Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 aprilie 2020

	7.	Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (PL-x 589/2019). (rămas pentru votul final).
	consultă fişa PL nr. 589/2019

	Domnul Ion-Marcel Ciolacu:
	................................................
	7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 589/2019; amendamente admise - 28. Dacă din partea iniţiatorilor? Doreşte cineva să ia cuvântul? Da. Doamna Popescu Venera.
	DoamnaMariana-Venera Popescu (de la tribună): Bună ziua! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, "Trăim într-o societate de porci spinoşi surprinsă de iarna răului universal;vrem să ne încălzim unii de alţii, dar ţepii de pe spatele fiecăruia nu ne lasă". Arthur Schopenhauer spunea asta despre oameni, după ce a trecut prin holeră, în anul 1831, când s-a retras la Frankfurt, din prudenţă medicală. Dacă noi, politicienii, nu înţelegem că oamenii au nevoie de sprijin, de moralitate, mergem în continuare pe un drum paralel cu ei. Fac un apel - să abandonăm campania electorală! Solicit public acum Grupului politic PRO România să-şi retragă comunicatul de presă făcut de doamna Gabriela-Maria Podaşcă, purtător de cuvânt al PRO România, prin care aceasta îşi arogă meritele unui proiect legislativ iniţiat şi susţinut de Grupul minorităţilor naţionale. Scuze, e foarte greu să vorbeşti cu mască! Dar mi se pare oportun să vorbesc totuşi cu mască, pentru că aici antevorbitorii mei au vorbit fără şi e un mod de a ne infesta -părerea mea, nu sunt specialist, dar cred că aşa ar trebui să vorbim cu toţii. Revin la proiectul legislativ, care a fost iniţiat de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Este un proiect legislativ la care am lucrat pentru fizioterapeuţi, kinetoterapeuţi şi pentru profesorii de cultură fizică medicală, cu studii de licenţă. Ei fac parte din echipe interdisciplinare şi îşi exercită competenţele profesionale acţionând în colaborare cu medicii şi cu personalul auxiliar sanitar pentru a elabora programe de recuperare a pacientului. Zilele trecute am postat pe Facebook un drenaj postural pentru gestionarea pneumoniei fără ventilator. Cu atât mai mult acum, când nici sistemul sanitar românesc şi niciun sistem sanitar din lume nu a fost pregătit pentru pandemie, avem cea mai mare nevoie de fizioterapeuţi şi de toate cadrele sistemului medical din România. Aş vrea să mulţumesc domnului preşedinte al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, domnului Solomon Adrian, pentru sprijin, şi colegilor din Comisia pentru muncă. Mulţumesc doamnei deputat Lia Olguţa Vasilescu, pentru sprijin, primarul meu de suflet. Mulţumesc domnului lider al Grupului minorităţilor naţionale, domnului Pambuccian Varujan, pentru că a introdus săptămâna trecută proiectul legislativ pe ordinea de zi a plenului, sub rezerva primirii raportului, tocmai pentru a forţa comisia să ia o decizie în acest sens. Mulţumesc colegului meu, Silviu Vexler, vicepreşedinte al Comisiei pentru muncă din Camera Deputaţilor. Şi, de asemenea, mulţumesc tuturor colegilor mei din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, pentru sprijin şi pentru că au fost coiniţiatori la acest proiect. Sunt mândră că fac parte din Grupul minorităţilor naţionale, grupul parlamentar cel mai democratic din Parlamentul României. Un grup în care nu se fură şi nu se plagiază! În final, convingerea mea este că indiferent de ce fel de deputaţi suntem, reprezentanţi ai minorităţilor, sau reprezentanţi ai diasporei, sau reprezentanţi ai oricărui partid politic, suntem cu toţii deputaţii cetăţenilor României şi trebuie să lucrăm pentru asta. Pentru ei facem legi, pentru că noi toţi suntem România!(Aplauze.) Voci din sală: Bravo! Bravo!
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Bravo! Din partea comisiei, domnul preşedinte, Adrian Solomon.
	Domnul Adrian Solomon (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumim tuturor, domnule Varga, dar înainte de toate mulţumesc pentru că mă ascultaţi. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul majorării coeficienţilor de salarizare pentru specialiştii care deţin titlul oficial de calificare în fizioterapie. A fost adoptat de Senat, în 21 octombrie 2019. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât adoptarea proiectului de lege cu amendamente. Deşi prin iniţiativa legislativă se propune introducerea funcţiei de fizioterapeut ca personal de specialitate medico-sanitar, precum şi modificarea statutului profesional pentru funcţiile de profesor CFM, kinetoterapeut, din personal de specialitate din compartimentele paraclinice în personal de specialitate medico-sanitar, membrii comisiei au considerat că aceste modificări nu pot fi susţinute, întrucât nu fac obiectul Legii salarizării. De asemenea, iniţiativa propune majorarea coeficienţilor pentru funcţiile de fiziokinetoterapeut, kinetoterapeut şi profesor CFM, cu studii superioare şi cu studii de scurtă durată, atât din cadrul unităţilor sanitare şi de asistenţă medico-socială, cât şi din unităţile de asistenţă socială sau servicii sociale, într-un mod nerealist, unele majorări ale acestor funcţii depăşind funcţiile de medic din unităţile sanitare, respectiv funcţiile de conducere. Întrucât majorările propuse prin iniţiativa legislativă nu pot fi susţinute financiar, s-a hotărât majorarea coeficienţilor pentru funcţiile cu studii superioare similar majorărilor acordate prin Legea nr.51/2020 personalului din aceleaşi unităţi sanitare şi de asistenţă medico-socială care ocupă funcţiile de biolog, biochimist, chimist, fizician şi psiholog, aflate pe acelaşi palier de salarizare, potrivit ierarhizării stabilite prin Legea nr.153/2017. Este necesară menţinerea acestei ierarhizări, atât pe verticală, cât şi pe orizontală, pentru a nu crea inechităţi în ceea ce priveşte nivelul de salarizare. Majorarea coeficienţilor funcţiilor de execuţie din instituţiile şi unităţile de asistenţă socială sau servicii sociale nu poate fi susţinută, cu atât mai mult cu cât această majorare salarială propusă ar duce la depăşirea nivelului salarial stabilit pentru funcţiile de conducere ale acestor instituţii. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Vă mulţumesc. La dezbateri, din partea Grupului Partidului Social Democrat sau cum o luăm? Domnul Solomon.
	Domnul Adrian Solomon (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Prin modificările propuse de iniţiator şi modificate prin amendament în Comisia pentru muncă, am revenit la o situaţie anterioară promulgării Legii nr. 51/2020, cea prin care s-au mărit coeficienţii de salarizare pentru biochimişti, chimişti, fizicieni şi aşa mai departe. Suntem în situaţia în care după 1 iulie toţi specialiştii din spitalele din sistemul sanitar public al ţării noastre vor avea un sistem de salarizare unitar şi la nivelul grilei din 2022. Prin urmare, nu vor mai fi acele tensiuni care, prin vocea sindicatelor, ajungeau la fiecare dintre dumneavoastră, pe mailuri şi nu numai, prin memorii şi prin audienţe, odată ce am adoptat Legea nr. 153 şi am urcat pe grila din 2022 câteva categorii profesionale din spitale şi, în speţă, medicii şi asistentele. În condiţiile în care astăzi suntem confruntaţi, la nivelul întregului sistem de sănătate, cu o presiune crescută, orice om din spital este absolut necesar în actul medical şi trebuie să acordăm tuturor aceeaşi atenţie pe care am acordat-o medicilor. Şi bine am făcut, pentru că, iată, astăzi avem cu cine face faţă acestei pandemii. Sper din tot sufletul ca, odată ce vor fi aplicate prevederile acestei legi, să nu mai vorbim despre modificări la Legea nr. 153, cel puţin în acest domeniu. Iar ceea ce se întâmplă astăzi, în situaţie de urgenţă, când observăm că Preşedintele României legiferează, deşi Constituţia nu-i dă dreptul acesta - prin Decretul de instaurare a stării de urgenţă, într-o anexă se introduc modificări chiar la Codul muncii, fără să existe o lege care să modifice această lege organică -, când chiar cei din sistemul sanitar sunt presaţi de ordonatorii de credite să plece în concediu de odihnă forţat, introducându-se, într-un soi de inovare legislativă, de către preşedintele Iohannis, conceptul de vacanţă forţată, vedem că există şi conceptul de muncă forţată, pentru că au fost suspendate toate termenele de preaviz, inclusiv în domeniul angajaţilor din sistemul sanitar. Cu alte cuvinte, nu poţi să-ţi dai demisia, şi trebuie să munceşti până la sfârşitul stării de urgenţă, pentru că aşa vrea Preşedintele României. Îi rog de la tribuna acestui Parlament pe responsabilii din Ministerul Muncii să reglementeze de urgenţă, prin act normativ cu putere de lege, aceste situaţii, pentru a nu ne trezi că cei care aplică decretul prezidenţial fac de fapt nişte abuzuri incalificabile. Mulţumesc. (Aplauze.)
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Grupului PNL, doamna Mara Calista? Vă rog.
	Doamna Mara-Daniela Calista (prin telefon): Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Dragi colegi, Voi începe prin a spune că Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege mult aşteptat. Sunt sigură că atât eu, ca parlamentar, cât şi dumneavoastră, pe adresele de email sau în audienţele pe care le-aţi avut, aţi primit nenumărate solicitări, atât din partea biochimiştilor, chimiştilor. Proiect pe care, aşa cum sublinia şi domnul Solomon, am reuşit să îl adoptăm acum câteva săptămâni în plenul Camerei, precum şi acest proiect cu privire la kinetoterapeuţi, fizioterapeuţi, profesori CFM. Motiv pentru care mulţumesc Grupului minorităţilor, pentru iniţierea lui în Parlamentul României. Spuneam la început că vom vota cu mare drag acest proiect, într-adevăr, în anumite limite, în ceea ce priveşte creşterile salariale, pentru a păstra un echilibru şi o echitate cu Legea nr. 51/2020, deja aprobată. Şi vă rog să-mi permiteţi să închei prin a mulţumi din toată inima, atât în numele meu, cât şi în numele Grupului Partidului Naţional Liberal, tuturor persoanelor din categoria medico-socială - fie că ne referim la biochimişti, chimişti, medici, asistente, brancardieri, infirmiere, asistenţi sociali, tuturor persoanelor care în aceste ultime două luni au lucrat pentru noi, toţi cetăţenii României, 24 de ore din 24, astfel încât sistemul medical să răspundă problemei stringente şi noi cu care se confruntă atât România, cât şi toate ţările, la nivel mondial. Pe care sper să o depăşim cât mai curând posibil. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Emanuel-Ungureanu. Vă rog.
	Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (de la tribună): Stimaţi colegi, E bine să ne amintim de echipa medicală în mod constant, nu doar la momente de epidemie. Şi sugestia mea pentru colegii din Comisia pentru muncă este să-şi asculte colegii din Comisia pentru sănătate. Noi am vorbit despre inechităţile în urma Legii nr. 153 în mod constant, de-a lungul timpului. Am fost auziţi, dar nu ascultaţi. Şi asistenţii sociali din spitale, şi psihologii, şi fiziokinetoterapeuţii, şi kinetoterapeuţii, toţi oamenii care lucrează în echipa medicală sunt esenţiali, şi dacă lipseşte oricare dintre ei, inclusiv o infirmieră. Ieri, la Suceava, în mod extraordinar - şi aş vrea să felicit conducerea care s-a instalat de ceva timp, a reacordat încredere ideii de echipă - era coadă de infirmiere care voiau să revină în spital şi să ajute bolnavii. Trebuie să ne aducem aminte, repet, că, dacă nu punem la temelia sistemului sanitar echipa multidisciplinară care să lucreze fără niciun fel de discriminare la patul bolnavului, atunci vom ajunge în situaţii de criză să vorbim despre lipsuri, în loc să vorbim despre solidaritate şi empatie cu cel în suferinţă. Mulţumesc.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Da. Şi eu vă mulţumesc. Din partea Grupului UDMR? Nu. Domnul deputat Movilă Petru. Doamna Venera Popescu, mai luaţi cuvântul? Nu. Aţi luat. Corect. Domnul Petru Movilă. Şi pe urmă doamna...
	Domnul Petru Movilă (prin telefon): Da. Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al PMP va vota fără nicio rezervă acest proiect de lege pentru că vine să trateze cu aceeaşi măsură şi alt personal din sistemul de sănătate, alţii decât medici, farmacişti, chimişti, biologi, pentru care s-au rezolvat problemele de salarizare. Deci, sunt 3 ani de zile de când aceste profesii, aceste specialităţi - fie că vorbim de fiziokinetoterapeut, fie că vorbim de logoped, fie că vorbim de alte profesii care sunt cuprinse în acest proiect de lege - ei trebuiau să fie prinşi în lege, cum spuneam, acum 3 ani. Nu este nicio victorie, nu este nicio mare minune. Este normalitatea pe care o aşteaptă oamenii aceia, de a fi trataţi cu aceeaşi măsură. În 2017, când a fost iniţiată legea ce a ajuns la dezbaterea parlamentară, vreau să amintesc că reprezentanţii Guvernului PSD, la acel moment, nu au acceptat amendamente, nu au acceptat puncte de vedere. Şi, drept dovadă, spuneam, categoriile profesionale enunţate mai devreme nu au fost cuprinse în Legea salarizării. Faptul că a fost o lege cu foarte multe componente lipsă sau proaste a făcut ca şi discrepanţa care va fi la pensie, pentru aceste categorii socioprofesionale, să crească. Dar noi vom vota, pentru că este important ca şi aceste specialităţi din sistemul de sănătate să fie cuprinse în Legea salarizării, cu coeficienţii corespunzători pregătirii şi importanţei profesionale a acestora. De asemenea, este foarte important să vă spunem că şi coeficienţii de salarizare sunt corecţi. Şi ca avertisment: încă mai avem de completat această lege, Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice. Pentru că încă sunt categorii socioprofesionale care nu sunt cuprinse în această lege. Deci PMP va vota. Este bine că alături de biologi, chimişti, biochimişti, farmacişti, psihiatri, psihologi au intrat în Legea salarizării, ca şi coeficienţi corecţi de salarizare, şi kinetoterapeuţii, şi logopezii, şi toate specialităţile prevăzute. Şi să învăţăm că lucrurile corecte trebuie făcute la timp. Şi nu era nevoie de pandemie ca noi să facem ceea ce este corect, să respectăm şi să tratăm cu aceeaşi măsură aceşti profesionişti din sistemul de sănătate. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul preşedinte Victor Ponta, vă rog.
	Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Mă bucur foarte tare să văd că până la urmă votează toată lumea, cu toate piedicile care s-au pus în comisie. Dar îi mulţumesc domnului preşedinte Solomon că a trecut peste aceste piedici şi a votat şi în comisie. E meritul tuturor, nu? Când se adoptă ceva. Dar vreau să ştiţi, totuşi, cum s-a ajuns să votăm toţi. În urmă cu două săptămâni, după alte lupte pe la Comisia pentru muncă, am reuşit să votăm o lege foarte bună - pentru biologi, chimişti. Şi atunci am primit şi eu, probabil şi dumneavoastră, foarte multe mesaje de la kinetoterapeuţi şi ceilalţi specialişti, care au spus: pe noi ne-aţi uitat din acea lege. Am reuşit în Biroul permanent;după aceea, în comisie - încă o dată spun, în ciuda opoziţiilor de tot felul -, cu preşedintele comisiei şi ceilalţi membri; o avem la vot; o votăm; facem dreptate unor oameni care muncesc cinstit şi fac o muncă importantă pentru societate. Şi faptul că Parlamentul lucrează, funcţionează şi face lucruri bune pentru oamenii care muncesc este de laudă pentru toată lumea. Vă mulţumesc. Evident - evident - că toţi parlamentarii PRO România vor vota pentru.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Vă mulţumesc. Doamna Vasilescu.
	Doamna Lia Olguţa Vasilescu (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cred că este important să facem nişte precizări. Şi anume, că atunci când s-a construit această lege, Legea salarizării, toate - toate - salariile din sistemul bugetar au crescut, mai puţin 1% dintre salarii, care erau peste salariul preşedintelui României, crescut şi el prin Legea salarizării. Asta, ca să vă daţi seama cam ce haos era în sistem. Este foarte adevărat că legea ca să fie foarte bună trebuie să se meargă direct pe grila din 2022 cu toată lumea. Numai că atunci când am calculat, impactul legii însemna vreo 40 de miliarde de lei într-un singur an. Evident că statul român nu îşi permitea această sumă de bani. Şi atunci am hotărât să plătim 25% din diferenţă în fiecare an, adică timp de 4 ani, pentru toate categoriile de bugetari, ca să ajungă pe grila din 2022, cea corectă. Cu o mică excepţie - medicii şi asistentele medicale. De ce am făcut această excepţie, ca să treacă direct pe grila din 2022? Pentru că nu mai aveam medici şi asistente, pentru că plecau în străinătate. Nu vreau să vă întreb ce ar fi însemnat în această pandemie să nu avem medici şi asistente în spitale? Evident că au fost frustrări în sistemul de sănătate. Evident că ceilalţi din echipa medicală, cum îi spuneţi dumneavoastră, s-au simţit frustraţi că nu sunt la salariile medicilor. Şi nu numai ei s-au simţit frustraţi - toţi ceilalţi bugetari care au văzut că nu sunt direct pe grila din 2022 au avut frustrări. Evident că v-au contactat, pe fiecare dintre dumneavoastră, ca să operaţi modificări pe Legea salarizării şi să ajungă direct, toţi, pe grila din 2022. Săptămâna trecută au urcat direct pe grila din 2022 biologii şi chimiştii. Săptămâna aceasta urcă fizioterapeuţii. Păi, eu vă amintesc că din această comisie medicală, echipă medicală, cum îi spuneţi dumneavoastră, mai sunt şi infirmierele. Pentru ele de ce nu, un proiect de lege? Până la urmă, de ce nu, pentru tot sistemul bugetar, un proiect de lege care să-i ducă direct pe grila din 2022? M-am săturat să se spună că această lege nu este corectă. De ce? Pentru că nu sunt toţi pe grila din 2022. Vă spun foarte sincer că mă gândesc la un proiect de lege, la o iniţiativă legislativă, ca să ducem toţi bugetarii direct pe grila din 2022, să terminăm odată cu populismul acesta şi cu falsele probleme, până la urmă! Pentru că în fiecare săptămână mai trece câte o modificare pe Legea salarizării. Uneori făcută de nişte oameni care habar nu au ce înseamnă coeficientul de salarizare. Pentru că ne-am trezit cu foarte multe iniţiative legislative, inclusiv cele despre care am vorbit mai devreme, cu coeficienţi care duceau salarizarea peste salariile medicilor, ale medicilor specialişti din unităţile clinice, ceea ce nu este normal. Şi, atunci, decât să ne tot batem joc, aşa, în fiecare săptămână, câte o lege, câte o lege, câte o lege, mai bine facem una care înseamnă direct trecerea pe grila din 2022 şi gata. Şi, atunci, PNL, care tot bate din palme la fiecare iniţiativă legislativă de genul acesta, probabil că o să caute banii şi o să-i şi dea, ca să facem această lege perfectă sau aproape perfectă, că nicio lege nu este perfectă. În altă ordine de idei,pe această iniţiativă legislativă cresc şi salariile celor din INSP, ale celor din conducere. Dacă tot le cresc salariile, eu cred că ar trebui să se gândească şi la schimbarea criteriilor de testare. Pentru că este inadmisibil, stimaţi colegi, inadmisibil, să avem aparate de testare în judeţe, să avem teste şi, din cauza criteriilor de testare care sunt stabilite de comisii de la INSP, să nu se poată testa nici măcar medicii! Şi nu vorbesc de medicii simptomatici sau care sunt în spitalele de boli infecţioase. Mă gândesc la toţi ceilalţi medici, care poate au intrat sau nuîn contact cu un bolnav de COVID-19. Ei n-au de unde să ştie lucrurile acestea. Sunt o grămadă de medici care nu au făcut Sfintele Sărbători împreună cu familiile. De ce? Pentru că nu au fost testaţi. De ce? Pentru că sunt criterii absolut cretine de testare şi trebuie modificate. Atâta timp cât există teste, atâta timp cât există aparate de testare trebuie să se facă testări.Pentru toată lumea care solicită.Inclusiv contra cost. De ce spitalele de stat n-ar putea să facă testări contra cost? Pentru că medicii îşi doresc să fie testaţi măcar contra cost. Şi nu se poate din cauza acestor criterii de testare. Eu sper că datorită acestei iniţiative legislative măcar se vor gândi acum ca să schimbe şi aceste criterii de testare, cei cărora tocmai le-au crescut salariile. Pentru că nu este normal să se arunce teste la gunoi.Ştiu caz de la Craiova, l-aţi văzut probabil public, în ultima perioadă. Sunt 24 de teste într-un kit. Pentru că se fac doar 6 testări în ziua respectivă, pentru că nu se pot face mai multe testări, pentru că aşa sunt criteriile, restul se aruncă la gunoi, pentru că nu mai pot fi folosite a doua zi. Este crimă să nu testăm medicii şi să aruncăm teste la gunoi! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Grupului Partidului Naţional Liberal,nu? Domnul lider?
	Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Două intervenţii punctuale. Am participat la discuţiile din cadrul Comisiei pentru muncă, atunci când a fost discutată Legea salarizării bugetarilor. Pornită iniţial ca unitară, ulterior, când a ieşit legea din Parlament, nu mai era unitară. Nici în titulatură, nici în modul ei de funcţionare. Îmi amintesc foarte bine acele momente pentru că, în calitate de reprezentanţi ai Partidului Naţional Liberal, am atras atenţia - şi eu am vorbit de la această tribună de mai multe ori - când se spunea de către PSD: am mărit salariile în sănătate. Şi eu spuneam în permanenţă: s-au mărit pentru medici şi pentru asistenţi, dar nu s-au mărit pentru alte 7 categorii. Şi vorbeam atunci de fizicieni, de biochimişti, de kinetoterapeuţi, de infirmieri, de personal de laborator şi aşa mai departe. Şi acele amendamente - stenogramele, dacă vreţi, ne uităm peste ele - au fost depuse şi au fost respinse la momentul respectiv. Iar tot din stenograme rezultă că majoritatea de la acea vreme a spus foarte clar - noi am avut un angajament faţă de medici. Nu uităm lucrurile acestea şi ele trebuie spuse pentru că respectăm adevărul până la capăt. În ceea ce priveşte capacitatea de testare, doamnă Vasilescu. Eu v-am respectat întotdeauna ca primar şi întotdeauna am ţinut la oamenii din administraţia publică. Am avut o discuţie cu dumneavoastră pe tema aceasta şi ştiţi foarte bine că acea vorbă, "omul sfinţeşte locul", e reală. Întreb, de ce, de exemplu, la Alba, de unde vin eu, se poate testa, sunt aproape 8.000 de teste făcute? De ce autorităţile locale s-au îngrijit să aibă PCR-uri de testare, după Bucureşti, Cluj, Timişoara? De ce în altă parte se poate şi de ce în altă parte nu se poate? Pentru că, stimaţi colegi (Vociferări.)... stimaţi colegi, vreau să vă spun foarte clar că normele făcute de Institutul Naţional de Sănătate Publică prevăd la primul punct testarea personalului medical. Deci, cei care nu fac treaba asta, o fac încălcând prevederile din ordinul de ministru şi din recomandările Institutului Naţional de Sănătate Publică. Fie unii nu au achiziţionat, şi atunci nu pot testa decât pe cei simptomatici, trimiţând la centrele universitare, iar alţii înseamnă că nu sunt capabili să facă acest lucru. Cei care îşi doresc cu adevărat să facă treaba aceasta o fac. Iar Alba demonstrează că, deşi este un judeţ nu foarte mare, este pe primul loc la testările naţionale în România după Bucureşti, după Iaşi, după Timişoara şi după Cluj. De ce? Pentru că ne-am dorit şi am făcut o echipă împreună cu toţi de la nivel local, am lăsat orice problemă politică la o parte şi am făcut ceea ce trebuie pentru oameni. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Drept la replică, doamna Vasilescu.
	Doamna Lia Olguţa Vasilescu (de la tribună): Aşa este când vorbeşti şi eşti total în afara subiectului. Ce înţelegeţi prin Legea salarizării unitare? Cred că ar fi prima întrebare. Unitare, din punctul dumneavoastră de vedere, înseamnă că toată lumea are salariile la fel? Asta nu se poate. În ceea ce priveşte testările. Dacă în Alba se testează altfel decât sunt criteriile înseamnă că o fac ilegal. Pentru că... criteriile de testare sunt aceleaşi pentru toată ţara. Iar în ceea ce priveşte primul criteriu de testare, la care făceaţi referire, vi-l citesc eu - "persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar, conform definiţiei". Deci simptomatice, atenţie, simptomatice -dacă are febră, dacă este deja... are toate simptomele bolii respective. Dar dacă medicul a intrat în contact cu un bolnav de COVID-19 şi nu ştie, nu are de unde să ştie acest lucru, nu poate fi testat. Nici măcar contra cost, pe banii lui. Că aşa sunt criteriile. Urlăm de două săptămâni - schimbaţi criteriile de testare, pentru că acum sunt aparate şi teste! Nu mai vorbiţi de Craiova!Cred că este singurul judeţ care are 4 aparate de testare, judeţul Dolj! 4 aparate de testare! (Vociferări.) Le-a cumpărat administraţia locală. Nimic de la Guvern! (Vociferări.) Nimic! Din 500 de milioane, cât au plătit până acum administraţiile locale, doar 17 milioane vin de la Guvern pentru această criză sanitară! (Vociferări.) De la universitate există. De la Universitatea de Medicină există un PCR, există unul care este la Spitalul Judeţean şi două la Primăria municipiului Craiova. (Vociferări.) Şi care testează. Toate testează. Dar aveţi criterii proaste. Nu pot să fie folosite la capacitate maximă. Asta încerc să vă explic de mai mult timp, de două săptămâni. (Aplauze. Vociferări.)
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Vă mulţumesc. Domnul Varujan Pambuccian.
	Domnul Varujan Pambuccian (prin telefon): Mulţumesc, domnule preşedinte. N-aş fi vrut să intervin, pentru că intervenţia colegei mele a fost foarte clară. Dar vreau să mai subliniez o dată un lucru pe care l-a spus şi colega mea. Aici vorbim de un proiect de lege care a fost iniţiat exclusiv de membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Şi ieri ne-am trezit cu toată presa umplută de un alt grup parlamentar care practic vorbeşte despre proiectul acesta al nostru ca fiind al lor. Or, lucrul acesta nu se face. Şi, dacă nu dai o replică imediat, lucrul acesta poate să devină un obicei. Da, suntem un grup parlamentar mic numericeşte, aşa este. Dar, vă asigur, fără sprijinul celorlalţi colegi, nu reuşim să trecem de unii singuri un proiect de lege. Şi le mulţumim pentru sprijinul pe care ni-l dau. Dar una este sprijinul şi alta este însuşirea proiectului respectiv. Şi dacă aici nu avem o reacţie imediată ne putem trezi că mâine este însuşit un alt proiect al nostru, că poimâine este picat un proiect de-al nostru şi după aceea - bine, prin asta am mai trecut de câteva ori - şi după aceea este făcut de o altă entitate din Parlament şi prezentat ca proiectul lor şi aşa mai departe. Or, practicii acesteia trebuie să-i punem punct. Cred că toţi sunteţi de acord cu lucrul acesta. Cred că niciunuia dintre grupurile din Parlament nu i-ar conveni să fie pus în situaţia în care am fost noi puşi, ieri. Şi că lucrurile acestea trebuie oprite, aşa cum am spus, şi necomentate în continuare. Este unul dintre modurile elementare de a avea un fairplay între noi. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul Seidler.
	Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon): Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să subliniez câteva aspecte vizavi de ceea ce cuprinde această lege, dincolo de mult discutata situaţie a kinetoterapeuţilor, asta pentru ca publicul să ştie ce votăm noi în Parlamentul României. Creşte, prin această lege, numărul de angajaţi, dintr-o anumită categorie a personalului clerical, cu 30 de persoane. Nu e vorba aici despre niciun kinetoterapeut. De asemenea, aşa cum bine s-a subliniat, într-un final, cresc salariile cu 5%-7,5%, respectiv 10%, ale directorilor din Institutul Naţional de Sănătate Publică. De asemenea, la fiziokinetoterapeut vorbim despre creşteri salariale de până la 24% pe grilă şi, aşa cum bine s-a mai spus, intrarea în vigoare a grilei, în versiunea ei maximală, nu din termenul la care era gândit iniţial, din 2022, ci chiar din 1 iulie, anul acesta. Este foarte interesant cum această propunere este susţinută de unii reprezentanţi ai unor grupuri parlamentate care, până mai ieri, nu ştiau cum să ocolească asemenea creşteri, dar astăzi, când nu mai sunt la frâiele guvernării,brusc o sprijină. Angajaţii din sectorul public, angajaţii din spitale, bugetul sunt ale României.Angajaţii sunt ai României, nu ai unui partid politic! Iar legiferarea aceasta - astăzi îmi convine, mâine nu-mi convine - exact acelaşi lucru, în funcţie de sunt sau nu sunt la putere, alături de faptul, permiteţi-mi să spun, sub aspect tehnic, că noi nu avem studiu de impact ori de câte ori modificăm Legea salarizării, chiar dacă suntem în situaţie de urgenţă, şi nu ştim, aşadar, noi, Parlamentul României, nu ştim atunci când legiferăm care este costul. Discutăm despre o perioadă când bugetul ţării este şi aşa întins la maximum şi, dincolo de justeţea unor creşteri salariale, noi nu ştim care este impactul bugetar, iar Curtea Constituţională ne-a mai spus că acest lucru este neconstituţional. Sigur, nu mă aştept ca cineva să atace, de data aceasta, la Curtea Constituţională acest proiect de lege, dar trebuie spus că nu este în regulă felul în care Parlamentul României înţelege să legifereze, băgând în aceeaşi oală chestiuni legitime, chestiuni mai puţin legitime, chestiuni urgente cu chestiuni mai puţin urgente şi, de fapt, votând în orb. Mulţumesc.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Şi eu mulţumesc. Domnul Roman. Pe procedură, un minut, da?
	Domnul Florin-Claudiu Roman:(de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doar pentru două clarificări. Adresa din care cita doamna Vasilescu există şi este datată 19.03, deci vorbim despre luna martie. De atunci, procedurile INSP s-au modificat de două ori, şi, atunci, în această categorie era prins personalul sanitar. Ca să terminăm cu orice discuţie. În ceea ce priveşte situaţia pe teste, pe ţară, există documente oficiale, nu declaraţii politice. La data de 18 aprilie, potrivit Institului Naţional de Sănătate Publică, în România se raportau testări doar spre 18 judeţe. Şi vi le citesc foarte pe scurt: Harghita, Timiş, Cluj, Braşov, Iaşi, Bucureşti, Dolj, Constanţa, Galaţi, Mureş, Covasna, Bihor, Sibiu, Alba, Satu Mare, Botoşani, Tulcea, Arad. Asta spun documentele oficiale! Dacă şi documentele oficiale nu mai sunt oficiale, atunci, într-adevăr, intrăm în sfera politică! Vă mulţumesc.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Şi eu vă mulţumesc. Doamna Vasilescu, la fel, procedură, un minut.
	Doamna Lia Olguţa Vasilescu (de la tribună): Cel mai bine ar fi să încetaţi să mai minţiţi! În martie erau şapte proceduri de testare, acum sunt douăsprezece! Eu am spus despre ultima adresă care s-a trimis DSP-urilor. Şi, ca să ştiţi, medicii care nu sunt simtomatici şi nu lucrează în secţii de boli infecţioase, nu sunt testaţi nici măcar pe banii lor. Modificaţi acest lucru şi toată lumea vă va fi recunoscătoare! Mulţumesc.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Şi eu vă mulţumesc. Nemaifiind intervenţii... (Domnul deputat Adrian Solomon solicită să ia cuvântul.) Domnule Solomon, tot pe acelaşi proiect? Cred că a fost destul de lămuritoare. Puteţi lua... explicarea... Vă rog, domnule Solomon.
	Domnul Adrian Solomon (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Chiar dacă aici s-a deviat puţin dezbaterea, domnul lider de la Partidul Naţional Liberal a făcut referire la dezbaterile din 2017, despre nişte amendamente pe care le-ar fi depus şi noi le-am respins. Le-am respins şi acum pe acelea, pentru că nu sunt în acea formă nici la biochimişti, nici la fizioterapeuţi. De ce? Pentru că onor liderii celor două profesii, sau mai multe, câte sunt, au luat din Legea nr. 284 coeficienţii de acolo şi i-au pus în Legea nr. 153, sau ar fi vrut să-i pună în Legea nr. 153. Coeficienţii din Legea nr. 284 se înmulţeau cu 600 de lei. Coeficienţii, în Legea nr. 153, se înmulţesc cu 2.500 de lei. Vă rog să fiţi rezonabili, nu numai dumneavoastră, ca opoziţie, sau ca putere, acum, dar şi cei care cer lucrurile acestea, pentru că nu poţi, ca biochimist, ca fizioterapeut, să ai mai mult decât un medic specialist, să ai mai mult decât un profesor universitar sau pe orizontală să ai mai mult decât cei care au acelaşi nivel de studii ca profesorii de grad I şi 20 de ani vechime, dintr-un liceu. Mulţumim.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă la titul sunt intervenţii? Nu. La preambul. Sunt intervenţii? Dacă la amendamentele admise, de la 1 la 28, sunt intervenţii? Nu. Proiectul de lege merge la votul final.