|
Domnul Ludovic Orban (prim-ministrul Guvernului României): Domnilor președinți, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Ieri am sărbătorit 30 de ani de la victoria Revoluției, o victorie care, prin sacrificiul celor care au avut curajul să iasă la luptă împotriva regimului dictatorial, ne permite, de 30 de ani, să ne îndreptăm spre democrație, spre o autentică societate bazată pe respectul față de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și pe o economie de piață, o economie care să permită, în condițiile unei competiții oneste, fiecărui cetățean, să acționeze astfel încât să poată să trăiască mai bine, prin proprie inițiativă, pe baza pregătirii profesionale, prin propriul merit. Mâine este Ajunul Crăciunului, suntem între două momente. Și noi, astăzi, vă propunem să facem un cadou românilor, de Crăciun și de Anul Nou, și anume bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat. Nu am înțeles de ce alte guverne, fără să aibă nicio constrângere de timp, așa cum am avut noi, nu au prezentat bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat în termenul prevăzut de lege și nu au permis adoptarea acestor acte normative fundamentale, care constituie temeiul pe baza căruia se fac toate planurile de viață ale fiecărui român, se fac toate planurile de afaceri ale fiecărei firme din țara asta, de asemenea, fiecare autoritate locală poate să-și construiască bugetul. Nu am înțeles niciodată de ce nu s-a respectat acest termen. Obiectivul nostru, încă de la preluarea guvernării, a fost acela de a reuși până la data de 31 decembrie să adoptăm Proiectul de buget și Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat. Vă mărturisesc că folosim în premieră o modalitate de adoptare a Legii bugetului de stat care nu a mai fost folosită până acum, și anume procedura angajării răspunderii Guvernului. Este o procedură care este reglementată prin Constituție și care, spre deosebire de ordonanța de urgență, ca instrument de legiferare, are foarte multe aspecte care o fac cu adevărat să fie democratică. Sigur că poate am surprins pe mulți prin utilizarea acestei proceduri de angajare a răspunderii Guvernului pe Legea bugetului de stat și pe Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Prin angajarea răspunderii, orice parlamentar și orice grup parlamentar a avut dreptul să formuleze amendamente. Și am aprobat foarte multe amendamente, formulate de parlamentari individuali și de grupurile parlamentare. De asemenea, dacă există formațiuni politice care consideră că Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu trebuie să intre în vigoare au la dispoziție instrumentul democratic al moțiunii de cenzură. Nu în ultimul rând, există posibilitatea exercitării controlului constituțional asupra Legii bugetului de stat, asupra Legii bugetului asigurărilor sociale de stat și a Legii de corectare a Ordonanței nr. 114. De ce am ales această procedură? Pentru că altfel nu am fi putut adopta bugetul. La modul în care este finalul de an, cu zilele libere care sunt acordate, cu Sfânta Sărbătoare a Crăciunului, practic mai sunt zile lucrătoare... cred că două zile lucrătoare în care Parlamentul funcționează, și, dacă am fi venit în Parlament, e puțin probabil să fi reușit adoptarea Proiectului bugetului de stat până la finele anului. Și, de asemenea, nu se știe în ce formă ar fi ieșit. Pentru că acum trebuie să vă spun că nu este orice fel de buget. Venim după o perioadă în care au crescut cheltuielile bugetului de stat, în care s-a ajuns la un deficit bugetar care depășește 4,4% din produsul intern brut, și România are nevoie să dea un semnal ferm de corectare a dezechilibrelor economice care au fost provocate până acum - echilibrul bugetar, echilibrul balanței comerciale, inflația și toți ceilalți indicatori economici care au fost dezechilibrați din cauza unor politici economice, bugetare și fiscale fără cap și fără coadă, care au declanșat cheltuieli fără niciun fel de acoperire în veniturile bugetare și care, chiar și atunci când au crescut nominal veniturile, de fapt le-au erodat puterea de cumpărare, prin intermediul inflației și prin intermediul altor fenomene economice negative. În Proiectul de buget, trebuie să vă spun din capul locului că am încercat, așa cum am încercat și prin Ordonanța de urgență de rectificare bugetară pe care a trebuit să o adoptăm în nicio lună de zile de la preluarea guvernării, am încercat să restabilim adevărul în ceea ce privește bugetul. Vă readuc aminte că la rectificarea bugetară a trebuit să scoatem din veniturile bugetului de stat 18 miliarde, care erau puse din burtă, atât în ceea ce privește veniturile din absorbția fondurilor europene, de aproximativ 8 miliarde, cât și în ceea ce privește veniturile interne. 18 miliarde în minus - asta a însemnat rectificarea bugetară în care a trebuit să restabilim adevărul. În privința cheltuielilor, v-am spus foarte clar, nu accept politica ascunderii unor cheltuieli, așa cum a fost ascuns gunoiul sub preș. Statul, Guvernul trebuie să respecte legea, trebuie să respecte contractele, trebuie să respecte hotărârile judecătorești. Asta este o regulă fundamentală pentru sănătatea societății românești. Cum să ceri de la cetățeni și de la firme să respecte legea, contractele, dacă Guvernul, ministerele și autoritățile publice nu respectă contractul și legea? Au fost amânate rambursările de TVA, au fost amânate cu peste un an de zile decontările cheltuielilor realizate de firme pentru concedii medicale, pentru concedii maternale și pentru alte categorii de cheltuieli, au fost întârziate plăți în cadrul contractelor. Toate, numai pentru a masca deficitul bugetar, în speranța că mai pot fi rostogolite, prin trecerea cheltuielilor de pe un an pe altul, care n-au fost efectuate. Minciuna asta nu poate să continue. Noi am asigurat, prin Ordonanța de rectificare a bugetului de stat, revenirea la legalitate și efectuarea plăților, atât cât ne-au permis resursele bugetare, pentru toate drepturile legale, pentru toate contractele aflate în vigoare pe care s-au emis situații de lucrări și facturi în conformitate cu legea, și, de asemenea, am asigurat și plata unor sume care reprezentau drepturi câștigate de cetățeni români sau cetățeni străini, în instanță, cum este aplicarea Legii nr. 85, și anume plata pentru cadrele didactice a procentului de 25%, în cadrul alocării sumelor pe o perioadă eșalonată pe 5 ani de zile, sume datorate pentru veniturile neîncasate în perioada 2008-2011. Construim bugetul de stat pe niște date pe care noi le considerăm reale. Nu anticipăm o creștere economică așa cum a fost anticipată în construcția bugetului pe anul trecut. Aduceți-vă aminte că în declarațiile publice și de la tribuna Parlamentului am atras atenția asupra faptului că nu va exista o creștere economică de 5,5%. Și iată că am avut dreptate. Adevărul a ieșit la suprafață. O să închidem anul cu o creștere economică de un pic peste 4%. În bugetul pe 2020 ne bazăm pe o creștere economică de 4,1%. Este o creștere care este apropiată de estimările Comisiei Europene, de estimările FMI și de alte estimări, pentru că obiectivul nostru este să ne bizuim pe o creștere economică reală, adevărată. Pentru că altfel riscăm să anticipăm niște venituri care nu vor veni la bugetul de stat și ne vom trezi în aceeași situație, de a nu putea face față unor cheltuieli pentru care nu există resursă financiară. În ceea ce privește rata inflației, sigur că mi-aș dori să existe o rată a inflației mai mică. Cu toate acestea, am trecut o rată a inflației de 3,1%, rata anuală a inflației. Cursul mediu de schimb pe care îl anticipează Comisia de Prognoză este de 4,75 lei pentru 1 euro. Gândiți-vă că a trebuit să construim acest buget în condițiile în care trebuie să facem față unor creșteri de cheltuieli pe anul 2020 care sunt provocate de legi aflate în vigoare. Legea pensiilor - un plus de 16 miliarde pentru asigurarea resurselor financiare pentru a susține aplicarea Legii pensiilor, și anume creșterea pensiilor de la 1 septembrie. Aplicăm Legea salarizării. Sigur că a fost un mod original de a legifera în domeniul salarizării în sectorul public. Eu nu prea am mai văzut prin legislațiile din alte țări așa ceva, să prevăd o creștere a salariilor în sectorul public până în 2022. Prevederea din Legea salarizării conform căreia diferența dintre salariul pe 2022 și salariul pe 2018 stă la baza creșterii anuale a salariului, asigurându-se creșterea cu o pătrime a salariului în sectorul public, din această diferență între salariul din 2022 și salariul din 2018, este asigurată din resursele financiare. Sigur că ne propunem o reducere a cheltuielilor de personal în cadrul produsului intern brut, în cadrul bugetului. Pentru că realitatea este că la structura bugetului dacă nu creștem alocările pentru investiții pentru proiecte importante de infrastructură - atât infrastructură de transport, infrastructură școlară, infrastructură medicală, infrastructuri critice, care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea economică a României - nu vom reuși să construim o creștere economică solidă. Nu vom putea sta pe picioare stabile, ci, în continuare, mergem așa, pe nisip, încercând să dregem busuiocul, fără să punem niște baze reale. În condițiile constrângerilor bugetare, gândiți-vă că am crescut suma alocată pentru investiții de la 44,7 la peste 50 de miliarde, investițiile reprezentând 4,6%, cred, din produsul intern brut. Este un efort extrem de mare, care efort trebuie să continue și în anii care vor veni. Am făcut o estimare a marilor lucrări de infrastructură. Numai în domeniul transporturilor, pentru a realiza marile proiecte pe infrastructură rutieră, pe infrastructură feroviară, pe infrastructură fluvială sunt necesare, în următorii 10 ani de zile, aproape 40 de miliarde de euro, pentru a putea finaliza aceste mari proiecte de infrastructură, numai în domeniul transporturilor. Și gândiți-vă că asta se va întâmpla în condițiile în care, pe exercițiul 2021-2027, alocările pentru infrastructura de transport de care am beneficiat în anii anteriori, în 2007-2013 și în 2014-2020, se vor reduce semnificativ, adică vom avea o alocare de aproximativ 4,6 miliarde de euro, din care, atenție, o mare parte a banilor se va duce pe fazări, adică pe continuarea decontării lucrărilor care sunt pornite în exercițiul financiar multianual prealabil. Adică posibilitatea de a finanța obiective noi de investiții de infrastructură pe exercițiul financiar 2021-2027 se reduce dramatic. Și asta trebuie să ne determine să pregătim împreună un plan, astfel încât în următorii 10 ani să putem suplini această reducere a finanțării, fie prin alocări de la bugetul de stat, fie prin atragerea de bani privați în finanțarea acestor proiecte vitale pentru dezvoltarea economică a României. Pentru că fără infrastructură de transport nu vom avea nici dezvoltare economică, nu putem să dezvoltăm nici turismul, nu putem să ne fructificăm marile atuuri pe care le avem ca țară și nu vom putea cu adevărat să construim creșterea economică pe piloni stabili, care să permită și creșterea veniturilor și a puterii de cumpărare, în baza creșterii economice. Vreau să spun câteva lucruri, pentru că am văzut foarte multe informații care n-au legătură cu Legea bugetului. Am văzut campanii că scad cheltuielile pentru sănătate. Este fals, o minciună gogonată. Cei care duc astfel de campanii trebuie doar să se uite la buget. Alocările pentru sănătate se fac atât la bugetul Ministerului Sănătății, cât și la bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Nu putem merge pe fake news-uri la nesfârșit. Față de bugetul aprobat de Parlament, anul trecut, în martie, creștem semnificativ alocările pentru sănătate. Le creștem chiar și față de execuția bugetară în care noi am crescut, prin Ordonanța de urgență de rectificare a bugetului, foarte mult sumele alocate sănătății, tocmai pentru că nu existau resursele financiare pentru finanțarea programelor de sănătate, pentru asigurarea resurselor financiare, pentru decontarea sumelor din cadrul contractelor de finanțare ale Casei și pentru plata restantă a concediilor medicale și a concediilor maternale. De asemenea, sumele cresc și pentru educație, în raport cu bugetul pe anul trecut. Cresc în bugetul Ministerului Educației. Pe lângă asta, în schimb, orice om care cunoaște structura bugetară știe să se uite, că banii pentru educație se găsesc și în alte locuri decât în bugetul Ministerului Educației. Pentru că și autoritățile locale finanțează instituțiile de învățământ. Și acolo trebuie să ne uităm care sunt alocările. Și, de asemenea, există finanțări din fonduri europene, care sunt extrem de generoase pentru domeniul educației. Vă dau numai un singur exemplu. Pe supracontractarea pe care o prevedem noi dorim creșterea semnificativă, până la sute de milioane de euro, a finanțării proiectelor de investiții în unități de învățământ, sigur, cu un accent pus pe învățământul tehnic, tehnologic și pe școlile profesionale, pe care putem să redirecționăm sume importante din fondurile europene. Ca atare, alocările pentru educație cresc, clar, fără nicio putință de tăgadă. Și oricine spune că dăm mai puțini bani la educație de fapt spune o mare minciună. Voi continua prin a spune că ne onorăm angajamentul de a aloca 2% din produsul intern brut către apărare. Este un angajament pe care ni l-am asumat la nivelul NATO, pe care trebuie să-l onorăm. Pentru că noi trebuie să arătăm că suntem nu numai beneficiari, ci și furnizori de securitate, alături de partenerii noștri. De asemenea, multă lume ar putea să spună că nu ne comportăm ca un guvern liberal, pentru că alocăm mai mulți bani către cheltuielile sociale. Da, alocăm mai mulți bani către cheltuielile sociale pentru că, evident, transferurile care se fac de la bugetul de stat către diferitele sisteme cresc. Crește transferul pe care îl facem de la bugetul de stat pentru finanțarea deficitului bugetului de pensii, ca urmare a creșterii de pensii care este prevăzută de la 1 septembrie 2020. În ceea ce privește autoritățile locale, am gândit o modificare a modului de împărțire a impozitului pe venit, în care gândirea noastră a fost să lăsăm un procent mai mare direct la dispoziția bugetelor localităților. Am crescut de la 60% la 63% sumele către localități, direct în bugetul local, ca o formă de creștere a autonomiei. Mai mult decât atât, am preluat 50% din cheltuielile sociale care fuseseră efectuate în bugetul pe anul 2019, de la bugetele locale, la bugetul de stat. Gândiți-vă că și aici am făcut un efort bugetar, pentru a degreva cât de cât bugetele locale de cheltuielile care le-au fost impuse în anul 2019 și de amputările de buget care le-au fost provocate în anul 2018, ca urmare a Ordonanței nr. 79 privind așa-zisa revoluție fiscală. Practic - sigur că în orice formulă de împărțire a resurselor financiare, unii sunt mulțumiți, alții sunt nemulțumiți. Pe de altă parte, din punctul nostru de vedere, a aloca un procent mai mare direct la bugetele locale reprezintă o formă de a crește autonomia locală, permițându-le să aibă direct venituri din impozitul pe venit la bugetele locale. În ceea ce privește amendamentele, am aprobat multe amendamente care au fost depuse de colegi parlamentari, care au fost depuse de grupuri parlamentare, și care vizează îmbunătățirea bugetului în diferite domenii de activitate. De exemplu, am preluat un amendament privitor la creșterea sumei transferate de la bugetul de stat pentru întreținerea drumurilor naționale. Într-adevăr, alocasem o sumă mică pentru întreținerea drumurilor naționale și am preluat amendamentul formulat, care urcă la 361 de milioane suma care este transferată din bugetul de stat către Companie, pentru asigurarea cheltuielilor de întreținere a drumurilor naționale. Am preluat foarte multe amendamente depuse de ALDE, de PMP, de USR, privind obiective de investiții importante. De exemplu, Autostrada Comarnic-Brașov, Autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni, finanțarea acestor tronsoane de autostradă, care au fost amendamente și ale PMP și ale ALDE. În ceea ce privește proiectele de infrastructură din Moldova, am primit o serie de amendamente din partea, în special, ALDE, prin care am încercat să demarăm proiecte, să le finanțăm sau să asigurăm resursele pentru finalizarea proiectelor. Vă dau un singur exemplu. Se construiește podul peste Dunăre, de la Brăila-Tulcea. Păi, podul acela degeaba îl construiești dacă nu asiguri conexiunea cu Coridorul IV paneuropean, printr-un drum expres până la Constanța, și conexiunea cu Coridorul IX paneuropean, fie prin Focșani, printr-un drum expres, fie prin Buzău. Întotdeauna când gândești proiecte de infrastructură trebuie să le gândești pe o lungă perioadă de timp și în cadrul... De altfel, noi și avem un MasterPlan, pe care l-am prezentat Comisiei Europene, și care ne servește ca bază pentru prioritizarea investițiilor în domeniul infrastructurii. Păcat că cei care au prezentat MasterPlanul au uitat de el din momentul în care a fost aprobat de Comisia Europeană, și proiectele care erau trecute în MasterPlan au fost lăsate pe hârtie și nu au fost împinse înainte! Avem amendamente pentru obiective importante din domeniul mediului, care au fost prezentate de partenerii de la USR, pentru practic operaționalizarea SUMAL, adică a sistemului de monitorizare a masei lemnoase. Avem, de asemenea, alocări pentru sistemele mobile de măsurare a calității aerului și pentru alte obiective importante din domeniul mediului. Sigur că mi-ar fi foarte greu să trec în revistă toate amendamentele care au fost formulate. Există, fără discuție, posibilitatea ca anumite amendamente care ar fi putut provoca efecte benefice să nu le fi putut accepta, indiferent de unde au provenit ele. Pe de altă parte, vă mai spun încă o dată, credeți-mă, este vital pentru România să dea un semnal ferm că pornește lupta cu dezechilibrele economice, că readuce bugetul de stat și, în general, indicatorii macroeconomici spre echilibru. Atât pentru Comisia Europeană, cât și pentru finanțatorii internaționali, cât și pentru companiile care vor să investească în România, cât și pentru companiile care sunt prezente și vor să-și dezvolte planuri de dezvoltare este esențial acest semnal pe care trebuie să-l dăm. Să ne îndreptăm, într-o perioadă de 2, maximum 3 ani de zile, la revenirea în parametrii stabiliți de Tratatul Uniunii Europene - un deficit sub 3% și mai ales să avem grijă la deficitul structural. Realitatea este că nu poți la nesfârșit să generezi cheltuieli fără să ai venituri. Nu se poate! Oricine vine și spune că vrea să dea ceva trebuie să spună de unde există resursele financiare pentru a da acel lucru. Pentru că altfel nu face altceva - niciun guvern nu vine cu bani de acasă. Banii sunt strânși din taxe și impozite. Iar atunci când banii din taxe și impozite nu ajung trebuie să ne împrumutăm. Orice împrumut costă. Dacă ne permitem să cheltuim mai mult un an, doi, există riscul ca, 10 ani de zile, noi și copiii noștri să trebuiască ca o parte din resursele pe care le adunăm la bugetul de stat să fie date pentru a plăti datoriile, care au fost făcute pentru nimic. Și atunci când există un deficit bugetar, deficitul bugetar, resursele financiare trebuie folosite pentru investiție. Ca într-o casă. Când folosești bani și te împrumuți, îți iei o casă, îți cumperi un frigider, îți cumperi o mașină, ceva care poate să te ajute, un obiect de folosință îndelungată sau investești în ceva care îți poate produce venituri ulterioare. Dacă nu schimbăm filosofia bugetară, dacă nu prioritizăm în structura bugetului alocarea resurselor în primul rând către proiectele de investiții, către educație și mai ales către creșterea calității în educație - că nu întotdeauna creșterile de salarii duc la creșterea calității serviciului de educație -, creșterea calității în serviciul de sănătate, dacă nu prioritizăm și nu alocăm resursele pe care le avem la dispoziție din taxele și impozitele plătite de concetățenii noștri riscăm să ajungem la un moment dat - nu suntem departe de momentul acela - în care n-o să ne ajungă bugetul să plătim salarii, pensii, subvenții la fondul de pensii și cheltuieli materiale și servicii. Închei prin a vă cere să aveți încredere în acest buget. El a fost construit cu extrem de mare atenție, încercând să asigurăm toate cheltuielile necesare, să asigurăm resursele financiare pentru a pune în aplicare legile, pentru a asigura resursele financiare în condiții rezonabile pentru marile proiecte de investiții și pentru a crește gradual calitatea serviciilor publice care sunt furnizate de instituțiile publice din România, mai ales în domeniul educației, sănătății, dar și în domeniul ordinii publice, siguranței cetățeanului și în domeniul asigurării unei bune funcționări a justiției. Vă mulțumesc. (Aplauze.)
|
