Şedinţa Camerei Deputaţilor din 6 mai 2020

	2.	Dezbaterea Proiectului de Lege privind Codul administrativ (PL-x 190/2020) (rămas pentru votul final).
	consultă fişa PL nr. 190/2020

	Domnul Ion-Marcel Ciolacu:
	................................................
	1. Proiectul de Lege privind Codul administrativ; PL-x 190/2020. Din partea comisiilor sesizate în fond... Dacă din partea iniţiatorilor există intervenţii? Nicio intervenţie, nu? Aveţi? Avem intervenţii, da? Domnul Kelemen Hunor, vă rog.
	Domnul Kelemen Hunor (prin telefon): Vă voi spune câteva lucruri despre acest proiect şi câteva gânduri despre furtuna creată în jurul acestui proiect. Sunt convins că marea majoritate dintre dumneavoastră cunoaşte foarte bine istoria recentă a acestui proiect, dar totuşi merită recapitulată, dacă nu pentru noi înşine, măcar pentru stenogramă. În 2018 a fost intens dezbătut şi votat, cu mare majoritate, inclusiv cu votul colegilor care astăzi se află la guvernare, un proiect de lege, un cod administrativ care a reglementat toate aspectele din administraţia centrală şi locală, inclusiv folosirea limbii materne acolo unde o minoritate etnică trăieşte într-un număr semnificativ. Acel act normativ a fost atacat de preşedintele Iohannis la Curtea Constituţională. În sesizarea preşedintelui, în 8 pagini şi jumătate, era detaliat cum folosirea limbii materne în administraţia publică locală, în condiţiile stabilite de actul normativ, ar fi neconstituţională. Părerea preşedintelui era că nici legea veche, Legea nr. 215/2001, din acest punct de vedere nu are... şi nu era în conformitate cu Constituţia. Curtea a considerat că legea votată în 2018 în Parlament într-adevăr are elemente de neconstituţionalitate, dar în niciun caz nu este vorba de articolele care reglementau folosirea limbii minorităţilor etnice în condiţiile stabilite de lege. Şi ştiţi de ce, stimaţi colegi? Fiindcă erau perfect constituţionale. Este momentul să citim din Constituţia României art. 120 alin. (2) - "În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică". Mai trebuie să precizăm că România a ratificat Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare şi Convenţia-cadru privind drepturile minorităţilor. Astfel, ambele au devenit parte a legislaţiei naţionale. Şi tot Constituţia spune că tratatele şi convenţiile ratificate devin obligatorii şi primează. Comitetul Consultativ privind monitorizarea aplicării Cartei şi Convenţiei, de ani de zile recomandă României îmbunătăţirea legislaţiei în acest domeniu. Iată şi motivele pentru care Curtea Constituţională nu a respins articolele despre care vorbim! Anul trecut a venit Guvernul condus de doamna Dăncilă şi, fără prea multe consultări, a aprobat un nou cod administrativ, prin ordonanţă de urgenţă. Aduceţi-vă aminte, stimaţi colegi, cu toţii am fost revoltaţi, am criticat Guvernul pentru acea ordonanţă de urgenţă şi am cerut intervenţia Avocatului Poporului. Sigur, corect ar fi fost să se conformeze deciziei Curţii, şi în rest textul să fie acelaşi cu textul adoptat de Parlament - şi mă refer aici la ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvernul Dăncilă. N-a fost să fie. Guvernul de atunci a intervenit şi în articolele care reglementau folosirea limbii minorităţilor naţionale, dar într-un mod incorect, făcând un pas înapoi, şi nicidecum înainte. Până la urmă, Avocatul Poporului a atacat ordonanţa de urgenţă doar pe procedură, la Curte. Şi noi, iniţiatorii acestui proiect despre care azi discutăm şi care în urmă cu câteva zile a produs un scandal imens, dar artificial, am depus acest proiect de lege. Am depus de fapt acel proiect care a fost votat în Parlament cu un an înainte. Textul nostru a fost aliniat la deciziile Curţii Constituţionale. Am reintrodus, bineînţeles, toate aspectele legate de folosirea limbii minorităţilor naţionale, dar am corectat şi multe aspecte, inclusiv alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene. Între timp, Codul lui Dăncilă a intrat în vigoare, de la 1 ianuarie. Curtea, la începutul acestui an, a decis că sesizarea Avocatului Poporului nu are temei şi proiectul nostru a urmat procedura parlamentară. Noi speram că anumite aspecte din acest proiect vor fi dezbătute şi aprobate, corectând astfel Codul lui Dăncilă. În schimb, săptămâna trecută, - după ce preşedintele României, printr-o declaraţie de două minute şi jumătate, a reuşit nu numai să înlăture un pericol iminent, dar în realitate inexistent, a mai reuşit să distrugă şi ideea de dialog raţional, a mai reuşit să-şi bată joc de limba maghiară, a mai reuşit să stigmatizeze comunitatea maghiară -, a revenit preşedintele cu o nouă declaraţie. Am auzit că noi am fi pregătit o altă lovitură grea, printr-un cod administrativ paralel. Paralel cu ce? Cu acest cod, spunea preşedintele, noi doream impunerea limbii maghiare în Transilvania, şi că acest lucru este împotriva Constituţiei. Am demonstrat mai înainte că nu este adevărat. Este fals. Este un scenariu complotist. Este un fake news. Este instigare la ură, este naţionalism şi este xenofobie curată. Stimaţi colegi, De două săptămâni vedem o competiţie acerbă în a demonstra că maghiarii din România şi limba maghiară reprezintă un pericol la adresa României şi la adresa românilor. Ştiţi şi dumneavoastră, cum ştiu şi eu, nu este adevărat. Este fals. Este o prostie. Vă rog, vă implor, opriţi-vă! Daunele politice şi sociale încă nu se văd, dar pot fi intuite şi logic deduse din cele întâmplate. În 30 de ani am militat - şi am militat prin mijloace parlamentare, perfect democratice - pentru a asigura minorităţii maghiare, după decenii de dictatură comunistă şi asimilare forţată, un cadru instituţional în vederea păstrării identităţii etnice, culturale şi lingvistice. Am urmărit şi am susţinut cele mai importante deziderate ale României, fiindcă am crezut şi credem în ele. Am militat pentru integrarea în Alianţa Nord-Atlantică şi apoi în Uniunea Europeană. Am făcut lucruri minunate şi importante. Şi le-am făcut împreună. Da, predecesorii dumneavoastră, stimaţi colegi, din aproape toate partidele, au înţeles că dialogul interetnic, soluţiile comune, da, soluţiile negociate, şi nu este nimic ruşinos în asta, pacea interetnică sunt bunuri comune. Au făcut înţelegeri cu noi. Nu toate au fost perfecte şi poate nu toate au fost sincere. Sigur, nu toate au fost respectate în întregime. Dar toate au fost utile. Şi România nu a pierdut nimic - nici teritoriu, nici şansa unui trai mai bun. Românii nu au devenit mai săraci şi mai nefericiţi în urma acestor înţelegeri. Vă rog, nu distrugeţi ceea ce s-a construit, ceea ce am construit! Vă rog, nu spulberaţi speranţa că dialogul parlamentar este cadrul instituţional, că dialogul interetnic poate fi util, că, împreună, păstrând identitatea etnică, culturală, lingvistică, putem proiecta şi construi un viitor mai bun pentru fiecare om, pentru fiecare cetăţean, pentru fiecare comunitate. Azi nu vă cer - degeaba v-aş cere - să votaţi acest proiect de lege. Vă cer în schimb să nu distrugeţi speranţa şi ceea ce a mai rămas din încredere. Urmează o dezbatere şi un vot. După vot, toate problemele vor rămâne - epidemia nu va dispărea, economia nu va prospera, şomajul va creşte, şcolile nu se vor deschide. Oamenii vor aştepta soluţii de la Guvern. Oamenii vor aştepta viziune economică şi socială de la noi, de la noi toţi. Muncitorii sezonieri plecaţi în străinătate vor fi exploataţi inuman în continuare şi aşteaptă protecţie de la statul român. Şi nu vor exista teme false la nesfârşit, prin care veţi putea abate atenţia oamenilor de la aceste probleme reale. Vă doresc, stimaţi colegi, înţelepciune, echilibru şi dezbatere responsabilă. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Şi noi vă mulţumim, domnule preşedinte. Deoarece domnul preşedinte a luat cuvântul la iniţiatori, vreau să vă spun, conform Regulamentului, nu există timp maxim alocat pentru iniţiatori. Mai este domnul Korodi. Doreşte la iniţiatori sau la grup? La dezbatere. Vă mulţumesc. Domnul Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă. Vă rog, citiţi raportul.
	Domnul Adrian Solomon (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul de lege are ca obiect reglementarea cadrului general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora şi răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi regulile specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale. Cele patru comisii au dezbătut în şedinţe separate proiectul de lege, astfel - Comisia juridică - în 4 mai; Comisia pentru buget - în 5 mai; Comisia pentru administraţie publică - în 5 mai; Comisia pentru muncă - în 5 mai. Membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind Codul administrativ, din următoarele considerente. Nu se justifică adoptarea unei astfel de iniţiative legislative, cu atât mai mult cu cât expunerea de motive nu conţine o fundamentare a soluţiilor legislative preconizate, iniţiatorii motivându-şi demersul pe posibila declarare a neconstituţionalităţii Codului administrativ în vigoare, de către Curtea Constituţională; În cadrul prezentului proiect sunt reluate majoritatea prevederilor din Codul administrativ în vigoare, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019; În cuprinsul prezentei iniţiative legislative nu există nicio dispoziţie de abrogare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019. Proiectul face parte din categoria legilor organice. A fost adoptat de Senat, prin procedura prevăzută în art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituţia României, republicată.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Mulţumesc mult. La dezbateri, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Daniel Gheorghe, da?
	Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Iată, paradoxal, astăzi, când dezbatem acest proiect, comemorăm un moment din istoria noastră - 6 mai 1849, respectiv atacul forţelor revoluţionare maghiare asupra românilor din Ţara Moţilor, pe aliniamentul Brad-Abrud-Deva. Nu ştiu dacă este o întâmplare sau nu, dar am ţinut să amintesc şi acest fapt. Să nu uităm că în România avem o Constituţie şi garantul acestei Constituţii este preşedintele României. Sunt câteva aspecte în acest proiect care îl fac nu doar neconstituţional, ci îl fac de-a dreptul antinaţional. Practic, acest proiect de lege, această propunere a UDMR vine să instituie o altă limbă oficială, instituie limbi paralele la nivelul localităţilor din România. De asemenea, există o încălcare a atribuţiilor pe care le au puterile administraţiei centrale şi pe care le stabileşte Constituţia, între cele trei puteri - legislativă, executivă şi judecătorească -, prin acele norme de reprezentare stabilite la nivelul administraţiei publice locale. Sunt elemente foarte, foarte clare şi elemente în acest proiect care atentează direct la două chestiuni - caracterul naţional al statului român, caracterul unitar al statului român. Practic, unităţile administrativ-teritoriale locale îşi arogă drepturi şi puteri care nu le corespund şi care nu sunt prevăzute în Constituţie. Şi, de asemenea, faptul că în România, cu respectul pentru toate minorităţile şi în baza legilor pe care le avem astăzi în vigoare şi care stabilesc reprezentarea minorităţilor la nivelul autorităţilor publice locale, limba oficială este limba română. Acesta nu este un lucru pe care îl putem pune sub semnul întrebării. Dar vedem tot mai des că se atacă preşedintele României. Ceea ce se uită de foarte mulţi dintre colegii noştri este faptul că preşedintele Klaus Iohannis este chemat să garanteze Constituţia şi, ca atare, el este chemat să apere aceste principii, caracterul naţional, unitar, suveran al statului român. De asemenea, poate că ar trebui să înţelegem, înainte de a vorbi de drepturi colective pentru minorităţi, ceea ce România nu acordă, deşi are, iată, cel mai bun tablou al ceea ce reprezintă drepturile individuale acordate minorităţilor din această întreagă regiune. Până să vorbim, până să aruncăm cu acuze, până când, în numele comunităţii maghiare, pentru care avem tot respectul şi care este loială României, ajungem pur şi simplu să instrumentalizăm politic anumite mesaje instigatoare, eu cred că este datoria noastră, a tuturor celor care suntem aici, să respectăm un lucru simplu - Constituţia României, respectiv, "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil". Asta trebuie să fie valabil pentru toţi, indiferent de originea etnică a respectivilor. În realitate, acest proiect vine de fapt să deschidă iarăşi o zonă de atribuţii care nu corespund ideii a ceea ce înseamnă stat naţional unitar. Iată, vedem iarăşi o serie de lucruri care mie nu mi se par deloc întâmplătoare. Să nu uităm că în ultimii ani avem un plan al Budapestei, Planul Kós Károly. Un plan care a preluat numele unui ideolog maghiar din perioada interbelică, decorat chiar de Horthy, după Dictatul de la Viena şi care, în numele transilvanismului - acesta fiind conceptul iniţiat de Kós Károly încă din perioada interbelică - vine practic astăzi Guvernul Viktor Orbán ca, în ceea ce numeşte spaţiul acesta de convergenţă din arcul carpatic, să introducă o serie de investiţii - atenţie! - pe criterii etnice. Practic fentând autorităţile statului român, în cazul de faţă, şi provocând o situaţie care, într-o legătură de bună vecinătate între două naţiuni partenere NATO şi UE, este pe undeva destul de deplasată. Acum nu ştiu dacă aceste lucruri au legătură şi cu acel proiect - Trianon 2020 - despre care se tot vorbeşte la nivel european, dar dorim să atragem atenţia asupra faptului că respectăm deplin calitatea comunităţii maghiare din România, dar, la rândul lor, colegii noştri din UDMR şi, la rândul nostru, toţi cei care suntem aici, trebuie să înţelegem că sunt lucruri care nu se discută, iar unul dintre aceste lucruri este caracterul naţional...
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Încercaţi să finalizaţi.
	Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună): ... al statului român. Sunt lucruri care nu se negociază şi nu se vor negocia niciodată. Şi, de aceea, vrem să fim foarte clari, Partidul Naţional Liberal nu vine să susţină astfel de proiecte antinaţionale. Şi, spre deosebire de alţii, spre deosebire de PSD sau de alte formaţiuni care au fost la putere în anumite momente, noi nu negociem principii constituţionale, noi nu negociem valori naţionale pentru voturi sau pentru anumite beneficii politice. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Dacă din partea Grupului PRO Europa doreşte cineva? Din partea Grupului UDMR, domnul Korodi Attila.
	Domnul Korodi Attila (prin telefon): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi colegi, Dezbatem un proiect de lege care a primit deja verdictul dumneavoastră înainte să fie dezbătut cu adevărat în forul legislativ şi mai ales în Camera Deputaţilor. În ziua de ieri a primit avize sau rapoarte negative, fără să fi fost organizate dezbateri în comisiile de specialitate. Nu a fost dezbătut pentru că de o săptămână asistăm la reaşezarea dezbaterilor publice pe o temă care poate să inflameze, poate să acapareze atenţie şi care poate să devieze atenţia publică de la măsurile guvernamentale legate de limitarea efectelor pandemiei în România. Dezbaterea pe acest proiect de lege a fost limitată la câteva enunţuri cu privire la folosirea limbii materne în administraţie, cât şi la tema folosirii simbolurilor naţionale de către membrii comunităţilor etnice. Dar acest proiect de lege a fost depus pentru a readuce în discuţie Codul administrativ al României, în contextul în care Codul intrat în vigoare a fost adoptat în 2019 prin ordonanţă de urgenţă şi UDMR şi-a exprimat punctul de vedere, deja, atunci, despre faptul că acest cod este mult mai restrictiv şi mai puţin adaptat zilelor noastre, faţă de textul legii adoptate în Parlament în 2018. Totodată, cu privire la folosirea limbii materne în administraţia publică, elimină principiul care deja era fixat şi folosit în Legea administraţiei publice locale, cu privire la menţinerea drepturilor deja obţinute, indiferent de modificarea demografică a localităţilor. Acest proiect de lege are introdusă şi viziunea corectă a unor partide politice care la ora actuală doresc insistent să voteze împotriva proiectului şi care au dorit şi doresc în continuare ca preşedinţii de consilii judeţene să fie aleşi de către membrii Consiliului Judeţean, adică să fie aleşi indirect în funcţii. Stimaţi colegi, Constituţia precizează, cum a arătat şi domnul Kelemen Hunor, următoarele, la art. 120 alin. (2): "În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică". România a ratificat două documente importante ale Consiliului Europei - Convenţia-cadru pentru protejarea minorităţilor naţionale şi Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. În rapoartele de monitorizare adoptate şi publicate de către Consiliu, în anii 2018 şi 2019, cu privire la implementarea acestor două norme europene ratificate de România, se află câteva critici clare asupra procesului de implementare şi a oferirii de drepturi satisfăcătoare, în spiritul şi litera normativelor europene. De exemplu, în 2018, Consiliul de miniştri al Consiliului Europei, într-un document adoptat, spune clar - "Legislaţia română încă limitează folosirea limbii minorităţilor naţionale în relaţia cu administraţia publică, unde trăiesc 20% dintre cetăţenii care aparţin minorităţilor naţionale". Totodată, arată că în România trebuie avută în vedere scăderea limitei de 20% pentru un acces mai facil la serviciile publice. Adică în momentul în care proiectul de lege despre care vorbim defineşte că "au obligaţia să asigure", în loc de "asigură", n-am făcut nimic altceva decât să întărim textul legii, ca să nu existe situaţii în care aceasta nu se implementează. Şi încă nu am definit un prag minim obligatoriu mai mic, conform cererii Consiliului Europei, ci am lăsat la iniţiativa pro-activă a autorităţilor locale. Deci nu vorbim despre limbi paralele, cum, dintr-o lume paralelă cu lumea europeană, evocă colegul nostru din PNL. Totodată este normal ca în momentul în care administraţia publică locală şi instituţiile deconcentrate trebuie să folosească, în relaţia cu cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, limba maternă a persoanelor, acelaşi lucru trebuie să fie valabil şi pentru prefecturile care coordonează deconcentratele, cât şi pentru Poliţia Română, care este un serviciu public, şi nu o instituţie militarizată, conform legii. Când abordăm tema folosirii simbolurilor naţionale şi regionale, această temă o facem luând în considerare discriminarea clară pe care unele comunităţi le au, în comparaţie cu altele. Adică steagul Bucovinei poate fi arborat în pieţele centrale ale câtorva localităţi în Moldova, dar nu poate fi folosit de alte comunităţi, când este vorba de simboluri ale comunităţii maghiare. Stimaţi colegi, Avem obligaţia să găsim împreună soluţii la cererile comunităţilor etnice, inclusiv cea maghiară, cu privire la relaţia cetăţean-administraţie publică locală, cât şi la folosirea simbolurilor naţionale ale comunităţilor. Şi acest lucru îl vom putea face împreună, dacă în aceste dezbateri avem în vedere cerinţele cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale, şi nu posibilitatea de a găsi pârghiile creşterii în sondaje a partidelor, susţinând limitarea drepturilor acestor cetăţeni, folosind, de exemplu, aberaţii retorice, cum a procedat PNL astăzi. Sunt convins că va veni şi momentul acesta şi sunt convins că acest lucru îl vom face împreună! Dar ca să îl putem face, trebuie să facem eforturi noi, toţi, şi atunci vom putea spune: "Am făcut încă un pas către România modernă, vizionată acum un veac!".
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Vă mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul lider Marius Paşcan. Vă rog.
	Domnul Emil-Marius Paşcan (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Distinşi colegi, Am avut o revelaţie din nou, a câta oară, orice argumente li s-ar aduce celor de la UDMR, orice li s-ar spune, de 30 de ani o ţin într-o realitate paralelă, o ţin langa. Asta fac şi acum! Deşi le spun o mulţime că poate au o stare de ebrietate, o stare de euforie, nu vor să rezoneze cu ceea ce se întâmplă în România reală şi se fac că nu văd reacţia ostilă, agresivă a societăţii româneşti. De fapt, despre ce vorbim? Vorbim despre ceea ce se întâmplă astăzi în preajma Centenarului Trianonului. UDMR se situează agresiv pe linia directivelor politice trasate din Budapesta şi nu face altceva decât îşi înteţeşte provocările cu caracter etnic, instigările separatiste, revizioniste, atacă susţinut şi programatic România, pentru a o submina, deopotrivă din interior şi exterior. Evident profită fără scrupule şi de contextul actualei pandemii care sanitar, dar şi politic, este şubrezitoare pentru instituţiile statului român şi nu numai. Iată, la foc, în rafale, încă o iniţiativă legislativă a UDMR, care a fost adoptată tacit de Senat, iar acum se dezbate în Camera Deputaţilor. Proiectul anterior, parcă în oglindă, privind statutul de autonomie a pretinsului Ţinut Secuiesc, a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor. Vă asigur: nu poate să fie o coincidenţă! Ambele proiecte au fost adoptate în aceeaşi dată, respectiv 23 aprilie 2020. Mai mult sau mai puţin întâmplător - judecaţi cu dreaptă măsură - iniţiativa UDMR are un conţinut izbitor, identic, cu iniţiativa PSD privind Codul administrativ al României din anul 2018. Dar, în ceea ce priveşte reglementările privind minorităţile naţionale, constatăm că iniţiativa UDMR depăşeşte în gravitate atât iniţiativa de atunci a PSD, declarată, de altfel, neconstituţională, cât şi Codul administrativ în vigoare, atacat la Curtea Constituţională. În acest sens, iniţiativa UDMR adaugă suplimentar, fără număr, la titularii obligaţiei de a asigura folosirea limbilor minorităţilor naţionale. Astfel, pe lângă autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, prefecturile şi serviciile publice deconcentrate, propunerea legislativă adaugă inspectoratele judeţene ale poliţiei. Proiectul excede în ansamblu prevederile Constituţiei României care impun în categoria titularilor obligaţiei de a asigura folosirea limbilor minorităţilor naţionale, exclusiv autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile publice deconcentrate. La fel de grav, iniţiativa UDMR reglementează în mod neconstituţional însemnele şi simbolurile care exprimă identitatea etnică, istorică, culturală şi economică a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Astfel, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, prin hotărârea organelor lor deliberative sau, după caz, a organelor de conducere, pot adopta şi folosi, alături de însemnele oficiale ale României, şi aceste însemne şi simboluri, deci implicit aşa-zisul steag secuiesc. Vă atenţionez că această iniţiativă, prin generalizarea folosirii la nivel naţional a limbii unei minorităţi naţionale aflate sub pragul de 20%, afectează însuşi caracterul de limbă oficială al limbii române. Cu alte cuvinte, aproape orice entitate administrativă, într-un mod subiectiv şi arbitrariu, poate decide cu de la sine putere asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale - atenţie! - nu ating ponderea de 20%. Şi unde este problema? Pentru că acest prag reprezintă tocmai ponderea semnificativă, fiind prevăzut şi în baza Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, şi a Constituţiei României. În final, iniţiativa UDMR trebuie categoric respinsă, întrucât încalcă Liniile directoare pentru tratamentul-cadru, convenit în privinţa minorităţilor la Ljubljana, vizând integrarea societăţilor diverse ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Conform acesteia - şi vă citez - "cunoaşterea limbii de stat de către toate persoanele rezidente în statul respectiv este necesară pentru o participare deplină şi eficientă. În plus, limba poate fi un instrument puternic de intensificare a sentimentului apartenenţei". Am încheiat citatul din ceea ce s-a stabilit la Ljubljana. Mai mult decât atât, acestea sunt doar câteva dintre argumentele pentru care Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva acestei propuneri legislative periculoase şi neavenite. De asemenea, vă solicit, stimaţi colegi parlamentari, poate nu suficient familiarizaţi cu aceste abuzuri, excese, trădări, reveniri, tehnica paşilor mărunţi, pe care le asigură în mod consecvent UDMR, implicit în Parlamentul României, să procedaţi şi să respingeţi cu responsabilitate orice astfel de proiect care subminează, de fapt, România. Vă mulţumesc pentru atenţie.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Grupului PNL, domnul deputat Dobrovie Matei.
	Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Stimaţi colegi, Dacă PSD a inventat statul paralel, UDMR a inventat un cod administrativ paralel. Paralel cu realitatea pe care nu vor s-o accepte, şi anume că, în Constituţia României, la art. 1 alin. (1) este prevăzut că "România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil". UDMR însă merge mai departe. După proiectul de aşa-zis Ţinut Secuiesc, au introdus în circuitul parlamentar un cod administrativ croit pe interesele Budapestei. Acesta a fost adoptat tacit şi, cu voturile PSD, la trei comisii a primit avize favorabile la Senat. Trocul PSD-UDMR se confirmă, din păcate. Kelemen Hunor şi colegii săi nu pot să accepte faptul că proiectul de Cod administrativ adoptat de Parlament a fost declarat, în integralitate, neconstituţional de Curtea Constituţională. Guvernul Dăncilă a forţat adoptarea acestuia într-o variantă uşor modificată, prin O.U.G. nr. 57/2019. Aceasta este în vigoare şi astăzi şi nimeni nu discută despre faptul că limba maghiară este oficializată, prin această ordonanţă de urgenţă, chiar astăzi. La ce mă refer? La faptul că în localităţile în care minoritatea nu atinge acel procent de 20% se lasă la latitudinea consiliilor locale dacă se face această comunicare cu cetăţenii minoritari, în limba minoritară. La vremea respectivă am acuzat un troc între PSD şi UDMR, făcut de doamna Dăncilă, cea care astăzi îl acuză pe domnul Ciolacu de trădare. Îl acuză de trădare pentru acelaşi lucru făcut de ea atunci, cu scopul de a-şi menţine majoritatea parlamentară, la vremea respectivă. Interesant este că UDMR nu a intervenit pe Legea de aprobare a O.U.G. privind Codul administrativ, lege care se află în continuare în Comisia pentru administraţie din Parlament, ci a făcut un nou Cod administrativ paralel, cu o expunere de motive de doar o jumătate de pagină şi cu o formă a iniţiatorului de peste 400 de pagini. Evident, în această expunere de motive a propunerii nu se explică deloc de ce este nevoie de această iniţiativă şi este complet nefundamentată, astfel încât, potrivit Consiliului Legislativ, are toate şansele să fie declarată neconstituţională şi din start moartă în faşă. Cu alte cuvinte, UDMR a încercat să reia forma adoptată atunci de Parlament, declarată neconstituţională, cu motivarea că va fi declarată neconstituţională ordonanţa adoptată de Guvernul Dăncilă. Din păcate, această propunere a UDMR nu respectă nici măcar minime criterii de tehnică legislativă, instituind un paralelism legislativ ce face total inaplicabilă această propunere. Precizez că am fost unul dintre cei 50 de deputaţi care au atacat la CCR Codul administrativ adoptat la vremea respectivă de Parlament. Am arătat în mai multe rânduri că este complet aberant ca în UAT-urile în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu au ponderea de peste 20% din numărul locuitorilor, consiliile locale să poată dispune să se folosească limba maghiară sau o altă limbă minoritară în administraţie, pentru că astfel se lasă loc arbitrariului şi unor înţelegeri netransparente. Reamintesc că această prevedere, prin care limba maghiară a devenit oficială în România, face parte din O.U.G. care este în vigoare chiar acum...
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Încercaţi să finalizaţi!
	Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon): ...O.U.G. nr. 57, şi care produce efecte. De asemenea, reamintesc că am depus mai multe amendamente de eliminare a acestor prevederi nocive, care instituie limba minoritară ca oficială şi acolo unde - atenţie! - ponderea minoritarilor era de sub 20% din numărul locuitorilor, cât şi a prevederilor care instituie privilegii la angajare pentru persoanele care vorbesc limba minorităţilor naţionale, cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Aceste amendamente sunt depuse la legea de aprobare a ordonanţei din Parlament şi pe această cale vă solicit nu doar să respingem acest proiect anticonstituţional de astăzi, ci să punem pe tapet şi această lege de aprobare şi să eliminăm prevederile nocive care oficializează în momentul de faţă limba maghiară în România. De asemenea, formula "asigură" sau "au obligaţia să asigure" folosirea limbii maghiare în relaţia cu administraţia publică locală este tot o normă imperativă. Nu este "pot asigura", este "asigură" sau "au obligaţia să asigure", este acelaşi lucru. Nimeni nu vorbeşte, deci, despre adevărata problemă. Că în ambele variante, şi în Codul UDMR, şi în Codul Dăncilă, potrivit art. 94, "autorităţile publice locale pot decide" - atenţie! - "pot decide" - deci se lasă la latitudinea lor asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale, chiar şi în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea de 20%. Ca urmare, limba maghiară a fost oficializată deja de Guvernul PSD,...
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Vă rog să finalizaţi!
	Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon): ... dar UDMR vrea mai mult! Haideţi să respingem astăzi codul paralel al UDMR, dar să scoatem de la naftalină şi Legea de aprobare a O.U.G. nr. 57, dată de Guvernul Dăncilă, prin care practic s-a oficializat limba maghiară în acest aşa-zis Cod administrativ. Vreau să închei, spunând că nu avem nevoie de enclavizare şi segregare, ci de un stat puternic, în care Constituţia este respectată şi în care românii din Harghita şi Covasna au aceleaşi drepturi ca toţi ceilalţi români. Nu e normal să fie nevoiţi să lupte pentru a-şi păstra identitatea în propria ţară! Mi-aş fi dorit ca românii din Ungaria...
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Mulţumesc mult.
	Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon): ... să aibă aceleaşi drepturi ca minoritatea maghiară din România, dar acest lucru, din păcate, nu se întâmplă. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Grupul USR? Doriţi să luaţi cuvântul? Domnul Tudor Benga. Vă rog. Dar nu l-am avut pe listă, îmi cer scuze! Da, domnule Benga!
	Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon): Bună ziua, dragi colegi! Se aude?
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Da, da!
	Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon): Au fost multe momente de ipocrizie cât se poate de consistentă în această legislatură, dar poate că dezbaterea de azi este cea mai spectaculoasă la nivel de ipocrizie. Pentru că, vedeţi dumneavoastră, bătălia pe Codul administrativ, după bătălia pentru distrugerea justiţiei, a fost cel mai important proiect politic al PSD şi al aliaţilor săi, timp de trei ani de zile, în această legislatură. Şi problema este în felul următor: că atunci când a fost vorba de baronizarea României prin Cod administrativ, toate forţele politice au fost de acord, cu excepţia USR. Când a fost vorba de acordat privilegii pentru aleşii locali, inclusiv pensiile speciale pentru aleşii locali, cuprinse în proiectul de Cod administrativ, toate forţele politice, cu excepţia USR, au fost de acord. Acum, bineînţeles că venim astăzi, în contextul dezbaterii şi "furtunii" de săptămâna trecută, şi toată lumea se uită la acest proiect ca şi cum ar conţine, cum să vă spun eu, texte venite de la extratereştri sau de pe lună. Nu, textul acestui proiect de lege este într-o foarte, foarte mare măsură acelaşi text pentru care PSD s-a luptat, l-a promovat într-un fel prin ordonanţă de urgenţă. Deci, din punctul acesta de vedere, este o ipocrizie colosală! Acum, trecând mai departe, la discuţia despre ceea ce înseamnă drepturile minorităţilor şi accesul la limba maternă şi la toate aceste lucruri, în mod repetat de la această tribună, de-a lungul acestei legislaturi, am avertizat UMDR că modul în care tranzacţionează ca la piaţă nişte lucruri, împreună cu PSD, modul în care au stat de mânuţă şi în aceleaşi cearşafuri pe tot ceea ce a însemnat distrugerea justiţiei, pe tot ceea ce a însemnat tot soiul de alte ticăloşii din această legislatură, va costa, la un moment dat. Şi va costa, pentru că va fi foarte greu să vii la această tribună şi să vorbeşti exclusiv de principii şi de drepturi, principii şi drepturi pe care da, eu, unul, şi noi, ca grup, le-am susţinut tot timpul, în condiţiile în care tu tot timpul ai făcut înţelegeri şi ai tranzacţionat chestiunea. Acum, bineînţeles că nu este cazul să ne întoarcem şi este regretabil să ajungem la retorica naţionalistă şi inflamatorie de ani '90. Şi dacă 30 de ani de zile am putut să ţinem departe acest pericol, e foarte, foarte important să nu aruncăm pe fereastră, în condiţiile acestea. Ultimul lucru care ne trebuie în perioadă de pandemie este aşa ceva! Dar, realitatea este că atunci când vrei să te ţii şi să te lupţi, şi să impui nişte principii, trebuie să dovedeşti şi să probezi acel mod de lucru în permanenţă. Acum, ca să închei, pentru că sunt nişte lucruri de-a lungul timpului. Eu personal - aici este o poziţie personală - am votat şi am fost singurul deputat non-UDMR care a votat pentru ceea ce a însemnat scăderea pragurilor, când acel proiect de lege unitar a fost adus în faţa plenului. Dar, dincolo de chestiunea aceasta, tot ceea ce înseamnă atât drepturile minorităţilor, cât şi organizarea teritorială a statului român, este cât se poate de clar stipulat în Constituţie. Şi, de aceea, tot ceea ce se întâmplă în clipa de faţă, tot teatrul acesta ieftin în care diverse formaţiuni politice care au susţinut vasta majoritate a ticăloşiilor incluse în Codul administrativ, acum vin şi îl înfierează, denotă o ipocrizie pe care n-o mai putem tolera. În fine, vreau să mai spun un singur lucru şi închei. Pentru că tot ceea ce s-a iscat cu retorica aceasta naţionalistă în ultimele zile..., noi, în Ardeal, avem o vorbă care vine fix de la minoritatea germană şi zice în felul următor: "Ein Mann, ein Wort" - "Un om, un cuvânt". Există lucruri, există o istorie, există nişte lucruri care sunt clar stipulate în Constituţie şi există nişte lucruri care au fost puse negru pe alb în declaraţia de la Alba Iulia. Această ţară şi Ardealul a fost întotdeauna multietnic şi trebuie să continue aşa, însă ipocrizia politicienilor este cea care ne-a adus şi în situaţia în care ţara este baronizată, justiţia este distrusă şi este şi cea care ne aduce în condiţiile în care să turnăm acum gaz pe un foc care trebuia să fie stins de mult. Mulţumesc frumos.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul lider Alfred Simonis. Vă rog.
	Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Poate că n-aş mai fi luat cuvântul, dacă n-aş fi văzut acelaşi tip de mesaj naţionalist extremist, acuze, invective, până la urmă pe un proiect care a fost adoptat tacit în Senatul României, deci nu l-a votat nimeni în Senat, pentru a mai elimina o dezinformare, un proiect care a fost adoptat tacit şi care avea, evident, acelaşi parcurs pe care l-a avut acum, raport de respingere la Cameră, şi ar fi picat oricum la vot. Ne aflăm în situaţia în care, în plină pandemie, preşedintele Iohannis şi patriotarzii de la PNL consideră că enormităţile şi fumigenele naţionaliste pot deturna atenţia oamenilor de la criza sanitară şi cea economică, de la tunurile pe care le dau în fiecare zi, de la chelnerii pe care-i pun în conducerea spitalelor, după cum bine ştiţi, de la focarele de infecţie din judeţele pe care le conduc, de la comerţul cu oameni pe care-l fac, de la sutele de mii de locuri de muncă şi zecile de mii de firme închise. V-aţi folosit - şi aici mă adresez celor de la PNL - fără jenă de un subiect pe care-l ştiaţi de la bun început că n-are cum să treacă - şi mă refer la ambele teme dezbătute în ultima săptămână, că este inacceptabil şi neconstituţional un astfel de demers. Aţi tăcut mâlc mai mult de o lună de la adoptarea tacită. Ştiaţi foarte bine că va pica la Senat, că vor pica la Senat şi la Cameră, ştiaţi că ambele vor avea sau au rapoarte de respingere, ştiţi că au mai fost în ultimii 30 de ani mai multe proiecte în acest sens şi toate au fost respinse la vot. Aţi preferat să minţiţi, deşi ştiaţi asta, aţi minţit sau aţi început să minţiţi atunci când aţi văzut că procentele din sondaje au început să vă strângă. E adevărat că s-a greşit undeva! Şi s-a greşit în Parlamentul României când a fost posibil ca un parlamentar al PNL, cu simptome de COVID-19, s-a plimbat prin clădire şi a oprit, practic, activitatea Parlamentului pentru două săptămâni. S-a greşit atunci când parlamentarii PNL, în data de 13 martie, s-au grăbit cu toţii să meargă să se testeze de COVID şi au fost în situaţia în care, pe 14 martie, n-au putut să vină să-şi voteze propriul Guvern. Pentru că n-aţi putut să veniţi să votaţi propriul Guvern! A trebuit să amânăm noi testele, celelalte grupuri parlamentare, pentru a avea totuşi un Guvern funcţional în situaţia de urgenţă, de criză, pe care o traversa şi o traversează încă România. Prin urmare, în şedinţa de plen din 16 martie, atunci când trebuia să respingem această iniţiativă pe care eu am supus-o votului şi am introdus-o pe ordinea de zi, cu raport de respingere, ar fi trebuit să aibă loc acea şedinţă în data de 16 martie şi n-a mai avut loc. L-am întrebat pe un lider al PNL, într-o emisiune televizată, ce ar fi făcut în situaţia în care Parlamentul hotăra, totuşi, pe 16, contrar legii, împotriva oricăror ordonanţe militare, să se întrunească şi să voteze respingerea acestei iniţiative. Şi mi-a spus direct că nu putea să vină, pentru că el respectă legea! Păi, doar cei de la PNL au dreptul să respecte legea, noi nu?! Noi n-aveam dreptul să respectăm legea şi să nu ne expunem şi pe noi, şi pe alţii, după ce am făcut aceste teste?! De ce n-a ieşit preşedintele Iohannis sau dumneavoastră, pe 16 martie, sau pe 20 martie, să atragă atenţia că acel proiect trece tacit? La fel şi acesta, care a trecut în urmă cu o lună! Dacă e să spunem adevărul până la capăt, stimaţi colegi, exact formularea din legea pe care astăzi o respingem a trecut în 2018 cu voturi de la PNL. Exact formularea pe care astăzi o respingeţi, o blamaţi şi acuzaţi PSD pentru faptul că o susţine, deşi, evident, nu putea să aibă raport de respingere dacă PSD o susţinea, dar aţi votat-o exact pe 9 iulie 2018, atunci când aţi votat Codul administrativ. Sper ca astăzi să încheiem acest capitol ruşinos din istoria politică a României, în care preşedintele şi partidul aflat la guvernare s-au folosit de o temă naţionalistă falsă pentru a ascunde adevăratele probleme ale României. Mi-e teamă, însă, că atunci când veţi termina cu minciunile şi temele false n-o să mai puteţi salva nimic din ceea ce chiar trebuie salvat: locurile de muncă, salariile oamenilor, pensiile, firmele sau agricultura. Fac un îndemn către Guvern şi către PNL să-şi bage minţile în cap - sau să vă băgaţi minţile în cap - să încetaţi să vă faceţi de râs, să veniţi cu un plan real pentru relansarea economiei. Acesta ar trebui să fie singura, prima preocupare sau principala preocupare, şi nu teme naţionaliste false, minciuni şi acuzaţii nefondate, pentru că, repet, prioritatea în România ar trebui să fie alta. Mulţumesc.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Şi eu vă mulţumesc. Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu.
	Doamna Lia Olguţa Vasilescu (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. I-am ascultat cu foarte mare atenţie pe colegii noştri de la alte partide şi cred că se impun nişte replici. S-a vorbit aici despre faptul că preşedintele României a fost atacat, în aceste ultime zile. Cred că nu ne uităm toţi la acelaşi preşedinte! Pentru că eu am văzut un preşedinte care a vorbit ca la Radio Erevan. Că a dat nişte drepturi PSD minorităţilor naţionale, în condiţiile în care PSD a luat nişte drepturi, şi tocmai au confirmat-o acum cei de la UDMR, care ne spun că, prin Codul administrativ făcut de guvernarea PSD, s-au luat nişte drepturi pe care, minorităţile, în general, nu doar cea maghiară, le aveau de peste 20 de ani, şi de aici frustrarea lor şi supărarea, şi această iniţiativă legislativă. Deci, fix ca la Radio Erevan! Preşedintele spune că PSD a dat, în condiţiile în care PSD luase nişte drepturi de la minoritatea maghiară. Apoi aţi vorbit aici despre faptul că nu poate să fie o coincidenţă că au trecut două legi tacit, în această perioadă. Sigur că nu e o coincidenţă, pentru că Parlamentul nu a lucrat în această perioadă! Dar mă întreb de ce Guvernul României, în perioada când a lucrat Parlamentul, a întârziat punctul de vedere pentru aceste legi cu mai bine de o lună de zile?! Cât de greu îi era să scrie că nu e de acord cu aceste proiecte de lege, cu aceste iniţiative legislative?! Cât de greu îi era să scrie?! Două rânduri! Ca să poată să fie îndeplinită procedura administrativă, astfel încât să le putem vota, aceste două iniţiative legislative, în momentul în care eram în perioada în care lucram. Că, sigur, din nefericire, din cauza unui coleg de la PNL care a venit şi a plimbat COVID-ul prin Parlament, a fost şi o perioadă nefericită din viaţa noastră, când a trebuit să stăm în izolare cu toţii. Apoi vorbeşte PNL despre înţelegerea PSD cu maghiarii? Are curaj să spună treaba asta, că ei n-au făcut niciodată înţelegeri cu UDMR? Aţi uitat când acum câţiva ani era să ne batem fizic, la modul fizic, în Parlamentul României, pentru modul în care susţineaţi statutul minorităţilor naţionale? Aţi uitat! Aşa cum aţi uitat că atunci mergeaţi foarte des în judeţele Harghita, Covasna, Mureş, ca să luaţi voturi pentru Traian Băsescu. Acum s-a întâmplat acelaşi lucru pentru Klaus Iohannis. Când preşedintele statului român a mers acolo şi a ascultat solemn imnul unui aşa-zis Ţinut Secuiesc, când a primit steagul... (Vociferări.)... şi a şi spus că este recunoscător pentru modul în care a fost primit. Nu-i e ruşine să vorbească? Chiar nu mai aveţi pic de ruşine?! Mulţumesc. (Vociferări.)
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul lider Benedek. Domnule Florin Roman, a cerut primul. Deci, vă rog, câte un minut, pe procedură. Ca să nu... OK, domnule Roman? Câte un minut, doar un minut, pe procedură.
	Domnul Benedek Zacharie (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. N-aş fi luat cuvântul, dar aici s-au auzit foarte multe neadevăruri. Şi pot să spun că fac parte dintr-o minoritate foarte "norocoasă". De câte ori apare o problemă reală în această ţară, suntem scoşi din joben, suntem trădători, suntem separatişti şi vrem să furăm, ba să luăm, ba să ducem nu ştiu unde, Ardealul. Deci văd că mulţi dintre politicienii care sunt portdrapelul României, când vine vorba despre Uniunea Europeană, uită sloganul sau nu înţeleg sloganul Uniunii Europene, care înseamnă "Unitate prin diversitate". Dar am speranţa că într-un anumit timp o să se înţeleagă că nu dorim separatism, nu dorim altceva decât să trăim aici şi să avem aceleaşi drepturi. Şi, bineînţeles, avem aceleaşi obligaţii. Din păcate - din păcate! - văd că ţara se mişcă foarte, foarte greu. Viteza acestei ţări, la ora actuală, este foarte mică. Dar, pe de altă parte, mă bucură acest fapt, pentru că direcţia este cea greşită. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Şi eu vă mulţumesc. Şi vă mulţumesc că v-aţi încadrat şi într-un minut. Domnul lider al Partidului Naţional Liberal, Florin Roman.
	Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. No, aşe - spunem noi, mocanii şi moţii. Şi aşa am spus şi în 1848, în 6 mai, când trupele maghiare conduse de maiorul Hatvani au măcelărit moţii, la Abrud. Istoria ne va judeca pe toţi după faptele noastre. Astăzi, preşedintele României a făcut ceea ce a trebuit. În momentul în care ai în Parlament două proiecte de lege care prevăd federalizarea şi enclavizarea României, după ce tocmai noi am sărbătorit 100 de ani de la făurirea statului unitar român modern, iar alţii se pregătesc să comemoreze Trianonul, preşedintele României nu poate rămâne impasibil atunci când declaraţiile politice se transformă în proiecte de lege. Partidul Naţional Liberal spune că prin votul de respingere a acestui proiect, astăzi, România câştigă. Şi Partidul Social Democrat şi UDMR, care au făcut acest troc politic, vor pierde. Aşa să ne ajute Dumnezeu, la fiecare! Vă mulţumesc.
	Doamna Lia Olguţa Vasilescu (din sală): Care e trocul? (Vociferări.) Care e trocul? (Vociferări.) A, moţiunea de cenzură. Guvernaţi prea bine!
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Domnul preşedinte Victor Ponta.
	Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună): Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am venit cu mare plăcere la Parlament, să muncim, să adoptăm legi. Vreau să fac un apel. Să terminaţi cu aceste cretinisme, domnule! Să vorbeşti în 2020 despre luarea Ardealului e un cretinism, da? (Aplauze.) Dar cred că trebuie să vorbim despre altceva dacă vreţi să vorbim totuşi despre lucruri cu cap. Apropo de colaborarea cu parlamentarii UDMR. Că văd că de aici e marea problemă. Din câte ştiu, anul trecut am votat şi eu moţiunea de cenzură împotriva Guvernului PSD. Dacă nu mă înşel, şi cei de la UDMR. În schimb, eu n-am votat învestirea Guvernului Orban. În schimb, cei de la UDMR au votat-o. Deci înţeleg că Guvernul PNL este învestit cu voturile unor oameni foarte răi de la UDMR. O să mai ceară votul, PNL, UDMR, şi o să uite cretinismul acesta cu luatul Ardealului. Am uitat să pun ghilimelele, scuzaţi-mă, că eu am probleme cu ghilimelele, nu-mi aparţine expresia de cretinism. Cred că există o soluţie, ca Partidul Naţional Liberal să facă o declaraţie publică şi un acord, eventual, să semneze că nu va mai colabora niciodată cu UDMR, dacă sunt aşa de hotărâţi. Dar eu îmi aduc aminte, când am făcut Uniunea Social Liberală, că şi atunci am semnat toţi că nu vom colabora niciodată cu PDL. Şi PNL n-a colaborat cu PDL, v-aţi luat cu totul, PNL-işti, PDL-işti, după ce aţi semnat că n-o să lucraţi niciodată. Aşa încât de-abia aştept să votaţi data viitoare, împreună cu UDMR, Guvernul dumneavoastră. Vă mulţumesc. (Vociferări.)
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Domnul lider Simonis.
	Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună): Simt nevoia, domnule preşedinte, să repet o chestiune. Pentru că pare că un antevorbitor nu a înţeles ce am spus eu. Am auzit aici spunându-se faptul că preşedintele a făcut ceea ce trebuie. Dacă la o lună şi jumătate de la adoptarea tacită a unei iniţiative legislative, preşedintele iese şi vorbeşte despre ea, iar asta înseamnă că faci ce trebuie înseamnă că am eu o problemă de interpretare. De asemenea, am auzit că în Parlament erau două iniţiative. Oameni buni, dar în Parlamentul acesta mai există nişte grupuri parlamentare - PNL, USR şi altele, nu le mai nominalizez pe toate. Stimaţi lideri ai grupurilor parlamentare care condamnaţi astăzi PSD pentru faptul că aceste iniţiative au fost adoptate tacit, de ce n-aţi cerut dumneavoastră sesiune extraordinară? De ce n-aţi încercat dumneavoastră să facem plen cu orice risc? De ce n-aţi spus că trebuie încălcată legea, şi să mergem la Parlament, să respingem autonomia Ţinutului Secuiesc? De ce aţi tăcut toţi? Vă spun eu de ce. Pentru că ştiaţi atunci, cum ştiţi şi acum, că Parlamentul nu se putea întruni. Nu se putea întruni, conform ordonanţelor militare, conform legilor în vigoare. Nu aveam dreptul să venim la Parlament. Nu mai minţiţi şi dezinformaţi, că oamenii s-au prins! (Vociferări.)
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Domnul lider Drulă Cătălin. Cu aceeaşi rugăminte, să ne încadrăm într-un minut.
	Domnul Cătălin Drulă (prin telefon): Absolut. L-am auzit mai devreme pe domnul Victor Ponta spunând că agitarea unor teme naţionaliste false, furtul Ardealului este "un cretinism". Îl cita de fapt pe actualul preşedinte, Iohannis, din 2014, când făcea această afirmaţie la adresa domnului Victor Ponta, care desfăşura la acea vreme o campanie oribilă de tip PRM-ist, cu accente violente, naţionaliste. De fapt, în acest schimb dintre Ponta şi Iohannis - Ponta atunci era la PSD - e prinsă toată clasa politică românească - cea veche, că USR n-a fost acolo -, care de 30 de ani guvernează cu UDMR când îi convine şi, când nu-i convine, agită, pentru voturi facile, şi iresponsabil, teme naţionaliste. Atât am avut de spus.
	Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Vă mulţumesc. Dacă îmi permiteţi, o să fac şi eu un anunţ. (Coboară la tribună.) Eu consider că acest derapaj este evident, este un conflict declanşat, interetnic, nepermis şi dus într-o direcţie de către preşedintele României anilor 1990. De aceea, atât eu, cât şi domnul Robert Cazanciuc, preşedintele Senatului, depunem astăzi două proiecte de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor şi al Senatului. Primul. Articol unic. Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338, din 27 aprilie 2020, se modifică după cum urmează. Hotărăşte. În cazul iniţiativelor legislative, reţinerea lor spre dezbatere şi adoptare ca primă Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, nu sunt luate în considerare iniţiativele legislative care afectează caracterul naţional, independent, unitar, indivizibil al statului român, precum şi cele care afectează integritatea teritoriului României. Cu alte cuvinte, după 30 de ani, se termină acest "cretinism", de folosire a unui conflict interetnic, politic. Vă mulţumesc. (Revine la prezidiu.) Vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege. Proiectul de lege rămâne pentru şedinţa de vot final.