Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 aprilie 1997

9.

Adoptarea proiectului de Lege privind declararea "Memorialului victimelor comunismului şi al rezistenţei - Sighet", situat în municipiul Sighetul Marmaţiei, judeţul Maramureş, ca bun de utilitate publică, de interes naţional.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Continuăm cu proiectul de Lege privind declararea "Memorialului victimelor comunismului şi al rezistenţei-Sighet", situat în municipiul Sighetul Marmaţiei, judeţul Maramureş, ca bun de utilitate publică, de interes naţional. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog.

Domnul Ioan Onisei: Bună ziua! Din partea Ministerului Culturii, care este iniţiatorul şi susţinătorul acestui proiect de lege, vă solicit să-l votaţi în forma în care a fost el amendat, potrivit propunerilor care au fost formulate de comisiile de specialitate, respectiv Comisia de cultură şi Comisia pentru administraţie publică locală. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul deputat Gabriel Ţepelea, preşedintele Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Domnul Gabriel Ţepelea: Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă împreună cu Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au examinat acest proiect înaintat de Ministerul Culturii şi vă roagă să îi daţi aprobarea. Este vorba de nişte amendamente pe care le voi rezuma. În prima parte, se declară "Memorialul victimelor de la Sighet" un ansamblu de interes naţional. Complexul respectiv este format din închisoarea de la Sighet, cimitirul Cearda şi terenul aferent. Acestea sunt atribuite Fundaţiei Academia Civică în folosinţă gratuită pe termen de 50 de ani şi, în cele din urmă, esenţa acestui proiect de lege se află la pct.5, unde se spune că "finanţarea activităţilor de punere în valoare, de cercetare, studiu şi de personal al Memorialului victimelor comunismului şi al rezidenţilor Sighet, se asigură prin Ministerul Culturii din alocaţii nominalizate anual în bugetul de stat, precum şi din alte fonduri legal constituite sub coordonarea Fundaţiei Academia Civică". Aceste alte fonduri sunt contribuţii internaţionale. Prin aceste contribuţii internaţionale s-a refăcut edificiul deja şi credem că acest monument ridicat în cinstea celor care s-au jertfit pentru democraţie, fruntaşi ai vieţii publice, ai vieţii religioase, ai vieţii militare din ţara noastră merită această recunoştinţă din partea noastră. Deci, comisiile vă roagă să vă acordaţi votul amendamentelor, aşa cum figurează ele în raport.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Munteanu, vă rog!

Domnul Mircea Mihai Munteanu: Mulţumesc, domnule preşedinte, Domnule preşedinte, Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de Lege privind declararea "Memorialului victimelor comunismului şi al rezistenţei Sighet" ca ansamblu de interes naţional, ansamblu format, aşa cum s-a precizat, din închisoarea Sighet şi cimitirul Cearda cu terenul aferent, constituie o valoroasă iniţiativă, menită să pună în valoare pentru istorie datele şi mărturiile care pledează pentru ca niciodată în România, în nici o ţară a Europei şi nicăieri în lume să nu mai apară şi să nu se mai împuternicească un regim totalitar, antidemocratic şi antiuman, aşa cum a fost regimul comunist. Ansamblul va cuprinde un muzeu propriu-zis, adăpostit în închisoarea Sighet, recondiţionată, unde vor fi înmănunchiate mărturii privind locurile de detenţie din România, precum şi un centru internaţional de studii, în a cărui bancă de date vor fi cuprinse date despre experienţa concentraţionară din celelalte ţări post-comuniste. Remarc şi subliniez faptul că această idee a apărut în societatea civilă din România şi, convins de valoarea ei, Consiliul Europei a luat-o sub egida sa, considerând că acest obiectiv va fi un obiectiv de importanţă internaţională, primul de acest fel care se organizează în Europa Centrală şi de Est. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Ţărănesc, Civic, Ecologist susţine proiectul de lege în formularea pe care o veţi regăsi în raportul celor două comisii sesizate în fond şi vă roagă să-l susţineţi şi dumneavoastră prin votul pe care îl veţi acorda. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Domnul deputat Constantin Şerban Rădulescu-Zoner.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner: Domnule preşedinte, Domnule secretar de stat, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cu câţiva ani în urmă, deschizând întâmplător televizorul, în Germania, am dat peste o transmisiune în direct de la adunarea solemnă de doliu prilejuită de moartea preşedintelui comunităţii evreieşti din acea ţară, unul din supravieţuitorii lagărelor morţii naziste. Printre cei de faţă am remarcat pe preşedintele Republicii Federale, pe cancelarul Helmuth Kohl, pe doamna Jusman, preşedinta Bundestagului, şi pe alţi înalţi demnitari germani. Toţi aceştia au luat cuvântul, alături de câţiva rabini şi diverşi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti. M-am referit la acest episod pentru a dovedi că statul şi societatea germană continuă să fie marcate şi acum, după o jumătate de veac, de sindromul "Adolf Hitler" şi al nazismului. Unele din lagărele naziste de exterminare, precum cele de la Buchenwald şi Dachau din Germania sau cel de la Auschwitz din Polonia, sunt şi astăzi locuri de pelerinaj, nu numai al cetăţenilor de rând, ci şi al unor şefi de stat sau al Papei. În Statele Unite există, după cum ştiţi, Muzeul Holocaust-ului. La Dussenteich, lângă Nürenberg, unde se găseşte celebrul stadion al parăzilor şi demonstraţiilor de proslăvire a naţional-socialismului, există un muzeu în care este prezentată adevărata faţă a nazismului. De ce s-au întreprins toate acestea? Pentru ca poporul german, şi nu numai acesta, să nu uite la ce conduce totalitarismul, pentru ca noile generaţii să fie astfel educate încât acele orori din trecut să nu se mai poată repeta vreodată. Şi la noi, în România, la Templul Coral din Bucureşti au loc, dacă nu mă înşel, anual ceremonii de cinstire a victimelor fascismului, incomparabil mai puţine faţă de alte ţări şi într-un număr de-a dreptul neglijabil faţă de cel al victimelor totalitarismului comunist din ţara noastră. Peste aceştia din urmă s-a aruncat de către oficialităţi, până nu de mult, un val de ceaţă. S-a urmărit astfel, să-mi fie cu iertare, ca genocidul comunist să nu fie cunoscut, sau să fie şters din memoria colectivă a românilor. Dacă nu ar fi existat nobila iniţiativă a Fundaţiei Academiei Civice şi efortul acesteia de a obţine sprijinul Consiliului Europei, al unor altor fundaţii, cât şi modeste fonduri băneşti provenite de la românii din emigraţie, Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei nu ar fi existat încă în clădirea închisorii dacă n-ar fi fost concesionată aceasta Academiei Civice pentru a fi transformată în muzeu. Simpozioanele ştiinţifice din ultimii ani, cu participare internaţională, privind totalitarismul comunist, nu s-ar fi putut desfăşura, iar proiectul creării unui Centru internaţional de studii asupra sistemului concentraţionar din România, la care se face referire şi în proiectul de lege, şi nu numai din România şi din toate ţările excomuniste, n-ar fi fost demarat. Aşa cum oficialităţile Republicii Federale Germania, şi nu numai acestea, urmăresc ca ororile nazismului să nu fie şterse din memoria colectivă, pentru a nu se mai putea repeta, aşa cum comunităţile evreieşti ţintesc, pe bună dreptate, victimele holocaustului naţional socialist, se impune ca şi noi, românii, să ne plecăm cu veneraţie în faţa celor ucişi sau întemniţaţi din motive politice în închisorile regimului comunist şi să încurajăm totodată cercetarea ştiinţifică asupra totalitarismului comunist, care a siluit ţara aproape o jumătate de veac şi nu doar 12 ani cât Germania a suferit datorită dictaturii lui Adolf Hitler. Actualul Guvern, am încheiat imediat, a înţeles acest imperativ şi a adus în faţa noastră proiectul de lege pe care urmează să-l dezbatem. Ca reprezentant al Grupului parlamentar al PNL, dar şi în calitate de istoric şi de membru al Alianţei Civice, vă rog să adoptaţi acest proiect de lege în forma amendată de cele două comisii avizate în fond. Vă mulţumesc pentru atenţie şi sper ca toată lumea, în unanimitate, să votaţi acest proiect de lege. Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Da, vă rog. O să vă rog să vă prezentaţi, pentru că nu vă cunosc pe toţi după nume încă.

Domnul Petre Gogea: Mă numesc Petre Gogea, deputat PDSR de Maramureş. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege pe care-l discutăm acum, dincolo de importanţa sa legislativă, ne propune semnificaţii excepţionale, morale, civice şi istorice. În ordine morală, ne sugerează că avem obligaţia de a nu uita pe cei care, cu preţul vieţii şi a unor imense suferinţe, s-au opus instaurării comunismului în România. În ordine civică, consider că societatea noastră are acută nevoie de marile sale modele istorice, întruchipate în personalitatea unor mari oameni politici, de cultură, ierarhi ai bisericilor, conducători militari, dar şi de mii de ţărani şi intelectuali umiliţi sau ucişi bestial în temniţele comuniste pentru o autentică educaţie socială şi patriotică a generaţiilor prezente şi viitoare, iar la Sighet au murit reprezentanţi ai generaţiei Unirii, pe lângă alte eminenţe politice şi culturale. În ordine istorică, ne propune un moment impresionant împotriva uitării unei perioade tragice din istoria noastră contemporană, nu pentru răzbunare, ci pentru ca ea să nu se mai repete. Totalitarismele, indiferent de sorgintea lor, au fost şi vor fi izvoare de tragedii şi nefericire. Domnilor colegi, ca parlamentar de Maramureş şi cetăţean al Sighetului, precum şi în virtutrea prerogativelor administrative şi politice ce le-am avut în calitate de viceprimar şi primar interimar, cunosc eforturile Fundaţiei Academia Civică, împreună cu alţi colaboratori prestigioşi, inclusivi locali, de a realiza cu surse proprii simpozioanele Memorialului Sighet, cu participare naţională şi internaţională, cu martori ai suferinţelor, dar şi cu analişti şi cercetători ai istoriei, de demarare, în ultimii doi ani, a lucrărilor de restaurare a imobilelor, foste închisori politice. Trebuie să precizez că, la nivelul comunităţii locale, al Consiliului local, proiectul în discuţie s-a bucurat de sprijin logistic şi chiar material, indiferent de apartenenţa şi opţiunile noastre politice, fapt consemnat, inclusiv de reprezentanţi ai Consiliului Europei. Sunt şi în prezent sigur că "Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei- Sighet" se vrea, în primul rând, operă civică şi culturală, un muzeu şi un centru de studii, al căror scop este dezvăluirea adevărului, nicidecum crearea de capital politic. Nici nu s-ar putea altfel, pentru că proprietarul general al istoriei noastre este numai şi numai poporul român, în integralitatea lui, nu un partid sau altul. Aşadar, domnilor deputaţi, votând această lege, contribuim noi înşine la realizarea unei opere de recuperare a memoriei noastre istorice, de cinstire a marilor martiri şi victime ale comunismului, onorându-ne pe noi şi instituţia noastră supremă, Parlamentul României. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, vom trece la dezbaterea raportului comisiei. Comisia a făcut intervenţii la fiecare punct din propunerea legislativă. La nr. crt. 1 al raportului, titlu. Dacă sunt intervenţii? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? A fost adoptat în unanimitate propunerea comisiei. La nr. crt. 2, la primul articol. Dacă sunt intervenţii? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu un vot împotrivă şi o abţinere s-a adoptat primul articol. La art. 2, dacă sunt intervenţii faţă de propunerea comisiei? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Deci, cu un vot împotrivă, s-a adoptat propunerea comisiei privind art. 2. La nr. crt. 4 din raport. Dacă sunt intervenţii? Dacă nu sunt... Da, vă rog, să vă prezentaţi.

Domnul Alexandru Lăpuşan: Domnule preşedinte, Noi vom susţine şi vom vota acest proiect de lege, însă credem că sunt necesare, încă, câteva explicaţii şi, probabil, iniţiatorii sau cei care au lucrat în comisie şi au ajuns la această formulă finală vor veni şi ne vor determina să înţelegem mai profund sensul pentru care s-a încredinţat administrarea acestui patrimoniu unei fundaţii - care este o asociaţie non-profit -, fie ea chiar şi fundaţia "Academia Civică" pe 50 de ani ş.a.m.d. Deci, este o întrebare pentru clarificare şi cred că este foarte bine venită. Părerea noastră era că foarte corect ar fi fost ca Ministerul Culturii să gestioneze, pentru că el este şi ordonator de credit principal şi o parte a veniturilor vin de aici;. Cărei fundaţii şi în ce condiţii poate să acorde Ministerul Culturii, gestionarea s-ar putea stabili printr-un ordin al ministrului sau prin hotărâre de Guvern. Dar, dacă iniţiatorii doresc ca aşa să fie, cred că mai sunt necesare câteva explicaţii. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Din partea iniţiatorului. Vă rog să daţi explicaţiile cerute.

Domnul Ioan Onisei: Trei ar fi categoriile de explicaţii necesare şi esenţiale. Inainte de ele, însă, aş vrea să remarcaţi un lucru, şi acela că, nici în alte situaţii, Ministerul Culturii nu este, pentru asemenea tip de instituţii de cultură, generic vorbind, ordonator principal de credite. Categoriile de explicaţii privesc, în principal, o necesitate firească în dezvoltarea societăţii româneşti, anume aceea de legătură cu societatea civilă, deci cu acele organizaţii de tip non-guvernamental, care au, fireşte, aşa cum s-a şi remarcat aici, o mai mare mobilitate în atragere de fonduri, în gestionare de fonduri şi în a îngriji, efectiv, asemenea tipuri de ansambluri-monument. O a doua explicaţie este iarăşi invocată aici, posibilitatea pentru fundaţie de a atrage fonduri şi din partea Consiliului Europei şi a altor finanţatori, posibilitate inexistentă în cazul unei instituţii publice, în directa subordine a Ministerului Culturii. Şi, în fine, credem că interesul pentru înfiinţarea acestui "Memorial" este unul de-a dreptul naţional şi excede chiar şi sfera Ministerului Culturii. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă supun spre aprobare propunerea comisiei la nr. crt. 4. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? 6 abţineri. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Cu 6 abţineri şi 3 voturi împotrivă a fost adoptat textul propus de comisie. La nr. crt. 5, dacă sunt intervenţii? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 2 abţineri şi un vot împotrivă a fost adoptat textul. La nr. crt. 6, dacă sunt intervenţii? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu un vot împotrivă şi o abţinere a fost adoptat şi acest articol. Vă supun spre aprobare, în continuare, legea în ansamblul ei. Este o lege ordinare, deci avem nevoie de o majoritate simplă. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? O abţinere. Voturi împotrivă? Nu sunt. Cu o abţinere a fost adoptat acest proiect de lege.