Domnul Silviu Vexler (prin audioconferință): Mulțumesc. Domnule președinte, În decembrie 2007, statul român condamna pentru prima dată oficial regimul comunist. La aproape 14 ani distanță, în aceeași sală în care comunismul și regimul a fost condamnat, Parlamentul României face un act de dreptate, chiar dacă foarte târzie, pentru toți cei ale căror vieți și speranțe au fost distruse și călcate în picioare în timpul regimului comunist. Este vorba de cei care au suferit, în principal, ca deținuți politici, cei care au fost deportați și alte câteva categorii. Proiectul, de asemenea, corectează toate problemele care au fost întâlnite în ultimii 30 de ani în aplicarea acestui Decret-lege esențial. Am fost onorat să mă alătur acestui demers de lungă durată al domnului deputat Adnagi, împreună cu domnul deputat Ovidiu Ganț, și vreau să vă mulțumesc tuturor grupurilor parlamentare care au susținut acest proiect, atât în Senat, cât și în Camera Deputaților. Este, cred, un act simbolic faptul că raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate. Sper că și votul arată la fel. În mod suplimentar, vreau să salut un alt act la fel de important precum cel despre care am vorbit mai înainte. Proiectul asigură faptul că printre beneficiarii acestor măsuri reparatorii nu se numără persoanele care au fost condamnate ca criminali de război, cei care au condus mișcările fasciste și legionare din România, precum și urmașii lor. În niciun stat democratic nu poate fi acceptabil ca cei care au comis, au coordonat, care au ordonat crime împotriva propriilor semeni să fie recompensați în toate formele, indiferent de situația prin care au ajuns la această, să-i zicem, recompensă. Proiectul face indirect, în această formă, un act de reparație morală față de persoanele care au fost victime ale acestor criminali de război sau lideri fasciști, sau legionari, și vă mulțumesc....
|