Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of March 14, 2002
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.39/2002
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of March 14, 2002 |
Sittings of the Chamber of Deputies of March 14, 2002
 |
4. | Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Poliției Române (amânarea votului final). |  |
||
see bill no. 263/2001 |
|||||
| ................................................ |
|
Trecem la rapoartele de mediere înscrise pe ordinea de zi și începem cu raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Poliției Române. Vă rog să urmăriți punctele din raport cu atenție. La pct.1, cel cu privire la art.1, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat textul Senatului în unanimitate. La pct.2, ni se propune tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. La pct.3, art.3, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. La pct.4, textul Senatului, cel cu privire la art.4 alin.1 și 2. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. Pct.5, cel cu privire la art.5 lit.a) și b), ni se propune textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. La pct.6, cel cu privire la art.7, tot textul Senatului ni se propune. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. La pct.7, cel cu privire la art.8. O situație inedită cu privire la art.8 alin.1. Comisia nu a ajuns la un acord. În această situație, noi avem de votat fie textul Camerei Deputaților, fie textul Senatului. Dacă are cineva vreo intervenție. Domnul general Abraham? Poftiți! |
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Noi v-am propune în acest context textul adoptat de Camera Deputaților. |
|
Dacă mai dorește cineva să intervină. Nu. Supun atunci votului dumneavoastră pe rând. Întâi varianta Camerei Deputaților. Cine este pentru? Mulțumesc. Dacă e cineva împotrivă. Abțineri? Nu sunt. În unanimitate s-a votat varianta Camerei Deputaților. Nu mai supun votului cealaltă variantă, a Senatului. La art.8 alin.2, comisia ne propune textul Senatului. Dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. La art.9, mai exact la pct.8 din raportul de mediere. Art.9, Camera Deputaților. Art.10, ni se propune textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Admis textul Senatului în unanimitate. La pct.9 din raportul de mediere, comisia ne propune tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat textul Senatului în unanimitate. Texstul Senatului era la pct.9 pentru art.9 alin.1. Pentru art.9 alin.2, vă rog să urmăriți raportul la pag.7. Comisia ne propune un text comun. Dacă aveți obiecțiuni la textul comun. Nu aveți. Votat în unanimitate. Pentru art.9 alin.3, vă rog, de asemenea, să urmăriți pag.7 din raport. Comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votată varianta Senatului în unanimitate. La alin.4, comisia ne propune tot varianta Senatului, care presupune eliminarea textului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. Eliminat textul și, în consecință, s-a votat varianta Senatului. La pct.10. Textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. Pct.11, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. Pct.12. Varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. La pct.13, suntem în aceeași situație inedită. Comisia nu a fost de acord. Deci, avem de ales între varianta Camerei Deputaților și varianta Senatului. Dacă domnul general Abraham dorește să intervină. |
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Noi v-am propune varianta Camerei, cu un ușor amendament dacă este posibil la urmă pentru preciziunea textului, "...corespunzător organizării administrativ-teritoriale a Municipiului București." Acolo, în text, este "a acestuia". Și chiar dacă repetăm... |
|
Domnule general, citiți de la început textul și vedeți că nu-i nevoie. "În cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București." Acesta este subiectul despre cae este vorba în propoziție. |
|
Domnul Pavel Abraham: "Se organizează și funcționează unități de poliție ale sectoarelor, corespunzător organizării administrativ-teritoriale a Municipiului București." |
|
Repetăm textul și ne încurcăm și în Regulament, pentru că nu mai putem crea alte texte decât să alegem... |
|
Domnul Pavel Abraham: Atunci, propunem varianta așa cum este. |
|
Mulțumesc. Dacă dorește cineva să intervină. Nu. În această situație, supun la fel votului în ordine cronologică cele două variante și începem cu varianta Camerei Deputaților. Cine este pentru? Mulțumesc. Dacă sunt voturi împotriva variantei Camerei Deputaților. Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. În unanimitate, varianta Camerei Deputaților s-a aprobat. În consecință, nu mai supunem votului varianta Senatului. Domnule general, vă întreb dacă la alin.2 unde nu se face nici o mențiune, sub ce regim juridic de mediere intră alin.2 de la art.13? |
|
Domnul Pavel Abraham: Varianta Camerei Deputaților. |
|
Vă rog să aveți în vedere că votul dumneavoastră a vizat întreg pct.13, respectiv art.13 alin.1 și alin.2, în ambele cazuri, dumneavoastră manifestându-vă acordul unanim pentru varianta Camerei Deputaților. La pct.14, cel cu privire la art.15 alin.3. Varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. Pct.15, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. Pct.16, text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate textul comun propus de către comisie la pct.16. Pct.17, art.18 lit.c), varianta Senatului. Nu aveți. Votat în unanimitate. Pct.18 cu privire la art.26 alin.1 și 2, ni se propune textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. La pct.5 de la art.26, ni se propune un text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Adoptat în unanimitate textul comun pentru pct.5. La pct.12 de la art.26, ni se propune textul Camerei Deputaților. Acesta, potrivit regulamentului, nu vi se mai supune dezbaterii sau votului dumneavoastră, fiind adoptat în unanimitate. Art.19, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. Pct.20 cu privire la art.28 alin.3. Dacă aveți obiecțiuni la varianta Senatului. Nu aveți. Votat în unanimitate. La pct.21, se propune un text comun. Domnul Boc are o intervenție. |
|
Vă mulțumesc, domnule președinte. Textul de la pct.21 se referă la art.31 din lege cu privire la atribuțiile ce-i revin, potrivit legii, polițistului, și anume: este vorba de acea prevedere potrivit căreia are dreptul să conducă la sediul poliției pe aceia care prin acțiunile lor periclitează viața persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale. Sunt trei soluții: una propusă de Camera Deputaților, una propusă de Senat și una propusă de Comisia de mediere ca text comun. Personal, aș susține punctul de vedere exprimat de Camera Deputaților, pentru următorul considerent: în textul comun propus de către comisia de mediere, precum și în textul adoptat de Senat, practic, avem de-a face cu o încălcare a prevederilor Constituției, în sensul că, potrivit Constituției, potrivit art.23, reținerea unei persoane nu poate dura mai mult de 24 de ore. Or, calificarea acestei rețineri ca măsură administrativă în ambele variane și la Senat, și la Comisia de mediere, practic, ne poate conduce la următoarea situație: o persoană este reținută 24 de ore pentru a se găsi datele cu privire la identificarea persoanei, iar după 24 de ore mai poate fi luată o măsură, de această dată de natură penală, de reținere, după care se poate merge mai departe spre arestare. Practic, în acest moment, prin această formă, încălcăm textul Constituției care spune că, în nici o situație, reținerea unei persoane nu poate depăși 24 de ore. De aceea, consider că varianta Camerei Deputaților, fără a fi perfectă, dar nu mai putem interveni în acest moment pe text, lasă posibilitatea de a înțelege că această reținere este în condițiile Constituției și are și avantajul că precizează că se respectă dreptul la apărare. Or, este cunoscut faptul că, potrivit Constituției, dreptul la apărare este consacrat și garantat în tot cursul procesului penal, adică de la faza primei declarații pînă la încheierea prin sentința definitivă. De aceea, vă propun dumneavoastră spre analiză și spre vot, evident, soluția Camerei Deputaților care sună așa: "Să conducă la sediul poliției pe cei care prin acțiunile lor periclitează viața persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale precum și persoanele suspecte de săvârșirea unor fapte ilegale, a căror identitate nu a putut fi stabilită. Verificarea situației acestora și luarea, după caz, a măsurilor legale, se realizează cu respectarea dreptului la apărare în cel mult 24 de ore". Deci, aici, avem măcar potențial șansa să înțelegem că ar fi vorba de o reținere în condițiile Constituției și nu așa cum se spune în textul comun că am avea de-a face cu o măsură administrativă care ar preceda de fapt măsura reținerii. Iată de ce vă propun dumneavoastră spre analiză textul Camerei Deputaților, care este constituțional, și nu textul Senatului sau varianta Comisiei de mediere care, după părerea mea, are accente de neconstituționalitate. Vă mulțumesc, domnule președinte. |
|
Dacă mai dorește cineva să intervină. Nu. Stimați colegi, ați auzit argumentele colegului nostru. Eu v-aș ruga să aveți în vedere și ce a spus domnia sa, să analizați diferențele dintre cele două texte propuse și din perspectiva dacă prin aceasta merită să ducem legea aceasta încă vreo două-trei luni până când o vom putea adopta în procedură de divergență. Potrivit regulamentului, voi supune întâi textul comun propus de comisia de mediere. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați votul. 89 voturi pentru. Împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abțineri? 2 abțineri. Cu 89 voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 2 abțineri, s-a adoptat textul comun propus de către comisia de mediere. Pentru lit.e) de la art.31, textul Senatului. Aveți vreo obiecțiune? Domnul deputat Boc. |
|
Vă mulțumesc, domnule președinte. Țin doar să precizez că poate era mai bine să fi meditat asupra acelui text, nu cred că s-ar fi amânat trei luni aplicarea acestei legi, s-ar fi putut soluționa mult mai repede. Riscăm acum să ajungem la un control de constituționalitate care, oricum, ar putea împiedica aplicarea acestei legi pe o durată mai mare de timp. Dar decizia este luată. La pct.e) și să fac referire pentru a nu mai reveni la microfon și la punctele f) și g) în varianta propusă de Senat se spune: "În cazul săvârșirii unei infracțiuni, urmărirea unor infractori sau a unei acțiuni teroriste, poliția are dreptul să intre în incinta locuințelor, a unităților economice, a instituțiilor publice ori particulare, a organizațiilor social-politice, indiferent de deținător sau de proprietar, precum și la bordul oricăror mijloace de transport române, cu respectarea dispozițiilor legale." Iar la pct.f) se spune același lucru: "Are dreptul să intre să efectueze controale ale persoanelor, bagajelor, vehiculelor, atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârșirea unor infracțiuni sau posibile acțiuni teroriste". Diferența dintre textul Camerei Deputaților și textul Senatului este următoarea: la Senat, apare un alt motiv pentru care poate interveni poliția să controleze bagajele, să intre în incinta locuințelor, și anume este vorba de "acțiuni teroriste", "posibile acțiuni teroriste". În timp ce în textul Camerei Deputaților nu apare o asemenea formulă "posibile acțiuni teroriste". Din nefericire, nici în legislația internă, nici în legislația externă, nu există deocamdată o definiție a ceea ce înseamnă acțiune teroristă. Practic, se poate înțelege orice. Și vreau să vă reamintesc decizia Curții Europene a drepturilor omului în cazul Rotaru versus România, unde s-a spus foarte clar că textul trebuie să fie previzibil și trebuie să aibă o definire precisă a situațiilor în care organul de poliție sau organul SRI poate interveni în materia drepturilor și libertăților cetățenești. Deci, această precizie a termenilor este absolut necesară. Practic, prin acțiune teroristă, putem înțelege aproape orice. Nu avem o definiție circumscrisă precis la ceea ce înseamnă acțiune teroristă. Oricând, organul de poliție își poate justifica intervenția în controlul bagajelor, în intrarea într-o locuință, într-o unitate economică, sub pretextul unei acțiuni teroriste. Cum putem controla acest abuz? Cum îl putem împiedica? Practic, nu-l putem împiedica. De aceea, cred eu că ar trebui să avem în vedere că această "acțiune teroristă". Nefiind definită de legislație, neavând o articulare precisă în vreun text de lege, ci doar formulări vagi, ar trebui eliminate din conținutul legii și, în consecință, să mergem pe varianta Camerei Deputaților, variantă mult mai echilibrată și care nu dă pretextul sau nu pune precondițiile unui abuz exercitat de către unii ofițeri de poliție. Repet, nu vorbesc de majoritatea ofițerilor, evident, vorbesc de excepții care pot conduce la abuzuri. Textul Camerei Deputaților corespunde standardelor internaționale și nu introduce definiții care, repet, nu și-au acoperire în literatura penală și juridică în ansamblu. Vă mulțumesc. |
|
Domnule general Abraham, vă rog să dați explicația pe care o credeți de cuviință cu privire la diferențele dintre cele două texte. |
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule președinte, Noi susținem, în continuare, varianta adoptată de comisia de mediere, respectiv adoptarea textului Senatului, având în vedere faptul că există în vigoare o ordonanță de urgență care definește posibilele acte teroriste la care a făcut referire domnul deputat și în prezent există un alt proiect de lege, tot în aceeași direcție, care este conform cu reglementările internaționale. Deci, există obiectivat, în plan juridic, în România conceptul de acțiuni care pot fi teroriste și, deci, sunt definite ca atare. Vă mulțumesc. |
|
Domnul Boc. |
|
Este adevărat că la Comisia juridică, de disciplină și imunități există de peste două luni un proiect de lege, este Ordonanța nr. 141 cu privire la faptele de terorism și comisia încă se află în imposibilitatea definirii terorismului, pentru că nu există o definiție unanim acceptată, iar cea propusă de către minister nu face altceva decât să reia niște infracțiuni din Codul Penal, într-un sens foarte larg și să considere, dacă sunt săvârșite în scopul producerii panicii sau altor amenințări, că reprezintă infracțiuni de terorism. Dacă, hai să spunem, avem oarecum o delimitare, oricum vagă a ceea ce înseamnă infracțiune de terorism, l-aș ruga pe domnul ministru să-mi spună ce sunt acele posibile acțiuni teroriste și cum pot fi ele cuantificate, cum va putea aprecia organul de poliție că este o infracțiune de terorism sau este o posibilă acțiune de terorism? Este un spațiu de manevră nepermis într-un stat democratic care trebuie, repet, să circumscrie precis sfera intervenției organului de poliție și să nu lase marja aceea largă, arbitrară, în care poate face practic orice. Dacă dumneavoastră îmi veți arăta în vreo legislație din lume sintagma "posibile acțiuni teroriste", atunci voi fi de acord cu textul propus de către Senat, dacă nu, rămân la ideea că textul Camerei Deputaților este mult mai precis și răspunde mai bine exigențelor Constituției României și a Convenției Europene a Drepturilor Omului, obligatorie pentru România. Vă mulțumesc, domnule președinte. |
|
Stimați colegi, Ați ascultat și explicațiile domnului deputat Boc. Domnule Vasilescu, poftiți. |
|
Domnul Boc pornește de la o premisă corectă, anume ordonanța referitoare la combaterea terorismului nu definește foarte bine actul de terorism pe care noi îl incriminam. Este vorba de o serie de infracțiuni de omor, prevăzute în Codul Penal și la aceste infracțiuni se face referire că pot produce impact deosebit în opinia publică sau a martorilor care văd acestea sau sunt prezenți la comiterea acestor infracțiuni. Or, dacă noi incriminăm aceste infracțiuni, vom deveni pe plan mondial, mă rog, cei mai mari teroriști din lume. Orice faptă de genul acesta poate produce, în opinia publică, o reacție violentă. Dar, în momentul în care presupunem că s-ar produce o asemenea faptă și trebuie să justificăm o percheziție, consecințele care vor decurge de aici vor fi grele, pentru că vor trebui să justifice această percheziție și atunci vor trebui să dea măcar această natură, că ar fi existat, organele care fac această percheziție vor trebui să demonstreze că, de fapt, au avut indicii, ceea ce, de cele mai multe ori, nu se poate demonstra. Și cum justificăm acest act de percheziție, de violare de domiciliu, de, știu eu... în momentul în care nu este vorba de terorism și oameni nevinovați vor trebui să intre într-o categorie de infractori, precum teroriștii? |
|
Poftiți, domnule deputat. |
|
Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu: Stimați colegi, Având în vedere că există oarece probleme la definirea terorismului și nu numai în România, ci în întreaga lume, eu zic că textul Camerei Deputaților este acoperitor, deoarece el vorbește de săvârșirea unor infracțiuni. Păi, dacă este infracțiune, cu siguranță că orice act terorist este și el inclus în categoria de infracțiuni. Este ca și cum ai spune că avem în vedere săvârșirea unor infracțiuni sau a unor crime. De aceea, eu cred că putem să rămânem pe textul Camerei Deputaților, care din punct de vedere al tehnicii legislative și chiar al dreptului penal este mult mai corect. Mulțumesc. |
|
Dacă nu mai sunt intervenții, vă rog să apreciați argumentele pe care colegii noștri le-au adus pentru a-și susține punctul de vedere, răspunsul domnului general și îndrăznesc să spun și să aveți în vedere perspectiva prelungirii procedurii de adoptare a acestei legi. Potrivit Regulamentului, supun întâi votului textul propus de către comisia de mediere, respectiv text propus în unanimitate, respectiv textul Senatului pentru pct. 21 lit. e), f), g) și l), care presupune eliminarea textului. Le supun votului împreună, pentru că sunt în același punct de mediere. Cine este pentru textul Senatului, text propus de Comisia de mediere? Vă rog să vă exprimați votul, stimați colegi. 67 voturi pentru. Împotrivă? 9 voturi împotrivă. Abțineri? 7 abțineri. Cu 67 pentru, 9 împotrivă și 7 abțineri s-a adoptat varianta Senatului pentru pct. e), f), g) și l), de la pct. 21. La pct. 22 din raportul de mediere, cel cu privire la art. 32, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate. La pct. 23, varianta Camerei Deputaților, în consecință nu se fac dezbateri, nici vot, cu privire la art. 33. La pct. 24, cu privire la art. 34, alin. 3, textul Senatului ni-l propune Comisia de mediere. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. La pct. 25, cel cu privire la art. 35, alin. 1 și 2 și un text nou introdus de Senat. Ni se propune textul Senatului. Aveți vreo obiecție, domnule Boc? |
|
Nu. |
|
Nu sunt obiecțiuni. Deci, votat în unanimitate pct. 25, varianta Senatului. Punctul 26, cu privire la art. 37, alin. 1 și 3, aflate în divergență. Ni se propune textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate. La pct. 27, tot textul Senatului ni se propune. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate. La pct. 28, de asemenea, textul Senatului. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate. La pct. 29, textul Senatului. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate. Am parcurs textele raportului de mediere. Vă rog, însă, să constatați că este vorba de o lege organică, astfel încât votul de ansamblu asupra raportului îl vom stabili în ședința de vot final. |
