Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 13, 2022

	2.	Prezentarea ºi dezbaterea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2023 (PL-x nr. 756/2022; L777/2022).
	see bill no. 756/2022

	Domnul Adrian Câciu (ministrul finanþelor): Domnule preºedinte, Stimaþi domni ºi doamne senatori ºi deputaþi, Bugetul anului 2023 a fost conceput într-un mod echilibrat, realist ºi coerent, cu importante fonduri direcþionate cãtre susþinerea investiþiilor, concomitent cu sprijinirea grupurilor vulnerabile afectate de suita crizelor actuale. Principiile de bazã ale acestui proiect sunt transparenþa, evitarea risipei banului public, reconsiderarea prioritãþilor de finanþare, în acord cu noile provocãri europene, accelerarea oportunitãþii de utilizare a fondurilor europene din cadrul financiar 2021-2027 ºi a celor alocate reformelor finanþate prin Mecanismul de Redresare ºi Rezilienþã pentru creºterea rezilienþei economiei româneºti, în condiþiile în care nu avem de-a face cu fenomene conjuncturale, ci cu tendinþe de bazã structurale, în consonanþã cu ceea ce se petrece în Uniunea Europeanã ºi pe tot globul. Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creºtere economicã de 2,8%, prevãzutã pentru anul 2023, în condiþiile în care ºocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentã, dar ºi ºocurile apãrute ulterior crizei pandemice, respectiv ºocul preþurilor la energie, conflictul din Ucraina, precum ºi ºocurile pe lanþurile de aprovizionare, îºi pun amprenta asupra modului în care se manifestã economiile, inclusiv economia româneascã. Principalii indicatori macroeconomici, pe baza cãruia s-a construit acest buget, sunt urmãtorii: un produs intern brut de 1.552,1 miliarde lei; o creºtere economicã de 2,8%; o inflaþie medie anualã de 9,6%; venituri ale bugetului general consolidat de 539,6 miliarde de lei, cu o pondere a veniturilor totale în PIB de 34,8% din PIB; cheltuieli ale bugetului general consolidat de 607,9 miliarde de lei, cu o pondere a cheltuielilor totale în PIB de 39,17 miliarde de lei; un deficit public în valoare nominalã de 68,2 miliarde de lei, în scãdere de la 80 de miliarde de lei, în anul 2022, iar ca pondere în PIB, la fel, în scãdere, la 4,4% din PIB, atât în termen cash, cât ºi în termen ESA, de la 5,7% din PIB, în 2022, respectiv 6,2% din PIB în termen ESA. Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare, în anul 2023, le înregistreazã contribuþiile de asigurãri sociale - 30,1% din venituri -, urmate de TVA - 21,1% din venituri, sume primite de la Uniunea Europeanã - 13,2% din totalul veniturilor ºi accize - 7,1% din venituri. De remarcat tendinþa de creºtere, în anul 2023, în totalul veniturilor bugetare, faþã de anul 2022, a sumelor provenite de la Uniunea Europeanã, ce vor avea o contribuþie pozitivã la creºterea economicã, banii europeni constituind o sursã de finanþare, care degreveazã bugetul naþional, ºi un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeanã. Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2023 sunt în sumã de 607,9 miliarde de lei, în anul 2026, acestea fiind estimate sã ajungã la 713,1 miliarde de lei, respectiv la 35,68% din PIB, înregistrând o tendinþã de scãdere pe orizontul de referinþã. Cea mai mare creºtere pe orizontul de referinþã o înregistreazã cheltuielile cu asistenþa socialã, respectiv 11,7% din PIB. Cu toate acestea, avem în vedere în bugetul general consolidat o scãdere a ponderii cheltuielilor permanente în PIB, atât în ceea ce priveºte cheltuielile cu salariile, dar ºi cheltuielile cu asistenþa socialã. În termeni nominali acestea cresc, însã abordarea prudentã pe care o avem este ca ponderea în PIB sã scadã. Cheltuielile de personal sunt în sumã de 127,6 miliarde de lei, în anul 2023. Bunurile ºi serviciile înregistreazã o tendinþã de scãdere pe orizontul de referinþã, în timp ce cheltuielile cu dobânzile înregistreazã, de asemenea, o diminuare ca pondere în PIB, în perioada 2023-2025, dar se menþin la un nivel ridicat, având în vedere stocul de datorie ridicat pe care îl înregistreazã România la nivelul anului 2022. Cheltuielile cu investiþiile însumeazã, în anul 2023, suma de 112,1 miliarde de lei, respectiv o pondere de 7,2% din PIB. Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt date de continuarea mãsurilor pentru o redresare economicã robustã, menþinerea ºi susþinerea unui nou cadru de dezvoltare durabilã, justã ºi incluzivã, care sã asigure o tranziþie eficientã economic, suportabilã social ºi axatã pe competitivitate, inovaþie ºi decarbonizare, care sã conducã la eliminarea vulnerabilitãþilor din economie ºi sã asigure un nivel de trai decent. Continuarea realizãrii graduale a consolidãrii fiscale, prin mãsuri care sã permitã atingerea þintei de deficit prevãzute de regulamentele europene pânã în anul 2024, inclusiv, contribuind, în acest fel atât la scãderea inflaþiei, dar ºi a ratelor de dobândã, a deficitului comercial ºi de cont curent al balanþei de plãþi, precum ºi la stabilitatea atât de importantã a cursului valutar al leului. Reforma, prioritizarea ºi programarea multianualã a investiþiilor publice într-o manierã eficientã, profesionistã ºi transparentã, cu efect multiplicator ºi aport direct la formarea brutã de capital fix, prin creºterea aportului fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021-2027, închiderea exerciþiului financiar 2014-2020 ºi a mãsurilor aferente Mecanismului de Redresare ºi Rezilienþã ce finanþeazã reformele ºi investiþiile stabilite prin Programul Naþional de Redresare ºi Rezilienþã, cel mai mare pachet de stimulare din resurse europene alocat României. Consolidarea, de asemenea, a unei politici fiscale predictibile ferm angajate pe panta de reducere a deficitului bugetar, pentru susþinerea ºi adaptarea mediului de afaceri la provocãrile ridicare de suita de crize cu care se confruntã societatea. Aº îndrãzni sã spun cã acest buget este construit în scopul reconversiei economice, trecerea de la economia de consum la economia de producþie, astfel încât mãsurile pe care le-am prevãzut în politicile publice de la fiecare ordonator de credite sã se îndrepte pentru stimularea economiei cu valoare adãugatã înaltã ºi a economiei care creºte numãrul de locuri de muncã bine plãtite. De asemenea, avem în vedere mãsuri consistente pentru crearea ºi consolidarea unor finanþe publice sãnãtoase, prin eficientizarea calitativã a cheltuielilor publice, cu focalizare pe finanþarea unor mãsuri active economice, pentru sprijinirea grupurilor celor mai vulnerabile, reforme în domeniul muncii, al pensiilor, al sprijinirii întreprinderilor mici ºi mijlocii, al cãror lanþ de aprovizionare a fost puternic afectat de rãzboiul din Ucraina. Consolidarea bugetãrii pe programe, pe bazã de indicatori de rezultat la toate nivelurile administraþie publice centrale este un alt obiectiv al acestui buget. Bugetul pe anul 2023 este construit pe un numãr de 233 de programe bugetare, din care 221 sunt finanþate din bugetul de stat, 6 prin bugetul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate ºi 6 prin bugetul de asigurãri sociale de stat. Printre acestea aº aminti: finanþarea prestaþiilor de asistenþã socialã; apãrarea naþionalã, cu o alocare de 2,5% din PIB, pentru prima oarã în istoria României; Programul naþional pentru asigurarea serviciilor medicale a medicamentelor ºi dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de sãnãtate; educaþie preuniversitarã; sistem integrat de susþinere a agriculturii ºi a domeniilor conexe; administrarea ºi dezvoltarea reþelei de drumuri de interes naþional; ordine ºi siguranþã publicã; programe naþionale de sãnãtate curative; program pentru administrarea infrastructurii feroviare publice; educaþie universitarã ºi postuniversitarã; protecþie civilã ºi sprijin acordat comunitãþii. Stimularea creºterii economice, accesarea fondurilor europene ºi accelerarea ritmului de absorbþie ale acestora sunt mãsuri ferme ºi reprezintã mãsuri ferme de combatere a risipei în utilizarea banului public, în eficientizarea cheltuielilor, reducerea deficitului bugetar pe orizontul de referinþã ºi asigurarea securitãþii sociale care reprezintã, toate, prioritãþi ale construcþiei bugetare pe anul 2023. Vã mulþumesc. (Aplauze.)
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: ªi eu vã mulþumesc. V-au rãmas mai bine de 20 de minute. În continuare, ca sã facem o micã alternanþã, îi dau cuvântul domnului Florin Roman, de la Partidul Naþional Liberal. Vã rog, domnule deputat.
	Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi, Noi, Partidul Naþional Liberal, vom vota bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale, pentru cã, din punctul nostru de vedere, bugetul propus de Guvern are puternice componente liberale. În primul rând, investiþiile reprezintã o prioritate ºi înseamnã un angajament respectat al Partidului Naþional Liberal, adicã 7,2% din PIB pentru investiþii. Foarte important, vorbim de un buget construit pe cota unicã, ºi nu pe impozit progresiv. Un alt angajament asumat de PNL este respectat: nicio taxã, niciun bir nou în acest buget. Prin buget, îi ajutãm pe toþi românii sã trecem mai uºor prin iarnã, prin crizã ºi trebuie sã spunem foarte clar cã, urmare a solicitãrilor Partidului Naþional Liberal, sunt pãstrate facilitãþile la plafonãri ºi compensãri pentru facturi. Tot ca liberali, votãm astãzi un buget al investiþiilor la nivel local. Niciun sat, nicio comunã, niciun oraº, niciun municipiu, niciun judeþ nu sunt lãsate în urmã, indiferent de culoarea politicã a acestora. Votãm un buget cu investiþii record în sectorul energetic, astfel încât România sã devinã, în cel mai scurt timp, independentã din punct de vedere energetic. Votãm, astãzi, un buget propus ºi de Partidul Naþional Liberal, care înseamnã o Românie verde, o Românie în transformare. Votãm un buget care asigurã creºterea pensiilor ºi a salariilor, cu restricþii pentru demnitari ºi pentru cei cu venituri mari. Votãm un buget care asigurã resursele financiare, pentru ca poliþiºtii sã asigure siguranþa cetãþeanului, conform legii, un buget care respectã uniforma militarã ºi un buget în care justiþia poate funcþiona independent. Votãm, astãzi, un buget al investiþiilor masive în infrastructura de sãnãtate, iar spitalele nu vor mai fi doar pe hârtie, spitalele vor deveni realitate. Foarte important, votãm un buget al transporturilor, care dã posibilitatea conectãrii prin infrastructurã a regiunilor istorice, la 104 ani de la Marea Unire, un buget care transformã Portul Constanþa în port geostrategic la nivel european ºi mondial. Votãm un buget în care cercetarea, inovarea ºi digitalizarea sã nu mai fie cenuºãrese ale fiecãrui buget. Votãm un buget bazat pe o creºtere economicã, e adevãrat, temperatã, responsabilã, raþionalã, în timp ce alþii vorbesc doar de recesiune. Votãm un buget, la sfârºit de an, ceea ce permite României sã funcþioneze normal încã de la începutul anului viitor. Am prezentat doar câteva motive ºi argumente în favoarea votãrii acestui buget de cãtre Partidul Naþional Liberal. Vã mulþumesc. (Aplauze.)
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: ªi eu vã mulþumesc. Domnul Nãsui, vã rog. Grupurile USR.
	Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Nãsui: Mulþumesc, domnule preºedinte. Acest buget este un buget al minciunii, este un buget care ne minte fix cum ne-aþi minþit anul trecut, când aþi pus, la fel ca anul acesta, venituri supraevaluate, ca sã facã loc unor creºteri exagerate de cheltuieli. Aþi spus, anul trecut, cã nu veþi creºte taxele ºi impozitele cu acel buget, ºi s-a adeverit cã aþi minþit. Aþi minþit, pentru cã la jumãtatea anului - ce sã vezi? - aþi venit tocmai cu creºteri de taxe foarte puternice, fix asupra oamenilor care muncesc ºi plãtesc cele mai mari taxe la bugetul de stat. Asupra celor care muncesc în privat, aþi "explodat" impozitarea muncii, munca part-time pe douã ore, impozitatã pe 8, aþi "explodat" impozitarea pentru micii antreprenori, aþi "explodat-o" pentru PFA-uri ºi pentru independenþi. Aþi minþit! Aþi minþit cum minþiþi ºi acum cu acest buget, care, de asemenea, are aceleaºi probleme, are aceleaºi lacune ºi veþi face fix acelaºi lucru, prevestiþi, pentru acele 68 de miliarde de lei deficit, prevestiþi noi creºteri de taxe, unde veþi tace chitic ºi veþi spune: "Asta e. Trebuie sã combatem deficitul!", dar deficitul creat de cine? Tot de voi! Singurii câºtigãtori ai acestui buget sunt cei conectaþi la banul public, sunt cei conectaþi la bugetul de stat, prin schemele pe care le ºtiþi, din toate ministerele, prin programele tip PNDL, prin toate schemele cunoscute prin care transferaþi banii contribuabilului cãtre firme. Nu aþi strâns nicio curea! Dimpotrivã, daþi cu mare generozitate tuturor sponsorilor dumneavoastrã politici ºi întãriþi privilegiile! Pensiile speciale, acele pensii pe care ne promiteaþi cã urma sã le desfiinþaþi în 30 de zile, sunt 12,4 miliarde de lei. Mai mult decât au fost vreodatã în istoria statului român! În acelaºi timp, cei care pierd sunt cei mai oropsiþi români. Cu o creºtere a pensiilor de 12,5%, nominalã. Traducerea lucrului acesta este de fapt o scãdere a pensiilor. Când ai o inflaþie care a ajuns la 17% din cauza politicilor dumneavoastrã, sã dai o creºtere a pensiilor de 12,5, înseamnã o scãdere. Fiþi mãcar oneºti cu poporul român ºi spuneþi-le: "Da, pensionarii vor putea cumpãra mai puþin! Vã dãm bani, dar nu vã dãm produse! Vã dãm o putere de cumpãrare mai micã!". De ce? Ca sã dãm pensii speciale, ca sã daþi PNDL-uri ºi alte programe asemenea, pe care le tot daþi ºi pe care le daþi în continuare în acest buget. Dacã voiaþi sã ajutaþi câtuºi de puþin mediul de afaceri sã facã faþã unei perioade foarte grele ºi unei perioade care se anunþã ºi mai grea în viitor, trebuia sã faceþi fix opusul decât faceþi în acest buget, anume sã lãsaþi mai mulþi bani în mediul privat, sã lãsaþi mai mulþi bani celor care muncesc în România, sã încurajaþi munca în România, sã o faceþi rentabilã, nu sã o goniþi în alte þãri, aºa cum aþi fãcut-o pânã acum ºi aºa cum o face ºi acest buget. Pentru toate motivele acestea, USR nu va vota acest buget! Sã vã fie ruºine cã aþi propus aºa ceva! (Aplauze.)
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Antonio Andruºceac, Grupul AUR. Vã rog.
	Domnul Antonio Andruºceac: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimaþi colegi, Din perspectiva AUR, actualul buget este un buget care nu duce cãtre dezvoltarea þãrii, nu este un buget de dezvoltare ºi redresare a ei, ci este tot un buget de supravieþuire, un buget de acoperire a deficitului, care nu ne pune în situaþia de a recapitaliza aceastã þarã. În actuala coaliþie nu am avut posibilitatea de a avea în faþã decât un buget fantezist, cu dozã de optimism inexplicabil, aºa cum aratã ºi cei de la Comisia Europeanã, care au alte estimãri, mai puþin optimiste, faþã de creºterea PIB-ului ºi faþã de inflaþie. Bugetul României propus de Coaliþia PSD-PNL-UDMR aduce mai degrabã cu un scenariu science fiction, doar cã la o analizã mai amãnunþitã putem vedea cã pe bugetul propus de coaliþia de guvernare este altceva decât un buget de reconstrucþie, este un buget de supravieþuire pentru încã un an. Este dovada cea mai clarã cã actualul Guvern trãieºte parcã într-o realitate paralelã. În loc sã fie urmãrite acele proiecte care consolideazã economia ºi o pregãtesc pentru o crizã economicã ce se abate asupra întregii lumi, Guvernul vizeazã numai proiecte în zonele în care deþine puterea. Bugetul propus este unul consumator de resurse care planificã doar cum aceºti bani sã fie risipiþi, sã fie consumaþi, încearcã sã ne convingã cã este un buget de investiþii de 7,2% din PIB. Spuneam cã încearcã, pentru cã experienþa de pânã acum nu ne aratã cã ar fi cheltuiþi aceºti bani. Sã ne uitãm doar la ce prevede Constituþia ºi la banii care sunt alocaþi pentru învãþãmânt. Sã ne gândim apoi la politica actualã care ar fi trebuit sã fie îndreptatã ºi cãtre siguranþa energeticã. Nu este prevãzutã nicio sumã pentru rãscumpãrarea corectã a companiilor strategice din energie, din petrol ºi gaz, ºi nimic pe zona de dezvoltare a retail-ului food. Se vorbeºte la un moment dat de o creºtere a PIB-ului. ªi, dacã ne uitãm în graficele date de domnul ministru al finanþelor, o sã vedem cã aceastã creºtere a PIB-ului se bazeazã doar pe taxe ºi impozite, ºi pe partea de impozitare socialã, deci pe acea parte de consum. Nu ar fi atât de rãu dacã ar fi un consum intern, dar este un consum bazat pe importuri, ºi aceasta este foarte rãu, pentru cã se creeazã...
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnule Andruºceac, o sã vã rog sã finalizaþi!
	Domnul Antonio Andruºceac: ...un deficit ºi mai mare. Da. Ne bucurãm cã, spre deosebire de bugetele anilor trecuþi, a existat totuºi o minimã preocupare, ca opoziþia sã fie întrebatã de unele proiecte. Dar ne dorim mai mult, ne dorim o dezbatere adevãratã, pe buget, ºi ne dorim ca acele proiecte esenþiale pentru þarã sã fie susþinute de toþi, pentru cã facem asta din bugetul þãrii, nu pentru un partid sau altul, ci pentru oamenii cu care în acest moment, dupã cele întâmplate recent, ar trebui sã fim mult mai solidari...
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vã mulþumesc.
	Domnul Antonio Andruºceac: ... ºi sã fim toþi de aceeaºi parte a baricadei. Pentru români! Vã mulþumesc. (Aplauze.)
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulþumesc. Din partea Grupurilor UDMR, domnul Miklós Zoltán. Vã rog.
	Domnul Miklós Zoltán: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru, Stimaþi colegi, În ansamblul sãu, date fiind circumstanþele economice ºi politice internaþionale actuale, bugetul de stat pe anul 2023 este construit, relativ, prudent ºi echilibrat. Atingerea þintei de creºtere economicã de 2,8% va fi o provocare majorã, având în vedere perspectiva reducerii consumului intern. Inflaþia va afecta însã nu numai consumul, ci ºi activitatea întreprinderilor, având în vedere faptul cã ºi partenerii externi sunt afectaþi de încetinirea motoarelor economiei globale. Sperãm cã programele pentru susþinerea afacerilor, în continuare sau nou demarate, de la micro la cele mari ºi din toate domeniile, vor duce la îmbunãtãþirea situaþiei balanþei comerciale. Revenirea la parcursul de reducere treptatã a deficitului bugetar înseamnã revenirea la angajamentele asumate în calitate de membri ai Uniunii Europene ºi aspiranþi la adoptarea monedei Euro, parcurs deloc uºor, în condiþiile în care România are nevoie de dezvoltare, mai ales de dezvoltare sustenabilã, prin investiþii. Alocarea de fonduri pentru investiþii la un nivel record de 7,22% din PIB este o necesitate ºi sperãm cã la dezbaterea bugetului pe anul 2024 vom constata cheltuirea eficientã a acestora. Nu trebuie sã uitãm însã cã antrenarea de proiecte, însemnând 112 miliarde de lei, presupune ºi câteva provocãri, cum ar fi întocmirea documentelor tehnico-economice de calitate, derularea rapidã a procedurilor de achiziþie publicã ºi executarea lucrãrilor. Toate acestea depind de factori, cum ar fi respectarea termenelor-limitã, existenþa unui numãr suficient de întreprinderi active ºi specializate, având angajatã forþã de muncã suficientã...
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Acum vorbiþi pe timpul Partidului Naþional Liberal!
	Domnul Miklós Zoltán: ...ºi bine calificatã,... Vã mulþumesc, domnule preºedinte. ...provocãri pe care dacã nu le vom aborda în mod corect, rezultatele nu vor putea fi cele scontate. În privinþa bugetelor locale am susþinut dintotdeauna cã nivelul dezvoltãrii locale se reflectã nemijlocit ºi acut în calitatea vieþii populaþiei. Oraºele ºi comunele sunt conduse de autoritãþile locale, or, pentru dezvoltare localã este nevoie de fonduri. Sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale sunt mai mici decât cele prevãzute a fi alocate anul acesta, cu toate cã ºi anul 2023 va fi un an dificil, caracterizat prin inflaþie ridicatã ºi nevoi sociale mari. În ceea ce priveºte impozitul pe venit, principala sursã de finanþare a autoritãþilor locale, ar trebui sã fim mai prudenþi cu implementarea unor facilitãþi fiscale, întrucât acestea aduc atingere sumelor cuvenite autoritãþilor locale. Din acest motiv, ar trebui sã identificãm soluþii prin care sã compensãm veniturile nerealizate. În vederea contracarãrii diminuãrii veniturilor bugetelor unor primãrii ºi consilii judeþene, noi am propus suplimentarea sumelor defalcate din TVA. Stimaþi colegi, În încheiere, subliniez faptul cã, pentru UDMR, un alt obiectiv fundamental este susþinerea categoriilor vulnerabile la preþurile la energie ºi susþinerea familiilor, obiectiv cuprins ºi în Programul de guvernare. În acest sens, salutãm previzionarea de fonduri pentru derularea programelor destinate susþinerii familiilor ºi pentru compensarea preþurilor la energie. UDMR va vota acest buget. Vã mulþumesc. (Aplauze.)
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulþumesc. Domnul Merka Miroslav, Grupul minoritãþilor. Vã rog.
	Domnul Adrian-Miroslav Merka: Da, domnule preºedinte, mulþumesc. Mai precizez ºi eu câteva date tehnice, ºi nu neapãrat tehnice, cum ar fi: plafonarea ºi compensarea facturilor pe energie; creºterea punctului de pensie cu 12%, de la 1 ianuarie; majorarea acestui punct de pensie la 1.785 de lei; majorarea salariului minim brut, de la 1 ianuarie, la 3.000 de lei; proiectul de buget axat pe o creºtere economicã, totuºi, de 2,8%; menþinerea în anul 2023 a voucherelor de vacanþã, în sumã de 1.450 de lei; ºi, foarte important, asigurarea unui ajutor financiar pensionarilor din sistemul public de pensii ne demonstreazã cã bugetul este axat pe investiþii ºi axat pe mãsuri de susþinere a unor categorii vulnerabile. Stimaþi colegi, Toate acestea nu au nici coloraturã politicã, nu au nici împãrþeala pe o zonã istoricã sau teritorialã, administrativã, nici pe o împãrþire etnicã, ci demonstreazã un sprijin axat pe cetãþean. Dar vreau sã cred cã acele investiþii în dezvoltare se vor axa ºi pe necesitãþile administraþiei publice locale, ºi nu neapãrat locale, cât ºi pe cele regionale ºi naþionale, bazate pe dezbaterile ce s-au purtat la nivelul Comisiei pentru buget, finanþe, unde, inclusiv acele probleme ridicate de cãtre Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale, au fost, în mare, ascultate, unele votate, altele respinse. Þinem sã...
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vã rog sã finalizaþi!
	Domnul Adrian-Miroslav Merka: ...susþinem ºi noi faptul cã acest buget va fi votat de cãtre Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale. Mulþumesc.
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: ªi eu vã mulþumesc. Domnul Ludovic Orban. Vã rog. Deputaþii neafiliaþi au împreunã trei minute. Domnule preºedinte, Aveþi cuvântul.
	Domnul Ludovic Orban: Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate colege ºi stimaþi colegi, Vãd cã sunteþi foarte preocupaþi de Legea bugetului de stat. Voi avea o intervenþie cât pot de scurtã. Acest buget este un buget care se întemeiazã pe ficþiune ºi pe wishful thinking. Practic, veniturile bugetului de stat sunt umflate cu pompa, ca de obicei. Dumneavoastrã vã propuneþi o creºtere a impozitului pe venit cu 22%, o creºtere a veniturilor din TVA cu 19%. Astea sunt poveºti! Orice om care ºtie capacitatea de colectare ºi care este nivelul fiscalitãþii poate sã înþeleagã cã aceste venituri sunt, pur ºi simplu, scoase din burtã ºi cã nu vor fi realizate. Ce mã deranjeazã la acest buget este cã nu duce la dezvoltare economicã. De ce nu duce la dezvoltare economicã? Pãi, e foarte simplu. Trebuie sã ne uitãm la bugetele ministerelor economice. Bugetul Antreprenoriatului ºi Turismului are o creºtere de 3%, adicã o creºtere cu nimic faþã de nimic. Ministerul Economiei, de asemenea, are o creºtere ridicolã, adicã o creºtere cu nimic faþã de nimic. Ministerul Energiei, care nici anul acesta nu a avut resursele financiare pentru a putea asigura compensarea facturilor plafonate, primeºte 64% mai puþin în anul viitor, în condiþiile în care nici bugetul pe anul acesta nu era suficient. Ministerul Transporturilor primeºte în plus 16% ºi e prezentatã ca o creºtere de buget, în condiþiile în care e o tãiere de buget, pentru cã, în realitate, costul lucrãrilor a crescut pe medie cu 35- 38. Deci o scãdere a bugetului Ministerului Transporturilor. Unde se duc banii? Foarte simplu. Se duc cãtre sistem ºi cãtre stãpânul sistemului! Pãi, cum creºteþi dumneavoastrã bugetul Administraþiei Prezidenþiale, adicã al domnului Preºedinte Iohannis, cu 35%?! Probabil, în condiþiile în care dumneavoastrã vreþi sã-i plãtiþi expediþiile la schi, la golf sau la piramide. Cã altfel nu vãd de ce are nevoie Instituþia Prezidenþialã de 35% în plus. Aþi mãrit cu 600% bugetul unui minister inventat, care nu are obiectul muncii, care trebuia sã facã parte din Ministerul Muncii, ºi aþi pompat bani în campania electoralã a candidatului vostru la primãrie, Gabriela Vrânceanu Firea, fãrã niciun fel de noimã ºi fãrã niciun fel de logicã. Niºte pomeni în plus pentru ca madam Firea sã aibã rezultate în prezidenþiale!
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vã rog sã vã apropiaþi de final!
	Domnul Ludovic Orban: Aþi mãrit bugetul serviciilor, cã, de, asta este, trebuie sã vã aveþi bine cu serviciile! Aþi alocat bani în creºterea cheltuielilor cu asistenþa socialã, fãrã sã creºteþi punctul de pensie, ca sã compensaþi inflaþia, fãrã sã mãriþi alocaþiile pentru copii, aºa cum aþi promis! V-aþi bãtut joc de toate aceste categorii, în schimb i-aþi umilit cu niºte firimituri, ... Voci din salã: Timpul! Timpul!
	Domnul Ludovic Orban: ...cu niºte plãþi de unicã folosinþã, cu care sã le scoateþi ochii...
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnule preºedinte!
	Domnul Ludovic Orban: ...ºi cu care sã vã bateþi joc de toþi cei care într-adevãr au muncit ºi care îºi meritã o pensie din contributivitate. Bugetul acesta este un buget mincinos, un buget al împãrþirii sãrãciei, un buget care nu va aduce pic de dezvoltare economicã, un buget care va distruge în continuare companii...
	Domnul Gheorghe ªoldan (din salã): Acela pe asumare a fost mai bun?
	Domnul Ludovic Orban: ...ºi care va împiedica orice iniþiativã economicã ºi va creºte...
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulþumesc.
	Domnul Ludovic Orban: ...fiscalitatea pentru cei care muncesc. Forþa Dreptei va vota contra acestei mizerii de buget!
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulþumesc. Domnul Simonis. Vã rog.
	Domnul Alfred-Robert Simonis: Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege, Stimaþi colegi, În primul rând, aº spune cã e foarte bine cã astãzi dezbatem în Parlament un buget, bugetul naþional pe anul viitor. E bine cã o facem, pentru prima datã în ultimii ani, înainte de începerea anului viitor, ajungem sã votãm bugetul, în anul în curs, pentru anul viitor, ceea ce este o performanþã. Pe de altã parte, este bine, aºa cum spuneam la început, cã se dezbate acest buget. Îmi amintesc guverne anterioare care au trecut prin Parlament bugetul prin angajarea rãspunderii Guvernului, fãrã niciun fel de dezbatere, ceea ce, cu adevãrat, era o mizerie. (Vociferãri.) În altã ordine de idei, e evident pentru toatã lumea cã avem un buget echilibrat. Avem un buget care are o creºtere economicã, avem un deficit în scãdere. Avem un buget în care avem prognozate investiþii record, avem ºi cheltuieli sociale pentru persoanele vulnerabile, avem compensãri pentru preþurile la energie, avem programe pentru tineri. Acest buget are ºi creºteri de salarii ºi pensii, ºi, e adevãrat, creºterea natalitãþii, ºi avem creºteri ºi cheltuieli suplimentare pe fiecare dintre segmentele importante ale acestei þãri. Spunea cineva mai devreme faptul cã la Ministerul Transporturilor, deºi creºte bugetul cu 15,5%, este o scãdere, pentru cã au crescut nu ºtiu ce preþuri cu 30%. Pe de o parte, dacã e sã fim corecþi, în 2018 sau 2019, bugetul Ministerului Transporturilor era de 8 miliarde de lei. În bugetul pe anul viitor este de 24 de miliarde de lei ºi probabil cã la rectificarea bugetarã vor mai fi necesare sume pentru a putea achita facturile pe ceea ce înseamnã dezvoltarea infrastructurii, atât rutiere, cât ºi feroviare, ºi nu numai. (Vociferãri.) Spunea cineva, în acelaºi timp, cã la Ministerul Transporturilor, deºi creºte bugetul, scade, pentru cã au crescut preþurile. La Administraþia Prezidenþialã nu era valabil lucrul acesta. Creºtem cu 25% bugetul, dar acolo n-au crescut preþurile, mã gândesc, de înþeleg cã acolo e o creºtere. E o fracturã logicã, dar nu are sens sã intru în asta. S-a mai întâmplat ceva, în acest an, în aceastã sãptãmânã, în Parlamentul României, pentru prima datã, dupã foarte mulþi ani, toate, dar absolut toate grupurile parlamentare reprezentate în Parlament au avut un buget pe care l-au distribuit aºa cum au considerat de cuviinþã. ªi asta aratã respect faþã de democraþie ºi faþã de opoziþie. (Aplauze.)
	Domnul Gheorghe ªoldan (din salã): Bravo, Freddy!
	Domnul Alfred-Robert Simonis: E o vorbã pe care o folosim aici din când în când, ºi anume, trateazã opoziþia aºa cum vrei sã fii tratat când vei fi tu în opoziþie. (Râsete. Vociferãri.) Sper ca bravii noºtri colegi din opoziþia de astãzi sã-ºi aminteascã faptul cã aceastã coaliþie de guvernare a avut o abordare echilibratã, normalã, aºa cum ar trebui sã fie, de acum înainte, în fiecare an. Mulþumesc. (Aplauze. Vociferãri.)
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Doamna Anca Dragu. ªi, cu acestea, luãrile de cuvânt se vor încheia. Dar bãnuiesc, domnule Simonis, cã peste 10 ani sã-ºi aducã aminte. Voci de la PSD: 20!
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Cel puþin. (Vociferãri.) O voce de la USR: Aºa zicea ºi Dragnea!
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Doamna Dragu, vã rog.
	Doamna Anca Dana Dragu: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimaþi colegi, Ne aflãm la capãtul a douã zile de dezbateri pe bugetul de stat pentru 2023 ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat. De ce ne aflãm la aceastã orã târzie? Pentru cã bugetul a venit târziu în Parlament. Ar fi trebuit sã ajungã în Parlament undeva în luna octombrie, aºa cum, de altfel, ne-a promis domnul prim-ministru. Dar a fost pãcãlit, probabil, de cei de la Finanþe. ªi nu ar fi prima datã! (Vociferãri.) Este un buget peticit, un buget fãcut în grabã, un buget votat în grabã. Un buget cãruia îi lipseºte viziunea, deºi coaliþia de guvernare a avut la dispoziþie peste un an de zile sã vinã cu un buget de viziune, cu un buget strategic, cu un buget care sã asigure dezvoltarea României. Remarcãm o creºtere economicã prognozatã la o manierã foarte optimistã. Remarcãm supraestimarea veniturilor, în special din TVA ºi impozitul pe profit. Remarcãm o subestimare a cheltuielilor, în special a cheltuielilor cu dobânzile, dar ºi a cheltuielilor cu pensiile. Ca atare, la prima rectificare bugetarã, probabil, multe miliarde din acele miliarde alocate acum investiþiilor vor trece la dobânzi ºi la pensii. Spuneam despre substanþa, de liniile generale ale acestui buget. Aº vrea, în primul rând, sã nu mai spunem cã au crescut pensiile, pentru cã nu este nicio creºtere a pensiilor, este o indexare a pensiilor. Chiar astãzi - avem cifrele de inflaþie - avem peste 16% inflaþie, iar, pentru anul urmãtor, pensionarii cu pensii mici vor primi 4 lei pe zi, iar copiii, la alocaþie, vor primi 40 de bani pe zi. Au fost o serie de prorogãri ale unor drepturi pe care tot dumneavoastrã le-aþi promis oamenilor...
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: O sã vã rog sã vã apropiaþi de final.
	Doamna Anca Dana Dragu: ...dar, pentru a se închide cât de cât bugetul, a trebuit sã prorogãm ºi aceste drepturi. Pe scurt, este un buget fãrã viziune, un buget care nu oferã o dezvoltare sustenabilã României ºi pe care USR nu îl va vota. Mulþumesc. (Aplauze.)
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: ªi eu vã mulþumesc. Stimaþi colegi, Dezbaterile generale la bugetul de stat au fost finalizate.