într-o aventură economică periculoasă" Consider că îngrijorarea exprimată recent de preşedintele Klaus Iohannis în legătură cu execuţia bugetului general consolidat pe primul trimestru al anului 2018 este pe deplin justificată, contrazicând străduinţele propagandiştilor PSD-ALDE de a cosmetiza situaţia şi de a convinge populaţia că totul merge bine. Cifrele nu mint, oricât ar încerca guvernanţii să demonstreze că negrul este de fapt alb. Acestea demonstrează că veniturile fiscale ale bugetului general consolidat al statului au ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 11 ani, de numai 3,8% din PIB. Demonstrează, de asemenea, că toate măsurile fiscale nocive adoptate anul trecut de Guvernele PSD-ALDE au scos mai mulţi bani din buzunarele românilor, însă nu au adus mai mulţi bani la buget. Premierul Mihai Tudose şi ministrul Ionuţ Mişa au ţinut cu tot dinadinsul să sufoce agenţii economici prin introducerea sistemului split TVA, iar rezultatul este unul care demonstrează amatorismul şi lipsa de viziune economică ale celor care au adoptat această decizie - încasările din TVA s-au realizat în primul trimestru al anului 2018 doar în proporţie de 91,4% faţă de valorile programate. Călin Popescu-Tăriceanu şi Mihai Tudose au minţit populaţia, afirmând că majorarea accizei la carburanţi nu va afecta preţul plătit la pompă pentru benzină sau motorină, ci va diminua profiturile companiilor petroliere şi va aduce mai mulţi bani la buget. Şi această măsură s-a dovedit a fi la fel de păguboasă, deoarece introducerea supraaccizei a produs creşterea preţului la carburanţi cu peste un leu/litru, fapt care a provocat explozia preţurilor tuturor bunurilor şi serviciilor, care sunt astăzi cu peste 5% mai mari, dar şi eşecul colectării veniturilor bugetare din accize, care s-a ridicat doar la 87,6% din totalul prognozat de guvernanţii PSD-ALDE. Deşi în campania electorală au tot fredonat lozinca "Mândri că sunt români" şi au promis că vor sprijini dezvoltarea capitalului autohton, Guvernele domnului Dragnea au procedat exact invers, intoxicând mediul de afaceri cu mai multe măsuri birocratice, cu mai multe costuri economice, decizii care s-au reflectat şi în execuţia bugetului de stat, veniturile din impozitul pe profit fiind, după primele 3 luni ale anului, în scădere cu circa 200 de milioane de lei. Orice om de bună-credinţă, dacă analizează serios evoluţia economică actuală, materializată prin slaba colectare a veniturilor la buget, creşterea accelerată a preţurilor, majorarea necontenită a dobânzilor bancare, creşterea importurilor şi reducerea exporturilor, nu poate ajunge la o altă concluzie decât cea la care a ajuns preşedintele şi anume, guvernarea PSD-ALDE a condus România pe contrasensul unei logici economice elementare, într-o aventură extrem de periculoasă. De altfel, parlamentarii PNL au avertizat încă de la adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2018 cu privire la existenţa acestui risc. Guvernul a reuşit, deocamdată, să ţină situaţia sub control printr-o scamatorie deosebit de periculoasă pentru viitorul României - tăierea a cel puţin 6 miliarde de lei din sumele destinate realizării investiţiilor publice. Pentru a evita colapsul total al bugetului de stat, Guvernul Dragnea 3 a îngheţat cheltuielile pentru investiţiile publice. Când unii miniştri declară că acestea ar fi crescut, nu fac altceva decât să încerce să dezinformeze opinia publică. Cheltuielile de capital au fost puţin mai mari ca urmare a achiziţiilor realizate în domeniul apărării. Pentru sectoarele civile nu s-a alocat aproape nimic. Sunt circa 6 miliarde de lei care ar fi trebuit să fie cheltuiţi, în primele 3 luni ale anului, pentru investiţii în infrastructura de transport, şcoli, grădiniţe, spitale şi alte obiective urgente de care cetăţenii României au realmente nevoie. Unde sunt aceşti bani? La fel au procedat Guvernele domnului Dragnea şi anul trecut. Pentru a evita derapajul bugetar şi ieşirea din ţinta de deficit de 3% din PIB, premierul Mihai Tudose a redus la mai mult de jumătate cheltuielile pentru investiţii. Degeaba se mândresc guvernanţii cu nu ştiu ce creştere economică record, cu faptul că am fi "tigrul Europei", pentru că anul trecut şi anul acesta nu s-a reuşit să se construiască nimic! Liderii coaliţiei PSD-ALDE se vor lăuda probabil la sfârşit de mandat că au tăiat "pamblica" la inaugurarea unor toalete în câteva şcoli, deşi până şi aceste mici investiţii sunt realizate de către primăriile localităţilor respective şi nu de Guvern. Este păcat că domnul viceprim-ministru, Viorel Ştefan, recunoscut ca un bun profesionist, a renunţat la principii şi a încercat să spele ruşinea Guvernelor PSD-ALDE, acoperind incompetenţa şi eşecul acestora prin prezentarea unor situaţii statistice paralele cu realitatea, fapt care nu a făcut decât să îl discrediteze ca demnitar. Dacă situaţia economică este atât de bună cum a fost prezentată de domnul Ştefan, de ce a fost nevoie ca peste două miliarde de lei de la Pilonul II de pensii să fie deturnaţi pentru astuparea găurilor din buget? De ce se lucrează cu deosebită hărnicie la proiecte de acte normative prin care să se instituie confiscarea contribuţiilor la Pilonul II a peste 7 milioane de români? Dacă bugetul are atât de mulţi bani, de ce a fost refuzat dreptul legal al pensionarilor de a avea pensiile majorate de la 1 ianuarie 2018, nu de la 1 iulie? Dacă bugetul stă aşa de bine, de ce primăriile au început să ajungă, una câte una, în incapacitate de plată, după ce Guvernul le-a confiscat toată agoniseala din ultimii ani, iar de la buget le-a alocat tot mai puţini bani? Să ne explice, dacă se poate, doamna Dăncilă, de ce unele inspectorate şcolare au rămas încă din luna mai fără bani de salarii, de ce managerii de spitale reclamă faptul că nu au bani pentru funcţionare decât până în luna august, de ce Guvernul nu mai suflă un cuvânt despre banii europeni pierduţi, despre autostrăzile şi spitalele regionale care ar fi trebuit să fie deja date în folosinţă. În acest context, este din ce în ce mai clar că domnul Dragnea şi ai lui nu fac faţă misiunii pe care şi-au asumat-o şi nu au vreo soluţie pentru a realiza o guvernare bună. După 16 luni de la preluarea puterii, bilanţul Guvernelor PSD-ALDE poate fi caracterizat ca un eşec total, în care se regăsesc o Românie îndatorată cu alte zeci de miliarde de lei, o populaţie ale cărei venituri au crescut doar pe hârtie, nu şi în puterea de cumpărare, o altă perioadă de creştere economică ratată, de avantajele căreia nu a beneficiat nimeni şi în care nu s-a construit nimic. Dacă domnul Dragnea şi-a propus să ne îndepărteze de grupul statelor dezvoltate din Uniunea Europeană, atunci chiar este pe cale să-şi îndeplinească acest obiectiv, reuşind, într-o perioadă destul de scurtă, să demoleze o bună parte din ceea ce s-a construit în ultimii 28 de ani. Din aceste motive şi pentru ca România să nu fie vulnerabilizată şi mai mult, a devenit absolut necesară demisia doamnei Viorica Dăncilă din funcţia de prim-ministru şi plecarea de la guvernare a coaliţiei PSD-ALDE.
			Doamna Eliza-Mădălina Ştefănescu: "Importanţa adoptării cât mai rapide a Legii internshipului în România" Tinerii din România au nevoie de şanse reale în ceea ce priveşte munca, iar acesta nu este un secret pentru nimeni. Ei sunt cei care vor duce România mai departe şi cărora trebuie să li se ofere oportunităţile necesare pentru a dobândi experienţă de muncă, având în vedere nevoia de angajaţi pe care o are ţara noastră. Totodată, şi angajatorii au nevoie de stimulente pentru a le oferi tinerilor condiţiile necesare de a învăţa meseria pe care şi-au ales-o. Legea privind internshipul sau, cum mai este cunoscută, cea privind stagiile de practică, este una asumată de Guvernul României, prin Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, iar prin el se propune integrarea tinerilor pe piaţa forţei de muncă. Concret, această lege le oferă persoanelor cu vârsta de peste 16 ani şansa de a putea acumula experienţă la locul de muncă, de la minimum şase luni şi până la maximum un an, prin derogare, dând angajatorilor posibilitatea să încheie un număr de contracte de internship echivalent cu maxim 5% din numărul angajaţilor. Pe lângă şansa dată tinerilor de a participa la un program de ucenicie şi de a câştiga cel puţin 50% din salariul minim brut pe ţară, importante sunt şi avantajele oferite persoanelor juridice interesate. Mai exact, firmele care, în 60 de zile de la încheierea Programului de internship, încheie un contract de muncă cu ucenicul, vor primi, la cerere, ca o susţinere din partea statului, o primă echivalentă cu 1.000 de euro, dar asta numai după ce persoana respectivă a fost angajată minimum 24 de luni. Astfel, persoanele juridice sunt încurajate să angajeze doar persoanele capabile, care şi-au demonstrat interesul, iar ucenicii au şansa să facă dovada capacităţii de muncă şi a competitivităţii. Sprijinul major al Legislativului şi al Executivului faţă de tineri vine, aşadar, prin această lege, care va încuraja integrarea pe piaţa muncii a tineretului, o categorie socială care nu în puţine rânduri şi-a demonstrat capacităţile. Avem tineri olimpici, specialişti cu un potenţial impresionant, tineri cu care România se mândreşte, care pot fi încurajaţi prin această lege a internshipului. Prin aplicarea ei, ţara noastră se va alinia statelor care de ani buni au apelat la această variantă, atât pentru a-şi sprijini cetăţenii, cât şi pentru a-şi pregăti viitorii angajaţi, aşa cum ştiu mai bine. Pe de altă parte, familiarizarea cu locul de muncă, integrarea tinerilor în mediul de lucru şi cunoaşterea acestuia de către ei reprezintă avantaje reale pentru cei care îşi pregătesc cariera. Tinerii din România vor avea posibilitatea să înveţe la locul de muncă şi să simtă şi roadele muncii lor, astfel încât, în viaţă, să nu mai dea piept cu uşi închise. Iar angajatorii să fie sprijiniţi, la rândul lor, în procesul de internship. Consider că o astfel de lege este mai mult decât necesară în mediul de muncă din România şi ea trebuie adoptată cât mai curând, luând în considerare contextul economic şi social actual.
			Doamna Viorica Cherecheş: "Controalele încrucişate în spitale, risipă de timp şi bani" Readuc în atenţia dumneavoastră subiectul privind controalele încrucişate în spitalele din România. În luna martie a acestui an, în unităţile medicale cu paturi din întreaga ţară au avut loc controale desfăşurate de comisii încrucişate, reprezentând Direcţiile judeţene de sănătate publică, făcute la ordinul ministrului sănătăţii. Este normal ca aceste controale să fie tratate cu maximă responsabilitate şi profesionalism, astfel încât, la finalul perioadei de control, managerii să aplice în mod corect prevederile legale în vigoare în unităţile sanitare şi să înţeleagă că respectarea acestora reprezintă o condiţie esenţială pentru pacienţii trataţi. Cu toate acestea, verificările au fost făcute cu un evident exces de zel, iar sancţiunile aplicate în urma acestora, fără termene de conformare, aşa cum prevede legea, nu sunt justificate. La scurt timp după încheierea acestor verificări, am solicitat Ministerului Sănătăţii o explicaţie şi o situaţie clară a cheltuielilor făcute de comisiile care s-au deplasat în ţară. În documentul primit de la Ministerul Sănătăţii, secretarul de stat Dan Dumitrescu a dat răspunsuri nedocumentate şi care denotă lipsă de profesionalism. Controalele încrucişate au bulversat activitatea spitalelor din ţară timp de o lună şi au arătat, în opinia celor de la Ministerul Sănătăţii, că Inspecţiile sanitare din judeţele verificate, prin presiunile de la nivel local, nu identifică deficienţele din unităţile sanitare. Oare chiar Ministerul Sănătăţii, prin reprezentanţii în teritoriu - Direcţiile de sănătate publică - nu-şi îndeplineşte măsurile corespunzătoare profesiei în judeţul de referinţă? Vă reamintesc că aceste controale au fost efectuate după reacreditarea majorităţii unităţilor medicale cu paturi din ţară. Cheltuielile nejustificate ale fiecărui judeţ pentru aceste controale a compromis autoritatea Direcţiei de Sănătate Publică. Am solicitat o situaţie detaliată a cheltuielilor făcute de comisiile care au efectuat controlul, pentru că am informaţii potrivit cărora cazările s-au făcut la unităţi de cazare de lux şi au fost solicitate servicii extra. Mi s-a răspuns că termenul de depunere a rapoartelor la Ministerul Sănătăţii, pentru centralizare, este data de 13 aprilie 2018. A trecut o perioadă suficientă de la aceste controale încrucişate, pentru ca Ministerul Sănătăţii să evalueze situaţia managementului sanitar al spitalelor, cu scopul de a veni în sprijinul lor. S-au cheltuit bani pentru controale, dar rezultate concrete nu sunt, numai declaraţii superficiale ale ministrului sănătăţii. Este o dovadă a lipsei de profesionalism, gândire şi viziune pentru ceea ce va urma în sistemul sanitar.
			Domnul Vasile-Florin Stamatian: "Fiecare ministru cu legea lui!" Domnul ministru Valentin Popa, după ce a cugetat câteva luni în biroul din incinta Ministerului Educaţiei Naţionale, a decis că Legea educaţiei trebuie schimbată. Din nou. Impresionat până la lacrimi de elevii din Norvegia, care locuiesc departe de şcoală şi sunt transportaţi cu elicopterul, a decis să schimbe legea, a decis să introducă un prag de admitere la liceu. O reformă sănătoasă a educaţiei implică mai multe probleme mult mai importante. O nouă lege a educaţiei este bine-venită, dar să fie elaborată cu simţ de răspundere şi să rezolve toate problemele importante din educaţia românească. Este nevoie de o schimbare esenţială la nivelul rolului şi statutului cadrului didactic, dar şi al elevului. Este nevoie de elaborarea unui nou concept al predării şi învăţării, este nevoie ca cei care ies de pe băncile şcolii să aibă competenţe pentru viaţă şi pentru actuala societate. Fiecare ministru cu legea lui! Actuala Lege a educaţiei a fost modificată de nenumărate ori, aşa că sub tutela actualului ministru am mari emoţii ca noua Lege să nu distrugă şi mai mult calitatea actului educaţional, mai ales că Domnia Sa, la fel ca prim-ministrul României, face greşeli gramaticale şi are pălăria cam mare pentru acest minister. Nu trebuie uitat nici faptul că multe dintre aceste modificări s-au făcut netransparent, fără consultări cu mediul academic, cu societatea civilă şi, cel mai grav într-o democraţie, fără un consens al întregii clase politice. Susţin un amplu proces de reformă a statului românesc, iar această Lege a educaţiei este absolut necesară, pentru că învăţământul românesc trebuie să se modernizeze. Au trecut 28 de ani peste educaţia românească şi nu vă puteţi lăuda că aţi făcut ceva în sensul ameliorării infrastructurii educaţiei, a conţinutului actului educativ, a programei şcolare extrem de stufoasă, a politicii de resurse umane în acest domeniu. Sper ca, de această dată, reforma în educaţie să nu mai fie dispută între partidele politice, între orgoliile liderilor politici şi sindicali, să nu mai fie o miză politică, ci o cheie care să deschidă uşa către dezvoltarea viitoare a acestei ţări.
			Doamna Raluca Turcan: "România este pe cale să piardă circa 3,3 miliarde de euro din fondurile europene disponibile pentru transporturi" În scrisoarea făcută publică de PNL, comisarul european Corina Creţu, lider marcant al PSD, îşi exprimă îngrijorarea asupra faptului că proiectele depuse de Guvernul PSD-ALDE sunt slab pregătite şi au "un nivel scăzut de maturitate". Din cele 5,1 miliarde de euro rezervate pentru transporturi, 1,8 miliarde sunt cheltuite pentru proiectele nefinalizate în exerciţiul financiar anterior. Pentru diferenţa de 3,3 miliarde de euro nici măcar proiectele nu sunt gata. Sibiul poate pierde finanţarea pentru toată autostrada Sibiu-Piteşti, nu numai pentru loturile 1 şi 5, deoarece proiectul nu este bine pregătit. Corina Creţu sugerează Guvernului Dăncilă să beneficieze de asistenţa Comisiei Europene, BEI şi BERD, pentru a face proiecte. Aceste instituţii au semnalat că studiile de fezabilitate la autostrada Sibiu-Piteşti nu sunt bune, au deficienţe majore şi nu au avize de mediu. Guvernul Viorica Dăncilă zice "Pas!" Nu contează ce observaţii face doamna Corina Creţu. Toată ignoranţa şi toate Guvernele vor duce la respingerea cofinanţării europene. Aceasta înseamnă bani pierduţi şi nu puţini, ci miliarde de euro. Înseamnă români mai departe de Uniunea Europeană. Autostrada Sibiu-Piteşti a fost sacrificată în favoarea unor interese imobiliare obscure. Şi Ponta şi Dragnea au plimbat autostrada de la Bucureşti spre Sibiu, prin Braşov, ca să plătească diverse datorii. Pentru eşecul total în accesarea banilor gratuiţi de la Uniunea Europeană, cineva trebuie să răspundă. Pentru început, ar fi bine ca Lucian Şova, ministrul transporturilor, şi Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, să plece de urgenţă, de mână cu Viorica Dăncilă!
			Doamna Camelia Gavrilă: "Calitatea mediului, între vulnerabilităţile lumii moderne şi măsurile de conştientizare. Importanţa educaţiei pentru un mediu sănătos" Planeta Pământ este atât de darnică, încât omenirea s-a obişnuit să o considere eternă şi indestructibilă. Istoria ne arată, însă, că omul a dovedit că poate fi un pericol pentru propria-i specie, pentru celelalte specii, dar şi pentru natură în întregul ei. La început din ignoranţă, dar şi din logica naturală a supravieţuirii, apoi dintr-o dorinţă de confort, omul nu a făcut altceva decât să epuizeze, secol după secol, tot ceea ce-l înconjoară: plante, animale şi în special resurse vegetale, animale, minerale, afectând mediul înconjurător, de multe ori ireversibil. În ultimele decenii, observând degradarea continuă şi accentuată a calităţii mediului, umanitatea s-a preocupat de natura înconjurătoare, prin proiecte, analize, programe de cercetare. Primele iniţiative de ocrotire a mediului au apărut acum aproximativ 200 de ani, din necesitatea salvării unor specii pe cale de dispariţie. Începând din 1970, sunt semne clare de îmbolnăvire a planetei: subţierea stratului de ozon, încălzirea globală, ploile acide, poluarea apelor, a aerului şi a solului. Oamenii au început să înţeleagă necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură, însă responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului este atât individuală, dar mai ales colectivă - protecţia naturii angajează colaborare şi sprijin reciproc pe plan local, judeţean, naţional şi, mai ales, internaţional. Semnale de alarmă au fost lansate şi de comunitatea oamenilor de ştiinţă. Americanul Carl Sagan afirma: "Otrăvurile industriale, gazele cu efect de seră şi substanţele care atacă stratul protector de ozon nu respectă graniţele statale. Ele nu ştiu ce înseamnă suveranitatea naţională. Şi astfel, din cauza puterilor aproape mitice ale tehnologiei noastre, începem să reprezentăm un pericol pentru noi înşine - la scară continentală şi planetară. Vorbind fără ocol, pentru soluţionarea acestor probleme va fi nevoie de acţiunea concertată a multor naţiuni, timp de mulţi ani - Carl Sagan, Un palid punct albastru, Editura Herald, Bucureşti, 2016, pag. 185. În acelaşi timp, fizicianul britanic Stephen Hawking identifică un set de cinci cauze probabile, care ar putea duce, într-un viitor deloc îndepărtat, la dispariţia vieţii de pe Pământ: "...existenţa, la scară planetară, a unor arsenale nucleare, evoluţia şi schimbările climatice accelerate, inteligenţa artificială, fenomenul suprapopulării planetei, ciocnirea cu unul dintre asteroizii care gravitează permanent în spaţiul interplanetar..." Aceste ipoteze şi analize ştiinţifice atrag atenţia asupra pericolelor la care planeta noastră este expusă în mod permanent. Este uimitor modul în care evoluţia tehnologică a condus, în timp, la degradarea accentuată şi ireversibilă a calităţii mediului. Se dovedeşte încă o dată faptul că aproape orice mare progres al omenirii, indiferent de domeniul în care operează, este plătit cu degradarea pronunţată a mediului. La nivelul continentului nostru, Uniunea Europeană are propria strategie de protejare a mediului, aplicând unele dintre cele mai avansate standarde de protecţie a mediului din întreaga lume. Politica de mediu a Uniunii îşi propune să contribuie la ecologizarea economiei şi la protejarea naturii, la protejarea sănătăţii şi a calităţii vieţii persoanelor care trăiesc pe teritoriul său. Astfel, în domeniul protecţiei naturii, Uniunea Europeană depune eforturi importante şi apreciate pentru protejarea arealelor naturale şi pentru a stopa declinul speciilor şi habitatelor pe cale de dispariţie. În acest scop, a fost creată Natura 2000, o reţea formată din 26.000 de zone naturale protejate, care acoperă aproape 20% din suprafaţa terestră a UE şi în care activităţile umane durabile pot coexista cu speciile şi habitatele rare şi vulnerabile. Totodată, pentru protejarea sănătăţii locuitorilor săi, Uniunea a introdus o serie de măsuri obligatorii pentru toate statele membre, a căror menire este aceea de a garanta furnizarea cu apă potabile şi de uz casnic curată, de a ameliora calitatea aerului, de a reduce poluarea fonică, de a elimina efectele nocive ale produselor chimice. Ca actor geopolitic de prim rang, Uniunea Europeană abordează cu maximă seriozitate probleme grave, cum sunt cele care vizează curăţenia oceanului planetar, exploatarea durabilă a solurilor şi a ecosistemelor sau menţinerea, în limite gestionabile, a actualelor schimbări climatice. Politica actuală a Uniunii Europene este valabilă până în anul 2020 şi se bazează pe cel de-al 7-lea program de acţiune pentru mediu, de implementarea căruia sunt responsabile atât instituţiile europene, cât şi fiecare dintre statele membre. Apreciem Strategiile naţionale ale României pentru protecţia mediului, aflate în responsabilitatea Ministerului Mediului şi a instituţiilor deconcentrate din subordinea acestuia, care sunt fundamentate atât pe baza reglementatorilor naţionale, cât şi pe baza celor ale Uniunii Europene. În acest sens, au fost adoptate importante acte normative, precum: Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător; Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, controlul poluării industriale, reglementat prin Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale; Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase. Singura restanţă înregistrată la acest moment de România în domeniul protecţiei mediului este cea legată de transpunerea prevederilor Directivei 2015/2193 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la instalaţii medii de ardere. Proiectul de act normativ a fost elaborat, urmând ca acesta să fie adoptat de Parlamentul României. România este implicată activ în lupta împotriva efectelor schimbărilor climatice, prin implementarea Strategiei şi a Planului Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice. Din punctul de vedere al atenţiei statului român şi al organismelor europene pentru protecţia mediului, se poate considera că se manifestă o reală preocupare în acest sens. Comparativ cu ultimii 50 de ani, grija pentru reducerea şi chiar lichidarea industriilor puternic poluante, aşa cum este, spre exemplu, cea minieră şi cea chimică, pentru reducerea nivelului de noxe în marile aglomeraţii urbane, pentru protejarea pânzei de apă freatică şi pentru asigurarea unei ape potabile şi de uz domestic bine tratate şi filtrate, este una infinit superioară. Din păcate, interesele economice şi cele de natură geopolitică şi geostrategică constituie, nu de puţine ori, tot atâţia factori de rezistenţă în calea implementării cu succes a diferitelor strategii adoptate. Soluţia - ca şi în cazul altor momente cruciale din istoria omenirii, răspunsul stă într-un singur cuvânt - educaţie. Este necesar să nu mai aşteptăm ca totul să fie rezolvat doar prin politici statale şi să ne asumăm, la nivel de grup, dar şi individual, responsabilitatea care ne revine, acţionând fiecare dintre noi, acasă, în contextul activităţilor profesionale, pe stradă, în vacanţă. În acest mod, prin implicare activă, putem atenua şi chiar evita predicţiile oamenilor de ştiinţă. Educaţia, implicit cea ecologică, reprezintă un proces complex şi de durată, care implică actori diferiţi, începând cu familia şi şcoala şi terminând cu mijloacele de informare în masă şi cu organizaţiile neguvernamentale, inclusiv pe traseul educaţiei permanente. Formarea elevilor, în sensul unei conştiinţe şi conduite ecologice, devine o cerinţă deosebit de importantă pentru orice demers educativ şcolar şi extraşcolar. Implicarea elevilor, de la clasele mici şi până la liceu, în activităţile de cunoaştere, de înţelegere a unor aspecte şi fenomene din universul apropiat, în identificarea şi rezolvarea unor probleme de poluare şi degradare a mediului, are ca rezultat formarea unor convingeri şi deprinderi de apărare, conservare şi dezvoltare a mediului înconjurător, condiţie de viaţă civilizată şi sănătoasă. Apărarea mediului înconjurător este un exerciţiu de practică socială, iar şcoala trebuie să facă acest exerciţiu cu întreaga populaţie şcolară, care în viitor va avea răspunderi mari şi concrete în gestionarea raţională a tuturor condiţiilor de mediu natural şi social. Educaţia şcolară trebuie să determine nu numai sentimentele de admiraţie pentru frumuseţile naturii, ci şi convingeri şi deprinderi de apărare, conservare şi dezvoltare a mediului înconjurător. Un obiectiv foarte important pentru educaţia ecologică este acela de a obţine, în amplul proces de formare a personalităţii umane, continuarea şi completarea, consolidarea şi desăvârşirea demersului educativ, dincolo de şcoală. Formele în care acest tip de educaţie se poate transpune în practică sunt multiple, pornind de la educaţia formală, prin introducerea în programa şcolară a unor discipline de studiu, module/secvenţe de conţinut destinate acestui domeniu, prin organizarea unor lecţii deschise, atractive, cu rol de model pedagogic, organizarea excursiilor şi taberelor şcolare tematice - aşa numitele vacanţe active -, programe şi proiecte derulate în cooperare cu autorităţile locale, şi continuând cu organizarea de seminarii, conferinţe, proiecte de cercetare sau de ecologizare. Un mediu sănătos, un univers sigur, o dezvoltare durabilă sunt repere pentru orice abordare politică responsabilă, inclusiv în zona educaţiei.
			Domnul Găvrilă Ghilea: "Pilonul II, prioritatea zero!" Într-un comunicat de presă dat publicităţii în ajunul declanşării aşa numitei revoluţii fiscale, la începutul acestui an, Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România preciza că "Reducerea în premieră a contribuţiei de la procentul actual de 5,1% la 3,75%, în locul majorării la 6%, conform legii, transmite un semnal negativ, afectând viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii private", menţionând că decizia se va traduce în pensii private mai mici cu cel puţin 20% pentru viitorii pensionari şi potenţial mai scăzut de finanţare a afacerilor româneşti, prin intermediul pieţei de capital. Din păcate, această luare de poziţie era mult prea tardivă pentru a mai opri transferul masiv de fonduri de la Pilonul II de pensii către bugetul asigurărilor sociale de stat, declanşat prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Evident, pentru a putea fi puse în operă, promisiunile coaliţiei PSD-ALDE trebuiau susţinute financiar. Scamatoria majorării salariului minim pe economie - însă doar pe hârtie! - prin transferul cotelor de contribuţii sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului şi a creşterii valorii punctului de pensie, dar şi a pensiei minime garantate s-a pus în scenă chiar pe banii contribuabililor. Înfiinţat în urmă cu 10 ani, sistemul de pensii private obligatorii şi-a demonstrat pe deplin eficienţa şi utilitatea. Administrarea Pilonului II de pensii s-a dovedit un succes, nefiind înregistrată vreo controversă pe această temă, sistemul fiind apreciat de toate organismele financiare internaţionale, chiar dat ca exemplu pentru randamentele înregistrate, mai mari chiar decât în jumătate dintre statele membre ale UE. Cu peste 7 milioane de conturi individuale şi mai mult de 4 milioane de contributori activi, raportând un randament mediu anual între anii 2008-2018 de aproape 9%, acest sistem a atras în ultimul deceniu contribuţii brute de peste 35 de miliarde lei, administrând în prezent active nete de peste 42,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproape 5% din PIB-ul României. Sigur, mai este mult până departe, dacă ar fi să ne raportăm la activele unor fonduri de pensii private implementate cu zeci de ani în urmă în Danemarca, Olanda, Elveţia sau Canada, care au ajuns să depăşească PIB-urile naţionale ale acestor state, dar, când miza o reprezintă confiscarea celor 9 miliarde de euro acumulate până acum în conturile românilor, nimic nu stă în calea coaliţiei de la guvernare. Sub pretextul că statul ar oferi un randament mai bun decât mediul privat, în domeniul pensiilor, PSD-ALDE încearcă din răsputeri să adoarmă vigilenţa românilor. Au mai rămas puţine zile până la trâmbiţata majorare a valorii punctului de pensie de la 1 iulie, iar prin vistierie bate vântul. Vor fi românii înşelaţi, din nou, pe banii lor?
			Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: "Semnalul de alarmă tras de comisarul european, doamna Corina Creţu, lasă impasibil Guvernul Dăncilă" Deşi de câteva săptămâni comisarul european pentru dezvoltare regională, doamna Corina Creţu, a trimis o scrisoare deschisă Guvernului Dăncilă, acesta rămâne în continuare impasibil. Prin scrisoarea respectivă, care are un ton mai mult decât imperativ şi îngrijorat, comisarul român vrea să tragă un serios semnal de alarmă cu privire la riscurile pe care le are România în privinţa pierderii unor fonduri europene substanţiale, din cauza gravelor deficienţe şi întârzieri ale Guvernului domnului Dragnea referitoare la modul în care sunt planificate şi implementate proiectele de infrastructură de transport în România. Îngrijorarea majoră vizează slaba capacitate a celor două ministere responsabile şi anume, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Fondurilor Europene, dar şi a întregului Guvern al României, condus de doamna Dăncilă, de a atrage finanţarea pusă la dispoziţia ţării noastre prin POIM 2014-2020. Este vorba despre o sumă considerabilă, de 5,1 miliarde euro, alocată României pentru sectorul transporturi, prin Fondul de Coeziune şi prin Fondul European de Dezvoltare Regională, sumă pe care, din păcate, Guvernul Dăncilă riscă să o piardă, dacă se mişcă în continuare cu la fel de multă lentoare şi nepăsare. România pierde enorm din cauza acestei inacţiuni guvernamentale, din cauza incompetenţei manifestate în actul de guvernare în domeniul infrastructurii de transport. Cine îşi asumă şi cine va răspunde în faţa românilor, dar şi a partenerilor europeni, că vom pierde bani europeni pe infrastructură, pentru că avem doar 4 proiecte majore, iar altele noi, mature, care să fie lansate în execuţie, nu există?! Cum este posibil ca prezentarea şi înaintarea către Bruxelles a unor proiecte noi - Podul peste Dunăre, de la Brăila, Sibiu-Piteşti, loturile 1 si 5, autostrada Craiova-Piteşti - să fie atât de întârziate şi unde mai punem că acestea nu au grad de maturitate suficient de mare pentru a fi finanţate?! Oare banii europeni nu sunt buni pentru dezvoltarea infrastructurii României, care a ajuns la coada Europei din acest punct de vedere? Doamnă prim-ministru Dăncilă, chiar nu vă pasă deloc de faptul că ne aflăm deja la mijlocul exerciţiului financiar 2014-2020, având o evaluare intermediară în anul 2018, iar pregătirea proiectelor este una foarte slabă şi ar putea conduce la dezangajari imediate, periclitând astfel însăşi politica de coeziune în România? Nu vă pasă că până şi Bulgaria are mai mulţi kilometri de autostradă decât România, iar din ce în ce mai mulţi investitori fug de ţara noastră, din cauza acestei deficienţe majore? Până când mai trebuie să suporte românii iresponsabilitatea şi incapacitatea guvernanţilor domnului Dragnea?
			Domnul Florin-Claudiu Roman: "Îi solicit ministrului Carmen Dan să ia de urgenţă toate măsurile necesare pentru siguranţa românilor!" Am atras atenţia, încă din data de 26 februarie a.c., în plenul Camerei Deputaţilor, în cadrul Orei Guvernului, că infracţiunile violente la nivel stradal vor exploda ulterior pensionărilor masive care au avut loc atât în rândurile poliţiştilor, cât şi ale jandarmilor, numărul acestor pensionări ajungând la 8.000 numai în ultimele luni. De asemenea, am atenţionat-o pe doamna ministrul afacerilor interne, Carmen Dan, că patrulele mixte poliţişti-jandarmi au devenit o raritate după acest episod al pensionărilor masive din sistem şi că siguranţa copiilor şi a cetăţenilor este pusă astfel într-un pericol major. Însă replica pe care am primit-o din partea doamnei ministru, la acea dezbatere din Camera Deputaţilor iniţiată de PNL, a fost una mai mult decât halucinantă, eu fiind acuzat atunci că fac declaraţii politicianiste. Iată că faptele dovedesc azi contrariul, deoarece cazurile tot mai multe şi mai grave de violenţă, violuri şi tâlhării, care au loc aproape zilnic, în toată ţara, îmi dau, din păcate, mie dreptate şi în acest caz, iar acele declaraţii politicianiste le-a făcut, de fapt, doamna ministru Carmen Dan în faţa Parlamentului, tratând cu indiferenţă şi iresponsabilitate maximă semnalele că lucurile se vor agrava în privinţa siguranţei cetăţenilor şi neluând la timp toate măsurile necesare pentru a acoperi lipsa acută de cadre din cadrul ministerului pe care-l conduce. Înmulţirea foarte rapidă şi fără precedent a acestor cazuri grave de tâlhării, violuri şi bătăi de stradă se întâmplă în prezent în România, deoarece au plecat 8.000 de poliţişti şi jandarmi din sistem şi au ajuns pe străzi circa 8.000 de infractori, eliberaţi prin acordarea zilelor compensatorii de ministrul Tudorel Toader, fără a se lua în schimb, la nivelul Guvernului PSD-ALDE, niciun fel de măsuri care să aibă rolul de a apăra cetăţenii împotriva recidivelor celor eliberaţi din închisori! Nepăsarea şi iresponsabilitatea crasă a unui ministru al afacerilor interne şi a Guvernelor PSDragnea, în privinţa măsurilor urgente pe care ar fi trebuit să le instituie pentru siguranţa cetăţenilor, au condus la înmulţirea unor astfel de fapte incredibile pentru România anului 2018 - tot mai mulţi copii violaţi şi cetăţeni tâlhăriţi şi agresaţi în plină stradă. Pare deja că nimeni nu mai este în siguranţă pe străzile din România. Iar ministrul Carmen Dan, în acest timp, în loc să vină urgent cu un program de acţiuni stradale, serios şi concret, tergiversează lucrurile şi susţine cu nonşalanţă, public, că ia în calcul să facă ceva - de exemplu în cazul Sineşti -, şi asta, cu mare întârziere, abia după ce toată mass-media urla că acolo cetăţenii sunt tâlhăriţi de câteva ori pe zi.
			Domnul Marius-Constantin Budăi: "România a înregistrat pentru două luni consecutive cel mai scăzut şomaj de după Revoluţie, în timp ce producţia industrială a avut o creştere continuă" Luna martie este a doua lună consecutivă în care şomajul a ajuns la cel mai scăzut nivel de la Revoluţie şi până în prezent. Aşadar, în ciuda criticilor colegilor din opoziţie, care nu propun vreun proiect sau vreun demers constructiv, ci doar fac declaraţii, fără a avea vreo legătură cu realitatea economică, cel mai mic şomaj din ultimii 29 de ani se înregistrează în guvernarea social-democrată. Acest lucru demonstrează că PSD este cu adevărat un partid al salariaţilor din România, al forţei active care contribuie la dezvoltarea acestei ţări. În luna martie, rata şomajului a ajuns la 3,81%, cel mai scăzut nivel de la revoluţie. Acest record îl depăşeşte pe cel stabilit în luna precedentă, în februarie, când şomajul era 3,94%. De la venirea la guvernare a actualei coaliţii, când şomajul era 4,77%, în decembrie 2016, rata şomajului a scăzut cu mai mult de un sfert, respectiv cu 25,2%. Aceste rezultate contrazic în mod direct declaraţiile critice ale domnului preşedinte Iohannis şi ale susţinătorilor dânsului de la PNL, care susţineau că economia nu ar merge bine. În acelaşi timp, producţia industrială îşi continuă creşterea. Politica fiscal-economică a guvernării PSD îşi arată roadele. Industria ţării continuă să performeze, fapt care anticipează o creştere economică solidă şi sustenabilă şi în acest an. Producţia industrială a crescut cu 10,3%, în luna martie, faţă de luna februarie. Cele mai consistente creşteri sunt în industria prelucrătoare, +11,5%, şi în cea extractivă, +9,4%. Comenzile noi în industrie sunt mai mari cu 15,8% în primul trimestru al anului 2018, faţă de 2017. Cea mai mare creştere este cea a bunurilor de capital din industria prelucrătoare, +18,9%, adică a investiţiilor în procese direct productive, ceea ce constituie un temei al eficienţei economice şi al dezvoltării. Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 13,7% în primul trimestru al anului 2018. Cel mai mult a crescut cifra de afaceri din industria bunurilor de capital, +17,6%, efect direct şi firesc care se corelează puternic cu numărul ridicat de comenzi noi. Totodată, bugetul are venituri mai mari decât cele programate şi consistent superioare celor din anii anteriori. Prin urmare, orice speculaţie că n-ar fi bani pentru salarii, pensii sau orice alte obiective asumate, este pur şi simplu o ştire falsă şi o minciună. În primele 4 luni, ANAF a colectat cu peste 800 de milioane de lei mai mult decât era programat. Încasările au fost de 75,58 miliarde lei, faţă de programarea de 74,77 miliarde. Comparativ cu anul 2017, veniturile bugetare în primele 4 luni au fost cu 8,3 miliarde lei în plus, aproximativ 1,7 miliarde euro, bani care pot susţine investiţiile în spitale, şcoli şi infrastructură, prevăzute pentru acest an. Este o creştere cu 12,4% faţă de anul precedent. Această realitate descrisă de datele ANAF contrazice toate declaraţiile domnului preşedinte Iohannis care, în urmă cu câteva zile, susţinea că veniturile la buget ar fi scăzut în raport cu ceea ce era programat în bugetul pentru 2018. În realitate, în ultimii ani, singura scădere a veniturilor bugetare a avut loc în 2016, în timpul guvernării Cioloş, numit şi susţinut făţiş de domnul Iohannis. Atunci, a fost o scădere de 4,4% a veniturilor la buget, deşi economia a crescut cu 4,8%, ceea ce în mod normal ar fi trebuit să genereze o creştere a veniturilor, nu o scădere.
			Doamna Cristina Burciu: "Modificarea Legii de funcţionare a Curţii de Conturi, în sprijinul autorităţilor locale" Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat recent, cu majoritate covârşitoare, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Iniţiativa va corela prevederile din Legea nr. 94/1992 cu standardele internaţionale de audit, urmând a fi respectate dispoziţiile privind tehnica normativă în elaborarea reglementărilor privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, clarificarea unor dispoziţii pentru a înlătura incertitudinea juridică, precum şi actualizarea unor termeni. Actul normativ va modifica şi atribuţiile Curţii de Conturi, care va exercita funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, prin forme ale auditului public extern, fără a se pronunţa asupra oportunităţii operaţiunilor. Acest fapt vine în mod evident în sprijinul activităţii primăriilor, deoarece Curtea de Conturi nu se va mai exprima referitor la oportunitatea investiţiilor, această atribuţie revenind doar în sarcina autorităţilor locale. O altă noutate a propunerii legislative este aceea că, în viitor, prejudiciul trebuie menţionat ca fiind cert şi ilicit, nu estimat, aşa cum se întâmplă în legea aflată în vigoare. De asemenea, autoritatea contractantă nu trebuie să răspundă dacă statul român, prin Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice, consideră procedura de achiziţie ca fiind corectă, evitându-se eventualele contestaţii înaintate de Curtea de Conturi, după câţiva ani de la efectuarea respectivelor operaţiuni.
			Doamna Aida-Cristina Căruceru: "Ludovic Orban şi Klaus Iohannis pregătesc o lovitură de stat?" Preşedintele PNL a decis să facă o regie politică, având complicitatea lui Klaus Iohnannis, totul în încercarea disperată de a controla Guvernul, cu sfidarea prevederilor Constituţiei şi împotriva oricăror prevederi democratice. Regia politică se numeşte "plângere penală" şi a fost inventată de Băsescu acum 12 ani. A fost testată de Iohannis împotriva lui Victor Ponta acum 3 ani, şi, având succes, o pune în aplicare şi astăzi. Strategia este următoarea: o persoană aflată în relaţii politice apropiate cu preşedintele României depune, fără temei şi fără dovezi, o plângere penală împotriva prim-ministrului. Preşedintele decide, pe baza plângerii artificiale, să-l suspende pe prim-ministru. Dacă toată speţa penală nu este finalizată în mai puţin de 45 de zile, Guvernul poate fi demis. Pe scurt, este o lovitură de stat care ocoleşte prevederile Constituţiei, care nu ţine cont de rezultatele legitime ale alegerilor parlamentare şi care îi permite preşedintelui să debarce, fără votul Parlamentului, un Guvern legitim. Se vede clar că PSD a avut dreptate să vorbească despre pericolul statului paralel, în condiţiile în care acest plan, care implică politicieni-magistraţi-preşedinte, a fost pus în mişcare. Se vede limpede că este un atac împotriva democraţiei şi împotriva PSD, pentru că milioane de voturi sunt subminate de două, trei persoane cu o agendă personală şi cu drept de semnătură. Preşedintele României pare că şi-a pierdut uzul raţiunii şi ascultă de Ludovic Orban cu care pune la cale comploturi politice. Este posibil şi ca preşedintele Iohannis să fi intrat, de facto, în campanie electorală. În încheiere, vreau să-mi exprim speranţa că preşedintele României se va abţine să dea curs acestei tentative de lovitură de stat şi nu va gira abuzurile de drept comise de liberali!
			Domnul Viorel Chiriac: "Datoria sacră a generaţiei noastre" Înaintaşii noştri, prin truda braţelor şi sudoarea frunţilor, au făurit o vatră şi un cămin copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Cu arma în mână, adesea prin jertfa supremă, au trebuit să le apere şi să le menţină neciuntite, de pretenţiile sau lăcomia atacatorilor. România Unită, vatra strămoşească, ne-au lăsat-o moştenire nouă, să o dezvoltăm, să o întărim şi să o ducem acolo unde îi este fireasca menire, alături de surorile ei, între ţările civilizate ale Europei. În anul Centenarului Marii Uniri, milioane dintre conaţionalii noştri sunt plecaţi la multe sute sau multe mii de kilometri de ţara lor, iar alte câteva milioane de români suferă de lipsa şi dorul lor. Plecaţi din ţară pentru un trai mai bun, pentru ei şi copiii lor, pentru îndeplinirea unor proiecte personale sau pentru afirmarea profesională, românii au demonstrat acolo unde sau stabilit că sunt buni profesionişti, harnici şi serioşi, contribuind deopotrivă atât la bunăstarea străinilor, cât şi a celor rămaşi în ţara lor natală. Nu avem suficiente elemente pentru a pune acum în balanţă contribuţia celor plecaţi la prosperitatea ţării noastre, însă putem afirma cu certitudine că emigrarea a aproximativ două milioane şi jumătate de români a constituit, în fapt, cea mai importantă pierdere şi cea mai grea lovitură pe care a primit-o România postdecembristă. Şi nu este doar o pierdere cantitativă, deşi vorbim despre o cifră colosală, ci mai ales o pierdere tradusă în termeni valorici, calitativi. Ştim că au plecat ingineri, tehnicieni şi specialişti experimentaţi din industrie, IT, construcţii şi transporturi. Ştim că au plecat medici, asistente şi infirmiere de înaltă ţinută profesională, profesori şi alte categorii ale intelectualităţii. Ştim că au plecat dintre cei mai valoroşi şi mai determinaţi muncitori din industrie, construcţii, agricultură şi silvicultură. Zone geografice s-au depopulat, echilibrul natural dintre generaţii s-a deteriorat, structura pe vârste s-a modificat dramatic, multe domenii de activitate au înregistrat regrese din cauza lipsei forţei de muncă şi calităţii acesteia. S-a redus drastic numărul şi valoarea celor capabili să propună, să conceapă şi să execute proiectele atât de necesare viitorului naţiunii noastre. Energia şi elanul românilor emigraţi, tineri sau adulţi, aflaţi în deplinătatea forţelor creatoare, este ceea ce ne lipseşte în prezent pentru a dinamiza şi a ridica la un nivel superior viaţa economică şi socială. În existenţa multimilenara a celor care au trăit şi muncit neîntrerupt pe acelaşi teritoriu, apărat cu jerfa supremă, de nenumărate ori, şi care acum poartă numele România, în tradiţiile strămoşilor noştri, în gena poporului român a existat întotdeauna, ca valoare supremă, dragostea şi grija faţă de copii. Mii de ani, copiii au fost adevărata bogăţie a fiecărei familii, garanţia perpetuării neamului, mâna înarmată pentru apărarea vetrei strămoşeşti şi mâna pricepută pentru orice activităţi, braţul ferm de susţinere şi mângâierea sufletească a celor bătrâni. Pentru poporul român, copiii si tinerii au fost materializarea speranţei într-o viaţă mai bună, mai sigură şi mai frumoasă. Copiii şi tinerii au fost identificaţi cu însăşi viitorul naţiei, cu garanţia supravieţuirii poporului nostru de-a lungul unor vremuri zbuciumate. Fără copii nu poate fi conceput un scenariu realist al viitorului. Fără copii nu poate exista speranţă! Resursele minerale pot fi înlocuite cu altele descoperite ulterior, natura se regenerează în timp sau cu ajutorul oamenilor, obiectivele economice pot fi revitalizate sau pot fi construite altele noi. În general, mai devreme sau mai târziu, pot fi găsite soluţii pentru a rezolva toate problemele cu care se confruntă sau s-ar putea confrunta poporul nostru... Însă nu ştim ce soluţii să găsim pentru a înlocui două milioane şi jumătate de români din ţara noastră, din economia românească, din viaţa noastră de zi cu zi, din conştiinţa şi din inimile noastre. Încă nu cunoaştem soluţiile necesare pentru a înlocui copiii, care ar trebui să se nască acum, şi nu se nasc... Şi nu ştim nici de departe ce soluţii să găsim pentru a înlocui copiii care ar trebui să se nască în viitor. Avem certitudinea că un proiect de ţară realist, întemeiat pe un program demografic naţional bazat pe stimularea natalităţii, văzut ca prioritate absolută şi coroborat cu programe educaţionale şi de sănătate, ar menţine aprinsă flacăra speranţei! Ar menţine vie flacăra speranţei într-un Bicentenar al Marii Uniri, apoi un Tricentenar şi aşa mai departe, pentru eternitate!
			Doamna Tamara-Dorina Ciofu: "Elevii cu autism, boli hematologice, surditate şi alte afecţiuni cronice beneficiază de burse sociale" În urma demersurilor repetate pe care le-am făcut la Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, s-a aprobat Ordinul nr. 3480/2018 prin care elevii cu autism, boli hematologice, surditate şi alte afecţiuni cronice beneficiază de burse sociale. La începutul anului 2017, datorită solicitărilor transmise aceloraşi ministere, a fost emis Ordinul nr. 3392 prin care au fost incluşi ca beneficiari ai burselor sociale şi studenţii cu tulburare de spectru autist, TSA, care se află în evidenţa unităţilor sanitare. În opinia mea, ca medic pediatru în primul rând şi apoi ca parlamentar, acordarea burselor sociale elevilor şi studenţilor care suferă de autism, boli hematologice, surditate şi alte afecţiuni cronice stimulează în primul rând integrarea într-o formă de învăţământ a copiilor şi adolescenţilor diagnosticaţi cu aceste tulburări. În al doilea rând, generează o serie de beneficii pentru aceştia, cum ar fi: facilitarea dobândirii aptitudinilor sociale, stimularea abilităţilor de comunicare, a dezvoltării emoţionale, utilizarea resurselor cognitive excepţionale pe care le au unii dintre aceşti copii şi evitarea riscurilor generate de izolarea socială. Iar în al treilea rând, prin adăugarea acestor afecţiuni destul de grave în aceste două ordine, s-a îndreptat o discriminare, prin care elevii şi studenţii diagnosticaţi cu aceste boli nu beneficiau de sprijin financiar din partea statului. În urma elaborării şi publicării în Monitorul Oficial a OMEN nr. 3480/2018, beneficiarii burselor sociale sunt elevii bolnavi de TBC, care se află în evidenţa unităţilor medicale, cei care suferă de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbţie grave, insuficienţă renală cronică, astm bronşic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică, glaucom, miopie gravă, boli imunologice, boli rare, cei infestaţi cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, cei cu handicap locomotor, spondilită anchilozantă sau reumatism articular, la care se adaugă cei cu tulburări din spectrul autist, boli hematologice hemofilie, talasemie etc. -, surditate, fibroză chistică şi cu orice alte boli cronice pe care consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ preuniversitar le pot lua în considerare. O altă modificare adusă de noul ordin emis de Ministerul Educaţiei Naţionale se referă la faptul că elevii cu cerinţe educaţionale speciale pot obţine burse de studiu, de merit sau de performanţă, indiferent dacă beneficiază şi de o măsură de protecţie socială. Aşadar, se rezolvă o altă inechitate socială, întrucât copiii care obţin performanţe, chiar dacă suferă de o anumită afecţiune, vor fi, pe de o parte, recompensaţi pentru meritele obţinute în timpul anului, iar pe de altă parte de spijinul financiar acordat persoanelor cu dizabilităţi, odată cu intrarea în vigoare a acestui ordin.
			Doamna Cristina-Elena Dinu: "O ţară se guvernează prin vot popular, nu cu ajutorul denunţurilor false şi al cătuşelor!" Declaraţia mea politică se referă de situaţia incredibilă pe care preşedintele Klaus Iohannis a creat-o în ţara noastră, prin denunţul făcut împotriva premierului Viorica Dăncilă, demers care riscă să arunce România într-un scandal internaţional fără precedent, cu implicaţii majore asupra dezvoltării economice a ţării. Am spus preşedinte, deşi denunţul a fost depus de liderul PNL, Ludovic Orban, deoarece în spaţiul public au apărut deja informaţii noi despre originea acestui demers care vin să confirme ceea ce se ştia - el a fost conceput cu acord de la Cotroceni. Declaraţiile făcute în spaţiul public de politologul Alina Mungiu-Pippidi vin să confirme cele mai negre scenarii în scandalul momentului: "Ludovic Orban nu a fost prima opţiune pentru depunerea la Parchet a plângerii penale împotriva lui Dăncilă şi Dragnea. Primul contactat a fost Grupul «Iniţiativa România», însă liderul grupului, Mihai Poliţeanu, a spus «pas», aşa că s-a recurs la varianta Orban". "Opţiune", "variantă", "contactat" sunt termeni care te duc cu gândul la un plan bine pus la punct. Aşadar, este un scenariu prin care se doreşte să se dea jos o guvernare legitimă, votată în alegeri de majoritatea românilor, o guvernare care produce creştere economică şi mai mulţi bani în buzunarele oamenilor. Pentru că, da, în guvernarea PSD-ALDE, România a înregistrat cea mai mare creştere economică între statele Uniunii Europene. Măsurile guvernamentale au crescut semnificativ nivelul veniturilor românilor - cu 12,1% nivelul pensiei medii, cu 25,8% nivelul pensiei minime, cu 11,5% salariul mediu net şi cu 22,0% salariul minim net. Investiţiile străine directe au ajuns la 1,38 miliarde euro, înregistrând o creştere de 57% în primul trimestru al anului 2018, faţă de perioada similară a lui 2016. În acelaşi timp, au crescut exporturile şi importurile, dar şi cifra de afaceri din industrie cu 13,7%. Toate acestea sunt date concrete care susţin o economie fezabilă şi un Guvern serios şi competent, care a demonstrat până acum că acţionează în interesul românilor. Ce se urmăreşte prin această acţiune iresponsabilă? Evident, aruncarea ţării într-o criză politică care va antrena după ea o criză economică şi, mai târziu, o criză socială. Dacă presupunem că se va ajunge la suspendarea premierului Viorica Dăncilă, pentru 45 de zile România nu va avea premier, după care, pentru un număr nedefinit de zile, nu va avea practic un Guvern funcţional. Cu ajutorul organizaţiilor soroşiste atât de lăudate de preşedinte, vom avea iarăşi puternice demonstraţii de stradă, prin care se va cere demisia Guvernului legitim şi instalarea unui Guvern minoritar, aşa cum s-a întâmplat atunci când a fost adus la putere Guvernul Cioloş. De data aceasta, PSD nu va permite însă ca votul românilor să fie călcat în picioare, să fie dispreţuit, iar România să fie condusă de oameni care n-au trecut de filtrul votului popular şi lasă în urma lor dezastru, aşa cum s-a întâmplat cu Guvernul tehnocrat al lui Iohannis. De aceea, PSD Giurgiu se alătură celorlalte organizaţii din ţară şi îşi arată susţinerea pentru Guvernul României, condus de premierul Viorica Dăncilă, şi va face toate demersurile pentru a zădărnici planurile celor care doresc destabilizarea României.
			Doamna Mirela Furtună: "Opoziţia şi-a abandonat misiunea politică şi a început să practice o politică a plângerilor penale" Care este rolul opoziţiei într-o democraţie? Să facă plângeri penale sau să vină cu soluţii alternative la politicile guvernamentale şi să critice constructiv? Ei bine, dacă toată lumea ştie că funcţia principală a opoziţiei este de a critica majoritatea parlamentară şi politicile guvernamentale pe care aceasta le susţine, atunci acest lucru nu se mai întâmplă în România. Opoziţia a dat faliment, a încetat să existe din punct de vedere politic, pierzându-şi orice uz al raţiunii. Demersul pe care Ludovic Orban l-a întreprins, de a depune o plângere penală pe numele prim-ministrului Viorica Dăncilă, este unul absolut antipolitic şi antidemocratic. Acesta nu s-a consultat cu propriul partid atunci când a făcut această mişcare, iar o serie de lideri liberali s-au declarat contrariaţi sau au respins această acţiune, întrucât au realizat faptul că acesta nu este un demers politic, ci unul antipolitic, că nu este o armă a opoziţiei, ci doar o încercare de a folosi procurorii în jocul politic. Făcând opoziţie prin intermediul plângerilor penale, Ludovic Orban reduce PNL la un partid lipsit de soluţii, fără nicio viziune de guvernare. O încurajez pe doamna prim-ministru, atât eu, cât şi PSD, să nu se lase intimidată de astfel de metode care în niciun caz nu au legătură cu politica democratică. Ceea ce este deranjant este faptul că opoziţia încearcă să folosească astfel de instrumente acum când în fruntea Guvernului se află pentru prima dată o femeie. Îşi imaginează, probabil, că o asemenea strategie va avea succes, că femeile sunt mai slabe şi că vor ceda în faţa unor astfel de presiuni. Ei bine, se vor înşela. Premierul României este o femeie puternică, iar noi social-democraţii o vom sprijini pe deplin. Acum când guvernarea PSD a început o serie de reforme, în domeniul justiţiei, în politica salarială, în zona administrativă, precum şi în alte domenii, când România a înregistrat an de an creşteri economice record şi nivelul de bunăstare la nivel general a crescut, trebuie să mergem mai departe cu toate pânzele sus. Doar aşa societatea românească poate rămâne pe un drum drept, pe care a pornit după alegerile din decembrie 2016.
			Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu: "De Ziua internaţională a biodiversităţii, 22 mai, să nu uităm că protejarea naturii înseamnă grijă faţă de mediu, de habitatele şi resursele naturale!" Declaraţia mea politică de astăzi are ca temă marcarea Zilei internaţionale a biodiversităţii la data de 22 mai. Această zi a fost proclamată în decembrie 2000, de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ne face să ne gândim în fiecare an la rolul naturii şi al vieţuitoarelor în păstrarea echilibrului natural şi a structurii ecosistemelor. Este general valabil faptul că natura are un rol important în existenţa noastră umană şi, de asemenea, că omul intervine, la rândul său, prin acţiunile sale zilnice, în procesul natural. Păstrarea biodiversităţii este una dintre metodele de continuitate şi durabilitate a existenţei umane protejate în mijlocul naturii. "Biodiversitatea şi modificările globale" este tema de anul acesta a Zilei internaţionale a biodiversităţii. Să nu uităm că modificările globale sunt rezultatul acţiunii umane de transformare a mediului înconjurător prin sărăcirea biodiversităţii. Cauzele acestei reduceri a diversităţii biologice în ţara noastră sunt, în primul rând, reducerea spaţiului împădurit, diminuarea faunei şi florei sălbatice, respectiv dispariţia unor specii şi ecosisteme. Suntem cu toţii conştienţi de faptul că ţara noastră trebuie să acorde o atenţie deosebită regenerării fondului forestier şi durabilităţii ecosistemului natural, iar acest lucru este un obiectiv important al coaliţiei. O grijă mai mare faţă de conservarea biodiversităţii poate conduce inclusiv la eficientizarea potenţialului turistic, potenţial ce poate fi un factor de dezvoltare sustenabilă a României. Spaţiul românesc dispune de rezervaţii naturale ce trebuie promovate printr-o bună colaborare a instituţiilor centrale şi locale şi prin implicarea sectorului privat. Biodiversitatea încă există în România. Să o conservăm şi să o promovăm cu succes, pentru că ea reprezintă una dintre potenţialele surse economice sustenabile ale ţării şi, totodată, un factor de promovare a istorie, tradiţiei şi spiritualităţii româneşti. România are minunile sale în ceea ce priveşte diversitatea biologică, iar una dintre acestea este Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, un spaţiu turistic unic în Europa cu care trebuie să ne mândrim. Acum, de Ziua internaţională a biodiversităţii, să ne propunem, să promovăm mai mult obiectivele naturale ale ţării noastre, pentru a eficientiza turismul şi, totodată, pentru a promova un discurs al conştientizării utilizării raţionale şi durabile a resurselor naturale ale ţării, conservării diversităţii biologice, protejării habitatelor şi regenerării speciilor naturale pe cale de dispariţie.
			Domnul Radu-Adrian Pau: "Despre conduita parlamentarului şi respectul faţă de electorat" România - ca ţară membră a Uniunii Europene - se încadrează de multe ori atât în valorile culturale, cât şi morale europene. Este, cred eu, cel puţin o obligaţie morală a fiecărui membru ales în Parlamentul României să respecte şi să servească interesul electoratului pe care-l reprezintă în forul legislativ. Am ascultat de multe ori, atât în şedinţele de plen, dar mai ales în şedinţele pe comisii, tot felul de invective la adresa unora sau altora dintre colegi. Cu certitudine acestea nu-şi aveau locul în forul legislativ, dar am mai trecut fiecare cu vederea şi suntem cu toţii de acord că energia politică cheltuită în România este la cele mai înalte cote. Deosebit de grav însă este atunci când poporul român este jignit la modul primitiv de unul dintre aleşii săi. La una din recentele şedinţe ale Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, am auzit stupefiat cum poporul român este catalogat ca fiind "un popor de infractori", afirmaţia aparţine deputatului USR, Chichirău Cosette-Paula. Dacă iniţial am considerat asta o greşeală de exprimare, perseverenţa parlamentarului USR pe această temă m-a făcut atât pe mine, cât şi pe alţi colegi din comisie să luăm atitudine. Consider că trebuie obligatoriu umblat pe ici - pe colo, prin părţile esenţiale la Codul de conduită al parlamentarului, mai ales că art.6 prevede că: "Deputaţii şi senatorii trebuie să asigure prin atitudine, limbaj, conduită şi ţinută solemnitatea şedinţelor parlamentare şi bunul mers al activităţilor desfăşurate în cadrul structurilor parlamentare. Parlamentarii trebuie să aibă o ţinută vestimentară decentă şi să nu folosească expresii sau cuvinte jignitoare, indecente sau calomnioase". Consider că o astfel de atitudine descalifică un parlamentar. Noi suntem reprezentanţii poporului român, iar acest popor nu este "un popor de infractori", aşa cum susţine doamna deputat USR. În consecinţă, cer public doamnei deputat Chichirău să-şi ceară scuze în faţa poporului pe care l-a calomniat sau să-şi prezinte demisia din acest Parlament!
			Domnul Gabriel Petrea: "Necesitatea unei strategii naţionale în domeniul inteligenţei artificiale" Aşa cum am susţinut de mai multe ori, în calitate de preşedinte al Tineretului Social Democrat, în urma progresului tehnologic foarte multe locuri de muncă vor fi înlocuite de inteligenţa artificială, în următorii 20 de ani. Este necesar ca la nivel de societate să adoptăm măsuri care să preîntâmpine aceste provocări. Pentru o abordare coerentă a acestei realităţi, avem nevoie de o strategie integrată la nivel naţional, care să vizeze inclusiv sistemul educaţional şi piaţa muncii. În acest sens, la nivelul Uniunii Europene este deschisă spre semnare Declaraţia de Cooperare privind Inteligenţa Artificială, la care au aderat deja 24 de state membre. Acest demers îşi propune o strategie comună a Uniunii pentru o abordare unitară în ceea ce priveşte problemele sociale, economice, etice şi juridice din domeniul inteligenţei artificiale. Conform unui studiu al Price Waterhouse Coopers România, PIB-ul, la nivel global, va înregistra o creştere de 14% până în 2030 datorită noilor tehnologii, iar inteligenţa artificială va contribui cu 15,7 mii de miliarde de dolari la economia globală, până în anul 2030, mai mult decât producţia curentă cumulată a Chinei şi a Indiei. Per total, cele mai mari câştiguri le vor avea comerţul cu amănuntul, serviciile financiare şi asistenţa medicală, datorită creşterii productivităţii, calităţii produselor şi cererii în urma implementării noilor tehnologii. Până în anul 2030, se va înregistra un câştig suplimentar de 9 mii de miliarde de dolari la nivelul PIB-ului, datorită îmbunătăţirii calităţii produselor şi schimbărilor la nivelul cererii şi comportamentului consumatorilor, pe măsură ce câştigurile la nivel de consum, generate de inteligenţa artificială, le vor depăşi pe cele ale productivităţii. Ţinând cont de contextul actual şi de tendinţele menţionate anterior, felicit Guvernul României pentru adoptarea Memorandumului prin care se aprobă semnarea declaraţiilor propuse de Comisia Europeană pentru dezvoltarea noilor tehnologii, printre care se regăseşte şi Declaraţia de Cooperare privind Inteligenţa Artificială. Această măsură este un prim pas esenţial pentru participarea efectivă a României la demersul european privind dezvoltarea noilor tehnologii. În încheiere, doresc îi asigur pe colegii de la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi pe cei de la Ministerul Cercetării şi Inovării de întreaga mea disponibilitate de colaborare în vederea elaborării unei strategii naţionale în domeniul inteligenţei artificiale, care să fie o politică publică orientată spre rezultate concrete.
			Domnul Alexandru Rotaru: Prezenta declaraţie politică are în vedere creşterea economică, caracteristică PSD-ului, ce a condus la creşterea veniturilor populaţiei (salarii, pensii) din România. Dacă ne uităm la cifrele din ultimii 10 ani putem observa cu uşurinţă faptul că ţara noastră a trecut prin schimbări fundamentale, obţinând o evoluţie economică pozitivă de fiecare dată când Partidul Social Democrat a fost la guvernare. Conform ultimelor date oficiale anunţate de INS, salariile au crescut cu mult peste rata inflaţiei, ceea ce înseamnă că românii au simţit în mod real o creştere a puterii de cumpărare şi a nivelului de trai. Propaganda se contrazice, fie spune că majorările de salarii au generat inflaţie, fie spune că salariile nu au crescut din cauza transferului contribuţiilor. Indiferent de situaţie, domnul Iohannis se foloseşte de o politică orientată spre conflict şi dezbinare şi continuă să dezinformeze cetăţenii. Consider că România nu trebuie să rămână, în continuare, o ţară furnizoare de forţă de muncă ieftină. Majorările salariale pe care le-a aprobat coaliţia PSD-ALDE contribuie la rezolvarea unei probleme acute a economiei şi a ţării, şi anume migraţia forţei de muncă. Aceste creşteri au determinat mulţi doctori, asistente medicale, ingineri, specialişti IT, profesori, muncitori calificaţi să rămână în ţară. Evident că aceste creşteri nu sunt încă la nivelul dorit de populaţie, însă Guvernul PSD-ALDE militează în favoarea dezvoltării continue, accentul fiind pus pe calitate, şi nu cantitate. Iar aceste majorări de salarii, în special cele din Sănătate şi Educaţie, nu pot fi catalogate drept cheltuieli exagerate sau populiste, cum au afirmat preşedintele şi opoziţia. Aceste majorări reprezintă investiţii în oameni, pentru cetăţenii români, respectiv pentru susţinerea vieţii şi a sănătăţii şi pentru formarea generaţiilor viitoare. Aşadar, PSD demonstrează din nou că deţine un program de guvernare bine gândit şi asumat în totalitate. Şi, indiferent de minciunile PNL, aruncate în spaţiul public, PSD va continua să-şi respecte promisiunile făcute românilor şi va munci pentru ca toate detaliile din programul de guvernare să fie puse în aplicare astfel încât, la finalul celor patru ani, să se vadă şi să se resimtă clar o îmbunătăţire a nivelului de trai al Românilor.
			Domnul Răzvan-Ilie Rotaru: "Schemele de ajutor de stat, propuse de Guvernul PSD-ALDE, stimulează investiţiile" Guvernul deschide larg uşa investitorilor privaţi. Schemele de ajutor de stat vor stimula investiţii între 900 de milioane şi un miliard de euro şi vor crea locuri de muncă în judeţele cu şomaj ridicat, cum este şi cazul judeţului Botoşani pe care îl reprezint în Parlamentul României. În această perioadă Guvernul organizează mai multe întâlniri cu firmele româneşti şi multinaţionale, în cadrul cărora prezintă mai multe scheme de ajutor de stat. Principala măsură care va fi pusă în aplicare imediat este schema de ajutor de stat pentru investiţiile mai mari de 10 milioane de euro. Sunt zeci de investitori care aşteaptă, cu banii la uşa Guvernului, lansarea acestui proiect. Apoi se va interveni pentru atenuarea decalajelor dintre diversele judeţe ale ţării, prin lansarea unei scheme de ajutor de stat cu granturi de până la 5 milioane de euro pentru companiile care creează locuri de muncă în judeţele cu şomaj mai mare de 5%. Alte măsuri similare privind ajutoarele de stat vor fi: schemă de ajutor de stat pentru industria cinematografică şi în domeniul inovării; schemă de ajutor de stat pentru grădiniţele şi locuinţele de serviciu şi schemă de ajutor de stat pentru construcţia de rezidenţe pentru seniori de 5 stele. Deficitul înregistrat în primul trimestru este un deficit sănătos, realizat integral din investiţii. Din punct de vedere economic este mul mai bine să realizezi investiţii consistente şi să ai deficit în limite rezonabile, decât să ai excedent şi să nu faci investiţii. Deficitul bugetar în trimestrul I, 2018, a fost de 4,4 miliarde lei şi este rezultatul majorării cheltuielilor cu investiţiile care au fost de 4,9 mld. lei. Dacă nu erau investiţiile, aveam un excedent de 500 de milioane de lei. În ultima evaluare a economiei româneşti, Comisia Europeană arată că ritmul de creştere a consumului va scădea anul acesta la aproximativ 4,9%, iar ritmul de creştere al investiţiilor din PIB va fi de 7,4%. Aşa trebuie să arate o execuţie bugetară sănătoasă. Efortul Guvernului se va îndrepta, până la sfârşitul anului acesta, către demararea de noi investiţii şi spre atragerea fondurilor europene. Preşedintele Iohannis dovedeşte că nu înţelege nimic din modul în care funcţionează economia, atunci când spune ca au crescut cheltuielile cu 22%, ceea ce ar demonstra o evoluţie nesănătoasă. Da, au crescut, dar s-au majorat şi cheltuielile de personal cu 18%, pe seama transferului de contribuţii de la angajator la angajat, şi s-au mărit cheltuielile cu investiţiile care au fost de aproape trei ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: "Ziua mondială a albinelor, 20 mai, ne face să ne gândim la o valorificare eficace şi durabilă a potenţialului apicol al României" Duminică, 20 mai, am marcat Ziua mondială a albinelor, o zi instituită anul trecut de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Serbând această zi internaţională pentru prima dată, nu putem să nu ne gândim la scopul instituirii sale. Este clar că scopul priveşte atât o conştientizare a rolului deosebit al albinelor în procesul de polenizare şi nu numai, dar şi o reflectare cu privire la activitatea apicolă şi la potenţialul său biologic şi economic. România este una dintre ţările cu resurse apicole bine dezvoltate, statul încurajând în continuare această evoluţie. Aceeaşi tendinţă se înregistrează şi la nivel european, unde producţia de miere este destul de semnificativă, Uniunea Europeană fiind al doilea producător de miere la nivel mondial, iar producţia se află într-o continuă creştere. Faptul că cererea pe piaţa europeană este mai mare decât oferta, spune multe despre necesitatea unor investiţii permanente în domeniul apicol şi a unei evoluţii continue în acest sens. Ţara noastră beneficiază de instrumente de finanţare europeană pentru creşterea competitivităţii sectorului apicol. Aceste măsuri de finanţare, destinate apiculturii şi sprijinirii crescătorilor de albine, au susţinut semnificativ dezvoltarea sectorului apicol din România. Fie că vorbim despre Programul Naţional Apicol sau despre Măsura 4 - "Investiţii în active fizice", respectiv Măsura 6 - "Dezvoltarea exploataţiilor şi întreprinderilor", aceste instrumente au susţinut creşterea competitivităţii din domeniu prin dezvoltarea de exploataţii apicole, dotarea cu echipamente performante şi modernizarea fermelor. Scopul nostru este să eficientizăm sectoarele cu potenţial ale ţării noastre şi să creştem spiritul competitiv al României, obiective pe care coaliţia de guvernare le-a stabilit şi aplicat de la bun început. România va avea în continuare o politică cu linii clare de dezvoltare, iar domeniul apicol este unul dintre sectoarele agricole ce implică continuitate în vederea implementării de măsuri durabile pentru o dezvoltare şi valorificare eficientă, obiective bine justificate de cererea crescută de miere pe piaţa europeană şi mondială.
			Domnul Angel Tîlvăr: "«Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut, ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de ţară» - Mihai Eminescu" Sfânta sărbătoare a Înălţării Domnului reprezintă în fiecare an şi un prilej de comemorare a eroilor neamului căzuţi în luptă pentru libertatea şi apărarea ţării. Eroii noştri merită respectul cuvenit şi veşnica noastră recunoştinţă, căci avem nevoie să ne amintim cine suntem şi de unde ne tragem. Nu este suficient să-i cinstim prin discursuri şi declaraţii. Este o datorie sfântă şi o onoare să-i comemorăm, să-i respectăm pe înaintaşii noştri, pe eroii neamului, şi prin acţiunile noastre să-i cinstim, mai întâi de toate, printr-o viaţă demnă de jertfa lor. Eroii sunt memoria vie a istoriei noastre, anonimi sau cunoscuţi, ei şi-au jertfit viaţa pentru apărarea ţării şi pentru înlăturarea oricărei forme de înrobire a românilor. Este evident că astăzi lumea se îndreaptă tot mai rapid spre globalizare, însă dacă ştim să integrăm autenticitatea trecutului şi a faptelor istorice în acest proces, globalizarea nu ameninţă, ci conservă, afirmă şi potenţează identitatea naţională. Comemorarea eroilor, ca act colectiv dacă vreţi, generează o discuţie reală şi profundă despre dragostea de ţară şi despre istoria care dă identitate acestor meleaguri. Mi-aş dori ca, în fiecare an, Ziua Eroilor să reprezinte un prilej de afirmare a spiritului naţional, a patriotismului adevărat şi profund. Vorbim mult prea rar, în ultimul timp, despre România ca despre o patrie demnă şi mândră. Într-o perioadă în care mesajul patriotic este adesea meşteşugit, simt nevoia unei aduceri aminte legate de oameni care de-a lungul timpului şi-au arătat dragostea de ţară, aşa cum puţini dintre noi au curajul să o facă. Mă gândesc de multe ori la cât de puţine sacrificii se mai fac pentru promovarea unui sentiment naţional, care să fie continuatorul unor profunde şi autentice credinţe patriotice, aşa cum au făcut-o eroii noştri, cei care şi-au jertfit viaţa pentru patrie. Într-o astfel de zi, conştientizăm o dată în plus nevoia pe care o resimte societatea, că tinerii trebuie să se dezvolte având modele reale. Eu am crescut într-un sat din România, în care preotul, învăţătorul, comunitatea în general, s-au îngrijit ca noi, cei mai tineri, să cunoaştem rădăcinile care mai târziu, în viaţă, ne-au dat putere şi simţul identităţii. Aceşti oameni au rămas în amintirea mea şi poate din acest motiv spun că ar fi potrivit ca omagierea eroilor să genereze un proiect instituţional, care să pună în prim-plan această nevoie de modele, de eroi, care, prin atitudine şi morală, să dea României faţa pe care o merită. Să vorbim despre eroi, patrie şi onoare ca de un recurs la memoria colectivă, dar şi ca o decizie de responsabilitate care nu se poate asuma fără patriotismul fiecăruia dintre noi.
			Doamna Beatrice Tudor: Ce spunea în 2006 Ludovic Orban când critica plângerile penale împotriva miniştrilor. Trei erori fatale pentru liberali pe care le comite preşedintele PNL Nimic nu este mai penibil în politică decât ipocrizia. Iar în aceste zile, Ludovic Orban aruncă PNL într-o mare a penibilului prin plângerea penală pe care a formulat-o, în calitate de persoană fizică, cetăţean al României. În cele ce urmează vă voi prezenta cele mai importante erori pe care le face PNL, împins la spate de Orban, în acest caz. Eroarea numărul 1: Orban spune şi face în 2018 ce criticau el şi PNL în 2006. Este un festival al ipocriziei supreme, în formă continuată, cu circumstanţe agravante. Că tot îi plac domnului Orban formulările juridice. În septembrie 2006, un lider PNL, Teodor Atanasiu, era suspendat din funcţia de ministru al apărării, pe baza unei plângeri depuse de un angajat al Cotroceniului de la acea vreme. Iată ce spunea atunci, public, Ludovic Orban despre demers şi despre persoana care iniţia acel demers: "Preşedintele PNL Bucureşti, Ludovic Orban, consideră că, prin plângerea depusă împotriva ministrului Atanasiu, consilierul prezidenţial menţine o stare conflictuală între Palatul Cotroceni şi PNL. El a apreciat că atât Adriana Săftoiu, cât şi Claudiu Săftoiu şi Theodor Stolojan ar trebui să se ocupe mai mult de sarcinile ce le revin în calitate de consilieri prezidenţiali: "Cred că doamna consilier prezidenţial ar trebui să se ocupe mai mult de îndeplinirea sarcinilor care-i revin la Cotroceni, decât să se lanseze într-un război de genul acesta". Cu alte cuvinte, în 2006, depunerea unei plângeri penale împotriva unui ministru era o încercare de a induce o stare de tensiune, iar cei care se ţineau de aşa ceva ar fi făcut mai bine să-şi vadă de treaba lor. Nu este dovada supremă a ipocriziei?! Să îi pui pe alţii să-şi vadă de treaba lor, în 2006, pentru ca, în 2018, tu să faci acelaşi lucru? Dar poate tocmai acesta este şi miezul problemei. Adică domnul Orban nu are de ce treabă să-şi vadă, pentru că toate indiciile arată că Domnia Sa este şomer. Căci aşa se numeşte o persoană care nu are un loc de muncă, deci nu are ocupaţie. Căci, să fim serioşi, funcţia de preşedinte al PNL nu este o ocupaţie pentru domnul Orban. Dar dacă nu sunteţi lămuriţi pe deplin în legătură cu ipocrizia domnului Orban, să vedem ce spunea oficial PNL, prin vocea purtătorului de cuvânt în 2006: "Suita de acţiuni din ultima vreme a preşedintelui ameninţă stabilitatea politică şi afectează prestigiul instituţiei prezidenţiale. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât în preajma prezentării Raportului de ţară, România trebuie să convingă prin stabilitate politică". Aceste cuvinte se potrivesc, la virgulă, contextului prezent. Şi atunci, să zică liberalii ce sancţiune merită ei pentru demersurile lor, pentru că în 2007 au susţinut suspendarea lui Traian Băsescu pentru aceste abuzuri! Eroarea numărul 2: Orban e dispus să dea foc la casă şi seamănă ură în societate. Este dovada supremă de iresponsabilitate. Iată ce spunea recent, chiar zilele acestea, domnul Orban, care se ia mult prea mult în serios pentru binele PNL: "este un drept constituţional şi legal, ca cetăţean, pe care îl am, să depun o plângere atunci când sesizez încălcarea legii, este chiar obligaţie pentru mine". Cu alte cuvinte, domnul Orban este perfect confortabil şi liniştit să furnizeze sămânţă de scandal în societate, doar-doar o culege ceva voturi de la nişte oameni care sunt orbiţi de ură împotriva PSD. Ce uită domnul preşedinte Orban este că spirala violenţei şi a iresponsabilităţii se întoarce mereu împotriva celui care a alimentat-o. Eroarea numărul 3: Orban e dispus să sacrifice Preşedintele României şi stabilitatea politică pentru interesul său personal. Demersul lui Ludovic Orban nu a fost unul împotriva PSD, ci a fost şi unul împotriva Preşedintelui Klaus Iohannis, care acum este obligat să se poziţioneze: girează sau nu un demers politic superficial. Dacă da, atunci îşi asumă consecinţele instabilităţii. Dacă nu, atunci dă un vot de neîncredere domnului Orban. Ce va face PNL dacă preşedintele refuză să fie complicele său? Nu îl va mai susţine în alegerile din 2019? Se va răzbuna pe susţinătorii săi din partid şi din politică? Întrebare finală pentru domnul Orban: Dacă plângerea penală va fi infirmată, dacă preşedintele nu va participa la această tentativă de lovitură de stat, îşi va da demisia?
			Domnul Nicolae Velcea: "Diversitatea culturală, soluţie pentru dialog şi dezvoltare!" În cadrul celei de-a 31-a sesiuni a Conferinţei generale a UNESCO, desfăşurată la Paris, la 2 noiembrie 2001, a fost adoptată Declaraţia universală privind diversitatea culturală. Articolul 1 al acestei Declaraţii stipulează: "Ca sursă de schimburi, inovaţie şi creativitate, diversitatea culturală este necesară umanităţii aşa cum biodiversitatea este pentru natură. În acest sens, patrimoniul comun al umanităţii trebuie să fie recunoscut şi afirmat pentru generaţiile prezente şi viitoare". Mai târziu, la 20 decembrie 2002, Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluţia 57/249, proclamarea zilei de 21 mai drept Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare. Având la bază drepturile omului, UNESCO consideră că diferenţele şi diversitatea noastră ne fac mai puternici şi că respectarea diversităţii culturale este esenţială pentru promovarea dialogului intercultural, a dezvoltării durabile şi a păcii. Într-o Europă a unităţii prin diversitate, Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare vine să întărească aceste idei şi convingeri şi oferă specialiştilor din domeniul ştiinţelor politice, istoriei religiilor, filosofiei, precum şi istoricilor, reprezentanţilor guvernamentali sau ai organizaţiilor neguvernamentale cadrul de a dezbate subiecte de interes universal. Întâlnirile între specialişti, şi nu numai, permit, în acest fel, crearea unui spaţiu de dialog în care diversitatea culturală este o forţă motrice a dezvoltării pentru ceea ce înseamnă creştere economică, dar şi o viaţă intelectuală, afectivă, morală şi spirituală mai bună. Munca într-un cadru multicultural este, pe de-o parte, inovantă, dar devine şi mai productivă şi mai rentabilă. În această zi trebuie să sărbătorim diversitatea culturală, în special bogatul patrimoniu imaterial şi să reafirmăm angajamentul de a construi o lume bazată pe tradiţii şi valori. Diversitatea culturală reprezintă cu siguranţă o soluţie pentru dialog şi dezvoltare !
			Domnul Mihai Weber: "Guvernul PSD asigură finanţarea pentru lucrările de infrastructură din judeţul Gorj" Guvernul PSD a decis suplimentarea cu 3,45 milioane de lei a despăgubirilor ce vor fi alocate proprietarilor de imobile care vor fi expropriaţi în vederea continuării lucrărilor la şoseaua de centură a municipiului Târgu Jiu. Salut această decizie, care demonstrează interesul cabinetului Dăncilă pentru rezolvarea problemelor de infrastructură ale judeţului Gorj. Varianta de ocolire a municipiului Târgu Jiu este extrem de importantă, urmând a asigura legăturile, pe partea de est, între Filiaşi (DN66) - Râmnicu Vâlcea (DN67) şi Petroşani (DN66). În discuţiile avute cu domnul Narcis Neaga, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), am fost asigurat că, indiferent de problemele de până acum, lucrările la centura municipiului Târgu Jiu vor fi finalizate, în ciuda declaraţiilor mai puţin optimiste ale unor politicieni locali. Prin urmare, ţin să-i asigur pe gorjeni că există finanţare pentru realizarea acestui obiectiv ce prezintă nenumărate avantaje, el urmând a diminua poluarea în interiorul localităţilor şi, nu în ultimul rând, ajută la accelerarea dezvoltării socio-economice a zonei, precum şi la reducerea traficului de tranzit al municipiului Târgu-Jiu.
			Domnul Mihăiţă Găină: "Sistemul naţional de irigaţii renaşte în guvernarea PSD" Guvernarea PSD a readus normalitatea în domeniul agriculturii! În primul rând, acordarea subvenţiilor la timp, ba, chiar şi în avans, a devenit o uzanţă, graţie preocupării susţinute a Ministerului Agriculturii. Demn de remarcat şi de apreciat este şi faptul că România este prima ţară care a finalizat depunerea cererilor la Uniunea Europeană pentru acordarea subvenţiilor pentru anul în curs, deşi suntem statul cu cel mai mare număr de ferme. 36% este procentul considerabil pe care ţara noastră îl deţine din totalul exploataţiilor de la nivelul Uniunii Europene. Deşi cantitatea de precipitaţii a fost prea puţin semnificativă pentru toate tipurile de culturi, producţia de anul acesta are la bază acordarea la timp a subvenţiilor agricole. Mai concret, indiferent dacă vom obţine sau nu producţiile record de anii trecuţi, la baza unor rezultate bune stau stimulentele financiare de care fermierii au dispus din vreme astfel încât să poată face ceva pentru recolte. Pe lângă această politică constructivă a guvernării PSD, care a impus normalitatea în derularea procesului acordării subvenţiilor, ţin să subliniez şi faptul că preocuparea noastră nu s-a limitat doar la acest aspect esenţial. Sistemul naţional de irigaţii, atât de necesar, renaşte în guvernarea PSD, în beneficiul fermierilor români. Acest sistem se extinde, astfel încât tot mai multe instalaţii sunt puse în funcţiune pentru suprafeţe din ce în ce mai mari. Investiţiile sunt consistente şi se vor ridica, până la finalul anului 2020, la peste un miliard de euro. Graţie acestei strategii, până în acest moment, zeci de amenajări, abandonate în ultimii 20 de ani, au fost redate în folosinţă. Deja s-au umplut cu apă canale, în lungime totală de peste 1.100 de km, şi pentru 2018 avem planuri de extindere, care deja sunt puse în aplicare. La finalul anului se va ajunge la o lungime de 2.000 de km. de canale, necesare aprovizionării cu apă a culturilor agricole. În total, o suprafaţă de 1,2 milioane de hectare va beneficia de rezultatele irigaţiilor. O altă veste bună este că şi în acest an fermierii vor primi tot gratis apa necesară irigaţiilor.
			Domnul Constantin Avram: Am gândit şi am sperat, în cursul anului 2017,că anul 2018 - anul Centenarului Marii Uniri a tuturor românilor - ar putea fi marcat nu numai cu evenimente specifice unei astfel de sărbători la nivelul administraţiilor locale şi centrale, ci şi prin manifesta înţelegere a clasei politice din România, de nevoie a unei reconcilieri naţionale, ca prim semn al unităţii poporului român. Se pare că aşteptările personale ce vizau anul 2018 - Centenarul Marii Uniri - nu au nicio şansă să se materializeze din moment ce anul 2018 este şi un an preelectoral, în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European şi a prezidenţialelor din 2019. Clasa politică, în special opoziţia PNL-USR-PMP, a trecut de ceva vreme la atacuri furibunde asupra Guvernului PSD-ALDE, mergând până într-acolo unde dispare graniţa dintre acţiunea politică şi cea penală. Unii analişti politici, de mare notorietate, au remarcat că pentru prima dată în istoria României se foloseşte acţiunea de răspundere penală a premierului ţării noastre, şi, asemeni altor cetăţeni, mă întreb dacă atât de mult s-a degradat acţiunea politică românească încât are nevoie de suport al acţiunilor penale în justiţie. Mai rămâne doar să trecem la manifestări politice cu încăierări pe străzi, cu urmăriri suspecte ale politicienilor români, cu folosirea limbajului politic incitator la violenţă, cu îndemnuri publice de folosire a parului în vederea schimbării ordinii de drept constituţionale. Când o să înţeleagă unii lideri politici că schimbarea unui Guvern cu altul nu se poate face decât prin demisia premierului în funcţie, sau alegeri democratice şi corecte? Atâta disperare în acţiunea politică a opoziţiei încă nu am întâlnit din 1990 până astăzi, atâtea atacuri sub centură, atâtea ironii deşănţate la adresa unor politicieni de bun-simţ, care erau greu de imaginat la începutul anilor ’90, încât am început să cred spusele unora, potrivit cărora, nouă, poporului român, "nu ne prieşte democraţia..."! Oamenii îşi doresc stabilitate politică, deci, implicit, stabilitate economică şi socială, îşi doresc respectarea rezultatului votului popular, linişte socială şi bună înţelegere. Am convingerea că astfel de acţiuni au rădăcini adânci în destabilizarea ţării prin orchestrare directă din exteriorul ţării, prin folosirea aşa-ziselor "cozi de topor interne", pentru atingerea unor interese străine poporului român. A accepta să devenim "câmpul de luptă" al intereselor economice externe, înseamnă asumarea unor mari riscuri regionale, inclusiv de natură militară, a încerca să fim pe placul unor alţi lideri politici mondiali numai pentru ipoteticul "sprijin de afară", mi se pare un demers foarte periculos. Apelul şi poziţia ministrului de externe, Teodor Meleşcanu, la cumpătare, la analiza profundă asupra oportunităţii mutării Ambasadei României la Ierusalim, este singurul semnal pozitiv, din păcate. A folosi instituţiile de forţă din România pentru răzbunarea politică, pentru eliminarea ordinii de drept constituţională înseamnă prostituţie politică! În rest, rămânem doar cu ura, denunţurile, plângerile penale, încrâncenarea şi achitările pe bandă rulantă din justiţie, ca semn al eşecului unor instituţii, cu scandalurile politice zilnice, deci cu încercarea de dezbinare a naţiunii române.
			Domnul Mihai Niţă: "Coloana fără de sfârşit a învrăjbirii noastre" Sărbătorim, anul acesta, Centenarul Marii Unirii, o sută de ani de când aproape toţi românii s-au reunit ca naţiune de sine stătătoare pe pământul moştenit de la străbuni, pământ păstrat şi apărat de multe generaţii chiar cu preţul vieţii, atunci când n-a mai fost altă cale. Pentru continuitatea şi dăinuirea neamului românesc, înaintaşii, pe care-i omagiem oficial an de an, au plătit cu suferinţă şi umilinţe de neimaginat, lăsându-ne o avere nepreţuită, pe care, azi, unii dintre concetăţeni o batjocoresc prin indiferenţă şi laşitate sau prin teribilă voracitate. Tocmai în acest an, de două ori jubiliar, când ar trebui să ne bucurăm împreună, când ar trebui să dăm un semnal cât mai puternic în privinţa unităţii naţionale, prin manifestări de consens şi armonie socială, ne aflăm într-o situaţie ce nu se potriveşte nicidecum cu spiritul marii sărbători. Capete găunoase ale unor înalţi demnitari ai statului, înfierbântate de setea şi de lăcomia puterii, şi-au găsit momentul să pângărească o sărbătoare marcantă pentru istoria naţională, a cărei însemnătate copleşitoare nu le poate atinge sufletele deşarte sau, poate, vândute la străini. Presa vuieşte necontenit, hiperbolizant, cu declaraţii ameninţătoare, cu scenarii a căror grozăvie inflamează tot mai mult opinia publică. Se vorbeşte frecvent despre un război total. Asta vrem noi, românii, la împlinirea unui secol de la Unire? Îşi mai amintesc iniţiatorii unor astfel de conflicte politice cum au ajuns la înălţimea funcţiilor pe care le deţin şi de unde perorează emfatic, alimentând o stare tensionată în rândul populaţiei? S-au gândit, oare, să ţină cont şi de opinia cetăţenilor, aşa cum o fac în timpul campaniilor electorale? Se tem ei, măcar pentru o clipă, că atitudinea lor belicoasă de azi se va întoarce precum bumerangul în viitoarele competiţii electorale, când vor fi nevoiţi a se confrunta cu opinia electorilor? Măcar pentru acest motiv, s-ar putea abţine de la escaladarea tensiunilor pe care le-au provocat? Ca demnitar onest faţă de alegătorii pe care-i reprezint în Parlament şi ale căror aşteptări şi trebuinţe pretind că le cunosc bine, mizez pe înţelepciunea poporului, cu speranţa că nu vor fi mulţi cei care se vor lăsa antrenaţi în avalanşa periculoasă în care vor să-i atragă unii lefegii amnezici ai statului, care nu mai ştiu nici de unde au plecat, nici ce au promis sau ce au jurat când au fost puşi în funcţii. Prin apucăturile paranoide la care se dedau acum, ei speră să-i poată folosi pe naivii sau pe iudele care li se alătură, pentru a distruge ţara în numele poporului. Gravă eroare să confunde poporul cu un grup mai mare sau mai mic de ciraci obedienţi! Am credinţa că, asemenea coloanei nesfârşite a marelui Brâncuşi, operă simbolică ce străpunge bolta cerească şi care ne aminteşte mereu de continuitatea noastră pe străvechile meleaguri, poporul se va menţine puternic, unit, bine prins în rădăcinile sale istorice şi străjuind nemărginirea devenirii naţionale. Prin eforturi conjugate, românii vor frânge, până la urmă, coloana fără sfârşit a învrăjbirii naţionale, dacă nu cumva o fi vorba de vreo coloană a V-a, despre care se va afla cu certitudine dacă există cu adevărat.
			Domnul Constantin Codreanu: "În ultimul an, situaţia drepturilor naţionale ale românilor din afara graniţelor ţării a regresat" Duminică, 27 mai, vom sărbători Ziua Românilor de Pretutindeni. Acum un an, am trecut în revistă, la tribuna Camerei Deputaţilor, problematica principalelor comunităţi istorice din jurul graniţelor şi Balcani: istroromânii - aflaţi în stare critică, la limita dispariţiei; meglenoromânii - nerecunoscuţi ca minoritate în Grecia şi Republica Macedonia, aproape complet deznaţionalizaţi; aromânii din Balcani, care se zbat între asimilare şi redeşteptare culturală; dacoromânii din Ucraina, Ungaria, Serbia şi Bulgaria, fie lipsiţi de drepturi naţionale, fie confruntaţi cu reducerea continuă a acestor drepturi. Din păcate, pe parcursul ultimului an, am asistat, în general, la o înrăutăţire a situaţiei conaţionalilor noştri din comunităţile istorice. Astfel, istroromânii din Croaţia au devenit şi mai puţini, meglenoromânii la fel, iar aromânii din Balcani nu au înregistrat niciun singur succes notabil, cu excepţia evoluţiei pozitive dintr-un singur stat - Albania, unde, la 13 octombrie 2017, prin adoptarea Legii privind protecţia minorităţilor naţionale, au fost recunoscuţi oficial ca minoritate naţională cu numele lor propriu de aromâni şi cu posibilitatea de a se bucura de asistenţa cultural-identitară acordată de statul înrudit, adică de România. Românii din Ungaria şi cei din Bulgaria, state vecine şi aliate, membre ale UE şi NATO, fac în continuare obiectul politicilor sau practicilor asimilaţioniste, în contrast cu tratamentul aplicat de România minorităţilor maghiare şi bulgare. Românii din Serbia - divizaţi artificial de autorităţi în români şi vlahi, după criteriul formal al endonimului şi exonimului - au drepturi naţionale asigurate doar în Provincia Autonomă Voievodina, unde locuiesc doar 9% dintre membrii comunităţii române, pe când românii din Timoc, Morava şi Homolie, constituind 91% din această comunitate istorică transfrontalieră, au căzut jertfă unor politici guvernamentale de speculaţie şi manipulare identitară cu scop vădit de asimilare. Exprimăm convingerea că susţinerea acordată Serbiei de către România trebuie condiţionată rezonabil de respectarea standardelor europene în domeniul drepturilor omului, în cazul minorităţii române înrudite din Timoc, Morava şi Homolie. Cel mai mare regres privind drepturile naţionale l-au înregistrat românii din Ucraina. La 5 septembrie 2017, Rada Supremă a Ucrainei (Parlamentul ucrainean) a adoptat o nouă lege a educaţiei, a cărei articol 7 reduce drastic dreptul românilor la educaţia în limba maternă. În consens cu Parlamentul Românie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi-a exprimat îngrijorarea faţă de articolele din această lege, referitoare la învăţământul în limbile minorităţilor naţionale din Ucraina, şi a adoptat Rezoluţia nr. 2189 din 12 octombrie 2017. Comisia de la Veneţia pentru Democraţie prin Drept a avizat critic legea ucraineană a educaţiei. Minoritatea română din Ucraina a protestat în mod repetat faţă de practicile bazate pe această lege, care va fi pusă în aplicare începând cu anul 2020. Şi asta în condiţiile în care şi aşa numărul copiilor de etnie română din Ucraina care abandonează învăţământul în limba română în favoarea celui în limba ucraineană este în creştere. Peste jumătate dintre copiii români din Ucraina (cca. 61%) sunt educaţi şi instruiţi în limbile ucraineană sau rusă, statul ucrainean stimulând abandonarea educaţiei în limba română în favoarea celei în limba ucraineană sau rusă. Raportul actual dintre elevii români instruiţi în limba maternă şi cei instruiţi în limbile ucraineană şi rusă este de aproximativ 4:6. De asemenea, Curtea Constituţională a Ucrainei a invalidat Legea Ucrainei privind bazele politicii lingvistice de stat, instrument juridic care permisese ca limba română să devină oficială într-un număr important de localităţi româneşti din Ucraina, precum şi în câteva raioane şi în regiunea Transcarpatică. Reacţia Guvernului României faţă de evoluţiile negative din Ucraina, constând în restrângerea drepturilor comunităţii istorice româneşti, a fost una întârziată şi ineficientă. Adoptarea hotărârii de Guvern prin care s-au instituit sub 1.000 de burse de merit pentru elevii români din Ucraina, în locul burselor identitare, a fost primită cu reticenţă, iar uneori chiar cu proteste de asociaţiile reprezentative ale românilor din Ucraina. Aceştia au reclamat constant Guvernului nostru adoptarea modelului euroconform maghiar privind bursele identitare acordate tuturor elevilor aparţinând minorităţii înrudite şi indemnizaţiile acordate învăţătorilor, profesorilor, medicilor, ziariştilor, preoţilor din sânul minorităţii. În cazul românilor majoritari din Republica Moldova, situaţia drepturilor naţionale s-a menţinut, în general, stabilă în raport cu perioada anterioară. Totuşi, există un şir de situaţii în care Guvernul de la Chişinău, susţinut necondiţionat de Guvernul României, neglijează sau încalcă flagrant drepturile naţionale ale românilor de la răsărit de Prut. Ne referim aici la cazul implicării agenţilor statului (organele poliţiei, factorii administrativi raionali şi centrali, reprezentanţii Serviciului de Informaţii şi Securitate) contra comunităţii Mitropoliei Basarabiei din satul Dereneu, raionul Călăraşi. De asemenea, avem în vedere neglijarea de către Guvernul de la Chişinău a necesităţilor cultural-identitare ale compatrioţilor din raioanele Taraclia şi Ceadîr-Lunga, singurele centre raionale în care nu există nicio formă de învăţământ în limba română, chiar dacă asemenea cereri au fost formulate în mod repetat de către locuitori. Totuşi, în cazul românilor din stânga Prutului există şi evoluţii pozitive, în special în ceea ce ţine de cooperarea transfrontalieră între administraţiile publice locale de nivelul I şi II din cele două state româneşti ale noastre, dar şi în ceea ce ţine de restabilirea în drepturile de cetăţeni români a zeci de mii de minori trataţi anterior de către birocraţia română drept noncetăţeni. În general, constatăm că, în ultimul an, România nu şi-a consolidat decât foarte puţin posibilităţile de susţinere a comunităţilor de români din afara graniţelor ţării. Astfel, bugetul alocat Ministerului Românilor de Pretutindeni, pentru organizaţiile reprezentative ale românilor de peste hotare, a crescut anul acesta cu 25%, însă observăm o execuţie bugetară slabă, multe proiecte utile prezentate de organizaţiile româneşti fiind respinse de minister. Acest ultim fapt prezintă riscul de a nu putea majora în legea Bugetului de stat pe anul 2019 fondurile destinate românilor de pretutindeni, pentru a le aduce măcar la un sfert din fondurile de care beneficiază organizaţiile reprezentative ale cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale. Un motiv de regret profund este şi faptul că în ultimul an, contrar prevederilor legale, necesităţilor din teren şi demersurilor noastre repetate, niciun Institut Cultural Român nou nu a fost înfiinţat. Primele pe lista de aşteptare pentru înfiinţare sunt de foarte mulţi ani ICR Moscova şi ICR Kiev, cu filială la Cernăuţi. România nu are niciun motiv plauzibil şi nicio scuză acceptabilă pentru această stare de lucruri. Vom remarca în context că regretăm profund şi recenta desfiinţare a Direcţiei Românii din Afara Graniţelor din cadrul ICR Bucureşti. Folosesc prilejul pentru a cere Ministerului Românilor de Pretutindeni să propună Guvernului, cu ocazia apropiatei rectificări bugetare, majorarea cu 50% a fondurilor destinate organizaţiilor reprezentative ale românilor din afara graniţelor ţării şi să crească gradul de execuţie bugetară pentru următoarele 7 luni ale anului. Degeaba sărbătorim Ziua Românilor de Pretutindeni dacă, până în ultima duminică a lunii mai şi după aceasta, nu ne îndeplinim exemplar datoria faţă de fraţii noştri din comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani, aflate în dificultate culturală şi identitară, sau faţă de românii din diaspora. Suntem obligaţi să ne mobilizăm cu toţii, putere şi opoziţie, Parlament şi Guvern, pentru a le acorda românilor de peste hotare întreg sprijinul de care au nevoie şi pe care statul român s-a angajat să îl acorde, conform articolului 7 din Constituţia României.
			Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu: "Marşul românilor pentru autostrăzi, un act de condamnare a incompetenţei şi a nepăsării guvernanţilor" Până acum câteva zile, România era doar ţara europeană cu cei mai puţini kilometri de autostradă raportat la suprafaţă şi la numărul de locuitori. Acum este şi ţara în care oamenii mărşăluiesc cu maşinile spre Capitală, ca formă de protest împotriva absenţei autostrăzilor. Tonul acestei forme de protest l-au dat compatrioţii noştri din Moldova, care le cer guvernanţilor să demareze proiectul autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş. Vor urma, cu siguranţă, şi alţii. Mulţi alţii, din toate provinciile istorice. Spun cu siguranţă, pentru că, prahoveancă fiind, cunosc foarte bine starea de spirit a oamenilor din judeţul cel mai afectat de aglomeraţia din traficul de pe drumurile naţionale. Drumul Naţional 1 a ajuns, în zilele de vacanţă sau la sfârşitul săptămânii, un adevărat pericol pentru sănătatea neurologică a prahovenilor şi a tuturor românilor care circulă pe el. Gradul de civilizaţie al unei ţări se măsoară şi după gradul de dezvoltare a reţelei de autostrăzi. Autostrada înseamnă civilizaţie. Din păcate, până acum, guvernarea Liviu Dragnea ne-a arătat că nu vrea şi/sau nu poate să mişte lucrurile nici măcar cu un milimetru în planul construcţiei de autostrăzi. Din păcate, în general vorbind, între guvernarea Liviu Dragnea şi noţiuni precum "dezvoltare" şi "civilizaţie" este o incompatibilitate evidentă. Guvernarea Liviu Dragnea se dovedeşte eficientă doar la a consuma banii altora. Ai cetăţenilor, în speţă. Absenţa autostrăzilor este o ruşine naţională. Faptul că oamenii, exasperaţi de această realitate, protestează pe şoselele ţării, este o ruşine şi mai mare. Protestul motorizat al cetăţenilor reprezintă un veritabil act de condamnare a incompetenţei şi a nepăsării guvernanţilor faţă de dezvoltarea reţelei de autostrăzi. Este un act de condamnare de care cred că trebuie să luăm aminte fiecare dintre noi, oamenilor aleşi de cetăţeni să le reprezentăm interesele, indiferent de culoarea politică a fiecăruia. Şi nu doar să luăm aminte de acest act, ci şi să acţionăm în virtutea lui, punând presiune pe Liviu Dragnea şi pe marionetele sale din partid şi din guvern. Poate că vor înţelege, în ceasul al 12-lea, că românii nu aşteaptă de la stat doar salarii şi pensii mai mari, ci, în primul rând, şansa de a trăi într-o ţară civilizată şi dezvoltată.
			Domnul Eugen Tomac: În urmă cu puţin timp, atrăgeam atenţia, o dată în plus, asupra gravităţii situaţiei privind lipsa vaccinurilor în România. De la ultimul apel şi până astăzi, lucrurile s-au înrăutăţit! În perioada 14 - 18 mai au fost raportate 335 de cazuri nou confirmate în Bucureşti şi în 25 de judeţe. Bilanţul victimelor la acest moment, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, este unul alarmant - vorbim de 54 de copii morţi şi peste 13.326 de cazuri de îmbolnăviri. Prin interpelarea pe care am adresat-o Ministerului Sănătăţii, pe acest subiect, am solicitat să mi se comunice care este, în mod real, situaţia privind aprovizionarea şi distribuţia vaccinului ROR în toată ţara, având în vedere declaraţiile pe acest subiect absolut îngrijorător din ultima vreme. Valeria Herdea, medic pediatru, a afirmat următoarele: "Din păcate, există şi sincope în aprovizionarea vaccinală, avem semnale din teritoriu, de la Cluj, că lipseşte vaccinul ROR, că lipseşte peste tot vaccinul ADACEL". Mai mult, consider că se impune comunicarea, în mod oficial, a măsurilor elaborate la nivelul Ministerului Sănătăţii, care vizează soluţionarea acestei crize, luând în calcul faptul că măsurile de până acum s-au dovedit a fi ineficiente şi, deopotrivă, insuficiente. Sunt profund revoltat pe acest subiect, din două motive. Primul: pentru că este, în opinia mea, inadmisibil că subiectul reprezintă, încă, o problemă majoră, în condiţiile în care criza vaccinului ROR, antirujeolă, a început în urmă cu un an de zile. Mai mult, ea riscă să se extindă. Nu există nicio scuză, nu poate fi invocat niciun motiv pentru care situaţia continuă să fie şi astăzi atât de gravă. Al doilea motiv se referă la liniştea din jurul acestui subiect. Dezbaterile ar trebui, în primul rând, să fie, apoi ele ar trebui să fie aprinse, să fie dure, să se audă în toată societatea. Îi pasă cuiva de faptul că, în anul 2018, ne confruntăm de mai bine de un an cu o astfel de criză, care, pe lângă faptul că pare a fi un subiect facultativ şi prea puţin important, lipsind aproape cu desăvârşire de pe scena publică, nu îşi găseşte rezolvarea? Sunt profund indignat de faptul că domeniul sănătăţii continuă să fie tratat în mod atât de superficial, priorităţile coaliţiei de guvernare fiind cu totul şi cu totul altele. Sunt indignat de faptul că abia în momentul în care se ajunge la adevărate tragedii, se acordă atenţie domeniului sănătăţii. Abia atunci, din pricina presiunii publice, există un aparent interes din partea celor aflaţi la guvernare, care se stinge odată cu furia de moment a cetăţenilor, scârbiţi şi ei de tot ce se-ntâmplă, pe bună dreptate. Restul, doar promisiuni deşarte. Când vor reprezenta cetăţenii din România o prioritate?
			Doamna Tudoriţa Lungu: "Protestatarii marşului «Moldova vrea autostradă!», ignoraţi şi obstrucţionaţi de PSD" La sfârşitul săptămânii trecute, zeci de mii de oameni din Moldova, încolonaţi în sute de autoturisme de toate capacităţile, au declanşat unul dintre cele mai mari marşuri de protest din ultimii ani. Am asistat la o mobilizare fără precedent, care a avut scopul de a trage încă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte necesitatea construirii unei autostrăzi în Moldova. De această dată oamenii nu au mai vrut nici salarii şi pensii mai mari, nici locuri de muncă, deşi ar avea tot dreptul să le ceară şi pe acestea. De această dată s-au gândit la viitorul uneia dintre cele mai sărace regiuni din Uniunea Europeană, şi mă refer aici la Moldova istorică, la Regiunea Nord-Est. O regiune abandonată de actualul Guvern, în care trăiesc peste 3,6 milioane de oameni, 58% dintre aceştia în mediul rural, o regiune în care salariul mediu reprezintă doar 17% din salariul mediu înregistrat în Uniunea Europeană. "Moldova vrea autostradă!" a fost un strigăt al disperării colective, al oamenilor care nu mai văd nimic bun în viitor. De ce? Din cauza lipsei oricăror programe guvernamentale de revigorare a Moldovei, din cauza dezinteresului şi nepriceperii actualului Guvern. Sunt parlamentar de Bacău şi-mi este ruşine că doi concetăţeni ai mei, ajunşi astăzi la vârful puterii, i-au ignorat şi obstrucţionat pe cei care au venit de la sute de kilometri. Din păcate, acesta este adevărul. Ministrul Transporturilor, domnul Lucian Şova, nu a avut curajul să stea de vorbă cu cei care şi-au petrecut atâtea ore pe drumuri. A preferat să-şi petreacă un weekend liniştit, deşi răspunsurile la întrebările protestatarilor dumnealui este cel care trebuia să le dea. Da, acesta este adevărul şi în ceea ce o priveşte pe doamna Gabriela Firea, primarul general al Capitalei. Doamna Firea a dat ordin ca accesul protestatarilor să fie restricţionat în Piaţa Victoriei, pentru a nu-i deranja pe colegii PSD-işti din Guvern, deşi aceştia oricum erau în weekend. Aceasta nu este doar o declaraţie politică, ci un semnal de alarmă pe care, în calitate de parlamentar de Bacău, vreau să-l trag. Şi nu numai eu atrag atenţia că decalajele dintre Moldova şi celelalte regiuni se adâncesc, chiar şi comisarul european, doamna Corina Creţu, prezentă în aceste zile în Bacău, a atras atenţia guvernanţilor că lipsa marilor proiecte ale României este o realitate pentru Bruxelles. Domnia Sa a vorbit despre patru proiecte depuse în patru ani, despre lipsa unor proiecte viabile şi mature, în special în zona transporturilor, şi despre faptul că România riscă să piardă banii alocaţi exerciţiului bugetar 2014-2020. Salut declaraţiile prin care Domnia Sa spune situaţia reală, şi anume că în România rămân bani europeni necheltuiţi din cauza incompetenţei actualului Guvern şi a administraţiilor locale PSD. Dincolo de trista realitate, Moldova are nevoie de autostradă, Moldova are nevoie să fie tratată cu respect, iar dacă actualul Guvern nu poate, mai bine să plece.
			Domnul Vasile Varga: "Nimeni nu vă mai crede!" Pilonul II de pensii a devenit marfă de schimb pe taraba guvernanţilor. Acum o lună de zile, tot printr-o declaraţie politică, atrăgeam atenţia asupra problemei pericolului în care se va afla Pilonul II de pensii. Poate nici eu, nici colegii mei nu am fost luaţi în seamă, dar iată că informaţiile apărute în ultimele zile ne-au dat dreptate, şi anume că există sau exista intenţia Guvernului să "umble", în mod meschin, la contribuţiile de la Pilonul II de pensii. Deşi documentele oficiale arată clar intenţia Guvernului de a suspenda contribuţiile către Pilonul II de pensii, ai noştri guvernanţi au început să dea vina pe te miri ce acar Păun ... Dar nu, până şi colegii lor de la guvernare, ALDE, nu cred în fantasmagoriile conducerii PSD-iste! E clar, avem de a face cu o măsură dinainte stabilită, urma doar să se dea asaltul final! Dar, ghinion, lumea s-a prins! Specialiştii menţionează faptul că suma pierdută ar fi în jur de două miliarde de lei. Şi nu e vorba de bani publici, este vorba de banii fiecărui contribuabil la acest Pilon II de pensii! Atenţie! Doar pentru 6 luni, dar cine ştie ... Nu PSD are de pierdut, ci doar vreo 7 milioane de angajaţi, şi aceia dintre cei mai activi de pe piaţa muncii româneşti! Dar nu asta contează în economia electorală a PSD. Mai mult decât atât, deşi contribuţia trebuia să ajungă la 6%, conform legislaţiei, anul acesta ne lăudăm cu o contribuţie la Pilonul II de pensii de doar 3,75%, diferenţa compensând lipsurile Pilonului I de pensii. Pierderile, în ultimii 10 ani, ar fi de 1,1 miliarde de euro în conturile celor care ar trebui să se bucure la pensie. Eu am o anumită vârstă care mi-ar permite să fiu detaşat în faţa unei asemenea problematici, dar nu pot sta indiferent când văd că, din ce în ce mai mult, este pusă în pericol siguranţa unui trai liniştit al generaţiilor actuale active, care cotizează atât la fondul de pensii Pilonul I, cât şi la Pilonul II, cel puţin. Ca liberal, la ceas aniversar, acum la 143 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal, nu pot sta impasibil când văd că persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul profesiilor liberale, şi nu numai, vor avea de suferit. Împreună cu colegii mei, tragem din nou semnalul de alarmă. Acest gest al puterii nu trebuie să se materializeze deloc! Este timp de analiză şi de reflecţie! Dacă vrem ca poporul român muncitor, din diferite profesii, să mai aibă vreodată încredere în conducătorii săi, trebuie să punem interesul individului pe primul loc! Statul român trebuie să găsească acele pârghii legislative prin care fiecare angajat din sistemul public sau privat, dar şi fiecare angajator să se simtă protejat de o legislaţie previzibilă şi corectă, altfel nimeni nu va mai avea încredere în clasa politică şi în guvernanţi ! De noi şi de voi depinde, stimaţi colegi!
			Domnul Costel Alexe: "În apărarea unei plângeri penale. Atenţie la fenta PSD!" Cine s-a uitat la televizor în ultimele zile a văzut că televiziunile de casă ale PSD-ALDE şi politicienii de vârf ai coaliţiei guvernamentale se dădeau de ceasul morţii pentru că preşedintele PNL, Ludovic Orban, a depus o plângere penală împotriva doamnei premier Dăncilă pentru că aceasta s-a crezut preşedinte şi a luat din atribuţiile de politică externă ale şefului statului. Ce mai vuiet, ce mai freamăt! Ai fi zis că s-a atins cineva de reşedinţa de zeci de milioane de euro a domnului Dragnea, de hotelurile şi de ferma de porci pe care le are prin interpuşi. Zici că s-a atins cineva de averea vreunui baron local PSD, inimaginabil de bogat, avere făcută, evident, din salariu şi muncă cinstită, el fiind o biată victimă a statului paralel. Aici este vorba despre două lucruri. O şmecherie a PSD, o perdea de fum menită să acopere furtul banilor din Pilonul II de pensii, dar şi o situaţie gravă, de asumare ilegală de puteri de către premier. Acestea merită tratate separat. 1. Din seara zilei de 20 mai, ştim precis de ce au făcut cei de la PSD şi ALDE scandalul cu plângerea penală. În acea seară am aflat că guvernanţii dau un nou atac la Pilonul II de pensii şi aveau nevoie ca agenda să fie ocupată de alt subiect. Ei ştiau ce pregătesc şi au atacat anticipat, aşa cum fac oamenii sfătuiţi de specialişti în propagandă. Ca să nu aibă nimeni vreun dubiu, proiectul apărut în seara respectivă nu avea cum să fie opera Comisiei de Prognoză (CNP), aşa cum a aruncat pisica sublima doamnă ministru Lia Olguţa Vasilescu. PSD şi ALDE fac ce au mai făcut, arată varianta cea mai rea. Adică banii pentru pensiile din Pilonul II se opresc de tot. Dacă merge, şi scandalul nu e mare, merg şi ei mai departe. Dacă nu, vin cu o variantă tot dezastruoasă, în care îţi taie din pensia viitoare, dar mai puţin dezastruoasă decât oprirea totală a sumelor. Vă amintiţi când ziceau că nu se ating de Pilonul II? Domnul Dragnea, cu o privire afectată şi mustăcioasă, mai că se jura că nu va fi cazul. Au aruncat varianta cu naţionalizarea, le-a sărit lumea în cap, aşa că au tăiat doar un sfert din banii pentru Pilonul II. Apropo, sper să nu mă amendeze splendida instituţie CNCD pentru discriminarea mustăcioşilor. 2. Oare chiar aşa e cu plângerea asta penală? "Lovitură de stat!", au ţipat PSD-iştii după depunerea plângerii. Bine că nu au vorbit de alte lucruri la care au mai multă experienţă, gen "mineriadă" sau "Revoluţie furată". Ba chiar şi unii colegi din PNL au fost sensibilizaţi de scandalul făcut de presa PSD-ALDE şi li s-a părut prea mult. Parţial îi înţeleg, faptele imputate doamnei premier nu sunt uşor de dovedit, iar consecinţele ar fi dure. Ceea ce rămâne, însă, este că doamna Dăncilă, prin încercarea cu mutarea ambasadei la Ierusalim, şi-a depăşit în mod evident atribuţiile. Să fie clar, politica externă este făcută de preşedintele României. O spune Constituţia: articolul 91. Atribuţii în domeniul politicii externe: (1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. (2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Avem şi o decizie a Curţii Constituţionale, nr. 683/2012, care spune şi ea: "Acest text constituţional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe, ţinând cont, desigur, de interesul naţional. O atare concepţie este legitimată de caracterul reprezentativ al funcţiei, Preşedintele României fiind ales de cetăţeni prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat". Curtea a constatat că rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze şi să îndeplinească obligaţiile la care România s-a angajat la nivel de stat. "Curtea observă, cu acest prilej, că acest rol este unul de execuţie, aşadar, unul derivat, şi nu originar, cum este cel al Preşedintelui României". Subliniez încă o dată: Guvernul se apucase să mute ambasada României fără să îl consulte pe preşedintele României. Cum numim asta? Cine face politica externă a României? De ce nu ar avea orice cetăţean, mai ales liderul opoziţiei, dreptul de a depune o plângere penală, fiind conştienţi toţi că s-a întâmplat ceva grav şi fără să avem textele în faţă? Această plângere poate fi respinsă ori acceptată, dar în niciun caz nu trebuie judecată prin studiourile unor televiziuni isterice, cu burtiere manipulatoare şi invitaţi deliranţi care clamează că a fost o lovitură de stat. Domnilor, lovitura de stat nu o dau cei care respectă legea şi procedurile, ci cei care încalcă legea, încalcă principiile constituţionale şi echilibrul puterilor în stat.
			Domnul Constantin Şovăială: "Guvernul PSD promovează analfabetismul funcţional!" Chiar dacă ministrul educaţiei naţionale, respectiv inspectoratele şcolare judeţene ştiu despre fenomenul Brăila, acestea nu se implică pentru a rezolva această problemă. Este inadmisibil ca elevii slabi să fie opriţi într-un mod abuziv să intre în evaluările naţionale. Nu ştiu cum de se permit asemenea lucruri în România, dar de un lucru sunt sigur - Nepăsarea celor din PSD atinge cote maxime! Nu îi interesează de elevii, de tinerii, de viitorul acestei ţări, scopul lor este să îi prostească pentru a-i putea manipula şi de a-i influenţa mai uşor! Îi acuz în mod direct pe directorii de şcoli şi pe inspectorii şcolari judeţeni de faptul că nu au permis elevilor mai slabi să participe la evaluările naţionale pentru a ţine sus media şcolilor şi a judeţului, în comparaţie cu alte şcoli şi judeţe din ţară. Această competiţie dăunează sistemului educaţional şi beneficiarilor direcţi, adică elevilor! Cel mai reprezentativ exemplu în acest sens este ilustrat în cazul unităţilor de învăţământ din judeţul Brăila. Deşi aici, în 2016-2017, nota medie la evaluarea naţională a fost a doua cea mai mare din ţară (7,29), ponderea elevilor din clasa a 8-a, care nu au susţinut evaluarea naţională, a fost cea mai crescută din România (36,5%), mai mult cu 3 procente faţă de anul şcolar anterior. Chiar dacă sunt conştienţi de existenţa "Fenomenului Brăila", nimeni nu intervine, pe motiv că nu există momentan suficiente date despre dimensiunea sa la nivelul ţării. Mi se pare de-a dreptul tragic când directorii sau inspectorii recunosc despre acţiunile pe care le întreprind. Aceştia afirmă că modalitatea de a raporta medii mari la evaluările naţionale şi bacalaureat se practică de mulţi ani şi că n-ar trebui să ne mire acest lucru. Problema este şi la Ministerul Educaţiei Naţionale care pune presiune pe profesori şi inspectori de a obţine medii cât mai mari la aceste examene. Dat fiind că ne aflăm în perioada premergătoare evaluării naţionale la clasa a 8-a şi a examenului de bacalaureat - când aceste practici se intensifică în şcoli -, solicit Guvernului adoptarea de urgenţă a unor măsuri legale prin care să asigure participarea elevilor absolvenţi la examenele menţionate conform legii şi să descurajeze, respectiv să sancţioneze responsabilii din educaţie care împiedică accesul absolvenţilor la participarea la evaluări. Măcar anul acesta putem îndrepta lucrurile, dacă de 28 de ani nu am fost în stare!
			Domnul Nicolae Georgescu: "Diversitatea culturală - provocare şi resursă în secolul XXI" În ultima perioadă, societatea tinde tot mai mult să depăşească graniţele impuse de frontiere, se mondializează. La aceasta se adaugă fenomenul imigraţiei, ce impune creşterea demografică în unele zone ale lumii, precum şi fenomenul de polarizare a sărăciei/bogăţiei. Globalizarea nu poate avea loc în afara unei structuri culturale performante, care să aibă capacitatea de adaptare, permiţând transferul cultural, schimbul valorilor materiale şi spirituale. Doar o asemenea societate poate evolua rapid, în scopul valorificării modelului cultural, în forme ale unei permanente schimbări. Prin adoptarea, în anul 2001, a Declaraţiei UNESCO privind diversitatea culturală, aceasta capătă o dimensiune simbolică importantă şi o însemnătate remarcabilă. Considerată, anterior acestui moment, o frână pusă în calea dezvoltării, un obstacol în calea modernităţii, progresului ori a democraţiei, diversitatea culturală a devenit, în acel moment, resursă şi sursă a dezvoltării, a democraţiei, a ştiinţei şi păcii. Conceptul de diversitate culturală admite existenţa unei varietăţi de culturi diferite care nu sunt izolate, ci interacţionează şi se intersectează în permanenţă. În acest sens, în 2005, la art. 4 pct. 1 din Convenţia UNESCO privind protecţia şi promovarea diversităţii de expresie culturală se prevede că diversitatea culturală se referă la multiplele moduri în care se exprimă culturile grupurilor şi a societăţilor. Urmare a percepţiilor exprimate la nivel internaţional, diversitatea culturală a devenit la nivelul Uniunii Europene atât un subiect politic, cât şi unul juridic şi de politică externă, fiind legată de identitatea culturală şi de conceptul de demnitate umană. Prin deviza promovată de Uniunea Europeană - "Unitate în diversitate" se evidenţiază tocmai faptul că diversitatea nu reprezintă o piedică în calea cooperării şi unităţii statelor, ci, dimpotrivă, un element important ce duce la unitate, progres, desăvârşire, este o sursă de bogăţie şi creaţie, poate chiar un atu pentru Europa. Dimensiunile comune şi cunoaşterea reciprocă a culturilor din Europa, într-o societate bazată pe libertate, democraţie, solidaritate şi respect pentru diversitate, sunt componente esenţiale pentru integrarea europeană. Armonizarea diferitelor sisteme de cultură în cadrul Uniunii Europene conferă fenomenului în sine o perspectivă pe termen lung. Acest proces implică cunoaşterea şi respectarea culturilor şi conştientizarea fenomenului de interdependenţă globală, bazate pe elementele şi specificităţile pluralităţilor culturale, excluzând impunerea unui model unic. Specialiştii din domeniu recunosc importanţa respectului faţă de valorile altor culturi, în spiritul cultivării valorilor universale, precum şi necesitatea acordării unui rol mai mare schimburilor internaţionale, pentru ca persoanele să se poată deplasa în spaţiul european. Ca o caracteristică definitorie şi o moştenire a umanităţii, diversitatea culturală poate fi o resursă în care creaţia şi cooperarea artistică trec prin experienţe provocatoare. În ultimii ani se încearcă, din ce în ce mai pregnant, să se promoveze diversitatea dintre popoare, culturi, ca sursă de bogăţie şi creaţie. Diversitatea culturală, privită ca provocare pentru progresul lumii contemporane, trebuie să aibă în vedere o serie de criterii şi de modalităţi de promovare şi dezvoltare. În contextul mondial actual, pentru o bună convieţuire a devenit necesară implementarea educaţiei interculturale, pentru că este necesar să se prevină conflictele interetnice, prin promovarea toleranţei, a armoniei, a egalităţii de şanse între membrii aceleaşi comunităţi. România se poate considera o ţară privilegiată sub aspectul diversităţii culturale şi etnice. Această bogăţie se datorează atât poziţiei geografice, cât şi istoriei acestor meleaguri. Influenţa diverselor popoare se simte şi azi nu doar în tradiţii, arhitectură, gastronomie, limbă, ci este foarte actuală prin înşişi oamenii de etnie care locuiesc pe teritoriul ţării. Diversitatea culturală a ţării noastre are un rol semnificativ în evidenţierea dimensiunii şi valorii europene a diversităţii culturale specifice spaţiului românesc. Ziua Mondială a Diversităţii Culturale pentru Dialog şi Dezvoltare, stabilită la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) prin Rezoluţia Adunării Generale nr. 57/249 din 20 decembrie 2002, pentru data de 21 mai, joacă un rol important pe plan mondial în promovarea diversităţii culturale. Se recunoaşte astfel legătura strânsă dintre protejarea diversităţii culturale şi cadrul larg al dialogului dintre civilizaţii. Este un element în plus care ne îndeamnă să învăţăm că "împreună" înseamnă să acceptăm cultura celuilalt, să respectăm opinia celuilalt şi să nu uităm că diversitatea este o sursă de bogăţie şi creaţie care conduce la unitate şi desăvârşire. Înţelegerea implicaţiilor diversităţii culturale reprezintă una din provocările lumii contemporane, constituind unul din principalele obiective ale unei noi orientări în cadrul procesului de globalizare.
			Domnul Vasile Cîtea: "Sănătatea ieşeană este susţinută atât de autorităţile judeţene, cât şi de cele guvernamentale!" Aşa cum anunţam cu puţin timp în urmă, tot printr-o declaraţie politică, Guvernul României a găsit procedura legală de a finanţa lucrările de reabilitare ale Institutului de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" din Iaşi, instituţia medicală de excelenţă în tratarea afecţiunilor cardiovasculare care deserveşte nevoile tuturor pacienţilor din cele 8 judeţe ale regiunii Moldova. Astfel, s-a alocat suma de 10 milioane de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului Dăncilă, sumă absolut necesară pentru ca Institutul ieşean afectat de incendiu să poată să îşi reia activitatea în toate secţiile deţinute, inclusiv pentru realizarea intervenţiilor chirurgicale de mare precizie. În ceea ce priveşte însă Spitalul C. I. Parhon, având în vedere dispoziţiile legale în vigoare, el nu va putea fi finanţat pentru realizarea lucrărilor de reabilitare decât de Primăria Municipiului Iaşi în subordinea căreia se află. Din păcate, municipalitatea ieşeană nu a reuşit până în prezent să finalizeze expertizarea clădirii. Pe această cale, fac apel la edilul Municipiului Iaşi pentru urgentarea operaţiunilor de expertizare tehnică a clădirii aflată în administrarea Municipiului Iaşi, astfel încât şi spitalul C. I. Parhon, afectat de acelaşi incendiu, să poată funcţiona la capacitate maximă. Sunt bucuros să anunţ că în această săptămână, la A.D.R. Nord-Est a fost aprobat Proiectul privind reabilitarea energetică a Spitalului de Recuperare din Iaşi, valoarea totală a proiectului ridicându-se la suma de 18 milioane de lei. Spitalul de Recuperare din Iaşi este o instituţie medicală de înaltă expertiză, căutat de bolnavii din judeţele Moldovei şi nu numai, fiind de notorietate rezultatele excelente obţinute de medicii ieşeni în ceea ce priveşte recuperarea cazurilor medicale dificile. Nu în ultimul rând, doresc să aduc la cunoştinţa ieşenilor şi locuitorilor din cele 8 judeţe ale Moldovei că şi Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii "Sfânta Măria" din Iaşi va primi finanţare în valoare de 27 de milioane de euro, unitatea fiind centru de excelenţă regional în tratarea afecţiunilor persoanelor aflate la vârsta minoratului. Astfel, prin eforturile concentrate ale Consiliului Judeţean Iaşi şi ale parlamentarilor din Iaşi, unităţile medicale ieşene au beneficiat, în cursul anului 2018, de finanţările absolut necesare îmbunătăţirii serviciilor medicale, sporindu-se, în acelaşi timp şi confortul pacienţilor care au apelat la serviciile spitalelor de stat din Iaşi.
			Domnul Cornel Itu: Presiunile pe care preşedintele Iohannis le pune constant asupra premierului Viorica Dăncilă au ieşit de mult din sfera dinamicii fireşti a politicii şi a acţiunilor legitime. Ameninţările, la care recurge, încalcă grav constituţionalitatea, şi comportamentul său pune în pericol siguranţa şi stabilitatea României. Dorinţa preşedintelui României este de a prelua cu forţa guvernarea pe care PSD o exercită ca urmare a alegerilor din anul 2016, atunci când românii şi-au ales, în mod democratic, reprezentanţii. Pentru a-şi urma scopul, preşedintele României s-a folosit de Ludovic Orban pentru a ticlui plângeri penale în care o întâlnire externă a unui prim-ministru, adică o activitate pe care o desfăşoară orice politician din lumea democratică, este considerată "act de înaltă trădare" şi "uzurpare de funcţie". Până aici s-a ajuns, la subminarea democraţiei si la sabotarea sistematică a Guvernului României! Performanţele unui guvern competent, ale Guvernului social-democrat care conduce astăzi România, dau fiori liberalilor şi lui Klaus Iohannis, mai ales în contextul în care se apropie alegerile prezidenţiale. Pentru liberali, voinţa şi votul românilor nu înseamnă nimic atunci când vine vorba de interese de grup şi foame de putere. Domnilor de la PNL, domnule Klaus Iohannis, puterea legitimă nu se câştigă prin abuzuri şi lovituri de stat, ci prin proiecte duse la bun sfârşit, prin promisiuni îndeplinite, pe scurt, prin muncă şi viziune politică!
			Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc: "Ziua mondială a albinei" Pe 20 mai, a fost ziua mondială a albinelor. Ea a trecut neobservată la noi în ţară, de aceea m-am hotărât să abordez această temă în prezenta declaraţie politică. Consider că, fiind preocupaţi cu alte probleme, mai mult sau mai puţin superflue, pierdem din vedere esenţialul, iar acesta constă şi în contribuţia acestor minunate insecte la bunăstarea, sănătatea şi frumuseţea vieţii umane. Tocmai aceste valori au stat la baza hotărârii Organizaţiei Naţiunilor Unite atunci când a aprobat Rezoluţia conform căreia ziua de 20 mai este declarată World Bee Day, Ziua mondială a albinei, în urma unor strădanii salutare ale delegaţiei statului sloven. Această zi este un prilej de mândrie şi pentru românii apicultori, care iubesc şi cresc albine şi care depun eforturi pentru implicarea autorităţilor, a comunităţilor de business şi a societăţii civile în procesul de conştientizare a enormei importanţe pe care o are albina. Am conceput această declaraţie şi ca o atenţionare a faptului că, atât în ţara noastră, cât şi în multe alte state albinele nu se mai simt atât de bine şi de sigure pentru viaţa şi efortul lor de polenizare şi de colectare a mierii. Chimizarea livezilor şi plantelor este responsabilă de reducerea mulţimii şi a varietăţilor de albine. Studiile efectuate de Organizaţia Naţiunilor Unite şi de International Union for the Conservation of Nature arată că populaţiile de albine şi polenizatori sălbatici s-au restrâns drastic în ultimii ani, ca o consecinţă a activităţii umane iraţionale - agricultura intensivă, utilizarea pe scară largă a pesticidelor, poluarea, schimbările climatice. Noi apreciem mierea şi polenul, dar contribuţia albinelor nu se reduce la acestea. Potrivit specialiştilor pomicoli şi horticoli, aportul lor principal constă în polenizarea pomilor fructiferi şi a nenumăratelor flori sau plante. Iar polenizarea artificială, prin care se încearcă înlocuirea albinelor, se dovedeşte mult mai scumpă şi mai puţin eficace. Consacrarea Zilei mondiale a albinei ne arată că la nivel internaţional lumea a devenit conştientă de aceste evoluţii şi este dispusă să adopte măsuri în vederea opririi efectele negative constatate pe scară largă în ultimii ani. Folosesc acest prilej şi pentru a-mi exprima aprecierea faţă de strădania apicultorilor români de a continua tradiţia creşterii albinelor şi a face din acest sector un motiv de prestigiu pentru ţara noastră, printre consumatorii de miere şi de multe alte produse apicole. Totodată, consider că este încă loc pentru dezvoltarea de noi programe care să susţină, să apere şi să promoveze creşterea albinelor în ţara noastră şi îndemn autorităţile, cetăţenii şi fermierii să aplice noi proiecte şi metode de cultivare albinelor!
			Domnul Neculai Iftimie: "Înstrăinarea terenurilor agricole de către persoanele fizice, comparată cu un abandon de proprietate" Abandonul de proprietate, care se manifestă prin înstrăinarea terenurilor agricole unor persoane din alte ţări, are cauze multiple, dar cele naturale, care ţin de sentimentele noastre, sunt dureroase. Acest abandon de proprietate poate duce la o formă perversă, riscantă pentru identitatea noastră naţională, aceea a abandonului identitar. Trebuie reţinut că pământul este o resursă identitară, şi nu doar una economică, deoarece nu există ţară fără pământ. Noi, românii, suntem un popor de ţărani, întrucât până la a treia generaţie, aproximativ 80% din populaţie provine de la sat. Acest lucru a determinat la aplicarea legilor fondului funciar generarea unor proprietăţi care aparţin atât persoanelor care locuiesc în rural, cât şi persoanelor care au devenit ulterior locuitori ai oraşelor. Acest aspect a determinat cu mare uşurinţă setea de profit uşor de realizat din speculaţiile funciare prin agentul imobiliar. De fapt, care au fost cauzele care au determinat accelerarea înstrăinării terenurilor agricole? Prima cauză a fost gradul ridicat de sărăcire a populaţiei, cu precădere a proprietarilor de teren din mediul rural; Lipsa interesului privind exploatarea terenului a proprietarilor din mediul urban; această lipsă de interes a fost şi este determinată de îmbătrânire, de deprofesionalizare, activitate agricolă nerentabilă şi de îndepărtarea de mediul din care au plecat; Politica agricolă de stat inadecvată privind stimularea exploatării terenurilor agricole în cadrul gospodăriilor ţărăneşti; de fapt, micul proprietar a rămas de izbelişte, fără un suport real pentru conservarea satului tradiţional românesc; Existenţa unei politici speculative, cu reţele de publicitate, foarte bine pusă la punct, care cumpără în condiţii avantajoase, în timp ce vânzătorul este dezinteresat; Preţul pământului agricol este mult sub nivelul pieţei europene, ceea ce produce în mod evident pagubă vânzătorului, proprietar de teren, cât şi statului, pământul făcând parte din avuţia naţională. Una dintre soluţii, în vederea stopării politicii speculative, o reprezintă reconsiderarea cadastrului calitativ al terenului, subiect complet ignorat până acum, deoarece terenurile se vând fără a se ţine seama şi de calitatea solului. O soluţie posibilă ar fi instituirea preţului de monopol al statului asupra pământului. De exemplu, un cumpărător străin ia un teren cu 2.000 de euro/ha. Acesta cumpără suprafaţa, în dimensiunea ei fizică, dar nu şi fertilitatea potenţată a solului, care a însemnat acumularea în decursul timpului a humusului necesar practicării agriculturii. Astfel, se pune problema includerii calităţii pământului în avuţia naţională. În acest caz, nu se face referire la oamenii de afaceri, care cumpără terenuri, întrucât prin sistemul de impozite şi fiscalizare bugetul de stat recuperează acest preţ pe fertilitate. În ultimă instanţă, este o acciză şi nu se încearcă a se interveni pe piaţa liberă. De fapt, preţul de monopol al pământului reprezintă valoarea fertilităţii potenţate a terenurilor, care trebuie să fie plătit de cumpărător şi trebuie virat statului pentru finanţarea politicilor naţionale de conservare a solului.
			Domnul Dumitru Oprea: "Revolta pseudopoliticienilor PSD-ALDE, în anul Centenarului" În vreme ce toată suflarea PSD-ALDE se dădea de ceasul morţii să condamne încă o lovitură de stat dată de opoziţie şi preşedintele Iohannis, mai multe .organizaţii civice din Moldova organizau un nou marş motorizat spre Bucureşti. Scopul marşului era să atragă atenţia asupra faptului că actuala coaliţie nu mişcă un deget pentru a construi infrastructura prin care să lege cea mai săracă regiune a ţării de Transilvania şi Vestul Europei. În anul Centenar, cele mai importante proiecte ar fi trebuit să asigure investiţiile în infrastructura mare, rutieră şi de cale ferată, fără ca populaţia să ceară acest lucru, în nenumărate rânduri, sub diverse forme. Condamnarea la sărăcie a Moldovei, în lipsa autostrăzilor, este un lucru imposibil de combătut. A continua să trăim în Românii paralele, cu viteze diferite de dezvoltare, reprezintă adevărata subminare a intereselor naţionale. Faptul că PSD-ALDE, prin guvernele avute, şi-a dovedit incompetenţa în organizarea unor evenimente reale dedicate aniversării a 100 de ani de stat român modern, ar putea fi transformat într-un avantaj. S-a stopat, astfel, risipa banilor publici pe evenimente în urma cărora nu rămâne nimeni cu absolut nimic. În schimb, societatea civilă încă îşi poate asuma un proiect de dezvoltare, prin acţiunea lor comună! În schimb, spectacolul grotesc al pretinselor lovituri de stat, clamate de propaganda PSD-ALDE, are un singur scop: inventarea unui duşman care nu lasă, chipurile, guvernanţii să lucreze, deşi sunt de 2 ani la putere, timp în care au "măturat" de la Palatul Victoria doi premieri şi au pus în operă cea mai haotică guvernare din istoria noastră democratică. Iată cum, la 100 de ani de la Marea Unire, România are în fruntea sa pseudopoliticieni şi o culegere de minciuni pe post de Program de guvernare. Iar acest lucru nu este suficient, pentru că tot ei se revoltă şi dau vina pe personaje imaginare pentru eşecul lor de a nu fi adevăraţi oameni de stat.
			Domnul Nicolae Neagu: "Investiţiile în companiile energetice, diminuate!" Memorandumul Guvernului, care obligă companiile cu capital majoritar de stat să aloce dividendelor "cel puţin" 90% din profiturile înregistrate în 2017, văduveşte de sute de milioane de euro planurile de investiţii ale marilor companii energetice. PSD-ALDE şi Guvernul Dăncilă, în foamea de bani, ca urmare a erorilor din politicile bugetar-fiscale şi pentru a menţine deficitul bugetar în ţinta celor 3% din PIB, amână prezentarea Strategiei energetice naţionale chiar în anul Centenarului Marii Uniri Naţionale şi în anul de pregătire a Preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene. Încă o dată, guvernarea PSD ne arată că lipsa de viziune şi predictibilitate este regula lor de guvernare, chiar dacă domeniul energetic este coloana vertebrală a oricărei economii, indiferent de ce stat al lumii ar fi vorba. În Uniunea Europeană, astăzi, se dezbate politica uniunii energetice comune a UE, şi România, ţara cu resurse şi tradiţii în producţia de gaze şi energie, ar fi trebuit să fie extrem de activă. Guvernul Dăncilă, în schimb, alege să ia din investiţiile energetice 3,5 miliarde de lei, aşa cum a făcut şi în 2017, în loc să lase companiile energetice să-şi facă investiţiile planificate. Romgaz, SNG, şi Transgaz, TNG, sunt mari perdanţi la capitolul investiţiilor proprii, din vina actualei guvernări. Guvernul Dăncilă nu-şi mai doreşte construcţia noii centrale termoelectrice de la Iernut, aflată în portofoliul Romgaz, SNG? Cum vor construi noua centrală termoelectrică, a cărui valoare estimată este de aproape 270 de milioane de euro? Cum vor rezolva nevoia de exploatare a zăcămintelor de gaze din portofoliul Romgaz, dat fiind faptul că rata de înlocuire a rezervelor a fost afectată de volumul redus al investiţiilor, necesare punerii în funcţiune a unor capacităţi de producţie? Societatea Transgaz este în pericol de a nu-şi putea finanţa investiţiile strategice şi, de aceea, a cerut ca dividendele să nu depăşească 50% din profit. Oare gazoductul BRUA, Bulgaria-România-Ungaria- Austria, nu mai este important pentru Guvernul Dăncilă? Gazoductul transeuropean are o valoare estimată la 480 de milioane de euro, din care doar 180 de milioane sunt fonduri europene, restul banilor sunt fonduri proprii de investiţii. Şi acestea sunt doar câteva întrebări la care guvernarea PSD-ALDE nu ne poate răspunde pertinent. În noua arhitectură europeană, România, dincolo de aşezarea naturală în flancul estic al Uniunii Europene, trebuie rapid să prioritizeze interesele economice şi să se lupte pentru ele. Producţia, precum şi transportul de gaze şi energie sunt, în viziunea Partidului Naţional Liberal, o prioritate a politicii economice româneşti. Avem tradiţie şi avem potenţial. Mai trebuie viziune, strategie şi voinţa politică. Din păcate, actuala guvernare nu are aceste calităţi!
			Domnul Adrian-Octavian Dohotaru: "1,9 milioane de români au avut salariul net scăzut după «Revoluţia Fiscală»! 30% dintre contractele de muncă nu au avut salariile majorate!" Conform datelor oficiale ce mi-au fost comunicate de către Ministerul Muncii, la31 martie, 1,9 milioane de români aveau acelaşi salariu de bază brut ca înainte de "revoluţia fiscală", ceea ce înseamnă că au avut salariul net scăzut semnificativ. 30% dintre contractele de muncă nu au avut salariul de bază majorat! 143.427 de angajatori, adică 28% din numărul total, nu au majorat salariile. Sigur, Ministerul Muncii menţionează în răspunsul dat că datele sunt provizorii şi că e datoria angajatorilor să se asigure că transmit în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor datele corecte şi la timp. Vă întreb, însă, stimaţi colegi, când vom avea date definitive şi vom putea cunoaşte impactul real al acestei schimbări despre care nici acum nu ni s-a spus exact de ce a fost necesară? Tot Ministerul menţionează că o parte dintre angajatori au preferat să acorde bonusuri, sume compensatorii sau indemnizaţii sub diferite forme, în locul majorării, mai ales în Ilfov şi în Prahova. Anticipase coaliţia aflată la guvernare o astfel de mişcare din partea angajatorilor? Cum poate o astfel de vulnerabilizare a angajaţilor să fie benefică? Ce au câştigat românii, angajaţii români, de pe urma acestei revoluţii fiscale? Când l-am întrebat pe fostul prim-ministru Tudose despre aceste riscuri, mi-a dat un non-răspuns. Doamna ministru Vasilescu, domnii Dragnea, Mişa şi Tudose au repetat tot anul trecut că niciun salariu nu va fi scăzut. La 31 martie, însă, aveam 1,9 milioane de salarii scăzute. Am avut dreptate să fiu îngrijorat. Din păcate, guvernul tace în continuare, iar presa pare că a uitat complet de această schimbare majoră şi de efectele nocive ale ei. Le voi chema pe doamna ministru Vasilescu şi pe doamna prim-ministru Dăncilă să ne spună în plen cum vom scoate angajaţii din această situaţie vulnerabilă, care sunt efectele benefice ale revoluţiei fiscale şi cine va răspunde pentru haosul creat.
			După pauză
			(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)
			Domnul Florin Iordache: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Vă rog să luaţi loc. (Domnul deputat Victor Paul Dobre solicită să ia cuvântul pe procedură.) Da, domnule Dobre. Vreau să anunţ, înainte să vă dau cuvântul, vreau să vă anunţ că din totalul celor 329 deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 155. Program, astăzi: până la 11,30 - dezbateri; la ora 12,00 - vot final şi apoi şedinţa de Birou permanent. Îl invit pe domnul deputat Victor Paul Dobre, pe procedură. Vă rog.
			Domnul Victor Paul Dobre: Mulţumesc. Ca urmare a consultării cu colegii, vă propun, domnule preşedinte de şedinţă, să mutăm de la punctul 79 pe primul punct al şedinţei de astăzi Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Bun. Supun votului propunerea făcută de viceliderul Grupului PNL, cu Raportul Comisiei pentru abuzuri. Să înceapă votul. detalii vot
			104 voturi pentru. Adoptată. Domnul Szabó Ödön, procedură, vă rog. Înţeleg că şi dumneavoastră doriţi două modificări.
			Domnul Szabó Ödön: Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă solicit ca să aducem pe poziţia următoare celei a colegului, deci pe poziţia 2 de pe ordinea de zi de astăzi, Pl-x 87/2018 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României), care acum se află pe poziţia 46, cu raport de adoptare. Deci să o aducem în faţă.
			Domnul Florin Iordache: Da. Staţi să supun votului, că înţeleg că aveţi două propuneri, da?
			Domnul Szabó Ödön: Da, da.
			Domnul Florin Iordache: Prima propunere făcută de domnul Szabó Ödön. Să înceapă votul. detalii vot
			Da. Cu 100 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 4 abţineri, a fost adoptată. Şi a doua propunere, vă rog.
			Domnul Szabó Ödön: A doua propunere. Aducerea Pl-x 190/2018 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.18 alin.(2) din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate), lucru despre care ieri v-am spus, ca să le putem vota împreună, astăzi. Are raport de respingere. De pe poziţia 348, pe poziţia a treia.
			Domnul Florin Iordache: OK. Rog stafful tehnic să le pregătească. Să înceapă votul. detalii vot
			77 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă, 21 de abţineri. Şi aceasta a fost adoptată. Alte observaţii sau propuneri de modificare a ordinii de zi? Nu sunt. Bun.
			Trecem mai departe. 2. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi petiţii pe semestrul II al anului 2017. Îl rog pe domnul preşedinte Ioan Balan. Vă rog, domnule preşedinte.
			Domnul Ioan Balan: Bună ziua! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prezint, în sinteză, Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor pe semestrul II al anului 2017. În cel de-al doilea semestru al anului 2017, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi-a desfăşurat activitatea în cadrul celor 45 de şedinţe în plen stabilite conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi în subcomisiile sale de analiză. În perioada 1 iulie - 31 decembrie 2017 s-au înregistrat în evidenţele comisiei un număr de 251 de petiţii ale cetăţenilor. Din totalul petiţiilor înregistrate în evidenţa comisiei, în cel de-al doilea semestru al anului 2017, 29 de memorii au vizat probleme aferente domeniului justiţiei. În raporturile cu puterea judecătorească, comisia a urmărit constant respectarea prevederilor constituţionale care consacră separaţia puterilor în statul de drept. Astfel, în marea lor majoritate, petiţiile privind domeniul justiţiei au fost remise, pentru competentă analiză şi soluţionare, Consiliului Superior al Magistraturii. Observăm că, raportat la numărul total de memorii adresate comisiei, 53 au fost formulate de persoane private de libertate. Astfel, petiţiile vizând mediul penitenciar reprezintă cea mai importantă pondere din totalul petiţiilor remise comisiei. Iar principalele aspecte reclamate privesc - conform afirmaţiilor petenţilor - deopotrivă aspecte vizând condamnarea nelegală şi netemeinică, precum şi încălcarea drepturilor ce revin persoanelor condamnate la executarea unor pedepse privative de libertate. Din aspectele sesizate în mod recurent în petiţiile adresate comisiei, enumerăm următoarele: supraaglomerarea camerelor de detenţie, prin nerespectarea suprafeţelor stabilite pentru fiecare persoană; asistenţa medicală precară şi lipsa tratamentului medicamentos prescris pentru afecţiunile de care suferă persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate; neluarea unor măsuri igienico-sanitare individuale şi colective; lipsirea abuzivă de unele drepturi, conform afirmaţiilor petenţilor; nesoluţionarea corectă a unor sesizări făcute atât la nivelul comandamentelor de detenţie, cât şi la conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; presupuse abuzuri privind liberarea condiţionată. Astfel, în octombrie 2017, în urma deciziei Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, a avut loc o discuţie cu conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, vizând problematica sesizată comisiei de persoanele private de libertate, precum şi soluţiile concrete avute în vedere de autoritatea competentă privind soluţionarea deficienţelor existente. Discuţiile purtate au tratat îndeaproape şi efectele generate de modificările aduse Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi măsurilor privative de libertate, fiind referitoare şi la adoptarea Legii nr. 169/2017 prin care se acordă o compensare persoanelor care execută pedepse privative de libertate, în condiţiile de supraaglomerare severă. În perioada 1 iulie 2017 - 31 decembrie 2017 au fost adresate comisiei 39 de petiţii cu sesizări privind probleme din domeniul social. Cele mai multe memorii reclamă modul în care s-au stabilit sau s-au recalculat pensiile. De asemenea, un număr important de petenţi sunt nemulţumiţi de unele dispoziţii legale din domeniul pensiilor publice, considerându-le nedrepte, în raport cu situaţia lor concretă. Comisia a constatat o creştere constantă a nemulţumirii referitoare la accesul la locuinţele sociale şi la calitatea acestora şi consideră că problematica referitoare la accesul la locuinţe sociale şi la categoriile de beneficiari nu mai poate fi soluţionată satisfăcător cu actuala legislaţie aplicabilă. Este necesară adoptarea unui program naţional vizând accesul la locuinţa socială, adaptat situaţiei sociale actuale a populaţiei şi corect dimensionat, mai ales din perspectiva resurselor. O speţă deosebită adusă în atenţia comisiei o constituie petiţiile care reclamă practici recente ale instanţelor de judecată în domeniul stabilirii custodiei comune a copiilor rezultaţi din căsătorie, dispuse în cazul părinţilor divorţaţi, şi a programului de vizitare. Mai multe petente şi unii avocaţi, reprezentanţi ai acestora, arată că, urmare a aprobării Dispoziţiei nr. 2/2016 pentru recunoaşterea fenomenului alienării parentale/părinteşti şi prevederilor Protocolului privind recunoaşterea alienării parentale, încheiat între Institutul de Psihologie Judiciară şi Asociaţia Română pentru Custodie Comună, se manifestă din ce în ce mai frecvent o practică judiciară a constatării facile a alienării parentale şi a condamnării părintelui care are minorul în grijă la plata unei despăgubiri financiare importante, de natură a afecta chiar calitatea vieţii minorului. Comisia a făcut demersuri la Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, în vederea elaborării unor proceduri echilibrate în materie, care să asigure o practică judiciară clară. Consiliul Superior al Magistraturii a informat deja că situaţia sesizată a fost transmisă Institutului Naţional al Magistraturii, pentru a fi avută în vederea activităţii viitoare de formare profesională a magistraţilor. Comisia rămâne în aşteptarea punctului de vedere solicitat Ministerului Justiţiei. În cel de-al doilea semestru al anului 2017 s-au adresat comisiei un număr de 26 de petiţii vizând activitatea administraţiei publice. Cazuistica sesizată de cetăţeni se referă la săvârşirea unor posibile abuzuri ale autorităţilor publice locale, atât la nivelul reprezentanţilor aleşi şi al funcţionarilor publici, cât şi al reprezentantului Guvernului în teritoriu. Dintre aspectele sesizate de petiţionari amintim, cu titlu de exemplu, următoarele: presupuse nereguli în activitatea comisiilor de fond funciar, comisiilor de aplicare a legilor speciale în materia proprietăţii; posibila administrare defectuoasă a patrimoniului public; executarea unor lucrări edilitare necorespunzătoare; nerespectarea unor clauze contractuale; neimplicarea şi nerespectarea normelor de disciplină în construcţii, dar şi nepunerea în aplicare a unor hotărâri judecătoreşti definitive. Analizând dialogul purtat cu instituţiile administraţiei publice competente, observăm că acesta s-a desfăşurat cu respectarea dreptului de exercitare a controlului parlamentar asupra activităţii organelor administraţiei publice, dovedind totuşi, în unele cazuri, lipsuri în ceea ce priveşte realizarea efectivă a acestui dialog, atât în abordarea şi soluţionarea sesizărilor, cât şi în transmiterea răspunsurilor. Comisia observă că în cazul altor 41 de memorii s-au sesizat aspecte care revin în competenţa de soluţionare a autorităţilor din domeniul administraţiei şi al afacerilor interne. Comisia doreşte în acest punct să sublinieze buna colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne şi unităţile centrale şi locale subordonate. Cele mai multe memorii trimise spre soluţionare acestora au fost verificate şi au fost comunicate răspunsuri la termen, atât către comisie, cât şi pentru petenţi. În perioada de referinţă s-au adresat comisiei un număr de 11 memorii în care sunt semnalate probleme ce se situează în sfera economică. Petiţionarii prezintă în aceste memorii aspecte vizând în special presupuse conduite abuzive ale instituţiilor financiar-bancare şi neaplicarea prevederilor legale privind cadrul fiscal. Un număr semnificativ de probleme sesizate în petiţiile cetăţenilor au privit aspecte conflictuale ce cădeau în competenţa exclusivă a autorităţilor aparţinând puterii judecătoreşti. Pe cale de consecinţă, petenţii au fost îndrumaţi să se adreseze instanţelor de judecată competente atât material, cât şi teritorial, cu recurgerea la toate căile de atac judiciare disponibile şi cu consultarea în prealabil a unui avocat. De asemenea, unele dintre memorii menţionează şi aspecte care pot constitui eventual fapte cu conotaţie penală, cazuri în care petiţionarii au fost îndrumaţi să se adreseze organelor de cercetare penală, cu toate indiciile şi dovezile de care dispun, cu atât mai mult cu cât promovarea plângerii penale are un caracter personal. În ceea ce priveşte relaţia comisiei noastre cu autorităţile competente cu analiză pe fond a aspectelor sesizate în petiţii, s-a constatat că există un număr de petiţii - 51 - la care nu s-a primit răspuns în termenul de 30 de zile prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor şi de Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. Din totalul celor 251 de petiţii înregistrate la comisie în semestrul II al anului 2017, la această dată mai sunt pe rol un număr de 12, urmând să se acţioneze pentru rezolvarea acestora. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Sunt cuprinse în anexe. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. A, domnul Bichineţ, vă rog.
			Domnul Corneliu Bichineţ: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Raportul acesta, care s-ar părea că nu are o importanţă foarte mare, este foarte bine întocmit, corect, cinstit şi reflectă activitatea unei comisii parlamentare de o importanţă deosebită. Poporul nostru întotdeauna a avut părerea că Vodă îi poate face dreptate, că Vodă ştie şi cei din jurul lui îi fac greutăţi. Vă aduceţi aminte, pe vremea lui Ceauşescu, exista o schizofrenie, că Ceauşescu nu ştie, că, dacă ar şti, ar face dreptate. Iată că această comisie a fost inundată, practic, asaltată de memorii din diferite domenii, de la cetăţenii României. Sigur că în comisie sunt parlamentari de la toate partidele politice şi în mod cert ei au studiat ceea ce scriu oamenii. Se mai pot adresa cetăţenii României şi Avocatului Poporului. Avocat al Poporului care nu ştiu dacă în perioada aceasta este sau nu este ocupat. Însă prin răspunsurile date celor care au probleme cu copiii, cu minorii - sunt foarte mulţi români plecaţi în străinătate şi au rămas copiii la bunici - ştiţi ce atrocităţi se petrec în România. De asemenea, în legătură cu locuinţele sociale. Este o dramă în toată România. Pentru că sunt locuinţe sociale care ar trebui achiziţionate de cei care le ocupă de 5, 7, 10 ani de zile, şi ţara are datoria să construiască locuinţe sociale, pentru că nu toată lumea poate să-şi facă în mod personal locuinţă. De asemenea, am văzut acolo, în legătură cu Legea fondului funciar. Au trecut 27 de ani şi încă în toate comunele ţării sunt probleme mari, abuzuri ale celor care au condus mai înainte sau acum primăriile şi n-au pus în posesie pe cei care au dreptul de la părinţii, de la strămoşii lor. Şi nu este foarte bine. În legătură cu abuzurile din penitenciare, din alte domenii sociale, am văzut că s-au făcut statistici acolo şi cred că direcţionarea unor petiţii către forurile judecătoreşti este foarte bună. De asemenea, mi-a plăcut şi lecturarea domnului Balan. Aţi crescut în ochii mei, domnule deputat! Să trăiţi!
			Domnul Florin Iordache: Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Am luat act.
			Continuă ordinea de zi. 3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României; Pl-x 87/2018. Amendamente admise - 15. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte. Comisia pentru administraţie? Domnul preşedinte Florin Roman. Vă rog. Raport suplimentar.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din ziua 14 mai 2018, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 2/1968. Comisia pentru administraţie publică a examinat din nou acest proiect de lege şi a depus un nou raport. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Am ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de punctul de vedere favorabil al Guvernului. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, în sensul modificării terminologiei utilizate şi actualizării denumirii şi componenţei unor unităţi administrativ-teritoriale. Se propune ca, în anexă, în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care conţin în denumirea acestora litera "î", aceasta se va înlocui cu litera "â", prin aplicarea regulilor stabilite prin Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993 privind revenirea la "â" şi "sunt" în grafia limbii române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a examinat propunerea legislativă. La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 deputaţi, din totalul de 24 de membri ai comisiei. La dezbateri a participat şi doamna secretar de stat Sirma Caraman. În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, comisia a hotărât adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 2/1968, cu amendamente admise. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dezbateri generale? Nu sunt înscrieri la dezbateri generale. Avem 15 amendamente admise în raportul suplimentar şi Anexa nr. 1. Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu. Articolul I. Intervenţii? Nu. De la marginal 3 la marginal 15, dacă sunt intervenţii? Nu. La Anexa nr. 1, dacă sunt intervenţii, cu municipiul Bucureşti? Nu. Rămâne la votul final. Are caracter organic.
			4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 18 alin. (2) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Are caracter ordinar, propunere de respingere. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Din partea comisiilor sesizate în fond - este vorba de Comisia pentru politică externă... Comisia pentru apărare, vă rog. Domnul Bejinariu.
			Domnul Eugen Bejinariu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 18 alin. (2) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 3 aprilie 2018. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 18 alin. (2) din Legea nr. 248/2005, în sensul că perioada de valabilitate a paşapoartelor simple electronice să fie de 10 ani pentru persoanele cu vârstă de peste 25 de ani şi de 5 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 12-25 de ani. În conformitate cu dispoziţiile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în şedinţe separate. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 18 alin. (2) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, având în vedere că cele două comisii au luat în dezbatere Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, care vizează o intervenţie mai amplă asupra Legii nr. 248/2005 şi în cuprinsul căruia se regăsesc textele din iniţiativa legislativă prezentă, precum şi o serie de modificări ale regimului de eliberare a paşapoartelor simple temporare, ce trebuie promovate în strictă corelare, în scopul menţinerii cadrului juridic coerent în materia eliberării documentelor de călătorie. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Dacă la dezbateri generale doreşte cineva? Mulţumim domnului Bejinariu. Dacă la dezbateri generale...? Nu. Rămâne la votul final. Are propunere de respingere.
			Mai departe. 7 Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 136 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 4 mai 2018; PL-x 147/2017; procedură de urgenţă. Iniţiatorul, dacă doreşte? Nu doreşte. Comisia juridică? Domnul vicepreşedinte Dunava. Vă rog.
			Domnul Costel Neculai Dunava: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere cu punerea în acord a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 136 din 20 martie 2018. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile cuprinse în articolul unic pct. 2 privind modificarea art. 68 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 sunt neconstituţionale. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea legii. Amendamentele admise sunt redate în anexă. În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Dezbateri generale? Nu sunt dezbateri generale, nu sunt înscrieri. Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Sunt 14 amendamente admise. De la 2 la 10 marginal, dacă sunt intervenţii? Nu. De la 11 la 14? Intervenţii? Nu. Rămâne la votul final; caracter organic.
			32. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu; PL-x 391/2017. Guvernul? Vă rog.
			Domnul Cornel Brezuică (preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Bună ziua! Mă numesc Cornel Brezuică, sunt preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu. Cu privire la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48, care modifică Legea Fondului pentru mediu, propun aprobarea, în forma adoptată de către comisie. Acest act normativ vine şi completează cadrul legislativ necesar pentru asigurarea îndeplinirii de către România a obiectivelor politicii Uniunii Europene în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor şi modul de impunere a unor sarcini pentru operatorii economici care se ocupă de gestiunea deşeurilor. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Comisia pentru mediu? Domnule preşedinte, vă rog, prezentaţi raportul. Aveţi şi 16 amendamente respinse, pe care... o să rog colegii, dacă doresc, să le susţină.
			Domnul Ion Cupă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, transmis cu adresa PL-x 391 din 30 octombrie 2017. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, în scopul completării cadrului legislativ necesar pentru asigurarea îndeplinirii de către România a obiectivelor politicii Uniunii Europene în materie de deşeuri şi politici de mediu, al identificării implementării unor modalităţi eficiente de impunere în sarcina operatorilor economici responsabili care să stimuleze îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare a deşeurilor, statuate prin Directivele Uniunii Europene. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă, în şedinţa din data de 24 octombrie 2017. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a examinat proiectul de lege sus-menţionat, în şedinţa din data de 13 martie 2018. La dezbaterea proiectului de lege au participat, ca invitaţi, domnul Cornel Brezuică, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu, şi domnul Cosmin Teodoru, director în cadrul Ministerului Mediului. În urma examinării proiectului de lege, a punctelor de vedere transmise de Consiliul Legislativ şi comisiile avizatoare, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr. 1, şi amendamentele respinse, redate în Anexa nr. 2. Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră Decizională. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Dezbateri generale? Ştefan Ion, PNL.
			Domnul Ion Ştefan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Partidul Naţional Liberal susţine o serie de amendamente care să îmbunătăţească competitivitatea producătorilor români, gradul de colectare selectivă a gunoaielor menajere şi mai ales eliminarea suprataxării din domeniu. Depinde de dumneavoastră, dacă vreţi să susţineţi cetăţenii români, producătorii români sau pe noii îmbogăţiţi, regi ai banilor din gunoaie. Statul român, prin Ministerul Mediului, a comandat o serie de studii care să stabilească cele mai bune decizii în domeniu. Fac referire strict la Studiul Jaspers, din 2016, şi la Planul naţional de gestionare a deşeurilor, din 2018, care oferă soluţii pentru ca România să nu mai fie o imensă groapă de gunoi. Studiul Jaspers arată că în România rata de reciclare a deşeurilor şi de deviere de la depozitare este foarte scăzută - sub 5%. Din cauza lipsei infrastructurii adecvate de gestionare a deşeurilor, 800.000 de tone pe an de deşeuri sunt abandonate ilegal. Rata de reciclare a fost foarte scăzută, din cauza legislaţiei deficitare şi a lipsei de cooperare între instituţii. Şi vă dau un exemplu: la pagina 148 din Planul naţional de gestionare a deşeurilor, Ministerul Mediului menţionează că nu deţine, nici măcar pentru fierul vechi din România, date cu privire la cantitatea de fier vechi exportată din România. Vă întreb, doamnă ministru, domnule preşedinte al Administraţiei Fondului de Mediu, cum aţi calculat îndeplinirea obiectivului de reciclare, dacă dumneavoastră nu cunoaşteţi cantitatea de fier vechi exportată din România?! Studiul Jaspers punctează extrem de clar: taxele plătite de populaţie trebuie să se întoarcă în investiţii, în echipamente de colectare selectivă, în sortare, şi precizează că: "...nu trebuie mărite, cu scopul acumulării de fonduri, nu trebuie să fie acumulate într-o structură birocratică...". Or, ce ne propune Ministerul Mediului? Prin Ordonanţa nr. 48/2017, dublarea cheltuielilor de capital. În schimb, din 2012, până în prezent, nu au alocat nici măcar un leu pentru colectarea selectivă a gunoaielor menajere. În 10 ani aţi luat taxe pentru mediu de aproximativ 10 miliarde de euro! În următorii 10 ani veţi încasa cel puţin alte 10 miliarde de euro! Domnilor de la putere, Cunoaşteţi acest lucru? Şi, dacă da, cum justificaţi această păcăleală continuă a românilor, ce măsuri aţi întreprins? Indiferenţa şi superficialitatea de care dă dovadă Guvernul au permis îngrăşarea acestei "caracatiţe", cu tentacule adânc înfipte în buzunarul oamenilor. Reţineţi! Din 2019, Guvernul dumneavoastră va scumpi cu 25% costul gunoiului menajer! Această ordonanţă de Guvern vine să hrănească "caracatiţa" din domeniu, nicidecum să rezolve o problemă de mediu. Taxele plătite de români în beneficiul acestei mafii a gunoaielor sunt împovărătoare, alarmante şi de neacceptat. Din aceste considerente, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu va vota acest proiect de lege. Astăzi dumneavoastră veţi legifera o nouă meserie în România - regi ai banilor din gunoaie! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Florin Iordache: Domnul Cornel Zainea.
			Domnul Cornel Zainea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Trebuie să specificăm că această ordonanţă de Guvern a fost dată anul trecut, pentru a suspenda, practic, taxa de depozitare a deşeurilor la groapă. Aceasta fusese introdusă de Guvernul Cioloş şi a fost suspendată până în 2019. Ne-am obişnuit ca România să fie, în general, codaşă, ca în orice domeniu, şi atunci să ne victimizăm, în loc să acţionăm. Voi repeta, cu riscul de a vă plictisi, dragi colegi, câteva cifre care vorbesc, însă, de la sine. Avem o rată de reciclare a deşeurilor menajere de numai 10%, mult în urma ţintei de 50% asumate până în 2020, iar penalităţile pe care le vom plăti, dacă nu ne conformăm, sunt de 200.000 de euro pe zi. Care ar fi fost soluţia? Implementarea taxei la depozitare este unul dintre cele mai eficiente instrumente prin care poate fi încurajată crearea sistemelor de colectare şi reciclare. Opozanţii acestei taxe ne spun, însă, că suntem prea săraci ca să ne permitem o ţară curată. Amânarea taxei a fost solicitată în special de aleşii locali şi protejaţii acestora, considerând-o o măsură nepopulară. Românii nu-şi permit să plătească niciun leu în plus şi se va ajunge la creşterea depozitării ilegale de deşeuri, pentru evitarea costurilor şi din lipsa infrastructurii necesare colectării selective şi reciclării. Realitatea, însă, a demonstrat că amânarea constantă a aplicării acestei taxe, care trebuia introdusă încă din 2014, nu a reprezentat o soluţie, ci, dimpotrivă, a constituit o sursă de agravare a acestor probleme. Dacă am fi aplicat taxa la depozitare încă din 2014, am fi avut o şansă de atingere a obiectivelor de reciclare până în 2020, în condiţiile în care costul real plătit de cetăţeni nu ar fi fost cu mult mai mare. USR a calculat impactul pe care taxa de depozitare la groapă l-ar avea asupra populaţiei, bazându-ne chiar pe datele furnizate de Ministerul Mediului, în cadrul Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, şi a reieşit că acest impact este nesemnificativ. În plus, el poate fi diminuat direct de către fiecare familie, dacă face un minim efort de a depozita separat deşeurile reciclabile, acesta fiind exact scopul acestei taxe. Este foarte târziu şi nota de plată pentru populism va fi mare, dat fiind ritmul de creştere a colectării separate şi a reciclării, precum şi creşterea cantităţilor de deşeuri generate în gospodării, ne va lua încă 5 ani pentru a atinge obiectivele de reciclare; 5 ani de penalităţi, adică 350.000 de milioane de euro, adică 30 de lei, suportaţi lunar de către fiecare cetăţean. Este o sumă uriaşă. Care poate fi scuza pentru a justifica acest furt din buzunarul oamenilor, în timp ce sunt minţiţi în faţă că, de fapt, li se dă, nu li se ia? Dacă ne permitem acest cost, înseamnă că nu suntem atât de săraci, nu-i aşa?! USR a demonstrat în repetate rânduri, cu argumente economice, că taxa la groapă este, alături de alte măsuri, cel mai puternic element de stimulare a infrastructurii de colectare şi reciclare, deoarece aceasta conduce la o nevoie a pieţei de a-şi reduce costurile aferente preluării deşeurilor. România nu este o ţară săracă şi nu trebuie să fie o ţară murdară! USR susţine implementarea de urgenţă a taxei la depozitare, pentru a diminua impactul întârzierilor de până acum, pentru protejarea mediului înconjurător şi pentru protejarea cetăţenilor României de penalităţile de infringement. În consecinţă, vom vota împotriva acestei legi. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Florin Iordache: Grupul PSD, Ilişanu, vă rog. Te rog.
			Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, în scopul completării cadrului legislativ necesar pentru asigurarea îndeplinirii de către România a obiectivelor politicii Uniunii Europene în materie de deşeuri şi politici de mediu, al identificării implementării unor modalităţi eficiente de impunere în sarcina operatorilor economici responsabili care să stimuleze îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare a deşeurilor, statuate prin Directivele Uniunii Europene. Grupul PSD din Camera Deputaţilor sprijină prezenta iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Domnul Corneliu Bichineţ. Vă rog.
			Domnul Corneliu Bichineţ: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dacă la Comisia pentru petiţii şi abuzuri vin din ţară tot felul de memorii, pentru că - nu-i aşa?! - românul s-a născut poet şi a devenit prozator, toţi scriu, iată, la Comisia pentru mediu, niciodată nu te poţi plictisi. Eu sunt vicepreşedintele acestei comisii şi, în serie, discutăm despre problema câinilor, problema urşilor, a râşilor, a broaştelor nomade care trebuie să beneficieze de pasaje, să nu mai fie călcate de maşini noaptea, problema urşilor, de care se ocupă doamna Graţiela Gavrilescu, şi a deşeurilor. Colegul nostru, secretarul de stat, a fost de mai multe ori şi a prezentat la comisie cât se poate de corect şi, cred eu, şi cinstit problematica cu care se confruntă, însă noi suntem învăţaţi cu un dublu limbaj. La comisie vorbim într-un fel, votăm într-un fel, iar în plen venim cu alt limbaj. În ce mă priveşte pe mine, vicepreşedintele Comisiei pentru mediu, ce am votat acolo, voi vota şi aici. Partidul Mişcarea Populară consideră că ţara aceasta trebuie să rămână întreagă şi, iată, toate partidele care apar acum imediat - Funar - Partidul "România Noastră", Cioloş - Partidul ROÎ, adică "România Împreună", domnul Victor Ponta - Pro România, deci, dacă noi ţinem la România, trebuie să o facem să rămână întreagă, să rămână prosperă sau să devină prosperă şi, mai ales, putem face să nu fie murdară, să fie o ţară curată. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu sunt. Avem 13 amendamente admise şi 16 amendamente respinse. Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. La articolul unic, dacă sunt intervenţii? Vă rog, domnule deputat. Numai puţin, domnule deputat. (Se adresează domnului deputat Ion Ştefan.) Dumneavoastră aveţi primul amendament la art. 3. Până la art. 3, suntem la articolul unic. La articolul unic nu aveţi intervenţii? Bun. Mergem mai departe. La art. I dacă sunt intervenţii? Nu. Acum, domnule deputat, puteţi să susţineţi amendamentul dumneavoastră la art. 3 alin. (3).
			Domnul Ion Ştefan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La nr. crt. 1 propun modificarea art. 3 alin. (3) lit. j), în felul următor: "desfăşoară inspecţii şi controale inopinate la contribuabilii/plătitorii la Fondul pentru mediu, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare". Partidul Naţional Liberal susţine că taxa de mediu este încasată în baza declaraţiei privind obligaţiile la Fondul pentru mediu şi nu este o declaraţie fiscală, în înţelesul Legii nr. 207/2015. Conform art. 113 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, inspecţia fiscală are ca obiect verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale. Nu transformaţi administraţia Fondului de mediu în ANAF! Tot la nr. crt. 1 propun modificarea art. 3 alin. (3) lit. m): "previne evaziunea în ceea ce priveşte taxele şi contribuţiile la Fondul pentru mediu". Se elimină termenul "fiscal", pentru că administraţia Fondului de mediu nu este ANAF! Vă mai dau un exemplu.
			Domnul Florin Iordache: Mulţumesc.
			Domnul Ion Ştefan: Poliţia economică are în atribuţii prevenirea evaziunii. Evaziunea fiscală este strict apanajul ANAF-ului. Nu transformaţi AFM-ul în ANAF!
			Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Supun votului amendamentul colegului nostru, la lit. j) şi la lit. m). Să înceapă votul. detalii vot
			52 de voturi pentru, 80 de voturi împotrivă. A fost respins. Mai departe. (Domnul deputat Ion Ştefan solicită să ia cuvântul.) Staţi puţin, staţi puţin, domnule deputat. Discutăm despre art. 7. Dumneavoastră, la art. 7, propuneţi modificarea limitei de 10% cu limită de 5%. Acesta este amendamentul. (Discuţii în sală.) Da, tocmai. Dumneavoastră... faţă de forma din ordonanţă, dumneavoastră propuneţi modificarea de la 10% la 5%.
			Domnul Ion Ştefan: Da.
			Domnul Florin Iordache: Acesta este amendamentul.
			Domnul Ion Ştefan: Da. Propun rămânerea la 5% din veniturile proprii ale Administraţiei Fondului pentru Mediu, pentru că Partidul Naţional Liberal se opune majorării cheltuielilor cu 100%. Aceste taxe la Fondul pentru Mediu au fost gândite pentru investiţii şi realizarea unei Românii curate, nu pentru "băieţii deştepţi" din domeniu.
			Domnul Florin Iordache: Bine. Supun...
			Domnul Ion Ştefan: Administraţia Fondului pentru... (I se întrerupe microfonul.)
			Domnul Florin Iordache: Supun votului amendamentul dumneavoastră de la art. 7. Să înceapă votul. detalii vot
			55 de voturi pentru, 86 de voturi împotrivă, 3 abţineri. A fost respins. Supun votului forma din raport, care menţine limita de 10%. Să înceapă votul. detalii vot
			86 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă, 3 abţineri. A fost adoptată forma din raport. La art. 9 lit. a), dumneavoastră aveţi un amendament, domnule deputat. Vă rog să-l susţineţi. La 3 marginal. Vă rog.
			Domnul Ion Ştefan: Stimaţi colegi, Guvernul PSD-ALDE propune introducerea unei taxe de 2% pentru toate deşeurile din România. România generează 19 milioane de tone de gunoi de deşeuri, iar Guvernul dumneavoastră a promis românilor că nu introduce taxe noi. Administraţia Fondului pentru Mediu a avut un singur amendament - introducerea unei taxe noi, de 2%, din totalul deşeurilor din România. Partidul Naţional Liberal completează acest articol cu următorul fapt: "Contribuţia de 3% nu este datorată pentru veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase obţinute de operatorii economici reciclatori din procesul de reciclare a deşeurilor". Stimaţi colegi, În procesul de reciclare a deşeurilor, rezultă şi materie primă. Dumneavoastră doriţi introducerea unei taxe şi pentru materia primă. Stimaţi colegi, Pentru deşeurile metalice feroase şi neferoase se plăteşte o taxă, într-adevăr, de 3%, la colectare. Dumneavoastră doriţi o taxă de 3% şi la dezmembrare, şi la reciclator, cel care face ceva benefic pentru curăţenia României. PNL se opune, într-adevăr, acestei modalităţi de a trata deşeurile din România. Pe dumneavoastră vă interesează mai mult banii la Administraţia Fondului de Mediu, decât să realizaţi o Românie curată. (Aplauze. Vociferări.)
			Domnul Florin Iordache: Domnule deputat, rămâneţi, pentru că mai aveţi şi la literele următoare. Păi, nu, imediat... Mergeţi să votaţi, da. Deci al dumneavoastră este amendamentul de la lit. a) art. 9. Să înceapă votul. Amendamentul PNL. detalii vot
			56 de voturi pentru, 82 de voturi împotrivă, două abţineri. Amendamentul de la lit. a) a fost respins. Vă propun şi supun votului dumneavoastră lit. a) în formula propusă de comisie. Să înceapă votul. detalii vot
			81 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă, două abţineri. A fost adoptată formula comisiei. Domnule deputat, veniţi. Mai departe. Aveţi şi la lit. d), corect?
			Domnul Ion Ştefan: Da. La nr. crt. 4, art. 9 lit. c) se modifică: "taxele încasate de la proprietari sau, după caz, administratorii de depozite pentru deşeurile inerte şi nepericuloase încredinţate de către terţi în vederea eliminării finale prin depozitare în cuantumul prevăzut în Anexa nr. 2 va fi prorogat până în 2021". Stimaţi colegi, Partidul Naţional Liberal propune prorogarea până în 2021, 1 ianuarie, a taxelor încasate de la proprietari, deoarece administratorii gropilor ecologice nu au finalizat procesul de implementare a obligaţiilor care ne revin faţă de Uniunea Europeană. Administraţia Fondului pentru Mediu doreşte transferarea acestor costuri către cetăţeni, prin introducerea unei taxe de 80-100 de lei/tonă. Această taxă reprezintă o povară suplimentară pentru populaţie, care va îngreuna şi mai mult colectarea selectivă a gunoaielor. Interesul nostru este să colectăm, în România, gunoiul, separat, selectiv, pentru a reuşi să îndeplinim obiectivele pe care ni le-am asumat. Implementarea sistemului de colectare selectivă a gunoiului menajer poate fi o provocare, o ancoră pentru România curată. Administraţia Fondului pentru Mediu trebuie să bonifice, să-i premieze pe cei care realizează aceste obiective, nu să sancţioneze populaţia. Propun să tratăm cauza, nu efectul. Conform Studiului Jaspers, pe care dumneavoastră, Fondul de Mediu, l-aţi comandat şi l-aţi plătit, autorităţile ar trebui să ia în considerare - şi citez - "...anularea penalităţilor plătite aplicate UAT-urilor şi utilizarea veniturilor din taxele de depozitare..." - ce discutam mai devreme - "...pentru finanţarea proiectelor de gestionare a deşeurilor...", nu pentru cheltuieli de capital. Dumneavoastră aţi făcut acest studiu, nu noi, nu eu. De ce nu-l puneţi în aplicare? (Aplauze.)
			Domnul Florin Iordache: Da. Supun votului... Supun votului amendamentul de la lit. c), al Grupului PNL. Să înceapă votul. detalii vot
			44 de voturi pentru, 98 de voturi împotrivă, două abţineri. Amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră forma din comisie. Să înceapă votul. detalii vot
			(Discuţii în sală.) Din ordonanţă, da. Este lit. c) din ordonanţă, da. 99 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, o abţinere. Da. A fost respins amendamentul. Mergem la lit. d). Domnule deputat, la lit. d).
			Domnul Ion Ştefan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Art. 9 lit. d) se modifică: "...o contribuţie de 0,7 lei/kg datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională bunuri ambalate...". Stimaţi colegi, PNL propune reducerea contribuţiei de 2.000 de lei/tonă, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională bunuri ambalate, bunurile produse în România, la o contribuţie de 0,7 lei/kg. Această taxă a fost aplicată şi în alte ţări din Uniunea Europeană. Şi vă dau exemplu: Italia - 17 euro; Bulgaria - 22 de euro; Franţa - 19 euro. Şi, la noi, surpriză - 450 de euro, 2.000 de lei/tonă! (Vociferări.) Unde ajungem cu această taxă de 450 de euro/tonă? Unde sunt lucrurile comparative cu cele din Europa? De ce, la noi, 450 de euro şi, la bulgari, 22 de euro? Cumva pentru "caracatiţa" din domeniu? Pentru regii gunoaielor? Pentru cine ţinem noi această taxă atât de mare? (Vociferări.)
			Domnul Florin Iordache: Bun. Supun...
			Domnul Ion Ştefan: Vă întreb, domnule ministru. Doamnă ministru, nu sunteţi... Domnule preşedinte, aţi dispărut?
			Domnul Florin Iordache: Domnule deputat...
			Domnul Ion Ştefan: Taxele... Domnule preşedinte, Vă rog, o secundă. Pentru taxare, suprataxare, pentru taxă pentru "caracatiţă", Europa nu are nicio reglementare? Nicio directivă? O condiţionalitate ex-ante? Pentru a opri acest dezmăţ, aceste taxe care li se pun în fiecare zi, în România, în cârca producătorilor români. Domnule, distrugeţi competitivitatea companiilor româneşti. Eliminaţi produsele româneşti de pe piaţa românească. Opriţi-vă din suprataxarea produselor româneşti! Vă rog frumos, luaţi în seamă. Nu mai aplecaţi urechea numai la vorbele... ce spune Guvernul, susţine sau nu susţine Guvernul. Aici avem o problemă de competitivitate a produselor româneşti - 450 de euro pentru fiecare tonă de produs ambalat, introdusă în piaţă!
			Domnul Florin Iordache: Mulţumesc, domnule deputat. Supun votului art. 9 lit. d). Să înceapă votul. detalii vot
			49 de voturi pentru, 93 de voturi împotrivă. A fost respins. Lit. e)? Doriţi să susţineţi la lit. e)? Nu. Mergem mai departe. La lit. k)? Nu. Nu susţineţi. Mergem la... (Discuţii în sală.) Nu. Păi, nu avem... Este... Ei amendează... nu raportul, ei amendează ordonanţa. Supun apoi forma raportului în integralitate. Nu am ce supune votului. Mergem mai departe. Domnule deputat, am ajuns la amendamentul 9 marginal. Marginal 9, ca să vă fie uşor, să puteţi susţine. La lit. v) dacă doriţi?
			Domnul Ion Ştefan: Da. Marginal 9. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La art. 9 alin. (1) lit. p) propun abrogarea.
			Domnul Florin Iordache: Da.
			Domnul Ion Ştefan: Cetăţenii vor suporta din buzunarul propriu neputinţa Administraţiei Fondului Pentru Mediu. Taxa de 50 de lei/tonă scumpeşte foarte mult acest serviciu. Astfel că astăzi malurile râurilor sunt pline de gropi de gunoi neautorizate. Vă dau un exemplu. Ce vină au locuitorii comunei Tulnici din judeţul Vrancea, care trebuie să transporte gunoiul menajer la 200 de kilometri de locul colectării? Această lege trebuie făcută pentru oameni, nu împotriva oamenilor. Când, vreodată, o bunică de la Tulnici, aflată la 80 de kilometri de Focşani, va putea pricepe, înţelege Administraţia Fondului pentru Mediu - parlamentarii PSD-ALDE -, de a o emancipa prin introducerea unei taxe de 50 de lei pe tona de gunoi menajer transportată la 200 de kilometri de locul colectării? În acest sens, Ministerul Dezvoltării Regionale, prin adresa din data de 27 aprilie 2017, susţine abrogarea acestei taxe de la art. 9 lit. p). Inclusiv Ministerul dumneavoastră susţine această abrogare. Vă rog frumos, nu mai scumpiţi gunoiul menajer plătit de cetăţeni! Nu rezolvăm nimic prin introducerea unei noi taxe pe gunoiul menajer. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Da. Supun votului amendamentul de la 9 marginal lit. v). Să înceapă votul. detalii vot
			38 de voturi pentru, 104 voturi împotrivă. A fost respins. Lit. x). Nu este amendamentul dumneavoastră. La 11 marginal, la amendamente respinse, după alin. (2) se propune alin. (3). Pe acesta doriţi să-l susţineţi, da? Vă rog.
			Domnul Ion Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Alin. (3): "...Sumelor ce se fac venit la Fondul pentru Mediu nu li se aplică TVA...". PNL consideră suprataxarea, taxarea excesivă a deşeurilor menajere, prin aplicarea de TVA, ca fiind o piedică în realizarea obiectivelor stabilite. Colectarea devine mai scumpă. Conform adresei de răspuns a Ministerului Dezvoltării, semnată de doamna ministru Shhaideh, rezultă susţinerea acestui amendament, citez: "Având în vedere prevederile art. 286 alin. (3) din Codul fiscal, conform cărora baza de impozitare cuprinde şi impozite şi taxe, dacă prin lege nu se prevede altfel, apreciem că sumelor ce se fac venit la Fondul pentru Mediu ar trebui să nu li se aplice TVA". Deci un minister al dumneavoastră ne recomandă să nu aplicăm TVA pentru colectarea deşeurilor menajere. Folosiţi aceşti bani pentru colectarea selectivă. Nu mai aplecaţi urechea la vorbele Necuratului! Deci nu avem nevoie de taxe suplimentare. Gunoaiele, deşeurile menajere sunt astăzi în mâna unei mafii. Dumneavoastră sunteţi părtaşi la acest eveniment, la aceste lucruri. Luaţi în considerare ceea ce vă propune Ministerul Dezvoltării! Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Supun votului amendamentul dumneavoastră. Să înceapă votul. detalii vot
			41 de voturi pentru, 101 voturi împotrivă. Am finalizat cu art. 9. A fost respins. Vă supun, stimaţi colegi, art. 9 în formula propusă de comisie. Să înceapă votul. detalii vot
			(Domnul deputat Ion Ştefan solicită să ia cuvântul.) Nu, dumneavoastră aveţi 91, staţi la rând. Cu 88 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, art. 9 în formula propusă de comisie a fost adoptat. Dumneavoastră aveţi un nou amendament, 91, este în plus. Vă rog, susţineţi-l, să-l putem supune votului.
			Domnul Ion Ştefan: Da. După art. 91 se introduce un articol nou, art. 92, cu următorul cuprins: "Sumele provenite din contribuţiile achitate la Fondul pentru Mediu prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d) vor fi utilizate exclusiv pentru finanţarea Programului de finanţare a investiţiilor în infrastructura de mediu, pentru colectarea selectivă a gunoiului menajer". Din 2012 ...era să spun 20.12... din 2012, Administraţia Fondului pentru Mediu nu a alocat vreun leu pentru colectarea selectivă a gunoiului menajer. Studiul JASPERS ne recomandă utilizarea acestor taxe în vederea îmbunătăţirii programelor de colectare selectivă a gunoiului menajer. De asemenea, Ministerul Dezvoltării Regionale - citez - "consideră necesară introducerea unei prevederi legale prin care să se dispună că sumele provenite din contribuţiile achitate la Fondul pentru Mediu prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c) şi lit. p) sunt utilizate exclusiv pentru finanţarea investiţiilor autorităţilor administraţiei publice locale în infrastructura de mediu". Domnilor colegi parlamentari, Deci inclusiv Ministerul dumneavoastră vă roagă să folosiţi aceşti bani pentru colectarea selectivă a gunoiului menajer, pentru a reuşi să avem o Românie curată. Nu avem nevoie de bani, la Fondul de Mediu, pentru maşini electrice, pentru industria altor ţări. Cetăţenii noştri, din mediul rural, care plătesc această taxă nu au obligaţia să susţină beneficiile altor categorii de cetăţeni. Stimaţi colegi, Opriţi acest dezmăţ din domeniu! Astăzi sunt prea multe taxe pe gunoiul menajer. Dumneavoastră plătiţi 40 de euro. Fiecare cetăţean plăteşte astăzi 40 de euro, taxă...
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule deputat.
			Domnul Ion Ştefan: ... pentru gunoiul menajer... ori 20 de milioane de oameni - 800 de milioane de euro se încasează an de an pentru gunoiul menajer.
			Domnul Florin Iordache: Da.
			Domnul Ion Ştefan: 800 de milioane de euro.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
			Domnul Ion Ştefan: Şi România a rămas tot murdară.
			Domnul Florin Iordache: Domnule deputat, mulţumesc.
			Domnul Ion Ştefan: Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Haideţi, încadraţi-vă, totuşi, într-un timp. Supun votului amendamentul dumneavoastră, art. 92. Să înceapă votul. detalii vot
			54 de voturi pentru, 91 de voturi împotrivă, două abţineri. Şi acest amendament a fost respins. Art. 12, la alin. (1)? Nu-l mai susţineţi. La art. I, după pct. 2 este un amendament. Nu se mai susţine. După art. III este un amendament. Nu se mai susţine. La art. IV? Nu. În aceste condiţii, rămâne în forma propusă de comisie, la votul final. Are caracter ordinar.
			Şi ultimul proiect, stimaţi colegi. 33. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale; PL-x 95/2018; procedură de urgenţă. Guvernul? Vă rog.
			Domnul Laurenţiu Adrian Neculăescu: (secretar de stat, Ministerul Mediului): Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi parlamentari, Numele meu este Laurenţiu Neculăescu, sunt secretar de stat, Ministerul Mediului. Elaborarea proiectului de ordonanţă de urgenţă a fost justificată de faptul că modificările şi completările prezentate în respectivul act normativ au fost realizate ca urmare a unei solicitări a Comisiei Europene, în sensul corectării unor referinţe juridice şi completării sau reformulării într-o manieră mai clară a unor prevederi ale Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale. Faţă de acestea, Guvernul susţine adoptarea proiectului de ordonanţă, în forma adoptată de Comisia pentru mediu. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Raportul Comisiei pentru mediu. Domnule preşedinte, vă rog.
			Domnul Ion Cupă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101 din 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 278 din 2013 privind emisiile industriale, trimis cu adresa PL-x 95, din 12 martie 2018. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 278 din 2013, în vederea corectării unor referinţe juridice şi a completării unor norme care au fost evidenţiate în rezultatele evaluării realizate de Comisia Europeană. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din data de 5 martie 2018. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. La întocmirea prezentului raport, Comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a examinat proiectul de lege, în şedinţa din 24 aprilie 2018. La dezbateri a participat, în calitate de invitat, domnul Laurenţiu Adrian Neculăescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi şi o abţinere, adoptarea Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101 din 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 278 din 2013 privind emisiile industriale. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Dezbateri generale, domnul Claudiu Ilişanu, vă rog, Grupul PSD.
			Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 279/2013, în vederea corectării unor referinţe juridice, a completării unor norme care au evidenţiat rezultatele evaluării realizate de Comisia Europeană, ca urmare a procesului de verificare a calităţii transpunerii IED în România şi în statele membre ale Uniunii Europene, în scopul evitării declanşării acţiunii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor ce revin statelor membre. Grupul PSD din Camera Deputaţilor sprijină acest proiect legislativ. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Domnul Aurel Varga, Grupul PNL.
			Domnul Glad-Aurel Varga: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest demers normativ vine să corecteze, să clarifice şi să remedieze elementele identificate în raportul de evaluare a transpunerii Directivei 75 din 2010. PNL va vota pentru acest proiect de lege, pentru că este necesară retranspunerea directivei, modificările din ordonanţă. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule coleg. Alte intervenţii dacă sunt? Nu mai sunt alte intervenţii. Neavând amendamente, rămâne la votul final. Oprim aici dezbaterile. Ne vedem la ora 12,00, la votul final.
			După pauză
			Domnul Florin Iordache: Vă rog să luaţi loc, stimaţi colegi, să putem începe şedinţa de vot final. Vom face, la început, un vot de control. Să înceapă votul. (Sistemul de vot nu funcţionează.) Rog stafful tehnic să fie atent! Reluăm votul test. Deci vot test, încă o dată. Să înceapă votul. detalii prezenţă
			264 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum. Întreb liderii de grup dacă sunt observaţii? Nu. Putem începe, da? Bun.
			1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul regiunilor O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară COM(2018)28; PH CD 27/2018. Să înceapă votul. detalii vot
			262 de voturi pentru, o abţinere, doi colegi care nu şi-au exprimat votul. Adoptat. Următorul.
			2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor cu privire la punerea în aplicare a pachetului de măsuri privind economia circulară: opţiuni pentru abordarea interfeţei dintre legile privind substanţele chimice, produsele şi deşeurile COM(2018) 32; PH CD 28/2018. Să înceapă votul. detalii vot
			266 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu şi-a exprimat votul. Adoptat.
			3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European - Pachetul privind mărfurile. Consolidarea încrederii în piaţa unică COM(2017)787; PH CD 29/2018. Să înceapă votul. detalii vot
			263 de voturi pentru, doi colegi care nu şi-au exprimat votul. Adoptat.
			4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Finalizarea uniunii pieţelor de capital până în 2019 - este timpul să accelerăm ritmul COM (2018) 114; PH CD 30/2018. Să înceapă votul. detalii vot
			272 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.
			5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Recomandare a Consiliului privind accesul la protecţie socială pentru lucrători şi pentru persoanele care desfăşoară o activitate independentă COM(2018) 132; PH CD 31/2018. Să înceapă votul. detalii vot
			272 de voturi pentru. Adoptat.
			Trecem la Secţiunea "Legi ordinare. Adoptări". 6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2018 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Comisia pentru agricultură propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			270 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu şi-a exprimat votul. Adoptat.
			7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 30/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Comisia pentru buget propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			225 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Adoptat.
			Proiectul de Lege privind Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară şi pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/2000... (Vociferări.) A, OK! Revenim la 8, atunci. 8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă propun adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			217 voturi pentru, un vot împotrivă, 55 de abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul. Adoptat. Proiectul de Lege privind... (Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.) Da, vă rog. Domnul Seidler şi apoi domnul Antal, explicarea votului. Vă rog.
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Stimaţi colegi, Prin votul de acum s-a efectuat a şaptea corectură, în patru luni, la ceea ce se numeşte involuţia fiscală. Urmează următoarea involuţie, cea a Pilonului II de pensii, primul pas fiind făcut deja, prin scăderea contribuţiilor la 3,75%, în loc de 4,25%, cât trebuia să fie. Şi dacă tot am amintit de Pilonul II de pensii şi avem prezenţa doamnei Olguţa Vasilescu, o s-o rog să nu mai mintă în spaţiul public şi să nu mai afirme că nu contribuie la Pilonul II, când, de fapt, contribuie şi acest lucru se poate verifica, obiectiv, pe site-ul administratorului de pensii. În plus, doamnă Olguţa Vasilescu, feriţi-vă, vă rog, banii privaţi din Pilonul II de pensii... (Vociferări.) Afirm ce doresc, nu ce doriţi dumneavoastră! (Gălăgie.)
			Domnul Florin Iordache: Explicarea votului, domnule coleg!
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Pentru că, doamnă Olguţa Vasilescu, oricărui om îi este frică... (I se întrerupe microfonul.)
			Domnul Florin Iordache: Deci explicarea votului, fără atacuri la persoană! Vă rog frumos!
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Stimate domnule preşedinte, La explicarea votului sper că nu doriţi, din partea puterii, să impuneţi opoziţiei ce să spună şi ce să nu spună. Sper că nu duceţi atât de jos instituţia Parlamentului! (Vociferări. Aplauze.)
			Domnul Florin Iordache: Da. N-aţi înţeles nimic! Îmi pare rău! Atât se poate!
			9. Proiectul de Lege privind Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară şi pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare. Comisia juridică propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			258 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 3 abţineri, 3 colegi care nu şi-au exprimat votul. Adoptat.
			10. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Comisia pentru mediu propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			Adoptat. 169 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă, 43 de abţineri. Următorul.
			11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru apărare propun adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			276 de voturi pentru. În unanimitate, adoptat.
			12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării. Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			270 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.
			13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2017 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului. Comisia juridică propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			273 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptat.
			14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2018 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. Comisia pentru industrii propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			275 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere. Adoptat.
			15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2018 pentru modificarea Legii nr. 54/2016 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului privind reducerea poverii tuberculozei în România, prin reformarea sistemului de control al tuberculozei şi consolidarea gestionării tuberculozei rezistente la medicamente, prin asigurarea accesului universal la diagnostic şi tratament şi abordarea nevoilor grupurilor de populaţie cu risc, pentru perioada 1 aprilie 2015 - 31 martie 2018, implementat de Fundaţia Romanian Angel Appeal. Comisia pentru buget şi Comisia pentru sănătate propun adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			275 de voturi pentru. În unanimitate, adoptat.
			16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2017 pentru modificarea art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi. Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			273 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.
			17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2018 privind abrogarea art. 1 alin. (4) din Legea nr. 222/2017 pentru realizarea "Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol", aferentă programului de înzestrare esenţial "Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)". Comisia pentru apărare propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			268 de voturi pentru, două voturi împotrivă, un coleg care nu şi-a exprimat votul. Adoptat.
			18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2016 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996. Comisia pentru mediu propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			272 de voturi pentru. În unanimitate, adoptat.
			19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. Comisia pentru mediu propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			173 de voturi pentru, 90 de voturi împotrivă, 9 abţineri. Adoptat. Explicarea votului, domnul Ştefan Ion. Vă rog.
			Domnul Ion Ştefan: Stimaţi colegi de la putere, PSD-ALDE, În opoziţie cu realitatea economică şi socială, în contradictoriu cu dorinţele cetăţenilor români, vă prezint o situaţie din viaţa lor. Un cetăţean care îşi cumpără un borcan de mazăre, nu mazăre de Madagascar, - poate nu ştiţi, aceasta este mazăre! (Arată spre borcanul cu mazăre aşezat la tribună.) - contribuie cu 25% taxă pentru Fondul de mediu, şi aceasta de fiecare dată când îşi cumpără un produs alimentar. (Vociferări.) Mai multe, câte vreţi dumneavoastră! Aş vrea să ştiţi! În concluzie, dumneavoastră loviţi, prin această ordonanţă, tot în cetăţenii care nu pot face lobby la uşile dumneavoastră, de miniştri, secretari de stat! Loviţi în cetăţenii normali, cei care plătesc taxe zi de zi! Să ştiţi că Partidul Naţional Liberal a propus reducerea taxei de 450 de euro pe tona de ambalaj, la 0,7 lei pe Kg de ambalaj! Am propus-o, v-am oferit-o spre aprobare şi aţi votat împotrivă! Să reţineţi! Din 2019 veţi scumpi cu 25% costul colectării gunoiului menajer! Aţi introdus două taxe noi! (Vociferări.)
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
			Domnul Ion Ştefan: Dumneavoastră susţineţi taxarea suplimentară a românilor!
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule coleg.
			Domnul Ion Ştefan: Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Florin Iordache: Domnul Vlad Bontea. Vă rog.
			Domnul Vlad Bontea: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Îmi pare rău că l-am dezamăgit pe colegul! La el, la fabrică, are de suferit! Mulţumesc frumos.
			Domnul Florin Iordache: 20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale. Comisia pentru mediu propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			266 de voturi pentru, o abţinere, doi colegi care nu şi-au exprimat votul. Adoptat.
			II. Legi ordinare. Respingeri. 21. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 18 alin. (2) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru apărare propun respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			213 voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 19 abţineri. Propunerea de respingere a fost adoptată.
			Secţiunea a III-a. Legi organice. Adoptări. 22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale. Comisia pentru muncă propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			Adoptat. 171 de voturi pentru, 82 de voturi împotrivă, 18 abţineri.
			23. Proiectul de Lege privind precursorii de droguri. Comisia pentru apărare şi Comisia pentru sănătate propun adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			271 de voturi pentru. În unanimitate, adoptat.
			24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României. Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			203 voturi pentru, două împotrivă, 66 de abţineri, un coleg care nu şi-a exprimat votul. Adoptată.
			Şi ultima. 25. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 136 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 4 mai 2018. Comisia juridică propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			171 de voturi pentru, 91 de voturi împotrivă, 9 abţineri. Adoptată. Vreau să vă fac un anunţ... (Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.) Explicarea votului. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Stelian-Cristian Ion: USR a votat împotriva acestui proiect. S-a mai încercat o dată conferirea de superimunităţi judecătorilor Curţii Constituţionale, pe care credem că nici măcar nu le-au cerut. De asemenea, s-a votat împotriva acestui favor, făcut prin reglementarea unor pensii speciale şi a unor indemnizaţii speciale. Credem că această Curte Constituţională trebuie să se bucure de încrederea cetăţenilor şi pentru aceasta nu are nevoie de astfel de beneficii. Pentru aceasta, ar trebui ca preşedintele Curţii Constituţionale să se abţină la a mai face afirmaţii de natură a ataca independenţa justiţiei, aşa cum a stabilit CSM în toamna anului trecut, ar trebui să se abţină în a lua măsuri de cenzurare a opiniilor separate ale judecătorilor Curţii Constituţionale, ar trebui să nu mai încalce legea, fiind sancţionată o astfel de atitudine în instanţă, prin hotărâre judecătorească definitivă, ar trebui să facă mult mai multe demersuri în acest sens. Este important să îşi păstreze rolul primordial în apărarea Constituţiei, această instituţie, dar nu prin superimunităţi, ci printr-o conduită a judecătorilor constituţionali, astfel încât noi să avem încredere că ori de câte ori mergem acolo avem parte de o judecată dreaptă şi astfel încât să nu mai fim anunţaţi de colegi ai noştri, deputaţi, că se ştiu dinainte deciziile Curţii Constituţionale. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Florin Iordache: În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 47 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vedere exercitării, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, adoptată în procedură de urgenţă de ambele Camere. Termenul pentru sesizare este de două zile. Declar şedinţa închisă. Invit colegii la şedinţa Biroului permanent. Vă mulţumesc.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 12,45.