Sittings of the Chamber of Deputies of December 19, 2022

	17.	Dezbaterea Proiectului de Lege privind plata unei contribuþii financiare voluntare a României pentru susþinerea Muzeului Victimelor Comunismului din Washington DC (PL-x 768/2022) (rãmas pentru votul final).
	see bill no. 768/2022

	Domnul Vasile-Daniel Suciu:
	................................................
	17. Proiectul de Lege privind plata unei contribuþii financiare voluntare a României pentru susþinerea Muzeului Victimelor Comunismului din Washington DC; PL-x 768/2022. Comisia pentru buget, vã rog, raportul. Domnul preºedinte Huþucã.
	Domnul Bogdan-Iulian Huþucã: Mulþumesc, domnule preºedinte. Raport asupra Proiectului de Lege privind plata unei contribuþii financiare voluntare a României pentru susþinerea Muzeului Victimelor Comunismului din Washington DC Potrivit expunerii de motive, Muzeul Victimelor Comunismului din Washington DC reprezintã o iniþiativã a unei fundaþii americane, având ca scop comemorarea celor peste 100 de milioane de victime pe care regimurile totalitare de stânga le-au fãcut în întreaga lume. Iar propunerea legislativã are în vedere o investiþie sub forma unei donaþii din partea Guvernului României pentru consolidarea acestui muzeu. În urma examinãrii proiectului de lege ºi a opiniilor exprimate, deputaþii membri ai comisiei au hotãrât, în ºedinþa din 19 decembrie 2022, cu unanimitatea voturilor exprimate, sã propunã plenului Camerei Deputaþilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind plata unei contribuþii financiare voluntare a României pentru susþinerea Muzeului Victimelor Comunismului din Washington DC. În raport cu obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: ªi eu vã mulþumesc. Domnul Pavel Popescu.
	Domnul Pavel Popescu: Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, La 33 de ani de la Revoluþie, îmi aduc aminte cã m-am nãscut în Timiºoara ºi mã bucur cã, la 25 de ani de parteneriat strategic cu Statele Unite, am reuºit, prin aceastã iniþiativã legislativã, susþinutã de cãtre premier, de cãtre preºedintele Camerei Deputaþilor, preºedintele Senatului, cât ºi de dumneavoastrã, sã facem un gest care, cred eu, în urmãtorii ani, va pune în inima Capitalei SUA tot ceea ce înseamnã istoria comunismului din România. Generaþii viitoare de mii sau sute de mii de turiºti vor putea sã vadã ºi istoria comunismului din România, o istorie extrem de durã, pe care unii dintre voi aþi trãit-o. Noi eram prea mici atunci. ªtiþi, vreau sã vã spun cã este cred cã prima iniþiativã din ultimii zeci de ani, în raport cu relaþia noastrã cu SUA, în care România îºi respectã un angajament de acest gen, ºi cu mândrie vã spun acest lucru, pentru cã, aºa, din postura mea de român, m-am cam sãturat sã vãd de fiecare datã cã în Washington interesele naþionale sunt susþinute cu bani mulþi de polonezi, de unguri, de cehi, de þãrile baltice, ºi mã bucur cã în acest an, în special în acest an, prin sprijinul unor colegi - ºi aici din nou reiterez sprijinul liderilor de grup -, cu sprijinul unor colegi am reuºit sã realizãm cã imaginea þãrii noastre ºi istoria þãrii noastre pot fi susþinute doar prin eforturi financiare. Aºa funcþioneazã lucrurile dincolo. ªi mã bucur cã vom avea ºansa sã prezentãm...
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulþumesc.
	Domnul Pavel Popescu: ...acest lucru într-un muzeu aflat la douã case de Casa Albã. Mulþumesc, domnule preºedinte. PNL va vota pentru acest proiect de lege.
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Albiºteanu Mihail, Grupul AUR, vã rog.
	Domnul Mihail Albiºteanu: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Sigur cã Grupul AUR va vota în favoarea acestui proiect de lege. Ne bucurãm cã fosta administraþie republicanã, ºi în special domnul Orãºel, se ocupã de aceastã chestiune a înfiinþãrii unui muzeu dedicat comunismului la nivel planetar, dar am avea totuºi un lucru de spus. Ne-am dori ca Guvernul României sã fie interesat ºi de ceea ce se întâmplã în România, ce se întâmplã cu fostele închisori comuniste. Sunt locuri care ar trebui reabilitate ºi pentru acest lucru ar trebui ca România sã dea bani, sã ajute ºi punerea în valoare a acestor foste locuri de detenþie. Vã aduc aminte despre Jilava, vã aduc aminte despre închisoarea de la Piteºti. (Vociferãri.) Bine, Sighetul, Aiudul, mai sunt multe, sigur cã da! Da, deci vom vota, dar vrem ca România sã se preocupe ºi de ceea ce se întâmplã în þarã ºi poate scoatem ºi noi niºte fonduri, niºte bani pentru vizitarea acestor locuri ºi în România, ºi pentru bugetul statului român. Mulþumesc.
	(În continuare, conducerea ºedinþei a fost preluatã de domnul deputat Ciprian-Constantin ªerban, vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor.)
	Domnul Ciprian-Constantin ªerban: Vã mulþumesc. Domnul Nãsui, vã rog.
	Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Nãsui: Mulþumesc, domnule preºedinte. Cert, aceasta este o lege corectã ºi potrivitã, dar aratã puþin ºi ipocrizia statului român. În timp ce finanþãm muzee peste hotare despre ororile comunismului din România, continuãm sã dãm premii celor care au menþinut acest sistem, pensii speciale pentru cei care au fost pilonii acestui regim odios. La 32 de ani de la Revoluþie nu ºtim nici mãcar cine sunt securiºtii. Refuzaþi cu obstinaþie sã puneþi pe ordinea de zi ºi sã votaþi un registru al securiºtilor, ca sã vedem ºi noi cine erau ofiþerii securitãþii, cine erau faimoºii securiºti. Pentru astfel de muzee sã ºtiþi cã meritã sã dãm câþiva bani. În schimb, sã ºtiþi cã existã iniþiative, cum este cea a domnului Bjoza, de la Braºov, de exemplu, de muzeu al comunismului, al ororilor care s-au întâmplat în închisorile comuniste, absolut privat ºi care, cu extrem de puþini bani, au reuºit sã facã extraordinar de mult. Oricum, USR va vota pentru acest proiect. Mulþumesc. (Aplauze.)
	Domnul Ciprian-Constantin ªerban: Domnul Moºteanu, vã rog.
	Domnul Liviu-Ionuþ Moºteanu: Vreau sã profit de acest moment sã fac un apel cãtre domnul Ciucã ºi cãtre ministrul culturii, domnul Romaºcanu, sã susþinã ºi iniþiativele private care ne ajutã pe noi, ca naþiune, sã nu uitãm de ororile comunismului. ªi una dintre aceste iniþiative private este la Piteºti. Acolo a avut loc un experiment groaznic ani de zile ºi o mânã de oameni inimoºi au avut o iniþiativã extraordinarã ºi pe banii lor, pe timpul lor, pe nervii lor, au fãcut un muzeu unic în România, pe care vã invit sã-l vizitaþi, Memorialul închisorii Piteºti. O bucatã din acea închisoare a fost salvatã, însã trebuie salvatã toatã. ªi pentru asta au nevoie de un ordin de clasare de la Ministerul Culturii, pentru a ajuta generaþiile viitoare sã înþeleagã de unde am plecat ºi prin ce au trecut pãrinþii ºi bunicii noºtri. ªi pentru asta fac de aici, de la tribunã, un apel... care e un apel apolitic, ºi vã rog sã mã credeþi cã aºa este. Noi venim ºi plecãm, dar lucrurile astea trebuie sã rãmânã în picioare pentru generaþiile care vin. Mulþumesc. (Aplauze.)
	Domnul Ciprian-Constantin ªerban: Vã mulþumesc. Domnul deputat Csoma Botond, vã rog.
	Domnul Csoma Botond: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Mã bucur cã existã un consens transpartinic în legãturã cu acest proiect de lege ºi mã bucur cã prin acest proiect de lege România se alãturã acelor þãri care deja finanþau acest muzeu pentru amintirea victimelor comunismului de la Washington, pentru cã, ºtiþi foarte bine, în România am avut un regim foarte dur al comunismului, un regim neostalinist, în timp ce în alte þãri au fost anumite reforme în anii '80, la noi nu. Ba, din contrã, Ceauºescu a fost un exponent foarte dur al comunismului în Europa de Est, ºi cred cã este absolut normal ca România sã participe la finanþarea acestui muzeu. UDMR va vota acest proiect de lege. Mulþumesc.
	Domnul Ciprian-Constantin ªerban: Vã mulþumesc. Domnul Solomon, din partea Grupului PSD, vã rog.
	Domnul Adrian Solomon: Stimaþi colegi, Înþeleg cã este un consens aici în privinþa contribuþiei voluntare la funcþionarea Muzeului comunismului de la Washington, acolo unde toþi românii au perspective imediate de a merge sã-l viziteze. Contribuþia este de 3 milioane de dolari anual, deci este o contribuþie din bugetul de stat - evident, cu toate intenþiile bunei guvernãri - cheltuitã. Dar mai aproape de noi este Memorialul de la Auschwitz. ªi dacã aþi mers acolo - care cu adevãrat este înspãimântãtor ce s-a întâmplat ºi e foarte, foarte aproape de noi Auschwitzul - aþi vedea cã România nu se aflã printre statele care contribuie la funcþionarea Memorialului. Accesul în Muzeul de la Auschwitz este gratuit pentru oricine. Dar tot ceea ce se întâmplã, conservarea ºi administrarea muzeului sunt destul de costisitoare. ªi, dupã câte ºtiu eu, Polonia nu-i chiar atât de bogatã, în comparaþie cu Statele Unite. ªi poate cã ar fi bine - ºi eu astãzi iniþiez un grup de iniþiativã, cine vrea sã se alãture - sã contribuim ºi la Auschwitz cu o sumã de bani, voluntarã, evident, cu o contribuþie care sã ne plaseze ºi pe noi în rândul celor care condamnã nu doar comunismul zi de zi, cu toate cã l-a condamnat acum 33 de ani istoria, dar sã condamnãm ºi ororile extremei drepte din istoria omenirii, care au fost la fel, dacã nu mai înspãimântãtoare ºi mai costisitoare decât crimele comunismului. Deci, repet, pânã la 1 februarie vã aºtept alãturi de mine sã iniþiem o astfel de lege, ca sã contribuim voluntar ºi la funcþionarea Memorialului de la Auschwitz. Vom vota!
	Domnul Ciprian-Constantin ªerban: Vã rog, domnule Ungureanu. Frumos "sacou"!
	Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu: Tot pe o chestiune de procedurã, apropo de Auschwitz. Am fost acum o sãptãmânã la Auschwitz, cu un grup de elevi. Colegul meu nu este informat. La Auschwitz se plãteºte, este taxã! Lucrurile sunt foarte bine organizate. Ce aþi zice de un grup de iniþiativã sã mergem parlamentari din Parlamentul României, ca sã vedem ororile care s-au produs acolo? Nu cred cã au nevoie cei de la Auschwitz, pentru cã se fac foarte mulþi bani deja, prin acele taxe care se iau acolo. Dar putem sã mergem acolo ºi sã vedem de ce sunt în stare oamenii sã facã atunci când sunt mânaþi de urã. Aº fi pentru ºi chiar aº coordona un asemenea grup, în calitate de profesor de istorie cu doctorat pe bune.
	Domnul Ciprian-Constantin ªerban: Vã mulþumesc. Domnul deputat Simion.
	Domnul George-Nicolae Simion: Profit de ocazia pe care a lansat-o domnul lider de grup Moºteanu, pentru a vã spune cã închisoarea de la Piteºti, ca ºi celelalte orori ale ocupaþiei sovietice din România ºi începutul erei totalitare din România trebuie prezervate. Faptul cã Ministerul Culturii nu s-a implicat pânã acum în salvarea închisorii de la Piteºti, cu acel oribil Experiment Piteºti, avându-l exponent pe Eugen Þurcanu, mã face sã cred cã nu e printre prioritãþile acestei guvernãri. E bine sã nu uitãm, pentru cã ºi poporul român, ºi toate celelalte popoare au trecut prin drame care nu mai trebuie repetate niciodatã. Mulþumesc.
	Domnul Ciprian-Constantin ªerban: Mulþumesc. Domnul Popescu, vã rog.
	Domnul Pavel Popescu: Doar ca ºi o completare, pentru cã mulþi colegi s-au întrebat de proiecte pe teritoriul României. Prin PNRR, IICCMER-ul va avea la Râmnicu Sãrat un centru educaþional privind comunismul din România, numit "Închisoarea Tãcerii". Este finanþat ºi aprobat prin PNRR. La Sfântu Gheorghe, în fosta fabricã de þigãri, încã 11 milioane de euro, chiar astãzi spunea un coleg la Comisia pentru buget, finanþe, încã un obiectiv. Deci se întâmplã în România astfel de proiecte, ºi cel din SUA este doar o dovadã a faptului cã am luat, în sfârºit, în serios ceea ce s-a întâmplat în istoria comunismului în România. Vreau sã vã spun un lucru. Dacã vrem, ca parlamentari, pentru cã suntem suverani în Parlamentul României, haideþi sã ne asumãm un proiect de lege prin care, în clãdirea Parlamentului României aducem Muzeul victimelor comunismului, ale ororilor comunismului. Pentru cã înþeleg, cã RAPPS-ul nu gãseºte clãdiri, cã instituþia "y" nu poate sã gãseascã nu ºtiu ce infrastructurã, haideþi sã iniþiem toate partidele politice o lege prin care aducem Muzeul victimelor comunismului aici, într-o clãdire în care cel care a fost exponentul comunismului nu spera vreodatã cã vom vorbi despre libertate ºi despre ororile acelui regim. Mulþumesc.
	(În continuare, conducerea ºedinþei a fost preluatã de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor.)
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnule Miuþescu, vã rog.
	Domnul Gheorghe Adrian Miuþescu: Da, stimaþi colegi, cred cã e un subiect extrem de important pentru noi toþi, însã nu trebuie sã ne disipãm atenþia spre tot felul de muzee din alte pãrþi, din alte zone, ci trebuie sã ne gândim sã punem, într-adevãr, acolo unde le este locul, aceste muzee care existã, inclusiv Muzeul de la Piteºti, pe care eu îl ºtiu foarte bine, iar colegilor mei din Partidul Naþional Liberal le spun cã sediul actual al Organizaþiei judeþene Argeº a Partidului Naþional Liberal este în casa fostului comandant al închisorii ororilor de la Piteºti, al reeducãrii, cum se spunea, prin torturã. De aceea, cred cã ceea ce propunea domnul Moºteanu sunt cu totul de acord, ºi susþin ºi eu, trebuie ca pentru închisoarea de la Piteºti sã gãsim o formulã pentru a fi finanþatã, pentru cã cel care se ocupã, acea firmã privatã care se ocupã de Muzeul de la Piteºti nu face altceva decât sã nu poatã face faþã cheltuielilor, ba, mai mult, au intrat peste el cu niºte afaceri imobiliare ºi vor sã dãrâme o parte din fosta închisoare de la Piteºti. Este foarte important sã nu pierdem din vedere aceste lucruri ºi sã nu mai aºteptãm mult, pentru cã riscãm sã nu mai putem ajuta. Vã mulþumesc foarte mult.
	Domnul Vasile-Daniel Suciu: ªi eu vã mulþumesc. Nefiind amendamente, proiectul rãmâne la votul final. Pe procedurã, domnule Simonis, vã rog.