Şedinţa Camerei Deputaţilor din 30 mai 2018

			Şedinţa a început la ora 8,25. Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.
			Domnul Florin Iordache: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declar deschisă şedinţa noastră de la ora 8,30. Pentru început, îl invit pe domnul Dîrzu, de la PSD. Au depus, din partea PSD: Costel Lupaşcu, Anişoara Radu, Aida-Cristina Căruceru, Viorel Stan, Alina Teiş, Neculai Iftimie, Mihai Weber, Răzvan Rotaru, Tamara Ciofu, Marius Budăi, Mihaela Huncă, Angel Tîlvăr, Nicolae Georgescu, Georgeta Holban, Claudiu Ilişanu, Cristina Burciu, Florinel Stancu, Florin Popa, Ştefan Muşoiu, Mihăiţă Găină, Ştefănescu Eliza-Mădălina. Aceştia sunt de la PSD. De la PNL, depuse în scris: Raluca Turcan, Găvrilă Ghilea, Dumitru Mihalescul, Ionuţ Stroe, Florin Stamatian, Viorica Cherecheş, Mugurel Cozmanciuc, Ovidiu Raeţchi, Marius Bodea, Dănuţ Bica, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu-Răcuci, Dumitru Oprea, Ionel Palăr, Antoneta Ioniţă, Sorin Bumb, Gabriel Andronache, Costel Alexe.
			Pentru început, îl invit pe domnul Ioan Dîrzu. Se pregăteşte domnul Florin-Claudiu Roman.
			Domnul Ioan Dîrzu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Spiritualitatea Centenarului - distrusă de meschinăria PNL". Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai importante evenimente din calendarul creştin, o zi de mare sărbătoare pentru români. Anul acesta, în a doua zi de Rusalii, ne-am reunit în Cetatea Marii Uniri, sub auspiciile Centenarului desăvârşirii fiinţei naţionale, alături de reprezentanţii a 17 culte religioase din întreaga ţară, un eveniment unic în ultimii 100 de ani. Aşa cum era normal, la această sărbătoare a participat şi armata română, capul de lance al făuririi naţiunii române, alături de biserică, stâlp al statului român modern. Toţi, cei prezenţi la Alba Iulia, am avut un crez comun, şi anume să ne aducem contribuţia la construirea unui viitor mai bun, luând exemplul înaintaşilor noştri, care au reuşit să împlinească România modernă. Am coborât în istorie pentru a ne celebra modelele şi eroii, dar gândurile noastre au fost îndreptate spre viitor. Suntem cu toţii de acord cu faptul că România a fost salvată de credinţă, iar pentru aceasta şi-au adus contribuţia toate cultele, religiile şi etniile care au trăit pe acest pământ de-a lungul timpului. Istoria ne obligă, aşadar, să construim împreună un model de viaţă, de civilizaţie, într-un spaţiu românesc, integrat într-o Uniune Europeană prosperă, sub protecţia oferită de parteneriatul euroatlantic. Pentru mine este o mare bucurie că am reuşit să ne întâlnim cu toţii, fără deosebire de credinţă, la Alba Iulia, cu ocazia acestui eveniment. Marea Unire de la 1918 a însemnat o mare şansă pentru o convieţuire într-un stat unitar, dar cu mare respect pentru fiecare credinţă, etnie, cu o mare oportunitate de dezvoltare a tuturor comunităţilor culturale şi religioase. Din păcate, unii au înţeles total greşit mesajele de toleranţă şi de frăţie naţională pe care sărbătoarea, de luni, a încercat să le transmită. Astfel, domnul deputat Florin Roman - nimeni altul decât cel care cu câteva luni în urmă făcea greva foamei pentru 30 de minute, cel care se lega de copaci cu lanţuri şi care îşi plantează corturi în sedii de instituţii publice, toate, spune Domnia Sa, în vederea sprijinirii sărbătoririi Centenarului Marii Uniri - a reuşit performanţa de a distruge acest eveniment încărcat de spiritualitate. Domnul deputat consideră, poate, că Centenarul îi aparţine doar lui şi de aceea are astfel de manifestări, însă este clar că nu a înţeles nimic din ceea ce înseamnă cu adevărat acest eveniment major pentru naţiunea română. Spun asta pentru că altfel nu înţeleg cum, acest "Arhanghel al Centenarului", reuşeşte de fiecare dată să strice şi să arunce în derizoriu orice fel de eveniment legat de sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire. Nu pot înţelege cum, cu ocazia unui eveniment care face apel la toleranţă, domnul deputat a sugerat, printr-o postare pe un site de socializare, că un anumit reprezentant al comunităţii rome din România nu ar fi trebuit să participe la evenimentul respectiv. O astfel de atitudine arată, în mod cert, faptul că xenofobia pare să fie noua preocupare a domnului în cauză, alături de discriminare şi ură etnică. Limbajul şi atitudinea inacceptabile, manifestate faţă de un demnitar al României, arată, în mod cert, faptul că persoana privată, dar şi omul politic Florin Roman, nu are niciun fel de legătură nici cu Centenarul, dar mai ales cu scena politică românească. Acelaşi dispreţ îl manifestă domnul deputat şi faţă de Armata Română, pe care o acuză, absolut pe nedrept, de servilism faţă de Guvern. Armata Română şi Jandarmeria Română au dat onorul unor înalţi demnitari şi reprezentanţi ai cultelor, nu unor persoane private. Domnul deputat consideră că toată lumea politizează absolut orice, pe modelul validat de primarul Mircea Hava, care a ordonat Gărzii din Cetatea Alba Iulia, structură finanţată din banii contribuabililor din Municipiul Alba Iulia, să dea onorul lui Ludovic Orban, cu ocazia zilei de naştere a acestuia din urmă. Portavocea primarului PDL de la Alba a distrus, la fel ca şi noul lui stăpân, toate proiectele majore din judeţul Alba şi acum doreşte să distrugă şi Centenarul Marii Uniri. Nu cred că vechii liberali sunt mândri de moştenirea lăsată în PNL, la 100 de ani de la Marea Unire. Vorbim despre un partid populat de PDL-şti, xenofobi şi antisemiţi, dintre care cel mai de seamă reprezentant este deputatul grevei de 30 de minute. Dacă PNL mai are onoare şi respect faţă de acest an istoric, faţă de propria-i istorie, solicit celor care conduc acest partid să-1 retragă pe Florin Roman din Comisia specială Centenar. În aceeaşi notă de ipocrizie se încadrează şi administraţia PDL-istă de la Alba Iulia care, aflată la putere de 26 de ani, nu ştie că în 2018 se celebrează Centenarul Marii Uniri. Intrând într-un joc murdar de acuze la adresa Guvernului, primarul Municipiului Alba lulia nu se preocupă deloc de evenimentele dedicate Centenarului, ci urmăreşte sabotarea acestuia pentru ca, mai apoi, să dea vina pe PSD. Este clar că numai nişte minţi educate în "Şcoala Băsescu" puteau să sacrifice Centenarul pentru o luptă politică meschină.
			Domnul Florin Iordache: Vă rog să concluzionaţi!
			Domnul Ioan Dîrzu: Ca şi cum nu ar fi fost destul de penibilă întreaga situaţie, Florin Roman, omul care îl înjura pe primarul Mircea Hava acum câţiva ani, menţine focul duşmăniei şi al sabotării Centenarului. Închei, domnule preşedinte. Cu astfel de oameni vrea Ludovic Orban să promoveze valorile liberalismului? Judecând după pozele de la petreceri, presupunem că da. În final, fac un apel către toţi românii de bună-credinţă, rugându-i să sancţioneze dur şi ferm atitudinea radicalizată a unor membri ai PNL, care în anul Centenarului îşi vând şi ultima fărâmă de demnitate pentru o aparenţă de notorietate şi pun interesul politic de moment mai sus decât interesul naţional. Mulţumesc, domnule preşedinte. Deputat de Alba, Ioan Dîrzu.
			Domnul Florin Iordache: Domnule Roman, vă rog. Se pregăteşte domnul Seidler, de la USR.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Rar mi-a fost dat să aud de la această tribună a Parlamentului o declaraţie politică împotriva unui coleg deputat. Mă simt onorat de domnul Dîrzu, chiar dacă a reuşit cu greu să citească de pe o foaie ce şi-a scris, asemeni doamnei Viorica Dăncilă. Cartea este mama înţelepciunii, domnule deputat, şi sper că, încet-încet, vă obişnuiţi şi cu lectura. Cu scrisul şi cu cititul e mai greu! Am asistat zilele trecute la o manifestare pe care domnul deputat Dîrzu o prezintă ca şi cum ar fi a PSD-ului, deşi oficial ea a fost organizată de un ONG local. Domnul Dîrzu este, alături de unii dintre colegii Domniei Sale, cel care se opune la tot ceea ce înseamnă românism, patriotism şi Centenar. Domnul Dîrzu ne povesteşte de Centenar, de Comisia Centenar, dar n-a prea dat pe acolo! E prea ocupat cu alte treburi, despre care am spus şi o să mai spun! Domnul deputat s-a afişat, împreună cu toată conducerea PSD Alba, alături de mult iubitul şi stimatul lor rege, Cioabă, al romilor. S-au postat în acea zonă în care unitatea de elită a jandarmeriei, şi anume Regimentul de Gardă şi Cavaleria, a dat onorul liderilor PSD, cu căţel şi cu purcel, şi unde trona acest cetăţean al României, cercetat pentru o evaziune fiscală de 5 milioane de euro şi pentru spălare de bani. Care anul trecut a fost arestat, şi ulterior pus sub control judiciar, căruia i s-au confiscat din casă 250.000 de euro şi lingouri de aur - că tot este moda cu lingourile -, într-un caz tipic de evaziune fiscală, la Mehedinţi şi din zona Strehaia. Aceşti oameni, care afişează patriotismul fals şi ipocrit, despre care ne vorbeşte domnul deputat Dîrzu... şi acum, stimaţi colegi de la PSD, cred că înţelegeţi de ce PSD este cea mai slabă organizaţie din România, la Alba, înţelegeţi de ce domnul Dîrzu ia bătaie de la PNL dimineaţa, la amiază şi seara... şi vă mulţumim pentru aceasta. Ţineţi-l în funcţie - cât va fi Dîrzu acolo, vor fi tot pe ultimul loc! Acest caracter ipocrit, nici măcar politic fardat, arată, de fapt, adevărata faţă a acestor oameni care în Parlament votează împotriva arborării steagurilor naţionale, de Centenar, care votează împotriva Muzeului Centenarului, care votează împotriva a tot ceea ce înseamnă Alba Iulia şi care are ca principală grijă să facă plângeri penale, să facă chemări în judecată şi aşa mai departe. Ăsta este domnul deputat Dîrzu! Un om care a cărat toată viaţa lui geanta şefului şi care a ajuns să-şi vândă şi meseria de veterinar. Din păcate, faceţi de ruşine judeţul Alba. Faceţi şi dumneavoastră măcar o grevă de 30 de minute şi aduceţi bani în Alba, nu plângeri penale, nu vă faceţi de ruşine în ultimul hal! Vă mulţumesc. Şi nu uitaţi, domnule Dîrzu, Alba Iulia înseamnă fapte, nu poveşti. De poveşti este sătulă lumea!
			Domnul Florin Iordache: Domnul Seidler. Se pregăteşte domnul Márton Árpád, UDMR.
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Se tot discută în spaţiul public, deja de mai bine de un an, despre Pilonul II de pensii. La început, trebuia să fie naţionalizat, aşa cum l-a luat gura pe dinainte pe domnul Mişa, la audierile din Parlament. Mai apoi, se reduceau la zero contribuţiile, aşa cum apare într-un document al Guvernului, document ce în mod absolut laş a fost negat ulterior. Mai nou, auzim de la Olguţa Vasilescu, acea extraordinar de competentă ministră a muncii, căreia a trebuit să-i descopăr eu, personal, faptul că este contributor la Pilonul II de pensii, mai nou auzim că l-au bătut în cuie, precum un sicriu, mai exact va deveni opţional. Într-un final, Guvernul a găsit soluţia. Întrebarea este: care era problema, pentru că nimeni, niciodată, nu s-a plâns? Nu s-a spus niciodată în plan public care este, de fapt, problema cu Pilonul II de pensii. De fapt, această problemă nu există! Cei din majoritatea guvernamentală au comis şi comit în continuare o manipulare grosolană. Nu există vreo problemă, dar ei găsesc o soluţie. Problema pe care încearcă să o ascundă Guvernul României este faptul că au sărit cu cheltuielile dincolo de gard. Problema este că, atunci când încerci să găseşti surse suplimentare la bugetul de stat, nu te uiţi la pensiile speciale, pentru că acolo se află clientela ta politică. Te uiţi la banii acelor români care investesc astăzi şi-şi pun deoparte bani astăzi pentru pensiile viitoare, cele de mâine. Este un electorat care nu aparţine îndeobşte PSD-ului şi de aceea îşi permite să-l atace în mod grosolan. Din păcate, veţi secătui Pilonul II de pensii şi făcându-l opţional, nu veţi face altceva decât să urmaţi linia politică a lui Victor Orban, modelul politic al democraţiei I-liberale, un termen care nu există, de altfel. Este fie democraţie, fie nu este democraţie. Dar am aflat, chiar de la nivel guvernamental, că democraţia trebuie redusă. Aşa se întâmplă când te ia gura pe dinainte! Trebuie spus că de la 1 ianuarie contribuţia la Pilonul II de pensii a scăzut deja cu 12%. Mai trebuie spus că USR militează pentru revenirea la contribuţia anterioară involuţiei fiscale, de 4,25%, şi chiar creşterea acestei contribuţii la 5% din venitul brut, aşa cum era planul legal iniţial. Încă o dată, pentru surse suplimentare de bani vă rugăm să vă uitaţi la pensiile speciale, aşa cum a propus USR, abrogarea şi limitarea acestora. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Domnul Márton Árpád. Se pregăteşte domnul Petru Movilă. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Directiva privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, adoptată de către Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, la data de 9 martie 2016, a intrat în vigoare la data de 31 martie 2016 şi trebuia pusă în aplicare de către statele membre, prin lege, dar şi prin actele administrative necesare, până la data de 1 aprilie 2018. În data de 6 aprilie 2016, o iniţiativă legislativă în acest sens a fost înregistrată de către UDMR. În Senat a primit aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului, iar în urma dezbaterilor din Comisia juridică şi a celor din şedinţa comună a Comisiei juridice şi a celei pentru constituţionalitate nu s-a reuşit depunerea vreunui raport, deşi termenul era de 20 septembrie 2016, din cauza tergiversărilor Ministerului Justiţiei, condus de către ministrul Prună. În data de 27 decembrie 2016, Biroul permanent al Senatului, nou ales, prin interpretarea alin. (5) al art. 63 al Constituţiei, a considerat că iniţiativa trebuie clasată. Astfel, s-a pierdut un an. În 2017, grupul nostru a depus din nou iniţiativa, iar aceasta a trecut prin adoptare tacită de Senat şi stă nedezbătută la Cameră. Deşi am atras atenţia asupra pericolului de infringement, am fost liniştiţi că nu există nicio grabă, iar legislaţia ţării corespunde directivei. Iată însă că procedura de punere în întârziere a fost declanşată. Poate, totuşi, ar trebui să fie adoptată urgent iniţiativa, chiar dacă unii s-ar putea s-o atace la Curtea Constituţională. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Movilă. Se pregăteşte domnul Daniel Olteanu.
			Domnul Petru Movilă: Bună dimineaţa! Declaraţia politică: "Paradoxurile prostiei la români". Voi începe cu primul exemplu. Ani de zile, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus că este mereu asuprit, presat şi şantajat de sistem. Asta poate doar dimineaţa, pentru că după-amiaza era cu ei la şpriţuri, ori în celebrele vile K1, ori prin vie sau prin alte părţi. Primarul Iaşiului, Mihai Chirica, membru al PSD, a înjurat ani de zile acest partid, a fost dat afară din PSD, îl înjură în continuare, dar se judecă că vrea înapoi în PSD. PSD vrea să facă miting împotriva abuzurilor din România. Puterea politică din România este Guvernul PSD-ALDE. Împotriva căror abuzuri vrea să facă miting? O Lege a salarizării, care este proastă pentru români, împotriva Guvernului PSD-ALDE, care nu a făcut autostradă în Moldova şi nici şosea de centură? Românii, între cele două alegeri parlamentare, înjură de la un capăt la altul PSD-ul. Peste 70% din români înjură non-stop, dar când vine votul, PSD-ul câştigă detaşat toate alegerile. Întrebare: oare asta este normalitatea care trebuie să fie în România? Eu cred că nu, şi de aceea continui să cred că românii sunt oameni normali, că românii vor altceva decât ceea ce este astăzi. Elementele de vârf, pardoxurile prostiei zi de zi. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
			Domnul Daniel Olteanu. De la Grupul PMP au depus în scris: Constantin Codreanu, Doru Coliu, Eugen Tomac. Îl invit pe domnul Daniel Olteanu. Se pregăteşte domnul Alexandru Rotaru, de la PSD.
			Domnul Daniel Olteanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Prin intermediul mai multor întrebări şi interpelări adresate, după alegerile din 2016, atât miniştrilor, cât şi prim-ministrului, pot să transmit fără marjă de eroare care este politica Bucureştiului, în ceea ce priveşte Moldova. M-au preocupat două mari teme, pe care nu le putem separa: scăderea decalajelor de dezvoltare între regiuni şi marile investiţii în infrastructură. Cu alte cuvinte, oprirea acestei politici absurde, ca în România regiunile bogate să devină şi mai bogate, iar regiunile sărace să fie condamnate la sărăcie. Autostrăzile din jurul Clujului şi drumurile de pământ din jurul Vasluiului sunt - vreţi, nu vreţi, vrem, nu vrem - parte a aceleiaşi Românii. Ei, bine, răspunsurile sunt simple. Dacă este vorba de fonduri europene, Moldova nu se califică sau ar putea avea autostrăzi peste încă o generaţie, în ritmul actual. Dacă este vorba de bugetul de stat, nu sunt bani. România are acum 215 km. de autostradă cu fonduri de la bugetul de stat, zero în Moldova. Pentru Moldova, care are aproximativ 25% din populaţia ţării, nu s-au mai găsit fonduri la bugetul de stat. Pentru zona Bucureşti au fost bani, pentru zona Cluj au fost bani de autostrăzi, cu fonduri de la bugetul de stat. Un minim echilibru, nu o favoare, nu o încercare de a diminua discrepanţele regionale, ar presupune identificarea urgentă a surselor de la bugetul de stat pentru construcţia a aproximativ 150 de km. de autostradă în Moldova, aşa cum s-a putut în celelalte regiuni. Având în vedere faptul că Târgu Mureş-Iaşi şi Bucureşti-Suceava sunt, conform răspunsurilor oficiale, finanţabile cu fonduri europene, prima opţiune pentru o autostradă în Moldova, cu fonduri de la bugetul de stat, o reprezintă tronsonul Tişiţa-Bârlad-Albiţa, care ar determina, pe lângă racordarea judeţului Vaslui la un mare coridor de transport, şi apropierea celor două capitale româneşti - Bucureşti şi Chişinău. Repet, România a construit 215 km. de autostradă cu fonduri de la bugetul de stat, dar niciun kilometru în Moldova. Ca o ironie amară, moldovenii au construit autostrăzi cu fonduri de la bugetul de stat, dar nu la ei acasă. Grav este că, în condiţiile lipsei investiţiilor în infrastructură, alternativa pe care o exprimă membrii Guvernului pentru scăderea decalajelor este una îngrijorătoare. Fonduri pentru stimularea mobilităţii forţei de muncă. În loc să investim un miliard de euro în marea infrastructură a Moldovei, cheltuim un miliard de euro ca să-i determinăm pe moldoveni să-şi părăsească locurile natale, familia, poate chiar să se dezrădăcineze cu totul. Pentru că nu le facem drumuri, pustiim estul ţării. Această alternativă este inacceptabilă şi sinucigaşă nu doar pentru Moldova, ci şi pentru România. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
			Domnul Alexandru Rotaru, PSD. Se pregăteşte domnul Vasile Gudu, PNL.
			Domnul Alexandru Rotaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Prin intermediul acestei declaraţii politice vă aduc în atenţie o temă despre care se discută foarte mult, mai precis "Noua Uniune Europeană. Faimoasa Europă cu mai multe viteze". În acest sens, o întrebare esenţială la care trebuie să ne răspundem este: care va fi locul României în noua Uniune Europeană? Va mai fi Uniunea Europeană sau se va vorbi despre o alianţă a unor state dezvoltate, cele fondatoare plus încă câteva? Problematica existentă la nivelul întregii Europe este una foarte mediatizată în toate ţările, de unde şi întrebarea dacă Uniunea Europeană va rămâne ce a fost sau va deveni o alianţă. Ei bine, de pildă, la şcoală, într-o clasă unde materiile predate nu mai sunt aceleaşi pentru toţi, ci sunt diferite, în funcţie de capacităţi, performanţe etc. Astfel că, în viitoarea Uniune Europeană, cei buni vor sta în băncile din faţă, iar restul se vor situa pe locuri inferioare, în rândul 2, 3, 4, în funcţie de abilităţile deţinute, precum şi de alţi factori. Teoretic, locul României în Uniunea Europeană este cel pe care şi-l alege. Însă, practic, acesta va fi cel pe care şi-l va putea permite, în funcţie de performanţele naţionale de care dă dovadă. Pentru a avea pretenţia de a se clasa pe un loc mai bun, alături de statele dezvoltate, în România trebuie să fie reduse decalajele profunde existente faţă de restul Europei, cele mai reale şi cu o mai mare greutate fiind cele ce ţin de educaţie, sănătate, infrastructură, politică şi aşa mai departe. Dacă nu vom face aceste chestiuni, nu vom câştiga nici pe departe bătălia pentru un loc central, ci va fi o bătălie pierdută. Guvernul PSD-ALDE a crescut salariile, iar creşterile din sănătate şi educaţie, în special, contribuie la atingerea potenţialului necesar. Aşadar, recomand opoziţiei să lase deoparte plângerile penale improvizate şi să lase Guvernul să-şi facă treaba! Vă mulţumesc. Alexandru Rotaru, deputat de Neamţ.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
			Domnul Vasile Gudu. Se pregăteşte domnul Mihai-Cătălin Botez, USR.
			Domnul Vasile Gudu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Fondurile europene, între oportunitate şi realitate". Accesarea fondurilor europene trebuie accelerată. Încă de la aderare acest lucru a fost un deziderat, ulterior a fost o necesitate, un îndemn şi a devenit doar un slogan. După mai mult de 10 ani, în care "România nu a fost pregătită suficient", aşa cum de curând declara comisarul european pentru politici regionale, accesarea fondurilor europene nu vizează "proiecte de calitate", de care are atâta nevoie ţara noastră. Guvernul PSD-ALDE se ocupă de umplerea sacilor ajunşi la fund. Cu ce? Cu statistici de viitor. Nu avem a ne plânge. Se fac vizite, întâlniri şi promisiuni, se merge pe teren, se identifică necesităţi, se dau asigurări de rezolvare. O ducem într-atât de bine, încât am renunţat la banii de pensie pentru ca acest Guvern să aibă bani de cofinanţare. Are nevoie Moldova de autostradă? Noi credem că da, dar guvernanţii noştri studiază oportunitatea şi continuă să deseneze cu creionul pe hârtie. Teleorman Vodă ar putea parafraza cam aşa: "Autostrada nu a fost a lor, nu este a mea şi nici a voastră, ci a celor care vor să îşi facă, punând mâna pe sapă". Realitatea este că pe hârtie avem de toate - creştere economică, kilometri de autostradă, bunăstare şi prosperitate. Aşa de bine arată desenul cu bunul mers al ţării. Nici nu este de mirare, cu un iubitor de artă ca Darius Vâlcov şi cu un promotor ca Viorica Dăncilă. De fapt, la Guvern se desenează, se pictează şi, uite aşa, nu foarte încet, nu va mai săpa nimeni, ci vom ajunge cu toţii în sapă de lemn. Interesul liberalilor este comun cu cel al cetăţenilor. România trebuie să acceseze fonduri europene şi să progreseze. Fiecare român trebuie să fie conştient că o ţară nu se poate dezvolta desenând şi vânzând iluzii. Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Vasile Gudu.
			Domnul Florin Iordache: Domnul Mihai Botez. Se pregăteşte domnul Marius Paşcan.
			Domnul Mihai-Cătălin Botez: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Acum câteva săptămâni, o ştire îmi atrăgea atenţia:"România îşi sacrifică albinele pentru a servi interesele marilor fermieri. Bucureştiul susţine folosirea unor pesticide care au decimat deja insectele din Franţa şi Germania". În cele din urmă, propunerea comisiei de interzicere a trei insecticide a trecut de votul Consiliului Uniunii Europene şi, cel mai probabil, din 2019, nu vor mai putea fi utilizate, însă rămâne să examinăm poziţia luată de Ministerul Agriculturii. Trebuie să admitem că Ministerul Agriculturii trebuie să împace de multe ori poziţii divergente, iar cu un domeniu atât de vast, ca agricultura, în care multiple interese sunt puse în joc, un consens între acestea este relativ complicat. Totuşi, toţi oamenii de ştiinţă ne explică importanţa albinelor pentru întreg ecosistemul natural, iar sprijinirea apicultorilor trebuie să fie de maxim interes, lucru conştientizat şi la nivelul Uniunii Europene, şi văzut în sprijinul constant, prin intermediul fondurilor europene. Însă statul român trebuie să facă mai mult. Sprijinirea apicultorilor, prin măsuri legislative şi un cadru normativ coerent, ajutoare şi informare despre cum pot duce produsele lor la export. Am întâlnit foarte mulţi apicultori în judeţul Vaslui şi am promis să îi sprijin cu tot ce îmi stă în putinţă. Cred că acum, după ce această ocupaţie a devenit atât de populară în România, avem obligaţia să o facem şi profitabilă pentru cei care o desfăşoară. Este necesar să susţinem apicultorii să poată trăi mai bine de pe urma muncii pe care o fac şi trebuie să-i ajutăm să se organizeze. Cea mai mare problemă este lipsa organizării, de aceea vedem de multe ori situaţii în care mierea se vinde angro cu 8-10 lei pe kg, dar la consumatorul final ajunge cu 30 lei. Nu este firesc ca apicultorii să nu profite de rodul muncii lor, ci doar intermediarii. Apelul meu este şi către autorităţi, să ne aplecăm atenţia către această categorie de profesionişti care fac o treabă foarte bună şi trebuie ajutaţi, dar apelul meu se îndreaptă şi către apicultori: căutaţi-vă unii pe alţii, organizaţi-vă, cereţi ajutor de la autorităţi, când este cazul, şi beneficiaţi la adevăratul potenţial de rodul muncii dumneavoastră! Vă mulţumesc. Mihai Botez, deputat de Vaslui.
			Domnul Florin Iordache: Domnul Paşcan. Şi, în continuare, de la PSD, domnul Vlad Bontea.
			Domnul Emil-Marius Paşcan: Bună dimineaţa, distinşi colegi. Domnule preşedinte, Declaraţia mea politică se intitulează "Vocile noastre se pierd în gâlceava risipitoare". Pe cei care locuim în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, dar şi în alte judeţe din centrul ţării, ne apucă frisoanele şi disperarea când se ajunge în situaţia ca guvernarea României şi majoritatea parlamentară necesară acesteia să depindă ultimativ de UDMR. Noi suntem întotdeauna cei care suferim ponoasele în astfel de situaţii, întrucât de fiecare dată asistăm neputincioşi la trocurile mârşave ale guvernanţilor, la trădarea intereselor naţionale şi la validarea privilegiilor cu caracter etnocentrist, a discriminărilor aberante, pozitive, pretinse agresiv de către politicienii maghiarimii, în detrimentul, pe spatele nostru, şi care conduc la umilirea românilor ardeleni. Iată că, din păcate, am ajuns din nou într-o astfel de situaţie. Majoritatea parlamentară PSD-ALDE depinde în Camera Deputaţilor de voturile UDMR şi ale parlamentarilor minorităţilor. În context, Ministerul Educaţiei Naţionale se pregăteşte deja să facă un prim hatâr pretenţiilor etnice nestăvilite ale UDMR, înaintând spre adoptare Guvernului României un proiect de ordonanţă de urgenţă privind drepturile elevilor şcolarizaţi în unităţi de învăţământ înfiinţate în procesul de organizare a reţelei şcolare. Este un act normativ cu dedicaţie privitor, de fapt, la Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureş, care s-a dorit înfiinţat printr-o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională a României. Prin această acţiune pur speculativă, pe cale de consecinţă va fi promulgată ordonanţa care produce imediat efecte, adică va fi soluţionată o situaţie legislativ aberantă, chiar dacă respectiva ordonanţă va fi respinsă sau anulată ulterior. Şi este doar începutul. Pas cu pas, din cauza lipsei de reacţie şi de solidarizare politică, românii dispar subit, trist şi aparent inexplicabil din Harghita şi Covasna. În Târgu Mureş, elevii români continuă să fie alungaţi din şcoli, iar exemplul elocvent este tocmai Liceul Teologic Romano-Catolic şi premisele înfiinţării sale. Se fac presiuni politice la nivelul Uniunii Europene, pentru asigurarea unui protectorat, ca suport al constituirii aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Se cere imperativ oficializarea limbii maghiare în România şi toate partidele maghiarimii s-au solidarizat în acest sens. Acţiunile lor sunt susţinute cu fonduri semnificative din Budapesta. În Transilvania, statul ungar alocă masiv capital pentru cumpărarea de proprietăţi, terenuri şi imobile, printr-un război hibrid, ascuns, urmărindu-se finalmente obţinerea controlului asupra economiei. În tot acest timp, gâlceava politică risipitoare, specific românească, suprasaturează spaţiul public, printr-o conflictualitate deconstructivistă, iar în deruta generală vocile celor care tragem semnale de alarmă, din chiar inima ţării, se pierd în zadar. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
			Domnul Florin Iordache: Îl invit pe domnul Vlad Bontea, PSD. Se pregăteşte domnul Adrian-Octavian Dohotaru.
			Domnul Vlad Bontea: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Îmi pare rău că domnul Roman, colegul nostru, nu este în sală, pentru că mi-aş dori şi-mi permit să-i adresez o rugăminte. Stimaţi colegi, Noi, ca demnitari, parlamentari ai statului român, cred că ar fi bine să lăsăm deoparte armata şi jandarmeria, două structuri extrem de respectate în afara ţării, în teatrele de operaţii, şi să nu-i mai amestecăm pe ei în lupta noastră politică. Cred că avem suficiente motive să pornim o dispută politică la nivel local, dar, ca membru în Comisia pentru apărare, vă rog şi vă adresez respectuos rugămintea: nu mai amestecaţi instituţiile statului român, precum jandarmeria şi armata, în dispute politice. Oamenii aceştia îşi fac datoria faţă de ţară, faţă de noi şi, indiferent cine a fost la putere, întotdeauna, au fost un factor de echilibru. Vă mulţumesc pentru înţelege. Nu vreau să o luaţi ca un atac politic. Este doar o rugăminte a mea, ca parlamentar, să nu mai amestecăm aceste instituţii respectate - încă o dată repet - afară. Haideţi să le respectăm şi la noi în ţară! Vă mulţumesc frumos.
			Domnul Florin Iordache: Mulţumesc.
			Domnul Adrian-Octavian Dohotaru. Domnul Corneliu Olar a depus în scris. Se pregăteşte doamna Florica Cherecheş.
			Domnul Adrian-Octavian Dohotaru: Mesajul meu, de 1 iunie, Ziua copilului: "Soluţii la «Fenomenul Brăila»! Stop discriminării în educaţie!". Stimaţi colegi, "Fenomenul Brăila" este în atenţia publică de câteva săptămâni. Asociaţia "Human Catalyst", într-un studiu pe care-l vor lansa luna aceasta, a arătat cum în multe şcoli din ţară, mai ales, dar nu exclusiv în zonele cele mai defavorizate, elevii care riscă să obţină notele cele mai mici la evaluarea naţională nu sunt înscrişi în examen. Ne minţim şi ascundem gravitatea problemei, pentru că nu dorim să ne complicăm, nu dorim să atragem atenţia că ne confruntăm cu o situaţie dramatică. Din fiecare generaţie de elevi, mai puţin de 39% dintre cei care sunt înscrişi în clasa I ajung să promoveze examenul de bacalaureat. Aproape 20% nici nu ajung să promoveze clasa a VIII-a. Astăzi fac un prim pas spre a corecta aceste nedreptăţi şi invit deputaţii şi senatorii de la toate partidele să mi se alăture. Voi depune o iniţiativă legislativă prin care toţi elevii din clasa a VIII-a să poată susţine evaluarea naţională. Elevii pe care nu îi includem în prezent în evaluare sunt cei despre care nu vrem să ştim că există. Sunt copiii pe care îi abandonăm încă dinainte să înceapă şcoala. Prezenţa lor în sistem ne incomodează, pentru că ne arată cât de puţin facem pentru a corecta din nedreptăţile şi inechităţile existente în sistem. Îi excludem din evaluări pentru că notele mici pe care le iau ei sunt cel mai grăitor indicator pentru politicile educaţionale şi sociale din România. De fapt, acesta şi este rolul unei evaluări: să ne dăm seama dacă sistemul este bun, iar dacă funcţionează, să avem un mecanism prin care să putem identifica problemele şi un punct de plecare pentru găsirea soluţiilor. Ce facem, însă, este să folosim aceste evaluări pentru a stresa elevii, pentru a-i ierarhiza şi blama, individualizând ceea ce este, de fapt, un eşec sistemic. Iniţiativa propusă de mine va limita abuzurile de tip "Fenomenul Brăila". Toţi elevii de clasa a VIII-a vor fi înscrişi şi vor susţine evaluarea naţională, indiferent dacă promovează sau nu clasa a VIII-a. O practică des întâlnită este de a-i lăsa corigenţi pe cei care riscă să scadă media şcolii. Modificarea propusă nu îi va mai exclude pe aceşti elevi din evaluare: o vor susţine toţi elevii, urmând să promoveze în clasa a IX-a doar cei care îndeplinesc condiţiile de a fi absolvenţi ai clasei a VIII-a. Dar la evaluare se vor prezenta cu toţii, aşa cum se prezintă şi la evaluările naţionale din clasele a II-a şi a VI-a. Echitatea trebuie extinsă la nivelul societăţii, căci problema, bineînţeles, nu este doar la aceste şcoli. Studii după studii au arătat că cel mai bun indicator al succesului educaţional al unui copil este statutul socio-economic al familiei. Rezultatele cele mai slabe la examenele de tip PISA, spre exemplu, se înregistrează în rândul copiilor care provin din familii sărace. În medie, în UE, o treime dintre copiii săraci obţin rezultate slabe la PISA, în vreme ce în România, procentul lor trece de jumătate. Care este răspunsul nostru la această problemă? Subfinanţăm şcolile rurale, le lăsăm profesorii cu cea mai slabă calificare şi cu cele mai mici salarii şi le abandonăm unor autorităţi şi comunităţi locale sărace, care şi dacă ar vrea să facă mai mult nu au resursele necesare. Sunt mulţi paşi de făcut, un prim pas ar fi să limităm acest fenomen al discriminării "Fenomenului Brăila". Vă mulţumesc. Adrian Dohotaru, deputat independent de Cluj.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
			O invit pe colega noastră, doamna Florica Cherecheş. Se pregăteşte doamna Biró Rozália-Ibolya.
			Domnul Florica Cherecheş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Românii au dreptul să spună ce gândesc!". Săptămâna trecută, auzeam la un post de radio că 11 persoane din Teleorman au fost invitate să dea explicaţii la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, fiind acuzate că au distribuit pe Facebook sau au dat "like" la o postare care conţinea un articol din presa locală. Persoanele citate au primit acasă un plic voluminos în care li s-au adus la cunoştinţă acuzele, formulate în urma unei plângeri de către o doamnă care era direct vizată în acel articol critic, fina primarului din localitate. Înţeleg că articolul pornea de la un caz anume şi făcea apoi observaţii generale asupra fenomenului corupţiei care se găseşte în unele administraţii locale. Unii dintre cei acuzaţi susţin că nici nu o cunosc pe doamna la care făcea referire articolul. Nu vreau să intru în fondul problemei, dar nu pot să nu observ că oamenii sunt din ce în ce mai puţin liberi să spună ce gândesc, dacă li-s urmărite până şi distribuirile pe Facebook, sau chiar şi un nevinovat "like". În urmă cu câteva săptămâni, după participarea la o dezbatere organizată de Coaliţia pentru Familie la Parlament, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, domnul Vasile Bănescu, a fost acuzat şi amendat de CNCD pentru că a spus, printre altele, că "suntem de acord cu educaţia sexuală, dacă este făcută aşa cum trebuie". În contextul dezbaterii pentru susţinerea iniţiativei cetăţeneşti, domnul Bănescu şi-a exprimat viziunea creştină asupra educaţiei copiilor şi tinerilor, în spiritul valorilor pe care le împărtăşesc părinţii acestora, fără a emite judecăţi de valoare cu privire la o particularitate cercetată şi descrisă de sociologi erudiţi. Tot recent, preşedintele Iohannis a fost amendat de către CNCD pentru că a folosit termenul "penali", atunci când s-a referit la cei care atacă justiţia. De asemenea, nu pot trece cu vederea ameninţarea cu Codul penal, făcută "prieteneşte" - după cum s-a exprimat Liviu Dragnea -, faţă de "anumiţi ziarişti" şi "cetăţeni" care au vorbit despre desfiinţarea sau naţionalizarea Pilonului II de pensii. Această atitudine este o instigare la suprimarea libertăţii de expresie a jurnaliştilor independenţi şi este cu atât mai condamnabilă, cu cât în spaţiul UE s-au înmulţit agresiunile politicienilor şi violenţele de tip mafiot împotriva presei libere. Am trăit mulţi vremurile de tristă amintire, în care libertatea de exprimare ne era îngrădită din cauza fricii partidului, în frunte cu al său conducător iubit, că unii ar vrea să răstoarne regimul, să critice "marile realizări", sau să afecteze cu vreo vorbă necugetată cultul personalităţii celui care se considera cel mai bun şi priceput în toate. Românii şi-au câştigat dreptul de a spune ce gândesc, fără a le fi teamă de consecinţe. În România nu este loc de o "Lege a defăimării", aşa cum propune Liviu Dragnea tot la doi ani. Stimaţi colegi, Articolul 30 din Constituţia României spune că "Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile". Restrângerea libertăţii de exprimare este o caracteristică a statului totalitar, la care românii nu vor să se mai întoarcă. Haideţi să nu permitem niciun fel de derapaje de la respectarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, ca să demonstrăm că am învăţat ceva din greşelile trecutului! Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
			Doamna Biró Rozália. Se pregăteşte domnul Corneliu Bichineţ, de la Vaslui.
			Doamna Biró Rozália-Ibolya: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În calitate de deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 5 din Bihor, m-am angajat să apăr drepturile şi interesele comunităţii maghiare şi ale tuturor cetăţenilor pe care îi reprezint - maghiari şi români, femei şi bărbaţi, care trăiesc într-o regiune importantă şi într-o ţară membră a Uniunii Europene, care peste doar câteva luni va prelua preşedinţia rotativă a acestui for comunitar. Trăim într-o ţară ai cărei conducători, la cel mai înalt nivel, afirmă pe plan internaţional că România este un model de democraţie şi de respectare a drepturilor cetăţenilor săi. Desigur, este mult de discutat pe această temă, însă acum mă voi referi la un singur punct, care vizează un drept al cetăţenilor - egalitatea de gen în procesul decizional politic, prin introducerea unor cote de gen. Participarea egală a femeilor şi bărbaţilor în politică este o condiţie importantă pentru o democraţie eficace şi o bună guvernare. Pe lângă consolidarea şi extinderea sistemului democratic, participarea mai multor femei la procesul decizional politic are multe efecte pozitive asupra societăţii. Printre beneficii se numără societăţi mai echitabile şi o guvernare favorabilă incluziunii, desigur, evoluţia pozitivă în educaţie, sănătate şi infrastructură. În ultimul deceniu, ponderea femeilor în posturi de conducere la nivel înalt a crescut constant în instituţiile politice şi în administraţia publică, în întreaga Uniune Europeană. Mai multe state membre ale UE şi-au întărit angajamentul faţă de egalitatea de gen în procesul decizional politic, prin introducerea cotelor de gen. Astfel, noul preşedinte francez, Emmanuel Macron, a promis, încă din campania sa electorală, o paritate strictă femei-bărbaţi în guvern şi a respectat promisiunea. 15 state europene legiferează cota de gen, multe partide politice aplică în mod voluntar un sistem paritar, prin care femeile trebuie să ocupe un anume procent de locuri pe listele lor, uneori chiar jumătate. Cotele nu se aplică însă doar în politică. În ţări, precum Norvegia şi, mai nou, Franţa, femeile trebuie să ocupe cel puţin un sfert din posturile de răspundere în întreprinderile mari sau în cele care beneficiază de o participare a statului. România, din acest punct de vedere, este pe locul jenant 113, în lume. Legea pe care am propus-o, în vederea reprezentării mai echilibrate de gen, de cel puţin 30% pe listele electorale la alegerile locale şi parlamentare, se pare că nu se doreşte a fi votată, în condiţiile în care, în Europa, cum am menţionat, 15 state au legiferat cotele de gen, iar, în lume, 88 de state au adoptat această procedură. Mai mult, în decembrie 2015, Comisia Europeană a elaborat şi a publicat documentul numit "Angajament strategic pentru egalitate de gen 2016-2019". Acest angajament strategic se concentrează pe cinci domenii prioritare, printre care cel mai important poate fi menţionat - promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi în procesul decizional, desigur având importanţă majoră şi celelalte, cum este combaterea violenţei pe criterii de gen; reducerea diferenţei de remunerare; creşterea participării femeilor pe piaţa forţei de muncă; egalitate în ceea ce priveşte independenţa economică. Cu atât mai mult, la 25 septembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia privind agenda de dezvoltare post-2015, intitulată "Transformarea lumii noastre: Agenda 2030", care are ODD nr. 5. "Realizarea egalităţii de gen şi capacitarea tuturor femeilor şi fetelor". Faţă de cele mai sus menţionate, România, ţară membră a Uniunii Europene, cu o tendinţă accentuată proeuropeană, cu declaraţii pompoase cu privire la principiul egalităţii de gen, a ajuns să nu fie de acord cu asigurarea cotei de 30% de femei pe listele de candidaţi ale formaţiunilor politice. Care este adevărata faţă a clasei politice cu privire la principiul egalităţii de gen în procesul decizional? De ce într-o societate în care femeile au o pondere mai mare decât bărbaţii, totuşi, realitatea este cu total alta decât sunt valorile europene? De ce opţiunea politică este, şi acum în 2018, de a limita accesul femeilor în procesul decizional din sfera politică? În legislatura actuală reprezentativitatea femeilor în Parlamentul României este de aproape 20%, cu mult mai redusă faţă de alte ţări europene. Se pune întrebarea: oare peste câţi ani societatea românească va fi capabilă să accepte formula proporţională de 50-50% femei şi bărbaţi în structurile decizionale din sfera politicului? Oare de câţi ani mai avem nevoie ca să putem recunoaşte că valoarea femeii este egală cu valoarea bărbatului într-o societate modernă? Consider că problema expusă trebuie reevaluată şi rezolvată în cel mai scurt timp. În acest scop, fac apel la raţiune. În acest demers primează interesul tuturor femeilor, cetăţeni ai acestei ţări, şi nu apartenenţa etnică sau politică. Sper ca eforturile reunite ale partidelor îndreptate spre rezolvarea cotelor de gen şi a tuturor problemelor cu care se confruntă femeile din România, indiferent de etnie sau religie, satisfacerea doleanţelor şi nevoilor acestora şi, nu în ultimul rând, încurajarea şi promovarea lor în poziţii importante în cadrul societăţii, vor contribui la eliminarea unor bariere în vederea dezvoltării acestei ţări. Mulţumesc. Rozália Biró, deputat al UDMR.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, doamnă deputat.
			Domnul Bichineţ. Se pregăteşte domnul Viorel Chiriac, PSD.
			Domnul Corneliu Bichineţ: Domnule ministru Iordache, Dragi colegi, Peste exact două zile lumea întreagă va fi animată, va sărbători cel mai frumos moment al anului - Ziua copilului. Copiii din lumea întreagă, deci şi din România, vor vedea căldura părintească. În familii - părinţii, bunicii; în şcoli - educatoarele, învăţătorii, profesorii şi autorităţile locale, în mod cert, vor marca acest eveniment. Cum declaraţia, intervenţia mea de astăzi va fi preluată de RTV, Realitatea, Antena 3, Etno TV şi probabil BBC, MTV, CNN, am să-mi aleg cu foarte mare atenţie cuvintele. Am să fac trimitere la poetul nepereche, domnule ministru Iordache: "Fiind copil, păduri cutreieram Şi mă culcam ades lângă izvor". Cunoscând bine filosofia antică, Eminescu, făcând trimitere la Heraclit, Panta Rhei - "Totul curge" -, se întreba, mai jos un pic, "Unde eşti copilărie, cu pădurea ta cu tot?". Eu am să fac trimitere şi la Dostoievski, un titan al literaturii universale, care, parcă, văzându-l, aşa, în viitor, pe Liviu Dragnea, spunea cam aşa: "Dacă vrei să cunoşti raiul pe pământ, priveşte în ochii unui copil". Eu, Corneliu Bichineţ, prozator român minor, dar bun, vă spun, vă sugerez "Dacă vreţi să vedeţi iadul pe pământ, priviţi în ochii lui Victor Ponta", pentru că "micul Titulescu" - iată cum trece timpul - a ajuns băiat mare, chiar bărbat, şi şi-a făcut un partid Pro Democraţia. Şi cum ronţăitul este o caracteristică a românilor, iată ce face. Sapă la temelia PSD! Şi aţi văzut migrările dintr-o parte în alta! Dar cum natura are oroare de vid, şi partidele, şi societatea, şi ele au oroare de vid, şi de la un grup la altul se fac transferuri, transferurile de vară. M-aş bucura, domnule ministru Iordache, pentru că eu nu mi-am pierdut încrederea în dumneavoastră - vă consider un fel de Mesi al justiţiei române -, să faceţi cumva să stopaţi acest fenomen, pentru că am înţeles că la Senat deja a trecut un amendament. Alesul local, parlamentarul, dacă vrea să plece dintr-o parte în alta, că se poate supăra pe partidul său, nu-i nicio problemă, trebuie să lase mandatul următorului de pe listă şi abia atunci vom avea o viaţă politică sănătoasă. Vă doresc tuturor celor care aveţi părinţi, care aveţi copii sau care sunteţi copii, seninătate, bucurie şi la mulţi ani! Mulţumesc. Corneliu Bichineţ, PMP Vaslui.
			Domnul Florin Iordache: Mulţumim, domnule Bichineţ.
			Domnul Viorel Chiriac, PSD. Se pregăteşte domnul Constantin Şovăială, PNL.
			Domnul Viorel Chiriac: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Răpirea Basarabiei". În plin an al sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, am considerat că o evocare, prin intermediul acestei declaraţii politice, a semnificaţiilor Tratatului de pace de la Bucureşti, din 1812, pentru spaţiul românesc şi statalitatea românească, este bine-venită. După un război de şase ani, Rusia Ţaristă şi Imperiul Otoman au semnat, la 16/28 mai 1812, la Bucureşti, Tratatul de pace în urma căruia partea orientală a Principatului Moldovei era anexată de Imperiul Rus. Este vorba de teritoriul dintre Nistru şi Prut, pe care ulterior Rusia îl va numi Basarabia, prin extinderea denumirii ce până atunci desemna Bugeacul. Potrivit recensământului rus din 1817, Rusia primea un teritoriu de 45.630 de km2, cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate. Pretenţiile teritoriale ale Rusiei au fost însă mult mai mari. La început, reprezentanţii ei au cerut întreaga Moldovă, apoi ţinutul dintre Nistru şi Siret, iar în cele din urmă, sub iminenţa atacului armatei lui Napoleon, şi-au redus pretenţiile doar la teritoriul dintre Nistru şi Prut. Ceea ce trebuie subliniat de la început este că această anexare s-a înfăptuit ilegal, prin încălcarea principiilor şi a normelor dreptului internaţional, întrucât Moldova de la acea vreme avea un statut de autonomie sub suzeranitate otomană, şi nicidecum de provincie a Imperiului Otoman. Prin urmare, la 28 mai, după calendarul pe stil nou, se împlinesc 206 ani de la răpirea Basarabiei. Pentru locuitorii de pe teritoriul dintre Nistru şi Prut încorporarea în statul rus a însemnat, după cum se ştie, începutul unei perioade de intensă rusificare, pe toate planurile. Autorităţile ruse au reorganizat Basarabia ca gubernie a Imperiului, iar limba rusă a devenit limba oficială. Limba română a fost scoasă treptat şi din învăţământul public, devenind un simplu obiect de studiu secundar. Pentru noi, cei de azi, parlamentari sau simpli cetăţeni, este de datoria noastră să nu uităm importanţa unor asemenea momente pentru naţiunea noastră, cum a fost cel din 1812, şi să avem încredere că, până la urmă, dreptatea va fi învingătoare. Deputat al PSD de Braşov, Viorel Chiriac. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Domnul Constantin Şovăială. Se pregăteşte domnul Matei Dobrovie, USR. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Constantin Şovăială: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică este intitulată "PSD produce haos în primăriile din România!". După cum m-am aşteptat, încă de la începutul acestui an, prin aşa-zisa "revoluţie fiscală", PSD a îngropat primăriile din toată ţara. Cred că scopul acelor noi măsuri a fost să le reducă proiectele de dezvoltare, investiţiile prin care o comună sau localitate poate creşte. În final, după ce limitează la zero investiţiile, şi rămânând fără bani de salarii, o primărie ajunge în faliment sau la mila Guvernului care doar prin rectificări bugetare le mai poate ajuta. Mulţi primari din judeţul Sibiu şi din ţară mi s-au plâns, zilele trecute, că au trebuit să renunţe la mai multe proiecte de investiţii pentru a se putea descurca. Mi se pare inadmisibil acest lucru. Mai ales că este şi anul Centenarului, iar aceştia ar trebui să-l marcheze cum se cuvine. Dar cum să se întâmple acest lucru dacă nu mai au bani destinaţi pentru activităţi culturale, sportive, educaţionale? Un exemplu concret ar fi Consiliul Judeţean Sibiu, unde alocările bugetare din Legea bugetului de stat sunt cu 47 de milioane de lei mai mici decât s-au acordat anul trecut, şi influenţele pe care le au creşterile salariale în acest an faţă de anul trecut sunt mai mari cu 27 de milioane de lei, ca şi cheltuieli salariale. Cumulând cele două sume, Consiliul Judeţean Sibiu are cu 75 de milioane de lei mai puţini bani decât ar fi avut nevoie pentru a asigura fără probleme bugetul de funcţionare al instituţiei şi al celor din subordinea sa. Lunile trecute, ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că o parte din aceste pierderi vor fi compensate şi se vor înapoia după luna iunie. O mare minciună! Guvernul nu mai are bani de pensii şi salarii şi caută o soluţie care să îi scoată din încurcătură. De aceea apelează şi la Pilonul II şi la alte tertipuri. Din acest motiv, în judeţul Sibiu, ca de altfel în întreaga ţară, multe proiecte au fost amânate, altele au fost eşalonate pe mai mulţi ani, iar în loc să lucrăm cu patru motoare, lucrăm doar cu două motoare, ca viteză de dezvoltare în materie de investiţii. Este corect aşa?! PSD a spus în 2017 că toate deciziile care se vor lua nu vor afecta bugetele locale. O minciună ce a ieşit la iveală în 2018. Primarii au nevoie de susţinere din partea Guvernului şi nu de piedici sau bariere guvernamentale care pun în pericol o comunitate. Sper ca următoarea rectificare bugetară, care va avea loc probabil cât mai curând posibil, primarii să-şi primească înapoi banii pe care i-au pierdut, iar Guvernul PSD să se gândească foarte bine, de acum încolo, la politicile publice pe care le implementează. Cred că guvernanţii n-au auzit de zicala "Graba strică treaba", de tot încearcă să schimbe ceva "pe repede-înainte", fără a se gândi la riscurile ce vor putea urma. Cu respect, deputat de Sibiu, Constantin Şovăială.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule deputat.
			Domnul Matei Dobrovie, USR. Se pregăteşte domnul Gheorghe-Dănuţ Bogdan, de la Bihor.
			Domnul Matei-Adrian Dobrovie: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Alegeri cruciale pentru viitorul Republicii Moldova. Ce trebuie să facă România". Riscăm, în an Centenar, să pierdem Republica Moldova. Pe 3 iunie, în alegerile de la Chişinău, se va decide, practic va fi un test foarte important în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă. Din păcate, România a susţinut prea multă vreme abordarea "stabilitate cu orice preţ", care a însemnat, de fapt, perpetuarea unui sistem corupt, oligarhic şi care a dus la sărăcie şi la depopularea Republicii Moldova. Tot mai mulţi tineri şi, în general, locuitori ai Republicii Moldova aleg să plece din ţară, pentru că nu au aici niciun viitor. În pofida încălcării recomandărilor Comisiei de la Veneţia de către Guvernul şi Parlamentul Republicii Moldova, privind schimbarea sistemului electoral într-unul mixt, România nu a luat atitudine în acest sens. Şi, mai mult decât atât, deşi acesta avantajează clar binomul Plahotniuc-Dodon, nu am văzut o poziţie oficială a Bucureştiului pe această temă atât de importantă. Mai mult, România a continuat să dea un cec în alb actualei guvernări, continuând să finanţeze fără condiţionalităţi legate de respectarea reformelor, de implementarea reformelor cerute inclusiv de Uniunea Europeană. Chiar dacă Uniunea Europeană a sistat asistenţa financiară pentru Republica Moldova, România a continuat aceeaşi abordare, susţinând un regim care este respins de locuitorii Republicii Moldova. Ministerul Finanţelor de la Bucureşti a transferat Republicii Moldova ultima tranşă de 40 de milioane de euro, din împrumutul de 150 de milioane, în total, fără condiţionalităţi şi fără să ţină cont de poziţia Uniunii Europene. Continuând în acest stil, România contribuie la perpetuarea unui sistem oligarhic şi, în acest sens, evident că frăţia dintre PSD-ul domnului Dragnea şi PDM-ul domnului Plahotniuc se manifestă inclusiv în această bătălie pentru Primăria Chişinău. Dovadă faptul că doamna Firea a susţinut-o pe independenta, aşa-zisa independentă, Silvia Radu, şi s-a încercat acest transfer de imagine. În loc ca România să fie un model de bune practici pentru Republica Moldova, în ceea ce priveşte justiţia şi anticorupţia, transferul este, din păcate, invers. Liviu Dragnea preia modelul Plahotniuc şi practic vrea să controleze toate instituţiile din România, după modelul oligarhului din Republica Moldova. Mai mult decât atât, România nu a avut nicio poziţie oficială faţă de furtul miliardului, nu a luat atitudine nici faţă de banii care au trecut inclusiv prin România, iar Banca Naţională nu a investigat ce s-a întâmplat cu aceşti bani. Mai grav, aceste întrebări rămân fără răspuns, dosarul lui Plahotniuc, de la DIICOT, este transferat înapoi în Republica Moldova. Toate aceste lucruri arată o frăţie care nu duce la nimic bun. De ce? Pentru că cetăţenii Republicii Moldova, foarte clar, simt că România girează un sistem, un regim pe care ei îl resping. Un regim care duce la sărăcie şi la corupţie. În această situaţie atât de complicată, am făcut recent două vizite la Chişinău pentru a discuta despre ce poate face România în Republica Moldova, pentru a-i susţine pe acei actori pozitivi ai schimbării: presă independentă, ONG-uri, partide cu adevărat proeuropene şi antioligarhice. Toţi interlocutorii ne-au transmis acelaşi mesaj, şi anume că dacă nu vor fi câştigate aceste alegeri de către forţele autentic proeuropene şi antioligarhice, orice capacitate de a face o schimbare va fi pierdută. Pentru că masa critică de tineri şi de cetăţeni implicaţi va pleca. Ca urmare, încă nu este prea târziu pentru a opri această evoluţie foarte îngrijorătoare, mai ales în an Centenar. În al 12-lea ceas, România ar trebui să renunţe la susţinerea abordării "stabilitate cu orice preţ" şi să susţină cu adevărat forţele europene, cu adevărat europene şi antioligarhice. Alegerile din 3 iunie sunt esenţiale, în vederea alegerilor parlamentare din toamnă. Alegerile parlamentare din toamnă vor hotărî practic ce orientare va avea în viitor Republica Moldova. Dacă va merge pe drumul de apropiere şi mai mare faţă de Uniunea Europeană şi faţă de România sau se va duce într-o periferie legată de Rusia şi de Uniunea Euroasiatică. Vă mulţumesc. Matei Dobrovie, deputat al USR...
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc şi eu.
			Domnul Matei-Adrian Dobrovie: ... Bucureşti.
			Domnul Florin Iordache: Domnul Gheorghe-Dănuţ Bogdan. Se pregăteşte domnul Pavel Popescu, PNL.
			Domnul Gheorghe-Dănuţ Bogdan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică are titlul "Avem nevoie de cooperare interinstituţională!". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În octombrie 2016 am reuşit să facem împreună un pas uriaş în debirocratizarea sistemului public, venind în sprijinul cetăţenilor prin eliminarea celor 102 taxe nefiscale, decizie ce a fost pusă în practică începând cu 1 ianuarie 2017. Deşi această hotărâre nu a fost acceptată de opoziţie, de efectele aplicării acestei legi se bucură toţi cetăţenii României, indiferent de apartenenţa politică. Victoria repurtată atunci, precum şi celelalte măsuri de implementare şi aplicare a Programului de guvernare au demonstrat interesul PSD-ALDE pentru o mai bună gestionare a României şi, implicit, pentru îmbunătăţirea şi creşterea nivelului de trai al populaţiei. Guvernarea PSD-ALDE a înţeles valoarea timpului personal al fiecărui român. A înţeles nevoia de a le oferi cetăţenilor acestei ţări posibilitatea de a-şi eficientiza timpul, prin eliminarea unor taxe nerealiste pentru vremurile actuale. Totuşi, din punctul meu de vedere, lucrurile nu ar trebui să se oprească aici. Din discuţiile cu oamenii a reieşit necesitatea punerii bazei unui sistem integrat de comunicare între bazele de date ale instituţiilor statului. La ora actuală, de exemplu, baza de date a Poliţiei Române nu este actualizată, cu modificările ce survin în mod constant în baza de date a Registrului Comerţului. Un caz de acest gen obligă cetăţeanul să facă o serie de drumuri inutile, să piardă timp la ghişeele mai multor instituţii pentru a clarifica o situaţie ce ar putea fi lămurită doar cu un singur click. Un exemplu elocvent este şi cel al Centrului Naţional pentru Informaţii Financiare. Pe 13 iulie 2017, Guvernul României a aprobat un memorandum prin care se decidea înfiinţarea Centrului Naţional pentru Informaţii Financiare. Conform memorandumului, această nouă structură urma să facă parte din Ministerul Finanţelor Publice, structura centrală unificând toate bazele de date legate de fiscalitate. În acest scop, STS trebuia să ajute la comasarea bazelor de date şi a structurilor din Ministerul Finanţelor şi din instituţiile subordonate, astfel încât toate informaţiile legate de fiscalitate să fie strânse într-un loc şi să nu mai fie răspândite prin baze de date care nu comunică între ele, aflate la instituţii care, de fapt, ar trebui să conlucreze - mă refer la Ministerul Finanţelor, ANAF, aparatul central şi direcţiile generale regionale, Agenţia Naţională de Achiziţii Publice şi Comisia Naţională de Prognoză. Sunt convins că prin crearea acestui centru, realizată la finele acestui an, reuşim să protejăm bazele de date ale Ministerului Finanţelor şi ale instituţiilor subordonate împotriva atacurilor cibernetice. Este necesar să avem în vedere pe mai departe urmărirea cheltuirii fondurilor publice, cu accent pe investiţii şi asigurări sociale, evaluarea impactului financiar al iniţiativelor de modificare legislativă pentru venituri şi cheltuieli, gestionarea riscurilor în colectarea veniturilor şi în execuţia bugetară, simplificarea procedurilor de achiziţie publică etc. Acesta este doar un exemplu de bune practici, exemplu ce ar trebui extins la nivelul tuturor instituţiilor statului cu care cetăţeanul intră în contact, pentru că e nevoie să continuăm procesul de debirocratizare şi să îl ducem la o nouă etapă. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat, Gheorghe-Dănuţ Bogdan.
			Domnul Florin Iordache: Da. Mulţumesc.
			Domnul Pavel Popescu. Se pregăteşte... domnul Vasile Câtea nu este... doamna Camelia Gavrilă, de la Iaşi.
			Domnul Pavel Popescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România se transformă într-o ţară abandonată de generaţia tânără". Stimaţi colegi, Vă vorbesc ca un român plecat în afara graniţelor, care s-a întors. Ziua Românilor de Pretutindeni a fost marcată recent şi ar fi trebuit să fie un moment de reflecţie pentru noi toţi cei de aici din sală, care am fost aleşi să le reprezentăm interesele. Cred că de multe ori am dat greş, nu am fost suficient de hotărâţi să promovăm şi să scriem proiecte de lege prin care să le transmitem cetăţenilor încrederea că pot să trăiască mai bine în ţara lor. Milioane de români au plecat din România, de lângă copii, de lângă părinţi, de lângă bunici. Şi continuă să o facă cu regret în suflet că nu au şansele pe care au sperat să le aibă pentru a nu fi nevoiţi să plece peste mări şi ţări. Românii de pretutindeni sunt cei care îi ajută şi cei care i-au ajutat pe cei care au rămas în ţară, pentru că inima lor va bate mereu pentru această ţară şi pentru cei rămaşi acasă. Românii de pretutindeni sunt cei care ar dori ca mâine să se întoarcă în ţară. Trimit bani, încearcă să facă investiţii, dar, din păcate, mulţi îşi dau seama că încă nu este aici locul lor. Nu este locul lor nici acolo, departe, dar noi nu i-am convins că ne dorim să fie aici. Stimaţi colegi, este de datoria noastră, măcar în acest an, al Centenarului, să luăm deciziile corecte, să luăm acele decizii pe care le aşteaptă de la noi şi românii plecaţi în alte ţări pentru a-şi câştiga traiul, acele decizii pe care le aşteaptă de la noi rudele noastre. Pentru că românii de pretutindeni suntem noi, aceleaşi familii. Să le demonstrăm acestor români, să ne demonstrăm că ne dorim cu adevărat să ne întoarcem acasă, să se întoarcă acasă, să poată fi alături de cei dragi, să construiască un viitor pentru copiii lor, aici, în ţara noastră. Să construim, să reconstruim împreună România! Am încredere că vom avea discernământul necesar să facem ceea ce trebuie nu doar pentru interesul de partid sau pentru un câştig electoral efemer. Să nu lăsăm ca România să se transforme într-o ţară fără tânăra generaţie, definitiv, pentru că acum suntem o ţară fără tânăra generaţie. Vă mulţumesc. V-a vorbit Pavel Popescu, deputat al PNL de Timiş.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
			Doamna Camelia Gavrilă. Se pregăteşte domnul Andrei Daniel Gheorghe.
			Doamna Camelia Gavrilă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, În contextul evaluărilor şi examenelor naţionale ce se apropie, în contextul multor declaraţii pe care le-au făcut anterior colegi de-ai noştri, legate de domeniul educaţional, de neliniştea în corelaţie cu "Fenomenul Brăila", cu modul cum se fac evaluările, cu interzicerea unor participări la aceste evaluări, cred că este momentul să medităm, să conştientizăm importanţa tranziţiei elevilor de la gimnaziu spre învăţământul liceal sau profesional, cu toate provocările, dilemele şi oportunităţile. Acesta este sensul şi mesajul declaraţiei mele, o declaraţie care atrage atenţia asupra rolului şi valorii fundamentale pentru tineri a acestor momente de tranziţie şi susţine necesitatea logică a unor praguri, a unor analize, la momentele de intersecţie, a unor criterii prin care meritocraţia, notele, să asigure accesul spre traseul liceal, în timp ce traseul profesional trebuie să se bazeze pe o consiliere adecvată, pe vocaţii, aptitudini practice, pe alte tipuri de abilităţi şi opţiuni. Trebuie să recunoaştem presiunea şi neliniştea pe care le încearcă, şi elevii, şi familiile, în aceste momente. Să recunoaştem importanţa conţinuturilor şi competenţelor care îi sunt necesare, în momentul în care ne hotărâm pentru un traseu al copilului, al elevului. Şi, de asemenea, să conştientizăm faptul că există diferenţe sociale, mediul rural, în comparaţie cu mediul urban, oferă diferenţe, care, sigur, nu sunt de dorit, niveluri de formare educaţională diferite de la o clasă la alta, opţiunile familiei. Şi toate acestea au efecte aproape de necontrolat pe termen lung. Efecte care pot să însemne abandon şcolar, influenţă nefastă a unui anturaj nepotrivit, alegerea unor false modele, practici incorecte, eşec şcolar pe acest traseu, în condiţiile în care profilul absolventului nu se suprapune pe profilul domeniului ales pentru traseul postgimnazial. Declaraţia mea politică este o analiză consistentă şi presupune anumite repere şi pachete de măsuri, plecând de la rolul şi importanţa testelor şi a examenelor naţionale, insistând pe introducerea unui prag al mediei de admitere în liceu, precum nota 5, care este o măsură logică şi un demers aşteptat şi de la Ministerul Educaţiei şi de la noua Lege a educaţiei, pentru a introduce criterii de competenţă, criterii de meritocraţie şi pentru a nu ne confrunta la final de liceu cu eşecul de la bacalaureat sau cu dificultatea elevilor de a rezista pe traseul liceal la presiunea şi dificultăţile unor obiecte, discipline extrem de abstracte. Importante sunt şi implicarea elevului şi a familiei, motivaţia acestuia pentru performanţă, modelul din familie şi rolul părinţilor. Pentru că şi nivelul de cultură al familiei, modul cum valorizează educaţia, ocupaţia acestuia, presiunile familiale, structura, mediul economic, toate îşi lasă amprenta asupra modului cum este pregătit elevul pentru acest moment al alegerilor, orientarea în carieră şi consilierea revin ca subiecte importante pe agenda noastră din zona educaţiei. Evident, stereotipuri şi premise greşite, pentru că nu există diferenţă între liceu şi şcoală profesională, sunt la fel de onorabile ambele trasee. Dar toate trebuie corelate cu profilul absolventului, cu vocaţiile, cu aptitudinile sale. Programul de guvernare conţine pachete de măsuri sociale, repere şi preocupări în acest sens, mergând de la "Euro 200", "Bani de liceu", programe, bursa profesională, burse de studiu şi performanţă, proiectele sub genericul "Şcoală după şcoală". Dar acestea trebuie completate, iar substanţa financiară a acestor programe trebuie modificată şi adaptată timpului actual. După cum pragul de care spuneam, pentru admitere, creează premisele unui învăţământ de calitate şi ale unor alegeri conştiente. În aşa fel încât vom putea vorbi de o calitate a educaţiei, de tineri care nu mai pleacă şi se regăsesc, de un absolvent care se poate integra pe piaţa muncii în mod firesc. Mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.
			Domnul Florin Iordache: Da.
			Îl invit pe domnul Andrei Daniel Gheorghe. Domnul Nicolae Neagu, PNL, a depus scris.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Astăzi vorbesc despre ce înseamnă un adevărat caz de trădare naţională. Şi nu este ceea ce vă aşteptaţi. De mult timp, pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor stă acel Proiect de Lege nr. 33/2018 privind exploatarea resurselor de gaz şi de hidrocarburi existente în largul Mării Negre. Dacă stăm şi ne uităm în acest proiect enunţat de Guvernul României, vedem acolo nişte concesii nemaiîntâlnite, nici măcar în Africa, în ceea ce înseamnă exploatările de acest tip. Întotdeauna când ne gândim la resursele naturale trebuie să avem în vedere perspectiva valorificării acestora nu doar pentru generaţia prezentă, ci şi pentru generaţia viitoare şi generaţiile care vin. Şi, evident, trebuie să avem în vedere şi un câştig al statului român. Despre clauzele prezente în acest act normativ s-a mai făcut vorbire. Este vorba despre păstrarea redevenţelor la un preţ redus, un preţ dependent de nivelul de referinţă al gazului de acum 10 ani, de neimpozitarea asupra profiturilor rezultate din deliberalizarea pieţei gazului, care ar avea incidenţă şi asupra cauzei de acolo, despre un credit fiscal, despre o serie de probleme care ţin de dreptul la proprietate al cetăţenilor care au terenuri în zona respectivă şi mediu. Sunt multe prevederi care pot fi luate în discuţie. Dar cel mai interesant, cel mai important lucru este ca noi, românii, să avem în vedere ca aceste resurse să fie tratate raţional. Nu suntem o ţară din lumea a patra sau a cincea - Doamne, iartă-mă -, unde să ne vindem pe nimic propriile resurse şi să ne transformăm pur şi simplu într-un spaţiu unde oricine vine, preia orice doreşte de aici. Cred că ar trebui să avem în vedere, pentru această chestiune, a exploatării resurselor de gaze din Marea Neagră, şi ceea ce înseamnă reindustrializarea României. Noi nu suntem furnizori de securitate energetică, gratis, pentru anumiţi prieteni ai Rusiei. Acest lucru ar trebui să fie înţeles foarte clar de toată lumea. Noi suntem o ţară care are dreptul legitim ca acest gaz să meargă în ceea ce înseamnă sectorul strategic românesc şi ceea ce înseamnă un proiect naţional de reindustrializare pe termen mediu şi lung. În acest moment, România nu are infrastructura necesară să absoarbă gazul din Marea Neagră în industrie. Şi nici măcar nu are capacitatea de a păstra acest gaz în ceea ce înseamnă exploatarea sa în interesul cetăţeanului român. Ca urmare, cred că acest proiect de lege este unul foarte periculos. Şi dacă nu va fi modificat radical, în actuala formulă nu poate fi decât respins. Este un act prin care România cedează propriile sale resurse, resurse care, conform Constituţiei României şi tuturor legilor în vigoare, aparţin naţiunii române.
			Domnul Florin Iordache: Vă rog, concluzionaţi, domnule deputat.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Aşadar, vă rog frumos să ne apărăm ţara. Atât vă rog. Vă mulţumesc şi eu, domnule Iordache.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
			Domnul Gabriel-Horia Nasra, vă rog. Se pregăteşte domnul Tudor Ciuhodaru. Vă rog să vă încadraţi în timp, că mai sunt câţiva colegi, până la ora 10,00, să poată să citească. Haideţi, domnule Horia Nasra, vă rog.
			Domnul Gabriel-Horia Nasra: Declaraţia de astăzi are ca subiect "Gafele preşedintelui Klaus Iohannis". Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor, În ultimele trei săptămâni, diplomaţia românească a fost pusă în dificultate de câteva declaraţii ale preşedintelui Klaus Iohannis, care a încurcat dezbaterea politică internă cu subiecte extrem de sensibile de pe agenda externă. Declaraţia în care preşedintele îi acuza pe prim-ministrul României şi preşedintele Camerei Deputaţilor de "înţelegeri secrete cu evreii", cu o conotaţie negativă evidentă, a stârnit rumoare atât în Israel, cât şi în alte comunităţi, astfel de declaraţii amintind de nefericita perioadă interbelică, când extremiştii puneau tot răul lumii în cârca unui singur popor. Cu siguranţă că este cea mai radicală afirmaţie a unui lider român, cu referire la poporul evreu, de după cel de-al Doilea Război Mondial. Diplomaţii români au ştiut să înveţe, în ultimii 70 de ani, să spună şi "Shalom" şi "Salam Alecum", să întreţină relaţii bune atât cu Israelul, cât şi cu ţările arabe, fără să arate cu degetul pe nimeni. Pe de altă parte, faptul că preşedintele României nu este ferm şi constant faţă de relaţia ţării noastre cu principalul său partener strategic, Statele Unite ale Americii, şubrezeşte munca de peste 20 de ani a oamenilor politici, a diplomaţilor, a miniştrilor de externe şi a foştilor preşedinţi. A doua mare gafă a preşedintelui Iohannis, în decurs de câteva zile, a fost la fel de gravă. A categorisit două ţări europene, Ungaria şi Cehia, ca fiind eurosceptice, încurcând platformele politice din ţările respective cu statele propriu-zise, implicit cu popoarele respective. "România este adusă la marginea Uniunii Europene împreună cu ţări pentru care am tot respectul, dar care sunt în general de natură eurosceptică" - este declaraţia halucinantă a preşedintelui României, acesta categorisind două ţări după consideraţiile sale strict personale. Mai mult decât atât, cele două gafe majore vin într-o perioadă politică în care Klaus Iohannis şi-a uitat rolul constituţional şi atribuţiile constituţionale atribuite preşedintelui României de Actul fundamental, ignorând art. 80, care îl îndrituieşte şi îl obligă să exercite funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Prin urmare, pentru îndeplinirea operaţiunii "Guvernul meu", preşedintele Iohannis urmăreşte direct şi indirect dărâmarea Guvernului Dăncilă, amestecând în arena politică internă şi subiecte de politică externă, a căror sensibilitate nu o decontează dumnealui, ci statul român. Un stat cu un preşedinte care de ceva timp este în mod evident în campanie electorală. Vă mulţumesc. Gabriel-Horia Nasra, deputat al PSD.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
			Doamna Bianca-Miruna Gavriliţă a depus în scris. Domnul Tudor Ciuhodaru. Se pregăteşte doamna Adriana Diana Tuşa. Şi apoi, doamna Şarapatin.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Programul naţional pentru sănătatea femeii a devenit realitate. Este o şansă unică pentru doamnele şi domnişoarele din România. Cele mai frecvente tipuri de cancer la femei vor fi depistate precoce şi tratate gratuit. Proiectul meu de suflet s-a concretizat. Mulţumesc tuturor celor care au susţinut, de-a lungul timpului, susţin şi vor susţine acest program. Prevenţia şi tratamentul precoce în oncologie sunt extrem de importante. Concret. Peste 800.000 de femei vor beneficia gratuit de servicii de depistare precoce - HPV şi Babeş Papanicolau - a cancerului de col uterin, precum şi de triaj citologic - în cazul femeilor identificate cu teste HPV pozitive în screening -, tratament şi reevaluare periodică, precum şi servicii de sprijin pentru femeile din grupuri vulnerabile, inclusiv costurile de transport. Peste 30.000 de femei vor beneficia gratuit de servicii de depistare precoce a cancerului de sân, screening prin testare mamografică, evaluări ecografice ale leziunilor mamare incipiente depistate, biopsierea şi confirmarea anatomopatologică a leziunilor suspecte şi preluarea în tratament a cazurilor confirmate cu leziuni mamare incipiente. Atenţie mare, jumătate dintre femeile care beneficiază de acest program fiind din categorii vulnerabile! Suma alocată este de 68 de milioane de euro şi - extrem de important - 10,5 milioane de euro sunt destinaţi pentru susţinerea efectivă a programelor de prevenţie, diagnostic şi tratament precoce pentru Iaşi şi întreaga Moldovă. Ministerul Sănătăţii va dezvolta prima reţea naţională de radioterapie în spitalele publice, astfel încât să putem asigura accesul pacienţilor la radioterapie în cele mai importante spitale publice din ţară. Sunt zilnic mii de drame care ar putea fi prevenite. Absenţa educaţiei pentru sănătate şi lipsa banilor sunt principalele cauze ce duc la un diagnostic tardiv, atunci când şansele de vindecare sunt extrem de reduse. De aceea este bine de ştiut că, prin acest program, femeile din România vor beneficia de informare şi acces la toate consultaţiile şi investigaţiile necesare pentru prevenirea, diagnosticul şi tratamentul precoce al celor mai frecvente tipuri de cancer. Testul este gratuit, indiferent dacă sunt sau nu sunt asigurate. Testarea este nedureroasă. Şi este foarte importantă testarea periodică pentru depistarea leziunilor. Practic, testarea poate preveni până la 80% din cazurile de îmbolnăvire. Vă spun astăzi, nu uitaţi să vă testaţi! Programul meu a devenit realitate. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc.
			Doamna Adriana Tuşa. Se pregăteşte doamna Elvira Şarapatin. Şi vom încheia dezbaterile.
			Doamna Adriana Diana Tuşa: Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, În fiecare an, pe data de 5 iunie, se celebrează Ziua mondială a mediului. În avans cu câteva zile de această dată importantă, vreau să fac un apel public pentru conştientizarea necesităţii intensificării măsurilor de protecţie a mediului înconjurător din ţara noastră, în concordanţă cu măsurile propuse de Acordul de la Paris. Consider că suntem datori toţi, simpli cetăţeni, dar şi instituţii ale statului, să găsim soluţiile cele mai bune pentru a răspunde aşteptărilor uriaşe şi nevoilor generaţiilor viitoare. De aceea, trebuie, în primul rând, să stimulăm preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător, fie că vorbim despre simplii cetăţeni, fie că vorbim despre oamenii de afaceri, dar şi să determinăm factorii decizionali să acţioneze cu mai multă determinare în acest sens. Aşa cum am declarat şi într-o intervenţie pe care am susţinut-o în cadrul sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la dezbaterea cu tema "Schimbările climatice şi punerea în aplicare a Acordului de la Paris", modificările climatice vor afecta iremediabil calitatea vieţii populaţiei la nivel global şi vor creşte presiunea asupra resurselor naturale din ce în ce mai limitate. Numai printr-un efort colectiv vom putea diminua efectele negative ale schimbărilor climatice, astfel încât să facem lumea în care trăim un loc mai bun pentru noi şi pentru copiii noştri. Acum, mai mult ca oricând, trebuie să acţionăm unitar pentru salvarea patrimoniului nostru natural şi pentru a-l lăsa nealterat generaţiilor viitoare. Pornind de la aceste considerente, apreciez că este datoria noastră să facem din protecţia mediului o prioritate a dezvoltării economico-sociale, dar şi să asigurăm implementarea acelor politici de dezvoltare durabilă a comunităţilor. Doar în acest fel vom putea să ne arătăm cu adevărat preocuparea pentru conservarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător. România a făcut paşi importanţi în acest domeniu, fiind demarate numeroase acţiuni de ecologizare, dar şi de conştientizare sau de educaţie ecologică. Cu toate acestea, trebuie să fim sinceri cu noi înşine. Suntem încă la început de drum. De aceea, trebuie să ne intensificăm munca, astfel încât să ne respectăm angajamentele pentru implementarea Agendei 2030. Cu fiecare dintre noi începe schimbarea. Trebuie să arătăm că preţuim ceea ce avem, acum, când nu este prea târziu, şi să stopăm deteriorarea mediului înconjurător, astfel încât să asigurăm prosperitatea generaţiei actuale, precum şi a celor viitoare! Diana Tuşa, deputat al PSD, sector 1. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Da.
			Doamna deputat Elvira Şarapatin.
			Doamna Elvira Şarapatin: Declaraţia mea politică are următorul subiect: "Proceduri simplificate pentru achiziţiile publice şi pentru parteneriatele public-private". Stimate colege, Stimaţi colegi, Actuala coaliţie de guvernare, pe care o reprezint din postura de parlamentar al PSD, este prima alianţă politică care a luat măsuri concrete pentru accelerarea investiţiilor prin adoptarea de proceduri simplificate în domeniul legislaţiei achiziţiilor publice şi al parteneriatelor public-private. Abia acum putem spune că avem o legislaţie clară, simplă, care poate să conducă la realizarea eficientă a proiectelor mari de infrastructură, în termene normale. Aceasta este cheia accelerării investiţiilor şi reprezintă o prioritate majoră a guvernării PSD, în acest an. În noua formulă legislativă a achiziţiilor publice se debirocratizează masiv procesul, se reduc termenele, se descurajează contestaţiile abuzive şi se clarifică atribuţii instituţionale care frânau sau chiar blocau investiţiile publice. Astfel, vor fi descurajate contestaţiile nejustificate, prin introducerea cauţiunii pentru depunerea contestaţiilor la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, precum şi a taxei pentru depunerea plângerii la Curtea de Apel. Totodată are loc o simplificare a procedurii de contestare, prin eliminarea notificării prealabile, prin instituirea de reguli clare privind emiterea deciziilor Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi prin scurtarea termenelor de soluţionare a plângerilor la Curtea de Apel. După semnarea contractului de achiziţie, singura autoritate care va mai controla legalitatea atribuirii va fi Curtea de Conturi. Ajustarea rapidă a contractelor de achiziţii va putea fi făcută astfel încât să nu se mai irosească timpul pentru reluarea procedurilor de atribuire în cazul unor modificări neesenţiale, prin reducerea numărului de etape de evaluare a ofertelor şi prin simplificarea achiziţiei directe, după modelul Comisiei Europene. Odată cu noul cadru legislativ al parteneriatului public-privat, investiţiile devin motor esenţial de creştere economică. Guvernul PSD-ALDE îşi respectă angajamentele şi lansează deja marile proiecte care vor fi realizate în parteneriat public-privat. Prima listă de proiecte prevede atragerea de investiţii directe de 15-20 de miliarde de euro, în special în marea infrastructură.
			Domnul Florin Iordache: Haideţi, concluzionaţi, doamnă, vă rog.
			Doamna Elvira Şarapatin: Da.
			Domnul Florin Iordache: Păi, da, dar...
			Doamna Elvira Şarapatin: Este foarte important de subliniat că în sistemul parteneriatului public-privat resursele financiare vor fi asigurate şi de partenerul privat. Prin structura şi mecanismul său, parteneriatul public-privat asigură o mult mai mare operativitate în execuţia proiectelor demarate. Mulţumesc. Deputat Şarapatin Elvira.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, doamnă. Încheiem aici. Pauză, 5 minute, după care începem dezbaterea asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi.
			(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Doamna Alexandra Presură: "Agricultura, prioritate naţională pentru dezvoltarea României" Guvernul României şi-a fixat ca prioritate naţională dezvoltarea agriculturii şi a zonei rurale, iar prin noile politici lansate sectorul agricol urmează să devină unul dintre principalele motoare de creştere economică. Ţintele prognozate de Guvern urmăresc, pe de o parte, dinamizarea agriculturii ca sursă fundamentală de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, prin garantarea veniturilor agricultorilor, în acest fel fiind evitată migraţia din mediul rural. Pe de altă parte, Guvernul şi-a propus creşterea absorbţiei fondurilor europene destinate agriculturii, îndeosebi prin stimularea tinerilor fermieri de a dezvolta afaceri în zona rurală. Procesul de modernizare a agriculturii româneşti va avea drept consecinţe asigurarea unei hrane sănătoase pentru români, precum şi recâştigarea pieţei interne, un trai decent al fermierilor, reducerea importurilor şi creşterea exporturilor de produse agroalimentare. În prezent, aproape o şesime din populaţia globului se confruntă cu mari probleme legate de subalimentare, respectiv peste un miliard de oameni sunt zilnic în pericol de a muri de foame. În acest context, este evident că România este privilegiată din acest punct de vedere, iar agricultura constituie un sector vital al dezvoltării noastre economice viitoare. Partidul Social Democrat susţine în continuare acordarea unei atenţii sporite agriculturii româneşti, domeniu prioritar al dezvoltării naţionale, alături de educaţie şi sănătate. Rezultatele pozitive obţinute de actualul Guvern în ultimul an şi jumătate în domeniul agriculturii şi acţiunile de stimulare a dezvoltării acesteia sunt deja vizibile pentru producători, iar producţiile record obţinute în ultima perioadă ne plasează între primele ţări din Europa. Demn de menţionat este faptul că micii fermieri sunt la zi cu primirea subvenţiilor, iar proiectele europene în derulare sunt în măsură a încuraja înfiinţarea de noi exploataţii agricole şi investiţii profitabile. Mai mult, fermierii vor primi finanţare extinsă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, iar conceptul de eliminare a birocraţiei din sistem va duce la extinderea exploataţiilor existente. Progrese însemnate s-au înregistrat în ceea ce priveşte aplicarea Programului naţional de irigaţii, atât la nivel naţional, cât şi în judeţul Dolj. Astfel, au fost aprobate 46 de obiective noi de irigaţii, iar în acest an numărul contractelor de irigaţii încheiate deja în primul trimestru al anului 2018 au cumulat o suprafaţă de peste 800.000 de hectare, mai mult decât dublu faţă de anul trecut. De asemenea, continuă cu succes programul de colectare a lânii, cu o valorificare suplimentară faţă de primul trimestru al anului trecut, de 68,5%. De asemenea, s-a majorat semnificativ numărul fermierilor înscrişi în Programul de creştere a raselor Bazna şi Mangaliţa, ajungând la aproape 6.000 de beneficiari după primul trimestru al anului 2018. Consider că românii trebuie să aleagă în continuare produsele autohtone, în speţă specialităţile agroalimentare provenite din agricultura noastră sănătoasă. Numai aşa vom avea certitudinea că putem contribui cu toţii la creşterea calitativă a agriculturii româneşti, pentru a reuşi să-i redăm strălucirea de odinioară şi titlul de prim-grânar al Europei.
			Doamna Alina Teiş: "Clasa politică este responsabilă de viitorul tinerei generaţii" Viitorul acestei ţări este strâns legat de viitorul tinerilor noştri. În ultima perioadă, progresul care se manifestă într-o formă accelerată a făcut ca tinerii să aibă percepţii diferite faţă de cei care ocupă categoria socială a susţinătorilor de familie. Diferenţele ideologice dintre copii şi părinţi se manifestă într-o formă uneori ireconciliabilă. Mai mult, diferenţele de percepţie a socialului sunt îngrijorătoare, dacă am analiza tinerii din ziua de astăzi cu tinerii de acum 20-25 de ani. Statul are însă rolul de a asigura măsura transformărilor sociale, nu prin forţă, ci prin intermediul educaţiei. Domeniul educaţiei din România nu a fost, în ultimii ani, un domeniu privilegiat, din păcate, guvernanţii şi mai ales cei din perioada 2009-2012 găsind în educaţie o vulnerabilitate bugetară, fapt pentru care au subfinanţat acest domeniu. O asemenea gândire este falimentară, deoarece nu există vreun model european în care să se precizeze că educaţia este subsecventă ofertei de muncă de pe piaţă, asemenea unui lucru accesoriu care nu poate părăsi soarta bunului principal. Lipsa totală de viziune a celor care, într-un anumit moment, s-au ocupat de educaţie, a condus, printre altele, la certitudinea că România se află pe ultimele locuri la interesul faţă de educaţie şi ca atare la interesul faţă de tinerele generaţii. România a îmbrăţişat Programul "Strategia Europa 2020", angajându-se să reducă până la 11,3% rata părăsirii timpurie a şcolii pentru intervalul de vârstă 18-24 de ani şi să crească rata absolvenţilor de învăţământ terţiar până la 26,7% pentru grupa de vârstă 30-34 de ani, deşi ultimele rezultate ale examenului de maturitate, rezultate ameliorate, ce-i drept, în ultimii 2 ani, ridică mari semne de întrebare cu privire la obligaţiile asumate de statul român. Conform Barometrului Eurostat, un an în plus de şcoală creşte indirect veniturile personale cu 8-9%, reduce cu 8% riscul de şomaj şi cu 8,2 % apariţia problemelor grave de sănătate. Analiştii economici au demonstrat că un procent mai ridicat de şcolarizare, mai cu seama în învăţământul terţiar, conduce indirect şi la revizuirea prognozei de creştere economică în sens pozitiv, evident. Uniunea Europeană impune ţărilor membre creşterea investiţiilor în sectorul de educaţie. De fapt, investiţiile masive în învăţământ sunt politica obligatorie pentru perioada 2015-2025. Poate că decidenţii politici ar trebui să aibă mai multă sensibilitate faţă de recomandările UE, ţinând cont de faptul că 18,8% din populaţia rezindentă a României o reprezintă tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 si 29 de ani. Rezultatul dezinteresului manifestat în ultimii 10 ani de oligarhia portocalie este rata de şomaj din rândul tinerilor fugăriţi în străinătate pentru a munci la negru, de un personaj care manifesta grijă şi protecţie, aşa cum spunea Domnia Sa, faţă de veritabili puşcăriabili, aşa cum se confirmă acum. Un procent de 24,3% din numărul de tineri este reprezentat de şomeri, cu câteva procente bune faţă de media europeană. Două treimi din numărul tinerilor consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită. Aceasta nu este o simplă judecată de valoare a tinerilor, ci este exact rezultatul nepăsării faţă de ei. Dezamăgirea a atins cote alarmante şi lipsa orizonturilor pozitive generează şi alte probleme sociale de extremă gravitate. Astfel, trei sferturi din numărul tinerilor locuiesc cu părinţii, neputând să îşi permită o locuinţă care să le ofere o relaxare socială decentă. Principalul rezultat al faptului că tinerii încă locuiesc cu părinţii, chiar şi căsătoriţi fiind, este refuzul de a avea copii, refuz care are ca rezultat accentuarea sporului de natalitate negativ. Ştiţi foarte bine că un spor de natalitate negativ poate avea consecinţe catastrofale pentru însăşi existenţa statului român. Calitatea învăţământului din România este strâns legată de dorinţa tinerilor pentru studiu individual. Sărăcia şi necesitatea unui loc de muncă pentru a întreţine familia, uneori şi pe părinţi, au făcut ca România să se afle din nou pe ultimul loc la statistica privind orele dedicate studiului individual. Tinerii nu au timp să studieze individual, ca atare nu prind interes pentru dezvoltarea unei cariere, rezultatul fiind acela al scăderii încrederii de sine şi al stimei de sine. În loc să încurajăm tinerii carierişti sau care doresc să devină carierişti, încurajăm cozile la ajutoare sociale. Astfel, 25,4% dintre tineri dedică două ore pe zi studiului individual, 27,6% doar o singură oră, în timp ce doar 14,2% dedică studiului individual 3-4 ore zilnic. Probabil din această ultimă categorie se vor alege viitorii specialişti, pe care ţara îşi va pune bazele în viitor. Consideraţi că acest procent este mare, acest procent poate fi analizat ca procent al tinerilor care doresc să se specializeze? Consideraţi că procentul de 14,2% este un procent decent, de interes al unei generaţii fără perspective concrete? Consideraţi că statul român îşi va asigura soliditatea funcţională cu numai 14,2% dintre tineri? Ştiţi foarte bine că o carieră se dezvoltă încă din timpul studiilor. Dacă în străinătate se oferă o linie de dezvoltare a carierei concretă încă din perioada studiilor liceale, să înţelegem din statistici că România, pentru două treimi din numărul tinerilor, este doar o fabrică de diplome? După cum vedeţi, suntem într-o situaţie de criză socială a tineretului. Educaţia a fost neglijată în ultimii 10 ani, iar rezultatele cu specific antisocial se văd foarte bine. Tinerii nu au perspective şi atunci îşi ocupă timpul cu ce găsesc la îndemână, în speranţa unui trai mai bun. De cele mai multe ori rămân doar cu speranţa şi, în consecinţă, recurg la fenomene antisociale. Nu cred că mai avem voie să întârziem cu interesul faţă de educaţia românească. Dacă se va urma linia ultimilor 10 ani de dictatură a incompetenţei cotroceniste, vom constata, în anii care vor urma, că însăşi existenţa statului român este pusă în pericol. Au fost făcute de-a lungul timpului numeroase pacte pentru educaţie, rămase la stadiul de opere literare. Tinerii noştri au nevoie de fapte, pentru că un stat suveran puternic se clădeşte cu ajutorul tuturor generaţiilor, dar viitorul acestui stat depinde cu prioritate de generaţiile tinere care au nevoie de baze solide pentru a face din statul român un stat puternic şi suveran!
			Doamna Antoneta Ioniţă: "Guvernarea României, între premierul şobolan şi comisia pentru adevăr" Vă propun un exerciţiu de imaginaţie, sau de imagine, cum ar zice doamna Dăncilă: încercaţi să citiţi într-o zi tot ceea ce scrie presa românească, gândindu-vă că sunt ştiri care se întâmplă într-o altă ţară. Daţi-le politicienilor alte nume şi încercaţi să renunţaţi la preferinţele politice. Puneţi cap la cap aceste informaţii şi va asigur că iese o poveste interesantă de domeniul ştiinţifico-fantasticului. Politicienii din coaliţia PSD-ALDE se întrec în fiecare zi în a inventa personaje negative cu care se luptă de dimineaţă până seara, bineînţeles pentru bunăstarea românilor. Au fost băsiştii care aduseseră molima portocalie peste ţară, a apărut Iohannis, cel care şi-a permis să fie de o altă religie decât majoritatea creştin-ortodoxă, am ieşit din spaţiul mioritic şi l-am pus la zid pe Soros, cel care-şi aruncă milioanele de euro peste populaţia patriei, care se încăpăţânează să #REZIST la creşterile spectaculoase ale economiei. Mai nou, Ponta, fiul renegat al formaţiunii social-democrate, a devenit duşmanul liderilor PSD: "Este vorba de o atitudine de şobolan a doi foşti premieri ai partidului", a fost modul în care a fost descris de liderul Dragnea, la un post de televiziune. Mai mult, colegii săi i-au catalogat ca fiind trădători pe acei PSD-işti care au ales să părăsească corabia, uitând că, la rândul lor, au racolat alţi senatori şi deputaţi, pentru a-şi păstra majoritatea în Parlament. De când au obţinut guvernarea, ţara se află supusă unui tir continuu al ştirilor în care ei, PSD-iştii, făcătorii de bine ai României, nu sunt lăsaţi să-şi pună în aplicare măreţele idei cuprinse în Programul de guvernare. Nimic despre majoritatea confortabilă din Parlament, nimic despre lipsa autostrăzilor, nimic despre incapacitatea de a implementa o lege care să aibă cap şi coadă. Important este să generăm subiecte uşor de comentat, astfel încât populaţia să uite şi de bunăstare, şi de promisiuni, şi de realizări. Nu s-au făcut autostrăzi? Nimic mai simplu ! Ieşim la TV şi promitem că se vor face alte autostrăzi în parteneriat public-privat, dar nu acum, ci în mandatul viitor. Ies oamenii în stradă? Sigur au primit bani de la Soros, de la multinaţionale sau de la opoziţie. Fac grevă cadrele medicale? Sunt nişte nerecunoscători care nu văd că România le oferă aceleaşi condiţii ca ţările din vestul Europei. Pur şi simplu refuză! Poveşti incredibile spuse de guvernanţi fără să le tresară niciun muşchi pe faţă, în momentul în care rostesc asemenea aberaţii. Ce dacă există filmări care deconspiră calitatea de mincinos al unui ministru care vorbeşte despre scăderea salariilor? Care-i problema că benzina a crescut faţă de vara trecută cu 30-40%? Până la urmă, cine spune că reprezentanţii României trebuie să vorbească corect gramatical? Sunt fapte pe care le descopăr în fiecare zi, sunt minciuni care jignesc inteligenţa oricărui român educat. Este o cursă împotriva realităţilor cotidiene, o manipulare continuă guvernamentală. Iar colac peste pupăză, domnul Tăriceanu doreşte să înfiinţeze o comisie pentru adevăr. Curat murdar, mon cher!
			Domnul Marius-Constantin Budăi: "Contrar declaraţiilor iresponsabile ale domnului preşedinte Iohannis şi ale liderilor PNL, Guvernul are bani pentru pensii şi salarii, dar şi pentru investiţii" În calitate de preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, dar şi de reprezentant al judeţului Botoşani în Parlamentul României am obligaţia faţă de cetăţeni să îi informez şi să le spun adevărul despre situaţia fiscală din România, din acest moment. În ciuda declaraţiilor iresponsabile ale preşedintelui Iohannis şi ale liderilor PNL, Guvernul are bani de pensii şi salarii, dar şi pentru investiţii. Din moment ce la buget s-a încasat, în primele 4 luni ale anului 2018, cu un miliard de lei în plus peste ceea ce era programat, este clar că sunt bani pentru plata pensiilor şi salariilor prevăzute în Legea bugetului de stat pentru 2018 şi încă ceva în plus. Este clar că după întrebarea toxică formulată de domnul preşedinte Iohannis, dacă mai sunt bani de pensii şi salarii, s-a declanşat o întreagă propagandă care, fără niciun argument pune la îndoială capacitatea statului de a plăti pensiile şi salariile, inducând astfel îngrijorare şi panică în rândul cetăţenilor. O spun răspicat şi clar că este un demers iresponsabil, care nu urmăreşte decât un singur obiectiv, destabilizarea ţării şi dezinformarea românilor. Repet şi subliniez, argumentul cel mai convingător, că există bani suficienţi pentru pensii şi salarii, este că în primele 4 luni ale anului 2018, Guvernul a încasat bani în plus faţă de cât îşi propusese pentru a acoperi toate cheltuielile publice, inclusiv pensiile şi salariile. Deci, dacă Executivul are în prezent un miliard în plus, este simplu de înţeles că poate plăti toate pensiile şi salariile şi mai rămâne cu fonduri care vor fi direcţionate spre investiţii şi dezvoltare. După domnul preşedinte Iohannis, şi liderii PNL repetă aceeaşi placă, că nu mai sunt bani de salarii. Vicepreşedintele PNL, Florin Cîţu, susţine că "Guvernul trăieşte pe datorie şi nu mai are bani pentru pensii şi salarii". Mai spun o dată, să înţeleagă şi colegul de la PNL. Nu sunt probleme cu banii! Guvernul a încasat mai mulţi bani decât a fost programat în buget, deci poate acoperi fără probleme plata salariilor şi a pensiilor. Domnul Klaus Iohannis se descalifică din postura de preşedinte de ţară şi om politic responsabil, inducând dubiul şi teama prin întrebarea dacă mai sunt bani de pensii şi salarii până la sfârşitul anului. Domnia Sa ştie bine că sunt bani. Preşedintele însuşi a promulgat Legea bugetului de stat, care arată clar care sunt atât cheltuielile cu salariile şi pensiile, cât şi veniturile şi resursele care asigură ritmic plata acestora. Informaţia este publică, disponibilă încă din 17 mai pe site-ul ANAF, că în primele patru luni ale anului s-au colectat cu 8,3 miliarde de lei mai mult decât anul trecut - + 12,4% - şi cu 800 de milioane de lei în plus faţă de programul stabilit. În aceste condiţii, consider că domnul Iohannis subminează un element fundamental al societăţii şi anume, încrederea şi stabilitatea socială. În ceea ce-l priveşte pe reprezentantul PNL, domnul Cîţu, a devenit un fel ce cobe naţional. Nu încetează să se compromită, anunţând fantezii şi propovăduind nenorociri care nu se întâmplă, sperând zadarnic să se împlinească zicerea lui Goebbels, ministrul nazist al propagandei, "cu cât minciuna e mai sfruntată, cu atât prinde mai repede". Colegul liberal, Florin Cîţu, afirmă doct, de fiecare dată când iese cu declaraţii în spaţiul public, că "Guvernul trăieşte pe datorie", dar se face că nu vede cum datoria publică a ţării a scăzut în 2017 la 35% din PIB, faţă de 37,5% în 2016, fiind la minimul ultimilor 4 ani şi a cincea cea mai scăzută datorie externă din Uniunea Europeană. În opinia mea, cel mai dramatic este că astfel de prorociri fataliste generează neîncredere şi pot conduce la creşterea costurilor de finanţare a ţării, creşterea dobânzilor, negocieri mai dificile şi instabilitate la nivel socio-economic.
			Doamna Cristina Burciu: "Starea de sănătate a tinerilor, o condiţie esenţială pentru viitorul României" Aidoma altor state din Europa, România se confruntă cu o serie de problemele prioritare în ceea ce priveşte sănătatea şi dezvoltarea tinerilor. Făcând un rezumat al situaţiei din ultimele decenii, observăm importanţa necesităţii creării unor servicii profesioniste de sănătate, care să corespundă nevoilor specifice ale tinerilor. Grija faţă de sănătatea tinerilor şi cerinţele generaţiei în creştere trebuie să constituie priorităţi pentru fiecare ţară. Doar astfel un stat îşi poate asigura progresul şi stabilitatea economică, socială şi politică. Tinerii sunt deseori consideraţi grupul de vârstă cel mai sănătos, însă cercetările recente au identificat o generaţie a cărei stare de sănătate este în pericol, fapt care are un impact negativ în procesul de maturizare. Majoritatea adolescenţilor se confruntă cu nenumărate probleme de sănătate, cum ar fi: ITS/HIV/SIDA, sarcini nedorite, probleme de sănătate mintală, ca rezultat al abuzului de substanţe -alcoolism, narcomanie - tulburări psiho-emoţionale şi de personalitate, alte afecţiuni generate de violenţă, dereglări de nutriţie, tulburări de dezvoltare în perioada pubertăţii etc. Adolescenţa este o perioadă dificilă a vieţii, în care tinerii se maturizează, încep să gândească şi să simtă diferit. În această perioadă, ei sunt într-o continuă căutare a propriei identităţi şi a unui loc în lume, îşi fac planuri de viitor, îşi formează propriul sistem de valori, trec prin schimbări, trăiri şi emoţii nemaiîntâlnite anterior. Dacă unii dintre adolescenţi trec cu uşurinţă prin această perioadă, foarte mulţi dintre ei fac faţă cu destulă dificultate tranzitului de la copilărie la adolescenţă şi vârsta tânără. De foarte multe ori, această perioadă, a copiilor aflaţi în stadiu de prematurizare, determină apariţia unor situaţii contradictorii şi între părinţi, ceea ce complică şi mai mult stările adolescentine specifice, unul dintre refugiile lor fiind chiar îndepărtarea de familie. Ca părinte de adolescent, de multe ori te poţi simţi respins de copilul tău, pe măsură ce viaţa socială a acestuia se dezvoltă, însă aceste comportamente trebuie gestionate corespunzător de adulţi, cu atenţie, tact, răbdare şi responsabilitate. De asemenea, părinţii au datoria de a le arăta toată susţinerea viitorilor adulţi, de a le oferi ascultarea de care au nevoie, extrem de importantă în perioadele grele, de a nu-i judeca şi de a le reaminti permanent că sunt iubiţi necondiţionat şi le sunt alături oricând au nevoie. În consecinţă, consider că statul român are datoria morală să iniţieze servicii de sănătate destinate tinerilor, în care activităţile de informare şi prevenţie să ocupe un loc central.
			Doamna Aida-Cristina Căruceru: "PSD a ieşit mereu mai puternic în urma provocărilor. Aşa va fi şi acum !" Nu-mi face o plăcere deosebită să abordez acest subiect, mai ales pentru că astăzi îmi doream să vorbesc despre copiii din România, un subiect deosebit de important, care ar trebui să ne preocupe pe toţi, pentru că, atunci când vorbim despre copiii noştri, vorbim despre viitorul nostru. Dar recentele evoluţii politice mă obligă să iau atitudine şi aleg să fac asta într-un mod transparent şi lipsit de orice echivoc. Ca atare, aleg astăzi să vă vorbesc despre PSD, pentru că, de fapt, despre PSD se vorbeşte tot mai mult în aceste zile. Există un motiv pentru care PSD a fost, este şi va fi cel mai puternic partid politic din România. Este şi motivul pentru care PSD ia constant cel mai mare număr de voturi în alegerile de orice tip. Este vorba despre ceva simplu. PSD iese mereu întărit din încercările la care este supus. Aceste experienţe pe noi nu ne slăbesc, ci ne fac mai puternici, pentru că învăţăm de pe urma lor şi pentru că ne concentrăm pe ceea ce contează mai mult, să facem politica cetăţeanului şi să urmărim progresul şi dezvoltarea. Aşa se va întâmpla şi acum. Nu este pentru prima dată când PSD este sub asalt. Nu va fi nici pentru ultima dată. Dar ce nu înţeleg toţi cei care creează sau implementează aceste strategii de asalt este că aceste tentative se vor întoarce împotriva lor. Pentru că PSD chiar încearcă să-şi vadă de treabă. Putem să facem lucrurile mai bine? Cu siguranţă! Poate că uneori comitem şi greşeli? Tot ce se poate! Dar românii reţin ceea ce este important. Un partid politic a ales să-şi asume un proiect şi să producă o schimbare în societate, în timp ce alţii caută să pună beţe în roate şi să arate cu degetul, de pe margine. Iar acest lucru nu poate aduce nici respect, nici voturi. PSD este şi a fost mai mult decât suma parlamentarilor săi, acesta este un alt aspect care trebuie avut în vedere în aceste zile. Iar când lucrurile se vor aşeza, când raporturile de forţe vor fi lămurite, când toate încercările de a destabiliza partidul şi guvernarea se vor fi încheiat, atunci vom trage linie şi vom vedea că PSD nu s-a lăsat deturnat de la misiunea sa de a aduce progres în România.
			Doamna Tamara-Dorina Ciofu: "Prin implementarea Strategiei naţionale pentru promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, şi pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice se va reduce numărul victimelor şi al recidivei agresiunilor" Violenţa domestică este larg răspândită în societatea contemporană, la nivelul tuturor categoriilor sociale, adânc înrădăcinată, cu efecte grave asupra sănătăţii, calităţii vieţii şi bunăstării victimelor şi familiilor lor. Problematica complexă din acest domeniu a fost inclusă în Strategia naţională privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021, pe care actualul Executiv a aprobat-o, printr-o Hotărâre de Guvern, în urmă cu câteva zile. Acest flagel nu este doar o problemă socială şi de sănătate publică, ci, în egală măsură, este şi o problemă a nerespectării şi a încălcării drepturilor omului, complexitatea ei solicitând intervenţia activă şi directă a autorităţilor centrale şi locale responsabile, atât în ceea ce priveşte acordarea măsurilor de sprijin diversificate, a protecţiei integrităţii personale a victimelor, cât şi protejarea intereselor lor sociale comune, precum libertatea şi demnitatea persoanei. Conform raportului studiului realizat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, FRA, din anul 2014, "Violenţa împotriva femeilor: în fiecare zi şi în orice loc", 30% dintre femeile din România spun că au fost afectate de violenţa fizică sau sexuală la un moment dat în viaţă, după vârsta de 15 ani, încadrându-se în media la nivel european. De asemenea, 24% dintre femeile din România au suferit violenţă din partea partenerului şi 14% dintre acestea au suferit violenţă din partea unei alte persoane decât partenerul. Cercetarea FRA subliniază că factorii de decizie trebuie să recunoască amploarea violenţei împotriva femeilor şi să se asigure că măsurile adoptate corespund şi în practică, nu doar pe hârtie, nevoilor şi drepturilor tuturor victimelor violenţei împotriva femeilor. Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice este un document de politică publică, care reglementează direcţiile majore de acţiune în sprijinul îmbunătăţirii situaţiei victimelor. Principalele obiective ale strategiei au în vedere: consolidarea cadrului legal din domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice; dezvoltarea unor măsuri adecvate de sprijin şi protecţie pentru victime; prevenirea violenţei domestice şi a recidivei acesteia, precum şi a violenţei sexuale şi monitorizarea şi evaluarea activităţilor întreprinse în vederea prevenirii şi combaterii violenţei domestice. În acest sens, consider că este nevoie să avem în vedere dezvoltarea unor servicii sociale adecvate, nevoilor identificate în fiecare zonă din ţară şi a introducerea unor măsuri active de prevenire şi combatere a violenţei domestice care să răspundă nevoii de securitate pentru victime. În acelaşi timp, cred că se impune creşterea capacităţii de intervenţie a profesioniştilor care intră în contact cu victimele şi cu agresorii, în situaţiile de violenţă domestică. Concomitent cu această măsură, trebuie să crească gradul de implicare şi de responsabilizare a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale şi crearea unor forme de dialog şi de colaborare între comunităţi şi la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. În urma aprobării în Guvern a acestei Strategii naţionale pentru promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru următorii trei ani, va creşte gradul de siguranţă pentru victime şi se va diminua riscul de revictimizare. Totodată, se va îmbunătăţi nivelul de gestionare a comportamentului şi prevenirea recidivei în cazul agresorilor, prin sincronizarea, eficientizarea şi profesionalizarea serviciilor de prevenire, intervenţie şi monitorizare în cazurile de violenţă domestică.
			Domnul Constantin Codreanu: "Este imperios necesară rectificarea bugetară şi suplimentarea sprijinului financiar acordat eparhiilor grupate în Mitropolia Basarabiei" Biserica Ortodoxă Română a procedat, în 24 mai 2018, la alegerea episcopilor titulari ai Episcopiei de Bălţi - fostă a Hotinului, creată la 8 martie 1923, reactivată la 14 septembrie 1992 şi înregistrată de Guvernul Republicii Moldova la 17 decembrie 2004 - şi Episcopiei Basarabiei de Sud - fostă Cetatea Albă-Ismail, creată la 8 martie 1923, reactivată la 8 februarie 2001, înregistrată de Guvernul Republicii Moldova la 14 noiembrie 2006 - eparhii a căror existenţă este prevăzută expres în art. 6 alin. (2) al Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin Hotărârea Guvernului României nr. 53/2008. Noul titular al Episcopiei de Bălţi este Preasfinţitul Părinte Antonie Telembici, 55 de ani, având în jurisdicţie municipiul Bălţi şi raioanele Briceni, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Râşcani, Sângerei, Soroca şi Ocniţa din Republica Moldova, cu un cuprins teritorial de 10.001 km2, pătraţi populat de 822.252 de locuitori, inclusiv persoane cu dublă cetăţenie, moldo-română. Noul titular al Episcopiei Basarabiei de Sud este Preasfinţitul Părinte Veniamin Goreanu, 43 de ani, având în jurisdicţie municipiul Bender/Tighina şi raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Leova, Ştefan Vodă, Taraclia, UTA Găgăuzia şi sudul istoric al Basarabiei din Euroregiunea moldo-româno-ucraineană "Dunărea de Jos", cu un cuprins teritorial de 20.639 km2, pătraţi populat de 1.062.088 locuitori, inclusiv persoane cu dublă cetăţenie, moldo-română. Aceşti doi noi ierarhi titulari s-au alăturat Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit şi Exarh Petru Păduraru, 71 de ani, titularul Arhiepiscopiei Chişinăului - creată la 8 martie 1923, reactivată la 3 octombrie 1995 şi înregistrată de Guvernul Republicii Moldova la 1 decembrie 2004 -, având în jurisdicţie municipiul Chişinău şi raioanele Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Hânceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni din Republica Moldova, cu un cuprins teritorial de 10.447 km2, pătraţi populat de 1.675.881 locuitori, inclusiv persoane cu dublă cetăţenie, moldo-română. Aceste trei eparhii sunt specifice, întrucât, fiind externe, nu sunt diasporale şi, fiind istorice, sunt totuşi la un nou început. Fiind eparhii istorice, ele au fost spoliate de statul sovietic ocupant de patrimoniul lor imens deţinut acum de Guvernul Republicii Moldova, ca stat succesor în parte al fostei URSS. Astfel, eparhiile constitutive ale Mitropoliei Basarabiei sunt lipsite de orice bază materială şi economică. Chestiunea condiţionării ajutorului acordat Guvernului Republicii Moldova, de Guvernul României, va trebui rezolvată, în opinia noastră, prin condiţionarea rezonabilă a restituirii măcar parţiale a acestor bunuri ale eparhiilor constitutive ale Mitropoliei Basarabiei confiscate abuziv de URSS şi preluate de la aceasta de Republica Moldova. Alegerea celor doi episcopi titulari ai eparhiilor basarabene a permis înfiinţarea Sinodului Mitropoliei Basarabiei şi constituie o premisă pentru reaşezarea vieţii bisericeşti şi dinamizarea activităţii celor trei eparhii menţionate mai sus, a căror importanţă instituţională este de necontestat din perspectiva interesului legitim de unitate naţională şi stabilitate regională. Totodată, am constatat, cu ocazia deplasărilor noastre în cuprinsul Republicii Moldova, că există totuşi deservenţi ai Mitropoliei Basarabiei neincluşi în lista personalului bisericesc care, conform legilor în vigoare, trebuie să beneficieze de sprijin financiar bugetar. Aceştia fie au fost scăpaţi din vedere cu ocazia întocmirii listelor personalului clerical, fie au intrat ulterior în clerul Mitropoliei Basarabiei. Considerăm că acest fapt reclamă de la sine intervenţii ale Serviciului de Stat pentru Culte, de remediere a situaţiei pentru aducerea ei în conformitate cu legea. Astfel, o rectificare bugetară se impune. Pe planul organizării instituţionale efective, Episcopia de Bălţi şi Episcopia Basarabiei de Sud sunt la un nou început şi, pentru a fi funcţionale şi eficiente, au nevoie să angajeze personal administrativ-bisericesc la cele trei centre eparhiale - Cahul, Chişinău, Bălţi - considerăm necesară sporirea sprijinului financiar acordat acestora, conform legilor în vigoare. În acest sens, am intervenit respectuos pe lângă Secretariatul de Stat pentru Culte, cu rugămintea stăruitoare ca acesta să examineze de urgenţă, de comun acord cu Biserica Ortodoxă Română, posibilitatea formulării de propuneri concrete de rectificare bugetară, propuneri pe care Secretariatul de Stat pentru Culte, în calitatea sa de ordonator de credite, să le susţină în faţa Ministerului Finanţelor Publice şi Guvernului României. În opinia noastră, o suplimentare a fondurilor bugetare destinate Mitropoliei Basarabiei şi eparhiilor ei componente este strict şi imperios necesară. De asemenea, considerăm necesară completarea Legii bugetului nr. 2/2018, cu o prevedere derogatorie de la regula generală, prevedere care să specifice că de aceste fonduri poate beneficia şi personalul bisericesc neclerical angajat, conform prevederilor legale, în cadrul administraţiei eparhiilor constitutive ale Mitropoliei autonome a Basarabiei (Patriarhia Română). Aceste propuneri de rectificare ar fi o concretizare a declaraţiilor făcute consensual de majoritatea liderilor politici de la Bucureşti, cu ocazia adoptării de Camerele reunite ale Parlamentului României a Declaraţiei nr. 1 din 27 martie 2018, pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara-Mamă, România, la 27 martie 1918.
			Domnul Corneliu Olar: "De ce vă este teamă de alegerea primarilor în două tururi de scrutin?" Domnul Liviu Dragnea declara, în urmă cu ceva timp, că unui om politic nu trebuie să-i fie ruşine să iasă pe stradă să se vadă cu cetăţenii şi nici nu trebuie să-i fie teamă de votul populaţiei. Sunt cu totul de acord cu Domnia Sa! Păi, dacă îţi este frică să te întâlneşti cu cetăţenii, înseamnă că nu-i mai reprezinţi şi trebuie să pleci acasă şi să te ocupi cu altceva, nu cu politica sau cu administraţia publică. De asemenea, votul pe care îl dau cetăţenii nu reprezintă un cec în alb. Ai respectat mandatul primit de la cetăţeni, mergi mai departe, dacă nu, iarăşi, te duci acasă! Observ, însă, cu mare neplăcere, că atât domnul Dragnea, dar şi cei mai mulţi dintre liderii PSD nu vor să mai dea ochii cu cetăţenii şi se sperie ca de moarte de un sistem electoral corect! În urmă cu mai mulţi ani, Parlamentul a făcut o greşeală enormă, legiferând alegerea primarilor într-un sigur tur de scrutin. Nu ar mai trebui să dezgropăm morţii şi să căutăm vinovaţi! A greşi este omeneşte, dar a persista în greşeală este o mare problemă. De aceea, noi, liberalii, am elaborat şi am înregistrat la Parlament mai multe proiecte legislative prin care dorim să revenim la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Nouă nu ne este frică de ceea ce doresc cetăţeni! Puterea este la ei şi ei trebuie să decidă! În contextul în care prezenţa la vot este tot mai mică, am ajuns în situaţii absurde în care primarul este ales cu 10-20% dintre voturile celor cu drept de vot. Ce legitimitate are un ales care a obţinut votul a 2 cetăţeni din 10? Cum poate el să impună, ulterior, proiecte în comunitate, dacă nu are încrederea majorităţii cetăţenilor? Adevărata guvernare este guvernarea locală. Competenţele cele mai importante şi finanţarea trebuie duse la nivel local, aproape de cetăţean. Primarul şi consiliul local trebuie să fie expresia voinţei populare. Vă vorbeşte un fost primar, un om care a obţinut în nu mai puţin de 7 rânduri votul cetăţenilor, de 5 ori ca primar, de două ori ca deputat. Eu stau între oameni. Eu am lucrat împreună cu oamenii. Nu mi-e frică de ei atunci când mă critică, pentru că din critică au ieşit lucruri bune. Consider că un primar bun, un gospodar, nu se va teme de alegerile în două tururi de scrutin. Se vor teme doar cei care patru ani nu fac nimic pentru comunitate, iar în prag de alegeri bat la porţile oamenilor pentru a le mai lua o dată votul. Dacă dumneavoastră, cei din PSD şi ALDE, vreţi să demonstraţi că respectaţi principiile democraţiei, daţi drumul proiectului PNL, ţinut la sertar, şi haideţi să ne întoarcem la alegerea primarilor în două tururi. Dacă nu vă este teamă de votul cetăţenilor, vă rog să demonstraţi!
			Domnul Costel Alexe: "Deblocaţi fondurile pentru Clinica de Chirurgie plastică a Spitalului «Sfântul Spiridon» din Iaşi!" Revin astăzi cu o temă extrem de importantă pentru zona Moldovei, dotarea cu aparatură a Clinicii de Chirurgie plastică a Spitalului «Sfântul Spiridon» din Iaşi. Sunt, iată, câţiva ani de când lucrurile trenează, ba din lipsă de fonduri, ba din lipsă de interes, ba pur şi simplu pe fondul schimbării dese a miniştrilor. Dar în teren situaţia nu este deloc roz, din contră, pacienţii, familiile lor şi cadrele medicale nu au timp pentru jocuri politicianiste, pentru tatonări şi amânări. Timpul petrecut pe drum, între spitale, timpul pierdut aşteptând eliberarea unor paturi în spitalele din Bucureşti sau altundeva în ţară înseamnă condamnare sigură, căci în teren lucrurile sunt contra cronometru, pentru marii arşi fiecare secundă, fiecare minut sunt capitale pentru salvarea vieţii. În luna septembrie, prin răspunsul nr. 8.703, din 28 septembrie 2017, referitor la solicitarea mea de a aloca fonduri pentru dotarea cu aparatură a Clinicii de Chirurgie plastică a Spitalului Sf. Spiridon din Iaşi, Ministerul Sănătăţii mi-a comunicat că implementează Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar. Îmbunătăţirea Calităţii şi Eficienţei Sistemului Sanitar. În cadrul acestui proiect, în luna octombrie, urma să fie demarată procedura de achiziţionare a aparaturii Clinicii de Chirurgie Plastică. Ulterior, în luna decembrie, prin răspunsul nr. 12.977/28 decembrie 2017, mi-au fost comunicate alte termene de achiziţie, respectiv, începutul anului 2018 pentru demararea procedurii de achiziţie şi mai-iunie pentru livrarea primelor echipamente. Între timp situaţia de la Iaşi este la fel de urgentă şi de apăsătoare, ultimul caz fiind al unui copil de 10 ani din comuna ieşeană Stolniceni-Prăjescu, electrocutat şi cu arsuri pe 50% din suprafaţa corpului, care a fost cu greu transferat la Bucureşti pentru stabilizare şi tratament. Deşi deserveşte cazurile din toate judeţele Moldovei, deşi este renovată de 5 ani, Clinica de Chirurgie plastică a Spitalului «Sfântul Spiridon» din Iaşi nu este funcţională şi nu poate trata cazurile cu arsuri mai mari de 20% din suprafaţa corpului, deoarece nu este dotată cu aparatură. În realitate, este vorba de noi şi noi tergiversări, ascunse în spatele unor procese de achiziţie. În realitate, este doar o strategie a guvernării PSD-ALDE, de a trage de timp, pentru că statul român a rămas fără bani de investiţii şi sunt căutate tot mai multe obstacole birocratice pentru a justifica neîndeplinirea angajamentelor luate în faţa cetăţenilor. Stimaţi colegi parlamentari din judeţele Moldovei, toate cazurile de mari arşi sunt redirecţionate spre Iaşi, fapt pentru care vă solicit public să facem front comun în vederea obţinerii finanţării acestui obiectiv. O clinică de mari arşi cu aparatură modernă însemnă zeci de vieţi salvate anual în zona Moldovei. Trebuie doar să fie deblocate fondurile şi urgentate procedurile birocratice!
			Domnul Dănuţ Bica: "Am avut creştere economică. Guvernul PSD-ALDE să nu plătească pensiile şi salariile din sectorul public cu banii de la Pilonul II!" Când preşedintele Klaus Iohannis a întrebat Guvernul dacă va avea bani pentru pensii şi salarii până la sfârşitul anului. Domnia Sa a dorit să tragă un semnal de alarmă cu privire la faptul că economia a obosit sub presiunea politicilor toxice promovate de coaliţia PSD-ALDE şi veniturile nu vor ajunge la nivelul estimat prin Legea bugetului de stat. Dacă analizăm datele rezultate din execuţia bugetară după primele patru luni, putem constata că deficitul bugetar a atins un nivel istoric, România nemaitrecând printr-o astfel de situaţie din anii de criză economică 2008-2012. Astfel, dacă în aceeaşi perioadă a anilor 2016 şi 2017 se înregistrau excedente bugetare de 1,3 miliarde lei, respectiv 1,2 miliarde lei, colectându-se bani mai mulţi decât îi trebuiau Guvernului pentru a onora plăţile angajate, în acest an s-a ajuns deja la un deficit de 6,05 miliarde lei, respectiv 0,65% din PIB. Oricine îşi poate imagina unde va ajunge deficitul, dacă guvernanţii îşi vor respecta angajamentul şi vor majora pensiile, chiar şi numai pentru jumătate de an, începând cu data de 1 iulie 2018. Dezechilibrele economice pe care le-a creat incompetenţa managerială a Guvernului sunt extrem de grave. Dacă veniturile au crescut cu 11,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cheltuielile au crescut cu 21,5%. Românii trebuie să ştie că diferenţa de bani necesară pentru acoperirea cheltuielilor nu cade din cer, ci este acoperită din împrumuturi. Liderii coaliţiei PSD-ALDE manipulează continuu cifrele statistice, pentru a ascunde faptul că, din 2012, de când au preluat guvernarea, România a fost îndatorată cu încă 110 miliarde de lei. La finalul anului 2012, datoria publică a României era de sub 200 miliarde de lei, iar în februarie 2018 a ajuns la 306 miliarde lei. Cum împrumuturile contractate nu sunt pe gratis, ci purtătoare de dobânzi, anual returnăm creditorilor peste 11 miliarde de lei, în loc să construim ceva cu aceşti bani. Numai în primele 4 luni din acest an am achitat dobânzi de peste 5 miliarde lei, sumă aproximativ egală cu valoarea totală a pensiilor plătite într-o lună în România. Grav este şi faptul că plafonul cheltuielilor de personal va fi depăşit anul acesta, iar Guvernul nu va avea de ales decât între două soluţii la fel de păguboase: să dea oameni afară sau să majoreze acest plafon. De unde va lua banii? De la investiţii nu mai poate, pentru că a luat deja! Atunci, de unde? Vor plăti pensii şi salarii din banii economisiţi la Pilonul II? În ultimul trimestru al anului 2017 economia a crescut doar cu 0,3%, iar în primele trei luni din 2018 a stagnat, adică a avut o creştere de 0%. Comenzile din industrie au fost în cădere liberă, în luna aprilie înregistrând un declin fără precedent, iar exporturile au crescut cu o viteză mult mai mică decât importurile. Nu trebuie să fii mare expert pentru a-ţi da seama că Guvernul PSD-ALDE a sufocat efectiv economia, blocând orice fel de investiţie publică. Nu a demarat vreun proiect nou de infrastructură, iar pe şantierele deschise nu se lucrează, pentru că ministerele responsabile nu alocă bani pentru investiţii. Românii nu pot înţelege unde ajung zecile de miliarde de lei pe care Guvernul îi împrumută anual şi de ce banii sunt tot mai puţini, deşi ţara noastră a avut în anul 2017 cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Miniştrii nu încearcă să explice de ce companiile de stat profitabile sunt prăduite de toate resursele, riscând să fie puse pe butuci, deoarece Guvernul le ia la buget toţi banii de investiţii. Domnii Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov, în disperare de cauză, încearcă să salveze situaţia, atentând la economiile celor 7 milioane de români, acumulate la Pilonul II de pensii. Adoptarea unor decizii în acest sens va reprezenta, fără îndoială, cel mai grav atentat la siguranţa economiei naţionale de la colectivizarea agriculturii realizată de comunişti în anii ’50 şi până în prezent. Orice lovitură dată Pilonului II ne va costa enorm pe termen scurt, mediu şi lung. Actualii pensionari nu vor avea vreun beneficiu din majorarea de 10%, pentru că inflaţia, provocând explozia preţurilor, le va înghiţi toată această creştere, bugetul nu va fi salvat decât pentru câteva luni, iar milioane de români vor rămâne fără pensie în viitor. Efectele asupra economiei vor fi devastatoare, pentru că cei 42 de miliarde de lei economisite la Pilonul II sunt plasate în economia reală, susţinând astăzi finanţarea investiţiilor publice şi private. Din aceste motive, PNL somează Guvernul să abandoneze orice intenţie de a desfiinţa Pilonul II de pensii, nedând crezare declaraţiilor prin care liderii PSD-ALDE încearcă să ne convingă că nu se va întâmpla aşa ceva. Dacă vor să aibă suficienţi bani pentru salarii, pensii şi investiţii, atunci le recomandăm guvernanţilor să facă bine şi să realizeze absorbţia zecilor de miliarde de euro puse la dispoziţia României prin finanţările nerambursabile de la bugetul Uniunii Europene, să dea drumul la investiţii şi să lupte real, nu simulat, împotriva marii evaziuni fiscale.
			Doamna Cristina-Elena Dinu: "Absorbţia fondurilor europene, un demers vital pentru dezvoltarea României" Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat, pentru România, printre alte oportunităţi şi beneficii, un veritabil potenţial de dezvoltare, folosind fondurile europene puse la dispoziţie. În cazul României, discuţia privind absorbţia fondurilor europene este necesară atât la nivel calitativ - la ce sunt utilizate şi cât de bine - cât şi la nivel cantitativ - câte fonduri am atras şi în ce ritm. În acest context, Partidul Social Democrat a conturat un proiect de dezvoltare pentru România, care să corespundă viziunii europene: mai multe locuri de muncă, o economie europeană solidă, un mediu sănătos, iar în cadrul acestui proiect de ţară, România să poată beneficia de sprijinul Uniunii Europene prin cele cinci fonduri structurale şi de investiţii. Dar trebuie spus şi că Guvernarea PSD a trebuit să recupereze întârzierile în absorbţia fondurilor europene cauzate de situaţia dezastruoasă lăsată de tehnocraţi în acest domeniu. A fost nevoie de o muncă susţinută pentru a debloca această situaţie, pentru a autoriza autorităţile de management şi pentru a lansa programele pe piaţă. În privinţa absorbţiei fondurilor europene, progresele sunt însemnate, numai în primele două luni ale acestui an reuşindu-se absorbţia a peste 1,1 miliarde de euro. Au fost lansate apeluri de proiecte în valoare de 22 miliarde de euro, din totalul de 28 de miliarde de euro, cât reprezintă politica de coeziune în această perioadă de programare financiară şi au fost încheiate contracte în valoare de 11,2 miliarde de euro. Toate ghidurile Programului Operaţional Capital Uman vor fi lansate până la data de 30 iunie 2018, POCU 2014-2020 având o alocare totală de 4,3 miliarde euro. De curând, ministrul fondurilor europene, doamna Rovana Plumb, declara că obiectivul nostru este ca, până la finalul lunii iunie, să deschidem toate liniile de finanţare, pe toate Programele Operaţionale, dar şi urgentarea evaluării şi contractării tuturor proiectelor, astfel încât să se asigure o contractare de sută la sută a proiectelor depuse în 2018. Sănătatea rămâne o prioritate a Guvernului, astfel că, în privinţa proiectelor din sectorul sănătăţii, ministerul a alocat 800 de milioane de euro. În momentul de faţă, sunt puşi la dispoziţie 121,5 milioane de euro, destinaţi formării şi pregătirii a peste 60.000 de medici şi personal medical, prevenirii şi depistării unor boli, precum tuberculoza, cancerul de col şi de sân, diagnosticul şi tratamentul hepatitei virale B şi C. În cadrul acestei campanii, 1,5 milioane de români, adulţi şi copii, vor beneficia de servicii de prevenţie, depistare precoce, diagnostic şi tratament pentru principalele patologii. De asemenea, avem 255 de milioane de euro alocaţi investiţiilor în infrastructura spitalelor, pentru dotarea unităţilor de primiri urgenţe şi pentru ambulatorii. În sectorul educaţiei, s-au alocat 712 milioane de euro, destinaţi sprijinirii copiilor şi nevoilor lor, precum şi atragerea şi menţinerea acestora în şcoli. În acest sens, au fost puse la dispoziţie 155 de milioane de euro pentru burse care se vor acorda studenţilor care provin din grupurile vulnerabile, astfel încât să putem preveni abandonul şcolar, abandonul educaţional şi, pe de altă parte, să putem să-i motivăm să poată să-şi continue studiile. În ceea ce priveşte infrastructura în educaţie, există apeluri deschise în sumă de 419 milioane de euro, iar prin aceste măsuri aproximativ 52.000 de elevi vor beneficia de infrastructura de educaţie la standarde înalte. În ceea ce priveşte agricultura, care este un domeniu foarte important al economiei naţionale, trebuie menţionat că Ministerul Agriculturii a fost lider la absorbţia fondurilor europene, cu un grad de absorbţie de 99,9% din Fondul European de Garantare pentru Agricultură. De asemenea, anul 2017 a reprezentat un an al recordurilor absolute pentru Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, care a reuşit să plătească fermierilor o sumă record, de peste 3 miliarde de euro. Comisia Europeană a rambursat deja României suma de 1,772 de miliarde de euro pe Pilonul I, care cuprinde fondurile gestionate de APIA, în creştere cu 17% faţă de anul financiar 2016, când rambursările au fost de 1,51 miliarde de euro. În privinţa infrastructurii mari - transporturile, mediul şi energia - la această oră sunt aprobate şi contractate 174 de proiecte, iar valoarea eligibilă a acestora este de 6 miliarde de euro. Graţie tuturor acestor eforturi conjugate, România a mai câştigat, luna aceasta, un procent în ceea ce priveşte rata de absorbţie, astfel încât, conform datelor Comisiei Europene, ne situăm, astăzi, la 17% rata de absorbţie, faţă de 18% media europeană, având o rată de absorbţie mai mare decât a Germaniei, Franţei, Spaniei, Marii Britanii, Austriei sau a Olandei. Aceasta este realitatea, susţinută de cifre, şi nu insinuările lipsite de dovezi, pe care unii le aruncă în spaţiul public, încercând să minimalizeze eforturile Guvernului şi mistificând realitatea.
			Domnul Doru-Petrişor Coliu: Ca deputat al cetăţenilor români din diaspora şi ca membru al diasporei economice româneşti, nu pot sa nu mă minunez când atunci când unii dintre parlamentari devin brusc de stânga, deşi până mai ieri se declarau a fi de dreapta. Românii din diaspora asistă muţi de uimire la spectacolul jalnic dat de actuala majoritate. În loc să fie preocupaţi de problemele reale ale românilor, parlamentarii actualei majorităţi sunt preocupaţi de ciomăgeala iscată de găştile Dragnea şi Ponta, găşti care se bat în declaraţii care mai de care mai josnice şi transferuri de parlamentari cu mentalităţi îndoielnice. Mentalităţi îndoielnice, deoarece au uitat ce este mai important, încrederea şi speranţa oamenilor care i-au votat. În ceea ce mă priveşte, am ales şi voi continua să apăr interesele românilor din diaspora, fie ei de orice culoare politică, deoarece consider că atunci când faci politică trebuie să faci politică pentru toţi, nu doar pentru cei care te votează. Actuala majoritate a uitat pentru ce a câştigat alegerile şi luptă doar pentru un singur crez, salvarea pieilor domnului Dragnea şi a clubului de la Teleorman. Am urmărit declaraţiile doamnei ministru Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni, care a descoperit că în diaspora învăţarea limbii române a fost şi este o prioritate. Este o prioritate pentru românii din afara graniţelor ţării, nu şi pentru premierul Dăncilă, ajuns obiect de glume în cancelariile occidentale, din cauza masacrului la care supune limba ţării pe care zice că o reprezintă. Da, învăţarea limbii române este prioritate pentru românii din diaspora, care se descurcă cum pot, pentru a păstra vie această comoară a poporului nostru, limba română. Am crezut că, odată cu venirea domnului Daea ca ministru, PSD şi ALDE au atins vârful inconştienţei politice. M-am înşelat! Adevăratul vârf al inconştienţei politice îl reprezintă aducerea doamnei Dăncilă ca prim-ministru. Sau poate că mă înşel iarăşi! În tot acest timp al circului politic românesc, sunt copii care merg la şcoală în unităţi de învăţământ unde practic îşi riscă viaţa, sunt spitale unde bolnavii continuă să iasă din spital mai bolnavi decât la intrare, dacă mai apucă să iasă, sunt drumuri care sunt demne de secolul al XIX-lea etc. Tot de secolul al XIX-lea sunt şi mentalităţile actualilor guvernanţi, oameni cu apucături de stăpâni de iobagi, nu de guvernanţi aleşi în mod democratic. Românii din diaspora simt o stare de lehamite în faţa Guvernelor PSD, care se schimbă mai des decât panseluţele şi care în afară de circ nu fac nimic. Românii din diaspora simt lehamite, dar nu-şi abandonează ţara, ţara asta pe care mulţi dintre membrii acestui Parlament o consideră precum o vacă de muls, o vacă însă care abia se mai ţine pe picioare din cauza numărului celor care o mulg. Românii din diaspora au un singur cuvânt: Ruşine guvernanţilor circari şi parlamentarilor cameleoni !
			Domnul Dumitru Mihalescul: "Preţuri tot mai mari, viaţa tot mai scumpă!" Guvernele domnului Dragnea chiar au făcut România o campioană în Europa. Atenţie! România nu este campioană la numărul de kilometri de autostrăzi, la şcoli noi, cu toalete curate, băncuţe şi manuale noi sau la numărul de spitale moderne, poate chiar regionale. Nu, nicidecum! La acest capitol nu suntem campioni, ci am ajuns să ne uităm cu invidie până şi la vecinii noştri, bulgarii. Domnii Dragnea şi Tăriceanu au făcut din România o campioană a campioanelor la creşterea preţurilor şi la viteza mare cu care scade nivelul de trai al populaţiei. Au preluat guvernarea într-un moment în care preţurile aveau o stabilitate foarte mare şi au dus preţurile la valori nemaiîntâlnite în ultimii 6-7 ani. Ştiu că specialiştii, precum şi oficialii europeni sunt îngrijoraţi când văd că inflaţia a crescut cu 5,2%, în vreme ce pensiile nu s-au majorat, de la 1 ianuarie 2018, iar salariile nu au crescut decât cu 2-3%, chiar şi cu 2-3 lei, pentru marea masă a angajaţilor. Eu nu o să mă opresc doar la cifra statistică de 5,2%, care este un indicator macroeconomic şi ascunde multe alte aspecte negative. I-aş întreba pe cei care conduc astăzi România dacă ştiu cât costa un litru de benzină atunci când au revenit la putere. Cu siguranţă că nu ştiu, pentru că Domniile Lor au şoferi şi maşini care sunt susţinute de la bugetul de stat. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că, la 1 ianuarie 2017, preţul unui litru de benzină era 4,68 de lei, iar astăzi este de peste 6 lei/l. Creşterea preţului este, aşadar, de peste 28%, în mai puţin de un an şi jumătate. Gurile rele vor sări ca arse şi vor spune că nu toată lumea are maşină şi că benzina este un lux. Greşit! Preţul mai mare la carburanţi a scumpit toate produsele pe care le cumpără un cetăţean de la magazin. Carburantul mai scump face costurile mai mari pentru lucrările în agricultură. Motorina şi benzina mai scumpe fac transportul mărfurilor şi mai scump. Cine plăteşte, până la urmă, aceste creşteri? Evident că cel care decontează factura unei guvernări proaste este tot cetăţeanul simplu, care a visat la o viaţă mai bună, la o putere de cumpărare mai mare, iar astăzi constată că are buzunarul gol. Cei doi lideri care conduc România astăzi demonstrează tot mai clar să sunt capabili de un cinism greu de explicat. Vă mai aduceţi aminte ce spunea domnul Tăriceanu despre preţul la benzină? Spunea că: "Nu am văzut nicio scumpire la carburant!" Despre faptul că ratele bancare au crescut cu sute de lei, din cauza incompetenţei Guvernelor PSD-ALDE, Tăriceanu a dat o minimă dovadă de sinceritate şi a exclamat: "Nu am credite, slavă Domnului!" Dragnea, Dăncilă, Vâlcov sau Tăriceanu au făcut numai rău acestei ţări. Au eşuat să pună în practică o Lege corectă a salarizării, i-au minţit pe pensionari că le vor face veniturile mai mari, sunt pe cale să piardă miliarde de euro din fondurile europene şi nu au construit nimic în aproape un an şi jumătate. Mai mult, declinul economiei este deja confirmat de o instituţie din subordinea doamnei Dăncilă, Institutul Naţional de Statistică, care, în marja de eroare, evită să spună cu subiect şi predicat că am intrat în recesiune. Au minţit populaţia, au înşelat aşteptările şi lasă în urma lor numai praf şi pulbere. Să ne ferească Dumnezeu ca aceşti guvernanţi să nu desfiinţeze şi Pilonul II de pensii, pe care l-au lovit deja de la 1 ianuarie, pentru că, altfel, se conturează un dezastru economic şi social de proporţii. Dacă PSD şi ALDE chiar şi-au propus să ne scoată cu totul din Uniunea Europeană, să ştiţi că sunt tot mai aproape să-şi realizeze obiectivul!
			Domnul Dumitru Oprea: "PNL apără democraţia, iar PSD-ALDE vrea să o reducă!" În timp ce premierul României reuşeşte să scape, printre cuvinte, că actuala coaliţia îşi doreşte cu adevărat reducerea democraţiei, PNL este acuzat că face opoziţie, cu toate mijloacele parlamentare, care ar echivala chiar şi cu tentativa unei lovituri de stat. În ultimele luni, PNL a reuşit, prin parlamentarii săi şi cu ajutorul preşedintelui ţării, să oprească o serie de abuzuri ale coaliţiei majoritare. Astfel, a atacat cu succes, la Curtea Constituţională, mai multe legi şi a desfăşurat o activitate susţinută în comisiile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului. Este o muncă de uzură, care nu se vede pe ecranele televizoarelor şi rareori ajunge la alegători. Dar esenţa democraţiei constă şi în activitatea tehnică, profesionistă, mai puţin spectaculoasă din Legislativ. În viziunea noastră, a Partidului Naţional Liberal, şi această activitate din Parlamentul României sporeşte democraţia, iar nu o reduce, aşa cum şi-au propus PSD şi ALDE, cu complicitatea UDMR. Aceste adevăruri merită spuse alegătorilor, confruntaţi cu un asalt mediatic fără precedent şi de o propagandă deşănţată împotriva PNL, ori de câte ori acţionează conform literei şi spiritului legii, în Parlament sau la Curtea Constituţională a României. Strigătele disperate ale liderilor PSD şi ALDE împotriva PNL şi preşedintelui României nu au nici cea mai mică justificare! Cine distruge democraţia în România, cine ştirbeşte interesele ţării printr-o politică externă lipsită de coerenţă şi implementată fără consultarea preşedintelui? PNL sau PSD-ALDE? Cine face jocuri "pe sub masă", cine se ascunde în spatele perdelelor de fum şi joacă alba-neagra cu economia ţării şi cu Legile justiţiei? Oare, nu PSD şi ALDE poartă vină pentru toate acestea? Prin acţiunile lor, liberalii din Parlamentul României au demonstrat că pot opri abuzuri şi pot îngreuna luarea unor decizii samavolnice ale actualei puteri, prin acţiuni la lumina zilei, într-un cadru constituţional perfect. Opoziţia parlamentară are grijă ca puterea să nu saboteze democraţia, principalul ţel al PSD-ALDE de la câştigarea alegerilor.
			Domnul Eugen Tomac: Subiectul pe care îl abordez astăzi este unul pe care îl consider ca fiind de o importanţă majoră şi care, în acelaşi timp, reprezintă o imagine foarte clară a ceea ce înseamnă România în anul 2018, prin modul în care cei aflaţi la guvernare înţeleg să se preocupe de cetăţenii pe care, cel puţin la nivel teoretic, îi reprezintă. Consider că principala responsabilitate pe care aceştia ar trebui să şi-o asume vizează siguranţa românilor. În urmă cu câteva nopţi, o şcoală a ars în sectorul 5 din Bucureşti. Nu reprezintă o surpriză faptul că şcoala nu avea autorizaţie ISU, iar acest lucru se aplică pentru toate şcolile din sectorul 5. La nivel naţional, situaţia este, şi în prezent, la fel de dramatică. Nu aş vrea să mă gândesc la cel mai pesimist scenariu, acela în care şcoala ar fi luat loc pe timpul zilei, cu elevi în ea. Şi totuşi, acest lucru s-ar fi putut întâmpla. Chiar este nevoie de o nouă tragedie de proporţiile celei de la Colectiv, pentru ca acest subiect să fie tratat la modul cel mai responsabil, aşa cum ar fi normal? În luna aprilie a anului trecut, solicitam Ministerului Educaţiei Naţionale situaţia la zi a instituţiilor de învăţământ cu privire la autorizaţia de securitate la incendiu. Cifra era una halucinantă. Peste 90% din unităţile de învăţământ din România funcţionau, la acea vreme, fără o astfel de autorizaţie. Mai exact, din totalul de 8.692 de unităţi de învăţământ, la nivel naţional doar 395 aveau autorizaţie PSI, restul de 7.824 nefiind autorizate. Consider că este inadmisibil ca măsurile luate în acest sens să întârzie a fi aplicate, în condiţiile în care gravitatea situaţiei este una majoră. De asemenea, lipsa de reacţie din partea autorităţilor avizate să răspundă pe marginea acestui subiect este una extrem de apăsătoare. Ce anume ne-ar putea face să reacţionăm şi să tratăm la modul cel mai serios subiectele de primă importanţă pentru ţara noastră? Situaţia este una foarte tristă. Sunt profund revoltat şi dezgustat şi, după cum spuneam mai sus, mă întreb de ce sunt ignorate cu desăvârşire teme care ţin de siguranţa naţională şi dacă aşteptăm ca o nouă tragedie de proporţiile cele de la Colectiv să aibă loc, pentru a începe să mişcăm lucrurile în mod real. România este sacrificată pentru interesele mărunte ale unor personaje obscure, care sunt responsabile pentru faptul că astăzi ţara noastră se scufundă.
			Domnul Vasile-Florin Stamatian: "Recesiunea se apropie!" Prin măsurile pe care actuala coaliţie de guvernare le-a luat în cele 19 luni de stat la butoanele ţării, nu a reuşit decât să îngroape economia ţării, să mintă şi să ameţească populaţia României. România s-a împrumutat cu miliarde de euro şi continuă să o facă la dobânzi tot mai mari. Nu avem investiţii, pierdem forţa de muncă care continuă să plece în afara ţării, pierdem bani europeni, moneda euro se depreciază, dobânzile cresc rapid, importăm mai mult decât exportăm, deficitul comercial creşte alarmant, iar noi mărim impozitele comparativ cu celelalte state europene care le scad etc. Iar PSD, zi de zi, ne ameţeşte cu creşterea economică, iar românii se pare că nu o duc mai bine, ci dimpotrivă. Prăbuşirea economică se vede în cifre, vom avea o creştere economică, mult mai mică decât în 2017, dar, surpriză, şi preţurile vor creşte pe măsură. Şi vă întreb, stimaţi guvernanţi, dacă este aşa de bine, de ce aproape toate categoriile sociale au ieşit în stradă, de ce pleacă sau nu mai vin investitorii străini, de ce inflaţia şi deficitul sunt cele mai mari din Europa, de ce prin politicile fiscale îngenuncheaţi firmele româneşti? O stagnare economică sau o creştere negativă, nu o spun eu ci analiştii financiari, va duce la recesiune. Însă dumneavoastră ne daţi asigurări ca nu ne pândeşte vreo nouă criză economică. Noi ne rugăm să nu fie adevărat, dar realitatea va fi alta, dureroasă pentru toţi! Românii nu mai au încredere în această guvernare, românii se întreabă dacă sunteţi pregătiţi să faceţi faţă acestei crize, nu minţind, nu cu pomenile electorale şi ajutoare sociale, cu indemnizaţii, cu salarii şi pensii mai mari, dar şi cu datorii de miliarde de euro. Treziţi-vă! Trebuie să găsiţi soluţii pragmatice, adaptate la provocările unei eventuale crize. Trebuie să existe o coordonare a politicilor economice şi sociale, să găsiţi urgent instrumente care să încurajeze economia reală, prin stimularea investiţiilor, modernizarea infrastructurii, absorbţia a cât mai multe fonduri europene, dar şi crearea de noi locuri de muncă! Dar cine sunt eu să vă dau sfaturi dumneavoastră, cei care aveţi în primul rând specialişti de înaltă clasă? În ciuda demagogiei promovate de unii lideri politici autohtoni, orice individ responsabil îşi dă seama că anul care va urma trebuie să fie caracterizat de prudenţă şi raţionalitate în deciziile privind politica economică. Dar aceste calităţi nu sunt regăsite în acest Guvern, aşa că orice decizie cu iz electoral poate compromite efortul de stabilizare financiară, pentru care românii au suferit deja destul de mult.
			Domnul Florinel Stancu: "România înregistrează progrese la toate capitolele, conform raportului de ţară al Comisiei Europene" Am citit zilele trecute Raportul semestrial al Comisiei Europene cu ale sale analize de specialitate şi recomandări specifice adresate statelor membre. De remarcat este faptul că nu am găsit dezastrul pe care îl tot invocă zi de zi, săptămână de săptămână, deputaţii din opoziţie sau preşedintele. Raportul arată că, în ultimii doi ani, România a avut o creştere economică susţinută, care a atins un vârf de 4,9% în anul 2016, în urma adoptării unor politici fiscale prielnice atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice. Mesajul principal desprins din Raportul primului semestru al anului 2018 este confirmarea Comisiei Europene că România nu are dezechilibre economice. Piaţa muncii s-a consolidat, salariile au crescut, rata şomajului a scăzut, măsurile antisărăcie au început să-şi facă efectul, iar nivelul sărăciei, care rămâne în continuare ridicat, este în scădere. Sunt date emise de acei experţi, pe care opoziţia îi citează doar când îi convine. Aceşti experţi de la Bruxelles au lăsat fără niciun argument propaganda prezidenţială. Conform Raportului, România este, din punct de vedere macroeconomic, mai bine poziţionată decât ţări precum Franţa, Germania, Olanda, Bulgaria, Italia sau Spania. Într-adevăr, cum era firesc după toate câte s-au spus, există temeri pentru depăşirea deficitului bugetar de 3% din PIB şi în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. Asta denotă că nu am reuşit, deocamdată, să le explicăm necesitatea reformelor în domeniul justiţiei şi multitudinea minciunilor lansate de anumite grupuri de opinie din România. Noi îi asigurăm pe oficialii Comisiei Europene şi pe români că vom menţine ţara pe acest trend de creştere. Progresul României va continua doar dacă acest Guvern va fi lăsat să guverneze.
			Domnul Gabriel Andronache: "Parteneriatul public-privat pentru Autostrada Comarnic-Braşov, o nouă minciună gogonată marca PSD-ALDE" După ce PSD-istul Victor Ponta a îngropat proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov prin trecerea finanţării acestuia de la bugetul statului în zona parteneriatului public-privat, a apărut o rază de lumină prin propunerea guvernamentală făcută în 2017, astfel ca realizarea acestei autostrăzi să fie finanţată din bugetul de stat, cu sprijinul logistic al Băncii Mondiale. Minunea a durat doar câteva luni, deoarece zilele trecute a apărut la televizor un tovarăş din Guvernul PSD-Dăncilă, care prezenta un desen frumos despre autostrada Ploieşti-Braşov, promiţând din nou realizarea autostrăzii prin parteneriat public-privat. Prin urmare, veste tristă - mortul lui Ponta nu se mai întoarce de la groapă, rămâne acolo... iar cetăţenii români cu amintirea unei linii şerpuite, desenate pe harta României, şi prezentată pe post de autostradă de un vicepremier incompetent în materie de transporturi. Parteneriatul public-privat pentru realizarea autostrăzii Comarnic Braşov este o minciună gogonată, pentru că niciun investitor nu va aduce finanţare pentru un drum paralel cu DN1. Niciun cetăţean nu va alege să plătească aproximativ 6 euro, taxă de autostradă pentru un drum de la Bucureşti până la Braşov sau viceversa, atât timp cât are la dispoziţie alternativă gratuită, DN1. Prin urmare, gradul de recuperare al unei investiţii private pentru realizarea autostrăzii va fi de peste 70 ani. Singura soluţie pentru realizarea autostrăzii este finanţarea din fonduri publice, iar acest fapt este bine cunoscut la nivel guvernamental. Şi atunci, de ce nu s-a continuat proiectul cu Banca Mondială? Răspunsul este simplu. Guvernul Dăncilă nu are bani de investiţii, totul se duce spre pomeni electorale. Ţara, fără investiţii în infrastructură, se duce însă direct în faliment. Aviz amatorilor din Guvernul României!
			Domnul Mihăiţă Găină: "Liber la investiţii strategice, prin parteneriatul public-privat" Investiţiile devin un motor esenţial de creştere economică. Guvernul PSD confirmă încă o dată că îşi respectă toate angajamentele şi lansează deja marile proiecte care vor fi realizate în parteneriat public-privat, şi aceasta imediat după ce această lege mult aşteptată şi chiar vitală pentru dezvoltarea României a fost adoptată de Parlament. Potrivit strategiei guvernamentale, pe prima listă de proiecte care vor fi realizate prin parteneriat public-privat figurează atragerea de investiţii directe, în valoare de 15-20 de miliarde de euro, care vor viza, în special, marea infrastructură. Autostrăzile Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, Ploieşti-Râşnov, precum şi cea din partea de sud a ţării, respectiv Bucureşti-Craiova- Calafat-Drobeta-Lugoj sunt principalele proiecte care vor beneficia de investiţii din fonduri publice şi particulare. De asemenea, şi la realizarea Complexului Medical Carol Davila - University Medical City, campus medical care se va desfăşura pe o suprafaţă de 300 de ha şi care va avea în dotare 3.000 de paturi şi 37 de săli de operaţie, se va face uz de beneficiile pe care le oferă sistemul de parteneriat public-privat. Pe lângă forma de investiţii pentru care s-a optat, s-au decis şi termenele de execuţie ale tuturor proiectelor. În cazul autostrăzilor, finalizarea acestora se va întinde până la cel mult 5 ani, aproximativ 3 ani vor fi acordaţi amenajării Spitalului Republican şi cel mult 7 ani va presupune realizarea integrală a Complexului medical cu toate facilităţile menţionate. Prin structura şi mecanismul său, parteneriatul public-privat asigură o mare operativitate în execuţia proiectului, diminuează drastic birocraţia şi reduce termenele.
			Domnul Găvrilă Ghilea: "Gura FMI adevăr grăieşte..." Chiar dacă ţara noastră nu are perfectat în prezent un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, instituţia financiară este interesată constant de evoluţiei economiei româneşti, efectuând periodic, prin experţii săi şi prin proprii reprezentanţi acreditaţi la Bucureşti, evaluări şi prognoze ale principalilor indicatori. Ultima astfel de analiză a avut loc în primăvara acestui an, concluziile fiind prezentate public, în cadrul unei conferinţe de presă, de şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România şi reprezentantul permanent al instituţiei în ţara noastră. Conform estimărilor formulate de experţii financiari ai Fondului, Produsul Intern Brut va scădea în 2018 faţă de anul trecut, cantonându-se la numai 5%, în condiţiile în care, conform prognozelor, investiţiile nu se vor înscrie pe un trend pozitiv. Unul dintre punctele critice invocate vizează lentoarea investiţiilor structurale, fapt care pune politica monetară sub presiune, evoluţia alarmantă a Indicelui Robor şi creşterea deficitelor fiind de rău augur pentru fluenţa creditării şi dezvoltarea predictibilă a economiei. Raportorii FMI au mai semnalat proporţia scăzută a veniturilor fiscale, în contradicţie flagrantă cu evoluţia pozitivă a PIB-ului în cursul anului precedent. Din aceste considerente, în condiţiile în care îmbunătăţirea colectării şi reconsiderarea relaţiei dintre fisc şi contribuabili rămân la stadiul de simple deziderate, perspectivele de apreciere a politicilor financiare şi economice sunt încă incerte. Desigur, preocupările Executivului pentru reformarea sistemului de salarizare a bugetarilor şi a celui de pensii publice ar fi notabile, dacă nu s-ar baza exclusiv pe redirecţionarea discreţionară a creşterii PIB către aceste sectoare. Temperarea ratei de creştere economică înregistrată anul trecut, datorată, în cea mai mare parte, aportului industriei, prin investitorii multinaţionali, va genera dezechilibre inclusiv pe piaţa muncii, chiar dacă şomajul rămâne încă la cote reduse, mascat de implementarea unor Programe de tip Start-Up Nation, care ameliorează scriptic oarecum gradul de ocupare. În condiţiile în care, conform unui studiu al Eurostat, diseminat recent, peste 20% dintre cetăţenii români apţi de muncă, având vârste cuprinse între 20 si 64 de ani, sunt în prezent rezidenţi în alte state din Uniunea Europeană, economia riscă să funcţioneze în acest an cu luminile de avarie pornite. Semn că gura FMI adevăr grăieşte...
			Doamna Georgeta-Carmen Holban: "Opoziţia neconstructivă ne aduce sancţiuni europene!" Am fost aleşi de cetăţenii României, cu încredere şi speranţă, pentru a crea legi bune, necesare funcţionării corecte a statului, legi care să ne garanteze libertatea, democraţia, liniştea şi prosperitatea, legi care să nu mai dea voie abuzului să se înrădăcineze în societatea românească, legi care să-i pedepsească pe cei care nu au respect pentru valorile umane şi, din înaltul funcţiei pe care o ocupă vremelnic, devin agresivi, batjocoritori la adresa cetăţeanului de rând, la adresa democraţiei. Pentru toate aceste motive, PSD şi ALDE au promovat şi susţinut pachetul de Legi ale justiţiei. Cred că rostul nostru, al parlamentarilor, indiferent de culoarea politică, trebuie să fie tocmai acesta, al respectării valorilor umane şi democraţiei. Noi, cei aleşi, trebuie să veghem ca în societatea românească să nu există derapaje, abuzuri. Din păcate, suntem avertizaţi de Comisia Europeană că a fost declanşată procedura de infringement împotriva României, întrucât nu am reuşit să modificăm, în termenul impus, legislaţia privind prezumţia de nevinovăţie. Pentru neîndeplinirea acestei directive, România este pasibilă să plătească circa 100.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere. Vă întreb, doamnelor şi domnilor, cine se face vinovat de nepunerea în concordanţă a normelor din acest domeniu cu legislaţia europeană? În niciun caz PSD! Am ajuns într-o asemenea situaţie din cauza opoziţiei pe care au manifestat-o în permanenţă reprezentanţii PNL şi USR, care au boicotat sistematic lucrările comisiilor speciale privind Legile justiţiei, şi din cauza unor organizaţii nonguvernamentale, plătite din afară pentru a destabiliza puterea actuală. În iulie 2017, Ministerul Justiţiei a finalizat Proiectul de Lege pentru transpunerea Directivei privind prezumţia de nevinovăţie, proiect care a fost transmis Guvernului. În şedinţa din 18 august 2017, Guvernul a aprobat Proiectul de Lege pentru transpunerea Directivei privind prezumţia de nevinovăţie, proiect care a fost transmis Senatului. În 4 decembrie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de Senat, apoi a fost transmis Camerei Deputaţilor, care a stabilit ca dezbaterile să se facă în procedură de urgenţă, printr-o comisie specială. Opoziţia a contestat respectiva comisie la CCR şi dezbaterile au fost blocate. O contribuţie importantă la momentul grav în care am ajuns astăzi, de a fi atenţionaţi de Comisia Europeană că nu ne aliniem legislaţiei europene, o are şi preşedintele României, Klaus Iohannis. Domnia Sa a instigat în permanenţă împotriva Guvernului PSD-ALDE şi împotriva modificărilor Legilor Justiţiei. Cred că este cazul să ne revenim, să muncim cu folos în sprijinul acestei ţări, în sprijinul libertăţii şi democraţiei, în sprijinul cetăţenilor care ne-au trimis aici, în Parlamentul României, pentru a face legi drepte, corecte, nu pentru a răspunde unor comenzi venite din culoarele nevăzute ale statului paralel !
			Doamna Mihaela Huncă: "Domnul preşedinte Iohannis continuă instigarea la conflict şi dezbinare naţională şi perseverează în abandonarea completă a rolului său constituţional, de arbitru apolitic" Domnul preşedinte Iohannis continuă instigarea la conflict şi dezbinare naţională şi perseverează în abandonarea completă a rolului său constituţional de arbitru apolitic. Mai mult decât atât, dânsul dezinformează cu seninătate. A afirmat că nu există informaţii publice mai recente de data de 2 februarie privind absorbţia fondurilor europene. Dezinformarea preşedintelui Iohannis este evidentă. Oricine poate constata, că pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice există oficial raportarea execuţiei accesării fondurilor europene la data de 31 aprilie 2018. Avertizarea preşedintelui este deplasată. În România rata absorbţiei fondurilor europene este de 16%, la jumătatea clasamentului ţărilor din Uniunea Europeană, mai mare decât în Olanda, Italia, Austria sau Marea Britanie. Media absorbţiei fondurilor în Uniunea Europeană este de 18%. Tot ce s-a făcut în această privinţă a fost în primul an de guvernare PSD-ALDE. Domnul Iohannis uită sau ignoră intenţionat că în 2016 Guvernul său tehnocrat a avut zero absorbţie, că nu a elaborat şi a lăsat proiecte mature şi că abia anul trecut, în perioada iunie-august, guvernarea PSD a reuşit să recupereze întârzierile şi să acrediteze autorităţile de management, esenţiale în procedura la validare a cheltuielilor. Totodată, în primele patru luni din acest an, sumele primite de România de la Uniunea Europeană au crescut cu 28%. Deci ritmul de absorbţie se accelerează după ce am pus în funcţiune instrumentele necesare. În plus, guvernarea PSD a adoptat recent modificări importante la Legea achiziţiilor publice şi a realizat o nouă formă a Legii parteneriatului public-privat, tocmai pentru a accelera absorbţia fondurilor. Preşedintele nu a scos o vorbă despre performanţa accesării fondurilor europene destinate agriculturii. În acest an, România este prima ţară care încheie procesul de finalizare a depunerii cererilor de finanţare. În plus, au fost deja atrase peste 2,7 miliarde de euro în acest domeniu. O dată în plus, domnul Iohannis dovedeşte că nu are o atitudine constructivă, demolează pur şi simplu orice în demersul său obsesiv, pentru a-şi asigura, după cum a şi precizat public, poziţia confortabilă, nu responsabilă, de la Cotroceni. De asemenea, preşedintele României a făcut ceva foarte grav. A pus la îndoială capacitatea statului de a plăti pensiile şi salariile din România. Este inadmisibil pentru un şef de stat responsabil să inducă ideea că n-ar mai fi bani pentru plata pensiilor şi salariilor până la finalul anului, doar pentru că trebuie să execute o partitură anti-PSD. Este ca şi cum un preşedinte de bancă s-ar întreba public dacă banca pe care o reprezintă are suficienţi bani pentru a-şi onora obligaţiile faţă de clienţi. Evident că, în secunda doi, toţi deponenţii s-ar repezi să-şi retragă banii şi s-ar crea un haos care ar putea duce la falimentul băncii. Sunt bani de pensii şi salarii până la finalul anului, fără nicio problemă! Domnul Iohannis readuce în atenţia publică tema de anul trecut, care s-a dovedit a fi o mare dezinformare, a lipsei banilor. Românii au constatat nu doar că au fost bani suficienţi, ci s-au acordat şi s-au plătit fără probleme pensiile şi salariile mărite. La fel va fi şi anul acesta! Declaraţii de acest tip, alarmiste, fără temei, făcute de preşedintele ţării, determină creşterea costului finanţării şi măreşte artificial dobânzile împrumuturilor României. Asta urmăreşte preşedintele Iohannis? Să lucreze împotriva intereselor naţionale? Să-i facă pe români să plătească mai mult? Domnul preşedinte nici măcar nu este original în ceea ce face. A plagiat PNL care, anul trecut, spunea că Guvernul nu mai are bani de pensii decât până în noiembrie. A trecut noiembrie, decembrie, acum suntem aproape la jumătatea anului, iar PNL s-a făcut de râs în faţa pensionarilor. Preşedintele Iohannis se va face de râs în faţa pensionarilor, care nu doar că îşi vor primi pensiile, dar de la 1 iulie le vor primi majorate, aşa cum PSD s-a angajat în campania electorală.
			Domnul Neculai Iftimie: "Dezvoltarea durabilă este respectul faţă de interesele celor care vin după noi" Noţiunea "Dezvoltare Durabilă" reprezintă o punte între un deziderat al dezvoltării şi o mişcare de salvare a naturii şi a mediului ambiant. Este o alianţă a două mari curente contemporane, născute ambele în a doua jumătate a secolului XX. Să încep cu definiţia dată de Comisia Mondială de Mediu şi Dezvoltare: "Dezvoltarea durabilă este aceea care răspunde nevoilor prezentului, fără să compromită abilitatea generaţiilor viitoare de a-şi împlini propriile nevoi". Mai pe larg "Dezvoltarea umană este ecologie durabilă în relaţia cu mediul, dacă intervenţiile şi efectele impuse la activităţile umane, fie ele economice, tehnologice, sociale sau culturale, nu alterează rata schimbării naturii şi a ecosistemelor, într-un fel necontrolabil de natură, sau într-o formă ireversibilă, din punctul de vedere al generaţiilor viitoare". Din cuplul dezvoltare şi durabilitate, accentul cade la majoritatea analiştilor pe ultimul concept. Dezvoltarea aparţine operei economice. Dezvoltarea durabilă trebuie să înlăture greşeala de a opune protecţia mediului în faţa activităţilor economice. Dezvoltarea durabilă trebuie să ofere cadrul de reconciliere dintre două aspiraţii, susţinând necesitatea dezvoltării economice, ca şi îmbunătăţirea şi conservarea mediului, singura alternativă pentru creşterea calităţii vieţii. Obiectivul general al dezvoltării durabile este de a găsi un optim al interacţiunii dintre patru sisteme - economic, uman, ambiental şi tehnologic, într-un proces dinamic şi flexibil de funcţionare. Este bine cunoscut că nimic nu durează veşnic pe TERRA. Avuţia este creată şi distrusă, energia este degradată, materia este concentrată şi dispersată, obiectele fizice uzate, tehnologiile perfecţionate sau chiar înlocuite etc. Evoluţia şi moartea sunt părţi ale vieţii, ca reproducerea şi dezvoltarea. Cerinţele dezvoltării durabile pentru toate acestea sunt aceleaşi. În general, cerinţele pentru realizarea dezvoltării durabile trebuie să includă, printre altele, următoarele: O distribuţie echilibrată şi echitabilă a resurselor; Conservarea şi sporirea resurselor naturale, întreţinerea diversităţii ecosistemelor şi monitorizarea impactului dezvoltării economice asupra mediului; Perfecţionarea, reorientarea sau chiar schimbarea tehnologiilor şi punerea sub control al riscurilor acestora; Creşterea gradului de participare la luarea deciziilor privind economia şi mediul, la nivel global. Trei probleme globale stau în calea realizării unei dezvoltări durabile: creşterea populaţiei umane şi a nivelului de consum; biodiversitatea, prezentă pe glob, a mai multor specii de floră şi faună; schimbările climatice.
			Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu: "Prin aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, România dă dovadă de acţiuni eficiente pentru stimularea îndeplinirii obiectivelor europene în domeniul valorificării deşeurilor" Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu a fost adoptat miercuri, 23 mai 2018, cu 173 de voturi pentru, 90 de voturi împotrivă şi 9 abţineri. Proiectul aduce un plus de claritate în politicile naţionale de mediu, completând cadrul legislativ necesar pentru asigurarea îndeplinirii de către România a obiectivelor politicii Uniunii Europene în materie de deşeuri şi politici de mediu. Ştim cu toţii că reciclarea deşeurilor şi reducerea consumului reprezintă cu certitudine singura modalitate prin care planeta poate face faţă exploatărilor la care este supusă. Tendinţele consumatoriste se văd atât la nivel global, cât şi la nivel naţional. România trebuie, în mod imperios, să se alinieze tendinţelor europene generale privind reducerea cantităţilor de deşeuri, iar operatorii economici au un rol semnificativ în acest sens. Ca atare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 196/2005 are ca obiectiv identificarea implementării unor modalităţi eficiente de impunere în sarcina operatorilor economici responsabili, care să stimuleze îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare a deşeurilor, statuate prin Directivele Uniunii Europene. Prin acesta, se completează legislaţia în vigoare privind contribuţiile datorate de unităţile administrativ-teritoriale pentru valorificarea deşeurilor. Sunt stabilite, aşadar, sumele datorate, datele la care se vor achita, precum şi condiţiile de plată. Clarificarea acestui cadru ţinteşte atingerea unor obiective anuale de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare - către cifra de minimum 35% în 2019 şi de 50% în 2020 -, având în vedere că depozitarea acestora reprezintă astăzi o problemă serioasă, în principal pentru că o mare parte sunt nereciclabile, dar şi pentru că există puţine spaţii de depozitare a acestor deşeuri. Acest proiect legislativ contribuie într-o mare măsură la dezvoltarea unei strategii naţionale de reducere a cifrei de deşeuri depozitate şi de acţionare eficace împotriva celor care, prin producerea de deşeuri în exces, aduc prejudicii mediului.
			Domnul Ioan Balan: "Moldova, batjocorită de PSD-ALDE. Niciun proiect major din fonduri europene!" În urmă cu numai câteva zile, preşedintele României a atras atenţia asupra ritmului extrem de slab al utilizării fondurilor nerambursabile europene şi asupra faptului că se concretizează riscul să pierdem miliarde de euro din incompetenţa Guvernului. Deşi preşedintele a avut o atitudine absolut corectă şi constructivă, propaganda PSD-ALDE s-a enervat la culme şi a început să împrăştie cu minciuni în stânga şi în dreapta, dar şi să prezinte populaţiei realizări inexistente în realitate. Cei mai mulţi dintre cetăţeni s-au întrebat, în mod firesc, oare cine are dreptate? Preşedintele sau propaganda agresivă a Guvernului Dragnea? Nu a trecut foarte mult timp şi poziţia preşedintelui Iohannis a fost confirmată pe deplin chiar de Comisarul european pentru dezvoltare regională, doamna Corina Creţu, lider respectabil al PSD, care nu şi-a permis să ascundă adevărul sub preş. "Eu n-am primit niciun proiect major pe regiunea Moldovei ... Din păcate, nu au fost transmise Comisiei Europene proiecte majore de transport..." a spus, la Bacău, comisarul european. Trebuie adăugat faptul că afirmaţiile doamnei Creţu au fost făcute chiar în prezenţa doamnei Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, care, pusă în faţa adevărului dur, şi-a pierdut atât agresivitatea, cât şi talentul de a minţi. România condusă de PSD-ALDE este pe cale să piardă ultimul tren în ceea ce priveşte dezvoltarea regiunilor sărace ale Uniunii Europene, cele mai slab dezvoltate fiind în România. Moldova este în topul sărăciei şi ar fi putut să fie principalul beneficiar al fondurilor aferente în cadrul de programare 2014-2020, deoarece cea mai mare parte a acestei regiuni este la mare distanţă faţă de PIB-ul mediu european. Să nu uităm că Uniunea Europeană a acceptat cu greu să păstreze o pondere mare a fondurilor europene pentru coeziune socială - aşa numiţii prieteni ai coeziunii - adică pentru sprijinirea rapidă a zonelor sărace, prin lucrări de infrastructură, dezvoltarea industriilor şi crearea de noi locuri de muncă, de calitate superioară, bine plătite. Aşadar, cadrul financiar 2014-2020 este mai mult ca sigur ultimul tren pentru regiunile sărace ale Uniunii, căci, odată cu ieşirea Marii Britanii din UE, bugetul pentru anii 2021-2027 va avea alocări mai scăzute, iar întreaga modalitate de utilizare şi prioritizare a fondurilor europene se va schimba. Cine va reuşi să folosească aceşti bani gratuiţi, foarte bine, iar cine nu va reuşi va continua să se zbată în sărăcie şi să fredoneze melodii antieuropene. Este mai mult ca sigur că va dispărea şi facilitatea avută în trecut, de a reporta banii dintr-un cadru financiar, pentru următorii 2-3 ani, după închiderea acestuia, ceea ce pentru România nu poate însemna decât un dezastru. Nu ştiu dacă aţi aflat, însă, în urmă cu circa o săptămână, s-a desfăşurat un marş al cetăţenilor pentru susţinerea construcţiei autostrăzilor A7 şi A8, care să lege Ardealul de Moldova şi Moldova de Bucureşti. Parcă, în ciuda protestului cetăţenesc, am aflat de la reprezentantul Comisiei Europene că Guvernul României este total dezinteresat de aceste două proiecte care s-ar fi putut face pe bani gratuiţi de la Uniunea Europeană. Grindeanu, Tudose sau Dăncilă nu s-au deranjat să ceară Uniunii Europene bani pentru aceste autostrăzi, deşi doamna Creţu spune că încă mai speră şi încă mai aşteaptă proiectele pentru a da banii! Autostrăzile sărăciei din Moldova stau de ani buni doar pe hârtie şi culmea este că aceste proiecte au cheltuit deja munţi de bani. Cum? Prin efectuarea a nenumărate studii de prefezabilitate şi fezabilitate, cu totul inutile, care au îngrăşat conturile bancare ale unor firme apropiate de cei care au condus Guvernul. Cred că, dacă România ar fi construit autostrăzi câte studii de fezabilitate s-au făcut, atunci am fi avut cei mai mulţi kilometri de autostradă din lume. Nu numai că nu s-a construit mai nimic, însă nici măcar drumurile naţionale existente nu arată ca nişte drumuri moderne, demne de secolul în care trăim şi de statutul de ţară membră a Uniunii Europene. În şedinţa de Guvern de joi, 24 mai 2018, doamna Vasilica-Viorica Dăncilă s-a lăudat în faţa presei că autostrada Moldovei se va face în parteneriat public-privat. Adică Guvernul Dragnea, în ciuda invitaţiei doamnei Corina Creţu, de a lua bani gratuiţi de la Uniunea Europeană, refuză banii nerambursabili şi vrea să facă această autostradă din bani naţionali şi ai unor agenţi economici, după care utilizarea autostrăzii să se facă numai pe bază de taxă. Asta presupune parteneriatul public-privat! Un antreprenor, printr-o înţelegere cu Guvernul, construieşte o autostradă, după care pune taxă de intrare pentru a recupera investiţia şi a face profit. Personal, am crezut că nu am înţeles eu bine şi că această afirmaţie este o altă eroare obişnuită a doamnei Viorica Dăncilă, care ar fi încurcat iarăşi hârtiile de pe care citeşte. Din păcate, Guvernul chiar acest lucru vrea să facă. Dă cu piciorul la banii gratuiţi de la Uniunea Europeană, bani care potrivit specialiştilor PSD nu se pot fura, aruncând pe fereastră banii românilor, în alte proiecte care vor rămâne tot pe hârtie. Stimaţi parlamentari ai PSD şi ALDE, aleşi de cetăţenii din judeţele Moldovei, mergeţi acasă şi spuneţi-le cetăţenilor că, pentru cea mai săracă regiune din România şi din Uniunea Europeană, voi vreţi să faceţi autostrăzi cu taxă, când aţi fi putut face autostrăzi cu totul gratuite. Spuneţi-le oamenilor adevărul şi recunoaşteţi că aţi dus ţara într-o fundătură pe care nu şi-a imaginat-o nimeni. Spuneţi oamenilor că i-aţi înşelat ani la rând. Recunoaşteţi că sunteţi incompetenţi, pentru că din anul 2012 şi până astăzi, după 5 ani de guvernări PSD, nu aţi început vreun proiect major pentru România!
			Domnul Ionel Palăr: "Guvernul PSD bifează vizite de lucru şi şedinţe foto, fără niciun rezultat" Recent, premierul Viorica Dăncilă, împreună cu ministrul fondurilor europene, Rovana Plumb, ministrul apelor şi pădurilor, Ioan Deneş, şi comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, au vizitat municipiul Bacău. Pentru şedinţa foto au ales un obiectiv început în urmă cu mai mulţi ani de administraţia locală a PNL, obiectiv care şi astăzi este în stadiul de şantier, iar grav este că obiectivul respectiv, Insula de Agrement din Bacău, este finanţat din fonduri europene, iar dacă acesta nu va fi finalizat la termen, municipalitatea riscă să dea banii înapoi. Vizita de lucru o putem rezuma în câteva cuvinte: au venit, au văzut, au promis şi au plecat. O vizită similară a avut loc şi în luna aprilie. Atunci, ministrul sănătăţii, Sorina Pintea, a fost pe şantierul Spitalului Municipal, o altă investiţie realizată în proporţie de 80% până în 2016, dată de la care nu s-a mai bătut un cui. Pentru cine nu ştie, Spitalul Municipal din Bacău este singurul spital din România construit de o administraţie locală în ultimii 30 de ani. Aceleaşi concluzii: a venit, a văzut, a promis, a plecat. Moldova este în urma celorlalte regiuni. Aţi văzut cu toţii felul în care actualul Guvern i-a tratat pe protestatarii veniţi la Bucureşti, nu pentru avantaje personale, ci pentru autostradă. "Moldova vrea autostradă", au strigat aceştia, dar nimeni nu i-a auzit. De la această tribună, ca deputat de Bacău, mă alătur nu doar celor care au venit la Bucureşti, ci mă alătur celor peste 3,6 milioane de locuitori ai Regiunii Nord-Est şi spun odată cu ei - Moldova are nevoie de investiţii. Moldova are nevoie urgentă de fonduri pentru dezvoltare, indiferent că vorbim despre finanţarea unor proiecte locale sau regionale. Doar cu vizite de lucru, cu şedinţe foto şi postări pe reţelele de socializare nu se rezolvă nimic, iar la un posibil viitor protest, vă asigur, doamnelor şi domnilor din PSD, că nimeni nu-i va mai putea opri pe cei din Moldova să ajungă la Palatul Victoria şi să ceară demisia actualului Guvern.
			Domnul Ionuţ-Marian Stroe: "România ratează finanţarea elveţiană pentru învăţământul dual" Elveţia doreşte să sprijine proiectele de implementare a învăţământului dual în România, oferind o finanţare substanţială, dar autorităţile noastre nu au depus până în acest moment nici măcar un singur proiect în acest sens. Incapacitatea administrativă a autorităţilor române se traduce astfel în bani risipiţi şi în oportunităţi ratate pentru tinerii noştri şi pentru companiile din România. Învăţământul dual este folosit pe scară largă în ţări precum Elveţia sau Germania, unde a dovedit în timp că poate pregăti foarte bine tinerii pentru exact acele meserii care sunt cerute pe piaţa muncii. Învăţământul dual presupune o colaborare strânsă între instituţiile de învăţământ şi agenţii economici. În termeni practici, companiile încheie contracte cu şcolile profesionale, prin care se angajează să sprijine financiar şi logistic şcolarizarea unui anumit număr de tineri pentru meserii specifice. Acest tip de înţelegere avantajează toate părţile implicate: elevul, şcoala, dar şi compania. Elevul câştigă o bursă lunară, care este condiţionată de un parcurs şcolar bun, beneficiază de stagii de pregătire practică în cadrul companiei, iar la sfârşitul perioadei de ucenicie ştie că are un loc de muncă asigurat. Şcoala beneficiază de finanţări suplimentare pentru îmbunătăţirea actului educativ, iar companiile câştigă meseriaşi buni în exact acele specializări de care au nevoie. În România, există câteva proiecte de învăţământ dual, care au dat rezultate foarte bune, însă aceste proiecte sunt aproape exclusiv iniţiative private care beneficiază de sprijin limitat din partea statului. Fondurile elveţiene ar fi un instrument de finanţare foarte util, oferind de exemplu bani pentru bursele elevilor. Elveţia s-a angajat, începând cu anul 2007, să ofere o contribuţie financiară pentru reducerea disparităţilor sociale şi economice dintre ţările UE, punând la dispoziţie o sumă totală de 1,302 miliarde de franci elveţieni, dintre care 257 de milioane de franci sunt rezervate României şi Bulgariei. Vecinii noştri bulgari au profitat din plin de acest instrument, finanţând mai multe proiecte de învăţământ dual. De aceea, este cu atât mai surprinzătoare incapacitatea autorităţilor noastre de a aplica pentru finanţare elveţiană pentru susţinerea uneia dintre formele cele mai eficiente de învăţământ. Se pare, însă, că guvernanţii preferă să stea cu mâinile în sân. În acest timp, un număr mare de tineri eşuează în fiecare an în faţa examenului de bacalaureat, în loc să poată urma o formă de şcolarizare dinamică şi de viitor, care să îi pregătească exact pentru specializările cele mai căutate pe piaţa muncii.
			Domnul Costel Lupaşcu: "1 iunie, Ziua copilului’’ Nu degeaba se zice că familia este nucleul societăţii. În familie, un copil se naşte, creşte, este educat şi petrece cei mai frumoşi ani. Şi tot familia îl ajută să devină mai apoi adult, să se maturizeze şi să îşi asume decizii. De aceea, astăzi voi vorbi despre importanţa datei de 1 iunie, Ziua copilului. Preocupări pentru a avea o zi dedicată copiilor au existat încă de la jumătatea secolului al XIX-lea, dar decizia marcării unei astfel de zile a fost luată după desfăşurarea Conferinţei Mondiale pentru Bunăstarea Copiilor, de la Geneva, şi a început să fie celebrată în 1925. În anul 1954, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat o recomandare prin care stabilea Ziua Universală a Copilului în data de 20 noiembrie. Cu toate acestea, multe ţări, mai ales din Europa, au ales ca Ziua copilului să fie 1 iunie, iar altele au stabilit alte date pe parcursul anului. Ziua internaţională a copilului are la bază şi promovează schimbul reciproc de idei, dorinţa de a-i face pe copii să înţeleagă acest concept, precum şi iniţierea unei acţiuni de a promova bunăstarea copiilor din toată lumea. Ziua copilului este o sărbătoare care ne îndeamnă să ne minunăm şi să ne bucurăm de fiecare zi şi clipă a vieţii, precum cei mici, să sărbătorim alături de copiii, de nepoţii, de fraţii sau vecinii noştri, să ne lăsăm inspiraţi de bucuria lucrurilor simple şi să nu uităm de copilul din noi! Indiferent de data la care se celebrează Ziua copilului, important este că aceasta se marchează, pentru că este o zi a bucuriei, a speranţei, a încrederii în viitor, deşi copiii ar trebui sărbătoriţi în fiecare zi. Ei sunt cei care ne oferă motivele de a merge mai departe, de a continua lupta pentru a crea o lume mai bună. Sinceritatea, puritatea, voia bună şi surâsul gingaş al copiilor sădesc în noi speranţa de mai bine. Copiii sunt viitorul acestei ţări, iar viitorul copiilor este în mâinile noastre. Soarta României depinde de ceea ce facem noi. De aceea, în calitatea mea de deputat în Parlamentul României, voi depune toate eforturile necesare pentru susţinerea proiectelor care vor conduce implicit la dezvoltarea principiilor unei societăţi echilibrate, în care fiecare tânăr să îşi poată exprima liber opinia, oferindu-i-se şansa de a contribui în mod activ şi continuu la bunul mers al comunităţii. Pentru că Ziua copilului este ziua viitorului, urez la mulţi ani sănătoşi şi fericiţi tuturor copiilor şi părinţilor lor!
			Domnul Marius Bodea: PSD propune o mită electorală de proporţii gigantice, ca model de câştigat alegeri şi de condus România în derivă, de fapt, de dus România la groapă. PSD propune, prin noul Cod administrativ, aflat în dezbatere în cadrul Comisiei, ca toţi aleşii locali să aibă indemnizaţie de 75% din salariul primarului sau al preşedintelui de consiliu judeţean, după caz, aceasta înseamnă o cheltuială de vreo 300 de milioane de euro anual. Ce voi spune acum nu este în interesul meu politic, dar consider că trebuie să spun românilor adevărul şi să aleagă cum le dictează conştiinţa. PSD îşi mituieşte armata de activişti să tragă tare în campanie, sacrificând interesele generale ale românilor. De unde ia PSD cele 300 milioane de euro, când deficitul aproape sparge bariera de 3% şi când nu se găsesc bani pentru autostrăzi, când infrastructura şcolară este rămasă de pe vremea comunismului şi când pereţii cad în zeci de spitale din ţară? PSD se gândeşte întâi la propriul activ de partid, lăsând deoparte urgenţele României. Este şi acesta un mod de a face politică, de a participa la alegeri şi de a amaneta economia naţională pentru o victorie de moment, bună doar pentru noua nomenclatură, formată din maximum 100.000 de familii, băgând în schimb ţara în recul. Asta face PSD de 25 de ani, acum doar a înlocuit găleţile şi pomenile electorale cu indemnizaţii nesustenabile. Peste 2.000 de primării comunale din România nu au resurse nici pentru un metru de asfalt proaspăt. Salariile consilierilor vor trebui suportate de la bugetul central. Un consilier va putea lua 3.500 de lei lunar. Este minunat să pui mai multă greutate şi responsabilitate în reprezentarea publică, dar să ai cu ce acoperi această cheltuială, să nu iei de la grădiniţe sau de la medicamentele pentru spitale. În mediul rural, majoritatea oamenilor cu stare se implică în administrarea obştii şi nu indemnizaţia îi împinge de la spate. Dar, dacă ar fi aşa, cum vor răspunde ei în faţa comunităţii atunci când nu vor mai fi rămas bani pentru autobuzul elevilor, dar venitul lor va fi crescut de 7 ori? În marile oraşe, aleşii locali vor putea lua, dacă proiectul PSD va trece de Parlament, peste 7.000 de lei net/lună. Problema nu este dacă merită - dezbaterea aceasta urmează de-acum încolo - ci faptul că sunt cu miile şi că efortul financiar va prevala măririi salariilor pentru profesori, cărora li se spune că sunt prea mulţi, bugetul nu le poate îndeplini dorinţele şi trebuie să mai aştepte. S-a întâmplat deja acest lucru. Liviu Dragnea promisese creşterea salariilor cu 80% de la 1 ianuarie 2018 şi nu s-a mai ţinut de cuvânt, spunând că România "s-ar duce în prăpastie". Profesorii ar putea întreba: de ce se găsesc 300 milioane de euro la buget pentru creşterea indemnizaţiilor aleşilor cu 1.000%, când s-a calculat că aceeaşi sumă ar fi suficientă pentru mărirea salariilor noastre? Totul ţine de modul în care vezi priorităţile, în care alegi între activiştii tăi de partid şi restul românilor. Proiectul noului Cod administrativ conţine multe alte măsuri care ne întorc în anii ’90, fiind deja în tradiţia PSD de a face o politică reacţionară, de a duce România înapoi şi nu înainte. Toţi prefecţii redevin politici şi nu vor mai avea nevoie de şcoală, pot avea şi patru clase; toţi directorii de deconcentrate vor fi numiţi politic, se elimină concursurile; numărul ministerelor şi agenţiilor naţionale nu se reduce, deşi se calcă în picioare şi hrănesc o birocraţie costisitoare şi ineficientă. PNL a depus amendamente pentru nepolitizare şi pentru păstrarea concursurilor, dar acestea au fost respinse! Marile lovituri electorale gândite de PSD abia urmează! Se pregătesc indemnizaţiile de vârstă pentru primari şi viceprimari, salariile directorilor de deconcentrate vor creşte la nivelul salariilor subsecretarilor de stat, îşi fac detaşamentele de campanie în toate judeţele şi le fidelizează cu bonusuri financiare astronomice. Cum v-ar suna, de exemplu, pensiile speciale pentru toţi aleşii locali, câte 300 de euro pentru fiecare mandat, idee vânturată deja public, dar păstrată la sertar până la momentul oportun? Toate cască un deficit bugetar imens, adăugându-se deja celor 7 miliarde de lei alocate pensiilor speciale, având în acest moment 700 de parlamentari cu pensii medii de 13.000 de lei. Române, luptă-te cu aşa ceva, dacă poţi!
			Domnul Ştefan Muşoiu: "Comisia Europeană confirmă că România nu are dezechilibre economice" Raportul semestrial al Comisiei Europene, publicat săptămâna trecută, confirmă că România nu are dezechilibre economice. Concret, documentul european contrazice întreaga strategie panicardă a opoziţiei, de manipulare şi inducere în eroare a opiniei publice, privind o imaginară prăbuşire economică care ar fi cauzată de guvernarea noastră. Pe lângă faptul că Raportul semestrial pentru anul 2018 al Comisiei Europene demonstrează că România nu are dezechilibre economice, un alt rezultat îmbucurător al analizei este faptul că ţara noastră nu a beneficiat de un bilanţ aprofundat, în comparaţie cu alte multe state europene. Şi asta pentru că România este, din punct de vedere macroeconomic, mai stabilă şi mai puţin expusă riscurilor, anul acesta, decât Franţa, Germania, Olanda, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Irlanda, Italia, Portugalia, Spania sau Suedia. O altă veste bună este şi faptul că forul european a adresat ţării noastre doar trei recomandări pentru 2018. Acestea vizează politica fiscal-bugetară, sănătatea, educaţia şi administraţia publică. Numărul recomandărilor adresate României a variat în ultimii ani, de la opt, în 2013, până la trei, în 2018. Toate exigenţele din Raportul semestrial al Comisiei Europene sunt în atenţia Executivului şi îşi vor găsi rezolvarea corespunzătoare cât de repede posibil. Ţin să vă reamintesc, dragi colegi din opoziţie, că Executivul european mai confirmă şi faptul că România a înregistrat progrese pentru 68% dintre toate recomandările adresate ţării noastre, începând cu anul 2013. Însă în privinţa deviaţiei semnificative de la obiectivele bugetare pe termen mediu, respectiv MTO, raportul Comisiei Europene semnalează că încă nu s-au produs corecturile necesare. Nevoia acestor corecturi a survenit după contraperformanţa Guvernului Cioloş, care a preluat MTO de minus 0,6% din PIB, dar pe care l-a crescut, într-un singur an de guvernare, la minus 2,6% din PIB, consistent în afara marjei recomandate de 1,6% din PIB. Această problemă generată de tehnocraţi, semnalată în documente oficiale ale Comisiei Europene, este una dintre priorităţile Cabinetului Dăncilă, motiv pentru care se află în curs de rezolvare, doar că, nu este un proces simplu, ci unul de durată, care cere timp.
			Domnul Nicolae Georgescu: "1 iunie, o zi cu dublă semnificaţie pentru copii şi părinţi" În august 1925, la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor de la Geneva, cei 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului, menţionând pentru prima dată ziua copilului. După această conferinţă, multe guverne au introdus celebrarea zilei copilului la diferite date calendaristice. În anul 1954, Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite, UNICEF, a emis o recomandare prin care se sugera ca fiecare stat să stabilească o zi a copilului. În România, Ziua copilului se sărbătoreşte la 1 iunie. Totodată, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite ONU, a proclamat în anul 2012, prin Rezoluţia 66/292, ziua de 1 iunie ca Ziua mondială a părinţilor, pentru a le arăta părinţilor din întreaga lume respectul cuvenit. Ziua dedicată părinţilor reprezintă o oportunitate pentru exprimarea preţuirii deosebite faţă de părinţii de pe întreaga planetă, pentru angajamentul lor faţă de copii şi pentru sacrificiul acestora, pe tot parcursul vieţii. Pe 1 iunie, fiecare dintre noi îşi aminteşte de momentele frumoase ale copilăriei, întorcându-se cu gândul în trecut sau retrăind-o prin ochii oricărui copil. În acelaşi timp, fiecare părinte este îndemnat să creeze un climat armonios şi de înţelegere reciprocă în cadrul familiei. Ziua copilului ne impulsionează să ne bucurăm de fiecare zi şi clipă a vieţii, precum cei mici, să sărbătorim alături de copiii, nepoţii, fraţii sau prietenii noştri, să ne lăsăm inspiraţi de bucuria lucrurilor simple, să nu uităm de copilul din noi! Stabilirea unei zile a părinţilor s-a întemeiat pe recunoaşterea rolului fundamental pe care tatăl şi mama îl au în viaţa copiilor lor, dar şi pe conştientizarea unor pericole la care aceştia sunt expuşi în societatea contemporană, a unor circumstanţe socio-economice care îi împiedică să îşi îndeplinească datoria pe care o au faţă de copii. Dedicarea zilei de 1 iunie copiilor şi părinţilor, are rolul de a reafirma importanţa copiilor pentru viitorul omenirii, rolul tatălui şi al mamei, al familiei în general, în sănătatea şi în dezvoltarea generaţiilor următoare. Ziua de 1 iunie este ziua în care se celebrează miracolul naşterii, al purităţii, întoarcerea la inocenţă, dar şi importanţa şi responsabilitatea părinţilor în promovarea şi protejarea bunăstării copilului. Nu există limite de vârstă atunci când vine vorba de a sărbători ziua copilului şi a părinţilor. Oricare dintre noi, copil sau părinte, are voie să se simtă copil şi chiar este necesar ca măcar o dată pe an să lăsăm în urmă gândurile şi problemele de zi cu zi, să zâmbim.
			Domnul Nicolae Giugea: "Autostrăzi cu taxă pentru olteni?" Din păcate, la ultima şedinţă a Guvernului Dăncilă, a trecut aproape neobservată o decizie foarte importantă a acestuia, care confirmă pe deplin dezinteresul total al PSD-ALDE pentru aducerea fondurile europene nerambursabile în ţară şi clarifică şi mai mult ceea ce urmăresc cei care conduc într-un mod dezastruos România. Sub pretextul că de astăzi încolo PSD-ALDE se vor apuca de guvernare, s-au înşirat o sumedenie de investiţii care urmează a se realiza, nu din fonduri europene gratuite, ci prin parteneriate public-privat. Trecând peste obişnuita mutilare a limbii române, la care pe doamna Dăncilă nu o bate nimeni, aş vrea să vă reţin cu numai câteva dintre investiţiile strategice care vor fi realizate prin parteneriat public-privat: autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov, autostrada Târgu Mureş-Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, autostrada Bucureşti-Craiova-Lugoj, Oraşul medical universitar complex "Carol Davila" care va cuprinde Spitalul Republican, Facultatea de Medicină, Campus universitar şi medical etc. Stimaţi colegi din PSD şi ALDE, mulţi dintre dumneavoastră nu cred că înţelegeţi rostul indignării mele, însă poată mă lămuriţi şi pe mine în legătură cu această decizie, pentru că, personal, chiar nu o înţeleg. În primul rând, vă rog să spuneţi dacă Guvernul Dăncilă a renunţat, de bună voie şi nesilit de nimeni, la cele peste 27 de miliarde de euro din fondurile europene nerambursabile pe care le mai putem aduce în ţară în următorii 2 ani şi jumătate? Vă întreb acest lucru, pentru că cea mai mare parte a investiţiilor, pe care doamna Dăncilă le anunţă a fi realizate în parteneriat public-privat, erau prinse în finanţarea gratuită de la Uniunea Europeană. Autostrada Olteniei, de la Craiova la Piteşti, de care şi-au bătut joc mai multe guverne la rând, era inclusă la finanţare prin fonduri nerambursabile. Ce a făcut Guvernul? A renunţat la banii europeni? Şi spitalul republican din Bucureşti, acela cu termen de execuţie de... 20 de ani, trebuia să se facă tot pe fonduri gratuite. Şi pentru acela s-a renunţat la banii europeni? Dacă ne luăm după fostul prim-ministru Mihai Grindeanu şi autostrada Târgu Mureş-Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni trebuia să se facă tot pe bani europeni! Şi pentru aceasta s-a renunţat la banii europeni? Stimaţi parlamentari ai PSD-ALDE, mergeţi acasă şi spuneţi-le celor care v-au ales că aţi renunţat la miliardele de euro gratuiţi de la Uniunea Europeană şi nu veţi mai construi nimic din banii europeni! Spuneţi-le celor care v-au dat încrederea că iarăşi îi înşelaţi cu proiecte care vor rămâne tot pe hârtie. Mai grav este faptul că, dacă prin nu ştiu ce minune am presupune că autostrada Olteniei, Craiova-Piteşti, se va realiza în parteneriat public-privat, atunci cine va vrea să circule pe ea va trebui să plătească taxă de autostradă! Dacă s-ar fi făcut din bani europeni, atunci accesul pe ea ar fi fost gratuit. Vă rog să le spuneţi oltenilor şi moldovenilor că, deşi sunt cei mai săraci din Uniunea Europeană, pentru ei Guvernul va face autostrăzi cu taxă. Să ştiţi că abia acum înţeleg toate problemele, chipurile de natură tehnică, prin care Guvernul a împiedicat sistematic licitaţiile şi construcţia din fonduri europene a drumului expres Craiova-Piteşti. Se pare că nu a fost niciun moment vorba despre nepricepere, ci de intenţie şi de un plan foarte bine pus la punct. Dacă şi acest lucru l-am clarificat, ceea ce mai rămâne de văzut este beneficiarul proiectelor public-privat, adică să urmărim aceste proiecte şi să vedem cui îi face Liviu Dragnea cadouri de miliarde de euro.
			Domnul Nicolae Neagu: "Politicile bugetar-fiscale ale Guvernului PSD-ALDE îndepărtează România de zona euro" Raportul de convergenţă pentru 2018, publicat de curând de Comisia Europeană, plasează România în afara aderării la zona euro, întrucât nu mai îndeplineşte criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung şi nici pe cel referitor la stabilitatea preţurilor. Pe lângă criteriile formale, în România, legislaţia nu este pe deplin compatibilă cu normele uniunii economice, ne precizează acelaşi raport de convergenţă. Rata inflaţiei nu poate fi mai mare cu mai mult de 1,5 puncte procentuale faţă de rata medie a celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate, aşadar valoarea de referinţă este de 1,9%, însă la noi această creştere a inflaţiei s-a accentuat ajungând în luna martie la 4% şi va ajunge la 4,2% în anul 2018, potrivit Raportului Comisiei Europene. Dobânzile pe termen lung, urmând tendinţele presiunilor inflaţioniste, depăşesc cu 0,9 puncte procentuale valoarea de referinţă pentru convergenţa de 3,2%, conform raportului citat. Cu toate că deficitul bugetar a fost de 2,7% din PIB, la limită, sub pragul de 3% stabilit de Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene, TFEU, creşterea accentuată de la 0,8%, în 2015, precum şi neîndeplinirea obiectivului pe termen mediu, MTO nu sunt favorabile României, din punctul de vedere convergenţei cu zona euro. Comisia Europeană a estimat deja faptul că deficitul bugetar consolidat va creşte până la 3,4%, în anul 2018, şi până la 3,8%, în anul 2019, crescând şi deficitele structurale, ca urmare a politicilor fiscale, salariale şi de pensii. Implementarea cadrului fiscal, mai ales al Legii responsabilităţii fiscale, a fost slabă în ultimii ani, spune raportul Comisiei Europene! Conform raportului Comisiei Europene, planurile fiscale pe termen mediu nu sunt adecvate cu procesul bugetar, iar opiniile şi recomandările Consiliului Fiscal nu sunt suficient luate în seamă. Independenţa Băncii Naţionale a României a fost de asemenea analizată de Comisia Europeană, în contextul celui de-al cincilea criteriu de convergenţă, cel privind adaptarea legislaţiei naţionale. Şi concluzia este că nu stăm bine nici la acest capitol. Concluzia după ce Comisia Europeană, prin comisarul Corina Creţu - PSD! - critică Guvernul pentru lipsa absorbţiei fondurilor europene, ar trebui să ne îngrijoreze mai mult, deoarece, oficial, prin raportul de convergenţă, Comisia Europeană ne anunţă faptul că ne îndepărtăm de zona euro. Şi mai exact când anume? În anul Centenarului Marii Uniri Naţionale şi în anul pregătirii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, România deţinând preşedinţia anul viitor începând cu data de 1 ianuarie 2019. Cât de evident trebuie să fie pentru PSD-ALDE că aleg să guverneze depărtându-se de Europa şi depărtând România de Europa? De aceea, sunt convins că o moţiune de cenzură împotriva guvernului Dăncilă-PSD-ALDE este obligatorie pentru PNL. Această moţiune poate fi un punct de revenire spre o guvernare responsabilă pentru români şi bineînţeles o guvernare proeuropeană!
			Domnul Silviu Nicu Macovei: "Ce motive au românii să se întoarcă în ţară?" În aceste zile am simţit un mare gol în stomac, din plin, completat de o foarte mare îngrijorare! Motivul acestei stări profund negative este dat de un ultim raport al Comisiei Europene, care arată, din nou, o imagine a României foarte îndepărtată de visele şi aşteptările noastre. Cifrele sunt reci şi neiertătoare - peste 20% din forţa de muncă activă a României se află în afara graniţelor ţării. Unul din cinci români, cu vârsta între 20 şi 60 de ani munceşte într-o ţară a Uniunii Europene. Este un record pentru toate celelalte 27 de membre ale UE. Media celorlalte ţări este la 4%. În anul 2007 doar 5% din forţa de muncă din România era plecată în afară, iar acum 20%! Poate că în urmă cu zece ani motivele acestui fenomen ar fi fost cât se poate de pragmatice - preţurile din România erau echivalente cu cele din vest, dar salariile de cinci ori mai mici şi de aceea oamenii plecau. Totuşi, în acest deceniu trecut de la intrarea României în Uniunea Europeană, lucrurile s-au schimbat. Un studiu publicat de Asociaţia Open Society, ramura din Sofia - deci o sursă independentă şi credibilă - arată că în următorii zece ani România va ajunge la 90% din PIB-ul mediu al Uniunii Europene pe cap de locuitor. Mai concret, în zece ani vom ajunge din urmă ţări europene mult mai dezvoltate la care nici nu visam în urmă cu nişte ani. Suntem pe calea cea bună şi tocmai suntem la jumătatea îndeplinirii visului de a fi o ţară democrată, civilizată şi dezvoltată economic. Atunci, în aceste condiţii, de ce pleacă românii în putere din ţara care are cea mai mare creştere economică din UE şi care se dezvoltă pe an ce trece? Deşi motivele sunt poate neimportante, soluţiile fiind cele care fac diferenţa, îmi permit să emit o opinie personală. Oamenii pleacă fiindcă în ţară există o stare de incertitudine, o atmosferă în care oamenii nu pot să îşi mai proiecteze viitorul. Pe scurt, nu ştiu ce le rezervă ziua de mâine. În acest caz, vina aparţine acelor forţe politice de opoziţie care au tot interesul de a întreţine o astfel de stare generală de tensiune, fiindcă, îşi imaginează ei, vor câştiga voturi din spaima românilor! Partidul Social Democrat, aflat la guvernare de drept şi prin votul acordat de români, trebuie să afirme mai răspicat toate acele lucruri bune făcute pentru toţi cetăţenii acestei ţări! Pleacă oamenii în străinătate fiindcă salariile sunt mici? Noi am crescut salariul minim pe economie la un nivel decent fără precedent în istoria recentă a României. Părăsesc tinerii ţara fiindcă nu au posibilităţi de dezvoltare? Am introdus Start-Up Nation, am menţinut Programul Prima casă, Programul Rabla şi vom garanta împrumuturi pentru studii. Stimaţi colegi, vă întreb cu sinceritate, aveţi idee de câteva motive pe care le-ar avea românii să se întoarcă în ţară? Sunt sigur că puteţi găsi o mulţime de exemple pro şi contra, însă eu îmi permit să vă ofer doar patru: Aici este ţara în care s-au născut, au crescut şi s-au format ca oameni harnici, gospodari; aici sunt cei de acelaşi neam şi aceeaşi credinţă; În România le sunt toţi cei dragi, familii, prieteni, oameni care pot să le înţeleagă tristeţile şi bucuriile; România se dezvoltă şi devine o ţară demnă, civilizată. Încă nu suntem închistaţi în reguli şi limitări, dar suntem departe de haosul unor ţări în curs de dezvoltare; Aici există bani care să îi ajute să îşi deschidă o afacere acasă. Prin Programul pentru diaspora se pot accesa fonduri de până la 40.000 de euro. Apropo de acest ultim motiv, sunt 3.000 de comune în România. De ce nu ar fi 3.000 de brutării, 3.000 de lăptării şi 3.000 de carmangerii unde să mănânce măcar oamenii unii de la alţii, dacă nu să trimită şi celor din oraş? Cu 40.000 de euro poţi deschide oricare dintre aceste mici afaceri! Poate un singur lucru încă îi mai sperie pe românii plecaţi afară şi îi împiedică să revină, birocraţia şi modul în care statul relaţionează cu cetăţenii. Acum există tehnologii moderne, există forţa de a schimba mentalităţi. Dar trebuie să fie şi din partea noastră, a demnitarilor statului român, şi dorinţa de face o administraţie care să fie prietenoasă cu oamenii. În încheiere, mai spun doar că românii au nevoie să îşi proiecteze viitorul, să privească cu încredere în faţă. Trăim mai bine ca acum 15 ani, dar ne plângem mai mult. Bunicii noştri au trecut prin foamete şi război şi totuşi au construit această ţară! Iar pentru românii noştri din afară am un îndemn simplu - mai bine încerci să îţi faci o viaţă între ai tăi, decât să speli vase printre străini pentru un televizor mai bun sau o maşină mai nouă.
			Domnul Laurenţiu Nistor: "Coaliţia PSD-ALDE merge înainte!" Majoritatea PSD-ALDE este solidă, în ciuda atacurilor repetate împotriva partidului nostru. Mai mult decât atât, aceste atacuri ne determină şi mai mult să realizăm ce am început. Ameninţările preşedintelui Klaus Iohannis, plângerea penală a liderului PNL şi plecarea unora din partid fac parte dintr-un plan nereuşit. Iar noi suntem datori să apărăm voturile românilor acordate în decembrie 2016. Trădarea unor colegi care au ales să se alăture altei formaţiuni politice ne întăreşte convingerea că nu trebuie să uităm încrederea care ne-a fost acordată, chiar dacă unii aleg să facă asta pentru nişte promisiuni vremelnice. Cei care au demisionat din PSD au impresia că pot destabiliza partidul, dar le spun că se înşeală amarnic. Gestul lor este lipsit de onoare şi nu face decât să ne dea motive în plus să rămânem uniţi pentru a duce la îndeplinire cel mai ambiţios program de guvernare pe care l-a avut România în ultimele decenii. Mă întreb dacă aceşti dezertori sunt conştienţi de faptul că sunt folosiţi ca nişte simple instrumente în lupta de a suprima guvernarea PSD. În momentul în care îşi vor fi îndeplinit scopul, vor fi înlăturaţi. Cel mai tare doare faptul că şi-au trădat alegătorii. Dar vor constata acest lucru când va fi prea târziu. Miza finală nu este guvernarea, ei sunt dispuşi să sacrifice orice, inclusiv stabilitatea României. Dar noi suntem aici, iar uniţi suntem puternici. Uniţi mergem înainte pentru binele românilor. Pentru că ei sunt cei care au ales şi au decis - o decizie legitimă - vorbim despre votul democratic a milioane de români. Coaliţia PSD-ALDE merge înainte!
			Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral: Ziua copilului este motiv de bucurie, în mod normal, pentru cele aproximativ 4 milioane de copii din România. Am folosit sintagma "în mod normal", pentru că avem 55.000 de copii care se află în sistemul de protecţie specială, în care condiţiile nu sunt tocmai prielnice. Alţi copii, deşi trăiesc în familiile de origine şi am crede că sunt mai protejaţi, sunt supuşi diferitelor forme de violenţă: abuz fizic; abuz emoţional; abuz sexual; neglijare; exploatare ş.a.m.d. În România, în urma cazurilor raportate, constatăm că în fiecare oră 2 copii sunt victime ale violenţei. Dar dacă le-am include şi pe cele neraportate? Cu siguranţă cifra ar fi mult mai alarmantă. În 2016, s-au înregistrat 14.323 de cazuri de abuz, neglijare şi exploatare a copiilor, iar în prima jumătate a anului 2017, cifrele au preconizat o creştere a acestor situaţii. În perioada ianuarie-iunie 2017 s-au raportat 7.622 de cazuri, dintre care s-au închis puţin peste jumătate şi doar pentru 6,6% dintre ele s-a început urmărirea penală a agresorului. De asemenea, din totalul de cazuri raportate în prima parte a anului 2017, în peste 90% dintre situaţii agresorul a fost un membru al familiei. Anual, numărul victimelor în rândul copiilor creşte cu aproximativ 1.000. Violenţa, sub toate formele ei, are consecinţe grave asupra copiilor noştri şi vă amintesc aici doar câteva dintre ele: depresie, tulburări de stres traumatic, anxietate, ADHD, delincvenţă, consum de droguri, suicid. Copiii de azi vor fi adulţii de mâine şi nu ne putem aştepta ca în viitor comportamentul lor să fie benefic pentru societate, dacă noi permitem acum să fie supuşi unor astfel de traume. Trebuie să avem #0ToleraţăPentruViolenţă şi vă rog să susţinem orice proiect care are ca scop protejarea interesului superior al copilului!
			Domnul Claudiu-Vasile Răcuci: "Miting pentru susţinerea alfabetului?" Un partid politic aflat la guvernare într-o ţară democratică nu are niciun argument să organizeze mitinguri populare pentru susţinerea Guvernului. Acest tip de manifestări sunt specifice exclusiv regimurilor personale ale unor lideri autoritari sau dictatoriali, care simt nevoia de a mistifica realitatea şi de a crea falsa impresie că sunt iubiţi de popor, ori este expresia guvernărilor falimentare. PSD şi ALDE au înşelat milioane de români cu promisiuni, care mai de care mai mincinoase, iar acum, când au ajuns la fundul sacului bugetar, dau din colţ în colţ şi nu mai ştiu ce tertipuri să folosească pentru a devia atenţia populaţiei de la adevăratele probleme. În contextul în care este de domeniul evidenţei că Guvernul nu are bani pentru plata pensiilor şi salariilor până la sfârşitul anului, nici bani pentru majorarea pensiilor pe jumătate de an, marii strategi străini ai domnului Liviu Dragnea au decis organizarea unui miting popular pentru, chipurile, "susţinerea Guvernului". Cum care Guvern? Guvernul Dăncilă. Nu întâmplător am intitulat declaraţia mea de astăzi "Miting pentru susţinerea alfabetului?", deoarece doamna Dăncilă nu are nevoie de susţinere, ci de nişte cursuri elementare la orice şcoală primară. Susţinere politică are. Chiar dacă PSD-ALDE a pierdut majoritatea parlamentară, au încă aliaţi de nădejde în UDMR şi minorităţi, care sunt lipiţi de 28 de ani de guvernare, indiferent cât de slab este Guvernul. Aşadar, doamna Dăncilă nu are de ce se teme din acest punct de vedere. În legătură cu unele potenţiale acuzaţii privind ilegalităţi comise în exercitarea funcţiei, dacă Domnia Sa nu a greşit, chiar nu are de ce să îşi facă griji! Despre susţinerea populaţiei chiar ar trebui să-şi facă griji, căci niciun român nu a simţit beneficiile creşterii economice şi creşterile promise de venituri. Singurul lucru resimţit de populaţie sunt creşterile de preţuri, care i-au făcut mai săraci decât în urmă cu doi ani. Doamna Dăncilă se teme cu siguranţă de limba română, pe care o mutilează ori de câte ori o foloseşte. Nu o spun cu răutate, ci o spun cu indignare, căci noi, adulţii, constant facem presiuni asupra copiilor să meargă la şcoală, să studieze, să poată să aibă succes în viaţă. Ce poate înţelege un copil atunci când vorbeşte doamna Dăncilă? Cu cât treci mai rar pe la şcoală, cu atât ai şanse mai mari să ajungi om mare în statul român? Este de necontestat faptul că PSD-ALDE îşi bate joc de un popor întreg, menţinând în funcţie un prim-ministru cu totul neadecvat acestei funcţii. Doamna Dăncilă nu este doar incompatibilă cu limba română, ci şi cu orice funcţie de decizie în statul român. Să nu înţelegeţi greşit! Domnia Sa nu are nicio vină, poate doar pe aceea de a fi acceptat să fie numită într-o asemenea funcţie, din care se face de râs în fiecare zi. Cei care trebuie criticaţi sunt Dragnea şi Tăriceanu, care şi-au pus un interpus în funcţia de premier. Domnul Dragnea este fericit că doamna Dăncilă este "neconflictuală" şi că, prin Domnia Sa, el exercită funcţia de prim-ministru de facto al României. Dacă de la domnul Dragnea nimeni nu şi-a formulat prea multe aşteptări, de la domnul Tăriceanu oamenii aşteptau ceva mai mult. În primul rând, de la domnul Tăriceanu nu ne-am fi aşteptat să-şi vândă principiile şi valorile pentru scaunul moale de şef al Senatului şi să fie părtaş la dărâmarea unor proiecte la care şi Domnia Sa a contribuit: dărâmarea sistemului alternativ de pensii administrate privat - Pilonul II; sacrificarea investiţiilor publice strategice; compromiterea consolidării fiscale şi măcelărirea reformei fiscale făcute în anul 2015, prin concursul tuturor partidelor politice. Aşadar, stimaţi colegi din PSD-ALDE, la mitingul pe care vreţi să îl organizaţi în 9 iunie, să nu uitaţi să strigaţi: susţinem alfabetul! Respectăm gramatica şi limba română! Jos incompetenţa! Jos adevăratul prim-ministru, Nicolae-Liviu Dragnea!
			Doamna Raluca Turcan: "Sibienii îşi apără pensiile - aproape 1.000 de semnături în mai puţin de două zile!" Chemarea lansată de PNL Sibiu către sibieni, de a reacţiona împotriva naţionalizării Pilonului II de pensii, a strâns în mai puţin de două zile 960 de semnături. Sibienii nu vor accepta vreodată ca vreun partid să-şi bată joc de economiile lor, nu vor permite să le fie confiscat viitorul de aceeaşi guvernare care îşi bate joc de prezent. Liberalii se vor afla în fiecare zi pe străzi şi le vor explica oamenilor cum îi va afecta ceea ce PSD şi ALDE pun la cale. Le vom spune cetăţenilor ce soluţii avem noi şi îi vom ruga să ne susţină în lupta cu minciuna şi hoţia.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: "Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale - un proiect important care completează transpunerea Directivei 2010/75/UE (IED)" La data de 23 mai 2018 a fost adoptat de Camera Deputaţilor, cu 266 de voturi pentru, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale. În data de 11 aprilie 2018, proiectul de lege a primit, de asemenea, cu majoritate de voturi şi o abţinere, avizul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Cadrul legal privind emisiile industriale la nivel european este asigurat de Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010, care priveşte prevenirea şi controlul integrat al poluării. În România, Directiva 2010/75/UE (IED) a fost transpusă prin Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale. Proiectul privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale are drept obiectiv corectarea unor referinţe juridice expuse în Legea nr. 278/2013, respectiv completarea unor formulări incomplete şi reformularea unor articole pentru o mai bună clarificare şi transpunere a Directivei 2010/75/UE (IED). Necesitatea acestor clarificări suplimentare în actul normativ, la nivel naţional, a fost subliniată de Comisia Europeană în urma verificării transpunerii IED în România şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Aşadar, acest proiect de lege adoptat săptămâna trecută aduce un progres în cadrul actului normativ naţional cu privire la emisiile industriale, corectând şi clarificând anumite aspecte semnalate în urma procesului de transpunere a Directivei 2010/75/UE (IED), cum ar fi prevederea evaluărilor care să stea la baza acordării sau neacordării unor valori limită de emisie mai permisive - art. 15 alin. (5) şi alin. (6). De asemenea, unele articole au fost reformulate, cum ar fi art. 31 alin. (2), ca urmare a unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale. Adoptarea acestei legi arată că dorinţa coaliţiei este de a duce România mai departe în progresul său legislativ european, acţionând rapid pentru politici durabile şi conştiente, evitând astfel declanşarea unor acţiuni de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor ce revin statelor membre europene.
			Domnul Sorin-Ioan Bumb: "PSD vinde economia naţională pentru a plăti pensiile şi salariile" Criza economică şi financiară în care PSD a aruncat România continuă să se adâncească şi să cuprindă noi sectoare ale economiei naţionale, care oricum merge foarte rău, după ce managerii numiţi de la partid au preluat conducerea firmelor de stat. După naţionalizarea Pilonului II de pensii, în jurul căreia se face gălăgie doar ca să ne obişnuim cu ideea, PSD readuce pe tapet controversatul Fond Suveran, o megastructură economică care ar urma să înglobeze circa 90 de companii de stat, cu un capital social de peste 9 miliarde de lei şi care va fi administrată de doar 16 oameni, numiţi politic, de Parlamentul majoritar PSD, cel mai probabil după principiul vocea şi talentul. Disperat să facă rost de bani pentru ajutoare sociale, pensii şi salarii, PSD pune la mezat tot ce a mai rămas de valoare în economia românească. Participaţiile statului la companii precum Hidroelectrica, Romgaz, Aeroporturi Bucureşti, Imprimeria Naţională, Nuclearelectrica, Electrica, Registrul Auto Român, Portul Constanţa, SALROM, Poşta Română, Romsilva, Metrorex, Aeroportul Internaţional Kogălniceanu, CEC, Eximbank, Tarom, GDF Suez Energy, E.ON, Rompetrol Rafinare, OMV Petrom, ar urma să constituie acest Fond Suveran. Teoretic, banii ar urma sa fie folosiţi pentru investiţii, dar, practic, ei se vor topi în buzunarele celor plătiţi de la bugetul de stat. Cea mai bună dovadă că aşa se va întâmpla este tocmai declaraţia viceprim-ministrului Viorel Ştefan, care a anunţat că trei noi cioturi de autostradă se vor construi prin parteneriat public-privat sau cu bani de la Banca Mondială, deci nu cu banii din acest Fond Suveran! Iată deci că PSD pregăteşte o megaţeapă, un fel de fond de urgenţă la dispoziţia domnului Dragnea, din care va plăti pensii, salarii şi ajutoare, dar va alimenta şi puşculiţa de partid. Aceasta, în condiţiile în care România a ajuns la cea mai mică rată de absorbţie din istoria sa, a banilor de la Uniunea Europeană, pentru că Guvernul incompetent al PSD nu este în stare să atragă decât criticile comisarului european provenit chiar din rândurile sale.
			Doamna Eliza-Mădălina Ştefănescu: "1 iunie, Ziua copilului" "Ce greşeală este să crezi că un copil, pentru că e mic, poartă în el visuri minuscule!" - Sunt cuvintele spuse de marele român George Enescu, vorbe de o însemnătate foarte mare, pe care ar trebui să ni le amintim mereu. Ziua copilului este sărbătorită la această dată de peste 45 de ţări, făcându-ne pe toţi să ne reamintim câte nevoi, dar şi câtă nevoie de sprijin au cei mici. Ca parlamentar, mă preocupă constant felul în care copiii din ţara noastră cresc şi trăiesc, pentru că ei sunt viitorul României. Parlamentul şi Guvernul României au ca prioritate ca fiecărui copil din această ţară să îi fie bine. Un prim pas către o viaţă mai bună a copiilor este Legea adopţiei, care urmează să fie modificată semnificativ, astfel încât să înlesnească întreg procesul pentru cei care doresc să adopte. Fiecare copil rămas fără părinţi va putea ajunge cât mai repede într-o casă, pentru a primi afecţiunea şi grija pe care le merită. Prin Programul de guvernare al Partidului Social Democrat, multe lucruri asumate sunt legate de necesităţile celor mici: construirea de şcoli, dotarea lor cu echipamente, crearea unei culturi digitale corespunzătoare erei în care trăim, dar şi reînfiinţarea şcolilor de meserii. Nu în ultimul rând, prin Pachetul social garantat pentru educaţie, se urmăreşte ca absolut toţi copiii, indiferent de religie, statut social, capacităţi psiho-motorii sau etnie, să aibă şanse egale de formare. Printr-un sistem educaţional la cele mai înalte standarde, printr-un sistem social care să îi sprijine pe cei mai puţin norocoşi, prin sport, cultură şi diverse activităţi destinate lor, copiii cresc şi se dezvoltă armonios. Tot ceea ce este realizat în România în fiecare zi este strâns legat de copii şi de ceea ce înseamnă ei, atât pentru familiile lor, cât şi pentru societate. Înseamnă creştere şi etapizare, sănătate şi educaţie, protecţie şi prevenţie, cultură şi sport, antreprenoriat şi management. Viaţa noastră este viaţa copiilor din jurul nostru, aşa că trebuie să o construim atent. Cu prilejul Zilei copilului, doresc să urez multă sănătate tuturor copiilor români, fără să îi uit, desigur, pe cei care le sunt alături zi de zi, cu toate puterile şi resursele lor. Visurile celor mici sunt până la urmă şi visurile noastre, iar noi, ca parlamentari şi politicieni, trebuie să îi ajutăm să le realizeze!
			Domnul Angel Tîlvăr: "Medicii din serviciile de planificare familială trag un semnal de alarmă!" Sănătatea reproducerii, la nivel internaţional, este recunoscută drept una dintre componentele fundamentale necesare dezvoltării umane. De ea depinde sănătatea generală a populaţiei, prosperitatea şi dezvoltarea fiecărei societăţi. Comportamentul reproductiv sănătos asigură un impact pozitiv asupra generaţiilor următoare. Implementarea efectivă a planificării familiale aduce cu sine un număr extrem de mare de beneficii: reduce numărul de sarcini nedorite şi de avorturi; previne mortalitatea şi morbiditatea indusă de sarcină, micşorează incidenţa infecţiilor cu transmitere sexuală, inclusiv a infecţiei cu HIV/SIDA; protejează sănătatea adolescenţilor şi este una dintre cele mai reale şi eficace posibilităţi de a ameliora sănătatea şi bunăstarea femeilor, a bărbaţilor, a tinerilor şi implicit, a comunităţii. De asemenea, prin educarea populaţiei în centrele de planificare familială, se previne fenomenul de abandon în spitale, în maternităţi şi ulterior, în instituţii de îngrijire a copilului. Conform datelor statistice publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, numărul avorturilor efectuate zilnic în întreaga lume se ridica la circa 125.000, ceea ce este corespondentul a 40-50 de milioane de avorturi pe an. România se confruntă cu un declin demografic drastic - se estimează că până în 2050 populaţia României ar putea scădea până la 14-16 milioane de persoane, potrivit ONU şi datelor publicate pe site-ul Băncii Europene. România ocupă locul al doilea în lume în statistica numărului de avorturi raportat la populaţia actuală, iar Rusia este pe locul întâi - 22.832.650 de avorturi legale, chirurgicale, doar în spitalele de stat, în perioada 1958-iunie 2016, faţă de o populaţie de 19.760.000 de persoane la 1 ianuarie 2016. Au fost 925.888 avorturi în perioada de liberalizare 1990-iunie 2016, 27 de ani. Media în primele 6 luni din 2016 a fost de 185, 4 avorturi chirurgicale efectuate pe zi în spitalele de stat. Programul naţional de sănătate a reproducerii şi planificare familială a început în România în anul 1993, prin înfiinţarea cabinetelor de planificare familială în toate judeţele ţării, acoperind aproape în totalitate mediul urban. De-a lungul timpului, personalul medical din aceste cabinete a participat la diferite cursuri de instruire şi perfecţionare organizate de Ministerul Sănătăţii, de Centrul de Perfecţionare şi Educaţie continuă a medicilor şi farmaciştilor, în parteneriat cu Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, UNFPA, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, OMS, şi diferiţi finanţatori - Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională, USAID, şi de Institutul de Cercetare şi Formare John Snow, JSI. În urma acestor cursuri, medicii din aceste cabinete au devenit în marea lor majoritate formatori în sănătate sexuală şi reproductivă. Ei au fost ulterior implicaţi în formarea medicilor de familie şi a asistentelor din mediul rural, pentru a putea implementa programul gratuit de distribuţie de contraceptive în mediul rural. Cabinetele de planificare familială au un rol important, medicii fiind cei care pot să conştientizeze populaţia, să facă educaţie medicală, numai că nu găsesc susţinerea necesară. În ultimul timp, am primit semnale îngrijorătoare din partea mai multor asociaţii şi organizaţii nonguvernamentale implicate în procesul consilierii şi planificării familiale. Acestea susţin că, din păcate, în ultimii ani, Programul naţional de planificare familială a fost subfinanţat, fapt care a produs grave efecte în lanţ: creşterea alarmantă a numărului de sarcini nedorite, mai ales în rândul adolescentelor, creşterea numărului de avorturi, a numărului de copii instituţionalizaţi sau abandonaţi, creşterea numărului de cazuri de infecţii cu transmitere sexuală. La 24 martie 2015, IPPFEN, International Planned Parenthood Federation - European Network, dă publicităţii barometrul accesului femeilor la opţiuni de contracepţie modernă, care urmăreşte să ofere o privire comparativă generală asupra situaţiei şi politicilor referitoare la accesul femeilor tinere la contracepţie modernă în 16 ţări membre ale UE. România se numără printre ţările cu cea mai mică rată de acoperire dintre ţările cuprinse în raportul barometrului, 15,6%, în ceea ce priveşte accesul femeilor la opţiuni de contracepţie modernă. Mai mult de 11% din naşterile din România se înregistrează la fete cu vârsta sub 20 de ani. România are nevoie urgentă de politici privind drepturile şi sănătatea sexuală şi reproductivă, DSSR, prin care să abordeze sarcinile neintenţionate şi îmbunătăţirea accesului la opţiuni contraceptive moderne. Este stringentă obligaţia Guvernului să asigure finalizarea unei strategii privind drepturile şi sănătatea sexuală şi reproductivă, DSSR, domeniu prioritar al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care, în anul 2001, a lansat Strategia Europeană în Sănătatea Sexuală şi a Reproducerii şi a chemat toate statele membre ale Consiliului Europei să elaboreze documente strategice similare, reieşind din specificul naţional. Această prioritate este de altfel menţionată atât în recomandările ONU, cât şi în prevederile forurilor şi conferinţelor internaţionale din ultimii ani. După intrarea ţării noastre în UE, România nu a mai avut acces la fonduri de dezvoltare internaţională, acest lucru influenţând negativ organizarea instruirii profesorilor şi a personalului medical. Este necesară alocarea de fonduri europene şi naţionale pentru instruirea acestor profesionişti, ei reprezentând persoanele-cheie în îmbunătăţirea accesului la opţiuni contraceptive şi reducerea sarcinilor nedorite în România. În prezent, în România nu există o strategie naţională privind drepturile şi sănătatea sexuală şi reproductivă. Ultima Strategie Naţională privind Sănătatea Sexualităţii şi Reproducerii a acoperit perioada 2002-2006 şi nu a fost ulterior reînnoită. În 2013, Ministerul Sănătăţii a inclus unele prevederi ale proiectului Strategiei SRHR şi un buget specific pentru sănătatea sexuală şi reproductivă în elaborarea Strategiei Naţionale de Sănătate Publică 2014-2020. Accesul la planificare familială este facilitat în cadrul Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului, prin asigurarea accesului la contracepţie masculină şi contraceptive orale. Aşadar, situaţia prezentată este îngrijorătoare şi cred că este de datoria noastră să cerem lămuriri ministrului Sănătăţii, cu privire la elaborarea şi implementarea unei Strategii Naţionale de Sănătate Reproductivă, dar şi găsirea unor soluţii concrete pentru rezolvarea acestor probleme. În urma discuţiilor avute pe această temă cu asociaţii de planificare familială, care resimt acut lipsa ajutorului şi care cunosc în mod direct circumstanţele alarmante, s-au evidenţiat propuneri concrete pentru îmbunătăţirea acestei situaţii, pe care vi le prezint mai jos: Refacerea reţelei de cabinete de planificare familială, prin asigurarea personalului specializat în fiecare oraş din ţară; Actualizarea sistemului informatic, clinic şi logistic, legat de programul de planificare familială; Reluarea derulării Programului de distribuţie gratuită de contraceptive, prin organizarea unei licitaţii la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru achiziţionarea de contraceptive şi prezervative; Includerea cabinetelor de planificare familială în Programul de screening de cancer de col uterin şi cancer de sân, cu posibilitatea de a emite bilete de trimitere către alte specialităţi; Dotarea cabinetelor cu teste rapide pentru infecţiile cu transmitere sexuală, ITS, sarcină, ovulaţie, HIV etc.; Educaţia în şcoli, după curricule adecvate vârstei, să fie efectuată de personal calificat şi cu abilităţi de transmitere a informaţiei în mod corect şi complet; Asigurarea distribuţiei de contraceptive, precum şi a training-ului medicilor şi a asistentelor din mediul rural.
			Doamna Viorica Cherecheş: "Legea salarizării din domeniul sănătăţii a generat discriminare în sistemul sanitar" Legea salarizării (ne)unitare a fost modificată consecutiv de trei ori în ultimele 9 luni, dar rezultatul a dus la diferenţierea exagerată a categoriilor de personal din sistemul sanitar. Efectul legii a determinat destabilizarea veniturilor angajaţilor, ceea ce a generat proteste la nivel naţional. Medicii au primit majorări, dar salariile le-au fost influenţate de limitarea procentului de 30% al sporurilor. Asistentele au primit şi ele mai puţini bani, la fel restul categoriilor de angajaţi din spitale. Guvernul a realizat că a greşit. După aproape 4 luni, a încercat prin Ordonanţa de urgenţă din 16 mai, cu aplicabilitate de la 1 mai, să readucă salariile la un nivel care să asigure liniştea celor care guvernează. Primele patru luni ale anului 2018 au uitat să le compenseze. Oare au fost nevoiţi să acopere un deficit financiar din alt sector? Guvernul a făcut o economie însemnată în urma neplăţii drepturilor salariale la toate categoriile de angajaţi din sistemul sanitar. Concret, la un spital mediu de 150 de paturi, economia salarială - formată din diminuările salariale pentru categoriile de personal la care salariul de bază nu a crescut, dar s-a aplicat sporul minim din grila de spor în funcţie de specialitate, diferenţele rezultate din neplata zilelor nelucrătoare cu un procent de 100% şi neplata gărzilor efectuate de medici la procentele stabilite pentru luna februarie -, economia salarială făcută este de aproximativ 100.000 de lei pe lună. Transpunând la nivel naţional, la o cifră de 140.000 de paturi la nivelul spitalelor din România, economia este de 100.000.000 de lei lunar, echivalentul a 22.000.000 de euro. Este o sumă de care ar fi trebuit să beneficieze angajaţii din spitale, dar guvernanţii au fost nevoiţi să-i dea o altă utilitate. Probabil să-şi acopere lipsa de viziune şi profesionalism în gestionarea fondurilor destinate sănătăţii. Ordonanţa de urgenţă din 16 mai 2018 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu rezolvă discriminarea salarială creată în urmă cu patru luni, ci doar scoate gărzile efectuate de medici din calculul procentului de 30% asupra salariului de bază. Legea salarizării în sănătate generează discriminare şi dezbinare în rândul angajaţilor din sistemul sanitar. Lipsa de profesionalism din Ministerul Sănătăţii va determina în continuare instabilitate în sistemul sanitar, iar actul medical de care au mare nevoie pacienţii va fi mereu sub semnul nesiguranţei.
			Domnul Mihai Weber: "Modificările aduse domeniului achiziţiilor publice, susţinute de Partidul Social Democrat" De ceva vreme se discută despre numeroasele blocaje existente în domeniul achiziţiilor publice în România, drept pentru care Ministerul Finanţelor Publice a decis schimbarea modului în care se fac achiziţiile publice, blocate din cauza contestaţiilor şi a termenelor foarte lungi de soluţionare. Susţin în totalitate aceste modificări care urmează a fi adoptate în cele două ordonanţe de urgenţă, precum şi normele de aplicare prin care se aduc schimbări la Legea achiziţiilor publice. Potrivit ministrului finanţelor, Eugen Orlando Teodorovici, Curtea de Conturi va fi instituţia care va verifica modul în care a fost atribuit contractul de achiziţii publice şi aceasta pentru că, până în prezent, de foarte multe ori se suprapunea faţă de anumite atribuţii referitoare la controlul procedurilor de achiziţii publice cu Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, lucru care genera blocaje în sistem. O altă modificare face referire la faptul că, în cazul unei lucrări, nu se va relua procedura de achiziţie pentru partea din contract contestată. Aşa cum declara şi domnul ministru, de foarte multe ori se întâmplă ca în cazul unui contract de lucrări să se reia procedura de achiziţie publică pentru acea parte foarte mică necesară finalizării unui contract. Acest lucru ducea la luni, chiar ani de întârziere. O schimbare importantă este şi aceea de a reglementa, cu claritate, modul în care se face studiul de fezabilitate pentru partenerii privaţi, pentru concesiuni, precum şi la eliminarea notificării prealabile. În acest caz, deciziile Consiliului Naţional de Achiziţii Publice vor fi doar legate de ceea ce înseamnă companie care depune o contestaţie şi strict la ceea ce înseamnă oferta acestuia. Legat de contestatarii de proiecte, aceştia vor fi nevoiţi să depună o garanţie în momentul în care se hotărăsc să conteste un contract. În prezent avem o practică de a contesta pentru orice motiv, fie de a negocia ulterior cu acele companii care au câştigat pentru a renunţa la contestaţii, fie din dorinţa efectivă de a bloca progresul acestei ţări, acest aspect ducând la blocarea unor investiţii importante pentru România. De altfel, procedurile vor fi simplificate în sensul reducerii numărului de etape de evaluare a unui proiect, de la 15, în medie, la 4. De specificat este că reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Achiziţii Publice nu vor mai fi prezenţi la aceste proceduri, aceştia fiind cei care vor superviza modul de utilizare al banilor publici prin achiziţii publice, altele decât cele care vin de la Uniunea Europeană. Aceste măsuri sunt benefice pentru întregul sistem, implicit pentru România, având în vedere că toată economia se loveşte de existenţa acestei probleme. În acest fel, toate blocajele de la nivelul achiziţiilor publice vor fi înlăturate, procedurile de achiziţii fiind soluţionate la timp, fără întârzierile existente în prezent.
			Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: "Investiţiile în infrastructura de transport a judeţului Neamţ, o necesitate pentru dezvoltarea mobilităţii urbane şi rurale durabile" Dezvoltarea durabilă a judeţului Neamţ este strâns legată de investiţiile în domeniul infrastructurii de transport. Analizând politicile şi strategiile guvernamentale în materie de investiţii în domeniul transporturilor, putem trage concluzia că, cel puţin pentru zona de Nord-Est a ţării, acestea sunt fie nesemnificative, fie lipsesc cu desăvârşire. Urmând firul logic al celor menţionate, nu putem vorbi despre o dezvoltare durabilă fără a avea infrastructură de transport. Privind în perspectivă, judeţul Neamţ se află situat în afara traseului mai multor rute de transport intern şi internaţional care să îi confere atributele a ceea ce astăzi numim nod de transport. De exemplu, Nodul Piatra Neamţ beneficiază de conectivitate primară la reţeaua TEN-T Core principală, prin intermediul autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni. Din perspectiva coridoarelor prioritare TEN-T, România este traversată de: Coridorul 5, Orient-East Med, şi Coridorul 8, Rhin-Dunăre. Municipiul Piatra Neamţ nu beneficiază de conectivitate primară la cele două coridoare TEN-T prioritare. În prezent, singurele coridoare de dezvoltare sunt reţeaua rutieră formată din DN15 care leagă municipiul de Bacău, Iaşi, Suceava şi Târgu Mureş şi reţeaua feroviară formată din magistrala secundară 509: Bacău-Buhuşi-Roznov-Piatra Neamţ-Bicaz. Menţionez că în imediata apropiere a municipiului Piatra Neamţ se află doar două drumuri europene: E85, care traversează ţări precum Lituania, Belarus, Ucraina, România - Siret-Suceava-Fălticeni-Roman-Bacău-Buzău-Urziceni-Bucureşti-Giurgiu - Bulgaria, Grecia, dar şi E583, care începe de la Săbăoani, spre Iaşi şi apoi Sculeni şi regionala de cale ferată care leagă municipiul Piatra Neamţ de Bucureşti şi Iaşi. Deşi ministerele de resort - şi aici mă refer în mod special la Ministerul Transporturilor - au elaborate strategii sau planuri strategice care vizează dezvoltarea diferitelor ramuri necesare asigurării bunăstării sociale, problema nu este legată de lipsa documentelor cu caracter programatic, ci a transpunerii în practică a acestora. Conform Comisiei Naţionale de Prognoză - Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2018, cifrele ne arată că judeţul Neamţ se situează pe locul 4 în calitate de contributor la economia regiunii de Nord - Est a ţării cu un procent de 13% după Iaşi care are 28%, Bacău - 21%, Suceava - 17%, iar pentru anul în curs şi pentru anul 2018 sunt prognozate creşteri ale PIB de la 3,8%, cât era în 2016 la 3,9% pentru anul în curs, respectiv 4,2% pentru anul 2018. Cu toate acestea, în judeţul Neamţ investiţiile în domeniul infrastructurii de transport, indiferent că vorbim despre cea rutieră sau despre cea feroviară, tind spre zero. Problema este destul de serioasă din moment ce numărul persoanelor care aleg să emigreze devine alarmant, tocmai din motivul lipsei de investiţii în infrastructura de transport. Trebuie făcuţi paşi fermi în sensul atragerii investiţiilor în infrastructura de transport din judeţul Neamţ, astfel încât acesta să nu eşueze din punct de vedere economic şi să asistăm la creşterea gradului de excluziune socială în rândul populaţiei.
			Domnul Viorel Stan: "Codul de etică pentru profesori" Se vorbeşte foarte mult în aceste zile despre necesitatea introducerii unui Cod etic pentru profesori, fără să fie însă foarte clar care sunt evenimentele recente care impun reglementarea suplimentară a relaţiilor între profesori si elevi. Învăţământul românesc este din păcate pe un trend descendent, dar el s-a degradat lin, fără prăbuşiri, iar evenimentele traumatice din sistem au intervenit mai ales atunci când a mai apărut câte o reglementare. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem faptul că şcoala, ca instituţie, şi-a degradat prestigiul şi din cauza atitudinii pe care o au elevii şi părinţii. În momentul în care învăţătura a încetat să mai fie o garanţie a succesului în viată, din păcate autoritatea profesorului a devenit una cu mult diminuată faţă de ceea ce era înainte de 1989. Statutul financiar precar al cadrelor didactice le expune pe acestea la tot felul de abuzuri, de la cele verbale la cele în instanţă sau în presă şi este indiscutabil faptul că mulţi dintre copii uită de cei şapte ani de-acasă atunci când se adresează şi interacţionează cu profesorul. Sunt absolut convins că educaţia este locul de unde trebuie relansată societatea românească spre valori adevărate, este domeniul complicat şi costisitor, dar esenţial, spre care trebuie să ne îndreptăm atenţia imediat dacă dorim ca şi peste 50 de ani să se mai vorbească şi să se mai scrie în limba lui Eminescu. Nu ştiu dacă un Cod etic poate fi o parte a unei soluţii. Cu siguranţă, nu ar fi de ajuns pentru soluţia foarte simplu de enunţat, dar extrem de greu de pus în practică pentru învăţământul românesc. Profesorii trebuie să-şi recapete statutul social şi material de odinioară în contextul unui control strict al activităţii şi al performanţei lor. Este atât de simplu de zis, dar au existat atâtea guverne care nu au putut acţiona decisiv în acest sens! Să dea Dumnezeu să avem noi înţelepciunea de a porni reconstrucţia educaţiei naţionale, fiindcă, aşa cum spuneam, cred sincer că de aici trebuie pornit pentru reclădirea unei societăţi normale, performante, europene.
			Doamna Bianca-Miruna Gavriliţă: "Un generator de curent, soluţia salvatoare pentru sute de litri de sânge" În urmă cu câteva zile, media din Timişoara trăgea un puternic semnal de alarmă. Sute de litri de sânge riscau să se degradeze şi să fie aruncaţi din cauza unei banale întreruperi de curent. Pe scurt, Enel, furnizorul de curent din Banat, a înregistrat o avarie majoră care a cuprins un cartier întreg din Timişoara, unde îşi are sediul şi Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Timişoara. În acel moment, în frigiderele centrului se găseau câteva sute de litri de sânge recoltaţi în ultimele două zile. Sângele trebuie să stea la temperaturi cuprinse între 2 şi 6 grade, altfel după 90 de minute începe să se degradeze. Managerul centrului, în disperare de cauză, pentru că nimeni nu răspundea la telefoanele Enelului, a sunat la serviciul 112 şi a cerut ajutorul angajaţilor STS, care l-au pus în legătură cu cei care trebuiau să remedieze situaţia. În cele din urmă, curentul a revenit după 20 de minute. Incidentul a reliefat însă un lucru grav. Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Timişoara nu are un banal generator de rezervă care să intervină dacă se întrerupe curentul şi să asigure temperatura optimă necesară conservării sângelui. Situaţia însă pare că nu este singulară în ţară. Centrul de transfuzii din Timişoara nu este singurul centru de transfuzii din România care se află într-o asemenea situaţie şi unde o întrerupere de curent, neanunţată, poate cauza o pierdere de sânge. Şi aceasta în condiţiile în care România este într-o permanentă criză de sânge. Periodic se organizează campanii de donare, iar cei care acceptă se le fie recoltat sângele sunt recompensaţi. Atunci când este un accident major sau un membru al unei familii are nevoie masivă de sânge, se solicită ajutor. Niciodată nu este destul sânge. Şi cu toate acestea acceptăm să pierdem sute de litri de sânge obţinuţi cu greu. Cât valorează sângele care s-ar pierde? Deşi, teoretic, nu se poate cuantifica, tind să cred că este vorba despre câteva sute, poate mii de lei, căci acesta este preţul unui generator de rezervă care ar putea împiedica pierderea. Putem accepta să nu alocăm bani pentru un asemenea generator şi să riscăm să pierdem sângele atât de preţios? Nu. Vreau să cred că a fost o simplă neglijenţă, care, din fericire, până acum nu a produs efecte şi care poate fi remediată cât mai repede. Deşi conducerea Centrului de transfuzii din Timişoara a făcut numeroase demersuri pentru alocarea de bani necesari cumpărării unui asemenea generator, acest lucru nu s-a întâmplat. Cheltuim zeci de mii şi sute de mii de euro pentru aparatura care zace ani buni nefolosită în spitale, dar nu alocăm câteva mii de lei pentru un generator de curent, de care ar putea fi nevoie în orice moment. De aceea, solicit Ministerului Sănătăţii să intervină de urgenţă şi să aloce bani pentru un banal aparat care poate salva, în cele din urmă, vieţi, pentru că sângele înseamnă viaţă.
			Domnul Florin Popa: "Investiţie majoră, în Galaţi, în domeniul managementului integrat al deşeurilor" În prezent, deşeurile reprezintă una dintre cele mai acute probleme legate de protecţia mediului. Mari cantităţi de deşeuri sunt generate anual. Operatorii economici pot valorifica deşeurile proprii, care pot fi tratate, reciclate sau pot fi dirijate spre o instalaţie de tratare sau un incinerator, Deşeurile nevalorificate sunt în general depozitate, unele activităţi de gestionare a deşeurilor pot prezenta un potenţial risc pentru mediu, deoarece diferitele metode de gestionare implică emisia unor poluanţi în mediu. Gestionarea neadecvată a deşeurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului şi apei subterane, ameninţând sănătatea umană. Agricultura, industria şi alte activităţi social-economice reprezintă surse importante de generare a deşeurilor. Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor trebuie să implice schimbări semnificative ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări necesită participarea tuturor segmentelor societăţi - persoane fizice, întreprinderi, firme, instituţii social-economice, institute de cercetare. Informaţiile privind generarea deşeurilor şi practicile actuale de gestionare a acestora sunt importante în identificarea riscurilor potenţiale pentru mediu şi sănătatea umană. Trebuie să tragem un semnal de alarmă cu privire la reciclarea deşeurilor din ţară noastră şi la existenţa gropilor de gunoi din România. Este cazul gropii de gunoi de la Galaţi care prelua deşeurile menajere din întreg judeţul şi astfel s-a ajuns la depăşirea capacităţii, ajungând în imposibilitatea ca o mare parte a comunelor din judeţul Galaţi să nu aibă unde duce gunoiul. Nu este un caz singular. Putem enumăra mai multe cazuri de gropi neconforme din România, dar trebuie să reamintim importanţa sprijinului oferit de instituţiile naţionale celor locale în implementarea proiectelor care vizează investiţiile pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor. Municipiul Galaţi a oferit sprijinul pe o perioadă scurtă celor 56 de comune aflate în această situaţie, dar soluţia este pe termen scurt. Vedem cum fiecare încearcă să caute soluţii, să se ajute, dar trebuie găsită o variantă care să ajute autorităţile administrative locale pe termen cât mai lung. Deşi judeţul Galaţi este avansat în ceea ce priveşte realizarea propriului depozit conform pentru colectarea deşeurilor menajere şi a liniei de sortare a gunoiului, astfel de situaţii afectează mai multe judeţe ale ţării. Trebuie să apreciem eforturile Consiliului Judeţean Galaţi, care a reuşit să demareze cea mai importantă investiţie, respectiv demararea Proiectului "Sistemul de management integrat al deşeurilor", un proiect de 60 milioane euro care va duce la crearea propriului depozit conform pentru colectarea deşeurilor menajere şi a liniei de sortare a gunoiului. Reamintim că sistemul de management integrat al deşeurilor mai cuprinde o staţie de tratare mecanico-biologică la Galaţi, o linie de sortare, o staţie de compostare la Tecuci şi o linie de sortare, o staţie de transfer la Târgu Bujor, achiziţia de maşini, pubele, containere de transfer, dar şi finanţare pentru închiderea gropii de la Tecuci. Municipiul Galaţi şi cele cinci comune limitrofe generează aproximativ 78% din cantitatea de deşeuri menajere la nivelul Galaţiului, însă cea mai mare problemă o constituie cantitatea mică de deşeuri reciclate care, astfel, ar reduce cantitatea mare de deşeuri care ajunge la groapa de gunoi şi care creează un mare dezavantaj în timp, respectiv umplerea într-un timp scurt a gropii de gunoi şi imposibilitatea depozitării acestuia. O soluţie ar fi ridicarea, în anumite zile, a gunoiului reciclat de la domiciliul cetăţeanului, care ar primi în schimb o scutire de la plata gunoiului sau bilete pentru anumite evenimente . Trebuie avut în vedere faptul că o nouă groapă de gunoi înfiinţată are o perioadă scurtă de funcţionare, iar autorităţile locale ar putea lua în calcul continuarea demersurilor pentru reamenajarea altei gropi conforme pentru deşeuri. Ştim foarte bine că demersurile pentru a implementa un nou sistem de management a deşeurilor durează, dar şi obţinerea de fonduri este destul de anevoioasă, astfel încât la desfiinţarea unei gropi autorităţile locale să nu se mai lovească de lipsa uneia conforme. Este în interesul României să se creeze un sistem optim de reciclare, colectare, depozitare a gunoiului. În momentul de faţă, România este amendată de Comisia Europeană cu aproape 200.000 de euro pe zi pentru neînchiderea gropilor neconforme. În momentul de faţă reuşim să reciclăm sub 10%. Până în 2020, conform angajamentelor pe care ni le-am luat faţă de Uniunea Europeană, ar trebui să reciclăm 50%. În acest moment, România are trei infrigement-uri pe deşeuri, iar un altul s-a evitat prin realizarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional pentru Prevenirea Generării Deşeurilor. Cazurile deja cunoscute, gropile de la Pata Rât-Cluj, Măldăreşti-Vâlcea, ne arată drumul greşit al depozitării neconforme sau fără autorizaţie a gunoiului, a lipsei reciclării şi a autorităţilor locale depăşite de situaţie sau nepregătite să atragă fonduri pentru realizarea de depozite conforme pentru gunoi. Pe lângă toate acestea, se adaugă lipsa unei conştiinţe a cetăţeanului în ceea ce priveşte protejarea mediului, lipsa unei educaţii bazate pe reciclare şi selectare a gunoiului. Stilul modern de viaţă încurajează consumul, dezvoltarea vine nu doar cu creşterea nivelului de trai, ci şi cu o mare cantitate de deşeuri. În această situaţie, principiul recuperează-reciclează-foloseşte trebuie implementat la nivelul societăţii, autorităţilor locale, naţionale, astfel încât generaţiile următoare să nu fie afectate de ceea ce regăsim în mediul înconjurător.
			După o scurtă pauză
			(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)
			Domnul Florin Iordache: Continuăm lucrările şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 157 deputaţi. Programul de lucru: până la ora 11,30 - dezbateri înscrise pe ordinea de zi; pauză până la ora 12,00; 12,00 - vot final; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent şi apoi, la ora 13,00 - Biroul permanent reunit, la Senat. Dacă sunt intervenţii pe procedură? Da. Domnul Simionca, întâi. Şi apoi, domnul Vasile Suciu. Vă rog, domnule Simionca.
			Domnul Ionuţ Simionca: Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Aş vrea să mutăm, de la poziţia 68, Pl-x 547/2017, la poziţia 10, dacă se poate. Am convenit cu liderii de grup.
			Domnul Florin Iordache: Bine. Să înceapă votul. detalii vot
			84 de voturi pentru, 3 colegi care nu şi-au exprimat votul. Adoptat. Domnul Suciu, vă rog.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am şi eu, pe procedură, două solicitări. Poziţia 30 de pe ordinea de zi de astăzi, aşa cum este în document, s-o aducem în faţă, pe poziţia 6; iar poziţiile 70 şi 71 de pe ordinea de zi să le aducem pe poziţia 7, respectiv pe poziţia 8 şi, după aceea, vot pentru retrimitere la comisii.
			Domnul Florin Iordache: Da. Deci poziţia 70 şi...? 7 şi 8? Şi cât?
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Deci proiectul de la poziţia 30 să vină pe poziţia 6...
			Domnul Florin Iordache: Staţi puţin. De la poziţia 30 - pe poziţia 6 şi apoi să fie retrimis comisiei...
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Nu.
			Domnul Florin Iordache: Acesta să rămână pe poziţia 6. Bun.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Exact.
			Domnul Florin Iordache: Să înceapă votul. detalii vot
			Deci este vorba de Pl-x 29/2018, da? OK. Cu propunere de respingere, da?
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Da.
			Domnul Florin Iordache: Mai departe. A doua propunere.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Proiectul de la poziţia 70 de pe ordinea de zi să fie pe poziţia 7.
			Domnul Florin Iordache: Pe poziţia 70... numai puţin, este vorba de Pl-x 582/2017, da?
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Da.
			Domnul Florin Iordache: Bun. Cu raport comun, Comisia juridică şi Comisia pentru industrii. Să înceapă votul.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi acum, vot pentru retrimiterea la comisii.
			Domnul Florin Iordache: Da, imediat, să anunţ votul pentru aducerea pe poziţia... detalii vot
			Numai puţin... Deci 91 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă. A fost adus. Acum vot pentru retrimiterea la comisii. Termen? Cât?
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Două săptămâni.
			Domnul Florin Iordache: Două săptămâni. Să înceapă votul.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi poziţia 71...
			Domnul Florin Iordache: Imediat, imediat. 104 voturi pentru. Retrimis comisiei, două săptămâni. Da. Şi următoarea? detalii vot
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Proiectul de la poziţia 71 să treacă pe poziţia 8 şi, ulterior, vot pentru retrimitere la comisii.
			Domnul Florin Iordache: Deci este vorba de PL-x 326/2017, da?
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Da.
			Domnul Florin Iordache: Da. Deci să fie adus mai în faţă. Să înceapă votul.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi retrimitere la comisii, două săptămâni.
			Domnul Florin Iordache: Imediat. 106 voturi pentru. A fost adus în faţă. detalii vot
			Şi acum vot pentru a fi retrimis comisiilor, Comisia juridică şi Comisia pentru industrii, două săptămâni. Să înceapă votul. detalii vot
			107 voturi. A fost retrimis comisiilor, două săptămâni. Alte intervenţii pe procedură? Domnul Ion Stelian, vă rog.
			Domnul Stelian-Cristian Ion: Vreau să vă învederez o situaţie pe care o găsesc inacceptabilă. Şedinţa Comisiei juridice a fost convocată pentru ora 10,00. Colegii mei aşteaptă acolo... (Vociferări.) Păi, nu, eu am fost, dar am venit în plen să văd ce se întâmplă. Şi domnul preşedinte este în plen, şi ne-a trimis pe noi în comisie, să îl aşteptăm degeaba. Ni se pare inacceptabil aşa ceva. Adică colegii mei nu au putut vota pe aceste propuneri, dar domnul Nicolicea a venit, nu ne-a spus nimic şi... uitaţi că... mi se pare aşa, o chestiune absolut de neacceptat. Vă rog să rezolvaţi la Grupul parlamentar această problemă, s-o discutaţi, pentru că nu se poate aşa ceva.
			Domnul Florin Iordache: Da. Şedinţa poate fi condusă de unul dintre... Deci avem vicepreşedinţii acolo, plus... avem preşedintele Comisiei pentru industrii. Deci nu este un vid de conducere, este în regulă. Mai departe. Dacă sunt chestiuni de procedură? Nu. Da, vă rog, domnule Nicolicea. (Discuţii în sală.) Păi, nu, când ajungem... raportul respectiv, când ajungem la el, domnule Nicolicea.
			Domnul Eugen Nicolicea: Doar atât, de precizat că fosta poziţie 6, Pl-x 469/2017 şi cu ce avem la poziţia... următorul Pl-x...
			Domnul Florin Iordache: ... 553...
			Domnul Eugen Nicolicea: ...553... au devenit un singur PL-x, cel mai vechi ca număr, pentru că, aşa cum prevede Regulamentul, primul devine o propunere legislativă, iar celălalt a fost folosit ca amendamente. Pe cale de consecinţă, Proiectului de Lege nr. 553/2017, după adoptarea primului, îi încetează procesul legislativ.
			Domnul Florin Iordache: OK. Bun. Oricum, dumneavoastră înţeleg că veţi susţine raportul Comisiei juridice. Da? S-a consemnat intervenţia. Mulţumesc. Intrăm în ordinea de zi.
			2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PH CD 32 /2018. Proiectul a fost distribuit. Dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului. Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. La preambul? Nu. La articolul unic? Nu. Rămâne la votul final.
			3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune privind FinTech: pentru un sector financiar european mai competitiv şi mai inovator COM (2018)109; PH CD 33 /2018. Domnul preşedinte Tîlvăr, vă rog. Succint... partea scurtă a expunerii.
			Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Opinia privind comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune privind FinTech: pentru un sector financiar european mai competitiv şi mai inovator. Am avut în vedere, atunci când am formulat această opinie: punctul de vedere al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe; fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, precum şi analiza Comisiei pentru afaceri europene. Aşa cum aţi propus, domnule preşedinte, vă voi expune câteva puncte din cele 28, câte conţine opinia noastră. Şi voi menţiona faptul că în cadrul comisiei noastre am decis să susţinem iniţiativa Comisiei Europene, de a găzdui un laborator dedicat noilor tehnologii FinTech ale Uniunii, unde autorităţile europene şi naţionale vor fi invitate să colaboreze cu furnizorii de soluţii tehnologice, într-un cadru neutru şi necomercial, pe perioada unei sesiuni specifice, cu privire la anumite inovaţii în acest domeniu. Totodată, comisia noastră subliniază că serviciile financiare exercită un impact extins asupra economiei şi societăţii, inclusiv asupra pieţei muncii şi asupra evoluţiei tehnologice în ansamblu şi în economia mondială acest tip de servicii cunoaşte diferite modalităţi de reglementare şi, prin urmare, recomandă o prezenţă mai puternică a Uniunii Europene pe plan global, sprijinirea exportului şi o conectare cât mai extinsă a Uniunii la procesele inovative din sfera FinTech din alte zone ale lumii. Totodată, recomandăm continuarea şi aprofundarea eforturilor de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, prin controlarea evoluţiei criptomonedelor şi a serviciilor financiare de tip nou, inclusiv prin sporirea cooperării pe plan internaţional, pentru a se identifica din timp vulnerabilităţile şi riscurile necesare. Totodată, recomandăm o evaluare cât mai rapidă a impactului reglementării armonizate a serviciilor financiare de tip nou, după o perioadă de aplicare, pentru a identifica şi propune din timp măsurile de adaptare necesare.
			Domnul Florin Iordache: Da, mulţumesc.
			Domnul Angel Tîlvăr: Domnule preşedinte...
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
			Domnul Angel Tîlvăr: Comisia noastră s-a întrunit în şedinţa din 23 mai şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, în vederea finalizării procedurii de examinare parlamentară. Vă mulţumesc foarte mult.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Dacă sunt obiecţii cu caracter general? Nu sunt. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat. Preambul. Obiecţii? Nu. Adoptat. Articolul unic. Obiecţii? Nu. Adoptat. Rămâne la votul final. Următorul.
			4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu privind Planul de acţiune vizând mobilitatea militară JOIN (2018) 5; PH CD 34 /2018. Vă rog, domnule preşedinte Tîlvăr.
			Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am avut în vedere, atunci când am formulat opinia noastră, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, precum şi analiza comisiei noastre. Comisia pentru afaceri europene subliniază relevanţa cooperării cu NATO în ceea ce priveşte mobilitatea militară în cadrul punerii în aplicare a Declaraţiei comune a NATO şi a Uniunii Europene din anul 2016, precum şi o abordare coerentă între cele două organizaţii pentru menţinerea sinergiei, cu scopul de a trata eficient barierele existente - juridice, de infrastructură şi procedurale - pentru a facilita şi a urgenta deplasările şi trecerea frontierelor de către personalul şi materialele de uz militar, cu respectarea deplină a deciziilor naţionale suverane. Totodată, subliniem relevanţa civilă a exerciţiilor de tipul analizei-pilot derulate pentru ţările Coridorului Marea Nordului - Marea Baltică, care au vizat reţeaua transeuropeană de transport, cu implicarea reprezentanţilor statelor membre în domeniul apărării şi al transportului, şi recomandăm derularea periodică a exerciţiilor regionale de acest tip. Susţinem iniţiativa Comisiei Europene de a analiza opţiunile posibile pentru raţionalizarea şi simplificarea formalităţilor vamale referitoare la operaţiunile militare. Şi, în încheiere, domnule preşedinte, recomandăm intensificarea eforturilor pentru un cât mai rapid avans al programelor spaţiale relevante ale Uniunii, în special Egnos/Galileo. Comisia noastră s-a întrunit în 23 mai şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie. Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.
			Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc. Intervenţii dacă sunt? Nu sunt intervenţii. Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat. La preambul. Obiecţii? Nu. Adoptat. La articolul unic? Adoptat. Rămâne la votul final.
			9. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, pentru modificarea art. 587 din Legea nr. 135/2010... (Discuţii în sală.) Nu, vine după... după... vine 30... cu Legea nr. 1... Aceasta este... 6. Şi cel de-al doilea, pentru că se discută la pachet, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; PL-x 553/2017. Domnul Vasile Varga, vă rog, prezentaţi raport. La unul este raport de adoptare, la celălalt, este raport de respingere.
			Domnul Vasile Varga: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, Comisia a fost sesizată spre dezbatere în fond cu cele două proiecte de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativele legislative menţionate mai sus, în condiţiile art. 75 alin. (2) din Constituţie. Numai în asemenea condiţii. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativele legislative. Guvernul nu susţine adoptarea acestor iniţiative. La Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, pentru modificarea art. 587 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal - PL-x 469/2017, ca obiect de reglementare este modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, modificarea art. 587 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, propunându-se: modificarea instituţiei concursului de infracţiuni; modificarea procedurii liberării condiţionate; reglementarea instituţiei executării pedepsei închisorii de până la un an în arest la domiciliu; introducerea obligativităţii prezenţei persoanei condamnate - judecata se poate face în lipsă numai dacă aceasta renunţă în scris la dreptul de a fi prezentă, precum şi obligativitatea asistenţei juridice. De asemenea, se propune posibilitatea renunţării la veniturile încasate ca urmare a prestării de activităţi lucrative şi reintroducerea zilelor câştig pentru fiecare lucrare ştiinţifică publicată şi eliminarea procedurii de elaborare a lucrărilor ştiinţifice publicate sau a invenţiilor brevetate. La Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal - PL-x 553/2017 - obiectul de reglementare este modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul îmbunătăţirii reglementării privind dreptul persoanelor privative de libertate de a participa la funeraliile unui membru al familiei. Membrii Comisiei de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, pentru modificarea art. 587 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; PL-x 469/2017 şi a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; PL-x 553/2017, cu amendamentele redate în anexă, amendamente respinse care sunt redate, de fapt, în Anexa nr. 2.
			Domnul Florin Iordache: Bun. Dezbateri generale, domnul Márton Árpád şi apoi domnul Stelian. Vă rog.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Aş vorbi în primul rând în calitate de iniţiator şi, dacă este nevoie, voi vorbi şi în numele grupului.
			Domnul Florin Iordache: Sigur! Vă rog. Am avut două proiecte, de aceea... la unul mergem exact cum am precizat la început - la unul avem raport de respingere şi la celălalt... Da, domnule, când vă dau cuvântul! Deci, vă rog, în calitate de iniţiator, la unul dintre proiecte. Vă rog, domnule Márton Árpád.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Ca să nu lungesc... Iniţiativa legislativă are la bază trei elemente importante. Unul este Recomandarea nr. 22 din 1999 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei către statele membre cu privire la supraaglomerarea închisorilor, din care, în expunerea de motive, am citat exact opt elemente importante; decizii-pilot în legătură cu alte state şi România, din domeniu, respectiv propunerile din raportul special privind condiţiile de detenţie, al Avocatului Poporului, din 2015, din care iarăşi preluăm, în expunerea de motive, patru elemente destul de importante, inclusiv cu citate. Se regăsesc aceste propuneri pe pagina 362 a raportului respectiv. Noi am încercat să ne conformăm întocmai acestor documente, în iniţiativa noastră legislativă. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Grupul USR, domnul deputat Ion Stelian. Vă rog.
			Domnul Stelian-Cristian Ion: Mulţumesc. Acest proiect de lege este unul dintre cele care se încadrează perfect în Programul de guvernare, acela paralel, acela nescris, pentru că în Programul de guvernare nu aţi scris, nicăieri, că veţi promova o legislaţie favorabilă infractorilor şi cu atât vă veţi ocupa. Acest proiect, evident, va primi votul negativ din partea USR, pentru că se fac modificări foarte importante în ceea ce priveşte liberarea condiţionată a deţinuţilor, în sensul în care se schimbă componenţa comisiei de liberare condiţionată. De asemenea, se va putea trece, mult mai uşor, de la un regim închis la un regim deschis sau semideschis, lărgindu-se sau relaxându-se condiţiile pentru aplicarea regimului deschis sau semideschis. Ar fi trebuit făcute modificări şi la Codul penal, dacă se dorea o legiferare corectă în această materie. Nu s-a întâmplat aşa, ceea ce conduce la un paralelism şi la nişte contradicţii evidente între legislaţia execuţional penală şi cea din Codul penal. Sunt argumente suficiente pentru a fi atacate aceste proiecte la Curtea Constituţională. În plus, trebuie să precizez, în final, că există şi o componentă care ar fi putut fi votată, care era corectă în acest proiect. Este referitoare la o chestiune care ţine de umanism şi anume, a permite deţinuţilor să fie prezenţi la înhumarea rudelor şi persoanelor apropiate. Această chestiune era acceptată de noi, primea votul nostru, dar, dacă le-aţi pus la pachet cu toate celelalte nenorociri, nu putem vota aşa ceva. Vom avea şi amendamente, pe care urmează să le susţinem. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Într-adevăr, la PL-x 469/2017 este raport de respingere, iar la PL-x 553/2017 avem 32 de amendamente admise. (Domnul deputat Vasile Varga solicită să ia cuvântul.) Vreţi la dezbateri generale? ... iar la PL-x 553/2017 - raport de adoptare - avem 4 amendamente respinse. Vă rog, domnule Varga.
			Domnul Vasile Varga: Domnule preşedinte, Până să ajungem la amendamentele respinse, vreau să fac o erată foarte clar: membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea la PL-x 469/2017, din ceea ce am relatat până acum, şi admiterea la PL-x 553/2017, cu toate amendamentele care sunt în Anexa nr. 2.
			Domnul Florin Iordache: Aceasta am şi spus! Avem 32 de amendamente admise şi 4 amendamente respinse. Când ajungem la ele, dacă colegii vor să le susţină, le pot susţine. Dacă mai sunt intervenţii generale? Nu sunt. Intrăm pe Anexa nr. 1, amendamente admise. La titlul legii? Primul amendament respins este la art. 96. Până la art. 96 nu avem... Titlul legii adoptat. 1, 2, 3, 5 marginal? Nu sunt observaţii. La art. 96 avem un amendament respins. Dacă se susţine? Da, vă rog. Propuneţi eliminarea art. 96.
			Domnul Stelian-Cristian Ion: Este vorba despre articolul care permite acordarea a 20 de zile pentru fiecare lucrare ştiinţifică, de fapt o revenire la legislaţia anterioară, care s-a dovedit a fi fost una greşită. Se ştie foarte bine, este de notorietate faptul că s-a profitat de acest articol şi au existat foarte mulţi scriitori şi foarte mulţi oameni de ştiinţă care, într-o perioadă foarte scurtă de timp, au scris pur şi simplu zeci de lucrări. Cel mai corect era să se păstreze forma actuală din legislaţie şi să se acorde un singur beneficiu, de câte 20 de zile, indiferent câte asemenea lucrări s-ar fi scris. Este o portiţă pentru a putea ieşi anumite persoane mai repede din penitenciar. Este foarte simplu! Vă rugăm să eliminaţi acest articol.
			Domnul Florin Iordache: Voi supune votului propunerea de eliminare a dumneavoastră, după care voi supune votului propunerea comisiei de la art. 96 lit. f). Să înceapă votul pentru propunerea de eliminare. detalii vot
			42 de voturi pentru, 77 de voturi împotrivă, 5 abţineri. Propunerea de eliminare nu a fost adoptată. Vă propun lit. f) alin. (1) a art. 96, în formularea comisiei. Să înceapă votul. detalii vot
			79 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, 4 abţineri. Adoptată. Mergem mai departe. La art. 97 dumneavoastră propuneţi eliminarea. Vă rog. Este amendamentul USR.
			Domnul Stelian-Cristian Ion: Am propus la art. 97 eliminarea tuturor celor trei alineate - (1), (2) şi (10) - şi aş ruga să se facă rectificarea erorii materiale din raport, pentru că în raport este precizat doar alin. (2). Aceste trei alineate - (1), (2) şi (10) - se referă la componenţa comisiei pentru liberare condiţionată, care nu va mai fi condusă pe viitor de judecătorul de supraveghere, ci va fi condusă de directorul penitenciarului. Nu este corectă o asemenea abordare. Judecătorul de supraveghere avea toată autoritatea pentru a conduce această comisie, în care exista încredere. Din moment ce se va da tuturor comandanţilor de penitenciare această abilitate şi această atribuţie, este posibil să se scadă şi încrederea publicului în aceste comisii. Pe de altă parte, judecătorul de supraveghere era cel care coordona această activitate. Deci ar trebui să se păstreze textul în vigoare şi propun eliminarea celor trei alineate.
			Domnul Florin Iordache: Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare, după care voi supune votului propunerea la art. 97. Să înceapă votul. Am supus votului eliminarea, propunerea USR. detalii vot
			86 de voturi contra, 45 de voturi pentru, 3 abţineri. Propunerea de eliminare nu a întrunit numărul de voturi. Supun votului dumneavoastră alin. (1), alin. (2) şi alin. (10) de la art. 97. Să înceapă votul. detalii vot
			91 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă, 4 abţineri. Propunerea a fost adoptată. Următorul. La alin. (11)? Nu-l mai susţineţi. Şi la art. 171 susţineţi? Mai aveţi o propunere de eliminare cu sintagma "şi"? Nu-l mai susţineţi. Bun. Dacă mai sunt intervenţii, de la 5 până la 32 pe Anexa nr. 1 cu amendamente admise? Nu mai sunt intervenţii. Rămâne la votul final; caracter organic. Una se adoptă, una se respinge. Următoarea.
			6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale; Pl-x 29/2018. Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Nu doresc. Comisia pentru învăţământ, doamna preşedinte Gavrilă. Vă rog. (Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe solicită să ia cuvântul.) A, iniţiatorul, da! Am întrebat! Vă rog. Domnul Gheorghe Andrei Daniel.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule Iordache. Nu sunt singurul iniţiator, sunt iniţiator alături de alţi 15 colegi din Partidul Naţional Liberal, pe care îi voi invita să-şi spună punctul de vedere, şi dumnealor, la tribună, dacă doresc. Mă bucur că unul dintre colegi deja s-a înscris. Foarte pe scurt, dar pe lung, suntem în Anul Centenarului. După cum vedem, unul dintre eşecurile cele mai vizibile ale actualei guvernări îl reprezintă fix sărbătoarea celor 100 de ani de la Marea Unire. Noi aici am vrut pur şi simplu să lucrăm pe ceea ce înseamnă aspectul păstrării identităţii naţionale, al cultivării sentimentului patriotic şi pur şi simplu al rememorării acestor evenimente, pentru că, dacă nu ne cunoaştem trecutul, nu avem niciun viitor. Dacă nu ştim să ne raportăm drept la înaintaşii noştri, cei care s-au jertfit să construiască România Mare, vom fi un paria atât în Europa, cât şi în lume şi nu vom avea vreodată un cuvânt de spus, pentru că nu vom şti cine suntem şi ceea ce suntem. Voi enumera doar câteva dintre aspectele acestui act normativ pe care noi l-am propus, de exemplu: ştiţi că în Constituţia României se spune că "România este stat naţional, unitar, indivizibil, suveran şi limba oficială este limba română". Deci sunt fix acele articole în Constituţia României care sunt inclusiv excluse de la orice potenţială procedură de revizuire a Constituţiei României. Au spus aşa: "...ca principiul loialităţii, concretizat în exprimarea ataşamentului faţă de valorile naţionale şi faţă de statul, cultura şi limba română să fie introdus între principiile fundamentale ale actului educaţional din România". Este o chestiune de bun-simţ, o chestiune care nu este îndreptată împotriva nimănui, nu discriminează pe nimeni - că tot este la modă -, prin aceste respingeri care vin de la Guvern, să ni se spună că discriminăm, aşa, la infinit, de parcă nu am trăi în România şi nu am fi într-un stat naţional şi nu am avea obligativitate, inclusiv constituţională, de a păstra identitatea românească. Apoi, "...promovarea culturii şi literaturii române, cunoaşterea istoriei românilor, promovarea personalităţii româneşti, cu impact naţional şi internaţional" - un lucru absolut firesc, benign, existent în orice legislaţie educaţională din lume. Dar cum Legea educaţiei, în ultimii 20 de ani, din România, a devenit una dintre cele mai corecte politici din toată Europa, cum noi promovăm, aşa, un soi de multiculturalism prost înţeles, pentru că deschiderea spre Occident, deschiderea spre alteritate este o valoare a culturii civilizaţiei, noi venim şi gândim din perspectiva aşa-zisei demitizări, noi am fost mici, noi nu contăm, noi suntem nimeni. Aşa au fost gândite succesiv toate aceste reforme, în materie de educaţie, şi noi avem una dintre cele mai corect politice, din perspectiva ideologică...
			Domnul Florin Iordache: Vă rog, concluzionaţi, domnule deputat!
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Staţi un pic, că mai am! Mai am! ...şi noi dorim să introducem nişte cursuri cu privire la unificarea şi reunificarea românilor, un lucru absolut normal - suntem la 100 de ani de la Marea Unire - un curs opţional. Iarăşi o să auzim povestea cu planurile-cadru, de parcă Guvernul nu intervine peste Parlament de fiecare dată când doreşte - este un simplu pretext - şi, de asemenea, un curs de parlamentarism, pentru că această cultură şi educaţie parlamentară ne ajută să înţelegem care este rolul nostru aici, îi ajută pe români să înţeleagă care este rolul Parlamentului. Este inclusiv în avantajul aleşilor, dar şi în avantajul cetăţenilor, pentru că noi avem nevoie de o naţiune participativă la procesul democratic, noi avem nevoie ca românii să se implice în actul politic. Noi nu avem nevoie ca românii să fie o masă de manevră pe care oricine să o manipuleze şi să o manevreze aşa cum doreşte! Aşadar, în momentul în care istoria naţională, din actuala curriculă de învăţământ, a fost nu doar marginalizată, a fost aproape exclusă... Când eram în anii '90, erau patru ani, cel puţin, în care se studia istoria românilor, eu aşa am prins! Astăzi nici măcar nu se mai aude de istoria românilor. Nu înţeleg de ce! Părinţii fondatori ai României moderne sunt marginalizaţi. În schimb, în manualele de istorie învăţăm despre tot felul de personaje apărute de nicăieri, care au reprezentat nu ştiu ce curente avangardiste şi pe care nu-i cunoşteau nici vecinii de pe stradă. Aici am ajuns, pur şi simplu! Aici am ajuns, pentru că ne este frică să ne asumăm identitatea noastră, ne este frică să ne asumăm valorile româneşti, ne este frică să promovăm cultura, literatura, limba şi tradiţia românească! Prin aceasta ne definim noi! Şi o dată, acum, la 100 de ani de la Centenar, avem datoria să fim siguri că în bagajul cultural, în bagajul emoţional şi psihosocial al fiecărui copil şi tânăr din România se găseşte amintirea...
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule deputat.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: ...acestui moment istoric al Marii Uniri. Vă mulţumesc şi eu, domnule Iordache şi, dacă vreţi, mai vorbim oricât de mult doriţi. (Aplauze.)
			Domnul Florin Iordache: Nu, haideţi să vorbim pe Regulament! Nu că mai vorbim... Regulamentar aţi vorbit cinci minute. Doamna preşedinte Gavrilă, vă rog. Raport de respingere, vă rog.
			Doamna Camelia Gavrilă: O să vă rog să-mi daţi voie, domnule preşedinte, să ieşim puţin din tipicul unor lecturări de rapoarte care ar părea prea administrativ, în contextul în care s-au lansat teme de discuţie extrem de importante, de sensibile...
			Domnul Florin Iordache: Vă rog să prezentaţi raportul, doamna Gavrilă!
			Doamna Camelia Gavrilă: ...pe care le...
			Domnul Florin Iordache: Doamnă preşedinte, vă rog să prezentaţi...
			Doamna Camelia Gavrilă: ...le susţinem, le apreciem... Vă rog frumos, o să finalizez ideea. Şi vreau să spun că la nivelul comisiei a existat şi receptivitate faţă de conţinut şi faţă de iniţiativă şi am subliniat importanţa istoriei, fie că vorbim despre istoria unificării, fie că vorbim, la modul general, despre teme de istorie, de cultură, de identitate...
			Domnul Florin Iordache: Prezentaţi raportul, doamnă preşedinte!
			Doamna Camelia Gavrilă: ...numai că ne-am raportat la contextul legislativ actual. Raportul respectiv a fost ... (I se întrerupe microfonul.)
			Domnul Florin Iordache: Apăsaţi microfonul, doamnă! V-am rugat să... Dezbateri generale, după ce prezentaţi raportul, doamnă! (Vociferări.) Vă rog.
			Doamna Camelia Gavrilă: Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în sensul introducerii în învăţământul gimnazial, pentru clasele V-VIII, a disciplinei "Istoria unificării şi reunificării românilor", în învăţământul liceal pentru clasele IX-XII/XIII -"Istoria Marii Uniri", o disciplină şcolară opţională "Curs introductiv de istorie". De asemenea "Istoria parlamentarismului", cu noţiuni introductive, "Cursul de noţiuni introductive privind proceduri legislative şi organizare parlamentară" pentru anii I şi II din învăţământul universitar. Este lege organică. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Aşa cum spuneam, conţinutul şi preocuparea iniţiatorilor au fost apreciate. Momentele semnificative din trecutul ţării trebuie să fie cunoscute de elevi. Rolul formativ al disciplinei "Istorie", în raport cu valorile şi aspectele identitare ale românilor sunt importante, dar, ţinând cont de prevederile legale, s-a propus menţinerea raportului iniţial de respingere, plecând de la legislaţia actuală, faptul că tot ceea ce înseamnă planuri-cadru, programe şcolare, sunt aprobate prin ordin al ministrului. Principiul loialităţii apare deja ca principiu în cadrul Legii educaţiei, sub forma principiului asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale. Disciplinele respective nu pot fi aplicabile în toate domeniile şi în toate zonele, mai ales cele care se refereau la învăţământul universitar. De asemenea, sunt chestiuni care ţin de conţinuturi, existente deja în programele de istorie, fiind menţionate şi la discuţiile din comisie şi, sigur, aspectul financiar, motiv pentru care a fost respins, deşi pe fond, ca idee, lucrurile sunt susţinute şi avem unitate de vederi, dar, probabil, va trebui să gândim alte contexte legislative, pentru ca şi această idee să poată fi susţinută.
			Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Domnul Roman, dezbateri generale.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi din majoritate, Astăzi doriţi să respingeţi prin vot Istoria Marii Uniri, ca disciplină opţională, dar şi Istoria unificării şi reunificării românilor. În Franţa, stimaţi colegi, în anii Centenarului, circa 400.000 de elevi au învăţat istoria la faţa locului marilor evenimente, cu sprijinul statului francez. Nu doriţi ca ai noştri copii să înveţe istoria unirii, pentru că, din păcate, încercaţi în aceste zile să scrieţi o istorie mistificată. Chiar în această săptămână, mai exact la începutul săptămânii, în judeţul Alba, la Alba Iulia, capitala Marii Uniri, capitala de suflet a românilor, la iniţiativa Partidului Social Democrat şi a unui ONG local, mai mulţi lideri PSD, împreună cu regele Cioabă, al romilor, în mijlocul delegaţiei Partidului Social Democrat, primeau onorul Gărzii de Onoare a Jandarmeriei Române, unitatea de elită a Jandarmeriei. Vă reamintesc că domnul Dorinel Cioabă a fost arestat şi ulterior pus sub control judiciar pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, într-un dosar în care este cercetat pentru un prejudiciu de 5 milioane de euro. Nu poţi da onorul, prin unitatea de elită a Jandarmeriei, la ordin politic, unui rege, cum spune lumea, închipuit, în faţa Catedralei încoronării, unde au fost încoronaţi, în 1922, întregitorii României, Regele Ferdinand şi Regia Maria! Nu am ceva nici cu minoritarul domn Cioabă, nici cu etnia Domniei Sale, în schimb am o problemă cu un om cercetat pentru spălare de bani şi evaziune fiscală, de 5 milioane de euro! Mă întreb şi eu de ce nu s-a dat ordinul ca cei de la jandarmerie să-i dea onorul, aşa cum se dă celor certaţi cu legea, la 6 dimineaţa?! Atunci, de regulă, trupele speciale ale jandarmeriei dau onorul cuvenit celor certaţi cu legea. Vă solicităm, în numele Grupului PNL, stimaţi colegi, să opriţi votul împotriva iniţiativelor dedicate Centenarului Marii Uniri! Arborarea steagului românesc, Muzeul Centenarului, Muzeul Rezistenţei Anticomuniste... Solicitaţi ministrului dumneavoastră să semneze contractul pentru Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia! A spus-o de nenumărate ori de la această tribună, că este rezolvată şi încă nu s-a întâmplat absolut nimic! Stimaţi colegi, Aveţi ocazia să dovediţi, prin fapte, nu prin poveşti, că iubiţi această ţară, că doriţi Marea unire şi nu marea dezbinare! Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Aţi consumat patru minute. Mai este domnul deputat Pavel Popescu, de la Grupul PNL. (Domnul deputat Varujan Pambuccian solicită să ia cuvântul.) A, domnul Varujan! Doriţi acum?
			Domnul Varujan Pambuccian (din sală): Da!
			Domnul Florin Iordache: A, drept la replică! Bun. Vă rog. Mai aveţi un minut, Grupul PNL, imediat! Drept la replică.
			Domnul Varujan Pambuccian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă vorbesc în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, care cred că este unul dintre grupurile politice care onorează cel mai mult Centenarul, prin lucruri concrete, nu prin vorbe. Vă vorbesc şi ca un om care crede şi admiră dinastia care a condus România în acea perioadă, dar vă vorbesc şi în numele liderului unui grup parlamentar, de care colegul nostru îşi bate joc ori de câte ori vine la tribuna aceasta, indiferent de subiectul care este în discuţie, şi asta în mod sistematic. Şi cred că, într-o lume în care xenofobia este în creştere, este bine ca măcar aici, în ţară, să ne păstrăm cu minţile în cap, pentru că avem mult prea multe exemple din istorie, în care ieşitul minţilor din cap au dus la lucruri cât se poate de rele pentru toată lumea. De aceea, vă rog, stimaţi colegi, să punem punct tuturor acestor tipuri de ieşiri xenofobe. Subiectul despre care vorbim nu avea legătură cu un om de etnie romă, care poate să fie cum ziceţi dumneavoastră, căruia i s-a dat, probabil, onorul, într-un mod aberant, greşit, dar n-are legătură cu subiectul acesta! Faptul că tot timpul, de câte ori credem că putem să legăm un subiect de un subiect etnic, o facem, şi aceasta o facem din ce în ce mai des - în legislaturile trecute nu se întâmpla aşa ceva! - mă face să văd o primejdie în direcţia în care mergem şi mă face să vă rog să fiţi foarte atenţi, să înlăturăm această primejdie şi să putem să rămânem cu echilibrul pe care ni l-au dat cei care la 1 decembrie erau uniţi în jurul unui program politic de o modernitate extraordinară pentru acele vremuri şi de o mare modernitate şi astăzi. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Domnul Vasile Daniel. Vă rog. Domnule Roman, nu am drept la replică, mai aveţi un singur... Vă rog.
			Domnul Daniel Vasile: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Stimate colege, În contextul dat, aş dori să evoc câteva momente istorice, pentru a înţelege contribuţia deosebită pe care a avut-o etnia romilor la înfăptuirea marelui act de constituire a statului naţional unitar român de la 1918. Sigur că, în mentalul colectiv, rămân cei 500 de ani de sclavie şi contribuţie economică, pe care a avut-o întreg poporul rom în ceea ce priveşte dezvoltarea principatelor, foste principate române. Sigur că, în mentalul colectiv, astăzi, pentru că manualul de istorie nu vorbeşte despre aceste momente istorice deosebite, ale poporului rom, ale minorităţii rome, ar trebui să rămână adunările din 1918, adunările din 1919, când etnia romă aderă şi îşi aduce contribuţia şi adeziunea la Actul de la Alba Iulia. Sigur că, în mentalul colectiv, ar trebui să rămână prezenţa unei delegaţii a romilor, în anul 1918, la Marea Adunare de la Alba Iulia. Din păcate, şi desigur - îmi cer scuze, cel mai important aspect - în manualul de istorie ar trebui să se vorbească despre faptul că romii şi-au adus contribuţia, prin prezenţa a 30.000 de ostaşi, în timpul Primului Război Mondial. Din păcate, aceste lucruri nu le aud de la tribuna Parlamentului; este normal să evoc eu, ca reprezentant al minorităţii rome, aceste momente. Este regretabil că un reprezentant al Partidului Naţional Liberal evocă aceste aspecte, aceste momente. Anul 2018, domnule deputat, este un an de sărbătoare şi pentru romi! Anul 2018 este Anul Centenarului cetăţenilor români care aparţin minorităţii romilor. Organizăm manifestări culturale şi artistice, de celebrare a Centenarului, în toată ţara, şi am să vă invit luna viitoare la un eveniment pe care îl organizăm la Ibaşfalău, Dumbrăveni actual, unde a avut loc prima adunare a romilor, atunci când romii au spus apăsat şi puternic că vor unirea cu Patria-Mamă. Am să vă invit la acest eveniment! Din păcate, vă rog respectuos, când aduceţi în discuţie asemenea aspecte, să fiţi foarte serios şi să spuneţi că Jandarmeria Română, din păcate, sau din fericire, n-a dat onorul regelui Dorin Cioabă, a dat onorul unui cetăţean român care se afla într-o adunare a altor 17 minorităţi. Deci ceea ce a spus domnul preşedinte este mult mai relevant decât spuneţi dumneavoastră. Jandarmeria, dacă a fost prezentă la un eveniment organizat cu prilejul Centenarului, a fost prezentă pentru a da onorul nu unui rom, în primul rând unui cetăţean român şi unui grup care aparţinea unei minorităţi. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Florin Iordache: Domnul Pavel Popescu. Mai aveţi un minut. (Vociferări. Râsete.)
			Domnul Pavel Popescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vedeţi, acesta este un exemplu clasic pentru care parlamentarii PSD nu ar putea să voteze o astfel de iniţiativă. Atunci când ne urcăm la tribuna parlamentară noi, cei din PNL, nu auzim decât miaune, schiaune, injurii. Cum aţi putea să votaţi o astfel de iniţiativă legislativă?! (Vociferări. Râsete.) Stimaţi colegi, Da, confirmaţi ceea ce tocmai vă spuneam! Vedeţi dumneavoastră, istoria este un pact între cei morţi, între cei vii, adică între noi, cei care trăim astăzi, şi între cei nenăscuţi şi aceasta nu vreţi să înţelegeţi. Şi chiar dacă în viitor, probabil, unii nu şi-ar dori să înveţe istoria, ceea ce se scrie astăzi, prin guvernarea pe care o aveţi, totuşi, nu trebuie să ne uităm istoria. Stau şi mă gândesc, de multe ori...
			Domnul Florin Iordache: Vă rog să concluzionaţi!
			Domnul Pavel Popescu: ...că atunci când vin astfel de iniţiative nu există mize, nu ar trebui să existe mize politice. De ce te-ai opune învăţământului? De ce te-ai opune învăţării copiilor tăi a istoriei noastre? Foarte simplu! Pentru că nu îţi pasă! Atunci când priorităţile tale, ca parlamentar, sunt trecerea unor legi, pentru a scăpa o gaşcă... (Vociferări.)
			Domnul Florin Iordache: Concluzionaţi, domnule coleg!
			Domnul Pavel Popescu: Da, domnule preşedinte, concluzionez! ... o gaşcă de oameni care au conflicte cu justiţia, nu putem să ne gândim la istorie, nu putem să ne gândim la aportul pe care istoria îl poate aduce în viaţa unui tânăr sau în viaţa unuia care se va naşte. (Vociferări.) Stimaţi colegi, Credeţi-mă, eu, personal, m-am săturat să mă urc la această tribună parlamentară şi să aud schiaune, miaune şi tot felul de injurii de la colegii mei, parlamentari ai PSD. Dar asta este ceea ce puteţi! Asta este ceea ce ne puteţi da nouă, colegilor din PNL!
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule deputat.
			Domnul Pavel Popescu: Vă mulţumesc că respingeţi această iniţiativă.
			Domnul Florin Iordache: Domnul Dîrzu Ioan.
			Domnul Ioan Dîrzu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, mă simt obligat să fac câteva specificaţii, vizavi de evenimentul de la Alba Iulia. Din păcate, ştim cu toţii şi ne dorim ca Anul Centenar să fie o unire a tuturor românilor. Dacă acest lucru se poate întâmpla, suntem şi vom deveni o naţiune fericită. Avem de aniversat momente înălţătoare, iar ceea ce s-a întâmplat la Alba Iulia, unirea tuturor credinţelor, respectiv 17 culte religioase au fost prezente la Alba Iulia, într-un moment solemn la care Armata Română şi Jandarmeria a dat onorul - şi vreau să vă enumăr doar puţin: în primul rând, administraţia locală, administraţia judeţeană, reprezentaţi ai Parlamentului, reprezentanţii celor 17 culte religioase. Nu s-a dat onorul unei persoane anume! Iar unirea tuturor credinţelor, din punctul meu de vedere, cred că este un obiectiv major. Şi să le aducem aminte celor vor să acumuleze doar capital politic, că unirea a făcut-o armata şi credinţa, în principal, iar să-i aniversăm la Alba Iulia înseamnă un lucru deosebit! Sunt mâhnit că în această sală...
			Domnul Florin Iordache: Reveniţi la iniţiativă, domnule deputat!
			Domnul Ioan Dîrzu: Sunt mâhnit că în această sală se află şi colegi care nu vor ca Anul Centenar să fie unul pentru români, care nu vor ca unitatea să fie expresivă pentru toţi românii şi care vor să boicoteze, cu un interes personal şi politic. Adică, ce vrea PNL? Ca Anul Centenar să fie unul dezastruos pentru România şi să fie de vină PSD! Nu vom fi de acord şi facem tot ce ţine de noi ca acest lucru să se întâmple, aşa cum şi-l doresc toţi românii!
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Dîrzu: Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Eu vă mulţumesc. Numai domnul Roman, drept la replică. Au vorbit doi colegi de la Grupul PNL. Vă rog. Drept la replică, domnul Roman. Vă rog.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule preşedinte. Astăzi este un bun prilej să dovediţi că ceea ce spuneţi şi faceţi şi, prin urmare, revin cu solicitarea de a nu da un vot de respingere istoriei Marii Uniri, pe care v-o propunem astăzi, prin acest proiect de lege. Apreciez foarte mult, domnule deputat, contribuţia minorităţii rome, dar, indiferent cât ar vorbi unii despre xenofobie sau despre alte lucruri, eu vreau să vă spun că era un lucru corect ca minoritatea romă să fie reprezentată de un om care nu este cercetat, arestat pentru un tun de 5 milioane de euro! Vreau să vă rog să daţi Centenarului importanţa cuvenită! Nu poţi să vii, să obligi o gardă de onoare, care nu este a unui partid politic...
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Drept la replică!
			Domnul Florin-Claudiu Roman: ...este a Jandarmeriei, la ordin politic, în faţa unui rege condamnat, cercetat, arestat şi care fură! Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Domnul Benga Tudor. Vă rog.
			Domnul Tudor-Vlad Benga: În mod normal poate n-aş interveni la această dezbatere, dat fiindcă nu este neapărat zona mea de expertiză, dar se întâmplă să fi fost atât student de istorie, se întâmplă să fi fost atât student de studii balcanice şi să ştiu că în partea aceasta de lume, a noastră, multe lucruri extrem de rele au pornit de la modul în care s-au interpretat şi reinterpretat şi rescris cărţile de istorie. Printre temele recurente despre care eu am vorbit de la această tribună, este faptul că numeroşi actori politici din scena noastră politică, în acest an, au aţâţat, pentru pur beneficiul politic, discursul naţionalist şi lucrurile acestea s-au întâmplat din ambele părţi ale acestei săli. Şi problema este următoarea. Istoria, din păcate, depinde foarte mult de cine o scrie, şi genul acesta de proiecte, în care nu spunem că nu este nevoie să aprofundăm momentul acela, nu spunem că nu este nevoie de perspective, dar tot modul în care este scris acest proiect de lege - cum să vă spun eu, această idee de a construi patriotismul, de sus în jos - este extrem de dăunătoare însăşi ideii de patriotism sănătos, iar realitatea este că nu spunem că n-ar trebui să fim mândri de unde venim, nu spunem că n-ar trebui să ne cunoaştem istoria, dar, dincolo de lucrul acesta, maniera aceasta de a construi identităţi a creat o grămadă de probleme în partea aceasta de lume şi a dus la o grămadă de războaie. I-aş ruga pe colegii iniţiatori să se gândească foarte bine la implicaţiile pe termen lung a modului acesta de a ne raporta la istorie şi la educaţie. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.
			14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 - 2020; PL-x 201/2018; caracter ordinar; procedură de urgenţă. Guvernul, dacă doriţi? Vă rog, doamnă secretar de stat. Se pregăteşte Comisia pentru buget, în vederea prezentării raportului.
			Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul): Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Având în vedere necesitatea urgentării implementării programelor operaţionale, au fost identificate o serie de proiecte aflate în implementare la nivelul autorităţilor publice locale, care au cheltuieli deja efectuate şi care ar putea fi finanţate din fonduri europene. Prin contactarea acestor proiecte, cheltuielile deja efectuate vor putea fi rambursate în acest an, contribuind astfel la diminuarea riscului de dezangajare, la nivelul programelor operaţionale pentru anul curent. Pentru a pune în practică aceste măsuri, este nevoie de a asigura cadrul legal necesar lansării unor apeluri de proiecte, în limita a 200% din alocare. În acest context, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil proiectului de lege supus dezbaterii şi implicit amendamentelor adoptate în data de 23 mai 2018 la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Comisia pentru buget, vă rog, prezentaţi raportul.
			Domnul Andrei Pop: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare asigurarea cadrului legislativ necesar urgentării implementării programelor operaţionale, astfel încât să se diminueze riscul de dezangajare la nivelul acestor programe pentru anul curent. De asemenea, este avută în vedere reglementarea modalităţii de recuperare a sumelor acordate în baza unor cereri de plată şi nejustificate prin cereri de rambursare, prin utilizarea aceluiaşi mecanism de recuperare ca în cazul cererilor de prefinanţare. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Florin Iordache: Dezbateri generale? Domnul Neagu Nicolae, Grupul PNL. Vă rog.
			Domnul Nicolae Neagu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Văzându-l pe reprezentantul Guvernului, mi-am reamintit că aici trebuie să fim solidari nu cu Guvernul României, ci cu România. Adică, astăzi noi venim, cu această ordonanţă de urgenţă, să facem nişte reglementări/modificări, mergând pe principiul că dacă le rezolvăm, vom absolvi mai repede ce avem în exerciţiul financiar până în 2020, urmând să ştim să negociem, pentru ca ceea ce Comisia Europeană propune pentru exerciţiul financiar, începând cu 2020, să realizăm, adică o creştere de la 25,2 miliarde, către 27,2 miliarde. Nu ne putem opune! Problema este - avem siguranţa că se va realiza? Şi dacă da, la ce sens fondul suveran?! Păi, dacă scoatem şi tragem fondurile europene, înseamnă, spre exemplu, că din axa transporturi Sibiu-Piteşti se rezolvă? De ce să nu se rezolve în doi ani?! Eu am speranţa că, susţinând această ordonanţă de urgenţă, această iniţiativă legislativă, chiar dacă suntem în ceasul al doisprezecelea, ceea ce este de rezolvat în exerciţiul financiar curent, să fie rezolvat. Report probabil, ne imaginăm că nu va fi cum a fost în exerciţiul financiar precedent şi că vom reuşi, indiferent cum se numeşte Guvernul României, să obţinem maximum de negociere, în ideea în care fondul creşte pe coeziune, cu atât mai mult cu cât suntem în Anul Centenarului şi suntem în anul de pregătire a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, începând cu ianuarie 2019. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Dacă nu mai sunt intervenţii, avem 15 amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu sunt. La articolul unic dacă sunt intervenţii? De la marginal 3 la 15. Intervenţii? Nu. Rămâne la votul final.
			13. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 547/2017. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Da, domnule Simionca. Vă rog. Şi Comisia pentru transporturi, domnul preşedinte Bode.
			Domnul Ionuţ Simionca: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect de lege aduce câteva modificări în ceea ce priveşte Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată în Monitorul Oficial al României. Aceste modificări sunt următoarele: trecerea la acelaşi nivel cu calea ferată a tuturor drumurilor internaţionale europene, precum şi ale drumurilor naţionale care prezintă un grad de risc ridicat de producere a accidentelor rutiere vor fi prevăzute cu bariere sau semibariere realizate de administratorul căii ferate, cu avizul administratorului drumului şi a poliţiei. Iar al doilea amendament este - administratorul căii ferate este obligat să asigure vizibilitatea trecerii la acelaşi nivel cu calea ferată, prin curăţarea vegetaţiei pe o rază de 150 de metri, măsurată din intersecţie. Stimaţi colegi, Acest proiect legislativ este susţinut de toate partidele politice şi pe această cale vreau să le mulţumesc celor din PSD, PNL, USR, UDMR, ALDE, celor de la minorităţi, care au semnat şi au susţinut acest proiect legislativ - 104 parlamentari. Acest proiect ajută foarte mult la siguranţa cetăţenilor. Dacă vă amintiţi, luna trecută sau, de fapt, luna aceasta, în mai, a fost un accident, undeva la Sălaj, unde patru studente au decedat. A fost unul la Bistriţa, acum un an şi jumătate, unde patru fraţi, tot aşa, la o trecere de cale ferată, plus un văr - cinci - au decedat. Cred că noi, votând această lege, arătăm responsabilitate în faţa cetăţenilor şi cred că, dacă acest proiect legislativ va trece, care are aviz, va fi un lucru bun pentru toţi cei care îl susţin. Vă mulţumesc mult, în avans, pentru susţinere.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Comisia? Domnul Bode şi apoi şi la dezbateri generale, din partea Grupului PNL. Vă rog, domnule preşedinte.
			Domnul Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată în fond cu dezbaterea şi avizarea acestui act normativ, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, în sensul instituirii, sub sancţiune contravenţională, a obligaţiei administratorului căii ferate de a instala bariere sau semibariere la trecerile la acelaşi nivel cu calea ferată ale tuturor drumurilor internaţionale "E", precum şi ale drumurilor naţionale care prezintă un grad ridicat de risc de producere a accidentelor rutiere. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Florin Iordache: Din partea Grupului PNL, vă rog, la dezbateri generale.
			Domnul Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc foarte mult. Dragi colegi, De unde a pornit această iniţiativă? România, prin CFR SA, CFR Infrastructură, administrează aproximativ 20.000 de Km de linie de cale ferată, dotate cu 5.080 de treceri la nivel cu calea ferată, din care 3.500 - subliniez, 3.500! - semnalizate doar cu indicatoare. Statistica prezentată de Eurostat este una îngrijorătoare. CFR SA a "reuşit" într-un an, în 2017, să reabiliteze 71 de treceri la nivel cu calea ferată, din cele 5.080, ceea ce a dus, conform aceleiaşi statistici Eurostat, la pierderi de vieţi omeneşti - două situaţii tragice prezentate aici de colegul meu, de la Bistriţa şi de la Jibău, din urmă cu câteva zile - în special la aceste treceri la nivel cu calea ferată. Stimaţi colegi, În România au murit sau au fost grav răniţi 187 de români, într-un singur an, ceea ce poziţionează România pe un dezonorant loc III la nivelul Uniunii Europene. Poate vă întrebaţi de ce suntem în această situaţie? România nu are alocate fonduri suficiente pentru lucrările de modernizare, treceri la nivel cu calea ferată. Fals! CFR SA are un buget de 1,1 miliarde de euro. Anul trecut, la rectificare, au pierdut, pentru că n-au reuşit să cheltuiască aceşti bani, 70 de milioane de euro! Prin exerciţiul financiar anterior european, POS-T, am avut alocaţi aproximativ 40 de milioane de euro, pentru modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată am cheltuit zero cenţi din aceşti 40 de milioane de euro. Prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, POIM 2014-2020, avem, de asemenea, alocate fonduri europene pentru modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată. Până în acest moment - suntem la jumătatea exerciţiul financiar - am cheltuit zero cenţi din acest exerciţiu financiar. Administratorii acestor treceri la nivel cu calea ferată sunt indolenţi, incompetenţi şi iresponsabili. Da, spun cu toată responsabilitatea, este adevărat, statistica prezentată anterior îmi dă dreptate şi poate, nu în ultimul rând, am spune că legislaţia primară nu este suficient de clară. Poate şi din acest motiv am decis împreună să iniţiem acest proiect de lege, am revizuit în cadrul comisiei acest proiect şi am prevăzut termene pentru aplicarea prevederilor din această propunere legislativă. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, trecerile la nivel cu calea ferată, ale tuturor drumurilor internaţionale "E", precum şi ale drumurilor naţionale care prezintă un grad ridicat de risc de producere a accidentelor rutiere, vor fi prevăzute cu bariere sau semibariere, realizate de administratorul căii ferate, cu avizul administratorului drumului şi al poliţiei rutiere. Iar administratorul căii ferate, începând cu 1 ianuarie 2019, este obligat să asigure vizibilitatea trecerii la nivel cu calea ferată, prin curăţarea vegetaţiei pe o rază de 150 de metri, măsurată din intersecţie.
			Domnul Florin Iordache: Vă rog să concluzionaţi, domnule coleg.
			Domnul Lucian Nicolae Bode: Concluzionez. Prin acest proiect de lege, vă propunem, de asemenea, sancţionarea drastică a administratorilor căii ferate, în cazul în care obligaţiile enumerate mai sus nu vor fi respectate, amenzile contravenţionale putând ajunge până la 250.000 de lei, aceasta în condiţiile în care astăzi legislaţia nu sancţionează această inacţiune. Închei, reafirmând necesitatea implicării active a companiei feroviare naţionale, în soluţionarea acestor aspecte, de a căror rezolvare depinde siguranţa cetăţenilor. Grupul parlamentar al PNL va vota acest act normativ şi solicită CFR SA să urgenteze implementarea proiectelor de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferată. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Grupul USR, domnul Drulă Cătălin. Şi apoi, pe procedură, domnul Suciu.
			Domnul Cătălin Drulă: Mulţumesc. Acest proiect de lege este o iniţiativă care vine din disperare, din disperarea dată de ineficienţa CFR. Vă dau un simplu exemplu. În noiembrie 2010 a fost recepţionat studiul de fezabilitate pentru modernizarea a 112 treceri la nivel cu calea ferată, din fonduri europene. Până în prezent, au fost realizate zero. Am avut numeroase discuţii, în Comisia pentru transporturi, cu cei de la CFR, pentru că sunt numeroase treceri la nivel cu calea ferată, unde se întâmplă tragedii. Este doar o problemă de şansă. Pot să mă gândesc la câteva numai lângă Aeroportul Otopeni, pe drumul judeţean de la Dimieni este o intersecţie între un drum judeţean, pe care se circulă cu 80-100 km/h, trecere la nivel marcată doar cu acea Cruce a Sf. Andrei. Pe calea ferată, trenul de Urziceni merge cu 100 km/h. 100 cu 100, este un joc de şanse până când cineva moare acolo. Şi s-a întâmplat deja, din păcate, au avut loc accidente cu victime umane. CFR este complet incapabil, oricâte fonduri le-am pune la dispoziţie. Aşa cum spuneam, încă din 2010, din Programul Operaţional Sectorial de Transport existau fondurile necesare pentru aceste modernizări. An de an, execuţia bugetară pe investiţii este la 50% sau mai puţin. Problema acolo este una de resursă umană. Atâta timp cât această companie este politizată, atâta timp cât nu avem un management numit conform Ordonanţei nr. 109, un management profesionist, atâta timp cât nu avem ceea ce se numeşte, în termeni moderni, project management, adică cineva responsabil, o echipă, care să ia un proiect de la concepţie până la finalizare, nu vom ajunge decât să ne lamentăm. Eu sper ca acest proiect de lege, prin care sunt prevăzute şi amenzi, şi pe care l-am votat în comisie, şi îl vom vota şi aici... este, cum spuneam, o măsură de disperare - poate amenzile îi vor face pe aceşti oameni să se mişte, deşi mă îndoiesc, pentru că este o problemă de capacitate, dramatică, acolo, la CFR. Deci până când aceste companii care se ocupă de investiţiile publice în domeniul transporturilor -CFR, CNAIR şi Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti - nu vor fi reformate, nu vor fi aduşi profesionişti care să se ocupe de aceste proiecte de investiţii, nu vom avea rezultate, nu se vor rezolva aceste puncte negre de pe infrastructura rutieră şi feroviară. Susţinem acest proiect de lege şi îl vom vota.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Domnul Suciu, înţeleg, pe procedură. Şi apoi, ultimul vorbitor, domnul Petru Movilă. Vă rog, domnule lider.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Înainte de a vorbi despre procedură şi despre ce anume vă solicit, sunt iniţiator, şi eu, la acest proiect de lege, şi vreau să spun doar un singur lucru. Atunci când venim la acest microfon şi citim statistici - negre, ce-i drept - să ne amintim că toate partidele au avut reprezentanţi şi miniştri care au gestionat Ministerul Transporturilor, inclusiv din partea dreaptă. Este o problemă. Şi faptul că parlamentari de la toate partidele politice au semnat acest proiect de lege este un lucru bun. Şi n-aş vrea să intru mai mult în detalii, pentru că persoane însemnate - inclusiv din Partidul Naţional Liberal - au fost miniştri ai transporturilor şi nu au făcut ceva pe acest subiect. Bun. Pe procedură. Întrucât ne-am lungit cu un subiect tratat politicianist, vă solicit prelungirea programului de lucru, până la dezbaterea Pl-x 129/2018. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: OK. Supun votului prelungirea programului până la dezbaterea Pl-x 129. Şi apoi continuăm. Să înceapă votul. detalii vot
			113 voturi pentru, 12 voturi împotrivă, două abţineri. A fost aprobată prelungirea programului de lucru.
			Şi ultimul vorbitor la dezbateri generale, domnul Petru Movilă. Domnule Călin, vreţi la dezbateri generale?
			Domnul Petru Movilă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Îl felicit pe colegul meu, Ionuţ Simionca, dar şi pe toţi cei care au susţinut acest proiect de lege, pentru că această reglementare este o necesitate. Au vorbit antevorbitorii mei, dar cred că, mai mult decât atât, accidentele care s-au petrecut de-a lungul timpului şi inclusiv în această săptămână au arătat foarte clar că este nevoie de această reglementare. Este o responsabilitate comună a Ministerului Transporturilor, a instituţiilor din CFR şi din Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri, pentru că proiectul se referă la semnalizarea pe drumuri naţionale, drumuri europene şi este responsabilitatea acestor instituţii. Şi noi, Partidul Mişcarea Populară, credem că este un prim pas pentru a coborî această reglementare privind semnalizarea cu bariere, şi la drumuri judeţene şi alt fel de drumuri. Pentru că ultimele accidente despre care vorbeam s-au petrecut pe drumuri judeţene, drumuri locale, acolo unde trecerile la nivelul cu calea ferată nu au fost semnalizate corect, vizibilitatea a fost redusă. Şi sper să nu fie nevoie ca instituţiile statului să fie sancţionate pentru că nu pun în aplicare o lege. Vreau să cred că vor aplica această lege cât se poate de normal, natural, conştiincios şi responsabil, şi nu sub presiunea sancţiunilor. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, trecem la dezbateri. Avem 5 amendamente admise. La titlul legii. Intervenţii? Nu. La articolul unic? Nu. De la 3 până la 5 marginal? Adoptate. Rămâne la votul final. Mai avem două.
			15. Propunerea legislativă pentru modificarea lit. h1) alin. (2) al art. 9 şi a lit. g1) alin. (2) al art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali; Pl-x 228/2018. Iniţiatorii? Nu. Domnule Varga, vă rog. Raportul comun - Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică. Vă rog.
			Domnul Vasile Varga: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă. Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, dar cu observaţii şi propuneri. Guvernul, de asemenea, a trimis un punct de vedere conform căruia Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei iniţiative legislative, care are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 393/2004, în sensul că pierderea de către alesul local a calităţii de membru al partidului politic pe lista căruia a candidat să nu determine pierderea mandatului de ales local, în situaţia unei fuziuni prin absorbţia partidului politic respectiv. În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi - 11 voturi împotrivă -, adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea lit. h1) alin. (2) al art. 9 şi a literei g1) alin. (2) al art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu amendamentele admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Sunt 5 amendamente. Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. La titlul legii dacă...? A, domnul Movilă, vă rog. Am întrebat dacă sunt intervenţii.
			Domnul Petru Movilă: Domnule preşedinte, Aş dori ca reprezentantul ministerului, reprezentantul Guvernului sau preşedintele Comisiei pentru administraţie să ne explice dacă la marginal 3, h1) înseamnă că pierderea calităţii de membru se referă... Deci avem amendamentul: "...pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a căror listă de competitori electorali a fost ales, cu excepţia partidelor politice care au fuzionat, situaţie în care consilierul devine independent". Să înţeleg că două partide au fuzionat. Oricare dintre consilierii celor două partide poate face ce vrea după această fuziune, conform acestui act normativ? Adică poate să renunţe la calitatea de membru al partidului şi să-şi păstreze funcţia de consilier? Da?
			Domnul Florin Iordache: Da.
			Domnul Petru Movilă: Este o întrebare pe care o adresez public, pentru că din acest...
			Domnul Florin Iordache: V-am răspuns eu public, da. Nu putem obliga, domnule deputat, nu putem obliga...
			Domnul Petru Movilă: Domnule preşedinte, Am o rugăminte.
			Domnul Florin Iordache: V-am răspuns.
			Domnul Petru Movilă: Vă invit la microfon, să ne răspundeţi, dacă vreţi. Nu este vorba că nu oblig, dar această lege nu are nimic cu normalitatea din România. Să mai fac din nou un O.U.G. nr. 55 prin care să creez condiţii anticonstituţionale, antieuropene, să permit fuga de la un partid la altul a aleşilor locali?! De aceea am cerut această clarificare, pentru că vreau să văd răspunsul public al celor care conduc Comisia pentru administraţie, şi al reprezentantului Guvernului. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Da. Domnule Roman, vă rog.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aţi dat dumneavoastră răspunsul. Mai trebuie făcută o precizare. Că este o mică, mare diferenţă între comasare şi fuzionare prin absorbţie. Lucrurile stau puţin diferit în ceea ce priveşte întrebarea pusă. În altă ordine de idei, Partidul Naţional Liberal consideră că nu este corect să schimbi regulile în timpul meciului, şi, practic, se deschide o cutie a Pandorei, care este şi destul de interesant din punctul de vedere constituţional. Adică, dacă vrei să aplici aşa ceva, te referi la absorbţiile viitoare, nicidecum la cele deja făcute. Am făcut aceste precizări ca urmare a întrebărilor puse de colegul deputat. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc. Procedură. Vă rog, domnule Voicu. Explicaţi-i colegului chestiunea cu libertatea consilierului. Nu poate fi obligat prin fuziune. Vă rog.
			Domnul Mihai Alexandru Voicu: Evident că aş dori să vorbesc despre libertate, însă m-am înscris la o chestiune de procedură. Sunt parlamentar vechi şi respect ceea ce am spus. Răspuns pentru colegii noştri care au intervenit mai devreme, care cred că sunt subiectul acestei legi, dar nu sunt, din două motive. În cazul în care iniţiatorii legii ar fi dorit să se refere la procesul prin care PMP şi UNPR au devenit un singur partid, au greşit rău, din două motive: în primul rând pentru că acel proces la care m-am referit nu se numeşte fuziune. Legea se referă la fuziune. Nu ştiu ce au vrut să facă iniţiatorii. Acel proces se numeşte comasare prin absorbţie, deci nu sunteţi subiectul acestei legi; în al doilea rând, legea nu poate prevede decât pentru viitor. Deci nici din acest punct de vedere nu sunteţi subiectul acestei legi. În cazul în care iniţiatorii au dorit să facă ceva, n-au reuşit. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Au reuşit. O să vedeţi, domnule deputat. Vă explic eu în pauză. Dacă sunt alte observaţii? Procedură, da, vă rog.
			Domnul Petru Movilă: Domnilor colegi, Eu nu vreau să fiu nici subiect, nici cobai. Vorbim despre o lege normală care trebuie să se aplice şi pentru dumneavoastră, când sunteţi în opoziţie. Gândiţi-vă la aceasta. Noi vorbim de proceduri generale, nu că le facem în funcţie de cine guvernează. Pentru că, dacă iar vom veni să schimbăm Legea aleşilor locali cu un alt OUG nr. 55, va fi trist pentru România. Şi, cum a precizat colegul nostru, sper că - pentru stenogramă va rămâne - legea, aşa, proastă şi imorală, cum o consideră PMP, se va aplica din mandatul 2020 pentru aleşii locali. Nu scrie nicăieri acolo, dar am văzut o afirmaţie asumată de comisie. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Da. Domnul Drulă, vă rog.
			Domnul Cătălin Drulă: Dumneavoastră conştientizaţi ridicolul acestei dezbateri? Asistăm la un circ penibil, în care o lege dată cu dedicaţie, evident pentru UNPR, avem o dezbatere de la tribuna acestei instituţii, ne-a reuşit sau nu ne-a reuşit mica combinaţie. Domnul Iordache spune că merge, domnul Voicu ne spune... ne lămureşte că poate nu merge, domnii de la PMP vor asigurări că nu li se aplică. Este ridicol. Legile nu se fac aşa. Traseismul politic trebuie oprit. USR spune un nu categoric traseismului politic. Şi spun şi de la această tribună, nu vă gândiţi... (Vociferări.) că aţi putea... că am putea fi punctul următor pe cariera unora de aici care sar aşa, din floare în floare. Clasa politică trebuie schimbată şi noi o vom face. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Da. Bun. Dacă nu mai sunt intervenţii, avem 5 amendamente admise, rămâne la votul final. Şi ultimul proiect.
			16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2017 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006; PL-x 129/2018. Raport fără amendamente. Guvernul? Nu. Comisia pentru industrii sau Comisia pentru administraţie? Domnul Roman, Comisia pentru administraţie.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, în legătură cu acest proiect de lege. Camera decizională este Camera Deputaţilor. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat, în 14 martie 2018. Consiliul Legislativ avizează favorabil. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice. În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulament, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru administraţie publică au examinat proiectul de lege în 24 aprilie 2018, iar membrii Comisiei pentru industrii, în 8 mai 2018. În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege amintit. Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Da. Intervenţii? Nu sunt intervenţii. Nu sunt amendamente. Rămâne la votul final. A... da, domnul Leoreanu. Şi încheiem dezbaterile. La 12,00, votul final. Vă rog, domnul Leoreanu, ultima intervenţie.
			Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu: Da. Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, întrucât considerăm că este util ca asociaţiile de dezvoltare intercomunitară să poată fuziona. Fuzionând, ele vor putea accesa fonduri europene şi pentru comunităţile mai mici, astfel încât să-şi poată dezvolta reţelele de apă şi canal. Până în prezent, doar operatorii regionali puteau să acceseze fonduri. Dar iată că şi comunităţile mici au nevoie să-şi creeze, să-şi extindă serviciile de apă şi canal şi, în acelaşi timp, o nouă reorganizare a acestor servicii de utilitate publică, prin fuzionarea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară. Drept pentru care, aşa cum am spus, Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Pauză, până la ora 12,00. La 12,00 începem votul final.
			După pauză
			Domnul Florin Iordache: Rog colegii să ia loc, să putem începe şedinţa de vot final. Domnule Bejinariu, haideţi să facem şi... Păi, domnule Stan, puţină pauză, să facem şi noi votul final. Bun. Vă propun un vot de control. Vot de control. detalii prezenţă
			Vă propun să reluăm votul de control. Deci să înceapă votul, vă rog. detalii prezenţă
			254 de voturi. Suntem în cvorum. Rog liderii de grup să verifice prezenţa, dacă sunt observaţii, vă rog. Da. Întreb liderii de grup dacă au consultat listing-ul şi dacă sunt observaţii? Nu. Bun. Începem votul final.
			1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PH CD 32 /2018. Se adoptă cu votul majorităţii. Să înceapă votul. detalii vot
			260 de voturi pentru, 2 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.
			2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune privind FinTech: pentru un sector financiar european mai competitiv şi mai inovator COM (2018)109; PH CD 33 /2018. Să înceapă votul. detalii vot
			267 de voturi pentru. Adoptat.
			3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu privind Planul de acţiune vizând mobilitatea militară JOIN (2018); PH CD 34 /2018. Să înceapă votul. detalii vot
			267 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.
			Legi ordinare. Adoptări. 4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 - 2020; PL-x 201/2018. Comisia pentru buget propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			267 de voturi pentru, o abţinere, un coleg nu şi-a exprimat votul. Adoptat.
			5. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 547/2017. Comisia pentru transporturi propune adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			269 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat. Explicarea votului, da, domnule Simonica, vă rog.
			Domnul Ionuţ Simionca: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Astăzi am promovat o lege prin care salvăm vieţi omeneşti, prin instalarea de bariere la trecerile la nivel cu calea ferată. Vreau să vă mulţumesc tuturor că aţi votat acest proiect legislativ. Am rezolvat o problemă pentru bistriţeni. Am rezolvat o problemă pentru toată ţara. Mulţumesc mult. (Aplauze.)
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.
			6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2017 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006; PL-x 129/2018. Comisia pentru industrii şi Comisia pentru administraţie propun adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			271 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat.
			Legi ordinare. Respingeri. 7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 340/2016. Comisia pentru sănătate propune respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			225 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, 9 abţineri. Adoptată.
			8. Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr. 5 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ; PL-x 48/2014. Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă propun respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			263 de voturi pentru, 3 abţineri. Adoptat.
			9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 558/2014. Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru muncă propun respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			264 de voturi pentru, două abţineri. Adoptat.
			10. Propunerea legislativă pentru completarea Anexei nr. 5 din Legea nr. 63 din 10 mai 2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ; Pl-x 323/2015. Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă propun respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			OK. 267 de voturi pentru, două abţineri. Adoptată, propunerea de respingere. Următoarea.
			11. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Legii nr. 69 din 2000 a educaţiei fizice şi sportului; Pl-x 257/2015. Comisia pentru învăţământ propune respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			262 de voturi pentru, două abţineri. Adoptată, propunerea de respingere.
			12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; Pl-x 32/2015. Comisia pentru învăţământ propune respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			169 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 90 de abţineri. Adoptată, propunerea de respingere.
			13. Proiectul de Lege privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, pe baza bonurilor valorice; PL-x 48/2017. Comisia pentru agricultură propune respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			266 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abţinere. Adoptat.
			14. Propunerea legislativă privind organizarea reglementării în domeniul fondurilor europene nerambursabile; Pl-x 199/2016. Comisia pentru buget propune respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			207 voturi pentru, 53 de voturi împotrivă, 8 abţineri. Adoptată.
			15. Proiectul de Lege pentru completarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru; PL-x 57/2017. Comisia juridică propune respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			Unanimitate. 263 de voturi pentru. Adoptat.
			16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012; Pl-x 280/2015. Comisia pentru industrii propune respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			261 de voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abţineri. Adoptată.
			17. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare; Pl-x 143/2016. Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru agricultură propun respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			258 de voturi pentru, 11 abţineri. Adoptată.
			18. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; PL-x 266/2016. Comisia pentru muncă propune respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			269 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.
			19. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri; PL-x 101/2017. Comisia pentru muncă propune respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			267 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.
			20. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule; Pl-x 201/2016. Comisia pentru buget, Comisia juridică şi Comisia pentru transporturi propun respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			266 de voturi pentru, 4 abţineri. Adoptată.
			21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; Pl-x 386/2016. Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică propun respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			270 de voturi pentru, o abţinere. Adoptată.
			Secţiunea III. Legi organice. Adoptări. 22. Propunerea legislativă pentru modificarea lit. h1) alin. (2) al art. 9 şi a lit. g1) alin. (2) al art.15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali; Pl-x 228/2018. Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică propun adoptarea. Să înceapă votul. detalii vot
			171 de voturi pentru, 96 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Adoptată. Următoarea.
			23. Propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de medic veterinar; Pl-x 722/2015. Să înceapă votul. detalii vot
			5 voturi pentru, 232 de voturi împotrivă, 35 de abţineri. A fost respinsă. Legi organice. Respingeri. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 73š... (Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.) Vă rog. Da, domnule Seidler, vă rog.
			Domnul Cristian-Gabriel Seidler: Domnule preşedinte, Avem o problemă. Pe ordinea de zi aprobată de Biroul permanent mai aveam un proiect de lege - PL-x 469 din 2017; lege organică. Şi nu o regăsesc pe lista de vot. Iar conform Regulamentului, şedinţa consacrată votului final este tot şedinţă şi are aceeaşi ordine de zi cu cea aprobată de Biroul permanent. De aceea, nu înţeleg de ce lipseşte PL-x 469 din 2017.
			Domnul Florin Iordache: Da, domnul Nicolicea. Vă răspund eu, domnule Seidler. Şi vă face precizări domnul Nicolicea. La acel proiect de lege, la PL-x 469 era un raport de adoptare, dar mai era şi un alt raport, de respingere. Deci trebuia să avem două rapoarte. Şi amândouă, organice. Domnul Nicolicea, vă rog să faceţi precizări. (Vociferări.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Am făcut precizările de rigoare, la începutul şedinţei. Probabil că nu toţi colegii erau în sală. Pentru faptul că nu s-a clarificat situaţia şi am văzut că există şi contestări, atunci când două proiecte de lege au acelaşi obiect de reglementare, după cum ştiţi, unul este socotit proiectul de lege şi celălalt devine amendamente la acesta. Dar, pe de altă parte, trebuie să se facă undeva precizarea că şi cel de-al doilea dispare, încetându-i procesul legislativ. Şi ar mai trebui şi acolo un vot de respingere. Nefiind clară procedura, liderii au decis să amânăm votul, o săptămână.
			Domnul Florin Iordache: Da. Vă mulţumesc.
			Legi organice. Respingeri. 24. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 731 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar; PL-x 35/2017. Comisia pentru muncă propune respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			262 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 7 abţineri. A fost respins.
			25. Proiectul de Lege pentru "Inocenţa Copilăriei" privind interzicerea cursurilor de educaţie sexuală în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, fără acordul scris al părinţilor sau tutorelui; PL-x 89/2017. Comisia juridică şi Comisia pentru învăţământ propun respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			260 de voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abţineri. A fost respins.
			26. Proiectul de Lege pentru completarea art. 100 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici; PL-x 53/2017. Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru muncă propun respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			268 de voturi pentru, 3 abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul. Adoptată respingerea.
			Şi ultima. 27. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale; Pl-x 29/2018. Comisia pentru învăţământ propune respingerea. Să înceapă votul. detalii vot
			170 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă, 38 de abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul. Explicarea votului? Vă rog.
			Domnul Corneliu Olar: Colegi, Răbdare, răbdare. Vedeţi cum ne dau nouă dreptul la cuvânt? Când toată lumea se grăbeşte să plece acasă. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Matematica este mai grea pentru oricare de aici. Însă istoria trebuie să o recunoaştem şi s-o cunoaştem cu toţii. Daniel foarte bine a punctat aici şi a avut o iniţiativă foarte bună. De aceea am şi votat-o. Aţi văzut că din manualele de istorie au dispărut marile personalităţi istorice. Pe lângă că au dispărut, au dispărut şi orele de istorie din programa şcolară. În programa de învăţământ, istoria este foarte subţiată. Va trebui să dăm mâna cu toţi parlamentarii şi să reintroducem istoria românilor adevărată în manualele de istorie. Mulţumesc.
			Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Două anunţuri. Invit colegii la şedinţa Biroului permanent. La ora 13,00 - Biroul permanent reunit. Şi vă anunţ că Şcoala Generală "Oprea Iorgulescu" din comuna Mihăeşti, judeţul Argeş prezintă un moment dedicat Centenarului, în faţa sălii de plen. Vă mulţumesc. Declar şedinţa închisă.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 12,32.