#eCdep

Sigla Camerei Deputatilor

Camera Deputatilor

Limba:
  • RO
  • EN
  • FR
  • Structuri parlamentare
    • Presedintele Camerei Deputatilor
    • Biroul permanent
    • Comitetul liderilor grupurilor parlam.
    • Grupurile parlamentare
    • Comisiile parlamentare
    • Deputatii
      • În ordine alfabetica
      • Dupa circumscriptia electorala
    • Structurile parlamentare comune
      • Comisiile parlamentare
      • Grupurile de prietenie
      • Delegatiile parlamentare
      • Alte grupuri
    • Organizarea din alte legislaturi
      • 2016 - 2020
      • 2012 - 2016
      • 2008 - 2012
      • 2004 - 2008
      • 2000 - 2004
      • 1996 - 2000
      • 1992 - 1996
      • 1990 - 1992
  • Activitate parlamentara
    • Urmarirea procesului legislativ
    • Controlul parlamentar
      • Întrebari si interpelari
      • Motiuni simple si de cenzura
      • Examinarea documentelor UE
      • Autoritati sub control parlamentar
    • Activitate în plen
      • Ordinea de zi
      • Stenogramele sedintelor
      • Înregistrari audio-video
      • Votul electronic
    • Activitate în comisii
      • Sedintele comisiilor
      • Documente ale comisiilor
      • Înregistrari audio-video
    • Sanctiuni aplicate deputatilor
  • Informatii publice
    • Serviciile Camerei Deputatilor
      • Atributii
      • Conducere
    • Relatii publice
    • Internship la Camera Deputatilor
    • Petitii si audiente
    • Achizitii publice
    • Declaratii de avere si interese
    • Informatii economice
    • Proiect POCA
    • Functionarea RA Monitorul Oficial
    • Transparenta veniturilor salariale
    • Bunuri primite cu titlu gratuit
    • Prelucrarea datelor cu caracter personal
    • Oportunitati de angajare
    • Sigla Camerei Deputatilor
  • #eCdep
  • Pagina veche
  • Mentiune juridica
  • Istoric
  • Contact
Dan Brudașcu
Dan Brudașcu

Dezbateri parlamentare

  • Interogare stenograme
  • Înregistrari video ale sedintelor în plen
  • Monitorul Oficial - Partea a II-a

Sedinta Camerei Deputatilor din 7 mai 2002

  • Sumarul sedintei
  • Stenograma completa
  • publicata în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/2002
Sunteti aici: Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Sedinta Camerei Deputatilor din 7 mai 2002

Sedinta Camerei Deputatilor din 7 mai 2002

16. Intervenții ale domnilor deputați:  
  16.5 Damian Brudașca - evocarea personalității lui Octavian Goga, la 64 de ani de la moartea acestuia.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

La 7 mai 1938, în jurul orei 14,15, se stingea, la Castelul de la Ciucea, poetul național Octavian Goga. Moartea lui se datora dispoziției criminale date de morganaticul rege Carol al II-lea șefului serviciilor secrete ale României de a-l otrăvi. În felul acesta a înțeles acest rege de tristă amintire să curme o viață plină de cutezanță și luptă, de dăruire pentru cauza națională și de sacrificiu pentru interesele poporului român. Octavian Goga n-a fost un om oarecare. El a înscris pagini nepieritoate în istoria poeziei, dramaturgiei și publicisticii românești. Prin forța verbului său a încurajat lupta românilor ardeleni pentru făurirea idealului multisecular de unitate națională, a fost un reazăm soldaților români care la Mărășești, Mărăști și Oituz dădeau o nouă și uluitoare dovadă a dragostei lor față de pământul sfânt al patriei.

Ca ziarist, Octavian Goga a fost deopotrivă observatorul atent, riguros și critic al vieții social-politice, cât și condeierul neînduplecat și neînfricat angajat cu toată energia și forța talentului său, în lupta politică. El n-a putut fi înfrânt sau descurajat de amenzile sau anii grei de temniță cu care l-au răsplătit autoritățile dualiste, iar mai târziu de linșajul mediatic la care a fost supus. Paginile publicistice semnate de Octavian Goga rămân de aceea un model estetic și de autentică trăire.

Contemporanii, care l-au numit pe rând "poetul pătimirii noastre" sau "poeta vates" au fost, totodată, nevoiți să recunoască și excepționalul și greu de egalat talent de orator al lui Octavian Goga. El este, pe drept, situat între marii deținători ai artei elocinței ca Delavrancea, Take Ionescu sau Nicolae Titulescu. Nu o dată intervențiile sale de la tribuna Camerei Deputaților, a Academiei Române, la întâlnirile cu tineretul și studenții au impresionat prin bogatul conținut intelectual, cutezanța abordărilor sau forța de necontestat a argumentelor.

Octavian Goga a dat strălucire și discursurilor parlamentare, intervențiile sale fiind adevărat bijuterii ale genului.

Din momentul în care, în 1899, părăsea ostentativ Liceul maghiar de stat din Sibiu, unde un obscur profesor maghiar profera neadevăruri injurioase la adresa istoriei noastre naționale, mutându-se la Liceul Andrei Șaguna din Brașov, și până la neașteptatul său sfârșit, Octavian Goga a fost un luptător neobosit, un om politic deosebit de activ. El s-a înrolat voluntar în 1916 pentru a lupta cu arma în mână pe câmpurile de bătaie ale primului război mondial. Apoi, prin Rusia revoluționară, Finlanda și Scoția, a ajuns la Paris, unde s-a alăturat celorlalți patrioți care acționau în favoarea idealurilor lor naționale și a recunoașterii internaționale a Marii Uniri.

Din 1919 îl găsim în componența unor guverne efemere ca ministru al cultelor și artelor. În 1926 devine ministru de interne în guvernul prezidat de mareșalul Alexandru Averescu, iar în 1937-1938, pentru o scurtă perioadă de timp, este prim-ministru al României. Pofta diabolică de dictatură a lui Carol al II-lea este cauza demiterii, iar ulterior și a morții lui Octavian Goga.

Începând cu anul 1938, mai intens după 1944 și până în prezent, activitatea lui pe scena politică sau cea literară și publicistică nu s-au bucurat de o prezentare obiectivă, riguros științifică și nepărtinitoare.

Iată de ce încă în mintea tulbure a unora, numele lui Goga este mai puțin legat de făurirea statului național unitar la 1 Decembrie 1918, fiind în continuare etichetat cu inconștiență, drept extremist, naționalist sau șovin.

Sunt foarte puțin cei care cunosc preocupările lui de apropiere prin cultură, în primul rând, dar și pe plan politic, între români și maghiari. Ne referim azi doar la Pactul de la Ciucea, semnat la începutul anilor '20, cu reprezentanții clasei politice maghiare din Ardeal. Octavian Goga era conștient de necesitatea atragerii minorității ungurești spre țelurile României întregite, chiar și pentru a evita subminarea țării din interior.

Cu mult înaintea PSD, Octavian Goga admitea folosirea limbii materne în zonele și localitățile unde ponderea minorității maghiare era de minimum 25% din populație. Dacă la aceasta mai adăugăm traducerile strălucite din literatura maghiară sau sprijinul concret și imediat acordat tuturor instituțiilor de cultură și spectacole maghiare din Ardeal, avem dovada de netăgăduit a nejustificatei etichete de naționalist sau șovin cu care mai cochetează unele spirite obtuze.

La 7 mai 1938, deci în urmă cu 64 de ani, a trecut în Pantheonul culturii și spiritualității românești și universale unul dintre cele mai mari spirite ale acestei țări - Octavian Goga.

Azi, la comemorarea a 64 de ani de la moartea sa, spiritul lui Octavian Goga este la fel de viu și puternic în conșiința și sufletele ardelenilor, ale tuturor patrioților români.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Camera Deputatilor

Camera Deputatilor

Adresa postala

Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti

Legaturi utile

  • Presedintele României
  • Senatul României
  • Guvernul României
  • Curtea Constitutionala
  • Consiliul Legislativ
  • Monitorul Oficial
HTTPS access
  • Harta site
  • Structuri parlamentare
  • Activitate parlamentara
  • Informatii publice
  • Arhiva

Copyright © Camera Deputatilor